Broge

ostrogote

?n cotaborare cu BRITISH MUSEUM

Text de

Dr. SIMON JAMES

Bust de bronz
a[ Minervei

Erou in Lupt5,
statuie de bronz

Retiarius ':
[tip de gtadiatorl,
pe sticl.S aurit5
t

Cupri ns

Ascensiune 6

imp5ralii Romei 8

Legiunite 10

Via!5 cazonE 12

Via!5 de soldat 14

CetSleni 9i sctavi 16 CinE festiv5 46

Femeile in Roma 18 Muzica 48

Cop'r,l.5ria 20 Zei roma n i 50

Viala de familie 22 Preo!i 9i cutte 52

Casa 9i gospod5ria 24 Vi ndeca rea suferi nzi[or 54

Arhitecli geniaLi 26 Rituri funerare " 55

Colosseum 28 Viafa ta !arE 58

Lu pt5 m o rta [5 30 Comerl;i cEL5torii 60

0 zi La curse 34 AmurguI Romei 62

La teatru 36 Stiai c5? 64

i-
BEiLe pubtice 38 lmparatil 66

TotuI se noteaz5 40 AftE mai multe 58

Meserii si tehnologie 42 G[osar 70

in bucEtErie 44 lnd ice 72

r
 C

Ascensiune
Potrivit Legendei, Roma a fost
intemeiat5 in 753 i.Hr. de gemenii
Romu[us si Remus, fiii zeutui Marte.
nl

ln urm5torii 1 000 de ani, ea a devenit

capitala unuia dintre cete mai
puternice imperii din istorie. Roma
a incepr4 ca mic oras-stat condus
de regi. ln 509 i.Hr., ultimuI rege Etruscii rrli' Arti etrusci
''
a fost alungat 9i Roma a devenit PopuLalia etrusc5 [ocuia
ScuIpturd etruscE
de bronz cu un car cu
repubLicS. Civiliza]ia romanE in orage-stat af[ate trei cai trecSnd peste
timpurie a fost inftuenlat5 de douE [a nord de Roma un om c5zut.
Poate cE etruscii
9i a fost profund
popoare vecine: etruscii gi grecii. inftuenlat5 de greci. ,, i-au inspirat
oe romanl
Etruscii erau i, in privinla
negustori, arhitec!i i curselor de
9i ingineri pricepuli. care Ip.341.

Arti greaci
Romanii au admirat
9i copiat figuriLe
reatiste din arta G recii
g reaci.
Grecii au intemeiat cotonii in
suduI ltaLiei, construind mutte
orage infloritoare, cu tempte
9i case superbe. Aceste
cotonii grecegti au ajuns sub
st5pAnire romanS, aduc6nd cu
ete arta si cuttura Greciei.

Zeu a[ r6utui
FigurE de tut
demonstrAnd
p ri ce pe rea
grecitor
La oLErit.

Afrodita
Zeita romanE
Venus a fost
inspiratE de
Afrodita, zeila
dragostei [a vechii
g reci.
Armat5 de elefanti
in 2'l 8 i.Hr., general.ut
cartaginez HannibaI
a trecut Atpii cu armata
Lui si 37 de eLefanli din
Hispania (Spania de azi).
HannibaL a cSgtigat multe
bltbtiiin ltaLia, dar nu a
atacat Roma. Et a Luptat
ani de zite in peninsutS,
in vreme ce romanii au Simbot aI victoriei
atacat bazete cartagineze Romaniiigi imaginau
spiritul victoriei miLitare
din Spania 9i norduI
ca zei!5, precum in aceast5
Africii. in cete din urmE,
statuet5 de bronz.
cartaginezii s-au retras
9i Roma a cucerit nor
teritorii, dar cu mari Zei.ta.tine
sacrif icii. o coroand
din frunze
de laur

Expansiune
' DupE rEzboaiete
,r cu Cartagina,
l:
.
Roma a invins
si atte state
i.i puternice din
:, est. Generatii
I triumf5tori
in aceste confrunt5ri
au inceput sE se
[upte intre ei pentru
putere, generand
s6ngeroase
rEzboaie civi[e.

Umbra Romei
ImperiuI Roman a fost impdr!it in provincii.
BazinuI Mediteranei se afta aproape integraI
in miiniLe romanitor pe ta 50 d.Hr. lmperiu[
a cunoscut apogeuL in seco[uI ll d.Hr.

lulius Caesar
Generatul lutius Caesar
9i-a invins rival.ii si
a inceput sE conducE
Roma ca un rege.
A fost asasinat de
un grup de senatori
romani Ip. 16).

Vas de rEzboi
iomanii au invSlat de [a cartaginezi cum sE Lupte
:e mare. Ptaca de tut infS!igeaz5 o gaterl de rEzboi
:roputsat6 de v6ste gi av6nd in falE un berbec
:entru scuf undarea vasetor inamice.
r, l$*r,;-r1::-i-,-
 Cal.iguLa [37-41 d.Hr.)

lmpEra[ii Romei a innebunit 9i a fost

asasinat

Claudius
Roma nu a fost condusd mereu de [41-5l* d.Hr.l
a cucerit
impErali. Ea a fost republ.icE timp Britannia
de aproape 500 de ani, condus5 de
o adunare aleas5 numit5 Senat. (5/*-68 d.Hr.l
a fost u[timuI
Dar repubtica a dispErut in haosuL impirat din
r5zboaietor civi[e, at6t inainte, c6t 9i dinastia
lul.io-
dupE moartea Lui Caesar. in 27 i.Hr., Ctaudiand

fiul. adoptiv aL Lui Caesar, 0ctavian

Capete 9i povegti
Inumit utterior Augustus), MonedeLe etaLau imaginea
impEratutui si faptele sa[e.
a reformat statuI si a readus Aceste monede sunt emise
pacea in [umea romanS. de succesorii Iui Tiberius.

E[ a devenit primuI
impdrat a[ Romei; dup5
moarte, in 14 d.Hr.,
pe tron a urcat
fiuL sEu adoptiv,
Tiberius. Roma
a fost condus5
de impErali Triumf roman lmpirat nebun
in urm5torii C6nd oblinea o mare
victorie, impdratuI era
Unora dintre imp5rali puterea
Le-a furat min!iLe. Mutli romani
400 de ani. onorat intr-o paradE t-au acuzat pe Nero cE a
numitd triumf; avea dreptuI incendiat Roma in anul 64. d.Hr.
de a-9i conduce trupete pentruaconstruionoud
9i prizonierii prin Roma capitaLE pe ruinete ei.
in ovaliil.e popuLaliei.

Arma impEratului
TeacE impresionant5
infS!i96ndu-l pe impEratul Tiberius primindu-t
pe nepotul sdu,
Tiberius; a fost gEsit5 in
generaluI
fl.uviuL Rin, in Germania. Germanicus

.:;- t :'
1.

Culoarea puterii
Purpura, cea mai scump5 i..;;l&. ir ,

, .. ;,r, ..rl i
. vopsea, era rezervatd mai
',;;:1,, ales vegmintetor
Vopseaua pur- 'E.li.. imperiate. Senatorii
purie provine 1.-1,' purtau togi cu o o,-
l.* -'t--
a

de [a metcul
rtl-i&Bi{i
"1

bandd purpurie.
marin murex
 Cununi de taur Coroana cu
impEratii romani nu nestemate a fost
purtau coroane de aur addugatd mult
- mai tdrziu
nu voiau sE f ie considerati
regi. Dar purtau adesea
cununi de [aur, simboI
aI puterii si succesetor
miIitare - mai ates dupE
o cucerire.

Camee cu zeu
Cameea de mai sus i[ reprezintE
pe impEratuI Augustus. A fost
proctamat zeu dupd moarte.

lutia 9i Livia
Livia, sotia I.ui Augustus, e infSligat5
ca zeila lunona, iar fiica sa, lulia, ca zei]a
Roma, purt6nd coif. Livia a fost c5s5torit5
cu Augustus timp de 53 de ani, exercit6nd
o inf[uent5 considerabi[5 asupra Lui.

Drusilta
Statuet5 din piatr5
infltis6nd o t6nErE din
famil.ia IuiAugustus,
probabiI Drusitta.
MogtenitoruI tronutui
Adesea, impEralii adoptau un
tAnEr promildtor spre a-i urma
La tron. impEratul. Antoninus
Pius l-a adoptat pe Lucius
Verus, prezentat in acest
superb bust de bronz.

Portret al
impdratului
Tiberius
Urme de lemn din
teacd imprimate
in lama de oleL

.;" '- ",{:;

Emblemd cu acviLa unei

legiuni, intr-un altar