Sunteți pe pagina 1din 89

[EDITORIAL]

Daca pe vremuri stringeam din buci nu cumva sa vina strainii ~i sa ne fure tara, iacata, intre timp ne-arn relaxat cu asupra de masura daca in cautarea unui brand turistic pentru Romania ministerul condus de doamna Udrea a pus la bataie 75 de milioane de euro.

Firmele matrimoniale specializate In rnaritatul babelor cocosate si cu neg pe nas au tresarit la asemenea surna, ce arunca in derizoriu cele sase milioane cheltuite pe fascinantul album cu tarancuta de pe coperta, care nu iese la cos it fara Rolex la rnlna ~i budigai Yves Saint Laurent.

Nici cu fabulospiritul dimbovitean n-a tinut figura, daca ne gindim ca morocanosu bulgari, fara sa abuzeze de Kirill !?i Metodiu, au atras pe tarrnul rnarli rnai mulli rntncatori germani de urda decit noi.

o metoda sigura ~i ieftina de a convinge papagalul occidental sa vina ~i sa ne ciuquleasca bomboane agricole din palma contra cost ar fi ca in marile intersectii din Roma, Sevilla. Londra sau Paris sa se instaleze bannere uriase cu urrnatorul indemn:

"Vreti sa va petreceti 0 vacanta lini~tita? Va asteptarn in Romania attta vreme cit ~utii nostri de buzunare ~i violatorii fara preiudecan sint plecati in tara durnneavoastra, la specializare!" _

Martie 2009

MAR

2

PtAl w 801

o metoda ieftina de a ne vinde tara

,

Mircea Dinescu

Casatorii intre ardeleni si boieroaice regatene

, l

si vita vercea

, ,

Neagu Djuvara

1 6 Gaetan, un gigolo din 4 highlife

Stelian Tanase

.1 0 Proletcultism. Despre vestig i i lecomuniste

Toma Roman Jr.

2 4 Ce treaba are banana cu "the great american art" Mihai Mincan

"- f Jumal secret Alex $tefanescu

3 1 Cu m sa te feresti de

,

raceala si grips

,

Daniel Bae1elu

J 1 Dureri de Cape Town lonut Sendroiu

3 8 Expertiza e sustenabua Toma Roman Jr.

Din nudurile popoaretor

4 2 Micul Frant.

,

Primele nedume .. Matei Plesu

4

Stiati c3 ... ?

, ,

George Doja

4 5 Totul e i""'W"V"'"~'

Andrei Homan

Eleg ia in dri~,:lS."!:EI::::f;d ce-a murit i

5 0 Ciorogirla, Mon Amour

Bedros Horasangian

Cit muncesc rornanll?

5 8 Un om laapa:

Thales din Milet Gandi Georgescu

6 in cautarea timpului trecut

66

Stiri din vlltor,

I

anul2033

Fault, de J.W.

Goethe

Rica Haducanu

Am citit pentru du rrmeavoastra .Nasul" de l.v. Gogol

7

Cultura nu stie

I

Redactia:

P~edinte:

Mlrcea Dinescu

carte

Mihai Radu

7

Cronica ,i incurabila TV George Doja

7 8 Teoria Constelatiei

,

8 (, De testatt-va singuri Teste comentate

8

Mica publicitate Cedez nervos contrabas

Colaboratori:

Neagu Djuvara Alex $tetiinescu Stelian Tanase Toma Aoman Jr.

lonut ~endrolu Andrei Aoman

Bedros Horasangian Rica Riiducanu Matel Plel}u Silviu Torna loan Serbinescu Mihal Mlncan Cosmin Niivadaru Daniel Bietelu HoratJu Dec~ble

Nuduri ~d port rete colaboratori:

Razvan Voiculescu

Foto·reportaje: Rar81l Avram

Caricaturii: tullan Pena-Pal. Costel Piitrii~can, Pavel Botezatu, Constantin Pavel

Ovldiu Panighian1 artist comptet Oytdlu_panlghlant@~lt;~bol,l"o

TangaIManga graflcii ~i DeTePe

Adresa redactle': Bucu~l, seclorul 4, str, Cuza Vodii nr. 50 Email: redactie@plalcubol.ro Teletoane: 0723223055. 0731660561

Redactor·,eI:

Gand, Georgescu gaf1dj,geor'ge!JC"u@pI.lJc:ubol.ro

Aedactor·,ef adjunct:

Mihai Radu mlhellflltluOpiuJeubol,1'O

Prim vice prtm-secretar general de reduC1ie:

Ciilin Petra.

ealfn.petra'I'@plalcu.'boi.ro

Rector: Adrian Cretu Co-reclor: AsIa Pavelescu

ISSN 1582-1897

Pentru abonamente trimiteti datete dvs. de Identlflc:are. impreuna cu 0 cople dupa dovada plati; abonamentulu; in oontul bancor nr.

R097RNCB027809760831oool. deschis la Banca Cam .... ci"lii Romani.

Agen\ia !?erban Vodii, pe adresa:

Ouzo Vodii nr 50 • sector 4, Bucurettl

RepraductKM Integrali sau paf1lal ector 8 telCl,elor. totograHllor ,llIustrallllot, 'ira aecrdul "",Is IIJJ mo,.1 •. 1 reds"\iel .... pedeps;qte in rna_urn in care BvB\_i in-

ereeeee in Justi\ia romina.

31uni 61uni 121unl

24 RON 45 RON B4RON

88 Externe George Doja

9;-'

~ Priveste

~i da mai departe Nuduri de Hazvan Voiculescu

9 6 Cine si ce ne i nerveaza

lIu5lralilie marcate cu @ sinl montaje

ttucale care reprezinta un pamtlet ,I sint eK8Cuta1e in scopu.1 de a prcduee lIa,II&le. Ele vor II luste C<I ata,e. Dad; in 14 zj Ie n u ddetl, mal ""lepta ,i dou Ii

sa ptiiminl ,I cu mpllJ'a\l ,,,,,Iota din I\Il u,

MaMle 2009 3

COil alII lie llline

,

-

118 lac 1.0Rllon

[(HE DJUVARA]

Casatorii intre ardeleni sl boleroalce regatene si vita vercea

, ,

Dupa Marea

Unire :;;i sosirea masiva in Vechiul Regat a multor politiclenl ~i intelectuali ardeleni, a aparut, destul de curind, printre burghezii ardeleni cei mai motan, unii chiar cu pretentii de noblete, a dorinta de a cauta uniuni rruxte cu boierimea din Muntenia sl din Moldova. Am dovezi de asemenea senti mente la tnsust .venerabtlui" luliu Maniu, el, care pina ~i pe lone I Bratianu II privea ea pe un produs fanariol. (Daca e sa-l credem pe Pam!il fijeicaru, i-ar f rnarturisit acestuia ca se sirntea mai in largul lui Tn negocieri cu conlele Tisza decit cu Bratianul)

Primul caz de care imi arnintesc e acel al unei Ghiculesf - din ramura Ghica din Moldova - care s-a casatcrit cu tinarul :;;i ferchesul prefect national-tarantst Spataru. o cunostea mama, ca erau rude indepartate. Cu to ate ca avea un fizic placut, se apropia de 40 de ani nernaritata. Asa ca n-a facut nazuri de printesa ca sa-l ia pe nenobilul ardelean. Cum s-a petrecut noap-

tea nun\ii s-a aflal prin Bucurestl, pesemne chiar din lndlscretu ale rnirelui. Mireasa, inca tata mare cu toata virsta cum am spus, ctnd a venit elipa tatidica sa-si piarda fecioria, a inceput sa tipe: .Nu se poate ... Nu se poatel" Barbatul rnsa, nemilos, i-a zls, ardeleneste. Tmpingind in vrajma~ie: .Musai sa intre, c-alta nu-i!"

fiji a intra!. Chiar de multe ori, ca perechea, cupa toate aparentele, a trait in armonie :;;i s-au nascut doi flacai sanatosi ~i Irumosi. Erau la vtrsta studentlei clnd a venit comunisrnul, Ambii tineri Spataru au izbutit sa fuga in Germania. $tiu ca frate-meu, cind a scapat ~i el din tara, vedea pe unul dintre ei, cu care se imprietenise.

AI doilea caz priveste tot un Ghica, un stranepot a1 lui Ion Ghica, $erban, zis Bani, ca deja lui taica-su i se zieea $erbanica. Avea trei-patru ani mai putin ca mine. Intitnplarea tacea ca erarn veri de at treilea, de Irei ori, rnaica-mea, Tinea Gradisteanu, avTnd ea bunica

Martie 2009 5

materna pe Maria Ghica Otanescu, sora mai mica a lui Ion Ghica, tar Bani a bunica Gradi9ieanu de partea tatei:;;i a strabunica Gradisteanu dinspre rnaica-sa, Arislila Stoenescu, sora pictorului. Din pricina deosebirii de virsta !?i afaptului col

ta 12 ani am plecat intern in Franta, n-arn copilarit trnpreuna, cu toate ca taica -su facea parte din "consil i u I meu de familie" de orlan de razboi; dar la adolescenta, am atlat, bineinteles, de reputatia pe care a avea Ban.i, ca avea cica un instrument de dimensiuni cu totul peste norme. Se zlcea chiar ca odata, clnd tacmise a prostituata, aia, cfnd l-a vazut gala de atac, ar Ii zis: .Aoleul Eu cu una ca asia nu ma ... aial" :;;i ar Ii Iuqit, Dar iata ca s-au gasit mai multe "fete de lumen care sa se .ala" cu el :;;i chiar sa·1 ia de barbat, cu toate ca era sound ~i mai uritel inca dedt ilustrul sau strabunic. S-a casatorit mai intii cu loana Bujaiu, tata inginerului binecunoscut, dar, dinincompatibili- ~ tate de caracter, s-au despartlt dupa trei-patru ani. Ea, tosta secretara la Ambasada britaruca, cind au venit comunistii la putere, a lost scoasa din tara de britanici. Bani, intre limp, : s-a indragostit de a ardeleanca de faarte buna calitate,. Kitty Stochitia, :§ 9i a luat-o de nevasta in 1947. Dar, 6 al dracului, neastirnparat, s-a mai © incurcat $i cu 0 bucuresteanca :;;i le-a tasat pe amrnooua insarcinate

In acelasi timp, asa ca la cinci zile interval s-au nascut a tata cu prima

si un balat cu a doua (pe care l-a recunoscut, ca sa nu fie odrasla Ghicu-

de stnt "de meserie", vor gasi desigur antecedente pe la Basarabii Danegti sau Draculesti sau la tatal prezumtiv allui Neagoe Basarab.

"Cind a venit clipa fatidica sa .. ~i plarda feclorla, a inceput sa tipe: se poa Nu se 0 tel Barbatul Ynsa, nemilos, l-a zis, ardeteneste, impingind in

vrajma§ie: Musa sa n re, -a a .. i!"

leasea copil din flori). Bataie de cap pentru genealogi~tii din veacurile viitcare: in acelasi an, doi copii legitimi din ooua mame diferite! Cu to ate ca,

6 P~~AI ~u BOI

Bani Ghica si-a rascumparat cu vir! pacatele tineretii printr-o atitudine exernplara in fnchisorile cornuniste. Din 1948, a tacut 11 ani de

puscane, in doua rate, iar toti eei, cunoscuf sau necunoscuti, care t-au intilnit pe la Canal sau prin Inchisori sin! unanimi pen!ru a spune ca a fast extraordinar A mers cruar pina la a-t pocni pe un gardian care-t batuse, de a mincat el, apoi, 0 bataie sora cu moartea. lnoraznea ~i sa sfideze cu vorba. Intr-o zi, trece un colonel de Securitate printre delinutii in9irati de-a lungul peretelui. Le spune, unuia 9i attuia: "Ai avut a suta de hectare, ai?" Aia se codeau, tn general: ba ca nu au fast ale lor, ci ale tatalui sau ale fratelui ... Ajuns la Bani: ,,$i tu ai avut a suta de hectare?" .Nueu am avut a mie!" $i man inca bataie,

in acea vreme, s·a intilnil9i s·a lmprieten il cu Coposu, alt caracter dirz, Odata au tost pedepsiti irnpreuna,

asati intr-o carcera atit de strlmta, ca nici unul nu putea nici pe jos sa se aseze, condarnnaf sa stea 24 de are "11 picioare, abia indoind genunchii, nemtncaf $i nebauti, Dupa decemone 'B9. la relnfiintarea Partidului

atio na 1- Taranesc. Coposu I-a n umi! oe Bani Ghica printre vlcepreseotntil oartidului. N-a stat multi ani cind a vazut cam cum stau lucrurile. S-a consacrat in mare parte la animarea unor cluburi de rugby, ca Iacuse parte in tinerete din echipa natlonala, fiind chiar, cica, un prim caz cind un ttnar de 17 ani participa la un campionat international. Anii de tnchlsoare i-au scurtat insa viata; dupa doi ani de boata chinuitoare, a rnurit in 2006.

la 13-14 ani. eram lndraqostit de ea §i cum eram atunei, in toate lunile de iarna, intern in Franta, ea sa am vesti, netndraznlnd sa-i scriu ei, scriam scrisori oarecare, anodine, lui frat-su Ion. Dar, binemteles, dupa un

Ea a tacut excelente studii de agronomie sl, in mediile universitare, s-a lndraqostit lulea de mararnureseanul Mihai Pop, mull mai virstnic decit ea, care va deveni vestitul etnolog $i tolclorist. Va pot spune (confidential)

"Aol Eu cu una a a

ai . ~i ar fi fugit. Dar iata ca s-au gasit mai multe de care sa se a' cu el !?i chiar sa-l ia de barbat, cu toate ca era scund ~i mai uritel inca decit ilustrul sau strabunic."

AI treilea caz se lntlrnpla sa fie an-dol, m-am indragostit de alta (0 ot cu 0 rubedenie de-a mea, tot poloneza, marea dragoste a [unetei asa, verisoara de-al treilea. Irina mele). asa ca am rarnas doar prieSturdza (Fof pentru intimi). Avea leni, curnerarn cu toata familia.

'0 ci'teva luni mai putin ca mine si,

ca maroa-sa, coana Irina, nascuta Cimpineanu, a cam strimbat din nas la inceput, la qlndul unei casatorii a fetei in afara ga:?tii protipendadei moldo-valahe. Dar, mai ttrztu, mi-a

•••

povestit mama, se lauda chiar ca ea Ii gasise asa sot bun. Nu mal spun, la fncepu!ul erei comuniste, cind cu vinatoarea impatriva celor "de origine social a nesanatoasa", satistactia lu Faf de a avea copii care la scoala se chemau Pop, si nu Brincoveanu sau Ghica sau Cantacuzino ...

Unchiul matern al lui Mihal era politlclanul taranist Ille Lazar, care va avea mal tfrziu soarta lui Maniu, a lui Mihalache ~i a allora. Cind I-am cunoscut, era foarle alert ~i volubil ~i umbla mereu cu un baston gros de promenade aratlnd mal mull a rnaciuca. EI pretindea ca tn spatele familiei aveau zapise ~i hrisoave dovedind ca se tragea din voievozil mararnureseni - nu mai stiu dace din Oragogegtl sau din

8

PlAI (0 BOI

Boqdanesti, Un fel de a insinua ca. Mihai al lui 0 depasaa cu a lungime pe Sturdzoaica. Mihal a fast atasat cultural al tarilla Bratislava, din 1941 pinS. in 1945, in perloada primei independente a Siovaciei. lnainte

lingvist Roman Jakobson, evreu rus refugial in State Ie Unite dupa '39. A~a se face ca, in era csausista, Jakobsen, care-l apreciase pe Mihai, se straduise sa-i obtina de la Guvernul roman invoirea de a preda din cfnd in cind Universitatii americane. Pe vremea ctnd eram in Africa, in Republica Niger, vine odata la mine un trnar american din Peace Corps (acea desteapta inventie a administratiei Kennedy: tineri absolventl de Universitate care Tn lac de serviciu militar accepta sa piece 14 luni in tari subdezvoltate din Africa sau Asia, platiti, traind ca localnicii 91 predind aoolo bruma lor de gtiinta) care allase ca sin! roman gi venea se-mi spuna ca avusese la Berkeley un protesor roman extraordinar. II tntreb cum il cheama. imi zice: "Mihal Pop". Aga am afla! eu ca apucase sa mai iasa din marea lnchisoare a tarii. Nu-i asa ca lumea e mica?

In 1971, Mihai Pop e ales pregedlnte al Societatii lnternatlcnale de etnologie gi folclor. Cu prilejul acesta, il potteste la masa, la Paris, renumitul etnolog britanie Julian PittRivers, care, Intimplator, era sotul unei verisoare primare a nevestimii! Aga ca aceasta reqaslre dupa 20 de ani avea loc in chiar casa (stravecne) unde nevasta-rnea ~i soacra-rnea locuiau, un etaj mai sus - adresa mea .oticiala". lara~i, lumea e mica.

Dupa intoarcerea mea tn tara, in '90, in anul urmator am locuit un an

"Du pa ee a observat in inti m itate aceasta pereehe, ea septuagenara, el oetogenar, a dra lsn i a cu p rI til ~i bun' ii, es ar1i· e z ci de ani, vazlndu-l cit de prevenitori sl draguti erau unul eu altul, a venit lntr-o zi la mine sa-rnl ziea, uimlta ~i

adrnlrativa: it ~tll ca e iubes . l!

de '39, apuease sa participe la congrese intemationale, bunaoara la Praga, unde-I cunoscuse pe marele

la Fof :;;i la Mihal in casa, aeesta din urrna usurtndu-rnl recapatarsa hirtiilor mele de nationalitate, Timp de

-

-

A patra pereche mixta pe care am cunoscut-o e cea a fiicei renurnitului carturar ardelean 2enovie Piclisanu, cu inginerul petrolist Ion (Johnny) Miclescu, din vechea familie bolereasca rnoldoveana. lntruclt el s-a refugiat in Grecia, iar ea in Africa, nu ne-am intilnit decit odata pensionari arnlndol la Paris. Perechea - dupa cite stiu - a trait in armonie. EI a murit .

acum trei sau patru ani. Daca-l evac . aiel e fiindca rna imprietenisem cu 2 fratele ei, 2enovie Picli~anu junior, 6

sirnpatic tlnar medic ce ne-a lost de @ .... Iii .. ...... _ ...... IIIIIII ... III ..... _ .... =~

mare ajutor cTnd eu eram secretar general al Comitetu lui de Asistenta al Refugiatilor Romani (CAROMAN). EI se avea bine - probabil chiar toarte bine, ca avea cnene apartamentului ei! - cu 0 doctorita ~efa de serviciu intr-un mare spital parizian. De cite ori aveam un biet refugiat bolnav, lara bani, fara asiqurare sociala si uneari chiar lara hirtii in regula, ne adresam lui Piclisanu $i rnlntenas Ii qasea loc in serviciile doamnei doctor. Din pacate, dupa vreo doi ani

a plecat, cu 0 cotoana sanitara, in Africa Ecuatoriala Franceza, Cind s-a inters, dupa un an, rnl-a povestlt cam cum ii tusese aventura acolo. Mi-a spus, intre allele, ca curnparase doua tetiscane de fo 15 ani. ii zic: "Doua? De ce doua?" 2ice: .Ca sa nu se plicttseascal Statsau

: ~s.a saptarnini a venit sa petreaca : _ 'loi $i nepoata-rnea Sandra, din .:. +enca, de 24 de ani. Dupa ce a oo~":al in intimitate aceasta pereche, ~:: septuaqenara, el octogenar, San:-a obi~nuita cu parinlii 91 bunicii, :eSpartiii de zeci de ani, vazlndu-i :: : de prevenitori $1 dragu1i erau unul z., altul, a venit tntr-o zi la mine sa-rni :: ca. uirnita 1;i<i admirativa: "Sa stii ca ::: se iubesc!" Mai sint 9i minuni pe urnea asta,

CTnd a lmplinit 90 de ani, sue:esoarea Academiei Republicii Socrallsts Romania a catadicsit sa-t "umeasca membru corespondent, sau asa ceva. indemnat de nevasa-sa, a acceptat, ca sa Ie mai pice o pomaria de un milion vechi (0 suta

de lei noi) pe luna.

de trancaneau toata ziulica la usa cortului. Cind rna intorceam seara, chemam pe una, sau pe cealalta, sau pe arnindoua ... "

ca mea sanellana era alta Africa, eu musulmani habotnici. De as fi indraznit sa rna ating de nevasta sau de fiica unui stab de acoto, ori

"Mi-a SpUS, intre altele, ca curnparase doua tetlscane de fo 15 ani. Ii zic: Do· a1 De

.... ? .. ""

c . , else sc .

Stateau de tranca neau toata zi u I ica la usa cor-

tului. Cin a ,p

8, sau pe cealalta, sau pe amindoua ... "

Ma intreb aeum: cind am plecat 9' eu in Africa, dupa citiva ani, daca nu cumva imaginea fete lor de la usa cortului nu era ascunsa pe undeva in creierul meu. Dar, ghinion, Afri-

Imi faceau de petrecanie, ori, in eel mai bun caz, primeam a doua zi bilet de avian retur Paris. Asa ca, pentru mine, visul cu fat a la usa cortului a rarnas un fel de fata morgana.

Martie 21)09 9

10 i. ""'I <u~OI

•• intr-o intll nire informala cu nudlsti], Elena Udrea a luat contact cu principalele probleme cu care se contrunta aceasta categorie soclala .

•• Anual, ne pteaca din tara cel putln 5-6 mii de nudistl .

•• Aceasta categorie este una dintre cele mal expuse .

•• Promitindu-Ie ca

se va apleca serios asupra problemei

lor, Elena Udrea le-a propus organizarea cit mai curind posibil a unui seminal pe tema "Nudismulincotro?"

.. Nudi~tii au cerut spar de periculozitate deoarece Ie intra nisip incur.

Martie 2009 f' 1 3

[DE LA JACK SPINTECATORUL LA MATACHE MACELARUL]

C U 11

Audierea martorilor a dural trsi zils de $edinte diurne $i nocturne. Publicul a umplut sala tribunalului pina la refuz, Nici un toe nu a rarnas neoeupat Uneori, preseointele Curtii, Nicolae Raeovieeanu, a trebuit sa. intervina pentru a face linists, 0 serie lunqa de martori s-a perindat la bara, Uni! chemati de aparare, altii de reprezentantul rninlsterului public, procurorul Ion Zamfirescu, altii de partea civila. Unii au spus ca Gaetane baiat bun, sducat, cu studii la Paris. Ca este generos, om cu frica lui Dumnezeu, miles $i prietenos. Ca umbla de obieei - pentru a 58 apara de eventuali agresori - eu un ciocan la el §i purta de regula revolver. Asadar, nuera asttel inarmat in saara tragediei pentru a o ucide pe loselina Leonida. Altii au spus ca aeuzatul nu se gasea trur-o situate fmanctara diliei.la,. Ii mergea bine, cJ$tigase cu 0 seara fnaintea dramei 80.000 de lei. Ar Ii gasit sa trnprumute sau sa ia credit in caz de nevote, datorita reputatiel bune pe eare 0 avea. Adica nu !rebuia sa a atace pe amanta lui, sa IT ia banii din sitonier, Altii au afirmat alte lucruri, nu toemai favarabile lui Gaetan. Aproplmdu-se

1 6

(Continuare din nurnarul trecut)

de 40 de ani, S8 slrntsa .ratat" $i voia sa dea 0 lovilura §i sa intre afaeeri sa se Tmbogateasea. Ca esuase Tn toate cornblnatllle lui eomerelale. CEt juca tot tirnpul carti, asta era ocupatia lui de baza. Cele mai tari rnarturii au venit din partea doctorului Antoniu, care 0 prirrtise pe victirna in clinica sa de la sosea :;;i a descris starea in care se atla dupa tratarnsntul aplicat de Gaetan. Alta depozltie a fost eea a servitoarei din strada Roma nr. 8 care l-a pus in incurcatura pe Oaetan. A fast apoi cea a doamnei Margareta Pillat, in casa careia traia de mai multi ani. Martora nu stla ca era inselata cu doamna Leonida pina. cind s-a produs drama. Gaetan 0 rovise eu teletomrl tn eap pe amanta in seara tatala, cino fI amanmtass ca o suna pe Margareta Pillat sa 0 anunte ea e la ea, a spus eineva. 0 alta depozltie care a arnutit sata a fost chiar a losefinei Leonida. Ea se alia in strainatate, la Paris, pentru diverse interventii ehirurgicale, dupe ce fusese destiqurata, Asa ca a transmis in seris ee avea de spus. Sala a aseultat povestea In versiunea ei. Cum tusese atacata, lovita violent. Cum 0 arnenmtase Gaetan eu revolverul, cum ii turase bani! :;;i lugise cTnd a auzit pasil servitoarei. Asa nu a mai

Vrcnma losetina Leonida dupa slinalnta

avut limp sa dea lac apartamentului cu sticla cu benzina pe care 0 avea la el. Apoi s-a citit stenograma oontruntarii dintre cei doi - losefina Leonida ~i Gheorghe Gaetan - in timpul anchelei. Tacere Numai In departare, citeva lovituri in tevi. Se lucra la reparatia cladirll.

17

incep pledoariile. Mari maestri ai barei se perlnda in lata Curtli, a juratik», a publicului. lncepe duelul oratoric. Partea civila, prin G. Meilani, deschide confruntarea. Ii face acuzatului un portret deIoe amabil Ii arata turpitudinile, modul de viata parazitar; a tocat averea parlntilor, exploateaza de alunci lemeile, traieste din expediente. Gaelan e constient ca .nu mai e cuceritorul de altadata". Mai traise cu losetina Leonida, a parasit-e, dar avind nevoie de bani, s-a lntors la ea momind-o cu diverse afaceri. "Gaetan a incercat sa. spuna ca a comis tapta sub imperiul unei excitari provocats de raporturi sexuale anormale ... " "Nici yorba de excitare anorrnala (a zis ~i

doctorul Antoniu) cind a fast asa de lucid lncit a fost in stare sa gaseasca ciocanul, sa se serveasca de el, sa.-~i intimideze victima cu revolverul, sa se spele, luind totodata ~I banii la plecare." "Sinleii chernaf sa [udecaf fapta unui personaj fantastic, aproape Jegendar! Fantastic prin vilva care i s-a facut ~i legendar prin reputata care i s-a creat. Nu avem sa ne ocuparn de laptul ca Gaelan e descendentul unei familii onorabile. Jucator de carti prolesionist, profitor al slabiciunilor temeiesti, cocainoman, brasseur de afaceri, nioiodata reusite!", zice in final. De fapt, era judecata a lume. "Cerem, in numele societatii, condamnarea lui Gaetan, Asasinii sa se duca la ocna, sa dea cu ttrnacopul la sare, iar nu cu ciocanul Tn femei!" Final dramatic. Aici se inchide ziua. Urrneaza ultima zi, cind se decide totul. Urmeaza 0 pauza.

Ca de obicei, afluen~a de public.

Multa lume insa ramine pe dinatara. Ziaristul de la Universul - 3 octombrie i 928 - noteaza: .Gindindu-se ca va fi 0 zi lunqa, cel mai multi dintre spectatori si-au adus merinde in pa-

chete ~i termosuri cu bauturi". .Lurnea stationeaza pe trotuarele din jurul Palatului de Justitie. Se intorc juratii de la rnasa. Dupa fiecare jurat care trebuie sa intre se strecoara cite un monom lung de curiosi. Parlarnentari cu comisartl ~i jandarmii, inqhesuiala, cearta, scandal, pina cind lumea rupe coloanele, invadind sala Curtii Inauntru, zapuseala curnplita, Femei lesinata sin! scoase, pe brats. afara la aero fn locul celor ce ies la orizontal altele intra vertical. Pracurorul de serviciu cere prin teleton sa se trimita urgent trupe de jandarmi in ajutorul acelora care au fast lnvinsl de curiozitatea rnorbida a publicului", cornenteaza cu ironia V.V. Stanclu In Biblioteca marilor procese. Procesul Gaetan (pag. 10).

r u 1~

Apararea vine la bara cu foarte putine atuuri In mine. Mai intii, Osvald Teodoreanu incearca sa ~tearga proasta impresie facuta pin a in ace I moment de acuzat. Prooesul mergea prost pentru Gaetan, Avocatul invoca atitudinea partinitoare a presei, vc'idit

Martie 2D{l9 1 7

delavorabila celui din boxa. Combate apoi actiunea partii civile. Zice ca Gaetan nu s-a dus la victirna cu gindul sa ii ia banii. Putea sa ii oblina tara violenta, data fiind natura relatlilor dinIre cei doi. A lost a cearta imre arnantl, atlt, nu 0 crima cu premeditare. Cere .un verdict de larga indulgenta". Trece la banI all avo cat al apararii, Vintila Dongoroz. Critica ordonanta definitiva facuta de judele instructor I. stanescu pentru ca alatura dovezi (Joviturl cauzaloare de slulire pe via1a") cu .Jnvinuirea de tllharie 9i tentative de omor", nedovedite. Cere ferm un verdict care sa stabileasca just vinovatia clientului sau, Urmeaza artlleria grea a apararii:

Aurelian Bentoiu !iii Hurmuz Aznavorian. Aznavorian a analizat logic faptele asa cum Ie vedea el, amintind 9i ea II cunoaste pe aeuzat inca din timpul studiilorde la Paris. Daca nu l-arcuncaste, a spus, nu ar garanta pentru el !?i nu l-ar fi aparat, Scoate din orconanta definitiva anumite contradlctil intre lapte, probe 9i acuzare 9i contesta ca Gaetan ar Ii tilharit-o pe losefina Leonida. Aurelian Bentoiu arninteste ca de sapts luni .asistarn la comentarea zilnica a faptului ce urrneaza a se judeea. Litere cit mai grease, cit mai seducatoare alimenteaza bolnavicioasa sete de senzationai, placerea saoica pentru abject 9i odios prin denaturarea grosolana a taptelor". .Domnilor, procesul acesta a gasi! temperatura rioicata in public 9i In prasa." .Puollcul se astepta cind s-a deschis aceasta u~a sa apara un monstru apocaliptic, un exemplar din ere qeoloqlce dlsparute. Decepfie, a aparut 0 fiinta debila eu tot specifieul uman Tn intreaga ei intati9are, lncovoiata sub greutatea unei acuzari nedrepte. Spectacol ratatl" Cere sa ,judecati cu moderatiune. neluind in consideratle declt ceea ce s-a dovedit in ace asta lneinta cu probe aici administrate". $edinta de zi se inchide aiei, lucrurile sin! inca neciare, nedeeise. $i de aceea palpitante. Publicul nu se rnisca,

4

$edinta de noaple se deschide la 22,30, cu interventla procurorului I.

18

PLAI eu 801

face lucrarilor procesului, adreseaza juratilor 0 ltsta cu cinci intrebari la care trebuie sa raspunda: ,,1. Acuzatul Gheorghe Gaetan este culpabil ca, in noaptea de 25 februarie 1928, prin vlolenta i-a rapit victimei 749.000 de lei eu cuget de a sl-i insusi? 2. Avea asupra sa revolver ~i ciocan la corniterea aeestei tapte? 3. A Intrebuintat violenta, amenintari, schilodiri asupra victimei? 4. A avut revolver asupra sa tara legiuita autorizare? 5. Esle locul sa i se acarde clrcurnstante usuratoare?", Imediat, urrneaza replica apararii, care insista pe disjungerea cauzei. Una ar f tllharia, cealalta, loviturile cauzatoare de slu1ire. Parlea civile. nu intervine. Procurorul Zamfirescu se opune categoric disjungerii. Curtea respinge cererea apararii. La ora 3,30, juratii se retrag in camera de chibzuire, sa ia 0 decizie. Procesul se apropie de deznodarnlnt.

Zamfirescu.

EI ii combate cu loqica strtnsa pe avocatii apararii. Demonstreaza faptele §i arata cum s-au petrecut ele, bazat pe piesele de la dosar 9i pe cele spuse de martori in fata Curtii. Pentru el, Gaetan e vinovat de un act premeditat. Apararea scrnrnoa tacnca §i Incearca sa disjunga procesul, Partea civila se abtine sa intervlna, dar Zarnfirescu se opune. Urrnaaza sa decida Curtea, care respinge. Apararaa ia ultimul cuvint prin doi avocati, A. Bentoiu §i IV Gruia. Dupa ce pledoariile lor se incheie, prssedintele Curtii 11 intreaba solemn pe Gaetan: .Acuzat, rnai ai ceva de adauqat?" Degeaba s-a pregatit publicul sa asculte o confesiune dramatica. Gaetan se rezurna sa spuna sec: .Nu, Nimie!" La ora 1 ,00, presedintele Curtii, Raeaviceanu, decrara dezbaterile Inchise, dar mai intii rezurna dezbaterile. prilej sa vorbsasca 0 ora §i [urnatate.

in finalul recapltularii pe care 0

ACTUL15

La ora 4,00, unul dintre jurati, Gabriel Thierin, cornunica ce a decis juriul. in sala, hniste absoluta. Acuzatul Gheorghe Gaetan spa ridicat in picioareo La prima Tnlrebare, raspunsul esle DA. La a doua, tot DA. La a treia, DA. La a patra, DA. La a cincea intrebare, DA, adica sa i S8 acorde acuzatului clrcurnstante "u!?uratoare". Frearnat In sara, un fel de desearcare nervoasa. Pre:;;edintele Curtii cere liniste, Partea civila declare ca T§li rezurna pretentlile materiale la numai un leu despaqubirt. Procurorullon Zamfirescu cere aplicarea textului leglii penale asa cum e prezentat In actul de acuzare. Apararea e clar ca a pierdut partida :;;i incaarca sa salveze ce se mai poate salva. Hurmuz Aznavorian cere Curtii indulgenta vizavi de acuzat ~i 0 "Iarga aplicare a circurnstantelor atenuante". Urmeaza ultimul act. Nicolae Racoviceanu - care condusese cu 0 mTna ferrna procesul - :;;i asesorii Leon Hadulsscu §ii Ion Rosnoveanu se retrag pentru deliberari. Dupa 0 lurnatate de ora, fix la 4,30, se rostaste sentinta: .Acuzatul Gheorghe Gaatan se condarnna sa sutere opt ani reciuziune, sa plateasca suma de un leu despaqubiri victimei :;;i sa i se contiste revolverul crimei". .Procurorul lon Zamfirescu, in nume.le justitiei, exprirna juratilor rnulturnlri pentru activitatea nobile. ce au depus in slujba dreptatii adevarate 1;>i societatii", noteaza Universul.

In termen de cinci zile, Gaetan putea sa ceara recurs, ceea ce a 1;>i tacut, dar fara succes. Sentinta a ramas definitiva.

ACTUL16

Adsvarata conciuzie a procesului a pus-o venerabilul gazetar Constantin Bacalbasa, Intr-un editorial din 4 octombrie, seria: "Juratii din IIfov aveau sa judece de asta data nu procesul unui am, ci procesul unei sistema reprezentate printr-un om. Depravarea in crsstere nelncetata, credinta ca prin indrazneala, prin cinism :;;i prin trtndavte Ie poti imbogati :;;i ridica au sperlat In cele din urrna vremuri partea sanatoasa a natiunil, Verdictul sste un

Era, la acea data, eel mai cunoscut gazetar. Dupa ce vazuse atitea, era plin inca de speranta 1;>i rarnasese un naiv. Societatea rornaneasca nu se asana, traia viermuiala - l-as zice normata - a lumii moderne, pline de conflicte, de rasturnari de situafie, de crize :;;i scandaluri, de afaceri dubioase. Rubricile judiciare ~j politiste, fap!ul divers, din presa, nu inceteaza pTn§. azi sa descris situatii de aces! tip care tradeaza condiiia periferica, mizeria urnans, defecte ireparabile ca lacornia, egoismul, vanitatea, amoralismul ~i cinismul. Dovada: asemenea procese se vor repeta, unul mai spectaculos declt altul. De unele ne vom ocupa ln episoadele urmatoars din cranica de moravuri a secolului XX, pentru ca, fireste, istoria nu se oprssta aici. •

Martie 2009 1 9

avertisment salutar, cacl sste dovada cil opinia publica se dezrnorteste ~i e hotarlta sa reactioneze. Fie ca acest inceput sa aiba urrnarl. .. Nu avem cruzimea sa ne bucuram de zdrobirea unei existents ~i ne pare sneer rau ca. un ttnar..; spa prabusit astlel in dezonoare. Dar totusi trebuie sa ne bucurarn ca dupa atita nepasare §i uitare - amindoua nascatoare de coruptie - a inceput, in sfir!?i!, 0 sanctiune. Sanciiunea in Romania este nu numai necesara, dar se irnpune".

Bacalbasa puncteaza corect miza pracesului. EI esle autorul inca citibilei Bucurestl! de altBdata, in mai multe volume, in care descrie cu har Bucurestil din vremea regelui Carol I, la belle epoque. La data procesului se aprapia de finalul unei cariere lungi 9i fertile.

Despre vestigiile comuniste

STATUI CIT

PENTRU UN ZOO MIC

In Ungaria, autoritatite au strinsloate statuile epocii comuniste in-tr-un fel de gradina zooloqica-parc al groazei ~i fac bani buni cu esta. Bizonli occidentali se nghesuie sa-i viziteze pe

~~:fI~!I!II~"~;~t' Marx, Engels, Janos Kadar

sau Matyas Rakosi din piatra sau

~""!!I bronz.

!~I!

La noi ruci rnacar comunistil In plina epoca a cultului personalltatii nu si-au tacut prea multe statui. Schlrnbarile de achlpa de la virtul conducerii PCR din anii '50 nu au lasat timp onor artistilor sa-l imortalizeze pe Ana Pauker, Lucretiu Patrascanu sau Vasile Luca. Dupa ce Nikita Hrusclov a condamnat .cu ltu I pe rsonal itatii", G heorgh i u-De] nu a avut chef sa l!?i taca un chip cioplit de mare conducator, Perioada proletcultista s-a manifesta! plenar in picture, grafica ~i literatura, mai putln in sculptura, Am incereat totusl sa idantlficarn potentialele exponate ale unui muzeu al sculpturilor comuniste.

In 1990, a existat un avint demolator anticomunist. Primele doua victime au fost Lenin §i Dr. Petru Groza.

CAP iN CAP

Pe 5 martie 1990, manitestantli din Plata Unlversitatit, insoti\i de o macara, l-au dat jos de pe soclu pe Lenin. Facut din bronz de catre

20

seulptorul Boris Caragea (metal rezultat din topirea statuii ecvestre a lui Carol I, a sculptorului croat Ivan Meslrovic), el era lnsurubat Tn Piata Presei. in aceea§i zi, multirnaa I-a doborit ~i pe fostul premier Dr. Petru Graza, care era amplasat in fa\a Faeultajii de Mediclna de linga Eroilor. L-am cunoscut personal pe omul care le-a dat jos. Era macaraglur Gigi Gavrilescu, victlma a represlunllor de dupa evenimentele de la Brasov, di n 1987. S aracu I, a stirsit rau, S-a spinzurat ciliva ani mai tlrzlu, in sediul Aliantei Civice, unde era portar. A tasar un bilel prin care spunea ca e dezarnaql! de clasa politiea romaneasca.

Habar nu am ee s-a intirnplat cu cele doua magaoaie de bronz imediat dupa ce au fast date jos. Cert e ca au aterizat, nu se stle cum, la Mogo§oaia, in spatele unui zid al Palatulul Brincovenesc. Cei dol .camarazi de cauza" zac eu capatinile lipite una de alta, ca doi siamezi dintre care Lenin e, binelnteles, eel mai dezvoltat.

il PUTEAU PICIOARELE

Un alt monument exilat, ba chiar de doua ori, a fost statuia Ostasulul sovietic. Faeuta de Constantin Baraschi, un favorit al regimului, ea era foarte tnatta, "eliberatorul" fiind cocotat pe un fel de par. Pastore:

Teodoreanu a seris despre ea 0 epiqrama, din care rezulta ca 501- datul rus era la 0 asemenea inaltime fiindes. Ii puteau picioarele, nu fiindca il iubeau popoarele. Initial a fost pus la loe de einste, fix in Plata Victoriei.

·lOC RICU

'"

TAlA

I

. 0-

c ....

Martie 2009 " 2 3

, MIHAl MINCAN

PLAI c.u DOl

Beggars Banquet-ul Rolling stonesnor, Sgt. Pepper-ul Beatlesilor sau Surrealistic Pillow al celor de la Jefferson Airplane. lata citeva dintre simbolurile exploziei de prafuri albe din America anilor '60 ~i ale pastilelor colorate, condimentate cu 0 spuma de lecturi de blblloteca de earner, trecute prin sistemele filosofico-mistice ale unor guru ai epocii §i ridlcate la rang de acte de culture numai bune pentru patrimoniul universal de rnacelut din Vietnam. Explozia asta de genii pe centimetru patrat era insa doar la supratata, Casele de productie, rnarile centre de expozifii ~i editurile scoteau pe piata in acea perloada exact ceea .ce-l interesa pe popor". Dupe acest sistem, din punct de vedere ideolog tco-artlstic, Sexy Braileanca l-a avut d rept precursori pe Jim Morrison 9i Jimi Hendrix, produse cerute la un anumit moment de 0 piata definite. de anumite caracterlsticl ~i un anume partret de cansumator.

Tn acest limp, in underground-ul din New York, un grup de baieti simpatici i§li pusese In minte, nici mai rnult, nici mai putin, decit sa retaca marea cultura americana,

aia din timpul lui Walt Whitman ~i Gershwin, dar updatata la epaca dragurilor. Ce-i drept, nu despre muzica sirnforuca §i poezii lungi §i patriatice era vorba aiei. Heuniti sub titulatura Fluxus, a cornbinatia lntre cfteva principii estetice dadaiste §i altele preluate direct din teoria campozitarului american John Cage, acesti lineri §i nebuni organizau un soi de cenacluri literare, definite in jurul unar reguli mai mull sau mai pUlin stricte. La Monte Young, una dintre figurile mareante ale acelar ani, organiza periodic Theater of Eternal Music, In care un grup constant de rnuzicieni interpreta bucati ce ajungeau :;;i pina la 30 de minute canstTnd lntr-o singura Jinie rnelodica eu doar una sau doua variatii. Expozitii de arta centemporana, organizate de compozitorul George Brecht, erau puse la eale sub principiul .Cea mai mica unitate a unel sltuatil artistice posibile", iar Andy Warhol i~j definitiva celebra teorie a celor ,,15 minute de celebritate" printr-o serie de concerte lnsojite, In lundal, de proiectia unor filme personale, prezentate ca opere de arta, In fapt exercitii naive cu

La ManIs Young

, ..

iz pornogralic.

In tearie, rniscarea Fluxus s-a definit prin patru principii, preluale din mrscarea dadaista !?i modifieate prin teariile media ale epocii: "Flux us este o atitudine, nu 0 rniscare". .Fluxus este inter-media; organizatorii sunt interesaf de madul in care diverse mijloace media interactioneaza In momentul in care sunt combinate", .Lucrarile Fluxus sun! simple §ii scurte" ~i .Urnorul esle a caracteristica ssentiala a miscarii".

Putini ar fi putut anticipa ca din ghiveeiul asta filosafico-mediatic, alcatult din .personalitati" care de care mai scolite in ale artei de mare rang, ar Ii putut rezulta ceva cu adevarat semniflcativ. Tatul a inceput ca 0 intlmplare. Unul dintre ansamblurile artislice alcatuite de Andy Warhol, alcatuit, printre alli1, din John Cale si Lou Reed, avea sa scoata, peste numai un an, Velvet Underground, cu a banana pe post de coperta, punctul maxim al miscarli Fluxus, considera! astazi probabil eel mai important, rnacar cultural, album de rnuzica cornerclala produs vrsodata in America.

Citeva elemente de background.

Lou Reed fusese scolit si era prieten la catararna cu Delmore Schwartz, probabil ultimul poet semnifica!iv pe care l-a dat America de la Whitman incoace, iar visul sau era sa aduca 'in muzica cornerciala .. The Great American Culture". Asa se face ca pe Velvet Underground se aud versuri despre lucruri interzise plna la acel moment,

Delmore Schwartz

nu iubirile CU iz de serbet ale lui Elvis sau cinleeele despre partide de amor in campania unor femei grase ale celor de la Rolling Stones, ci heroina, sado-rnasochismul, instructiuni despre cum sa-ti procuri droguri sau poeme ce se intindeau in melodii de peste 15 minute.

Nici John Gale nu a stat chiar de pornanji. Educa! de La Monte Young §ii John Gage, si-a mutat carzile de la chitara pe vioara, inversTndu-le, lntr-un sunet ce mimeaza, pe alocuri, spargerea colecfiei de bibelouri a bunlcil. Primul album urma sa fie produs de Andy Warhol ~i, In lipsa oricarui single §if a evitarii publicitatll, a rarnas ingropat ani buni in analele mi~carii Fluxus.

Turneul care a urmat a fost alcatuit, dupa sistemul Andy Warhol, din .pertorrnance'vurt ce nu se lntindeau pemai mult dejurnatate de ora. Muzica era cornpletata de aceleasi filmulete cretinoide ale mentorului proiectate in fundal. dupa sistemul .Muzica e buns, dar mai deqraba ca pentru un soundtrack". Velvet Underground au lichldat conturile dupa numai trei ani, psrioada in care, in America, topurile era dominate de Tom Jones. Nico, vocalista Iolosita oeazional pe prirnul album, a seas 0 suita de trei productii muzicale ce aveau sa lnitieza curenlui goth. A murit in 1988, intr-un accident stupid de btcicleta. Lou Reed ~i John Cale tralesc §if astazi §ii compun rnuzlca buna. Mi~carea Fluxus nu mai exista de ani buni, flind, din cTnd in clnd, arnintita in vreun manual de istoria artei contemporane .•

Velvet Underground

Fluxus

John Cale

Martie 20()9

25

Dacii ciobanii vor deveni persoane fizice autorizate, atunci:

• soterll vor ajunge persoane fizice motorizate

batrinii vor ajunge persoane fizice anchilozate

• tuberculosll vor ajunge persoane ftizice autorizate

preotll vor ajunge persoane mistice autorizate

psihologii vor ajunge persoane psihice autorizate

• paduraril vor ajunge persoane silvice autorizate

• chlrnlstll vor deveni persoane chimice autorizate

poetll vor deveni persoane lirice autorizate

MMie2009 27

[MULTI CHEMATI, PUTINI ALEX]

ALEX STEFANESCU

28

'LAI ~u 101

Jrna ecre

1 februarie2009. Sint in drum spre Oradea, intr-o ma~ina condusa de un sorer ttnar, Vorbeste necontenit, despre gratarul pe care l-a facut cu 0 zi inainte, irnpreuna cu prielenii lui. tn tata blocului, despre manelele pe care le-au ascultat cu 10tii la un casetofon dat la maximum. despre cum au protestat vecinii - un "gabor" ~i a "baba nebuna" -, cerindu-Ie sa taca llniste, despre cum au dat casetofonul mai incet doar cu faarte putin, despre cum au discutat apoi despre fotbal pina la doua noaptea, despre cum s-au certal, despre cum s-au impacat ... Simi ca amejesc. $i lncepe sa ma doara capul, In zadar vad munli acopenf de zapada pina departe in zare. in zadar straluceste saarele. II rog pe sorer sa taca, expticindu-i ea trebuie sa tin la Oradea 0 conterlnta ::,;i ca vreau sa-rnl lac ordine in idei. Tace brusc, ca electrocutat. Se uita indTrjit lnalnte ::,;i, din cind in cind, in oglinda retrovizoare din interior, ea sa ma examineze tuqitiv. Taee cu dintii strlnsi. Dupa doua ore,

Irni spune deznadaiduit:

- Nu va suparatt, nu mai potl

$i ineepe din nou sa vorbeasca, dezUintuit.

2 februarie 2009. Aici, la Oradea, sint pre::,;edinte de onoare al Olimpiadei de Limba §i Literatura Hornana pe tara. La deschiderea Olimpiadei, in sara de spectaeole a Casei de Cu Itu ra, se aM trei sute si ceva de elevi (baieti, dar mai ales fete) eu figuri inteligente. Le spun de ee menta sa se oeupe de literatura $i In viitor, dupa terminarea liceului.

- Cititul Ii face pe oameni mai trurnosi. Nu numai sutletaste, ci !?i la infati$are. Daca iesirn acum cu iotii pe strada $i ne ultarn la tracatori, eu pot sa va spun despre fiecare dintre ei, doar dupa cum arata, daca citeste sau nu. Cei care citese au figuri armoruoase, iluminate. Cei care nu citesc sint uri!i foc, ca niste urangutani.

lata cazuJ meu. Am cltit mii de carti, de-a lungul vietii, ::,;i am devenit extraordinar de frumos. Dar a lost de ajuns sa fac douasprezece are, cu

..:x: :::> "0 '@

I -><

~

'" :::.

@ ----------~~

rnasina, de la Bucuresti la Oradea, limp in care n-am citit, §i iata C8 prost arat acum!

Slnt sigur ca l-am convins cu ace asia istorie tantazlsta (nu chiar cu totul lantezlsta) ca pasiunea lor pentru carli are lndreptatire, mai mull decit daca le-a~ ti vorbil despre functia eoqnitlva si torrnativa a literaturii. Dupa intilnire, multi dintre el au vrut sa S8 fotografieze cu mine. Exact ca in visurile mele (secrete), tinere de 17-1 Bani, frumoase, asteptau, nerabdatoare, sa Ie vina rlndul la totografiat Le-arn spus cu urnor: .Jau 0 taxa de un leu pentru fiecare totografle". 0 tata, cu §i rnai mull urnor, a scos 0 bancnota de zece lei ~i a explicat pe tonul cuiva care face 0 afacere serioasa: "Vreau poze cu durnneavoastra de zece lei!"

3 februarie 2009. stnt, lmpreuna cu elevii de la Olimpiada, la Pe?1'era Ursilor, Me irnpresioneaza ceea ce ne spune ghidul, ca stalactitele ~i stalagmitele cresc, prin msurnarea unor depuneri lente, cu cite un csntimetru cub in douazeci de ani (uneori in §i

mai mull limp, pine la 0 sura de ani, depinde de cantitatea de calcar - infinitezirnala - din fiecare picatura de apa cazuta din tavanul pesterii), Formele care au lual nastere in mii de ani par rodul unei imagina\ii exuberante sau lenebroase. Unele ~sa-

suraraa de fantasme de calcar! Daca loti tinerii din Romania ar Ii ca ei, as rnuri (atunci dnd a;;; muri) Irnpacat,

B februarie 2009. Inainte de 1989, februarie era Luna eartH la sate. Scriitori si activi§ti de partid, editori ~i

"DacaIeslm acum C~ toti.i pe strada ii ne ultarn la trecatort, eu pot sa va spun despre fiecare dintre el, doar dupa cum arata. daca clteste sau nu. "

loane" seamana cu interioarel.e unor palate lmparatestl, cu figuri de sfetnici batrini 9i cu candelabre feeriee. Allele te ingrozesc, ca ma§tile grote~tj dintr-un cosrnar. Dar eu nu ma uit la acest spectacol. Ii privesc, fascinal, pe tinerii din JUT. Ce frurnosi sint! Se confirrna teo ria mea. $i ce figuri iluminate au, in timp ce adrnira desta-

ziaristi, librari :;oi uneori ~i efte un actor, invitat ca sa citeasca satenilor cite un fragment dintr-un volum recent aparut, luau drumul sate lor (de unde se intorceau cu pretioase pachete de carnesi brtnza), lrnl aduc aminte cum s-a destasurat unica mea participate la Luna cartii la sate. Era in februarie 1'972, aveam douazeci §i

Manie 2D09 " 2 9

GAL~IU'" DE ARTA D'GITALA

~I' ... 111 ..... I MI~l_.'I:._'l .,. II' Iii.r ..... ' ••

patru de ani !?i jumatats ~i lucram ca redactor la revista Tomis din Constanta. in martie urma sa plec tn armata. Ca redactor al revistei Tomis, am fast cooplal intr-un grup de scriitori :;;i actlvlsti care avea "sarcina" sa participe la 0 intilnira cu cititorii intr-un sat (din pacate, nu-mi aduc aminte numele satului, sin! originar din Bueovina, iar toponimele din 00- brogea mi s-au parut intotdeauna ciudate si greu de memorat: Topraisar, Cobadin etc.). Intr-o dirnineata geroasa, ne-am suit cu totii inlr-un microbuz de la "gospodaria de partid" !?i .ne-arn deplasat" in eomuna in cauza, Ne-arn april intii la Primarie ("eonsiliul cornunal"), unde am fost primi\i eu tuiea fiarta, Apol ne-am rnutat la caminul cultural, intr-o sara nelncalzita, in care se vedeau aburii resplratlel iesindu-ne din gura la fiecare cuvint rostit. Scriitarii din grup

30

PLAI cu aOI

prin birouri (era 0 sala relativ mica, nu sala de spectacole). Nu mal tin minte ee s-a spus. Dar imi adue aminte ce nedurneriti erau taranii cind poetul isi declama cu erntaza versurile din care nimeni (nici rnacar eu, crincul literar) nu inteleqea nirnic, Se uitau la el ca la un poplndau iesit pe neasteptate din pamlnt, ln limp ce ei soar Ii attat la prasit, Trasnitele combinatit de cuvinte, dej?i indescitrabile, nu ii plictiseau, ei ii uimeau necontenit ~i ii taceau sa alba 0 mina grava, de filosofi.

Mai rau a fosl clnd a inceput sa citeasca prozatorul un fragment de roman, despre start sutletesti abisale, descrise in kaze arborescente. Taranii si-au pierdut repede curiozitatea. Dupa un limp, pe unii i-a cuprins samnul. i~i tineau barbia cu mina, dar in zadar. Tresareau speriatl cind adormeau si ineercau din rasputen, in zadar, sa ramina trejL Prozatorului nu ii era deloe mila de e1. Neavind parte de audienta in lumea literara, slmtea nevoia sa-~i ia revansa aici, pe seama

l unui public inocent ~i docil.

c:, Am rosit pentru el. t-a chinuit, ea

'"

.~ pe hotii de cai, mai bine de a ora.

"8 pina la istovire. A urmat 0 rnasa ~ testiva, oterita de un taran mai

c:

~ lnstarit, acasa la el. Acolo am remar-

~ cat - si n-am uitat nici pina azi - cum

mincau activlstii. Nu aratau deloc ca se oucura de bunata1ile scoase la iveala, de gazda. cu generozitate. Mineau lncruntati, stind in picioare. Aveau aerul ca Tndeplinesc 0 obliqalie, din devotament fata de partidul cornunist. Eu, lipsit de experienta, am reaetionat entuziast la aducerea tiecarui fel de mincare. Am laudat piinea calda scoasa atunei din cuptor, am laudat vinul rosu extras cu furtunul din butoiul din pivnila. $i am mai ~i trTntit a gluma care i-a facut pe toti sa tncrerneneasca (tara ca eu sa inteleg de eel. Am spus: .Daca stiam ca se man inca asa de bine, as fi participat de multe ori pina aeum la Luna earJii fa sate".

Urmarea: a doua zi am fost chemat la Comitetul Judetean Constanta al PCR ~i certat aspru penlru denigrarea activilalii de eulturalizare a maselor destasurate de partidul comunist.

erau un poet excentrlc, autor al unor versuri alambicate §i ininteligibile, pline de euvinte scrise cu majuscule, ~l un prozator ambltios, cu mult temperament, arras de analiza psiholoqica (arnindoi - scriitori lipslti de cine stie ce talent, dar oameni pttoresti ~i placu1i; din pacate, nu mai sint azi in viata). Eu, in calitate de tinar critic 11- terar, trebula sa-l prezint publlcului. Am luat lac toti trei la .prezldlu", tlanca] de un activist de la sectia de propaganda a Comitetulul Judetean al PCR ~i de altul de la Comitetul de Cultura, La acaeasi mas a s-a asezat §i primarul comunei.

Publicul era format din clnclsprezece-saisprezece tarani obositi de munca ~i trnbracaf gros (cu sumane grele ~i caeiuli - barbatu, cu cojaaee ~i basma Ie de Iina aspra - femelle). Stataau tflcuti ~i respectuosi in scaunele desperecheate aduse de



-

DANIEL BAETELU

~l grlpa



Pentru a va pastra sanatatea, primul aspect pe care trebule sa II aveti in vedere este 0 alimentatie echilibrata. Pute~i minca lini§lit aliments compacts precurn saorma, hamburgeri, pizza §i alte produse pe care Ie gasi!i la fast-food-ul din colt care of era un raport calitate-pret echilibrat. Alimentali numai cu benzina lara plumb ~i mergeti lunar sa va echihbra] jantele la ma§ina, consumati alimente care au stat la caldura sau in contact cu insectele, ca doar musca e izvor de sanatate,

• Evita\i contactul cu persoane care ar putea fi bolnave. Este recomandat sa nu avetl niei un fel de relatii intime, deoarece riscul de a contacts 0 gripa de la 0 alta psrsoana este foarte mare in acesl caz. Oriel! de atraqatoars ar Ii tipa este recomandal sa retuzati, lntruclt sanatatea e mal ouna decil toate, De asemenea, evitati mediile in care clientii sint trataf cu raceala, la medic, in adrninistratia publica etc.

Pentru a va rnenune un tonus bun, consurnati

multe lichide. Spalati-va cit mal des pe miini cu sapun lichid, rnodlficaf lnstalatia de Irinare a rnasinii pentru a consuma lichid de f!'ina §i schimbati lichidul de raclre. Mergeli in magazine pentru a profita de lichidarile de stoc, dar pastraf ceva liehiditati :;;i pentru bautura.

• Autosugestia este

un aspect demn de luat in seams pentru a va rnenune sanatos. Consurnati alcool cit mai des pentru a va da ocazla sa ciocn~i un pahar. Nu uitati sa va ura\i "Sanalate! Noroc!" de tiecare data. Va pule~ folosi irnaqlnatla pentru a crea diverse infuzii de plante sau medicamente penlru a bea in sanatatsa durnnsavoastra. Evila\i totu~i sa ajungeti la raooare.

in cazul in care deja v-ati lmbolnavlt. ie~it;i din casa :;;i staf cit rnai mult in Irig, temperalurile scazuts omoara microbii. Spilla1i geamurile cu apa rece, penlru ca unde nu intra soarele pe geam intra doetorul pe u~a ~i costa mai mult. De asemenea, cumparatl pui congelali ii invatali-i sa zboare, doar pui pe pui de gutura] se scoate .•

Ma.me 2009 3 1

32

(Continuare din nurnarul trecut)

rnaternatlca, am iesit dintre zqrnenori !?i ne-am blocat intr-un fluviu de rnasini.

Intrasem pe Long Street, una dintre cele mai fierbinti strazi de pe planets.

LONG STREET

lrnaqinati-va Varna Veche, lntr-o slrnbata saara de iulie, teleportata direct in centrul New York-ului. Prin cornparatie cu Long Street, Cartierul R01?u din Amsterdam pare 0 rnanastlre de maici.

Nu se putea inainta decit in rilm de centimetri pe minut, claxonind continuo. Grupuri de oameni in diferite eulori ~i stadli de betie traversau nonsalant printre rnasini, in drum spre urrnatoru) bar. Fete frumoase, elegant Irnbracate, vomitau la colt de strada, Prostituate negre, ca niste sculpturi de cauciuc, se unduiau lasciv linga intrarlle cluburilor. Explozia de eulori, de lumina $i de rnuzica iti facea creierul sa flarba, De 0 parte $1 de alta a strazii erau cladiri veehi, in stil colonial, amenajate ca restaurante sau cluburi. Terasele etajate, pe un fel de balcoane uriase, Tnconjurau eladirtle ca niste centuri.

La clubul Zu'la, un trombon 11.1- minos pulsa pe perele in sunetul basilor, Pe terasa-balcon de la etajul intll, un negru de vreo doi metri dansa cu 0 blonda pe umeri. Parea suedeza, dupa lungimea plctoarelor. Tipa ridea, bind direct dintr-o sticla de sarnpanie, pe care 0 agi!a deasupra capului. Jurnatate din bautura i se scurgea pe fata §i pe gil, iar

IONUT $ENDAOIU

in drum spre parcare, Neil ns-a explicat ca vrea sa ne invite in Bronx, un club cool In care yin foarte multi tipi duri ca nol, care lucreaza pe vapoare. Dar vin :;;i baieti finuti ca el, carelucreaza in advertising ... Bronx era, de rapt, un club pentru hornosexu-

ali - cine sa-!?i mai dea seama atunci? Stefano ~i Robert se tineau pe picioare destul cit sa mai bea ceva, indiferent unde.

Ne-am urcat In rnasrna lui Neil, 0 Toyota Corolla, sl am demarat. Sa inchiriezi 0 astfel de ma$ina in Cape Town era 0 nimica toata: echivalentul a 15 $ pe zi. Pentru banii astla, in Bucuresti nu lnchlriezl nicl rnacar o Dacia cu motor pe folie, vorba 11.1' Parazitii, Robert s-a urcat In fata, linga Neil, eu cu Stefano, in spate. Masina avea cutie automata, asa ca Neil nu a treburt Sa-9i tina prea mull timp mina pe schlrnbator, ci direct pe genunchiul lui. Robert. Robert era Insa mult prea ocupal sa-§i aprinda o tigara, cu 0 bricheta care nu-l mai asculta.

Am ajuns in cenlrul financiar al Cape Town-ului. Strazl care se intretaie in unghi drept, flancate de cI ad iri de beton 9i stlcla cu 20-30 de etaje. Totul pare taiat cu laserul. Dupa citeva intersecpl gen caiet de

PlAI (U 801

Long Street, cea mai .fierbinle" strada din Cape Town. De lap!, una dintre cele mal fierbir1\i din lurne, dupa unli cunoscaton. ..

rochia era deja tleasca. Din cind in cind, negrul dadea capul pe spate iiii deschidea gura, tar sa Ii turna cite 0 portie generoasa.

MAMA AFRICA

Cladirea urmatoara era acoperita, de sus plna ios, in graffiti. Se numea Mama Africa. Dinauntru se auzea un sunet disperat de saxoton, urrnartt de un bubuit salbatic de tobe. Parca era 0 femeie care iipa, fugarita de deuazect de bastmasi hotariti sa 0 violeze. Saxofonul a tacut brusc :;;i a intrat un instrument traditional ce scotea un sunet ca de gemete. Ritmul tobelor a devenit infernal. Mi s-a facut pielea gainH. Daca nu intram in clubul ala atunci, cred as fi murit de curiozitate in secunda urrnatoare.

- Neil, coborim aiel, am zis :?i am deschis portiera. Masina abia inain-

Clubul Mama Africa. pe atara,

tauricurn.

- Cacat! s-a tntors Neil, am hotartt sa mergem in Bronx. Ajungem in 15 minute.

- Buna idee, Doc, hai sa bem ceva aiei! Robert a deschis larg U$8 §i a iesit clatinlndu-se,

Neil a mai Inaintat citiva rnetrl,

apoi a april :?i a coborT! :;;i el, trintind portiera. Oricum nu era singura ma§ina oprita direct pe carosabil. In Bucuresti ar fi fast probabll llnsat. dar aiel nu a primit decit vreo duzina de injuraturi, in 4-5 limbi diferite. Ca sa se trezeasca, Stefano incepuse :;;i el sa injure in italiana.

Martie 2009 3 3

Mama Afnca ~I pe dlnauntru.

Inlrarea era 20 rand, adica ceva gen un euro ~i [urnatate. Bodyquardul statea de palavre cu dOU8 mulatre, focoase de-tl taiau respiratia.

Asa cum rna asteptarn, lnauntru era nebunie. Pe seena care domina ringul de dans erau sase tipi, cinci negri ~i - culmea! - un alb, incredibil de tineri, lucind de transpiratte, care loveau tobele cu 0 asemenea frecventa ca abia Ie mai puteai vedea miinlle. Saxofonistul era in maiou, acoperit de 0 pelicula de sudoare. Venele de pe git erau umflate ca nista eabluri de resou.

Robert s-a repezit la singura rnasa libera, pe care a ochit-o undeva linga bar. Era, bmetnteles, masa cu elichela NO SMOKERS, care banutesc ca nu mai eonta deloe. Stefano ~i Neil s-au strecurat dupa el, in limp ce eu am pornit, ca hipnotizat, spre scena.

o neqresa, cu bucile inghesuite intr-o justa de blugi vicios de scurta ~i de rnulata, a ureal pe scena. Aitmul tabelor a devenit prevestitor de

34

PlAI <oJ BOI

Din pacats, totogratille nu au senor,

turtuna, Furtuna hormonala. Negresa si-a ridicat tricoul pina sub tite ~i l-a lnnodat. Saxofonistul a luat microtonul.

- Hei, e timpul sa Tncingem un pic atmosfera, nu? Joy, aid ITnga mine, 0 sa va lnvete cr,iva pasl de dans, Este

un dans traditional Zulu, foarte simplu 91. .. aaa ... destul de sexy. Pentru Tnceput, doar pnvql-o pe Joy.

Nu era chiar asa de usor 5-0 privesti pe Joy. Plna una-alta, eu nu reusearn sa-I privesc decit fundul. Joy marca ritmul sacadat al

Sandy. din Sierra Leone, Vazfndu-i decolteul, Rober! a ajuns la concluzta c~ a baut prea mult.

tobelor cu mi9cari ale buciior de sus in jos. Violenta rnlscaril crestea cu fiecare bataie, coborind talia fustei tot mal rnult, Dupa fiecare bubuitura S8 mai dezveleau ciiiva cm2 de piele. Pe buca sUnga era un tatual auriu cu ... imediat va spun ... cu un cap de pantara.

- Gala, baieti, e suficient! Joy a strlns la loe eureaua, cu a rniscare dibace. Talia lustei a rarnas asa, plna la jumatatsa feselor. Teorelie, puteai sa Ii faci 0 injsctie lara problems. Teoretic!

Apoi a inceput "Iectia de dans", Nu intru in detalii, ideea de baza era balansul: fata din bazin, baiatul din umerl, apropundu-se ritrnic la ci\iva centimetri, fara sa S8 atinga, dupa care se indepartau. Hitmic lnsernnind versiunea atricana a notiuni~.

Ssnzatia era nu ca Joy T~i mlsoa fundul in ritmul tobelor, ci parca muzica insa9i era produsa de bucile ei. Linga mine, in momentul ala, era un cuplu de tunsf asiatici, usor

tomnalici. Ea, mica, slabuta, tacea poze, el zimbea cu stoicism, rezemal de perele, tinTnd in rnlna dreapta berea lui, in stinga, Martini-ul ei. De antebratul drept avea agata!a 0 urnoreta. Cind saxofonistul ne-a spus sa dansarn, japoneza s-a conformal imediat. A atirnat camera foto de gl'lui dumnealui, apoi s-a postal In tata mea. lncerclnd sa imite mlscarils din bazin ale lui Joy. Era ca si cum Milzura Arghezi ar Tneerea $·0 imite pe Tina Turner.

Tocrnai ma gindeam sa ma intorc la rnasa, cind rnicuta asiatica rni-a disparut bruse din raza vlzuata, izbita ca dininti"mplare de un sold hotarit Proprielara soldului se numea Sandy §i era din Sierra Leone.

MAMA LEONE

Ooamne, ce tiie aveal Erauexpuse intr-un decolteu cu care ar fi putut bloca traticul oriunde in lurne doar Iragind aer in piept. Daca ridiea urnarul drept, sfircul drept iesea din

sutien. Cind tasa umarul la lac, sfircul disparea, dar in secunda urrnatoare ridica umarul sting, ca doar nu era traiera. Efectul era ametitor,

Oche.larii rni s-au aburit inainle ca ritmul tobelor sa ajunga 18 apogeu. Sandy dansa in transa, pare a era 0 pasare exotica In tirnpul unui ritual nuptial. Ma rag, 0 pasare cu trte ...

M-am retras sa-mi. iau 0 bere.

- Ce taci, nu mai dansezi cu mine?

- Glumesti? Daca nu beau a bere acurn, ma descompun!

- Ai cam transpirat, intr-adevar, a zlrnbitea. .Transpirat" era un eufemism. Eram flea~ca.

Am condus-o la noi la rnasa si am invitat-o sa se aseze 11nga Stefano. Robert plecase pe ringul de dans, iar Neil il mingiia pe italian pe fata, explicindu-i ce bine t-ar sta daca st-ar pune un piercing aici, un inel aeolo .... $i un tatuaj cu un eolibri rnic-rnic, uile, aiel, pe gil, ling a lobul urschii.

M·am dus la bar, sa comand

Un tel de fast foodcu mTncare traditionala efricenii. amenajat direct pe lraluarul din Long Street irllimp ce f~ceam paza asia, cineva ml-a fural telefonul mobiL

bauturile. Sandy a vrut 0 Savanna, un fel de cidru local.

Aparitia negresei I-a lasat pe Neil cu miinile in aero Dupa ce a reusit sa-sl ridice ochii din decolteul ei, Stefano i-a soptit ceva la ureche. Sandy i-a aratat citra 10, cu degetele arnbelor miini. Apoi s-au ridioat arnlndoi 9i au plecat spre toalata,

- Dottore, ce inseamna .ten bucks"? rn-a intrebat Stefano, in italian a, cind a trecut pe linga bar.

- Zece parai. t.asa-i 0 bancnota de 10 euro.

Buda pentru doamne din Mama Africa avea pe tot perelele un graffiti cu 0 rnutatra senzuala care musca voluptuos dintr-un copan de pui. De pui de strut, credo

- Oho! Amicul tau italian are chef de distractie in seara astal Saxofonistul rni-a zimbit complies. Era §oi el la bar, tocmai lua 0 pauza de tigara !?i gin tonic. Am lost intr-un turneu in ltalia, anu' trecut. Hal sa-l facem 0 surpriaal

36

PlAI (.\} DOl

Am ciocnit paharele, sl-a strivit 1igara in scrumiera §i a pornit spre scena.

Mamma Mia!

A dus saxofon u Iia gu ra ~i a inceput .Notti magiche", vrajeala aia liricolda cintata de Gianna Nannini. Baie\ii de la percutie l-au ascultat pret de ctteva secunde, apoi auinceputsaloveasca in instrumente dupa cum sirnteau ei ca trebuie prelucrata piasa. Un timp, s-au \inul dupa saxofon, apoi si-au impus ritmul. CTnd Joy a luat microfonul, tot clubul era deja in picioare.

Notti maaaaagiche... lnsegueeeendo un goaL.. Versuril'e italienesti, cintate eu accent Afrikaans ~i cu vocea ei grava, sunau absolut delicios.

Nu a rnai apucat al treilea vers, ca usa de la buda s-a izbit de perete. Stefano s-a napustit atara, incheindu-se la illi\ 9i eintind cu patos:

- Sooooollo il cielooo ...

Din trei pasl a fost pe scena, linga

Joy, la tlrnp pentru a termina refrenul in duet:

- Di un'estaaaatee ltaliaaaa-nana-na-naaaaaaaaa ...

Publieul aplauda, percutionistii rideau cu lacrimi. Stefano, in lumina reflecloarelor, ili-a luat rolul in serios. A inceput urmatoarea strofa cu ochii inchlsi !?i cu mina pe inirna. Probabil se credea Pavarotti:

- Eeee negli ooooocchi tuooooi, voglia di vi neereeeeeee! aioi Joy a cedat ~i a inceput 9i ea sa rida ...

Decolteul lui Sandy a reaparut ITnga mine. Parea cam omcata. I-am olerit 0 1igara.

- Sandy, daca a uitat sa iti dea banii, nu-f face probleme, l-am zis. 0 sa vorbesc eu cu el.

- Rahat! Nu e vorba de bani. Mi-a dat banii. Chestia este ca. in ziua de azi, nu mai po!i avea deloe incredere in barbali. Niei rnacar atunei cind iti promit 0 muie ...

Mda, nasoala concluzie. lntr-adevar! •

.. . ... ..

~

N :J

• ~~

~

CI)~
~

~
"I :J

~
;S
~ •• Pe la lnoeputul anilor '90, nu exista politician care sa nu scoata pe qoarna ca .irnplernenteaza" diverse treburi. Mi-I aduc aminte pe expiratul Petre Roman cum tot implementa, cu ajutorul .oarnenitor de bine", diverse treburi. Lumea vorbea despre .rnarasrn" ~i .revindecari".

In perioada de dupa 1989 au aparut §i au oisparut tot telul de barbarlsmeparazit verbal care se transmiteau ca o epidernie de gilci de-a lungul ~i de-a latul claset politice.

in ultimii ani, toata floarea cea vestita, de la presedlnte la opinca de partid, ztce "expertiza" in 100 de experienta sau lolos8§te aiurea cuvintul .sustenabll'',

38

PlAI (;0 BOI

esle In DEX. EI. inseamna in limba de origine ceva ce poate Ii sustinut sau indurat. EI a oapatallnsa in dlscursui politic 0 sernnificatie aiurea, e tolosit drept sinonim pentru .valablr' sau "ad e varat" , "real". Guvernatorul BNA Mugur lsarescu spune ca .actualul curs eura-Ieu e mai sustenabil decit anul trecut". Intr-un discurs al lostului premier Calin Popescu Tariceanu despre salariile profesoritor, acesta a pronuntat sustenabil det6 on, cu sau lafa sens.

Nebunia celor doua cuvinte la rnoda a ajuns foarte departe. Cu putin tirnp in urrna, am fast invitat, de niste amici care lac polltica midi ~i mijiocie, la a bere. Bineinteles ca la un moment dat s-au apucat sa .Jaca Guvernul", adioa sa Irnparta posturi de directori intr-un anumit minister. L-am auzit pe unul dintre prietenl oracaind dupa 0 mature. cugetare: .Eu zic sa-.I propunem la prssa pe Denut. E bajal sustenabi.l, d'at nostru, are expertiza, a mai lucrat" .•

Acum vreo opt ani, ajunsesem redactor-set la 0 revista cu ~i despre ligani, care nu a aparut niciodata. Faceam angajari ~j m-am trezit cu doi romi proveniti de la 0 asociatta nonquvernamentala, care mi-au spus .Ia-ne pe noi, liindea avem expertiza cu tiganii". Le-arn raspuns .Ba nu, fiindca toloslti cuvinte aiureal". Acum irni dau seama ca nu ar Ii trebuit sa~i iau in echipa revistei nict pe jurnatate dintre actualii politicieni teiea§ti. Probabil ca propozitia "are expertiza" a aparut in mediul non-guvernamental $i semnifica initial ca un cetatean a fast verificat, testal. Ea a ajuns insa schivalenta cu Hare sxperlenta" si e spusa anapoda cu cele mai variate ccazii. L-am auzil pe intelectualul Marian Oprlsan care voia rninistri .meseziasi, cu expertiza", dar ~i pe fostul ministru al Culturii Adrian lorqulesou banganind lntr-o ernisiune TV ca a prornovat oameni "cu expertiza mare" in minister.

Sustenabil e un cuvint nou intral in limba, provenit din anqleza. Nu

tA sA REZOLVE PROBLEMEtE DIN sANiTATE

BAZAC

•• Barbs\iiI SCO\ieni sint mahalagii, i~i: pun ime iat fustele in cap . •• S-a tinll~t de ttrsta lull talea-su toata viata.,

•• N-u e mare diferenta intlia 'cl~ill:atiile, oas e, daca stai sa Ie gmde§ti ca rei stag dm scoti, iar noi din ioba,gL

•• ba ea in (8fa fac-ea pSlife di clanuJl McPrretla.

Martie 2009 4 1

Micul Frant.

,

[PARANOICA]

MATEI PLESU



IISpec·alistii omerk a descei erit cluviu e

gez marea

Micul Frant a avut pina tlrziu a perceptie sucita despre lume ii'i niste porniri asociative cel putin ciudate. Frant credea, bunaoara, cit

•• vaca aste nevasta calulul, la fel cum dinele e sotul pisicii 9i ursul, perechea vulpii. Vulpoi, Intelesese, era un unchi oatrtn din Craiova, iar bou, vecinul din rnansarda, Clt despre iapa, motan, catsa sau ursoaica, nici nu voia sa auda,

•• sfera e un cere gonflat, cubul, un patrat in spatiu, iar triunghiul, 0 pirarnida dezumftats.

•• Bulgaria e, fata de Rusia, cam cum e Anqlia fata de America, Japonia fata de China sau Polul Nord fata de Polul Sud. Adica locuri care au in comun cite ceva sau, mai deqraba, nlmic,

•• floc inseamna fulg de nea :;;i

romanu

"", A

se v sa

. "",

lte a ur

Roman Polanski

s

42

PLA, (U 901

laptele de pasare e un desert muls din vrabii.

•• cheia sol e un fel de cheie tranceza, care se repune jos, pe parnlnt, dupa fiecare utilizare .

•• locultortl emisferei sudice, mal cu searna cei de la Polul Sud, merg cu capul 'in [os, Cind a atlat ca tara lui de bastina e undeva pe lateralul sferei pamintesu, s-a dezechilibrat brusc -$i era sa cada din pieiaare.

•• geanta neaqra din piele. a bunieului, se numea servieta, 1a fel ea servetul alb de la rnasa, dintr-o pura gre-$eala a inventatorilor limbii.

Credea in toate acestea cu tarie ii'1 mai credea in Dumnezeu. caruia i se ruga in fiecare saara, de trei ori, pentru ea nici una dintre eele Irei parti ale Treimii sa nu se simta neglijata.





II



palosut, de§i 0 arrna foarte aprsclata, este de fapt 0 sabie cu doua

I



, ,.'. ,. ,." , ' , .. " .

in vremurile de aur ale artelor vizuale, Poli\ia colabora cu sculptorl care realizau sculpturi-robot ale infractorilor cautati? Unii arttsti erau specializatl in busturi-robot, in timp ce altii face au sculpturi ecvestre-robot, incercind sa-sl dea seama, din descrierile martorilor, cum ar arata pe cal autorii diferitelor jafuri armate care aveau lac in epoca, Pe vremea aceea, pictorii nu prea se omorau cu portretele-robot. Ei taceau, In principal, naturi rnoarta-robot, pentru ca inca nu se inventase aparatul de fotografiat, cu care sa se pozeze locul crimei.

pe Rodion Camataru i1 chema de lapt Balint?

expertll in transporturi recornanda strazile cu sens unlc, deoareee

toate celelalte stnt cu dus-intors? '

• lnforrnafllle de la aceasta rubrica stnt la misto?

exlsta turlstl cu calitatl extrasenzoriale carora noaptea sulletul Ie paraseste cortul.

de~i Eminescu a murit nebun, la numai 39 de ani, csa mai mare tragedie dinistoria literaturii ramine, totusi, .Oedip regen?

speclallstll in studiul Antichitiitii obisnuiesc sa spuna ca istoria e ca vinul? Cu cit e mai veche, cu atlt e mal buna, mai ales daca se pastreaza bine sub nivelul solului, in butoaie din lemn de stejar.

filosoful Immanuel Kant T9i folosea voluminoasele .Cntic!" (a ratiunii pure, a ratiunli practice § a facullalii de judecare) pe post de press-papieruri? De aceea, cind cineva II intreba daca are 0 coala alba, Kant spunea: "Am a gramada de coli, dar sin! sub cries Crltica''.

t

ANDREI ROMAN

SUPERVACANTA iN CARR

•• De clnd cu criza economica, oamenii de la lelevizor, filrnatl prin angrouri cum iii'i petrec week-end-ul lntr-un mod cit mai placut, nu mai deoiara ca altadata ca-gi umplu cosurila, ce iau de toate, de;;i toate sint toarte scumpe etc. Au descoperit, mai nou, placerea abstinentel. Umbla prin supermarketuri ca pe plaja, spunind ca fac economie.

~OIETI DE CARTIER

• lntr-urt parc dln Bucuresti, un nene Igi vinde poezHle trase la xerox cu 5 lei noi bucata (reprezentind patru foi prinse cu capse). Ca forma de publicitate, pe prima paqina a desenat, cu creionul, ceva ce seamana cu un poet sub un capac. in plus, ca sa gaseasca clienti, reclta din poezit. Nu mult, doar p imele doua versuri, sa nu-i ia vreun alt poet versificatia Mfa sa gea 5 lei drepturi de autor.

~ARPELE CU OCHELARI D

•• Acum ceva timp, japonezii au inventat ochelarii cu Ientile albastre, care se poarta la mass sl te fae sa maninci mai putin. Cu 0 tntlrzlere de cite va luni, au aparut gila noi unii pe un site de vinzfiri online, mai plasticcsl, dar cu instructiuni de tilizare originale §i avmd aceeasi culoare ca principiu de utilizare.

La cit de repede se Imita la noi modelele de succes din Occident, a sa apara in curind §Oi ochelarii roz pentru anqajatli marllor companii, ca sa vada ~i el, rnacar la serviclu, partea trurnoasa a vietil.

r r

PROST DE ~TIRI

•• Pe un canal de .§tiri, un reporter anunta .valurl de ura rasiala impotriva rornanilor din Italia". in lac sa !]]Jj cat-direct !?lirea, trimisul special a descoperit 0 noaa rasa de aarneni, din care, culrnea, face $i el

-parte. • ,.. r ......

t' C u: ( -

r

45

c:: o

(5 o l!! .5 @

MIHAl EMINESCU, nr. 115, Bucurc

ELEGIA iNDRAGOSTITULUI CE-A MURIT iN TIMPUL VIETII

lubita mea bolnava de ftizie,

azi pun la cale marele transplant prin care-o sa-\i ofer pe 0 tipsie plarnln!i mei cu iz alcoolizant

Spre seara-arn sa-ti donez ~i 0 aorta ~i sexul meu sa-l porti in par, obscen, ca un bortas fugit de sub escorta

~i ingropat la tine-n abdomen

Apoi, la cimitirul Sfinta Vineri, cind vin in zori cernitele femei

sa-~i alapteze mortii mult prea tineri te-astept sa pllngi !?i tu prin ochii mel.

46

PL"" cu 801

-- II a.

Albrecht Dii er

fA GRql E ARMENqTEJ

Cioroglrla, MonAmour

BEDRDS HORASANGIAN

ii placeau armele de mic copil. I!?i faoea sabii, pumnaIe Iii iatagane din te miri ce se gasea prin gospodarie. Clnd stai la tara, ai posibilitati de inarmare mai variate. Plus ca poti folosi din plin, din punct de vedere strategic, sa spunem, terenul pe care-l cunosti foarte bine. Una este o bataie eu haidueii prin padure, alta cu nemtii prin lunea din spatele easei, Bunlcul, veteran de razbol, dupa ce luptase pe ambele fronturi in cel de-al Doilea Hazboi Mondial, i9i pierduse un pieior cind ii luasera cornunistii parntntu! A intrat in CAP

ra pri ntre d inti, ,,'T -ai dracu' cu partidu I vostru cu tot", lili-I invita la 0 tuiea. Nu avea ce face, se schimbasera timpurile :;;i Iii-sa se amorezase de unitorrna ~i de laptul ca urnbla cu pistol. Pe vremea aia nu se produceau inca cele noi, rornanestl, Carpati, erau doar alea rusesti cu nume de rnacaroana, Makarov, parca, da, asa Ie zicea la pistoalele ale a cam mari pentru un copil. Dar a atraqeau irezisfibil pe tinara mama. lar lonelei, cind umbla in pielea qoala prin camera, Ii placea sa-si puna centironul cu pistol pe sold, Nu S8 poate descrie cam cum 9i ce sa vedea mai limpede din tot armamentul de infanterie 9i lupta corp la corp atisat de tlnara femeie. lonela era mama lui Radu. De atltea

"Erau arnorezatl lule !ji e placea amindurora Sa colec!ioneze armament. Toti banii pe care-t c1!ltiga ii bagau in arm ~i munltie de tot felul."

de gura muierii, ca-l strica dosarul ginerelui, ttnar locotenent la MAL .Locotenent Parpalal", se prezenta el batlnd din calclie atunei cind desclndea in oqrada ca sa impresioneze asistenta feminine. Doar bunicul Inju-

blesteme ~i Injureturi, dar mai ales de rnulta suparare, bunlcul Vasile s-a imbatat !?i l-a calcar a maslna. Noaptea. Adormise pe sosaa, undeva intre Domnesti Iii Chnceni, A pierdut un picior, dar nu a renuntat sa injure. De

50

'lAI cu SOl

aia umbla el mereu prin curte sprijinil de a cirja improvizata dintr-un vechi ZB.. Pustile alea vechi cu care au tacut soldatii rornani razboiul, Se mai gaseau prin gospodariile taranilor, prin te miri ce cotloane unde nu ajunsesera securlstil sa Ie gabjeasca. Mama lor de securlsti $i cornunisti, Ie-au luat parnintu: $i armelela bietii oameni! Pe Adriana a cunoscut-o in cursa de Dornnesti. Pe vremea aia, lumea mergea eu autobuzul, dar §i mai acurn citiva ani, nu erau atitea automobile ca astazl, iar cursa IRTA devenea singura solulie salvatoare. EI lucra la un rnstitut de proiectari militate de ITnga Aeroportul Clinceni, unde se mai aruncau prostii cu parasuta sa caste gura la ei toale parasutele venite otn Bucuresti, ea, Despina, iublta lui, se angajase la depozitul de dulciuri al fabricii de biscuit] "Progresul" din apropierea Sabarului .. A$a credea el, mai tirziu a aftat ca era un depoztt de armament al Aviatiei. Erau tineri $i Ie placea sa se pipaie bine pe unde apucau inainte de a se culca in apartamentul de trei camere din Ghencea. de linga Cirnitirul Mili- ~ tar. Erau arnorezati lulea $i Ie placea ~ amindurora sa colectioneze arma- ~ ment. Toti banii pe care-t ci$tigau Ii:?. bagau in arme !?i rnunitie de tot felul. ~ Fapt care Ie orestea vizibil apelitul·g>

<tI

erotic §i voluptatile sexuale. Altiel tii ';

inbra\e 0 femeie cind ii pui 0 grenada ~ in fiecare mina $i 0 ming"li, lent. incet- ~ ••• incel, pe tot spatele eu patul de lemn fin ~i lucios al unui Kalasntkov, Sau pe sini eu vlrful tevii! Durnnezeuls, ce voluptate.jistla care apeleaza la Viagra nu stiu ce e aia 0 teava de Bereta sau un traqaci bine lucrat de Uzi. Nu mai vorbim de gloan{e sau eartuse, care au §i ele un ral tn dragoslea lor secreta. De clnd stateau in Ghencea, i~i tacusera relatii peste tot, ca sa. obtina $i sa-si procure. mai ales dupa 1989, arme ~i munitii de tot felul, Dupa ce renuntasera amindoi la slujbele de la stat $i intrasara ehiar in eomertul international eu arme, Ie-au creseul, evident, ~i veniturila. Bunicul Vasile a murit, dar pe loeul vechii case :;;i pe parnintul retrocedal carneniter de Ion lliescu au construit 0 vila de toata mtndretea. Au :;;i un transportor bllndat eu care se plimba doar

de sarbatori, spreinvidia vecinilor, de ziua Despinei, care se apropie §i ea de patruzeei §i a facul niticaburta, cu to ate ca e prietana cu Monica Tatoiu, 0 sa-: cumpere un aruncator de grenade. Suedez, 0 minune! 0 sa-I puna in sufragerie, pe bufetul improvizat $i trumos lucrat dintr-un atet de tun. Unde are deja expuse, linga cTteva cristalurl de Boemia, §i doua duzini de mine antipersonal care au apartinut Printesei Diana! Au costat ceva lire sterllne, dar a meritat, Doamne, ee feerie a lost prima noapte, cind Despinei i-a cazut din rnina 0 rnina, dar, spre noroeul lor, nu a explodat. Daca 0 fi sa fie sa mai stringa niste bani, criza, necriza, viata merge inainte, ar vrea sa achizitioneze sl un subrnarin eu propulsie nucleara pen-

tru iubita lui. Cu soter $i eu hvrea, nu ca desteptul ala de Becali, care i$i conduce singur Maibaeh-ul. Din oferta eu armele disparute la Ciorogirla nu a ales nimic, nu era nimic serios de curnparat, $i apoi, 81 lucreaza cu proteslonlstl, nu cu amatori. Poate intr-o buna zi sa-l invite §i pe dl COCOl? cu d-na Elena Udrea sa-l cunoasca tarnilia si colsctia de arme. Sau - de ce nu? - sa-i plimbe cu Iransportorul lui blinda! spre Giu.rgi.u §i Oltenita, ar aduce ~i el un mic aport la d'ezvoitarea turismului rornanesc. Ge idee buna: sa-l p.limbi pe narnti si pe japonezi - care-s nerntii Asiei - pe la minaslirile din Bucovina cu rnasini rnilitaral

Se po ate trai frumos ~i In Romania daca ai idei §i stil sa·ti alegi tactica ~i armele potrivite .•

Mani .. 200 9 5 1

s rne-ti parerea pe

~ . .

· ada de maim

E de mult un loc comun faptul ca rornaniror nu numai ca nu Ie place sa rnunceasca dar chiar reusesc sa elirnine aceasta neplacere din viata lor de zl cu zi. Guvernantll, care sin! :;;i ei din nefericire tot romani ji ajuta cu priscslnta sa-:;;i implineasca acest vis.

Zile libere sl "puntl" peste sarbator: legale mai multe dedi la noi nu se reqasasc nicaieriin lumea larg8..

inca de pe vremea reformei lui Cezar anul are 365 de zile. Adlca 52 de saptarnln],

Dace. socotim weekend-urile avem din start 104 zlle libere. 1 decembrie, Rusaliile tnseamna inca 2 zile. Pastile ne mai aduc inca 2 zile de nsmunea. ln cazurile extreme se pot face punti

§

E

.~

Q. .2

6

_ ..... ...... @

de 1 Mai :;;i Craciun plus Anul Nou care ar putea insuma 18 zile. Un roman cu vechime corespunzatoare ar ajunge la 30 de zile de coneediu pe an. Un mic medical ar mai putea aduce inca 10 zile de conced.

Adunarn plna acum 166 de zile pe an in care un rornanas (evident bugetar, ca la patron, daca trebuie, muncesn si-n noaptea de inviere :;;i de Revelion) po ate sta cu curu-n perne. lata cum, cu mult noroc, un compatriot de-al nostru bugetar poate dintr-un an sa nu rnearqa ra servici decit jurnatate. Ui.sam la 0 parte laptul ca multi sin! platiti ca si cum ar munei doar citeva saptamlni.

Reiese de aiei clar cil. nu munca I-a creat pe om ci, din nefericire, dirnpotrfva,

IIViata

~ At • II

~ 9!! I apo.

Benlaml utton

54

PlAI c.u 801

400 DE METRI STORFETA

Bdicoi 2009

MACIUCI

-------

_BA~A,EL~A -- _

,,,...,.,:- ~;.-7;

LAB~r: :-

-.-~

~ PENIS DE CiMP

~ - .



CURLING

PRINDEREA CIOCANULUI

, DECALQJAJ~Y,lTEZA

1Ii:::::.-=----= _-_=-- __ --.~~~~

'-)'":;~-

~_~,ENIS DE MASA

~ _---- .. _-

CUM A LUAT-O THALES PE ULEI DE MASLINE

Se zice ca Miletul a fast infiintat de catra razboinicii scapatl cu fuga din razboiul troian. Asa de capabili erau cetatenli, Inclt, in foarte scurt timp, au tacut din oras un mare centru industrial (in special in textile). cit liti unul lilerar-filosofic. Ce-o fi insemnat pentru ei filosofia, care practic a inceput cu Thales, e greu de inteles. Mai repede pricepem ca s-au indeletnicit cu fabricarea buoiqailor de ctneoa,

Tn tinerets, asa cum se lntimpla cu multi rnari oameni ai lumii, Thales era usor redus rnintal. Concetatenii sai il considerau retardat. Mai ales ca iI vedeau dlnd in grapi la modul fizic :;;i nu pricepeau ca totul se lntimpla din motive strict filosofice. Obsedatl de productia de rnasline, ei nu realizau ca cineva se poate preocupa de originea lumli, in speta clara de etementul care a stat la baza creatiei. Suparat ca e luat de tallrnb, Thales a calculat astronomic starea vremii si, obtinlnd un an bun, a curnparat toate teascurile de ulei de rnasline din insula. Spre mirarea detractorilor, previziuniJe lui s-au implinit, prilej cu care viitorul filosof s-a lmboqatit asa de tare incit n-a mai avut nevoie sa rnurrceasca toata viata.

[A FI SAU A NU FI, ACEA A ESTE SAU NU ESTE iNTREBAREA]

u

om la apa:

Thales din Milet

GANDI GEORGESCU

58

PLA' cu ~o,

Numitul Thales din Milet s-a nascut mull prea devreme pentru noi, in anul 640 inainte de Hristos, cind lucrurile erau rnult prea neclare ca sa poti ca!egorisi un am allfel deeit cupa presupuneri. Ca :;;i Barbu ~tefanescu Delavrancea, care se nascuse la Vrancea, Thales era din Milet, in ideea ca venise pe lume in acel infloritor oras grecesc, desl ca origini se traqea din splta tenlclana. Unii biografi zic ca de fel era chiar din Fenicia :;;i capatase cetatente rnilesiana conjuncturaL

UN GEOMETRU FOARTE MARE! N-ARE-N lUME-ASEMA.NARE

Thales era un ins distrat ~i vl-sator, De~i a formulat teorerna asernanarii triunghiurilor, inspirata probabil de cal~Horiile lui prin Egipt, desl a reusit sa calculeze inaltimea piramidelor masurindu-le umbra in momentul zilei in care umbra omului are aceeasi lungime cu inaltimea lui, preocuparea de baza a lui Thales nu erau matematicile, ci astronomia. Unii autori ai vremii sin! de parere ca lilasolul n-a campus decit doua lucrari: una despre solstitii, i ntitu lata .Despre sotstitlu", $i alta despre echlnoetll, carets i-a zis .Despre echinoxuri". Thales socotea, se zlce, ca celelalte probleme nu pot Ii intelese. In prineipiu, el avea dreptate, de vreme ce era singurul care reuslse sa inteleaga ;>i putinele fenomene astronamiee care se cunosteau la acea vreme.

Pe ling a echinoctii §i solstitll, Thales a fast primul care a recornandat ca luna sa nu mai aiba 29 de zile (luna lunata), ci 30 (luna solara).

o anume Pamphile, scriitoare eqipteana, sustine ca Thales a invatat geometria in Egipt ~i ca. a fast prirnul care a Inscris un triunghi dreptunghic intr-un cere, prilej cu care a ornorlt un bou, aducindu-l jertfa zeilar. Se pare ca baul asta a fast intr-adevar ucis, de vreme ce ~i Apallodarus, citat de Diogenes Laertios, spunea despre Pitagora ca a

LHr., aceste descoperiri erau urlase. Thales le-a lacut cu blTndete ;;i modestie, asa cum se purta, fara pretentie de mare geometru. Desi erau singurele lucruri adevarats ~i de bun-simt din toata filosofia lui. nu pentru ele I-au cinstit conternporanii, ci pentru vorbele Jntelepte" pe care le-a debitat. Pentru secolul XXI, conceptia sa despre viata, lume s.c.I, este lntr-adevar rizibila, dar pentru trurnusetea rostirilor rnarlta arnlntlta.

tagora era vegetarian.

Geamelrie lnsa stia :?i Thales, care, inainte de EucHd,inventatorul disciplinei, formulase teorema asemanarii triunghiurilor, realizase

,,0 anume Pamphile, scriitoare egipteana, sustlne ca Thales a invatat geometria in Egipt !?i ca a fost primul care a inscris un triunghi dreptunghic intr-un cere, prilej cu care a omorit un bou, aducindu-I jertfa zeilor."

jertfit un bou zeilor drept rnulturnlre C1'1 a deseoperit ca intr-un triunghi dreptunghic patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor celor doua catete. Eu cred ca mai repede Thales a amorTt baul, iar Pitagora a inscris triunghiul in cere, fiindca Pi-

ca un triunghi isoscel are doua unghiuri ~i doua laturi egale. ca doua trlunqhiur] sint congruente daca au 0 latura ;;i coua unghiuri egale ~i ca unghiurile opuse formate din intersectla a doua drepte slnt de asemenea egale. Pentru anul 600

VIATA S-A NAsCUT iN APA, DUPA CE A RAMAS APA GREA

Thales credea ca viata a luat nastere in apa. Pamintul nu era altceva oectt un disc plutitor pe man nesfirsite zarnislite de Okeanos. in ciuda naivitatii, ideea ca totul are a origine unica este unica ~i va sta mai tirziu la baza monismului.

Diogenes Laertios spune ca Her-

Martie 2009 5 9

mip ii atribuie lui Thales a fraza pusa de al~ii pe seama lui Sacrate: .Multurnesc Sortii ca m-am nascut om, iar nu animal, barbat, iar nu femeie, grec, iar nu barbar". Aceste cuvinte celebre eu aflasem din car1;! ca le-a rostit Diogene. Amici de-ai mei, absolventi de filasafie, sustin ca ele ii aparttn lui Platon. Nu m-ar mira sa Ie fi zis de fapt toti clasieii greci ~i sa reprezinte un salut obisnuit, eeva de genul: .Hai noroe ~i sanatate, ca-i mai buna dedi toatel"

Dintre panseurile lui Thales mai citarn: .Cel mai mare e spatiul, caci el Ie cuprinde pe toate", .Cel mai iute e spiritul, cacl el alearqa pretutindeni", .Cel mai intelept e timpul, caci el Ie descopera pe toate"

Cu toate ca nu dadeau prea multe parale pe el, concetatenli veneau adesea sa-i ceara sfaturi, mai ales dupa. ee Thales fusese numil "sofas" (adica unul dintre eei sapte mari intelepti) de catre arhontele Alenei, Damasias.

Un greeotei mai curvar vine ~i-I intreaba daca se cade sa jure strirnb la un proces de adulter. Inteleptul Ii raspunde ca "Juramintul strlrnb nu-l mai rau decit adulterul".

Thales eredea ca intre moarte ~i viata nu era nicl a deosebire. intrebat de ce in atare conditii nu se sinucide, in1eleptul raspundea pisicher; cu un umor discutabil: .Tocrnal pentru ca nu e niei a deosebirel" Pe Iinga cuqetari absurde de genul .Noaptsa a fast inainte de zi", Thales a dat omenirii ~i maxime mai normale. EI a rostlt, de pi Ida, dictonul .Cunoaste-te pe tine lnsuti", pe care nor l-am lnvatat in !?coala ca fiind latinesc, "Cognoscere ipse". Grecii eredeau pe atune! ca parnintul e plat sl, ca atare, se fntrebau cum curg riurile. Thales a gasit raspunsul sustinlnd ca, de pilda, Nilul curge datorita vinturilor etesiene care suWi din directie opusa ~i-i tin contra. Eu ztc ca mal normal ar fi fost sa-l sufle din spate.

Thales a fost amic cu Solon, inventatorul dernocratiei ateniene. Solon era un om bun, dar avea a tacaneala: nu suporta tiranii. Cuvintul nu avea atunci conotatia stnlsira de azi.

Venea de la .firra'', care insemna

60

PLAI cu 8.01

h

lcs

ribed

sibul, ins la fel de respeelabil ca si Pisistrate - n.n.), vei putea avea eel putin bucuria sa tralesf irnpreuna eu noi, prietenii tai". Pentru Solon a contat mai mull ura lui fata de tirani ~i nu l-a ascuitat.

Pe seurt, Thales a fost un om normal, mai harazit decit contemporanii sai, care si-a trait vlata din plin, desi eu 0 anume curnpatare. Avea tnsa ~i el 0 tacaneala. ii placea sa se duca pe stadion, nu doar la Olimpiade. II fascina orice manifestare sportiva, poate si pentru ea nu avea un fizic care sa-l perrnrta sa practice. Pe stadian a ~i murit, la 90 de ani, probabil in urma unui atac. De cord .•

"forlareata". Majoritatea tiranilor greci au lost oameni intelepti sl cu scaun la cap. Lor Ii se datoreaza inflorirea cetajttor ~i rezlstenta pe care au opus-o persilor attta vreme. Ei bine, Solon nu putea sa-i sutere. Prin urmare, pleaca din Atena, stralucit adrninlstrata de tiranul Pisi strate , e;;i urnbla prin Egipt Cipru ~i alte localita1i. lata ce Ii scrie Thales ea sa-l mai potoleasca: .Daca parase~ti Alena, mi se pare ca lucrul cel mai polrivit ar fi sa te stabltesti la Milet, care-i 0 colonie ateniana, cact aiel nu-l niei 0 primejdie pentru tine. Dar daca Ie supara gindul ca ~i noi sintem guvernati de un tiran (Tra-

1 FEBRUARIE

1· 931',' Se naste Boris Eltin. Lui ii placsa foarte

rnult sa asculte colinde cintate de $tefan DUgea $i Stefan Hrusoiov,

1902 Irnparateasa chineza , " .. ,' Tzu-Hsi a lnterzis legarea picioarelor femeilor. Ea a dat aceasta lege deoareee fi piacea sa dezlege picloare-ncrucisate.

2 FEBRUARIE

1 933 La doua zile dupa oe .' , , a devenit cancelar,

Adolf Hiller dizolva Parlarnentul, Se pare ca el a dizolvat Parlamentul fara sa. stea la parlarnentari eu 81, deoarece nu pulea sa-l inghita.

An de An ~ ~ uA ~

Cfrtitei. Dac-ar sti clrtita ca americanii fi serbeaza ziua, s-ar rasuci in parnlnt,

3 FEBRUARIE

1874

Se naste Gertrude Stein. Eaeste autoa-

rea conceptului "Lost generation", dupa care s-a facut serialul de sueees "Lost".

1 9 '1 6' Tristan Tzara publica , manifestul Dada. Ma-

nifestul a tost ulterior prelua! de catre Alianta DA-O.A. (PNL-PD).

4 FEBRUARIE

211 lmparatul roman Lucius . , Septimius S~verus moare

de septicemie.

1824 J.W. Goodrich inven., • teaza galo$ii. C'ind a au zit una ca asia, nevasta-sa i-a dal papucii.

5 FEBRUARIE

19- 6'5 Se naste Hagi, regele totbalului. La nasterea lui, tatal sau a plins ca un eopilde mingi.

An de An Japonia:

Ziua martlrllor japonezi. Esle ziua in care rnos martir vine cu sania Irasa de yenisi Ie aduce cadouri japonezilor.

6 FEBRUAAIE

194' 5 Se naste Bob Marley, cintaret de reggae. Cind s-a nascut, mama lui a spus "Reggaele a rnurltl Traiasca reggaele!"

T

AN DE AN, SUA: Ziua Cirtitei.

D ,. '. ........... .10.0". . ." ••

ac-ar ~ti cirtita ca amertcanu

ii serbeaui ziua, s-ar rdsuci in piimint.

1 948 Are lac primul zbor , _ radiocontrolat. De la fata locunn, numai oehi ~i ureehi, a transmis Catalin Radio Tanase.

7 FEBRUARIE

1 81 2 Se naste prozatorul ., __ englez Charles Dickens. Fiind singur la parin1i,. mama lui si-a pus loate marile sperante in el.

1,• 900 Se infiinteaza Par, !idul Laburist in An-

glia. La lnceput, a fast un partid de laburator care incerea sa labureasca pe toatalurnea.

8 FEBRUARIE

1828

Se naste scriitorul francez Jules Verne.

EI a fast primul care a demonstrat ca ocolul parntntulul in 80 de zile se poate face in eel rnult ctnci saptami'ni in baron.

1 5' . 8 '7' Este dacaoitata Mary ", ,Sluart, regina Scotiei. A fast dscapitata mai mull pentru ca se tacuse stuartesa :;.;i umbla mereu cu capul in nori.

9 FEBRUARIE

1 9 7 7 Moare constructorul de avioane rus Serghei lliu~in. EI a avut 0 moarte extrem de cludata: in limp ce trecea cu automobilul proprietate personala prin fata unui tren, i-a cazut un avion de pasageri in cap.

10 FEBRUARIE

1 8 9 8 Se naste scriftorul german Bertoli Brecht. EI a fost autorul piesei HOpera de Irei parale", tradusa In SUA "Opera de Irei para!".

1824

Sim6n Bolivar este ales dictator de catre

congresul din Peru. EI a fost ales dictator in mod absolut democratic. Majoritatea a votat 100% ca el sa fie dictator.

11 FEBRUARIE

~ 997 Se naste Michael I Jackson .Jr. fiullui Michael Jackson, Cind a vazut ca ~i fiul lui era negru, lui Michael Jackson i-a cazut rata,

1878 Se infilnteaza, in SUA, primul club de bicicllsti: Boston Bicycle Club. Clubul era constituit, evident, ilegal, dar ce puteai sa Ie faci, sa Ie iei boii de la blcicleta?

12 FEBRUARIE

1809 Se naste biologul ~nglez Charles Darwin. EI a spus ca omul S8 trage din maimuta, aceasta fiind 0 idee care i-a

venit din clasa a doua prirnata

1 804 Moare filosoful german Immanuel Kant. EI a fost primul kantautor al "Criticii ratiunii pure".

13 FEBRUARIE

1 7 7' 7 Marchizul de Sade . este arestat ~i incarcerat fara sa fie acuzat. in limp ce era arestat, Marchizul de Sade striga:

"Fara viotental''

1 9 5 9 Este~ scoasa la ~Tnzare papusa Barbie. Pe ea 0 chema, de fapt, papusa Barbilian. dar sl-a luat pseudonimul de papusa Barbu din ratiuni pur poetice.

14 FEBRUARIE

1 91 3 Se naste !iderul ~indical american Jimmy Hoffa. Pin a s8-1 omoare capltalistii salbatici, el cadea mereu In picioare, de aceea i se 9i spunea Hoffa Mitica.

1894 Planeta Venus se dovedeste a fi ~i l.uceatarul de noapte, ~i Luceatarul de zi. Dupa trei-patru ani de rnunca, Luceafarul a zis ca nu mai poate sa lucreze de noapte ~i a rarnas doar pe schimbul1.

15 FEBRUARIE

1564 Se naste, la Pisa, as. tronomul ;;i fiztolanul Galileo Galilei. Din ce se stie, e! era foarte bun prieten cu Toma Alirnos, care, dupa cum cunoastern, cind pteca la lupta striga: "Galilei. voinicii mei!"

399 FilosofuI Socrate este condamnat la moarte. Nici nu i-a venit sa ereada cind a auzit sentlnta, Pur :;;i simplu i s-a lrnplinit un vis, pentru ca el toata vlata s-a gTndit la moarte.

.s.:>

1 768 In Philadelphia este

infi intata pri ma tabrica de rnustar, Americanii, ca sa-l poata minca, puneau pe el ctteva Iinguri de ketchup.

16 FEBRUARIE

1866 Se naste, in Austria, . compozitorul Johann Strauss. EI a facut ani grei de puscarie pentru vats, uz de vals, vals intelectual 9i vals in acte publice.

1600 Giordano Bru~o este ars pe rug. lntrebat de lnchizitle care este ultima dorin!a, Giordano a cerut sa i se aduca un paharel de vinars 9i 0 por1,ie de crerna de zahar ars.

17 FEBRUARIE

1947 Radio "Vocea Americii" incepe sa ernlta in URSS. In contrapartida, rusli au lansat §i ei pe plata americana "Vodca Americii".

1 979 China invadeaza Viet, namul. Chinezii din ultimele rinduri strigau dispera]': "Mai inaintati la mijloc, ca sa intrarn ~i noi!"

18 FEBRUARIE

1933 Se naste Yoka Ono, viitoarea sone a lui

1809: Se naste biologul englez Charles Darwin. EI a spus eii omul se trage din maimuta, . aceasta fiind 0 idee care i-a venit din elasa a doua primatii.

62

P~"'I cu .01

John Lennon. John a spus in repetate rinduri ca s-a indragostit in primul rind de Yoko Omu :?i abia apoi de Yoko femeia.

19 FEBRUARIE

1 473 Se naste astronomul Nicolaus Copernicus, la Torun, in Polonia. La nastere, un astroloq i-a prezis ca el 0 sa descopere ca Pamintul se invirte in jurul Soarelui.

[

1985 Mickey Mouse este prirnit cu urale ln China. EI a ajuns In China cu 0 cursa de soarscl low-cost §i a fast binevenit pina ce chinezii I-au prins cu mila-n sac.

20 FEBRUARIE

1 8 9 8 Se naste la Modena, in ltalla, Enzo Ferrari. Tn disperare de cauza, ca sa taca rast de bani sa-§i Implineasca un vis din

copilarie, 9i anume achlzitionarea unei maslnl nemtesti, a tacut pe dracu-n patru ~i si-a deschis 0 fabrics de masinl,

187· 2 Primul lift electric hidraullc este patentat de Cyrus Baldwin. EI era folosi! in principal la coborire, dupa care trebuia ureal pe scari ptna la ultimul etaj.

21 FEBRUARIE

1 876 Se ~na§te sculptor~1 roman Constantin Brancusi, De§i s-a nascut cu un defect din nastere, mai exact avea coloana infinita, el a reu9it sa S8 irnpuna ca unul dintre eel mai marl artlstl ai secolului XX.

1 431 In cepe procesul irnpotriva loanei D'Arc. Desl lumea 0 vedea ca pe 0 sfinta, se pare ca ea 0 ardea cu un taran.

22 FEBRUARIE

1 73 2 Se naste primul presedlnte american, George Washington. Parin\ii lui nici n-au vrut sa-i dea un nume, pentru cil el trebula sa fie Ales, nu nurnit.

1 788 Se naste filosoful german Arthur Schopenhauer. EI era asa de pesimist, tnctt nici nu credea coo sa rnai apuce ziua de miine.

1 81 0 Se naste compozitorut polonez Frederic Chopin. EI a plecat Tn Franta deoarece a crezut ca la Paris urnbla ciinii cu covrigi polonezi in coada,

23 FEBRUARIE

1869 Se naste sotia lui Lenin, Nadejda Konstantinova Krupskaia. Ea a lrnbratisat de tinara socialistul ~i ulterior §-i-a

Martie 2009 6 3

dedieat Tntreaga viata propa§irii eornunistulul in Rusioka.

1 965 Moare eomieul britanic Stan Laurel. Cind a murit, el a eerut sa fie ars, deoarece, spunea el, cine ride la urna ride mal bine.

1455 Johannes Gutenberg . tiparests prima carte. Se pare ca aceasta carte a spart to ate tiparele vremii.

24 FEBRUARIE

1 463 Se naste carturarut . italian Giovanni Pica della Mirandola. Mama lui a spus ea a avut a nastere u:;;oara gi ca mult mai greu a fast la Henastere, cind baiatul se facuse destul de maricel.

1 974 Se naste Mircea Badea. De mic el a fast un balat extraordinar de euminte, unde-I puneai Tn spaqat pe doua scaune, acolo-l gaseai.

1 91 7 Izb~Cnel?te r~v?'utia rusa. Oornunlstn au sustinut ca caca vrei sa faci 0 tara mare trebuie rnat tntll sa omori tarul.

1 9 9 8 Elton John este facul cavaler. Astfel, spune el, i s-a irnplinit un vis: sa ajunga sa fie supranumit .Doarnna de Fier".

25 FEBRUARIE

1836 Samuel Colt patenreaza revolverut, De atunci, inventatorul n-a mal plecat la mare decit cu coltul.

1 9 2 3 Piinea ajunge sa coste 2.000 de marci in Berlin. Da, dar la salariile lor, cu doua piini iii luai casa,

1 9 72 Paul McCartney lan. seaza single-ul "Dati Irlanda inapoi irlandezilor". Mai nasal a fost ca irlandezil au spus ca Irlanda nu e a lor, ci a urrnasilor urmasllor lor.

26 FEBRUARIE

1 802 Se naste scriitorul francez Victor Hugo. Dupe ce a publicat romanul "Mizerabilii'', el a scris :;;i un volum de versuri, intitulat .Mlzerabila saminla".

1 79 7 Banea Angliei 1]paresta prima banenota de 0 lira (£1). Bancnota a aparut imediat !?i in Franta, pe coperta revistei .. l.ire",

27 FEBRUAR E

1 9 8 A Se naste tala lui Bill Clinton, Chelsea Victoria Clinton. La clt fuma el, se prea

poate ca fata sa nu fie Iacuta eu Hillary.

1936

Moare psihologul rus Ivan Pavlov. La scurt

timp, de foame, a murit !?i dinele, ale carui ultime cuvinte au fast: .Mehr licht!" ("Mai rnulta lumina!").

28 FEBRUARIE

1 533 Se naste filosoful francez Michel de Montaigne. EI era un filosof pujin mal optimist dedi Schopenhauer sl obisnula sa spuna "Mal bine mort deeit pesimist!"

1 0 6 6 Este inflintata Westminster Abbey. La inaugurare au clntat Abbey de la Vllcea !?i Abbey Copilu Minune.

29 FEBAUARIE

1 9 0 4 Se naste, linga Ham. burg, Adolph Blaine Charles David Earl Frederick Gerald Hubert Irvin John Kenneth Lloyd Marlin Nero Oliver Paul Quincy Randolph Sherman Thomas Uncas Victor William Xerxes Yancy Zeus Wolfeschlegelsteinhausenberdorft Sr., omul care are clte un prenume pentru fieeare litera a alfabetului. EI a zis ca, daea tot a pornit-o pe panta asia, ar vrea sa traiasca 1.234.567.890 de ani.

1974: Se naste Mircea Badea. De mic

,

el a lost un biiiat extraordinar

de cuminte, unde-l puneai in ~pagat pe douii scaune, acolo-l giiseai.

PLAI eu HOI

64

~

'" n,

c

~

'" 1ii

c o o @

Istorieii ~u deseeperit rlleent existenta unui poet latin nee noscut p a acum, eontemporan cu Juvenal si Manial. Este yorba despre poetul Arsenal car ' se pare eli fostt la orlgine, un sclav celt capturat de ezar in c,ampania sa din Brit nnia. Arsena.1 este, foarte probabil, adevaratul auto al maximei: "Omnia mea mecum F. • orto", atribuita An mod eronat ui C· ero.

Oper e sa e VOl: fi tipa~ite i urind,

o p efata de A. C. Milan Kundera.

Mallie 2()09 65

Ultima ora! in urma unor calcule greu de reprodus, cerceliilorii bulgari au descoperil ca ziua este egala CD Doaplea

66 "

PLAI CU 101

/

Carlos Fuentes - Jiitu! vulturului

,

68

PI,AI (V iIIOI

Degeaba ai sfnge-n oua dace Ie pui cu unul cu ouale mai mart, cam despre asia vorbeste Fuentes. Pastraaza-f slngele rece, cniar 9i In Qua. Mexicul se opune invaziei Columbiei de catre America, tar americanii Ie taie nocturna, mal clar, Ie dau un bobirnac la satelit.

Aproape in !iecare pagina te impiedici in chestii miezoase, adevarate comprese impotriva politicianului roman.

Spre exemplu: .Marele politiciane eel care ajunge in virf despovarat de amaraciuni, ranchiuna si momente grele".

Dar sa terrntnarn totusi intr-o nota peslmlsta, eel putln pentru noi: "Cine traieste in atara buqetului traieste qresit",

Trebuie sa inchei aici, pentru ca la Pro Rapid, de la 9 seara Plna la 7 dirnineata, se face economie la curent,

SLITUL VULTURULUI

, ,

Un roman al lui Carlos Fuentes in care am avut impresia ca citesc povestea Hapldului. Mai exact, e vorba de un Mexic ramas lara nici strop de cornunicafie, ceea ee In zilele noastre inseamna lara de nlcl unele, cam cum e la noi la Pro Rapid Tn ultimele luni. Acliunea S8 petreee in anu12020. Faeeam un ealeul eu Rada aseara $; ne ingrozeam vaztnd cam care ar Ii datoriile clubului atunei. $; cum in cart; e ca in totbal, personajele, presedintele, consilierul sau, un Hnar aspirant la politichie $i 0 bunaclune trecuta de patruzeei, cornunica totusi, dar 0 fae prin scrisori. Am stat pina spre dirnineaja ca sa priceapa $i Rada cum e cu stilul epistolar.

Dar daca rna gindese mai bine, daca nea George ~i Taher rnacar prin scrisori ar Ii negociat, cred ca pina acum s-ar fi rezolvat totul $i nu ne-am gindi sa lnventam singura nocturna cu lurnlnari din lume.

AC_ Grayling Alegerea lui Hercule

PII GALB NI MORA ISTI

Am citit cartea pe nerasutlate, mai ales ca de mult nu-mi mai please in mina un moralist. Daca stall bine sa maqindesc, cam de clnd mi-a batut obrazul un suporter cum ca, vezi Doamne, am jucal ~i la Steaua. Luerarea tllosofutul britanic A.C. Grayling (nici 0 legatura de rudenie cu A.C. Mi.lan) esle,. ca ~i Caragiale, destul de aciuala. Autorul vorbeste 0 gramada despre religie, moarte, sex ~i droguri. $i, ell toate ca face mosofia, S8 ocupa de chestii destul de concrete. Mi-a lasat lrnpresla ca mai avea putin :;;i dedica un capitol intreg lnclusiv dopajului in cornpetitiile continentale de copii ~i juniori,

Pentru cei cafe n-au vazut filmul, Hercule are de ales intre doua temei. Una ii promite a viata usoara ~i fericita, cealalta 0 viata grea, dar glorioasa. trsor impresionabil, Hercule a alege pe ultima. Altii ar spune ca e un bun protesionrst, dar nu slnt de acord. Pai, ce nevaie sa mai ai de a caners serloasa cTnd tatlcu' e

cinee? lar cei care au facut co mete de seminte din Legendele Olimpului inainte sa Ie citeasca ar trebui sa ~tie ca babacu' lui Hercule era Zeus. Poreeli! ji Basescu, de subalternii care fi stiau de trica,

Cartea se ocupa, in mare, de dislinqia dintrs placers ~i daterie. Chestie elernentera, pe care 0 stiu pina. ~i baietii mel din Giulesti. Placerea r;;i datoria nu fac casa buna. Cel putln nu casa de toleranta., pentru ca rnsreu sa plateste tnaints. Nu exista sa te treaca Intr-un caiet, pina la prima Ieafa. Binei'nteies, in filosofie placereae inteleasa intr-un sens mai larg. $i am incercat de citeva ori sa Ie explic asta suporterilor care gasesc satisfactie doar in sexul oral eu echipele rivale.

Dar n-ai cu cine sa te i'nlelegi, tatieu'I Din prelegerile mele despre hedonism, nu le-a dimas in cap dedi Epicur. $i asta doar pentru ca ave au nevoie de 0 rima pentru un banner.



TINEREIE, HAINE GRELE

The Curious Case of Benjamin Button

•• The Curious Case of Benjamin Button e un film lung ~i plictisitor, dar are utilitatea lui. Ne arata cit de obositoare ar fi fast cinemalograiia dace viata omului soar fi desfasurat

invers, iar singurele personaje irnaginabile ar fi Intinerit pe masura ce soar f sours timpul.

Benjamin se naste octogenar, In familia unui producator de nasturi. Inutil sa mai amintim ca e urlt ca noaptea !?i plin de riduri ca un acordean. Mama lui moare la nastere, iar tatal, speriat probabil de perspectiva unor paze pe care ar Ii trebuit sa i Ie taca, in prirnul an de viata, gal $i cutcat pe burta, II abandoneaza la usa unui azll de batrinl.

Pentru ca viata lui se dastasoara in sens invers, Benjamin Button este mai intii pensionar. inca de mlc, era printre primii afectati de valurile de scumpiri. Guvernantil uitau sistematic de el, de~i odata la patru ani auzea promisiuni privind majorarea punctului de pensie. Era un aleqator dlscipllnat ~i vola, In general, cu PSD-ul.

La azil, a cunoaste pe nepoata,

MEDIA SCHOOL TE FACE MARE IDIOT!

•• Cum Ie poti cel mai bine lua banii rornanilor? Prornltlndu-le ca vor avea $1 mal multi. Cit de multi? Am de multi lnclt, chiar §i cel mai tlrnpit nu-l poate cheltui. Acesta este scopul institujiei de invatamint Media School, sa-ti hraneasca prostla.

in reclama cu pricina se spune cam asa: Nu conteaza ca esf idiot, important e sa-ti perrnltil

Vedem absolvsnti ai acestei scoli pur $i simplu rnutllati mintal. Un balat

in virsta de sapte ani, a uneia dintre locatare. Se trnprleteneste cu ea sl, mai tirziu, cind carnaraderia lor i~j pierde aparenta de escaoada pedofila a unui batrin libidinos, ajung sa alba §i un copll impreuna,

Copil care, din fericire, nu se mal naste in zodia talonului de pensie.

Filmul se Incheie cu clteva secvente care ne suqeraaza ca am asistat la ceva profund. Oe$1 nu e prea clar la ceo Impresia e totusi ca filmul a ineercat sa transmlta niste adevaruri fcarte adinci despre natura urnana. Ca sl cum, inca. din cele mai vechi timpuri, principala tragedie a omului a fost faptul ca intinerea, in tirnp ce persoanele apropiate lrnbatrlneau,

Dupa genericul de final, chiar cazi pe ginduri ~i mai ca-]] vine sa spui, meditativ: asa e ornul, traiests ce trareste, dar ptna la urrna lot lnttnereste $1 maare.

• I

MIHAl RADU

din reclarna cneltuleste intr-o luna 100 de mii de euro pe prezervative. Cit de precoce sa fie ejacularea ca sa ai limp sa-ti bagi ala in doua carute de prezervative intr-o luna de zile, cit de precace trebule sa fii ca ejaculator?

In reclarna mai esle $1 0 tata care cheltuieste 500 de mii de eura pe luna pe' teleloane. Nu $tii daca de. banii astia pe tactura sau curnpara telefoane Vertu de unica Ioloslnta.

IIOmul gospodar isi face r a pa , si vara seble,"

, Dana Razboiu

70

• •

N V. Gogol,

Nasul



Mare fu spaima ~i urrrurea lui Kovaliov cTnd 1'~i recunoscu propriul nasi Vazlnd aceasta priveliste neobisnuita, totul parea ca i se invirte in tata ochilor: simtea ca deabia se mai tine pe picioare: dar, tremurind de parca I-ar fi scuturat friguriJe, se holari sa-t astepte eu oriee pre] Intoarcerea la careta. Intr-adevar, peste doua minute nasul reaparu. Era intr-o uniforrna cusuta eu fir de aur, eu un guler tare ~i Inalt; era Irnbracat in pantaloni de piele de antilopa: purta sabie la sold, Dupa palaria eu panas se putea trage coneluzia ca avea rangul de eonsilier de stat. [ ... J

"Cum sa-i abordez? se Intreba Kovaliov. Dupa toate, dupa unitorrna, dupa palarie, se vede ca-l consilier de stat. Draeu' sne eum s8-1 iau!"

incepu sa tuseasca jtnqa el. Dar nasui nu-si parasea nici 0 elips. atitudinea evtavioasa :;;i batea rnatanii.

- Stimate domn ... spuse Kovaliov, luindu-:;;i inima In dinti. Stimate damn ...

- Ce doriti? Intreba nasul, intoreinduse.

- Mil surprinde, stimate domn ... mi se pare ca.. ar trebui sa :;;titi unde va e loeul. 9i hodorone-trone va gasese. $i unde? in bisertca. Fiti de acord ca. ...

- Scuzati-rna, dar nu inteleg ee binevoif sa spuneti, .. Explicati-va. [ ... J

- Stimate domn ... spuse Kovaliov, plin de demnitate. Nu stiu cum sa va inleleg cuvintele ... Soar parea ca totul este cit se poate de clar ... Dar vreti sa ... La urma urmei, slnteti chiar nasul meu!

Nasul se uita la maior $i sprTncenele i se incruntara usor,

- Va inselatl, stimate domn ....

NAlJIONAL GEOGRAPHIC &ANlMAL PLANET

Adevarul despre Antifotbal

Adeviirul Antifotbal, un fel de supliment al ziarului Adevarul, de altfel usor de gas!t in vraful de fascicule de catre detectivii particulari - mai exact intre A3, AS :;;i suplimentul Antitane-, se vrea a fi 0 fi\uica in care sa nu gase9ti nici 0 stlre despre toibat. Este cunoscut taptul ca Tn Romania fotbalul esle unul dintre cele mai slab urrnarite sporturi, cam ca dartul ~i curlingul la audienta. Fotbalul se slrnte eel mai rau in gura junior managerilor cind se dau macho in fata front-desk manaqeritelor, Mieti care in copilarie faceau IUga la fotbal, evident de buni ce erau, iar acum, ajunsl prin rnultlnationale, les Ia tents de cimp, basehet §:i aruncarea ciocanului, considerind folbalul un sport [ucat de indivizi necultivati.

Ceea ce trnpresioneaza la aceasta idee, geniala doar prin simplitate, esle denumirea: Antifotbal. "Anti", exciusiv pentru eel care vorbesc ~i scriu coreet, inseamna "contra", "impotriva". OK, ura~ti fotbalul, dar ce ai cu limba romans? Pe aceasta logica sule, suplimentul Antifotbal ar trebui sa apara Tn Adevarul Antiliterar 91 Antiartistic, a fituica al carei director fondator ar Ii nimeni altul declt strabunicul lui Vanghelie.

Din ce snu, cei de la Adeverut preqatesc, pe linga acest An titotbel, si un supliment sportiv pentru femei, denumit Tanlifotbal.

$1, ca sa inchei eu explicatiile pentru cei de la Adevaruf, Antic nu este un cuvlnt scornit de eineva care uraste litera "C", Asadar, mare atentie ,.

74

PLAI cu El.OI

lui Banica Jr. nu se pot .cuce'' pe rnlncare nici daca sotia sa ar vrea sa hraneasca toata Moldova. $i la fel de penibil: "Mare atentie, Tudorical", "Elena, de ce nu vorbesti cu psrintii?"

Nu m-as mira ca lntr-o buna zi sa ma uit in Ubertatea, Cancan, Click sau in alia rnizerle si sa va.d titiul: "Mihai, ziceai ca nu citesti rahatul asta de ziar!"

Cit despre aceste jurnaliste, profesioniste ale cuvintelor nepotrivite care descriu nu oricum, ci cu obiectivitate §i lux de amanunte (probabil singurul lux pe care :?i-I permit) despre ata din fundul vedetei Porno-X sau Porno- Y, mai bine soar ruga de educatoare sa Ie perrnita reluarea studiilor .•

Mizerabilii si Mizerabilele

,

MMie2009 75

Nu stiu daca ati observat, dar de ceva vreme tabloidele noastre s-au personalizat. Mai exact, au titluri care se adreseaza unei singure persaane, asttel lncit, citind :?i tu ca omul, ai impresiaca V-ai bagal nasul in treaba cuiva, ca la metrou, cind unu CUi una se cearta tragi cu urechea.

Spreexemplu: ,,Tiriac, ai dus-o pe Rosana 9i la Monaco?", unde Rosana poate fi notata cu "X", fiind o necunoscuta; sau: .Andreea, de ce nu 891i qospodina?", Tn asa-zlsul text fiind vorba despre faptul ca Andreea Marin curnpara mfncare pentru acasa. Acelasl titlu este insotlt de avertismentul infantil: "Banica.,. 1i se due banii pe rnlncare!", angajatii care au produs articolul nestllnd ca banii

era

GEORGE DQJA

Se clfuzeaza de ceva vreme pe 81 TV a emisiune facuta de un balat imberb pe nume Cristian Gava. Pe Cristian

Gava poate unii :;;i-I amintesc de la emisiunile lui Adrian Paunescu, care-l invita acum vreo 8-9 ani pe copilul de 8 ani Gava care era cica genial filndca scria nlste poezii. Poeziile erau eel mult ni!?te rime lara sens si cuprindeau intr-o rnetrica aproximativB nlste euvinte storaltoare, temele tratate fiind obligatoriu eele mari: iubirea, moartea etc, Ce putulica lui ar pulea sa §ilia un copil de 9 ani despre amor, numai dracu', care pare sa-:;;! Ii bagal coada, poate intelege.

in line, anii au trecut :;;i-I reqasirn azi pe tinarul Gava posesor de emisiune. Paradoxal. in emisiunea lui au venit oameni care pareau normali:

Emil Constantinescu, Razvan Theodorescu, Cozmin GU§ia etc, Se vede lnsa lreaba ca dorinta de a aparsa la televizor exeede intelectul in cazurile de mal sus.

Emisiunea de pe 81 TV esle exact ca realizatorul: exeesiv de gaunoasa §ii vocals in mod absolut gratuit Cred ca acest Gava citeste inainte de flecare emisiune ctteva pagini din Dictionarul de neologisme §ii foloseste de acolo in mod aleator cuvinte ext rase §ii notate pe fi\uica. Nu ai sa vezi banalltatl mai mari, 10- curi comune §ii truisme mai multe invelite in prosopul neofrantuzismelor ea in emisiunea lui cecrt la Robert Turcescu, care pare sa-l lie §ii idol imberbulul (vezi gestica, frazarea §ii vestirnentatia). Astlel, Gava poate vorbi cu aceeasi cornpetenta atlata in schimbare de voce despre aeeeleratorul de particule de la Geneva, dar ~i despre masurile care ar salva defini-

76

PlAI e u BDI

liv agricultura rornaneasca. EI detine adevarut despre cauzele crizei mondiale :;;i cunoasts gre:;;elile tactice pe care le-a tacut Nicolo Napoli in rnectul tur al Craiovei eu Poli Tlrnisoara, Este genul de personaj care ar spune fara sa tresara ca "inainte de toate trebuie sa fim oameni" :?i ca "viata rnerita traila".

Promo-ul acestei emisiuni sintetizeaza perfect vidul din capul realizatorului: ,,0 emisiune pentru oarnani care au citit cel putin 50 de carti", Dar daca am citit 49 de carli politiste, am ~i eu vole sa ma uit?

Pentru aoolescenf :?i adultii tineri, aeeste emisiuni slnt la fel de periculoase din punet de vedere educational ea :;;i eele eu piticul porno :;;i sexy prostovanea.

P.S. De curind, Cristian Gava a inceput sa fie invitat la tocsourlle Realitatii TV pe post de analist la 15 ani. Mare atentie, Victor Alistar :;;i Sarin lonita! Tinarul e dubios de periculos.

La seurt limp dupa producerea unui accident mortal pe a trecere de pietoni de pe $oseaua Kiseleff, 0 reportenta de la Antena 3 tine sa precizeze ca soterul care a trecut cu rnasina peste victirna nu are nici a circurnstanta atenuanta, Intrucit nu consumase delac alcool. Cu alte cuvinte, daca ar fi baut ceva inainte, mai ca I-am Ii ierlat. ProbabiJ ca fapta ar Ii fast :;;i mai

scuzablla daca soterul vinovat tocmai ar fi eomis un asasinat mulliplu §ii ar fi circulat cu viteza din cauza ca avea toata Polijia pe urmele lui.

Odata cu moartea hand ballstului Marian Cozma, prezentatorii de la Realitatea TV s-au lansat in nlste speculatli de natura teoloqlca eum n-a mai cunoscut omenirea de la eseurile de teodicee ale lui Leibniz. intrebarea la care au fncereat toti sa raspunca pare sirnpla: de ce t-a luat Dumnezeu pe Cozrna? Unii au apelat la solutii clasice din ciclul .pentru ca l-a iubit prea rnult", Allii au dat nlste raspunsuri mal practice: "Marian Cozma a rnurit pentru ca Dumnezeu ave a nevoie de un pivot bun". Cit sa-1i batl [oc de moartea unui om de dragul ratingului ~i al torrnularllor .rnemorabue"?

cest ablou futu ist es e 0

R u ere

Martle2009 77

eoriaCONST

•• Banca la care avef cardul de debit tocmai a lost jefuita $i,la ce ghinion aveti, va e tearna sa nu S8 f furat tocmai banii din contul dumneavoastra, Din ferieire, 0 sa va vina bani din alta parte. Mai exact, magazinul de produse cosmetice pe care vre\i sa-I deschldef va avea un succes nebun. Nu va faceti totusi iluzll ca 0 sa tina mull. La un moment dal, Polltla a sa-si dea seama ce vinde\i unghii false.

•• Luna asta se anunta a fi, in sftrsit, una norocoasa. Veti intra in posasla unei rnosteniri grase_ Din primele inforrnapl, se pare ca es1e dtn partea parintilor, care v-au transmis 0 usoara predlspozitie spre obezltate, Altruist cum sinleii, va cam pare rau ca, in caz de divort, nu puteti imparti rnostenlraa !;li cu sotia.

78

IPLAI (U 801

•• Atj jefuit mai multe case de schimb valutar f?i v-af imbogatit peste noapte Aslrele spun totusi di S8 putea mai bine. Mai precis, daca tot v-ati dus cu pistolul la ghii?eul casieritei, puteaf sa-l cereti, pur i?i simplu, toti banii, nu sa,i spuneti ca o lmpui?cati daca nu va schirnba leii in eura la cursul din 2007,

•• Luna asia dati dovada de spirit civic !;li ajutati oameni allaii intr-o situatie dificila_ Benzina data sparqatorltor care ramasssera in pana §i nu mai reuseau sa piece de ra locul jafului soar putea intoarce, cindva, la dumneavoastra. Eventual cu un bonus: 0 bricheta aprinsa din partea pagubililor.

t.t I I I

,I j I '"

•• Luna in conlunctle cu Venus nu poate aduce nirnic bun, mai ales daca in acelasi limp are loc §i un jat armat soldat cu victime. Jat la care asistati ~i oumneavoastra, din postura celui care tine lipit pistolul de tlrnpla caslerttei. Mare atentie la echipajele de Politie! Chiar n-aveti sanse de scapars daca nu acordati cui trebuie 0 atentie cu trei-patru zerouri.

•• Va gindi1i serios sa va lnscrtef rnaslna in proqramul .Habla", La cit de jalnic arata, ati putea f acuzat de jaf. $i nu v-ati dori asia. Nu de alta, dar 0 sa va bata la cap nsvasta ca n-ati adus banii acasa, Desi, daca stati sa va ginditi, n-ar fi rau sa luati ~i pe consoarta 0 prima de casare. La cit de rnult vorbeste, va cam cocoseaza taxa de poluare tonica.

•• GurUe rele ale astrslor spun ea sintetl ineureal eu 0 eol'ega de servieiu ~i nu prea ~titi eum s.a scapati. Ar Ii 0 idee sa va schimbati cariera, dar nu prea ave\i sanse, in prezenl, loeurile de unde se extrage ptatra slnt destul de pupne.

•• Planuili sa dati 0 spargere la banca ~i sinteti optimist. La cite baneuri eu politi~ti ali auzit, ar f ~i eulmea sa nu aveti ineredere in sanssle durnneavoastra de a scapa neprins. Pai, e nevoie de elnci politi~ti dear pentru a schirnba un bee. Praetie, pentru a pomi maslna de lnterventie, Irebuie mobilizats citeva patrule. Cel mai greu va fi, totusi, sa intra] in banca. Din cite aii auzit, nu prea €I voie inarrnat si cu eagula trasa pe lata.

EI Teoria

•• Reveniti asuora unor declzii !Iegale de viata intima. Din pacate, medieii va spun ea, odata indepartate prin operatie chirurqicala, unele par1i ale corpului sintgreu de pus laloc. in plan financlar, taceti niste investltli riscante. Pistoalele eu qlon], aparatele de administrat socurt erectrlce ~i mastile de schi pol aduce insa profituri eonside rabile.

•• Va bate gindul sa erniqratl in ltalla, dar, din ferieire, va razgindi\i la limp. La cite violuri lac rornanii ajun~i acolo, e destul de clar ca italieneele sin! taregreu de convins. in plus, sintetl sigur ca nu v-ar placea mincarea. Din cite ali auzil, ilalienii rnanlnca asa, un lei de pasta.

•• De friea sa nu va fure cineva maslna, v-ati instalat 0 alarma noua, Din pacate, invesntia nu a fost suficisnta. Era nevoie sa baga\i niste bani §i intr-un aparat audiliv mai eflciant. Sfatul astrelor: daca va puneli 0 u:;;a rnai rezlstenta la intrare, nu-l dati ~i bosehetarului care doarme pe scan un rind de chei, ExisUi siluatii mai proaste dedi cea in care vi Ie pierdeti pe ale dumneavoastra ~i ramineti pe dinatara,

lNIJh

•• Preocupat de so aria industriei auto rornanesti, v-ati holarlt sa furati., de acurn incolo, numai Daeii. lar patriotisrnul durnneavoastra nu se oprests aiel. Cind mai sparqetl cite 0 banca, cereti doar lei. Daca au eura, ii schlrnbati irnedlat, la eursul zilei. 9i 0 tacetl eu orice risco Ce daca pentru a schimba sume mai mari trebuie sa prezentatl ~i bulstinul? Bunul mers al economiei in statele emergen!e rnerita orice sacrifieiu.

Martie 2009 J" 7 9

Ati primit 0 carte po~tala de la 0 admiratoare secreta, ce faceti?

1) propunsu sa va dati carlile pe fala

2) 0 asezaf cu grija in biblioteca

3) va postaf In usa librartei din colt

4) 0 citili atent, apoi 0 faceti

posts cu prietenii.

~:::;:::::::!!!!I16 Tocmai ati aflat ca urmeaza sa 1.\-';";"';;=1"" se produea un cutremur. Cum reactionati?

1) va indreptati spre tocul usii, apoi trecef In camera alaturata

2) vi se pare outrernurator ce se Intimpla.

3) lnclinati sa fiti sceptic

4) simtiti deja cum vi se clanna scaunul de ~ef

---D

Suna la u~a. Ce faceti?

1) rarntneti pe loc, caci mama v-a spus sa nu deschidef la straini

2) nu r:?titi ce sa taceti, a~a ca sunati un prieten

3) intrebatl cine e!?i apoi oescbldeti, doar daca va suna cunoscut numele

4) daca a sunat de doua ori, sigur e postasul

5) il batef de-l suna apa-n cap

80

PLAI' (U ElOI

intilniti un eunuc. Cum

reactionati?

1) n numaran ouale

2) II salutaf spunindu-i ,,salut coaie!"

3) il lovif acolo unde-l doare mai tare, adica in stomac

Toemai ati cumparat un lac de veci, ce facell mai intH?

1) mergeti sa va cunoastef

vecinii

2) Ii tacef Imparnintare

3) chern ali rudele !?i va asezati in teren

4) va intristatl pe lac

Cum iti dai seama ca un tip i~i doreste sa devlna tata?

1) spune intr-una "in puii mei"

2) i:;;i alinta iubita Baby

3) iti spune mereu la telefon "Bine tara, asa tata''

4) n-are mama, n-are tata

LI

ez nervos contrabas

Ce

locuri de munca

Casa de schimb valutar anqajeaza caslera dlscreta care nu da din casa,

Depanator priceput, caul loc de munca lini~tit, relaxant, unde se pot depana povestl.

Firma de distributle a substantelor stupefiante angajeaza administrator de rejea,

Angajez soter categoriile B, C .;;i D. Se cere experlenta antsrtoara intr-o func1ie de conducere.

Firma de eonstrucpi, angajez lucratorl pe la spate.

Caul loc de rnunca, Specializat in probleme de stat degeaba.

82. PL ... I ell ,o1

Angajata ambltioasa, caut un lac de rnunca ce otera poslbilitatea angajarii din pozltla misionarului in orice alta pozitie.

Tinara daltonista, doresc sa cunosc un fladiu inalt, rosu ca bradul.

Barbat bogat, fara par, caul cunostinta cu doarnna cu par bogat.

Judecator, caul femeie lara prejudecati.

Barbat onest, caul femeie rnltornana in vederea casatortei, pe principiul ca extremele se atrag. Rag sinceritate.

Domnlsoara telatonista fara obligatii, doresc sa cunosc un damn. Ma putsf suna aricind pe fix, daca raspunda 0 voce de baroat spunef ca slntef cuplajul.

Dominator, pervers, caut femei pentru tortura fizica ~i rnorala, De fapt, caut ° nevasta,

Femeie, caul barbat singur pe el.

,.. _.

vmzerr

Actrita porno, caul relalii de durata, Vind clatile rulate in Germania. Relatiile - evident, sexuale, Durata-

minimum 30 de minute.

Damn seropazitiv, doresc sa cunosc doarnna negativista.

Vind obiecte antice, aduc la cornanda orice obiect din perioada antica, Transportul. in timp nu este indus in pret,

.. .

Prog o!a sum rCi de la PLAI cu BOI: n curin i Ro ani se vor n s e fo te mu ti

, ,

••• • • •

COp-II sla ez, p venl)

dl pari , i sar ei lipiti.

Mania 2009 8 3

Pentru iubitorii de animate: vind dictionar roman - ciobanesc german.

Construim blocuri la cheie. Blocurile sint in rniniatura §oj servese pe post de

i.)Z4it.Di14tlAII breloc.

Cleptoman, organizez nunti. Garan-

tam furtul mlresei.

Magazin materiale de constructil vinde din stoc caramlda, ciment, haine beton.

Vind brinza buna. Fara cornblnajri, plata cali'.

Vind autoutllitara trig orifica, spaticasa, ldeala pentru Iraticantii de carne vie.

Vind materiale pornografice. Preluri decente.

Fast economist, pasianat de totbal, caut echipa. Garantez sa fae diterenta pe teren.

Orqanlzarn excursii in Italia, autocar de 52 de locuri, aer conditlonat, geamuri Iumuni, numere de Spania.

84 PL"l-cu 101

Notar controversat, semnez aete de lndiscipllna, coruptie, sexuale, de violenta,

Campion de port intern

tir, asigur trans-

si international.

diverse

Pictor naiv, execut portrete-robot ale celor care, in aparenta, sin! autorii unor infractiuni.

Eseroe imobiliar, caut sa fae tranzactll eu pictori nalvi,

Medic specialist in studii genetice, fae din tintar arrnasar.

Repar pe loc oriee mecanisme fine, roti dintata, terastraie, piepteni etc. Zina Maselula.

Fost barbier in Sevilla, frizez absurdul.

Tinar afgan, colectionez bombe. Acum ~i la domiciliul clientului. De pretertnta pe leritoriul SUA.

Latifundiar ilfovean, organizez bal de caritate. Las suma ce va fj donata la latitudinea fiecaruia. S-o facem lata!

inchiriez camera de ardere situata central in blocul motor. Pret incendiar.

Caut un barbat taios, transant, de preferinta rnacelar,

Tinara colectlonara, pastonata de istorie, caut un bust al lui $tefan eel Mare. Ofer la schimb bust sexy, siliconat, care va face istorie.

Cautam scuze. I Ie vom oferi gasitorului.

Curnpararn supozitaare foloslte, in vederea cornerciallzarii.

we Y

• •

Puteti vizita zilni£_9aleria pe

Str. Mihai I:minescu nr. 115

Bucure~ti www.11S.ro

© Olivier Derouetteau

Ma~ie 2009 '" 8 5

tor ~ de

\e

c

a e , , ,

Singura ciorb§. recomandala de asocia\ia medicilor stomatol09i

u!?chi !?i licheni In sfmge - 4,5 lei

~ .

Cordon Bleu - 6,8 lei

Limbs de pant _ 9,99 lei

•• 0 femeie in vtrsta de 68 de ani, din Coreea de Sud, a picat examenul pentru permtsul de conducere de 771 de ori. Batrina este totusi convlnsa ca va reusi, pina la urrna, sa faca rast de carnet, mai ales ca 0 veche verba sud-coreeana spune ca a 772-a oara e cu noroc.

•• Un student polonez :;ii-a reclarnat mama la Politie pentru ca i-a cerut sa taca curat prin casa, Se pare ca femeia tocmai ieslse din puscarle, unde facuse ani grei pe rnotiv ca si-a trimis fiul dupa piine.

• Pentru ca inca mai tinea la fosta lui iubita, un indian i-a seris femeii numele de peste 1,4 milioane de ori in ultimii 12 ani. Se pare ca starea de sanatate a femeii nu esle, in pre-

zent, foarte buna, mai bine de un deceniu de sughit neincetat aducind-o in pragul nebuniei.

frica n-a scapat. Pina la urrna, daca accepta sa taca sex cu sona, putea sa iasa :;ii mai rau, adica gemeni.

o femeie din Spania care :;ii-a lnselat ani de zile sotul Irebuie sa-l plateasca acestuia daune morale de 200.000 de euro. Banii vor fi donati, probabil, unor ONG-uri care prornoveaza violenta dornestlca §i care lupta penlru dreptul barbatului de a-st snopi in bataie, preventiv, nevasta infldela.

• Potrivit unui studiu realizat de UNESCO, peste 2.500 de limbi din toata lumea sint in pericol de disparitie. Vestea l-a luat pe nepreqatite pe elevii de liceu ai claselor cu profil uman, care abia reusisera, cit de cit, sa se obisnutasca culatina.

IIOmul es e u port· cos. II Francois Mitoca

,

88

PLAI e u BOI

• Ministrul german al econo-

miei, Karl-Theodor Maria Nikolaus Johann Jacob Philipp Wilhelm Franz Joseph Sylvester Frelherr von und zu Guttenberg, are nici mai mult, nici mai putin de 11 prenume. Se pare eel parintilor lui, care se ultau la foarte multe seriale in perioada in care I-au botezat, le-a venit greu sa cada de acord asupra personajului preferat.

•• Un italian trebuie sa Ii plateasca fostei soti! pensie alimentara pentru ca, pe vremea cind erau casatoriti, a refuzat sa taca sex cu ea timp de a saptam!na. Barbatului nu-l e ciuda totusi ca de ce i-a fast

Trup gal de penelope

fotografii 9i titluri de:

Razvan Voiculescu

90

PLAI cu aOI

AFIRMA-TE! FII ALTFEL ... SI CAST GA

, ,

Revista PLAI CU 801 prornoveaza In sceasta rubrics frurnusetea naturala cu tot ceea ce tnsaarrma ea.

Nu Iii tirnida, re~inuta !?i nici nu esle necesara experienta in sedinle folo. Nimeni din rubrica 'aceasta nu 'a avut. $1, dupa cum vezi, reusita exlsta,

Trimite-mi 2-3 imagini eu tine lnsotlte de cateva randurll Fotografiile nu trebuie sa fie profesionale. de aeeasta rna ocup eu.

Rezultatele ~edintei fata vor aparea Tn aceasta rubrica, iar tu vei' primi un "book" profesional.

razvan votcutsscu (razvanav@yahoo.com) blog.razvan-voiculescu.ro

intrmplnare cu parfum de ctmp cosit

Vis rapus de greutatea a~teptiirii

Se pare ca fumatul incetineste circul tia

SG!1gelui pi!1a la. ' eVltarea erie rUI

accident vasc lar cerebral" Cereb I

Liviu Mihaiu, care dupa ce a fast ~i-au pastrat singele rece dupa decidemis se crede Sf. Gheorghe ~i s-a zia de la Haga. retras lntr-o chilie la Sulina.

NEGRUL REDACTIEI

Firma Milka, ca in urma crizei a lasat 500 de marmote si 20 de ursi pe drurnuri.

Firmele de paza care Ie-au dat interlopilor toate clanurile peste cap.

Statui roman, CEi vrea sa Ie ia actorifor ~i pielea personalulul de pe el.

Restaurantele cu specific rornanesc din Italia eare au seos 0 noua specialitate, pizza tigancii.

$erpii din Insula $erpilor, ca

Dobinda, cel care se pare ca a fost in spatele jafului de la Banca Transilvania.

96

PLA' <U 80,

••

-s= T . V ~

(~(~~~U~)

DIN EN ISO 9001 Cert. No.: 01 100 000 637 .

prefabricate pentru constructii

CENTRALA

B-dul Timisoara nr. 92A, sect. 6, Bucuresti

. .

Tele'on: 778.25.48; 778.33.27;

Tel.: 0788.459.775; Fax: 177.50.77 E-mail: somaco.b@somaco.ro Website: www.somaco.ro

PREFABRICAT DIN BETO ARMAT SI RECOMPRIMAT STALP EA VIB, AT 51 CEN R FUGATI

TUBUR DE PRESIUNE S PE TR CANAL ZARI

E'TOANE SI ORTARE

ELE N'TE E ZIDARIE SIIZOLATII: BETON, CARAMIDA

PR DUSE DE BALAS ERA

.. I::» E , C»