Escroci celebri Un escroc este o persoana care induce in eroare alte persoane, in general pentru castiguri financiare personale.

In istoria recenta exista un numar de escroci care au uimit cu modul in care i-au pacalit pe oameni. Aceasta este lista a celor mai faimosi escroci din istoria recenta. 1. Frank Abagnale [Nascut: 1 !"# Frank Abagnale este un fost falsificator de cecuri si impostor care in $ ani % in anii 1 &' a facut trafic de cecuri false in (aloare de ),$ milioane * in )& de tari. +ecentul blockbuster ,-rinde-ma daca poti. este ba/at pe (iata lui. -rima sa experienta in falsuri a fost in tinerete cand a folosit cardul 0obil al tatalui sau pentru a cumpara piese pentru masini pe care ulterior le-a (andut ben/inariei la un pret mai mic. 1l nu a reali/at ca tatal sau a fost cel care a suportat nota de plata iar atunci cand a fost confruntat cu fapta, mama sa l-a trimis (reme de ! luni la o scoala de corectie. 2upa ce s-a mutat la Ne3 4ork, Frank a supra(ietuit numai de pe urma inselatoriilor sale. Unul dintre cele mai faimoase trucuri ale sale a fost tiparirea propriului sau numar de cont pe foi de depo/it false, iar atunci cand clientii bancii depuneau bani, acestia intrau direct in contul lui. 5a momentul la care banca a reali/at ce se intamplase, Frank luase !','''* si fugise. 6imp de ) ani, Abagnale a calatorit in 7urul lumii gratuit in postura de pilot -an Am. 8-a folosit de respectul profesional al celorlalte companii aeronautice care ofera tranport gratuit pilotilor companiilor concurente pentru /boruri de ultim minut. 9and aproape a fost prins plecand dintr-un a(ion, acesta si-a sc:imbat persona7ul po/and ca doctor. 1l a lucrat ca super(i/or medical timp de 11 luni fara a fi obser(at. Alte dati a lucrat ca a(ocat sau in(atator. In cele din urma a fost prins in Franta si a petrecut & luni in puscarie acolo. Apoi a fost extradat in 8uedia si incarcerat pentru inca & luni. 2upa e(adarea reusita in timpul calatoriei spre 8tatele Unite, a primit 1) ani de inc:isoare. A scapat de acolo po/and ca un agent sub acoperire de la ;iroul -enitenciarelor. Inca o data a fost prins la Ne3 4ork si trimis la inc:isoare.

2upa numai $ ani de sentinta, <u(ernul Federal American i-a redat libertatea pentru a7utorul sau impotri(a fraudatorilor si escrocilor. In pre/ent conduce ,Abagnale si Asociatii., o firma de consultanta antifrauda financiara si este multimilionar. ). 9:arles -on/i [Nascut: 1"")= 2ecedat: 1 ! # -on/i, un imigrant italian in 8tatele Unite, de(ine unul dintre cei mai faimosi escroci din istoria americana. In (reme ce nu multa lume cunoaste numele de -on/i, sc:ema -on/i este extrem de cunoscuta si continua si in /iua de a/i in mecanisme de facut bani repede pe internet. -rima parte a (ietii lui nu este bine cunoscuta deoarece era predispus sa in(ente/e po(esti despre ea. 1ste cunoscut ca a petreccut o perioada scurta la Uni(ersitatea din +oma, dupa care s-a lasat, a plecat cu (aporul spre ;osoton cu ),$* in bu/unar. -rimii ani in 8tatele Unite au fost dificili. A inceput sa lucre/e la un restaurant, dar a fost repede concediat pe moti( ca masluia notele de plata ale clientilor. Urmatorul loc de munca a fost intr-o banca din 9anada care deser(ea imigrantii italiani. 9unostintele sale de matematica l-au a7utat sa se descurce foarte bine acolo. 2in nefericire s-a aflat ca proprietarul bancii fura bani din conturile desc:ise recent pentru a plati doban/i si in(estitii proaste. -roprietarul bancii a fugit in cele din urma in 0exic si -on/i a ramas fara ser(iciu. 2upa ce a scris un cec fals si a petrecut un numar de ani in puscarie, -on/i era determinat sa a7unga bogat cu orice pret. 2upa ce s-a obisnuit cu (iata in libertate, a descoperit cupoane postale de retur printr-o scrisoare primita de el din afara tarii. A reali/at ca putea cumpara copoane straine la un pret minuscul >datorita preturilor fixate dupa ra/boi? si apoi sa le (andat in U8A cu un profit de !''@. Aceasta era o forma de arbitra7 si era legala. -on/i a inceput sa se imprumute de bani de la prieteni si cunostinte, promitandu-le un profit intre $'-1''@ in ' de /ile. 8i-a infiintat propria firma ,6:e 8ecuritA xc:ange 9ompanA. pentru a promo(a aceasta sc:ema. Borba despre acesta in(estitie s-a raspandit repede si in scurt timp -on/i traia intr-o (ila luxoasa. ;anii ii (eneau cu o (ite/a fantastica, dar o anali/a financiara atenta a aratat ca de fapt el nu facea bani ci ii pierdea rapid. -entru fiecare dolar luat intra mai adanc in datorii. 8i cum banii curgeau in continuu, -on/i se indrepta rapid spre colaps.

9urand oamenii au de(enit suspiciosi si presa a publicat niste articole negati(e despre el. Ine(itabil oamenii au inceput sa-si ceara banii. 5a scurt timp, agentii federali au facut un raid la biroul lui si i l-au inc:is. Nu au fost gasite timbrele si toti cei care au in(estit cu -on/i au pierdut fiecare cent. 1ste posibil ca paguba sa fi fost de 1' milioane de dolari. -on/i a pledat (ino(at la acu/atie de e(a/iune postala si a fost trimis la puscarie. 2upa o e(adare a fost prins si trimis inapoi pentru a-si completa sentinta. In cele din urma a fost deportat inapoi in Italia si a murit in saracie in anul 1 ! . C. Dosep: Eeil [Nascut: 1"FF= 2ecedat: 1 F$# Dosep: ,9opilul <alben. Eeil a fost unul dintre cei mai faimosi escroci ai epocii sale. 2e-a lungul carierei sale se credea ca ar fi furat peste " milioane de dolari. 5a primul sau loc de munca ca si colector de taxe, a reali/at faptul ca colegii lui colectau datoriile, dar pastrau o parte din bani pentru ei. Eeil a pornit o afacere de protectie, oferind sa nu-i reclame in sc:imbul unui procent din incasarile lor. 2e asemenea folosea afaceri cu petrol false, femei, curse aran7ate, si o lista interminabile de trucuri pentru a fura de la un public pe /i ce trece mai credul. Isi putea sc:imba identitatea /ilnic pentru a-si atinge scopurile: o /i era 2r. Genri +euel, un important geolog care a calatorit in toata lumea si spunea tuturor ca este repre/entatul unei mari firme de petrol in timp ce ii lasa fara bani ,in(estind in combustibil.. A doua /i era directorul ,1lAsium 2e(elopment 9ompanA., promitand terenuri inocentilor in timp ce ii 7efuia cu onorarii abstracte. 8au era un c:imist prin excelenta, care descoperise cum sa copie/e bancnote de dolari= promitea sa mareasca a(erile, multiplica bancnotele si disparea cu banii inainte sa apara politia. !. Bictor 5ustig [Nascut: 1" '= 2ecedat: 1 !F# Bictor 5ustig a fost cunoscut ca ,omul care a (andut turnul 1iffel.. 1l s-a nascut in ;o:emia dar mai tar/iu s-a mutat la -aris unde a putut sa escroc:e/e oameni in frec(entele sale drumuri dintre -aris si Ne3 4ork. -rima lui escroc:erie a fost sa le arate oamenilor un aparat care putea printa bancnote de 1''*. 1l spunea oamenilor ca singura problema era ca nu poate printa decat cate o bancnota la & ore. 0ulti oameni i-au dat o gramada de bani >de obicei peste C','''*?. 2e fapt, aparatul continea ) bancnote reale de 1'' * si odata ce se terminau, masina scotea bancnote albe. -ana ce cumparatorii descopereau asta, 5ustig disparea cu banii lor.

In 1 )$, in timp ce Franta isi re(enea dupa ra/boi, intretinerea turnului 1iffel era extrem de costisitoare pentru orasul -aris. 9and 5ustig a citit despre asta in /iar, i-a (enit o idee minunata. 2upa ce a falsificat acte gu(ernamentale, a in(itat & (an/atori de fiare (ec:i la o intalnire secreta la un :otel. 1l le-a explicat ca -arisul nu poate sa-si permita sa intretina turnul si ca (a fi (andul la fier (ec:i. 5e-a mai spus ca moti(ul intalnirii lor in secret este acela ca este posibil ca publicul sa fie suparat la au/ul (estii ca turnul (a fi mutat. 2esi nu pare plau/ibil, la momentul in care turnul a fost construit el era menit sa fie temporar si asta s-a intamplat la 1" ani dupa data originala de daramare a turnului. 5ustig a luat (an/atorii cu limu/ina la un tur al turnului. Unul dintre (an/atori, Andre -oisson era cert ca po(estea este reala si i-a dat banii. 9and a reali/at ca a fost pacalit, i-a fost prea rusine ca mearga la politie si 5ustig a fugit cu banii. H luna mai tar/iu, el s-a intors la -aris sa incerce iar escroc:eria. 2e data aceasta a fost raportat la politie, dar 5ustig a reusit sa scape. 5a un anumit punct 5ustig l-a con(ins pe Al 9apone sa in(esteasca cu el $','''*. A pus banii intr-un seif si dupa ) luni s-a intors cu el, spunand ca afacerea a picat. Impresionat de onestitatea lui, 9apone i-a dat $,'''* pentru efortul depus. In 1 C!, 5ustig a fost gasit (ino(at de falsuri. 1l a pledat (ino(at si a fost trimis )' de ani pe Alcatra/. In 1 !F a murit de pneomonie intr-o puscarie din 8pringfield, 0issouri. $. <eorge -arker [Nascut: 1"F'= 2ecedat: 1 C&# -arker a fost unul dintre cei mai cura7osi escroci din istoria americana. 1l a facut bani (an/and obiecti(e turistice din Ne3 4ork turistilor. Hbiectul sau preferat de (andut era podul ;rooklAn, pe care l-a comerciali/at de ) ori pe saptamana timp de multi ani. Isi con(ingea clientii ca pot face o a(ere controland caile de acces din oras. 2e multe ori politia a trebuit sa ridice de pe pod cumparatori nai(i care incercau sa puna bariere si taxe. Alte obiecti(e (andute au fost 0adison 8Iuare <arden >cea originala?, 0u/eul 0etropolitan de Arta, 0ormantul lui <rant si 8tatuia 5ibertatii. <eorge a(ea multe metode de a face (an/arile. 9and (indea mormantul lui <rant, po/a ca nepotul generalului. A(ea c:iar un birou fals unde facea ,tran/actiile.. A(ea un numar impresionant de documente care do(edeau ca el este detinatorul legal al fiecarei proprietati pe care o (indea.

-arker a fost acu/at de C ori de frauda. 2upa cea de-a treia acu/are, pe 1F decembrie 1 )", a primit o sentinta pe (iata la puscaria 8ing 8ing. 8i-a petrecut ultimii " ani din (iata in spatele gratiilor. 1ra popular printre gardienii si pri/onierii care ascultau cu placere a(enturile sale. <eorge este amintit ca unul dintre cei mai de succces escroci din istoria 8tatelor Unite, la fel ca si unul dintre cei mai talentati farsori ai istoriei. Afacerile lui au trecut in cultura populara, dand nastere la expresii ca , si daca tu cre/i asta, am un pod pe care (reau sa ti-l (and., un mod u/ual de a spune ca cine(a e credul. &. 8oapA 8mit: [Nascut: 1"&'= 2ecedat: 1" "# 8oapA 8mit: >nascut Defferson +andolp: 8mit:? a fost un escroc american si gangster care a a(ut un rol important in crima organi/ata din 2en(er, 9olorado, 9reede si 8kag3aA, Alaska din 1"F in 1" ". 1l este, probabil, cel mai faimos barbugiu ,sigur. din batranul (est. 9and(a intre sfarsitul anilor 1"F' si inceputul anilor 1""', 8mit: a inceput sa pacaleasca o gramada de oameni cu o ,afacere. pe care /iarele din 2en(er au numit-o 8mec:eria (inderii sapunului la pac:ete promotionale. Defferson isi desc:idea (ali/a >spi7inita pe un trepied? intr-un colt de strada aglomerat. +a/uia batoane de sapun obisnuitpe si descria minunile acestora. In timp ce (orbea multimii crescande de oameni, el isi scotea portofelul si infasura bancnote de la 1 la 1'' de dolari in 7urul anumitor batoane. Apoi termina fiecare baton infasurandu-l in :artie simpla pentru a ascunde banii. 1l a amestecat batoane care contineau bani cu altele care nu contineau. Apoi le (indea multimii pentru un dolar bucata. Un persona7 plantat in multime cumpara un baton, il desc:idea, apoi proclama ca ar fi castigat niste bani, aratandu-i tuturor. Aceasta repre/entatie a(ea efectul dorit de a porni (an/area batoanelor. 9el mai des, (ictimele cumparau mai multe batoane inainte ca (an/area sa fie terminata. In mi7locul (an/arilor, 8mit: anunta ca bancnota de 1'' de dolari era inca in gramada, necumparata. Apoi (indea batoanele ramase prin licitatie celor care ofereau mai mult. -rin arta manipularii si a mainii iuti, batoanele de sapun infasurate in bancnote erau ascunse si inlocuite cu batoane fara bani. 1ra aran7at ca singurii bani ,castigati. a7ungeau numai la membrii a ceea ce a a7uns sa se numeasca ,;anda 8apun.. 8oapA a fost in cele din urma impuscat de un grup de oameni pe care i-a pacalit intr-un 7oc de carti.

F. 1duardo de Balfierno 1duardo de Balfierno, care se autointitulase ,0arc:i/ul., a fost un escroc argentinian care se presupune ca a pus la cale furtul 0ona 5isei. Balfierno a platit mai multi oameni sa fure capodopera de la 5u(ru, printre care si anga7atul mu/eului Bicen/o -eruggia. 5a )1 august 1 11 -eruggia a ascuns 0ona 5isa sub :aina sa si a iesit pe usa mu/eului. Inainte de 7af, Balfierno l-a anga7at pe restauratorul de arta si falsificatorul france/ 4(es 9:audron sa-i faca & copii ale 0ona 5isei. Falsurile au fost li(rate in diferite parti ale lumii, pregatindu-le pentru cei pe care-i a(ea pregatiti sa le cumpere. Balfierno stia ca odata ce 0ona 5isa era furata ar fi fost mai greu sa treaca copiile peste granita. 2upa 7af, copiile au fost li(rate cumparatorilor, fiecare cre/and ca a(eau originalul care fusese furat. 2eoarece Balfierno (roia doar sa (anda copiile, a(ea ne(oie ca originalul sa dispara si nu l-a mai contactat niciodata pe -eruggia dupa 7af. In cele din urma, -eruggia a fost prins incercand sa (anda tabloul iar acesta a fost returnat la mu/eu in 1 1C. ". Dames Gogue [Nascut: 1 $ # Gogue este un impostor american cunoscut pentru ca a intrat la Uni(ersitatea -rinceton po/and ca un orfan autodidact. In 1 "&, Gogue s-a inscris la liceul -alo Alto sub numele de DaA 0itc:ell Guntsman, un orfan la 1& ani din Ne(ada. A folosit identitatea unui orfan decedat. Un reporter local suspicios la demascat. In 1 "" Gogue s-a inscris la Uni(ersitatea -rinceton folosind aliasul Alexi Indris 8antana, un orfan autodidact din Uta:. 8i-a amanat admiterea deoarece fusese condamnat pentru furtul de cadre de bicicleta in Uta:. Gogue a scris in cererea de inscriere ca ar fi crescut sub cerul liber langa 0arele 9anion, pastorind oi si citind carti scrise de filo/ofi. 1l si-a incalcat eliberarea conditionata pentru a intra la ore. -entru urmatorii ) ani a trait ca 8antana si ca membru al ec:ipei de atletism. A fost totodata admis intr-un club de elita. In 1 1, ade(arata identitate a lui Gogue a fost scoasa la i(eala cand +enee -ac:eco, un student care facuse liceul -alo Alto, l-a recunoscut. A fost arestat pentru fraudarea uni(ersitatii cu C',''' * pentru a7utor financiar si a primit o sentinta de C ani in puscarie cu $ ani eliberare conditionata si 1'' de ore de munca in folosul comunitatii.

-e 1& mai 1 C, Gogue a a7uns pe prima pagina din nou prin asocierea sa cu Uni(ersitatea Gar(ard. 0intind iar in legatura cu identitatea sa, el a putut sa se anga7e/e ca ofiter de securitate intr-unul dintre mu/eele campusului Gar(ard. 2upa cate(a luni de munca, oficialii mu/eului au obser(at ca unele pietre pretioase expuse fusesera inlocuite cu falsuri ieftine. -olitia din 8omer(ille l-a retinut pe Gogue la domiciliul sau si l-a acu/at de furt calificat in (aloare de $','''*. -e 1) martie )''F, Gogue a pledat (ino(at la o singura acu/atie de furt in (aloare de peste 1$,'''* in sc:imbul unui sentinte nu mai mare de 1' ani si acordul procurorilor de a nu-l acu/a de alte furturi. . +obert GendA-Freegard [Nascut: 1 F1# +obert GendA-Freegard este un barman engle/, (an/ator de masini, escroc si impostor care s-a dat drept agent 0I-$ si a pacalit cate(a persoane sa se ascunda de frica asasinilor I+A. Isi intalnea (ictimele la oca/ii sociale sau ca si clienti in pub-ul sau in repre/entanta auto unde lucra. Isi de/(aluia ,rolul. de agent sub acoperire 0I-$, ramura speciala a 8cotland 4ard-ului care lupta impotri(a I+A. Ii atragea de partea sa, le cerea bani si ii facea sa actione/e cum isi dorea. 5e cerea sa intrerupa contactul cu prietenii si familia prin ,teste de loialitate. si sa traisca singuri in conditii precare. A sedus $ femei, spunand ca (rea sa se casatoreasca cu ele. Initial cate(a dintre (ictime au refu/at sa coopere/e cu politia deoarece acesta ii a(erti/ase ca politistii pot fi agenti dubli sau agenti 0I-$ care efectuau alte ,teste de fidelitate.. GendA-Freegard a mai sedus si o asistenta personala casatorita recent care a(ea gri7a de copiii lui. 1l i-a spus ca era agent 0I-$ si a fortat-o sa rupa contactul cu familia si prietenii pentru a nu fi omorata de I+A. I-a facut fotografii goala si a amenintat-o ca le da sotului ei daca nu cooperea/a. 1a a trebuit sa-si sc:imbe numele si sa spuna ofiterului care-i facea actele ca fusese abu/ata in copilarie. 6este ei de loialitate includeau sa doarma in aeroportul Geat:ro3 sau pe banci in parc pentru mai multe /ile sau sa se prefaca a fi ,martor al lui Ie:o(a. pentru ca sefii lui sa-l lase s-o ia de ne(asta. In )''), 8cotland 4ard si F;I au organi/at o urmarire. In primul rand, F;Iul a montat microfoane in telefonul parintilor psi:ologului american. 0ama ei i-a spus lui GendA-Freegard ca ii (a da 1','''* dar numai in persoana. GendA-Freegard s-a intalnit cu ea la aeroportul Geat:ro3 unde politia l-a

prins. 1l a negat acu/atiile si a spus ca erau parte dintr-o conspiratie impotri(a lui, po(este pe care a continuat-o si in timpul procesului. -e )C iunie )''$, dupa " luni de proces, curtea ;lackfriars 9ro3n i-a dat lui +obert GendA-Freegard ) capete de acu/are de rapire, 1' capete de furt si " de inselatorie. -e & septembrie )''$ i-a fost data sentinta de puscarie pe (iata. -olitia se indoieste ca au fost descoperite toate (ictimele. -e )$ aprilie )''F, ;;9 a a(ut un reporta7 in care spuneau ca +obert GendA-Freegard a facut apel la sentintele de rapire si a castigat. Asta inseamna ca sentinta sa pe (iata a fost re(ocata, dar o sa ser(easca totusi ani pentru celelalte acu/atii. Ar putea sa fie liber pana la sfarsitul anului )''F. 1'. ;ernard 9ornfeld [Nascut: 1 )F= 2ecedat: 1 $#

;ernard 9ornfeld a fost un om de afaceri foarte cunoscut si un finantist international care (indea in(estitii in fonduri mutuale americane. 1l s-a nascut in 6urcia. 9and s-a mutat in 8tatele Unite, a lucrat ca agent social, de(enind (an/ator de fonduri mutuale in anii 1 $'. 2esi era balbait, a(ea un dar pentru (an/ari, iar cand tatal unui coleg de-al sau a murit, cei doi au folosit cei C'''* de la asigurari sa cumpere si sa conduca un stand de g:icit (arsta si greutatea la balciul din insula 9oneA. In anii 1 &', 9ornfeld si-a format propria companie de (an/ari de fonduri mutuale, In(estors H(erseas 8er(ices >IH8? pe care a inregistrat-o in afara 8tatelor Unite cu fonduri in 9anada si birourile centrale la <ene(a, 1l(etia. 2esi birourile centrale erau oficial la <ene(a, birourile principale ale IH8 erau in FerneA-Boltaire, Franta, la o distanta mica intre granita cu 1l(etia si <ene(a- aceasta a fost o modalitate simpla pentru a e(ita problemele cu permisele de munca pentru prea multi anga7ati. In urmatorii 1' ani, IH8 a strans peste ),$ miliarde *, aducandu-i lui 9ornfeld o a(ere de peste 1'' milioane *. 1l a de(enit cunoscut pentru petrecerile extra(agante. 2in punct de (edere social era generos si 7o(ial. Un grup de C'' de anga7ati IH8 s-au plans autoritatilor el(etiene ca 9ornfeld si colaboratorii lui ar fi sustras o parte din banii cu(eniti lor de-a lungul anului 1 & . Ulterior acesta a fost acu/at de frauda in 1 FC de catre autoritatile el(etiene. 9and 9ornfeld a (i/itat <ene(a, autoritatile el(etiene l-au arestat. A stat 11 luni intr-o inc:isoare el(etiana inainte de a fi eliberat pe cautiune pentru &''''' *. 8-a intors in ;e(erlA Gills, traind mai retras decat in anii precedenti. A de/(oltat o obsesie pentru mancarea sanatoasa si (itamine, a renuntat la carnea rosie si bea foarte rar alcool. A suferit un atac

cerebral si a murit in urma unui ane(rism pe )F februarie 1 Anglia.

$ la 5ondra,