$arpe detect6nd

Broasct de copac cu [imba substante

cu ochi rogii

Text de

TO M JAC KSO N

Caracati!5 comunE
Cupri ns
Ce este un animat? 6

Nevertebrate 8

Vertebrate
cu s6nge rece 10
Migralii 42
Vertebrate
cu sange catd 12 Su pravie!u ire 44
Evotutie 14 Traiin comun 45

Animale disp5rute 16 Viat5 in grup 48

Sisteme[e organismu [ui 18 0m uI 50

Simtu ri 20 Anima[e domestice 52

HranE 22 Animate muncitoare 54

+ ...
lngrijire a puitor 24 Prieteni necuv6 nt5tori 55

Anima[e marine 26 DEunEtori 5B

Animate de apE dulce 28 Conserva re 60

Frig si gheatS 30 Animate 9i mituri 62

in degert 32 Record u ri 64

Pe c6mpie 34 Arbore[e vietii 66

Printre copaci 36 Studiind anima[e 6B

I

ln z6or 38 G[osar 70

CasE de animal 40 lnd ice 72

 Ce este un animaL?
Au fost identificate numai vreo 1,3 milioane
dintre speciiLe de animate de pe PEm6nt,
de [a tigri p6nE [a acarieni, actinii
si bureti marini. Fiecare animaL
e compus din miLioane, dacE nu chiar
mil.iarde de celu[e, cu sarcini speciaLizate
in organism. Ceea ce diferenliazd animalete
de alte organisme p[urice[utare e cE sunt
Apartenen!5 ta specie mai mobiLe si supravieluiesc m6nc6nd
Fiecare animaI apartine unei specii ai alte forme de viat5.
c5rei membri sunt asem5nStori cu el' 9i
au acetagi mod de via!5 9i ace[a9i habitat.
Nucleul addpostegte
Membrii unei specii se pot imperechea, Mitocondriile
genele celuLei
dAnd nastere la progenituri. Cu[oarea, produc energia Mobititate
m5rimea 9i forma corputui acestui boa de
ceLuLei Animate[e sunt singurete
smaratd ii ajut5 pe experli s5-L identifice. organisme pturicetu[are
(cu peste o cetut5) care se pot
CetutI anima[5 dep[asa. Majoritatea ptante[or
Toate fiinlete vii sunt formate din unitS!i minuscute - se prind cu rEdScina de ceva.
cetute. Cetu[a animatS e inve[itE de o membranE Locomo!ia e de obicei o reaclie
formatd dintr-un strat subtire de materiaI uteios. [a schimbEriLe de mediu 9i e
inveIi9ut ftexibit poate tua orice form5. CeLuLete posibitE intruc6t anima[uI nu
conlin organite, care constituie uzine, centrate de are ce[u[e rigide. Acest Iucru
energie 9i sisteme de transport. it ajutE s5-9i schimbe forma
corputui, astfe[ cE se poate
dep[asa pe uscat sau prin ap5.
Linia de simetrie imparte
animaLulin jumdtdli
uUi Aobi
Citoptasma lichidd umple celuleLe produc proteine

Plan de dezvoltare Specii de satamandrl

Fiecare animal cregte dintr-o singurE cetu[8,
lincrengsturIl
diviz6ndu-se repetat 9i dezvoLt6nd un organism
din miliarde de cetu[e. Majoritatea animatetor
lestoasE se dezvoltd bi[aterat, cu gura ta un caplt aI [5u bincrengiturdl
cu urechi rosii organismutui 9i cu orificiuI excretor La ceLELatt.
Unete anima[e simpte, ca actiniite, se dezvott5 tCtasEl
Linie ce spre exterior dintr-un punct centrat.
divide
animalul
in pdrli
egale
Actinie
marinE verde

in regatut animaletor
SistemuI organiz6rii viet5titor in grupuri a
fost dezvo[tat de suedezuI Car[ Linnaeus
pe ta 1750. Et a impErtit regnuI animaI
subgrupe bazate pe trls5turi comune.
^in
lncrengEtura este ceI mai mare subgrup,
urmat de c[as5, ordin, famil.ie,
gen 9i specie. Fiecare animaI are
o denumire gtiinlificE unic5,
dat5 de genu[ 9i specia sa.
 UrechiLe 9i alte organe
de stmt ii oferd tigrului
i nforma,ti i de spre me d i u
BambusuI are puline nutrimente,
aga cd panda gigant petrec
16 ore zilnic mincAnd
r .*

HrEnire
Dintre toate formeLe mutticeLutare de viat5 - pLante,
ciuperci 9i animate -, doar animaLele mEn6nc5.
T AnimaLut se hrbnegte pe gur5, apoi corpuL sEu
extra ge nutrimente[e necesare Icombustibitut
F' si materiaLete de construclieaLe organismuLui)
din m6ncare 9i el.imind restut prin
excremente. In termeni gtiintifici, animaLuI
este,,heterotrof": supravietuieste
-
,-S*., consum6nd corpuL aLtor forme de viat5.

filt *iaj
:i&
&
CiuperciLe absorb nutrimente prin corp,
iar ptanteLe se atimenteazE cu
energie sotari gi absorb materia
primE din pEmAnt.

Producitori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori

primari secundari tertia ri cuaternari
FIIOPLANCIO\
,1W-=.
o..orro.
VIERME
sAcEATi .:... :

I--illl: LEOPARD
- ? DE MARq'.,.
\.
PNGUN
tr€:*:5Y1.'
....,;t l.l- ." :\k*
'
-"--]"
srcrrnrr vrnol-'1.1]f
-- ,rrr, t__ '
ALBASTRUIE i-i PELAGIC
D ELFIN
Y
I ..,?3a&.
.OPEPOD j_
@\
lr1- A] GF
V]ERME
MAR N .L_
,
..€rdL",,. -{
{. q
PE9TE
BENTOPELAGIC
oRcI

'or-!.
.. u:r',r
q'' r."ir.-
'l -'. .

Relete ale hranei

FiinleLe vii din orice mediu sunt interconectate in releLe aLe
,' hranei care LeagE orice feL de creaturE. ELe incep cu
producEtorii: p[ante sau bacterii, adicE organisme care i9i
r produc singure hrana folosind energia sotarS. Energia
e transferatE apoi consumatoriLor primari, care se hrbnesc
cu produc5tori, si asa mai departe.

,i Picioarele ii
.:
permit tigrului
sd strdbatd
,t,t!iiJ ;:: eficient diferite
tipuri de teren

Aproape animaI
Forma de via!5 primitivl cea mai apropiatb
de animate o reprezintE probabit o grupare de
organisme microscopice unice[utare, inctuz6nd
amiba. ELe isi pot inconjura prada minuscuLS,
de piLd5 al.ge, pAnE o absorb comp[et.
 I

Nevertebrate *
ht
Capul e cea mai
micd parte
*\. Ochi
Toracete e
partea mediani
din corp

$
Nevertebratete sunt anima[e G6ndac-

fErE vertebre sau gira spinlrii. t curcubeu

,.t;:;#.i.'o'.p. %5, Aripi

Terra, ap5r6nd in oceane acum

ceL pulin 700 de milioane de ,* **
W
s,',:o::.Tl::,*,'l[f',1i l+;i,::t;.':/l iJlil.ffi!
b {&
primele nevertebrate.
cu primeLe CorpuL

:.f,.r",ffit*+t,:itt"' :'Ji?I,.ofi
i.':E=:T::?i:ilnT[:"
tahrrf o FvictX nacf a ?fl
5;: x,'.:';.'
insecte p6n5 ra med uze.
L' {
r{
fr,"

\ ,-riii,,w^t
filtreaz5 hrana din ap5. ALte L
celute construiesc schetetul de t ^
proteine, inctusiv lepii cu care S ln SecliUne
burelii se ap5rd de pr5ddtori. Segmente f- Toate artropode[e au corpul imp5rtit
^in segmente. Dar
unite intre / [a insecte - cel mai
AnimaLe inftOfite ele, formind. numeros grup de animale de pe pLanetS,
/ cu peste'l
ptctorut/
ActiniiLe de mare sunt confundate adesea milion de specii - unete segmente
cu plantele, uneori fiind numite anemone, s-au. contopit de-a lungul evoluliei, form6nd
. Tentacutele
dar sunt animale carnivore. Actiniite, sectiuni. CorpuI insecteLor e compus din trei
/ inlepdtoare
pir'petate
_ .. principate:
pSrti
meduzele si alte cAteva ,/ cap, torace 9i abdomen.
nevertebrate au corp
circutar si fIrE cap. .tffiffi,1 AL
Mutte moluste
doitea ceI mai numeros grup de nevertebrate il reprezint5
motugte[e, cu 100 000 de specii. Toate motugte[e au un
.,picior" musculos pentru a se deptasa, iar organete
interne se af [5 intr-un feI de manta sau gl.ugE cErnoasS.
Majoritatea au o cochitie tare, din carbonat
de catciu, un mineraL cretos.
Metcii sunt printre cete mai
comune mo[uste de
uscat. C6teva tipuri de
Cochitia motuste, precum metcii
impermeabiLd marini 9i cefa[opodete,
pdstreazd umezeala trSiesc fErE cochiLie
corpuLui

Mantaua igi schimbd

culoarea in functie
de mediu

TentacuLe
cu ventuze Cap cu mutte picioare
Cele mai mari nevertebrate
sunt cefatopodel.e, grup
de moIugte care incIude
caracatitete, catamarii
i"re 9i sepiite. Partea principaLS
a corputui [or este o manta
W umflatS, de care este atasat
,,i picioru[, compus din multe
tentacute ftexibite, acoperite cu
ti I ventuze. Caracatilete au 8 tentacute,
dar a[te cefatopode pot avea si 90.
.,,
---,-**ii.,'
 Scutul exterior dur
e specific tuturor
artropodelor

Rac impLStosat, un artropod

Picioare tipite
Pe t6ng5 insecte, grupuI
artropodeLor include si crus-
tacee Ihomari 9i crabi), arahnide {pEianjeni
9i scorpioni) 9i miriapode Icentipede 9i mitipede]. Bra,t
,,Artropode" inseamnS,,picior Lipit": toti reprezentanlii regenerabil
grupuLui au picioare compuse din mai mul"te bucS!i.
Racul imptEtogat e o creaturd acvaticS. EI respird 0f iurida,
prin branhii [v" p. 18). Majoritatea artropodeLor un echinoderm Ptatoge 9i lepi
de uscat respirE printr-o relea de tuburi
conectate [a perechi de orificii
, Echinoderme[e sunt nevertebrate

de pe suprafala corpu[ui.
: care trEiesc in habitate de pe
funduL m5ritor, de La apete IitoraLe
pulin ad6nci pAnE La gropiLe
Tentaculele pipdie abisate.,,Echinoderm" inseamnE
si miros
,,pieLe !epoas5"; mul.!i membri ai
acestui grup, precum aricii de
mare, sunt acoperili cu !epi
asculili. Al.tii, ca stetete
sau castravetii de mare, au
Culorite platose tari. La majoritatea,
strStucitoare ate gura se afti in mijLocut pErtii
metcitor-neon posterioare a corputui.
avertizeazE
prld5torii asupra
prezen!ei Corpul
toxinelor, formi polichelilor are
peri .tepogi
de apirare
ce-i ajutl sE
supraviefuiasc5
firi cochiLie.

0 lume de viermi
Existd c6teva grupuri neinrudite de
viermi - pLali, ciLindrici Inematode)
9i ineI.a]i Ianelide). Dintre acegtia,
cei mai mari sunt aneLidete, printre
care rAma, Lipitoril.e si poLichetii.
CorpuI unei aneLide e format din
mai muLte segmente. Unele anetide
sunt printre cele mai [ungi animaLe
terestre, ajung5nd La 20 m. MuL!i viermi
ciLindrici 9i viermi ptati sunt paraziti
lv. pp. 46-47lr gi trEiesc in corpuI
atior animate.