ANDREW ROBERTS

FURTUNA
RAZBOIULUI
O NOUA ISTORIE A CELUI
DE.AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

'lilclucerc clin [mba clglcz:i

II,ORIN SI,A

Aridfew Roberts este llrlul rlinlle c(:rl l]laj ]n i-l$tiRiosi ist'r

rici brita1rjci. ILltoruL Lrnol cill li plcLriiltt' fi (:'cl'allizatc:
rvdpol.or dnd !Vi'/loi.!lon (2001). Hille' dnrl C/rrr|rii1l (200lll
sit\ldslcrJ.rrrdConT?tarLde,'r-(21-)03).\rollllIlul.llrrllril(7]{i:bo
ilrIii a fosl ('lechrat ceir rnai buni clrle dtl istolic 1]lljiilrii clin LITERII
\4area Br-itilrie. ill 2010. Bucuresti
202A
 Eutnsumi am deplindtntedere cd" dscd toritti,vor
face dotoria. dacd nimic nu va
'vor
fneglijat ;i dacd CUPRINS
fi luate cele mai bune mdsuri - a9a cum se pi
tntdmold -, vom da tncd o datd dovadd cd suntem
in staie sc- ne apdrom insulc, sri lrecem cu bine LrsTA TLUSTRATflLO 10
nrin fununa rdibotului si sd rezistdm lmenin(drii
LrsTA HiRTrLOR... 14
iira;iei timp de ani tntiegi, dacd e nevoie, ;i dacd
trebuie - singuri.
Winston Churchill, PRELUDIU. PACTUL 55
camera comunelor, 4 iunie 1940
PARTEA I: AS{TUL
Capitolul 1. PATRU INvAzIt
SEPTEMBRIE 193g_APRILIE 1940.,,,..,,..7 5

Capitolul 2. FUHRER IMPERATOR

MAr-ruNtE 1940 131

Capitolul 3, INSULA ULTIMEt SPEMNTE

rUNIE 1940-ruNrE 19 47 ........,,.........,,. 797
Capitolul 4. DISPUTA LITORAIULUI
STPTEMBRTE 1939-rUNtr 1942...,...... 254
Capitolul 5. LOVIND CU PICIoRUL iN U$A
luNlE-DECEMBRTE 1947....,.,,.,,,,,,,.,..,, 283
capitolul 6, TATFUNUL TOKYO
DECEMBRTE 1941-MAr 1942............... 366
 i-:rlrilolul 18. TARA SOARELUI-A"UNE
FAI]TSA A II.A: APOCEUL OCTOMBRIE 1944'
Capitoir,ri 7" ETERNA RUgINE A OMENIRII sEpTIMBRTE i945 .............................. 1001
1939-1945 .. . " 421 CoNcLUzIE, DE cE AU PIERDUT PUTTRILE AXEI
Capitol!il B' CINCI MINUTE iN MI DWAY CIL DT-AL DOILEA RAZBOI
ruNrr t 9+2-ocro MBr(tE 1944 "" 474 MoN DrAL?.............................................l 026

Capitolul 9. MIEZUL NOPTTI iN GRADI NILE Nor8..................... ....................... 1081

DIAVOLULUI BrBLf oGRAFIE...... .......................1121

ir.tt 1942-,rn.u 1943 ............. 527
lN D rCE ........,.......... ....................... 1 150
Ca!ritoiul "i6. MAICA RUSIE
i NG EN uNcH EAZA vATERLAN DLtt
iemuln'r 1942-FEBRUARIE 1943 " 587
gipit0lul 1 1" MANFVREI T AI-RIENE 5I NAVAI't
1939-1945 638

+irr:iii6iul 12. CATRT P EN lN suLA

Jt rE 1943-MAl 1o45 .,...,............ . .687

PARTFA A !II-A.: RAZSUNAREA

Capit{)iul 13. O UIMITOARE RASTURNARE

DE SITUAIIE
,taLnrl e-e.ucusr 1943 . .. """" "" 743

Capitcl l 1,4. CRUDA RTALIT/TE 1939-1945 " 777

--
CaFito!t{l 1I;, CUCERIREA NORMANDIEI
,unrtu-nucusr 1944 ..... 828

caD!t{}l[l 16. occl DENTALII

I A loRlll E cERMAN lEl
Aucus+ 194+MARrlE 1945 879

canitcllul 17. ARMATA Rosl E

LA PoR rl LE GERMAN lEl

AUCUST 1943-MAt 1945 " " "" " 927
 CaPitolul 1

PATRU INVAZII
septembrie 193 g-aprilie 1940

Dumnezeu sd aibd mild de noi, dacd pierdem acest rdzboi.

Hermann Gdring cetre interyretul lui Hider,
Paul Schmidt, 3 septembrie 19391

Cu toate ce situalia internalionall qi lunile in care

se exercitase o intimidare militare impotriva Poloniei
nu erau de nature se poati transforma invazia aces-
tei leri intr-un atac-surprize, Hitler spera totu$i - $i nu
firi motiv - cd noile tactici Blitzkrieg (rizboi-fu1ger)
ale Wehrmachtului si provoace polonezilor un $oc tac-
tic. Tacticile Blitzkrieg - carc se bazau pe un contact
sftans, controlat prin radio, lntre coloanele de tancuri
rapide, artileria mofotizate, bombardierele gi avioa-
nele de vAn[toare Luftwaffe s,i infanteria motorizata -
miturau totul ln calea lor. Aversiunea lui Hitler fale de
rizboiul static, de uzuri, era o reactie fireasci la anii
ln care servise in cadrul celui de-al 16-1ea Regiment
Bavarez de Infanterie, lntre 1914 $i 1918. Sarcinile sale
ca Meld.egdnger (curier de batalion) ln acel conflict
presupuneau pdndirea pauzelor lntre salvele de arti-
lerie gi deplasarea rapidi tntr-o pozigie semighemuita
 q
76 Andrew Roberts
din tranqec in gdutile de obuze pentru a ducc mesaje'
Fusese, a;adar, un soldat curajos qi conqtiincios; pro
babil cd nu omorAse pe t.fmeni cu mana ltli;i refuzase
intotdeauna promovdrile care I'ar fi indepirtat de ca-
marazii sdi, pentru cd a$a cum va declara ulterior
aghiotantul regimentului, Fritz Wiedemann - ,,pen
tru Gefrciterul Icaporalull Hitler, regimentul insemna
acasd".'zA primit chiar doui Cruci de Fier, Clasa a II a
si Clasa I.
Supraviett Lind timp de patru ani r-Lnei situatii pline
de grer:td1i qi epuizante, in jurul varstei de 29 de ani,
dupi ce rizboiul se incheiase, Hitler invdqase deia ci
in confruntarea armatA supriza tactice rePfezenta un
avantaj inestimabil qi cd, a;a cum avea si scrie mai tar-
zfuin Mein Kampf:,,Cu toate cd un bdrbat de 30 de ani
va mai avea multe de invitat dc-a lungul vielii sale,
ceea ce va invita nu va fi decat in completare"' Pe par-
cLrrsul intregii sale cariere de revoltttionar, a incercat
permanent sd se foloseasci de elenentul-surprizi qi
a fdcut-o, de obicei, cu mare succes Lovitura de stat -
cunoscutd sub numele de Pucir.rl de la BerArie - pc cirre
a incercat sa o dea in 1923 I'a surprins chiar qi pe lide-
rul ei titular, generalul Ludendorff, iar Rdhm nu a a!'r'lt
nici cea mai mici binuiald in privinla Nopqii Cuqitelor
Lungi. Totuqi, polonezii se aqteptau la atacti fulger al
lui t{itler, deoarece, chiar cu o sdptimAni mai deweme,
qara lor fusese invadati de Ltn mic detasament de ger-
mani care nu fuseserd anunlati de amenarea invaziei,
pldnuiti initial pentru zorii zilei dc simb.ltA, 26 august'
Parte din planul Germaniei de a invada Polonia -
Fall 1.4/eiss (Planul Alb) - presupunea implicarea unor
FurttnLa rdzboiultti
rrici grnpuri de gennar.ri imbrdcali in Riiuberzivil (,,hai-
rrc vechi si zdrenruite-). (are urmatr si trcaci gta
l1ila cu o noapte inainte gi se captureze puncte'cheie
strategice pAni in zorii zilei stabilite pentru invazie.
llataiionului Abwehr (serviciile secrete ale almatci 8cr
rnane) insdrcinat si intreprindd aceste operalir.lni i s-a
clat numele eufemistic de Compania 800 de Pregitire
in Constrl.lctii pentru Obiective Speciale. Un grup
dc 24 de oameni, sub conducerea locotenentului dr.
tlans-Albrecht llerzner, era insircinat sA pregiteascA
drumul pentl u asaltul Diviziei a 7-a de Infanterie, tre'
cind granila qi capturand o statie feroviare la Mosty,
ir trecetoarea Jablunka din munlii Carpati, pentrtl a
preveni distrugerea tunelului feroviar cu o singurd lit.ie
drrs-intors cea mai rapidd legdturi intre Varqovia gi
Vicr)a . Pc 26 augrrst. drrpa cc a lrccur peste gtattita in
pddurile poloneze la 12.30 noaptea, grupul lui Herzner
s a rdticit qi s-a dispcrsat in intuneric, insd Herzner a
lcuqit sd ocupe stalia f€roviari de la Mosty impreund
cu 13 oaneni, la ora 3.30 dupi miezul noplii, Si sa
taie liniile telefonice si de telegraf, pentru a descoperi,
pAni la urmd, cd detonatoarele poloneze fdseseri deja
scoase din tunel de cdre soldalii care apdrau locttl.
Apoi, girzile poioneze din tunel i-au atacat unitatea,
linindu-l pe unul dinre oanenii sAi. PierzAnd con-
rir(tlrlcu Abwehnrl, Hcrznci nu avea cum si stie ci.
il seara precedentf,, cu doar cAteva ore inainte, Hitler
aminase Planul 41b pentru siptimAna urnitoare ;i
ch fiecare unitate de comando fusese informati des-
pre acest lucru, cu exceplia grupului sdu. Abwehrul a
rcugit, pAnd la urmi, si ia legitura cu ei abia la ora

78 Andrew Roberts
9.35 dimineala, pentru a-i ordona lui Herzner, care
pAnd in acel moment mai pierduse un om, rinit in
iuptd, gi omorAse un polonez in schimbul de focuri, sd
elibereze prizonierii gi sI se intoarci la bazi imediat'
Dupd o alti serie de incidente, grupul lui Herzner
a trecut granila inapoi in Germania la ora 13'30'
Guvernul german le-a explicat polonezilor ci intreaga
afacere fusese o gregeald cauzati de absenta unei gra-
nile bine stabilite de-a lungul pddurii' De aceea, de
vreme ceJ oficial, operaqiunea nu fusese una militard
si din moment ce a!'usese loc pe timp de pace, Herzner
a evaluat qi a transmis superiorilor, cAt se poate de
nemfe$te, cheltuielile din timpul acelei nopqi, care se
ridicau la suma de 55 de mdrci qi 86 de pfeningia La fel
de nemteqte, autoritetile nu au vrut inilial sa-i acorde
Crucea de Fier (Clasa a II-a) pentru fapte de curaj pe
timp de pace. (PAni la urmd au ficut-o, dar nu i a fost
de prea mare folos: dupd ce gi-a rupt coloana intr-un
accident cu motocicleta, in 1942, Herzner s-a inecat in
timpul $edinlelor de terapie prin inot.)
Pe 28 august, Hitler abrogase tratatul germano-po-
lonez de neagresiune - un straniu qi neobisnuit act
de legalism din partea sa -, asa cd polonezii benefi-
ciau de un indiciu cum nu se poate mai limpede ci
Germania era pe punctul de a le invada qara' lnsd, ctt
toate acestea, aveau prea puline cunoqtinle despre
tacticile Bliakrieg, pAnd atunci un secret aflat in pose-
sia numai anumitor strategi militari germani qi brita-
nici. Puteau se estimeze corect unde si, in mare, cAnd
avea sI se produci atacul, dar, aspectul cel md impor-
tant, nu qtiau cum avea sd aibi loc. De aceea, polonezii
Furtunard.zboiului 79
au ales si-qi plaseze grosul trupelor aproape de gra-
niqa germand. Criza de la Miinchen, din toamna pre-
cedenti, qi anexarea unei bune perli din Cehoslovacia
in primivara urmdtoare extinsese graniga dintre Reich
qi Polonia de la 2 011 kilometri la 2 816 kilometri,
mult mai mult decAt putea se apere efectiv armata
polonezd. Aqadar, maregalul Edward Smig$-Rydz,
comandantul-qef al trupelor poloneze, a fost obligat
sd decidi daci s[ pistreze majoritatea forlelor sale in
spatele liniei defensive formate, in mod natural, de rA-
r.rrile Vistula, San qi Narev sau daci si incerce si prote-
jeze inima industriali a Poloniei qi zonele agricole cele
mai bune din vestul 15rii.
Smigly-Rydz a hotirAt si-si comaseze trupele, ast-
fel incAt si apere fiecare palmi de pimdnt polonez,
expunAndu-qi armata intr-un mod extrem de riscant.
A incercat se dispunA trupele de-a lungul intregului
front, din Lituania pAnd in Carpali, gi chiar a pisffat
un grup de asalt pentru a invada Prusia Orientali, reli-
nend o treime din forlele sale in Poznia s,i in Coridorul
Polonez. A,qa cum se intAmplase de atAtea ori in istoria
sdracei si martirizatei Polonii, ordinele au fost cura-
joase: altminteri, Smigly-Rydz ar fi trebuit, pur gi sim-
plu, si abandoneze ora;e importante precum Cracovia,
Poznad, Bydgoszcz gi L6dl, toate aqezate la vest de cele
trei rAuri. Cu toate acestea, este greu sd nu fii de acord
cu generalul-maior Friedrich von Mellenthin, pe atunci
ofiqer de informa4ii in Corpul III German, care spunea
ci ,,planurilor poloneze le lipsegte simlul reahdfii"s.
Joi, 31 august, la ora 17.30, Hitler a ordonat ca osti-
litigile si inceapd in dimineaqa urmdtoare, iar, de data
80 Andrew RoberLt
aceasta, nu avea sd mai existe nici o amanare. Astfel,
in zorii zilei de vineri, 1 septembrie, la ora 4.45, for-
tele germane au pus in aplicare Planul Alb, care fusese
elaborat in luna iunie a aceluiasi an de cdtre inaltul
Comandament al Armatei Germane, Oberkommando
des Heeres (OKH). OI(H ul era compus din coman-
dantul-qef al Armatei 'lerestre (Feldheer), din geful
Marelui Stat Major, din qeful Biroului de Personal al
Armatei qi din comandantul-;ef al A-matei de Rezervd
(Ersatzheer). in ceea ce privegte realizarea marilor stra-
tegii, deasupra OKH-ului se afla Oberkommando der
Wel'Lrnacht (inaltul Comandament al For(elor Armate
sau OKW). Imediat dupd ce qi-a asumat comanda per-
sonali a forqelor armate germane, in februarie 1938,
Hitler a creat OKW- l pentru a functiona ca un consi-
liu militar sub directa sa autoritate, avandul pe Keitel
drept sef. Dacd eforturile lui Blomberg de a realiza un
comandament sLlperlor unificat fusesera intampinate
cn o opoziqie energicd din partea marinei, Hitler nu pu
tea fi refuzat. in august 1939, cAnd s-a declarat rnobili-
zarea generali, OKW- l era alcdtuit din biroul;efului
statului Major (Keitel), dintr-o divizie administrativd
centrali, din biroul administrafiei fortelor almate
(sub conducerea lui Jodl), care il infbrma constant pe
Hitler in privinta situatiei militare, dintr-un birou care
se ocupa de activitatea de informatii, sub conducerea
amiralul-ri Wilhelm Canaris, un birou al producliei de
rizboi si din diverse unitdli mai mici responsabile de
justilie militari 9i de finange.
Potrivit Planrrlui Alb, de fiecare parte a unui cett-
tru relativ slab gi stalionar se gdseau doud flancuri
FurtutlaKLzboiLtLui 81
puternice ale Wehrmachtului care urmau sd impre
soare Polonia, si-i distrugi foltele armate $i se cap-
tureze Varsovia. Grupul de Armate Nord, aflat sub
<:ondLlcerea generalului-colonel Fedor von Bock, avea
sii loveasci prin Coridorul Polonez, si preia Danzigul
iactualul Gdansk), si se intAlneascd cu Armata III
[crmani in Prusia Orientald qi sd atace fulgerdtor
rapitala polonezi dinspre nord. inte timp, Grupul
rlc Armate Sud, chiar mai puternic decAt primul, sub
conducerea generaluluicolonel Gerd von Rundstedt,
irvca si loveasci centrul forlelor poloneze, mai nu-
ureroaseJ care-i steteau in fatd, si impinge frontul
plini la Lvov s,i, de asemenea, si atace Varsovia din-
spre est qi nord. (in trecetoarea Jablunka, polonezii
r( Lrsiserd sd distnrga tunelul feroviar, carc nu a nrri
lbst redeschis pAni in 1948.)
Coridorul Polonez, care fusese gdndit de cei care
r oncepuserd Tratatul de la Versailles din 1919, astfel
rrrcAt si izoleze Prusia Orientalh de restul Germaniei,
cr a prezentat de multi vreme ca un casus belli de cdtre
razisti, dupi cum fusese si Danzigul, port la Marea
llalticd avAnd o populaqie majoritar germana, nu-
rrrai cd, dupd cum declarase Hitler la o conferinti cn
licneralii sdi, in mai 1939: ,,Danzigul nu este adevA-
lrta problemd; pentru noi, obiectivnl real este s5 ne
clcschidem Lebensrautn-tl (spaliul vital) cAtre est fi
si asigurdm aprovizionarea cu alimente"6. Pe Hitler,
rrsi, I a condus inainte ceva mult nai important de'
rit ratiunile practice. Acesta avea si fie un conflict
( xistential, o implinire a profeliilor fdcute cu 15 ani
rnainte, in Mein Kamp, testamentul sdu politic. Rasa
ii-L;;:r]rF!i4,i+t?nr!]l !r I
'=q
 Andrew Raberls
B2
germana stdPanitoare avea sd-i subjuge pe slavi
(Jnter mensclrcn (suboameni), confbrm preceptelor na-
ziste de ierarhie rasiald qi s.1 le fbloseascd teritoriul
pentru a hreni noua civilizatie ariand. Sub aspect po-
litic, acesta avea si fie cel dintAi rdzboi mondial emi
namente ideologic, iar argumentul cirlii de fald este
ce tocmai acesta a fost motivui principal pentru care
naziptii l-au pierdut.
Strategia de a avea un centru slab 9i doud flancuri
puternice a fost geniai6 si se pare ci a fost preluati
din apreciatul studiu antebelic al feldmareqalului 9i
conteiui Alfred von Schlieffen despre tacticile folosite
de Hannibal in bdtdlia de la Carulae. Indiferent cine
isi revendicd paternitatea strategiei, ea a func{ionat
bine, deplasAnd cu abilitate armatele gerlnane printre
cele poloneze si permilAndu-le si se apropie aproape
sinultan de Varqovia, din direclii diferite lnsi nn
superioritatea gerrnani in ceea ce priveEte oamenii ;i
armele a fost cea care a ficut ca asaltul si fie impla-
cabil, ci, mai prestts de toatc, nona doctrind nilitari a
Biitzkrleguiui. Polonia a fost un bun teren de testare a
tacticilor Blitzkrieg: deqi dispunea de lacuri, pdduri qi
drumLui proaste, avea totusi o geografie plat6, cu fron-
turi extrem de largi Ei cu r.rn sol dur, de sfArqit de vard,
ideal pentru taucuri
intrucAt guvernele britanic gi francez, ingrozite
ci Germania putea s.I invadeze Polonia in orice mo-
ment, aLl acordat, la 1 aprilie 1939, Poloniei garangii
militare, in vreme ce ptim-ministrul britanic, Neville
Chamberlain, ii Pronltea acesteia oficial ,,tot sprijinul
care statea in puterea Aiiaqilor", in cazul in care Polonia
l Futtuna rdzboiulLti
- ar fi fost atacatd, Hitler a tbst obligat si lase un procent
nare din cele o suti de divizii ale armatei sale in vest,
pentru a apara Linia Siegfried sau ,,Zidul de Vest" -
o serie de fortificatii incA neterminate, de aproape 5
kilonetri ldtime, dispuse de-a lungul granilci de vest a
Gcrmaniei. Teama de un rdzboi pe doui fronturi l-a de-
tcrminat pe Fiihrer si seiecteze si si trimitd nu mai pu-
tin de 40 de divizii penru a-i aplra spatele. Totu$i, trei
sferturi dintre acestea eraLl doar unititi de categoria a
doua s,i, in plus, aveau la dispozi;ie munitie doar pen-
tru trei zile7. Hitler rezervase pentru atacarea Poloniei
cele mai bune trupe, impreund cu toate diviziile mobile
si blindate, dar $i aproape intreaga sa floti aeriand.
Pianul Alb a fost elaborat de strategii oKH-rilui,
Ilitler rezumindu-se doar la a-qi da aprobarea asupra
cLocumentului final. in aceastd fazi de inceput a rizbo-
iuhji, intle Hitler qi generalii sii exista o dozd consis
renti de respect reciproc autentic, ajutati de faptul ci,
pAnd atunci, nu intervenise prea mult in privinla modu-
lui ln care aceEtia iqi concepeau strategiile si i;i dispu-
r'leau trupele pe teren; cele doud Cruci de Fier ii ofereau
o oarecare prestanta in ochii generalilor. increderea
pe care o avea in sine, atunci cAnd venea vorba de
chestinnile militare, era una neobisnuite. Probabil cd
faptul se datora, in parte, sentimentului de superiori-
tate pe care il aveau mulgi veterani infanterifti, fiind
convinqi cd ei duseseri greul luptei in Marele Rizboi.
Atat Wilhelm Keitel, seful Statului Major al OKW, cAt
fi locotenentul sdu, Al{red Jodl, qefirl Statului Major al
operaliunilor Wehrmachtului, servisere ca artileriqti $i
ofiqeri-funclionari in tinpul Primuh.ti Rhzboi Mondial:
 T
Andrev' Roberts
lupta lor fusesc una indirecti, deqi Keitel fusese rdnit'
Generalul Walter von Reichenat't, generalul-colonel
walter von Bratlchitscll si generalul Hans von Kluge
erau, de asemenea, artilerigti, iar generalul Paul von
Kleist qi generalul-locotenent Erich Manstein serviseri
in cavalerie (cu toate ci qi Manstein ftrsese rinit) Unii
generali, ca Heinz Guderian, fusesera Ia Comunica(ii'
iar alqii, ca Maximilian von Weichs, isi petrecuseri cea
mai mare parte a rizboir-rlui la Statul Major' Indiferent
de n]otiv, Hitler nu era atat de intimidat pe cet ar fi
tre-
buit sa fie in mod normal un ex-caporal aflat in mijlo-
cul atator generali Deqi fusese un simphs'Meldegringer'
ar fi prrtut se invele cate ceva despre tactica militard'
oacd Hitler ar fi fost cetdtean german, ar fi ocupat, cel
mai probabil, o pozi.tie de comandi; col4tient fiind
.le faptul acestal pLrtea foarte bine sd termine rdzbo
iul cu sentimentul de a fi capabll sd comande un ba-
talion, situalie a cdrei concretizare fusese opritd doar
cle un aminunt tehnics. Multi dintre generalii anului
1939 igi petrecr.rsettt arrii 1920 in miliqiile paramili-
tare, cLrnoscute sub numele de Freikorps' si in micuqa
Armate a ,,Tratatultli", autorizate sub regimul picii de
1a Versailles. inainte ca Hitler se vini la
putere, dincolo
de activitedle birocratice, de pregitire de studiu, si-
qi
trlalia nu implicase prea multe lucluri Prin urmare'
faptui r.ru l-ar fi impresionat prea mult pe Hitier, oricare
ar fi fost gladul oficial pe care il oblinuserd cei care ser'
viserd in acest tip de armata. ln ciuda disprelului cu
care fostul locotenent-colonel Winston Churchill avea
sd-l trateze pe ,,caporalul Flitler" prin prisna gradului
inferior pe care il avusese in transeele Marelui Rlzboi'
FurttLncL rdzboiuhLi
Fiihrerul nu pare sd fi suferit de vreun complex de in-
ferioritate atunci cAnd avea de-a face direct cu soldali
care il depiqiseri de mult in grad, in timptrl preceden-
tului rizboi.
Plamrl Alb a implicat detaqarea a 60 de divizii pen-
tru cncerirea Poloniei, inclusiv a cinci divizii Panzer de
cate 300 de tancuri fiecare, a patru divizii ugoare (a1-
cdtuite din nai putine tancuri s,i cAqiva cai) si a patru
divizii complet motorizate (cu infanterie motorizatd),
precum pi a 3 600 dc avioane din aviatia operativi si
a unei bune pirli din puternica Kriegsmarine (marina
germani). in schimb, Polonia avea numai 30 de divi-
zii de infanterie, 11 brigizi de cavalerie, doua brigdzi
notorizate, 300 de tancuri medii si usoare, 1 154 de
tunuri de camp si 400 de avi<.rane gata de h"rptd (din-
tre care numai 36 de avioane Lod care si nu fi fost
depi;ite), precum qi o flotd de numai patru distnt
g.itoare moderne;i de cinci submarine. Cu toate ci
aceste forte cuprindeau mai pulin de un miiion de oa-
meni, Polonia a incercat si-gi mobilizeze rezerviEtii,
proces care eta departe dc a se fi incheiat in momentul
devastatoarei lovituri date de cei 630 000 de soldali
germani aflaqi sub comanda lui Bock qi de alqi 886 000
de soldali aflali sub cea a lui Rundstedt.
Cand s-a crepat de ziud, in data de 1 scptembrie,
bombardierele Heinkel He-111 (cu viteze de 350 kilo-
metri pe ori, purtand incircaturi de doud tone), pre-
cum qi bombardierele in picaj Dornier gi Junkers,)u-BZ
(Stuka) au inceput si bombardeze drumurile, aerodro-
murile, nodurile de cale ferati, depozitelc de n.runitii,