Academia Naval Mircea cel Btrn

Facultatea de Inginerie Marin

Specializarea: Electromcanic
Grupa 461F
Doctrine Economice Interna ionale:
Contribu ii aduse de dam Smit!
Student: "#rdan Costel$Daniel


Constan a%&'14
1
Cuprins :
(iata si opera lui dam Smit! ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) pagina *
+eoria preturilor si a repartitiei ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) pagina 1'
+eoria monedei si teoria cresterii) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) pagina 11

2
(iata si opera lui dam Smit!
Creatorul economiei politice burg!eze clasice in ,orma ei dez-oltata. dam Smit! s$a
nascut la / iunie 10&* intr$un orasel cu 1/'' de locuitori din Scotia.1ir2cald3) +atal sau.un mic
,unctionar.a murit cu cate-a luni inainte de nasterea ,iului)
dam Smit! a urmat scoala medie in orasul natal.ea era una din cele mai bune scoli
secundare din Scotia de atunci) ici.el a do-edit o mare inclinatie catre studiu si o memorie
deosebita) 4a 14 ani a intrat in uni-ersitatea din Glasgo5 unde a studiat limbile greaca si latina
ca si matematica si ,ilozo,ia morala) in-atat apoi.din 104' pana in 1046 la uni-ersitatea din
67,ord) In tot acest timp.dam Smit! a dus o -iata destul de singuratica si retrasa .concentrandu$
se asupra pregatirii stiinti,ice) cum studiaza el intens si lucrarile lui Da-id 8ume.indeosebi
+reatise o, 8uman 9ature :+ratat despre natura umana;.mai tarziu legand cu ,ilozo,ul idealist
englez o stransa prietenie)
<eintors in Scotia in august 1046.Smit! a inceput sa tina cu mare succes con,erinte
despre literatura) Dupa con,erintele de literatura in iarna 10/'$10/1.el a tinut un curs pri-ind
problemele economice in care a aparat libertatea comerciala si industriala) +oate con,erintele lui
Smit! atrageau un public numeros)
In anul 10/1.dam Smit! a ,ost numit pro,esor de logica la =ni-ersitatea din Glasgo5.
pe atunci una dintre cele mai bune din Europa.4 ani mai tarziu a ocupat.la aceeasi uni-ersitate.
catedra de ,iloo,ie morala) Cursul de ,ilozo,ie morala comple7a.,iind constituit din 4 parti:
teologia.etica.dreptul.politica)
4ectiile despre etica .Smit! le$a publicat in anul 10/> sub ,orma unui -olum intitulat
?+!e +!eor3 o, Moral Sentiments@ :+eoria sentimentelor morale;.care a-ea sa$i aduca o mare
popularitate atata in tara cat si peste !otare) In cadrul cursului de politica tinut de Smit!.un loc
,oarte important il ocupau problemele economice) ceste lectii insa Smit! nu le$a publicat si
mult timp unele pri-ind continutul lor s$au considerat pierdute)
In anul 1A06 insa .din intamplare a ,ost gasita o copie manuscrisa a notelor luate la curs
de catre un student al lui dam Smit!.probabil in anul 106*) In 1A>6.Ed5in Canan a publicat la
67,ord aceste note intr$un -olum de &>* de pagini sub titlul 4ectures on Bustice.Colice.<e-enue
and rma.deli-ered in t!e =ni-ersit3 o, Glasgo5.b3 dam Smit!.repoded b3 a student in 106*)
Inca din deceniul al cincilea al secolului al D(II$lea e7ista la Glasgo5 un ,el de club de
economie politica$?Glasgo5 Economic Societ3@$unde se dezbateau numeroase probleme
economice si la care Smit! a participat ,oarte acti- e7primandu$si conceptiile) +ot la Glasgo5.
Smit! a ,acut cunostiinta cu cercetarile lui Bames Eatt in domeniul crearii masinii cu -apori)
tunci cand in 10/0 breasla din Glasgo5 i$a interzis lui Eatt acti-itatea. dam Smit! ca partizan
al libertatii industriale a participat cu energie la ,ormarea unui curent de opinie publica contra
tiraniei breaslei si in ,a-orarea lui Eatt) Ca urmare . Eatt a ,ost angaFat la =ni-ersitatea din
3
Glasgo5 ca specialist in producerea de instrumente matematice si a putut sa$si continue munca
in atelierele uni-ersitatii) Centru preocuparile din aceasta perioada ale lui dam Smit! in directia
progresului etnic si economic este de asemenea .graitor ,aptul ca el a ,ost unul din membrii si
conducatorii ?Societatii din Edinburg pentru incuraFarea artelor .stiintelor.industriei si agriculturii
in Scotia@)
In anul 1064.la apro7imati- 4' de ani dam Smit! a abandonat carierea uni-ersitara
acceptand sa de-ina pe timp de * ani.tutorele$educator al unui tanar duce ."uccleug!.ruda unui
insemnat om de stat .in sc!imbul unei sume de *'' de lire sterline anuala pana la s,arsitul -ietii)
Crin ce se e7plica aceasta !otarare a lui Smit! .pro,esor -estit ?bine apreciat ? de a se trans,orma
in educatorul unui aristrocrat englezG Iata o intrebare care a dat totdeauna multa bataie de cap
biogra,ilor si comentatorilor lui Smit! )"iogra,ii si economistii burg!ezi.insa ori au lasat
problema ,ara raspuns.ori i$au dat un raspuns caracteristic orizontului burg!ez ingust) Bo!n
<ol .de e7emplu autorul ?(ietii lui dam Smit!@ considera ca pensia pana la capatul -ietii a ,ost
moti-ul decisi-e) 4a randul sau. C!arles <iest reduce toata problema la aceea ca ?Centru dam
Smit! a-antaFul material al acestui ser-iciu :*'' lire sterline pana la s,arsitul -ietii sale; era cu
totul superior castigului sau ca pro,esor.mult mai apropiat de ,irea lui Smit!.de preocuparile sale
si de aceea .mult mai aproape de realitate.este raspunsul dat la aceasta intrebare.de catre
regretatul economist so-ietic D) <ozenberg care scria ? E posibil ca Smit! .inclinat spre
singuratate si -iata retrasa sa se ,i saturat de griFile uni-ersitare) E de asemenea posibil ca el sa ,i
gandit deFa la -iitoarea -utie a natiunilor si sa se ,i !otarat sa$si creeze conditiile materiale
pentru indeplinirea planului conceput)@
Despartirea lui Smit! de studentii sau a ,ost insotita de un gest caracteristic) Intrucat isi
parasea clasa cu * luni inainte de terminarea cursului Smit! a restituit partea corespunzatoare
din ta7ele pe care ei i le platisera pentru anul intreg)
Din 1064 pana in 1066 impreuna cu ele-ul sau .dam Smit! a intreprins o calatorie in
Europa si anume:un an si Fumatate la +oulouse.& luni intr$o calatorie in sudul Frantei.& luni la
Gene-a si 1' luni la Caris) In El-etia) 4a Gene-a.Smit! a intalnit pe (oltaire.pentru care a-ea o
mare admiratie) In Franta el a cunoscut pe principalii reprezentanti ai ,iziocratilor: Huesna3 si
+urgot. ca si pe 8el(etius. DI8olbac!. DIlembert si pare$se. pe <ousseau) Contactele cu
reprezentantii curentului ,iziocrat au a-ut o mare insemnatate pentru procesul de ,ormare a
conceptiei economice a lui Smit!) Ce de o parte.asa cum arata Mar7$ unele idei ale ,iziocratilor
au intrat in conceptia lui dam Smit! .iar pe de alta parte.atitudinea critica a lui Smit! ,ata de
,iziocrati cu toata inconsec-enta ei.l$a aFutat sa$si dez-olte mai temeinic propria sa conceptie
economica) In Franta. la +oulouse. a si inceput Smit! sa scrie -utia 9atiunilor)
Dupa * ani de acti-itate in calitate de educator al tanarului duce de "uccleug!. reintors in
Scotia. Smit! s$a stabilit. din 1060. in orasul sau natal 1ir2cald3. unde ducand o -iata complet
retrasa.s$a consacratin intregime elaborarii operei sale capital: -utia 9atiunilor) Socotind din
momentul in care a inceput prima oara sa scrie aceasta lucrare.Smit! a lucrat la a-utia natiunilor
4
1& ani ,ara a mai socoti alti -reo 1& ani anteriori cat a meditat la ea) In 100*.cand lucrarea era
terminate deFa in prima ,orma.Smit! a plecat luand cu el manuscrisul la 4ondra unde putea sa
cunoasca -iata economica sub cele mai noi aspect) ici. din 100* pana la 100/ el si$a completat
si de,initi-at lucrarea.de asemenea a discutat ,iecare capitol al ei impreuna cu "enFamin
Fran2lin.de la care a primit cu acest prileF numeroase in,ormatii si obser-atii) In martie 1006 a
aparut prima editie a a-utiei natiunilor.opera care a-ea sa aduca celebritatea autorului ei nu
numai in nglia .dar si departe peste !otare)
?+eoria sentimentelor morale ? si ?-utia natiunilor@ au ,ost realizte de Smit! ca parte a
unui plan grandios conceput de el .de a da lumii un sistem social complet care sa abordeze toate
laturile omului si societatii.plan pe care insa nu a reusit sa$l duca pana la capat)
Incepand din 100A.dam Smit! a trait la Edinburg unde ,usese numit comisar al -amilor
din Scotia.calitate pe care a detinut$o pana la 10 iulie 10>' cand a murit) Cu o saptamna inainte
de a muri. Smit! a cerut prietenilor sai sa$i arate manuscrisele a,ara de cate-a.lucru pe care l$a
controlat personal) In ,elul acesta 16 -olume de manuscrise au ,ost distruse ,ara ca cine-a sa ,i
a-ut -oie macar sa cerceteze continutul lor)
Cand dam Smit! si$a ,acut intrarea in stiinta economica .e7ista deFa o -asta literature de
specialitate in care erau analizate di,erite aspect ale economiei) Crobleme de mare insemnatate
,usesera abordate inca la s,arsitul secolului al$D(II$lea de Eilliam Cet3$?,ondator al economiei
politice moderne.unul dintre cei mai originali si geniali cercetatori economisti.cum a-ea sa$l
numeasca Mar7) De asemenea .in nglia e7ista incercarea lui Bames Ste5art de a sistematiza pe
baze mercantiliste toate cunostiintele economice e7istente) In ,ine.curentul ,iziocrat din Franta in
,runte cu Huesna3 si +urgot se a,la la apogeul sau.,iziocratii reusind sa dea o teorie de
ansamblu.desi unilaterala .asupra productiei capitaliste)
Cerioada de J copilarie a conomiei politice K:Mar7; ,usese parcursa) Croblema care se
punea acum era depasirea acestui stadiu .e7aminarea in ,ondul lor a tuturor rezultatelor de pana
aunci.con,runtatea lor cu realitatea.si in masura in care a-ea loc -eri,icarea.sa se inc!ege un
sistem al cunostiintelor economice teoretice in care sa permita atragerea concluziilor ce trebuiau
burg!eziei in ascensiune in domeniul politicii economice) ceasta era tocmai sarcina pe caree
a-ea sa o indeplineasca lucrarea lui dam Smit! :? In lucrarile lui dam Smit!.economia
politica a de-enit un tot inc!egat.domeniul ei a capatat intr$o anumita masura contururi
precise@:1arl Mar7. J +eorii asupra plus-alorii K :partea a II$a.Edit politica 1>6';)
In acelasi timp insa.insu,icienta dez-oltate a capitalismului de pana atunci a conditionat
,aptul ca gandirea economica nu se rami,icase inca in stiinte economice di,erite.ci e7ista o
singura stiinta economica atotcuprinzatoare)
-utia natiunilor -a reprezenta si ea tocmai o ast,el de stiinta econimica) Spre deosebire
de predecesorii sai insa. dam Smit! -a ,ace si in acest domeniu un progres insemnat) -utia
5
natiunilor este impartita in asa ,el incat desi ele constituie un tot .indica deFa di,erentierea unor
ramuri esentiale: economia.politica.istoria economica.,inantele publice.politica economica etc)
legand ca obiect al cercetarii a-utia natiunilor si cauzele care contribuie la dez-oltarea
sau ,ranarea ei.dam Smit! a desprins dintr$o data problema centrala a epocii sale si s$a ridicat
la o asemenea inaltime de la care .cu oc!ii intereselor burg!eziei.a putut sa cuprinda maForitatea
laturilor economiei capitaliste) ratand ca a-utia reala a unei natiuni nu consta in bani.cum
sustineau mercantilistii.ci in munca utila producatoarea de -alori de sc!imb.Smit! se straduieste
totodata.in lucrarea sa .sa analizeze impreFurarile .,actorii de care depinde dez-oltarea a-utiei
nationale) In legatura cu aceasta el considera.ca ,actor determinant.di-iziunea muncii
care.contribuind la ridicarea producti-itatii muncii.duce la cresterea a-utiei nationale) l doilea
,actor care contribuie la cresterea a-utiei sale este.potri-it lucrarii lui Smit! capitalul.de marimea
capitalului depinzand.spune el .de numarul muncitorilor producti-i) In ,ine.al treilea ,actor care
in,luenteaza a-utia natiunilor .Smit! il considera a ,i politica economica) +ocmai in legatura cu
acest al III$lea ,actor.intreaga lucrare a lui Smit! este construita in asa ,el incat de la un capat la
altul este strabatuta de ideea ,undamentala de care a-ea ne-oie burg!ezia industriala
engleza.atunci:ideea libertatii economice.neamestecul statului burg!ez in -iata economica.,iind
dupa Smit!.cea mai buna politica) nalizand pe di,erite planuri toti acesti ,actori impreuna cu
,enomenele cu care au legatura ca si in cone7iunea lor.Smit! a reusit sa dea lucrarii sale o unitate
de obiect cum nu a mai a-ut nici o alta lucrare economica pana atunci)
-utia natiunilor este impartita pe carti in asa ,el incat.desi ele constituie un tot.indica
deFa di,erentierea unor ramuri esentiale:economia politica.istoria economica.,inantele
publice.politica economica. etc)
legand ca obiect al cercetarii a-utia natiunilor si cauzele care contribuie la dez-oltarea
sau ,ranarea ei.dam Smit! a desprins dintr$odata.problema centrala a epocii sale si s$a ridicat la
o asemenea inaltime de la care .cu oc!ii intereselor burg!eziei.a putut sa cuprinda maForitatea
laturilor economiei capitaliste)ratand.ca a-utia reala a unei natiuni nu consta in bani cum
sustineau mercantilistii.ci in munca utila producatoare de -alori de sc!imb.Smit! se straduieste
totodata .in lucrarea sa.se analizeze impreFurarile.,actori de care depinde dez-oltarea a-utiei
nationale)In legatura cu aceasta.el considera. ca ,actor determinant.di-iziunea muncii
care.contribuind la ridicarea producti-itatii muncii.duce la cresterea a-utiei nationale)
l doilea ,actor care contribuie la cresterea a-utiei este.potri-it lucrarii lui
Smit!.capitalul.de marimea capitalului depinzand.spune el.numarul muncitorilor producti-i)
In ,ine.al treilea ,actor care in,luenteaza a-utia nationala.Smit! il considera a ,i politica
economica)
+ocmai #n legatura cu acest al treilea ,actor.intreaga lucrare a lui Smit! este considerata in
asa ,el #ncat de la un capat la altul este strabatuta de ideea ,undamentala de care a-ea ne-oie
6
burg!ezia industriala engleza atunci:ideea libertatii economice.neamestecul statului burg!ez in
-iata economica ,iind.dupa Smit!.cea mai buna politica)
nalizand pe di,erite planuri toti acesti ,actori impreuna cu ,enomenele cu care au
legatura ca si in cone7iunea lor.Smit! a reusit sa dea lucrarii sale o unitate de obiect cum nu a
mai a-ut nici o alta lucrare economica pana atunci)
-utia natiunilor se #mparte #n / carti:
In primele dou carti.Smit! spune conceptia sa economica. adica in ,ond teoria
capitalismului)Cartea I cuprinde 11 capitole)Crimele trei capitole sunt consacrate analizei
di-iziunii muncii.aratandu$se #nsemnatatea ei pentru dez-oltarea a-utiei nationale.cauzele care
determina di-iziunea muncii.,actorii de care depinde.oprindu$se pe larg asupra limitelor puse
di-iziunii muncii de catre piata)
Dupa aceea.in capitolul I( .Smit! cerceteaza originea si ,olosirea banilor.pentru ca in
capitolele ($(II sa treaca la analiza -alorii de sc!imb a mar,urilor.oprindu$se pe larg asupra
preturilor)
6data cercetata.-aloarea de sc!imb.Smit! trece. #n capitolele (III$DI. la problemele
repartitiei si .potri-it stucturii de clasa a societatii burg!eze.analizeaza succesi- cele * -enituri
principale:salariul.pro,itul si renta ,unciara)In cartea a$II$a.cuprinzand / capitole.Smit! se ocupa
de natura capitalului.de acumularea si utilizarea lui)
Cercetand capitalul.Smit! e7amineaza componenta lui.iar apoi supune analizei di,eritele
,orme de capital)In capitolul II.el reia problema banilor.de data aceasta insa din punctul de
-edere al banilor ca parte distincta a rezer-elor si ca o ramura speciala a intregului capital al
societatii)Dupa aceea.in capitolul III.Smit! e7amineaza procesul de acumulare a
capitalului.proces pe care il leaga de problema muncii producti-e si neproducti-e)
=n capitol special.al$I($lea.este consacrat capitalului de imprumut)In inc!eierea cartii a
II$a $capitolul al$($lea$cu o atentie deosebita se opreste Smit! asupra in-estirii capitalurilor in
agricultura.pescuit si industria atracti-a.in industria prelucratoare.in transport.in comertul cu
ridicata.in comertul cu amanuntul ca si asupra modalitatilor de in-estire a capitalului)
Capitalul industrial ocupa deci. locul central in analiza sa)
Daca in primele & carti e7pune conceptia sa economica generala.deci probleme de
economie politica.in cartea a$III$a intitulataLDespre cresterea in mod di,erit a belsugului la
di,erite natiuniL.Smit! trece la e7aminarea politicii ca ,actor care in,luenteaza dez-oltarea a-utiei
nationale)Ce aceasta linie.in cele 4 capitole care compun cartea.el supune studiului un -ast
material istorico$economic pri-ind di-iziunea muncii intre oras si sat incepand inca de la caderea
imperiului roman)In acest cadru dupa capitolul I$introducti-.Smit! consacra special un capitol$al
7
II$lea $piedicilor in calea dez-oltarii agriculturii.altul$al III$lea$dez-oltarii oraselor si un altul$al
I($lea$contributia comertului orasenesc la propasirea economica a regiunilor rurale)
Scopul urmarit de Smit! prin aceasta analiza este de a arata cum a in,luentat politica
asupra di-iziunii muncii intre oras si sat de$a lungul timpului si atrage.la s,arsit concluzia
necesara burg!eziei atunci. ca statul nu trebuie sa se amestece in economie)
In cartea a$I($a Smit! analizeaza.cum scrie el.LSistemele de economie politicaL)
De,apt si in aceasta carte ca si in cartea a III$a .problema urmarita de el este tot
demonstrarea ,aptului ca politica economica gresita ,raneaza dez-oltarea libera a di-iziunii
muncii)cum insa.analiza nu se mai ,ace pe e7emplul materialului istoric.ci sunt supuse
cercetarii mercantilismul si ,iziocratismul.pentru a demonstra ca aceste sisteme de politica
economica ,ranau dez-oltarea di-iziunii muncii si prin insusi acest lucru.dez-oltarea a-utiei
nationale)6pt din cele noua capitole ale cartii a I($a sunt consacrate Lsistemului comercialL$
mercantilismului.caruia Smit! ii ,ace o critica cu totul nimicitoare.pe insusi e7emplul ngliei
LSistemului agriculturiiL.adica ,iziocratismului)
dam Smit! ii a,ecteaza un singur capitol.al ID$lea.dar critica ,acuta lui.desi puternica.nu
are amploarea si -irulenta celei adresate mercantilismului)cest lucru se e7plica nu numai prin
stima deosebita pe care o a-ea autorul L -utiei natiunilorL ,at de Huesna3 si +urgot.sau ,aptul
ca.potri-it parerii Smit!.curentul ,iziocrat nu a pro-ocat niciodata si nicaieri -reun rau pe
glob.dar si prin aceea ca.asa cum s$a aratat deFa.unele elemente ale ,iziocratismului au intrat in
conceptia economica a lui Smit!)
Cea de $a ($a carte a M-utiei natiunilor@ este consacrata tot politicii economice.dar.de
data aceasta.politicii ,inanciare si ,iscale a statului)Cele trei capitole ale acestei carti sunt
consacrate c!eltuielilor statului.iz-oarelor de -enituri ale statului.pentru a nu lo-i in libertatea
economica de care a-ea ne-oie clasa capitalistilor)
Structura M-utia natiunilor@.unitatea ei de obiect.logica ei interna.,aptul ca ultimele trei
carti constituie o e7plicare si in acelasi timp o aplicare pe e7emplul di,eritelor domenii a ideilor
teoretice cuprinse in primele doua carti.,ac ca nici o parte a acestei lucrari sa nu poata ,i inteleasa
temeinic.Fust.decat in conditiile in care este studiata intreaga lucrare)
patitia lucrarii lui dam Smit! a ,ost considerata de la inceput un e-eniment
remarcabil)@6 stiinta -asta intr$o singura carte si cele mai pro,unde idei e7primate in limbaFul cel
mai clar@ a-ea s$o caracterizeze imediat unul din admiratorii lui Smit!)
Concluziile politico$economice generale de care dam Smit! le demonstra in lucrarea sa
erau intr$atat de potri-ite intereselor burg!eziei engleze in ascensiune incat.inca din 10A*
lucrarea a inceput sa ,ie citata ca argument in Carlament.iar oamenii de stat$cum a ,ost .de
pilda.primul ministru Eilliam Citt :Funior;$s$au declarat in public discipoli con-insi ai lui dam
8
Smit!)Mult timpL -utia natiunilorLa Fucat rolul unui ade-arat indreptar pentru burg!ezia
engleza in politica ei economica)
In aceste conditii.inca inainte de s,arsitul secolului al$D(III$lea.L-utia natiunilorL.a
atins in nglia > editii:din care / #n timpul -ietii lui Smit!;.,ara a mai socoti pe cele din Irlanda
Ni merica de 9ordOde asemenea.in aceeasi perioada a ,ost tradusa in limbile
daneza.olandeza.,ranceza.germana.italiana si spaniola)
Curand si anume in 1A'&$1A'/L-utia natiunilorL.a ,ost tradusa si publicata in <usia)
LInteleptul scotianL.cum era adesea numit dam Smit!.a ,ost un economist curaFos
care.,olosindu$se de tot ce ,usese creat -alabil pana la el.a supus prelucrarii. acest material si a
desc!is totodata drumuri noi in cercetarea domeniului abordat)
Cro,esor.pro,und iubitor de literatura.cercetator stiinti,ic pasionat.dam Smit! nu a dorit
niciodata sa intre direct.ca participant.in lumea a,acerilor capitaliste)sa cum il arata opera
lasata.conceptiile lui erau democratice)
-and unitate de obiect L-utia natiunilorL.nu are insa deloc un caracter unitar din punct
de -edere teoretic Ni metodologic.i se disting printr$o mare di-ersitate de contradictii)sa cum.pe
buna dreptate.subliniaza cunoscutul economist so-ietic D)<orenberg.dupa natura lor de
clasa.contradictiile din opera economica a lui dam Smit! reprezinta reproducerea teoretica a
contradictiilor economiei burg!eze si in ,ond se impart in doua grupe:
a; unele contradictii teoretice decurg din dez-oltarea inca insu,icienta a capitalismului in
timpul lui Smit! si ele -or ,i rezol-ate odata cu dez-oltarea mai departe a capitalismului.de catre
Da-id <icardo)
b; cealalta grupa de contradictie decurge insa prin insasi natura. prin insasi esenta
capitalismului.si ca urmare aceste contradictii nu au putut nici macar sa ,ie intelese in cadrul
orizontului burg!ez si metodologiei meta,izice.proprie intregii economii politice burg!eze
clasice)ceasta grupa de contradictie -a ,i inteleasa si rezol-ata numai de pe pozitiile -iitorului
gropar al burg!eziei$proletariatul)6pera de re-olutionare a economiei politice a-eau de aceea sa
o in,aptuiasca marii dascali ai proletariatului mondial.1arl Mar7 si Friedric! Engels)
+eoria preturilor si a repartitiei
9
(olumul I al ? -utiei natiunilor@ este consacrat.asadar.teoriei preturilor si teoriei
repartiei) Discursul lui Smit! se articuleaza in doua etape logice.prezentate ca istorice) Intr$o
prima etapa.numita ?timpurile primiti-e@. Smit! analizeaza o economie e7clusi- salariala) +oti
agentii sunt muncitori independenti) Singurul -eni repartizat este salariul) In acest cadru. Smit!
studiaza in principal di-iziunea muncii si apoi sc!imbul . in general) Celebrul e7emplu al ,abricii
de ace.preluat din enc3clopedia lui dIlembert si Diderot.ser-este la a arata ca progresele
di-iziunii muncii sunt cele care permit imbogatirea) De aici. Smit! deduce in mod logic ca
imbogatirea nu este constransa de o,erta.ci de cerere.a,irmand ca ?di-iziunea muncii este limitata
de intinderea pietei@) ?Intinderea ? pietei desemneaza aici ceea ce Smit! numeste in alta parte
?cerere e,ecti-a ?. adica puterea de cumparare prezenta pe piata) sadar .nu este -orba despre o
cantitate ,izica.ci despre produsul dintre o cantitate dintre o cantitate si un pret)
+ot in cadrul acestei ?economii salariale@) Smit! introduce moneda :cap 4; pentru a
aFunge la o opozitie decisi-a :cap /; intre pretul real :real price; si pretul monetar) Cretul real al
unei mar,i este pretul sau e7primat in cantitatea de munca) El indica ce cantitate de munca poate
cumpara:comanda; aceasta mar,a sau in-ers.ce cantitate de munca trebuie sa ,urnizeze un
salariat pentru a cumpara o unitate din mar,a luata in coniderare) De aici rezulta de,initia a-utiei
real ca putere de a cumpara munca.sau produsul muncii unei alte persoane) ceasta opozitie este
sustinuta de ipoteza unei stabilitati mai mari a muncii ca unitate de masura a preturilor ) desi
aceasta ipoteza a ,ost -e!ement criticata ca ne,ondata :in principal de <icardo.inca din primele
pagini ale ?Crincipiilor economice politice si ale impozitului@; trebuie sa remarcam ca ea
continua sa ,ie utilizata ori de cate ori indicele preturilor de consum este introdus ca de,iator al
preturilor monetare)
?+impurile primiti-e@ sunt de,initi-e abandonate incepand cu capitoul 6 al -olumului I .in
cadrul caruia Smit! ne introduce in@timpurile a-ansat@ caracterizate de e7istent pro,itului si a
rentei) Dupa ce insista asupra ,aptului ca aceste -enituri nu sunt remunerarea unei contributii
producti-e. Smit! e7plica detaliat :cap 0; distinctia dintre pretul natural si pretul de piata al unei
mar,i) Cretul natural nu depinde de o,erta si cererea de mar,uri. ci este de,init ca pretul care
permite ca salariile .rentele si pro,iturile ce trebuie platite pentru a ?atrage o cantitate naturala@
de mar,uri pe piata sa ,ie remunerate la ratele lor natural) Dupa Smit!.concurenta ,ace ca pretul
de piata sa gra-iteze in Furul pretului natural)
Capitolele urmatoare ale -olumului I sunt consacrate unui studiu mai detaliat al legilor
care e7plica salariile .pro,itul si rentele)
Microeconomia smit!iana a ridicat.bineinteles.numeroase intrebari) Sa le semnalam pe
cele mai importante:
=na din primele probleme abordate de succesorii lui Smit! se re,era la renta) +eoria lui
Smit!. pri-ind determinarea rentei este complicate) In plus.trebuie sa se e7plice de ce ,ermierul
este obligat.din punct de -edere economic.sa plateasca renta.oricare ar ,i suma acesteia) +eoria
10
rentei di,erentiale.elaborate de nderson si Eest.poate ,i interpretata ca un raspuns la aceasta
intrebare.pe langa ,aptul ca permite determinarea rentei)
Si mai di,icil. Smit! considera ca rata salariului si rata pro,itului sunt date) Daca
succesorii sai -or accepta prima din cele doua date.stim ca <icardo -a re,uza sa admita ca rata
salariului si rata pro,itului pot ,i data independent una de cealalta) El -a considera.deci teoria
repartitiei :relatia dintre prPt.rata salariului si rata pro,itului; drept ?principal problema a
economiei politice@)
+eoria monedei si teoria cresterii
(olumul II al -utiei 9atiunilor are ca subiect acumularea capitalului si deci
cresterea.analizata din punctul de -edere al economiei pe ansamblu) Smit! abordeaza aici di,icila
c!estiune a relatiilor dintre moneda si capital) Centru Smit!.aurul si argintul ,ac parte din
capitalul circulant al unei natiuni.insa nu intra totusi in -enitul acesteia.de unde delicata
problema a statului economic al metalelor pretioase.punct important in contro-ersa lui cu
sistemele mercantile)
Suntem ne-oiti sa constatam ca abordand o,erta de moneda prin intermediul analizei
bancilor.Smit! mai degraba e-ita decat trateaza aceasta problema) cest punct constituie cu
siguranta unul din indicia cei mai clari ca Smit! ? nu este un a-ocat neconditionat al laissez$
,aire$ului@ : B)(iner;) Ce de alta parte .Smit! considera esentiala elaborarea de reguli prudentiale
constrangatoare.in asa masura incat poate ,i considerat drept unul dintre ,ondatorii doctrine
e,ectelor reale) Ce de alta parte. si mai ales. el apara principiul unei rate ma7ime a dobanzii :rata
de camata; ,i7ate de stat ? cat mai aproape posibil de rata obisnuita a pro,iturilor@ pentru a
e7clude de pe piata imprumuturilor ?risipitorii@ si ? ,acatorii de proiecte@) Este clar ca e7perienta
il ,ace sa abordeze cu cea mai mare prudent rolul bancilor ca intermediari ,inanciari) cest punct
merita subliniat nu numai din cauza implicatiilor sale doctrinale.ci si pentru ca scoate in e-ident
o caracteristica a gandirii lui Smit! care le -a parea di,icila succesorilor sai :Malt!us ,acand
e7ceptie;. si anume posibilitatea unui e7ces de o,erta de capital si deci a unor crize economice)
ceasta ?proasta orientare a capitalurilor@ este .de alt,el.una dintre consecintele sistemului
mercantile)
cestea ,iind spuse.cea mai mare parte a teoriei cresterii elaborate de Smit! se bazeaza pe
distinctia .considerata esentiala .dintre munca producti-a si cea neproducti-a) <ata de crestere
depinde .in esenta . de parte din pro,ituri rein-estita in angaFarea de muncitori producti-e.parte
considerta drept -ariabila e7ogena )
sadar.regasim aici -ariabila c!eie care ,ace ca orice crestere a a-utiei reale a unei
natiuni sa depinde de comportamentul ?manu,acturilor@) Smit! inaugureaza ast,el marea traditie
11
britanica : <icardo. Mars!all. 1e3nes; care -a tinde sa puna intotdeauna pe primul plan deciziile
intreprinzatorilor)
4ucrarea contine si patru ma7ime ,ormulate de dam Smit!. care trebuie luate in
considerare atunci cand se discuta despre impozit:
1) +rebuie ca supusii ,iecarui stat sa contribuie. pe cat posibil. la sustinerea statului. in
raport cu posibilitatile lor. adica in raport cu -enitul ,iecaruia)
&) Impozitul pe care ,iecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa ,ie bine
precizat si nu arbitrar) Epoca :adica termenul; de plata. modalitatea si suma de plata trebuie sa ,ie
clare si e-idente. atat pentru contribuabili. cat si pentru orice alta persoana)
*) 6rice impozit trebuie sa ,ie perceput la timpul si modul care reies a ,i cele mai
con-enabile pentru contribuabil ca sa$l plateasca)
4) 6rice impozit trebuie sa ,ie ast,el conceput incat sa scoata si sa ?instraineze din
buzunarele@ populatiei cat mai putin posibil. peste atat cat poate aduce in tezaurul public al
statului)
Impozitul poate ,rana acti-itatea economica a contribuabililor. asadar toate tarile. tinand
cont de aceste principii. au incercat sa stabileasca impozite cat mai Fust repartizate. atat ca termen
cat si ca modalitate de plata. in ,unctie de -enitul populatiei)
(enitul sau pro,itul obtinut din capital se imparte in mod ,iresc in doua parti: partea care
reprezinta dobanda si apartine proprietarului capitalului. si surplusul. care depaseste suma
necesara pentru plata dobanzii) E-ident ca aceasta din urma parte nu poate ,i impusa direct) Ea
reprezinta o compensatie pentru riscul si osteneala utilizarii capitalului) Cel ce utilizeaza un
capital trebuie sa obtina aceasta compensatie. pentru ca alt,el ar disparea moti-atia de a utiliza
capitalul in ,elul respecti-) Crin urmare. daca ar ,i impus direct. in proportie cu intregul pro,it. ar
,i ne-oie ,ie sa urce rata pro,itului. ,ie sa ,aca ast,el incat impozitul sa cada pe dobanda banilor.
adica sa plateasca o dobanda mai mica)
Dobanda pare. la prima -edere la ,el de apta sa ,aca obiectul unui impozit direct. ca si
renta pamantului) Si ea este un produs net care ramane dupa completa compensare a riscului si
ostenelii depuse in ,olosirea capitalului) Dupa cum un impozit asupra rentei nu poate urca
arenzile. tot ast,el un impozit pe dobanda banilor nu poate urca procentul dobanzii. deoarece se
presupune ca. dupa plata impozitului. cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara. ca si
intinderea de pamant. ramane aceeasi ca si inainte)
<ata obisnuita a pro,itului e determinata pretutundeni de cantitatea de capital disponibil
pentru plasament. in raport cu totalitatea plasamentelor sau cu a,acerile ce urmeaza a ,i ,acute cu
aceste capitaluri) +otalitatea plasamentelor sau a,acerilor ce se pot ,ace cu capital nu poate ,i nici
sporita si nici redusa prin impozite asupra dobanzii banilor. prin urmare. daca asemenea impozite
12
nici nu sporesc. nici nu reduc cantitatea de capital disponibil. rata normala a pro,itului ramane
desigur aceeasi) In acest caz. partea din pro,it necesara pentru compensarea riscului si ostenelii
celui ce in-esteste capitalul ramane si ea nesc!imbata. asa cum nici osteneala nu se modi,ica)
Crin urmare. la prima -edere. dobanda banilor pare tot atat de potri-ita pentru a ,ace obiectul
unei impuneri directe. ca si renta pamantului)
In al doilea rand. pamantul este un obiect ce nu poate ,i mutat dintr$un loc intr$altul. pe
cand capitalul poate ,i cu usurinta deplasat) Croprietarul de pamant este neaparat cetatean al tarii
in care se a,la proprietatea sa. pe cand proprietarul de capital este propriu$zis un cetatean al lumii
si nu neaparat legat de o anumita tara)
dam Smit! subliniaza unul din a-antaFele proprietarului de capital. si anume acela de a$si
trans,era capitalul. dintr$o unitate in alta. sau dintr$o tara in alta. mai ales atunci cand acesta este
supus unor cercetari ?-e7atorii@ in scopul de a$l impune la dari impo-aratoare) De aceea
natiunile care au incercat sa puna impozite pe -enitul capitalului. au ,ost ne-oite sa se
multumeasca. in locul unor cercetari riguroase. cu o e-aluare ,oarte -aga. si deci. mai mult sau
mai putin arbitrara ) st,el. obser-a dam Smit!. orice cetatean -azandu$se impus cu mult sub
-enitul sau real. nu poate protesta. c!iar daca -ecinul sau ar ,i impus cu ce-a mai putin decat el)
Qn ?-uRia naRiunilor@ denumit Ni ?biblia liberalismului clasic@. Smit! a reuNit s
sintetizeze cele mai importante cunoNtinRe acumulate pSn la el #n domeniul economic. dam
Smit! este considerat ?printele@ economiei politice moderne mai ales datorit acestei lucrri)
dam Smit! a sesizat c puterea economic a statului depinde de puterea economic a
naRiunii) De aceea el Ni$a #ndreptat atenRia spre #mbogRirea naRiunii #n timp ce mercantiliNti Ni
,iziocraRii au #ncercat s #mbogReasc statul)
4ucrarea lui ) Smit! este impartita in / carti) Esenta teoriei sale economice este cuprinsa
in primele doua carti si anume:
I) Despre cauzele per,ectionarii ,ortelor producti-e ale muncii si despre ordinea potri-it
careia produsul acesteia este in mod natural distribuit intre di,eritele clase sociale si
II) Despre natura. acumularea si intrebuintarea capitalului)
lte doua parti ale lucrarii au caracter predominant istoric si polemic si se ocupa de
probleme pri-ind organizarea di,erita a economiei in epoci si la popoare di,erite:
III) Despre cresterea in mod di,erit a belsugului la di,erite natiuni. precum si analiza
acti-a si critica a unor doctrine economice premergatoare lui. mai ales mercantilismul si
,iziocratismul
I() Despre sistemele de economie politica)
=ltima parte a lucrarii se ocupa de probleme ce tin de stat si politica economica dusa de
acesta. indeosebi politica ,iscala
13
() Despre -enitul su-eranului sau al statului)
) Smit! critica -iziunea mercantilista si ,iziocrata despre bogatie. considerind ca prima
este total gresita. iar a doua este unilaterala si sustine ca bogatia consta in bunurile necesare
pentru traiul oamenilor. iar iz-orul ei este Lmunca anuala a oricarei natiuniL. ca bogatia se
compune atit din Lprodusul imediat al acestei munciL cit si din Lceea ce se cumpara cu acest
produs de la alte natiuniL) ceasta inseamna ca banii. respecti- metalele pretioase ,aceau parte
din bogatia natiunilor. dar aceasta nu se reducea la ele. ci cuprindea totalitatea bunurilor
,olositoare oamenilor. create de munca lor)
Sporirea sau cresterea bogatiei depinde. dupa parerea lui Smit!. de Lper,ectionarea
,ortelor producti-e ale munciiL. respecti- de doi ,actori mai importanti: intii de Lpriceperea.
indemanarea si c!ibzuinta cu care este in,aptuita muncaL. iar. in al doilea rand . de Lraportul
dintre numarul celor intrebuintati intr$o munca ,olositoare :producti-a; si cei care sant
intrebuintati in munci neproducti-eL)
In legatura cu acesti doi ,actori de sporire a bogatiei. Smit! analizeaza di-iziunea muncii
si caracteristicile muncii producti-e spre deosebire de munca neproducti-a)
Di-iziunea muncii in cadrul atelierului sau specializarea lucratorilor in anumite operatiuni
este cauza cresterii indemanarii lor si. deci. a sporirii -olumului de produse obtinute de ei) Centru
a ilustra acest ade-ar Smit! da ca e7emplu manu,actura pentru producerea acelor cu gamalie in
care intregul proces te!nologic era di-izat in 1A operatiuni distincte. e7ecutate de tot atatia
lucratori sau ,iecare lucrator e7ecuta cel mult &$* operatiuni. a-and drept rezultat sporirea
producti-itatii ,iecaruia dintre ei de cate-a zeci de ori) Din acest punct de -edere. Smit! constata
ca producti-itatea muncii este mult mai mare in industrie decat in agricultura) 4a cresterea
producti-itatii muncii contribuie. pe linga sporirea indeminarii muncitorilor. alti doi ,actori si
anume: economisirea timpului care s$ar pierde prin trecerea unui lucrator de la o operatiune la
alta. precum si in-entarea de masini. care usureaza si reduc timpul de munca) In legatura cu
in-entarea de masini si raspandirea progresului te!nic. Smit! subliniaza importanta specializarii
si in domeniul gandirii teoretice :Lspeculatia intelectualaL;. respecti- al stiintei si cercetarii
stiinti,ice)
Munca producti-a are. dupa parerea lui Smit!. trei caracteristici esentiale: este platita din
capital. se ,i7eaza in obiecte materiale :indi,erent de ramura economica in care este prestata; si
creeaza pro,it sau aduce un spor de -aloare peste c!eltuielile de productie) Ce baza acestor
criterii. Smit! sustine ca munca muncitorului din industrie sau agricultura este producti-a. in
timp ce munca ,unctionarului de stat. a preotului. a ser-itorului casnic etc) este neproducti-a) In
consecinta. arata el. Lun om se imbogateste intrebuintind multi muncitori. saraceste insa
intrebuintind multi ser-itori casniciL)
Importanta practica a acestor ade-aruri decurge din ,aptul ca toti locuitorii unei tari
:producti-i. neproducti-i si cei care nu muncesc deloc; sant intretinuti din productia totala anuala
care. cu e7ceptia produselor spontane ale pamintului. este rodul muncii producti-e) In
consecinta. cu cat este mai mare ponderea muncitorilor producti-i. cu atat mai mari sant sansele
de crestere a a-utiei nationale si deci a gradului de imbelsugare a populatiei)
14
Croblema -alorii bunurilor economice a ,ost si continua sa ,ie si in zilele noastre cea mai
spinoasa problema teoretica a stiintei economice. nu numai datorita sensurilor ,oarte di,erite
atribuite termenului de L-aloareL de catre di-ersi autori. ci mai ales datorita contro-erselor
pri-ind ,actorul generator de -aloare :,actor obiecti-. independent de opiniile oamenilor sau.
dimpotri-a. aprecierea subiecti-a a acestora;. precum si implicatiilor social$politice ale acestuiaO
a-em in -edere mai ales consecintele lui asupra intelegerii procesului de repartitie a -enitului
national si a mecanismului de ,unctionare a economiei de piata moderne si contemporane in
ansamblu. inclusi- a articularii economilor nationale in economia mondiala si in relatiile
economice internationale)
De mii de ani se stie ca sc!imbul de mar,uri este ,enomenul cel mai ,rec-ent in cadrul
economiei de piata si. prin aceasta. un ,enomen e7trem de banal. dar. in acelasi timp incarcat de
mult mister. de multe semne de intrebare si neclaritati. atat pentru specialisti cat si pentru pro,ani)
In antic!itate s$a inteles ca sc!imbul de mar,uri presupune crearea si deci masurarea lor. iar
aceasta presupune ec!i-alenta. egalitate. respecti- prezenta unui element comun in toate
mar,urile date. dar nu a ,ost inteles sau descoperit acest element comun. adica. substanta
egalitatii si abilitatii mar,urilor)
In cautarea unei reguli de des,asurare normala a sc!imbului de mar,uri. ganditorii din
e-ul mediu. sub in,luenta -izibila a principiului crestin al moderatiei. au ,ormulat notiunea de
Lpret FustL in opozitie cu practicile ,rauduloase ale unor negustori de a$i insela pe cumparatori si.
deci. de a se imbogati in mod neFusti,icat) Cretul era considerat LFustL daca permitea des,asurarea
normala a acti-itatii economice. daca nu era impotri-a binelui public si deci era considerat
LnormalL de catre maForitatea oamenilor) In de,inirea medie-ala a notiunii de Lpret FustL intrau
deci atat elemente obiecti-e. respect- Le,ortul depusL :+oma dTUuino;. Lcostul de productieL
:Duns Scotus;. inclusi- Lremunerarea munciiL. cat si elemente subiecti-e :aprecierea ,acuta de
maForitatea oamenilor. ceea ce se considera LFustL;)
Mercantilistii nu s$au ocupat de substanta si marimea preturilor. ci. sub impresia
a,lu7ului de metale pretioase. au cercetat cu precadere relatia cantitati-a dintre modi,icarea
-olumului banilor in raport cu -olumul mar,urilor e7istente. aFungand la concluzia ca marimea
preturilor este direct proportionala cu sporirea cantitatii de bani pe piata)
Curand insa. economistii si$au dat seama ca acest raport este numai o latura a problemei
si nu cea mai importanta. si ca daca se dorea intelegerea corecta si pro,unda a mecanismului si
legilor sc!imbului de mar,uri trebuiau cercetate doua laturi ale acestui proces in dublu sens: atat
substanta cat si marimea preturilor. amandoua pri-ind atat mar,urile obisnuite cat si banii care
miFloceau. dar sub anumite aspecte si complicau sc!imbul de mar,uri) Ce acest drum greu si lung
s$au angaFat economistii liberali clasici. incepand cu E) Cett3. continuind cu B) 4oc2e. ) Smit!.
D) <icardo si terminand cu B) S+) Mill)
Centru acesti economisti era ,oarte important sa descopere baza obiecti-a pe care se
,ormau preturile sau cauza lor. centrul de gra-itatie in Furul caruia oscilau preturile. elementul
social pe care$l e7primau preturile atunci cand cererea coincidea cu o,erta de mar,uri)
6data consacrat termenul de -aloare spre desoebire de pret :e7presia in bani a -alorii;.
cei doi autori ,ac o serie de precizari in legatura cu el) Smit! semnaleaza doua sensuri ale
15
termenului de -aloare V respecti- -aloarea de intrebuintare :capacitatea de a satis,ace anumite
ne-oi; si -aloarea de sc!imb :capacitatea de a obtine o cantitate determinata din alta mar,a;)
Fondul principal de idei ale lui Smit! si <icardo si partea cea mai contro-ersata din
gindirea lor cu pri-ire la -aloare si preturi se re,era insa la raspunsul dat de ei celor trei intrebari$
c!eie pri-ind aceasta problema si anume: iz-orul. marimea si masura marimii -alorii mar,urilor
ca temelie a ,ormarii si miscarii preturilor)
In legatura cu iz-orul sau substanta -alorii mar,urilor. ) Smit! arata ca este scump ceea
ce costa multa munca sau cere multa osteneala. deci. ca munca este etalonul ade-arat si de,init
dupa care se apreciaza si -aloarea tuturor mar,urilor in orice impreFurare)
LIn toate timpurile si in toate locurile $ scrie ) Smit! $ este scump ceea ce se obtine cu
greutate. sau costa multa munca pentru a se dobandi si ie,tin ceea ce se obtine usor. sau cu ,oarte
putina munca) Crin urmare. numai munca. ,iind aceea care niciodata nu -ariaza in -aloarea sa.
numai ea este etalonul ade-arat si de,initi-. dupa care -aloarea tuturor mar,urilor poate ,i.
intotdeauna si oriunde. apreciata si data) Ea este pretul lor realO banii sant numai pretul lor
nominalL)
Crogresul realizat de Smit! ,ata de predecesorii sai in legatura cu aceasta problema consta
in ,aptul ca el a generalizat ideea ca munca creaza -aloare in toate ramurile productiei. nu numai
in minerit :cum credea Cett3;. sau in agricultura :cum credeau ,iziocratii;)
(orbind despre iz-orul sau substanta -alorii mar,urilor. ) Smit! are in -edere. ceea ce cu
un termen modern. a ,ost denumit Lmunca incorporataL in mar,uri) lteori insa. re,erindu$se tot
la munca in calitate de iz-or al -alorii. Smit! are in -edere Lmunca ce poate ,i cumparataL cu
aFutorul unei mar,i. termen ambiguu. deoarece a,irmatia se poate re,eri la doua situatii e7trem de
di,erite: prima. cand este -orba de cumpararea LindirectaL de munca. in sensul de munca
incorporata in mar,a cumparata. si a doua. cand este -orba de angaFarea de muncitori platiti
:salariati; cu pretul unei mar,i. cand ei urmeaza sa presteze un numar mai mare de ore pentru cel
care i$a angaFat decat numarul de ore in care a ,ost creata -aloarea care le$a ,ost platita ca salariu.
deoarece in absenta acestui surplus de -aloare sau castig pentru intreprinzatori nu ar a-ea sens
angaFarea lor) ceasta Lmunca directaL a muncitorilor angaFati sau cum i se mai spune. cu un
termen modern. Lmunca comandataL. di,era cantitati- :este e-ident mai mare; ,ata de Lmunca
incorporataL. ridicand obiectii de comensurabilitate. incalcand ec!i-alenta sc!imbului) In
legatura cu marimea -alorii mar,urilor e7ista. de asemenea. la Smit! o serie de cautari si tatonari
care arata ca problema nu este inca su,icient de bine inteleasa de el)
Greseala lui Smit! consta. pe de o parte. in identi,icarea nepermisa a procesului deri-at al
repartitiei -alorii cu procesul primordial al crearii acesteia. iar pe de alta parte. in e7tinderea
acestui rationament de la ni-elul unei mar,i singulare la ni-elul intregului produs social. a-and
ca rezultat identi,icarea produsului social cu -enitul national. prin omisiunea capitalului in-estit
in miFloacele de productie din structura produsului social)6 oscilatie asemanatoare intalnim la
Smit! si in legatura cu masura marimii -alorii) ceasta concluzie constituie punctul de legatura
cel mai trainic dintre conceptia lui <icardo si conceptia lui Smit! despre -aloare si preturi. dar si
obiectul celor mai numeroase contestari ale lui Smit! de catre o serie de e7egeti contemporani ai
operei sale)
16