Tilhant manlor

(.
de Prof. Wolfgang Tarnowski
llustralii de Manfred Kostka, Frank Kliemt si Gerd Werner
H6(i de Annelie Schwerdtner
Traducere din limba germand de AndreiAvram si Mihaela Cdpdlind Popa

d
enciclopedia rao
 Cuprins
Tdtharii miritor in Antichitate Cum a aflat lumea de bogdfiile Americii? 26
De c6nd exist5 talhari in Marea MediteranS? 4 Ce a fdcut Spania impotriva t6lharilor mirii
Pe ce puneau ochii tdlharii mdrilor? 6 din Lumea NouS? 27
Cum aclionau tdlharii m5rilor? 6 Cum a ajuns Francis Drake ,,piratul reginei"? 27
Cum se apdrau oamenii de t6lharii mdrilor? 7
lumii
Faimoasa cdldtorie a lui Drake in jurul 29
Cum s-a dezvoltat tdlhdria pe mare Cine erau bucanierii? 37
in timpul romanilor? 8 bucanierilor?
Cum a apdrut statul 32
Ce a fdcut Roma impotriva pirafilor cilicieni? Cum ;i-a petrecut viafa Henry Morgan? 33
9
Cum s-a sfdrgit epoca piralilor din Caraibe? 16
Tdtharii mlrilor normanzi
Cum a inceput t6lh5fia pe mare Barbarescii
a normanzilor? 10 Cine erau barbarescii? 39
De unde veneau t6lharii mdrilor normanzi? 72 Cine au fost cei mai cunosculi
Ce cordbii foloseau normanzii? 73 pirali berberi? 40
Cum s-au extins normanzii in Europa? t3 Cum au ajuns fratii Barbarossa
De ce au repurtat normanzii atdtea succese? 75 t6lhari ai mirilor? 40
Cum se apirau victimele? 75 Cum a ajuns Algerul un bastion
C6t de mult au pitruns normanzii in sud? t7 al tdlhdriei pe mare? 42
Cum s-a incheiat epoca tdlharilor normanzi? 77 Cum s-a sf6rgit viata lui Khair ed-Din
Barbarossa? 43
Frilia vitalienitor intimplat cu piralii dupS
Ce s-a
Cum a apdrut t6lhdria in Marea Nordului moartea lui Khair ed-Din? 43
qi in Marea BalticS? r8 Cum se desfSSura un jaf 5i cum
Ce era Fr5[ia vitalieni]or? 79 se impbr{ea prada? 44
Cum au devenit vitalienii t6lhari ai mirilor? 20 Cine erau du;manii de moarte
Cine a distrus statul talharilor de pe ai barbarescilor? 46
insula Gotland? 27 Cum au sf6rgit statele piratere;ti de pe
Unde a gasit Fr5{ia noi ,,districte Coasta BerberS? 47
de v6ndtoare"? 22
Cum au murit Klaus Stortebeker Tilharii miritor, astizi 48
qi Godeke Michels? 23
lndice t+8

Goana dupi aur in Lumea Noui

Cum a devenit America posesiune
a coroanei spaniole? 24
di.li,i.: .'1
rii merilor in Antichitate
Dacd mergem cu amintirile
mult in urmd, o
De cdnd sd vedem cd
exist6,tdlhari Marea Medi-
in Marea terand nu a fost
Mediterani? numai un loc
animat de co-
mert, ci si o areni de luptd a pira-
tilor. lncepand din sec. XIV i.Hr.
existd numeroase documente
scrise despre omniprezenta 9i
indrdzneala lor tot mai mare:
inscriptii pe clddiri publice 9i
monumente, texte de legi, dis-
cursuri politice, scrisori si jurnale
de cdldtorie ale unor persoane
particulare, martori oculari sau
victime ale atacurilor. Rezumate,
acestea prezintd o imagine teri-
bild: cine se aventura pe Marea
Mediterand, cine trdia in apro-
pierea malurilor sau cine trecea
printr-o strAmtoare putea fi ori-
cAnd atacat, jefuit, luat prizonier
sau omorAt.
4
Existd trei motive care explicd
numdrul mare de pirati in zona
Mediteranei. in primul rAnd, ma-
rea in sine oferd tAlharilor conditii
ideale. Coastele sunt povArnite,
abrupte 9i au multe scobituri.
Peste tot se afld grote si golfuri
protejate de recife, in care piratii
isi puteau ascunde cu usurintd
micile ambarcatiuni. De pe fale-
zele abrupte, cordbiile care se
apropiau erau vizibile de deparle.
ln al doilea rdnd, cei mai multi
dintre locuitorii coastelor si
insulelor pietroase 9i arse d;
soare erau foarte sdraci. Un vas
incdrcat cu fel de fel de bogdtii
reprezenta pentru acestia o ten-
tantie strasnicd; mai mult, in
Antichitate existau alte conceptii
despre ce este drept si ce nu
este drept, in comparatie cu ceea
ce gAndim astizi. Cd o corabie
aflatd pe mare apartine altcuiva si
este intangibile - asemenea gAnd
PlnareRn pE MARE
DE AcuM 3 000 DE ANt
Cea mai veche sursi scrisi
care pomeneste de tdlhari
pe mare a fost gisiti in
arhiva de stat a faraonului
egiptean Echnaton. Este
vorba de o scrisoare
scrijeliti in jurul anului
1350 i.Hr. pe o tibtiti
de lut, in care autorul ii
comunici faraonului ci
litoralul Africii de Nord
este anual atacat de tilhari
proveniti,,din ?ndepirtata
tari Lukki". Aceasta era
denumirea dati de egipteni
coastei Liciei, in partea
sudicS a Turciei actuale,
zond populati mai tdrziu
de temutii pirati.

\ltrca il[editerand
t \:ichitate.
esticd tn
i::'t: Iitoralul Ciliciei cu
' ; : ::ala Korakesium. Insula
r.,:'Isrd cu rosu este Delos;
;,: se afla cea mai mare piald
;: sclali din Lumea Veche.
era strain locuitorilor din zona
Mediteranei. Atacarea unui vas
nu reprezenta o infractiune, de
aceea participantii la jaf nu erau
considerati nfraciori. intr-adevdr,
i tul sd se rezbune dacd unul dintre
grecii nu vorbesc despre tAlharii
mdrilor cu aversiune sau disPre!,
ci, dimpotriv5, in termeni admira-
tivi pentru curajul acestora.
Tdlhari ai mdrilor greci atacdnd
uas comercial. in ureme ce
ufi
udsla;ii trag din greu la rame;
echipa de jaf e gata de atac pe
puntea din fa{d.
in al treilea rand, pirateria era
suslinutd si de dreptul rdzboiului
din epoca respectiva. Pentru un
grec era subinteles ce avea dreP-
membrii familiei sale fusese vic-
tima vreunei crime. intr-un astfel
de caz, autoritdlile extindeau acest
drept asupra intregului neam al

victimei, care putea sd ii urmd-
reascS, sd ii jefuiascd si chiar sd ii
omoare si pe compatriotii infrac-
torului, nu numai pe acesta. Cdnd
acest drept era exercitat pe mare,
grecii il numeau sy/e. Pentru navi-
gatie, dreptul la syle a insemnat
sfdrsitul oricdrei sigurante, intru-
cAt, evident, multi pirati se pre-
valau de acesta pentru a comite
jafuri pe mare.
ln cursul jafurilor, piralii luau
tot ce putea
fitransformat re-
puneau ochii pede in bani.
tdlharii ln primul rAnd
mdrilor? bunurile comer-
ciale transpor-
tate: cereale, vin, ulei, otet, miere,
smochine, lemn, vite, mobild si
arme. La acestea se addugau,
bineinteles - fiind la mare prel -,
bogdtiile vremii: aur si argint neb6-
tut sau sub formd de monede,
podoabe, mirodenii rare si materia
primd pentru culoarea cea mai
cdutatd a epocii- purpura.
ln bani puteau fi transformati
cu usurinti si oamenii. insd pb
6
pietele de sclavi erau vdnduti nu-
mai cei mai sdraci. Prizonierii
celebri sau bogati erau pdstrati,
spre a fi vAnduti, contra unei rds-
cumpdrdri mari, direct neamurilor.
Cordbiile erau vdnate mereu
dupd o singurd
Gum metodd. Aflat
actionau pe un colt de
t6lharii stAncd, pe un
mirilor? vArf de munte
sau intr-un turn
de observatie, un tAlhar scruta
orizontul. Dacd descoperea inzare
un vas comercial si atmosfera
era limpede, le fdcea semn con-
fratilor sdi, care, in citeva minute,
se aflau in cordbii.
Vdndtoarea de oamenise des-
fdsura adesea si pe uscat. Piratii
veneau in timpul noptii, atacau
fulgerdtor si dispdreau, inainte de
sosirea ajutoarelor. Atacurile erau
pregdtite cu multd grijd. Pirati
deghizati in negustori urmdreau
stirile prin porturi, birturi sau
piele. O pradd bogatd era de pre-
vdzul in timpul serbdrilor de dife-
rite feluri: nunti, pelerinaje sau
Pe insula greceascd Delos
se aJla cea mai mare piatd
de sclaui din regiunea MiLrii
Mediterane. Aici erau udnduti
cei care cddeau in mdinile
piralilor.
Couenlul cu scLAVt
Toate popoarele din
Antichitate erau societiti
sclavagiste. Aceasta
inseamni cd, din totalul
locuitorilor unei tiri, numai
o pafte erau oameni liberi,
cu drepturi depline.
Cealalti parte a populatiei -
si de cele mai multe ori
aceasta era cea mai
numeroasd - era alcituitd
din oameni care nu erau
liberi si din sclavi. in
Antichitate, sclavii nu erau
considerati oameni, ci
obiecte, ei fiind cumpirati
de la negustori. in timp de
rdzboi, acesti negustori de
sclavi isi luau marfa umani
din lagirele de prizonieri. in
timp de pace ins5, num5rul
sclavilor de v6nzare scidea
serios. Era perioada de aur
pentru piratii mirilor. Firi
nici o retinere, ei isi
aduceau prada umand la
tirgurile mari de sclavi din
Delos si Creta, isi incasau
banii de la negustorii de
sclavi si disp5reau pentru
a face rost din nou de
,,marf5tt.
 Goruvoere
in prima parte a Antichitdtii,
coribiile comerciale erau
complet neajutorate in fata
piratilor, deoarece, pe
atunci, statele din regiunea
Mdrii Mediterane nu
detineau o floti permanenti
de rizboi. Din aceast5
cauzd, negustorii s-au
vizut nevoiti si se ocupe
singuri de securitatea lor.
Ei alcituiau in acest scop
adevirate convoaie, iar
negustorii greci s-au unit
in asociatii, care angajau
persoane inarmate Ia
bordul navelor comerciale;
uneori acesti birbati
inarmati insoteau
negustorii si mdrfurile cu
propriile lor nave -
asa-numitele nave convoi.
Tdlhaii mdilor au atras o
galerd de riizboi intr-o capcanit
tntr-un recif. Cu ambarcatiunile
lor usoare qi plate, piralii erau
cu mult superiori urmdritonlor
Ior in apele din zonele de
coastd.
sdrbdtori religioase. Oamenii care
luau parte la asemenea eveni-
mente erau cel mai adesea nein-
armati gi lipsiti de griji. Cine
cuteza sd se apere era fecut una
cu pemantul. Piralii isi mdnau
victimele precum vitele cdtre
corebii. Ulterior, erau ariiali
negustorilor de sclavi si vAnduti
celui care oferea mai mult.
Pe cAt de repede atacau, pe
atAt de repede fugeau, in cazulin
care erau urmeriti de un adversar
mai puternic. Cu vileza vdntului
dispdreau dupd cotul unei faleze
sau intr-o ascunzetoare. Acolo, in
apele linistite, isi scufundau ber-
cile si scepau pe sc6ri si cdrdri
secrete. Adesea, fuga avea loc pe
uscat. Cei urmdriti se opreau pe o
peninsule, ridicau barca usoare
deasupra umerilor si o trans-
poftau pAnd pe malulopus. Pentru
urmeritori, aceaste fugd putea de-
veni o capcane modald, intrucAt
tAlharii se indreptau cu precedere
cdtre recife ascunse, peste care
bdrcile lor plate treceau fdrd pro-
bleme. Urmdritorii - aflali adesea
in galere de rdzboi adAnci - nau-
fragiau si se fdceau tdnddri.
,,Mono-uitsle" - aqa-zisele ,,monere" -
reprezentate pe un uechi uas grecesc. Piralii
din Antichitate preferau aceste cordbii uqoare
intruclit erau rapide ;i lesne de maneurat.
La inceput, nu exista remediu
impotriva unor
Gum se ape- asemenea
rau oamenii atacuri, privite
de tdlharilor ca o calami-
mdrilor? tate naturalS.
Negustorii
fenicieni, egipteni sau greci tre-
buiau sd se ocupe ei insisi de
propria sigurantS, grupandu-se in
convoaie. Situatia s-a imbundtdtit
in sec. V i.Hr., cAnd regele per-
silor, Xerxes, a atacat Grecia cu o
armate puternicd si cu o flotd
imensd. in fata unui asemenea
pericol, atenienii au construit in

\-1416x
K
\

-i;

-a'-
 :W Din nou, oamenii au trebuit sd Mrnroere al VI-lea
*fu se ajute singuri. Si-au construit in timputindetungateisate
ffisateledepar1edemare,spreinte-domnii(12Gs3i.Hr.),
ffirior,castructuridefensive.Caselevicleanulrege,careerasi
ffi 6
:iflT:ff':5"L,Bil??;,1?33X_ l!:i:3;x;Tit;l'i'Ti,

H*d*ilij,ffi #H#**f,
Waddpostnunumaioamenilor,averti-sprijinitin,marem5sur5
ffii.::: ;ifr"ffi ffirui:,,iffiI i"#ff ::'::#:y'"'.
Corabie comerciald romand din sec. I cl.Hr. hotirisc si_l infrunte pe
Romanilor le-au trebuit cam acest cuceritor. in trei
numai cAteva luni o flotd de rdz- f ,^*
Cum s-a^ ^*--*l OOO de ani rizboaie sanseroase, eiau
boi proprie, cu care i-au invins I ;::::^:;:*
dezvoltat | pentru a se inaintat maiintdidinspre
pepersi lasalamina. l;;;;;;;:^ ltransforma Grecia,apoidinparteade
tdlhiria pe
Acesta a fost inceputul unor ilIrr,,r I Ointr-o comu- vest a rurcieide astizisi,
#;:'ilin timpul
| mare
timpuri grele pentru tAlharii ;#;llj;;'t-' I nitate ruralS de in srarsit, din intreasa Asie
I romanilor?
Atena, asigura acum ordinea pe Tibru in stdpAnitori ai ltaliei si ai rugind de urmiritoriisdi,
mare si a curdtal zona de micile Mediteranei de vest. Punctul cul- Mitridateintetege ci nu
state insulare care ?si deschi- minant al acestei lupte: cele trei mai are nici o scipare siit
seserd portile piratilor, benefi- rdzboaie sAngeroase in care au pune pe unut din oamenii
ciind de mari profituri. Dar pa- invins cea mai mare putere mari- siisi-tinjunshie.
cea nu avea sd dureze mult. in timd a vremii - Cartagina. Orasul
conflictul cu regele Filip al Mace* de pe malul nordic al Africii a fost
doniei, Atena gi-a zdddrnicit distrus in 146 i.Hr.
propriile eforturi, angajAnd pirati Dar drumul cdtre stdpAnirea
pentru sprijinirea rdzboiului, intregii lumi cunoscute pe-atunci
iar Filip a rdspuns cu aceeasi era incd lung. in est si-a fdcut apa-
monedS. ritia up nou irdjmas in persoana lui
c
4t
Galera de rdzboi romand cu pinten si turn
de lupta. Sub priuirile acestei politii a
mdrilor, nici un uas de tklhari nu s-a mai

,i'*r*riTifra\*
"{;:.:"*\
/
'. . t. '\ " -t, l
tncumetat pe apd.

L',.
I .r'r, ', \\ i\"r".\,\
\\',"
i/ ,r/,r,t\ \\)jlil
,
I
lpl,Dl
tf ^,
r*,X.=r,,),, i,
^M
' -".: