ANII CULTULUI PERSONALITATII (1974-1989)

a) Situatia interna; realizari i !rize

Anul 1974 a marcat preluarea tuturor parghiilor de conducere de catre Nicolae
Ceausescu. A fost modificata Constitutia, fiind instituita functia de"ree#inte al
Re"u$li!ii S%!ialite R%&ania' La 28 martie 1974, in aceasta functie a fost ales
Nicolae Ceausescu. in aceeasi i, !on "heorghe #aurer, care a$usese un rol important atat
in alegerea lui Nicolae Ceausescu in fruntea partidului, in martie 19%&, cat si in procesul
de li'eraliare, de destindere interna si de de$oltare a relatiilor (omaniei cu lumea
occidentala, a demisionat din fruntea gu$ernului, in functia de presedinte al Consiliului
de #inistri a fost ales #area #anescu, un apropiat al familiei Ceausescu.
Congresul al )!*lea al +.C.(., desfasurat in noiem'rie 1974, a adoptatProgramul
Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si
inaintare a Romaniei spre comunism, care trasa liniile de e$olutie a tarii in urmatorii 2,*
2& ani. -e preconia de$oltarea puternica a fortelor de productie, a producti$itatii
muncii, a in$atamantului, stiintei si culturii, ridicarea ni$elului de ci$iliatie
a intregului popor. +rin indeplinirea acestui program se considera ca .se $a deschide
calea trecerii la faa superioara a socialismului *societatea comunista/.
+erioada 1974 * 1989 a fost e0trem de contradictorie, in e!%n%&ianati%nala au
continuat e$olutiile poiti$e din perioada anterioara, pana in 198,*1981. -*a e0tins
cola'orarea cu firme industriale din statele occidentale, in $ederea moderniarii si
de$oltarii unor intreprinderi romanesti. +rocesul de retehnologiare a economiei
nationale s*a desfasurat intr*un ritm accelerat. -tiinta romaneasca a fost racordata la
ni$elul e0igentelor mondiale, in 197&, (omania realia calculatorul Felix-512, cu
o capacitate de 1,,.,,, operatii pe secunda, in acelasi an, a intrat in
functiune prima platforma pentru e0ploatarea titeiului si a gaelor naturale din #area
Neagra, iar pana in 1989 s*au mai dat in folosinta alte sase asemenea platforme. A
inceput constructia centralei nucleare de la Cerna$oda 2in cola'orare cu Canada) si a
3inei de Apa "rea de la 4alanga 2langa 5ro'eta 6urnu*-e$erin). !n 198% s*a inaugurat
podul rutier si fero$iar intre 7etesti si Cerna$oda. A continuat actiunea de electrificare a
transportului pe calea ferata, s*au construit eci de na$e flu$iale si maritime pentru
transportul de minereuri si petrol, in 198,, la 8raila, a fost lansata la apa prima na$a de
pescuit oceanic, urmata de altele, astfel ca in 1989 (omania se plasa pe locul al doilea in
lume 2dupa 3.(.-.-.) in pri$inta capacitatii si a numarului de $ase din acest domeniu.
!n 1974 s*a inaugurat drumul national 6ransfagarasan. in 1979 s*a dat in folosinta primul
tronson al metroului din 8ucuresti, in 1984 s*a incheiat constructia canalului 5unare*
#area Neagra9 astfel, a fost redus traseul pe apa dintre Cerna$oda si Constanta. (omania
a de$enit o tara producatoare de a$ioane * in 1982 a a$ut loc 'orul a$ionului de
pasageri (:#*8AC 1*11, construit in cola'orare cu o firma din #area 8ritanic9 pana in
1989 au fost construite 9 asemenea aparate. 5in 1987, (omania a inceput sa construiasca
a$ioane de$anatoare si 'om'ardament la !.A.(. * 8raso$, precum si a$ioane
de 'om'ardament 2in cola'orare cu !ugosla$ia) la Craio$a, in 1981, pilotul roman
5umitru +runariu a efectuat un 'or in spatiul cosmic pe na$a so$ietica ,oiuz-4!"
in agricultura au continuat dotarea cu masini si tractoare, folosirea pe scara larga a
insectofungicidelor si a ingrasamintelor chimice. -*a trecut la aplicarea unui $ast plan de
im'unatatiri funciare si au fost irigate peste 1 milioane ha. -*au construit noi com'inate
a$icole si de crestere a porcilor.
in #%&eniul %!ial s*a mentinut politica de sustinere din partea statului a unor
utilitati pu'lice 2scoli, gradinite, spitale). -*a accelerat programul $iand constructia de
locuinte, dintre care o parte se repartia gratuit cetatenilor, iar cealalta parte era $anduta
prin oficiile p 949i81; entru construirea de locuinte proprietate personala.
in(ata&antul i !ultura s*au de$oltat, inregistrandu*se reultate in$idiate de
celelalte .tari socialiste surori/, care continuau sa urmee linia politica si ideologica
trasata de <remlin, in 198,, functionau 1%4 lectorate de lim'a, literatura si ci$iliatia
romaneasca in1% de centre uni$ersitare din strainatate, in acelasi an, in (omania studiau
circa 1&.,,, de tineri din &8 de state ale lumii.
Ca o apreciere a reultatelor o'tinute de istoricii romani, in 198, s*a desfasurat la
8ucuresti cel de*al )=*lea Congres !nternational de -tiinte !storice.
-*au pu'licat lucrari pri$ind rascoala lui 4orea 25a$id +rodan), faurirea
statului national unitar 2-tefan +ascu). !storia de dupa1918 a inceput sa fie
a'ordata pe 'aa de documente, pu'licandu*se lucrari esentiale pri$ind partidele
politice, monarhia, regimul politic din perioada inter'elica, in domeniul literaturii s*au
remarcat romancierul #arin +reda #$elirul - 197&, %iata ca o prada -1977), criticul
literar Ale0andru +iru #&storia literaturii romane din cele mai vec'i timpuri pana
azi - 1981). Au fost pu'licate 1%$olume din (pera completa a lui #ihai >minescu
2editie initiata de +erpessicius).
7ilmul romanesc a e$ocat acti$itatea unor mari personalitati #)ure*ista,
+ircea cel )atran, ,tefan cel +are, $imitrie
Cantemir- si e$enimente #&ndependenta din 1877). -*au ridicat numeroase
statui #,tefan cel +are - =aslui, +i'ai %iteazul - Clu;,.vram lancii - 6argu*
#ures, &ndependenta - la Calafat si !asi etc.). -*au construit .centre ci$ice/
in aproape toate marile orase,
hoteluri #+oldova * !asi, $elta- 6ulcea, )ucuresti si $oro*anti - in capitala),
magaine #/nirea, )ucur (*or in 8ucuresti, 0omis in Constanta, Petrodava - +iatra
Neamt etc.), centre cultural*sporti$e #Palatul ,porturilor si Culturii, Palatul
Pionierilor *8ucuresti).
Au fost restaurate unele monumente istorice si de arta #0rop'aeum 0ra1ani de la
Adamclisi, Curtea $omneasca de la Campulung, fostele palate regale de la
Cotroceni, -cro$istea si -a$arsin, )iserica 2eagra din 8raso$, manastirea
3urez - =alceaetc.).
>le$ii din (omania au o'tinut performante e0ceptionale la olimpiadele
internationale 2mai ales la matematica). -*au inregistrat mari u!!ee "%rti(e la
campionate mondiale si europene. -porti$i precum Nadia Comaneci 2care
in 197%, la :limpiada de la #ontereal, a o'tinut prima nota de l : din istoria
gimnasticii mondiale, a castigat trei medalii de aur), !$an +ataichin 2caiac*canoie),
!lie Nastase si !on 6iriac 2tenis de camp) erau cunoscuti pe toate meridianele lumii.
>$olutiile poiti$e, in esenta lor, dar care se inscriau in e0igentele politicii
+artidului Comunist si, mai ales, ale lui Nicolae Ceausescu, s*au curmat aproape 'rusc
la inceputul anilor /8,.
Nicolae Ceausescu a decis, in 1981, ca (omania sa*si achite, intr*un termen cat
mai scurt, intrea)a #at%rie e*terna 2circa 1,miliarde dolari), pentru a se asigura
.deplina independenta/ a tarii si a e$ita amestecul .statelor imperialiste/ in tre'urile sale
interne. +entru procurarea sumelor necesare, s*a recurs la fortarea e0portului, produsele
romanesti fiind adesea $andute su' pretul de cost. Aceasta politica a dus la #eteri%rarea
ra"i#a a ituatiei e!%n%&i!e a tarii, in timp ce statele occidentale intrau in .era
electronica/, a calculatoarelor, (omania nu mai in$estea fonduri in scopul moderniarii
industriei si a celorlalte ramuri economice, fapt ce ducea lascaderea producti$itatii
muncii.
>0portarea 'unurilor de prima necesitate a creat o penurie alimentara interna, iar
cria petrolului * declansata pe plan mondial la inceputul anilor /8,*a a$ut consecinte
gra$e asupra economiei romanesti. 5esi situatia economica se deteriora de la un an la
altul, Nicolae Ceausescu continua sa sustina ca (omania cunostea o de$oltare
accelerata.
+aralel cu eforturile pentru achitarea rapida a datoriei e0terne, din initiati$a lui
Nicolae Ceausescu s*au derulat programe de constructii uriase, precum Casa +oporului, a
doua cladire ca proportii din lume 2dupa cea a +entagonului), in domeniul industriei s*au
de$oltat ramuri energofage 2aluminiu, ciment, sticla). 5esi cria petrolului afecta
profund (omania, Nicolae Ceausescu a continuat actiunile $iand e0tinderea
industriei petrochimice 2com'inatele de la +itesti, #idia*Na$odari, 8oresti).
+entru o'tinerea .independentei energetice/, s*a pus accent pe constructia
de termocentrale, prin folosirea car'unelui de calitate inferioara din =alea ?iului 2(ogo;elu,
6urceni). -*au de$oltat mari com'inate siderurgice 2"alati, Calarasi, 6argo$iste). in
dorinta de a realia constructii noi, de care sa*si lege numele, Nicolae Ceausescu a dispus
demolarea unui numar considera'il de imo'ile, intre care si monumente istorice, inclusi$
'iserici si manastiri.
in 1984, el a lansat tea .noii re$olutii agrare/, prin care se urmarea o'tinerea unor
productii foarte ridicate. +entru a face pe placconducatorului, s*a a;uns la o
ade$arata intrecere intre ;udete, fiecare raportand productii care depaseau cu mult
reultatele reale.
in(ata&antul+ tiinta i !ultura au fost puternic politiate, in 1984, la Congresul al
)!!!*lea al +.C.(., s*a adoptat Programul ideologic al partidului, care $ia aplicarea
intocmai a politicii oficiale in domeniile in$atamantului, stiintei si culturii. 5esi cenura
era legal desfiintata inca din 19%9, in fapt ea se e0ercita cu multa .e0igenta/ prin -ectia
+ropaganda a C.C. al +.C.(. -criitorii, artistii, istoricii reuseau cu multa dificultate
sa ocoleasca .foarfecele/ cenurii de partid, intregul aparat de propaganda a
fost pus in slu;'a prosla$irii lui Nicolae Ceausescu. Acesta era preentat drept .cel mai 'un
fiu al poporului roman/, iar perioada de dupa Congresul al !)*lea era numita .>poca
de aur/ a (omaniei. 3n desantat !ult al "er%nalitatii era propagat prin presa, radio,
tele$iiune, mari manifestatii populare etc. A;ungand sa se creada un om pro$idential,
atotstiutor, Nicolae Ceausescu a inceput sa dea .indicatii/ nu numai muncitorilor si taranilor,
dar si scriitorilor, artistilor, constructorilor, arhitectilor, cercetatorilor
stiintifici etc.=oluntarismul, deciia conducatorului unic au de$enit politica de stat.
Situatia %!iala din (omania s*a deteriorat rapid. 3nele facilitati din anii /%,*/7, au
inceput sa fie anulate 2cele mai multe locuinte erau repartiate contracost, de$enind
proprietate personala, asistenta medicala gratuita a fost restransa in fa$oarea consultatiilor
la policlinicile cu plata, locurile la odihna si tratament se acordau atat gratuit, cat si
contracost, muncitorilor * declarati proprietari ai intreprinderilor * li se oprea o parte din
salarii ca .parti sociale/.
Cea mai afectata a fost taranimea. Castigand e0trem de putin in gospodariile
agricole colecti$e 2numite, din 19%%, cooperati$e agricole de productie), foarte multi
tarani au fost ne$oiti sa plece la oras, de$enind muncitori 2de regula, necalificati) in
intreprinderi industriale sau pe santierele de constructii. -*a produs o depopulare a
satelor, cu consecinte negati$e asupra fortei de munca, in aceste conditii, pentru
strangerea recoltei s*a recurs la militari, ele$i si studenti.
!ntelectualitatea resimtea dureros lipsa de li'ertate, de democratie, regimul cenurii
si al supra$egherii din partea -ecuritatii. Au e0istat intelectuali care au 'eneficiat si in
aceasta perioada de toate a$anta;ele regimului 2'urse, stagii de documentare in strainatate,
participari la reuniuni stiintifice sau culturale internationale), dar numarul lor era tot mai
redus.
intregul popor a fost gra$ afectat de masurile $iand economisirea energiei electrice
2luate in 1984 si 1987), prin care sursele de lumina si caldura erau intrerupte, populatia
fiind supusa unui ade$arat cal$ar. =enirea iernii era asteptata de cetatenii de la oras intr*o
stare de panica, deoarece atunci cand gerul era mai puternic, caloriferele de$eneau reci,
iar gaul metan se intrerupea. 5e asemenea, su' prete0tul .alimentatiei stiintifice
si rationale/, din 198% au inceput sa se cartelee produsele de prima nece uate 2ulei, ahar,
carne, oua, paine).
6reptat, starea de nemultunire a romanilor a inceput sa se generaliee. Au e0istat
unele &i!ari #e "r%tet+ intre care gre$a minerilor din =alea ?iului 2august 1977) si din
#aramures 2septem'rie 1981), a muncitorilor de la intreprinderile ,teagul
Rosu! si40ractoniF! din 8raso$ 2noiem'rie 1987). >le au fost rapid anihilate, fie prin
promisiuni, fie prin masuri represi$e. 3nii intelectuali au luat poitie impotri$a
regimului Ceausescu, mai ales prin trimiterea unor scrisori si acordarea de
inter$iuri posturilor de radio ,56uropa 7i*era! si 4%ocea .mericif" 6otusi, o diidenta
puternica nu s*a putut de$olta in (omania. 5upa 1987, circulatia in strainatate a fost
supusa unui control se$er, iar contactul cu lumea occidentala s*a diminuat drastic. !n
aceste conditii, multi cetateni romani au trecut clandestin granita, fugind in :ccident, unde
au cerut ail politic9 unii dintre acestia s*au manifestat e0trem de critic, prin mass*media,
laadresa regimului de la 8ucuresti.
3n fenomen specific (omaniei a fost e&i)rarea &in%ritatil%r nati%nale catre
tarile de origine, in timp ce in celelalte tari socialiste emigrarea a fost interisa, in
(omania s*a admis plecarea din tara a unui numar foarte mare de germani si e$rei,
intre 19%7 si1989 au emigrat circa 2&,.,,, de germani si e$rei. -*a realiat un fel de
.rascumparare/ a lor prin intelegeri cu gu$ernele statelor respecti$e, care au platit
(omaniei anumite sume pentru cheltuielile de scolariare facute cu cei ce paraseau tara.
La $remea respecti$a, mai ales dupa 1981, emigrarea era considerata de multi romani ca
o forma de li'ertate si daca nu puteau parasi legal (omania 2ca e$reii si germanii) o
faceau clandestin, cu toate riscurile de rigoare.
$) P%liti!a e*terna' S!,i&$area ra"%rtului #e -%rte "e "lan internati%nal
in domeniul politicii e0terne, (omania a continuat sa se manifeste, dupa 1974, ca
un factor acti$, atat la :.N.3. cat si in alte organisme internationale, precum si in relatiile
'ilaterale. Aceasta politica s*a 'ucurat de o larga apreciere, in 197&, (omania a o'tinut
din partea -.3.A. .claua natiunii celei mai fa$oriate/, iar in 198, a incheiat noi
acorduri de cola'orare cu Comunitatea >conomica >uropeana.
8ucurestiul a fost, efecti$, un centru al diplomatiei mondiale. (omania a adus o
contri'utie deose'ita la negocierea si definiti$area.ctului final al Conferintei pentru
-ecuritate si Cooperare in >uropa 24elsin@i, 197&), la incheierea acordului de pace
dintre !srael si >gipt 2semnat la Camp 5a$id * -.3.A., in 1978), la sta'ilirea
relatiilor diplomatice dintre China si -.3.A. 21979).
La inceputul anilor / 8, s*a produs o schim'are a raportului de forte pe plan
international. -.3.A. s*au detasat in cea dintai putere a lumii, in timp ce 3niunea
-o$ietica a cunoscut o perioada de stagnare. +e acest fond, echili'rul de forte sta'ilit la
sfarsitul celui de*al doilea ra'oi mondial a inceput sa se clatine.
Consecintele s*au resimtit si asupra (omaniei. #arile puteri s*au folosit de
.canalul 8ucuresti/ atat timp cat comunicarea directa intre ele era 'locata, iar .ra'oiul
rece/ continua sa domine $iata internationala. Atunci cand raportul de forte s*a schim'at,
.ser$iciile/ 8ucurestiului nu au mai preentat un interes deose'it, astfel ca si situatia
(omaniei a cunoscut un rapid proces de deteriorare pe arena mondiala.
+resedintele -.3.A., ?immA Carter, a lansat o $asta campanie pentru respectarea
drepturilor omului in tarile socialiste. (omania *pana de curand .copilul rasfatat al
:ccidentului/ * a de$enit o'iectul a numeroase critici. Acordarea unor facilitati economice
de catre -.3.A. era conditionata de respectarea drepturilor si li'ertatilor democratice.
Nicolae Ceausescu a considerat ca aceasta politica urmarea amestecul in afacerilor interne
ale (omaniei, drept care, in 1988, a renuntat la .claua natiunii celei mai fa$oriate/ in
relatiile comerciale cu -.3.A.
-i celelalte state socialiste se confruntau cu dificultati economice, mai ales
3.(.-.-. incercand sa scoata sistemul din cria, #ihail "or'acio$, instalat la <remlin
in 198&, a inaugurat politica de ,"glasnostr 2transparenta) si ,perestro89a! 2reconstructie).
: asemenea schim'are era incompati'ila cu un regim totalitar, astfel ca situatia 3.(.-.-.
nu numai ca nu s*a im'unatatit, ci a cunoscut o deteriorare economica tot mai gra$a, iar
cria politica interna s*a accentuat.
+resedintele american "eorge 8ush a o'tinut de la "or'acio$ promisiunea ca, in
e$entualitatea unor actiuni reformatoare desfasurate in tarile socialiste europene, 3.(.-.-.
nu a$ea sa inter$ina cu forta armata, asa cum facuse in 19%8 impotri$a Cehoslo$aciei.
-u' influenta lui "or'acio$, in 1987*1989, $echii lideri din unele tari socialiste
23ngaria, Cehoslo$acia, (.5."., 8ulgaria) au fost inlocuiti cu altii, mai tineri, din
.esalonul al doilea/. Acestia au inceput dialogul cu societatea ci$ila, fapt ce a pregatit
trecerea spre un regim democratic.
Actiunile lui "or'acio$ au fost primite cu ostilitate de Nicolae Ceausescu. La
ni$elul conducerii de partid si de stat din (omania nu s*a putut constitui o .echipa de
schim'/. A'ia in martie 1989, sase
personalitati comuniste, care ocupasera in anii /&,*/%, functii importante in partid, au
adresat sefului statului o scrisoare #,crisoarea celor sase-" 5ocumentul era un act de
acuare la adresa politicii deastruoase a lui Ceausescu si preconia ,perestroi9a! in
(omania. !mediat dupa difuarea ei la ))C :orld ,ervice si ,uropa 7i*era!, semnatarii
au fost anchetati si li s*a fi0at domiciliu fortat.
in timp ce socialismul de tip totalitar intrase intr*o cria profunda, Nicolae
Ceausescu continua sa creada in .idealul comunist/. 5ar.principiul dominoului/ se
declansase, astfel ca anul 1989 a marcat pra'usirea .regimurilor comuniste/ din >uropa.
c) Re(%lutia #in .e!e&$rie 1989
(e$olutia se caracterieaa printr*o larga participare populara, spre deose'ire de
lo$iturile de stat, care antreneaa un numar mic de persoane, ce actioneaa rapid * de
regula in intunericul noptii * punand cetatenii in fata faptului implinit. (e$olutia are ca
reultat schim'area radicala a intregului sistem economic si social*politic, in timp ce
lo$itura de stat marcheaa o modificare la $arful piramidei politice.
Nicolae 8alcescu scria ca re$olutia romana de la 1848 isi a$ea originea in
.negura $eacurilor/. +arafraandu*1 pe ilustrul carturar, am putea aprecia ca (e$olutia
din 5ecem'rie 1989 isi are genea in instaurarea regimului so$ietic, de tip -talinist,
la sfarsitul celui de*al doilea ra'oi mondial. Atunci s*a realiat o impartire a sferelor
de influenta intre 3niunea -o$ietica, pe de o parte, si -.3.A. si #area 8ritanic, de
cealalta parte9 ea a fost marcata de acordurile de la #osco$a 21941), 6eheran 21941),
Balta 2194&), +otsdam 2194&).>ste de su'liniat ca initiati$a acestei impartiri a $enit din
partea statelor occidentale. !ata ce scria Churchill in memoriile sale despre $iita pe
care a facut*o la #osco$a, in octom'rie 1944, si despre discutiile a$ute cu -talinC .-*
a creat o atmosfera de lucru si eu am declarat; ,a reglementam c'estiunile noastre in
)alcani" .rmatele dumneavoastra se gasesc in Romania si )ulgaria" 2oi avem acolo
interese, misiuni si agenti" ,a nu ne certam pentru nimicuri, in ce priveste .nglia si
Rusia, sunteti de acord sa ocupati o situatie preponderenta, in proportie de <= in
Romania, pentru ca noi sa ocupam, o situatie preponderenta de <= in >recia si de
egalitate 5= - 5= in &ugoslavia? in timp ce se traduceau aceste cuvinte, am luat o
1umatate de coala de 'artie si am scris;
R%&ania/ (usia * 9,D
Aliatii*1,D
0re!ia/ #area 8ritanic 2in acord cu -3A) * 9,D
(usia*1,D
Iu)%la(ia/ 123 - 123 Un)aria/ 123 -
123 4ul)aria/ (usia - 7&D
Aliatii*2&D
.m predat aceasta foaie lui ,talin, care asculta traducerea" ,-a facut un moment de
tacere" .poi el a luat un creion al*astru si, dupa ce a *ifat coala, in semn de apro*are,
mi-a inapoiat-o" 0otul a fost rezolvat in mai putin timp decat a fost necesar pentni a-l
descrie!" Asadar, targul era fEcutC sir Finston Churchill, liderul 4marii
democratii! occidentale care era #area 8ritanic, socotise ca nu tre'uie sa se 4certe! cu
dictatorul losif =isariono$ici -talin pentru 4nimicuri , chiar daca
aceste 4nimicuri! erauniste popoare, intre care si cel roman.
-talin a stiut sa speculee poitia occidentalilor, impunand regimul propriu dincolo
de procenta;ele sta'ilite, in +olonia, Cehoslo$acia, estul "ermaniei, 3ngaria, !ugosla$ia,
Al'ania, 8ulgaria, (omania.
+opoarele caute su' dominatia so$ietica nu s*au impacat niciodata cu soarta ce le
fusese reer$ata de #arile +uteri si au luptat pentru propria lor eli'erare.
(e$olutia din 5ecem'rie 1989 isi trage se$a din aceasta &i!are
#e rezitenta+ care a cuprins categorii tot mai largi de cetateni, decisi sa*si asume
raspunderea si riscul de a se ridica impotri$a unui regim care de$enise tot mai odios,
dar care dispunea de un urias aparat represi$.
=ictoria (e$olutiei nu a fost posi'ila decat intr*un conte0t international fundamental
modificat fata de cel din 194&. 5upa politica de cedare in fata pretentiilor #osco$ei din
anii 1941*194&, dupa politica de e0pectati$a din 19&%*19%8, statele occidentale, in primul
rand -.3.A., au pornit o puternica ofensi$a impotri$a regimului totalitar .comunist/.
+resedintele ?immA Carter a adus in prim plan pro'lema drepturilor omului si a luat
atitudine ferma impotri$a incalcarii acestora in 3niunea -o$ietica si in celelalte
state socialist*totalitare. -imtindu*se incura;ati si spri;initi, multi cetateni, mai
ales intelectuali, au inceput sa pretinda respectarea drepturilor fundamentale, printre care
li'ertatea cu$antului si cea de asociere. Astfel, regimul era
macinat din interior, precum micile carii, ce reusesc, printr*o actiune tenace, sa do'oare
si cel mai gros ar'ore. 3n alt presedinte american, (onald (eagan, a $iat domeniul
economic, lansand ideea inarmarii in spatiul cosmic, asa numitul 4raz*oi al
stelelor!"Liderul so$ietic Leonid 8re;ne$ a caut in plasa intinsa, concentrand tot
potentialul material in directia inarmarilor, fapt ce a dus la secatuirea economica a
3(--.
inceputul sfarsitului a fost marcat de $enirea la putere a lui #ihail "or'acio$, in
martie 198&. Noul lider de la <remlin a initiat politica de reformare a +artidului
Comunist si a statului so$ietic prin ,glasnostr si ,perestro89a!" in fond, e0primarea
li'era era incompati'ila cu regimul totalitar, iar reconstructia sistemului repreenta
recunoasterea falimentului acestuia. >ste greu de sta'ilit daca #ihail "or'acio$ a fost
constient de consecintele politicii sale. Cert este ca, odata deschisa .cutia
+andorei/, popoarele nu au mai putut fi tinute in frau de regimul
dictatorial. 4>lasnostr insemna pentru multi nu doar o cosmetiare a
imaginii +artidului Comunist, care s*ar fi aratat dispus sa intretina un dialog real
cu cetatenii, ci chiar inlaturarea monopolului politic al acestui partid. 5repturile
omului treceau inprim*plan, deasupra intereselor de partid, iar optiunile politice, chiar
cele anticomuniste, puteau sa se manifeste li'er. perestro89a! nu era doar reconstructia
sistemului socialist*totalitar, ci a societatii insasi, prin desfiintarea sistemului
centraliat de conducere si asigurarea unui curs li'er pentru economia de piata.
in mod cert, "or'acio$ a fost un ca unic in istorie. A;uns la conducerea
+.C.3.-. si 3.(.-.-., dupa trei lideri 'atrani si 'olna$i 28re;en$, Andropo$,
Cernen@o), "or'acio$, tanar, instruit si cu maniere occidentale, a generat in societatea
so$ietica o atmosfera de optimism, fiind primit cu o reala speranta de multi comunisti
si chiar de cetatenii so$ietici. 5ar, in numai % ani, el a reusit performanta de a lichida
atat partidul, cat si statul in fruntea carora s*a aflat.
inca de la inceput, liderul de la <remlin a actionat pentru !,i&$area (e!,il%r
!%n#u!at%ri+ 'atrani si dogmatici, din fruntea partidelor si statelor comuniste. >l
dorea sa arate lumii * dar mai ales cetatenilor so$ietici * ca noua sa orientare
politica, de ,glasnosti!si ,perestroi9a!, se 'ucura de o larga adeiune in randul
partidelor comuniste. Astfel, in anii 1987*1989, s*a desfasurat o actiune de promo$are
a .esalonului doi/ in conducerea partidelor comuniste, care se porneasca pe calea
.reformelor/, in Cehoslo$acia, "usta$ 4usa@ a fost schim'at, in
decem'rie 1987, cu
#ilos la@es, in acelasi an, in +olonia, F. ?aruels@i a acceptat dialogul cu organiatia de
opoitie .-olidaritatea/ condusa de Lech Falesa. !n 3ngaria, ?anos <adar a fost
inlocuit, in mai 1988, cu <arolA "ros. Aceste schim'ari erau salutate cu entuiasm de
:ccident. 3riasul aparat de propaganda lucra la .turatia ma0ima/. Niciodata, posturile de
radio ,@opa 7i*era! si 4%ocea .mericirnu au fost mai ascultate ca in anii 1987*1989.
5upa repetate intalniri cu presedintii -.3.A. 2(onald
(eagan si "eorge 8ush), precum si cu cancelarul $est*german, 4elmuth <ohl,
#ihail "or'acio$ a decis sa dea$uee politica de inter$entie militara in tarile .surori/,
practicata de -talin, 4ruscio$ si 8re;ne$.+e aceasta 'aa, popoarele din statele
6ratatului de la =arso$ia erau asigurate ca, daca a$eau sa se ridice la lupta pentru
inlaturarea dominatiei so$ietice, nu riscau sa ai'a soarta 3ngariei, din 19&%, sau a
Cehoslo$aciei, din 19%8.
#iscarea de reistenta impotri$a regimurilor totalitare s*a amplificat, atingand
in 1989 punctul culminant. Acest an, 1989, s*a do$edit a fi decisi$ pentru soarta >uropei.
>$enimentele s*au desfasurat cu o $itea uluitoare. .8locul so$ietic/ parea un castel
construit pe nisip, care se pra'usea ca la o comanda. -au * cum au o'ser$at unii
cercetatori * !a un 5%! #e #%&in%+ in care caderea unei piese atrage dupa sine pra'usirea
alteia, pana cand tot edificiul a;unge la pamant. >ra, in fond, sfarsitul .ra'oiului rece/,
care di$iase lumea timp de patru decenii si ;umatate. -*a $or'it despre .ra'unarea/
:ccidentului pentru infrangerea suferita la sfarsitul celui de*al doilea ra'oi mondial in
fata 3niunii -o$ietice. 5aca regimului de la <remlin i*au tre'uit patru ani 21944*1948)
pana sa*si instauree dominatia deplina asupra statelor din ona centrala si sud*
est europeana, datorita darei reistente intampinate din partea popoarelor acestei parti a
>uropei, in 1989 regimente socialist*totalitare s*au pra'usit in doar cate$a luni.
>$enimentele din 1989 nu s*au desfasurat doar su' impulsul factorilor interni9
dimpotri$a, con;unctura e0terna a a$ut un rol deose'it de insemnat. Liderii statelor
occidentale s*au pus de acord asupra modului de actiune. La 7 iulie 1989, presedintele
american,"eorge 8ush, ii transmitea celui france, 7ranGois #itterrand, o scrisoare
continand 6!,ita a&eri!ana #e -un!ti%nare a lu&ii7+ in care se pre$edeau
desprinderea tarilor din centrul si sud*estul >uropei din .sistemul comunist/ si a'ordarea
lor diferentiata de catre >uropa de =est.
A a$ut loc un ade$arat .ra'oi in$ii'il/, s*a consumat o mare 'atalie in care
ser$iciile secrete au a$ut un rol de prima importanta. >ste de
mentionat faptul ca in fruntea celor doua superputeri * -.L?.A. si 3.(.-.-. *se aflau fosti
sefi ai ser$iciilor secrete. 5ar, in timp ce "eorge 8ush si echipa sa au actionat
magistral, fiind intr*o continua ofensi$a, o'tinand succese rasunatoare, #ihail
"or'acio$ facea .poa/, repetand mereu aceleasi formule #,glasnostr si ,perestroi9a!- si
cautand sa se mentina deasupra $alului, pentru a aparea ca un partener de dialog.
Lunile septem'rie*noiem'rie 1989 au a$ut o deose'ita incarcatura politica si
emotionala, inca din 24 august, primul ministru ungari*a informat pe cancelarii
$est*german si austriac ca a$ea sa deschida frontiera 3ngariei cu Austria.
La 1, septem'rie, 3ngaria a permis celor 7,,, de refugiati est*germani sa plece in
"ermania de =est. A inceput astfel e0odul est*germanilor, prin 3ngaria si Austria, in
"ermania 7ederala. (egimul de la 8erlin era depasit de e$enimente, iar la
18 octom'rie, >rich 4onec@er a fost inlaturat de la conducerea +artidului -ocialist 3nit
din "ermania, fiind inlocuit cu >gon <ren. +este 2, de ile, la 9 noiem'rie, idul
8erlinului * care semnifica despartirea >uropei in douaC de =est si de >st * a fost
daramat intr*o atmosfera de mare entuiasm. A doua i, 1, noiem'rie, 6odor
?i$@o$ era inlaturat din conducerea +artidului Comunist 8ulgar si inlocuit cu +eter
#ladeno$, fost ministru de e0terne.La 17 noiem'rie, circa 1,,.,,, de demonstranti
s*au adunat in +iata Centrala din +raga, cerand reforme democratice. #ultimile
condamnau energic inter$entia $iolenta a fortelor de ordine, care omorasera un
student. 3lterior, s*a do$edit ca, in realitate, studentul era un securist si ca nu fusese ucis,
ci transportat intr*o locuinta aflata la 2,, @m de +raga. 5ar atunci,
in noiem'rie 1989, multimea nu cunostea aceste ;ocuri oculte si cerea pedepsirea
.regimului asasin/.
+e fondul acestor mari miscari populare, in insula 8alta s*a desfasurat, in ilele
de 2*1 decem'rie 1989, intalnirea dintre "eorge 8ush si #ihail "or'acio$. Chiar daca in
comunicatul dat pu'licitatii se preentau doar generalitati, in fapt, pentru toti era clar ca
liderul de la <remlin cedase complet in fata :ccidentului. "or'acio$ era depasit de
e$enimente, aparand ca un 'o0er complet epuiat, care ramane in ring pentru a
incasa noi lo$ituri, spre satisfactia spectatorilor. #ult temutul <"8 de alta data, acum
reorganiat si reformat de "or'acio$, parea o masinarie complet dereglata, care continua
sa functionee in $irtutea unor $echi automatisme, fara reactii adec$ate la pro'lemele
noi care se i$eau de la o i la alta. La
11 decem'rie 1989, "usta$ 4usa@, ce fusese instalat de so$ietici in 19%8, a
fost eli'erat din functia de presedinte al Cehoslo$aciei, deschiandu*se astfel drumul
pentru preluarea conducerii de catre =acla$ 4a$el, liderul 7orumului Ci$ic.
Nicolae Ceausescu ramasese ultimul lider comunist care se mentinea pe poitie.
-ituatia nu era intamplatoare, in fapt, R%&ania a !un%!ut % e(%lutie ati"i!a in cadrul
lagarului socialist. 5upa o perioada de aliniere la politica #osco$ei, regimul de la
8ucuresti a manifestat o tendinta de independenta, mai ales dupa ce a o'tinut retragerea
trupelor so$ietice din (omania, in 19&8. 6reptat, s*au inregistrat o diminuare a politicii
represi$e, o deschidere spre :ccident, o re$enire la $alorile nationale, in
acea perioada 219%4*198,),(omania era tara socialista care se 'ucura de cele mai
elogioase aprecieri pe plan international.
Apoi, de la inceputul anilor /8,, (omania a intrat intr*o perioada de cria profunda,
marcata de accentuarea cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, apoi si a sotiei sale,
>lena Ceausescu, de am'itia dictatorului ca tara noastra sa plateasca rapid intreaga
datorie e0terna, fapt ce a dus la secatuirea economiei nationale, la deteriorarea gra$a a
situatiei materiale a populatiei si la cresterea gradului de nemultumire a tuturor
categoriilor sociale.
in timp ce in statele socialiste $ecine se schim'au echipele de conducere si se
trecea la aplicarea unor reforme su'stantiale, inR%&ania nu e*ita % 6e!,i"a a
#%ua7+ care sa*1 inlocuiasca in mod pasnic pe Nicolae Ceausescu, iar propaganda cea
mai desantata de elogiere a secretarului general al +artidului Comunist (oman incerca
sa ascunda o realitate tot mai dramatica, intre conducerea de partid si poporul roman
se sapase o prapastie, iar ruptura lua un curs dramatic.
in decem'rie 1989, (alul care arunca peste 'ord regimurile totalitare a5unee la
)ranitele R%&aniei i era ne(%ie #%ar #e % !anteie pentru ca si aici nemultumirea
populara sa se re$erse. Acea scanteie s*a aprins la Ti&i%ara+ in iua de 17 decem'rie,
si s*a e0tins .in toata tara/. -ute de mii de oameni si*au parasit ocupatiile ilnice, au iesit
in strada, cerand inlaturarea dictatorului si instaurarea unui regim democratic. A fost un
act de cura;, dar si un risc ma;or, pe care peste l .,,, de romani 1*au platit cu $iata.
5in anumite puncte de $edere, (e$olutia din (omania a de$ansat transformarile din
alte state, in 4Comunicatul catre tara! al 7rontului -al$arii Nationale, preentat in seara
de 22 decem'rie 1989 de !on !liescu, se anuntaC .*andonarea rolului conducator al unui
singur partid si instituirea unui
sistem democratic pluralist de guvernamant, organizarea de alegeri li*ere, separarea
puterilor in stat, alegerea tuturor conducatorilor politici pentni unul sau cel mult doua
mandate, ela*orarea unei noi Constitutif"
-e cu$ine mentionat faptul ca in Cehoslo$acia schim'area efecti$a de regim s*a
produs la 29 decem'rie, cand =acla$ 4a$el a fost ales presedintele acestei tari. in
+olonia, hotararea pri$ind desfiintarea monopolului puterii detinute de +artidul
Comunist a fost adoptata de -eim la 1, decem'rie 1989, iar Lech Falesa a fost ales in
functia de presedinte al tarii la 9 decem'rie 199,. in "ermania de >st, liderul comunist
>gor <ren era inlaturat la 21 ianuarie 199,. La 11 decem'rie 199,, Al'ania anunta si
ea a'rogarea sistemului partidului unic.
3ltima reduta a totalitarismului ramasese 3niunea -o$ietica, in mod parado0al,
initiatorul reformelor era unicul secretar general al unui +artid Comunist inca la putere.
-tatul faurit de Lenin si -talin se destrama de la o i la alta, fiind asaltat din toate partile. !n
martie1991, "or'acio$ a incercat mentinerea acestuia su' forma Comunitatii -tatelor
!ndependente. :rganismele internationale dominate de <remlin s*au autodesfiintat
2in aprilie 1991 * 0ratatul de la %arsovia, iar in iunie 1991 * Consiliul de .1utor 6conomic
Reciproc-"Lo$itura de stat inscenata de #osco$a la 21 august 1991, a scos in prim*
plan un nou lider politic, 8oris >ltin, fost prim*secretar al Comitetului de partid #osco$a
si mem'ru in 8iroul +olitic al +.C.3.-., de$enit principalul e0ponent al curentului reformist,
in iua de21 decem'rie, "or'acio$ era silit sa paraseasca <remlinul, iar
la 11 decem'rie 1991, la mieul noptii, 3niunea -o$ietica isi inceta si formal e0istenta.
-e incheia astfel un capitol din istoria secolului al ))*lea, marcat de regimurile
socialist*totalitare. : e0perienta, adesea e0trem de dureroasa pentru o treime din
populatia glo'ului, lua sfarsit.
#) 4ilant #u"a "atru #e!enii
Cele peste patru decenii de e0istenta a regimului socialist*totalitar s*au caracteriat
prin e$olutii multiple, eu elemente poiti$e si negati$e, cu iluii si deceptii, cu oameni care
si*au pierdut a$erea si chiar $iata in anii de represiune, dar si cu altii care au prosperat
material si spiritual.
Analia concreta arata ca proprietatea socialista! nu apartinea poporului9 cu toata
propaganda desfasurata, muncitorul nu era si nu se simtea stapan pe fa'rica in care
lucra, cu atat mai putin taranul, ne$oit sa renunte la pamantul lui pentru a*1 trece
la 4colectiv!"7actorul decisi$ in
pri$inta proprietatii il a$ea 'irocratia de partid, care impunea tuturor ce sa se produca, in
ce cantitate, cat sa se $anda si chiar la ce pret.
:mogeniarea sociala s*a produs intr*o anumita masura, disparand marile
discrepante din perioada inter'elica. -*a im'unatatit ni$elul de cultura si de ci$iliatie
al populatiei prin lichidarea analfa'etismului, gratuitatea in$atamantului pana la ni$elul
uni$ersitar 2inclusi$). A crescut numarul de profesori, in$atatori, medici, ingineri etc. -*au
acordat facilitati scriitorilor, artistilor. #ilioane de familii a$eau asigurate
locuinte 2apartamente) gratuite etc. 5ar, la o analia mai atenta, se constata
ca omogeniarea se produsese prin lichidarea elitelor, a $arfurilor societatii *adica e0act
a acelor segmente care asigura trainicia de$oltarii unei societati9 atentia prioritara era
acordata clasei muncitoare, mai usor de mane$rat, in timp ce intelectualitatea era
considerata o patura, fiind pri$ita adesea cu suspiciune. +e de alta parte, s*a detasat
puternic de masa populatiei 4nomenclatura!, alcatuita din cadre de partid9 aceasta si*a
creatpri$ilegii pe care $echea clasa politica 2din perioada inter'elica) nici nu si le putea
imaginaC $ile, masini, policlinici, spitale, magaine 4cu circuit inc'is!, deplasari in
strainatate #,pentru odi'na si tratament!A etc. * toate pe cheltuiala statului,
adica a ,poporului muncitor!"Cu cat pri$ilegiile nomenclaturii erau mai mari, cu atat
propaganda despre 4deplina egalitate in drepturf , despre sacrificiile pe care tre*uie sa
le facem cu totii pentni viitorul luminos al copiilor nostrf era mai intensa 2si mai
agresi$a). Aceste realitati contra$eneau teelor comuniste.
C%ni#eratii te%reti!e' >senta comunismului consta, dupa aprecierea lui
#ar0, intr*o puternica de$oltare a societatii, in primul rand a fortelor de productie, a
ni$elului de cultura si ci$iliatie al poporului, astfel incat sa se a;unga la o a'undenta de
'unuri materiale si spirituale. Cel mai de seama teoretician al acestei doctrine aprecia ca
omenirea $a trai in comunism atunci cand se $a aplica loincaC ,5$e la fiecare dupa
munca sa, fiecanna dupa necesitatr" 7ara indoiala, comunismul a fost si este o teorie, dar
el nu a de$enit niciodata o realitate concreta. 5e aceea, credem ca regimurile politice din
anii 194& 21948) * 1989 au a$ut un caractersocialist-totalitar"
+artidele comuniste din tarile in care au a;uns la putere au declarat ca urmareau
constituirea 2edificarea) unei asemenea societati. Comunismul era proclamat 4visul de
aur al omenirii!, iar drumul spre realiarea acestui .$is/ era considerat foarte lung.
La inceputul anilor /&,, (omania +olonia, 3ngaria Cehoslo$acia, !ugosla$ia,
8ulgaria si Al'ania afirmau ca o'iecti$ul lor era construirea *azei te'nico-materiale a
socialismului, iar 3niunea -o$ietica aprecia ca se afla in plin socialism. 5upa 1&*2, de
ani s*a emis ideea ca tarile respecti$e au trecut la un nou stadiu de e$olutie. 3niunea
-o$ietica considera ca .a desa$arsit constructia/ societatii socialiste si intra in
etapa 4constmirii co-munismuluf Cehoslo$acia, 3ngaria, +olonia, (.5. "ermana,
!ugosla$ia, Al'ania, 8ulgaria sustineau ca au inceput .construirea societatii
socialiste de$oltate/. (omania * asa cum am aratat * a adoptat
in 1974 programulPartidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste
multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism!" !n
noiem'rie 1989, Nicolae Ceausescu aprecia ca 4cel de al B&%-lea Congres al
Partidului Comunist Roman marc'eaza trecerea Romaniei la o noua etapa
de dezvoltare, la realizarea fazei superioare a Programului de faurire a societatii
socialiste multilateral dezvoltate si crearea conditiilor necesare infaptuirii in viata a
principiilor de munca si viata comuniste!"4Programul-directiva! pri$ind de$oltarea
economica a (omaniei $ia perioada 1991*2,1,, ceea ce insemna ca a'ia la sfarsitul
primului deceniu al secolului al ))!*lea urmau sa se creee 4conditiile
necesare! infaptuirii principiilor! comuniste. Cu alte cu$inte, nici macar Ceausescu
nu considera ca, in 1989, (omania a$ea un regim comunist.
!n concluie, apreciem ca regimul politic in (omania, ca si in celelalte state
intrate in sfera de dominatie so$ietica la sfarsitul celuide*al doilea ra'oi mondial, a
fost un re)i& %!ialit t%talitar' >l a cunoscut importante mutatii, care insa nu i*au
afectat esenta, sfarsind prin a da faliment in 1989.
#ulti romani au creut in .$isul de aur al omenirii/, drept care au aderat la +artidul
Comunist.
6volutia numerica a mem*rilor PCR
Perioada 2umar de mem*ri
august 1944 circa 1,,,
octom'rie 194& 2&7.,,,
septem'rie 1947 71,.,,,
fe'ruarie 1948 1.,%,.,,,
mai 19&, 72,.,,,
iulie 19%& 1.4,,.,,,
decem'rie 1989 4.1,,.,,,
Nu poate fi e0clusa ipotea ca multi cetateni s*au inscris in +C( dintr*un anumit
oportunism, pentru a o'tine anumite a$anta;e 2o functie, o 'ursa in strainatate, un
apartament, un loc la doctorat etc).
5ar este cert ca intre teoria pri$ind comunismul si $iata concreta e0ista o
discrepanta uriasa. -ocietatile din ona centrala si sud*est europeana nu numai ca nu
se aflau intr*o stare infloritoare, care sa le permita satisfacerea deideratuluiC ,5$e la
fiecare dupa munca sa, fiecaruia dupa necesitati!, ci, dimpotri$a, intrasera intr*o profunda
cria de sistem, din care nu a$eau cum sa iasa. in (omania aceasta recesiune a fost
agra$ata de generaliarea spiritului $oluntarist, ca urmare a e0acer'arii
cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, a deciiei acestuia 2din 1981) de a achita
rapid intreaga datorie e0terna a (omaniei, fapt ce a dus la secatuireaeconomiei nationale
si nemoderniarea industriei, intr*o perioada in care, pe plan mondial, se inregistra o
ade$arata re$olutie tehnologica, prin de$oltarea microelectronicii si a informaticii, in
plan social, dupa 1982 s*a produs o deteriorare tot mai gra$a a ni$elului de trai,
a;ungandu*se, cum am aratat, la introducerea de cartele si ratii pentru alimentele de
prima necesitate, reducerea drastica a consumului de energie 2mai ales a celui casnic,
neincalirea locuintelor, intreruperea repetata a curentului electric etc.). Cultura a fost
supusa unor puternice presiuni ideologice9 fondurile pentru achiitionarea de carti si
aparatura moderna, pentru deplasari instrainatate s*au redus considera'il. : asemenea
situatie nu a$ea nimic comun cu teoria lui #ar0 despre comunism.
incercarea lui #ihail "or'acio$, de dupa 198&, de a reforma sistemul so$ietic nu
numai ca nu a reusit, ci, dinpotri$a, a accelerat procesul de pra'usire a acestuia,
in 1989*1991. Aprecierea caracterului regimului politic din 3niunea -o$ietica si din
statele intrate su' influenta 2dominatia) sa, la sfarsitul celui de*al doilea ra'oi mondial,
impune analia concreta *sine ira et studio - a realitatilor, a e$olutiilor inregistrate pe
parcursul a patru decenii si ;umatate 2194&*199,). Chiar la o analia sumara se
poate conchide ca aceste regimuri au cunoscut e(%lutii i&"%rtante si contradictorii,
parcurgand mai multe etapeC
l. (egimul politic instaurat in (omania in 194& 2ca si in celelalte tari de .democratie
populara/) nu a fost reultatul firesc al unei e$olutii interne, ci al unor factori e0terni, in
primul rand al ocupatiei so$ietice. -*a materialiat astfel conceptia lui -talin, potri$it
careia o armata care ocupa un anumit teritoriu isi impune acolo propriul sau sistem
politic. 5upa o anumita e$olutie, in timpul careia, in unele tari 2intre care si
(omania), partidele comuniste au cola'orat cu o parte a 'urgheiei 2.to$arasi
de drum/), in 194%*1948 s*a trecut la instaurarea deplina a regimului ,talinist, de tip
sovietic, un socialism totalitar si internationalist"
2. 5upa moartea lui -talin 2in 19&1) s*a inregistrat o anumita relaxare
interna, o tendinta de reformare a sistemului totalitar" +e aceastH linie s*
au inscris (aportul 4ruscio$ la Congresul )) al +artidului Comunist al 3niunii
-o$ietice, miscarea din +olonia si mai ales cea din 3ngaria, toate in 19&%. La randul
sau, conducerea +artidului #uncitoresc (oman a reusit sa o'tina retragerea trupelor
so$ietice din (omania 219&8).
1. in anii /%, a a$ut loc o diversificare a optiunilor, in limitele regimului
socialist * totalitar, alaturi de conduceri foarte o'ediente 2precum cele din 8ulgaria si
(.5. "ermana) manifestandu*se tendinte centrifuge fata de 3niunea -o$ietica. +e
aceasta linie s*au inscris$eclaratia din aprilie 19%4, adoptata de +artidul
#uncitoresc (oman, si incercarea +artidului Comunist din Cehoslo$acia de a instaura
un .socialism cu fata umana/ 2dupa e0presia lui Ale0ander 5u'ce@) in 19%8. !n timp ce
actiunea romaneasca a a$ut un anumit succes, .prima$ara de la +raga/ a
fost ina'usita de trupele 6ratatului de la =arso$ia 2mai putin ale (omaniei, care a
condamnat aceasta inter$entie).
4. Anii /7,*/8, s*au caracteriat prin accentuarea factorului nationalist,
internationalismul proletar fiind inlocuit cu patriotismul socialist" >$olutiile au fost
contradictoriiC in 3niunea -o$ietica, dupa inlaturarea lui 4ruscio$ 219%4), a urmat o
lunga perioada de stagnare, in .era 8re;ne$/9 apoi, din 198&, s*a inregistrat o actiune
de reformare a sistemului socialist totalitar2politica de .glasnosti/ si .perestroi@a/)
initiata de "or'acio$. Asemenea e$olutii s*au manifestat si in celelalte state, mai ales in
3ngaria si +olonia. : situatie .atipica/ a cunoscut (omania, care, su' conducerea lui
Nicolae Ceausescu, dupa o perioada reformatoare, s*aplasat, dupa 198,, pe poitii tot
mai rigide si mai conser$atoare.
&. Anul 1989 a gasit regimurile socialiste totalitare din >uropa centrala si de
sud*est in plina cria, dar cu situatii concrete diferite, in cele mai multe tari, aceste
regimuri s*au reformat din interior, prin schim'area echipelor de conducere. Noii
lideri au permis aparitia unor forme de pluralism politic, au initiat un dialog cu fortele
reformatoare,
democratice. !n (omania, datorita politicii lui Ceausescu si e0acer'arii cultului
personalitatii, regimul a cunoscut o dramatica in$olutie, cu consecinte e0trem de
negati$e asupra intregii societati.
Cate(a #ate tatiti!e "ri(in# e(%lutia R%&aniei intre 1998 i 1989' La
recensamantul din 191,, (omania a$ea 18milioane locuitori,
iar in 1918 circa 2, milioane. A urmat o scadere la circa 12 milioane ca
urmare a pierderilor teritoriale din 194,, a;ungandu*se apoi la aproape 22 milioane
in 1989.
in inter$alul 1918*1989 (omania s*a transformat dintr*o tara agrar*industriala intr*o
tara industriala, in 1989, productia industriala era de %& ori mai mare comparati$ cu
anul 1918. =enitul national era realiat in proportie de &8,1D in industrie, fata
de 1,,8D in1918. : e$olutie similara au cunoscut si celelalte state socialiste, inclusi$
3niunea -o$ietica. +e aceasta 'aa unii politologi au lansat conceptul de dictatura de
dezvoltare, caracteriata prin inter$entia masi$a a statului in economie si impunerea unor
ritmuri de de$oltare e0trem de inalte.
"radul de prelucrare a materiilor prime si cantitatea de inteligenta incorporata intr*
un produs constituie elementele esentiale in cresterea $alorii 'unului respecti$, a
competiti$itatii lui pe piata mondiala. (omania realia o seama de masini si aparate
electrice si electronice, tur'ine cu a'uri si hidraulice, instalatii de fora;, tractoare, auto*
camioane, automo'ile, ingrasaminte chimice, mo'ila, incaltaminte,
confectii etc., care a$eau o larga cautare pe piata mondiala.
6volutia productiei industriale 25in .nuarul ,tatistic al
Romaniei, 199,)
+rodus 3nitatea de masura
Anul
1918 1989
energie electrica mii. @IJh 1.11, 7&.8&1
titei e0tras mii t. %.&94 9.171
ga metan mii. m
;
111 22.222
ingrasaminte
chimice
mii t. * 2.8,&
incaltaminte mil. per. 1 &2
ahar mii t. 9& %91
sapun mii t. 9 11
tractoare 'uc. * 1&1.74&
Ca urmare a de$oltarii industriei, s*a inregistrat o mutatie esentiala in pri$inta
raportului acesteia cu agricultura.
Contri*utia celor doua ramuri economice la venitul national
(amura 1918 1989
!ndustria 1,,8D &8,1D
Agricultura 18,1D 1&,2D
Aceste date statistice arata ca (omania de$enise un stat industrial, 'aandu*se pe
prelucrarea superioara a materiilor prime.
(omania a cunoscut un proces de ur'aniare, caracteristic lumii moderne, in cursul
caruia ni$elul ci$iliatiei a crescut, in detrimentul $ietii patriarhale, conser$atoare in
anii 19&1*1989 s*au construit circa 4 milioane de apartamente9 daca socotim ca o familie
era alcatuita din patru persoane, reulta ca apro0imati$ 1C milioane de cetateni 2adica
peste 7,D din totalul populatiei (omaniei) au 'eneficiat de o locuinta noua.
Constructia de apartamente din fondurile statului
+erioada Numar de
apartamente
19&1*19%, 1&,.1%7
19%1*197, &&1.29&
1971*198, 1.2%7.8&,
1981*1989 1.,12.771
Stiinta i !ultura r%&anea!a au inregistrat o de$oltare semnificati$a, cu
deose'ire dupa 19&8. A fost lichidat analfa'etismul, in$atamantul general o'ligatoriu a
e$oluat treptat de la sapte la ece clase, s*au de$oltat reteaua liceelor de specialitate si
cea a in$atamantului superior.
6volutia invatamantului
1918J1919 1989J199,
3nitati de
in$atamant
1&.879 27.127
+opulatia scolara 1.781.29, &.&44.%48
-tudenti 2%.489 1%4.&,7
Cadre didactice &&.21& 229.118
5atele statistice indica un progres nota'il comparati$ cu perioada ante'elica. 5ar, in
acelasi timp, statele capitaliste europene au cunoscut un proces de moderniare mult mai
accelerat, astfel ca decala;ele dintre (omania si aceste state nu s*au micsorat, ci s*au
marit comparati$ cu perioada inter'elica. =iata a demonstrat ca o conducere prin partidul
unic, lipsa unei alternati$e, a alegerilor li'ere dau nastere a'uurilor si $oluntarismului,
cu consecinte negati$e asupra cetatenilor.
!storia a aratat ca nici un regim totalitar nu poate supra$ietui in conditiile
amplificarii luptei natiunilor pentru li'ertate.