TIM FLANNERY

trUROIA
O ISTORItr
NATI]RALA

Traducere din limba englezi de

CORINA HADAREANU

Tirn Flanneryeste om de $tiinti, explorator qi conservalionist.

A publicat peste 130 de lucriri gtiintifice gi cateva cerli, in-
cluzAnd bestsellerurile internalionale The Weather Makers,
ThrowingWay Leg, Here on Earth si Among the Islands. A primit LITERA
distinctia Australian of the Year ln2007, iar din2001 in 2013 Bucuregti
a fost Comisar de Mediu al Australiei. 2020
CupntNs

Introducere........ ............... 13

I. ARHIPELAGUL TROPICAL
100-34 milioane de ani in urmd
Capitolul 1. Destinafia Europa..... .............-.27

Capitolul 2. Primul explorator al Hafegului.'.....................'....25

Capitolul 3. Dinozauri pitici, degenera$'..'-........'..............'.... 34
Capitolul4. Insulele de Ia riscrucea lumii ..........................'... 38
Capitolul 5. Origini gi europeni primitivi......'......'.. '...'.,........42
Capitolul 6. Broasca-mamog.'....... .'..'.....,....47
Capitolul 7. Marea catastrofi .........'..'......... 54

Capitolul 8. O lume postapocaliptici.........'....'............."........ 58

Capitolul 9. Un nou resi.rit, noi invazii......--....".".................' 64
Capitolul 10. Messel - o fereastri spre trecut ..'......'.......'..'...77
Capitolul 11. Marele recif de corali al Europei...'..'........ .........76
Capitolul 12. Povegti din canalizarea pariziand..'..... "..'.......,. 79

II. DEVENIREA UNUI CONTINENT

34-2,6 milioane de ani in urmi
Capitolnl 13. La grande coupure (Marea rupturi)'............".. 89
Capitolul 14. Pisici, olmi.
pisiri 9i .'..........'. 96

Capitolul 15. Minunatul Miocen........ ....... 101

Capitolul 16. Un bestiar din Miocen..................................... 109
Capitolul 17. Extraordinarele maimute ale Europ ei............. L17
Capitolul 18. Primele maimule cu posturi verticale....-.-.....121
Capitolul 19. Lacuri qi insule.. .................. 129
Capitolul 20. Criza de salinitate messiniani ........................ 135
Capitolul 21. Pliocenul - wemea lui Laocoon-...-............-..... 138

III. ERELE GLACIARE

2,6 milioane-38 000 de ani in urmi
Capitolul 22. Pleistocenul - poarta citre lumea moderni... 149
Capitolul 23. Hibrizii - Europa, mama metisajului..........--.-'J,57
Capitolul 24. intoarcerea mairnu;elor bipede...................-... 164
Capitolul 25. Neanderthalienii .........-........170
Capitolul 26. Bastar2ii.............. .................. 180
Capitolul 27. Revolugia cuIturaIt........................................... 186
Capitolui 28. Despre ansambluri si elefan1i.......................... !92
Capitolul 29. Al;i giganti din zona temperati...................... 198
Capitolul30. Fiarele ghetii...... ..................204
Capitolul 31. Ce au desenat strimogii.......................-...-.---.--212

IV EUROPA OAMENILOR
viitor
De acum 38 000 de ani pAnd in

Capitoiul 32. Talerele balantei....... ............223

Capitolul 33. imblinzitorii .................................. ..................23'1,
Capitolui 34. De la cai la pribugirea Imperiului Roman....... 236
Capitolul 35. Pustiirea insu]e]or.......................... -.---..---.-.---.-241
.- E *<Z
d99-l
or c
'gq, -l ,i CRprrolur 1
ls
E
.:
]8."
6 .t
EtrI -.1 DrsrtNnTtn Eunopn
q,
t
€O
d
Clnd pilotezi o magini a timpului, trebuie si stabilegti doui coor-
i! donate: timpul gi spaliul. Unele pirgi ale Europei sunt inimagina-
!t bll de vechi, aqa cd existi numeroase optiuni' Rocile pe care sunt
nl-
.9 F..l rlezate Tarile Baltice sunt unele dintre cele mai vechi de pe Pi-
o
mAnt, datAnd de acum mai bine de trei miliarde de ani. Pe atunci,
:({ vlafa consta din organisme simple, unicelulare, iar in atmosfera
O. .Y1 nu exista oxigen liber. Derulim rapid lnainte 2,5 miliarde de ani
fl aiungem lntr-o lume cu o viagi complexi, dar ln care suprafaga
lI1 urcatului este in continuare pustie. in urmi cu 300 de milioane de
lni, uscatul a fost colonizat de plante 9i de animale, dar nici unul
dlntre continente nu s-a rupt incd de marea masi de uscat cunos-
cutA sub numele de Pangeea. Chiar gi dupi ce Pangeea s-a rupt in
doui, formAnd supercontinentul sudic Gondwana qi omologul lui
nordic Eurasia, Europa nu devenise inca o entitate distinctd. Intr-
ldevlr, abia in urmi cu 100 de milioane de ani, ln ultima parte a
opocii dinozaurilor (perioada cretacici), a inceput si se contureze
rl rcgiune zoogeografici europeani.
Acum 100 de milioane de ani, nivelul mdrilor era mult mai ri-
dlcat decAt astizi gi o uriaqi suprafala marine, afa-numita Mare
Tathys (creati atunci cAnd s-au seParat supercontinentele Eura-
rla gi Gondwana) se intindea din Europa pAni in Australia' Un
brat al Mirii Tethys, cunoscut ca Stramtoarea Turgai, constituia
o lmportanta barierd zoogeograLfrci, separAnd Asia de Europa.
Oceanul Adantic, acolo unde exista la wemea respective, era
foarte ingust. La nord era mirginit de un pod de pimint care lega
America de Nord gi Groenlanda de Europa. Cunoscute drePt Co-
rldorul De Geer, aceasti punte de uscat trecea aproape de Polul
Nord, frigul gi lntunericul sezonier limitAnd speciile care puteau
rd facA traversarea. Africa marginea Marea Tethys la sud, iar apele
de mice adancime pitrundeau mult in ceea ce este astizi Sahara
2t
i Tnr Fr-aNNe nv
c€ntrali. Fo4ele geologice care in timp aveau sd desprindi Penin-
sula Arabici de marginea estici a Africii 9i si deschidi Valea Ma-
relui Rift (lirgind astfel continentul african) nu incepuseri inci
si lucreze.
Arhipelagul european de acum 100 de milioane de ani era
pozi{ionat unde se afla Europa astizi - la est de Groenlanda, la
vest de Asia gi centrat pe o regiune care se intindea intre 30 9i
50 de grade latitudine nordici de Ecuator. Locul cel mai potrivit
spre care si ne indreptem magina timpului ar fi insula Bal (care
face parte astazi din regiunea baltici). De departe cea mai mare gi
mai veche insuli din Arhipelagul european, Bal trebuie si fi iucat
un ro1 vital in dezvoltarea faunei gi a florei primare din Europa'
Este insi frustrant ca nici o fosile din ultima parte a epocii dino-
zaurilor nu a fost gisiti pe intreaga suprafala de uscat, aqa ce tot
ce gtim despre viaqa in insula Ba1 provine de la cAteva rimeqile
de plante qi de animale care au fost duse de ape in mare 9i s-au
pestrat in sedimentele vizibile acum in Suedia qi in sud-estul Ru-
siei. N-ar avea nici un rost se aterizam cu maqina timpului intr-un
pustiu atat de infricogitor.l
Este important saPrecizem, totusi, ci pustiurile infricoqatoare
sunt norma in paleontologie. Pentru a explica influen{a lor puter-
nici, trebuie sd apelez la Signor-LipPs - nu weun italian vorbire!,
ci doi profesori erudif. Philip Signor gi Jere Lipps gi-au unit
forlele in 1982 ca si sup^uni spre confirmare un principiu impor-
tant in paleontologie: ,,intrucit registrul fosilelor organismelor
nu este niciodati complet, nici primul, nici ultimul organism
dintr-un taxon dat nu va fi inregistrat ca fosila".2 Exact la fel cum
anticii au tras velul modestiei peste momentul cdtic din legenda
Europei repite de taur, ne informeazi Signor-Lipps, geologia a
acopedt cu un vdl momentul conceperii zoogeografice a Europei,
lisandu-ne se ne setim busola maginii timpului intre acum 86 de
milioane gi acum 65 de milioane de ani, cAnd o gami de o diversi-
tate uimitoare de depozite de fosile pestreazi dovezi din copiliria
viguroasa a Europei. Depozitele s-au format pe lanpl de insule
Modac, la sud de Bal. Acum multe weme, Modac a fost incorpo-
rat intr-o regiune care cuprinde cam o duzini de liri din estul
Europei - dii Macedonia la vest pini in Ucrai.na la est. in wemea
22
Eunop.r - O IS'IoRIE NATURALA
lnrpcr:iului Roman, aceastA mare figie de teren acoperea doui
provincii intinse, Moesia gi Dacia, de unde provine gi numele.
l,a wemea sosirii noastre, pirti mari din Modac sunt impinse
,1,',rsupra valurilor oceanului de primele ribufniri ale forlelor tec-
trf nice care, in timp, aveau si formeze Alpii europeni, in weme
'r, llte fragmente aluneci
sub mare. in miilocul acestui vartei
r L' :rctivitate tectonice se afle insula Hateg, un loc inconjurat de
vrrlcani submarini care erup din cdnd in cAnd pAni la suprafali,
rrrl)rigtiind cenugi deasupra uscatului. A rezistat milioane de ani
l);r)i la momentul vizitei noastre, permifand dezvoltarea unei
llrrrc si faune unice. Cu o suprafafi de aproximativ 80 000 de ki-
l(,rr)etri patrafi, cam de mirimea insulei caraibiene Hispaniola,
ll,rteg este o insuli izolati 1a 27 grade nord de Ecuator, separati
rk'200-300 de kilometri de ocean addnc de vecina cea mai apro-
l,i.r1:4, Bomas (Masivul Boemiei din zilele noastre). Astezi, Haleg
l.rcc parte din Transilvania, in Rominia, iar fosilele care se gesesc
,r i( i sunt printre cele mai abundente si mai diverse din Europa din
r rlt ima parte a epocii dinozaurilor.
Si deschidem uga masinii timpului gi si pafim pe pamantul
I lrlfegului, tiramul dragonilor. Am ajuns la sf3rgitul unei toamne
r;rrperbe. Soarele streluceqte reconfortant, dar la aceasti latitu-
rline se afli destul de jos pe cer. in aer este o cildure tropicala, iar
rirrb picioarele noastre scartaie nispul alb gi fin a1 unei plaje strilu-
r itoare. Vegetalia din apropiere este un amestec de tufiguri inflo-
rirc, de micd inelqime, dar prin alte locuri cresc palmieri 9i ferigi
rlominate de arbori ginkgo, cu frunzele ingdlbenite de toamna
1i.rta si cadi la primul semn al iernii, blindi gi ea, care se apropie.3
Vcdem, de asemenea, semne, sub forma unor vii largi gi adAnci
r are pornesc din in;Ifimile din depertare, ci ploile au un caracter
sczonier pronunfat,
Pe o coamA muntoasA uscate, zdrim niqte copaci uriaqi care
ricamini cu cedrii de Liban. Aparqindnd speciei acum dispirute
(unninghamites, ei sunt de fapt un fel de chiparogi dispiruli 9i ei
rlc multi weme. La doi pagi de noi, un iaz cu ferigi este impodobit
r u nuferi gi mirginit de copaci care seamini izbitor cu familiarul
platan londonez. Nuferii gi platanii sunt supravietuitori antici,
Trv FlaNxrnv
iar Europa a pistrat un numer surprinzitor de astfel de ',dinoza-
uri vegetali".a
Privirile ne sunt atrase de la uscat citre marea de azur, al cerei
tarm este preserat cu ceea ce, la prima vedere, par nigte cauciucuri
de camion opalescente, cu niqte lncretituri sinuoase' Strilucesc
cu o frumusele stranie in soarele tropical- Undeva departe, in
mare, o furtune a ucis o colonie de amonili - moluqte asemeni-
toare cu nautilii, ale ciror cochiiii pot depigi un metru in diame-
tru - iar valurile, vintul 9i curengii le-au adus cochiliile pe lirmul
Haqegului.
itt ti*p ." mergem prin^nisipul care sclipeqte, simfim- la un
moment dat un miros greu. in fala noastri zace o masd inform6,
ca o lipitoare uria$a, ramase Pe lerm la reflux. Este o creaturi cum
nu mai exista astizi alta - un plesiozaur. Cele patru inotatoare,
care altidati il propulsau cu putere, zac acum nemiqcate Pe nisip'
Din corpul ca un butoi iese un gat neobiqnuit de lung, terminat cu
un cap mic, inca seltat de valuri.
Din pidure ies, tirgiind picioarele, trei figuri gigantice ase-
minitolre unor vampiri infigurali in pelerine de piele, fiecare de
ineltimea unei girafe. Foarte puternici 9i cu ochi diavolegti, cei trei
inconjoari cadawul, pe care ce1 mai mare dintre ei il decapiteazi
fare efort cu ciocul lui de 3 metri lungime. Priditorii se invart
ln jurul corpului gi ii consumi, cu mugcaturi silbatice' Trezi,ti la
realitate de ;pectacol, ne intoarcem la siguranla maginii timpului'
Ceea ce am vizut sugereazi ce loc ciudat este Halegul' Creatu-
rile care arata a vampiri sunt un fel de pterozauri uriaqi cunosculi
ca Hatzegopteryx. Acesta, qi nu weun dinozaur cu col1i, este pri-
ditorul din vArful lan{ului trofic. Daca ne-am fi aventurat spre
interiorul insuiei am fi intAlnit 9i prada lui obignuiti - mai multe
tipuri de dinozauri Pitici. Haleg a fost un loc straniu din doud
prrtr.t" d" vedere: straniu pentru noi deoarece dateazi dintr-o
weme in care dinozaurii stipAneau Pimintul, dar straniu 9i pen-
tru epoca dinozaurilor, deoarece - ca 9i restul arhipelagului eu-
ropean - a fost un linut izolat, cu o ecologie si o fauni foarte
neobignuite.
24
(-nprrolur- 2
Pnrr',tul EXPLoRAToR AL HATECULUT
I'ov(,stea despre cum am ajuns si aflem despre Hateg qi creaturile
Irri lste una aproape la fel de uimitoare ca linutul insuqi. in 1895,
iu(l romancierul irlandez Bram Stoker scrla Dracula, un nobil
'
rllrr 'l'ransilvania, Franz Nopcsa von Fels6-Szilv6s, baron de Sicel,
rrt.llca in castelul lui, preocupat nu de sAnge, ci de oase. Oasele cu
pr it ina erau un dar de la sora lui Ilona, care le gasise in timp ce se
plirrrba pe malul unui rAu de pe moqia familiei Nopcsa. Se vedea
r l,rr ci erau foarte, foade vechi. Astizi, castelul din Sdcel al fami-
ltr,i Nopcsa este o ruini, dar in 1895 era un conac elegant cu doui
r,t,rjr:, cu mobili de nuc, o bibliotece mare gi o sali de bal al cirei
lrlcrior grandios se mai intrezire$te prin ferestrele sparte. Deti
rrrrxlesti dupi standardele europene, moqia furniza suficiente ve-
llitrrri se-i permite tanarului Nopcsa si-gi urmeze pasiunea pen-
Ir rr oasele strivechi,
Nopcsa avea si devini unul dintre cei mai extraordinari pa-
lr,ontologi care au existat weodati, gi totugi astazi este aproaPe
r rit,rt. Cilitoria lui intelectuala a lnceput cAnd a plecat de la castel,
r rr r>asele primite in dar, ca si studieze stiinlele la Universitatea
r lirr Viena. Lucrind in generai singur, el a stabilit curAnd ci oasele
p;lriile de sora lui erau din craniul unui fel de dinozaur primitiv
rlr, rnici dimensiuni, cu botul aseminetor unui cioc de ra!5.1 Fas-
r ir.lt, contele s-a apucat de ceea ce avea si devind munca lui de-o
vi,rl:\ - invierea morlilor din Hafeg.
Savant cu preocuperi multiple, singuratic gi excentric, Nopcsa
,r vilzut multe lucruri mai limpede decAt al{i, deqi se descria e1
trrluqi ca suferind de,,cideri nervoase'. in 1992, dr. Eugene Gaff-
rrr,y, o autoritate incontestabila ln fosile de lestoase, a remarcat
r;l Nopcsa, ,,1n perioadele lui de luciditate, lgi concentra mintea
nnrl)ra cercetirii dinozaurilor gi a altor fosile de reptile", dar in-
tr(' :rceste momente de strilucire erau perioade de lntuneric 9i
25

de excentricitate.'? in zilele noastre, Nopcsa ar fi fost probabil
diagnosticat ca suferind de tulburare bipolari. Oricare ar fi fost
boala lui, il lisa firi orice simq al etichetei. De fapt, el manifesta
de cele mai multe ori ,,un talent colosal pentl'u grosolanie".3
Un exemplu concludent a fost relatat de dr. Tilly Edinger, pio-
nier al cercetirii creierelor fosilelor, care a realizat un studiu des-
pre Nopcsa in anii 1950. in primul lui an la universitate, Nopcsa
a publicat o descriere a craniului lui de dinozaur - o realizare re-
marcabili. fi cAnd l-a intilnit pe ce1 mai eminent paleontolog al
vremii, Louis Dollo - gi el un aristocrat -, tanerul conte s-a leudat:
,,Nu este minunat ci eu, atat de tinir, am scris aga un memoriu
excelent?"4 Mai tarziu, Dollo avea si-i faci un compliment sar-
castic, amintind de Nopcsa ca de ,,o cometi ce a stribi.tut cerul
nostru paleontologic, rdspAndind doar un fel de lumini difuzi".s
La Universitatea din Viena, Nopcsapare sa fi fost lasat in gene-
ral de capul lui. Izolat de colegi, independenlalui amers Pani intr-
acolo incat a inventat singur un clei cu care si-si lipeasci fosilele.
Dar a avut un coleg, profesorul Othenio Abe1, care ii impertegea
interesulpentru paleobiologie. Abel era un fascist care fondase un
grup secret de 18 profesori care colaborau ca si distrugi carierele
in cercetare ale ,,comunigtilor, social-democrafilor gi evreilor". El
fusese cAt pe ce si fie ucis cAnd un coleg, profesorul K.C. Schnei-
der, lncercase si il impugte. CAnd naziqtii au venit 1a putere, Abel
a emigrat in Germania. Vizitind Viena dupi Anschluss, in 1939,
a vazut steagul nazist fluturAnd la universitate fi a declarat ci era
cea mai fericiti zi din viafa 1ui. Nopcsa avea modul lui de a se
purta cu Abel. CAnd Nopcsa s-a imbolnivit, e1 l-a chemat pe Abel
la apartamentul lui, cerAndu-i unuia dintre cei mai mari paleonto-
Iogi ai Europei (care era totuqi un om de rAnd) si-i duci iubitului
lui o haini qi o pereche de minugi purtate.6
in timp ce Nopcsa lgi studia dinozaurii, in el clocotea o a doua
pasiune. CutreierAnd satele Transilvaniei, il intAlnise pe contele
Draikovii qi se indrigostise de el. Cu doi ani mai in varsta decat
Nopcsa, Draikovid era un aventurier din Albania care, la un secol
dupi vizita lui Byron, rimAnea un loc exotic, intunecat 9i primi-
tiv. influentat de povegtile iubitului, Nopcsa a facut cateva cdli-
torii cu finanlare privati ln Albania, unde a triit in comunititile
26
EUR0PA - O rsroRrE NATURALA
Lrr,rL,, le-a lnvilat dialectele gi tradiliile, qi chiar s-a implicat in
rlleprrtele lor. O fotografie il arata in toati splendoarea, imbri-
r dl, lrlarmat Si purtAnd insemnele tradilonale ale unui rizboinic
tlllllptar. De un romantism inflicirat, Nopcsa era si foarte curios
;l rrrr rkrcumentarist meticulos, ajungAnd sd fie recunoscut curind
r r ltlrrrl principalul expert din Europa privind istoria, limba gi cu1-
lru,r Albaniei.
Irrlr-o cilitorie ficute in Albania in 1906, Nopcsa l-a intil-
trll ;x' Baiazid Elmas Doda, un cioban care trdia 1a altitudine, in
Mllnlii Blestemafi. Nopcsa l-a angajat pe Doda ca secretar si a
rr.1r lrrrisit in iurnalul lui ci Doda era ,,singura persoand de la con-
It'lr, l)raSkovit care m-a iubit cu adevi.rat".7 Relalia lui cu Doda
rtvr,,r ril dureze aproape 30 de ani gi, in 1923, Nopcsa a denumit
ftr rrrtrrrrea lui o fosili de testoasi stranie: Kallokibotion bajazidi -
,,lt r rtrrosul si rotundul Baiazid".
( ).rscle testoasei fuseseri gisite alituri de cele de dinozaur, pe
rrrrrrli,r familiei. Cu o lungime de o jumatate de metru, Kallokibo-
I ll, r,ril o cr€aturi amfibie de dimensiune medie, aseminetoare in
r,n 1tr cu lestoasele de api dulce din Europa de azi. Dar anato-
'rp.u
lrrl,r rrsrrirsi a lui Kallokibotion demonstreazi ci ea era foarte dife-
r ll,l r ft, orice specie actuala, aparlinAnd unui grup strivechi, acum
rllrr;r.trtrt, de testoase primitive, ultimii reprezentanti ai uimitoa-
t ll, rr rrciolanide.
Mr.iolanidele au supravietuit ln Australia pAni la sosirea pri-
rrrlLrr ,rlxrrigeni, in urmi cu 45 000 de ani. Ultimele au fost nigte
r l,,rl rrri cnorme, de mirimea unui automobil, care se deplasau pe
r rrr irlc cdror cozi deveniseri niqte bastoane osoase si care aveau
,r I ,
pr, r ,rp rriste coarne mari, curbate, ca ale vitelor. Este foarte proba-
lrll r ,r ;rrimii australieni si. fi vizut ultimii descendengi ai lestoasei
,,lr rrro,lse gi rotunde" a lui Baiazid. Dar cAteva au plutit pe mare
11'r r. ir rstrlele calde, umede gi active tectonic, Vanuatu. Sechestrate
Ir Ir urt nicia 1or, meiolanidele au supravieluit pana cAnd gi aceste
llr r rl r rri au fost la rAndul 1or descoperite - de data aceasta de cA-
I r r' rrl r,r mogii Ni-Vanuatu, care populeazi insulele astizi. Un strat
,|,rrr rk'oase micelarite gi gdtite de meiolanide datind de acum
, tr, .r lJ 000 de ani marcheazi sosirea oamenilor. $i aqa s-a pierdut
27

TIM FLANNERY
ultima urmi. a finuturilor Modac - aproape ultimul ecou, intr-
adevAr, al acelui arhipelag dispirut.
Baiazid, Albania gi fosilele au fost principalele constante din
viala lui Nopcsa, iar dintre acestea avea se renunte la una singuri'
Atagamentul lui pentru Albania a atins apogeul chiar inainte de
izbucnirea Primului Rizboi Mondia| cAnd a pus la cale un plan
irrdrezne,t, dar sortit egecului, de a invada lara qi de a deveni pri-
mul ei monarh.' in ciuda distragerii de moment, Nopcsa a rimas
cufundat pAni peste cap in paleontologie 9i in 1914 a produs o lu-
crare despre viala dinozaurilor din Transilvania care a revolulionat
intelegerea Europei timpurii.8 Deosebit la cercetirile lui este faptul
ci a analizat fosilele ca pe ramaqitele unor creaturi vii, care au triit
intr-un habitat specific gi au rispuns la constrangerile de mediu'
Nopcsa a fost, de fapt, primul paleobiolog al lumii'
Nopcsa a demonstrat d Hafegul a fost locuit de doar zece spe-
cii de creaturi de mari dimensiuni. Acestea includeau un dinozaur
. Albania se elibera treptat de muribundul lmPer'iu Otoman, iar in 1913
Marile Puteri din Europa s-au leunit intr-un congles laTrieste ca sa decidi
cine ar trebui se fie desemnat rege. Nopcsa i-a scis gefului de Stat Major
al armatei austYo-ungare din Trieste, cerAnd 500 de soldali imbricagi
civil, dotali cu piese de artilerie. El urma sa cumpele doua vase mici ;i
rapide cu aburi cu aiutorul carora se invadeze Albania, instaurAnd un
relim prieten Imperiului Austro Ungar. Carnpania, ;a transmis NoPcsa
eJ."r"iut,ri, avea sa fie rapide ti se culnineze cu o paradi triumfala pe
itrdzile capitalei Tirana avindu I in ftunte pe Nopcsa cilare pe un cal
alb. Nu toate motivele lui Nopcsa par se fi fost onorabile' dupi cum a
marturisit el in jurnal: ,,Odat; instalat ca monavh european' nu as avea
nici o probleme se fac rost de fondurile necesare, prin cisitoda cu o
un tidu regal, un Pas care in
-ogt"nito"r" americane bogate dornici deMinisterul britanic de extelne
alte circumstanle mi_ar provoca repulsie."
in si' la cererea
nu impertagea viziunea lui Nopcsa aceasti chestiune
Londrei, congresul l-a desemnat pe prinlul gelman Wilhelm de Wied s:
fie primul rele al Albaniei. CAnd a izbucnit Pdmul Rezboi Mondial ;i
Albania a refuzat sa trimiti trupe in spriiinul austro ungarilor' regelui
Willie i s-au teiat fondurile 9i a fost nevoit sd fugi Albania a remas fele
rege pane in 1928, cand a urcat pe tron tegele ZogI Dezamigit.gi plin
de
Nop."" i-a scris lui Smith Woodward, colegul lui paleontolog
"riara.i.trr",
de la British Museum (acum Muzeul de Istorie Naturala), spunindu-i:
,Albania mea a murit".
28
EuRope - O IsroRIE NATURALA
rrrI rii carnivor identificat dupi doi dinli (ambii pierduli ulterior),
1r, r ,r rc Nopcsa 1- a nurnit Megalosaurus hungaricus. Megalosaurus
palr. rrn tip de dinozaur carnivor ale cirui fosile sunt ceva comun
Irr rr,st ul Europei, dar in roci mai vechi. Prezenfa lui ln Haleg aPe-
n,,r 1 .r o anomalie, gi curAnd avea si se demonstreze ciMegalosau-
t ntt lnngaricus erauna din Pulinele erori facute de tanArul savant.
( ) curiozitate gtiinfifici, meritind aici o mici diversiune, este
a fost Scrotum.
';l llrima denumire $tiinfifici al:ui Megalosaurus
f'r rvlstea incepe cu prima fosili de dinozatt, care a fost descdse
rpl rlr,scnati de reverendul Robert Plot, in 1677 's Cartealui, The
Nn ural History of Oxfordshire, este firdindoiali primul tratat mo-
rlr.r rr de istorie naturale in limba englezi gi, dupi moda wemii,
,rr opurea totu1, de la plantele, animalele 9i rocile din Oxfordshire
in
|';trr,I la clidirile importante qi chiar predicile faimoase rostite
corect fosila r€spectivi
lrirrr,ricile finutului. Plot a identificat ca
lrtn(l un capat de femur. El s-a gAndit ci ar fi fost de la un ele-
l,rrrt adus in Marea Britanie in timpul presupusei vizite facute de
Irrrpilratul Claudius la Gloucester cAnd (potrivit lui Plot) a recon-
rt r uit oragul ,,in memoria cisetodei frumoasei lui fiice Gennissa
r rr Arviragus, pe atunci regele Britaniei, cand este posibil si-qi fi
,r,lrrs cu el unii dintre el€fanti". SuPiretor insa pentru el, Plot nu a
r
',ufit se
giseasca weo dovadi a prezentei elefantilor in weun 1oc
rrr,ri apropiat de Gloucester decit Marsilia.-
l)upa o argumentatie lungi 9i savanti, Plot a tras concluzia
r ;l osul, care fusese gasit in apropierea unui cimitir, ar fi Putut sa
provini de 1a un gigant. La fel ca mulli dintre contemPoranii lui,
I'krl credea ci lucrarea din secolul alXII-lea a lui Geoffrey de Mon-
rrottt., The History of the Kings of Britain (Istoria regilor Britaniei) '
,.r,r reali de la cap la coade. $i atat de puternice era atraclia acelor
vrcmuri de inceput ale Europei, incAt Geoffrey de Monmouth qi-a
lrccput istoria cu un poem inspirat de Vergiliu, in care Brutus,
rrrr urmaq al troianului Enea, sosegte pe lermurile Albionului 9i se
( ,\sitoregte cu locuitorii orginali ai insulei, ,,giganlii din Albion',
irrtcmeind astfel rasa britanici.
n. esl: istorioara stranie este, din Pa(ate, imagindr: in intregime.
)ct