CONTABILITATE FINANCIARĂ - ANUL I, MARKETING, SEMINAR NR.

12

Rezolvarea temei acasa

Notă de calcul:
Pret de vanzare = 500.000 lei
Valoare rabat (6%) = 6% * Preț de vanzare = 6% * 500.000 = 30.000 lei
Valoare netă 1 = 500.000 - 30.000 = 470.000 lei
Valoare remiză (4%) = 4% * Valoare netă 1 = 4% * 470.000 lei = 18.800 lei
Valoare netă 2 = 470.000 - 18.800 = 451.200 lei
Valoare risturn (2%) = 2% * Valoare netă 2 = 2% * 451.200 = 9.024 lei
Valoare netă finală = 500.000 - 30.000 - 18.800 - 9.024 = 442.176 lei
Valoare TVA = 442.176 lei * 19% = 84.013 lei
Valoare totală factură = 442.176 + 84.013 = 526.189 lei
Valoare totală reduceri acordate = 30.000 + 18.800 + 9.024 = 57.824 lei
Valoare TVA aferentă reducerilor acordate = 57.824 * 19% = 10.987 lei

Registru jurnal nr. 1 - Furnizor - varianta a) reducerile comerciale sunt acordate pe factura inițială
1a.
4111 ” Clienți” = % 526.189
707 ”Venituri din vânzarea 442.176
mărfurilor”
4427 ”TVA colectată” 84.013
Înregistrat vânzarea mărfurilor, conform facturii.
1b.
607 ” Cheltuieli cu mărfurile” = 371 ”Mărfuri” 390.000 390.000
Înregistrat descărcarea gestiunii de mărfurile vandute.

Registru jurnal nr. 2 - Furnizor - varianta b) reducerile comerciale sunt acordate pe o factura ulterioară
1a.
4111 ” Clienți” = % 595.000
707 ”Venituri din vânzarea 500.000
mărfurilor”
4427 ”TVA colectată” 95.000
Înregistrat vânzarea mărfurilor, conform facturii.
1b.
607 ” Cheltuieli cu mărfurile” = 371 ”Mărfuri” 390.000 390.000
Înregistrat descărcarea gestiunii de mărfurile vandute.
2.
709 ” Reduceri comerciale = 4111 ”Clienți” 57.824 57.824
acordate”
4111 ”Clienți” = 4427 ”TVA colectată” 10.987 10.987

Înregistrat reduceri comerciale acordate, conform facturii.

Registru jurnal nr. 3 - Client - varianta a) reducerile comerciale sunt acordate pe factura inițială
1.
% = 401 ”Furnizori” 526.189
371 „Mărfuri” 442.176
4426 ”TVA deductibilă” 84.013
Înregistrat achiziția mărfurilor, conform facturii.
 Registru jurnal nr. 4 - Client - varianta b) reducerile comerciale sunt acordate pe o factura ulterioară
1.
% = 401 ”Furnizori” 595.000
371 „Mărfuri” 500.000
4426 ”TVA deductibilă” 95.000
Înregistrat achiziția mărfurilor, conform facturii.
2.
% = 401 ”Furnizori” 68.811
371 „Mărfuri” 57.824
4426 ”TVA deductibilă” 10.987
Înregistrat reducerile comerciale primite, conform facturii. (Presupunem ca
la momentul primirii reducerilor comerciale, marfurile achizitionate se află
integral în stoc)

Aplicații - contabilitatea efectelor comerciale

Contabilitatea decontărilor comerciale se diferenţiază în funcţie de natura creditelor şi de

documentele care stau la baza înregistrării lor în:
• decontări comerciale prin credit comercial clasic (ordin de plată, cec - pentru decontări prin
intermediul contului bancar; chitanţă - pengtru decontări în numerar);
• decontări comerciale prin credit comercial cambial/efect comercial (bilet la ordin, cambie).

În general, la facturarea de bunuri, servicii sau lucrări, se invocă un contract în care s-au prevăzut și
condiții de plată. Uneori, dacă furnizorul a acceptat o scadență ceva mai îndepărtată, atunci s-ar putea să aibă
nevoie de bani înainte de scadență. În plus, furnizorul ar putea solicita un fel de garanție din partea clientului. În
astfel de situații pot interveni efectele comerciale - cambie sau bilet la ordin - ca document suplimentar în
relația dintre furnizor și client. Pentru a descrie oarecum mecanismul efectelor de comerț, reținem că ele
reprezintă niște hîrtii (cu regim special, reglementat de BNR) prin care o persoană (numită tras)
primește ordin de la o altă persoană (numită trăgător) sau se angajează să plătească o sumă de bani la o
scadență precizată, unei alte persoane (numită beneficiar). Beneficiarul și trăgătorul pot fi aceeași
persoană. Putem enumera două avantaje importante ale efectelor de comerț:
- se pot transforma în bani înainte de scadență: trăgătorul sau orice altă persoană care deține
efectul la un moment dat poate să-l sconteze la bancă, înainte de scadență;
- se pot folosi ca instrumente de plată - în loc să dăm unui furnizor bani, îi cedăm efectul de
comerț (cu condiția să-l accepte), urmînd ca la scadență deținătorul să fie cel care încasează suma de la
tras.
Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană (debitorul), numită emitent sau subscriitor, se
obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane numită beneficiar (creditorul) sau la
ordinul acesteia. Biletul la ordin poate fi girat (garantat de către o terţă parte) respectiv avalizat
(cedarea dreptului de încasare către o altă persoană).
Cambia este un înscris prin care o persoană, denumită trăgător sau emitent (creditorul), da
dispoziţie/ordin unei alte persoane, numită tras (debitorul), să plătească la scadenţă o sumă de bani
unei alte persoană numită beneficiar, sau la ordinul acesteia. Cambia nu trebuie girată (fiind emisă de
creditor) dar poate fi avalizată.
Cecul este un înscris prin care o persoană, numită trăgător, dă ordin unei bănci la care are
disponibilul bănesc, numită tras, să plătească, la prezentarea titlului, o sumă de bani altei persoane,
numită beneficiar.

Observație! Chiar dacă mecanismul cecului seamană cu cel al cambiei, acest instrument este
asimilat cu un instrument de plată la vedere.
 Scontarea este operatiunea prin care banca cumpara de la deținător (creditor) efectul de comerț,
cu valoarea neta a acestuia, percepand o dobanda si un comision pentru transferul creantei. In urma
acestui act, banca devine beneficiarul instrumentului de plata, iar creditorul primește înainte de
scadență valoarea nominala a efectului de comerț.

În contabilitatea furnizorului, creanța pentru care s-a emis/s-a primit un efect de comerț se
transferă de la Clienți (cont 4111) la o structură specifică numită Efecte de primit de la clienți (cont
413).
În contabilitatea clientului, datoria pentru care s-a emis/s-a primit un efect de comerț se transferă
de la Furnizori (cont 401) la o structură specifică numită Efecte de plătit (cont 403).

Aplicaţia 1. Societatea A (plătitoare de TVA) livrează, la data de 20 martie, conform facturii mărfuri în
valoare de 100.000 lei (cost de achiziţie 80.000 lei), TVA 19%, societăţii B (plătitoare de TVA) (pentru B
bunurile cumpărate sunt tot mărfuri). Deoarece valoarea tranzacției este mare, A accepta ca B să facă plata în
două tranșe, iar pentru a avea o garanție suplimentară, solicită ca decontarea să se realizeze pe baza a două bilete
la ordin (efecte de comerţ). În acest sens au loc următoarele operaţiuni:
- pe 21 martie societatea B emite două Bilete la ordin, acceptate de societatea A astfel: unul cu scadenţă
de 30 zile (20 aprilie) pentru suma de 59.500 lei și unul cu scadență de 60 de zile (21 mai) pentru diferenta de
59.500 lei;
- pe 21 martie societatea A primeşte și acceptă biletele la ordin;
- pe 18 aprilie societatea A depune primul bilet la ordin la bancă;
- pe 19 aprilie, B constată că are in contul bancar doar 50.000 lei, motiv pentru care mai depune din
casierie încă 10.000 lei pentru a fi bani suficienti la scadența biletului la ordin.
- pe 20 aprilie A încasează c/val biletului la ordin; comisionul perceput de bancă este de 0,2%.
- pe 5 mai societatea A, are nevoie de bani si depune al doilea bilet la ordin la bancă spre scontare, iar pe
6 mai încasează c/val acestuia; taxa scontului practicată de bancă este de 5%, iar comisionul este de 0,2%.
- pe 21 mai banca ia din contul bancar al lui B c/val celui de-al doilea bilet la ordin.
Să se efectueze înregistrările, atât la furnizor, cât şi la client.

Registru jurnal nr. 1 - SC A SRL

1a.
4111 ” Clienți” = % 119.000
707 ”Venituri din vânzarea 100.000
mărfurilor”
4427 ”TVA colectată” 19.000
20 martie: Înregistrat vânzarea mărfurilor către SC B SRL, conform facturii.
1b.
607 ” Cheltuieli cu mărfurile” = 371 ”Mărfuri” 80.000 80.000
20 martie: Înregistrat descărcarea gestiunii de mărfurile vândute.
2.
413 ” Efecte de primit de la = 4111 ”Clienți” 119.000 119.000
clienți”
21 martie: Înregistrat acceptarea biletelor la ordin primite de la B.
3.
5113 ” Efecte de încasat” = 413 ” Efecte de primit de la 59.500 59.500
clienți”
18 aprilie: Înregistat depunerea la banca a biletului la ordin cu scadenta pe
20 aprilie, conform borderoului.
4.
% = 5113 ” Efecte de încasat” 59.500
5121 "Conturi la banci în lei" 59.381
627 ”Cheltuieli cu serviciile 119
bancare și asimilate”
20 aprilie: Înregistat încasarea contravalorii biletului la ordin și reținerea
comisionului de către bancă, conform extrasului de cont.
5a.
5114 ” Efecte remise spre = 413 ” Efecte de primit” 59.500 59.500
scontare”
5 mai: Înregistat depunerea la banca în vederea scontării a biletului la ordin
cu scadenta pe 21 mai, conform borderoului.
5b.
D 8037 "Efecte scontate neajunse 59.500
la scadență"
5 mai: Înregistrat în evidența extrabilanțieră efectul de comerț scontat, dar
neajuns la scadență, depus la bancă.
6.
% = 5114 ” Efecte remise spre 59.500
5121 "Conturi la banci în lei" scontare” 56.406
667 ”Cheltuieli cu sconturile 2.975
acordate”
627 ”Cheltuieli cu serviciile 119
bancare și asimilate”
6 mai: Înregistat încasarea contravalorii biletului la ordin scontat și reținerea
taxei scontului și a comisionului de către bancă, conform extrasului de cont.

Taxa scontului reținută de bancă = 59.500 * 5% = 2.975 lei

Comisionul reținut de bancă = 59.500 * 0,2% = 119 lei
7.
C 8037 "Efecte scontate 59.500
neajunse la scadență"
21 mai: Înregistrat scoaterea din evidența extrabilanțieră a efectului de
comerț scontat și ajuns la scadență.

Atenție! Este necesară, în contabilitatea furnizorului, o evidența extrabilanțieră (în contul 8037 "Efecte scontate
neajunse la scadență") a efectelor de comerț scontate, dar neajunse la scadență deoarece, în unele situații,
debitorul (clientul) refuză să plătească efectul de comerț la scadență și atunci banca care a scontat efectul și ar
trebui să încaseze contravaloarea lui la scadență își va recupera banii de la furnizor.

Registru jurnal nr. 2 - SC B SRL

1.
% = 401 ”Furnizori” 119.000
371 „Mărfuri” 100.000
4426 ”TVA deductibilă” 19.000
20 martie: Înregistrat achiziția de mărfuri, conform facturii.
2.
401 ”Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 119.000 119.000
21 martie: Înregistat emiterea biletelor la ordin.
3a.
581”Viramente interne” = 5311 ”Casa în lei” 10.000 10.000
19 aprilie: Înregistrat scoaterea banilor din casierie în vederea depunerii lor
în contul bancar, conform foii de vărsământ și registrului de casă.
3b.
5121 ”Conturi la bănci în lei” = 581”Viramente interne” 10.000 10.000
19 aprilie: Înregistrat depunerea numerarului în contul bancar, conform
extrasului de cont.
4.
403 „Efecte de plătit” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 59.500 59.500
20 aprilie: Înregistat plata c/val biletului la ordin, cu scadența pe 20 aprilie
conform extrasului de cont.
5.
403 „Efecte de plătit” = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 59.500 59.500
21 mai: Înregistat plata c/val biletului la ordin, cu scadența pe 21 mai,
conform extrasului de cont.

Aplicații - contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor

Relațiile cu clienții nu sînt întotdeauna ideale. Atunci cînd scadența a fost depășită și cînd se estimează că vor
apărea probleme cu recuperarea banilor, contabilul poate considera creanțele respective ca depreciate și le transferă
în contul 4118 ”Clienți incerți sau în litigiu”. Pentru a face o astfel de încadrare, entitatea trebuie să-și creeze
proceduri care să-i permită să estimeze că o creanță sau alta s-a depreciat și să-i mai permită să estimeze deprecierea
respectivă.
În practică este greu de stabilit momentul în care o creanță devine incertă și trebuie reclasificată în
contabilitate, însă există trei variante principale:
• atunci când termenul de încasare a acesteia a expirat, deci la data scadentă;
• în cursul anului, în momentul în care s-a emis o decizie definitivă a instanței de intrare în
faliment/reorganizare a clientului;
• la sfârșitul exercițiului financiar, atunci când se recunoaște o ajustare pentru depreciere la data inventarierii:
astfel, în scopul prezentării creanțelor în situațiile financiare anuale, acestea se evaluează la valoarea probabilă de
încasat; ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți sunt recunoscute în cazul în care valoarea de inventar (la
inventarierea elementelor de activ și de pasiv) este mai mică decât cea contabilă (la facturare).

În conformitate cu reglementările contabile în vigoare, atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa

integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate re-
cupera. Evidența ajustărilor constituite pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți se ține cu ajutorul
contului 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți”. Atenție! Contul 491 este un cont rectificativ și are
funcțiune de pasiv.

Aplicaţia 1. Alfa SRL înregistrează în balanţa analitică de la sfârşitul exerciţiului următoarele solduri
ale conturilor Clienţi:
- Client A: 47.600 lei
- Client B: 21.420 lei
- Client C: 11.900 lei
În urma analizei scadenţelor de încasare, rezultă următoarele:
- A a depăşit termenul de decontare și se estimează că va putea plăti doar 50% din valoarea creanței;
- B este cu plățile la zi, scadența pentru creanța sa fiind pe 31 ianuarie anul următor;
- pentru C, care a întârziat plata după data scadentă, se estimează un risc de neîncasare de 20%.
Ce valoare vor avea creanţele societăţii Alfa în bilanţ la sfârşitul exerciţiului?
Pe 20 februarie anul următor, societatea încasează doar 80% din creanța față de C, restul fiind considerați o
pierdere.
Pe 15 mai anul următor clientul A declară falimentul, moment in care Alfa SRL decide să înregistreze pierderile
din creanţe.
Pe 20 iunie, societăţii îi sunt viraţi în cont banii de la A. Reactivează creanţa şi o încasează.

Registru jurnal nr. 1 - SC Alfa SRL

1a.
4118.A ” Clienți incerți sau în = 4111.A ”Clienti.analitic A” 47.600 47.600
litigiu. analitic A”
31 decembrie: Înregistrat mutarea creanței față de A, în categoria creanțelor
incerte, conform procesului verbal de inventariere și notei contabile.
1b.
4118.C ” Clienți incerți sau în = 4111.C Clienti.analitic C” 11.900 11.900
litigiu. analitic C”
31 decembrie: Înregistrat mutarea creanței față de C, în categoria creanțelor
incerte, conform procesului verbal de inventariere și notei contabile.
 2.
6814” Cheltuieli de exploatare = 491 ” Ajustări pentru 26.180 26.180
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor –
deprecierea activelor circulante” clienţi”
31 decembrie: Înregistrat constituirea ajustării pentru deprecierea celor două
creanțe incerte, conform notei contabile.

Valoarea ajustării pentru depreciere:

- Ajustare pentru deprecerea creanței A = 50% * 47.600 = 23.800 lei
- Ajustare pentru deprecierea creanței C = 20% * 11.900 = 2.380 lei

Valoare totala ajustare = 23.800 + 2.380 = 26.180 lei

Atenție! În bilanț creantele clienți se vor reflecta la valoarea probabilă de

încasat, adică la valoarea de inventar = SFD 4111 + SFD 4118 - SFC 491
= (47.600 + 21.420 + 11.900) - 26.180 = 80.920 - 26.180 = 54.740 lei
3.
% = 4118.C ” Clienți incerți sau în 11.900
5121 ”Conturi la bănci în lei” litigiu. analitic C” 9.520
654 ” Pierderi din creanţe şi 2.380
debitori diverşi”
20 februarie: Înregistrat încasarea a 80% din creanța față de C și trecerea pe
pierderi a diferenței, conform extrasului de cont și notei contabile.
4.
491 ” Ajustări pentru deprecierea = 7814” Venituri din ajustări 2.380 2.380
creanţelor – clienţi” pentru deprecierea activelor
circulante”
20 februarie: Înregistat anularea ajustării pentru deprecierea clientului C,
rămasă fără obiect ca urmare scoaterii din evidență a creanței (prin încasare,
respectiv trecere pe pierderi), conform notei contabile.
5a.
654 ” Pierderi din creanţe şi = 4118.C ” Clienți incerți sau în 47.600 47.600
debitori diverşi” litigiu. analitic A”
15 mai: Înregistat pierderea aferentă creanței față de clientul A, ca urmare a
declarării falimentului acestuia, conform notei contabile.
5b.
654 ” Pierderi din creanţe şi = 4427 ” TVA colectată” 7.600 7.600
debitori diverşi”
15 mai: Înregistat ajustarea TVA aferentă creanței față de clientul A, ca
urmare a declarării falimentului acestuia, conform notei contabile.

Valoare TVA = 47.600 * 19/119 = 7.600

6.
491 ” Ajustări pentru deprecierea = 7814” Venituri din ajustări 23.800 23.800
creanţelor – clienţi” pentru deprecierea activelor
circulante”
15 mai: Înregistat anularea ajustării pentru deprecierea clientului A, rămasă
fără obiect ca urmare scoaterii din evidență a creanței (prin trecere pe
pierderi), conform notei contabile.
7a.
4111.A ”Clienti.analitic A” = 754 ”Venituri din creanţe 47.600 47.600
reactivate şi debitori diverşi”
20 iunie: Înregistat reactivarea creanței față de clientul A, conform notei
contabile.
7b.
654 ” Pierderi din creanţe şi = 4427 ” TVA colectată” 7.600 7.600
debitori diverşi”
20 iunie: Înregistat anularea ajustării TVA aferentă creanței față de clientul
A, conform notei contabile.

7c.
5121 ”Conturi la bănci în lei” = 4111.A ”Clienti.analitic A” 47.600 47.600
20 iunie: Înregistat încasarea creanței de la clientul A, conform extrasului
de cont.

Notă! Conform prevederilor fiscale in vigoare (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal), atunci cand
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasată ca urmare a falimentului
beneficiarului, baza de impozitare a TVA se reduce, adică furnizorul poate face o ajustare/o corecție a TVA
colectată (cont 4427) aferentă valorii creanței. Practic, el va recunoaște pe cheltuieli (in contul 654) doar
valoarea fără TVA a creanței.

Contabilitatea decontărilor cu personalul și asigurările sociale

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din
fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de
muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit
legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei 42 „Personal şi
conturi asimilate”. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetul de asigurări şi protecţie sociale se
efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 „Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi
asimilate” şi din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”.
Evidenta operativa şi contabilitatea analitică a decontărilor salariale se realizează cu ajutorul “Statelor de
salarii” în care elementele de calcul a drepturilor salariale şi de decontare a acestora, sunt sistematizate astfel
(contribuțiile sociale sunt cele valabile pentru anul 2020):

A. Salariul Brut de bază (de încadrare) (înscris în contractul individual de muncă)

(+A1) Sporuri şi adaosuri
(+A2) Indemnizaţii de conducere
(+A3) Indexări de salarii (pentru creşterile de preţuri)
(+A4) Salariu în natură
(+A5) Alte drepturi salariale
B. (=) TOTAL DREPTURI SALARIALE BRUTE (SB)
(-B1) Contribuţia personalului la asigurările sociale (CAS 25% * SB)
(-B2) Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (CASS 10% * SB)
(-B3) Impozit pe salarii (10% * salariu impozabil )
(-B4) Reţineri în favoarea terţilor
(-B5) Reţineri în favoarea entităţii
(-B6) Avansuri acordate personalului
C. (=) TOTAL DREPTURI SALARIALE NETE DE PLATĂ

Salariul impozabil se calculează astfel: B - B1 - B2 - Dp (Deducerea personală) - Cs (Cotizaţia sindicală)

-Cfp (Contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale fără ca acestea să depăşească anual echivalentul
în lei a 400 de euro) –Pav (Prime de asigurare voluntară de sănătate fără ca acestea să depăşească anual
echivalentul în lei a 400 de euro)
Deducerea personală este o facilitate fiscală, reprezentând o parte din salariul impozabil pentru care
salariatul nu datorează impozit pe venit. Deducerea personală este acordată salariaților care au venituri relativ
mici (sub 3.600 lei brut) și persoane în întreținere. (La finalul materialului gasiti un tabel cu valoare deducerii
personale acordate salariaților în funcție de salariul brut și de numărul de persoane aflate în întreținere)

Cheltuielile salariale ale angajatorului (ale firmei) sunt reprezentate de:

 - Salariul brut (SB)
- Contribuţia asiguratorie de muncă (CAM 2,25% * SB)

Aplicaţia 1. SC Alfa SRL are următorii angajaţi pe statul de plată întocmit pentru luna aprilie:
- Popescu Ion - salariu de încadrare 2.500 lei, spor de vechime 10%, nu are persoane în întreţinere.
- Ionescu Maria – salariu de încadrare 2.900 lei, spor de vechime 5%, are o persoana în întreţinere.
Conform pontajelor, ambii angajaţi au înregistrate toate zilele lucrătoare pontate pentru luna în curs.
Ionescu Maria are rețineri din salariu datorate terților (pensie alimentară) în valoare de 200 lei.
Angajaţii au primit ambii câte 800 lei avans în luna în curs.
Plata salariilor (a lichidării) se face în numerar, pe data de 15 ale lunii următoare. Popescu Ion nu îşi ridică
salariul la data convenită pentru plată, ci o săptămână mai târziu (pe 22 mai).
Să se înregistreze în contabilitate statul de plată întocmit pentru luna în curs, contribuția angajatoului, precum și
plata salariilor.

Nr.crt. Elemente de calcul Popescu I. Ionescu M. Total

1. Salariu de încadrare (CIM) 2.500 2.900 X
2. Sporuri și indemnizații 250 145 X
3. Salariu brut (1+2) 2.750 3.045 5.795
4. CAS (25%) 688 761 1.449
5. CASS (10%) 275 305 580
6. Deducerea personală de bază 270 340 X
7. Sal impozabil (3-4-5-6) 1.517 1.639 X
8. Impozit (rd.7 x 10%) 152 164 316
9. Sal net (3-4-5-8) 1.635 1.815 3.450
10. Alte rețineri în favoarea terților - 200 200
11. Avansuri 800 800 1.600
12. Rest de plată (9-10-11) 835 815 1.650

Registru jurnal nr. 1 - SC Alfa SRL

1.
641 ” Cheltuieli cu salariile = 421 ”Personal - salarii datorate” 5.795 5.795
personalului”
30 aprilie: Înregistrat fondul brut de salarii, conform statului de plată.
2.
646 ” Cheltuieli privind = 436 ” Contribuția asiguratorie 130 130
contribuția asiguratorie pentru pentru muncă”
muncă”
31 aprilie: Înregistrat contribuția asiguratorie de muncă (2,25%* fondul brut
de salarii), conform notei contabile.
3.
421 ”Personal - salarii datorate” = 4315 ” Contribuția de asigurări 1.449 1.449
sociale”
30 aprilie: Înregistrat contribuția de asigurări sociale (CAS) (25% * fondul
brut de salarii) datorată de salariați, conform statului de plată.
4.
421 ”Personal - salarii datorate” = 4316 ” Contribuția de asigurări 580 580
sociale de sănătate”
30 aprilie: Înregistrat contribuția de asigurări sociale de sanatate (CASS)
(10% * fondul brut de salarii) datorată de salariați, conform statului de
plată.
5.
421 ”Personal - salarii datorate” = 444 ” Impozitul pe venituri de 316 316
natura salariilor”
30 aprilie: Înregistrat impozitul pe venituri de natura salariilor datorat de
salariați, conform statului de plată.
6.
421 ”Personal - salarii datorate” = 427 ”Reţineri din salarii 200 200
 datorate terţilor”
30 aprilie: Înregistrat reţineri din salarii datorate terţilor (pensia alimentară
datorată de Ionescu M), conform statului de plată.
7.
421 ”Personal - salarii datorate” = 425 ”Avansuri acordate 1.600 1.600
personalului”
30 aprilie: Înregistrat reţinerea din salarii a avansurilor plătite salariaților,
conform statului de plată.
Atenție! La sfârșitul lunii aprilie, soldul contului 421 trebuie să fie egal cu
restul de plată SFC 421 = 1.650 lei.
8a.
421 ”Personal - salarii datorate” = 5311 ”Casa în lei” 815 815
15 mai (data convenita in CIM pentru plata lichidării): Înregistrat plata
salariului în numerar către Ionescu, conform fluturasului de salariu și
registrului de casă.
8b.
421 ”Personal - salarii datorate” = 426 ”Drepturi de personal 835 835
neridicate”
15 mai (data convenita in CIM pentru plata lichidării): Înregistrat salariul
lui Popescu ca fiind neridicat la timp, conform notei contabile.
8c.
426 ”Drepturi de personal = 5311 ”Casa în lei” 835 835
neridicate”
22 mai: Înregistrat plata salariului în numerar către Popescu, conform
fluturasului de salariu și registrului de casă.