Doctrine Economice Interna ionale:

Contribu ii aduse de Adam Smith

Cuprins :
Viata si opera lui Adam Smith . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 2
Teoria preturilor si a repartitiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 9
Teoria monedei si teoria cresterii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 1
1

Viata si opera lui Adam Smith
Creatorul economiei politice burghe!e clasice in "orma ei de!#oltata$ Adam Smith s%a
nascut la & iunie 1'2( intr%un orasel cu 1& de locuitori din Scotia$)ir*cald+. Tatal sau$un mic
"unctionar$a murit cu cate#a luni inainte de nasterea "iului.
Adam Smith a urmat scoala medie in orasul natal$ea era una din cele mai bune scoli
secundare din Scotia de atunci. Aici$el a do#edit o mare inclinatie catre studiu si o memorie
deosebita. ,a 1- ani a intrat in uni#ersitatea din .lasgo/ unde a studiat limbile greaca si latina
ca si matematica si "ilo!o"ia morala. A in#atat apoi$din 1'- pana in 1'-0 la uni#ersitatea din
12"ord. In tot acest timp$Adam Smith a dus o #iata destul de singuratica si retrasa $concentrandu%
se asupra pregatirii stiinti"ice. Acum studia!a el intens si lucrarile lui Da#id 3ume$indeosebi
Treatise o" 3uman 4ature 5Tratat despre natura umana6$mai tar!iu legand cu "ilo!o"ul idealist
engle! o stransa prietenie.
7eintors in Scotia in august 1'-0$Smith a inceput sa tina cu mare succes con"erinte
despre literatura. Dupa con"erintele de literatura in iarna 1'&%1'&1$el a tinut un curs pri#ind
problemele economice in care a aparat libertatea comerciala si industriala. Toate con"erintele lui
Smith atrageau un public numeros.
In anul 1'&1$Adam Smith a "ost numit pro"esor de logica la 8ni#ersitatea din .lasgo/$
pe atunci una dintre cele mai bune din Europa$- ani mai tar!iu a ocupat$la aceeasi uni#ersitate$
catedra de "iloo"ie morala. Cursul de "ilo!o"ie morala comple2a$"iind constituit din - parti:
teologia$etica$dreptul$politica.
,ectiile despre etica $Smith le%a publicat in anul 1'&9 sub "orma unui #olum intitulat
9The Theor+ o" :oral Sentiments; 5Teoria sentimentelor morale6$care a#ea sa%i aduca o mare
popularitate atata in tara cat si peste hotare. In cadrul cursului de politica tinut de Smith$un loc
"oarte important il ocupau problemele economice. Aceste lectii insa Smith nu le%a publicat si
mult timp unele pri#ind continutul lor s%au considerat pierdute.
In anul 1<'0 insa $din intamplare a "ost gasita o copie manuscrisa a notelor luate la curs
de catre un student al lui Adam Smith$probabil in anul 1'0(. In 1<90$Ed/in Canan a publicat la
12"ord aceste note intr%un #olum de 29( de pagini sub titlul ,ectures on =ustice$>olice$7e#enue
and Arma$deli#ered in the 8ni#ersit+ o" .lasgo/$b+ Adam Smith$repoded b+ a student in 1'0(.
Inca din deceniul al cincilea al secolului al ?VII%lea e2ista la .lasgo/ un "el de club de
economie politica%9.lasgo/ Economic Societ+;%unde se de!bateau numeroase probleme
economice si la care Smith a participat "oarte acti# e2primandu%si conceptiile. Tot la .lasgo/$
Smith a "acut cunostiinta cu cercetarile lui =ames @att in domeniul crearii masinii cu #apori.
Atunci cand in 1'&' breasla din .lasgo/ i%a inter!is lui @att acti#itatea$ Adam Smith ca parti!an
2
al libertatii industriale a participat cu energie la "ormarea unui curent de opinie publica contra
tiraniei breaslei si in "a#orarea lui @att. Ca urmare $ @att a "ost angaAat la 8ni#ersitatea din
.lasgo/ ca specialist in producerea de instrumente matematice si a putut sa%si continue munca
in atelierele uni#ersitatii. >entru preocuparile din aceasta perioada ale lui Adam Smith in directia
progresului etnic si economic este de asemenea $graitor "aptul ca el a "ost unul din membrii si
conducatorii 9Societatii din Edinburg pentru incuraAarea artelor $stiintelor$industriei si agriculturii
in Scotia;.
In anul 1'0-$la apro2imati# - de ani Adam Smith a abandonat carierea uni#ersitara
acceptand sa de#ina pe timp de ( ani$tutorele%educator al unui tanar duce $Buccleugh$ruda unui
insemnat om de stat $in schimbul unei sume de ( de lire sterline anuala pana la s"arsitul #ietii.
>rin ce se e2plica aceasta hotarare a lui Smith $pro"esor #estit 9bine apreciat 9 de a se trans"orma
in educatorul unui aristrocrat engle!C Iata o intrebare care a dat totdeauna multa bataie de cap
biogra"ilor si comentatorilor lui Smith .Biogra"ii si economistii burghe!i$insa ori au lasat
problema "ara raspuns$ori i%au dat un raspuns caracteristic ori!ontului burghe! ingust. =ohn
7ol $de e2emplu autorul 9Vietii lui Adam Smith; considera ca pensia pana la capatul #ietii a "ost
moti#ul decisi#e. ,a randul sau$ Charles 7iest reduce toata problema la aceea ca 9>entru Adam
Smith a#antaAul material al acestui ser#iciu 5( lire sterline pana la s"arsitul #ietii sale6 era cu
totul superior castigului sau ca pro"esor$mult mai apropiat de "irea lui Smith$de preocuparile sale
si de aceea $mult mai aproape de realitate$este raspunsul dat la aceasta intrebare$de catre
regretatul economist so#ietic D. 7o!enberg care scria 9 E posibil ca Smith $inclinat spre
singuratate si #iata retrasa sa se "i saturat de griAile uni#ersitare. E de asemenea posibil ca el sa "i
gandit deAa la #iitoarea A#utie a natiunilor si sa se "i hotarat sa%si cree!e conditiile materiale
pentru indeplinirea planului conceput.;
Despartirea lui Smith de studentii sau a "ost insotita de un gest caracteristic. Intrucat isi
parasea clasa cu ( luni inainte de terminarea cursului Smith a restituit partea corespun!atoare
din ta2ele pe care ei i le platisera pentru anul intreg.
Din 1'0- pana in 1'00 impreuna cu ele#ul sau $Adam Smith a intreprins o calatorie in
Europa si anume:un an si Aumatate la Toulouse$2 luni intr%o calatorie in sudul Drantei$2 luni la
.ene#a si 1 luni la >aris. In El#etia. ,a .ene#a$Smith a intalnit pe Voltaire$pentru care a#ea o
mare admiratie. In Dranta el a cunoscut pe principalii repre!entanti ai "i!iocratilor: Euesna+ si
Turgot$ ca si pe 3elVetius$ DF3olbach$ DFAlembert si pare%se$ pe 7ousseau. Contactele cu
repre!entantii curentului "i!iocrat au a#ut o mare insemnatate pentru procesul de "ormare a
conceptiei economice a lui Smith. >e de o parte$asa cum arata :ar2% unele idei ale "i!iocratilor
au intrat in conceptia lui Adam Smith $iar pe de alta parte$atitudinea critica a lui Smith "ata de
"i!iocrati cu toata inconsec#enta ei$l%a aAutat sa%si de!#olte mai temeinic propria sa conceptie
economica. In Dranta$ la Toulouse$ a si inceput Smith sa scrie A#utia 4atiunilor.
Dupa ( ani de acti#itate in calitate de educator al tanarului duce de Buccleugh$ reintors in
Scotia$ Smith s%a stabilit$ din 1'0'$ in orasul sau natal )ir*cald+$ unde ducand o #iata complet
3
retrasa$s%a consacratin intregime elaborarii operei sale capital: A#utia 4atiunilor. Socotind din
momentul in care a inceput prima oara sa scrie aceasta lucrare$Smith a lucrat la a#utia natiunilor
12 ani "ara a mai socoti alti #reo 12 ani anteriori cat a meditat la ea. In 1''($cand lucrarea era
terminate deAa in prima "orma$Smith a plecat luand cu el manuscrisul la ,ondra unde putea sa
cunoasca #iata economica sub cele mai noi aspect. Aici$ din 1''( pana la 1''& el si%a completat
si de"initi#at lucrarea$de asemenea a discutat "iecare capitol al ei impreuna cu BenAamin
Dran*lin$de la care a primit cu acest prileA numeroase in"ormatii si obser#atii. In martie 1''0 a
aparut prima editie a a#utiei natiunilor$opera care a#ea sa aduca celebritatea autorului ei nu
numai in Anglia $dar si departe peste hotare.
9Teoria sentimentelor morale 9 si 9A#utia natiunilor; au "ost reali!te de Smith ca parte a
unui plan grandios conceput de el $de a da lumii un sistem social complet care sa aborde!e toate
laturile omului si societatii$plan pe care insa nu a reusit sa%l duca pana la capat.
Incepand din 1''<$Adam Smith a trait la Edinburg unde "usese numit comisar al #amilor
din Scotia$calitate pe care a detinut%o pana la 1' iulie 1'9 cand a murit. Cu o saptamna inainte
de a muri$ Smith a cerut prietenilor sai sa%i arate manuscrisele a"ara de cate#a$lucru pe care l%a
controlat personal. In "elul acesta 10 #olume de manuscrise au "ost distruse "ara ca cine#a sa "i
a#ut #oie macar sa cercete!e continutul lor.
Cand Adam Smith si%a "acut intrarea in stiinta economica $e2ista deAa o #asta literature de
specialitate in care erau anali!ate di"erite aspect ale economiei. >robleme de mare insemnatate
"usesera abordate inca la s"arsitul secolului al%?VII%lea de @illiam >et+%9"ondator al economiei
politice moderne$unul dintre cei mai originali si geniali cercetatori economisti$cum a#ea sa%l
numeasca :ar2. De asemenea $in Anglia e2ista incercarea lui =ames Ste/art de a sistemati!a pe
ba!e mercantiliste toate cunostiintele economice e2istente. In "ine$curentul "i!iocrat din Dranta in
"runte cu Euesna+ si Turgot se a"la la apogeul sau$"i!iocratii reusind sa dea o teorie de
ansamblu$desi unilaterala $asupra productiei capitaliste.
>erioada de G copilarie a conomiei politice H5:ar26 "usese parcursa. >roblema care se
punea acum era depasirea acestui stadiu $e2aminarea in "ondul lor a tuturor re!ultatelor de pana
aunci$con"runtatea lor cu realitatea$si in masura in care a#ea loc #eri"icarea$sa se inchege un
sistem al cunostiintelor economice teoretice in care sa permita atragerea conclu!iilor ce trebuiau
burghe!iei in ascensiune in domeniul politicii economice. Aceasta era tocmai sarcina pe caree
a#ea sa o indeplineasca lucrarea lui Adam Smith :9 In lucrarile lui Adam Smith$economia
politica a de#enit un tot inchegat$domeniul ei a capatat intr%o anumita masura contururi
precise;5)arl :ar2$ G Teorii asupra plus#alorii H 5partea a II%a$Edit politica 1906.
In acelasi timp insa$insu"icienta de!#oltate a capitalismului de pana atunci a conditionat
"aptul ca gandirea economica nu se rami"icase inca in stiinte economice di"erite$ci e2ista o
singura stiinta economica atotcuprin!atoare.
4
A#utia natiunilor #a repre!enta si ea tocmai o ast"el de stiinta econimica. Spre deosebire
de predecesorii sai insa$ Adam Smith #a "ace si in acest domeniu un progres insemnat. A#utia
natiunilor este impartita in asa "el incat desi ele constituie un tot $indica deAa di"erentierea unor
ramuri esentiale: economia$politica$istoria economica$"inantele publice$politica economica etc.
Alegand ca obiect al cercetarii a#utia natiunilor si cau!ele care contribuie la de!#oltarea
sau "ranarea ei$Adam Smith a desprins dintr%o data problema centrala a epocii sale si s%a ridicat
la o asemenea inaltime de la care $cu ochii intereselor burghe!iei$a putut sa cuprinda maAoritatea
laturilor economiei capitaliste. Aratand ca a#utia reala a unei natiuni nu consta in bani$cum
sustineau mercantilistii$ci in munca utila producatoarea de #alori de schimb$Smith se straduieste
totodata$in lucrarea sa $sa anali!e!e impreAurarile $"actorii de care depinde de!#oltarea a#utiei
nationale. In legatura cu aceasta el considera$ca "actor determinant$di#i!iunea muncii
care$contribuind la ridicarea producti#itatii muncii$duce la cresterea a#utiei nationale. Al doilea
"actor care contribuie la cresterea a#utiei sale este$potri#it lucrarii lui Smith capitalul$de marimea
capitalului depin!and$spune el $de numarul muncitorilor producti#i. In "ine$al treilea "actor care
in"luentea!a a#utia natiunilor $Smith il considera a "i politica economica. Tocmai in legatura cu
acest al III%lea "actor$intreaga lucrare a lui Smith este construita in asa "el incat de la un capat la
altul este strabatuta de ideea "undamentala de care a#ea ne#oie burghe!ia industriala
engle!a$atunci:ideea libertatii economice$neamestecul statului burghe! in #iata economica$"iind
dupa Smith$cea mai buna politica. Anali!and pe di"erite planuri toti acesti "actori impreuna cu
"enomenele cu care au legatura ca si in cone2iunea lor$Smith a reusit sa dea lucrarii sale o unitate
de obiect cum nu a mai a#ut nici o alta lucrare economica pana atunci.
A#utia natiunilor este impartita pe carti in asa "el incat$desi ele constituie un tot$indica
deAa di"erentierea unor ramuri esentiale:economia politica$istoria economica$"inantele
publice$politica economica$ etc.
Alegand ca obiect al cercetarii a#utia natiunilor si cau!ele care contribuie la de!#oltarea
sau "ranarea ei$Adam Smith a desprins dintr%odata$problema centrala a epocii sale si s%a ridicat la
o asemenea inaltime de la care $cu ochii intereselor burghe!iei$a putut sa cuprinda maAoritatea
laturilor economiei capitaliste.Aratand$ca a#utia reala a unei natiuni nu consta in bani cum
sustineau mercantilistii$ci in munca utila producatoare de #alori de schimb$Smith se straduieste
totodata $in lucrarea sa$se anali!e!e impreAurarile$"actori de care depinde de!#oltarea a#utiei
nationale.In legatura cu aceasta$el considera$ ca "actor determinant$di#i!iunea muncii
care$contribuind la ridicarea producti#itatii muncii$duce la cresterea a#utiei nationale.
Al doilea "actor care contribuie la cresterea a#utiei este$potri#it lucrarii lui
Smith$capitalul$de marimea capitalului depin!and$spune el$numarul muncitorilor producti#i.
In "ine$al treilea "actor care in"luentea!a a#utia nationala$Smith il considera a "i politica
economica.
5
Tocmai In legatura cu acest al treilea "actor$intreaga lucrare a lui Smith este considerata in
asa "el Incat de la un capat la altul este strabatuta de ideea "undamentala de care a#ea ne#oie
burghe!ia industriala engle!a atunci:ideea libertatii economice$neamestecul statului burghe! in
#iata economica "iind$dupa Smith$cea mai buna politica.
Anali!and pe di"erite planuri toti acesti "actori impreuna cu "enomenele cu care au
legatura ca si in cone2iunea lor$Smith a reusit sa dea lucrarii sale o unitate de obiect cum nu a
mai a#ut nici o alta lucrare economica pana atunci.
A#utia natiunilor se Imparte In & carti:
In primele douJ carti$Smith spune conceptia sa economica$ adica in "ond teoria
capitalismului.Cartea I cuprinde 11 capitole.>rimele trei capitole sunt consacrate anali!ei
di#i!iunii muncii$aratandu%se Insemnatatea ei pentru de!#oltarea a#utiei nationale$cau!ele care
determina di#i!iunea muncii$"actorii de care depinde$oprindu%se pe larg asupra limitelor puse
di#i!iunii muncii de catre piata.
Dupa aceea$in capitolul IV $Smith cercetea!a originea si "olosirea banilor$pentru ca in
capitolele V%VII sa treaca la anali!a #alorii de schimb a mar"urilor$oprindu%se pe larg asupra
preturilor.
1data cercetata$#aloarea de schimb$Smith trece$ In capitolele VIII%?I$ la problemele
repartitiei si $potri#it stucturii de clasa a societatii burghe!e$anali!ea!a succesi# cele ( #enituri
principale:salariul$pro"itul si renta "unciara.In cartea a%II%a$cuprin!and & capitole$Smith se ocupa
de natura capitalului$de acumularea si utili!area lui.
Cercetand capitalul$Smith e2aminea!a componenta lui$iar apoi supune anali!ei di"eritele
"orme de capital.In capitolul II$el reia problema banilor$de data aceasta insa din punctul de
#edere al banilor ca parte distincta a re!er#elor si ca o ramura speciala a intregului capital al
societatii.Dupa aceea$in capitolul III$Smith e2aminea!a procesul de acumulare a
capitalului$proces pe care il leaga de problema muncii producti#e si neproducti#e.
8n capitol special$al%IV%lea$este consacrat capitalului de imprumut.In incheierea cartii a
II%a %capitolul al%V%lea%cu o atentie deosebita se opreste Smith asupra in#estirii capitalurilor in
agricultura$pescuit si industria atracti#a$in industria prelucratoare$in transport$in comertul cu
ridicata$in comertul cu amanuntul ca si asupra modalitatilor de in#estire a capitalului.
Capitalul industrial ocupa deci$ locul central in anali!a sa.
Daca in primele 2 carti e2pune conceptia sa economica generala$deci probleme de
economie politica$in cartea a%III%a intitulataKDespre cresterea in mod di"erit a belsugului la
di"erite natiuniK$Smith trece la e2aminarea politicii ca "actor care in"luentea!a de!#oltarea a#utiei
nationale.>e aceasta linie$in cele - capitole care compun cartea$el supune studiului un #ast
material istorico%economic pri#ind di#i!iunea muncii intre oras si sat incepand inca de la caderea
6
imperiului roman.In acest cadru dupa capitolul I%introducti#$Smith consacra special un capitol%al
II%lea %piedicilor in calea de!#oltarii agriculturii$altul%al III%lea%de!#oltarii oraselor si un altul%al
IV%lea%contributia comertului orasenesc la propasirea economica a regiunilor rurale.
Scopul urmarit de Smith prin aceasta anali!a este de a arata cum a in"luentat politica
asupra di#i!iunii muncii intre oras si sat de%a lungul timpului si atrage$la s"arsit conclu!ia
necesara burghe!iei atunci$ ca statul nu trebuie sa se amestece in economie.
In cartea a%IV%a Smith anali!ea!a$cum scrie el$KSistemele de economie politicaK.
De"apt si in aceasta carte ca si in cartea a III%a $problema urmarita de el este tot
demonstrarea "aptului ca politica economica gresita "ranea!a de!#oltarea libera a di#i!iunii
muncii.Acum insa$anali!a nu se mai "ace pe e2emplul materialului istoric$ci sunt supuse
cercetarii mercantilismul si "i!iocratismul$pentru a demonstra ca aceste sisteme de politica
economica "ranau de!#oltarea di#i!iunii muncii si prin insusi acest lucru$de!#oltarea a#utiei
nationale.1pt din cele noua capitole ale cartii a IV%a sunt consacrate Ksistemului comercialK%
mercantilismului$caruia Smith ii "ace o critica cu totul nimicitoare$pe insusi e2emplul Angliei
KSistemului agriculturiiK$adica "i!iocratismului.
Adam Smith ii a"ectea!a un singur capitol$al I?%lea$dar critica "acuta lui$desi puternica$nu
are amploarea si #irulenta celei adresate mercantilismului.Acest lucru se e2plica nu numai prin
stima deosebita pe care o a#ea autorul K A#utiei natiunilorK "atJ de Euesna+ si Turgot$sau "aptul
ca$potri#it parerii Smith$curentul "i!iocrat nu a pro#ocat niciodata si nicaieri #reun rau pe
glob$dar si prin aceea ca$asa cum s%a aratat deAa$unele elemente ale "i!iocratismului au intrat in
conceptia economica a lui Smith.
Cea de %a V%a carte a LA#utiei natiunilor; este consacrata tot politicii economice$dar$de
data aceasta$politicii "inanciare si "iscale a statului.Cele trei capitole ale acestei carti sunt
consacrate cheltuielilor statului$i!#oarelor de #enituri ale statului$pentru a nu lo#i in libertatea
economica de care a#ea ne#oie clasa capitalistilor.
Structura LA#utia natiunilor;$unitatea ei de obiect$logica ei interna$"aptul ca ultimele trei
carti constituie o e2plicare si in acelasi timp o aplicare pe e2emplul di"eritelor domenii a ideilor
teoretice cuprinse in primele doua carti$"ac ca nici o parte a acestei lucrari sa nu poata "i inteleasa
temeinic$Aust$decat in conditiile in care este studiata intreaga lucrare.
Apatitia lucrarii lui Adam Smith a "ost considerata de la inceput un e#eniment
remarcabil.;1 stiinta #asta intr%o singura carte si cele mai pro"unde idei e2primate in limbaAul cel
mai clar; a#ea s%o caracteri!e!e imediat unul din admiratorii lui Smith.
Conclu!iile politico%economice generale de care Adam Smith le demonstra in lucrarea sa
erau intr%atat de potri#ite intereselor burghe!iei engle!e in ascensiune incat$inca din 1'<(
lucrarea a inceput sa "ie citata ca argument in >arlament$iar oamenii de stat%cum a "ost $de
7
pilda$primul ministru @illiam >itt 5Aunior6%s%au declarat in public discipoli con#insi ai lui Adam
Smith.:ult timpK A#utia natiunilorKa Aucat rolul unui ade#arat indreptar pentru burghe!ia
engle!a in politica ei economica.
In aceste conditii$inca inainte de s"arsitul secolului al%?VIII%lea$KA#utia natiunilorK$a
atins in Anglia 9 editii5din care & In timpul #ietii lui Smith6$"ara a mai socoti pe cele din Irlanda
Mi America de 4ordNde asemenea$in aceeasi perioada a "ost tradusa in limbile
dane!a$olande!a$"rance!a$germana$italiana si spaniola.
Curand si anume in 1<2%1<&KA#utia natiunilorK$a "ost tradusa si publicata in 7usia.
KInteleptul scotianK$cum era adesea numit Adam Smith$a "ost un economist curaAos
care$"olosindu%se de tot ce "usese creat #alabil pana la el$a supus prelucrarii$ acest material si a
deschis totodata drumuri noi in cercetarea domeniului abordat.
>ro"esor$pro"und iubitor de literatura$cercetator stiinti"ic pasionat$Adam Smith nu a dorit
niciodata sa intre direct$ca participant$in lumea a"acerilor capitaliste.Asa cum il arata opera
lasata$conceptiile lui erau democratice.
A#and unitate de obiect KA#utia natiunilorK$nu are insa deloc un caracter unitar din punct
de #edere teoretic Mi metodologic$i se disting printr%o mare di#ersitate de contradictii.Asa cum$pe
buna dreptate$sublinia!a cunoscutul economist so#ietic D.7orenberg$dupa natura lor de
clasa$contradictiile din opera economica a lui Adam Smith repre!inta reproducerea teoretica a
contradictiilor economiei burghe!e si in "ond se impart in doua grupe:
a6 unele contradictii teoretice decurg din de!#oltarea inca insu"icienta a capitalismului in
timpul lui Smith si ele #or "i re!ol#ate odata cu de!#oltarea mai departe a capitalismului$de catre
Da#id 7icardo.
b6 cealalta grupa de contradictie decurge insa prin insasi natura$ prin insasi esenta
capitalismului$si ca urmare aceste contradictii nu au putut nici macar sa "ie intelese in cadrul
ori!ontului burghe! si metodologiei meta"i!ice$proprie intregii economii politice burghe!e
clasice.Aceasta grupa de contradictie #a "i inteleasa si re!ol#ata numai de pe po!itiile #iitorului
gropar al burghe!iei%proletariatul.1pera de re#olutionare a economiei politice a#eau de aceea sa
o in"aptuiasca marii dascali ai proletariatului mondial$)arl :ar2 si Driedrich Engels.
8
Teoria preturilor si a repartitiei
Volumul I al 9 A#utiei natiunilor; este consacrat$asadar$teoriei preturilor si teoriei
repartiei. Discursul lui Smith se articulea!a in doua etape logice$pre!entate ca istorice. Intr%o
prima etapa$numita 9timpurile primiti#e;$ Smith anali!ea!a o economie e2clusi# salariala. Toti
agentii sunt muncitori independenti. Singurul #eni reparti!at este salariul. In acest cadru$ Smith
studia!a in principal di#i!iunea muncii si apoi schimbul $ in general. Celebrul e2emplu al "abricii
de ace$preluat din enc+clopedia lui dFAlembert si Diderot$ser#este la a arata ca progresele
di#i!iunii muncii sunt cele care permit imbogatirea. De aici$ Smith deduce in mod logic ca
imbogatirea nu este constransa de o"erta$ci de cerere$a"irmand ca 9di#i!iunea muncii este limitata
de intinderea pietei;. 9Intinderea 9 pietei desemnea!a aici ceea ce Smith numeste in alta parte
9cerere e"ecti#a 9$ adica puterea de cumparare pre!enta pe piata. Asadar $nu este #orba despre o
cantitate "i!ica$ci despre produsul dintre o cantitate dintre o cantitate si un pret.
Tot in cadrul acestei 9economii salariale;. Smith introduce moneda 5cap -6 pentru a
aAunge la o opo!itie decisi#a 5cap &6 intre pretul real 5real price6 si pretul monetar. >retul real al
unei mar"i este pretul sau e2primat in cantitatea de munca. El indica ce cantitate de munca poate
cumpara5comanda6 aceasta mar"a sau in#ers$ce cantitate de munca trebuie sa "urni!e!e un
salariat pentru a cumpara o unitate din mar"a luata in coniderare. De aici re!ulta de"initia a#utiei
real ca putere de a cumpara munca$sau produsul muncii unei alte persoane. Aceasta opo!itie este
sustinuta de ipote!a unei stabilitati mai mari a muncii ca unitate de masura a preturilor . desi
aceasta ipote!a a "ost #ehement criticata ca ne"ondata 5in principal de 7icardo$inca din primele
pagini ale 9>rincipiilor economice politice si ale impo!itului;6 trebuie sa remarcam ca ea
continua sa "ie utili!ata ori de cate ori indicele preturilor de consum este introdus ca de"iator al
preturilor monetare.
9Timpurile primiti#e; sunt de"initi#e abandonate incepand cu capitoul 0 al #olumului I $in
cadrul caruia Smith ne introduce in;timpurile a#ansat; caracteri!ate de e2istent pro"itului si a
rentei. Dupa ce insista asupra "aptului ca aceste #enituri nu sunt remunerarea unei contributii
producti#e$ Smith e2plica detaliat 5cap '6 distinctia dintre pretul natural si pretul de piata al unei
mar"i. >retul natural nu depinde de o"erta si cererea de mar"uri$ ci este de"init ca pretul care
permite ca salariile $rentele si pro"iturile ce trebuie platite pentru a 9atrage o cantitate naturala;
de mar"uri pe piata sa "ie remunerate la ratele lor natural. Dupa Smith$concurenta "ace ca pretul
de piata sa gra#ite!e in Aurul pretului natural.
Capitolele urmatoare ale #olumului I sunt consacrate unui studiu mai detaliat al legilor
care e2plica salariile $pro"itul si rentele.
:icroeconomia smithiana a ridicat$bineinteles$numeroase intrebari. Sa le semnalam pe
cele mai importante:
8na din primele probleme abordate de succesorii lui Smith se re"era la renta. Teoria lui
Smith$ pri#ind determinarea rentei este complicate. In plus$trebuie sa se e2plice de ce "ermierul
9
este obligat$din punct de #edere economic$sa plateasca renta$oricare ar "i suma acesteia. Teoria
rentei di"erentiale$elaborate de Anderson si @est$poate "i interpretata ca un raspuns la aceasta
intrebare$pe langa "aptul ca permite determinarea rentei.
Si mai di"icil$ Smith considera ca rata salariului si rata pro"itului sunt date. Daca
succesorii sai #or accepta prima din cele doua date$stim ca 7icardo #a re"u!a sa admita ca rata
salariului si rata pro"itului pot "i data independent una de cealalta. El #a considera$deci teoria
repartitiei 5relatia dintre prOt$rata salariului si rata pro"itului6 drept 9principal problema a
economiei politice;.
Teoria monedei si teoria cresterii
Volumul II al A#utiei 4atiunilor are ca subiect acumularea capitalului si deci
cresterea$anali!ata din punctul de #edere al economiei pe ansamblu. Smith abordea!a aici di"icila
chestiune a relatiilor dintre moneda si capital. >entru Smith$aurul si argintul "ac parte din
capitalul circulant al unei natiuni$insa nu intra totusi in #enitul acesteia$de unde delicata
problema a statului economic al metalelor pretioase$punct important in contro#ersa lui cu
sistemele mercantile.
Suntem ne#oiti sa constatam ca abordand o"erta de moneda prin intermediul anali!ei
bancilor$Smith mai degraba e#ita decat tratea!a aceasta problema. Acest punct constituie cu
siguranta unul din indicia cei mai clari ca Smith 9 nu este un a#ocat neconditionat al laisse!%
"aire%ului; 5 =.Viner6. >e de alta parte $Smith considera esentiala elaborarea de reguli prudentiale
constrangatoare$in asa masura incat poate "i considerat drept unul dintre "ondatorii doctrine
e"ectelor reale. >e de alta parte$ si mai ales$ el apara principiul unei rate ma2ime a doban!ii 5rata
de camata6 "i2ate de stat 9 cat mai aproape posibil de rata obisnuita a pro"iturilor; pentru a
e2clude de pe piata imprumuturilor 9risipitorii; si 9 "acatorii de proiecte;. Este clar ca e2perienta
il "ace sa aborde!e cu cea mai mare prudent rolul bancilor ca intermediari "inanciari. Acest punct
merita subliniat nu numai din cau!a implicatiilor sale doctrinale$ci si pentru ca scoate in e#ident
o caracteristica a gandirii lui Smith care le #a parea di"icila succesorilor sai 5:althus "acand
e2ceptie6$ si anume posibilitatea unui e2ces de o"erta de capital si deci a unor cri!e economice.
Aceasta 9proasta orientare a capitalurilor; este $de alt"el$una dintre consecintele sistemului
mercantile.
Acestea "iind spuse$cea mai mare parte a teoriei cresterii elaborate de Smith se ba!ea!a pe
distinctia $considerata esentiala $dintre munca producti#a si cea neproducti#a. 7ata de crestere
depinde $in esenta $ de parte din pro"ituri rein#estita in angaAarea de muncitori producti#e$parte
considerta drept #ariabila e2ogena .
Asadar$regasim aici #ariabila cheie care "ace ca orice crestere a a#utiei reale a unei
natiuni sa depinde de comportamentul 9manu"acturilor;. Smith inaugurea!a ast"el marea traditie
10
britanica 5 7icardo$ :arshall$ )e+nes6 care #a tinde sa puna intotdeauna pe primul plan deci!iile
intreprin!atorilor.
,ucrarea contine si patru ma2ime "ormulate de Adam Smith$ care trebuie luate in
considerare atunci cand se discuta despre impo!it:
1. Trebuie ca supusii "iecarui stat sa contribuie$ pe cat posibil$ la sustinerea statului$ in
raport cu posibilitatile lor$ adica in raport cu #enitul "iecaruia.
2. Impo!itul pe care "iecare persoana este obligata sa il plateasca trebuie sa "ie bine
preci!at si nu arbitrar. Epoca 5adica termenul6 de plata$ modalitatea si suma de plata trebuie sa "ie
clare si e#idente$ atat pentru contribuabili$ cat si pentru orice alta persoana.
(. 1rice impo!it trebuie sa "ie perceput la timpul si modul care reies a "i cele mai
con#enabile pentru contribuabil ca sa%l plateasca.
-. 1rice impo!it trebuie sa "ie ast"el conceput incat sa scoata si sa 9instraine!e din
bu!unarele; populatiei cat mai putin posibil$ peste atat cat poate aduce in te!aurul public al
statului.
Impo!itul poate "rana acti#itatea economica a contribuabililor$ asadar toate tarile$ tinand
cont de aceste principii$ au incercat sa stabileasca impo!ite cat mai Aust reparti!ate$ atat ca termen
cat si ca modalitate de plata$ in "unctie de #enitul populatiei.
Venitul sau pro"itul obtinut din capital se imparte in mod "iresc in doua parti: partea care
repre!inta dobanda si apartine proprietarului capitalului$ si surplusul$ care depaseste suma
necesara pentru plata doban!ii. E#ident ca aceasta din urma parte nu poate "i impusa direct. Ea
repre!inta o compensatie pentru riscul si osteneala utili!arii capitalului. Cel ce utili!ea!a un
capital trebuie sa obtina aceasta compensatie$ pentru ca alt"el ar disparea moti#atia de a utili!a
capitalul in "elul respecti#. >rin urmare$ daca ar "i impus direct$ in proportie cu intregul pro"it$ ar
"i ne#oie "ie sa urce rata pro"itului$ "ie sa "aca ast"el incat impo!itul sa cada pe dobanda banilor$
adica sa plateasca o dobanda mai mica.
Dobanda pare$ la prima #edere la "el de apta sa "aca obiectul unui impo!it direct$ ca si
renta pamantului. Si ea este un produs net care ramane dupa completa compensare a riscului si
ostenelii depuse in "olosirea capitalului. Dupa cum un impo!it asupra rentei nu poate urca
aren!ile$ tot ast"el un impo!it pe dobanda banilor nu poate urca procentul doban!ii$ deoarece se
presupune ca$ dupa plata impo!itului$ cantitatea de capital mobiliar sau de bani din tara$ ca si
intinderea de pamant$ ramane aceeasi ca si inainte.
7ata obisnuita a pro"itului e determinata pretutundeni de cantitatea de capital disponibil
pentru plasament$ in raport cu totalitatea plasamentelor sau cu a"acerile ce urmea!a a "i "acute cu
aceste capitaluri. Totalitatea plasamentelor sau a"acerilor ce se pot "ace cu capital nu poate "i nici
sporita si nici redusa prin impo!ite asupra doban!ii banilor$ prin urmare$ daca asemenea impo!ite
11
nici nu sporesc$ nici nu reduc cantitatea de capital disponibil$ rata normala a pro"itului ramane
desigur aceeasi. In acest ca!$ partea din pro"it necesara pentru compensarea riscului si ostenelii
celui ce in#esteste capitalul ramane si ea neschimbata$ asa cum nici osteneala nu se modi"ica.
>rin urmare$ la prima #edere$ dobanda banilor pare tot atat de potri#ita pentru a "ace obiectul
unei impuneri directe$ ca si renta pamantului.
In al doilea rand$ pamantul este un obiect ce nu poate "i mutat dintr%un loc intr%altul$ pe
cand capitalul poate "i cu usurinta deplasat. >roprietarul de pamant este neaparat cetatean al tarii
in care se a"la proprietatea sa$ pe cand proprietarul de capital este propriu%!is un cetatean al lumii
si nu neaparat legat de o anumita tara.
Adam Smith sublinia!a unul din a#antaAele proprietarului de capital$ si anume acela de a%si
trans"era capitalul$ dintr%o unitate in alta$ sau dintr%o tara in alta$ mai ales atunci cand acesta este
supus unor cercetari 9#e2atorii; in scopul de a%l impune la dari impo#aratoare. De aceea
natiunile care au incercat sa puna impo!ite pe #enitul capitalului$ au "ost ne#oite sa se
multumeasca$ in locul unor cercetari riguroase$ cu o e#aluare "oarte #aga$ si deci$ mai mult sau
mai putin arbitrara . Ast"el$ obser#a Adam Smith$ orice cetatean #a!andu%se impus cu mult sub
#enitul sau real$ nu poate protesta$ chiar daca #ecinul sau ar "i impus cu ce#a mai putin decat el.
Pn 9A#uQia naQiunilor; denumitJ Mi 9biblia liberalismului clasic;$ Smith a reuMit sJ
sinteti!e!e cele mai importante cunoMtinQe acumulate pRnJ la el In domeniul economic$ Adam
Smith este considerat 9pJrintele; economiei politice moderne mai ales datoritJ acestei lucrJri.
Adam Smith a sesi!at cJ puterea economicJ a statului depinde de puterea economicJ a
naQiunii. De aceea el Mi%a Indreptat atenQia spre ImbogJQirea naQiunii In timp ce mercantiliMti Mi
"i!iocraQii au Incercat sJ ImbogJQeascJ statul.
,ucrarea lui A. Smith este impartita in & carti. Esenta teoriei sale economice este cuprinsa
in primele doua carti si anume:
I. Despre cau!ele per"ectionarii "ortelor producti#e ale muncii si despre ordinea potri#it
careia produsul acesteia este in mod natural distribuit intre di"eritele clase sociale si
II. Despre natura$ acumularea si intrebuintarea capitalului.
Alte doua parti ale lucrarii au caracter predominant istoric si polemic si se ocupa de
probleme pri#ind organi!area di"erita a economiei in epoci si la popoare di"erite:
III. Despre cresterea in mod di"erit a belsugului la di"erite natiuni$ precum si anali!a
acti#a si critica a unor doctrine economice premergatoare lui$ mai ales mercantilismul si
"i!iocratismul
IV. Despre sistemele de economie politica.
8ltima parte a lucrarii se ocupa de probleme ce tin de stat si politica economica dusa de
acesta$ indeosebi politica "iscala
12
V. Despre #enitul su#eranului sau al statului.
A. Smith critica #i!iunea mercantilista si "i!iocrata despre bogatie$ considerind ca prima
este total gresita$ iar a doua este unilaterala si sustine ca bogatia consta in bunurile necesare
pentru traiul oamenilor$ iar i!#orul ei este Kmunca anuala a oricarei natiuniK$ ca bogatia se
compune atit din Kprodusul imediat al acestei munciK cit si din Kceea ce se cumpara cu acest
produs de la alte natiuniK. Aceasta inseamna ca banii$ respecti# metalele pretioase "aceau parte
din bogatia natiunilor$ dar aceasta nu se reducea la ele$ ci cuprindea totalitatea bunurilor
"olositoare oamenilor$ create de munca lor.
Sporirea sau cresterea bogatiei depinde$ dupa parerea lui Smith$ de Kper"ectionarea
"ortelor producti#e ale munciiK$ respecti# de doi "actori mai importanti: intii de Kpriceperea$
indemanarea si chib!uinta cu care este in"aptuita muncaK$ iar$ in al doilea rand $ de Kraportul
dintre numarul celor intrebuintati intr%o munca "olositoare 5producti#a6 si cei care sant
intrebuintati in munci neproducti#eK.
In legatura cu acesti doi "actori de sporire a bogatiei$ Smith anali!ea!a di#i!iunea muncii
si caracteristicile muncii producti#e spre deosebire de munca neproducti#a.
Di#i!iunea muncii in cadrul atelierului sau speciali!area lucratorilor in anumite operatiuni
este cau!a cresterii indemanarii lor si$ deci$ a sporirii #olumului de produse obtinute de ei. >entru
a ilustra acest ade#ar Smith da ca e2emplu manu"actura pentru producerea acelor cu gamalie in
care intregul proces tehnologic era di#i!at in 1< operatiuni distincte$ e2ecutate de tot atatia
lucratori sau "iecare lucrator e2ecuta cel mult 2%( operatiuni$ a#and drept re!ultat sporirea
producti#itatii "iecaruia dintre ei de cate#a !eci de ori. Din acest punct de #edere$ Smith constata
ca producti#itatea muncii este mult mai mare in industrie decat in agricultura. ,a cresterea
producti#itatii muncii contribuie$ pe linga sporirea indeminarii muncitorilor$ alti doi "actori si
anume: economisirea timpului care s%ar pierde prin trecerea unui lucrator de la o operatiune la
alta$ precum si in#entarea de masini$ care usurea!a si reduc timpul de munca. In legatura cu
in#entarea de masini si raspandirea progresului tehnic$ Smith sublinia!a importanta speciali!arii
si in domeniul gandirii teoretice 5Kspeculatia intelectualaK6$ respecti# al stiintei si cercetarii
stiinti"ice.
:unca producti#a are$ dupa parerea lui Smith$ trei caracteristici esentiale: este platita din
capital$ se "i2ea!a in obiecte materiale 5indi"erent de ramura economica in care este prestata6 si
creea!a pro"it sau aduce un spor de #aloare peste cheltuielile de productie. >e ba!a acestor
criterii$ Smith sustine ca munca muncitorului din industrie sau agricultura este producti#a$ in
timp ce munca "unctionarului de stat$ a preotului$ a ser#itorului casnic etc. este neproducti#a. In
consecinta$ arata el$ Kun om se imbogateste intrebuintind multi muncitori$ saraceste insa
intrebuintind multi ser#itori casniciK.
Importanta practica a acestor ade#aruri decurge din "aptul ca toti locuitorii unei tari
5producti#i$ neproducti#i si cei care nu muncesc deloc6 sant intretinuti din productia totala anuala
care$ cu e2ceptia produselor spontane ale pamintului$ este rodul muncii producti#e. In
consecinta$ cu cat este mai mare ponderea muncitorilor producti#i$ cu atat mai mari sant sansele
de crestere a a#utiei nationale si deci a gradului de imbelsugare a populatiei.
13
>roblema #alorii bunurilor economice a "ost si continua sa "ie si in !ilele noastre cea mai
spinoasa problema teoretica a stiintei economice$ nu numai datorita sensurilor "oarte di"erite
atribuite termenului de K#aloareK de catre di#ersi autori$ ci mai ales datorita contro#erselor
pri#ind "actorul generator de #aloare 5"actor obiecti#$ independent de opiniile oamenilor sau$
dimpotri#a$ aprecierea subiecti#a a acestora6$ precum si implicatiilor social%politice ale acestuiaN
a#em in #edere mai ales consecintele lui asupra intelegerii procesului de repartitie a #enitului
national si a mecanismului de "unctionare a economiei de piata moderne si contemporane in
ansamblu$ inclusi# a articularii economilor nationale in economia mondiala si in relatiile
economice internationale.
De mii de ani se stie ca schimbul de mar"uri este "enomenul cel mai "rec#ent in cadrul
economiei de piata si$ prin aceasta$ un "enomen e2trem de banal$ dar$ in acelasi timp incarcat de
mult mister$ de multe semne de intrebare si neclaritati$ atat pentru specialisti cat si pentru pro"ani.
In antichitate s%a inteles ca schimbul de mar"uri presupune crearea si deci masurarea lor$ iar
aceasta presupune echi#alenta$ egalitate$ respecti# pre!enta unui element comun in toate
mar"urile date$ dar nu a "ost inteles sau descoperit acest element comun$ adica$ substanta
egalitatii si abilitatii mar"urilor.
In cautarea unei reguli de des"asurare normala a schimbului de mar"uri$ ganditorii din
e#ul mediu$ sub in"luenta #i!ibila a principiului crestin al moderatiei$ au "ormulat notiunea de
Kpret AustK in opo!itie cu practicile "rauduloase ale unor negustori de a%i insela pe cumparatori si$
deci$ de a se imbogati in mod neAusti"icat. >retul era considerat KAustK daca permitea des"asurarea
normala a acti#itatii economice$ daca nu era impotri#a binelui public si deci era considerat
KnormalK de catre maAoritatea oamenilor. In de"inirea medie#ala a notiunii de Kpret AustK intrau
deci atat elemente obiecti#e$ respect# Ke"ortul depusK 5Toma dSATuino6$ Kcostul de productieK
5Duns Scotus6$ inclusi# Kremunerarea munciiK$ cat si elemente subiecti#e 5aprecierea "acuta de
maAoritatea oamenilor$ ceea ce se considera KAustK6.
:ercantilistii nu s%au ocupat de substanta si marimea preturilor$ ci$ sub impresia
a"lu2ului de metale pretioase$ au cercetat cu precadere relatia cantitati#a dintre modi"icarea
#olumului banilor in raport cu #olumul mar"urilor e2istente$ aAungand la conclu!ia ca marimea
preturilor este direct proportionala cu sporirea cantitatii de bani pe piata.
Curand insa$ economistii si%au dat seama ca acest raport este numai o latura a problemei
si nu cea mai importanta$ si ca daca se dorea intelegerea corecta si pro"unda a mecanismului si
legilor schimbului de mar"uri trebuiau cercetate doua laturi ale acestui proces in dublu sens: atat
substanta cat si marimea preturilor$ amandoua pri#ind atat mar"urile obisnuite cat si banii care
miAloceau$ dar sub anumite aspecte si complicau schimbul de mar"uri. >e acest drum greu si lung
s%au angaAat economistii liberali clasici$ incepand cu @. >ett+$ continuind cu =. ,oc*e$ A. Smith$
D. 7icardo si terminand cu =. ST. :ill.
>entru acesti economisti era "oarte important sa descopere ba!a obiecti#a pe care se
"ormau preturile sau cau!a lor$ centrul de gra#itatie in Aurul caruia oscilau preturile$ elementul
social pe care%l e2primau preturile atunci cand cererea coincidea cu o"erta de mar"uri.
1data consacrat termenul de #aloare spre desoebire de pret 5e2presia in bani a #alorii6$
cei doi autori "ac o serie de preci!ari in legatura cu el. Smith semnalea!a doua sensuri ale
14
termenului de #aloare U respecti# #aloarea de intrebuintare 5capacitatea de a satis"ace anumite
ne#oi6 si #aloarea de schimb 5capacitatea de a obtine o cantitate determinata din alta mar"a6.
Dondul principal de idei ale lui Smith si 7icardo si partea cea mai contro#ersata din
gindirea lor cu pri#ire la #aloare si preturi se re"era insa la raspunsul dat de ei celor trei intrebari%
cheie pri#ind aceasta problema si anume: i!#orul$ marimea si masura marimii #alorii mar"urilor
ca temelie a "ormarii si miscarii preturilor.
In legatura cu i!#orul sau substanta #alorii mar"urilor$ A. Smith arata ca este scump ceea
ce costa multa munca sau cere multa osteneala$ deci$ ca munca este etalonul ade#arat si de"init
dupa care se aprecia!a si #aloarea tuturor mar"urilor in orice impreAurare.
KIn toate timpurile si in toate locurile % scrie A. Smith % este scump ceea ce se obtine cu
greutate$ sau costa multa munca pentru a se dobandi si ie"tin ceea ce se obtine usor$ sau cu "oarte
putina munca. >rin urmare$ numai munca$ "iind aceea care niciodata nu #aria!a in #aloarea sa$
numai ea este etalonul ade#arat si de"initi#$ dupa care #aloarea tuturor mar"urilor poate "i$
intotdeauna si oriunde$ apreciata si data. Ea este pretul lor realN banii sant numai pretul lor
nominalK.
>rogresul reali!at de Smith "ata de predecesorii sai in legatura cu aceasta problema consta
in "aptul ca el a generali!at ideea ca munca crea!a #aloare in toate ramurile productiei$ nu numai
in minerit 5cum credea >ett+6$ sau in agricultura 5cum credeau "i!iocratii6.
Vorbind despre i!#orul sau substanta #alorii mar"urilor$ A. Smith are in #edere$ ceea ce cu
un termen modern$ a "ost denumit Kmunca incorporataK in mar"uri. Alteori insa$ re"erindu%se tot
la munca in calitate de i!#or al #alorii$ Smith are in #edere Kmunca ce poate "i cumparataK cu
aAutorul unei mar"i$ termen ambiguu$ deoarece a"irmatia se poate re"eri la doua situatii e2trem de
di"erite: prima$ cand este #orba de cumpararea KindirectaK de munca$ in sensul de munca
incorporata in mar"a cumparata$ si a doua$ cand este #orba de angaAarea de muncitori platiti
5salariati6 cu pretul unei mar"i$ cand ei urmea!a sa preste!e un numar mai mare de ore pentru cel
care i%a angaAat decat numarul de ore in care a "ost creata #aloarea care le%a "ost platita ca salariu$
deoarece in absenta acestui surplus de #aloare sau castig pentru intreprin!atori nu ar a#ea sens
angaAarea lor. Aceasta Kmunca directaK a muncitorilor angaAati sau cum i se mai spune$ cu un
termen modern$ Kmunca comandataK$ di"era cantitati# 5este e#ident mai mare6 "ata de Kmunca
incorporataK$ ridicand obiectii de comensurabilitate$ incalcand echi#alenta schimbului. In
legatura cu marimea #alorii mar"urilor e2ista$ de asemenea$ la Smith o serie de cautari si tatonari
care arata ca problema nu este inca su"icient de bine inteleasa de el.
.reseala lui Smith consta$ pe de o parte$ in identi"icarea nepermisa a procesului deri#at al
repartitiei #alorii cu procesul primordial al crearii acesteia$ iar pe de alta parte$ in e2tinderea
acestui rationament de la ni#elul unei mar"i singulare la ni#elul intregului produs social$ a#and
ca re!ultat identi"icarea produsului social cu #enitul national$ prin omisiunea capitalului in#estit
in miAloacele de productie din structura produsului social.1 oscilatie asemanatoare intalnim la
Smith si in legatura cu masura marimii #alorii. Aceasta conclu!ie constituie punctul de legatura
cel mai trainic dintre conceptia lui 7icardo si conceptia lui Smith despre #aloare si preturi$ dar si
obiectul celor mai numeroase contestari ale lui Smith de catre o serie de e2egeti contemporani ai
operei sale.
15