SFECLA DE ZAHAR

CICUITUL DE VALORIFICARE

1.- Importanta si evolutia productiei.

Productia de sfecla de zahar reprezinta o parte relativ mica din productia culturilor
tehnice din Romania. Aceasta productie a scazut semnficativ in anii ’90, in special datorita
reducerii suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar. Fermele romanesti producatoare de sfecla de
zahar se caracterizeaza printr-un nivel al productiei foarte scazut; cca 60% din producatori
cultiva suprafete mai mici de 2 ha, iar media generala a suprafetelor cultivate cu sfecla este
estimata la cca 0,5 ha/exploatatie. Structura la scara redusa a productiei romanesti de sfecla de
zahar se caracterizeaza printr-o serie de ineficiente. Eficienta economica scazuta este generata
productiile scazute la acesta cultura. Referitor la sectorul agricol de productie se pot face
urmatoarele referiri:

- in fermele de scara mare, pot fi obtinute productii relativ mari;

- chiar si in fermele mari, productia de sfecla de zahar nu este considerata a fi atractiva;

- fermierii accepta plata in natura pentru sfecla de zahar, deoarece pot evita impactul inflatiaei
preturilor zaharului.

Structura industriei de zahar a fost intotdeauna caracterizata printr-un inalt nivel de concentrare.
In anul 1989 existau 38 fabrici in industria zaharului si dulciuri din Romania, din care in prezent
doar 10 fabrici de zahar mai produc zahar. Prin tehnologia valorificarii se obtin componenti
valorosi pentru alimentatia umana: zahar, alcool si furaje pentru alimentatia animalelor. De
mentionat sezonalitatea care se manifesta in obtinerea productiei de sfecla de zahar, motiv pentru
care capacitatea de fabricatie a intreprinderilor nu permite prelucrarea intregii productii intr-o
perioada scurta de timp. Deci, nu se poate corela obtinerea productiei cu prelucrarea de catre
fabrici a acestor productii (in cadrul unitatilor de industrializare existand un ritm tehnologic).

Productia de zahar este in principal destinata uzului casnic sub forma de zahar tos, cristalizat (cca
70%) si consumului industrial (cca 30%).

In perioada postrevolutionara in Romania a fost semnalata o reducere a productiei interne

datorate urmatoarelor cauze: reducerea productiei de sfecla de zahar; intrarea pe piata
romaneasca a unor cantitati insemnate de zahar brut din import; slaba tehnologizare a fabricilor
cu capital de stat; falimentul celui mai mare numar de fabrici de zahar; lipsa resurselor financiare
pentru plata materiei prime, a utilitatilor pentru desfasurarea procesului tehnologic si a stocarii
zaharului produs .
O caracteristica tipica a sectorului zahar a fost aceea ca o parte importanta a poductiei de zahar
procesat era inapoiata fermierilor ca plata in natura. Fermierii folosesc zaharul primit in
gospodarie, dar au existat situatii in care o parte din aceste cantitati primite au fost vandute pe
pietele taranesti si stradale. Referitor la implicatiile pietei asupra ansamblului productie-
procesare se pot sintetiza urmatoarele

- nivelul de cultivare a sfeclei de zahar este mult sub optimul tehnic;

- costurile relativ mari de colectare de la fermierii mici se reflecta in preturile la un nivel scazut
acordate acestora;

- oferirea de reduceri la preturile imputurilor si concilierea ii determina pe fermieri sa isi

mareasca productia;

- unitatile de industrializare cu echipamente moderne pentru fabricatie, pot procesa productia

interna de sfecla de zahar intr-un mod profitabil;

- investitiile
straine pot ajuta la
imbunatatirea
performantelor
sectorului prin
investirea in
tehnologie
moderna si
expertizei
manageriale si de
marketing care ar
putea contribui la
imbunatatirea
sectorului de
procesare pe
termen mediu si
lung.

Fig. 5.-
Valorificarea
sfeclei de zahar s a
produselor din
zahar

( dupa
Niculescu N., 1980 ).

2.2.- Cererea si
consumul
Consumul de zahar indica pentru perioada ultimilor 15 ani un declin. In tara noastra, in
perspectiva, problema asigurarii zaharului trebuie sa se bazeze pe resursele proprii de materii
prime, aceasta situatie trebuind a fi rezolvata datorita urmatoarelor cauze considerate majore :
importanta vitala a acestui produs in alimentatia populatiei, conditionand nivelul si calitatea
vietii; scaderea brusca a productiei interne de zahar, inca din primii ani ai tranzitiei,
transformandu-se intr-o profunda criza cu repercursiuni negative (de instabilitate) pentru intreaga
economie si societate; mentinerea si chiar adancirea unor decalaje, existente in perioada trecuta
(inainte de revolutie) si agravate in perioada de tranzitie cu referire la nivelul si eficienta
productiei si consumului de zahar.

2.- Pretul pentru sfecla de zahar si zahar

Liberalizarea pretului la zahar a fost direct corelat cu scaderea nivelului productiei de zahar, ceea
ce a determinat o crestere a cererii, iar cererea s-a mentinut mai mare decat oferta. In timp ce
preturile romanesti pentru sfecla de zahar au crescut simtitor ca valoare absoluta preturile medii
ale fermierilor au inregistrat un declin. Totodata preturile pentru sfecla de zahar in Romania sunt
mult mai mici decat in UE. Concomitent cantitatile destinate consumurilor industriale au fost in
continua scadere, iar produsele zaharoase fabricate in tara s-au diminuat cantitativ si sortimental .

Cultivatorii doresc sa obtina preturi rezonablie pentru productia de sfeca de zahar livrata,
in timp ce procestorii urmaresc aprovizionarea cu materie prima ieftina. Posibilitatea de a
importa zahar brut fara taxe de import ii atrage pe mai multi procesatori sa cumpere zahar brut
importat pentru procesare, in acest fel cultivatorii interni de sfecla de zahar se gasesc intr-o
pozitie nefavorabila. Pe de alta parte, exista procestori care nu

considera atractive aceste importuri datorita costurilor de transport relativ mari, motiv pentru
care accepta restrictionarea importurilor de zahar brut. Apare in acest fel necesitatea cunoasterii
factorilor care afecteaza preturile in sectorul industriei zaharului, printre care se pot enumera[7]:

- costurile mari de pe filiera de productie si comercializare a sfecei de zahar ;

- gradul redus de utilizare al capacitatilor de productie al fabricilor dezahar;

- cererea de pa piata, neacoperita de oferta interna, care a creat cresteri exagerate a nivelului
pretului in verigile intermediare din comert;

- patrunderea pe piata romaneasca a zaharului din import ( cu referire la cantitatile masive

importate din Ucraina, Republica Moldova, Brazilia si Cuba ).

Din analiza situatiilor de crestere a cantitatilor de zahar importat se poate arata ca acestea
s-au datorat urmatoarelor cauze :
- aparitia, odata cu suspendarea obligativitatii de a obtine licente de import - a unui numar relativ
mare de firme particulare care afecteaza importul de zahar, considerate tranzactii profitabile;

Avand in vedere valorificarea acestui produs se poate semnala necesitatea amplificarii unor
elemente stimulatorii pentru producatorii agricoli  ( legate de recoltarea esalonata, pastrarea si
livrarea productiei etc.), care pot avea ca efect prelungirea perioadei in care se face
aprovizionarea cu materie prima.

Filiera sfeclei de zahar.

Filiera sfeclei de zahar si a zaharului are anumite caracteristici ce pot fi delimitate prin
urmatorele:

- materia prima folosita, sfecla de zahar, se produce in micile gospodarii taranesti si unele
exploatatii familiale si de tip asociativ, din zonele in care sunt amplasate fabricilor de zahar. In
Romania suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut, iar nivelul productiei medii a inregistrat
un ritm usor de crestere;

- dupa recoltare, de la sfecla de zahar se obtin frunze si colete, iar in urma procesarii sfeclei, de la
fabricile de zahar rezulta subproduse borhot, melasa si taietei, care constituie furaje valoroase.
Unele subproduse, ca de exemplu melasa, sunt destinate indstrializarilor pentru obtinerea de
alcool rafinat, drojdiei de panificatie, acidului citric, glucozei etc;

- fabricile de zahar incheie contracte cu producatorii de sfecla, asigurand samanta de calitate la

infiintarea culturii si transportul sfeclei la fabricile de prelucrare;

- producerea zaharului are loc in prezent intr-un numar de redus de fabrici;

- cea mai mare parte din zaharul de consum se obtine prin prelucrarea zaharului brut din import
si a zaharului alb importat;

- productia de zahar are urmatoarele destinatii: rezerva nationala, conumatorii colectivi,

intreprinderile care folosesc zaharul ca materie prima, fondul pietei pentru consumul populatiei;

- zaharul destinat fondului pietei, pentru consumul populatiei, este depozitat la fabrici pana la
livrarea catre alti beneficiari. Din depozitele fabricilor zaharul este este preluat, ambalat si
comercializat;

- magazinele din reteua comerciala desfac zaharul obtinut din productia interna sau export spre
vanzare direct din saci, sau la pungi;

Din toate acestea reiese ca fluxul de valorificare pentru sfecla de zahar este axat pe
dirijarea produselor spre unitatile de prelucrare. Referindu-ne la productia de sfecla de zahar se
poate spune ca aceasta este transportata de la producatorii agricoli la bazele (centrele) de preluare
ale fabricilor de zahar existente in teritoriu si apoi este dirijata spre aceste unitati de prelucrare.
In centrele de preluare, care sunt amplasate in apropierea soselelor si statiilor de cale ferata, au
loc operatii de receptie si insilozare provizorie a productiei. Totodata cantitatile depozitate in
aceste centre permit o aprovizionare uniforma a fabricilor si un transport rational al cantitatilor
de sfecla de zahar.

3.- Comertul si filiera zaharului

Datele FAO referitoare la comert indica faptul ca Romania este o tara net–importatoare
de zahar. Importurile de zahar sunt foarte mult afectate de politica comerciala. In ultimii ani
Romania a importat cantitati mari de zahar brut deoarece este foarte avantajos pentru industria de
procesare romaneasca. Taxele vamale impuse de Romania pentru importurile de zahar sunt
considerate de catre industria interna ca fiind prea scazute pentru a putea proteja adecvat sectorul
intern. Ca urmare a politici comerciale sustinuta de pentru zonele defavorizate este afectata
semnificativ piata zaharului. Produsul zahar se afla pe lista produselor care pot fi importate de
catre aceste companii fara a plati nici o taxa de import. Aceasta poate crea o concurenta neloiala
pentru cei care doresc sa importe zahar pentru a-l folosi in procesare, cum este cazul companiilor
de bauturi racoritoare. Lipsuri legislative pot avea efecte negative asupra politicii Guvernului de
a incuraja productia interna de sfecla de zahar destinata procesarii.

Referitor la filiera sfeclei de zahar si a zaharului trebuie aratat ca si in Romania a fost

infiintata Organizatia Nationala Interprofesionala “ Zaharul“ care a elabortat un proiect
interprofesional armonizat cu reglementare Consiliului European 1260/2001. In acest acord sunt
cuprinse Scalele de Conversie privind cresterile si micsorarile aplicate preturilor la sfecla de
zahar pentru continutul in zahar si Contractul Standard care trebuie incheiat intre procestori si
cultivatori. Un rol important al organizatiei interprofesionale este acela de fi partenerul
Guvernului in adoptarea deciziilor poitice pentru acest sector. Organizatia este frecvent
consultata cu privire la preturile sfeclei de zahar, protectia impotriva importurilor si subventiile
pentru productie. Aspectele conflictuale precum si regimul importurilor face aproape imposibila
functia acestei organizatii de a oferi consultanta guvernului privind politica sectorului.

4.- Evaluarea activitatilor din cadrul filierei sfeclei de zahar si zaharului prin utilizarea
analizei SWOT. Prin acesta metoda se ofera posibilitatea cunoasterii si definirii cerintelor si
directiilor de piata, cu referire la schimbarile in structura de distributie si in preferintele
consumatorului. Unele dintre elementele structurii existente la punctele cadru ale acestei analize
sunt comune cu cele ale altor sectoare de activitate. Considerate semnificative pot fi delimitate
elementele de structura redate prin urmatoarele:

- Punclele tari, ale acestui sector de activitate din Romania sunt reprezentate prin costurile
relativ scazute cu forta de munca – comparativ cu UE – la care se poate alatura si nivelul scazut
al imputurilor. Sfecla de zahar este achizitionata de unitatile de industrializare la preturi relativ
reduse (in general la cca jumatate din pretul mediu al UE).

- Punctele slabe, sunt generate de nivelurile scazute ale randamentelor la hectar. De asemenea
productiile medii reprezinta o treime din media inregistrata in UE. Aceste productii scazute sunt
generate de imposiblitatea introducerii mecanizarii datorita fermelor de mici dimensiuni, lipsa
capitalului disponibil pentru investitii in imputuri (cum ar fi fertilizatori, erbicide, seminte ).
Pentru acest motiv cultura este considerata neatractiva pentru fermierii care au inceput sa
introduca in cultura alte culturi, cum sunt de exemplu cartofi si cereale. Unitatile de procesare a
zaharului nu au mai fost capabile sa-i ramburseze la timp sumele de plata pentru fermieri.
Aceasta deoarece multe din aceaste unitati duc lipsa de lichiditati, problema comuna industriilor
din Romania dupa initierea reformei economice. Toate acestea s-au amplificat si datorita
polticilor comerciale liberale; procesarea zaharului brut a devenit mult mai profitabila pentru
industria de zahar decat procesarea sfeclei de zahar cultivata la intern.

- Oportunitatile, pot fi delimitate mai ales la nivel de ferma cu referire la posibilitatile de

imbunatatire a productivitatii si eficientei. Facem referiri la aplicarea mai multor imputuri prin
care sa se ridice nivelul cantitativ si calitativ al productiei. Investitiile, fie din resurse proprii fie
prin alte mijloace, vor imbunatati productia si productivitatea. Procesatorii au anumite
oportunitati daca investesc in anumite tehnologii moderne de productie.

- Riscul considerat major pentru acest sector este acela ca se esueaza in incercarea de a

imbunatati productivitatea si eficienta. Daca imbunatatirile aduse productivitatii nu sunt
incurajate si efectiv realizate, competitivitatea acestui sector se va diminua si mai mult.
Necesitatea armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar pentru care se pot face referiri la
infiintarea organizatiilor interprofesionale, masuri care au in vedere calitatea, cum ar fi
standardele de calitate pentru produsele primare din industria zaharului, definirea, descrierea,
eticetarea si marketingul zaharului destinat consumului uman si metodele de analiza a zaharului
etc. 

Prin analiza SWOT se indica sfera de actiune pentru strategii si masuri efective, care vor
conduce la consolidarea pozitiei competitive a sectorului atat pe piata interna cat si pe piata
externa.

5.- Oportunitati si politici de piata privind sectorul sfeclei de zahar si zaharului.

Pentru a se inregistra rezultate benefice, sub impactul evolutiei pietei, dar si a aderarii la UE,
restructurarea trebuie sa aiba loc atat la nivel de ferma cat si la nivel de procesare. In actuala
etapa lipsa unor asemenea masuri la scara mare a limitat intr-o forma destul de exigenta
posibiltatea unei dezvoltari a sectorului.

Efectiv in perioada 2004-2006, MAPDR si Agentia de Plati si Interventie au intreprins masurile

necesare pentru gestionarea si functionarea acestei piete, cum sunt:

- stabilirea mecanismului producerii si utilizarii zaharului;

- stabilirea de subventii pentru zaharul achizitionat de industria de prelucare;

- masuri privind sistemul subventiilor pentru exportul de zahar si a produselor care contin zahar;

- masuri de ajutorare pentru rafinarea zaharului brut;