Sunteți pe pagina 1din 34

DEPE

TER,N
MAE$TRII EKET*
cunoagterii uploaded
bv5tEf50

Text
RichardTames

Ilustralii
Ed Org, HemeshAlles, PeterDennis,
Philip Hood, StevenYoung

tu'4;i*"!- *o'

SroQreu
Qupr4t

,-\.utorul, Richard Tames, a scris peste 60 cd4i


Fnau copii. Este, de asemene4 un ghid tuiistic
RI 1' r R, , l o c " a'1+.;?,r t
CAnda apirut civiliza{ia? 4
D€s.riereaCIP a Bibliot€ciiNafionslea RomAniei
IAMES, RICHARD
MaEtrll culoa$terilI lume{anticl / RichadTames.
{n
Unde se afli ValeaIndusului?
Bucuresti
: ErcPEss.2006
Fr#e
ISBN(I0)973-?06592-
| : ISBN( i 3)978-973.706-592-6 Ce esteo dinastie? 8
087.5: C
Cind a apirut civiliza{ia americani? 10
Cop].ri8ht @2005 Erc Press
Toate drepturile asupra vemiunii fi limba romand
apartin Editurii ERC PRESS.Reprcducerca inte8rau
sau pa4iald a textului sau a ilushafiilor din aceaste
t,
Au existat oragein Africa? 12
carte este strict interzisA {drd acordul scris al
Editud ERC PRESS. V
CAnds-aformat Egiptul? 14
@2002 Zigzag Children's Books,
an imp nt oI Chrysalis Children's Book6,
64 Brewery Roa4 London N7 9NT ril
Cum e(aviata in Egipt? 16
Erc Pre66
Plata Presei Libere nr. 1, Sector 1, Bucuregti Romania
Tel/ F ax. 021.378.70.28
9.
Ce se mai poate vedea din vechiul Egipt? 18
E-mail: ercpress@pcnet.ro

Coordonator proi€ct Aihiana En€


Traducere gi adaptare: Viorel Ciocan
O
Cine erau grecii? 20
Tehnoredactare: Marian Constantin
Corcctura: Nelu Ilie
t
Cum triiau grecii? 22
.D
A fost importanti cultura greaci? 24
td
CAtde mare a fost Imperiul Roman? 2G

t
Cum eraviata la Roma? 28
{,!'
Care a fost inlluenta stipAnirii romane? 30

J
Index 32
Aceastdcartetli spunetotul despreprimele civilizalii.
CuvAntul,4ivilizalte" provine dintr-un cuvdnt
latin careinseamnd,,atrdi in orage".

Aparilia civilizafiei a condusla inventareascrisuluisi a


transportuluipe ro!i, precumgi la dezvoltarea
matematicii gi a medicinei.
De asemenea,
a ?nsemnatcrearea
unor mari armate
gi extindereamarilor imperii
prin cucerireade noi teritorii.
Degiacestecivilizalii timpurii au dispdrut demult, realizdrilelor
ne influenleazd,gi astdzi,iar furfiecare an afldm mai multe desnreele.

Aceastdcarte fti va oferi rdspunsuri la unele dintre cele mai


importante intrebdri pe care!i le-ai pus despre trecut.
4
irut ci
K{.u Conform lesii bobiloniene,
unuifiu coreili loveoiotdl

fi.1" mai vechi civilizalii cunoscuteau apirut ln zona geograficdpe


I careo numim Orienful Mijlociu. Unele oraqe,precumDamascgi
\/ Ieriho, au o vechimede cel pufin 5 000de ani.
CAt de mari erau primele oraqe?

Cele mai vechi oragenu erau nici


pe departe Ia fel de mari ca
orasere contemporane.qatE
oragelecontemporane. eatal
HUyUk,din actualaTurcie,a fost
construitacum9 000de ani si aveao
Ce au inventat sumerienii?

Sumerienii stiau sa teasdpanzd.


fdceau obieite din metal s'i
Locuitorii intrau gi cur"rogteau
roata olarului. Dar cele
le€eauoln case mai importalte realizdri le-au avut ln
. prlf nigtegduri scriere,-matematici gi astronomie.
crmacopenq/ Descoperirile lor in acestedomenii le-au
' folosind permis sd find evidenla taxelor gi
scarl. infelegerilorcomerciale,_ sd redactezelegi
qi sd conceapdun calendar.
5
LINK-URI DE PE INTERNE'I
htlp://ww.foctmonsier.com/ipko/o000I I 98.hrml
Ulmdregteo isloriecronolosicdo lumii, de to Biq
Bo.s pdnd in prezenr.Verificddoletepivind ve;ite
civil;zotiicoreou conduslumeo.

Care au fost cele mai puternice


Sorgon
orase-state?
Sargondin AJ<.ka d .\2370i. Hr.) este
pr[nut mare cucentor cunoscul.
Intre anii 1800i. H-r.qi 1200i. Hr.,
hittifii au creatun imperiu in juruJ
Anatoliei.Asirieniierau uri popor
rlzboinic din ora5ul-statAsiurl intre anii
800i. Hr. 5i 650i. Hr., ei au crearun
imensimperiu ce seintindeade la Colful
Cum era scrierealor? Persicpdni in Egipt.

Primul tip de scriereera pictografie.


Aceastainseamndcd, in loc sd"
foloseascdlitere si cuvinte.
sumerienii desenauimagini. Mai tirziu,
acesteimagini au aiuns strreprezinte
sunetemaidegrabd dec.it oblecte.Scrierea
sumeriande nu mi tI ,,cuneiforma",ceeace
inseamnd,,in formd de pand", pentru cd
surnerienii foloseauo pind asc tittr penhu
a facesemnepe tdblilele de argili pe care Unde
Unde_a apirut-civilizalia
scnau. I apirut civilizatia in bazinul
bazinul
!! mediterahean?
f1-2- In jurul anului 22O0_1.
tn.juryt,alului populalia
2200i. Hr., populat
ffi
j I\ mihoice a inceput
] sI constiuibsca
- palatepe insul'aCreta.Palatuldin
Knossospuiea addpostipanaIa 80000de
oameni.[n iurul anului1400i. Hr.,
populatiaminoicXa fost cuceritdde
quce$9m, aflati pe teritoaiul actual al
tjleclel.
'f& u9
afle-Yelg S ohul ofosti nvenioiinlndio
;nticd si ero considerotun
ioc de'i, rdzboiul,

aleaIndusului selntinde din Tibet, prin Pakistarl pAni la


OceanulIndian. Fluviul Indus curgeprin aceasti-vale.
Acolo au fost descoperitemuftebrageantice.
fl-l Cum setriia pe - Valea
I I I Indusului?
In aceastd
fJy1 J In aceastdzond
zondau
au fost
fost
I\ I descoperite
{9u.eo1a9g
- imporlante,MohenioDaro 9i
narapDa,Drecurnsl
amplasam6ritel6
altor peste1.00
de orage.Studiind ruinele, savanlii au
reugit sd afle multe lucruri despre
aceastdveche civilizatie.
i -
Totusi
-.: -r-'
--
arheo,logii nu.au reugit piine acu m sd
d-escifrcZe
scriereapopuJagieide pe
ValeaIndusului,
Valea asffel cd gtim
lndusului, astfel dtim foar
foarr
putine lucruri despremodul lor de
ffal.

CAndauexistataceste
orage?
lJ
Probabil cd au fost conskuite ln
preajmaanului 2500i. Flr.,fiind apoi
abaidonatespre1500i. Hr. Fiecare
ora9aveacircumfeiinla de vreo 5 km. Nu se
gtie cu precizie de ce au fost abandonate
acesteorage,dar ceamai plauzibili explicatie
estectrfluviul lndus gi-aschimbatcurdul, '
indepXrtdndu-se de eie.

De ce s-au construit ora€e in aceasttr


zond?
Oamenii din Valea Indusului se bazau
pe revirsdrile anualeale fluviului, care
]asaumal bogat in minerale, fertiliz6nd
astfel terenurile agficole.Din aceastd,cauz1,
toate orageleimpdrtante au fost conshuite
aproape de fluviu.
7
LINK-URI DE PEINTERNET
Nesusloriidin MohenioDoro obitn!idu s,i
oplce eg r pe bunuatetor, Nu eestie htlprlhi9orychonnel.com
doc6 t'ecorefoloseope siqiliulsdui) Could Indlsllu ' ii descoperdtoi fetu de
difeit6 de o c€lo;lotti, "Vole;
-aPe rlrs esontedesorooceosroregiur€ {idesp.e
'mosine
dor s-ougosil moi muhenpuii. mrsrenooso c,v t,zote core o €'inot ocoto

Cum era organizatdviata in Cum se imbricau oamenii?


Mohenio Diro?
Oragula fost construitdupd un
plan urbanisticrigurossi ivea Locuitorii din Valea Lrdusului au fost
primul srstem
plmul sistemde ianaliiare
c primii care au cultivat bumbac
din
lume, iu rigole qi canale.
Skdzileeraulargi Siexistaudepozite
marl penhu pastrareaalimentelor
necesarein anii cu recolteslabe. cupru.
Caseleerau construitemai muk
din cdr{mizi de aceeasi
: mdrime, decdtdinbi
s"'"'f8,ff:xllHE*""
Fiecarelocuinttr avea
baie9i toaletd.

i Ce miiloace de kansport se
Ll--l foloseiu?
f{ j Care cu doud ro!i, trase de bivoli,
IL--:l
transportauincArcdturigrele, iar pe
apd se foloseaubdrci. Cd-milele9i-
caij era-ufolositi pentru a transporra
marfurile negustbrilor pe dist#!e mari.

I f I Ce ficeau oameniiin
=l timpul liber?
l__.rl
;2 Cregteauanimalede
ljl] l companie,precum cAini,
pisici, maimute, pdsdriin
colivii gi insecte.Copiii seiucau
cu fluieregi lucdril cum ai fi
maimufici din lut, caredansau
canderautrasede sfori.Adulfii
JUCaUZarull.
8

sg 4reit{e{i.e,
Fr#a-
Chineziiou invenbr inghetolo$icoltunogii.

hina are cea mai veche civilizatie neintrerunti din lume.


Tara era condusi de diverse familii reeale',cunoscute
- drept
dinastii. Se cunoasteprea pitin'despre
- inceputurile istoriii Chinei.
Unde a apirut civilizatia
chinezi?-
Primul reqatputemic desprecar€! *:
avem info'rm6fi e_rasituaf langl ,4ff
fertilul Fluviu Galben, in prea
-
anului1500i. Hr. si era
condus de dinastia Shans. In anul 1027
i. Hr., familia Shant a fost indepirtatX
de cltre familia Zh6u, carea dcimnit
vreme de 800 de ani

Ce esteMarele Zid Chinezesc?

Estecel mai lung zid din lume. T-^-.l


Are o lrnglme de J 46Ukm Si se Cine a fost primul lmnirat
inkegii Chine?

tr
intinde de la tdrmu I marij phnd []
la DegertulGobi.Eia menit sXa6ere In anul 221i. Hr., Cheng,
tarade invadatoriidin nord, dai nu nemilosul conducdtoraI dinastiei
s-alntampht lntotdeauna aga. Qiru a inceput sd senumeascd
^Imparat al Chinei.Qin risturnasede la
Zidul a fost construit tntre anii
puterefamiliaZhou,in anul225i.Hr.,
2?7.1.IIr.-2.991.LIr:9ia fostprelungit apoia conduscelmai mareimperiude
de lmpdratii de mai tdrziu. Ceamar plntr la aceadat5.Chenga construit5i
marebartea zidului actuala fost MareleZid Chinezesc.-
reconstruitdin timpul dinastiei Ming
(7368-1644\.
LINK-URI DE PEINTERNET

hJip://emuseum.monkoto.msus.edu/prehislory/chino
Acestsile conlinerume.oose;nfo.mot,ioesp'e Chino ontco s'
despe purcmiceledinosti ch neze,cuh ou fost forfiti le S"o;g
9i

Cine a fost Confucius?

, f j De ce eraimportantAmitasea?
l rl
MAtaseaa fost principalulprodus de
9xpor1.alQhine-i,triniis de-a lungul conducdtortrebuie sd fie drept qi bldnd,
intregii Asii.gi chiar pdn5 la Roma,pe iar supuqii sli sa-i fie credinciogi9i
niqte rute comercialecareau devenit ascultldtori. gonfucius a mai exilicat
cunoscutesub numele de Drumul Mdtisii. importanta bunelor maniere si'a
Mdtasea provenea de la coconii viermilor aufocontrolului-
de mdtasEgi se lesea, producdnd un
material ugor, moale gi rezistent. Chinezii
au invitat sd creascXviermi de mAtase,
hrdnindu-i cu frurze de dud. Au pdstrat
secretul fabrictrrii mdtisii pAnd in-anul 550,
cAnddoi cllugdri persani lu scosc6gva
viermi de mitase din China, ascunzdndu-i
intr-un baston eiurit.

Ce invenfii au ficut chinezii in


qdin{n?
f 1 l Wang Chong ca-rea trdit in
I I\ | primul secofd. Hr., a aratat cd
- eclipsele,migctrrilestelelor9i alc
Lunii pu teaufi prevazute.Zhang Heng
a reali2atprimul seismogr# dinlume,'
Ce au inventat chinezii? folositpentrua detecta$i iruegistra
c u t r e m u r e le Ch
. in e z iia u in v e n t d t5 i u n
tratament, numit acupuncturd, care
Chineziiau descoperitmulte lucruri, vindec5 bolnavii, lnfigandu-le ace in
inclusiv fabricareah6rtiei qi a anumite locuri ale coipului.
porgelanului.Au descoperit c616gina
arboraluiputeafi folositdpeirrrua acoperi
boluriledin lemn,ca sd po-atdpdstrahiana
fierbintegi
fierbinte 9i lichide,
lichide, precumsupa.Rolile se
foloseaucu o mie de ani inainie de a'intra Acesioe un seismo!fof. Bilele
ln uz in Europa. cddgouin quile br6odelo/
ol unci cdndoveol oc;n
cutremur.Cu cdt cddeoumdi
mulie bile, cu ot6t moi puternic
10

Ol6€<ii ou cioplit

i.6l1imede 2,7 metri.

amenii au migrat din Asia


citre teritoriul american in
urmi cu vr.eo30 000de ani.
Afunci, nivelul mirilor eramai
scizuf iar America de Nord era
legati de Rusia printr-un istm.
Primelecivilizatii avansates-au
dezvoltat ln
AmericaCentrali.

Careau fost primele civilizatii


importantet'e carele cunoapiem? ffi @ ffi6
ffi a s s
@
Olmecii au triit de-alunqul coastei
esticea teritoriului actual al
Mexicului. Civilizalia 1or a inflorit 6 6ffi
Ud,,
intre anii 1150 i. Hr. si 800i. FIr.
Sculpturib9i ceramiialor auinfluen{at 6 @ffi
culturiledemait6rziu.CulturaMavi.
dezvoltatepe teritoriul actualei
Guatemala, a fosf de asemenea,
importantd. Ea a inflorit intre anii CAtdeavansatieracivilizafialor?
300i. Hr. si 900d. Hr.
f7-l
Oamenii din America Centrald
cunogteauagricultura, oldritul gi
scrisul, dar 9i sXfacddiverse obiecte
din aur,cupru gi iad.Faceau9i hirtie din
scoartasmochinilorsdlbatici.Totusi,nu
cunosteaufierul, sticla,monedeledauplugul.

Ce mincau oamenii din America


Centrali?
Hrana de bazi era cornpusddin
fasole,rogii, ardei iute si curcant.
""r"r"."""
Pentru conleclionareaarmelor ql a
uneltelorde tiiat foloseauobsidiand,
Oamenii mai mdncau caini qi un fel de sticlawlcanicS.Cind este
Porcr butneea-
oe glefuitd, obsidiana are o margine foarte
ascugita,depi se spargeugor.
11
LINK-URI DE PEINTERNET
hiip://yiw.onci€ntnrexico.com
Acesiinteresontsitecontinemult6 osoecte Ciocoloioo fosi odusdin Europo
din vechi!l Mexic,incluslvsculDturisi din AmericoCeniroLd,unde eri
ceromic6,culruroti istorionro;ii civilizolii Preporoldc! ordei iute.

Cunoqteauroata?
cumerareligialor?
Locuitorii cunogteauroata, dar o
El
foloseaunumai la iucdrii, nu Adorau zeii carereprezentauSoarele,
pentru transport; lroate pentru ce Lun4 ploaiaqi porumbul.SacriJiciile
nu aveau animale suficient de puternice _ umane erau cevaobiqnuit gi provocau
pe ntruat rageoce r u t d . multe razboare,deoareceorasele-statevoiau
sd ia prizonieri oentru a-i sacrifica.

+:.
"::n,- - :?

Mai poate fi vizut weunul dintre


vechile orase?
Pimdacumau fost descoperite vreo
40 de orase.Celemai importante
construcliieraupiramid6lecu kepte,
$tiau jocuri? folosite fir ceremoniileielieioase.
Teotihuacan (care lnseamril ,,Lacul unde
$tim cdjucauun ioc in care q+meniidevin zei"),lSngdactualulMexico
trebuia lovitd o minge din City, aveao populahe d6 200000 de
cauciuctare spre nitte finte de pe lociritori si seiritind'ea
loci.ritori9i deape_
oe 20km pitrafi.
oitr
zidurile unui teren.Pentrua-lovr Stradaprlnclpata
)rraoa principalS avea
avea'o k gi
lungime de z2 km
o lungrme
mingea_se puteaufolosicapul, o letimade 40 m, av6ndpest-e o suti de
genunchii$iuryedi,dar nLimdinile templede ambele
temple pdrti.Cea
ambelep6rti. Ceamai
mai marr
mare
saupicioarele.In timpul sirbitorilor
sarbitorilc construc$e,Piramida
condtrucgie,PiramidaSoarelui,aveao
desfisurauiocuri fn
se desfagura! jocuri onoareazeilor,
ih onoareazeil lndllime de peste70m.
iar lnvinqii deveneausacrificii umane.
12
or fn
LINK-URI DE PE INTERNET

d,9 hnp.//rw.mrdowInq com

u> Sh6bdtetrocutul5i pr;zentul umi, si


d€scoper6oomeni sl evenimenie '
core du morcdt onii.hitdted

ea mai mare civilizafie din Africa antici s-a dezvoltat in Esipt.


Dar au existaf gi alte state importante de-a luneul " '
coasteinordite a continentului ci pe teritoriul
unde se afld acum Sudanul gi Etiopia.

Ce a fost Cartagina?

Cartaginaa fostinitial o colonie


intemEiatede fenicieni, lined
actualulTunis.Acestiaeraf
nezustori caretreiau tn aatualul Liban. in
Iinfoa lor senumea Kart-Hadasht,care
inseamnd,,Oragnou". Prin comerl gi
Au triit weodati oameniin minele salede argint, Cartaginaa devenit
Sahara? o cetatebogati gfputernici.-
Saharanu a fost intotdeauna urr
degert gi oamenii au trdit acolo
p6nd tn anul 2000i. Hr. Istoricii
qtiu ci ei cregteauvite,ficeau oldriegi
ioloseauvehiculecu patru roti, fie in
chip de carede r;zboi, fie peritru

Ce s-a intimplat dupd ce Saharaa


devenit dese-rt?
Solul Saharei a inceput si se usuce
in preajmaanului 10 0001.Fft. Unii
oameni au continuat sd hdiascdin
oaze,unde seafla suficientaape pentru
curmali gi alte sursede hrand. Cri
aiutorul cdrnilelor,careputeau trdi firX
abazile in sir, nezustori puteausd ce s-aintempht cuCartagina?
sirdbata300km de desertinh-o fT-]
Romanii se temeaude puterea tot mai
mare a Cartagineisi au purtat trei
mari rdzboaidin decurstle o sutd de
ani. Romanii au fost pdnl la urmd
invingdtori, in anulT46 i. Hr. Ei au distrus
complei Cartaginaqi au trecut cu plugurile
pest6locul urile se indltasecetarea.
.. ai!

Care a fost primul mare ^ Ce s-aintemplat cu regatulKush


imperiu din Africa rdsiriteani? t1
RegatulKush, probabil Kush a fost un mare regat vreme
intemeiat de odmeni din Egipt, de o mie de ani. Exist{ dovezi
s-a dezvoltat pe {drmurile - - legatede producliaclefier 5i de
fluviului Nil. Reeii?in Kush erau
ingropati in pira"mide,ca faraonii ittense Ttivitig comercialede-a lungul
Nilului. Existaugipalateimpun5toai6,
egTpfeni. Priinacapitali a resatului gi un templu.inchinatzeuluiegrprean
Kuih a fost Napatl, pe un biat al Amon. T<itusi,Kusha fost invini de
Nilului. Regatula devenitbogit de pe vecinulsiu, Aksum,in prealmaanului
urma aurului pe care il comer"cia[zj 300d. Hr.
in Egipt. Dupd atacareaNapater,
capitalaa loit mutata la Meiroe,pe
celdlalt ldrm al Nilului.

Ce se mai poate vedea


azi din Akium?
Cum s-a dezvoltat
regatul Aksum? Aksum sea,fl5in
Aksum a fost probabil actualaEtiopia.Printre
intemeiat de o populatie ruinelesaleie afl5un
mixta de africahi ai ar;bi palal cu27 de ftonud sapate
din sud. Capitala, h piafa. Mai existi 126de
numiti qi Aksum, se aJlaln coloanedin granit, unele
nord qi mai existaun port avAndo inifime de peste30
de metri. Pe alte coloane
important, Adulis, caie era un
mare centru comercial.Din sunt gravateimagini.
anul 300i. Hr. pdnd 1nanul
600d. Hr., Aksum s-a
imboedtit de pe urma
comeilrilui cri fildeq.

Africanii din antichitate


foloseau fierul?
Cei caretrdiau pe l6ngd Nok, in
actuala{ard Nigeria, f[ceau
t49itg qlqrnqe din fier tn jurul
anului 50001.Hr. Pdndin anul
400d. Hr.,utilizareafieruluis-a
rdspAnditpAni ln sudul Africii.
t4

ForoonulRomsesol llJeo o

"r,qs4-etQ domni i67 do oni si o ovut


peste100 de copii

giptul de los, zona din iurul deltei Nilului, pi Egiptul de Sus


s--auunit sub acelaoiconducitor in preaima inuluf 3100i. Hr.
Civiliza{ia egipteani a durat plni in anul 30 d. Hr.,
cind Egipful a?'evenit parte a fmperiului Roman.
De ce conducltorul era numit Cum numeauegiptenii {aralor?
faraon?
Egiptenii credeauca domnitorul Egipteniii5i numeautara,,Kmt .
lor ie trigea din Zeul Soaregi nu ceeace rnseamna,, linutul Necru".
se cuveneaca un om obiqnuitsa-i Aceastadatoritasoiuluiboeat"aJlat
pronunle numele. A9a cXse refereau1a pe lirmurile fluviului. Deqertulsituat pe
el spun6mdu-iFaraonsau ,,per a o", doud pirli ale Nilului, careproteja
cum r numeau egrprerul/ceeace Egiptul de invazia duqmanilor gi furriiza
inseamne..Mareaeasd". -ele
aur gi pietre prelioase,era numit,,Dsrt",
adicd -Tinutul RoEu".

44

Unde se afla capitala?

jl Capitala gi-aschimbatlocul de mai


r I multe ori. Primaa fost la Memphis,
- la mijloculdru_muluiintre Esir;tul
py.s.9i c6l de Jos.in timpul Regitirlui
e Mijloc, capitalaera departe,iri sud,la
i-iowy. Noul Regata aduscapitalala
bba, Llnmare cen"trurelisios. 'Llltimele
rpitale,Per-Ramesses 5i Taris, seaflau.
r d e ltaNilu lu i. I
LINK-URI DE PETNfiRNET
http://www.oncientegypt.co.uk
Esiplenii
ou fon pnmii,
Acestsile esteconsocrollucruriior!imiloore din Esiptuloniic,
de l o vi otocol ,di on6D 6ndl o v;ol ode oooi .C on,,k
rum€.oo:e isrori ti provocd.i.

C6Lnda atins apoeeul civilizatia Eeirteniiaucuceritalteregate?


egipteani? [f-'l
Enptul a atins aposeul in ln timpul Noului llesat.faraoniisi-arr
pdrioadelenumile de istorici tormat o puternicd armatd de infanterie
Vechiul Regat (2575-2134 i.Ht.), gi carede luptd. Ei au consolidatun
Regatulde Mijloa (2040-1640 i. Hr.) Fi imperiu ce selntindea din Siri4 fir nord, pand
Noirl Regat(1552-i070 i. Hr.;. intre ln Sudan,la sud.
acesteperioade,[ara a fost mdcinatd
de riz6oaie civile,iar duol Noul
Regata fost invadatdde isirieni,
persa 9r grec1.

t'i.
Fluviul Nil a fost impo
pentru Egipt?
Nu numai ci Nilul le-a oferit
- ^ egiptenilorpestesi ratepentru
| Egiptenii aveaurelatii conerciale
hiaha,dar si r6varsarile'sale ci ilte tari?
anualelasauun itrat srosde aluviuni
pe maluri, carefertilizausolul.Stuful Egiptenli schimbauaur pe lemnul
cregtealn fluviu gi din el se puteau de iedru din Liban, iar Lileiul,vinul
facecoguri,rogojini, perii gi}artie. ii argintulle aduceaudin liiri
Fluviul fdceaposibil comertul, indeparta[e.
Abanosul, fildegul$i tamaia
deoareceera rltilizat pentru veneaudin [dride la sudde Egipt.
transportul mdrfuriloi si chiar aI
pietrei. Cam 90olodintre egipteni
iriiau la cel mujt 10 km de-Nil sau de
Ita lui mldgtinoasd.
Momeleesiptenedddeoucopi;lorlor
bere pontrugusloreode lo lcoold.

storicii au,o imaginedesful de buni desprevia(a din Egiptul antic,


grafie documentelorscrisepe papirui, inscriptiilor inbiatri.
picturilor de pe ziduri giobieclelor'gisiteiri mormihte,
Cum se imbricau
oamenii?
Din cauzaclimei calde,
oamenii aveaunevoie de
hainesubliri, ftrcute,de
obicei,din pAnzd.Adesea,in
casenu seiurtau haine.
Sclavii,lucidtorii 9i copiii
umblaudezbrdcati.Tolusi,

Cum se distrau?

E "*:;l**:r;
9oPqr
familii aveau
animale de
Cum aritau caselelor? comparue.

Casele,ch.iar9i palateleregale,erau 1=[l Oameniimincau bine?


flcute din cdrdmizi de lutirscate la I
soare.Piatraera folositddoar pentu
I| ^R- I| N,illl-fy.yla pes,te,
ratesisaste.
mormintegi temple.Vremeacildurbasi si rructete/ legumeteSrcamea de Dorc
lumina intensd ficeau ca ferestrele sd fie ' erau elerfrenteimportante ale dietei_
mici ti atezatesuspe pereti.Utile Ei Egiptenii aduseseri pebeneleverde din
ferestreleerauadeseaacoDerite cu sudul Africii qi smochiheledin Turcia.
rogojini, pentru a evita pftrunderea $tiau si preparevin, bere si br6urzi.Criul
miEtelor'gi a prafului. ln noptile foarte era foloslt pbntru patiserieqi biscui!i,
calde,oamenii dormeau direci pe adeseaaromati cu ierburi gi miere, qi
acoperig. pentru 40 de tipuri diferite de pain6.
LINK-IJRJ DE PE INTERNET

;! hflp://www.memphis.edu/esypi
ji Aceslsite ol UniversitdtiidinMemphisoferd
un 1urpl i nde cul oorei rri nE oi otudl e ozr -
ofld cum orotd, de fopt, piro;idelel

ffi Religiaeraimportantl?
T
P J Faptul cd egiptenii au construrt
Lll l at61eatempl6 uriasearati cd relieia
era foarte importanti oentru ei- "
Adorau numerogi2ei gi credeaucd existd
via{d dupd moarte. Aceastdcredinld i-a
{dcut sd ionserve trupurile mor{ilor ca
mumii gi sd-i lngroape cu hrand, unelte 9i
arme pentru via{a de apoi. Preolii erau
foarteblluenfi. Oameriii de ranil
credeaucb ei puteau preziceviitorul din
vise 9i stele,gichiar si se proteiezede Cum erautransformatecadavrele
rdu cu farmece gi vrdfi. in mumii?
Cadavreleerau disecategi organele
erau scoasegl puse separatln nigte
vase.Lteleru I eTascosDenas cu un
carlig,bucatacu bucata,si aiuncar.
Cadiwul eraapoi umplut cu carbonat
de sodiu,o sarenafurili careJuscagi
impiedica putrezirea. Apoi era acoperit
cu panzd si infdsura{ in bandaieiniinte
de a fi pus in doua sau trei siciie, Toata
operatiuneadura cam 70 de zile.

CAndlucrau oamenii?

Cu ce se ocupauegiptenii? Oamenii lucrau opt zile la rdnd,


aporseoornneau oouazte. lvtal
Ceimai multi erauagricultori. Cand existau 55 de zile sfinte. aezervate
nu erade luiru la ca;1p,aveautimp ceremoniilor qi festivalurilor. Oamenii
sd alute
sa aiutera
la consrunea templelorgi
construireatemplelor sl a aveau zile libere la funeralii qi zile de
piramidelor. Astfel, puteau sd-sipllteascd nagtere. Selucra in doud schimburi, ln
!i ddrile. Megtegugaiiiiscusili erau bine orele
.i
mai rdcoroaseale zilei - dimineata
plati$, darprimeau mai de grabdhrant, tr seara.In mllloculz er,oameru
panzeturi, lemne de foc ori sare,decat dormeau.
bani. Femeileaveau gril5 de familiile lor,
dar puteau fi gi tesatoare,dansatoare,
doici, preoteseori produceau parfumufi ti
cosmetice.
18
Pircnidele de lo ci,o oveo!
cind6 suproteieneiede,insd
rielrele din ofoid ou fosi scoose.
qtu'
odJe4e4_d!!
blond formo de ireptecore se

/\ ergl uscatde_degertaI Egiptului a conservatmulte dintre vechile


,t{ sarecomort.rndustr? turr,:ticdmodernea Egiptului se ocupi cu
4 I lnclrumaleavizitatorilor citre locuri istbirceQrmuzee.

De ce au fost construite
piramidele? Carea fost ceamai marepiramidi?
If I
tl Piramideleau fostconstruitepentru
I\ a p5stratrupurilefaraorilormorqigi Piramida construitd pentru {araonul
comoflle lor. I'rimele piramide au Khufu are 230,4m p6 fiecarelatura
fost indltate lnainte de Reg;tuI Vechi Si Si aveainitial o indltime de 143m.
aveausuprafeteacoperite-cutreple. Celepatru {e!e ale salesunt orientate
Piramideledela Gila au fostridicatein exactsprecelepatru punctecardinale.A
fost nevoiedi circa2 300000de
blo"curide piaha pentru a o in5l!a,
\ rrecareavand In medreo greutate
de doud tone; iar cele niai grele
aveau 16 tone. 100000 dE
oameni au lucrat peste20 de
ani la construireaei.

Cine a fost Tutankhamon?

Tutankhamon a devenit
faraon la vdrsta de noui ani
LINK-URI DE PE INIERNET
httpr//www.bbc.co.iJklhislory/oncient
Destoped mislerehmumificdriili
exproreozoo goreaecu mozoc!r

cum scriauegiPtenii?
ml
ffi Egipteniiscriaucu hieroglife,care
!!! ] erauimagini ale unui obiect,dar
puteaureprezenta5i sunete.Existau
peste700de hieroglife.

Care suntprincipalele locuri ce pot


ffi
I I
I flivizitatef
y2
| Lingr ruinele Tebei se afld templele
I r\
| Lux6r 9i Karnak, legatede o
I
ma#sbald de trei kilomqtri,
shaiuitd de sfincsi din piaha. In partea
sudicd a Nilului ie afla Valea Rehlor,
-
Ce este Piatra Rosetta? unde a fost sasit mormantul lui
I utankhamon.La Abu Simbel,langd
qranitacu Sudanul,se afld doud temple
Piatra Rosetta este o tdblite de
I\ piatresculptati,cu o inscriptiein inari, din gresieglefuitl, in onoatealiri
-
ireacavechesi scrierehieroilificd. Ramsesallllea.
Eaa f6losil.experliiorpentrutnlelegerea
hieroglifelor.

Nilul e imnortant9i acum?


[I
Nilul esteincd vital pentru Egipt.
9i astazi,peste9090dintre egipleni
trdiescpe ldngi malurile lui sau in
delt5. Revdrsdrileanualesunt controlate
acum de Marele Baraj de la Assuan.
Astfel, apa este folositd mai eficient, iar
anumite cantiteti au fost diriiate s
agriculturd.Barajqlfurnizeazdqi
energiepentruindustrie.
20
LINK.URI DE PEINTERNET
Htlp://www-oncient-greece.com
Nesusloriigrecifdceou Aceslsiie contineo mullimede foote
co m e4pe M or eoE s e e , esoie de vlolo din Greaidonticd!ide
Me dr ler on6
! Neogr6 .

tinea din sudul Rusiei pihh in Spariia.Civifizatia dreacea


inflorit intre anii 800i.-Hr. si 500d. Hr. in preaimfanului
30 d. Hr., romanii au cuierit Imperiul Grec.'

Ceeraun orag-stat? Care au fost cele mai importante


orase-state?
Fiecareora$-statera format Cel mai important oras-stata fost
dintr-un oraggi teritodul Atena, care-aveamine de argin! o flotd
inconjuretor. Avea propriul s[u mare gi atelierecarefabricari arme,
guvern, armatAsi sistem monetar. mobild, oldrie.giobiectedin piele. Principalul
Multe orage-stat'e
erau situatelanga rival al Atenei a fost Sparta.-Spartaera uin
mare gi ficeau com orag-statmilitarizat, ln carefi6carecetetean
faceaarmata.
Principala forld a armatelor
grecegtiera infanteria. Solda$i
purtau coif, gambierela
picioare9i o pavdji de bronz pe
f iept.Eriu iiarmagicu sabieji o
suliJdde 6,5metri, numitd sarissa.
Aveau qi un mare scut rotund. \
Solda[iierauorganizafiin grupuri,
numite falanse.Grecii aveau o
cavaleriegi oTlotd.

\- Cine au,fo:t principalii dugmani


al greclort
Cine a fost Alexandrucel Mare? Principala amenintare pentru
glecl era puterlucul lmperru
Alexandrrr a fost reeeleMacedoniei.A iritreanii 490qi'479i.Hr.,
Fersan.
grecii s-au unit pentru a respinge d,oud
creat un imperiu uriaq, ce se intindea marrrnvazllpersane.uneorl, ora$ete-
din Greciapdnd la hotareleIndiei. A stateseluptau intre ele.AtenaQiSparta
lntemeiat multe oraqeqi a rdspAnditcultura au purtat iLnlulg rizboi, intre anii431
greacdin Orientul Miilociu.Alexandrua
murit in anul 323i. Hr.. Ia numai 33 de ani. 9i^404,i.Hr., pe cJre Spartal-a cdgtigat
Danala urma.

Cun arltau vaselede


rizboi grecegti?
Cel mai putemicvasera
trirema, careaveatrei
rAnduride vAsle,la care
vAsleau170de oameni.CAnd
eravAnt,sefoloseaupAnzele,
dar pe weme calmditilizau
vAslelesaucAndurma sl
loveascdalt vas cu ber
seude tlei metri.Trirema
puteaaiunge1ao vitezdd
rJ Km/ n.
),

qryqg4rgesqi)
\ e;:ii;i'J"'"i:"
ry/'
t
a Atena locuiau multi scriitdii, astfel ci secunoscmulte
lucruri desprefelul cum trdiau oamenii la aceavreme, ;
ii
Grecii mdncaubine? .j* il1
^-
Hranagreciiorerasimpla,dar jlE-_JL-'U55;;a
sdnitoasl: pegte,pAine de orz,
br6nzd de Capri, misline, smochine,
fructe, legume 5i salatearomatecu
pitrunielsau busuioc.Came se minca
iloar la sdrbdtori.SdraciimAncau
lupin, un fel de floare,
9i lacuste.

fil C" invi{au grecii [a qcoali?


t
In afard de scris gi citit in gcoli se
invdla poezie,muzica si educatre
fizici. Grecii credeaucd omul ideal
trebuje si se poatJ lupta, sd find
discursurisi id-si disirezeprietenii.Feteie
nu mergeaula gcoala,dar invdlau sa
toarci gi sd teasdde la mamele 1or.

Mdgarii erau folositi pentru a


transportam;rfuri 5ibameni oe
distantemici. DeoaieceCrecii e
un tmut muntos,eramai usoard
cdldtoriape mare,pe ldngi !drm,
ceape uscat.
iLrNK-uRIoEpETNTERCTI
- --- -- t___
hnp //wwv hisioryforlds.orql eori/o eek+
Urmdrete o Broriecrono oslo o G;deigol
s. obti .umeroose nformoii desorereial6.
fi o sof o, po. iulr i lm b o u l o te rte ,td r -

ce r"t a" teligieaveaugrecii?


El
Grecii venerau mul\i zei, iar
celemai mari cl5diri ale lor
erau ridicate in onoareazeilor.
Doar preolii puleauintra ln temple.
Sacrificiile5i a)teceremoniiaveauloc
in aer liber.

Cum se imbricau grecii?

D I Pr inc ipaluve l s m A npt u r t a td e b ;r b a ti


I \ | si f em bierat u n i c a C. r e c i im a i p ur ta J
m ant iide la n a .p a l a r i id e p a i e ; i
s a ndaledin piele C . r e c i i b o g a tiig i
oermiteau haine de mdtasesi voosele
Scumpepentru a-qicolora hiinefe, dar cei
m ai mu lt i pur t auh a i n ed e p a n z 6q i l 5 n a .
Broselesi icele erau folositb oentiu a incheia
hainele,deoarecenu existau'nasturi.
24

Door bdrbotilorlise permiteosd


ioocein oieaeled€ leolru orecesii.
loji oclo;iipurlou miitn. - '

ulfura greacea avut o influenld durabili asupraistoriei


europene/in arte qi qtiin[d.

I Grecrr au tacut oescoDerrrr


Lf l stiintifice?
m'
t r\
-
|^
brecll aU Oezvoltat lde e
Stiin{ificepe carele aflase4d.'
rn Daouon9r EgrPr.ue exemplu,
gtiau cd PdmAn:tulse rotegte -ln
jurul Soarelui. Au inventat gi
dispozitive puse in migcarede
fortraaburufui. Teoriild lui
Pitagora qi Euclid se ftrvafd gi
asldzi.

Care a fost importanta artei Fi Grecii aveau mituri gi legende?


arhitecturii geceqti?-
Stilul arhitectonicErecesca fost Grecii aveaumulte povesti despre
copiat de romani 9i utilizat de eroi, precum Herakles (Fiercukis).
atunci de mulfi arhitecti, rnai a]es Mai aveau povegti destrire
penhu clidiri publice,cum ar fi mongtri, cum ar fi Minotaurul cu cap de
muzeelesi priindriile. ClXdirile taur, despreCiclopii cu un singur oihi qi
grecegtierau adeseadecoratecu statui despreCbrgona siu Medusa, c'areputea
de bronz sau marmura. Multe dintre - tr-ansformaoamenii in stlne de
aceslgstatui pot fi vizute in muzeele piatrl. Acesteistorii au fost
lunul.
:}*.. mereu Povestite
ru . de-a'tunci incoace.
,a

Grecii ficeau sport?

Grecii luau soortul foarte in


serios. Alergdrile, luptele 9i
aruncareasulitei erau un bun
antrenarnent pentru rdzboi. Serbdrile,
numite iocuri, aveau loc o datd la
patru ani, in patru locuri diferite din
Grecia.Tocur-ile din Olimoia erau cele
Cumti trataugreciipebolnavi? mai importante. Competitiile
1-71 includeiauconcursuri?lemuzicd 9i
poezie,precum gi intreceri sportive.
Grecii au {ost unul dintre orimele
popoarecarehataubolnairiifolosind Numai birbatii puteau participa la
ierburi,bii,
rerburr/ fiziceqi
exercitiitrzrce
bar,exercrlu regimuri
sr regrmurr iocuri. Olimpiadele
'inspirat -aceste modlernepnma
s-au
alimentare,in loc de aga-ziseledLsc#tece din iocuri, iar a
magice.Hipocrate din Kos (460-357i. Hr.) av[t loc la Atena. iir anul 1896.
este"celmai cunoscutmedii sec. Ideile sile
au fost studiate chiar $i la 20d0 de ani dupi
moarteasa.

I i I Grecii mergeaula teatru?


tr I
Teatrulerafoartepopularin Crecra
anticd.Teakul din Eiidaurus putea
primi 14 000de spectatori,
"Dlaml"
,,teatii" ,,,comedie", ,,iragedie", ,decor" ,
,,cor" qi ,,orchestri" sunt iuvinte care
provin din limba greacS. Multe piese.
irecesti scrisede ilramaturgiaterueru,
precuh Sofocle,suntiucate"li.inzilele
noasffe,
26

Covolerioormqlei romoneero
afost
conslituild,de obicei,din str6ini.
El erou numili ouxiliori. u9

fi-l Citt" a intemeiatRoma? Cum s-a dezvoltat Roma?


]II
Itl
;oruorm utl€r legende,gemerur
LI{. r Romulus
-
f{ | Initial, Roma era o cetate
si Remusau intemeiat vulnerabtl;.l<omaniiau construit,
Roma.Dupd naqtere,ei au fost _ ins5,un zid ln jurul celorgapte
ldsa{i si moard,dar au fost salvati si
'ei coline,pentrua se apara.To.todata, gi-au
ingriiiti de lupi. Leqendaspuneci au intdrit ionsiderabilirmata. in iurul
iniemeiatRomain"arrul753i. Hr., orasul anului264i. Hr., romanii reugiserisd
prirnind numelede Romulus,carea cucereascalntreagapeninsuld.
devenit primul sau rege.Totugi,istoricii
consideii ca primii.re!i au fosi, probabil,
et]uscll,careau rldlcat orasulDecele
gaptecolinede lirngdfluviul Tibru, in
secolul al vll-lea 1. Hr.

Cine erau etruscii?

Se Stiefoarte pu fin despreetrusci,


deoarecelimba lbr nu esteincd bine
in{eleas5.lnifial, ei au venit din
Turcia gi_auatins apogeul puterii in jurul
anului 550i. Hr. Etius"ciiaveau o
civilizagieavansatagi, printe altele,
purtau vegminteca togiJeromane gi au
realizat primele sistemede canalizire din
Roma. -

Ai
De ce era importanti armata
romani?
Armata a cucerit teritoriile pe care
De ce erau importante
drumurile romane? i:€
Romanii au construit drumuri
seintindea Imperiul Roman gi le-a excelente,carepermiteau armatei
apirat de dugmani.Principala {or!i si se deplasezerapid lntre
a armalei era inJanleria,careinvrngea
adeseaarmate mult mai numeroase, forturi qi frontiere. $i negustorii foloseau
deoareceera foarte bine inarmatd, a ce led r u m u r i,a stle cd
l ii co m e r lu a
l
antrenati qi disciplinati. Militarii gtiau inJlorit. Existau peste85 000de kilometri
sd facd{ortificalifgi sd asediezeceidfi. de drumuri, atA[de bine construite,hcat
au rezistat sute de ani.

luliusCezor

Cine a fost
Iulius Cezar?
Iulius Cezara fost
un generalfaimos,
care a cucent
maioritateateritoriului Frantei.Era un
bun orator,fiind popularprintre romani.
S-aimpus drept ionducltbrul Romei,
dar a fost ucis de fogiii prieteni,care
credeauc[ Roma trebuie sd fie o
republicd,nu sXfie condusdde un singur
om.
luliusCezor o s€himbot
@lendorulde 355 de zile cu cel
de 365 de rle, colendorDe
qry*re{ea
@re i1folosim qiir prezent.

fn milion de oame^ni triiau la Romain anul 200d. Hr. insi nu toti


It erau instirifi. In prealma anului 270d. Hr., circa300000de '
oameninu aveaude luciu gi trdiau din aiutoareleqratuite oferite
de stipAnire:pAinede orz, sfinind de pori 9i ulei de"misline.

Ce rnincau oamenii? Cum aritau caselelor?

Romanii.bogafi Oamenii sdracilocuiau in locuinle


nnncau Jalnbon -:lJ precare,care nu aveau nici bdj, nici
de Gaiia sau stridii din Britania si isi bucitarii. Ei foloseaubdilepublicesi
condimentau hrana cu piper din lldid siu igi cumparaumdncarecaldade lh
ghimbir din China. Segfi de orez, zafiir si magazinelespecializate. Caselecetl fenilor
morcovi, dar se m6rcau rareori. Laotele di romanibogafiaveauin interiorun sDatiu
oaie gi capri era preferat celui de vici. deschis,denumit ,,atrium", cu arcade,'
Sdraciimbncau sirpd de {asole- pentru a-i proteiape proprietaride soare.
Era o obiqriuingd ci oimtinii bogatisl aibb
case.mariqi proprietbtiintinseh iegiunile
rurale.

Cum iti pi6trau oamenii curdtenia


si sinitatea?
Toateoraqeleromane aveaubdr
publice, precum in centrelemodeme
clerelaxare,unde oamenii se imbdiau
gi lnotau. Romanii mai mergeau la bii
penhu a se antrenain gymnasium, sd
priveascdacroba[ii,sd i6 joacesau si stea
de vorbd cu prieteniiti sd ia gustdri.
LINK-URI DE PEINfiRNET
htlp://"w.romon-empire.nerlchildrcn/inder.html
Romqniiou odusIotbolulin un siteomuzontcorete conduceinh-oexcursie
Br;tonioin onul 200 d. Hr. prin vech€oRom6,unde potiviziio o cosd
romon6.Coutd secliuneodA inirebdr;si
l o s p u n s u sn i v o i eozb-ipe cei moi buni ' srceimo;
ro i i m p 6 ro l i l

Cine muncea? In ce credeauromanii?

12 | Aproape o treime d jn populatie era


| r\
I | fo-rmati din sclavi, carb fbceautoate
treburile. Daci erau educati puteau
avea o viald confortabild in postura de
tutore, bibliotecar,doctor sau muzician
intr-o famiJiebogata.Totuqi, agriculiorii,
muncitorii 9i mj-i'eriiaveau o via{i scurtdgi cum ar fi Britania" asimilau adesea
grea. zeitd{ile locale. Romanfi mai credeau gi
in spiritele caseisi in prezicerea
viit6rul ui cu aiut-orul;strologiei,
zarurilor, cititului in palmd, al
sacrificiilor qi interpreldrii
evenimentelornaturale,ca fuJgeruJsau
stolurile de odsiri.

Cum etau pedepsili oamenii?

Romanii aveauun sistemlegislativ


Cum se distrau oamenii? foarte complicat.Pedepselepenhu
incllcarea Tegiisau defictele'minore
erauamenzilesi biciuirea. lnfractiunile
De vreme ce sclavii fdceau toate
trebu,rile,n umerogiceteteniromani
aveau rnult timp liber. Ca gi grecilor, le
pldceateatrul. Cuventul ,,pantomimtr"
brovine din latind si deserirneazi
Spectacolul unui mim. Si mai populareerau
iitrecerile, care includeaucursede care 9i
lupte,in caregladiatoriise infruntau inbe ei
sau cu animale sdlbatice.
osr4gent4sti

tdpinirea romani a avut cea mai mare influenti in nord-vesful


Europei,unde romanii au construit primele oiasesi drumuri.
A avut mai mici influen[i in GrGcia,Eeipt si Orientul
Mijlociu, unde existau deja vechi civ-ilizaiii.

importante, cum ar fi
bisericile,s-au construit dupd
: regulile arhitecturii romand.
Sti-lulcu arcaderotunde e
t ,t
denumit,,roman". Interesul
i . tt{ pentru arhitecturaromand a
revenit ln secolul al XVIlea" tr
rtrF
Ii i N ;:{ I
timpul Renagterii.
!l -'\
l" :*l

Ce efectea avut stipiLnirea


romani in Europa?-
Multe drumuri importante din
Europa urmeazdtrhseele
vechilor drumuri romane. Multe
nume de locuri sunt lesatede trecutul
lor roman.De exemplulnumele
englezede locuri caiesetermini r
-caster sau -chesterprovin din
cuvAntul latin ,,castla",care
inseamnd,,tabird militard"
sar ,,fort" .
31
Door lmpdrotul romon si fdmilio
so oveoudreptulsd podrte hoine

Term€n!l ,,slilou"vine dinir-!n


cuvdntTotin,coreinsenrno

In ce fel stipinirea roma


tI-]
-,.1 a inf luentaf crestinismul

tr Impdralii romani i-au


persecutat,deseori,pe cres
'l

oeoarece aces a reruzau sa-l


venereze ca zei. Totugi, impdratul
Constantin aveamamd cregtind,iar
cregtinismula devenit religia oficiald
a imperiului in timpul domniei lui.

De.ceafost importanti limba


in ce fel istoria romani a
inspirat arta qi literatura?
Duod ce stdodnirearomand a
Istoria roman[ i-a inspirat pe lncetat, latiria a fost folositd timp de
artigti gi istodci wema de s-ecole. o mie de ani ca limbe scrisdin
Shakespearea scds piesele .lilllrs
r gi
Caesar Antoniu pi
si Antoniu si Cleopalrn
la o mie
CleqDatra nrje invdt6m;nt,administra{iegi religie.in
de ani dupa ceromanii au pirasit aceeasiperioadi, latina vorbitd s-a
Britania.Mai recent,duod iomanele transfbimat in limbile italian,i, fuancezd.,
din secolulal XIX-lea- QuoVadis9i spanrora/ porrugnezasl romana.
UltimelezilealePompeiului care s-a
- s-aufdcut germani, dezvoltat din limba
filme. are mii de cuvinte de
orlqlne 1a na.

Unde pot fi vdzute urme ale


civilizatiei romane?
In maioriiateatirilor din iurul
Mdrii Mediterine oot fi vizute
rutne lmpreslonante.
Colosseumqi Panteonulsunt doui
dintre celemai importanteruine din
Roma.Pomoei era un oras roman
cares-aconiervatsub un strat de lavii
vulcanicdprovenitade la Vezuviu,
carea eru6tin anul79d. Hr. Ruine
important-esemai aIld 9i in Anglia,
um ar rl zloul lul itaorlan sl
Vila Fishbourne.
32
lnde1

Abu Simbel19 Gteci 15,20-25,29 Per-Ramesses 14


Adulis 13 Grecia5, 20-25,30 Persani15,21
Afticat2-13,26 Guatemala10 Piatra Rosetta19
Akkad 5 Harappa6 Pirarnide13,16-18
Aksum 13 H.ier6g-li{e19 Pitagora24
Alexandru cel Mare 21 Hipociate 25 Ponipei 31
America CentralX10-11 Hittiti 5 RamsesaI [I-lea (faraon)19
Anatolia 5 Imperiul Persan21 Remus26
Asirieni 5 15 Imberiul Roman14 Roma26-28,31
Atenieni 20-22 India 21 Romant\2" 20,26-31,
Babilon24 Iti-towv 14 Romulus26
Britania 28 hirpdritul Chene8 Rusia20
Cartagt\aL2,26 Jericho4 Sardinia26
qatal Hiiyuk 4 JocurileOlimpice25 Sargondin Akkad 5
Cezar,Iulius (impdratul\ 27 Karnak 19 DlC ra Zb
China 8-9,28 - Khufu (faraon)18 Siria 15
Colosseum3L Knossos(Palatul din) 5 Sofocle25
Con{ucius9 Kos 25 Spanta21,,26
Constantin(impdratul)
' 31 t5 Sparta20-22
Corsica26 ^.usn
Luxor 19 Sudan12 15
Cuneiform 5 Macedonia21 Sumerieni4-5
Damasc4 Marea Britanie 29 Tanis14
DegertulSahara12 Marele Zid Chinezesc8 Teba14,19
Dinastia Qin 8 Maya 10-11 Teotihuacan11
Dinastia Chenq8 Meinphis 14 Tibru, fluviu 26
Dinastia Strand8 Meroe13 Triremd 21
Drumul Mdtis"ii 9 Mesopotamia4 Tunis12
Espt 5,12-\9,24,3O Mexii 10 Tarcia4,1.6
Epitlaurus 25 Micenieni 5 Tutankhamon (faraon)18
Eliopia12-13 Minoicd (populatia) 5 Ur4
Etmsci 26 Mohenfo'Daro5-7 ' Uruk 4
Euclid 24 Muntele Olimpus 23 Valea Indusului G7
Faraoni13-15,18 Napata13 ValeaRegilor19
Fenicieni12 Niferia 13 Wang Chbns 9
FishboumeVilla 31 Nif rdul lrl-15,19 Zets-23
Franla 26 Nok 13 Zidul lui Fladrian 31
Gal 28 Olimpia 25 Zigg:rat 4
Giza18 Olmeci 10
Panteon31