e'tl

ele
o

S1
,
CA
Phiiip Dixon

d''
enciclopedia rao
K re&wwffi &effiffiffiffi
Cavateriiin istorie
Cavateriiin Evu[ Mediu 8
Cavalerii din timput cruciadelor 10

Cavaleri gi pedestragiin bitdtie 72

Uttimii cavaleri t4

Castetu[-fortireaIi
De ce era nevoie de castete? $
Castelete de-a [ungultimpului r8
Construclia de castele 2o
Asediu[ 22
Atac gi apdrare 24

Castetu[-patat
Castelu[ pe timp de pace z6
Oamenii de [a caste[:
ocupa[ii z8
Agricuttura pe pimdnturile castelului
Timput [iber [a castel 32
Distraclie gi banchete 34
Castete in dectin $
Lumea cavaterilor
Cum deveneai cavater 40

Armura gi armete cavaterului 4z

Cavaterulcdlare 44
Turnirul: antrenament pentru rizboi 46

Castele
TurnuI Londrei, Anglia: CastetuI regilor 48
Krak des Chevatiers, Siria: Caste[ cruciat 50
CasteldetMonte, ltalia: Sipatin piatri 52

Caerphilty,lara Galitor: Apirat de api 54

Mont-Saint-Michet, Franfa: in mijlocul mirii 56
Poienari, Rominia: Castetu[[ui Dracula 58

lSri gi castete 5o
Glosar 5z
lndice 5+
 Covalerii in istorie

Orage gi tirguri Societoteo urbond ero o

copie in minioturd o lumii oflate dincolo
de zidurile orasului. Orasul ero condus

Evul Mediu
de primor, ojutat de un consiliu alcdtuit
din negustori bogoti (precum baronii),
nertetugari ,i ldroni core le pldteou
acestora arendd. Regii, in generol, nu
se omestecou in problemele oroqului,
Tinrp de sute de ani, cavalerii au fost cea mai importanta forti dor primeau o loxo pentru
p r iv i le g ii le o co r d ote.
rrrilitarA din Europa occidental5, fhcand parte din elita societatii.
Jonrinatia cavalerilor a durat aproximativ 500 de ani, perioadd
.--urosclrtd in istorie sub numele de Er,.ul Mediu (sau epoca medievala),
rrcepAnd de pe la prin anul 1500. Societatea avea o
1000 pAna
:ir'LlCtllrd piramidald. Cavalerii erau in slujba unui baron sau a unui
. )nTe. care ia rAndul siu reu;ea si-;i plstreze domeniile oferincl
Baronii,4r;:_.. :
rr!.eh"ri loialitatea si serviciile cavalerilor sdi. Primii cavaleri erau de nobili c: -:'.
rinrpli soldati cdlare care-i slujeau pe nobilii locali. Dar nobilii, care covolerilo,. -.
covalerii i.. -:..
::ilesea posedau mult pdmAnt, dar nu gi foarte multi bani lichizi, baronilor s . :
-r'''eau clificult[ti in asigurarea dotarilor si a echipamentului compiet ajutorin c:::.
Boronii Loc.. : -
,,. cavaierilor. Ei dddeau cava_lerilor pamAnt in loc sd le asigure in castele i-
:-tretinerea. cavalerii au devenit proprietari de pdmanfuri, iar oamenii
-,,1ari pe pamAnturile lor le pl5teau arendd si munceau pentru ei.

Piramida societitii feudale

: Europa medievati occidentald, oamenii
Cavalerii Unii covoleri erau
:'iiau intr-un sistem sociaI strict, cunoscut sub mercenori core luptou pentru
:Lrr-nete de orinduire feudati. Regele se afla in boni, dar cei moi mulli primeou
,,,irlul piramidei sociate, imediat dupi eI urmau pdmdnt de lo un boron, in
sch i m b u j u rd m d ntulu i de
baronii si cava[erii, iar [iranii gi iobagii erau pe L

loiolitole si ol ojutorului in coz

treapta cea mai de jos. Toate aceste categorii de rdzboi. Titlut de cavaler,
sociale erau legate printr-un sistem complex de spre deosebire de titturite :
d repturi 9i obligatii, unete dintre acestea fiind nobiliore, nu se mosteneo i
din totdin fiu.
ilustrate aldturi. :
::

Mindrii cavaleri
Adesea ne gdndim ta cavaleri !s
ca [a niste personaje romantice, I
dornice de aventure, gata sa i
salveze situatia, aceasta fiind si
imaginea pe care cavalerii ingigi o :rf
\*
aveau despre ei. Aceast; pictur;
6
englezeasci, din secoluI aI XIV-lea, x
A g
infatiseazi un cavaler omordnd un g ,{
i
i

gt
$
1
'i :

!
:'
11
I
'l}: rli:i'
4-\

ir53 ...- l.'.

t- tr
!.{---l \\
lt 1 .-l . 9.:. :i -4-

I
 l-Rege[e liiimenl ri u mai 0re puterea pe care
-.S ao ea'!fi Ie7etnit1 !1tpiiy1.tidddeo
q:"
"{k-} naJiit:Ct pamontLtt, i Jtt'iLCgtt pe (are
g.,, 'd oces':c lp put t.: ij .., mt rcttit e in scl"ima,

.. rf .{ sotdaii .are sa lLtptt: pr:rtrl e!.

.t .t", ,l
iBiseririr i:/ rrl
rnare prcprietar de
Od.,lO,..L,,t.l.r, ! ..o 'r, A iCrt E:.,?ti.C ah itt ; lt; i, e i;:, :e ; i i:- :.,i.: :- :, : :t
,. ;,.,1 i;: [are detin{ia aproope a treirfie dintre
, i-:r 5 lil
terenuri" Stctreyii si episcapii se :rti qie : ir; ,:,:::,:.: ;2 ,:;!..,r:,,.:e

numdtlu Dr!fii:re cei mai imparian{i tl i e s : r : t: : t:; : : t:. l,; i :a1 i,

::;,_lt} tl noL:sili. Biserita si sLatul, ccnduse de
'liil::,ii [:
:r1,lt;l ! fi rege, erlu de reguLi unite. penlrL!
cd aveau nevoie de pace si de
air:: :r
prasperitate.

lEp i,ziczgii licie;'

rsco 1r
i .;ii.i:l,ri-. C,:!r: re : t-t,t s ii r i :: :

"& t't tt n o ;'rt Lt

re ii,t i os ; 5a ci,'i cat ii, i i9 :i i t ;: r;: ;i r.r ; :.,,: :,::
printre cei nai bog;at ':'-: . --t al, a )'l: . :
' -,,
no b i li " A rreo u prcpri i i irebt-tir :;i iie i,.tr.|!ii, itt iir:'.t;:.
\ i:,./
cavaleri si prcpriile a:1 a)1:^t , -

pdrndnt!.tr i" ni;; psritilL,i!ittt:t!t.r;iit,:, . ii,Ll;.t i -i

;i ir;ireiir,erqr t:lieii'it::; at'.:.: ii:: r!:),,i

{'p

j: il
,il :*itu

*C '!,
.:.i
e,.I,
*w+ .;:

HT
-?n

e{
,, 1r:
'l'.1
. :' ..i:. ,
i r, t l:ia,

! -s
s'-
:i ''':'r'i.&'r ;
.D,r
:.'&'.'......
i
x ---
,fffi ]l.. .,{*iritrd;Si
-.--,E
q t
J e=;s
w
i 1-$rr g,
*t*f i
,-B #
.;i i
.5
ffi

ffi
w . .*tffBi f'
w
w
x