Argetoianu 5 - 2

126
CONSTANTIN ARGETOIANU
c�nde de la Niirnberg, prin Berchtesgaden, Godesberg �i p�n� la Mun-chen � cu
continuele sale protest�ri de prietenie fa�� de Fran�a �i de Anglia, prin arta cu
care a �tiut s� �nv�luie cererile na�ionale ale poporului german din Cehoslovacia
�n frazeologia celui mai f�arnic pacifism. ..
;
4) C� �i g�l�gia e un mijloc de a atinge un scop propus, c�ci dac� n-ar fi urlat
opt zile de-a r�ndul �n fiecare zi, Ducele n-ar fi ajuns s� arbitreze soarta
Europei la Miinchen...
�n concluzie: ferici�i cei tari, c�ci a lor e �mp�r�ia pe acest p�m�nt!
Evenimentele ultimelor 48 de ore �nseamn�, oricum, �nceputul unei ere noi �n
politica Europei: S-a sf�r�it cu utopiile �i cu prostiile de la Geneva si
tribunalul Marilor Puteri s-a re�nfiin�at ca pe timpul dinainte de r�zboi.
Acum repede, o nou� �ntrunire a celor patru, s� se termine odat� �i cu Spania �i cu
dezechilibrul din Mediterana...
Polonia execut� la r�ndul ei Cehoslovacia �i �n comunicatele ei e obraznic� fa�� de
Fran�a. A uitat Polonia c� Fran�a a re�nviat-o de dou� ori? Cehoslovacia n-a uitat,
a priceput c� ceea ce Domnul a dat, Domnul poate s� ia �- �i s-a supus. Polonezii
uita prea u�or � mai ales c� sunt prin�i �ntre Germania �i Rusia...
Se zice c� Mussolini e foarte sup�rat c� n-a fost prevenit de Hitler cu privire la
acordul de prietenie anglo-german, semnat ieri de Hitler �i de Chamberlain...
Ducele e tot sup�rat de c�t�va vreme. A reu�it discipolul s�u mai bine dec�t
d�nsul, c�ci a luat Austria, Sarreul �i 3 milioane de sude�i f�r� mult� cheltuial�
�i f�r� s� sacrifice un om pe c�nd d�nsul ca s� cucereasc� o nenorocit� de �ar�
numai pietre �i c�iva negri a cheltuit 15 miliarde �i a pr�p�dit zeci de mii de
oameni...
Sunt la Sinaia de ieri. O toamn� divin�, soare �i lumin�. P�durile �ncep s�
�ng�lbeneasc� �i e lini�te pretutindeni.
2 octombrie. Se vede c� putoarea de Miti�� Constantinescu n-a izbutit s� m�
demonetizeze destul �n sferele �nalte �i c� ac�iunile mele tot mai valoreaz� ceva,
c�ci trei copoi cu nas sub�ire mi-au prins urmele �i m-au c�lcat aci la Sinaia,
unde venisem s� r�suflu o zi-dou�. Am primit ieri succesiv vizitele domnilor Pamfil
�eicaru (mai ales acesta nu-�i
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938 127
pierde timpul cu fleacuri, �i e de obicei bine informat), C�dere �i Virgil Pot�rc�.
C�dere e foarte nemul�umit de schimbarea de la Belgrad la Gala�i �i hr�ne�te �nc�
ambi�ii vaste. Mi-a vorbit bine�n�eles copios de d�nsul, de trecutul �i de viitorul
s�u, ca �i cum acesta ar fi putut depinde de mine. Din amintirile lui diplomatice
mi-a spus dou� lucruri foarte interesante.
Pe c�nd era ministru la Var�ovia bucur�ndu-se de prietenia lui Pil-sudski a
�ntrebat �ntr-o zi pe Mare�al pentru ce �ncheiase pactul de neagresiune cu
Germania1. C�dere mi-a repetat cuv�nt cu cuv�nt r�spunsul Mare�alului �n franceza
lui negroid�: �Au ministre de Roumanie je peux dire ai fait cela par ce que ai fait
cela. Voila! Mais � mon ami C�dere je vais dire. J'ai prevenu la France que le
Hitler fera grand tort, beaucoup ennuis � nous et que serait bien faire guerre
Allemagne tout de suite av�nt Hitler peut faire mal. Paris a repondu Pilsudski
vieux fou, on faire pas guerre preventive! Voila! Alors j'ai fait pacte avec
Hitler. Avoir paix 15 ans, quelque chose, assez fait pour un seul homme!"
Prev�z�tor b�tr�nul!
Cealalt� confiden�� a lui C�dere se refer� la o conversa�ie pe care a avut-o cu
Goring la Belgrad, cu prilejul ultimei vizite a acestuia. G6-ring nu i-a ascuns c�
chestiunea Cehoslovaciei se va pune mai cur�nd dec�t se credea (�n vederea ei
venise la Belgrad!) �i 1-a �ntrebat ce va face Rom�nia �ntr-un asemenea caz. Foarte
judicios C�dere a �ntrebat la r�ndul s�u pe neam� cum vrea Germania s� rezolve
aceast� problem�. �Nu vrem s� ne atingem de grani�ele Cehoslovaciei � a r�spuns
Goring � n-avem ce face cu germanii din Sude�i, e o popula�ie s�rac� care ar spori
inutil proletariatul nostru. Apoi toat� industria din acele regiuni ar constitui o
concuren�� pentru a noastr�. Vrem fa�� de Cehoslovacia trei lucruri, �i le vom
ob�ine: 1) egalitate de drepturi politice �i sociale pentru germani; 2) c�iva
mini�tri germani (4-5) �n Guvernul de la Praga; 3) o nou� orientare a Cehoslovaciei
�n politica extern�. Prin aceast� nou� orientare nu �n�elegem o �ndep�rtare de
Fran�a. N-avem nimic cu Fran�a �i Cehoslovacia poate foarte bine s�-�i p�streze
alian�a sa cu aceast� �ar�. De asemenea, poate r�m�ne �n Mica �n�elegere. Dar
trebuie s� rup� orice leg�tur� cu Rusia..." Cehoslovacia n-a vrut s� o rup� �ns� cu
Sovietele �i acum a p�it ce a p�it, c�ci Hitler a urcat tariful mai �nt�i din
trimestru �n trimestru �i acum �n urm� din zi �n zi.
1 Pact �ncheiat pe 15 ani, din care au trecut deja 5 �i au r�mas 10.
128
�eicaru �i Pot�rc� mi-au vorbit de interesele �i de poftele lor.
O not� comun� a celor trei vizitatori, f�r� s� �tie unul de altul, a fost ura
�mpotriva lui Miti�� Constantinescu. �Lichea care n-ascult� dec�t de ordinele
Palatului" a spus Pamfil �eicaru care s-a mai pl�ns c� ruineaz� tot comer�ul (se
vede c� �comer�ul" e el). C�dere mi-a declarat c� neprevederea finan��rii recoltei
a fost o crim� �i c� �ara a fost p�gubit� cu cel pu�in 2 miliarde lei (a�a este).
Pot�rc�, �n sf�r�it, mi-a �optit la u-reche c� Germania va cere schimbarea lichelei
care a �ncurcat �i st�njenit comer�ul germano-rom�n � �i 1-a �njurat cum �tie el s�
�njure. Faptul este c� Miti�� mineaz� �ara ca s� men�in� cursul leului �i ca s�-�i
procure devize disponibile la Banca Na�ional�. Mai ales ca s�-�i procure devize,
c�ci leul fiind o moned� fictiv� cu curs fixat prin decrete, s-ar putea men�ine �i
f�r� ruina agriculturii, industriei �i comer�ului, �i �nc� mai u�or. Dar toat�
str�duin�a canaliei e s�-�i procure devize, fiindc� prin devize se men�ine Sus �i
mai ales �n jurul lui �Sus". Pl�ile Statului �n str�in�tate preocup� pe pick-
pocket, cum m� preocup� pe mine ultima mea pereche de papuci. Anumite opera�iuni de
transferuri, iat� ce preocup� pe lichea, c�ci gra�ie lor a ajuns acest netrebnic
dictator economic al �arii Rom�ne�ti. Ce ru�ine!
3 octombrie, �napoiat la Bucure�ti asear�, cu un guturai. Azi-noapte a murit
aproape subit mare�alul Averescu. A pr�nzit voios cu fiic�-sa a-doptiv� Silvia, cu
fiu-s�u adoptiv, locotenentul Averescu �i cu logodnica acestuia, d-ra Vasu din
F�g�ra�. Cu c�teva zile �nainte �i f�cuse un frac nou pe care voia s�-1 t�rnoseasc�
�ntr-o audien�� ce urma s� o cear� Regelui �i �n vederea c�reia chiar �n dup�
amiaza zilei de ieri preg�tise c�teva noti�e privitoare la politica extern�. Pe la
orele 11 s-a sim�it r�u. Cei din cas� au chemat medicii, dar cu toate �ngrijirile
lor, pe la miezul nop�ii Mare�alul �i-a dat sf�r�itul... De ast� prim�var� era
foarte sl�bit fizice�te; capul �ns� � cu rare momente de eclips� � era �nc� bun.
Prin august, la Niirnberg, a avut o prim� criz� cardiac�, c�nd s-a r�sp�ndit zvonul
�n �ar� c� era pe moarte. A doua 1-a r�pus. Moare la v�rsta de 80 de ani...
�ara �i-a pus la un moment, �n 1917, n�dejdile �ntr-�nsul � dar decep�ia a fost
mare. Cel dint�i dezam�git am fost eu, cum se poate vedea din Amintirile mele. Ne-
am desp�r�it �n 1923 �i 1-am p�r�sit cu vorbe grele dar drepte, c�ci se purtase
infam cu mine... De atunci ne-am mai �mp�cat, dar mai mult de form�... �n vremurile
din urm�, �n s�r�cia noastr� politic� ajunsese s� fac� figur� �i s� dob�ndeasc� un
prestigiu ne-
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S 129
discutat, �nv�ase multe dar nu destule... Numele s�u va r�m�ne ca titlul unuia din
cele mai interesante capitole ale Istoriei noastre Na�ionale. Eu am uitat de mult
tot ce ne-a desp�r�it; �mi aduc azi aminte numai de c�t am muncit l�ng� d�nsul, de
vremurile epice �i pline de n�dejde ale r�zboiului �i mi se str�nge inima la
plecarea lui. R�m�n din ce �n ce mai singur, dispar pe r�nd to�i cei al�turi de
care am luptat, cu care am suferit, cu care m-am bucurat �i cu care m-am nec�jit...
Trist� e b�tr�ne�ea!
Lichidarea �prisosului" cehoslovac merge repede. S�mb�t� Praga s-a supus
ultimatului polonez � �i ieri glorioasele armate poloneze au intrat cu t�mb�l�u �n
regiunea Tetschen evacuat� de cehoslovaci. Ordinul de �naintare a fost dat
radiofonic din Var�ovia de Mare�alul Ridz-Smi-gly �i de�i n-au �nt�mpinat nici o
rezisten�� trupele poloneze au �naintat cu o trufie dezgust�toare, ca �i c�nd ar fi
cucerit un �inut dup� grele lupte! At�ta megalomanie m� dezgust�: am scris azi lui
Franasovici ca s� am�n conferin�a pe care trebuia s� o �in toamna asta la
Var�ovia...
Am alergat azi din nou la Patriarhul, la Urd�reanu s� scap pe Osi-ceanu din
nedreapta situa�ie �n care patima c�torva lichele (banda Gross-Cagero) 1-au
�nfundat. Am g�sit �n�elegere. Sper s�-1 scap cel pu�in de arestare c�ci de
condamnat nu-1 poate condamna nici o instan��. Au intervenit si Thierry, ministrul
Fran�ei �i Pallairet, ministrul Angliei, pe l�ng� Comnen.
Am aflat abia ieri c� �n Anglia toat� lumea consider� pe Anthony E-den ca fiul
Regelui George al V-lea �i al unei evreice. Trebuie s� fi fost frumoas� ovreica,
c�ci nu de la tat�-s�u a putut mo�teni Eden frumuse�ea.
Tot ieri am aflat �i o alt� filia�ie a generalului Weygand. �tiam c� f�r� tat� �i
f�r� mam� fusese crescut sub numele de Newmann, sau a�a ceva, mul�umit�
generozit�ii unui anonim. Mai �tiam c� se zicea c� e-ra fiul Regelui Leopold al II-
lea al Belgiei, �i c� sub auspiciile acestuia luase mai t�rziu numele de Waygand.
Mi se aduce acum la cuno�tin�� o alt� versiune dup� care generalul ar fi fiul
Arhiducelui Maximilian (fostul �mp�rat al Mexicului) �i al unei indience. De fapt
Weygand are pu�in tipul indian!
�i cum Arhiducele Maximilian e considerat ca fiul Ducelui de Rei-chstadt (legend�
acreditat�) ar rezulta c� generalul Weygand ar fi cobor�torul lui Napoleon cel Mare
�n a 4-a genera�ie!!!
130
�n ziarul parizian Je sui� partout din 16 septembrie trecut a ap�rut un lung
articol intitulat: Le� creetins solennels de la Democra�ie: M. Ni-colas Titulesco.
Articolul e mediocru �i con�ine toate acuza�iile cunoscute la adresa cunoscutului
paranoic. Interesant nu e articolul, ci faptul c� un asemenea articol a ap�rut �n
fruntea unui ziar francez, �mi aduc a-minte vremea c�nd �ntreaga pres� francez� era
la picioarele lui Titules-cu: s� se fi schimbat lumea?
Havidi�uri, pe care le reproduc aci pentru a dovedi tensiunea ner-t voas� �n care
se g�se�te opinia noastr� public� �n aceste zile de opresiune moral�:
' ��n ultimele Consilii de Mini�tri ca �i �n conferin�ele ministeriale
restr�nse av�nd de obiect �narmarea, Regele �i-a manifestat o vie nemul-� turnire:
a repezit pe mini�tri �nvinuindu-i c� nu au destul� autoritate! t �ntrebare:
s� fie o enervare trec�toare pricinuit� de tensiunea exter-1 na, sau este expresia
unei reale nemul�umiri cauzat� de inactivitatea Guvernului?
Fa�� de nervii regali, Arm�nd C�linescu, mai �mecher, a dat o nou� - dovad� de
energie: a arestat un nou lot de gardi�ti �i a publicat arestarea �n Monitorul
Oficial nr. 226/29 septembrie 1938, aceasta pentru: a demonstra c� tot energic
este, �i poate pentru a crea o diversiune.
�eicaru a vestit pe Radian1 c� �n cur�nd pleac� din Guvern Can-cicov, Sise�ti �i
Miti�� Constantinescu � dar cel dint�i va pleca Can-cicov care e nemul�umit pe Rege
nefiind de acord cu acesta asupra m�surilor de finan�are a �narm�rii
(inverosimil!).
�n momentul c�nd barometrul european indica r�zboi, cei de la Universul d�deau ca
sigur un Guvern Prezan cu dl Argetoianu la Externe.
C� a fost criz� real�, c� se sim�ea c� Guvernul pleac� (?) o dovedesc urm�toarele
semne:
Ralea �i Ghelmegeanu timp de dou� zile n-au semnat nici o decizie, n-au ordonan�at
nici o cheltuial�. Se considerau demisionari. Refuzau s� rezolve orice cereri.
1 La Sinaia, mie nu mi-a spus nimic de felul acesta.
loan Botez de la Ia�i, mare amic al lui lamandi, poveste�te c� joi, 29 septembrie,
seara, Comitetul Executiv liberal a discutat dac� trebuie s� semneze sau nu
mo�iunea Maniu, care n-ar fi fost �nc� prezentat� Regelui �i nu va fi dec�t la l
Decembrie1, George Br�tianu �i Niculescu Doroban�u au fost pentru semnare, dar s-a
opus Dinu Br�tianu, care a declarat c� Partidul Liberal nu poate sta la remorca lui
Maniu �i trebuie s� lucreze pe cont propriu.
Tot loan Botez da sigur, din izvorul lui lamandi, formula unui Guvern na�ional cu
dr Angelescu, Vaida, Argetoianu, Mihalache.
Colonelul Petrescu a r�sp�ndit zvonul c� lunian a fost rugat de Suveran s�-�i
gr�beasc� �ntoarcerea �n �ar�.
T�t�rescu a ajuns de acord cu Arm�nd C�linescu pentru clasarea anchetei de la
Prahova �i pentru eliberarea lui Negrescu de la Craiova (e eliberat de mult!!!).
La Lega�ia Fran�ei s-a manifestat oarecare sup�rare contra lui Com-nen (!!) care la
Geneva, probabil �ntr-un moment de enervare, �i-a �ng�duit s� critice politica
extern� a Fran�ei.
�eicaru �njur� pe Titeanu (?) pe motiv c� acesta ��l lucreaz�". Este drept c�
Alboteanu (o lichea), �eful de cabinet al lui Titeanu a r�sp�ndit zvonul c� �eicaru
a fost declarat �n stare de faliment, de c�tre Tribunal.
Etc. etc. etc. etc. etc. etc. etc.
4 octombrie, �n Camera Comunelor, care a �inut ieri �edin��, Cham-berlain n-a fost
�nt�mpinat numai cu flori. Primul lord al amiralit�ii Duff Cooper2 a explicat
motivele pentru care �i-a dat demisia din Cabinet. A vorbit foarte moderat �i a
felicitat pe Chamberlain c� a izbutit s� men�in� pacea, dar socote�te c� o
atitudine mai ferm� a Angliei de la �nceput, n-ar fi permis lui Hitler s�-�i joace
mendrele �i s�-�i bat� joc de Europa �ntreag�, �n acela�i sens a vorbit �i Eden �i
reprezentantul laburi�tilor. N-am nici o simpatie pentru Eden �i pentru laburi�ti,
dar de
1 9
2 Celebru �i prin so�ia sa, lady Diana, o frumuse�e clasat� de�i cam vestejit� �i
fiica ducelui de Rutland.
132
CONSTANTIN ARGETO1ANU
data aceasta au avut ei dreptate. Izb�nda lui Chamberlain a fost o izb�nd� de
la�... De ce ar mai fi f�cut Hitler r�zboi, dac� f�r� s�-1 fac� i s-a acordat tot
ce ar fi putut pretinde chiar dup� cea mai str�lucit� victorie militar�?
Pro�tii:
Primesc �ntr-un plic anonim, urm�toarea �n�tiin�are plin� de duh, �i m� �ntreb ce
poate fi �n capul unui om care-�i pierde vremea cu asemenea lucruri:
�Cu ocazia �ns�n�to�irii', �Lojile Masonice� s�rb�toresc pe marele
Om de Stat
printr-un banchet �MONSTRU�, s�mb�t�, 14 octombrie 1938, orele 11 noaptea, �n Sala
de marmur� a Hotelului Grand (sic) Boulevard. La acest Banchet va participa �i M.S.
Regele. Prix Quatre cents francs. Comitetul: Pre�edinte N.N. S�veanu, Gr. lunian,
Al. Donescu".
Cartonul poart� o bar� neagr� de doliu, pe margine. Probabil pentru pierderea
bunului sim�, de c�tre autorul r�ndurilor de mai sus.
5 octombrie. Sirovy, generalul, cel cu spada lui Sf. Wencelas, a demisionat �i si-a
reconstituit din nou Cabinetul cu o sum� de slovaci. Au ajuns �n fine s�-�i
deschid� ochii, �i cehii! Din noul Cabinet nu mai face parte Krofta Kamil,
doctorul, la Externe. Pe c�nd �i r�ndul lui Be-ne�, s� treac� la naftalin�?
Fran�a e foarte zorit� s�-�i normalizeze raporturile cu Italia. Un ambasador va fi
numit imediat �i se zice c� ar fi Frah�ois Poncet. �n acest caz, Noel de la
Var�ovia ar trece la Berlin �i Pua�rx, amicul nostru Pua-ux, r�mas de c�ru�� la
Viena, ar fi numit la Var�ovia.
Ziarul LidovcNoviny, oficiosul Partidului Socialist Ceh, fost sub conducerea lui
Bene� public� un interesant articol intitulat �Noua Europ�", �n care se pronun�a �n
favoarea unei colabor�ri cu Germania. Acest articol este cu at�t mai semnificativ
cu c�t ziarul de mai sus a fost p�n� azi cel mai sincer �i devotat partizan al
politicii de colaborare cu Fran�a �i Rusia.
Ziarul spune printre altele urm�toarele:
��tiu c� Fran�a de azi nu mai este Fran�a din 1914 �i 1918. Fran�a a ajuns azi o
putere de m�na a doua, care tr�ie�te sub un fel de protecto-
r�t al Marii Britanii �i este �n acela�i timp amenin�at� de Germania, de Italia �i
de Spania (!).
F�r� a trage un foc de arm� cancelarul Hitler a c�tigat o lupt� dup� alta �i �i-a
realizat planurile politice. Europa Central� nu este, dup� cum se poate constata
din cartea cancelarului Hitler Mein Kampf, ultima �int� a expansiunii Germaniei. Ce
va urma acum? Va veni r�ndul Fran�ei? Va fi un r�zboi �ntre Germania �i Rusia sau
aceste dou� Puteri vor a-junge la un acord asupra �mp�r�irii Imperiului Britanic
(!!)? Nu �tiu �nc�. �tim numai c� �n imediata noastr� vecin�tate se afl� �n
continu� cre�tere o mare Putere cu care Statul nostru nu trebuie sa cada �n
conflict. Am jucat timp �ndelungat �n Europa rolul unui jandarm care trebuia s�
opreasc� �n loc Germania. C�nd a sunat �ns� ora decisiv�, a-tunci am fost l�sa�i
singuri. Daca dreptatea nu mai domne�te �n lumea de azi1, ci for�a, atunci locul
nostru este acolo unde for�a este mai mare �i mai puternic�. Nu ne r�m�ne altceva
dec�t s� ne �n�elegem cu Germania. S� facem la fel ca Iugoslavia �i Bulgaria. S�
devenim clien�ii �i furnizorii mari ai Germaniei si s� respingem toate combina�iile
care ne-ar sili s� intr�m �ntr-un front anti-german. S� c�ut�m o �n�elegere cu to�i
vecinii no�tri �i s� cl�dim noile baze ale societ�ii noastre pe securitatea �i
interesele vecinilor no�tri".
Mai toat� presa din Praga ocup�ndu-se de misiunea noului Guvern ajunge la concluzia
c� Cehoslovacia va avea de ales �ntre neutralitatea Statului �i colaborarea cu
Germania. Cred c� presa din Praga nu vede clar: neutralizat� sau nu, Cehoslovacia e
os�ndit� de aci �nainte s� joace dup� cum �i va c�nta Germania � �i doar a�a se
�n�elege colaborarea, azi, �ntre dou� ��ri!
Poveretta Francia!
Dup� ce am fost ieri la Cancicov, am fost azi la C�linescu �i i-am pus la punct pe
chestiunea �Stelei Rom�ne". Am�ndoi, oameni de bun sim�, mi-au dat dreptate.
Totu�i, prins �n cle�te de cele dou� bestii, la-mandi �i Constantinescu Miti��, nu
�tiu dac� Osiceanu va sc�pa nearestat (sper) de�i nimic nu i se poate imputa. Dar
mai exist� ast�zi no�iunea de drept �i de r�spundere?
Raczinski, ambasadorul Poloniei, a fost azi-diminea�� la mine �i a stat un ceas. Am
f�cut �un tour d'horizon". El explic� intrarea bruscat� a Poloniei la Tetschen prin
faptul c� �i cehii au ocupat acea parte a Si-
1 Care e dreptatea?
l
134
leziei atribuit� �n 1919 Poloniei, tot cu for�a, �n momentul �n care bol�evicii se
g�seau la por�ile Var�oviei... Dup� Raczinski � �i �n aceast� privin�� am fost cu
des�v�r�ire de acord cu d�nsul � configura�ii noi se vor impune Europei, mai ales
Europei Centrale �i Orientale. D�nsul nu vede alt� salvare pentru Rom�nia ca �i
pentru Polonia dec�t �ntr-o alian�� str�ns�1 �ntre Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia �i
Polonia. Fa�� de simpatia pe care am ar�tat-o unui asemenea plan, ambasadorul s-a
deschis mai mult �i mi s-a pl�ns de Comnen, care nu e serios �i nu vorbe�te cu
ministrul Ungariei (Bardossi) cum trebuie. Ungurii au declarat la Belgrad c� de�i
acordul de la Bled nu era dec�t parafat, Ungaria �n�elegea s�-1 respecte, pe baz�
�ns� de reciprocitate2. C�nd s-a dus, acum c�teva zile, Bardossi s� fac� aceea�i
declara�ie lui Comnen, acesta a sc�l-dat-o pe chestiunea reciprocit�ii...
Am mai vorbit de multe...
Nu e adev�rat, cum s-a zis, c� Arcizewski a fost numit subsecretar de Stat la
Externe. A fost numai �ns�rcinat s� �in� locul lui Szembeck, plecat �n concediu.
Dar este vorba s� i se dea ceva, �i n-ar fi exclus s� fie numit al 2-lea
subsecretar de Stat la Externe. Raczinski va cere dublarea liniei Buz�u-Bac�u-
Roman-Or�eni, de urgen��. �i Polonia probabil c� va interveni ca s� ne �mpace c�t
mai repede cu Ungaria...
Mi s-a propus ieri de Pre�edin�ia Consiliului s� iau cuv�ntul m�ine la funeraliile
lui Averescu. Am refuzat: ne-am desp�r�it �n 1923 cu cuvinte prea tari ca s� le pot
uita. M-am �mp�cat cu defunctul dup� c�iva ani, fiindc� a dorit-o el, �i c� lucrul
pentru mine era lipsit de importan��. Dar un discurs pe marginea morm�ntului.. .nu.
�i apoi sunt r�cit �i nici nu �tiu dac� voi merge m�ine la �nmorm�ntare...
Profesorul Paul Negulescu � de ce nu 1-or fi deblocat �i pe �sta? � a venit s�-mi
propun� pre�edin�ia unui comitet pentru adunarea fondurilor necesare la construc�ia
unui Palat pentru Institutul Administrativ. Locul 1-a dat Prim�ria, pe chei, �n
dosul caz�rmii Pompierilor.
Am scris lui Franasovici ca s� am�n conferin�a mea �i vizita noastr� la Var�ovia.
L-am rugat s� o l�s�m �ncolo, spre prim�var�. Nu e atmosfer� prielnic� acum pentru
o manifestare politic� oricare ar fi ea, �i mai ales pentru una rom�no-polon�, dup�
actul de s�lbatic� samavolnicie s�v�r�it �mpotriva unei aliate � aliate antipatice,
dar totu�i aliat�.
1 Pentru c�t mai valoreaz� alian�ele!
2 Acordul semnat cu prilejul ultimei �ntruniri a Micii �n�elegeri, la Bled. "�
l
�i Daladier �i-a convocat Camerele �i a avut acela�i succes ca Cham-berlain �n
Anglia. Dup� o �edin�� f�r� av�nt �i cam ru�inat�, Camera i-a votat �ncrederea cu
331 voturi, contra 78... Guvernul francez a profitat de ocazie ca s� mai cear� �i
prelungirea puterilor de legiferare prin decret, �n materie financiar� �i
economic�, p�n� la ianuarie.
�n noul Cabinet cehoslovac, �n locul lui Krofta Kamil, a fost numit droto�ul
Chwalkovsky, p�n� aci ministru la Roma.
6 octombrie. Demisia lui Bene� a devenit fapt �ndeplinit asear�. A �mp�rt�it-o
chiar d�nsul poporului s�u �i lumii printr-o scurt� cuv�ntare la radio, demn� �i
destul de emo�ionant�, prin care arat� c� politica sa d�nd faliment, las� locul
altora pentru alta. Nu acuz� �i nu se pl�nge �i las� Istoriei grija de a-i face
dreptate.
Dreptate? Aici e chestiunea. De care parte este dreptatea? De a lui Bene� care s-a
m�rginit s� fie slug� plecat� Fran�ei, s� cread� �n utopiile de st�nga, s� �ncerce
s� fac� dintr-o fic�iune diplomatic� o realitate na�ional� �i s� �cehizeze"
milioane de oameni de alt� ras� � sau de a nem�ilor, ungurilor �i polonezilor care
s-au ap�rat �mpotriva dezna�ionaliz�rii lor �i vor s� se alipeasc� de patriile lor
respective?
Tare mi-e fric� c� Istoria nu va da dreptate lui Bene�...
Singura lui consolare va fi, dac� de sus din ceruri va lua cuno�tin�� de sentin�a
Istoriei, condamnarea subsidiar� a Fran�ei pentru �nalt� tr�dare �i a Angliei
pentru dezer�iune...
Asistat azi-diminea�� la Ateneu la �nceputul �nmorm�nt�rii lui Ave-rescu. R�cit, m�
sculasem din pat ca s� fac act de prezen��, dar a trebuit s� plec dup� o or� � din
care 3/4 am ad�stat pe Rege, c�ci exactitatea nu mai este polite�ea Regilor. M�
uitam la fa�a palid� de pe catafalc �i c�te amintiri din epica vreme a r�zboiului
nu mi-a r�scolit! De mai t�rziu, din vremea de dup� r�zboi �i a politicii, nici
una: au disp�rut toate din mintea mea. Au avut at�t de pu�in� importan��. Rev�d cu
o intensitate de vizionar �i Bac�ul �i Piatra Neam�ul �i la�ul din 1917. �n jurul
meu r�sar chipurile d-nei Averescu, Elizei �u�u, Nataliei Vl�doianu, al lui Mitzi
Fischer (de ce mai ales femei?), chipul Reginei �i altele mai �terse. Apoi
nesf�r�ita teorie de ofi�eri, cu V�itoianu �i cu Ressel �n frunte, Grigore
Filipescu, Petrus Jurgea �i c�i �i c�i...
�i deodat�, rev�d pe Prezan la Curtea de Arge�, acum dou� luni la �nmorm�ntarea
Reginei, pe Prezan care azi a lipsit... De cum a �nceput r�zboiul din 1916 �i p�n�
a murit Averescu, Prezan �i colegul s�u de
l
136
grad, au fost c�nd certa�i, c�nd �mp�ca�i, �n 1918 s-au certat, �n 1920 s-au
�mp�cat, �i a�a la fiecare doi ani. �n 1934 am v�zut o scrisoare de-a lui Prezan la
Averescu, care �ncepea cu: �Drag� Alexandre". Dar de atunci a survenit publicarea
memoriilor lui Averescu... Parc�-1 aud pe Prezan la Curtea de Arge�: �E o inim�
neagr�, domnule Argetoianu, e un pizma� �i un calomniator, s� scrie el ce a scris
despre b�iatul �la! Ionel An-tonescu, domnule Argetoianu, e un b�iat de geniu: �n
timpul r�zboiului mi-a priceput g�ndul dintr-o dat� �i a ajuns s� dea toate
ordinele f�r� s� m� mai �ntrebe, �i erau toate a�a cum le-as fi dat eu!" De ce mi-a
revenit �n minte, ca o obsesie, aceast� fraz� a lui Prezan, �n fa�a catafalcului
lui Averescu? Oare fiindc� Prezan a fost falca de m�gar cu care s-a lovit �n
Averescu, tot timpul r�zboiului?
De ce-mi vine �n g�nd searb�d� figur� a doctorului Me�ianu (!?), f�cut profesor de
Averescu la Facultate (de nas, g�t �i urechi) numai fiindc� era cumnat cu Mitzi
Fischer, care lep�dat� de general a luat de b�rbat pe fratele lui Me�ianu, un alt
escroc? Poate fiindc� mi se �opte�te la ureche c� ridicolul Topa va fi �i el numit
profesor la Medicin� fiindc� �sondeaz�" pe Patriarh �i se miloge�te de lorga?
Averescu pe catafalc m-a impresionat ad�nc. C�nd m� g�ndesc... dar ce s� mai spun!
7 octombrie. Slovacii s-au �n�eles cu cehii: se vor bucura de acum �nainte de o
autonomie des�v�r�it�. Vor avea Guvernul lor, Dieta lor, legile lor locale. Cu
cehii trei Ministere comune: Externele, Finan�ele Generale, Ap�rarea Na�ional�.
N-ar fi fost mai cuminte s� adopte o asemenea formul� din 1919 �i s� dea �i
germanilor o autonomie complect�? Poate nu s-ar fi ajuns la dezastrul de azi.
Bene� a p�r�sit Praga, s-a dus la proprietatea lui de l�ng� Tabor. E vorba sa i se
dea premiul Nobel pentru pace, ca compensa�ie pentru Hrads-chin...
Nenea Chamberlain i-a mai tras �i ieri ni�te explica�ii �n Camera Comunelor �i a
mai ob�inut un vot de �ncredere, dup� ce s-a pronun�at hot�r�t �mpotriva unei
Conferin�e Europene �i �mpotriva unor noi alegeri �n Anglia. Pentru conferin��,
Chamberlain pretinde c� nu e �nc� timpul c�ci nu se �tie �nc� dac� Statele
totalitare vor primi concluziile la care vor s� ajung� Statele democratice. Va veni
�i timpul Conferin�ei, dar n-am ajuns �nc� p�n� acolo, �n ce prive�te alegerile
generale �n An-
glia, premierul e �mpotriva lor, �n acest moment, fiindc� n-ar face dec�t s�
m�reasc� discordia dintre partide, �i vremurile nu sunt �nc� destul de lini�tite
pentru a�a ceva. Va fi poate nevoie, a ad�ugat d�nsul, �n lunile care urmeaz� de
uniunea str�ns� a tuturor englezilor pentru ap�rarea patrimonului na�ional... �i
tipic englez, primul ministru �i-a �ncheiat aceast� parte a cuv�nt�rii sale prin
urm�toarele vorbe: �Dac� as face alegeri acum �mi e team� pe de alt� parte c�
popularitatea pe care miau dat-o ultimele evenimente s� nu vicieze voin�a
aleg�torilor..."
Nu �ncape �ndoial� c� singurul triumf�tor al evenimentelor din septembrie este
Adolf Hitler. Sude�ii �i nem�ii din Cehoslovacia o s� vad� pe dracul; p�n� aci au
tr�it bine! Succesul lor e numai aparent. Pe al lui Chamberlain, �n jurul numelui
c�ruia o lume �ntreag� delireaz� sub pretext c� a salvat pacea, nu-1 v�d deloc. E
u�or s� salvezi pacea ced�nd tot. Dac� ar fi salvat-o salv�nd si fa�a ��rii sale,
as zice �i eu, dar a�a! S� mai vorbim de Fran�a �i de Cehoslovacia care au
pierduit, una prestigiul ei, iar cealalt� o treime din teritoriu �i din popula�ie?
C�t pentru tr�m-bi�a�ul de Mussolini �i-a b�tut toat� lumea joc de d�nsul: fiecare
i-a �ncredin�at un rol, pe care Ducele 1-a jucat succesiv �i cu brio!
Ziarul lui Goring, Na�ional-Zeitung scrie cu drept c� Germania �i-a atins scopurile
urm�rite, adic� anexarea a 10 milioane de germani care tr�iau �n afar� de grani�ele
ei, evit�nd pericolul unei coali�ii mondiale. Acesta este adev�rul �i Hitler poate
fi m�ndru, �i atitudinile eroice �i manifesta�iile triumfale din jurul domnilor
Chamberlain, Daladier �i Mussolini sunt ridicole.
8 octombrie. Bene� a �ters-o �n Elve�ia. Fuga e ru�inoas�, dar e s�n�toas�. Cehii
sunt oameni r�i...
Pe ziua de ieri Urd�reanu �i-a dat demisia din toate consiliile de administra�ie �n
care figura �i din care pompa gros. E bine. Regele nu trebuia s�-1 bage �n nici un
consiliu, ar fi fost mai frumos; bine c� s-a dumirit �i acum. Lumea se �ntreab�
cine va indemniza pe Urd�reanu de sensibilul sacrificiu ce i se impune: Malaxa? Sau
F.O.P.?
Mi se aduce la cuno�tin�� c� �n chestiunea �Stelei Rom�ne" a intervenit o
schimbare, c� s-au dat ordine s� nu se insiste, Osiceanu �i M�-t�saru s� nu mai fie
amenin�a�i. N-am priceput de ce s-a �nscenat toat� aceast� afacere �i nu pricep de
ce d� acum Guvernul �nd�r�t. S� fie interven�ia Lega�iilor francez� �i englez�? Am
auzit c� aceast� interven-
l
138
�ie a sup�rat mult. N-am provocat-o eu. Au solicitat-o Rogers �i Angot, directorii
englez �i francez, �n ap�rarea intereselor ac�ionarilor lor. Prin-tr-o persoan�
demn� de toat� �ncrederea, mi s-a trimis vorb� c� dac� a� face o scrisoare prin
care a� ar�ta c� nu noi, societatea rom�n�, am cerut interven�ia Lega�iilor �i dac�
Osiceanu �i-ar da demisia, toat� afacerea s-ar termina. Am �ns�rcinat pe Cre�eanu
s� spun� lui Cancicov, c� �n ce prive�te scrisoarea sunt gata s� o dau, fiindc�
corespunde st�rilor de fapt � dar c� �n ce prive�te demisia lui Osiceanu, nu pot.
Omul a-cesta e perfect nevinovat. Nu poate c�dea victim� unor uneltiri m�r�ave �i
tenebroase pe care nici p�n� acum nu le-am putut descurca. Mai t�rziu, dup� ce
toate se vor calma, Osiceanu va pleca, fiindc� a�a fusese hot�r�t de noi, dinainte,
p�n� ce toat� porc�ria �mpotriva lui �i a �Stelei" nu fusese �nscenat�.
Ministerul de Interne (Titeanu!) convoac� pe r�nd B�ncile �i Societ�ile mari din
Bucure�ti �i le cere s� verse la Direc�ia Propagandei toate sumele pe care le dau
p�n� acum gazetelor �i gazetarilor pentru serviciul publicit�ii �i mai ales pentru
al... nepublicit�ii! Cu acest prilej, Direc�ia Propagandei asum�ndu-�i ea
publicitatea ziselor �ntreprinderi (!!!), se impun tarife noi, mai ridicate dec�t
cele vechi! O nou� jecm�neal� �n profitul Statului �i �n deficitul Societ�ilor!
Url� lumea...
Lung� conversa�ie politic� cu T�t�rescu, ieri In Banca de Credit. E �ngrijorat.
Crede a �ti c� Regele a ie�it din faza de beatitudine, �i �ncepe s�-�i dea seama c�
multe merg pe dos. La Armament e un dezastru... (datorit� de altminteri �n
bun�'parte lui T�t�rescu).
Moruzov a spus ieri lui �oneriu c� Regele e nemul�umit �i c� p�n� �n c�teva zile va
remania Ministerul. Dac� nu schimb� �calitatea", mai bine s� �in� tot pe �tia �
afar� de Miti�a, care trebuie dat afar� cu orice pre�.
Sosit la amiaz� la Sinaia, s� m� scap de guturai, am trimis lui Urd�-reanu
urm�toarea scrisoare:
�Sinaia 8 octombrie 1938
Scumpe Domnule Urd�reanu,
�n audien�a pe care M. S. a binevoit s� mi-o acorde �n ajunul plec�rii mele �n
str�in�tate (la �nceputul lui septembrie) �i �n care I-am expus situa�ia
Consiliului Superior Economic, M.S. mi-a spus: �Consiliul trebuie men�inut, �l cred
util, g�nde�te-te la o solu�ie, m� voi g�ndi �i Eu
la una, �i vom vedea�. Vacan�a s-a terminat, Consiliul ar trebui s�-�i reia
activitatea � o activitate oarecare � �i momentul unei solu�ii a sosit. Eu m-am
g�ndit la mai multe, din care una foarte simpl�, pentru mine cel pu�in. Nu m�
�ndoiesc c� �i M.S. va fi hot�r�t una, �i cu siguran�� va fi cea mai nimerit�. A�
putea oare solicita o nou� audien�� pentru a lua instruc�iunile M. Sale?
Scumpe Domnule Urd�reanu, a� fi vrut s� stau pu�in de vorb� cu d-ta. Dar se ajunge
foarte greu la d-ta. Pe de alt� parte, conversa�ia destul de lung� pe care am avut-
o �mpreun� la sf�r�itul lui august, �n vila mea de aci de la Sinaia, n-a dus la
rezultatele pe care le speram...
Sunt �nsp�im�ntat de starea de spirit pe care o g�sesc �n �ar� dup� o lun� de
absen��. Am l�sat nemul�umiri superficiale, naturale �ntr-o schimbare de regim at�t
de radical� � dar aceste nemul�umiri nu constituiau cum zic reac�ii ad�nci, �n
locul nemul�umirilor de suprafa�� pe care Ie l�sasem �i de n�dejdea care persista,
mai tare dec�t nemul�umirile, g�sesc ur� si dezn�dejde profund�. Ur� �n p�turile
rurale exasperate de continua constr�ngere a jandarmului; ur� �n toat� p�tura
agricultorilor din cauza imposibilit�ii de valorificare a produselor si a
execut�rilor fiscului �i creditorilor; ur� �n lumea comercial� �i industrial� din
cauza regimului poli�ist la care toate �ntreprinderile sunt supuse; ur� �n lumea
func�ionarilor din cauza nedrept�ilor debloc�rii; ur� �n magistratur�, ur� �n lumea
universitar�, ur� p�n� l�ng� treptele Tronului...
Un singur strig�t: era mai bine �nainte! �i �nchipui starea mea sufleteasc�: opt
ani m-am muncit s� prop�v�duiesc un regim de autoritate, ca s� v�d ce v�d!
lart�-mi acest �cri du coeur�; mi-1 �ng�dui fiindc� �tiu c� e�ti unul din pu�inii
care pricep c�tre ce catastrof� ne �ndrept�m �i care mai poate contribui la o
�ndreptare, c�t mai e timp.
Desigur c� acest incontestabil reviriment �n opinia public� se dato-re�te, �n mare
parte, �i evenimentelor de peste grani��...
Garda ridic� iar�i capul �i ce e mai trist pentru regimul actual, n�dejdile �ncep
iar�i s� se �ndrepte c�tre d�nsa.
lart�-m� �i arunc� �n foc aceste foi (re�in�nd numai cererea mea de audien��).
Al d-tale cu inima �ndurerat�
C.A.
Am primit scrisoarea d-tale de demisie din Consiliul �Stelei", �mi pare foarte r�u
� dar ce s� fac, m� supun. �i acolo, la �Steaua", ce oribil� �nscenare!
i'i � --u i .t- j > �: 3
140
Plec m�ine sear� la Breasta pentru dou� zile. Voi fi apoi �n Bucure�ti �n
a�teptarea unor eventuale �tiri sau ordine.
C. A."
Sub pretext c� �n timpul unui concediu ar fi organizat r�scoal� �n U-kraina,
�Mare�alul" Bliicher a fost arestat, �mpreun� cu d�nsul au mai fost aresta�i 43 de
generali, din care 6 ar fi �i fost executa�i. Tot �naltul comandament rusesc din
Extremul-Orient (unde comanda Bliicher) este dezorganizat. Cu at�t mai bine. Au
�nnebunit oamenii pretutindeni, dar �n Rusia au �nnebunit mai r�u ca oriunde. C�nd
va veni �i r�ndul lui Stalin s� cad�?
Cehii se pl�ng �i protesteaz� �n fa�a con�tiin�ei oamenilor �mpotriva hot�r�rilor
comisiei de la Berlin, creat� prin acordul de la Miinchen. Aceast� comisie ar fi
dep�it limitele acordului, ciop�rtind nordul Cehoslovaciei �n a�a mod, �nc�t peste
800 000 de cehoslovaci trec sub c�lc�iul nem�ilor. E un dezastru, evident...
Lui Bene�, americanii i-au oferit o catedr� la o Universitate din Rhode-Island. Ar
fi vorba s� fac� un curs asupra rela�iilor interna�ionale. Fiindc� a reu�it a�a de
bine s� stabileasc� pe ale ��rii sale? P�n� a-cum Bene� n-a r�spuns la oferta
f�cut�.
De�i avem �i c�iva b�ie�i de�tep�i la Ministerul de Externe, nu �tiu de ce se aleg
tot pro�tii pentru misiunile importante. A�a a fost ales Di-anu pentru postul
delicat de ministru la Moscova. Dar Dianu nu e numai un dobitoc, mai e �i un amator
fotograf. Cumâ trecut grani�a ruseasc� a scos aparatul, �i d�i-d�i cu
fotografierea, �ncol�it de jandarmi � ru�ilor nu le place reportajul fotografic �
ministru nostru a cunoscut c�teva clipe nepl�cute la un comisariat oarecare �i a
fost �n fine pus �n libertate dup� ce s-a identificat. Frumoase debuturi pentru
stabilirea unor raporturi normale �ntre noi �i ru�i �
Nu �tiu dac� am �nsemnat-o deja �n aceste caiete, dar o repet fiindc� mi s-a
confirmat din nou azi. Regele a refuzat lui Harrisson, ultimul �i simpaticul
ministru al Statelor Unite la noi, fotografia pe care i-o ceruse fiindc� Harrisson
avusese �ndr�zneala s� �nchirieze pentru o var� vila lui Barbu �tirbei de la
Bra�ov!
10 octombrie. Hitler a �inut un mare discurs ieri la Saarbriicken, �n fa�a a 200
000 de oameni adu�i cu 75 de trenuri din toat� Germania. S-a
l�udat cu ce a f�cut �i are cu ce � a vorbit cu m�ndrie dar cu �n�elepciune. A
pream�rit pe Mussolini, care a adus Germaniei servicii incomparabile...
Cu privire la p�rerea pe care o are Mussolini despre Hitler mi se poveste�te o
anecdot�. C�nd a fost Hitler la Roma, Ducele 1-a plimbat prin ora� �i trec�nd pe
l�ng� Fontana Trevi au v�zut oameni care aruncau bani de alam� �n ap�. Intrigat,
Hitler ar fi �ntrebat pentru ce. Mussolini i-a explicat vechea tradi�ie c� cine
arunc� un gologan �n F�nt�na Trevi, se mai �ntoarce la Roma. �Stai � a spus Hitler
� s� arunc �i eu unul!" � �M�n� repede", a strigat Ducele �oferului, �i n-a l�sat
pe neam� s�-si arunce creitarul!!
Se zice c� Hitler preg�tise un vapor la Godesberg, s� fac� o plimbare triumfal� pe
Rin, dup� �ncheierea dezbaterilor. Plecarea precipitat� a lui Chamberlain a
�mpiedicat plimbarea pe Rin � �n schimb, dup� c�teva zile, a avut loc plimbarea la
Miinchen...
Ieri, la Constan�a, pe distrug�torul �Regina M�ria", amiralul Coan-d�, pre�edintele
Ligii Navale, a distribuit medalii marinarilor fiindc� s-au luptat cu valurile �n
zilele de 4 p�n� la 6 ianuarie, c�nd distrug�torul a �ncercat s� duc� f�r� s�
izbuteasc�, pe Voievodul Mihai la Atena. A-vem �i noi �fastele" noastre maritime,
�i glorioasele noastre �nfr�ngeri � deocamdat� impuse numai de elemente... Nu
pierdem o ocazie de a fi ridicoli.
S-a spus c� Zelea Codreanu a fost mutat de la Doftana la Rm. S�rat �i instalat
acolo �n doua od�i confortabile. Cu alte cuvinte, c� Regele ar juca pe �dou�
tablouri", pus pe g�nduri de succesele hitleriste. Dup� informa�iile culese unde
trebuie, faptul nu este adev�rat. Zelea Codreanu e tot la Doftana.
�n leg�tur� cu re�nceputul campaniei G�rzii de Fier: am primit ieri �ntr-unplic1,
urm�torul manifest:
�C�tre opinia public� rom�neasc� denun��m
pe agentul provocator Arm�nd C�linescu!
Exasperat de calmul �i st�p�nirea de sine de care dau dovad� legionarii, pune la
cale, prin oamenii s�i, �nscen�ri de comploturi, pentru a p�i la represiunile
s�ngeroase proiectate de mult.
1 Un plic identic cu acela care con�inea invita�ia la banchetul �Monstru" reprodus�
la pag. 126 a acestor ��nsemn�ri". *,, a -,-.
*s ;�... � *
142
Ministrul de Interne vrea s� dea deplin� satisfac�ie Kahalului jid�-nesc �n slujba
c�ruia se afl�, m�njindu-�i m�inile cu s�ngele nevinovat al tineretului rom�n.
Dup� ce prigoana �mpotriva tineretului na�ionalist n-a avut al efect dec�t s�
�nt�reasc�1 Mi�carea Legionar�, Arm�nd C�linescu disperat de zv�rcolirile-i
neputincioase de p�n� acum, �ncearc� o ultim� lovitur� care s�-1 salveze de la
pr�bu�ire, �n acest scop anun�� comploturi �i, revolu�ii legionare a c�ror
�nscenare el �ns�i o conduce, pentru a purcede apoi la crime.
Mai grav: la recrutarea agen�ilor s�i de execu�ie insinueaz� c� pentru toate aceste
odioase uneltiri, ar avea asentimentul �i m�n� liber� de la M.S. Regele.
Se eviden�iaz� �nc� o dat�, pe l�ng� tendin�a la�� a numitului ministru de a
deplasa r�spunderile �i diabolica tactic� a iudeo-masoneriei, care se str�duie�te
din r�sputeri ca �ntre tineretul rom�n �i M.S. Regele Carol al H-lea s� deschid�
abisuri ireparabile (sic), dup� care s� urmeze pr�bu�iri inevitabile.
Aceste odioase uneltiri trebuie �mpiedicate �n fata opiniei publice rom�ne�ti:
Demascam tentativa criminal� a lui Arm�nd C�linescu!
Denun��m pe omul urei �i al vrajbei aflat �n slujba Moscovei!
�nfier�m pe agentul provocator Arm�nd C�linescu, masca Tiraniei Iudaice!
Mi�carea Legionar�
Bucure�ti, 2 octombrie 1938
P.S. � Orice zvon, manifest sau circular�, atribuit Mi�c�rii Legionare, care atac�
Monarhia sau alte institu�ii fundamentale �n Stat, porne�te (sic) de la agentul
provocator Arm�nd C�linescu".
E primul manifest pe care Mi�carea Legionar� �l �mpr�tie pe fa��, de la os�ndirea
C�pitanului �i a conduc�torilor Mi�c�rii.
Pe Pia�a Teatrului s-a expus o troi�� n bronz, o imita�ie mai mult sau mai pu�in
reu�it� a troi�elor de lemn � troi�a ce urmeaz� s� fie trimis� �i a�ezat� �n
Polonia pe locul unde doi aviatori rom�ni, al c�ror nume �mi scap�, s-au pr�bu�it
�i �i-au g�sit moartea. Pe postamentul troi�ei, �n dou� locuri, autorul machetei a
�nchis �n p�trate, ca ornamen-
te, c�te dou� linii �ntret�iate de alte dou�:#. Cel care a turnat troi�a, a
�nlocuit aceste linii duble prin c�te trei: #ceea ce face tocmai seninul electoral
al fostei G�rzi de Fier. Faptul semnalat Poli�iei, a determinat o anchet� din care
a reie�it c� cel care a turnat troi�a, la �coala de Meserii, e un v�r al lui
Caranica, unul din uciga�ii lui Duca...
Sindicatele muncitore�ti au fost desfiin�ate prin decret-lege �i �nlocuite prin
bresle a�ezate pe principii s�n�toase. Foarte bine. De ce nu avem mai des prilejul
s� zicem: foarte bine?
Primul Guvern slovac, prezidat de dl Tisso a fost primit la Bratislava cu
entuziasm. Zic telegramele. Praga a primit �i autonomia rutenilor a�a �nc�t azi-
m�ine vom avea �i un Guvern rutean sub pre�edin�ia d-lui Brody.
Ungurii �l�sa�i" de Germania �i de Italia �n preten�iile lor neetnice, par c� se
vor �n�elege repede cu cehii. Numai s� nu intervin� o nou� schimbare de orientare
la Berlin sau la Roma.
Popovici-Ta�c� care a vizitat pe Citta Davila �n Fran�a, a fost la mine �i mi-a
povestit ca din basme. Davila st� mai bine ca oric�nd � cu vreo 450 000 franci
fancezi venit. Convins c� nu se va face r�zboi a jucat la �hause" �i �n criza din
urm� (�n America), �i a mai c�tigat parale bune. S-a instalat l�ng� Cap Ferat, unde
a �nchiriat o vil� delicioas�. E hot�r�t� s� scrie �i s� lupte �mpotriva Regelui,
convins c� acesta va fi silit s� plece. E �i ideea lui Titulescu, care nu va mai
veni �n �ar�, dar �n deosebire de Davila, va sta lini�tit �i nu va combate pe Rege.
�i Titulescu pare s� fi cump�rat o vil�, pe corni�a medie, la Eze. El neag�, dar
Davila a ar�tat vila lui Ta�c�, �i o mai cunosc �i al�ii ca de pild� Hano-taux care
a indicat-o, �n cursul unei plimb�ri, lui Alexandru Em. Laho-vari. Titulescu e plin
de bani: spune c� c�tig� mult cu consulta�iile interna�ionale. Deocamdat� s-a mutat
la hotel la Monte Carlo, hotelul �n care st� la Cap Martin, �nchiz�ndu-se pentru
refacere.
Asear�, pe drum, �ntorc�ndu-ne de la Sinaia la Bucure�ti, am v�zut dou� automobile
ciocnite bot �n bot, la c�iva kilometri de Ploie�ti. Rar s-ar putea vedea o
asemenea marmelad�. �apte persoane greu r�nite, �ntre care �i Radu Hesselmann, fiul
adoptiv al Isei Exarcu.
11 octombrie. Sosit cu Simplonul la Craiova �i de acolo la Breasta. O zi cald� �i
frumoas� de var�; m-am plimbat un ceas �i mai bine prin
144
parc � o �nc�ntare. Toamna la �ar� e o frumuse�e. De ce m� re�in treburi iar� rost
Ia Bucure�ti?
�eful Marelui Stat Major bulgar, generalul Peev a fost asasinat �n mijlocul
str�zii. Moravuri macedonene.
Arabii au trimis un ultimatum evreilor din Palestina, �ncepe un r�zboi sf�nt.
Englezii sunt grozav de plictisi�i, dar nu pot abandona pe e-vrei, c�ci evreii au
ajuns st�p�nii lor.
Negocierile dintre unguri �i slovaci (c�ci slovacii negociaz�, nu cehii) au �nceput
cu bine. Dar ungurii se arat�, dup� obiceiul lor, preten�io�i. Noroc c� la Berlin
�i la Roma pare c� sunt foarte slab sus�inu�i.
13 octombrie. G�sit la Bucure�ti, unde m-am �napoiat asear� (dup� o zi paradisiac�
la Breasla), o scrisoare din partea lui Franasovici. E si el de p�rerea mea, c�
�mprejur�rile nu sunt prielnice vizitei �i conferin�ei proiectate. At�t conferin�a
mea c�t �i vizita �miliardarilor" la Var�ovia r�m�n deci am�nate pentru la
prim�var�. Vom vedea �i atunci...
Primit azi vizita lui Comnen. Foarte amabil a venit s� m� pun� �n curent cu
situa�ia noastr� extern�, �n zilele din urm� toate erau s� se �ncurce c�ci Praga
pierduse cu totul capul, c�zuse �ntr-o stare de apatie din care nimic nu o mi�ca si
nu mai punea nici o rezisten�� preten�iilor ungure�ti, sub pretext c� nu mai exist�
Cehoslovacia, �i c� e treaba Slovaciei autonome s� lupte cu ungurii. Ace�tia nu
cereau mai pu�in dec�t �ntreaga Slovacie �i �ntreaga Rutenie Subcarpatin�...
Norocul a fost c� pe l�ng� Anglia �i Fran�a s-au ridicat �mpotriva ungurilor �i
Germania �iltalia. Nici Germaniei, nici Italiei nu le convine o frontier� comun� a
Ungariei cu Polonia, �i mai ales Germaniei nu-i convine o izolare a Rom�niei
printr-o baricad� ungaro-polon�. Prin Cehoslovacia, de acum �nainte sub influen�a
ei, Germania p�streaz� dimpotriv� contactul pe care-1 vrea cu noi. Abandonat� de
Marile Puteri, amenin�at� de Iugoslavia (care speriat� de amenin��rile minorit�ilor
maghiare din grani�ele sale de Nord, s-a hot�r�t �n fine la un limbaj energic la
Budapesta) �i de noi, Ungaria �i-a mai pus ap� �n vin.
Pericolul cel mare era �ns� Polonia, �i subsidiar, iner�ia de la Praga. Polonia,
ademenit� de succesul lui Hitler, era �n stare s� fac� un act de nebunie, s�
�mbr�i�eze revendic�rile ungure�ti �i s� intre cu armatele
sale �n Cehoslovacia. Era poate declan�area r�zboiului general. Iner�ia de la
Praga, pe de alt� parte, putea incita pe unguri s� provoace tulbur�ri �n
provinciile Subcarpatine �i determin�ri artificiale de alipire la Statul ungar.
Berlinul s-a purtat �ns� foarte bine �i a vorbit cum trebuia la Var�ovia. Am
intervenit �i noi pe l�ng� alia�ii no�tri poloni �i rezultatul a fost c� mare�alul
Rudy Smigly a f�cut declara�ii oficiale �i s-a angajat pe onoare c� Polonia se va
mul�umi s� sus�in� moralmente preten�iile ungure�ti dar c� �n nici un caz armata
polon� nu va trece grani�a cehoslovac�. La Praga, Comnen pretinde c� noi am
schimbat fa�a lucrurilor �i am ob�inut o de�teptare a con�tiin�ei na�ionale �i
trimiterea de trupe importante �n regiunea Subcarpatin�, pentru men�inerea ordinii
�i intimidarea ungurilor.
Ciano �i Goring au f�cut declara�ii formale c� Italia �i Germania nu vor admite
anexare de teritorii locuite de slovaci, la Ungaria.
Lucrurile par s� fie pentru moment mai lini�tite, dar greut�ile sunt mari, �nc�.
Comnen mi-a citit o serie de telegrame de la Praga, Roma, Belgrad �i Londra. Dou�,
de la Grigorcea foarte interesante, din care reie�ea c� de dou� zile �i atitudinea
Poloniei fa�� de evenimente s-ar fi schimbat cu totul.
La plecare, Comnen m-a poftit pentru disear� la el, la o mas� intim�, ca s�
�nt�lnesc pe Ley, organizatorul S.A.-ului Nazist.
Am profitat de prezen�a lui Comnen ca s�-i explic c� interven�iile francez� �i
englez� �n afacerea �Stelei" au fost f�cute din ini�iativa grupurilor financiare
respective, iar nicidecum de c�tre Societatea Anonim� Rom�n� �Steaua Rom�n�", nici
de pre�edintele ei, adic� de mine. Cu toat� incalificabila procedur� �mpotriva ei,
Societatea a�teapt� pronun�area Justi�iei rom�ne�ti �i numai dup� ce aceasta se va
pronun�a, vom vedea ce avem de f�cut. Comnen mi-a m�rturisit c� cei doi mini�trii
str�ini au cerut un singur lucru: Justi�ia s� procedeze conform legilor �i s� nu
fac� acte care nu se �ncadreaz� �n acestea (aluzie la arestarea lui Osiceanu,
pl�nuit� la un moment dat).
O dictatur� poate s� terorizeze, dar nu trebuie s� exaspereze, �n a-ceast� privin��
Guvernul Majest�ii Sale �i mai ales subordona�ii s�i comit gre�eli peste gre�eli.
Am �nsemnat aci exasperarea satelor �mpotriva continuei constr�ngeri la �osele, la
pietri�, la v�ruitul gardurilor, la facerea latrinilor etc. Mi se poveste�te acum
exasperarea profesorilor debloca�i, sco�i din func�ie f�r� nici un preaviz, l�sa�i
cu familiile lor pe drumuri, f�r� leaf� �i f�r� pensie � c�ci leafa s-a oprit peste
noapte
146
�i pentru stabilirea pensiei trebuiesc luni de zile de st�ruin�e, costisitoare �i
ele. Un profesor din Moldova s-a sinucis, ucig�ndu-�i si cei doi copii, c�ci
c�te�itrei nu mai aveau ce m�nca...
P�n� �i �n lucrurile m�runte e aplicat acest sistem de exasperare al oamenilor.
Astfel la Craiova, pe Calea Unirii unde circul� dou�zeci de tr�suri pe zi, s-a
stabilit sens unic (�!!!), iar tr�surile nu pot sta�iona la pr�v�lii, �i trebuie s�
le caute fiecare prin str�zile laterale, de�i Calea , Unirii e pustie! Unul din
marile avantaje ale autobuzelor liniilor inter-, urbane consta �n faptul c�
c�l�torul putea cobor� din ele chiar �n ora�, �n , diferite puncte ale parcursului
� acum, nici un autobuz nu mai poate ; opri �i debarca �n ora�, toate sunt
concentrate �ntr-un singur loc �n afar� , de barier�, iar c�l�torii trebuie s� �i
ia picioarele la spinare �i s� se �na-, ( poieze distan�� de l kilomentru sau 2
p�n� prin mahalalele pe care le str�b�tuse cu ma�ina. Lumea �njur� de spurc�. �i
oare n-are dreptate?
R�zboi mare �ntre Mirto �i Liciu (primul pre�edinte al Cur�ii de A-pel), certa�i de
mult, �nc� de pe vremea �afacerii" cu ceasornicul. Mirto a f�cut s� ajung� la
urechile Regelui (nu prin Urd�reanu, prieten cu Liciu) informa�ia cu uciderea
vizitiului (raportat� mai sus). Pe de alt� parte, Liciu a pus Parchetul s� cear�
controlul averii lui Mirto. La cererea Regelui, lamandi a �ns�rcinat pe Andrei
R�dulescu cu o nou� anchet� �n chestiunea lui Liciu. Acesta s-a recuzat �ns�... Cum
a aflat Mirto c� e supus controlului a alergat la Palat (la cine, mister) �i ordin
a fost dat Parchetului s� �nchid� ac�iunea iar� m�car s� se fac� obi�nuita anchet�
prealabil�... Probabil c� �i Liciu �i Mirto se vor �mp�ca sub aceea�i p�rinteasc�
obl�duire, care a salvat lichelele. Severit�ile legilor sunt rezervate pro�tilor �i
oamenilor cinsti�i...
Alta bun�: vor s� fac� o lege prin care s� se dispun� complectarea tuturor
vacan�elor la Universitatea din Bucure�ti numai prin transfer�ri de la
Universit�ile din provincie; singure, catedrele din provincie ar fi complectate
prin numiri noi. M�sura ar fi stupid�. Are prin urmare to�i sor�ii s� ajung� fapt
�ndeplinit. Mult a trebuit s� fi p�c�tuit �ara Rom�neasc� ca s� fie pedepsit� cu un
astfel de Guvern.
Din toate p�r�ile �mi vin informa�ii despre o re�nnoire a Mi�c�rii Gardiste. Mi-au
spus-o prietenii mei din Dolj, ieri; mi-au spus-o oameni care veneau din Banat �i
al�ii care veneau din Nordul Moldovei.
De c�nd cu succesele lui Hitler s-a n�scut o nou� legend�, care circul� cu
insisten�� prin sate: Germania a cerut eliberarea lui Zelea Co-
dreanu, acesta �ns� a refuzat gra�ierea ce i se oferea de Guvernul rom�n si
pretinde revizuirea procesului s�u, revizuire pe care o va ob�ine-o. Legenda a
prins cu at�t mai mult, cu c�t mul�i gardi�ti elibera�i din domiciliul for�at s-au
�napoiat prin sate �i au anun�at �i �napoierea celorlal�i pe cur�nd. Activitatea
cuiburilor a �nceput din nou. Asemenea transmiterea clandestin� a ordinelor scrise
�i a tractelor. Cartea lui Codreanu (darea de seam� stenografic� a procesului) a
fost r�sp�ndit� �n mii de exemplare. Conciliabulele de noapte prin tufi�uri �i
ascunzi�uri, au re�nceput...
Pe de alt� parte �tiu precis c� �i Siguran�a a re�nceput cu arest�rile, si cum zice
francezul �elle n'y va pas de main mortes". Pare c� la Poli�ie se fac mari abuzuri.
Azi-diminea�� am primit printr-un gardist care pe timpuri a fost prietenul meu
politic, urm�toarea pl�ngere, care, dup� c�te mi-a spus aduc�torul, n-a fost
�nm�nat� dec�t mie �i altor trei Consilieri Regali (care or fi �ia?):
,L)omnule Consilier Regal,
Aceste r�nduri pe care am onoarea s� vi le scriu, nu pornesc din inten�ia de a cere
�ndurare pentru suferin�a camarazilor mei legionari. Pe linia �accept�rii jertfei
totale� trasat� de C�pitanul nostru Corneliu Codreanu, suferin�a este cea mai
sublim� �ncercare pentru vrednicia credin�ei noastre. Vreau numai s� v� aduc la
cuno�tin�� unele fapte degradante, la care din ordinul �i pentru scopurile
criminale urm�rite de ministrul de Interne Arm�nd C�linescu, se dedau unii din
subalternii s�i. Nutresc convingerea c� �i dvs ve�i aprecia groz�via acestor fapte,
precum �i consecin�ele ce pot rezulta din ele, dac� vor continua; �i �n calitatea
�nalt� pe care o de�ine�i, dublat� de marele prestigiu personal, ve�i face s�
�nceteze.
De la o vreme �ncoace, la Prefectura Poli�iei se schingiuie�te �ngrozitor. Zilnic,
zeci de legionari sunt b�tu�i p�n� la s�nge �i arunca�i �n nesim�ire. Un �ntreg
sistem de tortur�, inspirat de metodele Cek�i este aplicat de poli�istul �tef�nescu
care, peste capul d-lui general Marinescu, �eful acelei institu�ii, prime�te
ordinul direct de la ministrul de Interne Arm�nd C�linescu. R�sucirea picioarelor,
baterea la t�lpi �i apoi �n�eparea t�lpilor, sub unghii, cu ace �i a�chii,
cufundarea capului �n g�leata cu ap� p�n� la asfixiere si alte groz�vii, formeaz�
supliciul.
Mul�i legionari au ie�it complect distru�i din beciurile de tortur�, al�ii surzi �i
schilodi�i. lordache Nicoar�, asistent universitar, schingiuit zile de-a r�ndul,
are tendonul de la piciorul drept complet rupt, din care cauz� fisc� s� r�m�n�
infirm, �ntruc�t �n lag�r, la Miercurea Ciucului,
148
unde a fost dus mai t�rziu1, i se refuz� orice asisten�� medical�. Printre ei
schingiui�i sunt �i urm�torii: Grozea, c�ruia i s-a �n�epat limba cu sula, lonescu
Andrei, St�ncescu Nicolae, R�ngan Gh., student la Politehnic�, V�rfureanu, student
la Medicin�, Motoc, student la Politehnic� etc. etc.
Dac� I.P.S.S. Patriarhul Miron Cristea, �eful Guvernului, ar fi v�zut lini�tea �i
senin�tatea cu care legionarii �ndura pentru credin�a lor chinurile �ngrozitoare,
�i-ar fi amintit de martiriul primilor cre�tini �i s-ar fi cutremurat, c� i-a fost
dat lui, ca un blestem de la Dumnezeu, s� patroneze asemenea nelegiuiri.
Scopul urm�rit de ministrul de Interne Arm�nd C�linescu prin aceste schingiuiri n-a
fost s� determine pe legionari s� se lepede de credin�a lor. Dup� �apte luni de
cumplit� prigoan� to�i c�l�ii no�tri s-au putut convinge c� acest lucru este cu
neputin��. El a vrut s� provoace �ncerc�ri de legitim� reac�iune din partea
legionarilor schingiui�i si apoi pu�i �n libertate pentru a-si putea pune �n
aplicare g�ndul criminal al represiunilor s�ngeroase.
C�nd a v�zut c� �i aceast� �ncercare de provocare, ca at�tea altele, a r�mas
zadarnic� �n fa�a hor�r�rii legionarilor de a accepta senin orice suferin��, atunci
a recurs la cea mai monstruoas� provocare, a c�rei m�r��vie �i �ncre�e�te pielea.
Multe din mamele, so�iile sau rudele legionarilor �nchi�i, care mergeau la
Prefectura Poli�iei s� se intereseze de soarta lor, erau poftite �i apoi �nchise
�ntr-o camer� de a�teptare, unde agentul provocator al lui Arm�nd C�linescu,
poli�istul Gheorghiu, �ncerca s� le umileasc� cu silnicele lui apuc�turi
neru�inoase. S-au petrecut scene grozave, lupte disperate �i �ncerc�ri de
sinucideri �i chiar sinucideri de mai t�rziu (sic), pe care vi le putem ar�ta
nominal, caz cu caz, dac� dvs ve�i putea determina o sever� anchet�2 cu concursul
chiar al d-lui general Gabriel Marinescu, care, dup� informa�iile noastre, pare a
fi str�in de toate a-ceste m�r�ave provoc�ri f�cute de agen�ii lui Arm�nd
C�linescu.
Mi-am permis, domnule Consilier Regal s� v� ar�t toate aceste nelegiuiri care
dezonoreaz� via�a noastr� de Stat, st�rnesc clocote de revolt� �i zguduie profund
r�bdarea na�iei noastre, l�sat� prad� sadismului asupritor al lui Arm�nd C�linescu,
�ntr-un moment prevestitor de gre-
1 To�i cei de la Miercurea Ciucului au fost transporta�i la Vaslui de mai bine de 3
s�pt�m�ni. Atunci c�nd s-� �nt�mplat schingiuirea? (Informa�ie gre�it�).
2 De ce nu se citeaz� nume, dac� le cunosc �i cer anchet�? Ar fi mai u�or pentru
noi s� ob�inem (?) dreptate... --.-,
-ar '�
le �ncerc�ri pentru neamul nostru, cu speran�a c� le ve�i aduce la cuno�tin�a M.S.
Regelui de la care a�tept�m dreptate.
Cu profund respect '->
Preo�i. Dumitrescu l
Comandant Legionar r
fost Secretar General al Partidului i
�Totul pentru �ar� '
Bucure�ti �n 12 octombrie 1938".
Nu �tiu ce o fi adev�rat �n acest memoriu; m� surprinde c� fa�� de a-t�ta ur�
�mpotriva lui Arm�nd C�linescu, st� at�ta simpatie fa�� de Ga-vril� Marinescu, �n
beciurile c�ruia, totu�i, se schingiuiesc nenoroci�ii de legionari... Abilitate din
partea prefectului Poli�iei care a �tiut s�-�i p�streze simpatiile G�rzii de Fier
(pentru orice eventualitate) � sau nedib�cie, printr-o �ncercare de ponegrire
pl�tit� a �efului s�u ierarhic, pe care, dup� cum se �tie, nu-1 poate suferi?
Primit azi pe Stelian Popescu, a c�rui vizit� mi-o anun�ase ginere-s�u, Lugo�ianu.
Dup� ce m-a �njurat ani de zile �n gazeta lui, iat�-1 la Canossa! Ce r�u trebuie
s�-i mearg�! A venit la mine s�-1 �mpac cu Vod� �i s-a v�ic�rit �i mi-a povestit un
ceas. Pezevenghii de la Interne �l desfiin�eaz� pe calea publicit�ii �i i-au mai
�nscenat �i afacerea Draj-na... L-am tratat pe sub�ire, �i date vechile noastre
rela�ii i-am promis tot concursul meu...
Mi-a povestit una bun� a lui lorga c�nd paranoicul s-a �napoiat din str�in�tate
ultima dat�, �mecherul de C�linescu 1-a primit la Timi�oara cu alai: prefect,
profesori, gazetari. Paranoicul �i-a dat drumul: �am zdhrrrobit pe Hunguhrrri la
Geneva, ei! Sunt ni�te pohrrrci � noih, hrrras� aleas�" �i c�te altele. Gazetarii
au notat �i Universul a reprodus cuvintele Marelui b�rbat de Stat. Se vede c� pe
drum s-a trezit, �i cum a citit a doua zi diminea�� propriile sale cuvinte �n
Universul1, s-a repezit pe condei �i pe telefon. A scris pentru Neamul Rom�nesc �i
a telefonat lui C�linescu o tartin� prin care �njura ca la u�a cortului pe Jidanul"
de la Universul care n-a priceput cuvintele sale, cuvinte pe care o-dat� trezit, le
dezmin�ea... A fost un scandal nemaipomenit. A cerut ca Universul s� publice
propriul s�u articol prin care �njura zisul Univers... Stelian Popescu a refuzat,
primind mai bine s� fie suspendat dec�t s� publice �njur�turile nebunului. Afacerea
s-a aplanat cu greu... Ce caraghios!
1 Acelea�i cuvinte fuseser� publicate �i �n Rom�nia � dar publica�ia din Rom�nia
Guvernului, miluitul acestuia n-a relevat-o! . .
�'�- , î
TT"
150
Stelian Popescu mai povestea (o fi?) c� pe la Satu Mare, pe la Careii Mari, pe la
Oradea, aeroplane ungure�ti arunc� tracte prin care anun�� cona�ionalilor lor
apropiata sosire a armatelor cr�ie�ti � tar� nici o reac�ie din partea Guvernului
sau a autorit�ilor rom�ne�ti. Ziarele rom�ne�ti care �ncearc� s� r�spund� ungurilor
ar fi oprite de Cenzur� (o fi?). Popula�ia rom�neasc� ar �ncepe s� fie cuprins� de
panic� (o fi?). Vaida, pe care Stelian 1-ar fi v�zut �n momentul c�nd criza era �n
toi, i-ar fi strigat: �Ce? Vre�i s� v� scap eu acum? Am s� cer �i eu autonomia
Ardealului, s� v� �nv�a�i minte!" M� �ntreb ce s� �nv��m minte: s�-i mai dezrobim
de la unguri? Dar o fi vorbit a�a Vaida???
14 octombrie. Moscova dezminte �tirea arest�rii lui Blucher. Blii-cher comand� �i
acum �n Mongolia, �i are deplina �ncredere a lui Sta-lin. �tirea arest�rii sale a
fost o �tire tenden�ioas� lansat� de polonezi. Nu numai c� Bliicher n-a fost
arestat, dar chiar le�ov, �eful GPH-ului c�ruia se datoreaz� hecatombele din
ultimii doi ani, a fost �nlocuit prin unul Malenkov. Lui le�ov nu i s-a �nt�mplat
�ns� ca lui lagoda (Hers-chel) predecesorul s�u: n-a fost condamnat la moarte, ci
numit comisarul Transporturilor pe Ap�. S� fi �nceput Stalin s� se ramoleasc�?
Negocierile de la Komaron, �ntre Ungaria �i Cehoslovacia au fost rupte asear�. �Un
abis desparte am�ndou� punctele de vedere". Ungurii au hot�r�t s� lase fixarea
grani�elor dintre Ungaria �i Cehoslovacia �n sarcina celor patru Mari Puteri de la
Miinchen. Dac� se bizuie pe protec�ia Germaniei �i Italiei se �n�eal�, c�ci, de
c�nd cu noul curs �n Cehoslovacia, de c�nd cu �nsc�unarea noului ministru de
Externe, Chwal-kowski, multe lucruri s-au schimbat. Presa german� vorbe�te acum cu
simpatie de noul Stat cehoslovac, declar� preten�iile ungure�ti exagerate �i afirm�
c� Germania nu va tolera o frontier� comun� ungaro-po-lon�. La Roma asemenea,
preten�iile ungure�ti nu mai sunt sus�inute. Chwalkovski a sosit la Berlin �i a
f�cut act de supunere. Cehoslovacia va avea de aci �nainte un regim autoritar, va
denun�a toate tratatele sale �i mai ales conversa�ia cu Rusia �i va primi poruncile
Berlinului... Am impresia c� cor�bioarele ungurilor s-au �necat �prea au fost
lacomi!
Bluffurile Guvernului T�t�rescu �n materie de armament au r�suflat ast�zi, adic�
asear�, prin demisiile generalilor Arge�anu �i Glatz de la Ministerul de R�zboi.
Demisiile au fost primite �i publicate la gazete. A-lalt�ieri, miercuri, a mai fost
un Consiliu restr�ns al Ap�r�rii la Sinaia,
la care a asistat �i Patriarhul. Regele a r�cnit la mini�trii s�i ca la r�n-dasi.
Pe deasupra i-a mai �inut �i dou� ceasuri �ntr-o sal� ne�nc�lzit�, Patriarhul s-a
�napoiat la Bucure�ti blestem�nd �i tu�ind. Pe Glatz 1-a scos ca fost colaborator
al lui T�t�rescu. Pe Arge�anu, ca s� fac� loc lui Arm�nd C�linescu, chemat s�
purice ca avocat toate dosarele Ministerului de R�zboi. Zile nepl�cute �n acest caz
pentru T�t�rescu... Al�ii spun c� Arge�anu a fost scos numai fiindc� era prost (nu
1-a �tiut Regele c�nd 1-a numit?) �i c� �n locul sau va veni Paul Teodorescu.
Pentru m�ine vom vedea, �n tot cazul scandalul cu armamentul pare c� se tot
l�e�te...
A murit Marele Duce Kiril, �mp�ratul ��n partibus". B�rbat frumos, a fost c�s�torit
cu Ducky (Victoria) sora Reginei M�ria. Acum �n urm� se �ncurcase cu fosta so�ie a
lui Deterding, care-i da parale �i pe care o numise prin�es� Donskaja... Las� dou�
fete m�ritate �i un fiu, Vla-dimir, care devine acum �mp�ratul ru�ilor f�r�
�mp�r�ie.
Sergiu Dimitriu, fost secretar general la Interne pe timpul ultimei guvern�ri
liberale de 4 ani, a fost trimis la controlul averilor. L-a reclamat un colonel
Oprescu. Tr�im sub despotismul coloneilor!�!
Duminic�, 16 octombrie, fiind aniversarea Sa, Regele a suprimat orice serbare sau
ceremonie din cauza doliului Reginei. Un dejun, intim la Foi�or, Familia, Curtea �i
Patriarhul � un Te Deum la Bucure�ti, unde vom merge cu cravat� alb�, jiletc� alb�,
nasturi negri la c�ma�� i jiletc�, m�nu�i negre. A�a e porunca st�p�nirii.
Asear� �diner intime", din cauza doliului Cur�ii, la Comnen, �n cinstea lui Ley,
�eful �Arbeits-Front"-ului german. E al 3-lea personaj hit-lerist pe care-1 cunosc
� �naintea lui am cunoscut pe Goring �i pe Weber. E impresionant c�t de vulgar se
prezint� to�i ace�ti oameni noi... Vor fi inteligen�i, dar nu se vede. Ley
m�nuie�te un buget de dou� ori c�t al ��rii Rom�ne�ti �i are �nf�i�area unui
croitor �n c�utare de chilipir...
Mas� bun� dar plicticoas�. �Ohne Stimmung".
Cu mirare citesc �n ziar c� na�ionali�tii spanioli au avut un succes. De unde at�ta
vreme Spania �i r�zboiul de acolo au constituit aproape singura preocupare a lumii,
acum nimeni nu-�i mai aduce m�car aminte de existen�a lor. Aten�ia lumii e
�ncordat� �n alt� direc�ie.
152
La Viena lupta �mpotriva clericalilor devine d�rz�. Cardinalul Ini-tzer e atacat pe
fa��, de toate for�ele naziste. O gre�eal�. Ar fi fost prea frumos ca hitleri�tii
s� nu comit� nici o gre�eal� �n ac�iunea lor...
Cursul cel nou:
Se anun�� mari serb�ri la Constan�a pentru primirea Cruci��torului german �Emden".
Conven�ia aeronautic� �ntre Germania �i Rom�nia pentru stabilirea unei linii
Berlin-Bucure�ti, de care ne-am b�tut joc a-t�ta vreme, a fost semnat� �n c�teva
ore...
�Tot ce s-a �nt�mplat �n septembrie a fost ticluit dinainte. Anglia �i Fran�a sunt
at�t de �ngrijorate de ce se petrece �n Extremul Orient, unde Australia �i
Indochina sunt amenin�ate de expansiunea japonez�, �nc�t au consim�it s� dea
Germaniei toate satisfac�iile �n Europa Central� �i �n Europa Oriental� ca s� aib�
m�n� liber� �i r�gaz s� restabileasc� ordinea �n Marea Galben�". A�a vorbe�te
Gur�nescu, ministrul nostru la Berlin, p�n� iarna trecut� la Viena �i �nainte la
Belgrad. �i continu�:
�Vor da Germaniei �i coloniile. Vor sf�r�i cu to�ii r�zboiul din Spania. Germania
va mai lua �i Danzigul �i culoarul polonez �i Elve�ia dac� vrea, �i Malmedy � toate
cu consim��m�ntul Angliei �i Fran�ei. Am scris-o �i raportat-o Ministerului nostru
de Externe de ast� iarn�. �in totul de la Papen, cu care sunt prieten. Tot ce s-a
desf�urat �n septembrie a fost aranjat de Halifax �n vizitele pe care le-a f�cut
lui Hitler, �nainte de a fi ministru de Externe. �i �ndat� ce totul a fost reglat,
Halifax a luat locul lui Eden, pentru realizarea planului �ntocmit. Totul �i
discursul de la Niirnberg �i vizitele de la Berchtesgaden �i de la Go-desberg au
fost teatru. Teatru, toate mobiliz�rile, �i cea german�, �i cea francez�, �i cea
englez�. Un singur lucru a fost serios: �misiunea lui Run-cimann, dar adev�rata sa
misiune, aceea de a �mpiedica pe Bene� s� fac� r�zboi, c�ci singurul �n Europa care
avea interes s� izbucneasc� o conflagra�ie general� era Bene�.
Te pomene�ti c� o fi �i a�a...?
Ziarele anun�� c� japonezii au suferit o mare �nfr�ngere din partea chinezilor care
au izbutit s� degajeze linia ferat� Peking-Hanken p�n� acum t�iat� de for�ele
japoneze.
Gur�nescu, �nainte de a m� p�r�si mi-a afirmat c� situa�ia lui Com-nen era foarte
compromis� �i c� �nainte de 15 zile va fi schimbat. Prea vrea s� �tie multe �i
Gur�nescu...
Dup� c�te aflu Bene� n-a �ters-o �n Elve�ia; s-a retras la mo�ia lui de l�ng�
Tabor, Bzz, Brz, sau a�a ceva. �i acolo a intrat �n gaur� de �arpe.
�mi aduc aminte de Titulescu c�nd �mi spunea: �M�, Bene� �tie pe 12 ani �nainte ce
va face ca Pre�edinte al Republicii, aia �ar�, m�, nu a noastr�!" Mai bine c� am
r�mas cu a noastr� �i f�r� �program� pe 12 ani � �i f�r� Titulescu!
75 octombrie, �n locul lui Arge�anu n-a fost numit nici C�linescu, nici generalul
Paul Teodorescu. A fost numit generalul Ciuperc�, comandantul Corpului III
(Chi�in�u) �i s-a mai creat un Minister al �nzestr�rii Armatei, care s-a
�ncredin�at generalului lacobici, comandantul Corpului II (Bucure�ti). Un comunicat
oficial, ap�rut asear� �n edi�ii speciale aduce la cuno�tin�� aceast� mi�care �n
Guvern. Termenii comunicatului, �n ce prive�te demisia lui Arge�anu sunt
nemaipomeni�i; �ntr-adev�r, dup� ce se spune c� �n conferin�a care a avut loc la
Sinaia, sub pre�edin�ia M. Sale Regelui, �n ziua de 12 octombrie, cu privire la
�nzestrarea armatei, dl general Glatz �i-a dat demisia din postul de subsecretar de
Stat la Ap�rarea Na�ional�, se adaug�: �Dl general de Divizie Gh. Arge�anu,
�n�eleg�nd s� trag� consecin�ele deficien�ei Subsecretariatului de Stat din
Ministerul Ap�r�rii Na�ionale, �i-a prezentat demisia".
Se zice, cu privire la comenzile de sub Guvernul T�t�rescu, c� s-au descoperit
lucruri de necrezut: contracte fictive, �per�uri, pre�uri majorate, incurie etc. O
nou� afacere Skoda e pe punctul s� izbucneasc�. Dar dec�t o nou� afacere Skoda,
adic� scandal �i nici o sanc�iune, mai bine mu�amaua na�ional�...
Plecat cu coada �ntre picioare, Ghi�� Osta�ul �i mai �ng�duie un inutil ordin de zi
c�tre armat�. O limb� tras� Regelui (!) �i alta corpului ofi�eresc, �pentru
interesele c�ruia n-a �ncetat s� lupte c�t a fost ministru". Mai bine t�cea.
Decesul mare�alului Averescu nu a fost �nregistrat. Se vede c� cei din jurul lui nu
s-au g�ndit s�-1 declare. Parchetul a sesizat tribunalului de Ilfov, pentru
declararea decesului �ex officio".
S-au desfiin�at prim�riile de sectoare. Excelent� reform�, n-au nici un rost �i
�ncurcau administra�ia ora�ului. a
154
Cehoslovacia s-a �nchinat Germaniei. Ziarele din Praga, pline de a-m�r�ciune fa��
de fo�tii alia�i declar� c� drumul la Berlin e mai scurt dec�t cel ce duce la Paris
�i la Londra. Chwalkowski, noul ministru de Externe cehoslovac, dup� ce s-a
prezentat la Berlin lui Ribbentrop, s-a ploconit �i Fuhrerului la Miinchen. Noua
politic� cehoslovac� a fost fixat� �n aceast� �ntrevedere, dup� care, Guvernul din
Praga a dizolvat toate lojile masonice �i Partidul Comunist. Germania, de partea
ei, a a-bandonat pe unguri �n revendic�rile lor exagerate fa�� de Cehoslovacia. ..
Cehoslovacia �i va da o nou� Constitu�ie, pe baze federale.
Ziarele noastre de azi-diminea�� public� un comunicat prin care se aduce la
cuno�tin�a public� c� Rom�nia �mpreun� cu Iugoslavia au f�cut demersurile necesare
la Budapesta pentru a informa Guvernul maghiar c� am�ndou� ��rile vor sus�ine, �n
diferendul ungaro-cehoslovac punctul de vedere cu care opinia public� s-a
identificat, at�t �n Rom�nia c�t �i �n Iugoslavia.
�Une voix d'outre-tombe"1:
Abia azi am putut s�-mi procur textul adresei �naintat de Maniu Regelui, pe ziua de
24 septembrie2, �n toiul crizei.
Iat�-1:
Situa�ia extern� este grav�, �n clipa de fa�� nimeni nu poate �ti dac� pacea va fi
men�inut� sau dac� va izbucni r�zboiul. Un lucru este sigur: �i �ntr-un caz �i �n
cel�lalt, �ara noastr� se va afla �n fa�a unor mari primejdii.
Revendic�rile germane fa�� de Cehoslovacia, la care s-au al�turat Polonia �i mai
ales Ungaria, precum �i metodele prin care se caut� a fi impuse, arat� pericolul la
care Rom�nia poate fi expus�, c�ci ele sunt �ndreptate contra tuturor Statelor ce
cuprind �n grani�ele lor minorit�i etnice.
Violen�a cu care aceste revendic�ri s-au prezentat �i precipitarea cu care au
izbucnit se datoresc desigur �i convingerii Germaniei �i Unga-
1 Zic �une voix d'outre-tombe" fiindc� Maniu mai vorbe�te aci de sisteme politice
perimate, ca �i c�nd no�iuni ca: Mica �n�elegere, tratate �i pacte, regim
parlamentar � ar mai exista!
2 E vorba de memoriul despre care am notat c�teva cuvinte la pag. 118 a acestor
��nsemn�ri".
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938___________155
riei c� Mica �n�elegere1, �n urma gre�elilor s�v�r�ite �n ultimii doi ani2 �n s�nul
s�u, nu mai reprezint� o for�� politic� capabil� de rezisten��.
De asemenea, atitudinea luat� fa�� de criza cehoslovac� de c�tre Anglia �i Fran�a a
putut g�si o justificare nu numai �n dorin�a fireasc� de a se men�ine pacea, dar �i
�n lipsa de unitate �i de coeziune de care a dat dovad� Mica �n�elegere �n acest
r�stimp.
Independent �ns� de aceste considera�ii, reac�ia Angliei �i Fran�ei fa�a de
revendic�rile germane � �i anume acceptarea din partea lor a revizuirii
frontierelor cehoslovace, �n scopul m�rturisit de a pacifica Europa � ne pune �n
fa�a unei situa�ii clare, chiar dac� pacea va fi p�strat�, pre�ul ei va fi pl�tit
ast�zi de Cehoslovacia prin dureroase concesiuni teritoriale, deschiz�ndu-se m�ine
calea pentru sacrificii asem�n�toare, ce ar putea fi cerute �i ��rii noastre, de�i
condi�iile nu sunt acelea�i. A�adar, situa�ia Rom�niei poate deveni foarte critic�,
chiar dac� pacea nu va fi tulburat�3.
�n clipa de fa�� riscul r�zboiului nu este �nl�turat (a fost de atunci). Dac� el
izbucne�te, primejdiile pentru �ara noastr� vor fi �i mai mari.
Desigur, Rom�nia vrea pace, o pace de onoare �i demnitate care s�-i men�in�
neatinse integritatea teritorial� �i independen�a politic�. Dar men�inerea acestei
p�ci nu at�rn� numai de voin�a sau dorin�a noastr�. Ea este la discre�ia unor
evenimente care ne pot dep�i ori a unor incidente sau revendic�ri din afar� care
pot sc�pa controlului nostru.
Situa�ia noastr� diplomatic� este precar�. Nu avem garan�ii dob�ndite prin tratate
cu nici una din Marile Puteri4. Tratatul cu Polonia ia o semnifica�ie nou� pe urma
atitudinii acestei ��ri �n criza cehoslovac�; Mica �n�elegere care era singura
noastr� garan�ie precis� fa�� de preten�iile ungare �i-a pierdut solidaritatea �i
for�a5. De nic�ieri siguran�a unei asisten�e, nici m�car �n m�sura redus� de care a
beneficiat Cehoslovacia (!!!)
Preg�tirea militar� nu este terminat�. Unele comenzi de armament f�cute �n
str�in�tate au fost reziliate6, iar altele nu sunt livrate �n �ntre-
1 Nu s-a oprit Germania de frica Fran�ei �i a Angliei �i era s� se opreasc� de
frica Micii �n�elegeri, dac� solidaritatea acesteia ar fi fost perfect�? Ce
copil�rie, d-le Maniu!
2 De c�nd a fost �ndep�rtat Titulescu?
3 Sofisme. Dac� �condi�iile nu sunt acelea�i" cum am putea noi risca soarta
Cehoslovaciei? Ungaria nu e Germania. Singurul nostru pericol e Rusia, care nu va
invoca �ns� argumente de ordin na�ionalist �mpotriva noastr�...
4 A avut �n schimb Cehoslovacia!
5 Numai at�t!
6 Maniu, nici dup� zece ani, nu poate uita afacerea Skoda, scump� lui Boil� Romul,
nepotul!
156
gime. Industria na�ional� de r�zboi nu este �n m�sur� s� complecteze toate
lacunele.
Situa�ia apare �i mai �ngrijor�toare, dat� fiind lipsa de coeziune moral� �n care
se afl� na�iunea.
Facem abstrac�ie de dificult�ile realiz�rii unei perfecte armonii suflete�ti �ntre
cet�enii unui Stat cuprinz�nd �nsemnate minorit�i etnice precum �i de consecin�ele
politicii noastre fa�� de minorit�i.
Chiar �n s�nul na�iunii rom�ne, sunt ast�zi mari nemul�umiri. Na�iunea rom�n� este
lipsit� de drepturile �i libert�ile elementare tocmai �n momentul c�nd i se poate
cere contribu�ia suprem� pentru salvarea ��rii. Ea se afl� �n cea mai cumplit�
dezorientare, fiind lipsit� de putin�a de a informa exact �i cinstit printr-o pres�
liber� (!!) �i prin contactul cu reprezentan�ii ei fire�ti. Ea nu mai este
str�b�tut� de nici un fel de �nsufle�ire, fiind sistematic �mpiedicat� s�-�i
exprime g�ndurile �i sim��mintele �i condamnat� la pasivitate �i resemnare.
Puterile ei de afirmare na�ional�, virtu�ile ei creatoare � l�ncezesc, �nsu�i
sentimentul na�ional neput�nd s�-�i g�seasc� exprimarea liber�,
sl�be�te.,�mpiedicarea chiar a adun�rilor cu caracter na�ional1 face cu neputin��
ca oamenii politici, patrio�i �ncerca�i, s� de�tepte �i s� �nt�reasc� �nsufle�irea
na�ional� necesar� pentru organizarea rezisten�ei na�ionale fa�� de presiunile din
afar� sau pentru purtarea unui r�zboi. SIRE,
Unirea provinciilor rom�ne�ti cu Vechiul Regat, �n grani�ele actuale ale Statului
nostru, este rodul sutelor de mii de mor�i pe c�mpurile de lupt� �i a suferin�elor
�i renun��rilor unui neam �ntreg.
�n moment de grea cump�n� �i de restri�te, Regele Ferdinand, ctitorul Rom�niei
Mari, a �mp�r�it r�spunderea politic� �i istoric� cu b�rba�ii de Stat,
reprezentan�i �ncerca�i ai poporului �i s-a �ntemeiat pe �ncrederea �ntregii
na�iuni, manifestat� �n deplin� libertate, �n plin r�zboi �i �ntr-o fr�ntur� de
�ar�, r�mas� liber�, el a convocat Parlamentul �i printr-o str�ns� colaborare �n
realizarea unor mari acte cu caracter de �mp�ciuire social�, a �nf�ptuit unitatea
na�iunii �i i-a dat �nsufle�ire s� lupte, s� reziste �i s� biruie inamicul, pun�nd
astfel fundamentul pentru �mplinirea idealului na�ional al tuturor rom�nilor.
Vremurile de ast�zi sunt tot at�t de grele ca de arunci, dac� nu mai grele. Pentru
a le trece cu sor�i de izb�nd� este necesar a se chema din nou �ntregul neam
rom�nesc s� ia parte vie la via�a public�.
, l Ca s� se fac� �i �ceva politic�" la umbra drapelului na�ional?
�NSEMN�RI ZILNICE, 1933__________________157
Nu este nici �n interesul Statului �i nici �n al Coroanei ca marile r�spunderi care
vor trebui s� fie luate �n cur�nd1 s� apar�in� (sic) exclu- �> siv Majest�ii
Voastre �nconjurat de un Guvern care nu este expresia voin�ei na�ionale si lipsit
de autoritatea necesar� �n astfel de �mprejur�ri, i
Dac� ne va h�r�zi Dumnezeu s� ne bucur�m mai departe de pace � pentru a ne p�stra
hotarele etnice, realizate cu sacrificii extraordinare este imperios necesar ca
hot�r�rea de rezisten�� a Majest�ii Voastre �mpotriva oric�ror presiuni din afar�
s� fie nu numai sprijinit� de �ntreaga na�iune, dar s� fie �i expresia legal� a
voin�ei na�ionale.
Iar dac� soarta vitreg� va voi s� fim sili�i s� lu�m armele pentru ; ap�rarea
hotarelor ��rii, hot�r�rea de mare �ncercare a for�ei de rezis- l tent� na�ional�,
pe care o va lua Majestatea Voastr�, este �i mai imperios necesar s� fie precedat�
de manifest�ri ale sufletului na�ional, nu numai pentru ca na�iunea s� poarte
�ntreaga r�spundere dar pentru ca � r�zboiul s� fie dus cu tot av�ntul �i cu
�ntreaga capacitate de sacrificiu a �ntregului neam rom�nesc.
SIRE,
Unanimitatea na�ional� trebuie preg�tit� f�r� �nt�rziere spre a face fa��
cerin�elor poruncitoare ale unui r�zboi de ap�rare sau ale unei p�ci de rezisten��.
Ar fi o mare nenorocire pentru '�ar� si pentru Dinastie, dac� Majestatea Voastr� nu
a�i lua �n considerare aceast� expunere, care exprim� g�ndul unanim al partidului
care a f�cut dovad� �i a devotamentului fa�� de Coroan� �i �ndeosebi fa�� de
Majestatea Voastr�, precum �i a dragostei fa�� de neam.
Sunt al Majest�ii Voastre prea plecat Servitor
luliu Maniu
Pre�edintele Partidului Na�ional-�ar�nesc2
Bucure�ti �n 24 septembrie 1938".
Am subliniat pasajele cele mai caracteristice ale acestei proze izvor�t� din acea
ideologie romantico-politic� a secolului al XlX-lea, ideologie care a creat
temperamente convinse c� prin fraze se pot rezolva toate problemele si toate
greut�ile. Pentru Maniu, toate �mprejur�rile sunt bune pentru a �ncerca o readucere
a Regelui pe un teren, pe care, s� sper�m c� nu va mai c�lca...
1 Maniu se vedea deja generalisim al armatelor rom�ne!
2 Ca �i cum dizolvarea partidului nici n-ar fi existat!
i .>i
158
Fa�� de evenimentele de Ia grani�a noastr�, mi se spune c� Maniu a abandonat cu
totul pentru moment tactica sa de atac indirect la Rege �i c� a �nc�lecat calul
na�ionalismului. Nu se mai arat� ca moralizatorul Seraiului, ci ca reprezentantul
�rom�nismului" compromis �n Ardeal �i la grani�a ungureasc� � zice el, �i zic si
al�ii � prin incuria Guvernului. Pare c� aruncarea de tracte prin aeroplane
ungure�ti se confirm�, �i c� la observa�iile Guvernului nostru, Guvernul din
Budapesta s-ar fi scuzat pretext�nd o eroare: tractele erau destinate Cehoslovaciei
�i avioanele �i-au pierdut drumul �i au zburat peste Rom�nia din gre�eal�... Numai
c� manifestele aruncate erau redactate pe ungure�te si pe... rom�ne�te! Pare de
asemenea c� au fost manifesta�ii serioase �n c�teva ora�e de la grani�� i c� la
Arad au fost chiar ciocniri s�ngeroase. Pe de alt� parte, rom�nii din Ardeal sunt
sup�ra�i de favorurile acordate minorit�ilor prin ultimul Statut �i prin
dispozi�iile Guvernului: s-au numit o droaie de primari unguri care �njur� pe
rom�ni, s-a dat libertate complect� asocia�iilor culturale ungure�ti, etc. etc.
Maniu, ungurii, sl�biciunea Guvernului � toate contribuie la crearea unei atmosfere
agitate peste mun�i.
Despre criza de la Armament, care a dus la demisia celor doi generali �ncepe s� se
afle c�te ceva.
Criza a fost provocat� de generalul �tefan lonescu, �eful Marelui Stat Major care
s-a dus la Rege �i a cerut s� fie des�rcinat de func�iunile sale c�ci nu poate
preg�ti o mobilizare cu o armat� lipsit� de toate. Regele a am�nat hot�r�rea sa �i
a convocat pe r�nd mai mul�i colonei �n care avea �ncredere, comandan�i de
Regimente, �i i-a �ntrebat cum stau cu unit�ile lor. R�spunsurile au fost identice:
�N-avem nimic, nici echipament, nici armament suficient, nici muni�ii". A mai
convocat �i c�iva generali: r�spunsurile au fost acelea�i. Concomitent a �ns�rcinat
pe generalul Glatz �i pe Cancicov s�-i fac� fiecare � dar f�r� s� �tie unul de
altul � c�te un stat de toate sumele cheltuite pentru �nzestrarea Armatei, �n
ultimii 4 ani. Socoteala lui Cancicov a ajuns la o crifr� exact �ndoit� fa�a de
aceea la care ajunsese Glatz. Regele a repezit �nt�i pe Cancicov (de aci zvonurile
de debarcare ale ministrului de Finan�e, r�sp�ndite acum 15-20 de zile), dar acesta
a cerut s� se fac� o anchet� pentru a se constata care cifre sunt exacte. Aceast�
cercetare a fost f�cut� �n fa�a Regelui �n conferin�ele care au avut loc la
Cotroceni, �i a-cum �n urm� la Sinaia. Dreptatea a ie�it, complect� de partea lui
Cancicov� �i Glatz s-a pr�bu�it... ,i,, i ?
Se zice c� Malaxa e fiert. De patru zile tr�ie�te �n teroarea unei perchezi�ii,
unei descinderi judiciare. Glatz era omul lui... Din ur� pentru Malaxa n-a vrut
generalul Antonescu s� aud� de Glatz. Sute de milioane de avansuri s-au dat lui
Malaxa, din care o bun� parte, se pare c� au fost cheltuite pentru alte scopuri
dec�t ap�rarea na�ional�... Malaxa e un nervos, un emotiv, se poate s� fie
terorizat. Eu unul n-am grij� de d�nsul: dac� o fi �i el ad�nc b�gat �n toate
aceste porc�rii, apoi mu�amaua na�ional� este sigur�...
Mi se spune c� Vaida a plecat furios �n Ardeal. A stat dou� zile la Sinaia �i
Regele nu 1-a primit... Reiese acum c� tot zgomotul �n jurul unei schimb�ri de
echip� guvernamental� si a unei eventuale �nsc�un�ri a lui Vaida, a fost f�cut de
�mecherul de Tilea �i de... T�t�rescul Acesta voia cu tot pre�ul s� scape de
C�linescu, care-i poart� S�mbetele �i vrea s�-1 dea de p�m�nt pe chestiunea
faimoasei �nzestr�ri a Armatei, cu care fostul Guvern liberal s-a l�udat at�t...
16 octombrie. Pe vremurile �n care Miti�� Constantmescu era �nc� simplu pick-pocket
�i om de cas� la Alecu Constantinescu-Porcu, s-a apropiat �ntr-o zi de Atta (fiul
Porcului) �i i-a �optit la ureche: �Drag� At-ta, dac� v� �ntreab� cineva despre
rudenia mea cu voi, nu r�spunde nici a�a, nici a�a � las� s� cread� c� suntem rud�.
�mi faci un bine imens, pentru cariera mea...". �n realitate, Miti��, b�iat de
�iganc�, nu era nici o rud� cu Alecu Constantinescu. Atta a z�mbit �i i-a f�cut pe
plac.
Acum �n urm�, Atta Constantinescu a avut o nevoie la Ministerul E-conomiei
Na�ionale. Miti�� 1-a �inut 2 ore �i 1/2 �n anticamer�, �i 1-a primit apoi foarte
�n�epat si cu vorbele: �Ce dori�i, domnule?" Atta s-a m�rginit s�-i spun�: �Domnule
Ministru, am s� v� fac o rug�minte: daca v-o �ntreba cineva despre mine �i dac�
suntem rud�, s� r�spunde�i a�a �i a�a, c�ci n-a� vrea �n ruptul capului s� ne pun�
cine ar fi �n aceea�i oal�. ..". �i i-a �ntors spatele, �i i-a tr�ntit u�a �n nas!
Ghi�� Soldatul a fost renumit comandant al Corpului II de Armat�, �n locul
generalului lacobici, promovat ministru.
Ieri s-a tras loteria, a XVII-a. Un lot mare a fost c�tigat de un mort; vestea a
c�zut �n mijlocul parastasului si a �nveselit familia...
S-a �nfundat, pare-se �i lui Fianu (Directorul general al Reformei A-grare).
Interogat �n chestiunea exproprierii mo�iei Ungheni (Basarabia)
160
� scandal mare ce umple zilnic c�teva coloane �n gazete � a fost o-prit peste
noapte de Parchet � ... Nu m� mir�, c�ci am considerat pe Fi-anu ca un punga� �nc�
de pe vremea c�nd eram ministru al Agriculturii.
Din �tirile de azi rezult� c� cele patru Mari Puteri nu se vor �ntruni imediat spre
a rezolva litigiul maghiaro-cehoslovac. Toate patru Puterile au fost de acord
pentru a cere celor dou� state interesate s� re�nceap� negocierile pe baze strict
etnografice. �i Ungaria �i Cehoslovacia s-au supus (puteau face altfel?) �i
probabil c� negocieri pe cale diplomatic� vor �ncepe chiar m�ine.
Asupra debarc�rii lui Paraschivescu-Fr�sinet din postul de secretar general la
Externe, aflu am�nunte picante. Chestiunea pa�apoartelor diplomatice a ajuns o
chestiune de Stat. Regele vede ro�u pentru fiecare pa�aport ce se elibereaz� �n
marginea regulamentului. Paraschivescu a eliberat ast�-var� c�te un pa�aport
diplomatic lui Laptew �i lui Misa A-rion, mini�tri plenipoten�iari �n
disponibilitate. Cum regulamentul nu prevede �expressis verbis" aceast� categorie
de diploma�i printre cei ce pot beneficia de un pa�aport diplomatic, Paraschivescu
a fost chemat de ministru, care, din ordin, i-a sp�lat capul � iar pa�apoartele lui
Laptew �i Arion au fost anulate. Acum o lun� a cerut un pa�aport diplomatic Mic
Catargi, subdirectoarea Propagandei. Cum pentru toate pa�apoartele nespecificate �n
regulament se cere, pentru eliberarea unui pa�aport diplomatic, avizul
Mare�alatului Cur�ii, Paraschivescu a pus pe cererea lui Mic rezolu�ia: �Se aprob�
cu rezerva avizului Palatului". T�n�rul Barbu Catargi, fiul lui Mic, ata�at de
Lega�ie la Serviciul Protocolului, de care depinde eliberarea pa�apoartelor, a
�inut seam� numai de prima parte a rezolu�iei lui Paraschivescu, �i a eliberat
mum�-sii pa�aportul. Furie la Palat; Paraschivescu a fost trimis �n concediu
nelimitat (�i va fi pus �n retragere), Barbu Catargi a fost reprimendat �i mutat la
Arhiv� � iar Mic Catargi �i-a pierdut zice-se, 3/4 din favoarea de care se bucura
Sus...
Mi�carea Gardist�.
Ca s� ne reabiliteze, dup� actul de desolidarizare �i de renegare pe care 1-a
s�v�r�it, popa Christescu, care semneaz� Professor Vasile Chris-tescu, Comandant
Legionar, fost Pre�edinte al Partidului �Totul pentru �ar�" � adreseaz� o peti�ie
Regelui �mpotriva lui Arm�nd C�linescu care se �ncheie cu urm�toarele cuvinte:
-y
�Nimic nu trebuie s� despart� Tronul de Popor. S� nu se lase Majes-tatea Voastr�,
ca atotputernicia abuziv� a unui ministru criminal s� se pun� la ad�postul Numelui
Regelui, s� f�ureasc� pr�pastia �ns�ngerat� �n care s� se pr�bu�easc� �ara �i
Tronul!"
�n afar� de acuz�ri la adresa lui C�linescu, peti�ia cere eliberarea lui Zelea
Codreanu �i a celorlal�i legionari os�ndi�i. De relevat aceast� a-firmare, � Eram
destul de puternici pentru a �mpiedica procesul lui Zelea Codreanu. Nu ne-a l�sat
el."
Am impresia c� �i genera�iile noi se �mbat�, ca �i cele vechi, cu sonoritatea
frazelor aruncate �n v�nt...
17 octombrie. Ieri, de ziua Regelui, Te Deum cam rece la Mitropolie. Lume pu�in�.
Ne-a scos �i pe noi, Consilierii Regali, p�n� acum �ntrebuin�a�i numai la
parastase...
La Mitropolie, generalul Arge�anu a adus de m�n� pe succesorii s�i, generalii
Ciuperc� �i lacobici, �i i-a prezentat celorlal�i mini�tri care nu-i cuno�teau
�nc�, de�i zi�ii generali func�ioneaz� deja de trei zile � halal Guvern!
Lipseau cele dou� vedete ale Guvernului Arm�nd C�linescu �i Miti-�� Constantinescu,
fie c� odalisce obosite se odihneau undeva la verdea��, fie c� fuseser� chema�i pe
scara mic� la Sinaia (la dejunul �de familie" n-a asistat dec�t Patriarhul) pentru
�ncheierea actelor �i transferurilor privitoare la Castelul Bran. C�ci Castelul
Bran l�sat de Regina M�ria Ileanei a fost v�ndut de aceasta Regelui...
Am aflat to�i cu mirare c� Arhiducele Anton �i Principesa Ileana au sosit s�mb�t�
cu aeroplanul s�-�i s�rb�toreasc� fr�iorul �i cumn�elul �n ziua de 16 octombrie. Cu
mirare, c�ci sentimentele Regelui pentru surioara sa sunt cunoscute... Totul se
explic�: a fost chemat� s� semneze v�nzarea Branului. Cu acest prilej, am aflat
prin Mocsony suma exact� l�sat� de Regina M�ria �n titluri �i numerar (�n afar� de
bunurile imobiliare): 85 de milioane � din care 35 Ilenei...
Ieri am telegrafiat Regelui, de ziua lui � o telegram� personal� a mea, alta �n
numele Jockey-Clubului � �i azi-diminea�� am �i primit dou� r�spunsuri de
mul�umire. Mai politicos Regele dec�t omul s�u Ur-d�reanu, de la care n-am primit
�nc� r�spuns la scrisoarea mea din 8 octombrie. E drept c� au fost drame la Palat:
armamentul, schimbarea de mini�tri la Ap�rarea Na�ional�, cump�rarea Branului, etc.
162
Nici lorga n-a fost la Te-Deumul de ieri: a fost la Ia�i la inaugurarea muzeului
Cuza Vod�, deschis �n casele locuite de fostul Domnitor pe strada L�pu�neanu �i
care au servit �i Regelui Ferdinand, pe timpul r�zboiului... Acolo, am �inut
faimoasele Consilii de Coroan� din ianuarie 1918, acolo am lucrat cu Regele
�F�uritor de �ar�" sub ocrotirea portretului Elvirei Popescu, la p�nda dup�
perdeaua verde pe unul din rafturile bibliotecii, al�turi de sticla de coniac. E
foarte bine sa s-a salvat aceast� locuin�� istorica a la�ilor...
Inunda�ii enorme �n Japonia �i congres pan-arab la Cairo. Ar�bimea a hot�r�t
anularea declara�iilor lui Balfour �i interzicerea evreilor de a mai intra �n
Palestina.
S-a �nnorat. Dup� c�ldurile din zilele trecute, probabil s� vin� ploa- j ie. Vor
r�sufla agricultorii, �n Oltenia nu a plouat cum se cade din, mai... O a�a cumplit�
secet� -� vorbesc de Oltenia � n-am avut de . mul�i ani.
Luna de miere inaugurat� la Miinchen (�napoierea lui Chamberlain la Londra
flutur�nd h�rtia pactului de prietenie!...) s-a ispr�vit. Ziarele germane public�
articole dezagreabile Angliei prin care se arat� c� armamentul britanic e
inexistent � iar cele din Londra altele prin care neag� posibilitatea de cedare a
oric�rei colonii Germaniei!
Negocierile maghiaro-cehoslovace vor re�ncepe �pe baze noi", �i, zic ziarele
nem�e�ti �i italiene�ti, sub obl�duirea Italiei �i Germaniei. Ducele va rezolva �i
problema aceasta... ca pe cealalt�!
A murit lord Stanley, fiul mai mare al lordului Derby �i ministrul Dominicane lor.
Moartea sa va provoca o nou� remaniere a Cabinetului Chamberlain.
Ziarul Prezentul, foaia economic� publicat� de Madgearu ca s� fac� concuren��
celorlalte foi economice Argus �i Excelsior (aceasta din urm� a lui Manolescu-
Strunga) �i-a �ncetat apari�ia cu num�rul de ieri, din lips� de fonduri, �ntr-un
articol editorial, Prezentul explic� cauzele pr�bu�irii sale; Cenzura i-a t�iat
�ns� o bun� parte din explica�ii. Partea t�iat� ne-a fost trimis� sub plic; o
reproduc aci fiindc� oglinde�te p�rerea �i sentimentele nu numai ale lui Madgearu
dar �i ale celor mai mul�i na�ional-��r�ni�ti asupra regimului, mai ales asupra
fanteziilor lui Ti-teanu, de ordin publicistic:
�Iat� con�inutul p�r�ii finale din articolul nostru de fond care n-a putut apare
ieri:
Cele c�teva luni de aplicare ale noului regim al presei au fost �ns� suficiente
pentru a distruge ceea ce am creat prin munc� cinstit� �i sacrificii.
Monopolul publicit�ii, practicat dup� criteriul bunului plac, iar �n ultimul timp
dup� al intereselor personale a reu�it s� ne aduc� la capa ûl puterii de
rezisten��.
De�i categorisit, de Direc�ia Presei, prin tariful de publicitate �n grupul al
doilea de ziare, �n cele 4 luni de c�nd func�ioneaz� acest for � care m�nuie�te
ast�zi �n mod arbitrar distribuirea publicit�ii institu�iilor de Stat �i a unui
mare num�r de �ntreprinderi particulare � tinz�nd s� ajung� la un monopol total �
nu a atribuit publicitate Prezentul-ui dec�t �ntr-o m�sur� infim�. Valoarea
acesteia nu reprezint� nici a �asea parte din publicitatea atribuit� altui ziar cu
caracter asem�n�tor �i nici a opta parte din aceea ce ajunsesem s� contract�m, prin
propriile noastre eforturi, dup� trei ani de apari�ie.
Comunicate �i inser�ii trimise de institu�ii publice cu caracter economic �i
financiar �nso�ite de indica�ia de a apare �n Prezentul, � ziar de specialitate ce
se adreseaz� cercurilor interesate �, au fost re�inute de manipulatorii publicit�ii
�i �ndrumate spre ziare f�r� nici o leg�tur� cu activitatea economic�. Nu mai
departe dec�t ieri, dou� comunicate ale B�ncii Na�ionale, din care unul cuprinde
instruc�iunile pentru aplicarea noului acord �ncheiat cu Olanda, nu au fost
transmise Prezentul-ui dar au ap�rut �n ziarul de pr�nz Capitala �i �n cel de dup�
amiaz� Seara, ambele apar�in�nd Subsecretariatului de Stat �ns�rcinat cu conducerea
Direc�iei Presei �i Propagandei.
Pe de alt� parte ni s-au anulat contractele de publicitate existente, iar pe de
alt� parte ni se refuz� nu numai cota de publicitate ce ni s-ar cuveni dac� s-ar
p�stra cele mai elementare norme de echitate, dar suntem expropria�i de �ns�i
publicitatea trimis� nou� prin Direc�ia Presei.
�n fa�a acestei situa�ii intolerabile, �nainte de a anun�a hot�r�rea ce am luat,
�ntreb�m pe cei care poart� r�spunderea:
Exist� undeva, �n regimurile de dictatur�, chiar cele mai stra�nice, vreun exemplu
asem�n�tor de sfid�toare jignire a sim�ului de echitate? �ng�duie oare Constitu�ia
��rii crearea unor monopoluri care s� foloseasc� unor interese particulare?
Este cu putin�� ca pornirile personale s� stea la baza a�a-zisei politici de Stat
ce se face la Direc�ia Presei?
164
Care este interesul de Stat care comand� sugrumarea unui ziar a c�rui activitate
este unanim recunoscut� a fi �nchinat� ap�r�rii intereselor economice rom�ne�ti?"
Prezentul
At�tea �ntreb�ri la care nici Dumnezeu nu ar putea da un r�spuns rezonabil. Dar de
ce au voit s� aresteze pe idiotul de Osiceanu care n-a f�cui nimic?
Vorbit c�teva minute cu T�t�rescu la Banca de Credit, dup� �edin��. E cam plictisit
de tot scandalul cu armamentul, �i nu mai c�nt� din tr�mbi�� cape vremea c�nd era
prim-m inistru, pe vremea lui �da sa nu nu"! Acum explic�: �C� Armata n-are ce-i
trebuie? Dar cum era sa fac eu fa�� cu 20 miliarde angajate �i cu 14 efectiv
cheltuite, la nevoi pe care Statul-Major comprim�ndu-le la exces le-a redus la 130
miliarde? (vorbe�te acum, cum vorbeam eu pe timpul c�nd se l�uda el).
Lipsesc echipamente? Desigur, cu pu�inul ce aveam am preferat s� cump�r tunuri si
pu�ti, care nu se g�sesc pe pia��, pe c�nd ismene �i bocanci pot fi achizi�ionate
oric�nd. Glatz? Nu 1-am inventat eu, 1-a ales Regele. Nici nu-1 cuno�team"...
Ar fi auzit c� se repro�eaz� lui Glatz contractul cu �Concordia" pentru fabrica de
artilerie din Ploie�ti � �i c� Glatz se ap�r� invoc�nd presiuni c�rora n-a putut
rezista...
��i la urma urmei, a �ncheiat T�t�rescu, Cehoslovacia a cheltuit 140 de miliarde cu
armamentul s�u... ca s� m�n�nce rahat! Noi cel pu�in am r�mas cu banii �n
buzunar...".
Am observat pesimistului meu interlocutor c� buzunarele noastre e-rau totu�i
goale...
18 octombrie. Regele, �nso�it de Voievodul Mihai, de Prin�ul de Ho-henzollern �i de
al�i demnitari ai Cur�ii, a plecat ieri la manevre, �n regiunea Gala�ilor.
La Viena au fost incidente violente, �nc�ier�ri �ntre antisemi�i �i o-, vrei.
Geamuri �i capete sparte �n Leopoldstadt, devast�ri etc. Berlinul pretinde c� cauza
exceselor trebuie c�utat� �n atitudinea cardinalului Initzer �i a catolicilor! Oaia
care a tulburat apa!
�n Germania l 700 de avoca�i evrei, c�i mai r�m�seser�, au fost exclu�i din barou
p�n� la un num�r de 175 c�rora s-a permis s� func�ioneze ca avoca�i �consultan�i"
pentru evrei, dar nu s� �i pledeze. �
�i �n Cehoslovacia a �nceput mi�carea atnisemit�; se cere reducerea num�rului
medicilor �i avoca�ilor evrei!
Pe ziua de ieri s-a deschis �n fine publicului biblioteca Ateneului, care a ajuns
la vreo 50 000 de volume. Cu c�t� �nduio�are �mi reamintesc de vremurile copil�riei
mele, c�nd toat� biblioteca Ateneului �nc� necl�dit era p�strat� �n chio�cul din
gr�dina caselor Negri, �n care locuiam � �i c�nd �terpeleam c�r�i pe fereastr�,
�mpreun� cu Lic� Odo-bescu!!
Cur�ile criminale �i-au inaugurat ieri activitatea. Cele dou� sec�ii din Bucure�ti
au debutat fiecare prin c�te o condamnare...
A ap�rut decretul-lege prin care se �nfiin�eaz� Serviciul Social. Absolven�ii
tuturor �colilor superioare rom�ne precum �i ai �colilor superioare str�ine vor
face un an de serviciu social la sate, �n afar� de serviciul militar, care r�m�ne
cum era. Numai pe baza �ndeplinirii Serviciului Social se vor elibera diplomele �n
�ar�, sau certificatele de echivalen�� a diplomelor str�ine.
Maic�, maic�, ce urlete o s� fie �n tineret! Asemenea m�suri sunt bine
inten�ionate, ele nu sunt �ns� eficace dec�t luate �ntr-o atmosfer� de vlag�, de
pornire sufleteasc�, care lipsesc cu totul dictaturii noastre poli�iste.
Organul esen�ial al noului serviciu social va fi C�minul Cultural � �i �n fiecare
comun� rural� va fi unul. �n fruntea serviciului e un comitet de trei persoane din
care un pre�edinte, cu rang de ministru, care va putea lua parte la Consiliile de
Mini�tri, de c�te ori se vor discuta chestiuni �n leg�tur� cu promovarea satelor.
Ideea e bun�, dar sub regimul chiulului �i al �per�ului mi-e fric� c� nu va da
roade serioase.
Blumenfeld a fost azi-diminea�� la mine. �i el este impresionat de valul de
nemul�umire care cre�te, �n toate straturile poporului. Crede a �ti c� T�t�rescu �i
ai lui sunt deci�i s� dea asalt �mpotriva forma�iei guvernamentale actuale.
Guvernul Vaida, despre care s-a vorbit at�t s�pt�m�nile trecute, a fost �nscenat de
liberali. Liberalii, nu vaidi�tii au a-dus pe Vaida de la Cluj. Se �tie c� tot
planul a dat gre�, �n mare parte �i fiindc� Vaida s-a ar�tat greoi.
Tot Blumenfeld mi-a afirmat c� afacerea Belov-Ungheni se desf�oar� r�u de tot �i c�
vor intra �n dans pe l�ng� Fianu �i func�ionarii in-
166
culpa�i, personalit�i politice ca Sassu (Vasile), Incule� �i oamenii lui (Sergiu
Dimitriu & Co.). Toat� afacerea a fost pus� la cale cum a fost pus�, ca s� r�m�n�
Incule� prins �n cle�te...
�n politica extern� Blumenfeld pretinde a �ti de la un informator demn de toat�
�ncrederea (?) c� �n cur�nd Regele va face apel la noi, veteranii politicii, ca s�
mergem s� reprezent�m temporar �ara �n principalele capitale, unde noua soart� a
Europei se afl� �n pl�m�dire. Regele ar vrea s� trimit� pe Mironescu la Paris, pe
T�t�rescu la Londra (!!!), pe Victor Antonescu la Moscova, pe Comnen la Roma �i pe
mine la Berlin... P�n� s-or descurca lucrurile!
�i Vaier Pop a fost sa m� vad�. Toate merg r�u �n Ardeal � probabil fiindc� nu mai
e el ministru. Lumea �ncepe s� piard� �ncrederea �n �imperiul rom�nesc" din cauza
numirilor de unguri pe la prim�riile comunelor cu majoritate ungureasc�...
Ardelenii nu mai sunt �ntrebuin�a�i aproape deloc, prefec�ii sunt mai to�i colonei
reg�eni (?). �n ora�e, se nume�te c�te un primar ardelean, pe ici pe colo, dar
niciodat� un localnic (a�a de pild� la Sibiu s-a numit un rom�n din Oradea) � pe
c�nd ajutorii de primar se numesc din minoritarii localnici, ceea ce pune elementul
rom�nesc, �n fiecare localitate, �n stare de inferioritate... Reziden�ii Regali
sunt oameni cumsecade dar nu sunt nici reprezentativi, nici comunicativi... Fa�� de
de��n�ata propagand� minoritar�, glasul rom�nesc e mut...
Vaier Pop n-a v�zut faimosul Memorandum pe care Maniu �l preg�te�te pentru
�nceputul lui noiembrie, dar un prieten al s�u 1-a citit �i i-a spus c� dup� ce
�n�ir� toate argumentele de ordin constitu�ional �i politic pentru a cere revenirea
la un regim parlamentar, Memorandum-ul �ncheie prin declara�ia c�, dac� nimic nu se
schimb� p�n� la l Decembrie, va fi cazul ca poporul ardelenesc s� se �ntruneasc� la
Alba lulia pentru revizuirea hot�r�rilor din 1918, de alipire f�r� condi�ie...
Maniu ar fi trimis instruc�ii tuturor frunta�ilor ardeleni care urmeaz� politica sa
�n vederea unei concentr�ri la Bucure�ti la �nceputul lui noiembrie. Maniu dore�te
s� re�nvie atmosfera Memorandumului din 1892 �i s� prezinte patalamaua sa Regelui
�n fruntea a o mie de delega�i, dac� nu mai mul�i...
Spunea Vaier Pop multe lucruri drepte, dar spunea �i altele din care reie�ea
sup�rarea politicianului scos din circula�ie. Oric�t ar fi de nemul�umi�i frunta�ii
politici, oric�t ar prinde din nou ac�iunea G�rzii de Fier, eu nu v�d �nc� pericol
�n masele ad�nci ale poporului... Dar cu Victor lamandi �i cu Smintit� Mitoc�nescu
�nainte vom ajunge �i acolo.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938_________________167
�i Vaier Pop mi-a confirmat c� Guta T�t�rescu a hot�r�t s� ias� din rezerva ce �i-a
impus p�n� acum. Nu cred c� a ales bine momentul, tocmai c�nd se constat�
falimentul ac�iunii sale �n �nzestrarea Armatei �i �n organizarea Ap�r�rii
Na�ionale, cu care s-a l�udat at�t...
19 octombrie. Bene� a primit s� fie numit conferen�iar la Universitatea din
Chicago, �i reia astfel cariera de �Wanderer" pe care a ilus-trat-o pe vremuri pe
c�nd purta umbrela lui Masaryk pe ambele continente.
Duminic� la Te Deum, Comnen mi-a spus: �Peste dou� trei zile sper s�-�i dau o �tire
excelent�!" Presupun c� este �tirea pe care o public� ziarele de azi-diminea��
despre sosirea lui Beck (ministrul de Externe al Poloniei) �n �ar�. Beck sose�te la
amiaz� �n Gala�i �i pleac� disear� �napoi la Var�ovia. Comnen s-a dus s�-1
�nt�mpine la M�r�e�ti �i s�-1 �nso�easc� p�n� �la cortul" Regelui la manevre.
Presupun c� vine ca s� ne propun� medierea Poloniei pentru o apropiere cu ungurii,
�n urm�rirea planului unei alian�e lugoslavia-Rom�nia-Polonia-Ungaria, despre care
a venit s�-mi vorbeasc� acum c�tva timp ambasadorul Raczinski...
Negocierile dintre Cehoslovacia �i Ungaria vor fi reluate printr-un contact �ntre
Chwalkowski �i Kanya, cei doi mini�tri de Externe. Ele vor fi reluate pe baza
�sfaturilor" italo-germane, transmise la Praga �i la Budapesta �i care se pot
rezuma �n urm�toarele 3 puncte:
1) Criteriul determin�rii frontierei etnografice va fi recens�m�ntul din 1910;
2) Noua frontier� maghiaro-slovac� �i maghiaro-rutean� va trebui s� fie o frontier�
etnografic�. Italo-germanii pretind c� un milion de unguri vor trece astfel la
patria-mam�, pe c�nd cehoslovacii afirm� c� �n toat� Slovacia �i Rutenia nu sunt
mai mult de 750 000 maghiari;
3) Crearea unei frontiere comune polono-ungar� nu poate fi luat� �n considera�ie,
de�i va trebui s� se �in� seam� de satisfacerea unor anumite necesit�i strategice
�i economice...
De notat absen�a complect�, a� zice caren�a, Fran�ei �i Angliei. Germania cu
clopo�elul ei Italia de coad�, a r�mas st�p�n� pe destinele Europei Centrale �i
Orientale... s� lu�m aminte!
�n Palestina situa�ia se agraveaz� din zi �n zi. R�zboi civil, �n toat� puterea
cuv�ntului... k
168
Agen�ii de burs� evrei au fost exclu�i �n Italia din toate Bursele... Sunt 36 la
num�r, �n toat� Italia! Fericit� �ar�!
Atariirk (Kemal) e bolnav r�u. I-a ie�it alcoolul prin ficat... Medicii au �nceput
s� publice buletine zilnice... Bestia e pe duc�!
Afacerea Glacov-Berov-Ungheni se complic� tot mai r�u. Fianu a fost arestat ieri.
Vasile Sassu scrie o scrisoare indignat� de protestare pentru amestecul numelui s�u
�n aceast� sc�rboas� afacere.
Ziarele de azi-diminea�� sunt pline cu tot felul de afaceri, una mai scandaloas� ca
alta. La Agricultur�, s-au g�sit 4 milioane lips� �n casa lui D�sc�lescu,
directorul Contabilit�ii care a murit. Mai mul�i inspectori agronomi �i cadastrali
au fost pu�i �n urm�rire sub diverse inculp�ri. ..
La Cern�u�i s-ar fi descoperit o fraud� de peste 50 milioane, a unui consor�iu de
cherestegii evrei, �n dauna B�ncii Na�ionale... -,
Ce putregai! �i marii vinova�i nici nu au fost atin�i p�n� acum\\ <
Papan�, care a vestit lumea �ntreag� c� a reu�it zborul de la New York la Miami
(!!!, �ntre New York �i Miami sunt zboruri zilnice, cu avioane nenum�rate, cu marfa
�i pasageri!), ca �nceput al raidului ce �ntreprinsese de la New York la Bucure�ti,
prin Brazilia-Dakar �i Europa Meri-, dional� � veste�te acum iar�i lumea �ntreag�
c� a capotat (!!) la ple- < carea din Miami!
l
De doi ani ne piseaz� dl Papan� �cu trecerea Atlanticului" pe care o preg�te�te.
Cine vorbe�te la New York de trecerea Atlanticului �n�elege ., s�-1 treac� �n toat�
l�rgimea lui... dar iat� c� Papan� al nostru nu e �n stare s�-1 treac� nici �ntre
Natal-Dakar, pe traseul mai multor linii de naviga�ie aerian� aproape zilnic�... De
ce se �nc�p��neaz� rom�nii no�tri s� se fac� de r�s, �n toate �ntreprinderile lor?
�n presa francez� a fost mult vorba �n timpul din urm� despre o dizolvare a
Camerei, motivat� prin defec�iunea total� a comuni�tilor �i par�ial� a
sociali�tilor din majoritatea Frontului Popular. P�n� �i credinciosul tradi�iilor
constitu�ionale Le Temps a anun�at dizolvarea ca foarte probabil�. Un comunicat al
Guvernului francez ne informeaz� azi c� nu e vorba nici de o l�rgire a Cabinetului
Daladier, nici de dizolvare. �Job reste sur son minier...".
.^.^
�NSEMN�RI ZILNICE, 193& 169
�i la Londra s-a anun�at o l�rgire a Cabinetului Chamberlain, l�rgire ce ar fi mers
p�n� la forma unui Minister na�ional, ca pe vremea lui Macdonald. S-a spus chiar c�
�mejor" Atlee, �eful laburi�tilor ar intra �n Guvern, al�turi de Churchill si de
Eden, conservatori nemul�umi�i...
Toate aceste �tiri se dezmint categoric. Se va complecta numai Ministerul �n
locurile vacante �i se vor crea poate dou� noi ministere, al A-provizion�rii �i al
Coordon�rii Ap�r�rii Na�ionale, iar noii mini�tri vor fi ale�i din majoritatea
disciplinata a Parlamentului...
Prin ziarul francez Excelsior sosit asear� aflu c� c�l�toria Regelui Carol �n
Anglia a fost fixat� pentru a treia s�pt�m�n� din noiembrie, c� Regele va fi primit
cu mare alai, c� vizita sa oficial� va �ine 3 zile, c� i se va da un mare banchet
la Guidhall... Despre toate acestea, presa rom�n� nu sufl� un cuv�nt, �i nici nu se
vorbe�te. De ce?
Oameni de obicei bine informa�i vin s�-mi spun� c� Cancicov �i-a> dat demisia �i c�
�n locul lui va fi numit Costic� Angelescu. Demisia ar fi tot �n leg�tur� cu
chestiunea armamentului. Cancicov ar fi jignit de observa�iile pe care i le-a f�cut
Regele c� n-a examinat toate conturile pe care i le-a cerut Bejan (pe c�nd era
subsecretar al Armamentului) �i din care unele privesc contracte aproape
scandaloase, cum ar fi cel �ncheiat cu societatea �Concordia".
Afacerea armamentului va fi �n�bu�it�, ca s� nu se mai dea publicului spectacolul
care s-a dat cu Skoda. Se vor lua sanc�iuni discrete...
Dar totu�i, spun cunosc�torii, nu este exclus s� se ajung� la scandal. Sunt
chestiuni de comision, nemaipomenite (p�n� la 50% din valoarea contractului) �n
care s-ar fi f�cut, zice-se, transferuri �n str�in�tate pe numele unuia din fra�ii
T�t�rescu (?).
Un cunosc�tor al secretelor Seraiului �mi spune c� Malaxa a ie�it bine din toat�
afacerea, c� pre�urile lui unitare sunt cele mai joase, c� d�nsul a reclamat
Regelui �mpotriva anumitor pre�uri aranjate �ntre Bejan �i Glatz � c�ci Malaxa �n
ultima vreme nu mai era bine cu Glatz, care fusese omul s�u, dar se d�duse �n urm�
cu Bejan...!
Acela�i �cunosc�tor" �mi mai spune c� textul comunicatului cu demisia lui Glatz �i
a lui Arge�anu a fost redactat de �nsu�i Regele, c� a-m�ndoi generalii nu �i-au dat
demisia dec�t dup� ce Cenzura l�sase s� treac� �n Timpul �i �n Le Moment (joi) o
informa�ie trimis� de Titeanu, din ordin, prin care se anun�au demisiile care n-au
devenit fapt �ndeplinit dec�t a doua zi vineri, 14 octombrie...
Generalului Glatz nu s-a dat p�n� acum nici un comandament. -^ J,
170
20 octombrie. Beck a sosit ieri la ora 4 d.p. la Gala�i �i a fost primit de Rege �n
audien�� pe yachtul �Luceaf�rul" la ora 4 1/2. Audien�a a durat p�n� la ora 8.
Regele a oprit apoi pe Beck, pe Comnen, pe Ra-czinski etc. la mas�. La ora 101/2
Beck s-a retras �i la ora 0,40 a pornit cu trenul spre Var�ovia. Despre vizita lui
Beck Guvernul a dat un comunicat scurt prin care se ar�ta c� vizita ministrului de
Externe polon a avut de scop �examenul chestiunilor interna�ionale interes�nd
ambele ��ri". Mai mult, n-am putut afla deocamdat�, dar foarte probabil c�
chestiunea pe care a tratat-o mai cu deosebire este �mp�carea dintre noi �i
Ungaria. Cam a�a reies lucrurile �i din articolele presei polone, mai liber� la
scris ca a noastr�. De notat c� �n momentul sosirii lui Beck la Gala�i a sosit �i
�eful s�u de cabinet Lubienski la Budapesta, unde a fost primit cu o deosebit�
aten�ie...
C�dere, ca s� se g�seasc� �n treab� preg�tise un �banchet" �n cinstea lui Beck pe
vaporul �Principele Mircea". Beck a fost �ns� re�inut la mas� de Rege, cu
principalii musafiri, a�a �nc�t C�dere a fost silit s� dea drumul militarilor s�-�i
valorifice f�lcile...
Nici pe o mas� nu se pot pune de acord rom�nii no�tri...
Tiso, primul ministru slovac, �mpreun� cu Bacinski, ministrul de Interne rutean, au
fost ei �ad limina" �i s-au ploconit lui Ribbentrop. P�n� la Hitler n-au ajuns...
Dup� toate aparen�ele, preten�iile nebune�ti ale ungurilor nu vor fi satisf�cute.
Germania pare c� se opune categoric la o frontier� comuna polono-ungar�.
Fr�m�nt�rile continu� �ns�. Negocierile maghiaro-cehoslovace n-au re�nceput �nc�
oficial. Se discut� �n culise, se trag sfori, se �es intrigi. Dar �i Anglia s-a
declarat �mpotriva preten�iilor ungure�ti, a�a �nc�t pe aceast� chestiune pare c�
s-a f�cut o unanimitate.
�tirea c� Bene� a fugit din Cehoslovacia, e oficial dezmin�it�. Fostul purt�tor de
cuv�nt al securit�ii colective mediteaz� printre iepurii de cas� pe care �i cre�te,
la proprietatea sa de l�ng� Tabor.
Telegrafistul Flandin, �njurat de aproape toat� lumea pentru telegrama pe care a
trimis-o lui Hitler dup� Miinchen, �ncearc� sa explice rostul interven�iei sale: a
telegrafiat lui Chamberlain, lui Mussolini �i lui Hitler (de ce nu �i lui
Daladier?) �pentru a-�i servi �ara �i a consolida pacea". Ura, ura!
.�.,-,. ,.,,,,.... _, ,;_ ,,,....,w
Nenorocitul de Fianu s-a ciop�r�it ieri �n cabinetul de toalet� de l�ng� cabinetul
judec�torului de instruc�ie, cu un cu�it pe care 1-a g�sit �n grefa unde a�tepta. E
pe moarte... Se vede c� tot mai r�m�sese �ntr-�n-sul o f�r�mi�� de cinste! Dar unde
sunt ceilal�i vinova�i? Se vorbe�te de arestarea lui Sergiu Dimitriu!
Ieri-sear� la masa s�pt�m�nal� a �miliardarilor", Tabacovici �mi povestea c� pe
c�nd Titulescu era tare �i mare i-a spus �ntr-o zi: �M�, vin de la Argetoianu, are
antene, m�!" Dac� �i da seama c� am antene, a-tunci de ce nu asculta de sfaturile
mele?
Se vede c� regimul nu mai d� destul� �� lui lorga, c�ci paranoicul s-a sup�rat pe
Guvern �i �i �ndreapt� sarcasmele �mpotriva lui. Unui vizitator str�in la V�leni,
care urm�rea cu interes din ochi c�iva porci, groh�ind prin curte, Ilustrul a l�sat
s� cad�: �Je vous presente mes Re-sidants!!"
Ziarele de azi-diminea�� din Budapesta pretind c� Beck a venit ieri la noi ca s�
propun� Regelui �mp�r�irea Rusiei Subcarpatine �ntre Polonia, Ungaria �i Rom�nia...
Cu Beck toate sunt posibile; dar cum r�m�ne �n acest caz fraza lui Comnen de
duminic�: �Peste 2-3 zile vei afla ceva foarte bun pentru noi"? Dar �i cu Comnen
toate sunt posibile � mai ales �n materie de apreciere a evenimentelor. At�t ne-ar
mai lipsi s� mai �ncorpor�m minoritari, �i �nc� ruteni, c� n-avem destui!
Ora 5 d.m. Aflu c� Fianu a murit azi-diminea��. Cu trei r�ni �n pl�m�ni, cu
beregata t�iat� �i cu arterele antebra�ului t�iate �i ele nu putea sc�pa. Ce dram�
mai e �i asta! A fost un p�c�tos, dar �n fa�a modului cum a sf�r�it, te apuc� mila.
21 octombiie. Ieri-sear� a �nceput s� ning� bine la Predeal. Temperatura - 2. La
Bucure�ti schimbare complect�: ploaie �n loc de secet� ce s-a men�inut p�n� acum.
P�cat, era at�t de frumos!
�n fr�m�nt�rile privitoare la delimitarea preten�iilor maghiare �i polone �n
Slovacia �i Rutenia, principiul etnografic se impune din ce �n ce. �n acest sens s-
a pronun�at �i Germania, azi arbitra situa�iei, prin caren�a total� a Angliei �i
Fran�ei. Mussolini �i Italia au c�zut pe planul al doilea �i �axa" nu mai e Roma-
Berlin, ca la �nceput, ci hot�r�t Berlin-Roma. Elisabeta Ghica (so�ia fostului
ministru Dimitrie), care sose�te
172
din Italia unde a petrecut c�teva s�pt�m�ni, �mi poveste�te c� pentru prima.dat� a
auzit �n cercurile diriguitoare italiene�ti critici la adresa Ducelui si a
politicii sale. Nu �ncape nici o �ndoial� c� Hitler 1-a f�cut �Mar�i" �i italienii
�i dau seama de aceast� �nfr�ngere a idolului lor. Dac� francezii �i englezii vor
�ti s� opereze, vor putea desp�r�i Italia �i Germania mai u�or dec�t se crede.
La Praga, dup� deziluziile din septembrie, toat� lumea s-a convins de necesitatea
unei schimb�ri radicale �n politica extern�. Un ziar oficios scrie: �Fo�tii no�tri
alia�i ne-au luat orice posibilitate de a face politica lor. Nu o vom mai face.
Evident c� aceasta nu este un ideal, ci o necesitate". Pr�bu�irea influen�ei
franceze �i engleze �n Europa Central� e complectat� �i falimentul �ncepe s� se
�ntind� �i �n Europa Oriental�...
La Ministerul nostru de Externe s-au primit numeroase telegrame din partea
rutenilor care cer Rom�niei s� nu permit� (!!!) alipirea Rusiei Subcarpatine la
Ungaria.
�oneriu cunoa�te �ntruc�tva secretele Seraiului, ca semi-protejat al Duduiei...
A venit ieri la mine de la Urd�reanu cu o serie de havadi�uri. Mai �nt�i Urd�reanu
s-a l�udat c� el a cur�at pe Glatz �i pe Arge�anu.
Pentru Glatz el ar fi lucrat opt zile �mpreun� cu un ofi�er de Stat Major la
tabloul comenzilor efectuate �n ultima vreme de Ministerul Ap�r�rii Na�ionale, cu
pre�urile unitare respective � tablou care ar fi determinat pr�bu�irea
Subsecretariatului de Stat de la acel Departament. Pentru Arge�anu, el a cerut
Regelui s�-1 �nlocuiasc�, fiindc� Arge�anu ca v�r cu d�nsul, putea s� trag� �i
numele s�u �n diferitele �combina�ii" �n leg�tur� cu armamentul.
Generalul lonescu Mih. (de la C.F.R.) e �n complect� dizgra�ie. La conferin�ele
prezidate de Rege, de la Cotroceni, �n vederea Ap�r�rii Na�ionale, au fost pofti�i
ministrul Ghelmegeanu �i directorul general Ma-covei, dar pre�edintele Consiliului
de Administra�ie general lonescu, nu. La manevre, de asemenea, au fost invita�i
numai Ghelmegeanu �i Macovei. Generalul lonescu s-a dus totu�i �i el, dar s-a
�napoiat la Bucure�ti �n aceea�i sear�, fa�� de primirea care i s-a f�cut... Regele
a �ns�rcinat pe Ghelmegeanu s� refac� legea de organizare a Regiei C.F.R. numai ca
s� se scape de generalul lonescu. Prin noua lege, se va suprima pre�edintele
Consiliului de Administra�ie, Consiliul � redus �i altfel compus � urm�nd s� fie
prezidat de ministrul Comunica�iilor. E ciu-
dat cum trece Regele de la dragoste la ur�... Pe lonescu Mihai el l-a impus
Guvernului T�t�rescu. Franasovici n-a vrut s�-1 numeasc� �i nici nu vorbea cu el.
Regele a semnat un decret �i l-a dat lui T�t�rescu ca s� pun� pe Franasovici s�-l
contrasemneze! �i acum...
Urd�reanu a mai spus lui �oneriu c� T�t�rescu a luat o atitudine imposibil� �i c�
�tie c� la 6 noiembrie va face o declara�ia prin care se va desolidariza de
ac�iunea Guvernului...
�oneriu �ncerc�nd s� arate lui Urd�reanu c�t de nenorocit� era ac�iunea economic� a
lui Smintit� Constantinescu, ministrul Palatului a t�cut, ceea ce a f�cut pe
�oneriu s� priceap� c� �la poire n'etait pas en-core mure".
Demisia lui Cancicov nu se confirm�. Pare totu�i c� a fost ceva, c� sfredelu�ul de
la Finan�e s-a sup�rat de unele observa�ii tenden�ioase a-le Regelui �i c� �i-a
oferit demisia, care a fost �ns� respins�. Cancicov, cu care am vorbit personal,
neag� tot.
Ieri dup�-amiaz� mi-a f�cut Malaxa o lung� vizit�. M-a pus �n curent cu tot filmul
armamentului. Dup� spusele lui Malaxa, situa�ia, c�t se poate de nenorocit�, ar fi
urm�toarea:
C�t a fost T�t�rescu �n capul Ministerului Armamentului, s-a f�cut ceva, s-a f�cut
c�t s-a putut. Natural pu�in fa�� de nevoile ap�r�rii na�ionale, dar mult fa�� de
puterile Statului �n planul unei ortodoxii financiare de la care Guvernul de
atunci, ca �i cel de azi, de altminteri, n-a vrut s� se abat�. Statul Major f�cuse
un plan de investi�ii comprimat care se urca la 130 de miliarde. Guvernul T�t�rescu
a putut angaja 20 miliarde �i cheltui efectiv 14. Neput�nd face fa�� dec�t la o
mic� parte din nevoile armamentului, T�t�rescu a dat preferin�a elementelor care
cereau un termen lung de fabricare sau de instalare �i a comandat astfel tunuri,
tunuri grele, tunuri de campanie, tunuri antiaeriene etc. �i a dat avansuri pentru
instalarea �n �ar� a fabricilor de muni�ii, de focoase, de tancuri etc.
Echipamentele, ruf�ria, bocancii etc. au fost abandonate sub pretext c� pot fi
procurate la reprezeal� �n caz de nevoie, �i �n �ar�. Programul lui T�t�rescu,
despre care ar fi mult de zis, fiindc� o armat� trebuie s� aib� de toate ca s� fie
mobilizabil�, a mers c�t a stat el �n fruntea Ministerului Armamentului; de c�nd a
r�mas �ns� singur Glatz, n-a mai mers �i �n aceast� privin��, Malaxa poveste�te
lucruri uluitoare.
Astfel pentru orice comand� �n chiar cadrul programului T�t�rescu, �i chiar c�nd
fondurile bugetare existente pentru plata lor, hot�r�rea Mi-
174
nisterului n-a c�zut dec�t dup� luni �i ani de tergiversare, �i �n cele mai rele
condi�ii. Malaxa d� un exemplu: s-a dat un avans considerabil pentru construirea
fabricii Astra de tancuri, la Noua: fabrica e gata s� func�ioneze de acum un an; �n
toamna trecut� (1937), el, Malaxa, a ob�inut cu mult� greutate dou� tancuri de la
francezi, dou� din faimoasele tancuri pe care francezii le-au fabricat �n mai multe
mii de exemplare �i care �ngrijoreaz� at�t pe germani, dou� tancuri care constituie
ultima perfec�iune a tipului �i pe care Malaxa le-a adus la Noua ca modele � ei,
bine, Ministerul Ap�r�rii Na�ionale nu i-a permis s� fabrice nici u-nul dup� acest
model, fiindc� �speciali�tii" rom�ni nu le-au g�sit bune! Rapoarte dup� rapoarte,
cer�nd specificarea modific�rilor dorite: nici un r�spuns! �i a�a e cu toate.
Fabrica de focoase de la Bucure�ti si fabrica de muni�ii de la Z�rne�ti au fost
ridicate �i gata instalate m jum�tate timpul la care Malaxa se obligase prin
contract; spre marea lui stupefac�ie a primit o adres� din partea Ministerului prin
care acesta declara c� nu se consider� obligat s� dea comenzi �nainte de termenul
specificat �n contract pentru punerea fabricilor �n func�iune!! �n ultimii doi ani,
Glatz, sub influen�a lui Bejan �i sub presiunea lui T�t�rescu (provocat� de acela�i
Bejan) a dat societ�ii Concordia (grupul Carlier) cinci contracte pentru instalarea
de diverse fabrici (tunuri, muni�ii, toluen etc.). Concordia nu s-a �inut de nici
unul din angajamentele luate, �i de�i nici una din fabrici nu era gata de
func�ionare, acela�i Glatz a dat aceleia�i Concordii, comenzi �n valoare de 3
miliarde lei, �n care pre�ul unitar era majorat, fa�� de str�in�tate, cu 10Q%\ Cu
alte cuvinte pentru l miliard �i jum�tate furnitur� real� (unde, cum �i c�nd
fabricat�?)
� un miliard �i jum�tate beneficiu sau �per��rie!!!
La muni�ii, o l�sase ce e drept Bejan mai ieftin: n-a cerut dec�t 50% mai mult ca
furnizorii str�ini!
�Domnule Argetoianu � continua Malaxa � mie, care am fabricile gata, �i care pot
fabrica de dou� �i de trei ori mai mult dec�t m-am o-bligat �i cu 40% mai ieftin
dec�t str�in�tatea mi se precupe�esc comenzile, iar lui Bejan care nu poate �nc�
fabrica nimic, i se dau contracte cu 50, cu 100% mai scumpe! Te rog s� vii s� vezi
fabrica mea de focoase, c� e l�ng� Bucure�ti! E o frumuse�e! Toate atelierele sunt
parchetate ca salonul d-tale, am adunat toat� curv�ria din Obor, am �mbr�cat-o �n
haine albe �i bonetele albastre �i s� le vezi lucr�nd cu m�nu�i �n m�n� de parc�
sunt ceasornic�rese elve�iene! �i pe jum�tate de pre�, domnule Argetoianu! �i de�i
nu sunt obligat s� fabric dec�t 50 000 de focoase
� pot face 100 �i 150 000 cu cele l 200 muncitoare pe care le-am instruit!^..,�,..
, w, ,, . . U,:.I.� �,
V�rsa foc grecul. �Domnule Argetoianu, e �nsp�im�nt�tor c�t sunt de incapabili
generalii no�tri �i de incon�tien�i ofi�erii! Generalii nu sunt �n stare s� se pun�
de acord asupra unui model, asupra unui plan de lucru! Nu numai c� ne lipse�te
echipamentul �i o bun� parte din armament, dar nu exista nici m�car un plan pentru
procurarea lui, un inventar de ce ne trebuie\ Am asistat la unele conferin�e sub
pre�edin�ia Regelui � m� chemase ca industria�, ca s� spun ce pot fabrica. Am
declarat Regelui: ca s� spun ce pot fabrica, s� mi se spun� �nt�i domnii ce doresc!
Au �nceput s� se certe ca ni�te �igani! Pe nimic nu erau de acord! Ne pl�ngem de
lipsuri, �i au discutat un ceas �n fa�a mea despre oportunitatea desfiin��rii
tunurilor antiaeriene comandate cu 2-4 ani �nainte �n Anglia! �i ofi�erii mai mici
sunt ca generalii: c�nd sunt trimi�i �n str�in�tate s� recep�ioneze armament, n-au
dec�t o grij�: s� fac� �icane, s� refuze, s� nu r�spund� � ca s� stea c�t mai mult
�n str�in�tate, c�ci fabricile comit gre�eala s� le dea cas� de locuit, automobil
de plimbare etc.! �i pun copiii la �coal� �i nu vor s� mai plece p�n� nu-�i termin�
plodul studiile! Apoi ho�i sunt cu to�ii, �i mari �i mici! Am v�zut pe Glatz cer�nd
aprobarea unei oferte de �ei pentru cavalerie, cu 11 000 lei �aua, c�nd o �ea de
ofi�er cu tot harna�amentul se poate procura cu 5 000 lei! Regele e disperat. M-a
�ntrebat ce e de f�cut? Trage-i pe to�i �n �eap� Sire, i-am r�spuns! �ncepe cu
generalii, �i dac� nu reu�e�ti cu coloneii, trage-i �i pe ei! �i a�a mai departe,
din grad �n grad! �i c�nd vei fi sf�r�it cu militarii, continu� cu civilii!"
Malaxa mi-a explicat mai departe c� scandalul a izbucnit c�nd s-au �nte�it
evenimentele, la �nceputul lui septembrie. La prima conferin�� prezidat� de Rege la
Cotroceni s-a constatat c� nu puteam pune 5 Divizii pe picior de r�zboi! Aveam
artilerie, aveam pu�ti mitraliere pentru 30 de Divizii � dar nu aveam echipament,
bocanci, nu aveam buc�t�rii de campanie, nu aveam ambulan�e �i pansamente nici
pentru 5 Divizii. .. Colac peste pup�z�, au mai venit �i contractele cu Bej an-
�Concordia". .. Regele a r�bufnit, Glatz �i Arge�eanu s-au pr�bu�it... iar Armata a
r�mas ca mai �nainte f�r� posibilitate de mobilizare serioas�. �Cine crede c� un
Ciuperc� �i un lacobici vor putea �ndrepta lucrurile peste noapte, se �n�eal�. Nu
sunt nici ei mai brezi ca ceilal�i!" � au fost ultimele cuvinte ale lui Malaxa!!!
22 octombrie. Vizita Regelui la Londra a fost �n fine dat� �n vileag printr-un
comunicat oficial al Cur�ii Regale. Vizita va avea loc �ntre 15-18 noiembrie.
Marele Voievod Mihai �i mai Marele Voievod Urd�-
176
reanu vor �nso�i pe Majestatea Sa. Mocsonyi care a dejunat ieri la mine, pretinde
c� i s-ar fi propus �i lui s� �nso�easc� pe Rege dar n-a primit, fiindc� nu vrea s�
treac� la Londra dup� Urd�reanu...
A nins �i la Sinaia, �n Japonia, un formidabil taifun a l�sat 30 000 de oameni tar�
ad�post; sunt �i 800 de victime omene�ti, mor�i �i r�ni�i. Se zice c� vom avea o
iarn� grea; dup� observa�iile unui savant meteo-radog suedez, gulf-streamul ar fi
anul acesta, pe coastele Norvegiei, cu 2 mai rece ca anul trecut...
Japonezii au ocupat Cantonul, �naintare fulger�toare a armatei debarcate �n Sudul
Chinei.
Contele de Paris a debarcat ieri-dimineat� la ora 11 dintr-un avion, �n
�mprejurimile Parisului, a f�cut o declara�ie politic� ziari�tilor aduna�i acolo,
�i a p�r�sit Fran�a tot pe calea aerului, la ora 11,45. Gazetarii fuseser� aduna�i
de c�tre partizanii Contelui, sub pretext c� Contesa de Paris urma s� le citeasc�
un manifest al so�ului ei.
Dup� ce subliniaz� �nfr�ngerea diplomatic� �i de prestigiu suferit� de Fran�a �n
septembrie, Contele de Paris arat� c� numai unirea tuturor francezilor �n jurul
Monarhiei poate salva Fran�a, �n jurul Monarhiei care nu va cunoa�te nici
�nving�tori nici �nvin�i, �n politica intern�. (O eroare: asemenea pa�nice metode
nu pot duce dec�t la anarhie, c�nd nu exist� consim��m�ntul general, � �i �n Fran�a
nu exist�). Cuvintele Contelui de Paris sunt cuvinte �n�elepte. Omul nu este �ns�
simpatic: se �nf�i�eaz� cu toat� anostia unui elev s�rguitor al �colii de �nalte
Studii Politice (rue St. Guillaume).
Negocierile maghiaro-cehoslovace au re�nceput. Cehoslovacii au trimis propuneri noi
la Budapesta. Ungurii le socotesc insuficiente, dar nu refuz� s� negocieze. E
probabil c� nu se va ajunge la o �n�elegere pe cale direct� de negocieri, cu at�t
mai mult cu c�t polonezii vor a��a pe unguri. La Budapesta se manifest� am�r�ciune
�mpotriva Germaniei, care, odat� satisf�cut� �n cererile ei, s-a dat de partea
Cehoslovaciei. E probabil c� p�n� �n cele din urm� se va recurge tot la arbitrajul
celor 4 Mari Puteri...
M-am �mp�cat ieri dup�-amiaz� cu Miti�� Constantinescu. Vorba vine. Probabil c� am
r�mas fiecare cu sentimentele noastre �n suflet: el cu
ur�, eu cu un nem�rginit dispre�. Dar ne-am normalizat raporturile. Am primit s�
p�esc la o �ntrevedere �ntr-o cas� neutr�, ca omul plictisit de o musc� ce-i
zb�rn�ie �n jurul nasului �i mul�umit s� scape de ea. Smintit� a f�cut �i teatru: a
pl�ns �i mi-a povestit c�t a suferit �n timpul acestor luni c�t au fost raporturile
�ntre noi �r�cite". S�racul, dac� crede c� m-a p�c�lit, se �n�eal�!
Prin avizele mortuare publicate �n Universul, familia, func�ionarii Ministerului de
Domenii, Camera de Agricultur� din Bucure�ti �i prietenii, fac lui Fianu atmosfer�
de nevinov�ie. E ciudat c� sub regimul de cenzur� se permite o asemenea ac�iune
direct opus� ac�iunii desf�urate de c�tre Justi�ie...
Abia azi am aflat exact de la Externe scopul precis al vizitei lui Beck: a venit s�
ne �n�elegem pe chestiunea rutean� (Rusia subcarpatina cehoslovac�) �i s� ne
declare c� �n tot cazul Polonia nu va �ntreprinde nimic �mpotriva intereselor
Rom�niei. Perfidie �i f��rnicie, obi�nuitele metode ale lui Beck. Subsidiar s-a
vorbit �i de ��mp�carea" noastr� cu Ungaria, �i de linia Belgrad-Bucure�ti-
Var�ovia-Budapesta. Regele s-a men�inut fa�� de polonez �n cea mai strict� rezerv�
�i bine a f�cut.
�ntr-o �edin�� ministerial� prezidat� de Rege s-a vorbit despre problemele agrare
�i minoritare ale Cadrilaterului �i lonescu-Sise�ti a propus o revizuire general� a
problemelor coloniz�rii �i cump�r�rii bunurilor emigran�ilor. �Da, a spus Regele,
trebuie numaidec�t examinat� de aproape situa�ia, nu e admisibil ca pentru
�mbog�irea unor escroci ca Pot�rc� �i Cos�cescu1 s� se sacrifice interesele celor
mul�i �i s�raci..." Autentic. �i bietul Pot�rc� vrea s� fie ministru! Trebuie s�
alegi �n via��: ori cu ho�ii, ori cu mo�ii!
�ir Ronald Storrs, fost guvernator al Palestinei, al Ciprului, al Rho-desiei, al
Siriei, un fel de fenomen �n genul faimosului Cecil Rhodes, e oaspetele
Bucure�tiului. M� �ntreb ce impresii vor l�sa gunoaiele noastre �n sufletul acestui
aventurier, obi�nuit mai mult s� fac� fa�� pericolului dec�t porc�riei...
23 octombrie. Manevrele Regale s-au sf�r�it alalt�ieri-sear�. Ieri, pe ploaie,
Regele a f�cut critica lor (!) �i a inspectat flotila noastr� de Du-
1 Am�ndoi au cump�rat �n Cadrilatei mo�ii �ntinse, pe pre�uri derizorii. Cump�rase
�i Fianu...
178
nare. Bine. Dar de ce a decorat toate vasele? Decora�iile noastre o s� a-jung� s�
nu mai aib� nici m�car valoarea panglicilor de care sunt at�rnate. ..
Azi, mare revist� la Tecuci. Cum plou� de rupe p�m�ntul, vai de bie�ii solda�i!
Dup� cumplita secet� care a durat trei luni �i ne-a dat gata, acum s-a pus pe
ploaie. Plou� de 3 zile, c�mpul se satur� de ap�. Pe Marea Neagr� a izbucnit o
furtun� �ngrozitoare. La Constan�a valurile au trecut peste dig. Dar unde a fost
pr�p�d mare a fost pe lacul Ta�aul, unde o drag� �i mai multe vase au fost �necate.
Halal de baz� naval�...
Kemal a sc�pat! �Ce sera pour la prochaine fois". Alcoolul nu iart� pe credincio�ii
lui...
Ocuparea Cantonului de c�tre japonezi (concomitent� cu o serioas� �naintare spre
Hankeu), a pus pe americani, pe englezi �i pe francezi pe g�nduri... Japonezii, cam
deprima�i �n ultimele luni au reluat cu curaj �i se arat� �an�o�i chiar fa�� de
englezi. Se zice c� Cantonul ar fi c�zut at�t de repede prin tr�dare: japonezii ar
fi mituit pe generalii chinezi o-bosi�i de at�ta r�zboi �i r�zmeri��...
�n Palestina tulbur�rile �i atentatele teroriste continu�. Probabil c� englezii
care au renun�at la orice n�dejde de �mp�care �ntre arabi �i evrei, vor introduce
�n Palestina dictatura militar�.
Stalin se va proclama � dup� c�te spun telegramele de azi-dimi-nea�� eful
Statului", ceea ce dovede�te c� lucrurile nu prea merg �n Rusia dup� placul bandei
de la Kremlin. P�n� acum, Stalin nu era dec�t unul din secretarii generali ai
Partidului Comunist. Acum va lua, cu alt� titulatur�, locul lui Kalinin
(pre�edintele Comitetului Comisarilor Poporului) a c�rui autoritate pare
insuficient�. �i �eful G.P.U.-ului va fi schimbat.
Bene�, care nu p�r�sise Cehoslovacia c�nd se zvonise, a zburat ieri la Londra, �n
drum spre America, unde merge s� �in� conferin�e la Universitatea din Chicago.
Telegramele informative au grij� s� spun� c� Bene� se exileaz� pentru ca persoana
sa s� nu devin�, �n noul rost al lucrurilor, un punct de atac �mpotriva
Cehoslovaciei, -i
�nainte de a pleca, Bene� a cerut autoriza�ia Guvernului ceh, �n calitatea sa de
maior �n rezerv�, �i Guvernul ceh i-a dat-o cu mult� pl�cere. Ziarele adaug� c�
fostul Pre�edinte al Republicii Cehoslovace �i-a �ndeplinit formele pentru
dob�ndirea unui pa�aport �i a valutei necesare, ca orice cet�ean. Dar ce? Ce e mai
mult Bene� azi dec�t un simplu cet�ean? S� nu fie m�ine �i mai pu�in dec�t at�t!
Cioclul Cehoslovaciei a sosit la Londra cu avionul, �nso�it de Madam� �i de un
secretar. Jan Massaryk, ultimul s�u �fidel" �i �nc� ministrul Cehoslovaciei la
Londra a dat un comunicat prin care informeaz� pe gazetari c� �Domnul" Bene� e
bolnav �i obosit, c� nu are nici o misiune oficial� �i c� nu va lua nici un contact
cu nimeni, �i nu va da nici interviu, nici declara�ii.
Conferen�iarul Bene� se va opri �n Londra 2-3 s�pt�m�ni.
Noile negocieri �ntre Ungaria �i Cehoslovacia vor �ncepe probabil m�ine. Germania
s-a pronun�at din nou �mpotriva unei frontiere comune maghiaro-polon�. Trep�du�ul
de Beck se agita �ns� continuu. Se zice c� va merge �i la Berlin �i la
Berchtesgaden, s� conving� pe Hitler. Greu...
Noua Constitu�ie cehoslovac� e aproape gata. R�m�ne Republic�, cu un singur
pre�edinte. Trei ��ri: Boemia cu Moravia, Slovacia �i Ru-tenia. Trei Camere, sau
Diete. Toate �mpreun� vor forma Adunarea Na�ional�. Un singur Senat compus din 24
de membri, cu drepturi limitate. Trei Guverne; o delega�ie guvernamental� comun�.
Dac� ar fi proclamat o asemenea Constitu�ie �n 1929 n-ar fi ajuns bie�ii droto�i
unde au ajuns �n 1938...
Cehoslovacia n-a denun�at �nc� pactul cu Moscova. Probabil c� nici nu-1 va denun�a
p�n� ce actul de garan�ie al noilor sale fruntarii nu va fi semnat de toate
Puterile garante.
24 octombrie. Din cauza ploii mari, Regele a contramandat revista militar� care
trebuia s� aib� loc ieri la Tecuci, �n locul revistei a fost o mas� de generali �i
ofi�eri superiori, la Gala�i � mas� la care Regele a �inut un important discurs.
Regele a declarat ca Armata are suflet dar n-are unelte'�i a m�rturisit c� din
acest punct de vedere �trece printr-o criz�". Ceea ce nu 1-a �mpiedicat s� laude
opera fostului Guvern liberal �i �n special a d-lui T�t�rescu. Ori, din dou� una:
sau Guvernul T�t�rescu �i-a
180
f�cut datoria �i �n acest caz nu ne putem afla ast�zi, �n stare de criz� � sau ne
afl�m �ntr-adev�r �n stare de criz�, cum a afirmat Majestatea Sa, �i �n acest caz
Guvernul T�t�rescu nu �i-a f�cut datoria. Adev�rul, tristul adev�r, e c� T�t�rescu
s-a milogit la Rege, �i c� acesta �ca s� scape pe Gut�" de care-1 leag� at�tea
amintiri sonore, i-a dat certificatul cer�it. Halal de dictatur�! �i �nchipuie
cineva pe un fost politician ob�in�nd un certificat de destoinicie de la Hitler sau
de la Mussolini? Nici n-ar fi ajuns p�n� la ei, ar fi fost �mpu�cat �n drum! Ei,
da, dar Regele Carol nu e nici Hitler, nici Mussolini... �i e dureros pentru noi.
Regele s-a �napoiat asear� �n Bucure�ti unde �i-a reluat re�edin�a permanent�.
Z�pad� mare �n jude�ul Bra�ov. Firele telefonice au fost rupte, oameni au fost
surprin�i prin mun�i �i abia au sc�pat cu via��. La Predeal sunt 30-40 centimentri
de z�pad� �i temperatura e - 4�. La Constan�a furtuna a dezv�luit pavilionul b�ilor
de la Mamaia, a r�sturnat tot �n drumul ei. Iama �ncepe bine.
Ieri au avut loc �n Fran�a alegeri pentru �nlocuirea unei treimi din Senat. Aproape
jum�tate din alegeri au dat loc la balotaje (42 din 97). Din num�rul voturilor
exprimate se constat� o u�oar� alunecare spre dreapta. Tot e bine c� s-a oprit
alunecarea spre st�nga, constant� �n ultimii ani.
Ungurii consider� ultimele propuneri cehoslovace ca acceptabile pentru o baz� de
discu�ie deoarece respect� �n tr�s�turi generale limi-
s tele etnografice. Agen�ia telegrafic� maghiar� afirm� c� Ungaria a renun�at la
frontierele istorice, dar pretinde grani�e etnice stricte. Pe acest motiv ea cere
�i ora�ele Bratislava, Nyitra, Kosice, Ungvar �i Munkacs
! �n care toat� majoritatea popula�iei ar fi maghiar�. Zic ungurii...
Ultimele succese ale japonezilor �n China par cov�r�itoare. Chinezii sunt
pretutindeni �n retragere. Nu numai c�, Cantonul a fost ocupat de japonezi, dar �i
Hanken a fost evacuat de chinezi �i japonezii sunt gata s� intre �n el. La chinezi
e debandad�. Cantonul e �n fl�c�ri, focul a fost pus de chinezi, ca s� devasteze.
La Hong-Kong e �ngrijorare mare, dac� nu panic�.
0 Lupul �i leap�d� p�rul dar n�ravul, ba. De�i a declarat c� nu va da 6 nici
un interviu, Bene� Curcanul a dat totu�i unul ziarului Sunday Chro-
racle, �n care spune c� nu mai e acum dec�t un simplu cet�ean (foarte simplu) �i
c�, ca atare nu se mai ocup� dec�t de viitorul s�u. Al Cehoslovaciei e �n m�inile
unui Guvern c�t se poate de competent. Bene� dore�te s�-�i organizeze via�a �n a�a
chip �nc�t s� stea c�t mai mult timp �n str�in�tate. De ce nu 1-ar pofti Titulescu
la d�nsul?
�n Palestina lucrurile merg din ce �n ce mai prost. Englezii au trebuit s�
cucereasc� cu armele tot cartierul vechi al Ierusalimului �n care se baricadaser�
arabii.
Pare c� Anglia a renu�at la planul de a �mp�r�i Palestina �n dou� �i c� s-a raliat
la planul propus de primul ministru al Irakului: imigra�ia evreiasc� va fi de acum
�nainte oprit� �i Palestina va fi declarat� un Stat independent guvernat de arabi
�i de evrei �n propor�ia popula�iei de fiecare ras�, actualmente aflat� la fa�a
locului. Arabii s-au obligat, �n asemenea condi�ii, s� dea pace ovreilor p�n� acum
stabili�i printre ei.
Bine�n�eles, acest plan n-ar putea fi executat dec�t dup� restabilirea ordinii pe
tot teritoriul Palestinei.
Regele Victor Emmanuel a primit la Napoli defilarea celor 10 000 voluntari italieni
�napoia�i din Spania.
Articolul de fond al ziarului Le Temps din 22 octombrie e consacrat vizitei lui
Beck la Gala�i, politicii poloneze �n Rutenia cehoslovac� �i refuzului Rom�niei de
a colabora la alc�tuirea blocului polono-ma-ghiar pe spezele Cehoslovaciei. Articol
judicios, favorabil nou� �i destul de dezagreabil pentru dl Beck.
�n acela�i num�r al ziarului Le Temps sub titlul: L 'echec � Galatz du colonel
Beck, se public� urm�toarele:
�On telegraphie de Bucarest:
Dans Ies milieux informes, on explique l'attitude pleine de reserve du gouvemnement
roumain, en presence des propositions polonaises touchant la question carpatho-
russe par Ies raisons suivantes: 1) Loyaute vis-�-vis de la Tshecoslovaquie; 2)
de�ire de conserver des relations directes avec ce pays en vue d'une collaboration
economique et politique; 3) volonte de ne pas renforcer exagerement la situation de
la Hongarie; 4) scepticisme vis-�-vis d'un assurance eventuelle du Gou-vernement de
Budapest au sujet de la Transylvanie; 5) decision d'evi-ter de participer � une
combinaison qui pourrait etre interpretee comme hostile � l'Allemegne.
182
Certes, ou comprend tres bien � Bucarest l'interet que porte la Plo-gne � un
reglement de la question de Russie sub-carpathique qui pla-cerait ce pays sous le
contrele hongrois. Mais ou ne saurait perdre de vue qu'installees en Ruthenie, Ies
Hongrois occuperaient des positions strategiques qui menaceraient Ies defenses de
la Transylvanie et meme de la Bukovine".
Bine c� ne mai vine �i Le Temps, s� mai afl�m �i noi ce se petrece �n �ara noastr�!
25 octombrie. Ziarul Le Temps public� un senza�ional articol din care reiese
zdrobitoarea superioritate a artileriei de c�mp �i a artileriei antiaeriene germane
asupra celor franceze. Toat� artileria de c�mp german� e �nzestrat� cu obuziere de
105 care bat mult mai departe dec�t tunurile franceze de 75, care, �ntr-o lupt� de
artilerie, ar deveni prin urmare ineficace. Tunurile germane antiaeriene de 881 s-
au dovedit �n Spania na�ionalist� excelente, �i bat p�n� la 10 000 metri �n�l�ime,
pe c�nd tunurile franceze tot de 75 nu jeneaz� avioanele care zboar� �ntre 6 000 �i
7 500 metri. Armamentul francez nu �i-a p�strat superioritatea dec�t �n ceea ce
prive�te tancurile, mult mai bune ca cele nem�e�ti2.
�n zilele de 22 �i 23 octombrie, dou� hidroavioane militare au c�zut, pe o
groaznic� furtun�, unul �n lacul Razelm, cel�lalt �n lacul Suit-Ghiol. Zece oameni
au pierit cu acest prilej, din care 6 ofi�eri pilo�i �i comandantul escadrilei
Negreanu. Dar de ce s-au ridicat pe timp de furtun�, c�nd nimic nu-i silea? Avem
noi bani de aruncat pe fereastr� �i pilo�i de sacrificat?
Ungurii �i cehoslovacii par a merge spre o �n�elegere. Se mai ceart� ei pe ora�e,
dar probabil c� se vor �aranja" �i pe aceast� chestiune. Proiectul frontierei
comune polono-ungar�, e ca �i �nmorm�ntat. Germania dicteaz�...
Sokolii s-au adunat la Praga �i au cerut ca �i chestiunea evreiasc� s� fie
rezolvat�, �n sensul na�ionalist, �n Cehoslovacia va r�m�ne o popula�ie de circa 10
milioane de locuitori cu aproximativ 100 000 evrei. So-
1 Am comandat �i noi din aceste tunuri �i ne-au �i sosit 8 care au luat parte la
manevre.
2 R�zboiul trebuia s� dea �n 1940 o crud� dezmin�ire acestei informa�ii...
kolii cer ca �n func�ii �i �n bresle s� nu mai fie admi�i evreii dec�t �n propor�ie
de 1%. Bie�ii oameni sunt �ncol�i�i pretutindeni...
Ninge �n tot Ardealul, p�n� �i la Cluj �i la Sibiu. La noi z�pada s-a oprit �n
mun�i, dar e frig. Diminea�a termomentrul nu mai �nseamn� dec�t 5 grade peste zero.
Generalul C�oiu (ce nume frumos) a fost numit director general al Po�telor si
Telegrafelor. Un general mai mult �n administra�ie, spre bucuria civililor! C�oiu
�i-a f�cut serviciul �n arma geniului �i s-a specializat �n ramura comunica�iilor
pe care, �n armat�, le-a �ndrumat �i comandat. Poate c� va face treab� �i la
Po�t�...
Garda mi�c� �ntruna. Ieri am primit o circular� tip�rit�, semnat� A-lexandru
Cantacuzino (poate de el, de�i se zice ca nu mai e �n �ar�, poate de altul �n
numele lui) circular� cam simplist� �n care cere �n numele C�pitanului, cit�rjdu-i
ultimele ordine �i cuv�nt�ri, repudierea imediat� a politicii noastre externe �i
alian�� cu Germania �i cu Italia.
Copil�rescul document n-are alt� valoare dec�t dovada pe care o face c� cu toat�
poli�ia d-lui C�linescu, gardi�tii tip�resc �i r�sp�ndesc ce vor.
�n China dezastrul pare s� fie mare �i succesul japonezilor enorm. La Tokio, �i �n
toat� Japonia, s�rb�tori nesf�r�ite �n mijlocul entuziasmului general.
Japonezii declar� c� nu vor �ncheia pace cu Ciang Kai Shek. De aci probabil zvonul
care s-a r�sp�ndit c� mare�alul Ciang Kai Shek demisionase, zvon ast�zi dezmin�it.
N-a demisionat, dar a p�r�sit Hankeu �i s-a restras cu o parte din trupele sale la
300 kilometri spre sud-vest de Hankeu...
Agen�ia japonez� �Domei" anun�� c� Guvernul japonez pare c� inten�ioneaz� s� pun�
cap�t ostilit�ilor chino-japoneze dup� cucerirea o-ra�ului Hankeu �i c� va publica
�n acel moment o proclama�ie �n care va preciza inten�iile sale de pace fa�� de
China, cer�ndu-i p�r�sirea metodelor politice, culturale sau comerciale destinate
s� �mpiedice rela�iile amicale �i intelectuale cu Japonia.
�n acest scop Japonia va cere:
1) Organizarea unui comitet mixt pentru a asigura colaborarea Guvernelor autonome
din Peking, Nanking �i Mongolia;
184
2) Colaborarea celor trei ��ri �n domeniul cultural, economic �i politic pe baza
principiilor pactului anticomunist;
3) Suprimarea principiilor anti-japoneze �i pro-sovietice;
4) Adeziunea Chinei la ideile pro-japoneze �i anti-sovietice:
5) Expansiunea economic� japonez� �n China.
Generalul Dombrowski, primarul Capitalei a venit azi-diminea�� la mine, cu
inginerul Davidescu, ca la p�rintele urbanismului bucurestean.
Un ceas �i jum�tate am examinat �mpreun� diverse proiecte edilitare. Sfaturile mele
au fost bine primite...
26 octombrie. Sf. Dumitru cu soare! E o zi splendid� de�i e relativ rece � azi-
diminea�� +5�� efectul, probabil, al z�pezilor din Ardeal. Cel pu�in se mut� lumea
f�r� s� fie udat�!
Universul scrie azi foarte judicios:
�Cum era de prev�zut negocierile dintre Ungaria �i Cehoslovacia re�ncep, �n vederea
retroced�rii regiunilor din Slovacia locuite de o majoritate maghiar�. Ultimele
demersuri diplomatice f�cute de unguri pe l�ng� cancelariile prietene i-au
�ncredin�at c� excesul preten�iilor lor nu g�se�te un ecou favorabil �i c�
amenin��rile, fie ele chiar oficiale, ca �i �ncerc�rile de terorism, m�rturisite
chiar de organe de pres� ungare ca Magyarorszag care a fost confiscat din aceast�
cauz�, nu sunt de natur� s� sporeasc� putin�a Ungariei de a dob�ndi alte teritorii
sau popula�ii dec�t cele care �i pot fi cedate pe baza criteriilor strict etnice.
Guvernul maghiar a renun�at deci la revendicarea frontierelor a�a-zi-se istorice �i
prime�te s� discute cu delega�ia Cehoslovaciei problema retroced�rii regiunilor
maghiare din Slovacia �i Rusia Subcarpatic� pe temeiul principiului etnic".
A�a pare a fi situa�ia, �ntr-adev�r. Dar iat� c� telegramele ne informeaz� despre o
ie�ire violent� a d-lui Imredy, primul ministru maghiar. D-sa, de�i recunoa�te c�
propunerile cehoslovace constituie de ast� dat� o baz� acceptabil� de discu�ie,
satisf�c�nd 80% din cererile ungure�ti � de�i sper� c� �n�elegerea se va face �i
pentru cele 20% r�mase nerezolvate, declar� totu�i c�, dac� Ungaria nu va fi
satisf�cut� pe deplin de pe urma negocierilor �i rezerv� dreptul de a-�i realiza
progra-mulpe orice cale alta ce st� la dispozi�ia na�iunii. Trufie, sau �ncercare
de intimidare? Prostie, �i �ntr-un caz �i �n altul.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1933
Deutsche Diplomatische Politische Korrespondenz, revist� oficioas� german�, afirm�
c� Reichul nu cere dec�t coloniile care i-au apar�inut �i care i-au fost r�pite
(!!) �n 1919. E pentru Germania mai mult o chestiune de demnitate na�ional�, �i
ini�iativa discu�iilor �n aceast� privin�� nu apar�ine Guvernului din Berlin (?).
Ducele de Kent a fost numit guvernatorul Australiei. S� fie nevoie, de consolidarea
leg�turilor acestui important Dominion cu Patria m�-, m� si cu Dinastia domnitoare?
Japonezii au luat Hankeu. Din 2 milioane de locuitori n-au mai g�sit dec�t c�teva
zeci de mii. Chinezii au l�sat ora�ul �n fl�c�ri. Cu prilejul bombardamentului, o
canonier� englez� de pe Yang-Tse-Kiang a fost lovit�. Guvernul din Tokio a f�cut
scuze celui englez. Dup� �tirile japoneze, vreo 30 de divizii chineze�ti au fost
prinse sau distruse. Se pare c� dup� aceste dou� mari izb�nzi, de la Canton �i de
la Hankeu, japonezii ar voi s� considere r�zboiul cu China ca sf�r�it �i s� �ncheie
pace pe baza condi�iilor cunoscute.
Agen�ia Havas crede a �ti c� mare�alul Bliicher a c�zut, cu toate �tirile
contradictorii, �n dizgra�ia Kremlinului. P�n� acum n-ar fi �nc� arestat, dar toate
�ns�rcin�rile lui, at�t militare c�t �i politice, i-ar fi fost ridicate, �n Rusia
Sovietic� � at�t e sigur � fr�m�nt�rile n-au �ncetat �nc�.
Antisemitismul la Praga: a �nceput s� se lipeasc� pe geamurile pr�v�liilor afi�e
mici verzi, cu steaua ovreiasc� �n 6 col�uri �i cu inscrip�ia �zid" (jidan). Alte
afi�e lipite pe ziduri cer cet�enilor s� nu mai cumpere de la ovrei! O delega�ie
ovreiasc� din Praga a sosit la Londra s� cear� Guvernului englez azil pentru
emigran�ii din Cehoslovacia. Guvernul englez a promis sprijinul s�u... Ar fi cam 50
de mii de ovrei gata s� plece!
�i la Finan�e a izbucnit scandalul!! S-a descoperit c� de ani de zile, �naint�rile
�i mut�rile personalului inferior nu se f�ceau dec�t contra cuvenit� plat�!
Coltofeanu, directorul personalului �i T�n�sescu, ajutorul s�u, au fost suspenda�i
�i deferi�i Parchetului! Coltofeanu era client permanent la restaurantul lui Andrei
(Continental) unde m�nca �i bea sub�ire. M-am �ntrebat totdeauna cu ce bani? Acum
�tiu... ,,, ,, -Jty
186
A murit s�pt�m�na trecut� Arsen Karagheorghevici, Prin�ul Arsene Karagheorghevici,
sau cum i se mai zicea �le prince Arsouille" � tat�l Regentului Iugoslaviei Paul.
Pe vremea tinere�elor mele, Karagheor-ghevicii se �mp�r�eau �n dou�: �Ies Crapules"
� Arsene, Alexis �i Bo-jidar (ace�tia doi din urm� fra�i �i nepo�i ai lui Petre si
Anton) �i �Ies Vertueux"� Petre (fostul Rege) �i familia lui. S�raci erau to�i, dar
pe c�nd Petre, om cinstit tr�gea pe dracul de coad� la Geneva, Arsen (escroc),
Alexis (pe�te) si Bojidar (pederast) se jucau cu milioanele altora la Paris. Alexis
�i Bojidar au murit de mult; acum s-a dus �i Arsen � mai r�m�ne s� se cure�e �i
George nebunul �nchis la Ni�, pentru ca �dinastia" Karagheorghevici s� intre cu
adev�rat �n �Gotha". �ntre Arsen �i Paul, �ntre tat� �i fiu �i viceversa nu existau
dec�t raporturi foarte reci. �n 1903 c�nd s-a urcat Regele Petru pe Tron, a
�ncercat Arsen s� se stabileasc� la Belgrad �i s� fac� afaceri. Petru 1-a dat �ns�
afar�, iar fiul s�u Alexandru 1-a �inut �i mai la distan��.
Mort, 1-au adus cu alai la �ar� �i 1-au �ngropat cu toate onorurile pe care nu le
meritase, �n cavoul de la Oplena�, al�turi de cei doi Regi, Petru �i Alexandru.
27 octombrie. Z�pad� mare la R�nov, l�ng� Bra�ov. S-au rupt pomii, s-au rupt firele
telegrafice � pr�p�d, �n mun�ii Ciucului, z�pada a ajuns de 1,20 m. �i abia suntem
la jum�tatea lui octombrie, stil vechi. O ia iarna cam devreme anul acesta!
Generalul �'enescu, directorul ultimelor manevre Regale, a fost decorat (poate �i
�n calitate de fost aghiotant) cu �Amintirea Regelui" La Couronne d'Epines � s� se
scrie �i s� se citeasc� dup� gust!), decora�ie care n-a mai fost dat� de c�iva ani,
dar pe care o poarta cu ostenta�ie cavaleri ca Mih. Manoilescu, Puiu Dumitrescu,
Buchmann & Co.
�n r�spunsul Cehoslovaciei la cererile ungure�ti, Guvernul din Pra-ga, primind
ideea unui arbitraj exercitat de Germania �i Italia, pretinde, �n cazul �n care s-
ar ad�uga �i Polonia la ace�ti doi arbitrii (propunerea Ungariei) s� se mai adauge
�i Rom�nia. Am ajuns la pre�...
Se vede c� toate nu merg pe �ine �n zbuciumata Cehoslovacie, c�ci Guvernul din
Praga a destituit pe Brody, primul ministru rutean �i 1-a �nlocuit prin abatele
Volosin. S� fi vorbit nenea Brody �ruse�te" cu prietenii polonezi? �- ��:��
...... .... ,�c:i,i, .,�;� -JisîljVM^
Ribbentrop aplecat la Roma, probabil s� �capaciteze" Guvernul italian �n chestiunea
frontierei comune maghiaro-poloneze, pe care italienii tot o mai sus�in, de�i slab
de tot.
Pe de alt� parte, de la Londra se telegrafiaz� c� ungurii ar fi trimis un ultimatum
cehilor... Dou�zeci de ani au primit picioare �n c.., acum fac �i ei pe boierii �
numai s� nu o p�easc�...
Dup� o telegram� din Praga, Hitler ar fi vizitat pe Schuschingg la Vi-ena, la Hotel
Metropole, unde e �nchis, �i ar fi stat o or� de vorb� cu el. Mihai Mitilineu,
consulul nostru general la Viena, �n treac�t prin Bucure�ti, mi-a spus ieri c�
d�nsul nu crede c� Schuschnigg s� fie judecat. Nem�ii spun chiar c� dac� n-ar fi
fost �ncurc�turile cu cardinalul Initzer, i-ar fi dat drumul. O depe�� de la Londra
pretinde �ns� a �ti c� procesul fostului cancelar austriac va �ncepe luni. �n tot
cazul, vizita lui Hitler pare iverosimil�.
28 octombrie. Azi e a 20-a aniversare a �ntemeierii Republicii Cehoslovace. Trist�
aniversare! Voi depune o cart� la Lega�ia lor, ceea ce n-am f�cut p�n� anul
acesta...
Ungurii au r�spuns la r�spunsul cehoslovacilor. Nu mai e vorb� de ultimatum, tonul
negocierilor e �mp�ciuitor. Pare c� nu se va mai face nici un plebiscit �i c� se va
recurge la arbitrajul Germaniei �i Italiei, ungurii renun��nd la polonezi ca s� nu
fie obliga�i s� accepte pe rom�ni.
Din telegrame ar rezulta c� �i italienii au abandonat ideea unei frontiere comune
polono-ungare, chiar �nainte ca Ribbentrop s� fi ajuns la Roma (unde a sosit azi-
diminea��) � poate tocmai ca s� nu aib� aerul c� cedeaz� Germaniei.
Brody, fostul prim-ministru rutean a fost pus sub supravegherea poli�iei. Ce a
f�cut? A luat parale de la polonezi?
Birurile se tot m�resc. S-a scumpit �i taxa anual� la Radio, de la 600 la 780 lei.
Pentru orbi �i invalizi �ns�, gratuitate. O s� ne scoatem to�i ochii, s� sc�p�m de
perceptor!!
Daladier a f�cut ieri o lung� expunere la Congresul Partidului Radical din
Marsilia. A vorbit despre politica extern� �i despre demnitatea Fran�ei, �mb�t�ndu-
se cu cuvinte goale. A vorbit despre politica intern�, declar�nd c� nu se g�nde�te
s� schimbe legea celor 40 de ore de munc�, dar c�... francezii trebuie s�
munceasc�.
188
A protestat �mpotriva ideii c� Fran�ei �i trebuie un salvator (circul� oare ideea?)
c�ci salvarea nu poate veni dec�t de la colaborarea tuturor. Nu li s-a ur�t cu
toate aceste vorbe f�r� rost pe care le repet� degeaba de o sut� de ani? Dl
Daladier a mai protestat �i �mpotriva atitudinii comuni�tilor care nu respect�
angajamentele Frontului popular �i atac� Guvernul... Cu un cuv�nt a sc�ldat-o, dup�
obiceiul democratic, f�r� s� se pronun�e categoric asupra nici unei probleme
politice sau sociale.
Asupra denun��rii colabor�rii cu comuni�tii au �nceput discu�iile �n comisiile
Congresului. Unii sunt pentru, al�ii contra. Herriot e contra, de fric� s� nu se
supere Sovietele �i s� �la�eze" Fran�a! Halal de candidat la pre�edin�ia
Republicii!
29 octombrie. Se confirm� c� Alexandru Cantacuzino a fost arestat �n noaptea de
alalt�ieri, joi spre vineri, �n casa unei cocoane din strada Bucium. Totu�i,
ziarele n-au publicat nimic, nici ieri, nici ast�zi. Poate c� Siguran�ei �i e
ru�ine s� m�rturiseasc� c� �periculosul" gardist a putut s� se ascund� �apte luni
sub nasul ei.
T�taru, de la Cluj, a venit s� m� vad� azi-diminea�� i mi-a spus c� e de necrezut
ce av�nt ia Garda de Fier, �n momentul de fa��, �n Ardeal. ..
, Cehoslovacia a r�spuns la r�spunsul Ungariei la r�spunsul Cehoslovaciei dat
r�spunsului... �i a�a mai departe, �ntre Praga �i Budapesta e
f o zilnic� navet� de note, mai cu amenin��ri, mai cu ultimatumuri, mai cu
polite�e. E probabil c� se va ajunge la arbitrajul Germaniei �i Italiei, �i c�
Guvernele acestor ��ri se vor pronun�a pentru o frontier� strict etnic�.
Proiectul unei grani�e comune polono-ungare poate fi considerat ca c�zut.
Simptomatic e c� o �ntrunire public� care trebuia s� fie �inut� ieri la Var�ovia,
�n favoarea acestui proiect, a fost interzist� de Guvern.
Polonezii hot�r�nd sa impun� o viz� special� pa�apoartelor cona�ionalilor lor
doritori s� emigreze din Germania1 (ca s�-i �mpiedice s� plece), Guvernul din
Berlin a hot�r�t expulzarea c�torva mii de polonezi,
; p�n� ce noua m�sur� s� se aplice. Fierbere mare �n r�ndurile popula�iei poloneze
de la grani��... �i nemul�umire la Var�ovia �mpotriva Guvernului german.
Regele George al Greciei, �n drum spre Paris �i Londra unde va face
' �n Germania mai sunt circa 150 000 polonezi., a^, v , u v
�NSEMN�RI ZILNICE, i9�8 189
vizite neoficiaie, s-a oprit pe coasta Dalma�iei �i este oaspetele Prin�ului-Regent
Paul. Se zice c� la Paris se va �nt�lni, �n intimitate, cu Regele Carol, cu care,
de la plecarea sa din Rom�nia se g�se�te �en froid". Politica impune �ns� o
�mp�care...
Episcopul Vartolomeu, cu demisia dat� pe l noiembrie 1940, �i �n concediu p�n�
atunci, a venit alalt�ieri la deschiderea sesiunii Sf. Sinod (de�i se angajase s�
nu se mai arate nic�ieri) �i a citit o lung� peltea din care, pe l�ng� o sum� de
n�zb�tii care dovedeau cu prisosin�� starea sa de paralitic general, reie�ea c� nu-
�i va men�ine demisia dec�t, dac� �n locul s�u va fi numit ca Locotenent
Episcopesc, p�rintele Antal, nepotul Patriarhului! Piesa era probabil aranjat�
�ntre Vartolomeu �i Patriarh, care vrea cu tot pre�ul s�-�i plaseze nepotul �ntr-un
scaun e-piscopal. Scaunul Maramure�ului, pe care 1-a creat numai �n vederea lui
Antal, pare c�-1 scap� din cauza opozi�iei inflexibile a Mitropolitului Ardealului
B�lan �i acum se arunc� pe al R�mnicului! Ieri au venit la mine preo�i din R�mnic
si din Craiova dispera�i... Ce s� le fac eu? Cine poate lupta cu arghirofilia �i cu
spiritul de familie al P�rintelui Patriarh?
Azi e aniversarea na�terii Reginei M�ria. Regele, Elisabeta, Ileana cu so�ul �i
Curtea Regal� au plecat asear� la Balcic unde vor depune, conform voin�ei
defunctei, inima ei, �n capela �Stela Maris" din parcul Reginei.
Mi se spune c� au fost aresta�i �i Vojen �i pr Dumitrescu, al�i doi gardi�ti
�periculo�i" ce nu putuser� fi g�si�i p�n� acum. Profesorul Chris-2 tescu, care a
sc�pat din tren �mpreun� cu Cantacuzino, a fost g�sit �i el, dar n-a putut fi
arestat, c�ci a sc�pat pe fereastr�. Agen�ii ar fi tras asupra lui, dar nu 1-au
nimerit...
Marele magazin �Nouvelles Galeries" de pe Canebiere, �n Marsilia, a ars. Din cauza
v�ntului s-a aprins �i hotel de Noailles, �n fa��, �n care am petrecut c�teva zile
minunate ast� prim�var�...
Durere, cum ar zice Maniu.
Congresul Radical de la Marsilia s-a terminat asear� printr-o mo�iune prin care:
�n politica extern�:
190
CONSTANTIN ARQETOIANU
Aprob� politica urmat� de Guvernul Daladier care a sc�pat pacea la Miinchen, aprob�
politica de intim� �n�elegere �i colaborare cu Anglia, dore�te o c�t mai grabnic�
�n�elegere cu Italia �i �mp�care cu Germania �i cere toate eforturile Guvernului
pentru sf�r�irea r�zboiului din Spania.
�n politica intern�:
Face apel la unirea tuturor francezilor pentru redresarea social�, e-conomic� �i
financiar� a Fran�ei, �i constat� cu regret c� partidul comunist s-a eliminat
singur din �Frontulpopular".
Wohlthat, ajutorul economic de c�petenie al lui Goring, a scris o scrisoare lui
Witzleben1 prin care �l ruga s�-i dea mai multe informa�ii de ordin economic �i s�-
i spun� dac� n-ar fi momentul prielnic pentru o �nt�lnire, la o v�n�toare, a unei
foarte �nalte personalit�i politice germane cu Regele Carol... �nalta personalitate
era Goring, iar scrisoarea, de�i adresat� lui Witzleben, �mi era destinat� mie. M-
am dus imediat la Rege care s-a bucurat ca un copil �i a primit imediat sugestia.
I-am l�sat copie de pe scrisoare �i i-am explicat c� dac� Goring nu s-a adresat
direct prin Fabricius �i Ministerul de Externe, e pe de o parte fiindc� n-a vrut s�
mearg� pe cale oficial� �naintea unui posibil refuz � iar pe de alta fiindc�
Guvernul din Berlin n-are nici o �ncredere �n Comnen, �i vrea s� aib� c�t de pu�in
de-a face cu d�nsul. ��tiu..." m-a �ntrerupt Regele. A r�mas �n�eles c� Goring s�
fie invitat dup� �napoierea Regelui din Londra, �i am fost �ns�rcinat s� dau prin
Berlin la �napoierea mea din Anglia �i Fran�a2 �i s� pun lucrurile la punct. At�t
misiunea mea la Berlin, c�t �i venirea lui Goring trebuie s� r�m�n� secrete, s� nu
afle Externele sau Lega�ia Geramniei, c�ci cele dint�i ar putea �ncurca lucrurile
�i cea de a doua ar fi jignit�. Toat� chestiunea nu e cunoscut� �n Bucure�ti dec�t
de Rege, de Urd�reanu, de Witzleben, de Cecropid �i de mine. �i �nc� Witzleben nu
�tie de misiunea mea la Berlin. L-am pus s� r�spund� lui Wohlthat �c� socote�te
momentul vizitei propuse ca propice, �i c� �n cur�nd va primi �tiri precise �n
aceast�privin��"'.
Se vorbe�te mult de numirea lui Franasovici la Externe �i de a lui Gu�ti la
Instruc�ie...
30 octombrie. Ziarele str�ine vorbesc iar de dispari�ia mare�alului Blucher.
Mare�alul ar fi fost chemat la Moscova pentru ziua de l octo-
1 Unul din cei doi directori ai Societ�ii Bancare Rom�ne.
2 Plec luni, 31 octombrie, la Londra, pentru �Steaua Rom�n�" (comitet). '�'�
''
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938 ____________ 191
mbrie sub pretextul unei consf�tuiri militare. B�nuind o curs�, Blucher n-ar fi
tras la Comisariatul Militar, ci �ntr-o cas� particular�, �n ziua de 5 octombrie
doi agen�i ai G.P.U.-ului ar fi p�truns �n acea cas� �i ar fi ie�it dup� c�teva
minute dintr-�nsa �mpreun� cu mare�alul Blucher. De atunci mare�alul n-ar mai fi
fost v�zut...
La ceremonia de ieri de la Balcic au participat �i Prin�ul Nicolae Brana �i
Principesa de Hohenlohe. �n afar� de membrii familie Regale �i de Curte au mai fost
pofti�i generalul Paul Teodorescu (care a �nso�it pe Rege de la Constan�a la Balcic
cu flota rom�n�), primarul Balcicului �i al�i cinovnici locali, civili �i militari.
Regele s-a �mbarcat la Constan�a, pe cruci��torul �Regina M�ria" �mpreun� cu
Voievodul Mihai, cu inima Reginei, cu Principele de Hohenzollern �i cu Paul
Teodorescu. Cruci��torul �Regele Ferdinand", cealalt� jum�tate a flotei noastre, a
f�cut escorta p�n� la Balcic unde s-a ajuns la ora 10 1/2. Prin�esele, Brana �i cei
veni�i de la Bucure�ti cu trenul au �nt�mpinat Inima pe digul portului �i de acolo
s-au dus cu to�ii �n procesiune la castelul Tenha-Juvah unde au a�ezat-o �n capela
Stela Maris, �ntr-o urn� de marmur�.
Prin�esa Elisabeta, care sufer� de picioare, a stat tot timpul ag�at� de bra�ul lui
frate-s�u Brana. Marile afec�iuni ale Prin�esei Elisabeta sunt acum, �i �n ordine:
Scanavi (Sandi), d-na Lupescu �i dl Brana.
Cu prilejul plec�rii vechilor ata�a�i militar �i al aerului (coloneii Del-mas �i
Beaune) �i al decor�rii mai multor ofi�eri rom�ni cu Legiunea de Onoare, a fost o
mas� mare la Lega�ia Fran�ei, cu un lung discurs rostit de ministrul Thierry. Toate
cli�eele cunoscute ale prieteniei, ale fr�iei de arme, ale comunit�ii culturale au
fost repetate cu abunden��. Dar a� pune o simpl� chestiune: ce va r�m�ne din toate
aceste frumoase vorbe �n ziua �n care vom fi ataca�i? Fi-vom oare mai bine trata�i
ca cehoslovacii?
La Congresul Radical din Marsilia, Herriot a constatat falimentul politicii de
securitate colectiv� �i precaritatea tuturor tratatelor �i a preconizat �i el o
politic� de echilibru al marilor Puteri europene. Bietul Titulescu, �nc� o
defec�iune!
�n mo�iunea partidului, �n partea relativ� la politica interna s-a precizat
posibilitatea dizolv�rii Camerei, dac� nu s-ar mai putea constitui o majoritate
democratic�, dar �ntr-un asemenea caz, noile alegeri s� se fac� pe baza unor
modific�ri ale Legii Electorale care s� st�vileasc� expresia tendin�elor
extremiste.
Daladier a fost din nou ales pre�edinte al partidului, prin aclama�ii.
192
Ungurii �i cehoslovacii au mai schimbat un r�nd de note �i au ajuns �n fine la
arbitrajul Germaniei �i Italiei, care au primit sarcina de arbitrii. Un informator
crede a �ti c� chestiunea Ruteniei, adic� a grani�ei comune maghiaro-polone a fost
scoas� din arbitraj. Nu-mi vine a crede.
Despre �ntrevederea Ribbentrop-Ciano-Mussolini n-a transpirat nimic. Se �tie numai
at�t c� Italia e de perfect acord cu Germania. Cercu-> rile maghiare din Roma se
ar�tau ieri deprimate...
Brody, fostul prim-ministru rutean a fost arestat dup� hot�r�rea delega�iei
permanente a Adun�rii Na�ionale cehoslovace. A fost arestat �n Rutenia �i trimis la
Praga spre a fi judecat pentru �nalt� tr�dare...
Actualul prim-ministru rutean Volosin a fost de acord cu aceast� pro-( cedare.
S-a hot�r�t �purificarea" Universit�ii din Bratislava, adic� exclude-\ rea
profesorilor masoni, marxi�ti sau evrei. Toate partidele politice au fost
dizolvate.
S-a hot�r�t de asemenea construc�ia unei autostr�zi care s� str�bat� Cehoslovacia
de la grani�a de Vest p�n� la cea de Est. La Vest, aceast� ' autostrad� va fi �n
leg�tur� cu autostr�zile germane.
Trenurile directe �ntre Praga �i Viena �i �ntre Praga �i Paris via Pilsen-Eger-
Niirnberg au fost restabilite.
Se discut� acum numele viitorului Stat ceho-slovaco-rutean. S-a propus �Zapado-
Slavia" (Slavia de Nord) sau �Stretno-Slavia" (Slavia Central�) dar e probabil c�
se va adopta acela de �Federa�ia Slavilor din Europa Central�".
Escrocii nu las� nimic neatins �n �ara noastr�. Au pus �i �tiin�a la contribu�ie.
Sub firma de �Centrul de Studii Documentare �i Economice" imunda canalie Florin
Zaharia, omul lui Manoilescu, speculeaz� cifrele statistice �i le �nv�rte�te dup�
placul celor care pl�tesc. Universul public� o dat�, de dou� ori pe s�pt�m�n� o
pagin� �ntreag� de date �i de aprecieri tenden�ioase prezentate, �i �n�eal� lumea.
Rom�nia, oficiosul regimului, cu care se cheltuiesc at�tea milioane �i �n jurul
c�ruia escrocul Titeanu �i banda lui �nv�rtesc at�tea afaceri � Rom�nia de azi
scrie:
�Nu s-a dat destul� aten�ie discursului politic �inut de dl Victor la-mandi,
ministrul Justi�iei, duminica trecut� la Cern�u�i1. O incurabil�
1 Cu prilejul s�rb�toririi unific�rii codurilor.
frivolitate gazet�reasc� a trecut cu u�urin�� peste aceast� epocal�, istoric� (!!!)
manifesta�ie a unuia dintre factorii principali (!!!) ai Guvernului M. Sale Regele,
angaj�ndu-se cu simptomatic� pasiune �n micile complica�ii sentimentale ale
n�b�d�ioasei Antigona1. �i mai departe:
�...Cov�r�itoarea importan�� pe care o are at�t recentul discurs al d-lui Victor
lamandi c�t �i cuv�ntarea anterioar� a d-lui Arm�nd C�li-nescu (alt� glorie a
regimului) de la 10 octombrie. . ."
Am�ndou� discursurile se pot rezuma �n urm�toarele fraze lapidare, pronun�ate la
Cern�u�i de dl lamandi-Bolta Rece:
�Vom face un apel la toate for�ele vii, creatoare, ale ��rii, chem�n-du-le al�turi
de noi �n ac�iunea de consolidare �i redresare a Statului.
Vom crea un front al genera�iilor pline de vigoare (! ! !) �i capabile de munc�
constructiv� (unde e�ti, general R�canu?) acord�nd intelectualit�ii �i valorilor
morale (se vede: Liciu, Penescu, lamandi, Urd�reanu, Titeanu etc. etc.) ale aceste
��ri un rol de r�spundere pe care nu 1-au a-vut niciodat� p�n� acum (�l au acum, s�
ne tr�iasc�).
Voim s� red�m ��rii un regim de adev�rat� armonie social�, �n care singurul izvor
de drepturi pentru fiecare s� fie munca creatoare �i �ndeplinirea cu stricte�e a
�ndatoririlor ce le are c�tre Stat �i Na�iune"
N-a� avea nimic de zis �mpotriva acestei �ncerc�ri de a �nfiin�a un partid unic, un
front al genera�iei creatoare2, numai pentru Dumnezeu, de ce compromite Regele �i
aceast� idee bun� �ncredin��ndu-i aplicarea unor caraghio�i ca Arm�nd C�linescu �i
mai ales Victor lamandi? Cuvintele de mai sus pe buzele fostului be�iv de la Bolta
Rece se repercuteaz� ca at�tea palme pe obrajii oamenilor cinsti�i! Cine s� asculte
de glasul unei asemenea lichele? Front unic? Da, dar �n cazul acesta M.S. va avea
frontul unic al tuturor lichelelor �i escrocilor din �ar� � �i dec�t asta, mai bine
erau fostele partide politice, cu toate cusururile lor. C�ci acolo, printre lichele
�i punga�i se mai g�se�te �i c�te un om cinstit...
Ai gre�it-o �i pe asta, Majestate!
31 octombrie, �n cercurile politice franceze se afirm� c� nici o palm� de p�m�nt
francez �n Africa nu va fi cedat Germaniei. Dac� Germaniei �i trebuie materii
prime, Fran�a e gata s� cad� la �nvoial� cu d�nsa ca s� i le procure, dar at�ta
tot.
1 Fiica unui general de A��, care a fugit de acas� ca �s�-�i tr�iasc� via�a!".
:
2
�i Polonia vrea colonii! Le pretinde ca debu�eu pentru popula�ia sa �n continu�
cre�tere �i pentru nevoile sale de materii prime...
Produc�ia de petrol a subsolului german a ajuns la 10 000 vagoane pe an. �mpreun�
cu Austria, produc�ia anual� e de 60 000 vagoane.
Tulbur�rile din Palestina continu�. Planta�ii �ntregi au fost distruse �i focul a
fost pus la Spitale...
Incendiul de la �Galleries Nouvelles" din Marsilia a fost o adev�rat� catastrof�:
p�n� acum au fost scoase de sub d�r�m�turi 20 de cadavre, �n spitale au fost
interna�i 69 de r�ni�i. Pagubele materiale
Presa francez� comenteaz� rezultatele Congresului Radical de la Marsilia �i e
unanim� �n constatarea c� acest congres a �nsemnat �nmorm�ntarea Frontului popular.
Personalitatea lui Daladier a ie�it m�rit� din dezbateri �i ziarele de ordine ca �i
cele na�ionaliste �i pun din nou �ncrederea �ntr-�nsul. O va decep�iona, din nou.
Arhiducii Anton �i Ileana au plecat ieri cu aeroplanul. Singuri. Arhiducele e �i
pilot �i radiografist �i mecanic �i...futatore! Tine-ni-1 Doamne!
Germania �i Italia au acceptat oficial arbitrajul procesului dintre Ungaria �i
Cehoslovacia. Probabil c� arbitrajul va avea loc la Viena. Am�ndou� capetele axei
Berlin-Roma s-au �n�eles asupra sentin�ei, dar nu s-a putut afla nimic p�n� acum.
Ceea ce pare sigur e c� proiectul unei frontiere comune polono-ungar� nu are sor�i
s� se realizeze.
4 noiembrie. Londra. Luni seara, 31 octombrie, am pornit din Bucure�ti, direct spre
Londra, cu Orient Expresul. Am trecut f�r� nici o sup�rare de-a lungul Dun�rii,
prin Ungaria, �n gara Komaron, unguri tricolori a�teptau s� treac� podul, �n
Cehoslovacia � la primul semnal al arbitrilor de la Viena...
La Ch�lons/Marne vagonul nostru a fost deta�at de la Orient Expres �i �ndrumat �
printr-un tren special � prin Reims, Laon, Tergnier, A-miens, la Calais. N-am oprit
dec�t �n Laon. Din gar� se vede ora�ul pe dealul ��nit din c�mp �i liniile
catedralei celebre se profileaz� de minune. O deziluzie, �n ce prive�te
propor�iile, care nu m-au �nc�ntat. Na-
�NSEMN�RI ZILNICE, i93s 195
va bisericii e prea lung�, fa�� de �n�l�ime. Cel pu�in a�a apare de departe.
Judecat� pronun�at� cu toate rezervele, c�ci un asemenea monument trebuie v�zut �i
de aproape.
La Calais am sosit miercuri, 2 noiembrie, la ora 11,50 �i vaporul a plecat imediat,
la ora 12. Mare foarte agitat�. Mult� lume v�rsa. Nevas-t�-mea a suferit greu, eu
nimic. La ora 3 1/2 ani sosit la Londra, pe mp frumos. (Hotel Beckeley).
Toat� ziua de ieri, joi, �i de ast�zi le-am petrecut cu domnii de la �Steaua
Rom�n�", inclusiv mesele. Era �i natural s� fie a�a, c�ci doar pentru �Steaua" am
venit. De la Bucure�ti au mai venit �n afar� de mine d.d. G. Cre�eanu �i Kaufmann,
membrii comitetului �i directorii An-got �i Rogers. De la Paris, Meny, Salem,
Andriot, Bonafons (ace�ti doi din urm� de la �Steaua Fran9aise").
La ordinea zilei, �n afar� de afacerile curente, am avut trei chestiuni principale:
1) Urm�ririle �mpotriva �Stelei" �i a lui Osiceanu; 2) reorganizarea Societ�ii �i
3) spinoasa problem� a �comisioanelor" Societ�ilor �Steaua British" �i �Steaua
Fran9aise".
Pe prima chestiune, am povestit �i eu ce am putut. Am ar�tat c� �n Rom�nia, de c�nd
cu noul regim politic, domne�te ca o adev�rat� psihoz�, o stare de reac�ie
�mpotriva tuturor prevarica�iunilor, afarismului, �per��riilor �i c�lc�rilor de
legi care caracterizase fostele regimuri politice electorale �i de partid, mai ales
de partid (!!!!) �i c� �n atmosfera de azi, o simpl� denun�are e de ajuns pentru ca
Parchetul s� se repead� cu furie exagerat� �n anchete prealabile �i perchezi�ii...
�Steaua Rom�n�" a fost ca at�tea alte Societ�i onorabile supus� la grea �ncercare
pe baza denun��rii unui avocat concediat.,. (�i aci am e-xagerat, afirm�nd c�
aproape toate b�ncile �i societ�ile au fost pe r�nd cercetate de delega�ii
Parchetului sau de inspectori ad hoc � am exagerat, dar ce era s� fac?
Am povestit mai departe cum ancheta �nceput� cu mult zgomot s-a calmat dup� c�teva
zile � cum magistra�ii s-au purtat foarte omenos cu func�ionarii no�tri, �i cum
totul se va sf�r�i f�r� nici un neajuns pentru noi, c�ci nu s-a g�sit �i nu se vor
g�si nici m�car urmele unei incorectitudini.
Asupra �afacerii" Osiceanu, am alunecat. Am afirmat c� nu era nici o leg�tur� �ntre
ancheta ordonat� la �Steaua" �i �antajul exercitat �mpotriva directorului nostru
general ca s�-1 sileasc� s�-�i dea demisia. Osiceanu n-a avut stomac �i s-a supus
�antajului. Starea s�n�t�ii sale � �i
196
am insistat asupra acestui punct � 1-a �mpiedicat s� aib� atitudinea pe care ar fi
trebuit s� o aib�, cu at�t mai mult cu c�t sprijinul nostru nu i-a lipsit, eu unul
cel pu�in i-am propus s� stau al�turi de d�nsul, dac� consimte s� reziste �i s� se
apere. N-a vrut, a preferat s�-�i dea demisia. Treaba lui.
Le-am spus �i eu ce am putut �i bie�ii francezi �i englezi s-au mul�umit cu at�t,
f�r� s� priceap� foarte bine ce s-a �nt�mplat. Cred �i eu; parc� eu am priceput?
Dar puteam eu s� le spun ca poate toat� cauza urgiei dezl�n�uite asupra lui
Osiceanu (�i asupra �Stelei" indirect ca s� compromit� pe Osi-ceanu) s� fi fost
datorit� dorin�ei lui Urd�reanu de a plasa �n locul acestuia pe frate-s�u, un
inginer puchios? Sau c� a fost poate datorita complica�iei Dorel Dumitrescu �
Victor lamandi, �n dorin�a lui Dorel de a pune m�na pe un post gras retribuit? Sau
poate ac�iunii bandei de escroci Hefter-Titeanu-Valjean-Liciu-Iamandi, �n urm�rirea
unui simplu �antaj at�t �mpotriva �Stelei" c�t �i a lui Osiceanu � toate ipoteze
neverificate? �i dac� chiar una din ele ar fi fost verificat�, cum as fi pu-tut-o
m�rturisi �n fa�a str�inilor?
Nici eu nu am descurcat p�n� acum firele formidabilei �nscen�ri pus� din senin la
cale �mpotriva �Stelei" �i a lui Osiceanu. Mult� vreme am crezut c� totul a pornit
de la Miti�� Constantinescu �i am priceput. M-am convins c� n-a pornit nimic de la
d�nsul, �i atunci m�rturisesc c� nu mai pricep nimic. Informa�ia care mi-a fost
adus� �n momentul plec�rii mele din Bucure�ti �i din care reie�ea c� totul a fost
pus la cale de Hefter, merit� o aten�ie serioas� �i dup� ce m� voi �napoia acas�
voi c�uta s�-i prind firul �i s� v�d unde duce.
Cariera acestui formidabil escroc � vorbesc de Hefter � ar putea fi scris� sub
forma celui mai atractiv roman de aventuri. B�iat frumos, dar at�t, c�nd �l vezi �i
stai de vorb� cu el, n-ai da cinci parale pe mintea lui. Vorba lui e de o
plicticoas� banalitate �i capul s�u nu pare �n stare s� f�ureasc� cine �tie ce
planuri. �i totu�i trebuie s� fie aproape genial ca s� fi izbutit s�-�i croiasc�
drumul pe care a p�it cu at�ta �ncredere �n el �i numai �n el. A debutat �nainte de
r�zboi la Ia�i sco��nd o gazet� Lumea, care a mirat deja pe mul�i prin siguran�a
informa�iilor politice. Gravit�nd �n jurul lui B�d�r�u, �i-a �ncercat norocul �i �n
domeniul ghe�efturilor sub auspiciile marelui elector takist al Moldovei.
Ghe�efturi m�runte, ca orice �ncep�tor. Declara�ia r�zboiului 1-a g�sit ca �i pe
B�d�r�u �n lag�rul bo�ofililor, din care a trecut repede �n pu�c�ria din P�curari,
ca �tr�d�tor". Condamnat, amnistiat sub Marghilo-
m�n, Hefter a disp�rut din Rom�nia prin 1919-1920, �i ne-am pomenit cu el
multimilionar la Paris, cu �biurou" de afaceri simandicos �i cu Prin�ul Friedl
Hohenlohe ca secretar particular. Expulzat succesiv din Fran�a �i din Elve�ia, unde
�ncepuse s� scoat�. Le Moment a finan�at vreo doi ani la Bucure�ti ziarul Politica
� apoi, silit s� plece din Geneva unde se mutase, s-a reinstalat la Bucure�ti cu
ziarul Le Moment, cu care a cheltuit milioane de trei ani �ncoace. �i totodat� s-a
pus pe �afaceri" mari.
Sub regimul actual a ajuns sus de tot. Prin asociata sa Mic Catargi a ajuns �n
bunele gra�ii ale d-nei Lupescu �i a izbutit s� aduc� la Subsecretariatul Presei pe
complicele s�u Titeanu. Mul�umit� acestuia, pe care 1-a cointeresat era c�t pe aci
s� ia concesiunea publicit�ii �ntregii prese rom�ne�ti. N-a luat-o �nc� formal, dar
�mpreun� cu Pamfil �eica-ru, al treilea tovar�, taie �i sp�nzur� la
Subsecretariatul Propagandei...
Dar opera�iunile lui cele mai m�noase sunt tot cele din domeniul �antajului. A
�nceput acum doi ani primul s�u �antaj �n stil mare, contra lui Kaufmann de la
Banca de Credit, servindu-se de vr�jm�ia lui Miti�� Constantinescu, Guvernatorul
B�ncii Na�ionale, �mpotriva ovreiului. Nu �tiu dac� Kaufmann a cedat, v�rs�nd
sumele necesare, dar �n tot cazul a luptat �i 1-am ajutat �i eu.
Acum, dac� trebuie s� cred informa�iile primite, banda s-a organizat. Hefter trage
toate i�ele din umbr�, pre�edintele Liciu �i Valjean lucreaz� la Parchet, Titeanu
ajut� de pe banca ministerial�, Mic Catargi face atmosfer� la Palat (prin
Lupeasca), �eicaru mai latr� �i el din c�nd �n c�nd, Dorel Dumitrescu face pe
Copoiul, iar Victor lamandi adun� firimiturile de la masa boierilor...
Banda ar fi �nscenat astfel urm�riri �mpotriva societ�ii Buhu�i (textile) �i a lui
Margulius. Margulius n-a rezistat, a pl�tit suma cerut� �ntr-o diminea�� la ora 10,
iar la ora 5 dup� amiaz� toate urm�rile judiciare au �ncetat... Banda a luat apoi
��n considerare" �Steaua Rom�n�" �i pe Osi-ceanu, �i se preg�te�te dup� c�te mi se
spune la un atac �mpotriva B�ncii Rom�ne�ti. Pe drum, �ntre Bucure�ti �i Ch�lons,
G. Cre�eanu mi-a confirmat faptul �i mi-a m�rturisit c� a primit deja vizita
�eclaireur-ilor".
�Sper c� ai s� rezi�ti?" 1-am �ntrebat eu. �Chestiunea e foarte delicat�. O banc�
trebuie s� evite orice zgomot �n jurul ei, din cauza depun�torilor. .. � mi-a
r�spuns cam jenat t�n�rul director al B�ncii liberale � paguba ar fi mai mic� dac�
s-ar duce c�teva milioane �n buzunarele c�torva lichele, dec�t dac� ar fugi c�teva
sute de milioane din sumele depuse..." Unde am ajuns! Trist,
trist! , .n ; ,,.
198
CONSTANTIN ARGETO1ANU
Culmea este c� acestui Hefter s-a �ncredin�at publicitatea la Londra pentru
c�l�toria Regelui � de necrezut, dar a�a este. Sau mai bine zis a fost, c�ci mi se
spune aci �n Londra c� combina�ia s-a stricat. Poate din cauza unui memoriu pe care
1-a depus Margu�ius la Palat, s�mb�ta trecut�?...
Dar s� l�sam pe Hefter asupra c�ruia m-am �ntins prea mult �i s� revenim la �Steaua
Rom�n�", �n ce prive�te reorganizarea s-a hot�r�t o revizuire general� �n vederea
unor c�t mai mari economii �n exploatare �i a unei unit�i de direc�ie. Demisia lui
Osiceanu a fost primit�. De asemenea a lui Rogers. Fiecare va primi leafa pe un an,
ca indemniza�ie de plecare. Societatea va fi de fapt condus� de Angot, dar M�t�saru
va primi titlul de director general, iar Angot nu va fi dec�t � formal � ajutorul
s�u. �n comitetul de direc�ie va intra �i un delegat al Statului ac�ionar, recte al
Ministerului de Finan�e. Leafa lui M�t�saru, director general mai mult cu numele,
va fi departe de a lui Osiceanu (5 milioane lei pe an!).
�n ce prive�te conflictul dintre grupul rom�n �i grupurile francez �i englez pe
chestiunea comisioanelor de v�nzare, o solu�ie poate fi �ntrev�zut� de data asta.
Englezii sunt oameni de �n�eles, mai r�m�ne de convins �i francezii.
5 noiembrie. Aniversarea na�terii scumpei mele mame... �nc� o dat� sunt departe de
morm�ntul ei, dar cu g�ndul sunt la d�nsa...
O zi de soare minunat�, cum nu e de �nchipuit la Londra, �n noiembrie.
Am circulat toat� ziua �n hain�. De diminea�� am fost la Tate-Gal-lery, un minunat
muzeu de pictur� modern� englez� �i francez�. Am petrecut dou� ceasuri bune.
6 noiembrie. Stat de vorb� ieri un ceas cu Grigorcea, ministrul nostru �n Anglia �i
tot ce mi-a spus el confirm� ce am aflat eu din cele culese �n Citty, de la Fraser,
de la Kessler, de la Stern.
Mai �nt�i, c� nimic nu e de f�cut pentru str�ngerea raporturilor economice �i
financiare �ntre Anglia �i Rom�nia de la Guvern la Guvern. Guvernul englez nu se
amestec� direct nici �n acordarea de credite, nici �n organizarea exportului, nici
�n �ncheierea contractelor. Guvernul englez e neinterven�ionist prin tradi�ie, �i
tot ce poate face e s� recomande ini�iativei particulare anumite �ndrum�ri. Asta e
dispus s� o fac� �i pentru noi, cu rezerva care va urma numaidec�t. Dac� cei de la
Bucu-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938____________________199
re�ti cred c� vor putea ob�ine ceva prin tratative de la ministru la ministru, se
�n�eal�. Vor ob�ine numai vorbe bune, �i nimic mai mult. Dac� vor s� ob�in� ceva,
trebuie s� �ns�rcineze o institu�ie particular� din Rom�nia s� trateze cu �oamenii
din Citty", care de altminteri sunt foarte dispu�i s� fac� ceva.
Al doilea, c� � cel pu�in c�t va fi Chamberlain prim-ministru �Anglia nu va face
nimic ca s� taie drumul Germaniei �n Europa Central� �i Oriental�, �i aceasta e
rezerva pe care am notat-o mai sus. Fie c� Anglia nu e �nc� �n m�sur� s� se apere
�mpotriva unui atac aerian, fie c� vrea libertate �n alte regiuni ale globului,
Guvernul ei actual nu vrea s� fie pun� de-a curmezi�ul intereselor Germane
continentale. Grigor-cea este chiar convins c� Chamberlain nu va consim�i la
�ncheieri �ntre Citty �i Rom�nia dec�t dup� ce va �ntreba Berlinul dac� �ncheierea
nu jeneaz� planurile Germaniei �n Rom�nia...
�mpotriva acestei ��nfeud�ri" a Guvernului englez fa�� de Germania exist� un curent
puternic �n Anglia, desigur, dar deocamdat� majoritatea poporului merge �nc� cu
Chamberlain.
Grigorcea mi-a ar�tat toat� Lega�ia, ultima noastr� achizi�ie, �n care abia s-a
instalat �i care nu va fi complect gata dec�t �n ajunul sosirii Regelui, peste 10
zile. E o instala�ie onorabil�.
�ntruc�t prive�te primirea Regelui, Grigorcea pretinde c� un mare reviriment se
poate constata �n Familia Regal� englez�, p�n� �i la Queen Mary. F�r� s� li se
aprind� c�lc�iele de dragul Regelui Carol, cei de la Buckingam-Palace �ncep s�-�i
dea seama c� e un Rege serios, care cu toate cusururile lui, �i face datoria. Se
pare chiar c� Regele George �i va da Jartiera � visul visurilor Regelui nostru.
Despre a�a ceva n-ar fi putut fi vorb� acum un an sau doi. Acum se vorbe�te �i e
deja ceva...
Poate c� schimbarea de atitudine a familiei Regale engleze s� fie �n parte datorit�
�i potolirii ac�iunii de �nvr�jbire dus� p�n� aci de familia greceasc�, �ntr-
adev�r, o �mp�care �ntre Regele George al Greciei �i Regele nostru e hot�r�t�, de�i
e �inut� �nc� secret. O �nt�lnire e pus� la cale, aci la Londra, unde Regele George
�nso�it de Levidis petrece c�teva s�pt�m�ni de vacan��, incognito, la hotel Brown,
�n Dover-street.
Am aflat-o prin Levidis, care a venit s� vad� pe nevast�-mea. Regele George ar fi
vrut foarte mult s� ne vad�, �i pe mine �i pe so�ia mea, dar crede c� e mai bine se
se �mpace �nt�i cu Carol, care e at�t de susceptibil. .. �i de aceea ne-a trimis pe
Levidis, s� ne spun� toat� prietenia
200
Am fost ieri s� m� �nscriu la Brown's hotel, cu at�t mai mult c� Regele a sc�pat de
un atentat. Un nebun care s-a f�cut nev�zut a �njunghiat, aproape de hotel, pe un
doctor englez, pe care 1-a luat drept Basi-leul Giorgios... Trebuie s� fie vreun
venizelist exasperat...
Ziarul Le Temps public� harta mutil�rilor Cehoslovaciei, toate, dup� ultimele
s�v�r�ite miercuri la Belvederele din Viena, de c�tre arbitrii Ribbentrop �i Ciano,
�n favoarea Ungariei. Cesiunile pe care Cehoslovacia a fost obligat� s� le fac� �n
favoarea Ungariei constituie cu siguran�� o lovitur� �i mai grea dat� prestigiului
Fran�ei �i Angliei dec�t cesiunile consim�ite Germaniei, de�i acestea au fost mai
masive. Dar �n conflictul dintre Germania �i Cehoslovacia se poate spune c� a fost
�n lupt� o �ar� mare �i puternic� cu una mic� �i slab�, �i c� pe�tele mare a
�nghi�it pe�tele mic. Pe c�t� vreme �ntre Cehoslovacia �i Ungaria situa�ia era cu
totul alta... �i atunci s-a v�zut ce poate c�tiga o �ar� mic�sprijinindu-se pe
prietenia Germaniei �i a Italiei �i ce poate pierde alta sprijinit� pe a Fran�ei �i
a Angliei.
Vizitat ieri cu �ir Albert Stern ghildele B�canilor (Grocers) �i a Croitorilor
(Tailors), �n Citty. Ce instala�ii luxuoase! Cele mai simandicoase cluburi din
Europa ar fi m�ndre de asemenea instala�ii, de asemenea tablouri, de asemenea
tapi�erii, de asemenea argint�rii... �i ce tradi�ii! Pe ziduri, pe pl�ci de
marmur�, numele pre�edin�ilor de la l 300 �i ceva �i p�n� azi � �n registre,
procesele verbale din cursul a �ase secole... Portretele Regilor Angliei, d�ruite
de ei, de-a valma cu ale negustorilor donatori, �i c�te amintiri care �ns�ileaz�
cea mai glorioas� istorie din lume.
Nenea Chamberlain i-a mai tras un discurs pacific �n Camera Comunelor, �n care a
anun�at aplicarea acordului anglo-italian semnat �n aprilie trecut, dar neaplicat
p�n� acum. Majoritatea a aplaudat, dar minoritatea a protestat.
Grigorcea mi-a spus c� a sosit un cec de 6 000 lire (aproape 9 milioane lei) pentru
pres� (�n vederea vizitei Regale). R�m�ne de v�zut cine se va �nfrupta din ele:
Hefter sau Titeanu � sau poate am�ndoi (de�i se spune c� s-au certat! Probabil pe o
�mp�r�ire de prad�!).
Ziarele engleze de azi-diminea�� mi aduc de la Bucure�ti vestea c� Musiu
Raczinski, ambasadorul, ar fi protestat energic, �mpotriva pre-
�ei care �i bate joc de Beck �i de Polonia fiindc� n-au ob�inut Rutenia
Subcarpatin�. Ziarele rom�ne�ti, gre�esc, mai ales sub un regim de cenzur�, printr-
o asemenea atitudine. Cu Polonia nu trebuie s� ne sup�r�m � oricare ar fi gre�elile
ei, mai ales c�nd nu ne privesc � c�ci cu d�nsa st�m cot la cot �n fa�a Rusiei...
De altminteri, ca s� se r�zbune, ziarele din Var�ovia au �i �nceput s� scrie, c�
dup� satisfac�ia primit� �n Cehoslovacia, Ungaria ar putea revendica teritorii �i
�n Rom�nia... �i c� mai sunt �i bulgarii, cu cereri drepte!
Poftim!
La Lega�ia noastr� de aci s-a r�sp�ndit zvonul c� George Br�tianu va fi numit
ministru la Berlin. Nu-mi vine s� cred, c�ci el a redactat ultimul protest al lui
Dinu Br�tianu �mpotriva regimului actual. Dar la noi toate sunt posibile �i Djuvara
nu mai poate fi tolerat la Berlin, c�ci e prea prost.
Generalul japonez Doihara, organizatorul cuceririi Manciuriei a c�rui moarte pe
front a fost anun�at�, �n luptele din China, a re�nviat �i a ap�rut iar�i. I s-ar
fi �ncredin�at chiar organizarea teritoriilor ocupate de armatele japoneze.
Generalul Doihara e o personalitate legendar� �i se bucur� de mare �ncredere �i
popularitate printre solda�ii japonezi.
C�pitanul Soldatenkof, nebunul fost milionar ajuns prin 1910-1912 amantul lui
Ducky, sora Reginei noastre �i despre care am povestit �n amintirile mele, a ajuns
�reprezentative" al hotelului Ritz din Paris, la Londra!
Grandeur et decadence!
Regele George al Vl-lea a �nchis Parlamentul alalt�ieri, ca s�-1 redeschid� mar�i
cu tot alaiul tradi�ional, �n discursul s�u de �nchidere (citit de mini�trii s�i �n
cele dou� Camere) Regele vorbe�te de multe �i de rela�iile Angliei cu diferite
Puteri � dar nici un cuv�nt despre �proxima" vizit� a Regelui Carol... Poate va
spune ceva �n discursul s�u de deschidere de mar�i, c�ci altfel prea ar fi b�taie
de joc...
Italienii au celebrat cu un fast excep�ional a 20-a aniversare a b�t�liei de la
Vittorio Veneto. Ca s� fac� pl�cere �efului de ax� Hitler, sau tocmai ca s�-i dea
peste nas? Se vede c� Ducele nu iart� Neam�ului toate succesele din ultima vreme...
202
La Budapesta, �n entuziasmul lor, ungurii au decis s� dea unei pie�e numele de
Adolf Hitler. O pia�� n apropierea pie�ei Benito Mussoli-ni... ca s� nu fie
gelozie, de o parte sau de alta!
La Marsilia, de sub d�r�m�turile incendiului de la �Nouvelles Gale-ries" s-a scos
al 45-lea cadavru... Se povestesc lucruri extraordinare; de�i nenum�rate imobile au
�n Marsilia �n�l�imi p�n� la 40 de metri, sc�rile pompierilor nu ajung dec�t la 18
metri! Ce era s� se �nt�mple �n caz de r�zboi, cu bombardamentele aeriene posibile,
�i cu incendiile care ar fi urmat? Autorit�ile r�spunz�toare au fost de altminteri
destituite � dar probabil c� ar trebui destituite �n toate ora�ele Fran�ei...
Cineva din Citry �mi povestea la mas� lucruri de necrezut asupra spionajului
german. Au o re�ea de spioni r�sp�ndit� �n toate Ministerele �i prin toate
hotelurile, �n ��rile care-i intereseaz�. C�nd a fost Chamber-lain la
Berchtesgaden, Hitler i-ar fi spus: �Vrei s�-�i citesc depe�a pe care a trimis-o
ieri Massaryk (ministrul cehoslovac la Londra) lui Be-ne�? �i i-a citit-o. Massaryk
�l �njura (pe Chamberlain) de-1 spurca � fapt care a �ndep�rtat �i mai mult pe
Chamberlain de interesele cehoslovace. Nem�ii cheltuiesc milioane numeroase pentru
informa�ia lor � dar �tiu tot.
7 noiembrie. Ieri, duminic�, am petrecut ziua la �ar�, �n Kent. Nu mai era ziua de
soare �i de var� de s�mb�t�, dar totu�i o vreme foarte acceptabil�, cu lumin�
opalin� foarte potrivit� pentru peisajul englezesc.
�nainte de a p�r�si Londra am trecut pe la Vestminster Abbey unde se celebra, fiind
ultima duminic� �nainte de 11 noiembrie (aniversarea Armisti�iului din 1918), �The
Remembrance Day". B�rba�i, femei, copii, �nfipseser� c�te o cruciuli�� mic� de lemn
(de c�iva centimetri) de-a lungul potecilor, �n iarba verde ce se �ntinde ca un
covor �n fa�a bisericii. Preo�ii au ie�it din biseric� �i au binecuv�ntat
cruciuli�ele acestui vremelnic cimitir �n miniatur� botezat �the Empire FieId of
Remembrance", �n care fiecare cruciuli�� nsemna pentru cel ce o s�dise o amintire
scump� � un copil, o rud�, un prieten...
De dejun am sosit la Barham Court, la �ir Albert Stern, care ne poftise �i ne
trimisese un automobil s� ne aduc�. Barham Court este o spa�ioas� locuin�� de �ar�
�n stilul englezesc de la sf�r�itul secolului al XVIII-lea, mobilat� �n gustul
vremurilor trecute. O bibliotec� frumoas�, c�teva tablouri mai vechi, �i dou�
splendide portrete ale Reginei Vie-
toria �i Principelui Albert, de Winterhalter. �n jurul casei, care se ridic� pe o
�n�l�ime ce domin� valea r�ule�ului Midway (un afluent al Tamisei), arbori b�tr�ni
� printre care cedrii de 3 ori seculari �i covoare nesf�r�ite se pot g�si. Drumul
de la Londra �i p�n� la Berham Court, la c�iva kilometri de Maidstone (l�ng� satul
Teston) e un parc continuu. Arbori �i peluze. Ca cultur� numai arbori fructiferi,
hamei �i legume. Tipice sunt usc�toriile de hamei, turnuri rotunde sau p�trate, de
c�r�mid� aparent�, cu un acoperi� conic, deschis la partea superioar� si acoperit
cu un fel de degetar sau de �eteignoir" de lemn, mobil, a c�rui deschiz�tur�
corespunde cu a acoperi�ului �i poate fi �ndreptat� �n direc�ia v�ntului.
Stern a mo�tenit Barham Court acum 5 ani, de la un v�r, mort f�r� copii. Acesta
cump�rase proprietatea de la un general, �n�l�at la rangul de lord Braham, dup�
r�zboiul din Crimeea.
Bahram Court e la vreo 50-60 de kilometri din centrul Londrei, dar jum�tate drumul
se parcurge �n ora�, care nu se mai sf�r�e�te, p�n� ie�i din el, prin Peckham �i
Lewisham. La mas� la Stern mai era Galpine (de la �Steaua Rom�n�") �i un �major" cu
so�ia.
Dup� mas� am vizitat proprietatea apoi am plecat, tot cu automobilul la Hamptons,
la lady Dering, v�duva fostului ministru la Bucure�ti. Hamptons e o re�edin�� tot
�n genul �i �n stilul lui Barham Court, cu aceea�i arbori minuna�i �n jur, cu
acelea�i priveli�tii de parc� ar fi zugr�vite pentru pl�cerea ochilor. La Hamptons
a petrecut Regina M�ria cu Ileana �i copiii, c�teva s�pt�m�ni, acum doi ani. De la
Barham Court la Hamptons (�n apropiere de Tonbridge) am trecut pe l�ng� mai multe
propriet�i, una mai frumoas� ca alta. Pe lady Dering am g�sit-o �mb�tr�nit�, cu
p�rul alb, dar tot frumoas�. Ne-a primit cu o nespus� prietenie, �i m-a poftit s�
vin la d�nsa, s� stau c�t voi vrea �i s� vizitez tot Kentul... Cu c�t� pl�cere a�
face-o, dac� a� fi mai t�n�r, dar �mi sunt zilele num�rate.
Ne-am �napoiat la Londra pe �ntuneric, pe �osele minunate. P�n� �i cel mai mic drum
vecinal e perfect �ntre�inut, ca o alee de parc.
Seara ne-am dus la cinematograf s� vedem pe Leslie Howard �n Pyg-malion, un film
idiot, dup� piesa lui Schaw, dar admirabil jucat.
Ziarele engleze pretind c� mari greut�i ar sta �n drumul �n�elegerii italo-
franceze. Italienii, pe l�ng� multe altele, pretind ca Fran�a s� renun�e la
politica ei �pro-sovietic�" �i s� recunoasc� pe Franco ca beligerant. .. Mussolini
�i-a cam luat nasul la purtare, dac� crede c� poate determina politica unei ��ri ca
Fran�a.
204
La Paris, lumea a�teapt� cu ner�bdare planul salvator anun�at de Paul Reynaud, noul
ministru de Finan�e, pentru s�pt�m�na asta. S� nu fie �i planul acesta un balon de
s�pun, ca at�tea altele.
Dl Aristide Blank a descins la Claridge. Aventurierul nu se las�. Vine Regele la
Londra, trebuie sa fie �i el, s� se g�seasc� �n treab�. Probabil c� vrea el s� fac�
pe intermediarul �ntre �ara rom�neasc� �i Citty. Falitul e f�r� ru�ine, �i la urma
urmelor se �n�elege c� vrea s� se reabiliteze. Dar Regele Carol nu pricepe oare c�
venind �n Anglia cu Titeanu, cu Hef-ter, cu Blank �i cu toat� banda de escroci, nu
poate ajunge la nimic?
8 noiembrie. Horthy a trecut Dun�rea la Komaron �i a fost primit cu p�ine cu sare
�i cu feti�e de primarul local, de cel nou �i maghiar, bine�n�eles. Nimic de zis
dac� ar fi fost numai o intrare solemn� �n noile teritorii primite din mila
Germaniei �i mai ales a Italiei, dar Horthy �i ungurii vor s� fac� pe cuceritorii
�i nu izbutesc dec�t s� transforme o dram� dureroas� �ntr-o parodie ridicol�.
Probabil ca s� r�spl�teasc� pe eroii maghiari care �i-au v�rsat s�ngele pentru
cucerirea noilor �inuturi, Horthy a re�nviat ordinul M�ria Theresia �i s-a
proclamat el �nsu�i Mare Maestru, �n locul �mp�ra�ilor. Ordinul a fost creat �n
1757 de �mp�r�teasa M�ria Theresia, Regin� a Ungariei.
Sub vechea Monarhie se acorda foarte greu; �n r�zboiul mondial, mai ales pe la
sf�r�itul r�zboiului s-a acordat cu toptanul; 1-a c�p�tat �i Horthy, care numai
erou n-a fost.
Grigorcea e disperat: un jidan, Friedl�nder, care nici bine engleze�te nu �tie, un
puchios ce �conduce" o agen�ie de publicitate pentru lansarea cremelor de ghete sau
pentru organizarea reclamei �n jurul �stelelor" de cinematograf a venit s�-i spun�
c� a fost angajat de Titeanu pentru primirea Regeluil Friedl�nder a ad�ugat c�
Titeanu �n persoan� sose�te joi �i c� cere s� dea imediat interviuri la pres�, s�
fie fotografiat la sosire, la baie, la cabinet... Probabil c� acest Friedl�nder e
un �tovar�" de al lui Hefter...
Grigorcea va telefona chiar azi lui Urd�reanu s�-i explice gre�eala ce se face:
englezilor nu le place reclama �n politic� si amestecul �ntreprinderilor de
publicitate �n organizarea primirilor oficiale. Grigorcea vrea s� �ncerce s�
�mpiedice venirea prealabil� a lui Titeanu. F�r� �ndoial� c� nu va reu�i. Escrocul
alearg� dup� cele 6 000 de livre...
�NSEMN�RI ZILNICE, IQSS 205
Un judi eroic: �loim Herschel Feibel Griinspann, n�scut la Hanovra a tras dou�
gloan�e asupra secretarului de Ambasad� Ernst von Rath, �n chiar localul Ambasadei
din Paris � declar�nd c� voia sa r�zbune suferin�ele �ndurate de coreligionarii s�i
�n Germania... Dl von Rath a fost transportat la clinic�, pe moarte.
Sub titlul: �M Osusky � Prague la Hquidation de vingt ans de poli-tique deprestige"
� Le Temps de ieri scrie:
�Mr. Osusky, ministre de Tchecoslovaquie � Paris, est arrive Sam-edi soir � Prague.
Selon le Norodni Listy, organe de l'Union Na�ionale, ii vient don-ner au
gouvernement Ies informations qui paraissent necessaires pour la Hquidation de
l'orientation de la politique exterieure des deux mi-nistres des affaires
etrangeres qui ont precede M. Chwalkovsky.
Le Venkov, agrarien, ecrit de meme:
Ce que fait M. Chwalkovsky, c 'est la Hquidation de vingt ans de politique
deprestige que la Thecoslovaquie paie durement. On ne saurait oublier, qu'an cours
de la fixation definitive de nos frontieres, l'Occident a manifeste un
desinteressement et une passivite tels que nous sommes bine obligees de suivre
notre propre voie. En meme temps, Ies change-ments interieurs que subit notre Etat
ont fait apparaitre des forces dont ii a bien fallu tenir compte dans Pinteret de
l'avenir du pays au cours des negociations menees jusqu'� present".
�D'autre part la minisstre de Thecoslovaquie � Paris a demande ii y a quelque temps
� son gouvernement de constituer une commission d'enquete chargee de rechercher
�Ies causes et Ies responsabilites de la faillite de la politique etranger
Thecoslovaque", politique contre la-quelle ii s'eetait eleve � maintes reprises"1.
Regentul Iugoslaviei Paul a petrecut zilele de 5 �i 6 noiembrie �n Rom�nia, ziua de
5 la Bucure�ti, cea de 6 cu Regele la v�n�toare �n regiunea Bradului. Un comunicat
afirm� c� ��n�elegerea a fost deplin� �i c� prietenia �i colaborarea �ntre cele
dou� ��ri sunt mai str�nse �i mai solide ca oric�nd".
1 �ntre Osuski �i Bene� a fost rivalitate personal�; Osuski nu putea suferi pe
prietenul s�u Bene�, de care era gelos. Dar atitudinea politic� a lui Osuski a fost
totdeauna tot at�t de �nfeudat� Fran�ei �i Angliei ca �i a lui Bene�. Degeaba vrea
s� o schimbe... acum. ��- �� '"" �"** -""" � ��
. .-,
206
La �edin�a de s�mb�t� � la una din ele cel pu�in � a asistat �i Com-nen, a�a �nc�t
trebuie s� se fi discutat lucruri mari, precum fidelitatea la tratatele
intangibile, prietenia � intangibil� �i ea � fa�� de Fran�a �i de Anglia etc. �n
conversa�iile de la v�n�toare, sau �ntre patru ochi, Regele Carol a trebuit s�
cear� Prin�ului Paul s�-1 recomande la Berlin...
9 noiembrie. Regele George a deschis ieri, cu tradi�ionalul alai, noua sesiune a
Parlamentului. Chiar de la �nceput a anun�at vizita Regelui Carol �invitat de
d�nsul, �i pe care-1 va primi cu pl�cere". Dou� r�nduri. Invita�iei adresate
Pre�edintelui Lebrun i-a consacrat trei � iar invita�iei primite din partea
Pre�edintelui Roosevelt, de a vizita Statele Unite, un pasaj �ntreg. Nimic de zis,
c�ci pe scara ierarhiilor, c�t �i pe a intereselor britanice, Rom�nia nu se poate
m�sura nici cu Fran�a, nici cu Statele Unite. Ceva mai mult� polite�e n-ar fi
stricat totu�i.
De zis ar fi numai fa�� de ce s-a petrecut dup� amiaz�, la Camera Lorzilor. Dup� ce
Lord Chancellor s-a a�ezat pe sacul de l�n� �i a deschis astfel �edin�a, ducele de
Northumberland, �mbr�cat �n uniform� de ofi�er de rezerv� al regimului Grenadiers
Guards, s-a ridicat �i �a propus" o adres� de r�spuns gra�iosului discurs al
Majest�ii Sale.
�n acela�i sens, �i tot conform tradi�iei, a vorbit un marchiz (Crewe), un �earl"
(Stanhope), un viscount (Bridgeman, �n uniform� �i acesta) �i un baron (Snell).
Stanhope, ca ministru a vorbit cel din urm�. Nici unul din oratorii care l-au
precedat n-a spus un cuv�nt despre vizita Regelui Carol, dar au comentat pe larg
vizita Pre�edintelui Lebrun �i c�l�toria Regelui �n America. Lord Stanhope a
reparat gre�eala (?) �i a spus, ca ministru, c�teva cuvinte, foarte reci, de
altminteri, despre vizita Regelui Carol... Mult e iubit Regele nostru �n Anglia, �i
din cauza lui, �i noi.
Regele Angliei a decorat alalt�ieri pe Regele George al Greciei (pe care-1 poftise
la dejun) cu Jaretiera... Probabil c� �n vederea decor�rii Regelui Carol cu acela�i
ordin � englezii nevoind s� decoreze pe Carol �naintea grecului at�t de scump
�ntregii familii Regale...
Fuhrerul a l�trat duminica trecut� la Weimar. Un fioros discurs de polemic� cu
toate democra�iile din lume, �ncheiat cu declara�ii pacifice...'
Frumoase sunt regimurile totalitare, dar prea vorbesc mult �efii...
leri-sear�, la o mas� �prieteneasc�" la Miinchen, Hitler a pus �n fine pe fa�� i
chestiunea coloniilor. A pus-o �ns� cu bl�nde�e, �n numele drept�ii. Neputincios s�
le ia singur, a miorl�it s�-1 aud� Fran�a �i An* glia �i a invocat o �mp�care
general�... ,)?
Cardinalul Faulhaber, arhiepiscopul din Miinchen a �inut un curajos discurs �n
catedrala sa. Arhiepiscopul a cerut pentru to�i cet�enii dreptul de a crede �n
religia fiec�ruia �i de a se �nchina �n bisericile lor. A protestat �n acela�i timp
�mpotriva ostracismului la care sunt supu�i �n Germania credincio�ii bisericii
catolice. Dat fiind regimul hitlerist �i brutalitatea lui, discursul a f�cut
senza�ie.
�n Spania a re�nceput o b�t�lie teribil� pe Ebrul de Jos. Ambele partide anun��
succese; pare �ns� c� ale na�ionali�tilor sunt mai reale.
Anarhia de la Marsilia:
O noua band� de r�uf�c�tori (cei care devalizaser� trenul cu aur destinat Belgiei
au fost prin�i) a atacat un furgon po�tal �nc�rcat cu colete con�in�nd valori
declarate, 1-au devalizat, �i au disp�rut...
Caillaux a fost s�rb�torit �n circumscrip�ia sa electoral� cu prilejul a-nivers�rii
a 40 de ani de via�� parlamentar�, r�stimp �n care a fost �n continuu ales.
Discursuri, laude, ca �n politic�. La sf�r�it, Caillaux, r�spunz�nd prietenilor �i
admiratorilor s�i, a declarat c� nu re�ine dec�t una din laudele ce i-au fost
adresate: pe aceea ca e om de caracter! Caillaux e �ns� cunoscut ca unul din
oamenii cei mai lipsi�i de caracter. S� fie politicienii, �n toate ��rile, lipsi�i
�i de bun sim� �i de ru�ine?
Am aflat ieri dedesubturile trimiterii ducelui de Kent �n Australia. Dominicanele
se deta�eaz� din ce �n ce de Metropol�, Unele din ele pretind s� nu li se mai
trimit� guvernatori din Anglia ci s� se �ns�rcineze cu aceast� func�ie personalit�i
locale. Astfel au pretins Africa de Sud �i Canada. Australia, �n schimb, a pretins
un principe al Casei Regale. Guvernul din Londra a fost prea fericit c� se mai
g�se�te un Dominion care sa primeasc� ca guvernator un englez din Metropol�, �i
cererea a fost satisf�cut� pe loc.
�nt�lnit ieri-diminea�� la muzeul Wallace (ce colec�ie minunat�) pe Aristid Blank,
palid, blajin, deta�at de toate, plimb�ndu-se cu Ciotori printre frumuse�ile
trecutului. Nu 1-am �ntrebat de ce e la Londra: nu m� �ndoiesc c� a venit s�
culeag� �i el un oscior de la masa pus� pentru Regele Carol...
Lung� conversa�ie ieri cu Fraser la Anglo-Iranian. Pricepe perfect c�
ne�n�elegerile dintre grupuri, la �Steaua Rom�n�" (Fraser e pre�edin-
208
tele soc. �Steaua British") trebuiesc aplanate. S-a ar�tat foarte binevoitor, �i
cum influen�a sa asupra francezilor e mare, sper c� va ob�ine mai mult� �n�elegere
de la ei.
9 noiembrie, seara. Asistat ast�-diminea��, sau mai bine zis la amiaza, la
procesiunea instal�rii noului Lord Mayor, de la o fereastr� de la Midland Bank, ce
ne-a fost pusa la dispozi�ie. Lord Mayorul Bowater, acest suveran vremelnic al
Citty-ului a trecut �ntr-o caros� aurit� �i zugr�vit�, tras� de opt cai, tot at�t
de luxuoas� ca a Regelui. Caros�, �n care Lord Mayorul sta singur, �n tradi�ionalul
s�u costum, era precedat� de tr�suri mai modeste �n care luaser� loc �erifii �i
aldermerii. Londrei. Aceast� parte impun�toare a cortegiului urmeaz� uneia mai
pu�in solemn�, ce constituie alaiul tradi�ional al Citty-ului si �n care
corpora�ii, care alegorice ale diferitelor sporturi, gentlemeni �i dame �mbr�ca�i
dup� moda de acum 50 de ani se amestec� cu pompierii, cu orfeoanele diferitelor
asocia�ii, cu reprezentan�i ai poporului. Pentru lini�tea popula�iei au defilat �i
c�teva sec�ii de artilerie mecanizat� antiaerian�. A-ceste sec�ii antiaeriene, ce
p�reau foarte bine organizate �i �nzestrate cu material ultramodern, au fost de
altminteri, �mpreun� cu cele dou� es-cadroane de Horse Guards, trimise de polite�e
ca s� escorteze pe Lord Mayor; singura manifestare a Regelui Angliei �n aceast�
serbare rezervat� exclusiv supu�ilor Regelui Londrei. In total, aspectul acestei
p�r�i a alaiului e interesant, dar se apropie mult de al unei Kermesse ambulante,
�n contrast izbitor cu Majestatea apari�iei Lordului Mayor �nsu�i, �n ajun, avusese
loc deschiderea Parlamentului, cu alaiul Regelui, alai militar �i feudal, at�t de
diferit de al Lordului Mayor, �eful unui popor �n veselie. Pentru mul�ime plimbarea
noului ales de la Guidhall e mai mult un prilej de petrecere dec�t de reculegere.
Am admirat extraordinara organiza�ie a serviciilor de ordine: cortegiul a pornit la
ora 12,30 de la Guidhall �i a �nceput s� treac� �n fa�a noastr�, pe Poultry la ora
12,35 � ceea ce n-a �mpiedicat automobilele, camioanele �i autobuzele s� circule
p�n� la ora 12,20\ C�nd m� g�ndesc c� la noi se �nchide Calea Victoriei cu o zi
�nainte, c�nd trebuie s� treac� Regele la Camer� sau la o parad�!
Telegramele sosite din Statele Unite cu rezultatul alegerilor de ieri (a fost
re�nnoit� Camera, o treime din Senat �i au fost ale�i 18 guvernatori de State)
constituie o v�dit� �nfr�ngere pentru Roosevelt �i pentru politica sa economic�. O
a treia alegere (�n 1940) a favoritului de p�n� ieri, pare de acum �nainte
exclus�... ^
Guvernul englez a adoptat cea mai bun� solu�ie �n conflictul din Palestina: a
hot�r�t �ntrunirea unei conferin�e la Londra, �n care arabii �i ovreii s� se
�n�eleag� �ntre ei... sau s� nu se �n�eleag�.
Am citit �n fine ceva, �ntr-un ziar englez despre promisa vizit� a Regelui nostru.
Evening Standard public� un articol de laud� asupra lui... Gafencu, marelui
Gafencu, fondatorul ziarului Timpul, echivalent cu Times-ul englez!!
Cu aceast� ocazie am aflat c� pe tat�l mare al lui Gafencu �l chema Saunders, c�
era englez �i arhitect la Petersburg �i c� fiul s�u (tat�l lui Grigore al nostru)
s-a certat cu �arul, a emigrat �n Rom�nia �i a luat numele de Gafencu!!! �tiam c�
era ceva s�nge englez �n vinele lui Gafencu, dar nu �tiam pe ce cale venise...
11 noiembrie. Pleca�i ieri la ora 11 din Londra, am sosit la Paris la ora 5,40.
C�l�torie din cele mai pl�cute, o mare c�t se poate de bun�. Am descins la St.
James-hotel, pe rue St. Honore, nevast�-mea fiind o-bi�nuit� s� trag� acolo. Cas�
veche, dar curat� �i simpatic�.
A 20-a aniversare a Armisti�iului este celebrat� la Paris cu un alai excep�ional.
Sute de delega�ii, franceze, engleze, belgiene, la Arcul de Triumf. Toate
pr�v�liile, toate b�ncile, toate birourile �nchise. Vreme splendid�.
T�n�rul von Rath, victima ovreiului Griinspann, a murit alalt�ieri-sear�.
Turcul pl�te�te � dar de data asta �turcul" a fost ovreiul, sau mai bine zis
ovreii.
Cum s-a aflat de moartea lui Rath, �n Germania a �i �nceput goana dup� jidani. Li
s-au spart geamurile la pr�v�lii, mai ales �n Berlin, unde se zice c� n-ar fi r�mas
una neatins�. S-a dat foc la mai toate sinagoge-le; la Miinchen una a fost �i una a
fost ars�, la Frankfurt a r�mas numai una � iar la Berlin din 12 tot una.
Dac� Grunspann n-ar fi fost un prost, �i ar fi avut pu�in� prevedere, ar fi
renun�at s�-si r�zbune neamul. Coreligionarii s�i din Germania trebuie s�-1 �njure
mai r�u dec�t antisemi�ii.
A murit �i Tata Turc, sau Atatiirk, cum se botezase Kemal ca s� devin� englez. Era
condamnat de mai bine de dou� luni... 1-a dobor�t a-buzul alcoolului.
2H)__________________________________________________________
Kemal a fost o voin�� de o putere nemaipomenit�, dar n-a fost un om de geniu. Nu
�i-a priceput poporul. Dintr-un popor cu �nsu�iri mari, dar at�t de deosebite de
ale europenilor, a vrut s� fac� un popor occidental, cu aparen�e nepotrivite cu
firea �i cu tradi�ia oamenilor, �n loc s� dezvolte �nsu�irile existente, le-a
�n�bu�it, f�r� s�-�i dea seama c� un popor nu se hr�ne�te dec�t prin r�d�cinile pe
care le-a �nfipt �n p�m�ntul pe care tr�ie�te. Suprimarea fesului, introducerea
alfabetului latin, emanciparea femeilor (pentru ce?) �i dispre�uirea Coranului, au
f�cut din turci ni�te caraghio�i care nu mai �tiu nici ei ce sunt.
Istoricii viitorului, mai pu�in impresiona�i ca ai prezentului de voin�a lui Kemal,
obi�nuit� s� �nfr�ng� toate judec�ile, vor aprecia cu mai pu�in entuziasm opera
generalului victorios care a distrus C�lifarul �i un Imperiu dar n-a pus nimic �n
loc.
Germanii din Rom�nia (adic� sa�ii �i �vabii) se agit�. Ziarele pariziene aduc
vestea c� Fabricius, �Fiihreru�" de la Sighi�oara, ar fi declarat la Timi�oara c�
dac� se va �ndeplini programul s�u, adic� scoli germane (le au), prim�rii germane
(le vor avea), judec�tori germani (s� ne , ierte!) �n regiunile locuite de sa�i �i
de �vabi � atunci Rom�nia nu va mai avea s� se team� de unguri! Onorabilul a mai
declarat c� e de datoria sa�ilor �i �vabilor s� �nlesneasc� o apropiere politic�
�ntre Rom�nia �i Germania. Nu ne-am sup�ra deloc.
Ducele �i Ducesa de Gloucester se vor opri c�teva ore la Paris, venind din Africa.
Vor trage la hotelul unde stau provizoriu Ducele �i Ducesa de Windsor �i se vor
bucura de o �ntrevedere de �familie". Va fi primul contact pe care fostul Eduard al
VHI-lea �l va lua cu un frate al s�u, de c�nd a devenit Mr Simpson. Se zice c� e
primul pas pentru o luare de contact a familiei Regale cu d-na Windsor. Perechea
Windsor va fi poate chiar invitat� de Cr�ciun, pentru opt zile, la Sandringham...
Petrecere trec�toare, c�ci s� stea permanent �n Anglia, tot nu va fi �ng�duit
fostului Rege, care a dat un Tron pe o curv�.
De altminteri, perechea Windsor a �i cump�rat la Paris, boulevard Su-chet un
�hotel" �n care se va instala.
12 noiembrie. Ismet Inonii, Cucucu, a fost ales ieri Pre�edinte al Republicii
turce�ti �n locul defunctului Kemal, Tata turc. Ismet nu posed� fenomenala voin�� a
predecesorului s�u, dar e mai inteligent. A fost mult� vreme, p�n� la 1934,
principalul colaborator al lui Kemal; a fost cel
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S___________________2H
care muncea cu capul. La Lausanne, �n 1923, s-a dovedit un negociator f�r� pereche.
Ministerul turcesc a demisionat, dar s-a reconstiuit imediat, a�a cum era, cu
jidanul Rustu Aras �i �nc� alt ministru �n minus. M� bucur c� n-am s� mai v�d la
Bucure�ti mutra de papagal a lui Ca-carustu Aras...
Gloucester a sosit ieri la amiaza, cu avionul, de la Marsilia. De la a-eroport unde
a fost primit de ambasadorul Phips, Ducele, �mpreun� cu Ducesa, s-a dus drept la
hotel Meurice. Acolo s-a �mbr�i�at cu frate-s�u David, �i cu cumnata sa; s-au
fotografiat c�te�ipatru �mpreun� �i au m�ncat spanac �n familie. Se vede c� s-au
�n�eles bine, c�ci de unde Glou-cesterii urmau s� plece imediat spre Anglia, au
r�mas �i peste noapte la Paris. Asear� au luat masa, �n public, la Larue. Azi-
diminea��, Windsor a �nso�it pe frate-s�u �i pe cumnat�-sa la Bourget, de unde
ace�tia �i-au luat zborul spre Londra.
Aniversarea cea de a 20-a a armisti�iului a fost celebrat� �n mijlocul unei imense
mul�imi �i cu mare �nsufle�ire, at�t la Paris c�t �i la Londra �i la Bruxelles.
Biserica �i-a avut partea ei la aceast� �nsufle�it� serbare. Dup�-amiaz�, �n
prezen�a cardinalului Verdier, s-a oficiat o slujb� la No-tre Dame, cu concursul
corului de la Strasburg. La Lyon, cardinalul Ger-lier, Primatul Galiei, a fost
decorat cu medalia militar�, �n fa�a trupelor desf�urate. Unde sunt vremurile lui
Combes, de trist� amintire, c�nd nici un contact �ntre Republic� �i Biseric� nu era
�ng�duit?
Mar�i pleac� la Bucure�ti o misiune francez�, sub pre�edin�ia d-lui Alphand,
directorul comer�ului Exterior la Ministerul Comer�ului, �n scopul de a studia (�i
a g�si?) mijloacele de a str�nge leg�turile comerciale dintre Fran�a �i Rom�nia �i
a �mpiedica �nfeudarea total� a Europei Orientale, Germaniei. Din misiune face
parte �i Champin, precum �i reprezentan�i ai mai multor b�nci. Misiunea �ncepe cu
Rom�nia, dar va merge apoi �i �n Iugoslavia �i Bulgaria �i probabil �i �n Grecia.
P�n� una alta, Fran�a, care a ajuns �ar� exportatoare de gr�u (!!!) ne face
concuren�� n Anglia �i mul�umit� unor prime de export �i permite chiar luxul unui
adev�rat �dumping"!
Azi-diminea�� mi-a telefonat Cecropid de la Berlin. A primit telegrama mea prin
care-1 vestesc c� voi sosi acolo joi diminea�a, 17 noiembrie. A luat contact cu
Wohlthat �n vederea �nt�lnirii mele cu Goring.
212
Ar fi aflat c� Regele, �n drumul spre Londra se va opri la Sigmaringen, �i c� la
Miinchen va vedea pe Goring �i poate chiar pe Hitler...
V�zut apoi pe Cesianu, care, �n privin�a c�l�toriei �tie at�t, c� Regele pleac�
m�ine sear�, duminic� din Bucure�ti, c� urmeaz� cu un tren special parcursul
Orient-Expresului �i c� va sosi mar�i diminea�a la Bou-logne sur Mer, unde se va
�mbarca pentru Anglia. Nu trece prin Paris. Din Chalons s/Marne, trenul va bifurca
spre Boulogne prin Reims �i Amiens (drumul pe care 1-am f�cut �i noi acum 2
s�pt�m�ni), �n asemenea condi�ii, o abatere prin Sigmaringen e exclus�, c�ci n-ar
fi vreme. Cu orarul stabilit, trenul regal, merg�nd cu viteza Orient-Expresului
abia va avea vreme s� ajung� �nainte de amiaz�, mar�i, la Boulogne. O �ntrevedere
cu Hitler, fie chiar �i cu Goring, la Miinchen, pare pu�in probabil� �i ea. Hitler
cu siguran�� c� nu se va deranja s� vin� �n gar�, ca un hamal, pentru un
Hohenzollern dublat de un regi�or valah... �i probabil nici Goring. Informa�iile
lui Cecropid nu erau exacte. Pentru mine lucrul are importan��, c�ci ce a� mai fi
c�utat eu la Berlin, dac� Regele vorbea �n persoan� cu Goring sau cu Hitler la
Miinchen?
Am g�sit pe Cesianu umflat la falc� (artritism al maxilarului st�ng) �i bosumflat
la suflet. Era furios. De trei s�pt�m�ni a telegrafia! la Bucure�ti s� i se trimit�
programul exact al c�l�toriei Regelui, pentru m�surile de siguran�� de luat pe
teritoriul francez �i s� i se spun� dac�, cum scriau ziarele, Suveranul inten�iona
la �napoierea sa din Anglia s� se o-preasc� la Paris; omul mai dorea s� �tie, dac�,
�n caz afirmativ, Regele ar fi cobor�t la Lega�ie sau aiurea. Nici un r�spuns. A
telefonat la Externe � i s-a r�spuns c� nu se �tie nimic, s� se adreseze la Palat.
A �ncercat s� dea cu telefonul de Urd�reanu. N-a fost cu putin��, �n fine i-a
r�spuns Rusescu, c� Regele merge direct de la Bucure�ti la Boulogne �i c� el,
Cesianu, s� se afle mar�i diminea�a, 15 noiembrie, la Boulogne. Despre o oprire a
Regelui la Paris, dup� Londra, n-a putut sau n-a vrut s� dea nici o informa�ie.
Alalt�ieri a chemat pe Flondor la telefon, care i-a r�spuns c� nu poate s�-i dea
nici un am�nunt mai mult dec�t i-a dat Rusescu. Spre marea lui mirare, ieri, la
Arcul de Triumf, generalul Braconier, �eful casei militare a Pre�edintelui
Republicii a venit s�-1 �ntrebe dac� Regele ar fi �n�eles, pentru �ederea sa la
Paris cu un program comport�nd un dejun la Elyseu �i o v�n�toare la Rambouillet.
�Mi-a cr�pat obrazul de ru�ine, m�rturisea Cesianu. N-am putut s�-i spun c� nu
�tiam nimic despre oprirea Regelui �n Paris. Ei �tiau prin Quai d'Orsay �i prin
Thierry... M-am f�cut c� eram �n curent, c� cred programul foarte nimerit, c� voi
lua instruc�iunile Regelui, �napoiat la Lega�ie, am
chemat din nou Bucure�tiul si Palatul Regal, la ora 12 �i 5 � n-am putut ob�ine
comunicarea dec�t cu Flondor. Acesta mi-a spus c� nu-mi poate da alte informa�ii
dec�t cele pe care mi le-a dat deja, mai mult nu �tia... Prin ziare, am aflat azi-
diminea�� c� Regele va merge �i la Bruxelles. Nu �tiu nimic. Tot ziarele confirm�
�i vizita la Paris. Oficial nu �tiu nimic. Itinerariul trenului Regal 1-am aflat
prin Siguran�a francez�..."
Eu pricep foarte bine c� Palatul nu mai vrea s� �tie nimic de Ce-sianu, dar �n
acest caz, de ce nu-1 rechemase? C�t timp e �n post la Paris, ministrul T�rii nu
poate fi boicotat nici de Ministerul nostru de Externe, nici de slugile Palatului.
Sunt lucruri care numai la noi se �nt�mpl�. E drept c� Cesianu e cam nesim�itor; �n
locul lui, mi-a� fi dat de zece ori demisia.
Mi-am luat bilete pentru Berlin; plec miercuri seara 16 curent.
La Berlin, dup� ce au ars sinagogile �i devastat toate pr�v�liile o-vreie�ti,
violen�ele au �ncetat ca prin farmec: printr-o proclama�ie, Goeb-bels, ministrul
Propagandei, a cerut aceast� �ncetare, f�g�duind �bobo-rului" c� Guvernul va
decreta m�suri definitive �mpotriva ovreilor. E vorba ca to�i ovreii str�ini s� fie
expulza�i din Germania p�n� la sf�r�itul anului 1938, iar cei supu�i germani, �n
cursul anului 1939. �ntr-un interviu, Goebbels a mai ad�ugat c� chestiunea
ovreiasc� va trebui rezolvat� pe terenul interna�ional.
�n privin�a aceasta, Kaufmann, care e �n Paris, mi s-a ar�tat foarte a-m�r�t. E
convins c� Rom�nia va c�dea sub influen�a total� a Germaniei �i c� Hitler va impune
m�suri antisemite radicale �i �n �ara noastr�. Am impresia c�-�i ia m�surile ca s�
emigreze �n Fran�a. De altminteri, n-a mai dat pe la Bucure�ti din iunie, �i-1 v�d
foarte indiferent fa�� de afacerile �i de interesele B�ncii de Credit... Cre�eanu
mi-a spus ieri c� omul e pe punctul de a �nfiin�a �n Fran�a, �mpreun� cu Max �apira
o fabric� de tuburi �i �evi, �i c� Champin care controleaz� �nc� aceast� industrie
�n �ara lui e furios �i �njur� pe Kaufmann c�t poate...
13 noiembrie. Duminic�. Soare �i cald, ca prim�vara... Decretele lui Reynaud n-au
ap�rut azi-diminea��. Anumite corecturi au mai fost hot�r�te �n Consiliile de
Cabinet de ieri, vor apare disear� sau m�ine diminea��. Reymaud a vorbit ieri la
microfon, sub bombardarea aparatelor fotografice... A schi�at conturul decretelor
�i a declarat c� a salvat
214
Fran�a de la o ruin� sigur�. F�r� m�surile pe care Guvernul a hot�r�t s� le ia,
livra ar fi ajuns repede la 200, 300 franci �i mai mult... �nc� un Salvator care se
aliniaz� �n r�ndul celor de ieri... Numai s� reu�easc� mai bine! Mi-e fric� c� �i
de data asta paleativele nu vor izbuti s� vindece boala grea de care sufer� Fran�a:
demagogia.
Dup� ziarele de azi-diminea�� i dup� telegramele din Londra, pare c� �mp�carea cu
David Windsor, pornit� din ini�iativa Regelui George, e mai larg� dec�t p�rea la
�nceput. Ducele �i ducesa de Windsor, vor fi nu numai pofti�i de Cr�ciun la
Sandringham, dar li se va �ng�dui chiar s� se reinstaleze la Fort-Belvedere, l�ng�
Ascot, proprietatea Ducelui. Opinia public� englez� pare foarte mul�umit� de
aceast� �mp�care. Prezen�a fostului Rege Eduard �n Anglia nu poate provoca nici o
tulburare: ex-Majestatea Sa nu mai este �ntr-adev�r dec�t un simplu �particular" �i
toat� suflarea englezeasc� e azi str�ns unit� �n jurul purt�torului legal �i
legitim al Coroanei, f�r� nici o not� discordant�.
Vizita lui Chamberlain �i a lui Halifax, pofti�i la Paris s�pt�m�na viitoare, pare
determinat� de pozi�ia pe care Anglia �i Fran�a urmeaz� s� o ia fa�� de preten�iile
coloniale ale nem�ilor. Dac� informa�iile mele sunt exacte, englezii vor propune
francezilor s� cedeze teritoriile de sub mandatul lor, Guvernul britanic fiind
hot�r�t s� nu taie continuitatea teritorial� pe care au izbutit s� o constituie �n
Africa de la Nil �i p�n� la Cap... Dac� Fran�a ar refuza, sau dac� Camerunul ar fi
judecat insuficient de nem�i, englezii vor propune francezilor s� conving� Belgia
s� cedeze o parte din Congo, o �ar� at�t de mic� neav�nd nevoie de o colonie at�t
de mare... Bietele ��ri mici"!
Ziarele de asear�, �ntre ele �i Temps, dau ca probabil� alegerea lui Chwalkowski,
actualul ministru de Externe, ca Pre�edinte al Republicii Cehoslovace, �n locul lui
Bene�.
Acelea�i ziare anun�� c� Misiunea militar� francez�, neclintit� la Pra-ga din 1919,
va fi suprimat� pe ziua de l ianuarie 1939. Sic tranzit... �n fruntea misiunii au
fost pe r�nd generalii Pele, Mittelhausser �i Fau-cher. Acesta din urm� �i-a dat
degeaba demisia din armata francez�, �n septembrie trecut, �n toiul crizei, �i s-a
pus la dispozi�ia armatei cehoslovace.. . Probabil c� va fi reintegrat �n armata
francez�, sau numit �n diploma�ie... c�ci merit�.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1933_________________215
Ieri la amiaza au fost celebrate cu solemnitate, �n biserica luteran� din rue
Blanche, funerariile nenorocitului de Rath. Guvernul german era reprezentat, �n
afar� de ambasador prin trei mini�tri trimi�i dinadins de Fiihrer �i prin �eful
protocolului german Dornberg, cunoscut �i prin porecla de �Deutschland iiber
alles", din cauza �n�l�imii lui (2 m 10). Guvernul francez a fost reprezentat prin
Bonnet �nso�it de personalul superior al Ministerului de Externe, printr-un
aghiotant al Pre�edintelui Republicii �i prin delega�ii mai tuturor mini�trilor �n
frunte cu al pre�edintelui Consiliului. A fost reprezentat �i Parlamentul, printr-
un vicepre�edinte al Camerei �i prin �eful de cabinet al pre�edintelui Senatului.
Guvernul francez a pus un tren la dispozi�ia Ambasadei pentru transportarea
sicriului,..
La Berlin, violen�ele de strad� au �ncetat �i au �nceput cele legale. Printr-un
decret al lui Goring, ovreimea din Germania a fost impus� la o amend� de un miliard
de m�rci �i os�ndit� sa pl�teasc� toate daunele stric�ciunilor s�v�r�ite zilele
trecute... Asta �nseamn� lichidarea tuturor bunurilor evreie�ti, c�te au mai r�mas
�n Germania. Printr-un alt decret al lui Goebbels, ��eful organiza�iei culturale"
(!!!), s-a interzis o-vreilor s� mai intre �n muzee, �n expozi�ii, �n teatre, �n
s�lile de concerte, �n cinematografe, �n restaurante, �n hoteluri etc. Ovreilor nu
le mai r�m�ne dec�t s� p�r�seasc� Germania (ceea ce �i urm�re�te regimul) sau s� se
str�ng� �n �ghetto" ca �n Evul Mediu...
14 noiembrie. Petrecut dup� amiaza de ieri la Chartres... Am plecat cu un automobil
Citroen, la ora 12,30, de la Porte Maillot, �i prin Ver-sailles, Rambouillet,
Epernon �i Maintenon � un drum de toat� frumuse�ea � am sosit la ora 2 1/2 la
Chartres. Ne-am �napoiat seara la ora 6, cu trenul.
A fost pentru mine o mare emo�ie, c�ci nu mai fusesem la Chartres de 45 de ani\ Am
putut constata odat� mai mult c�t de intacte, c�t de ne�terse r�m�n la b�tr�ni
amintirile din tinere�e. Am uitat at�tea din c�te mi s-au �nt�mplat �n ultimii zece
ani; mi-am adus aminte �ns� a-proape de fiecare piatr� descoperit� cu drag acum 4
decenii. Am dus pe nevast�-mea la catedral�, la St. Pierre, prin ora� � ca �i cum
1-a� fi p�r�sit ieri. Mi-am adus aminte p�n� �i de hotelul �au Grand Cerf, �en face
du Mail", faimosul �Mail" care a servit de cadru lui Anatole France �n romanul s�u
�Le� Ormes du Mail".
Din nenorocire am g�sit catedrala goal� �i neluminat�, cultul fiind suprimat pentru
dou� luni. C�nd cu panica din septembrie s-a dat ordin
216
s� se scoat� tot din biseric� spre a fi pus la ad�post. Biserica odat� golit�,
episcopul �i arhitectul basilicei s-au g�ndit s� profite de prilej pentru o cur�ire
�i o reparare general�... Ziua fiind acoperit�, pe �ntuneric n-am putut revedea
minunatele sculpturi din interior. Ne-am mul�umit cu cele din afar� �i cu
contemplarea nobilelor propor�ii ale celei mai frumoase catedrale din Fran�a.
La St. Pierre, am ar�tat neveste-mii cele 12 panouri �n smal� de Li-moges,
reprezent�nd pe cei 12 apostoli. Nu exist� �n lume smal�uri (e-maux de Limoges) mai
frumoase ca acestea. Au fost f�cute pentru Fran-9ois I-a care le-a d�ruit Dianei de
Poitiers, iar Diana le-a a�ezat �n castelul d'Anet de unde le-a ridicat Revolu�ia.
Napoleon I le-a �ncredin�at bisericii St. Pierre din Chaitres. Prezen�a lor face
din altfel ne�nsemnata biseric� St. Pierre, un loc de pelerinaj pentru oricine
urm�re�te flac�ra divin� a geniului �n art�, oriunde s-ar g�si.
Cifra de 13 ne-a purtat noroc �n aceast� c�l�torie �n care toate ne-au mers bine �i
ziua de 13 noiembrie 1938 va r�m�ne pentru mine ca una din cele mai pl�cute.
La Praga s-a ordonat o anchet� asupra �Catastrofei Na�ionale". O comisie a fost
numit� care s� cerceteze pentru ce a fost urmat� politica care a fost urmat�, �n
ultimii ani �i pentru ce nu s-a �inut seam� de informa�iile trimise �i de sfaturile
date de anumi�i mini�tri �n str�in�tate, ca Osuski, Chwalkowski �i al�ii. Comisia
va trebui s�-�i depun� raportul p�n� �n 3 luni. Ea a fost numit� dup� st�ruin�ele
lui Osuski �i rostul ei este s� cure�e �n opinia public� cehoslovac� pe Bene� �i pe
Krofta. Nu va fi greu.
Decretele Reynaud care trebuiau s� apar� �n Journal Official duminic� diminea�a n-
au ap�rut dec�t ieri, fiindc� �n ultimul moment a fost oarecare frec�tur� �n
Guvern. Dificultatea s-a tran�at prin renun�area la decretele care prevedeau un
spor de cheltuieli: decretele relative la ajustarea unor categorii de func�ionari
�i la pensionarea b�tr�nilor.
Caracteristica decretelor ap�rute e o augmentare a aproape tuturor impozitelor �i
tarifelor de transport, o reevaluare a aurului B�ncii Fran�ei care d� Statului un
beneficiu de circa 30 miliarde menite s� sting� �n aceea�i m�sur� datoria
Tezaurului la Banc� � �i suprimarea de fapt (cu oarecare sporuri de salariu) a
s�pt�m�nii cu dou� duminici, men�i-n�ndu-se, �n teorie, s�pt�m�na de 40 de ore. �n
aceast� privin��, decretul special prevede o serie de calcule �i de complica�ii
care oglindesc sl�biciunea regimului zis democratic, �n realitate demagogic.
Paul Raynaud a �nso�it decretele sale cu o expunere de motive foarte clar� �i
curajoas�, �n ce prive�te critica trecutului �i cu un discurs la Radio, discurs cu
preten�ii literare, discurs cu �ntreb�ri �i cu r�spunsuri, care vrea s� fie vioi �i
impresionant, dar care ar fi mai potrivit pentru un chibi� f�r� r�spundere dec�t
pentru un ministru de Finan�e con�tient de situa�ie...
Rezultatele noului regim fiscal �i economic trebuiesc a�teptate. E probabil c�
noile m�suri vor �mbun�t�ii deplorabila stare de azi; despre o vindecare radical�
nu poate fi vorba p�n� nu se va p�i la lichidarea enormului pasiv ce apas� pe
economia Fran�ei �i la revizuirea serioas� a unui buget de risip�.
M�surile relative la ajustarea salariilor �i la crearea pensiunilor pentru b�tr�ni,
la care s-a renun�at pe calea decretelor-legi, vor fi aduse �-naintea
Parlamentului.
Decretele nu ap�ruser� �nc�, duminic� �i Blum le-a �i atacat violent �ntr-un
congres socialist �ntrunit la Lille. Acela�i lucru 1-a f�cut, �n acela�i ceas, �i
putoarea de Juhaux, �ntr-un alt congres al C.G.T.-ului, la Nantes. Zilele acestea,
de altminteri, mai toate partidele �i grup�rile politice �i-au �inut congresele,
�ncurc�nd pe c�t au putut opinia public� �i sl�bind ac�iunea Guvernului Daladier.
Sf�nta democra�ie.
Interesant� a fost �ntrebarea pus� de Leon Blum �n congresul de la Lille.
Pre�edintele S.F.I.O.-ului a �ntrebat dac� crede cineva c� un o-vrei ar mai putea
fi �n Circumstan�ele actuale interna�ionale, prim-mi-nistru �n Fran�a, �ntruc�t �l
preva pe d�nsul, Leon Blum s-a declarat hot�r�t s� nu mai primeasc� �n viitor o
situa�ie care ar putea s� �ngreuneze politica Fran�ei. Reac�ia s�lii la aceast�
ie�ire a leader-ului socialist n-a fost � lucru ciudat � o protestare. Dimpotriv�,
murmure, �i mai mult aprob�ri...
Prigoana evreilor din Germania a dus la un rezultat nea�teptat �n Anglia.
Indignarea public�, abil �ndrumat� de presa jid�neasc�, �mpotriva Germaniei �i a
regimului hitlerist a sl�bit pozi�ia lui Chamberlain �i a �nt�rit pe a adversarilor
s�i care au comb�tut politica de apropiere cu Berlinul, sus�inut� de Guvernul
englez cu riscul celor mai cumplite u-miliri... Nem�ii au s�rit dincolo de cal �i
au compromis o ac�iune bine �ndrumat�, la Munchen.
La Marsilia s-au celebrat ieri, �n prezen�a ministrului de Interne, Sar-raut,
funeraliile victimelor incendiului de la �Galeries Nouvelles". �n
218
total sunt 73 disp�ru�i; s-au identificat �ns� numai 48 de cadavre. Pentru Sarraut,
�nmorm�nt�rile la Marsilia au devenit o specialitate: tot el a prezidat �i la
funeraliile Regelui Alexandru �i lui Barthou...
22 noiembrie, M-am �napoiat ieri, luni, cu Orient-Expresul, �n Bucure�ti, dup� o
rait� la Berlin �i o oprire de c�teva ore la Viena. �n exact 3 s�pt�m�ni am f�cut
astfel cele trei mari capitale ale Europei, Londra, Parisul �i Berlinul f�r� s� mai
num�r �i Viena care nu mai e capital� �i cu care abia am luat contact.
M-am dus la Berlin ca s� m� achit de pseudomisiunea pe care mi-o d�duse Regele. Am
notat mai sus (pag. 184) propunerea unei �nt�lniri �ntre Rege �i Goring f�cut�
printr-o scrisoare a lui Wohlthat, bucuria Regelui, acceptarea propunerii �i
�ns�rcinarea ce mi se d�duse s�pun lucrurile la punct., trec�nd prin Berlin la
�napoierea mea din Londra �i Paris. Ca s� nu stau prea mult la Berlin, rugasem pe
Cecropide � de a c�rui discre�ie eram cu totul sigur � s� m� precead� acolo �i s�-
mi preg�teasc� calea de acces la Goring, f�r� s� previn� sau s� afle Lega�ia, toat�
afacerea trebuind s� r�m�n� �ntre noi. Cecropide a executat programul fixat �i �n
ziua de vineri, 11 noiembrie, a sosit la Berlin. St�njenit la Paris, �n afacerile
mele de S�rb�toarea Na�ional� din 11 noiembrie care a determinat 3 zile de vacan��,
ziua de 13 fiind o duminic�, am telegrafia! lui Cecropide c�-mi am�nam sosirea la
Berlin p�n� joi diminea�a, 17 noiembrie, (dup� programul convenit trebuia s� sosesc
mar�i diminea�a, 15), si c� nimic nu era schimbat. Nu primisem �ntr-adev�r de la
Bucure�ti nici o contraindica�ie cu privire la demersul ce trebuia s� fac, cu toate
febrilele preparative ce se f�ceau pentru c�l�toria la Londra, preparative ce
constau mai ales �n articole de platitudine la adresa Angliei �i a Fran�ei. E drept
c� lipseau, chiar �n Universul �i �n Moment � ziare desp�r�ite pe terenul doctrinei
na�ionaliste, dar �nfr�ite prin calitatea sufleteasc� a patronilor lor, Stelian
Popescu �i Hef-ter � obi�nuitele articole de �njur�turi la adresa Germaniei. F�r�
s� fi avut un motiv precis s� cred c� misiunea mea la Berlin devenise inutil�,
�sim�eam", pe cale intuitiv�, c� ceva se �ncurcase. Convins c� Regele va trece prin
Paris �n drum spre Londra m-am hot�r�t s� merg la gar� �i s� l�muresc situa�ia.
S�mb�t� diminea�a, 12 noiembrie, m-a chemat Cecropide la telefon, din Berlin, mi-a
confirmat primirea telegramei mele, dar lucru ciudat, m-a informat deasemeni c�
circul� zvonul c� Regele a fikat o �nt�lnire lui Goring la Sigmaringen, unde s-ar
opri �n drum spre �ar� (Se spusese mai
�nt�i lui Cecropide c� �nt�lnirea ar avea loc �n drumul Regelui spre Londra. ..).
At�t Djuvara (ministrul nostru la Berlin), c�t �i Wohlthat �i vorbiser� de a�a
ceva, dar nici unul, nici altul nu aveau preciz�ri. Mi-am zis c� zvonurile trebuiau
s� fi fost provocate prin dorin�a exprimat� prin scrisoarea lui Wohlthat �i
r�spunsul dat prin Witzleben gre�it interpretate �i am men�inut plecarea mea la
Berlin. Pentru mine, ocolul pe la Berlin era �i o cheltuial� �i o plictiseal�
suplimentar�, �i dac� misiunea mea ar fi fost deja �ndeplinit� de al�ii, cu at�t
mai bine, m� �napoiam de-a dreptul la Bucure�ti.
La Paris, pentru a m� l�muri, nu m� putusem adresa nici Lega�iei noastre, nici
Externelor la Bucure�ti, c�ci acestea nu fuseser� puse �n curent cu nimic. Deoarece
Regele trebuia s� soseasc� mar�i la Londra �i urma itinerariul Orient-Expresului,
trecerea lui prin Paris nu putea a-vea loc dec�t luni seara. M-am dus la Lega�ie s�
aflu preciz�ri cel pu�in asupra acestui punct. Am ar�tat mai sus �n ce stare de
exasperare am g�sit pe Cesianu. �tia at�t, �i asta o aflase �nc� cu greu, c� Regele
nu trecea prin Paris, la ducere, c� mergea direct la Boulogne, prin Chalons, �i c�
el, Cesianu, �l va a�tepta �n Boulogne � a�a primise ordin. Mai �tia Cesianu, c� la
�napoierea de la Londra, Regele se va opri probabil o zi �n Bruxelles �i desigur
dou� �n Paris �i c� va pleca de aci prin Kehl. Mai departe nu �tia nimic.
M-am g�ndit un moment s� merg la Boulogne, dar nu eram poftit, �i nu-mi place s� m�
v�r, iar pe de alt� parte aveam treab� mar�i la Paris, unde pierdusem deja trei
zile. M-am hot�r�t atunci s� utilizez pe Cesianu f�r� s� o b�nuiasc� nici el. L-am
rugat s� spun� Regelui c� sunt �nc� pentru dou� zile la Paris �i c� plec la
Berlin... Dac� Regele ar fi socotit c� mergerea mea la Berlin devenise inutil� ar
fi spus desigur lui Cesianu s�-mi spun� s� nu mai merg...
P�n� s�-mi vin� o asemenea eventual� dezlegare, am hot�r�t s�-mi men�in plecarea la
Berlin. Cesianu s-a �napoiat de la Boulogne �i mi-a adus la cuno�tin�� urm�toarele
cuvinte schimbate cu Regele despre mine: �Sire, Argetoianu e la Paris, dar pleac�
m�ine sear� la Berlin..." � ��tiu", a fost singurul r�spuns al Regelui...
Va s� zic� misiunea mea r�m�nea �n picioare. Miercuri seara am luat Nord-Expresul
(ce tren admirabil, vagoane noi �i comode, prima oprire dup� 4 ore, la Liege!) �i
joi diminea�a am cobor�t la Friedrichstrasse, unde m� a�tepta Cecropide. L-am g�sit
pe amicul Cecropide cam z�p�cit, nu mai pricepea nimic. Mai �nt�i, fusese cu c�teva
zile �nainte la Berlin, �n misiune, Gheorghe Br�tianu �nso�it de Atta
Constantinescu (!!!).
220
V�zuse pe Goring �i Cecropide aflase prin Djuvara (c�ci pe Br�tianu sau pe Atta nu-
i v�zuse) c� t�n�rul Feldmarschall, asigurase odat� mai mult pe omul nostru de
toat� prietenia Germaniei, gata s� ne garanteze fruntariile, dar c� se ar�tase
enervat de continua noastr� derobare... Cecropide nu putuse s�-�i dea seama dac�
Djuvara aflase prin Br�tianu despre o proiectat� �ntrevedere �ntre Rege �i Goring,
dest�inuit� de acesta din urm�, sau dac� �nsu�i Br�tianu pusese la cale a�a ceva...
Fapt era �ns� c� p�n� la plecarea lui Br�tianu nu se fixase nimic, dar c� miercuri
seara, �n ajun, Djuvara care luase masa cu Cecropide, i-a spus cu bucurie: ��n
fine, lucrurile s-au cristalizat, e bine!" Mai multe nu i-a spus.
Ajuns la hotel, m-am sp�lat �i am chemat pe Djuvara la telefon. Foarte deschis (�D-
tale pot s�-�i spun, e�ti Consilier Regal") (!!!) Djuvara m-a informat c� prin
interven�ia Prin�ului de Hohenzollern (altul!!) s-a aranjat o �nt�lnire la
Sigmaringen. V�n�toarea s�raca, tot ea scap� fa�a �i �n �ar� �i �n str�in�tate!
�nt�lnirea urma s� aib� loc �n ziua de 22 noiembrie, dar lucrurile erau fixate
numai �n principiu, �i mai r�m�neau de precizat am�nuntele. Ca Regele la Boulogne,
am spus �i eu c� ��tiam", ce era s� spun? Maisje n 'en ai pense pas moins.
Adic� cum? Vin cu o scrisoare prin care se solicit� de c�tre unul din st�p�nii
Germaniei de azi o �ntrevedere. Regele bate din palme �i se bucur� ca un copil. M�
�ns�rcineaz� s� r�spund afirmativ �i s� m� duc la Berlin s� �aranjez" �ntrevederea
(consim�ind la o �nt�rziere de 2-3 s�pt�m�ni din partea mea), �nt�lnirea urm�nd s�
aib� loc dup� cererea germanilor �i �n Rom�nia, dup� �napoierea alaiului de la
Londra... �i �ntre timp, tot cu consim��m�ntul regal, intr� �n joc amicul Gh.
Br�tianu, intr� �n joc Prin�ul de Hohenzollern � �i �n loc s� se spun� acestor
domni �mersi, este cineva care se ocup� cu aceast� chestiune, �i �ti�i dvs ce se
�nt�mpl� cu copilul cu prea multe moa�e...!" � se d� drumul la to�i!
Un moment m-am g�ndit s� dau pe �oac�ul nostru �n portul Marsi-liei �i s� plec
imediat la Bucure�ti, Mi-am revenit �ns� �n fire �i bine am f�cut... Ne aflam la o
cotitur� istoric�. Experien�a cehoslovac� ne dovedise c� tratatele cele mai precise
�i mai categorice sunt �petice de h�rtie" c�nd clauzele lor nu se suprapun unor
interese vitale de o parte �i de alta. Dup� evenimentele din septembrie, grani�a
noastr� cu Rusia putea fi considerat� ca definitiv r�mas� �n v�nt. Era s� vin�
Anglia �i Fran�a �n ajutorul nostru �mpotriva Sovietelor, c�nd nu se mi�caser� �n
sprijinul cehoslovacilor, cu care cel pu�in Fran�a era legat� printr-un pact de
asisten�� mutual� �i printr-o conven�ie militar�? Grani�a noastr� cu
Rusia nu poate fi ap�rat�, �n afar� de Polonia, dec�t de Germania, care nu putea
l�sa cu nici un pre� comunismul s� treac� dincoace de Nistru... -
Toate acestea le �tiam, unii din noi, de mult, �i Germania ne oferea, de trei ani
�i mai bine eventualul ei ajutor �mpotriva Moscovei, a�a �nc�t nu asta constituia
cotitura istoric� a momentului. Ce o constituia, e-ra conjunctura favorabil� care
ne permitea s� p�im spre o politic� de salvare �n condi�ii de pruden�� si de
demnitate ce nu l�sau nimic de dorit. Am putut constata �ntr-adev�r la Londra, �i
am �nsemnat-o, c� at�t cel pu�in c�t va fi prim-ministru Chamberlain, o �n�elegere
�ntre Rom�nia �i Germania ar fi bine v�zut�. La Paris desigur, am g�sit mult mai
pu�in� simpatie pentru Germania, dar cople�i�i de greut�ile lor interne, francezii
au ajuns si ei s� ne sf�tuiasc� s� contract�m o contra asigurare, de�i ar dori s�
evite o cucerire economic� a �inuturilor noastre de c�tre nem�i... Cum se
�nv�rte�te roate lumii! P�n� acum, francezii ne spuneau: ��n�elege�i-v�
economice�te cu Germania, dar politice�te nu, r�m�ne�i credincio�i tratatelor
voastre"! Acum ne trimit sfaturi opuse, ne �ncurajeaz� s� ne �n�elegem politice�te
(ce altceva ar �nsemna o contra asigurare?), dar s� nu ne l�s�m prin�i
economice�te, �i nu ne mai trimit oameni politici �n propagand�, ci o comisie de
bancheri, de industria�i �i de economi�ti...
Cotitur� istoric�, prin urmare: pe de o parte, fiindc� putem ob�ine o garantare
eficace pentru grani�ele noastre din partea Germaniei, f�r� a rupe leg�turile
noastre vechi de prietenie �i de recuno�tin�� pe de alta, fiindc� este ultimul
moment �n care mai putem s� ne �n�elegem cu Germania, care altfel va trece poate de
partea vr�jma�ilor no�tri, �ntr-o asemenea clip�, o c�t de mic� contribu�ie puteam
aduce la l�murirea lucrurilor, nu era de dispre�uit. Iat� de ce m-am hot�r�t s�
r�m�n �i s�-mi des�v�r�esc programul, ca �i cum nu s-ar fi ivit nimic �n calea mea.
Cecropide �mi aranjase o �ntrevedere cu Wohlthat pentru ora 11, �i prin acesta,
alta, cu ministrul Korner (directorul economic al planului de 4 ani). Pe Goring,
urma s�-1 v�d sau �n dup�-amiaza aceleia�i zi de joi, sau a doua zi vineri tot
dup�-amiaz�. Se zice c� e foarte greu s� a-jungi p�n� la Goring, care abia
pridide�te s� fac� fa�� la toate �ns�rcin�rile sale. Sunt oameni �i chiar
ambasadori care a�teapt� s�pt�m�ni p�n� s� fie primi�i. Pe mine m-a primit mai
repede, se vede c�-i ardea mult s� m� vad�!
De�i Wohlthat nu e dec�t �Ministerialdirektor", joac� rol mare �n al III-lea Reich,
e bra�ul drept al lui Goring �n compartimentul economic
222
�i el trage brazdele pe acest teren, �l cunosc de c�iva ani, de c�nd lucra cu
Schacht �i ne �n�elegem bine. M-a primit cu bucurie �i cu prietenie, �nc�ntat de
�nt�lnirea pus� la cale1, �i tremur�nd la ideea ca ceva ar putea s� o tulbure.
Despre cine �i despre cum a fost �njghebat� �nt�lnirea n-am �ntrebat, m-am f�cut c�
�tiu ca s� nu m� fac de r�s, dup� coresponden�a schimbat� cu trei s�pt�m�ni
�nainte. Wohlthat mi-a mai spus sub pecetea confiden�ei, c� Fiihrerul telefonase �n
chiar acea diminea�� c� �ine ziua de 24 noiembrie la dispozi�ia Regelui Carol, pe
care-1 poftea la Berchtesgaden... Am avut senza�ia pe care o d� un dus rece �i am
�ntrebat numaidec�t: �Ave�i r�spunsul Regelui?" � �Nu �nc�, mi-a r�spuns Wohlthat,
nu-1 avem dec�t pentru Sigmaringen, dar sper�m s�-1 primim �n cursul zilei, prin
Prin�ul de Hohenzollern, care e �n leg�tur� telefonic� cu Regele..." Mi-am dat
astfel seama ca cel care pusese piciorul �n str�chini fusese Prin�ul. Dintr-o
conversa�ie mai lung� avut� seara cu Djuvara, a reie�it de altminteri clar, c�
�combina�ia" Prin�ului de Hohenzollern (din ini�iativa lui sau a Regelui?) a fost
aproape concomitent� cu propunerea Wohlthat transmis� prin mine, c�ci ministrul
nostru la Berlin (mai bine informat dec�t Cesianu, �i era natural s� fie a�a) a
�tiut de oprirea Regelui la Sigmaringen �nc� de la trecerea acestuia spre Londra.
Regele a rugat �ntr-adev�r pe Djuvara care-i ie�ise �nainte la Viena, s� nu mai
vin� �ntru �nt�mpinarea sa la �napoiere, nici la Sigmaringen, deoarece oprirea sa
�n Germania trebuia s� p�streze un caracter familial. Djuvara n-a mai avut nici o
leg�tur� cu Regele sau cu anturajul s�u �i toate am�nuntele opririi �n Germania au
fost reglate telefonic �i direct de Prin�ul de Hohenzollern. Tot de la Djuvara am
a-flat c� Gheorghe Br�tianu nu avusese nici o �ns�rcinare special� din partea
Regelui. Regele �tia de mergerea lui la Berlin, dar nu-i �ncredin�ase nici o
misiune. Dup� convorbirea lui cu Goring, Br�tianu redactase un raport pentru Rege,
pe care 1-a citit �i lui Djuvara. De o proiectat� �ntrevedere cu Regele, a vorbit
Goring, nu Br�tianu. �ncolo, conversa�ia a avut un caracter politic, cu acelea�i
oferte pe care Hitler le f�cuse a-cum doi ani, tot lui Gh. Br�tianu.
Wohlthat mi-a spus c� Goring av�nd �n acele zile �edin�e dup� �edin�e, �i dorind s�
stea mai mult de vorb� cu mine, nu putea fixa �nc� o or� de �nt�lnire, dar c� m� va
primi fie �n aceea�i zi, fie a doua zi, dup� orele 4 � dup� cum va g�si mai mult
timp disponibil. A r�mas s� fiu vestit la hotel �ntre orele 3 si 4.
�ntre Rege �i Goring, �i eventual Hitler.
�n afar� de vizita Regelui, am mai vorbit cu Wohlthat de problemele noastre
economice. �i aci, sfetnicul determinant al lui Goring mi-a f�cut o declara�ie
senza�ional�, �i da seama c� greutatea cea mare �n rela�iile nostre comerciale era
chestiunea monetar�. Av�nd nevoie de devize libere pentru pl�ile de efectiv �n
Anglia, Fran�a etc., Rom�nia nu putea s�-�i valorifice cea mai mare parte a
produselor sale �n m�rci. Wohlthat mi-a declarat �ns� (�i cred c� e prima
declara�ie de acest gen pe care un german a f�cut-o unui rom�n) c�, dac� se va
ajunge la o �n�elegere politic� si la un plan economic pe mai mul�i ani, �ntre cele
dou� ��ri, Germania ar fi dispus� s� cedeze Rom�niei, din soldul ei activ din
Anglia de peste un miliard de m�rci, echivalentul �n livre al unei sume de 10�12
miliarde leii Nu-mi venea s�-mi cred urechilor! O asemenea propunere, dac� ajungea
s� fie realizat� ar fi �nl�turat orice dificultate �n rela�iile noastre economice
cu Germania! �C'etait trop beau!" Dar nu era vorb� �n v�nt, c�ci vorbind a doua zi
cu Cecropide, Wohlthat a revenit asupra acestei propuneri, cu insisten��...
Pe Korner1 1-am vizitat mai scurt, �mpreun� cu Wohlthat de altminteri, care m-a dus
la el; a fost mai mult o vizit� protocolar�, �n care ne-am �mp�rt�it reciproc
bucuria proiectatei �nt�lniri dintre Rege �i Goring (despre Hitler, nici o
vorb�...) �i speran�ele unei perfecte �n�elegeri pentru viitor �ntre ambele noastre
��ri. Cu Korner am vorbit cam acelea�i lucruri ca cu Wohlthat �i ne-am desp�r�it �n
cea mai bun� �n�elegere.
Pe la ora 31/2 mi-a telefonat Wohlthat ca s�-mi spun� c�, foarte prins �n acea zi,
Goring m� ruga s� vin a doua zi vineri la ora 4 1/2.
Vineri la ora 4 1/4 am b�tut la u�a lui Wohlthat, �n �Preussen-Haus", dup� cum
convenisem cu el, ca s� m� duc� la Goring, c�ci drumul � zicea el � era cam
complicat. �Preussen-Haus", �n Leipzigerstrasse, e fosta �Herrenhause" de pe vremea
Imperiului, Camera Seniorilor din Prusia, �ntregul palat e acum afectat serviciilor
�planului economic pe 4 ani". La spate, se �ntindea pe vremuri o gr�din�, care, �n
cea mai mare parte, ca �i mai toate terenurile constituind blocul limitat de
Leipzigerstrasse, de Wilhelmstrasse �i de Zimmerstrasse, a fost acoperit� de
cl�dirile celui de al 3-lea Reich. Prin sc�ri �i prin coridoare, Wohlthat m-a dus
�ntr-o curte, unde m� a�tepta �i Ex. Sa Korner, cu capul gol �i am�ndoi � ce
cinste! � m-au escortat p�n� la pavilionul lui Goring. Jur-�mprejur, numai cl�diri
m�re�e �i noi. �Colosalul" Minister al Ae-
1 Korner e ministru secretar de Stat pentru planul economic, Korner �i Bodenschatz
sunt cei doi principali colaboratori ai lui Goring, dar de�i �n subordine, Wohlthat
le �nv�rte�te pe toate", din umbr�...
224 CONSTANTIN ARGETOIANU
rului, Direc�ia P�durilor �i V�n�torilor (Forstverwaltung), Clubul Aviatorilor, nu
mai �tiu c�te ale administra�ii, formeaz� �mpreun� cu �Preus-sen-Haus" o adev�rat�
cetate �n jurul vilei lui Goring, cetate �n care oamenii din afar� pot p�trunde cu
greu �i zgomotele deloc. La toate por�ile �i la u�ile care dau pe curtea interioar�
�i pe peticul de gr�din� r�mas, plantoane negre �i nemi�cate din batalioanele S.S.-
ului berlinez...
Ajuns la vila lui Goring �i introdus �ntr-o antecamer� �i apoi �ntr-un salon mare
decorat cu tapi�erii de Flandra, am fost primit de 5-6 ofi�eri de ordonan��, care
b�teau din pinteni �i se prezentau unul dup� altul...
Pe pere�ii salonului arn recunoscut dou� splendide tablouri, dou� nu-duri de
Cranach pe care le v�zusem pe timpuri �n muzeul Kaiser-Frie-drich... Am a�teptat
c�teva minute �n tov�r�ia lui Korner, a lui Wohlt-hat �i a celor 6 aghiotan�i �
apoi un al 7-lea aghiotant a venit s� m� vesteasc� �c� Excelen�a Sa m� a�tepta!"
Mi-am adus aminte de c�pitanul r�p�nos din 1932, de la Roma1, �i nu-mi venea s�
cred �n realitatea celor ce vedeam. Surprinderea mea a fost �i mai mare c�nd am dat
cu ochii de Goring, de acel Goring pe care la Roma nimeni nu-1 b�ga �n seam�... Cu
p�rul vopsit �n �Auburn" �i sulemenit ca o cocot�, �mbr�cat �ntr-o tunic� de
flanel� alb�, cu galoane de aur la m�nec�, cu eghilete de aur pe umeri, cu 2-3
comandorii la g�t, cu c�teva �pl�ci" pe piept, �mi aducea aminte de �Treumannn �n
Lustige Witve". Sala �n care m-a primit, lung� �i destul de larg�, decorat� cu
gust, cu tapi�erii �i ea pe ziduri �i cu un birou �n fund � singura mobil�, cu cele
3 fatidice foteluri anexate � era o palid� imita�ie a istoricelor �nc�peri din Pa-
lazzo Venezia �i din Palazzo Chigi la Roma, �n care m� primise Ducele �i Grandi.
Dar vorba rom�nului, departe griva de iepure. Afabil, voios �i optimist, dl
Generalfeldmarschall al nazismului a venit �n �nt�mpinarea mea �i �ndat� ce ne-am
a�ezat, am intrat �n vorb� m�rturisindu-i, �nt�i c� nu aveam nici o misiune
oficial� pe l�ng� d�nsul (de�i Regele �tia de vizita mea) �i al doilea c� a�a numai
oficioas� cum era, vizita mea mai era �i �nt�rziat� fiindc� �nt�lnirea despre care
venisem s� vorbesc cu d�nsul pe baza scrisorii lui Wohlthat, era deja fixat�, spre
marea mea mul�umire de altminteri.
La aceste cuvinte ale mele, Goring ap�rut cam jenat, �i mi-a m�rturisit la r�ndul
s�u c� de�i totul p�ruse aranjat, primise �n cursul zilei �tiri contradictorii de
la Paris, (��tiri de pres�, ce e drept", s-a gr�bit s�
1 C�pitanul Goring, pe atunci deja m�na dreapt� a lui Hitler, fusese invitat la
�Con-vegno Volta", ca reprezentant al Partidului Na�ionalist Socialist German,
�mpreun� cu Rosenberg.
adauge) �i c� nu mai era sigur de nimic; se �ntreba dac� nu cumva Regele nu ar fi
�n stare s� nu se mai opreasc� �n Germania. E o chestiune pe care mi-o pusesem �i
eu, de c�nd aflasem despre invita�ia lui Hit-ler... M� temeam c� Hohenzollernul
vanitos s� nu vrea s� fie pus la r�nd cu Schuschnigg, cu Horthy �i cu Regele Boris
gata la toate umilin�ele. Ca s� nu las lucrurile s� se strice, �n eventualitatea
unei schimb�ri �n hot�r�rile Regelui, am afirmat lui Goring cu t�rie dorin�a
sincer� a Suveranului meu de a se �nt�lni cu conduc�torii politici ai Germaniei (ca
s� nu pronun� numele lui Hitler) � altfel n-as sta �n acel moment �n fa�a lui � dar
c� totu�i s-ar putea �nt�mpla (�n necuno�tin�� de cauz� trebuia sa prev�d toate
posibilit�ile), s-ar putea �nt�mpla ca Regele care e �i prim-ministru, �i ministru
la toate resorturile, s� fie rechemat de urgen�� la Bucure�ti �i sa se vad� silit
s� renun�e pentru moment la �nt�lnirile fixate. �Spun aceste lucruri � am �ncheiat
� ca s� v� da�i seama c� nu din voin�a sa, dac� s-ar �nt�mpla, nu v-a�i putea
�nt�lni acum cu Majestatea Sa. Dar eu sunt convins c� �tirile care le ave�i nu sunt
e-xacte, �i c� Regele se va opri �n Germania". Ce era s�-i spun? I-am spus �i eu ce
am putut ca s�-1 lini�tesc. �i �ndat� ce 1-am v�zut mai lini�tit, 1-am �ntrebat
dac�, �n cazul imposibil dar posibil, �n care Regele nu s-ar opri la Sigmaringen,
ar fi el, Goring, dispus s� vin� �n Rom�nia, poftit de pild� la o v�n�toare regal�.
Mare�alul a stat pu�in pe g�nduri, apoi mi-a r�spuns. �Da". Am r�suflat!
Am intrat apoi �n discu�ie politic�. M-a �ntrebat ce rost avea c�l�toria Regelui la
Londra �i dac� Rom�nia urm�rea printr-�nsa un scop precis. Nu ca s�-1 �mpac, dar
fiindc� a�a era convingerea mea, i-am spus c� c�l�toria Regelui la Londra a fost o
c�l�torie de prestigiu, de prestigiu pentru Rege �i de prestigiu pentru �ar�, �i c�
din acest punct de vedere reu�ise de minune. Regele a fost primit la Londra cum nu
a mai fost primit de mult un Suveran. Goring s-a amuzat foarte mult asupra
am�nuntelor pe care i le-am dat, cu privire la anglomania familiilor domnitoare. La
Prin�ii no�tri se mai explic�, c�ci doar mama lor a fost englezoaic�, dar la al�ii
mai pu�in, cum erau de pild� Prin�ii familiei grece�ti �i Marii Duci ru�i, care
to�i nu vorbesc �ntre ei �i nu-�i scriu dec�t �n engleze�te, �mp�ratul Wilhelm �i
Nicky al H-lea, �arul, nu-�i scriau oare tot pe engleze�te? �Da, da � m-a �ntrerupt
Goring pe g�nduri �i mai impresionat dec�t ar fi fost �ndrept�it s� fie � acum
pricep eu multe. Acum pricep de ce Prin�ul de Hessa �i so�ia lui fata Regelui
Italiei, vorbesc �naintea mea engleze�te. �i cealalt� fat� a Regelui Italiei tot
a�a..."
226
Parc�-i c�zuse o piatr� de pe piept. Foarte ahtiat de frecvent�ri princiare, �i
�nchipuise probabil p�n� atunci c� odraslele dinastice vorbeau engleze�te �n fa�a
lui, ca s� nu le priceap�, el mitocanul!
De la c�l�toria la Londra am trecut la raporturile dintre Germania �i Rom�nia �i am
fost de acord � eu vorbind �n numele meu personal �i subliniind faptul � c� at�t
raporturile politice c�t �i cele economice dintre cele dou� ��ri trebuiau s�
reintre �n normal, �n�eleg�nd normal a-t�t pentru Rom�nia c�t �i pentru Germania,
�cea mai des�v�r�it� �n�elegere".
Goring mi-a f�cut atunci urm�toarele declara�ii pe care le reproduc aproape cuv�nt
cu cuv�nt:
�Germania e gata s� garanteze Rom�niei grani�ele sale. Nu numai �nspre Rusia, dar
si �nspre Ungaria. Noi n-avem nimic, nici o leg�tur� cu Ungaria. N-avem nici un
interes s� �nt�rim Ungaria. Teritoriile pe care i le-am dat �n Cehoslovacia, i le-
am dat ca s� satisfacem amorul propriu al lui Mussolini am�r�t de succesele
Fiihrerului. Dac� n-arfi fost Italia, i-amfi dat Ungariei mult, mult mai pu�in, �n
tot cazul i-am dat mult mai pu�in dec�t a cerut. Cehoslovacia trebuie considerat�
de acum �nainte ca un �Dominion� german1 si avem tot interesul s�-i p�str�m
integritatea noilor sale grani�e... Vom construi imediat o autostrad� de-a lungul
Cehoslovaciei, de la Vest la Est, ca s� putem ajunge mai repede la dvs (!!!) V�
propunem garantarea grani�elor dvs., �i nu v� cerem �n schimb s� veni�i �n ajutorul
nostru. Nu v� cerem nici s� p�r�si�i alian�ele dvs actuale. Suntem foarte mul�umi�i
c� sunte�i alia�i cu Polonia si cu Iugoslavia; n-avem nimic de obiectat la
prietenia dvs cu Fran�a �i cu Anglia � sunt ��ri de care voim s� ne apropiem �i
noi. Nu v� cerem dec�t dou� lucruri: o declara�ie de prietenie, care s� ne asigure
c� nu ne ve�i ataca � si o conven�ie economic� pe baza unui plan de mai mul�i
ani..."
Declara�ii privitoare la garan�ia grani�ei noastre dinspre Rusia mai f�cuser� �i
Hitler si Goring �n anii din urm�, �i f�r� s� cear� angajamente politice prea
precise din partea noastr�. Cred �ns� c� pentru prima dat�, un exponent oficial al
Germaniei propunea unui om de Stat rom�n si garan�ia grani�ei dinspre Ungaria, �i
lucru nea�teptat, f�r� s� cear� �n schimb ruperea leg�turilor noastre actuale cu
Fran�a �i cu Anglia. A fost pentru mine un moment de ad�nc� emo�ie. De la
evenimentele din septembrie �mi d�dusem seama ca fa�� de Rusia nu mai
1 Pe c�nd m� aflam la Berlin, se trata germanizarea marilor �ntreprinderi
metalurgice Witkowitz, r�mase pe teritoriul ceh. Nici Skoda nu va sc�pa de
controlul german...
�NSEMN�RI ZILNICE, 1933 ______________227
puteam conta pe alian�ele noastre (afar� de Polonia) �i m� g�ndeam cu groaz� la
posibilitatea unui atac de peste Nistru...
N-aveam calitate nici �mputernicire s�-i sar lui Goring de g�t �i s�-1 s�rut. M-am
mul�umit s� iau act de declara�iile sale �i s�-mi exprim �ncrederea �ntr-o repede
�n�elegere, pe aceste baze, �ntre �ara mea �i Germania. G�ndul meu a s�rit imediat
la vizita Regelui; numai de n-ar fa-ce-o boac�n�, �i ca s� evite invita�ia lui
Hitler de n-ar �arde polite�ea" �i lui Goring! Ce bine am f�cut c� am persistat �n
misiunea mea perimat�, c�ci pe de o parte cred c� am preg�tit terenul pentru
repararea unei eventuale caren�e a Regelui, iar pe de alta voi putea transmite la
Bucure�ti propuneri �ntr-adev�r senza�ionale, �n tot cazul, de la r�zboi, a fost
pentru mine cea mai emo�ionant� clip�, clipa �n care mi-am dat seama c� nu mai eram
singuri, c� puteam cel pu�in s� nu mai fim singuri �n fa�a ru�ilor odio�i!
Ce putea s� mai aib� importan�� dup� asemenea declara�ii pentru un rom�n p�rlit ca
mine? Am continuat s� vorbim, de polite�e, despre una �i despre alta. Despre
inutilitatea tratatelor care nu se suprapun intereselor vitale ale fiec�reia din
��rile semnatare (Tripla Alian�� n 1914, conven�iile franco-cehoslovace �n
septembrie 1938), ajung�nd la concluzia c� o comunitate de interese face mai mult
dec�t zece tratate sau pacte. Despre Fran�a �i despre Anglia: �Francezii �mi sunt
grozav de simpatici � �mi spunea Goring � �i grozav a� vrea s� ne �n�elegem eu ei.
Francezii nu sunt latini, sunt germani. Vechii franci n-au primit dec�t o cultur�
latin�, s�ngele a r�mas tot german... Care e principala �nsu�ire a germanului? E
bun soldat. Aceea�i �nsu�ire e �i a francezului. De ce nu s-ar �n�elege germanii �i
francezii? Ar fi pacea perpetu� �n Europa, c�ci cine ar �ndr�zni s� ne mai atace,
dac� nu ne-am ataca noi �ntre noi?" Fa�� de Anglia am constatat sentimente mai
reci. Despre Italia nu mi-a spus nimic... Conversa�ia noastr� a �inut �n totul mai
bine de un ceas �i duc�ndu-m� de m�n� p�n� la u��, Goring mi-a repetat: �Ar fi
p�cat dac� Regele nu s-ar opri �n Germania... �n tot cazul, sper c� noi doi ne vom
revedea �n cur�nd..."
Korner �i Wohlthat a�teptaser� cu Cecropide �n salonul de al�turi. M-au condus cu
acela�i ceremonial p�n� la ie�irea din �Preussenhaus".
Cei doi nem�i, care �tiau c�t de pre�ioase erau minutele lui Goring, se mirau de
durata �ntrevederii noastre �i am sim�it c� m-am urcat cu o sut� de trepte �n stima
lor!!!
La hotel mi-am dat drumul g�ndurilor �i pe firul lor am urcat �i am cobor�t tot
drumul pe care-1 str�b�tusem de la r�zboi �ncoace. Mi-am
228
adus aminte de ziua armisti�iului �n noiembrie 1918, la Ia�i � de Rom�nia
�ntregit�, de intrarea trupelor aliate �n Bucure�ti, de Germania pr�bu�it�, de
Fran�a sl�vit� �i ridicat� �n nori, de atotputernicia Alia�ilor, de umilin�a �i
smerenia nem�ilor care veneau s� se milogeasc� la Bucure�ti pentru c�te o mic�
�ndulcire �n executarea repara�iilor... Mi-am adus aminte de anii �n care un cuv�nt
de simpatie pentru Germania era considerat ca o crim�, �i �n care nu vorbeam
Fran�ei dec�t �n genunchi �i �n extaz... Mi-am adus aminte de cearta mea cu Vintil�
Br�tianu �n 1929, fiindc� primisem s� prezidez Societatea Bancar� Rom�n�,
�ntemeiat� de Dresdner Bank, de c�l�toriile mele la Berlin pe care trebuia aproape
s� le ascund, de indignarea pe care o provoca la noi orice tranzac�ie, fie �i numai
comercial�, cu Germania.
Apoi, succesiv, de toate deziluziile noastre, de toate falimentele �nving�torilor,
de sc�derea continu� a prestigiului �i a influen�ei Fran�ei, de ridicarea paralel�
a Imperiului German, p�n� la �nfr�ngerea Alia�ilor din septembrie trecut �i la
abandonarea �ntregului patrimoniu politic dob�ndit cu at�tea jertfe, cu at�ta
s�nge, cu at�ta trud�...
�nvinsul din 1918 se ridica acum �n fa�a noastr� ca arbitru al Europei �i
�nving�torii de odinioar� ne �mpingeau �n bra�ele sale si noi ne bucuram ca de o
binefacere a lui Dumnezeu, c� binevoia s� ne ia sub aripa sa protectoare...
Am �nchis ochii �i am tr�it c�teva clipe de via�� cerebral� intens�. Cred c�
niciodat� omenirea n-a cunoscut o epoc� mai interesant� �i mai surprinz�toare �n
evolu�ia ei ca cea prin care trecem de la 1914 �ncoace. Nu �tiu cum �i prin ce
leg�tur� mi-a ap�rut deodat� �naintea o-chilor silueta palatului Societ�ii
Na�iunilor �i mutra lui Titulescu, �i m-a apucat r�sul, un r�s nervos �i prost...
Dup� ce mi-am venit �n fire, am telefonat lui Djuvara. �tiam c� o s� afle despre
�ntrevederea mea cu Goring �i nu voiam s� o afle prin al�ii. I-am spus c� pentru
rezolvarea chestiunilor care m� chemaser� la Berlin (afacerile Bancarei), Wohlthat
m� dusese la arbitrajul lui Goring. C� dup� ce terminasem capitolul �afaceri"
abordasem cu feldmaresalul si capitolul politicii, c�-mi spusese �i mie cam ce
spusese lui Br�tianu, dar c� mi se ar�tase �ngrijorat asupra �nt�lnirii de la
Sigmaringen sau de la Umkirchen1, c�ci nu se fixase �nc� definitiv locul. Djuvara
b�nuia probabil ceva cu privire la prezen�a mea la Berlin, dar discret �i bine
crescut, s-a pref�cut c� crede �n �afacerile Bancarei".
1 Un alt castel al Hohenzollernilor, l�ng� Freiburg, �n Baden.
Mi-a adus �ns� la cuno�tin�� c� �i d�nsul era �ngrijorat asupra soar-tei
�nt�lnirii, c�-i telefonase Prin�ul de Hohenzollern foarte alarmat, �i c� d�nsul,
Djuvara, �l sf�tuise s� trimit� pe mare�alul Cur�ii sale la Paris s� pun� lucrurile
la punct. Nu �tiu dac� Goring a alarmat pe Prin�ul de Hohenzollern, sau dac�
Prin�ul a alarmat pe Goring, dar fapt era c� erau alarma�i am�ndoi, c� se alarmase
�i Djuvara �i c� �ncepeam s� fiu ultra-alarmat �i eu. �mi dam seama c� toat�
�ncurc�tura o f�cuse invita�ia lui Hitler...
Djuvara a l�sat telefonul �i a venit la mine. Am redactat am�ndoi o telegram� lui
Urd�reanu, pe care a semnat-o el, conceput� �n termenii urm�tori, ca s� mai
�mpingem �i noi la car: �V� rog a transmite Majes-t�ii Sale c� Argetoianu a v�zut
pe Goring �i c� ar fi c�t se poate de regretabil dac� �nt�lnirea n-ar mai avea
loc".
�i am socotit rolul meu la Berlin terminat. Vineri seara, atmosfera e-ra deprimat�
�n cercurile lui Goring, se credea c� �nt�lnirea era ratat�, �i oamenii erau foarte
sup�ra�i, ceea ce dovedea c�t� nevoie avea Germania de Rom�nia pe terenul economic.
Eu, ce am avut de f�cut �i ce puteam face, f�cusem.
Am mai stat �i a doua zi, s�mb�t�, la Berlin �i n-am plecat dec�t seara la Viena.
S�mb�t� la ora 12 am mai avut o �nt�lnire cu Wohlthat; �i revenise curajul �i se
�nveselise. Sosiser� �ntr-adev�r �tiri, prin canalul Hohenzollern, c� alarma fusese
provocat� prin zvonuri tenden�ioase r�sp�ndite de presa antigerman�, c� Regele care
sosise la Paris confirmase programul s�u ini�ial. Despre vizita la Hitler �nc�
nimic, dar era probabil�. De vreme ce se oprea �n Germania, cum ar fi putut Regele,
care voia s� se �n�eleag�, s� jigneasc� pe atotputernicul Conduc�tor al Rei-chului?
�i Djuvara mi-a confirmat, la dejunul la care 1-am poftit, c� totul se aplanase �i
c� �nt�lnirea cu Goring va avea loc, dup� cum se fixase �n ziua de 22 noiembrie.
Am p�r�sit s�mb�t� seara Berlinul, am petrecut o noapte �n Mitro-pa, am luat
duminic� un dejun la Viena, cu M. Mitilineu1, la dra Husa-ren, m-am �mbarcat la ora
3 �n Orient Expres � �i ieri la amiaz� m-am �napoiat �n casa mea.
Ziarele de asear�, anun��nd plecarea Regelui din Paris, au vestit totdeodat� c� M.
Sa se va opri la Sigmaringen... M-am lini�tit de tot.
1 Fiul lui lancu Mitilineu, consul general la Viena de la Anschluss. ;--> y
230
23 noiembrie. Blumenfeld a venit s�-mi fac� raportul celor �nt�mplate �n lipsa mea
�i s�-mi aduc� �ultimele �tiri".
Lucru mare nu s-a �nt�mplat de c�nd am p�r�sit �ara, mai mult fleacuri. Pare �ns�
c� propaganda gardist� se �ntinde din ce �n ce la �ar� �i c� �domnii" din fostele
partide politice se agit� tot mai mult � nemul�umirea general� fiind un mediu
prielnic de atac �mpotriva regimului de dictatur�.
Mi�carea Gardist� s-a manifestat �n ultima vreme mai ales prin violen�e antisemite.
La Cern�u�i �i �n Bucovina s-a pus foc la mai multe fabrici evreie�ti. Vreo sut� de
studen�i �i de militan�i gardi�ti (dintre ace�tia o bun� parte huiduise pe Victor
lamandi, c�nd cu discursul �e-pocal") au fost Condamna�i la c�te 2-3 ani
�nchisoare. La Cluj a fost scandal �i b�taie la Universitate, la Re�i�a s-a
�ncercat s� se incendieze o sinagog� (f�r� s� se izbuteasc�).
Dup� Blumenfeld (surs� Ghelmegeanu), Saunders-Gafencu va fi numit ministru plin al
propagandei �i Titeanu exoflisit. La Paris se vorbea de numirea lui Gafencu la
Externe si dac� Goring a vorbit despre Com-nen cu Regele cum a vorbit cu mine, apoi
soarta actualului nostru Tal-leyrand e pecetluit�.
Tot Blumenfeld mi-a mai povestit:
1) C� la na�ional-��r�ni�ti e ceart� mare �ntre Maniu care vrea s� �nceap� o
campanie pentru eliberarea din pu�c�rie a gardi�tilor, �acest tineret merituos" �
�i Mihalache cu ai lui care consider� �acest tineret merituos" ca un vr�jma� de
moarte �i nu vrea s� aud� de a�a ceva. Cearta e �n continuare...
2) C� Regele �nainte de a pleca ar fi auvt o serioas� conversa�ie (!!!) cu lamandi
(chiar acesta ar fi povestit lucrul lui Blumenfeld) �n care i-a cerut ca d�nsul,
�mpreun� cu C�linescu, cu Ghelmegeanu �i s� nu uite �i pe Argetoianu (ha! ha!!!
Risum teneatis\) s� formeze c�t mai grabnic partidul unic (Blumenfeld �mi ad�uga:
�voi fi vizitat forte cur�nd �n acest scop"!) care s� �nlocuiasc� vechile partide
�i s� �in� piept la sate Gr�zii de Fier.
3) C� Miti�� Constantinescu este virtualmente c�zut � toat� stagnarea comercial� �i
paguba de peste 2 miliarde suferit� de agricultur� �i care st�njene�te at�t
�ncas�rile fiscale, pun�ndu-i-se �n sarcin�. (Spune Blumenfeld!).
4) C� Gheorghe Br�tianu va fi numit ministru la Berlin (mi-a mai spus-o �i
Grigorcea la Londra), Regele voind s� fac� apropierea cu Germania �n colaborare cu
un Br�tianu �i chiar cu fiul aceluia care se �nfeu-
dase �n trecut Fran�ei. . . O �mecherie cu totul �n spiritul Regelui �i deci foarte
posibil�...
R�zbunarea ovreilor:
La Guardia, guvernatorul New York-ului �i ovrei sadea, a pus sergen�i de ora� �i
agen�i de poli�ie israeli�i s� p�zeasc� Consulatul General German! Nem�ii au turbat
�i au protestat!
24 noiembrie. Se �mplinesc azi IO1 ani de la moartea lui Ionel Br�-tianu. Cum trece
vremea �i cum se uit� toate! �n ce emo�ie am tr�it ziua aceea �n care Istoria
Rom�niei a f�cut o at�t de mare cotitur�... Dac� nu murea Br�tianu, nu venea Regele
Carol!
Duminic� 27 noiembrie se dezv�luie [dezvele�te] statuia lui, cioplit� de
Mestrovici.
Ziarele anun�� n fine pentru ziua de ieri vizita Regelui la Hitler! Regele va
dejuna la Obersalzberg. Nici un alt comentariu, cel pu�in �n presa noastr�, nici
despre �ntrevederea cu Goring, nici despre cea cu Hitler.
Ziarele str�ine, pe c�t putem afla aci, au �nceput �n schimb s� comenteze oprirea
Regelui �n Germania, �n general, presa de pretutindeni e favorabil�. Ce s�-i faci,
e norocos Popescu �i momentul prielnic! E �i norocul o �nsu�ire indispensabil�
pentru un Suveran!
L 'Orare al jidanului Bure laud� pe Rege �pentru c� a �tiut s�-�i p�streze
libertatea de ac�iune (sic)! �n gura sau sub pana unui francez, e o apreciere pe
at�t de minunat� pe c�t de nea�teptat�!
Tribuna italian� laud� pe Rege fiindc� �tie s� p�streze echilibrul �n politica
rom�neasc�, �ntre Statele totalitare �i cele democratice.
Mai toate ziarele cehoslovace �n fine �l laud� fiindc� se apropie de Germania...
P�ania lui Bene� e �nc� proasp�t�!
25 noiembrie. Regele, care a petrecut ziua de ieri cu Hitler, a plecat seara la
Dresda, unde va face o vizit� lui v�ru-s�u, Prin�ul Ernest de Sa-xa (de unde a mai
ie�it �i �sta?). De la Dresda va merge la Zurich s�-�i vad� surioara operat�
(Marioara) �i nu va sosi la Bucure�ti dec�t luni 28 noiembrie la amiaz�. Toate
aceste deplas�ri au fost combinate � evident � �n ultimul moment ca s� �nece vizita
lui Hitler �i s�-i scad� cel pu�in importan�a protocolar�. Meschin!. Dar mai bine
a�a dec�t s� o
1 Eroare: 11 ani!
232
fi evitat, cum ne era fric� la Berlin, Natural, despre convorbirile diplomatice din
Germania nu se �tie nimic. Dar sunt lini�tit, c�ci le ghicesc si spiritul �i
sensul...
26 noiembrie. Mare e Dumnezeu! Am ajuns s� citesc �n Universul un editorial de
laude �i de gratitudine la adresa Germaniei (conjunctura, conjunctura prielnic�!).
Articolul e motivat de avertismentul sever pe care Germania 1-a dat Ungariei cu
privire la agita�ia pe care o �ntre�ine �n chestiunea Rusiei Subcarpatine. Germania
a f�cut �ntr-adev�r demersuri serioase la Budapesta �i la Var�ovia prin care
reaminte�te ungurilor �i polonezilor c� argumentele etnice sunt azi singure
valabile, c� cele istorice sunt perimate �i c� ceea ce a fost acum l 000 de ani nu
poate determina pozi�iile actuale ale diferitelor ��ri! Acest demers e o nou�
confirmare a celor ce mi-a spus Goring la Berlin, acum opt zile... Dar cum r�m�ne
cu Universul �i cu fran�uzul Stelian?
�n Ungaria lucrurile s-au �ncurcat r�u de altminteri. Prin �ncorporarea ��r�nimii
�mpropriet�rite din Slovacia s-a de�teptat si apetitul ��r�nimii din vechea Ungarie
�i mai ales al �mecherilor gata s� profite de nevoile altora. Reforma agrar�, at�ta
vreme am�nat� de magna�ii latifundiari din jurul lui Horty s-a ridicat acum pe
planul �nt�i al actualit�ii. Oric�t ar fi fost de umflat� �n ultimele s�pt�m�ni
gogori�a revizionismului, ea n-a izbutit s� �ntoarc� opinia public� de la reforma
agrar�.
Nici ac�iunea iredentist� �n Rusia Subcarpatin�, cu mobilizarea consecvent� n-a
izbutit. Cu at�t mai mult cu c�t aceast� ac�iune a trebuit s� fie oprit� pe loc
dup� energica interven�ie a Germaniei, urmat� de interven�ii identice ale Italiei
si ale Fran�ei. Dimensiunea Cabinetului Im-redy nu rezolv� criza, c�ci ea este
ad�nc�, �i trece de temeliile unui Minister, �ntreg regimul oligarhiei ungure�ti e
�n joc �i lupta va fi aprig�.
Magna�ii revizioni�ti vor pl�ti scump satisfac�ia de a fi rupt o bucat� din trupul
Cehoslovaciei. La�itatea nu e �ntotdeauna r�spl�tit�.
Germania, Italia �i Japonia au celebrat cu solemnitate aniversarea de 2 ani de la
�ncheierea conven�iei anticomuniste. Probabil ca s�-�i aduc� aminte lumea de ea,
c�ci altfel, p�n� acum nu s-a pus �n eviden��.
Papa a trecut printr-o nou� criz� de cord �i era s� moar�. Pare c� a �nvins �i de
data asta. Sufer� �ns� de o alt� boal� pe care nu o va �nvinge: a �mplinit 81 de
ani! �'.&<� � � �
Alegerea pentru rectoratul Universit�ii Bucure�ti a dat loc unei manifesta�ii a
profesorilor �mpotriva regimului, �ntr-adev�r, candidatul Guvernului, pe fa��, a
fost Ghi�� Mironescu. Cu toate astea n-a ob�inut dec�t 18 voturi, pe c�nd Stoicescu
a ob�inut 82 �i R�dulescu Motru alte c�teva. Cum Guvernul poate numi pe unul din
cei trei candida�i care au a-vut mai multe voturi, va numi desigur pe Mironescu,
dar palma a �nca-sat-o. R�m�ne de v�zut dac� prudentul mo� Ghi�� va primi s�
guverneze Universitatea �mpotriva marii majorit�i a profesorilor.Pentru Mironescu
s-a milogit �i lorga, pe la aleg�tori. Poate c� �i asta 1-a cur�at.
27 noiembrie. Fran�a a ridicat Lega�ia ei din Bucure�ti la rangul de Ambasad�.
Ziarele democratice ridic� osanale Regelui, care a ob�inut aceast� mare victorie,
la Paris. Cred c� a ob�inut-o mai iute prin oprirea sa �n Germania: francezilor le-
a fost fric� s� nu o ia �nainte nem�ii... �n tot cazul, e evident c� am ajuns la
pre�. O prob� mai mult c� str�inii nu ne cunosc...
Cehii, slovacii �i rutenii s-au pus de acord pentru pre�edin�ia Republicii, dup�
refuzul lui Chwalkowski, asupra persoanei lui Hacha (dup� at�ta restri�te trebuia
�i ceva veselie), pre�edintele nu mai �tiu c�rei Cur�i Supreme. Alegerea va avea
loc miercuri, 30 noiembrie.
O nou� furtun� a devastat coastele atlantice ale Statelor Unite �i ale Angliei.
Pagube mari �i peste 100 de victime omene�ti. S� fim mul�umi�i, c� cel pu�in p�n�
acum, Dumnezeu ne-a ferit de asemenea catastrofe. Ne-a dat �n schimb pe Miti��
Constantinescu �i pe Victor lamandi...
�n Fran�a e �ncordare mare pe urma decretelor-legi Reynaud. Sociali�tii ca �i
comuni�tii s-au declarat categoric �mpotriva decretelor �i a Guvernului. Dup�
grevele par�iale care au izbucnit �n mai toate regiunile industriale se anun��
pentru miercuri 30 noiembrie o grev� general� demonstrativ�. Guvernul pretinde c�
va sili pe muncitori s� reintre �n ordine �i c� mi�c�rilor greviste va face fa�a,
de va fi nevoie, cu for�a armat�. Blum, care �ntre 4 ochi e om de �n�elegere,
arunc� public untdelemn pe foc si conjur� printr-o scrisoare deschis� pe
Daladiers�nu persiste �n politica de �nvr�jbire �i s� nu aprind� �n �ar� un
incendiu care nimeni nu l-ar mai putea stinge!! Cheia situa�iei e �n m�na
republicanilor modera�i care singuri pot da o majoritate Guvernului lipsit de
voturile socialiste �i comuniste.
234
Cercurile maltei industrii �i ale b�ncilor sunt optimiste, dac� putem s� ne
�ncredem �n Champm �i �n colegii lui din misiunea francez�, deocamdat� �n mijlocul
nostru.
Ceea ce s-a �nt�mplat cu promulgarea noului Cod de Comer�, des�v�r�it� dup�
plecarea Regelui, sau �n momentul plec�rii sale, �ntrece toate �i zugr�ve�te bine
regimul sub care tr�im. Noul Cod de Comer� a fost �ntr-adev�r promulgat f�r� ca s�
�tie nimeni, ca s� zic a�a. N-a fost consultat Consiliul Superior Economic, n-au
fost consultate Camerele de Comer� sau Uniunea lor, n-a fost consultat� nici una
din p�r�ile interesate. Dar culmea e c� n-a fost consultat nici m�car Ministerul
sau ministrul de Comer�, �n spe�� Ministerul �i ministrul Economiei Na�ionale! N-a
fost consultat nici chiar Consiliul de Mini�tri! Be�ivul de la Bolta Rece a supus
Regelui decretul de promulgare �n momentul plec�rii �i Regele crez�nd c� toate
formele au fost �ndeplinite, 1-a semnat. C�nd 1-a v�zut �n Monitor, Smintit�
Constantinescu era s� �nnebuneasc�. A alergat la Victor lamandi url�nd �i
amenin��nd cu demisia. Mirat, lamadi a �nt�mpinat canid el nu cuno�tea noul Cod
(!!!), c�-1 primise de la Consiliul Legislativ �i c� crez�nd c� toate consult�rile,
observa�iile �i corect�rile fuseser� f�cute de mult, preg�tise decretul de
promulgare!!! Lu�ndu-se informa�ii la Consiliul Legislativ s-a aflat c� nici a-
cesta nu trecuse Codul prin plenul s�u, si c� noul text era opera unui referent al
c�rui nume �mi scap�!!! �in aceste am�nunte de la �nsu�i Mi-ti�� Constantinescu!
Codul e imposibil; o sum� de texte se bat �n cap � altele sunt pur �i simplu
revolu�ionare. Ceea ce a �nfuriat mai r�u pe Mi-ti�� e c� �n noul Cod a fost
reintrodus Concordatul preventiv pe care el �l abrogase acum 3 luni printr-o lege
special�! Noroc c� decretul de promulgare prevede aplicarea Codului abia pentru l
mai 1939. P�n� a-tunci va mai curge mult� ap� �n albia Guvernului �i multe vor mai
putea fi sp�late!
28 noiembrie. Guvernul, care vrea s� numeasc� rector pe Mirones-cu, a interzis
publicarea voturilor de la Universitate, �n schimb a dat informa�ia c�
�Universitatea a prezentat pentru rectorat o list� de trei candida�i", �i i-a citit
�n ordinea urm�toare: Mironescu, R�dulescu Motru, Stoicescu!!! Ca �i cum Mironescu
ar fi ie�it cel dint�i �i Stoicescu ultimul, pe c�nd �n realitate a fost tocmai
contrariul!
Ieri-diminea�� a fost dezv�luit� [dezvelit�] statuia lui Ionel Br�tia-nu. Oper�
formidabil� a sculptorului croat Mestrovici, statuia �nf�i�ea-
za un Ionel Br�tianu �ad usum" genera�iilor viitoare: un om cioplit din-tr-o
bucat�, hot�r�t �i predestinat de soart� pentru �nf�ptuirea marilor n�zuin�e ale
unui neam... �n realitate Ionel Br�tianu n-a avut �nf�i�area unei firi hot�r�te �i
puternice, fiindc� nu era nici hot�r�t nici tare de �ngeri, �n realitate el a fost
numai �ov�ial� �i fine�e, �i n-a avut nimic comun cu for�ele elementare ale
naturii. Nu e nimic; monumentul e frumos �i un popor trebuie s�-�i creeze
legende...
Se str�nsese acolo toat� lumea liberal�; n-au mai r�mas mul�i. Ce ar fi fost
aceast� serbare acum un an sau doi! Dar n-a vrut T�t�rescu... �n afar� de liberali,
mai era �i mult� lume din �elit�" social� �i intelectual� a ��rii. Coconet
r�zvr�tit, mult. Era �i Maniu. Nu era lorga, sup�rat pe Lapedatu (pre�edintele
Comitetului de ini�iativ�), care nu mai �tiu ce i-a f�cut la Academie... E at�t de
sup�rat �nc�t nu s-a r�corit nici cu scrisoarea pe care a scris-o Elizei Br�tianu
�i mai urla �i azi la sosirea Regelui.... �Ei dhrrragh�, e un inthrrrigant �i un
rhr�u crescut...".
Discursuri lungi � prea lungi � �i banale � prea banale. A vorbit Patriarhul prin
gura lui Sise�ti (Prea Sf�ntul, r�cit n-a putut s� vin�, �i i-a citit discursul
prepusul la Domenii), Al. Lapedatu, doctorul Angelescu � o peltea ce nu se mai
sf�r�ea. Prilej pentru fostul ministru al dezastrului �colar s�-�i apere opera. A
�ncheiat cu c�teva cuvinte Dombrow-ski, generalul primar, singurul care a vorbit
bine fiindc� a vorbit scurt.
Ultima zv�rcolire a Br�tienismului... Ziarele, azi-diminea��, n-au avut voie s� dea
dec�t rezumate palide ale cuv�nt�rilor, l�s�nd la o parte tot ce era pream�rire
exagerat� a Partidului Liberal �i a dinastiei Br�tianu. Aceasta era reprezentat� la
fa�a locului prin to�i liberalii, usca�i sau cruzi, r�s�ri�i �n jurul tulpinelor ce
�nfipseser� la un moment dat r�d�cini ad�nci �n p�m�ntul rom�nesc.
Istoria �i deap�n� firul at�t de repede �n vremurile noastre, �nc�t eu, care am
tr�it toate c�te le auzeam �n�irate, aveam impresia c� ascult cronica unor veacuri
�ndep�rtate �i uitate... Parc� s-au dus Br�tienii �i �ghetoul" politic �n care
tr�iau, de mai bine de dou� sute de ani!
Dumnezeu ne-a miluit cu o vreme relativ prielnic�: n-a plouat �i n-a fost prea
frig, a�a �nc�t am sc�pat cu to�ii de boal� �i de moarte...
Sf�tuisem pe Eliza Br�tianu s� nu fac� nici un discurs. Toat� lumea �tia cine a
fost Ionel Br�tianu �i ce a f�cut. T�cerea ar fi fost mult mai elocvent�: o slujb�
religioas� �i at�ta tot. Eliza, �nc�ntat� de aceast� propunere a primit � dar nu a
vrut Comitetul. Puteau idio�ii s� renun�e la cuv�nt?
236
Regele a sosit azi la ora 12 1/2. Sau cel pu�in trebuia s� soseasc� la acea or�,
c�ci �n realitate a sosit cu 40 minute �nt�rziere. S-a desf�urat un alai ridicol si
de ast� dat�, ca �i cum s-ar fi �napoiat Mihai Viteazul de la C�lug�reni... La gara
Mogo�oaia, Consilierii Regali (suntem doar pl�ti�i ca s� facem �nmorm�nt�rile,
parastasele �i g�rile!), Guvernul, corpul diplomatic, corpurile constituite,
generalii etc. etc. to�i �n mare �inut� � uniform� sau frac cu decora�ii. Numai
Jean Th. Florescu era �n jachet� �i se scuza: �Ai fost poftit?", 1-a �ntrebat
T�t�rescu. �Nu", a r�spuns artistul (nici un fost ministru nu fusese poftit) � iar
eu am replicat: �Vezi Florescu, noi am fost adu�i, de aia suntem �n frac. Tu ai
venit, ai fi putut veni �i �n c�ma��!" lorga prezent, a vorbit tot timpul, ca o
moar� stricat� �i se vait� la toat� lumea de nenoricirile sale: �ncepe o cataract�
(vai, ce se vor face tipografii!) �i Catinca e serios bolnav�, �i nimeni (�nimeni"
e Regele!) nu mai �ine seam� de p�rerile lui. Organiza�ia (!!) �nv��m�ntului
�ntocmit� de d�nsul a fost f�cut� har�a-par-�a; pe aceast� tem�, pe ruinele
trecutului a pl�ns mult cu d-rul Angeles-cu, �ntr-un col�. Ambii �mari oameni ai
�colii!" (!!) se consolau unul pe altul! �ntr-un alt col�, se certau generalul Paul
Teodorescu cu Miti�� Constantinescu ca la u�a cortului � un scandal a fost c�t pe
aci s� izbucneasc�!
P�n� la gara Mogo�oaia erau �n�irate toate �colile din Bucure�ti; rebegi�i de frig,
copiii b�teau talpa �i-�i suflau mucii. Profesorii dr�cuiau � entuziasmul domnea!
�i ce dezordine la �ntoarcere! Abia am putut r�zbi prin �oseaua Kisselef; n-am
ajuns acas� dec�t dup� ora 2.
Regele p�rea obosit �i plictisit. II plictise�te probabil tot ce a auzit c� se
petrece �n �ar� (se obi�nuise cu succesele �n str�in�tate!) mai ales ultimul
incident de la Timi�oara, pe care noi nu 1-am aflat dec�t azi la gar�: o grenad� a
fost aruncat� �n teatrul din acel ora� � sunt vreo 7 mor�i �i vreo 30 de r�ni�i...
C�linescu ie�ise �naintea Regelui la Bra�ov s�-i fac� raportul. De, toate gre�elile
se pl�tesc, �i �n politica intern�, Majestatea Sa face numai gre�eli...
Valul de nemul�umire cre�te �n continuu, violen�ele au �nceput; Garda amenin�� cu
omoruri (Garda, sau Siguran�a?); Maniu se agit� �i cristalizeaz� opozi�ia �
Guvernul e dispre�uit de toat� lumea �i lipsit de orice autoritate ca si de orice
coeziune... Patriarhul se plimb� �n papuci �i to�i mini�trii se ceart�. Era mai
bine la Londra �i la Berchtes-gaden. Numai St�rcea e fericit: a mai pus m�na pe un
cordon si a b�ut o �ampanie extraordinar� �n Anglia...
Despre ce a vorbit Regele �n Germania n-am putut afla �nc�, bine�n�eles, nimic.
�NSEMNA RI Z/X NIC E, 1938 237
�oneriu �retour de Paris", la mine. La Paris s-au publicat �n continuu �n
ilustrate, fotografii de ale Regelui �i de ale Lupeasc�i. �Regele ie�ind de la
Meurice", �D-na Lupescu ie�ind de la acela�i hotel" etc. Pa-ris-Soir a �mpins
necuviin�a p�n� a publica un articol �n care se spunea c� Regele Carol a venit la
Paris ca s�-�i aduc� aminte de Neuilly, c� �n acest scop 1-a �nso�it �i o figur�
gra�ioas�, c� toat� ziua se urc� flori la Meurice care nu pot fi pentru Rege, �i
c�te altele. Un ziar ilustrat Vu era plin de fotografii picante, de�i fusese
�ndopat din gros, de vreo c�teva s�pt�m�ni!!! M�na lui Luculescu vrea s� cure�e pe
Cesianu???
Tot �oneriu mi-a raportat c� la sosire �n Paris, Chamberlain �i Ha-lifax au fost
huidui�i de-a binelea de comuni�ti, a�a �nc�t la plecarea lor s-au golit toate
str�zile p�n� la gar�, iar tr�surile au mers �ntre trei �iruri de motocicli�ti...
Situa�ia la Paris e foarte �ncordat�. Uzinele Renault la Billancourt au fost
evacuate de armat� care a b�tut m�r pe grevi�ti (o speran��?) �i a tras chiar
focuri de salv�, r�nind pe mai mul�i... La noi, Cenzura nu las� s� treac� nimic �n
pres�, bine�n�eles.
Azi se �mplinesc 20 de ani de la alipirea Bucovinei... Cine-�i mai aduce aminte de
popa Dionisie cavaler de Bejan care a deschis Adunarea Na�ional� de la Cern�u�i, de
lancu Flondor �i de Eusebiu Popovici care au prezidat-o? Vai cum trece vremea...
28 noiembrie mai e �i aniversarea lu�rii Plevnei... S�rb�toare mare, cu caracter
mai ales militar, c�t a domnit Regele Carol I, c�i am mai r�mas care s� ne
�nduio��m la amintirea ei? Istoria ne cople�e�te, am mai spus-o mai sus...
Horthy a respins demisia Guvernului �i men�ine pe Imredy. Va s� zic� lupt�
�mpotriva curentelor reformiste. Zile bune pentru noi...
Azi la sosirea Regelui, Fabricius purta noua uniform� diplomatic� (negru �i argint)
impus� agen�ilor germani, care p�n� acum �i de la r�zboi, ap�reau la ceremonii, �n
frac. Thierry, noul ambasador al Fran�ei(??) s-a distins �i ast�zi prin absen�a
lui. �Mon mari n'aime pas Ies foules" � cum zice dr�gu�a de Nadine.
Mare senza�ie: Polonia s-a �mp�cat cu Sovietele. Adic� vorb� s� fie. Beck, cu
temperamentul s�u de curv� isteric�, sup�rat pe nem�i fiindc� 1-au l�sat cu botul
pe labe �n Rusia Subcarpatin� s-a hot�r�t s� le dea o lec�ie (!). Ambasadorul
polonez la Moscova a v�zut pe Litvinov de mai
238
multe ori, toate vechile conven�ii, note si pacturi de neagresiune �i de prietenie
au fost repuse �n vigoare (nu mai erau?) �i Rusia, care de un an �i mai bine avea
un �ns�rcinat cu afaceri la Var�ovia, va numi un ambasador. Nem�ii trebuie s� fie
sup�ra�i foc; numai s� nu se supere de tot �i s� ia polonezilor, Culoarul �i
Danzigul!
�mp�carea �ntre Regele Carol �i Regele George al Greciei, care s-a s�v�r�it la
Londra, s-a f�cut a�a: Regele George a fost �nt�i la Regele Carol, oaspe oficial al
Regelui Angliei � �i Regele Carol i-a �ntors apoi vizita la Brown's Hotel. Acest
schimb de vizite a fost �nregistrat �n ziarele engleze �i franceze; lumea se
�ntreab� de ce a fost t�iat de Cenzur� �n ziarele rom�ne�ti? Se �ntreab� �i Collas,
ministrul Greciei �n Bucure�ti, �i a cerut explica�ii la Ministerul de Externe.
Grigorcea (de la Londra) s-a certat cu Urd�reanu, �nc� �nainte de a sosi Regele la
Londra, prin telefon. O persoan� care se afla �n biroul lui Grigorcea pe c�nd
acesta telefona la Bucure�ti a auzit conversa�ia care s-a terminat din partea
ministrului nostru la Londra prin cuvintele: �N-am s� primesc ordine de la d-ta" �i
printr-o �nchidere brusc� a comunica�iei. �i �ntorc�ndu-se spre persoana care
asistase la incident, Grigorcea a ad�ugat: �N-am s� ascult eu de poruncile unui
ministru-lacheu!"
La Londra Urd�reanu n-a salutat pe Grigorcea �i n-a vorbit cu el. Nu s-a dus la
Lega�ie dec�t pentru masa oferit� de Rege, �i n-a pus picioarele la celelalte
recep�ii date de Grigorcea, ale c�rui zile, �n serviciul diplomatic rom�n sunt
astfel num�rate...
30 noiembrie. Plecat alalt�ieri seara la Breasta, g�sesc azi-diminea-�� la
�napoierea mea �n Bucure�ti, atmosfera �nc�rcat�. Am notat deja c� Regele, la
sosirea sa, avea aerul foarte plictisit �i pusesem aceast� plictiseal� �n seama
violen�elor s�v�r�ite �n lipsa lui, la Cluj, la Alba lulia, la Re�i�a, �n Bucovina
�i s�mb�t� seara la Timi�oara.
Mai ales acest din urm� atentat care f�cuse at�tea victime, trebuia s� impresioneze
ad�nc pe Rege. Or, chiar �n ziua sosirii sale, alalt�ieri, luni, orele 17, s-a mai
�nt�mplat un atentat la Cluj, care, dac� a f�cut mai pu�ine victime, constituie
prin �mprejur�rile �n care a fost �ndeplinit �i prin calitatea celor care 1-au
des�v�r�it, un simptom mult mai �ngrijor�tor dec�t atentatele �nregistrate p�n�
acum. Trei studen�i au tras luni seara, la ora indicat� mai sus, focuri de revolver
�mpotriva rectorului �tef�nescu-Goang�. Rectorul a fost r�nit de mai multe gloan�e,
la u-
m�r, la ficat, �n abdomen; cu toat� gravitatea r�nilor pare c� nenorocitul va sc�pa
cu via��, dar agentul de poli�ie care �l �nso�ea de c�te ori ie�ea pe strad�,
nimierit �i el, a fost ucis pe loc.
Atentatul s�v�r�it �mpotriva rectorului �tef�nescu-Goang� dovede�te �n ce stare de
excitare �i de incon�tien�� a ajuns tineretul rom�nesc. Dac� atentatele din
Bucovina, mai mult incendieri �i devast�ri dec�t omoruri, mai pot fi puse �n seama
antisemitismului �ncurajat prin exemplele din Germania, daca �ncerc�rile din Alba
lulia, Re�i�a, Ora- a dea ca �i bomba de la Timi�oara pot fi puse, �n bun� parte,
�n socoteala comuni�tilor �i a ungurilor interesa�i s� semene anarhia �n Rom�nia
cum au �ncercat s� se semene �n Rusia Subcarpatic� � atentatul de luni de la Cluj e
opera Mi�c�rii Gardiste, c�ci autorii lui au fost identifica�i ca studen�i rom�ni
�i legionari militan�i...
Regele e �n drept s� se �ntrebe � �i s� �ntrebe � unde a dus ac�iunea de represiune
preconizat� �i condus� de dl Arm�nd C�linescul 8 Mi�carea Gradist� se arat� dac�
nu mai puternic�, cel pu�in mai activ� ; ca oric�nd, de�i Zelea Codreanu �i sute
de frunta�i ai ei zac �n temni��. ._> Pe l�ng� violen�ele care se �in lan� de mai
bine de o lun�, au re�nceput �i scrisorile de amenin�are ca pe vremea bun�...
Ziarele reproduc �n facsimile scrisorile de condamnare la moarte trimise �n
Cern�u�i re- ,. zidentului regal Alexianu �i colonelului magistrat Christescu; eu
am , g�sit �n curierul meu azi-diminea�� nu mai pu�in de trei scrisori: �ntr-u-na
mi se aducea la cuno�tin�� c� legionarii exaspera�i vor �ncepe s� o-moare, �n alta
c� vor trage asupra lui Vod�, �ntr-a treia �n fine semnat� la �apirograf de Al.
Cantacuzino se cere revizuirea procesului lui Codreanu [judecat] sub amenin�area
lui C�linescu1...
Pentru l�murirea atmosferei de Sus, trebuie ad�ugat la toate acestea, nemul�umirea
general� �i dispre�ul general �n care e �inut Guvernul, trebuie ad�ugat� de
asemenea �i cutezan�a celorlalte partide politice care tulbur� opinia public� fie
prin amenin��ri �i �antaj ca na�ional-��r�ni�tii cu Maniu �n frunte, fie prin
intrigi �i minciuni ca liberalii, mai ales cei din ramura T�t�rescu. Pe ace�tia,
adu�i ca s� asiste la inaugurarea statuii lui Br�tianu, T�t�rescu i-a �ntrunit la
un ceai �i le-a spus c� to�i trebuie s� se str�ng� �n jurul Regelui, dar s� fie
gata s� ia c�t de cur�nd r�spunderea guvern�rii, c�ci el care �tie tot �i e �inut
la curent cu tot, poate s�-i �ncredin�eze c� nu va trece mult si vor fi iar�i la
putere (!!!) �i a �ncheiat cu cuvintele: �Dragii mei colaboratori de ieri si de
m�ine,
1 Reproducerea unei circulare mai vechi, din �nceputul lui octombrie, pe c�nd
Cantacuzino era �nc� liber.
240
merge�i cu �ncredere pe la casele voastre: nu ve�i avea mult de a�teptat!" Oamenii
au plecat, plini de entuziasm!
Cu exasperarea G�rzii de Fier, cu �icane f�cute lui Maniu, dar cu libertate de
ac�iune l�sat� legionarilor, cu comitetele partidelor �istorice" intacte, cu firma
�Casei Na�ional-�ar�niste" la strad�, cu oficioasele partidelor (Viitorul,
Dreptatea etc.) neatinse nu se poate men�ine o dictatur� �ntemeiat� numai pe
autoritatea Regelui �i sabotat� de o serie de mini�trii incapabili...
Sau Regele renun�� i se d� �nvins (�i �n acest caz s-a terminat cu el) sau �i vine
�n fine �n fire �i face ce trebuie... Din pu�inele informa�ii pe care le-am putut
culege �n diminea�a de azi (scriu la amiaz�), pare c� Regele s-a hot�r�t pentru
aceast� din urm� cale... Numai de nu s-ar mul�umi numai cu brutalitatea... Ar mai
trebui si altceva.
Numit acum c�teva s�pt�m�ni la Corpul III (Chi�in�u), instalat a-cum c�teva zile,
generalul Antonescu a fost �nlocuit ieri �n �naltul s�u comandament. Comunicatul
prin care se aduce la cuno�tin�� aceast� m�sur� spune �c� generalul s-a dedat la
acte politice incompatibile cu comandamentul s�u". Aceast� m�sur� pare a dovedi c�
Regele s-a hot�r�t �s� �ntoarc� foaia"...
Citta Davila �mi trimite �n plic, b�tut la ma�in�, copia unei scrisori adresat� lui
Grigorcea la Londra cu prilejul vizitei Regelui... O serie de n�zb�tii din care
reiese c� Germania vrea s� ne trateze ca pe Cehoslovacia, s� ne r�stoarne grani�ele
(!!), s� ne distrug�. Titulescu reiese om mare, ru�ii filantropi �i filorom�ni,
Regele Carol un imbecil �i el, Davila, un om de geniu! S-a urcat scroafa �n copac.
Probabil c� bietul b�iat �ncepe o paralizie general�...
Referentul de la Consiliul Legislativ care a redactat noul Cod de Comer� se nume�te
G�l�escu. Frumos nume, �i predestinat. A lucrat Codul �mpreun� cu M�gureanu,
subsecretarul de la Pre�edin�ia Consiliului, o alt� lumin� � din nefericire singura
care lumineaz� pe excelentul nostru Patriarh!
�n lipsa mea din �ar� soporificele au jucat un rol mare: era s� ne r�peasc� pe
Papan�, aviatorul, �i pe Mi�u Sturdza (ginerele lui Misu Can-tacuzino). Papan�,
b�iat bun �i aviator remarcabil, dar cam sec�tur�, dup� ce a ratat toate raidurile
pe care le proiectase (pe cel din urm� cu
�NSEMN�RI Z �L N IC E, 1938 241
mare ru�ine) a venit �n �ar� s� se sinucid�. S-a urcat pe Caraiman �i a �nghi�it
cocain�, mult�. A ales �ns� o duminic� c�nd mun�ii erau plini de turi�ti a�a �nc�t
a fost salvat, aleg�ndu-se numai cu otihneli �i v�rs�turi. Mi�u Sturdza, juc�tor �i
cheltuitor, g�sindu-se �n fa�a hot�r�rii so�iei sale de a divor�a, a �nghi�it
veronal, �n a�a cantit�i �nc�t a dormit 72 de ore. C�nd s-a de�teptat, nevast�-sa
1-a iertat...
/ decembrie. Ieri, pe c�nd �nsemnam �n aceste foi nedumerirea mea asupra drumului
pe care-1 va alege Regele, Sus zarul c�zuse deja...
Prin Radio, la ora l, prin edi�ii speciale, prin comunic�ri telefonice emo�ionante,
s-a aflat c� �n cursul nop�ii dintre 29 �i 30 � comunicatul spune la 5 diminea�a �
Corneliu Zelea Codreanu si al�i 13 legionari, to�i condamna�i pentru asasinatul lui
Duca sau al lui Stelescu, ca autori principali sau complici, au fost �mpu�ca�i!
Comunicatul explic� c� c�-te�ipaisprezece au �ncercat s� scape, pe c�nd erau
transporta�i de la R�mnicu S�rat la Jilava, s�rind din autocarul deschis �n care
erau du�i �i c�ut�nd s� fug� �n p�durea Snagovului, c�ci drama s-ar fi s�v�r�it pe
la kilometrul 31, pe �oseaua Ploie�ti-Bucure�ti... Comunicatul e monstruos � �i
t�mpit, ca mai tot ce face acest Guvern. Toat� lumea �i-a dat seama, p�n� la cel
mai naiv, c� oamenii au fost f�cu�i sc�pa�i �i �mpu�ca�i. �i atunci pentru ce at�ta
garnitur� stupid�? Cine poate s� cread� c� cei 14 gardi�ti au fost transporta�i �n
�autocar deschis"? �i cum au �ncercat to�i 14 s� fug� deodat�, �i cum i-au ucis
jandarmii pe to�i 14, pe cea�a deas� despre care � te �ntrebi de ce � vorbe�te
comunicatul? Cum de n-a sc�pat unul, de tot, sau cel mult r�nit? �i dac� au fost
�mpu�ca�i la Snagov, pe marginea p�durii, de ce au fost �nmorm�nta�i la Jilava?
Jilava e un fort �i o �nchisoare, nu un cimitir.
Ar fi fost mai cinstit �i mai �n interesul chiar al regimului, s� se redacteze un
comunicat sobru �n care s� se m�rturiseasc� pur �i simplu, c� cei 14 prizonieri
�ncerc�nd s� fug�, au fost �mpu�ca�i �n virtutea articolului cutare, ale legii �i
al regulamentului cutare... Un regim de autoritate nu trebuie s� se scuze pentru
actele a c�ror r�spundere �i-o ia, ci dimpotriv� s� caute s� le justifice, dac�
poate...
Dar s� l�s�m comunicatul, lucru secundar, �i s� ne oprim un moment asupra faptului.
Actul s�v�r�it ieri este primul act de sinistr� r�spundere s�v�r�it de regimul
dictatorial inaugurat la l aprilie trecut. O sentin�� de moarte c�zut� asupra
capului a 14 oameni e lucru grav �i dureros. Desigur c� dac� nu s-ar fi f�cut toate
gre�elile care s-au f�cut de �ase luni �ncoace, nu s-ar fi ajuns la o at�t de
tragic� extremitate.
242
Dar �n fine, gre�elile s-au comis �i de ce s� ne mai t�nguim asupra lor. Eram pe
drumul pr�bu�irii �n anarhie: dac� execu�ia de ieri va fi urmat� de m�surile
necesare �mpotrivirii agita�iilor politicienilor, dac� se vor adopta �n fine
criterii de guvernare mai s�n�toase, elimin�ndu-se odat� imoralitatea din guvernare
si �nl�tur�ndu-se atotputernicia Camarilei � atunci actul de tragic� energie de
ieri �i va g�si justificarea oric�t de crud si de s�ngeros ar fi fost.
Oamenilor duio�i �i �nduio�a�i li s-ar putea spune: �Nu uita�i c� de la r�zboi
�ncoace tr�im �n plin� stare revolu�ionar�. Omenirea trece prin schimb�rile
sociale, politice �i economice cele mai cov�r�itoare din c�te a cunoscut Istoria de
la n�v�lirea barbarilor �n Europa rom�n�. Noi nu avem �reculul� necesar ca s� ne
d�m seama de vremurile pe care le tr�im; ele nu vor putea fi judecate dec�t dup�
s�v�r�irea lor. A judeca evenimentele de azi dup� criteriile sociale �i politice
dinainte de r�zboi e o copil�rie. Concep�ii cu totul noi �i-au f�cut drumul pe
toate terenurile. Cine �i-ar fi putut �nchipui �nainte de 1914 economia dirijat�,
sau regimurile monetare f�r� acoperire, sau confiscarea bunurilor particulare ca
regul� de via�� normal�, sau manipularea crean�elor f�r� nici un scrupul fa�� de
drepturile c�tigate? Cine ar fi stat de vorb�, ca la Miinchen �n septembrie trecut,
cu un regim ce are pe con�tiin�� asasinatele din iunie 1936? Cine ar fi �ncheiat
pacte de prietenie cu un alt regim, ca cel Sovietic, care �i ucide adversarii din
trei luni �n trei luni, f�r� alt� grij� dec�t de a le st�rpi s�m�n�a?
�i nu uita�i deasemeni, oameni duio�i �i �nduio�a�i, c� cele 14 victime de ieri,
aveau, toate, m�inile p�tate cu s�nge... cu s�ngele altora a c�ror singur� vin� era
de a fi adversarii lor... De ce nu s-au �nduio�at oamenii duio�i la moartea lui
Duca, la moartea lui Stelescu, la moartea nenoroci�ilor din Teatrul de la
Timi�oara, la moartea agentului Gruia, la r�nirea lui �tef�nescu-Goang� care abia a
sc�pat cu via�a?"
Dac� �n prim�vara trecut�, �n loc s� �nving� Regele Carol, ar fi �nvins Zelea
Codreanu, c�te sute, c�te mii dintre ai Regelui � nu 14 � ar fi c�zut cu pieptul
ciuruit de gloan�e? Cine a �nceput cu metodele s�ngeroase? Ei. Lupt� au vrut, lupt�
au g�sit. �i au fost �nvin�i. �i �n r�zboi mor oamenii �n ciuda oric�rei echit�i de
ordin individual, de ce n-ar muri �i �n timp de pace � dac� a�a cere binele
ob�tesc!"
Orizonturi noi se deschid ��rii noastre at�t �n politica intern� c�t �i �n cea
extern�. S� a�tept�m, cu mai mult� sau mai pu�in� �ncredere, dup� temperamente �i
mai ales dup� experien�ele f�cute...
Pe l�ng� comunicatul de ieri, ziarele de azi-diminea�� mai public� in extenso o
circular� a Comandamentului Jandarmeriei prin care se ordon� comandamentelor �n
subordine cea mai cumplit� severitate �n reprimarea oric�ror mi�c�ri sau
manifest�ri menite s� tulbure ordinea, au-toriz�ndu-se simpli jandarmi s� fac� uz
de arm� chiar Jar� soma�iile legale si f�r� prezen�a organelor superioare. Asta �mi
pare ceva cam mult, date fiind moravurile noastre. Exces de severitate pe de o
parte, indulgen�� pe de alta: ieri-sear�, pe strada Episcopiei �ig�nu�ii strigau
edi�iile speciale �cu asasinatul lui Zelea Codreanu"!!!
Starea lui �tefanescu-Goang� s-a ameliorat. Comunicatul de azi spune c� pacientul e
�n afar� de orice pericol.
Generalului Antonescu nu numai c� s-a ridicat comanda Corpului, dar �mpotriva lui
s-a deschis �i o ac�iune disciplinar� �i nu e exclus ca ea s� fie transformat�
�ntr-una penal�. Circul� mai multe versiuni asupra motivelor care au determinat
aceste m�suri. Se zice c� generalul g�sind o mul�ime de legionari �n �nchisoarea
din Chi�in�u, culca�i pe ciment �i hr�ni�i cu o aloca�ie de hran� zilnic� de 4,80
lei � o aloca�ie de foamete � ar fi f�cut un raport la Minister, �n care,
stigmatiz�nd aceast� stare de lucruri ar fi cerut pentru de�inu�i o aloca�ie de 8
lei pe zi, �aloca�ie care se acord� la regimente c�inilor poli�i�ti". Compara�ia cu
c�inii a p�rut tenden�ioas�... Se mai spune c� Comisarul Regal al Corpului III
venind s�-i cear�, conform legii, semn�tura pentru darea �n judecat� a altor
gardi�ti, generalul Antonescu a refuzat s� isc�leasc�.
Se pretinde �n fine c� a p�r�sit Chi�in�ul s�mb�ta trecut�, f�r� �nvoirea
ministrului de R�zboi, ca s� asiste la dezvelirea statuii lui Ionel Br�tianu, de�i
�tia c� ministrul de R�zboi sosea duminic� �n Chi�in�u s�-�i ia r�mas bun de la
fostul s�u comandament. La cererea generalului Ciuperc� de a-1 ad�sta la Chi�in�u,
Antonescu ar fi r�spuns: �Am jucat un rol prea �nsemnat �n timpul r�zboiului, la
Marele Cartier, ca s� nu fiu la dezvelirea monumentului lui Ion Br�tianu!" �nc�
unul care s-a urcat �n copac! Era mai la locul lui c�nd se urca numai pe Olga Pre-
zan...
La dezvelirea monumentului lui Br�tianu, c�nd s-a dat cuv�ntul �D-lui Primar �i
General Dombrowski", generalul Antonescu nu s-a jenat s� spun� �n gura mare de 1-au
auzit to�i cei dimprejur: �Nu e nici general, nici primar!" �sta e cusurul lui
Antonescu: �i tr�nc�ne�te gura �ntruna! �*�*��... .,.-.�, ......
!� >, <^. .�.,�.. *.�..-; .^., .
244
Grigorcea, ministrul nostru la Londra, a fost pus pe nea�teptate �n
disponibilitate. Telegrama a plecat mar�i. Nu am putut afla �nc� motivele. S� fie
cearta lui cu Urd�reanu, s� fie vreo nemul�umire a Regelui de ordin special, s� fie
� cum se zvone�te mult � simpatiile sale bucovinene cu Garda de Fier? Orice ar fi,
aceast� rechemare opt zile dup� c�l�toria la Londra e o gre�eal�. Toat� lumea va
spune c� c�l�toria n-a fost un triumf, cum s-a tot repetat, �i c� Grigorcea a
pl�tit cu postul s�u nepl�ceri serioase �nt�mpinate de St�p�nul s�u.
Despre c�l�toria Regelui �n Germania am �nceput s� aflu c�te ceva. Pe Rege sau pe
LIrd�reanu n-am vrut s�-i v�d �nc� din cauza �evenimentelor interne" � dar am scos
ceva de la nem�i.
Regele a stat �n familie, la Sigmaringen �i Umkirchen p�n� joi, 24 noiembrie f�r�
s� vad� pe nimeni important. Joi, 24 noiembrie, s-a dus la Obersalzbert la Hitler,
la dejun. A v�zut astfel pe Hitler �nainte de a vedea pe Goring, contrar
programului preg�tit. Dejunul la Hitler s-a l�sat la �nceput cu atmosfer� cam
greoaie, oamenii nu se cuno�teau �i se studiau. Atmosfera a fost cu at�t mai
jenant� cu c�t Regele nostru fumeaz� �ntruna, �i la Hitler nu se fumeaz�. De c�nd a
fost gazat �n timpul r�zboiului, Fiihrerul nu mai poate suporta fumul de tutun;
dac� fumeaz� cineva �n prezen�a lui, url�, se repede �i musc�1, �n a doua jum�tate
a dejunului, fiarele s-au mai �mbl�nzit �i la sf�r�itul mesei se �n�elegeau deja
bine de tot. Nem�ii nu �tiu ce s-a pus exact la cale �ntre cei doi �Suverani", dar
�tiu at�t c� s-au desp�r�it �nc�nta�i unul de altul! A-tunci e bine!
De la Berchetsgaden Regele s-a �napoiat la Sigmaringen, de unde a plecat la Dresda.
Pe Goring 1-a �nt�lnit �n gara Leipzig, unde mare�alul venise cu un tren special
din Berlin. Regele chemase la Leipzig �i pe Djuvara �i a luat dejunul �n trenul lui
Goring, care-1 poftise. Dup� c�te spun nem�ii pare c� aceast� conversa�ie cu Goring
a fost �i mai important� dec�t cea cu Hitler �i c� �n�elegerea a fost �i mai
deplin�. Regele a dat lui Djuvara (pentru asta �l chemase) dou� cordoane ale
�Stelei", destinate lui Neurath �i lui Ribbentrop... Pe Goring nu 1-a decorat, dar
pare c� 1-a poftit la o v�n�toare de ur�i �n Rom�nia, prilej cu care-1 va decora
desigur. La �v�rul din Saxa" Regele s-a oprit numai 2 ceasuri �i a plecat spre
Zurich...
1 Se poveste�te c� Schuschnigg �n faimoasa sa �ntrevedere cu Fiihrerul ne�tiind a-
cest lucru a aprins o �igaret�. Hitler s-a repezit asupra lui �i era s�-1 omoare!
��>* �-�
1NSEMN�RI ZILNICE, 1938 245
Nem�ii sunt �ns� nedumeri�i asupra unui punct �i nu eu voi putea s�-i l�muresc. La
Leipzig s-a hot�r�t s� se publice asupra �ntrevederii dintre Rege �i Goring numai
un comunicat, �i comunicatul � identic � s� se publice �n ziarele germane �i
rom�ne�ti, �n comunicat se spunea c� Re-gele �i mare�alul au examinat situa�ia
politic� �i mai ales economic� �i au fost de acord asupra principalelor probleme.
Ziarele germane au publicat comunicatul, dar cele rom�ne�ti, nu. �i nem�ii se
�ntreab� pentru ce? �i m� �ntreb �i eu.
R�bdare. S� treac� �valul energiei" �i voi afla eu toate. Deocamdat� �mi ajunge c�
lucrurile merg bine, grosso modo.
�n Fran�a pare c� greva general� care trebuia s� izbucneasc� ieri a fost �nfr�nt�.
Telegramele de azi sunt mai optimiste pentru ziua de m�ine...
Hacha (Ha, ha!) primul prezident al Cur�ii de Casa�ie a fost ales Pre�edinte al
Republicii Cehoslovace, ieri. Generalul Sirovy �i-a dat demisia �i droto�ul Beran,
un om al lui Svehla, a fost �ns�rcinat cu formarea noului Cabinet. Cehoslovacia,
renun��nd la situa�ia ei �mondial�" a hot�r�t s� suprime o serie de Lega�ii �i de
Consulate. Exemplu de meditat, pentru noi.
Ginerele Ciano i-a tras un kilometric discurs �n Camera fascist�, ca s� analizeze
criza cehoslovac� �i s� dovedeasc� c� �n septembrie Italia a mobilizat �i s�
resping� astfel acuza�ia de complicitate cu Hitler �n bluff-u\ organizat de
acesta... Cu toat� bun�voin�a, Ciano n-a putut dovedi dec�t c� Italia a chemat...
300 000 de oameni sub drapel �i �nc� �i ace�tia pe h�rtie!
Azi-diminea�� Te Deum la Mitropolie pentru a 20-a aniversare a U-nirii Ardealului
cu Patria Mam�. Lume foarte pu�in� �n biseric�. Gol �n jurul ei, �i p�n� la
D�mbovi�a. Am fost singurul Consilier Regal prezent. .. se cam vorbise de
posibilitatea unui atentat. Mutrele Guvernului foarte op�rite. Arm�nd C�linescu,
incon�tient de isprava ce f�cuse era �ns� cel mai ab�tut...
S-a citit o rug�ciune �n special redactat� de Patriarh �n care toate e-rau bune
afar� de un pasaj �n care se spunea ca ni se �disput� grani�ele". Unde a aflat dl
Pop� a�a ceva?
De la Mitropolie am fost s� ne �nscriem la Palat.
2 decembrie. Luat ieri-seara masa cu Arm�nd C�linescu, �n doi, ca s� vorbim de ziua
de m�ine.
Ne-am pus repede de acord asupra tuturor lipsurilor �i neajunsurilor regimului
actual: contrazicere �ntre teorie �i fapte, sc�dere continu� de prestigiu, lips�
total� de coordonare �n ac�iunea de guvern�m�nt, gol �ntre Rege �i �ar�. C�linescu
�ntreb�ndu-m� cum v�d eu situa�ia �i posibilit�ile de �ndreptare, i-am dezvoltat
p�rerile mele �n jurul urm�toarelor puncte:
1) Redresarea autorit�ii de guvern�m�nt:
De la �nsc�unarea lui �i p�n� azi, timp de 6 luni, autoritatea de guvern�m�nt a
fost �n continuu m�cinat� �i zi de zi sl�bit�. Cu toat� ac�iunea �ntreprins� contra
G�rzii de Fier, aceasta n-a f�cut dec�t s� progreseze pe tot cuprinsul ��rii �i a
ajuns la cunoscutele violen�e, incendii �i atentate din ultimele s�pt�m�ni, de�i
�eful �i un num�r mare de frunta�i ai mi�c�rii fuseser� ridica�i �i condamna�i sau
interna�i �n localit�i determinate cu domiciliul for�at. Comitetele partidelor
politice continu� pe de alt� parte s� se �ntruneasc� �i s� delibereze ca mai
�nainte, de�i au fost dizolvate; dl Maniu trimite Regelui soma�ii cu termen �i a-
menin��ri pentru reintrarea �n regimul parlamentar � iar dl Dinu Br�-tianu �i d�
lec�ii de patriotism �i de constitu�ionalism. Liber de orice cenzur�, dl lorga �n
foaia sa judec� �i critic�, f�r� r�spuns, orice ini�iativ� a Guvernului. Dec�t a�a
dictatur�, mai bine nimic. Actul de energie, dureros �i s�ngeros, s�v�r�it la 30
noiembrie va fi fost inutil, dac� odat� cu Garda de Fier nu se suprim� orice
activitate a fostelor partide politice. Profesioni�tii politicii trebuie s�
priceap� c� nu mai au cuv�ntul, f�r� nici o excep�ie.
2) O revizuire a �ntregului aparat de Stat, mai ales �n sferele superioare, din
punct de vedere moral trebuie imediat s�v�r�it�. Escrocii �i samsarii care mi�un�
�n jurul anumitor Ministere �i �n sferele �nalte, ca sub regimul electoral (�i �nc�
mai r�u, c�ci la toate potlog�riile obi�nuite se mai adaug� acum �i �antajul
exercitat de bande organizate) � trebuie s� dispar�.
3) O coordonare a ac�iunii de guvern�m�nt pe baza adopt�rii unui program pe termen
mai lung �i a colabor�rii dintre Departamente, trebuie imediat realizat�. Pentru
aceasta, o remaniere a echipei ministeriale �i �nlocuirea actualului pre�edinte al
Consiliului dovedit incapabil, sunt indispensabile.
4) Pentru a umple golul dintre Rege �i �ar�, �nfiin�area � c�t mai repede � a unui
partid unic, sub �efia Regelui, e indispensabil�. De
vreme ce Regele �i-a asumat r�spunderea guvern�rii, trebuie s�-�i asume �i
r�spunderea �ndrum�rii practice a opiniei publice. Acest partid unic, pentru care
am propus numele de Garda Regelui, ca s� folosesc popularizarea cuv�ntului �Gard�"
datorit� ac�iunii legionare, pentru care se poate g�si �ns� altul, ca Partid
Na�ional Rom�n, sau Falang� sau �nc� unul �i mai bun � acest partid unic trebuie
organizat �n a�a fel �nc�t s� canalizeze toate n�zuin�ele, toate curentele �i s� se
�ncadreze �n dispozi�iile noii Constitu�ii. Regele s� fie �eful, de la el s� vin�
�ndrum�rile generale; problemele de am�nunt �i chestiunile de organizare s� fie
l�sate unui Comitet restr�ns, unui secretar general pe �ar�, c�te unui secretar pe
�inut. Mili�iei acestui partid nou ridicat �n jurul Regelui i-ar reveni sarcina
combaterii �i distrugerii curentelor subversive sau contrare � sarcin� de care ar
fi astfel scutite �n viitor Poli�ia �i Armata. Organele partidului (Mare Consiliu,
Comitet Executiv, intitulat � sau cum s-ar intitula) ar desemna �i unica list� de
candida�i la alegerile parlamentare (ca �n Italia), asigur�nd Camerelor astfel o
activitate lini�tit�.
5) Odat� cu aparatul de guvernare astfel reorganizat, guvernarea ar trebui s�
porneasc� pe bazele unor principii politice �i economice potrivite vremurilor. Un
program de �nf�ptuiri, de lucr�ri de interes ob�tesc, un program economic mai ales,
pe mai mul�i ani ar trebui �ntocmit. C�ci toat� reorganizarea aparatului de Stat pe
care am schi�at-o nu ar avea dec�t acest singur scop: adaptarea vie�ii de Stat la
imperativele momentului.
C�linescu s-a declarat de perfect acord cu propunerile mele �i hot�r�t s� lupte
pentru realizarea lor. �ntruc�t prive�te alegerea unui nou pre�edinte de Consiliu,
C�linescu m-a �ntrebat pe cine a� propune, a-v�nd aerul s� spun� c� eu a� fi cel
mai indicat. Am refuzat net aceast� onoare pentru mine, socotind situa�ia mea
actual� cu mult preferabil� unui post devalorizat pe r�nd de la r�zboi �ncoace de
un Coand�, de un V�itoianu, de un Mironescu, de un dr Angelescu, de un Vaida, de un
Gut� T�t�rescu... Am ad�ugat c� sarcina acestei alegeri trebuie l�sat� Regelui,
care va desemna desigur un om mai t�n�r, din genera�ia sa... Tot ce puteam face eu
unul, era s� iau ini�iativa organiz�rii noului partid, s� str�ng �ntr-o zi (cu voia
Suveranului �i cu concursul Guvernului) 100 000 oameni la Bucure�ti, s� �ntemeiez
partidul, s� proclam pe Rege �ef �i s� m� duc acas�. Socotesc chiar c� a� fi
singurul �n stare s� duc la bun sf�r�it aceast� �ns�rcinare, fiind singurul om
politic destul de dezinteresat ca s� lucrez pentru altul. Vede cineva pe lorga, pe
Vaida sau pe T�t�rescu cre�nd un nou (!!) partid �i l�s�ndu-se pe dinafar�?
248
Eu unul nu cer nimic. Dac� totu�i s-ar voi ceva �i pentru mine n-a� primi dec�t
pre�edin�ia viitoarei Camere!!!
C�linescu era din ce �n ce mai �nc�ntat. Presupun ca-1 �nc�nta mai a-les
perspectiva pre�edin�iei lui de Consiliu... �M�ine m� prime�te Regele, a �ncheiat
Arm�nd Charmand, am s�-i schi�ez programul d-tale � mai pu�in chestiunile personale
bine�n�eles..." �Dac� M. Sa se apropie de propunerile mele, s� m� cheme, s� i le
explic eu cum trebuie. �i eu nu m� voi sfii s�-i vorbesc de chestiunile personale,
mai ales c� nu sunt candidat la putere"...
Ne-am desp�r�it de acord �i �n�ele�i s� nu punem �n curent cu planurile noastre
dec�t pe Urd�reanu, pe discre�ia c�ruia puteam conta �i al c�rui sprijin pe l�ng�
Rege ne putea fi pre�ios.
�nainte de a ne desp�r�i C�linescu mi-a confirmat c� cei 14 gardi�ti fuseser�
executa�i �n p�durea dintre �ig�ne�ti �i T�nc�be�ti, pe �oseaua Ploie�ti-Bucure�ti.
Eu totu�i cred c� au fost executa�i la Jilava, dar C�linescu vrea prin afirma�iile
sale s� �nt�reasc� versiunea oficial� adoptat� �i exprimat� prin Comunicat,
��nchipuie�te-�i � spunea el � c� nevasta lui Codreanu a dat un interviu lui Ward
Price, �n care afirm� c� b�rbatu-s�u n-a fost ucis, c� �mpu�carea adus� la
cuno�tin�a publicului e o inven�ie a Poli�iei �i c� Zelea e bine �i s�n�tos �nchis
la Jilava!" Un moment m-am �ntrebat dac� nevasta lui Codreanu n-are dreptate1 � dar
n-a fost dec�t un moment. Mi-am dat seama de scopul urm�rit prin negarea uciderii
lui Codreanu: crearea unei legende, a legendei C�pitanului �nc� �n via�� i �n
lan�uri, a C�pitanului ce trebuie liberat. Odat� cu C�pitanul se �inea astfel �n
via�� i Mi�carea Legionar�...
C�linescu mi-a mai dat �i adev�ratul motiv al destituirii generalului Antonescu2. O
ceruse el, din cauza unui raport �n care generalul afirma c� Garda de Fier rezuma
�ntreaga mi�care na�ional� rom�neasc� �i viitorul ��rii... Toate celelalte versiuni
nu sunt adev�rate. Deasemeni nu e adev�rat c� va fi dat �n judecat�... Despre
rechemarea lui Grigorcea nu �tia nimic � r�m�ne s� l�muresc motivul c�nd voi vedea
pe Urd�reanu.
Nu numai v�duva Zelea Codreanu, dar �i Regele a dat un interviu lui Ward Price.
Interviu scurt, f�r� nimic senza�ional, �n care se apas� asupra necesit�ilor
economice �i asupra importan�ei lor. V�dit, Rege-
1 Nu m� puteam obi�nui cu oroarea masacrului...
2 N-am putut s� aflu cine luase ini�iativa �omorurilor": Regele sau el. La
�ntreb�rile mele, C�linescu a r�mas mut.
le face din ele un paravan pentru a justifica evolu�ia politic� c�tre Germania; �i
din acest punct de vedere declara�iile sale sunt interesante.
�n Fran�a �i �n Anglia, presa nu e rea fa�� de masacrul gardi�tilor... Cred �i eu,
dar s� vedem �n Germania �i �n Italia...
Noul Guvern cehoslovac s-a format sub pre�edin�ia lui Beran. �n realitate sunt trei
Ministere, unul Central, altul slovac cu 6 mini�tri sub pre�edin�ia lui Tiso �i un
al treilea rutean cu 3 Ministere.
Noul Pre�edinte al Republicii Hacha, �nso�it de generalul Sirovy r�mas ministrul
Ap�r�rii Na�ionale (a r�mas �i Chwalkowski ministru de Externe), a asistat la
serviciul divin �n catedrala S-tului Wenczel; pentru prima oar� autorit�ile
cehoslovace au f�cut un asemenea pas c�ci �i Massaryk �i Bene� erau la cu�ite cu
biserica catolic� �i cu cardinalul-ar-hiepiscop al Prag�i...
Papa s-a f�cut bine de tot...
�n �edin�a Camerei italiene �n care a vorbit Ciano, deputa�ii au strigat �n
repetate r�nduri: �Vrem Tunisia, vrem Corsica!" Acelea�i strig�te au fost repetate
�n strad�, �n cortegiul deputa�ilor porni�i de la Mon-tecitorio s� aclame pe Duce
�n piazza Venezia... Dat� fiind disciplina fascist� e evident c� manifesta�iile au
fost f�cute cu voia lui Mussolini, ceea ce nu va facilita apropierea urm�rit�, cel
pu�in la Paris �i la Londra, �ntre Fran�a �i Italia... Ziarele franceze au �i
�nceput s� �njure pe macaronari �i s�-i �pofteasc�" s� ia Tunisia... Se pare �ns�
c� Germania face de data asta �bande � part" c�ci se anun�� sosirea lui Ribben-trop
la Paris pentru luni, 5 decembrie.
Am �n�l�at �i noi Lega�ia noastr� din Paris la rangul de Ambasad�. Cu Cesianu? A
sosit �i ambasadorul Thierry de la Paris, �n fine...
3 decembrie. V�zut ieri-sear� pe Urd�reanu, ca s� cer audien�� Regelui. Am socotit
c� 3 zile de reculegere �i de remu�c�ri l�sate Regelui dup� masacrul de miercuri
diminea�a erau de ajuns �i c� sosise momentul s� lichidez cu M. Sa diferite
chestiuni �n curs, ca demersul meu la Berl�n, afacerea �Steaua", Consiliul Superior
Economic. La care se mai adaug� �i dandanaua mare a planului politic pe care 1-am
schi�at a-lalt�ieri sear�, �mpreun� cu C�linescu. C�linescu mi-a telefonat �ntr-
ade-
250
v�r ieri pe la ora 2 ca s�-mi spun� c� fusese la Rege, c� vorbise f�r� s� intre �n
am�nunte de propunerile mele, c� terenul era favorabil �i c� s� cer audien��.
C�linescu ad�uga c� vorbise mai pe larg cu Urd�reanu �i c� acesta �mar�a".
Urd�reanu mi-a spus c� foarte probabil Regele m� va primi luni, duminic� fiind
duminic�, iar azi s�mb�t� toate orele fiind date. Urd�reanu mi-a povestit din
c�l�torie �i a �nceput cu Germania. Regele era �nc�ntat de primirea pe care i-o
f�cuse Hitler: arc de triumf cu stema ��rii, drapelul rom�nesc ridicat �n locul
celui nem�esc �i afabilitate �i prietenie pe toat� linia. Hitler a fost categoric
pentru grani�a noastr� dinspre Rusia: �Dac� un singur soldat rus trece Nistrul,
venim cu toat� armata noastr�...". Despre grani�a cu Ungaria n-a spus nimic; a
vorbit �n schimb despre d�nsa Goring la Leipzig. Goring venise cu Wohlthat, care a
�nc�ntat pe Urd�reanu... �n schimb, Urd�reanu pare mai pu�in �nc�ntat de Prin�ul de
Hohenzollern �care se amestec� prea mult �n treburile noastre...". �i Regele �ncepe
s� fie plictisit de interven�iile Prin�ului, �i Benjaminul crede c� a� face bine s�
ating �i eu chestiunea �n audien�a pe care o voi avea. La cererea mea de l�muriri,
Urd�reanu mi-a afirmat c� G. Br�tianu n-a avut nici o misiune la Berlin, c� a fost
acolo din propria lui ini�iativ� �i c� a informat numai Palatul despre inten�iile
sale. Vizitele Regelui �n Germania au fost aranjate de Prin�ul de Hohenzollern,
care a dep�it mandatul pe care Regele i-1 dase la propria lui cerere; G. Br�tianu
n-a fost �n nimic amestecat �n aceast� chestiune. Am observat: �N-ar fi fost mai
bine dac� ini�iativa apropierii r�m�nea de partea Germaniei �i dac� �n loc s� se
ploconeasc� Regele la Hitler, ar fi venit Goring s� se ploconeasc� �n Rom�nia, la
Rege � cum ne �n�elesesem la plecarea mea din Bucure�ti?" � �Desigur, mi-a r�spuns
Urd�reanu, ar fi fost de o mie de ori mai bine! Dar odat� ce vorbise Hohenzollern
cu Goring, ce se mai putea face?"
Despre rechemarea lui Grigorcea, Urd�reanu mi-a explicat cum stau lucrurile. O sum�
de motive au contribuit la aceast� hot�r�re, �nainte de toate, constatarea
�inexisten�ei" lui Grigorcea la Londra. Nu cuno�tea pe nimeni, �i nimeni nu-1
cuno�tea. Toate personalit�ile marcante din lumea politic� c�t �i din cea economic�
s-au pl�ns Regelui c� n-au cu cine vorbi, c� Rom�nia nu e reprezentat�1. P�n� �i
lord Halifax s-a pl�ns c� nu vede niciodat� pe ministrul Rom�niei (spune
Urd�reanu!) �i c� Foreign Office-ul trebuie s� fac� sfor��ri ca s� dea de Lega�ia
noas-
1 P�n� la un punct aceast� constatare am facut-o �i eu, la Londra.
tr�. Preg�tirea vizitei a fost o tortur� pentru el, Urd�reanu, care trebuia s�
scoat� cu cle�tele, la telefon, fiecare paragraf al programului. Ceea ce s-a
�nt�mplat cu decora�iile e de necrezut! (Tot Urd�reanu poveste�te). Dup� zile
�ntregi de insisten��, Palatul a ob�inut �n fine lista demnitarilor englezi de
decorat, list� pe care Grigorcea a declarat-o aprobat� de Foreign Office �i de
Buckingam-Palace. �n frunte erau Chamberlain �i principalii mini�tri. S-au f�cut
decretele, s-au luat decora�iile �n geamantane �i c�nd s� fie distribuite la
Londra, ele au fost declinate �i de Chamberlain �i de mini�tri, membrii Guvernului
englez neprimind decora�ii str�ine. Am �ntrerupt: �M� mir� c� n-a�i �tiut lucrul
acesta, de ce nu m-a�i �ntrebat pe mine?" R�z�nd, Urd�reanu a replicat: ��n tot
cazul Grigorcea n-a �ntrebat nici Foreign-Office-ul, nici Palatul din Londra...".
Regele a fost furios. Povestindu-mi chestiunea cu decora�iile, Urd�reanu mi-a
confirmat incidentul cu telefonul: �Mi-a �nchis, domnule, telefonul �n nas! Din
ordinul Regelui �i cerem categoric un r�spuns imediat la unele �ntreb�ri; eram
mandatarul Majest�ii Sale. Dl Grigorcea n-a �nchis telefonul �n nasul d-lui
Urd�reanu, ci 1-a �nchis �n nasul reprezentantului Suveranului!..." �i incidentul
acesta ar fi sup�rat foarte mult pe Rege. Cred c� a sup�rat �ns� �i mai mult pe
Urd�reanu �i cred c� pentru 90% dizgra�ia bietului Grigorcea se trage din acest
incident. Zi de zi a trebuit s�-1 sape Urd�reanu la Rege, �i cea mai mic� gre�eal�
a trebuit s� fie m�rit�, �i din fiecare ou s-a f�cut un bou! Vechea uniform�
plimbat� de ministrul nostru la Londra, cu broderiile �nnegrite �i cu mirosul de
naftalin� p�strate cu sfin�enie, imundul portret al Regelui ag�at �n anticamera
Lega�iei, mobilele de prost gust cump�rate la Paris �i nepotrivite cu stilul englez
al casei � toate au devenit crime! La �ntrebarea mea: �Bine, dar nu crezi c�
aceast� rechemare, dou� zile dup� �napoierea Regelui, s� nu fie interpretat� ca
m�rturisirea unui insucces la Londra, m�rturisire ce ar fi aspru judecat� dup�
tr�m-bi�area primirii triumfale?"
� �Nu, a pretins Urd�reanu, c�ci aceast� rechemare constituie tocmai o satisfac�ie
dat� opiniei publice engleze, care a cerut-o oarecum "(!!!)
Depinde de sensul care se d� acestui �oarecum"!
Am atins cu Urd�reanu �i chestiunea redres�rii politice �i mai ales partidului
unic, cu �efia Regelui. De acord pe deplin cu propunerile mele privitoare la
�redresare", mi-a f�cut c�teva obiec�ii cu privire la �efia de partid a Regelui,
cum c� ar fi o sabie cu dou� t�i�uri. I-am ar�tat �n dou� cuvinte c� asemenea
obiec�ii �i rezerve �i-ar fi avut locul lor �nainte de a se intra �n regimul de
dictatur�. Odat� intra�i nu mai era
loc de ezitare. Vinul tras trebuie b�ut. A convenit �i el �i cred c� C�-linescu �i
cu mine vom avea un aliat �ntr-�nsul.
�n afacerea �Steaua" face pe niznaiul: nu �tie nimic. Am azi convingerea ca toat�
afacerea a fost pus� la cale de Hefter, devenit omul Lupeasc�i. N-am insistat �ns�
asupra acestei afaceri: o voi descurca-o cu Regele � ce s�-mi mai pierd vremea cu
Sfin�ii!
Fiindc� am vorbit de Hefter: mi se raporteaz� c� tot succesul s�u din ultimele luni
a fost datorat influen�ei pe care o c�tigase asupra d-nei Lupescu. La �nceput,
�mpins de aceasta, I-a ajutat �i Urd�reanu. Te-m�ndu-se �ns� c� ascendentul lui
Hefter asupra Duduiei s� nu devin� prea mare, Urd�reanu a schimbat macazul �i a
cur�at pe jidan la Rege..-
Hefter �i �eicaru au impus pe Titeanu la Porpagand� (prin Lupeasca) ca s�-�i fac�
afacerile printr-�nsul. Titeanu tr�d�ndu-i �ns�, �i d�n-du-se de partea lui Stelian
Popescu, tot macherii au hot�r�t pieirea lui... Dizgra�ia lui Titeanu nu are alte
motive. Tot de c�tre Hefter �i prin canalul Lupeasc�i a fost otr�vit Regele �n
chestiunea �Stelei" � cel pu�in a�a mi se pare. Voi fi fixat peste c�teva zile.
�i presa italian� se d� de partea Regelui �n comentariile ei asupra u-ciderii celor
14 gardi�ti...
Bucuria manifestat� de ovrei pentru uciderea lui Zelea Codreanu e imprudent�. Mi se
raporteaz� c� �n Dude�ti e delir �n fiecare pr�v�lie �i c� �n casele evreie�ti
simandicoase, s-a b�ut �ampanie... La rabinul Niemerower casa e plin�, de diminea�a
p�n� seara, de jidani care vin s� felicite pe �eful cultului lor de izb�nda
repurtat� de Elohim!
S� fereasc� Dumnezeu pe ovrei de o reac�ie a opiniei publice! Cu c�t ne vom apropia
de Germania, o asemenea reac�ie va fi �ncurajat� chiar de Guvern, ca o compensa�ie
pentru suferin�ele impuse celor ce au �ntrupat p�n� acum extrema arip� a crezului
na�ionalist...
Pe aceast� cale a compensa�iilor Guvernul a f�cut un pas gre�it: a impus o tax� de
10 000 lei anual tuturor str�inilor autoriza�i s� stea �n �ar�. E o tax� pe care
unii nenoroci�i profesioni�ti, ca profesorii de limbi str�ine nu o vor putea
suporta. �i dac� pleac� to�i profesorii �i toate profesoarele engleze, franceze,
etc. cine va mai preda limbile respective? �n industrie, n-avem �nc� mai�tri
destoinici rom�ni pentru conducerea
noilor fabrici �n care s-au investit sute de milioane � a�a �nc�t, �n acest
compartiment, noua tax� asupra str�inilor va c�dea tot �n sarcina rom�nilor, ca un
impozit...
La Praga s-a propus ca un mare Bulevard s� poarte numele Regelui Carol al II-lea,
�n Kcuno�tmta fidelit�ii ilustrului aliat! Cehii se mu�umesc cu pu�in!
Manifest�rile pentru Tunis �i Corsica din Roma pot duce la consecin�e
nea�teptate... Ambasadorul Fran�ei Francois Poncet, abia acreditat, a primit
instruc�iuni s� cear� explica�ii la palazzo Chigi, iar Bon-net, la Paris, a cerut
�i el l�muriri ambasadorului Italiei. O prefa�� reu�it� pentru tratativele de
�n�elegere ce trebuiau s� �nceap� �ntre Paris �i Roma... Ziarele franceze fulmin�,
iar cele din Roma r�spund, mai calm, dar r�spund. V�dit, Ducele caut� nod �n
papur�. Dar pentru ce? Situa�ia fascismului s� fie at�t de zdrunginat� �n Italia,
�nc�t s� fie nevoie de o nou� lozinc� patriotic� pentru men�inerea, maselor pe
drumul croit � sau laurii lui Hitler nu las� s� doarm� pe Mussolini?
E cert c� pe c�mpul dictaturii, Hitler a trecut de la locul al doilea la cel
dint�i, iar Mussolini de la cel dint�i la al doilea. Axa Roma-Berlin, cum a fost
numit� la �nceput a devenit axa Berlin-Roma... C�ut�nd sa�i rec�tige locul �nt�i,
Mussolini ar putea �ns� s� cad� la cel de pe urm� � dac� s-ar arunca �n aventuri
nesocotite.
Mi�carea de extrem� st�ng�, mi�carea grevist�, cu un cuv�nt ac�iunea partidelor
S.P.O. �i comunist combinat� cu a C.G.T.-ului condus de Juhaux, pare c� a e�uat
definitiv. Dar �i victoria Guvernului Dala-dier pare foarte precar�. Mari
zv�rcoliri sunt �nc� de a�teptat �n Fran�a � poate de aceea au luat at�ta nas
italienii...
De mai mult� vreme se povestea despre condamnarea lui Emanule de la Rochefoucault,
simandicosul consilier al Lega�iei Maltei la Bucure�ti, la �ase luni �nchisoare. N-
am vrut s� dau la �nceput crezare unor zvonuri neconfirmate. Zvonurile corespundeau
din nefericire realit�ii. La Rochefoucault, mare ac�ionar prin nevast�-sa al unor
hoteluri din sudul Fran�ei, este pre�edintele Asocia�iei Marilor Hoteluri. Aceast�
asocia�ie a tras ast� var� un cec neacoperit asupra unei b�nci din provincie. Cecul
era semnat de casierul Asocia�iei �i de pre�edintele La Rochefoucault. Banca a
depus pl�ngere. De�i la instruc�ie s-a dovedit
254
c� La Rochefoucault fusese de bun� credin�� i �n�elat de casierul s�u, tribunalul
local 1-a condamnat �i pe d�nsul la 6 luni �nchisoare. Fa�� de aceast�
nemaipomenit� sentin��, ministrul de Justi�ie a destituit pe pre�edintele
tribunalului �i Pre�edintele Republicii a gra�iat pe La Rochefoucault, care se
consider� astfel reabilitat...
Ecouri suplimentare ale c�l�toriei Regelui �n Anglia: La balul de la Buckingam-
Palace a fost poftit, printre cavalerii presei rom�ne �i amicul Georgescu zis
Coco�, directorul Neamului Rom�nesc. Omul a vrut s� fie prezentat Regelui Angliei,
�i lu�nd de m�nec� pe un englez 1-a rugat s�-1 numeasc� Majest�ii Sale. Englezul s-
a scuzat, explic�nd c� n-avea calitatea pentru a�a ceva �i c� ministrul Rom�niei,
ar fi mai indicat. �Ca ne fait rienne, a replica Coco�, dites que je souis rhomme
de lorga!" � �Qui 9a, lorga?", a �ntrebat englezul! Pentru lorga, proverbul
cunoscut trebuie �ntors pe dos: e profet numai �n �ara lui!
Un alt cavaler al presei rom�ne, �iganul Pamfil �eicaru, afl�nd c� la Curtea
englez� se merge �n ciorapi lungi �i culo�i, a alergat toat� Londra p�n� �i-a g�sit
costumul adecvat � de�i ca rom�n putea merge la Buckingam-Palace �n pantaloni
lungi1... C�nd a intrat �n saloanele regale, lumea s-a uitat nedumerit� la el: to�i
au crezut c�-�i r�sese Negu-sul barba!
4 decembrie. Au mai c�zut trei victime gardiste. Numele lor nu import�. Sunt
autorii incendiilor din Bucovina �i �ncerc�rii de distrugere a uzinei de gaz din
Cluj. E bine? E bine, dac� toate aceste execu�ii sumare vor izbuti s� potoleasc�
nebunia celor care au r�mas. Altfel nu...
C�linescu a fost asear� la mine s� mai vorbim despre ce voi vorbi eu m�ine cu
Regele2. E din ce �n ce mai entuziasmat de planul meu, de partidul unic sub
pre�edin�ia Regelui �i a fost �i ieri diminea�� la Urd�-reanu s�-1 mai lucreze, �mi
poveste�te cum a decurs audien�a lui de vineri. N-a expus planul Regelui dec�t �n
tr�s�turi foarte largi, ca o idee a mea pe care o g�sea foarte interesant�. Regele
n-a r�spuns nici da nici nu, a g�sit �ns� �i el ideea foarte interesant�. Am
hot�r�t am�ndoi s� dau Regelui luni un asalt viguros... Am discutat �i titulatura
noului partid. Frontul National Rom�nesc mi-a p�rut mai potrivit ca Garda Re-
1 Protocolul Cur�ii f�cuse aceast� favoare misiunii rom�ne�ti...
2 Audien�a mi-a fost acordat� pentru m�ine, luni, ora 3 1/2.
� l
gelui. Cuv�ntul �Front" trebuie neap�rat s� apar� �n titulatur�. Poate �i
�Falang�"? sau �Falanga" s� fie corpul de lupt� al �Frontului"? S� vedem �nt�i dac�
se hot�r�te Regele...
Negocierile economice italo-rom�ne, desf�urate la Bucure�ti, au luat sf�r�it. S-a
ajuns la rezultate satisf�c�toare.
S-a semnat un acord de pl�i, un acord pentru reglementarea schimburilor comerciale
�i dou� conven�ii relative la dubla impunere �i la a-sisten�a administrativ� �i
judiciar� �n materie de impunere. S-a hot�r�t asemenea �nfiin�area Comisiei mixte
italo-rom�ne ca organ reglator al schimburilor. Presupun c� e Comisia cu mine �i cu
Puricellli, despre care mi s-a vorbit la Paris. Mi s-a vorbit la Paris, dar aici
nici un cuv�nt. Cu at�t mai bine � nu �in deloc la aceast� sarcin� suplimentar�.
Pamfil �eicaru a scris un excelent articol cu prilejul discursului �inut de dr
Angelescu la dezvelirea statuii lui Br�tianu, articol �n care be�tele�te Partidul
Liberal exalt�nd totodat� meritele personale ale lui Ionel Br�tianu, om cu
adev�rat� intui�ie politic� �i cu vederi largi, pe C&Kpartidul n-a f�cut dec�t s�-1
st�njeneasc� �n ac�iunea lui...
Tensiunea italo-francez� �n cre�tere. Abia se lini�tiser� lucrurile �n Europa �i
p�rea c� intr�m �ntr-o faz� de �mp�ciuire general� �i iat� c� Mussolini tulbur� din
nou apele. Aceasta e pacostea Statelor totalitare, c� le trebuie �ncontinuu materie
de fr�m�ntare pentru a men�ine presiunea opiniei publice. Am �ns� impresia c� de
data asta Italia a pornit-o cu st�ngul. Nici chiar Germania nu va putea sus�ine
n�zb�tiile italiene�ti. Probabil c� p�n� �n cele din urm�, Ducele se va mul�umi cu
c�teva firimituri...
Chestiunea cu Ambasada nu merge la Londra. Englezii pretind c�, dac� ar face o
Ambasad� la Bucure�ti, ar trebui s� fac� una �i �n Peru �i �n Grecia, c�ci aceste
��ri le-au cerut �naintea noastr�. Refuzul, totu�i, nu este �nc� categoric. Vom
avea �ns� cu siguran�� Ambasade la Vatican (!!!), la Ankara, la Belgrad �i la
Atena! De ce nu �i la Tirana?
�nt�lnit pe Tzigara-Samurcas care, bine�n�eles, mi-a vorbit de lorga:
� �D�-1 dracului c� orbe�te, face cataract� �i va sc�pa lumea de logoreea lui...
� Nu va sc�pa, m� taie Tzigara, c�ci va dicta, c�nd nu va mai putea seri...
256
� Nu, fiindc� nu scrie cu capul, ci cu m�na..."
Tzigara era �nc�ntat de aceast� butad� �i sunt sigur c� o va repeta pretutindeni. E
singurul meu r�spuns la volumul VI al Memoriilor paranoicului (perioada
Ministerului s�u din 1931-1932) �n care vorbe�te de mine ca un prost, la fiecare
pagin�. De data asta caraghiosul n-a mai scris cu m�na, ci cu am�ndou� picioarele,
�i cu capul v�r�t �ntr-un h�r-d�u cu l�turi: informa�iile familiarilor s�i.
6 decembrie. Lung� audien�� ieri la Rege. I-am raportat despre conversa�iile de la
Berlin, cu Goring, cu Korner �i cu Wohlthat � �i i-am �mp�rt�it impresiile mele
asupra atmosferei de la Londra �i de la Paris, �n ce ne prive�te. Regele e foarte,
foarte mul�umit de vizita sa �n Germania �i de �ntrevederile cu Hitler �i cu
Goring. Hitler a fost foarte categoric �n ce prive�te grani�a noastr� de la
R�s�rit: �Dac� un singur soldat rus trece pe teritoriul rom�nesc, frontul nostru va
fi imediat pe Nistru". Fa�� ns� de celelalte grani�e, �i �n special de cea
ungureasc� n-a spus nimic, �i nici Regele nu 1-a �ntrebat. Planul Regelui era s�
lase pe �cel�lalt" s� vorbeasc�, deocamdat�. Goring a fost mai explicit. A cerut
Rom�niei s� se �narmeze c�t mai tare ca s� poat� rezista Rusiei p�n� va sosi
ajutorul german. �Ve�i fi destul de tari ca s� rezista�i?" a �ntrebat mare�alul.
Regele a r�spuns foarte abil: �Depinde de situa�ie. Dac� voi putea s�-mi concentrez
toate for�ele spre Nistru, da. Dac� va trebui s� le �mpart, �i s�-mi garnisesc �i
grani�a spre Ungaria, lucrul devine mai �ndoielnic..." � �Da, a r�spuns Goring, va
fi treaba noastr� s� ave�i lini�te dinspre partea ungurilor!" At�t �i nimic mai
mult. Departe de afirma�iile categorice pe care Goring mi le-a f�cut mie, ��i lui
Br�tianu" � a ad�ugat Regele. Metoda german�, �i desigur cea bun� (pentru cine o
adopt�): Hitler a spus Regelui mai pu�in dec�t i-a spus Goring Regelui, Goring a
spus mai pu�in dec�t mi-a spus mie � mie, mi-a spus acela�i Goring mai pu�in dec�t
mi-au spus Korner �i Wohlthat. Cu c�t r�spunderea e mai mare, cu at�t declara�iile
sunt mai prudente. Adev�rul se afl� mai u�or din gura celor mici, dec�t din a celor
mari... Esen�ialul e c� Regele mi-a m�rturisit c� e hot�r�t s� mearg� p�n� la cap�t
pe calea unei �n�elegeri politice si economice cu Germania. De altminteri �n
conversa�ia pe care Wohlthat a avut-o cu Urd�-reanu, pe c�nd Regele vorbea cu
Goring, sfetnicul mare�alului a dat s� �n�eleag� favoritului regal c� Germania e
dispus� s� asigure Rom�niei toate avantajele pe care le poate ambi�iona, inclusiv
transferarea unei �nsemnate sume de lei, �n livre, la Londra.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938_____________________257
Regele a fost foarte mul�umit de tot ce i-am raportat �i de preciz�rile
suplimentare pe care i le-am dat. A fost de acord cu mine asupra impresiilor culese
la Londra �i la Paris. Cu toat� simpatia pe care a c�-tigat-o la Londra, e foarte
sceptic asupra unor viitoare �ncheieri de ordin economic sau financiar. De
�mprumutat n-a fost niciodat� vorb�. La Paris a sim�it �i el, sub culorile celei
mai calde amici�ii, aceea�i indiferen�� pe care am sim�it-o �i eu. Vorbind de
armament cu Daladier, 1-a g�sit nu numai foarte pu�in dispus s� ne aprobe comenzi
noi, dar �nc� plin de reticen�e pentru lichidarea celor �n curs. Regele i-a spus c�
dat� fiind situa�ia va trebui s� ne adres�m aiurea... Daladier a ripostat: �Lua�i
de unde vre�i, dar arma�i-v�!" � �Dar vom fi nevoi�i s� ne adres�m Germaniei..." �
�De ce nu? �i �n 1916 a�i avut armament german, ceea ce nu v-a �mpiedicat s� v�
bate�i al�turi de noi..."
Regele mi-a afirmat c� n-a dat nici o misiune lui G. Br�tianu, c� �n-tr-adev�r
Prin�ul de Hohenzollern s-a amestecat �n fixarea vizitelor �n Germania, c� ar fi
fost poate mai bine s� vin� �nt�i Goring �n Rom�nia � dar c� odat� ce lucrurile se
�nv�rtiser� altfel, ce era s� fac�? A fost destul de bine si cum a fost!
Capitolul politicii externe odat� lichidat �i dest�inuirea mea privitoare la cele
10�12 miliarde lei pe care germanii s-ar obliga s�-i transforme la Londra, f�cut�1
� am trecut la politica interna.
Am recapitulat Regelui toate lipsurile �i cusururile regimului existent. A fost de
acord cu mine c� a�a cum se prezint� azi, regimul poate fi calificat drept o simpl�
dictatur� poli�ist�, ceea ce nu este suficient pentru consolidarea unei st�ri de
lucruri. De acord a fost de asemenea Regele cu mine asupra lipsei de coordonare �n
guvernare, asupra lipsei unui scop bine definit �i prin urmare a c�ilor de urmat
at�t pe terenul politic c�t �i pe cel economic. De acord mai departe asupra golului
dintre el, Regele �i �ar�. Am dezvoltat �i �naintea Regelui cele 5 puncte definite
�n conversa�ia mea cu C�linescu din 2 decembrie. Regele m-a ascultat frumos �i a
g�sit foarte, foarte interesant� propunerea mea relativ� la �ntemeierea prtidului
unic, menit nu s� dea Guvernele ��rii, ci s� le sprijine, alc�tuirea lor fiind
rezervat� exclusiv Regelui. Constatarea c� nimeni �n �ar� nu e �n stare s�
determine un curent de mase �i s� se pun� �n fruntea unui partid totalitar afar� de
d�nsul, si c� e bine c� e a�a c�ci altfel am risca o deplorabil� concuren�� ntre
doi dictatori � i-a pl�cut mult. M-am pus la dispozi�ia Majest�ii Sale pentru
convoca-
1 A fost partea esen�ial� a raportului meu, c�ci toate celelalte propuneri germane
pe care mi le f�cuse Goring, Regele le aflase deja, fie direct de la acesta, fie de
la Hitler.
258
rea oamenilor de bun� voin��, �i am explicat c� mi-am luat acest curaj fiindc�
socotesc c� sunt singurul om politic mai �nsemnat �n stare s� �ntemeiez un partid
si s� plec acas�. Oricare altul, un lorga, un T�t�res-cu, un Str�chinescu oarecare,
nu numai c� n-ar mai pleca, dar ar c�uta s� se v�re �n treab� �i ar str�nge lumea
mai mult �n jurul lui dec�t �n al Regelui. Regele m� ascult� cu un vizibil interes.
�Propunerea d-tale e foarte, foarte interesant�. Sunt �i c�teva greut�i. Dar e o
solu�ie. Nu pot s�-�i dau un r�spuns imediat. Las�-m� s� m� g�ndesc c�teva zile..."
� �Desigur, Sire, dar nu prea multe zile. Dup� cele ce s-au �nt�mplat, o solu�ie de
urgen�� se impune. Rom�nii sunt gregari; dac� le distrugi partidele �n care se
aflau �nregimenta�i, trebuie s� le dai altul, �n care s�-�i g�seasc� cel pu�in
iluzia unei n�dejdii de procopsire... Propunerea mea, Sire, nu e interesant� dec�t
pentru o lun� de zile. Dup� o lun� va fi prea t�rziu �i anarhia se va �ntinde ca o
pecingine, �i o reac�ie va fi cu at�t mai anevoioas�...
Audien�a mea durase peste o or� �i jum�tate; am mai vorbit c�teva cuvinte despre
�Steaua Rom�n�", despre Hefter �i despre Consiliul Economic (pentru acesta Regele
n-a g�sit �nc� o formul� definitiv� � nici eu � dar vrea s�-1 men�in�) �i am
plecat.
De la Rege m-am urcat la Urd�reanu s�-1 pun �n curent cu cele petrecute �n audien��
�i s�-1 excit la lupt�. Pe c�nd m� urcam, el cobora: �l sunase Regele. L-am
a�teptat �n biroul s�u unde s-a �napoiat dup� vreo 20 de minute. Regele 1-a pus �n
curent despre propunerile mele �i i-a spus textual: �Argetoianu pretinde c� totul
trebuie s� fie gata �nainte de o lun�..." � �Are dreptate Sire, dac� �nt�rziem, ne
�nec�m �n anarhi-e..." Omul �i �nv�ase lec�ia pe de rost. Urd�reanu s-a ar�tat
�ambalat" pe ideea partidului unic sub �efia Regelui �i sunt convins c� va lucra
din r�sputeri ca s� pun� �n mi�care �i pe Rege.
Azi-diminea�� am fost la C�linescu �i 1-am pus �i pe el �n curent cu cele petrecute
�n audien�a mea. I-am explicat c� fierul trebuie s� fie b�tut c�t e cald, �i c� �n
cazul de fa�� el �i Urd�reanu trebuiau s�-1 bat�... A priceput. C�nd i-am povestit
c� am spus Regelui: �Sire, nu po�i merge mai departe cu un prim- ministru din
alvi��, ia-�i unul t�n�r, din genera�ia Majest�ii Tale, harnic �i curajos...",
C�linescu doar c� nu m-a s�rutat. Cred c� �i el �i Urd�reanu vor lucra pe capete
pentru aducerea programului meu la �ndeplinire. S-ar putea cineva �ntreba ce folos
trag eu din acest program � r�spund foarte simplu: nici unul! Ba ^pl�cerea de a
�ndruma �i convingerea c�-mi servesc �ara, c�ci alt interes nu mai am. Slug� nu m�
fac � �i loc pentru doi st�p�ni nu e �n �ar�.
Regele e regele si e t�n�r, �i mai �n puteri ca mine... S� �ncerce el, eu m�
mul�umesc s�-i dau o m�n� de ajutor, dac� se poate. Dec�t un figurant sau chiar �n
fruntea Guvernului, prefer s� fiu ce sunt.
Alalt�ieri, duminic�, sude�ii din Rom�nia trebuiau s� voteze �n largul M�rii Negre,
pe un vapor german, pentru sau contra lui Hitler (alegerile complementare pentru
reprezentarea teritoriilor anexate �n Reichstag). Furtuna a fost �ns� a�a de mare
pe coasta M�rii Negre �nc�t vaporul n-a putut ie�i din port. Sude�ii s-au mul�umit
cu un chef la Constan�a, pe spezele celui de al IH-lea Reich!
�ntrevedere la Roma �ntre Ciano �i ambasadorul Angliei, lord Perth. Ciano a
declarat c� e r�spunz�tor de tot ce a spus el, si poate da orice explica�ii �n
aceast� privin��, dar nu poate r�spunde de manifest�rile altora...
�n leg�tur� cu manifesta�iile imperialiste la care se dedau macaro-narii, e
interesant de notat un articol al ziarului Volkischer Beobachter, oficiosul lui
Hitler, �n care se afirm� c� �prin recunoa�terea anex�rii Etiopiei, idealul
colonial al Italiei a fost pe deplin satisf�cut"'. De notat asemenea c� pe c�nd
mascal�onii url� dup� Tunis, Corsica �i Nisa, Ribben-trop sose�te la Paris ca s�
semneze un tratat de prietenie �i de pace...
Fosta cas� a lui Cuza-Vod�, �n Gala�i, d�r�p�nat� �i transformat� �n bordel (!!) a
fost reparat� �i sc�pat� de ru�ine prin �ngrijirea It colonelului Victor Ra�iu,
�eful de Stat Major al Diviziei 31 Infanterie. Casa a fost transformat� �n muzeu,
pentru ad�postirea obiectelor r�mase de la fostul Domnitor �i din vremea lui.
�Evenimentele s�ngeroase" din Rom�nia au avut pres� bun� �i �n Anglia. Numai �n
Germania au avut pres� rea, dup� c�te mi-a spus Regele, c�ci ziare nem�e�ti nu s-au
v�zut la Bucure�ti. Regele mi-a mai spus c� �s-a intervenit". Aflu acum c� s-a
intervenit prin Comnen �i c� r�spunsul a fost �c� Guvernul german nu poate �nchide
�n asemenea materie, gura presei". Da�i fiind termenii �n care mi-a vorbit Goring
de Comnen (�c�t va fi Comnen ministru de Externe, va fi greu Germaniei s� se
�n�eleag� cu Rom�nia"), e probabil c� interven�ia printr-�nsul a displ�cut �i ca
consecin�a s-a dat r�spunsul care s-a dat... Ce inutil, pe l�ng� oroarea lui, a mai
fost �i masacrul acesta!
S-a �nchis cafeneaua Corso. Motivul: se f�cea prea mult� politic�. Cafenele sunt
�ns� mai multe pe Calea Victoriei, a�a �nc�t politica se va muta �ntr-alta, dar tot
se va face. M�suri idioate, se aduc pagube nemeritate �ntreprinderilor �i se las�
pe drumuri un personal �ntreg...
Sola �fute c�mpul". C�l�torie spr�ncenat�! Era un pis�log, un megaloman si, �n
fond, nu ne iubea. Ieri-sear� i s-a dat un pr�nz de adio la Externe. Intr-un lung
discurs fostul ministru al Italiei a ar�tat tot ce a f�cut el pentru apropierea
celor dou� ��ri. A f�cut mult, ce e drept, mai ales pe terenul cultural �i
sufletesc.
Junele Andrei a fost numit ministrul Educa�iei Na�ionale �i interimatul lui Arm�nd
C�linescu a �ncetat. Numirea lui Andrei n-a mers u-�or. De trei luni s-a v�ndut
omul noului regim � prin mijlocirea lui C�linescu � dar Gu�ti (�i mai ales M-me
Gu�ti, prin Duduia) s-a opus din r�sputeri la numirea sa. Andrei a fost pe vremuri
subsecretar cu d�nsul �i se certaser� am�ndoi de moarte. Influen�a perechii Gu�ti a
oprit pe loc numirea lui Andrei p�n� �n momentul �n care Regele n-a mai putut
refuza nimic lui C�linescu, �Son executeur � de hautes oeuvres"! Gu�ti e furios,
dar ce e mai nostim e c� e furios �i lorga, fiindc� �n-a fost consultat".
Paranoicul pretinde c� nici o numire s� nu fie f�cut� la Instruc�ie f�r�
consim��m�ntul s�u...
P�n� �i �n Elve�ia a p�truns antisemitismul. Ziarele din mai multe cantoane (Basel,
Geneva, Zurich) cer s� se ia m�suri �mpotriva imigr�rilor ovreilor �i �mpotriva
concuren�ei pe care ace�tia o fac comercian�ilor elve�ieni. Continu� s� sufle
furtuna asupra lui Israel...
Puiu Filitti, aghiotantul Regelui, poveste�te c� la banchetul de la Guildhall fiind
a�ezat �n fa�a lui, a auzit pe lord Halifax morm�ind, pe c�nd vorbea Majestatea Sa:
�It is the bigest m�n in Europa" � �i dup� dou� minute: �the bigest m�n in the
worid1"! Dup� mas� Filitti a spus lui Halifax c� i-a surprins m�rturisirea, c�ci
masa era foarte str�mt�... Bietul Filitti, str�in din na�tere de domeniul ironiei,
a crezut c� face pl�cere nobilului lord � dar nobilul lord a fost cam jenat �i a
replicat: �Ah, ai auzit! Dar e sincera �i adev�rata mea p�rere, adev�rata mea
p�rere, domnule! Nu a fost glum�"!!!
1 E cel mai mare om �n Europa, e cel mai mare om �n lume!
Radu Meitani de�inut �n Sanatoriu la Bra�ov �i 318 gardi�ti din lag�rul de
concentrare de l�ng� Vaslui au semnat proprio motu acte de supunere fa�� de Rege �i
de regim, lep�d�ndu-se totdeodat� �i de Satana. Ziarele toate public� �n facsimile
actele �i semn�turile. Ca s� explice acest proprio motu al gardi�tilor, Arm�nd
C�linescu poveste�te c� dup� ce au aflat moartea lui Zelea Codreanu, gardi�tii de
la Vaslui au fost dispera�i �i c� colonelul comandant al lag�rului de fric� s� nu
se �nt�mple tulbur�ri (?) printre de�inu�i a adus patru mari reflectoare si le-a
a�ezat pe dealurile �nvecinate � reflectoare pe care de�inu�ii le-au luat drept
tunuri. Convin�i c� vor fi bombarda�i �i uci�i cu to�ii, gardi�tii au c�zut �n
genunchi (!!) �i au cerut voie s� semneze act de supunere (!!!). Foarte frumos! Dar
s-a speriat �i Meitani �n spitalul de la Bra�ov de reflectoarele-tunuri de la
Vaslui?
�n realitate bie�ii oameni au semnat probabil de fric� sau �n n�dejdea unui
tratament mai bun, patalamaua pe care le-a pus-o Poli�ia sub nas... Probabil,
deasemeni, c� afirma�ia Regelui, �n audien�a mea de luni, �c� chiar gardi�tii, dup�
informa�iile lui, sunt mul�umi�i c� au sc�pat de teroarea lui Codreanu" n-avea
dec�t aceast� �ubred� baz�.
De fapt, gardi�tii care au mai r�mas dintre vechii conduc�tori ai Mi�c�rii sunt
teroriza�i �i buim�ci�i. Cei c�iva care nu sunt �nchi�i, ca prof Christescu (sc�pat
odat� cu Alex. Cantacuzino, �i care nu trebuie confundat cu popa Cristescu), p�r.
Dumitrescu, Vojen �i al�ii se ascund �i se tem pentru via�a lor. �tiind c� am avut
oarecare bun�t�i pentru ei, mi-au trimis pe Antohi s�-mi spun� c� ei ar voi s�
trimit� circular� (c�ci acum numai ei au r�mas �n fruntea Mi�c�rii) c�tre to�i
militan�ii lor �i s� le impun� lini�te �i s�-i opreasc� de la violen�e �i de la
atentate, dar nu �tiu cum s� fac� c�ci curierii lor sunt �mpu�ca�i c�nd sunt
prin�i, a�a �nc�t nimeni nu mai vrea s� fac� pe curierul. Toate atentatele din
ultima vreme � zic ei � au fost s�v�r�ite din ini�iativa local�, f�r� �tirea �i
f�r� voia centrului Mi�c�rii, centru care, a�a ascuns cum e, nu a �ncetat de a
exista nici o zi. C�ci Garda are listele ei �i �ndat� ce unul cade, altul demult
desemnat �i ia locul, p�n� cade �i el �i e �nlocuit la r�ndul lui... Am �ntrebat de
ce trimit la mine �i nu la C�linescu sau la Urd�-reanu care ar putea s� le
�ndeplineasc� dorin�a mai iute dec�t mine. Antohi mi-a m�rturisit c� gardi�tii nu
vor s� aib� nici un contact nici cu C�linescu, nici cu oamenii Regelui, nici cu
al�i oameni politici, �i c� sunt singurul care le inspir respect. �Fiindc�
gardi�tii �mi cer un sfat �i o interven�ie, �i dau drag� Antohi urm�torul r�spuns:
�i sf�tuiesc s� se lini�teasc� �i s� dea dovad� de supunere, �n a�teptarea unor
zile mai bu-
262
ne pentru ei � �i f�g�duiesc c� voi trimite la locul competinte cererea lor de a
trimite o circular� de pace celor care mai cred �ntr-�n�ii..." �i cu aceste cuvinte
am ridicat �edin�a.
A ap�rut decretul lui Grigorcea de punere �n disponibilitate, f�r� nici o motivare.
7 decembrie. Un nou atentat la Cern�u�i. Un copil din clasa a VIII-a a tras dou�
focuri de revolver �mpotriva colonelului Christescu, pre�edintele Tribunalului
militar din Cern�u�i... Atentatorul a fost prins; e un gardist militant �i �i-a
dest�inuit complicii. Toat� clasa lui era gardist�, inclusiv profesorul ei
diriginte... Tot tineretul e contaminat �i boala va fi greu de lecuit...
Mascal�onii manifesteaz� mai departe, dar Ribbentrop a sosit ieri la Paris, a fost
primit cu cinste, a semnat actul de prietenie dintre Fran�a �i Germania, act prin
care ambele ��ri recunosc ca definitive grani�ele lor actuale � �i a benchetuit cu
Daladier �i cu Bonnet... S� fie �ntr-adev�r �nceputul unei ere noi �n Occidentul
Europei? Prea mult� �ncredere nu exist�, de o parte �i de alta, dar mai ales �n
Fran�a...
De c�nd fabricam Constitu�ia, ast�-prim�var�, n-am avut zile at�t de �nc�rcate ca
alalt�ieri luni, ieri, mar�i �i azi. S-au ab�tut deodat� asupra mea afacerea
�Stelei Rom�ne", audien�a la Rege (cu accesoriile ei, �ntrevederile cu C�linescu �i
cu Urd�reanu) �i nem�ii de la Dresdner Bank. �i �n fiecare zi, �i de dou� ori pe
zi, mese care nu se mai sf�r�eau. .. Plictiselile politicii mi-ar fi fost de ajuns,
am mai avut �i pe ale �Stelei Rom�ne". Reorganizarea direc�iei a devenit �n fine un
fapt �ndeplinit. Consiliul de luni a primit demisiile lui Osiceanu �i Rogers �i a
numit director general pe M�t�saru �i director general adjunct pe An-got. �n
Comitetul de direc�ie a intrat �i Bujoiu, pe care Consiliul 1-a cooptat �n calitate
de reprezentant al Statului (ca ac�ionar).
Mai mult� b�taie de cap am avut cu lichidarea diferendului dintre grup�rile de
b�nci (englez �i francez de o parte � rom�n de alta!). N-au trebuit mai pu�in dec�t
3 �edin�e de Comitet a c�te 2 ore, f�r� s� mai socotesc �i colocviile particulare.
Diferendul �ntre grupul rom�n �i cele str�ine dura de 5 ani �i paraliza �ntreaga
activitate a Societ�ii. M�rul de discordie era comisionul de 5% perceput asupra
tuturor v�nz�rilor de c�tre �Steaua British" sau de c�tre �Steaua Fran�aise".
Rom�nii ce-
reau, sau s� se suprime comisionul, sau s� se �mpart� �n trei (o treime de fiecare
grup). La Londra am avut impresia c� englezii primiser� aceast� solu�ie din urm�.
Fraser, cu care am avut o lung� convorbire, fusese categoric �n aceast� privin��.
La Paris, sf�r�iser� prin a primi �i francezii solu�ia �mp�r�irii pe�che�ului.
R�m�sese �n�eles c� chestiunea s� fie definitiv tran�at� la Bucure�ti, cu prilejul
Consiliului din 5 decembrie. Spre marea mea mirare, englezii au sosit cu o falc� �n
cer �i alta �n p�m�nt. Nu mai voiau s� �tie de nimic fiindc� Regele calomniase
�Steaua Rom�n�" la Londra; ar fi spus anume lui Leith Ross c� la �Steaua Rom�n�" se
petrec lucruri oribile (�awfull thinks"). ��n asemenea condi�ii � spuneau englezii
� nu mai avem nici o �ncredere �n afacere �i nu vrem nici s� mai b�g�m bani, nici
s� mai facem sacrificii �i favoarea rom�nilor, c�ci ce se mai poate a�tepta �ntr-o
afacere despre care Regele vorbe�te �n asemenea termeni?" Deja �n scris, de la
Londra, mi se comunicase sup�rarea englezilor, care nici nu mai voiau s� vin� la
Bucure�ti. Dup� insisten�ele mele au venit totu�i; i-am convins c� trebuia s� fie o
ne�n�elegere la mijloc. Regele nu putuse spune cuvintele ce i se atribuiser�. �n
audien�a mea de luni am avut alte lucruri mai importante de vorbit cu Vod�, a�a
�nc�t n-am putut sa descurc �nc� toat� �nscenarea cu �Steaua" � care r�m�ne de
descurcat, �i-mi voi face o pl�cere s� o descurc � dar la repezeal� am putut ob�ine
adev�rata versiune a incidentului de la Londra. Iat� ce mi-a spus Regele: �Leith
Ross mi-a cerni protec�ia mea pentru �Steaua Rom�n�. Am r�spuns: nu pot a-corda
protec�ia mea societ�ii c�t timp e �nvinuit� de a fi comis ilegalit�i. S�-�i
limpezeaz� situa�ia, �i se va bucura de toat� solicitudinea mea".
�n treac�t am protestat cu vehemen�� contra acuz�rilor aduse �Stelei" �i Regele mi-
a replicat: �Cu at�t mai bine dac� nu e nimic".
�n fine, ce s� o mai lungesc. A fost Albert Stern la Miti�� Constanti-nescu, a fost
Mercier la Rege �i lucrurile s-au �mp�cat. Cred c� de a-cum �nainte va domni �n
fine pacea, at�t la �Steaua Rom�n�" c�t �i �ntre grupurile de b�nci participante.
8 decembrie. Asear� am primit o invita�ie la dejun pentru m�ine, din partea
Regelui. S� se fi hot�r�t s� treac� la execu�ia planului meu, adic� la �nfiin�area
partidului unic?
Gu�ti face scandal mare pe numirea lui Andrei la Instruc�ie, �nt�l-nindu-1 ieri mi-
a spus c� dup�-amiaz� are audien�� la Rege ca s�-i spun�, el, tot ce �tie despre
noul ministru. �E b�iat de pescar de la Br�ila",
264
�mi urla Gu�ti �n obraz, �in�ndu-m� de un nasture � �i b�iat de pescar a r�mas. E o
canalie, e un intrigant �i nu �tie nimic! Dac� r�m�ne la Minister, am s� o spun
Regelui, plec eu de pretutindeni. De la Funda�iile Regale, de la Expozi�ia din New
York, de la toate..." Nu va pleca nic�ieri. Opunerea lui Gu�ti �i a lui lorga n-a
�mpiedicat pe C�linescu s� instaleze ieri pe Andrei la Instruc�ie, cu alai mare.
C�linescu a f�cut un mare discurs, a vorbit despre opera �ndeplinit� �i despre ce
mai r�m�ne de f�cut, ca un �ef de Guvern... A spus lucruri bune dar �nc�, totu�i,
prea mult� vorb�rie. C�linescu are calit�i dar nu se poate dezb�ra de obiceiurile
de partid �i �i place s� tr�nc�neasc�.
�n Japonia, �ntre 4 noiembrie �i 4 decembrie, adic� �n spa�iul unei luni, au fost
600 de cutremure. E de ne�nchipuit cum �ara asta a putut realiza progrese at�t de
uimitoare pe un teren at�t de instabil...
Starea rectorului �tef�nescu-Goang� s-a agravat. Complica�ii pulmonare. S-a agravat
paralel �i situa�ia gardi�tilor �nchi�i la R�mnicul S�rat. De va muri Goang� mai
scap� c�iva din ei de sub escort�... C�linescu e la p�nd�!
Vizita lui Ribbentrop la Paris decurge �n mijlocul celei mai calde cordialit�i.
Mese, Soldatul necunoscut, muzeul Luvrului, Asocia�ia Fran-ce-Allemagne � ministrul
Reichului a trecut prin toate cu sur�sul pe buze. E un pas serios pe calea
apropierii �ntre Fran�a �i Germania. Presa francez� e �nc�ntat�, afar� de Le
Populaire, ziarul lui Blum care pretinde c� �n�elegerile �i tratatele bilaterale nu
fac un ban, �i c� numai securitatea colectiv� �nseamn� ceva!! Sunt cam �nt�rzia�i
�n p�rerile lor amicii sociali�ti! O not� strident� o mai �nf�i�eaz� �i dl
Pertinax, care �uier� �mpotriva Germaniei �i o acuz� c� a venit s� ob�in� din
partea Fran�ei tot felul de avantaje imaginare. Cum putea s� vorbeasc� bine un
Griinberg despre inten�iile �i actele lui Hitler?
�i presa englez� salut� cu bucurie apropierea franco-german�. �n I-talia �ns�
manifest�rile antifranceze continu� �n mai toate ora�ele mari, de�i Guvernul
italian a declarat oficial c� nu-�i �nsu�e�te lozincile mas-cal�onilor.
Intervievat, Ribbentrop a declarat unui ziarist francez c� axa Berlin-Roma e
constituit� �n vederea planurilor �i ideilor de ordin general �i c� afacerile
particulare ale fiec�rei ��ri nu o privesc dec�t pe a-ceasta. Axa �i Germania n-au
�n consecin�� nici o atitudine de luat �n ce prive�te ultimele manifesta�ii publice
�n Italia (?). Probabil, totu�i, c�
au un cuv�nt de spus si c� 1-au spus, c�ci Guvernul italian cel pu�in pare s� o
lase mai moale.
�n dezbaterile Camerei Comunelor, ministrul Coloniilor Malcolm Mac Donald a f�cut o
lung� expunere � provocat� de interven�ia opozi�iei � �i a declarat c� Anglia e
ferm hot�r�t� s� nu cedeze nici un teritoriu colonial, c� nu urm�re�te dec�t binele
popula�iilor locale �i c� �n nici un caz nu se va dispune de ele f�r� voia lor.
Amin.
Fiecare zi cu inova�ia ei fericit�: s-a introdus �salutul sportiv pentru Rege".
Adic�, �nainte de �nceputul oric�rei manifest�ri sportive, �eful fiec�rei echipe
(�i c�nd sunt str�ine?) va striga: �Pentru Majestatea Sa Regele!", iar membrii
echipelor vor r�spunde �n cor: �Tr�iasc�, tr�iasc�, tr�iasc�!" Frumos, frumos,
frumos!
Aceea�i zi, seara. Invita�ia de m�ine la dejun, la Palat, nu e cum am crezut �n
primul moment, �n leg�tur� cu audien�a mea de luni. Suntem pofti�i, to�i
Consilierii Regali, �n scopul probabil s� se mai calmeze ner-vii lui lorga, lui
Vaida �i ai doctorului Angelescu (!!). C�linescu �mi afirm� totu�i c� din audien�a
sa de ieri rezult� c� Regele va merge pe calea pe care i-am trasat-o si c� �n
cur�nd voi primi indica�ii precise, de Sus, �n aceast� privin��.
T�t�rescu a fost numit ambasador la Paris, o dovad� a� putea crede, c� sugestiile
mele prind. Sunt exact opt zile (adic� vor fi m�ine opt zile), vorbind cu Urd�reanu
(pe la care trecusem ca s� cer audien�a mea) �i �ntrebandu-ne am�ndoi ce s-ar putea
face cu T�t�rescu ca s� nu mai �ncurce lumea cu politica lui, am sugerat numirea sa
ca ambasador la Paris. �Minunat� ideea a replicat Urd�reanu, dar crezi c� va
primi?"
� �Pe garan�ia mea". Ideea a prins �i a fost repede adus� la �ndeplinire. Cesianu a
demisionat alalt�ieri, adic� i s-a cerut demisia, T�t�rescu a fost chemat de Rege
care i-a impus (zice Gut�) Ambasada, agrementul a fost dat �n 24 de ore �i noul
ambasador depune m�ine jur�m�ntul �i pleac� poim�ine.
�nt�mpl�tor, eram tocmai poftit azi la dejun la T�t�rescu. Primea felicit�rile cu o
pref�cut� resemnare, �n fond e mul�umit c� va cuceri Pa- � risul � dar totu�i,
aceast� numire e o decep�ie pentru el, spera s� joace un rol politic aci, o ciudat�
iluzie, pentru un om at�t de dibaci... Consider� misiunea lui ca temporar�; d-na
T�t�rescu nici nu vrea s� se instaleze la Paris, va merge numai din c�nd �n c�nd,
va r�m�ne la Bucure�ti, cu b�iatul, cam �ubred de s�n�tate �i care urmeaz� cursul
liceului.
266
La T�t�rescu era �i Miti�� Constantinescu, numai dragoste pentru mine. Vrea s� ne
�n�elegem pentru revizuirea Codului de Comer�, at�t de nenorocit promulgat de
u�uraticul lamandi.
T�t�rescu m-a luat la o parte: �Am mu�truluit pe Miti��, i-am spus s� nu se
despart� de d-ta, e�ti omul situa�iei. �i d�nsul ca toata lumea e de p�rere c� a�a
nu mai poate merge. Voi avea m�ine o audien�� la Rege �i �i voi spune l�murit c�
numai d-ta po�i salva situa�ia �i c� trebuie s�-�i �ncredin�eze Guvernul".
� ��i mul�umesc, drag� T�t�rescu, dar nu �reflectez�, cum zice Caragiale, nu vreau
s� m� mestec �n ��r�e"... El: � �Trebuie!" � Eu: �O fi trebuind dar nu vreau. Pot
servi pe Rege �i din afar� de Guvern, �i �nc� mai bine!"
Pe de alt� parte am aflat c� e vorba s� r�m�n� Patriarhul, dar s� fie numit
C�linescu vicepre�edinte. Ar fi bine. �n precipitata mea conversa�ie cu Urd�reanu
am indicat pe C�linescu ca cel mai nimerit succesor al Patriarhului, �n acest
moment. Numirea lui ca vicepre�edinte, dac� se va face, va fi o dovad� mai mult c�
se �ine seam� de sugestiile mele, c�ci vicepre�edin�ia n-ar fi dec�t o treapt� spre
Pre�edin�ia plin�. E vorba asemenea de numirea lui Gafencu �n locul lui Comnen.
Aceasta ar fi o gre�eal�, mai �nt�i din cauza nevesti-sii, apoi fiindc� Gafencu n-
are destul� experien��, �n momente at�t de ginga�e.
Una bun� a lui Cesianu. Dup� ce a aflat de ridicarea Lega�iei din Paris la rangul
de Ambasad�, ar fi spus: �Ce importan��, domnule, c� m� face ambasador (!!!).
Ambasador, ministru, sau simplu secretar � nu e rangul care face treaba, ci omull"
T�t�rescu trebuie s� fie prad� remu�c�rilor, c�ci dup� cum se vede, a omor�t un om!
La dejun la T�t�rescu era �i Cancicov, numai zah�r �i miere, �i el. Mai era �i
Tilea, alt� s�m�n�� de ambasador, c�ci se vorbe�te mult �i de numirea lui la
Londra. Numirea lui Comnen la Vatican e aproape sigur�...
T�t�rescu vrea s� r�m�n� la Banca de Credit �i m� roag� s�-i �in eu locul. Dac�-1
va l�sa Regele, c�ci acum a devenit �i Regele mare ac�ionar al B�ncii...
Pildner1, �n treac�t prin Bucure�ti, vine la mine foarte �ngrijorat �i indignat,
�ngrijorat, fiindc� Clodius i-a spus c� Germania trebuie s� lucreze �i prin Banca
de Credit, fiindc� e ac�ionar Regele, ceea ce ar fi �n paguba Bancarei, cu capital
german! Indignat, fiindc� Banca de Credit
1 Director la Dresdner Bank �i vicepre�edinte la Bancara.
;,�
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938____________________267
e o banc� ovreiasc� �i ar fi o ru�ine ca Reichul s� �mbog�easc� pe jidani! L-am mai
calmat, ar�t�ndu-i c� e loc �n Rom�nia �i pentru dou� �i pentru trei b�nci care s�
lucreze cu Germania � iar �n ce prive�te �chestiunea ovreiasc�" Banca de Credit s-
ar putea �arianiza" si ea...
Parc� am fost prooroc; dup� Pildner a venit Kaufmann la mine s�-mi vorbeasc� despre
o asemenea �transformare". E dispus s� plece chiar d�nsul din fruntea b�ncii, dac�
ar fi �n interesul ei...
9 decembrie. Ce se ascunde valahilor;
,^4pres la mort de Codreano
L 'irritation en Allemagne
La presse allemande apres avoir public sans commentaires la nou-velle de la mort de
Codreano et de douze autres membres de la Garde de Fer, citait trier de nombreux
journaux etrangers, polonais, hongrois, italiens et meme fran�ais, exprimat des
doutes sur la version officielle de cette mort.
Aujourd'hui onpeut lire dans la plupart des joumaux allemands des articles
affirmant qu'il s'agit d'un meurtre dont le gouvernement rou-main et surtont Ies
juifs qui l'inspirent, seraient responsables.
Dans plusieurs quartiers de Berlin des affiches ont ete placadrees sur Ies
devantures des magasins, protestant contre la mort de Codreano et des chefs de la
Garde de Fer. Dans la courant de la journee de Sam-edi la police a procede � leur
enlevement.
Ces affiches portaient pour titre: �Revanche pour Codreano"!, �A f�s Ies juifs
roumains!" on encore: �Nous rendrons Ies juifs responsables de la mort de Codreano!
�
On apprend que des centaines de membres de la Garde de Fer, de crainte d'etre
arretes ont passe la frontiere roumaine la nuit derniere et se sont remgies en
Tchecoslovaquie. Beaucoup on mete continue leur voyage jusqu'en Allemagne.
Dans Ies milieux nationaux-socialistes allemands Ies evenements de Roumanie ont
provoque une vive irritation. On y declare qu'on s'atten-dait, apres Ies entrevues
du roi Carol avec le chancelier Hitler et avec le marechal Goring, � la mise en
liberte des chefs de la Garde de Fer. On pretend meme que le roi Carol aurait donne
certaines assurances � ce sujet.
En tout ca�, le rapprochement eventuel entre l'Allemagne et la Roumanie, qui avait
ete discute pendant le sejour du roi Carol en Allemagne, semble gravement
compromis. . , , ^,, ,
n
268
(Extras din ziarul Le Temps din 5 decembrie)
Din aceste informa�ii ar rezulta c� �irita�ia" din Germania e mai mult �ndreptat�
�mpotriva ovreilor dec�t �mpotriva Regelui Carol �i a Guvernului rom�n. Faptul c�
Poli�ia a rupt afi�ele e semnificativ. Ca s� se �n�eleag� cu Rom�nia de azi,
Germania n-are nevoie de Garda de Fier: se poate �n�elege cu Regele Carol de-a
dreptul, �i Hitler �i Goring o �tiu.
�n conferin�ele din Paris, dintre Ribbentrop �i reprezentan�ii Guvernului francez
s-a vorbit �i despre garantarea grani�elor Cehoslovaciei. Ribbentrop s-a �ns�rcinat
s� ob�in� recunoa�terea actualelor frontiere cehoslovace din partea Ungariei �i a
Poloniei, �ndat� ce aceste recunoa�teri vor fi ob�inute, se va proceda la
�ncheierea actului de garan�ie interna�ional�, hot�r�t� la Miinchen �n septembrie.
S�b�reanu, fostul primar liberal de Galben, a fost condamnat la 2 ani �nchisoare
pentru un ghe�eft de pavaj s�v�r�it �n complicitate cu firma Mateescu, �n care era
interesat �i d�nsul, �n plus la 7 �i ceva milioane lei de desp�gubiri Prim�riei.
Frate cu d-na Leonida, S�b�reanu era un b�iat simpatic �i activ. Lui se datore�te
cl�direa Prim�riei din pia�a Am-
zei.
Mi se afirm� c� M�gureanu paraclisierul subsecretar de Stat la Pre�edin�ie e ovrei.
Nu cred, c� prea e prost ca s� fie ovrei...
10 decembrie. Dejunul oferit ieri de Rege Consilierilor Regali ar fi fost o
nenorocire f�r� lorga, care a fost o adev�rat� gr�din�. To�i ceilal�i, stau pe
scaune �i t�ceau, ca cucuvelele pe crac�, �n a�teptarea buc�elelor care s� le cad�
�n cioc.
Invita�ia era pentru ora 13,30. lorga n-a sosit dec�t la 13,35. Aghiotantul de
serviciu cobor�se deja de vreo trei ori �n holul �n care a�teptam, s� vad� dac�
suntem to�i, ca s� anun�e pe Rege. �n fine a sosit �i Z�natecul, umflat, bosumflat,
mai str�mb ca oric�nd, �in�ndu-�i falca st�ng� pe care tot ap�sa cu o c�rp� cu
preten�ii de batist�. A intrat v�i-t�ndu-se de la u��, �n chip de bun� ziua. �Mi-
hie rhreu, rhreu de tot. Biata Cathinca a�teapt� s� o thaee...! Sunt �ntr-ho stahre
de enerhvare denedescris...!"
Dejunul a fost servit �n sala cea mic� de m�ncare. Au luat parte Regele, Voievodul,
Patriarhul, Mironescu, dr Angelescu, Vaida, lorga, Ba-lif, T�t�rescu, general
V�itoianu �i subsemnatul; din partea Cur�ii � Urd�reanu, Flondor �i It colonel
Filitti. Cu totul 14 persoane.
________ �NSEMN�RTilLNlCE, 1938____________________269
Teatrul a �nceput cum ne-am a�ezat la mas�. La dreapta Regelui st� Patriarhul, la
dreapta Patriarhului, lorga. �Suntem vecini, domnule lorga!" � a constatat cu un
sur�s Patriarhul l�s�ndu-se pe scaun. �Vecini da � a r�spuns ar��gos �n auzul
tuturor dl Profesor � dar complici nu"\ Regele s-a uitat la mine � st�m �n fa�a lui
� �i mi-a f�cut un semn ironic. Avea el s� mai aud� altele �n timpul mesei! Cum a
plesnit pe Patriarhul, dl Profesor �i-a �ndreptat privirile c�tre mine, �i cu glas
�i mai tare: �Eih, ce zici de guverhnarrrea asta?" �i dup� obiceiul s�u c�nd
�ntreab�, r�spunde tot el: �S�-�i spun eu: ho�ii vor s� intre �n Guvern �i Guvernul
intr� �n ho�i �i �i �mpu�c� (???)....! Numai c� a �mu�ca lumea f�r� judecat� nu e o
metod� de guvernare!"
Cam enervat, Regele a ripostat: �A cui e vina?" � lorga: �S� nu se supere dl
T�t�rescu, a lui Ion Br�tianu �i a liberalilor, care, ca s� jongleze cu d�n�ii �n
politic�, a dat drumul tuturor exponen�ilor celor mai suvbersive curente s�-�i
�ncure caii..." � Rgele: �E �i vina profesorilor..." � lorga: �Nu e vina
profesorilor, Sire, � profesorii sunt f�r� vin� fiindc� nu exist�. Nu exist�
profesori �i nu exist� studen�i. De mai bine de zece ani nu mai sunt �n Universit�i
dec�t agen�i electorali, clien�i personali �i zurbagii s�lbatici... A�a se �i
potrive�te �ntr-o �ar� �n care unii trag cu revolverul �i al�ii r�spund cu carabina
de ordonan��. .." �i domnul Profesor �i-a golit punga de venin. A tras �n dreapta,
a tras �n st�nga. Cel asupra c�ruia s-a dezl�n�uit mai mult a fost Andrei, noul
ministru al Instruc�iunii, �domnul acela, eih, pe cahrrre eu nu-1 phrrimesc �n casa
mea, fiindc� arrrh necinsti-o1 ... Eih, se zice c� e fiul unui pescarh din Br�ila,
darh nu e adhev�rrrat, e fiul lui Stere, e fiul natural al lui Stere, �i seam�n� ca
dou� pich�turi de ap� � are capul lui Stere, �i are sufletul lui Stere, Eih, e o
canalie, un intrigant �i un ignorant..." Toate astea fiindc� nu fusese consultat
pentru numirea noului ministru, Instruc�ia fiind fieful s�u.
De la Andrei, paranoicul a trecut � cum sare el de obicei din �ea �n pu� � la
palatul Funda�iei Ferdinand din Ia�i pe care 1-a criticat cu mult� verv�. �Eih,
cine o fi aprobat planul acela, cu cupole vieneze, cu balcoane napolitane, o
nemaipomenit� oroare..." Regele (r�z�nd): �Eu..." � lorga: �Majestatea Voastr� n-a
fost bine inspirat� �n acea zi... De altminteri Majestatea Voastr� e r�u inspirat�
destul de des, de c�tva timp..." �i cum vedea oarecare nedumerire pe fe�ele
comesenilor, dup� aceste cuvinte a continuat: �Da, da, domnilor, nu se �mpu�ca un
1 Trebuie s� fi f�cut aceast� fraz� o deosebit� pl�cere Regelui, care prime�te �n
casa lui, pe zisul Andrei...
�*.**..& .^�.-;.. �..', .... .�u
270
om care n-a fost condamnat la aceast� � s� ne fereasc� Dumnezeu �, nu se poate
trece peste o sentin�� de condamnare..." �i dup� un moment de t�cere general�:
�Eih, �i apoi palatul din Ia�i n-are nici o perspectiv�, cu oroarea aceea de
statuie a�ezat� de Prin�esa Sturdza �n mijlocul str�zii, cu cl�dirile �i cu
gardurile din fa��, cu pu�c�ria transformat� �n c�min pentru derbedei al�turi � n-
are nici o perspectiv�1...
�i toate sunt chestiune de perspectiv� �n via��. Unii r�m�n �ns� cu perspectiva �i
al�ii... cu restul! Ha, ha, ha!!" R�dea de unul singur. Pe c�nd vorbea, se tot uita
la mine, ca �i cum ar fi invocat m�rturia sau a-probarea mea � subit� simpatie care
m-a mirat la �nceput, dar al c�rui singur scop a fost s� ajung� la constatarea:...
�Eih, sub guvernarea d-tale �i a mea, n-am �mpu�cat pe nimeni �i timp de 13 luni am
men�inut o ordine perfect�. N-am men�inut-o?" � Eu: �Ba da, dar s-au cam schimbat
vremurile"!
� El: �Nu s-au schimbat vremurile, s-au schimbat oamenii, din nenorocire! ..." Eu
(cu un z�mbet): ��i Guvernele..." El: �Din fericire!...."
�i a �inut-o �nainte cu aiureala, p�n� ne-am sculat de la mas�. Regele a luat-o
�nainte, spre �fumoir", noi dup� el. Mai to�i eram buim�ci�i. .. Doctorul
Angelescu, cadavru galvanizat, s-a ag�at de pulpana domnului Profesor, r�mas cam
stingher.
�n �fumoir", cum a intrat, Regele a venit repede spre mine s�-mi spun� c� a dat
dispozi�iile necesare pentru ca Codul de Comer� cel nou, �n jurul c�ruia s-a f�cut
at�ta larm� s� fie trimis �n studiul Consiliului Superior Economic, c�ruia �i da
astfel de lucru, p�n� s� g�sim o formul� definitiv� a func�ion�rii lui. Am ar�tat
Regelui c� m� prevenise despre a�a ceva �n ajun, Miti�� Constantinescu, pe care-1
v�zusem la T�t�rescu �i c� voi c�uta s� m� �n�eleg �i cu el. Mul�umit, Regele a
trecut �n politica extern� �i am vorbit iar�i de chestiunea cu Germania. Cu toate
cele scrise de ziare despre manifesta�iile de la Berlin, nimic esen�ial nu s-a
schimbat �n raporturile celor dou� ��ri. �n cursul conversa�iei Regele mi-a dat o
formul� excelent�, pe care a servit-o �i la Paris �i la Londra: �Rom�nia vrea s�
tr�iasc� �n cea mai bun� �n�elegere �i prietenie cu ��rile �n care are interese:
pentru moment, majoritatea intereselor rom�ne�ti sunt �n Germania". �i a mai
ad�ugat: �Am spus �i la Londra �i la Paris, dac� nu vre�i ca aceast� majoritate s�
devin� o totalitate, �ntre�ine�i vii interesele noastre �n ��rile dvs., ajut�ndu-ne
s� �nvingem dificult�ile noastre economice". Regele mi-a mai dat am�-
1 Dac� e a�a de ur�t palatul Funda�iei din Ia�i, de ce s� i se mai dea �i
perspectiv�? Dar logica �i lorga sunt dou�. t t
>t> � ,w\
nunte asupra conversa�iei sale cu Goring �i printre acestea unul foarte interesant
privitor la preten�iile germane �n materie de petrol, �mi era fric� c� �n planul
economic de 5 ani pe care vor s� ni-1 propun� nem�ii s� nu se cear� cantit�i de
petrol pe care s� nu le putem da f�r� a periclita restul comer�ului nostru.
Propunerile nem�ilor ar fi �ns� foarte acceptabile: din petrolul pe care �l
producem ast�zi, nu ne-ar cere mai mult dec�t le d�m, din petrolul pe care 1-ar
descoperi ei �ns� � c�ci ar veni la noi cu posibilit�i mari de explorare �i de
eventual� exploatare � ar trebui s� le d�m cea mai mare parte din cantit�ile
disponibile bine�n�eles.
Nu era locul s� reiau cu Regele discu�ia �programului intern". M-am m�rginit s�-1
previn c� voi remite lui Urdareanu o schem� de organizare a noului partid.
Conversa�ia noastr� a durat cam mult, ceea ce a enervat pe lorga. Dup� mine, Regele
i-a adresat c�teva cuvinte, dar probabil nu destule. Vorbeam cu Mironescu; deodat�
m-am pomenit cu Nebunul: �Eih, d-ta ai avut secretele d-tale, am avut �i eu pe ale
mele. Dar eu nu-�i spun pe ale mele, ca s� nu te provoc pe d-ta s� spui pe ale
dumitale. . ." � �D-le lorga, din nefericire eu n-am secrete, c�ci dac� a� avea �i
le-a� m�rturisi numaidec�t, te �tiu din fire discret. . ." A r�s, dar dintre buze
�i ie�eau aburi de venin, �ntorc�ndu-se spre grupul de la u��, erau V�itoianu,
Urdareanu, Filitti si Balif, a mai l�sat s� cad�: �leh, �n paradisul acesta am
v�zut cum se intr�, dar acum vreau s� v�d cum se iese!" � �i a plecat, cel dint�i
(de�i venise cel din urm�), mitoc�ne�te, �nainte s� plece Regele, sub pretext c�
are treab� la Academie. A plecat �i a l�sat pe urma lui, cum las� c�inele o
murd�rie, un volum imprimat la tiparni�a din V�leni. �i a mai l�sat �i un volum,
penultimul, din Istoria Rom�nilor, pe care o scrie �ca s� �nfunde pe Giurescu". Ce
amestec de �nsu�iri superioare �i de fenomenale lipsuri �i sc�deri mai e �i omul
aces- , ta! Zi-i nebun �i las�-1 �n pace!
Am aflat ieri prin Urdareanu c� Vaida �prime�te" s� mearg� la Berlin. M-am crucit.
C�linescu mi-a spus mai mult: nu numai c� prime�te, dar a cerut s� mearg�l Pus de
Rege, C�linescu 1-a �ntrebat dac� nu vrea s� intre �n Guvern, �ntrebare la care
fratele Alexandru a r�spuns cu �mersi, nu" � dar a continuat: �Dac� Regele vrea s�
m� �ntrebuin�eze s� m� trimit� la Berlin, acolo mi-ar place �i a� putea s� fac
treab� bun�!" Regele a fost �nc�ntat: a mai cur�at definitiv un partid. �i eu cred
c� numirea ar fi bun�; Vaida ar reu�i la Berlin si ar �ntre�ine acolo antipatia
�mpotriva ungurilor.
272
Ieri-sear� de la ora 7 la ora 81/2 conferin�� la biroul lui Urd�reanu la Palat,
�ntre acesta, Arm�nd C�linescu �i mine pe chestiunea partidului unic. De complect
acord cu mine asupra necesit�ii partidului, am g�sit pe C�linescu mai rece asupra
modului de organizare �i mai ales de �ntemeiere propus de mine. �n loc de o
convocare unic� la Bucure�ti propune c�te una pe �inut (dobitocul! �i e fric� s� nu
iau eu prea mult ascendent! Parc� a� putea fi concurent la locul s�u de vechil �i
de c�l�u). Ar�t neajunsurile. Declar totu�i c� esen�ialul este �efia Regelui. Tot
restul e f�r� importan��. Recunosc �i C�linescu �i Urd�reanu. Suntem to�i trei de
acord c� odat� proclamat partid, organiza�ia lui trebuie des�v�r�it� prin lege �
partidul unic trebuia s� fie un organ de Stat, ca �n Italia �i �n Germania. Explic
interlocutorilor mei schema de organizare pe care am adus-o pentru Rege �i pe care
o reproduc pe pagina al�turat�. Observa�ii de am�nunt at�t din partea lui
C�linescu, c�t �i din a lui Urd�reanu. Chestiuni iar� importan��. Urd�reanu ia
schema pe care o va discuta cu Regele �i va c�uta s�-1 conving�. Spune �i C�linescu
ceva bun: �Totul trebuie s� fie gata p�n� duminica viitoare1, s� nu r�m�n� oamenii
�n v�nt pe vacan�ele Cr�ciunului...."
Alalt�ieri, joi, Gafencu era 99,5% ministru de Externe; ieri nu mai era deloc. A�a
sunt moravurile Seraiului...
SCHEMA
MAJESTATEA SA REGELE
�eful Frontului
Ierarhii
Consultativ la dispozi�ia Majest�ii Sale (Consilieri Regali) pentru misiuni
speciale �i temporare de �ncredin�at membrilor s�i
Marele Sfat
100 de membri printre care Ierarhii, Secretarii Generali �i Secretarii �inuturilor
Competen�a:
a) ratific� �ndrum�rile de principiu;
b) alc�tuie�te listele de candida�i pentru toate alegerile cu caracter general;
c) ultima instan�� disciplinar�.
18 decembrie.
Secretarii generali (trei)
Organe de execu�ie Erarhia politic� �i social� Organiza�ia politic�, presa,
propaganda, ac�iunea politic� �i social�:
a) Sec�iile de Siguran�� (S.S.)
b) Sec�iile de lupt� (S.L.)
, Forma�iunile jude�ene, forma�iunile locale (pe baz� de statute tip) �s l Secretar
�i un Sfat de fiecare �inut "
Erarhia economic�: Cooperativele Asocia�iile mutuale Asigurarea social� (fiecare
organizate pe baz� de statute speciale)
Erarhia tineretului �i a preg�tirii sociale: Str�jeria
Forma�iile premilitare
Forma�iile feminine (alc�tuite conform legilor de organizare �i de func�ionare).
T�t�rescu a depus jur�m�ntul asear� �i a plecat azi. �n grupul s�u politic e mare
indignare: to�i �l �njur� �i-1 trateaz� de dezertor �i de mincinos. Ieri la ora 3
1/2 a spus �nc� lui Incule� c� nimic nu era adev�rat �i c�nupleac�l
Condamnarea lui S�b�reanu � cel mai pu�in vinovat, dac� chiar e vinovat � nu e de
bun augur pentru bandi�ii de la Dolj �i din Prahova. Te pomene�ti c� odat� patronul
� �i poate beneficiarul lor � plecat, �nfund� �i ei pu�c�ria!
Tratativele economice dintre Germania �i Rom�nia pentru preg�tirea planului ce se
proiecteaz� ar urma s� fie conduse dup� c�te mi se spune, de Wohlthat din partea
Germaniei �i de Malaxa din partea Rom�niei. Pentru Wohlthat nimic de zis � pentru
Malaxa, prea multe...
�i popii, �n num�r de 34, �nchi�i �n lag�rul de poc�in�� de la Sada-clia
(Basarabia) au f�cut act de supunere �i de credin��, pe care gazetele de azi-
diminea�� l public� �n facsimile, cu semn�turile.
Din sanatoriul de la Bra�ov, Nae lonescu, Radu Meitani �i al�i c�iva �privilegia�i"
dau h�rtie de adeziune la declara�iile �prietenilor" din lag�rul de la Vaslui,
publicate zilele trecute � Fars� sinistr�! �Autant em-porte le vent!" Ce valoare
pot avea semn�turile unui nenorocit �n goan� dup� o saltea, dup� c�teva lemne de
foc, dup� m�ncare mai bun�..,.
274
Arm�nd C�linescu e sadic �i Regele naiv.
Am comunicat lui C�linescu �i Regelui cererea gardi�tilor ascun�i, transmis� prin
Antohi. Am�ndoi au fost de p�rere, cum �i socoteam c� vor fi, ca gardi�tii s�
trimit� ce au de comunicat Ministerului de Interne, care va publica circulara �n
toate gazetele, dac� con�inutul ei ar fi un sfat de lini�tire cum se pretinde.
Comunica�ii directe �ntre forma- ! tiuni clandestine nu pot fi tolerate. Am dat lui
Antohi azi-diminea�� , r�spunsul Ministerului de Interne. Am avut impresia c� nu i-
a pl�cut...
11 decembrie. Citit volumul Adev�rul �n procesul lui Corneliu Z. Codreanu, volum
clandestin distribuit dup� condamnarea acestuia, de c�tre partizanii s�i. Cartea
con�inea �n 232 de pagini darea de seam� a procesului, dup� note stenografice. E
�ngrozitor! Acest proces e una din cele mai mari porc�rii ale secolului! Nici o
acuzare nu st� �n picioare �i capetele pentru care Codreanu a fost condamnat sunt
pur �i simplu ridicole. Nu era mai simplu �i mai cinstit s� fie dat �n judecat� �i
condamnat pentru ac�iunea sa politic� �ndreptat� �mpotriva regimului existent?
Lupta e lupt� si cine poate s� loveasc� trebuie s� loveasc� � fiindc� altfel e
lovit el! �ntre regimul reprezentat prin Regele Carol �i ideologia reprezentat� de
c�tre Zelea Codreanu ciocnirea era fatal� �i �ntre doi dictatori � fie unul �i
numai postulat � lupta trebuia s� se termine prin nimicirea unuia sau altuia. Dar
nu era mai elegant s� fie lupta pe fa�� i s� nu se recurg� la �nscen�ri �i la
infamii ca acuzare de �nalt� tr�dare, complot cu str�inii �i... �mpu�care pe la
spate.
Regele s-a dat �ns� pe m�na oamenilor mici...
S-a g�sit �n fine tipografia clandestin� cu ajutorul c�reia se imprimau tractele
gardi�tilor (printre acestea �i cartea mai sus citat�). Tipografia s-a g�sit
desf�cut�, piesele ma�in�riei fiind ascunse la ferma fra�ilor Cristescu, l�ng� Tei.
Fra�ii Cristescu �i mai mul�i al�ii au fost aresta�i �i piesele tipografiei au fost
confiscate.
Dup� dezbateri care au �nceput joi �i s-au sf�r�it �n noaptea de vineri spre ieri,
s�mb�t�, Camera Francez� a dat vot de �ncredere Guvernului Daladier. Au fost 315
voturi pentru Guvern, 241 contra �i 53 de ab�ineri. Contra au fost sociali�tii �i
comuni�tii to�i. Majoritatea ab�inerilor au fost din Partidul Radical... Guvernul,
schimb�ndu-�i majoritatea odat� cu orientarea politic�, e prizonierul centrului �i
dreptei. R�m�ne de v�zut c�t va putea dura... ,, ,. ,tl , ., ,
�NSEMN�RI ZILNICE, ivss_________________275
Dup� acordul cu Italia, a fost semnat ieri �i acordul nostru comercial cu Germania.
Acordul e valabil p�n� la 30 septembrie 1939. Clauza principal� e o nou� evaluare
de schimb a m�rcii. S-a hot�r�t 40 1/2 lei la cump�rare (�n loc de 38) �i 41 1/2 la
v�nzare (�n loc de 39). �ncolo, amelior�ri tehnice � nimic nou. Inov�rile vor veni
odat� cu planul economic pe 5 ani...
�nc� o lege: noua organizare a Consiliului Legislativ. O sec�ie �n plus,
incompatibilit�i cu duiumul �i �ncolo vax.
S�rb�torirea Patriarhului pentru �mplinirea a 70 de ani (!) a avut loc ieri, de�i
I.P.S. Sa i-a �mplinit ast�-var�. S�rb�torirea a avut un caracter popesc. Am trimis
�i eu o telegram�, c�ci unde sunt popii, nu pot lipsi!
O furtun� cum nu s-a mai v�zut a pustiit coasta oriental� a Australiei �i insulele
de la Nord, p�n� la Filipine. La Sidney, trenuri �i tramvaie au fost smulse din
�ine �i r�sturnate, case s-au pr�bu�it �i oameni au fost uci�i. A �nnebunit �i
b�tr�nul P�m�nt!
Deputa�ii ucraineni din Polonia au cerut autonomia rutenilor din Regat. Ac�iunea de
cristalizare a elementelor rutene �n Polonia, �n Rusia Sovietic�, �n Cehoslovacia
constituie un eveniment de mare importan��. Presa francez� subliniaz� aceast�
importan��.
Francezii au g�sit un prilej binevenit pentru a pl�ti polonezilor poli�a pe care
ace�tia au tras-o asupra lor, prin n�s�buita politic� a colonelului Beck... Dar �i
presa german� se ocup� de aproape de ini�iativa rutenilor din Polonia pe care o
pune �n leg�tur� cu anumite informa�ii venite de la Moscova relative la proiecte de
autonomie pentru Ucraina Sovietic�. Pe noi, ne intereseaz� chestiunea de aproape
c�ci avem �i noi rutenii no�tri...
Ovreii nu mai sunt primi�i printre abona�ii teatrului Scala din Milano. Direc�ia �
probabil din ordin � a anulat chiar abonamentele e-xistente �i a restituit banii.
La Berlin, nu s-ar mai fi dat banii �napoi, a�a �nc�t tot stau mai bine ovreii �n
Italia dec�t �n Germania...
Tensiunea italo-francez� e �n sc�dere. Mascal�onii au l�sat-o mai moale. Reac�ia
Fran�ei �i a Angliei, dar mai ales lipsa de reac�ie a Germaniei, a trebuit s�-i
impresioneze. j
276
Aflu c� Aurnheimer, scriitorul cunoscut si so�ul fostei mele prietene de la Viena
n-a murit cum mi se spusese �n lag�rul de la Dachau, ci se afl� �n via�� i s�n�tos
la socrul s�u, �n Ungaria.
Manicura so�iei mele a venit ieri pl�ng�nd la noi. Biata femeie �i pusese c�iva
gologani la o parte ca s�-�i cumpere �o�oni �i o manta de iarn�. Alalt�ieri, au
intrat doi domni �n pr�v�lia ei �i cu salutul roman au strigat: �S� ne tr�iasc�!"
Femeia s-a uitat mirat� la ei. �S� ne tr�iasc�!" au repetat domnii. �Cine s�
tr�iasc�, domnule?" � �Marele Voievod Mihai!" � �S� tr�iasc�!" a r�spuns smerit� �i
nedumerit�, interpelata. Dar �n acela�i timp �Domnii" au prezentat un portret al
Voievodului �i au pretins �n numele prefectului Gavril� Marinescu, lei 2 000.
Terorizat� la numele prefectului, nenorocita a scos banii �i a pl�tit. Abia
plecaser� escrocii, a intrat altul, bine cunoscut �i de mine ca un protejat al
Palatului, canalia de Traian lonescu care a cerut l 200 lei pentru un abonament la
foaia lui de �antaj, invoc�nd �i d�nsul numele lui Gavril�! Ce fac autorit�ile
noastre de permit o a�a de neru�inat� specul�?
Ziarele aduc preciz�ri asupra tr�d�rii lui Brody, primul �ef al Guvernului autonom
rutean �n Cehoslovacia, destituit c�teva zile dup� numirea lui. Brody a �ntre�inut
rela�ii cu Guvernul unguresc, nu din convingere sau din prostie, dar fiindc� a fost
pl�tit. A fost prin urmare un tr�d�tor salariat �n serviciul Ungariei, �n cursul
unei perchezi�ii �n locuin�a sa s-au g�sit 600 000 pengo (peste 3 milioane de
coroane cehoslovace) �i un contract �ntre d�nsul �i Guvernul din Budapesta �n
virtutea c�ruia un plebiscit �n Rusia Subcarpatic� favorabil anex�rii la Ungaria
era r�spl�tit cu titlul de baron (!!) �i dou� mari mo�ii... Brody va fi judecat
zilele astea �i s� sper�m, f�cut sc�pa�i...
12 decembrie. Le Temps ne aduce �tirea c� se construie�te un yacht de 300 tone
pentru Hitler, cu care Fiihrerul va cobor� Dun�rea la prim�var�, ca s� �ntoarc� la
Budapesta vizita lui Horty. Le Temps adaug� c� Fiihrerul va cobor� foarte probabil
Dun�rea mai departe, p�n� �n Rom�nia, ca s� �ntoarc� �i vizita Regelui Carol.
Ieri, duminic�, au avut loc alegeri pentru Skupcin�, �n Iugoslavia. Lista lui
Stoiadinovici a avut un succes zdrobitor. Guvernul va avea circa 310 deputa�i �i
opozi�ia vreo 70. Partidul lui Macek a avut ceva
succese �n banovina Croa�iei �i a Litoralului, unde, spun guvernamentalii, opozi�ia
a terorizat pe aleg�tori!! E bun�!
Ciclonul care s-a ab�tut asupra Filipinelor a pricinuit moartea a peste 100 de
persoane, �n Australia au pierit �i mai multe...
Dup� datele oficiale �i definitive de la Praga, Cehoslovacia a pierdut cam o treime
din teritoriul �i popula�ia sa. Noua Cehoslovacie a r�mas cu 98 912 kilometri
p�tra�i �i cu 9 807 000 locuitori � pierz�nd astfel 41 596 kilometri p�tra�i �i 4
992 000 locuitori.
Abia se mai lini�tiser� lucrurile �n Italia �i iat� c� agita�ia porne�te din nou.
De ast� dat� nu mai url� numai gurile anonime din strad�, ci se mai aude �i glasul
autorizat al lui Gayda (purt�torul de cuv�nt al Ducelui) �n Giornale d'Italia. Dup�
ce analizeaz� �dreptele" revendic�ri ale Italiei, idiotul are �ndr�zneala s� scrie:
�Fran�a comite aceea�i gre�eal� ca Cehoslovacia..." N-am dreptate s� spun c� e
idiot? S-au urcat toate scroafele �n copac!
Ochiul omenesc nu poate percepe culorile dec�t �ntre 400 000 �i 800 000 de vibra�ii
pe secund� � �ntre ro�u �i violet. S-au inventat acum pl�ci ultra-sensibile care
pot fotografia (p�n� la o distan�� de 250 kilometri!) razele infraro�u. Se va
descoperi oare pe aceast� cale o lume nou�? Dup� Radiofonie, aceast� nou� inven�ie
e cea mai �nsp�im�nt�toare din c�te a conceput geniul omenesc.
13 decembrie. Ieri, zi rea (de�i abia e 13!). V�zut pe C�linescu care venea de la
Rege �i care mi-a comunicat c� Majestatea Sa nu prime�te s� fie �eful partidului
unic. C�linescu pretinde c� a pledat c�t a putut, dar c� nici argumentul c�
partidul urm�nd s� fie organizat pe baz� de lege va face parte din arm�tura de Stat
n-a convins pe Suveran. Vrea partid unic, �l vrea organizat cam dup� schema propus�
de mine, dar nu vrea s� fie el �eful forma�iunii, ca s� nu angajeze Coroana �i s�
r�m�n� El, ca un arbitru �ntre diferitele curente ale opiniei publice!! Mi-a venit
s� r�d! Parc� nu e deja angajat� Coroana, �n regimul de azi, iar �ntruc�t prive�te
no�iunea de Rege-Arbitru, ea nu e valabil� dec�t �n regimul constitu�ional-
parlamentar. �ntr-un regim ca cel de azi, Regele nu mai e arbitru ci parte activ�
�i r�spunz�toare... Dar c�nd nu vrea omul, toate argumentele sunt inutile. Am
declarat lui C�linescu c�
278
puncul esen�ial al propunerii mele fiind Regele-�ef, nici un alt proiect nu m�
intereseaz� �i c� m� dau la o parte. C�linescu m-a �ntrebat dac� voi mai vedea pe
Urd�reanu, s� mai insist asupra planului meu. �La ce bun? Cunosc pe Rege, e
�nc�p��nat ca to�i oamenii slabi �i cred orice insisten�� inutil�. Face �i face�i o
mare gre�eal�..." � C�linescu: �De ce, face�i*? Eu sunt cu totul de p�rerea
dumitale, dar dac� nu vrea Regele ce s�-i fac?" � Eu: �Te previn c� la prim�var�
vom avea un Minister Mihalache sau un Minister T�t�rescu, cu Regele �n colivie la
fereastra partidului..."
C�nd m� g�ndesc la ce a ajuns �Guvernul de autoritate" alc�tuit pe baza formulei
prop�v�duit� de mine m� apuc� remu�c�rile �i m� g�ndesc cu regret la vremea
Guvernelor de partid; se s�v�r�eau acelea�i porc�rii ca azi, dar cel pu�in putea
lumea s� urle �i s�-�i verse focul...
Pe de alt� parte �mi pare bine c� s-au terminat lucrurile a�a: �ncepusem sam�
amestec �n tarat� �i m-ar fi putut m�nca porcii...
Mai multe mame de ale de�inu�ilor gardi�ti de la R�mnicu-S�rat mi-au adus o peti�ie
prin care cereau u�urarea tratamentului b�ie�ilor lor �i mai mult� omenie. Am
ob�inut de la C�linescu s� revin� la vechea aloca�ie de hran�, s� se dea voie
p�rin�ilor �i so�iilor s� viziteze pe de�inu�i de s�rb�tori �i s� se autorizeze
coresponden�a �ntre cei �nchi�i �i familiile lor, sub controlul cenzurii. Lumea
gradist� �mi e recunosc�toare pentru interven�iile mele � nu e azi cea din�ai � mai
totdeauna �ncununate cu succes.
Milea vine de la Cluj �i-mi poveste�te lucruri interesante. C�linescu �mi spusese
c� luase hot�r�rea �s� o sf�r�easc�" cu Zelea Codreanu �i cu ai lui, dup�
�asasinarea" lui �tef�nescu-Goang�. P�n� atunci gardi�tii atacaser� numai evrei �i
�ntreprinderi de ale lor �i proasp�tul antise-mistism1 al ministrului de Interne
nu-1 autoriza s� r�zbune s�nge ku�er. Cu uciderea � sau aproape � a lui �tef�nescu-
Goang�, gardi�tii au dat lui C�linescu mult ad�statul prilej de a �ntoarce foaia.
Or iat� c� Milea �mi aduce acum de la Cluj veste c� �ncercarea de omor �mpotriva
lui Goang� nu a fost pus� la cale de gardi�ti �i c� uciga�ul arestat n-ar fi din
grupul legionarilor. Crima s�v�r�it� ar fi fost de natur� pasional�. Goang�, de�i
�nsurat, tr�ia de mul�i ani cu doamna Burtic�, fost� stu-
1 Ieri, pe c�nd examinam cu C�linescu lista celor �nchi�i la R�mnicu-S�rat am c�zut
peste numele lui �iancu. �Ei � am spus eu � �sta a omor�t pe Tischler!" � �Asta nu
e nimic, d�-1 dracului de jidan, dar a f�cut el altele... "textual. ,, .....
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938____________________279
dent�, c�s�torit� �i d�nsa p�n� acum trei ani, c�nd �i-a omor�t so�ul. Dat� �n
judecat�, d-na Burtic� a fost achitat�. Femeie fatal�, �n tot �n�elesul cuv�ntului
d-na Burtic� a cerut lui Goang� s� divor�eze �i s� o ia de nevast�. Goang� n-a
divor�at �ns� �i s-a mul�umit s� o numeasc� �asistent� universitar�". Nemul�umit�
cu at�t �i disperat�, femeia fatal� a pus la cale uciderea amantului ce-�i c�lca
cuv�ntul �i de dragostea c�ruia ucisese deja odat�...
Milea mi-a mai povestit c� la Cluj nimeni n-a cunoscut vreun F�-g�daru, avocatul
�mpu�cat, nici pe cei doi �mpu�ca�i odat� cu d�nsul. Clujenii sunt convin�ti c�
sunt personaje fictive, c� n-a fost �mpu�cat nimeni �i c� istorioara cu F�g�daru et
consorts a fost n�scocit� pe de o parte ca s� se impresioneze opinia public� � pe
de alta ca s� se acopere prin diversiune lipsa total� de informa�ii publicate �n
jurul atentatului �mpotriva lui Goang�, de�i unul din uciga�i fusese prins.
Dar dac� Goang� n-a fost �mpu�cat de gardi�ti, cum r�m�ne C�li-nescu cu
justificarea asasin�rii lui Codreanu �i a celorlal�i legionari? Nu era mai cinstit
pentru ministrul de Interne s� justifice, cum e �i adev�rul, masacrarea
gardi�tilor, prin starea revolu�ionar� �n care ne afl�m �i prin necesitatea
fiec�ruia de a-�i ap�ra via�a �i de a r�pune pe adversari?
Rezultatele definitive ale alegerilor iugoslave de alalt�ieri au sosit. Guvernul
(Stoiadinovici) a ob�inut 58,90% iar opozi�ia (Macek) 40,21% din voturi. E un
succes frumos pentru Guvern, dar �i num�rul voturilor opozi�iei e impresionant. Ce
e mai important e c� voturile au fost date masiv, c�te 90%, lui Macek �n Croa�ia �i
Dalma�ia, lui Stoiadinovici �n celelalte banovine. Croa�ii stau astfel
intransigen�i pe terenul cererilor lor de autonomie, autonomie pe care s�rbii,
bosniacii, slovenii etc. o refuz� croa�ilor cu aceea�i �nd�rjire. P�n� unde va
putea merge acest antagonism, nu poate prevede nimeni. S�rbii ar face �ns� bine s�
mediteze asupra celor �nt�mplate �n Cehoslovacia sor�...
Conflictul �ntre Italia �i Fran�a cre�te, pe terenul discu�iilor publice cel pu�in.
C� Italia �ncearc� un �antaj, pare evident. Pericol de r�zboi p�n� acum nu e, dar
cine �tie la ce �nc�ier�ri poate duce g�l�gia mas-cal�onilor.
�i �n jurul teritoriului Memel e un factor de agita�ii determinat de rezultatul
ultimelor alegeri care au dat o majoritate compact� elementului german, �n
Lituania, care n-are alt� ie�ire la mare, emo�ia e seri-
280
oas�. La Berlin se vorbe�te �n doi peri. Anglia �i Fran�a au f�cut un demers pe
l�ng� Guvernul Reichului cer�ndu-i s� respecte tratatele �i situa�ia interna�ional�
a portului Memel cu hinterlandul s�u.
14 decembrie. Chamberlain a �inut un discurs important cu prilejul unui mare
banchet oferit de Asocia�ia Presei Str�ine din Londra. �The Prime Minister" a f�cut
filosofie �i pacifism, m�rturisind sfor��rile sale pentru �mpiedicarea solu�iunii
problemelor interna�ionale prin violen��. �Acordul de la Miinchen" � a declarat
Chamberlain � a �nl�turat �ncercarea de a se revizui cu for�a tratatul de la
Versailles.
Pentru �nlesnirea manipul�rilor de pres�, discursul a fost comunicat gazetarilor
�nainte de a fi pronun�at, a�a �nc�t a ajuns la cuno�tin�a Ambasadei germane 45 de
minute �nainte de �nceperea banchetului. Fa�� de unele aprecieri severe ale
primului-ministru cu privire la atacurile presei germane �mpotriva Reichului � tot
personalul Ambasadei s-a ab�inut de la banchet. Aceast� ab�inere a fost viu
comentat� �i a f�cut impresie rea �n cercurile politice engleze.
Presa francez� comenteaz� cu nervozitate alte declara�ii f�cute de Chamberlain la
Camera Comunelor �n leg�tur� cu amenin��rile Italiei �mpotriva Tunisului. Premierul
englez a r�spuns din punct de vedere pur juridic, ar�t�nd c� un asemenea atac n-ar
declan�a automat ac�iunea Marii Britanii. F�c�nd aceast� declara�ie, de o perfect�
corectitudine juridic�, Chamberlain a omis s� afirme, c� �n alte �mprejur�ri
solidaritatea anglo-francez� ar fi declan�at�, �i asupra acestei omisiuni
polemizeaz� ziarele din Paris... � Unele explic� c� probabil Chamberlain n-a vrut
s� irite pe italieni �n vederea vizitei sale la Roma din ianuarie...
Sic tranzit...
Bugetul Societ�ii Na�iunilor pe 1940 a fost sc�zut cu 20%. Pe c�nd suprimarea lui
complect�? Pe 1939 a r�mas �nc� cum era (ultimul an de fericire al plo�ni�elor
interna�ionale) �i se ridic� la circa 32 milioane franci elve�ieni, adic� peste l
miliard de lei!!! C�i bani arunca�i pe fereastr�!
Magna�ii unguri proprietari �n regiunea cedat� de Cehoslovacia cer ca p�m�nturile
ce li s-au expropriat sub regimul cehoslovac pentru �nf�ptuirea reformei agrare, s�
fie luate de la ��rani �i s� le fie restituite. Cererea magna�ilor, pe c�t de
nepolitic� e pe at�t de grav�, c�ci influen�a lor la Budapesta e mare �i se
vorbe�te de nimic mai pu�in dec�t
de criz� ministerial� �i chiar de mi�c�ri revolu�ionare pe ��rmurile Dun�rii...
Dreptatea lui Dumnezeu: fostul magistrat Constantin Pastia care �i-a omor�t
jup�neasa acum c�iva ani �i a fost achitat � s-a sinucis. E ce avea mai bun de
f�cut...
Noul Minister cehoslovac s-a prezentat Camerei cu o declara�ie prin care se
schi�eaz� politica Guvernului: depolitizarea ��rii (e o mod�!), prietenie la toart�
cu Germania, economii bugetare �i economie dirijat�, solu�ionarea problemei
evreie�ti etc. Declara�ia con�ine �i un cuplet de recuno�tin�� (?) pentru Rom�nia
�i Iugoslavia.
Problema Memel e la ordinea zilei. Ora�ul Memel �i teritoriul s�u a fost cedat
Marilor Puteri Aliate prin tratatul de la Versailles �i Germania s-a obligat prin
acela�i tratat s� recunoasc� orice destina�ie s-ar da acestor teritorii de c�tre
zisele Puteri. Pe la �nceputul lui 1923, Lituania a n�v�lit �n teritoriul Memel �i
a pus st�p�nire pe d�nsu �i pe ora�. �n 1924, Conferin�a Ambasadorilor a consfin�it
posesiunea Lituaniei de fapt, cu condi�ia unei autonomii locale. De atunci �n Dieta
local� s-au ales numai majorit�i germane, patru cincimi din popula�ia ora�ului �i a
teritoriilor dimprejur fiind german�.
Problema anex�rii Memelului la Germania se pune mai ales de c�tre popula�ia local�,
e o chestiune de politic� intern�. Berlinul e mai rece fa�� de aceast� mi�care
anexionist�; regimul hitlerist n-ar voi s� dea a�a repede o dezmin�ire declara�iei
f�cute �n septembrie la Miin-chen �cum c� Germania nu mai are nici o preten�ie
teritorial�". Pe de alt� parte, f�r� hinterlandul lituanian, anexarea Memelului ar
fi oneroas� pentru Germania, care ar trebui s� �ntre�in� o numeroas� popula�ie
r�mas� f�r� posibilit�i de trai. Mai e �i probabilitatea c� o anexare a Memelului,
din partea Germaniei, ar arunca Lituania �n bra�ele Poloniei, ceea ce Berlinul nu
dore�te. Dar sentimentele, chiar �n politic�, sunt mai tari ca ra�ionamentele...
Balif a fost decorat cu marele Cordon al Ordinului Carol. Meritele: slug� la Palat!
Am r�mas singurul Consilier Regal f�r� cordon Carol: e pentru mine o adev�rat�
distinc�ie, �i n-am dec�t o team�, s� nu dureze! !
282
La Paris se desf�oar�, ca peripe�iile unui film, procesul �r�pirii generalului
Miller" s�v�r�it� acum un an �n condi�ii misterioase. Cu prilejul acestui proces s-
a desenat silueta unei femei extraordinare, so�ia generalului Skoblin (disp�rut �i
el), o fost� c�nt�rea��, agent� a G.P.U.-ului, de o rar� inteligen�� mai
cunoscut� sub numele de Plevitzkaja. Nu �ncape �ndoial� c� Skoblin �i Plevitzkaja,
am�ndoi �n slujba Sovietelor (de�i generalul Skoblin se da drept �rus alb") au pus
la cale r�pirea �i uciderea lui Miller. Dar cu prilejul acestui proces, martori vin
s� dest�inuiasc� toate uneltirile Sovietelor, la Paris si aiurea. Astfel pare s� se
fi f�cut dovada c� Pre�edintele Doumer a fost asasinat din ordinele Sovietelor �i
c� faimosul semi-nebun Gargulov nu era dec�t o u-nealt� a acestora. Scopul?
Agita�ie �i tulbur�ri pentru preg�tirea revolu�iei sociale... Ce epoc� interesant�!
V�zut asear� pe Victor lamandi �i m-am �n�eles cu el pentru trimiterea noului Cod
de Comer� �n studiul Consiliului Superior Economic.
Escrocul Victor Alboteanu, �eful de cabinet al escrocului Eugen Ti-teanu m� atac�
din nou �n Seara, otreap� patronului s�u, pe tema Consiliului Economic Superior. M�
c-c pe Alboteanu, pe Titeanu... �i pe cine mai �tiu eu\
Cu prilejul comunicatului pe care luliu Maniu 1-a trimis presei din str�in�tate,
comunicat prin care se declara, el �i partidul s�u, aderen�i credincio�i ai vechii
noastre politici externe (formula Titulescu) �i adversari ne�ndupleca�i ai
politicii inaugurat� de Regele Carol � Marin Simionescu R�mniceanu a scris �n
Buletinul S�pt�m�nal din 11 decembrie curent, un foarte violent dar �i foarte
judicios articol. E prea lung ca s�-1 reproduc aci, �i-mi pare r�u, c�ci oglinde�te
cu claritate �i cu sinceritate g�ndul tuturor rom�nilor de bun sim�, dezgusta�i de
perpetua ac�iune negativ� �i de egocentrismul frunta�ului ardelean.
75 decembrie. Ieri, important Consiliu de Mini�tri sub pre�edin�ia Regelui, �cu
comunicat". Iar�i �primarul muncii na�ionale" �i demagogica formul�: �repunerea
rom�nilor �n drepturile lor". Ce drepturi le-au fost r�pite? Un nou val de m�suri
antisemite se deseneaz�, cu riscul unei noi tulbur�ri a �ntregii noastre economii.
Ovreii nu sunt primi�i nici �n administra�ie, nici �n magistratur�, nici �n armat�,
nici �n �nv��m�nt; dac� �i d�m afar� si din profesiile liberale, �i din comer�, �i
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938______________283
din b�nci, cu ce �i vor putea oare c�tiga existen�a sutele de mii de nenoroci�i,
n�scu�i �i crescu�i �n Rom�nia �i pe care nici o alt� �ar� nu-i prime�te? Dac�
acest nou val de antisemitism e menit s� �mpace Germania care ne �njur� pentru
uciderea lui Zelea Codreanu, atunci hot�r�rea Consiliului de ieri e �i mai
ru�inoas� pe l�ng� c� e stupid�.
Tot �n Consiliul de ieri � sun� comunicatul � s-a hot�r�t �nceperea unor lucr�ri de
interes ob�tesc, �n stil mare. Programul meu, s�racul. S� m� fure � sunt obi�nuit �
dar s� fac� ceva...
Sfatul meu de a numi pe T�t�rescu la Paris �i pe Vaida la Berlin � ca s� scape �ara
de ei � �i de a �ns�rcina pe Maniu cu o misiune � pentru a-1 demonetiza � a prins.
T�t�rescu a �i fost numit la Paris, Vaida a primit s� mearg� la Berlin, iar pentru
m�ine mi se anun�� audien�a lui Maniu la Palat...
Presa francez� public� tartine elogioase la adresa lui T�t�rescu, �nso�ite de o
succint� dar elogioas� biografie redactat� de Sibiceanu, dac� nu de el �nsu�i. Le
Temps scrie c� numirea lui T�t�rescu �nsemneaz� rela�ii si mai str�nse �ntre Fran�a
�i Rom�nia, ca p�n� acum. Pa�te murgule! Nu �tiu oare redactorii de la Temps, c� �n
convorbirile sale de la Miinchen, cu Hitler �i cu Goring, Daladier a dat m�n�
liber� Germaniei �n Rom�nia? De confruntat cu cele spuse de Daladier Regelui Carol,
la Paris...
T�mpenii:
Firma Isvoranu, de la Bac�u, a fost condamnat� la 125 milioane Iei amend�, pentru
fraude s�v�r�ite �n comer�ul devizelor. Ca �i cum ai vrea s� aplici unui om o
corec�ie, ucig�ndu-1.
Nemul�umit cu execut�rile fiscale, cu munca silnic�, cu �antajele �i cu �per�urile,
cu st�njenirea tuturor ini�iativelor individuale, cu plictiselile de tot soiul care
1-au f�cut odios � regimul a mai inventat �nc� una. A suprimat pomii de Cr�ciun
(!!!) sub pretext c� se devasteaz� p�durile de brad, �i c� obiceiul pomului de
Cr�ciun nu e rom�nescl!! Dovad� c� e rom�nesc, e c� publicul a reac�ionat cu at�ta
energie �nc�t Ministerul de Agricultur� a revenit ast�zi asupra m�surii luate...
M� �ntreb de ce nu se revine �i asupra m�surii �i mai t�mpite prin care se
interzice automobilelor de pia�� s� �ncarce clien�i �n afar� de Bucure�ti (!!) ca
s� nu fac� concuren�a autobuzelor C.F.R. Acum e iarn�, dar la prim�var� aceast�
m�sur� o s� provoace o adev�rat� furtun� de �njur�turi �i de blesteme!
. � > �
284
Malaxa la mine. �l pun �n curent cu cele vorbite cu Goring la Berlin.
Trecem apoi la politica intern�. Nu mai pricepe nici el nimic. Spune lucruri pline
de miez �i de bun sim�. Dar nici pe el, favoritul, Regele nu-1 ascult�...
Fabricius, care fusese chemat la Berlin �mpreun� cu Conradi (�eful nazi�tilor din
Bucure�ti) ca s� fie judecat �i mazilit, s-a �napoiat la post.
Ministerul din Wilhemstrasse a fost mai tare ca �die Partei". De�i s-a �napoiat
alalt�ieri, ministrul Germaniei repleac� m�ine la Berlin, probabil ca s� netezeasc�
asperit�ile ivite pe drumul �n�elegerii germano-rom�ne...
Fabricius a r�mas pe loc, �n schimb dr Caius Brediceanu, ministrul nostru la
Helsinki a fost rechemat pe ziua de l ianuarie. Te �ntrebi de ce a fost trimis?
Monstruoasa Plevitzkaja a fost os�ndit� la 20 ani munc� silnic�. Jura�ii Seinei au
dovedit bun sim� �i curaj.
Provocat de mai mul�i deputa�i �n Camera Comunelor, Chamber-lain, care, ca s� nu
indispun� pe italieni �n preajma vizitei sale la Roma, f�cuse o declara�ie cam �n
doi peri � a f�cut una nou� afirm�nd de ast� dat� �c� interesele Angliei �i ale
Fran�ei sunt at�t de str�ns legate �nc�t ele dep�esc obliga�iile strict legale".
Premierul englez a explicat totodat� primele sale declara�ii, �n sensul c� a
�n�eles s� sublinieze c� statu-quo actual nu era amenin�at prin nimic, �n
Mediterana...
Francezii sunt �nc�nta�i de noua declara�ie a lui Chamberlain �i �ntreaga pres�
parizian� exult�...
16 decembrie. Surpriza (cel pu�in pentru mine): azi-diminea�� a a-p�rut decretul
prin care se �nfiin�eaz� noul partid unic sub denumirea de �Front al Rena�terii
Na�ionale". C� mi-au furat ideea, nu zic nimic (sunt obi�nuit) dar m� pl�ng c� nu
mi-au furat-o �ntreag�.
Partidul creat prin noul decret difer� �ntr-adev�r de cel proiectat de mine prin
dou� determin�ri esen�iale: 1) Regele nu este proclamat pe fa�� eful Frontului �i
2) ini�iativa �nfiin��rii partidului nu e l�sat� �poporului", �n proiectul meu,
partidul era �nfiin�at prin aclama�ia delega�ilor tuturor jude�elor care
�ncredin�au Regelui �ndrumarea opiniei publice, �n politic� � �i numai dup� acest
vot popular intervenea decretul de legalizare.
Din proiectul meu nu s-a p�strat dec�t alc�tuirea unicei liste de candida�i de
c�tre organele Frontului pentru alegerile cu caracter general �i declararea
automat� de clandestine a tuturor grup�rilor ce s-ar forma �n afar� de Front.
�nc� o idee sabotat�... p�cat! S� dea Dumnezeu sa dea roade �i noua �njghebare a�a
cum a fost alc�tuit�, dar eu v�d lucrurile a�a: pe l�ng� o dictatur� poli�ist� �i
numai poli�ist� � un partid idem. Cu forma�ie de asemenea natur� nu se duce mult�
vreme o tar�.
Zilele trecute Madgearu a �inut o conferin�� la Sala Dalles, despre ac�iunea
Germaniei �n Sud-Estul Europei. Om prudent, conferen�iarul a fost pentru-contra �i
a sc�ldat-o ne�ncetat. La conferin�� a asistat �i Maniu. C�nd a intrat �n sal�,
toat� lumea s-a sculat �n picioare �i 1-a a-plaudat. O a doua manifesta�ie a avut
loc pe la mijlocul conferin�ei, cu prilejul unei schimb�ri de loc a d-lui prezident
(lumea a crezut c� pleac�) �i o a treia la sf�r�it, la plecare. De la Dalles, Maniu
s-a dus cu c�iva prieteni la Melody-Bar (un local de predilec�ie al d-lui
prezident) unde i s-a f�cut la intrare o nou� manifesta�ie. Gurile rele spun c�
Ilie Laz�r, discipolul preferat al Maestrului, umpluse sala Dalles (care nu e
foarte �nc�p�toare) �i Barul cu partizani politici. Dar aceasta �nseamn� c� tot mai
sunt �i �nc� destui.
Miercuri seara, pe c�nd Consiliul de Mini�tri era pe sf�r�ite, Madgearu a intrat la
Palat. At�t a trebuit ca �n tot ora�ul s� se r�sp�ndeasc� zvonul c� simpaticul
Virgilic� trecuse la Guvern �i c� era numit ministru de Finan�e... �n realitate
Madgearu se urcase la Urd�reanu ca s� cear� o audien�� pentru Maniu ce trebuia �n
fine s� �nm�neze Regelui faimosul protest al Ardealului � cel cu termen fix pentru
ziua de l Decembrie � protest ce nu fusese �nm�nat �nc� Suveranului, de�i s-a a-
nun�at de mai multe ori aceast� �nm�nare ca un fapt �mplinit. Remiterea protestului
a trebuit �n realitate s� fie �n continuu am�nat�, de la septembrie �i p�n� acum,
fiindc� frunta�ii na�ional-�ar�ni�ti nu se �n�elegeau deloc asupra oportunit�ii
lui. Intransigen�i, �n aceast� chestiune, n-au fost, din c�i au mai r�mas laolalt�
din fostul partid, dec�t Maniu cu banda lui personal� �i Madgearu. �n cele din urm�
p�n� �i �tineretul" ardelean s-a desp�r�it de �eful sl�vit, �i acum c�teva zile a
remis prin Urd�reanu Regelui un manifest prin care se desolidariza de ac�iunea d-
lui prezident Maniu. �nc�ntat de aceast� manifestare pur ardeleneasc�, Regele a
luat curaj �i se spune c� nu va primi �n audien�� pe Maniu cu protestul s�u. Se
poate � dar se poate �i altfel...
286
De ieri a �nceput s� fulguiasc� la Bucure�ti. Ninge la Ia�i, la Bra�ov, la Br�ila
�i � spune Sescioreanu � la Craiova. Azi sufl� criv�ul �i a �nceput s� fie frig
serios. A sosit iarna...
Aflu prin nem�i (Fabricius) c� la Berchtesgaden Regele a promis lui Hitler s�
�ndulceasc� soarta lui Codreanu �i a gardi�tilor, iar drept consecin��, �napoiat �n
�ar�, i-a �mpu�cat. Hitler e om serios �i nu-i place s� fie tras pe sfoar� � de aci
iure�ul din presa german� �i articolele triviale despre �guvernarea j idoavcei cu
p�rul ro�u"... Mie � �i nim�nui � Regele n-a spus nimic despre un angajament
privitor la Codreanu sau la Garda de Fier, luat la Berchtesgaden. Atitudinea presei
germane este �ns� foarte nepl�cut� �i �ngreuiaz� cursul nou al politicii noastre
externe...
Winston Churchill d� Regelui Carol un certificat de capacitate �n ziarul englez
Daily Telegraph. Ne m�gule�te, dar am impresia c� e un exces de zel.
Paul Z�nescu, t�n�r diplomat foarte inteligent care a �nso�it pe Rege la Londra �i
vine din Paris, s-a �ntors cu impresia c� at�t englezii, dar mai ales francezii au
abandonat Europa Central� �i Oriental� nem�ilor. .. Confirmare a informa�iilor �i
impresiilor culese �i de mine �i de to�i care au fost toamna aceasta �n Anglia �i
�n Fran�a.
Nevast�-mea, care s-a �napoiat �i ea ieri de la Paris, �mi spune c� ar fi primit o
scrisoare trist� �i indignat� din partea d-nei Grigorcea. Ministrul nostru la
Londra se ap�r� afirm�nd c� la plecarea Regelui i-ar fi spus: �Sire, am impresia c�
am nemul�umit pe Majestatea Voastr� �i o rog s�-mi primeasc� demisia!" Regele ar fi
refuzat demisia, ad�ug�nd �c� tot, tot ce se �nt�mplase n-avea nici o importan��"
�i 1-a rugat s� stea la post. Ceea ce nu 1-a �mpiedicat s� concedieze pe
reprezentantul �arii din Londra chiar �n ziua sosirii sale �n Bucure�ti, ca pe un
r�uf�c�tor...
Alte victime �n corpul nostru diplomatic: Matila Costiescu Ghica, Aurel Vasiliu
(Vatican), Aurelian (Sofia), Stoicescu (Tokio) �i Vl�d�-ianu (din Minister) � to�i
mini�tri plenipoten�iari au fost pu�i �n retragere. P�n� la vizita de la Londra,
Matila Constiescu Ghika, care �ndeplinea acolo func�iile de �ef al propagandei � a
fost un favorit al Ma-jest�ii Sale... Ce s-o fi �nt�mplat? P�cat de el, c�ci e un
b�iat inteligent �i utilizabil� dar oribil de lene� �i de neglijent. -<x< ��.* .--
*.. ;
D-ra Genevieve Zaepffel e o Pythie modern� care a prezis mai toate evenimentele
importante petrecute �n 1938. �n fa�a unui numeros public, a prezis acum la Paris
�Statele Unite ale Europei" pentru 1939. Am impresia c� va da faliment.
Problema Ucrainei �ncepe s� preocupe serios cancelariile. Germania o �mpinge din ce
�n ce �nainte, la ordinea zilei. Moscova a f�cut o interven�ie la Praga protest�nd
�mpotriva presei cehoslovace care v�ntur� �n continuu ideea constituirii unei mari
Ucraine independente.
Fel de fel de zvonuri circul� �n leg�tur� cu �nf�ptuirea unui asemenea plan. Se
spune c� Marele Duce Vladimir, fiul lui Kiril, s-ar fi dus la Berchtesgaden s�
cear� ajutorul lui Hitler ca s� cucereasc� tronul unui imperiu ucrainean, �n
a�teptarea cuceririi Moscovei... Un ziar englez afirm� c� Stalin e hot�r�t s� se
proclame �ar al tuturor ru�ilor �i c�te �i mai c�te.
Flota rom�neasc� se m�re�te. Yachtul comandat de ora�ul Bucure�ti �n Anglia pentru
Voievodul Mihai a sosit la Constantinopol �i a fost luat �n primire de marina
regal�, �n cur�nd drapelul noii unit�i va f�lf�ii �n portul Constan�a...
Dar Bucure�tiul n-are canalizare.
Guvernul Franco a restituit Regelui Alfons al XlII-lea toate propriet�ile
confiscate �i i-a acordat dreptul s� se �ntoarc� pe teritoriul spaniol. Nici un
risc: Don Alfonso e prea fricos ca s� treac� Pirineii...
Cu prilejul unei vizite la Paris, lady Diana Duff Cooper, o frumuse�e dar ofilit�
�i so�ia fostului ministru de R�zboi englez, a f�cut �o reveren�� de curte" �n fa�a
Ducesei de Windsor, �i acest fapt divers a st�rnit o adev�rat� furtun� �n
societatea �nalt� din Londra. Contesa de Pem-broke a ridicat protest �i toate
g�tele de pe malul Tamisei nu mai discut� dec�t despre aceast� important� problem�
protocolar�. �i s� te mai miri c� �Revolu�ia" e �n mers?
Asistat azi-diminea��, la Palat, la �nvestitura noului episcop de Maramure�, c�ci
trebuie s�-mi merit leafa de Consilier Regal, �n afar� de mine, din seria
cucuvelelor, V�itoianu �i Mironescu. Animatorul Cur�ii, Urd�reanu, absent. Noul
episcop are aerul cumsecade �i a vorbit frumos. Regele, d�ndu-ne bun� ziua m-a
�ntrebat: �Ei, e�ti mul�umit?" (f�-
288
c�nd aluzie la �nfiin�area partidului unic). � �Pe trei sferturi, Sire!" � �Nu se
putea mai mult, deocamdat�!" De ce �de o cam dat�"? Enigme dictatoriale pe care nu
le pricep. C�linescu era �rayonant". Parc� c�tigase o mare b�t�lie. Contra cui?
Suflet meschin de poli�ist!
Putoarea de Titeanu a venit spre mine: �Ai nenorocit un t�n�r de 27 de ani!" �i mi-
a explicat cum a �njurat pe escrocul Alboteanu, pentru articolul pe care 1-a
publicat �n Seara, articol ap�rut bine�n�eles f�r� �tiin�a sa. Are at�tea de f�cut
c� nu mai poate controla pe scribii s�i. �Foarte simplu � i-am spus � dac� n-ai
timp s�-�i controlezi gazeta, �nchide-o!" � �i i-am �ntors spatele.
Reluat azi la ora 5 �edin�ele Consiliului Economic Superior. Ziarele au publicat
�tiri tenden�ioase, anun��nd declara�ii senza�ionale din partea mea. Scop v�dit: s�
m� strice iar cu Miti�� Constantinescu. Parc� n-am altceva de lucru dec�t s� m�
cert cu acest caraghios. N-am avut bine�n�eles niciodat� inten�ia s� fac vreo
declara�ie �i cu at�t mai pu�in senza�ional�. Luat �n cercetare noul Cod de Comer�,
trimis �n acest scop de Ministerul Justi�iei.
Contele Sforza, fost ministru al Afacerilor Str�ine �i �nc� str�lucit, �naintea
Erei Noi, st� de 16 ani la Paris �i �njur� fascismul �i scrie �mpotriva lui
Mussolini. O propunere a fost f�cut� la Senat, ca s� fie �ters din lista
senatorilor italieni. Dar Sforza mai e �i �Collare dell'Anuncia-ta", ordinul suprem
al Regatului �i �n aceast� calitate, �v�r al Regelui". Afacerea se complic� astfel,
c�ci ar trebui �ters �i din Ordin... �i aci mai are un cuv�nt de spus �i Regele
Vittorio Emanuele III...
�Tzeziano" a venit pentru 48 de ore la Bucure�ti s�-�i ia decretul de mazilire,
�nainte de a lua trenul �napoi, a f�cut o vizit� succesorului s�u T�t�rescu �i i-a
spus: �E�ti singurul om care m� poate �nlocui la Paris. .." Oric�t de �nchipuit e
T�t�rescu, a trebuit s� fie m�gulit!
17 decembrie. A venit iarna de tot, pe aripile Criv�ului: ast� noapte termometrul a
c�zut p�n� la 10 grade sub zero. Pe la noi, �n Oltenia, z�pad� pu�in�, �n Bucure�ti
�i �njur, deloc: fulguirea de ieri n-a avut urmare.
Un num�r de 430 ziare franceze de centru �i de dreapta au cerut Parlamentului
dizolvarea Partidului Comunist, ar�t�nd c� ar fi singura
cale pentru �mpiedicarea str�inilor de a se amesteca �n politica Fran�ei, �n 18
State Partidul Comunist a fost dizolvat: a venit acum �i r�ndul Fran�ei � zic cele
430 de ziare...
A ap�rut decretul-lege prin care se creeaz� Ambasade �n capitalele ��rilor din
�n�elegerea Balcanic�, adic� �n Belgrad, Atena �i Ankara. Ambasadele sunt create pe
ziua de l ianuarie. Ce ne mai lipse�te?
Din telegramele de azi ar rezulta c� generalul Franco e hot�r�t s� restabileasc�
Monarhia �n Spania. �tirea restituirii averii fostului Rege Alfons nu numai c� se
confirm�, dar se anun�� c� chiar Regele Alfons, care se afl� la Roma, ar fi fost
presim�it pentru proclamarea fiului s�u Infantul Don Juan ca Rege.
Din anturajul Marelui Duce Vladimir se dezminte categoric vizita la Hitler. Marele
Duce va merge �n Germania, �n vizit� la soru-sa Principesa de Leningen. S� nu cad�
acolo din �nt�mplare �ntr-o mic� vizit� anodin�, arhanghelul Goring, specialistul
raporturilor celui de al III-lea Reich cu capetele �ncoronate?
Sf�nta Paraschiva e patroana frizerilor, Maica Domnului a v�duvelor, Sf�ntul
Nicolae, cu biserica �n �elari, al fetelor b�tr�ne.
Tenorul Schmidt, jidanul ghebos din Cern�u�i a fost �mpiedicat s� c�nte pe
nem�e�te. Faptul s-a petrecut la Bruxelles, unde fenomenul fusese angajat la o
serbare dat� de Asocia�ia Presei Str�ine. Gazetarii nem�i au declarat c� nu vor
participa la serbare dac� Schmidt va c�nta arii germane, �n consecin�� rumunul"
Schmidt s-a supus �i a c�ntat pe fran�uze�te, pe italiene�te �i pe �rumune�te".
Bonnet a f�cut declara�ii foarte hot�r�te �n fa�a Comisiilor Afacerilor Str�ine
at�t la Camer� c�t �i la Senat afirm�nd � cu privire la preten�iile Italiei � c�
nici un centimentru p�trat din teritoriul Fran�ei nu e de cedat. Aceste declara�ii
au st�rnit sup�rare �i depresiune �n opinia public� italian�. Totu�i atacurile
�mpotriva Fran�ei s-au mai moderat. Presa italian� �ncepe s� explice c� Italia nu
are inten�ia s� atace pe nimeni, dar c� a pus la ordinea zilei refacerea unor mari
nedrept�i... Germania �ncurajeaz� pe sub m�n� pe Mussolini ca s� �mpiedice o a-
propiere �ntre Italia �i Fran�a �n dauna ei.
290
La Universitatea din Roma, unde Isopescu ocup� catedra de limb� �i literatur�
rom�n� �i la cea din Napoli unde aceea�i catedr� a fost �ncredin�at� lui
Onciulescu, s-au dat �n timpii din urm� o serie de doctorate cu teze privitoare la
istoria �i la literatura rom�neasc�. Cine �tia, a-cum c�teva decenii, pe acele
meleaguri, fie �i numai de existen�a �arilor Rom�ne�ti?
Noul partid a luat fiin�� public� ieri printr-o reclam� la Radio printr-un act de
constituire lipsit de av�nt �i semnat de o droaie de mini�tri �i fo�ti mini�tri
afama�i, care nu �tiu �nc� c�t� decep�ie �i a�teapt� cu privire la saturarea
apetitelor lor. Sau poate c� nu-i a�teapt�? Se poate c� cel mai decep�ionat din
to�i s� fie cu timpul Micki Maus, care, urcat �n c�rca Regelui crede c�si-a f�cut
partid...
Aflu prin nem�ii mei c� de�i s-a re�ntors �n Bucure�ti, Fabricius tot va pleca.
Probabil prin februarie. Nu se �tie dac� va c�p�ta o Ambasad�, �n locul lui se va
numi unul din urm�torii trei candida�i: Papen, Rit-ter sau Kircholtes. Papen e
Papen, Ritter a fost ambasador �n Brazilia �i �nainte �eful direc�iei economice �n
Ministerul de Externe, iar Kircholtes e caraghiosul care a fost ani �ndelunga�i,
consilier �i �ns�rcinat cu afaceri la Lega�ia din Bucure�ti. Ritter trece drept
unul din oamnii cei mai preg�ti�i din Germania pe terenul economic �i din aceast�
cauz� e periculos pentru adversarii s�i. A avut conflicte multe, cu ��rile cu care
a tratat. Pentru noi, din sus-numi�ii trei, as prefera pe Kircholtes. Papen ne-ar
clasa �n fa�a Europei ca �ar� menit� s� fie anexat� Germaniei, Ritter ne-ar b�ga �n
conflicte cu Berlinul � cu Kircholtes ne-am �n�elege de minune.
Mi se mai spune c� una din �nvinuirile principale aduse de Konradi lui Fabricius e
intimitatea sa cu Lileta Butculescu (fiica lui Mi�u �i a Marioarei Popp din
Craiova), care mai fiind �intim�" �i cu Arm�nd C�-linescu ar comunica acestuia
secretele Lega�iei �i Guvernului german dest�inuite de ministrul Reichului �n
momente de expansiune sentimental�. .. Leg�turile d-nei Lileta cu Dictachiorul �i
cu Dicta neam�ul sunt �ntr-adev�r cunoscute �n lumea bucure�tean�...
18 decembrie. �Ini�iatorii" cu condicu�� ai Frontului Rena�terii Na�ionale (F.R.N.)
s-au �ntrunit ieri-sear� la ora 6 la Camera de Comer� (�comer�" deja?) �i dup� ce
s-au felicitat reciproc de minunata idee, �au exmis" sub inspira�ia lui Arm�nd
C�linescu � o comisie de 4, com-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938____________________291
pus� din 4 membri ai Academiei Rom�ne (!!!!) ca s� �ntocmeasc� �Regulamentul"
partidului. Apoi s-au fotografiat.
Abia creat, F.R.N. se afl� deja �n lupt� cu o disiden��: lorga. De c�-t�va vreme
paranoicul �fileaz�" un acces de demen�� ce pare s� fi ajuns la paroxismul s�u.
Sup�rarea a �nceput odat� cu �Cursul nou" al politicii rom�ne�ti; domnul profesor a
fost viu afectat de rolul de a 5-a roat� la c�ru�� pe care Majestatea Sa i 1-a
desemnat �n ac�iunea pe care a �ntreprins-o. Sup�rarea a sporit continuu �n cursul
verii, mai �nt�i din cauza numirii lui Victor lamandi �i mai ales a lui Tzoni la
Instruc�ia Public�, apoi prin m�surile luate de Arm�nd C�linescu la acela�i
Minister, m�suri prin care �ntreaga legisla�ie �i organiza�ie z�mislite de dl
profesor au fost date peste cap. Distrugerea autonomiei universitare a fost pentru
dl profesor o lovitur� cu at�t mai crud� cu c�t corpul profesoral drept
recuno�tin��, a dat 18 voturi candidatului s�u (Mironescu) la alegerea de Rector �i
82 inamicului s�u Stoicescu1.
�i numirea lui Andrei la Instruc�ie a fost prilej de ad�nc� sup�rare, dar ceea ce a
�nnebunit complect pe Fute-V�ntul nostru a fost �nfiin�area Noului Partid f�r�
consultarea sa prealabil� �i ca s� zic a�a, f�r� participarea lui...
�n ziua �n care a ap�rut decretul de �nfiin�are a Noului Partid, paranoicul i-a
tras un articol �n care vorbea de �robia neamului" �i de c�te ale bazaconii.
Num�rul Neamului Rom�nesc �n care a ap�rut articolul a fost imediat confiscat, iar
printr-o adres� oficial�, Corpul II de Armat� a f�cut cunoscut direc�iei ziarului
c� nu mai putea apare dec�t cu viza Cenzurii, de care fusese scutit p�n� atunci.
Reac�ia a fost imediat�: o scrisoare c�tre Arm�nd C�linescu �n termeni at�t de
grosolani �nc�t nici porcii, n-ar fi �nghi�it-o! Dl profesor mai declara rituos,
c�, dec�t s� treac� pe la cenzur� mai bine �nceta s� publice Neamul Rom�nesc (�la
car-rre, eih, te hai adh�pat �i d-ta, dhe hai ahjuns undhe e�ti!"). Ceea ce nu 1-a
�mpiedicat � consecin�e ca �ntotdeauna � s�-�i trimit� a doua zi (ieri) foaia la
Cenzur� �i s� o lase s� apar� mai departe... Ce e drept f�r� articolul s�u zilnic!
C�linescu era �nc�ntat �i mi-a spus: �Din fericire nu mai sperie pe nimeni!"... �
�Nici...?" � �Nici!"
1 Stoicescu a devenit inamicul d-lui profesor fiindc� a �ndr�znit s� dea pe m�na
Parchetului pe escrocul Farca�, omul d-lui profesor, care a delapidat vreo 3
milioane la cancelaria Rectoratului unde-1 plasase bun�voin�a incon�tient� a
protectorului s�u. Cu acest Farca� am avut de furc� �i eu sub guvernarea lorga. A
�ncercat s� fac� potlog�rii la Ministerul de Interne �i am fost nevoit s�-1 dau
afar�, �ntr-o bun� zi. Dl profesor a fost furios �i atunci.
292
Dac� �nfiin�area F.R.N.-ului n-ar avea alt rezultat dec�t s� fi pus cu botul pe
labe pe acest om-pacoste al neamului rom�nesc, �i tot ar fi ceva. Dar s� sper�m c�
noul partid ne va mai procura �i alte mul�umiri...
* Regele a f�cut ieri un foarte bun �i frumos discurs cu prilejul depunerii
jur�m�ntului elevilor �colii Preg�titoare de Ofi�eri din Dealul Spirii. Are zile �n
care e a�a de bine inspirat! De ce ori fi �i de alelalte?
Praf �n ochi: toate debitele de spirt evreie�ti din Bucovina au fost �nchise. De ce
numai cele evreie�ti? S-ar pricepe s� se �nchid� toate debitele de spirt, dar s� se
cread� c� numai cele evreie�ti otr�vesc lumea, e o prostie. Caraghios Guvern de
autoritate mai avem �i noi, cu demagogie antisemit� stupid� la cheie!
Cei doi elevi de liceu care au tras la Cern�u�i asupra colonelului Christescu au
fost condamna�i la munc� silnic� pe via��. Complicii lor la diferite pedepse �ntre
3 ani recluziune �i 25 de ani munc� silnic�. De s-ar �nv�a minte cei r�ma�i �n
circula�ie... dar nu cred.
Masacru ieri-sear� la Jockey-Club. Au c�zut Bu�il�, Nicu Murg�a-nu �i b�iatul lui
Viforeanu. Din cauza acestuia, pe care mul�i nu-1 voiau au c�zut �i ceilal�i. Au
trecut Anibal Teodorescu �i Radu Cesianu, un pu�oi, fiul lui George Cesianu.
Am scris c�te o scrisoare de scuze lui Bu�il� �i lui Murg�anu.
Dl Gut� a sosit la Paris �i a f�cut numaidec�t o �o declara�ie" chiar la gar�. O
declara�ie ca s� nu spun� nimic. A fost �nt�mpinat, spune telegrama, de personalul
�Ambasadei", de dl Loze de la Protocol �i de un maior trimis de generalul Gamelin.
Am devenit Putere mare � �i am r�mas client bun.
Jidovul Riistii Arras, fostul ministru de Externe turc e numit ambasador al Turciei
la Londra. Al Turciei �i probabil �i al Palestinei sau mai exact al Ghetto-urilor
interna�ionale.
Marele Duce Vladimir bate toba. Continu� s� explice pentru ce nu merge la Hitler
(fiindc� n-a fost poftit) dar se declar� pretendent legitim la Tronul Rusiei, care
din nefericire pentru el, nu este disponibil.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938 ______293
Viscolul, care a suflat ieri cu violen��, s-a mai oprit, dar e ger mare. Azi-noapte
-15�. �n Polonia termometrul a c�zut p�n� la -30� iar �n Ungaria e sub -10�. �Ca
promet!"
Journal de Moscou a fost interzis la Paris. De necrezut! Ce zic tovar�ii din
Frontul Popular?
Fiihrerul a hot�r�t mari schimb�ri �n presa german�. Berliner Tag-blatt �i Berliner
Volkszeitung vor �nceta s� apar� la Viena. Neue Freie Presse, Wiener Tagblatt �i
Wiener Journal se vor contopi. Berliner Tag-blatt �i Neue Freie Presse, organele
reprezentative, cel pu�in ca nume, ale puterii imperiale de odinioar�, disp�rute �
iat� semne ale timpului!
19 decembrie, �n noaptea de alalt�ieri, s�mb�t� spre ieri, nora nevestei mele,
Piggy Lahovari, s-a dus cu colonelul Grigore Vulrurescu �i �nc� un prieten, dup� ce
au petrecut seara �n familie, �ntr-un local de noapte. Purta o rochie cu
�paillette", care, dup� cum se �tie, se fac a-cum din celuloid inflamabil. Un cap
de chibrit aprins a s�rit �i i-a dat foc. Dus� la Br�ncoveneasa, a �ncetat din
via�� asear� la ora zece... Vulrurescu s-a dus acas� �i �i-a tras un glonte �n
gur�. A murit pe loc.
�i v�zusem �i pe Vulrurescu la Jockey-Club �i pe Piggy acas�, cu c�teva ceasuri
�nainte de aceast� �ngrozitoare dram� � erau veseli �i voio�i! Cine a spus c� viate
e un vis? �i c� e searb�d? O fi � dar �n tot cazul pentru unii, e un vis scurt �i
cu deznod�m�nt neprev�zut!
Csaky, ministrul de Externe maghiar, a f�cut un discurs, moderat de altminteri, �n
circumscrip�ia sa electoral� � discurs �n care a declarat �ntre altele, c� ��n
conformitate cu tradi�ia sa milenar�, statul unguresc va face tot posibilul ca
minorit�ile etnice s� fie mul�umite �n cuprinsul Regatului"! Incon�tien�� sau
b�taie de joc?
Benito Mussolini a sosit �n fine �n Sardinia �i a vorbit. C�l�toria �i discursul,
�n insula sor� cu Corsica erau a�teptate cu ner�bdare, dup� ultimele manifest�ri
italiene... Ducele a inaugurat noul ora� Carbonia, a vorbit de problemele economice
locale, dar n-a spus un cuv�nt �n leg�tur� cu politica extern� �i n-a f�cut nici o
aluzie la Corsica... S� fi rec�tigat italienii o p�rticic� de bun sim�? Bine ar fi.
294
Un ziar englez, Sunday Dispatch pretinde c� Hitler va lua ini�iativa convoc�rii
unei conferin�e de dezarmare. Fuhrerul ar dori s� ajung� la o �n�elegere �n 4,
Germania, Anglia, Fran�a �i Italia at�t pentru rezolvarea diferitelor probleme
interna�ionale la ordinea zilei, c�t �i pentru limitarea armamentelor �i
reglementarea r�zboiului aerian. �tirea n-a fost nici confirmat� nici dezmin�it� de
la Berlin. S� a�tept�m...
20 decembrie. C�te �i mai c�te se povestesc despre tragica moarte a bietei Piggy
Lahovari �i a lui Vulturescu... �n realitate nenorocita fat�, ca mai toate din
genera�ia ei, n-a fost dec�t ahtiat� de petrecere, dar nimic mai mult. Vulturescu
era �un vieux marcheur" �i �i pl�cea s� plimbe feti�ele prin localurile de noapte
p�n� diminea�a... Biata Piggy s-a ars ca un fluture la lum�nare...
Un comunicat al Corpului II de Armat� (colonelul Vulturescu era �ef de Stat Major
la acel Corp), publicat ieri, a pus toate lucrurile la punct.
Eu cred c� nenorocirea de la Bandi n-a fost pentru Vulturescu dec�t pic�tura de ap�
care a umplut paharul. El vorbea de mult de un glon� care s� pun� cap�t vie�ii sale
zbuciumate, c�ci a�a o judeca el, de�i f�cuse o str�lucit� carier� militar�. Dar �l
costase mult divor�ul s�u �i nu se putuse consola mult� vreme de p�r�sirea Irinei
Pherechyde. Apoi intrase �n datorii, alergase f�r� succes dup� o sum� de muieri, se
�ncurcase acum de cur�nd cu una nu prea-prea la Sibiu �i o adusese cu el la
Bucure�ti. Ba era chiar vorba s� o ia de nevast�... �i peste toate, ata-vismul:
tat�l s�u s-a sinucis �i un frate �i o sor�...
Dumnezeu s�-1 ierte!
Valul de frig care ne-a �nghe�at ieri �i alalt�ieri s-a �ntins peste Europa
�ntreag�. La Paris -14�, la Londra au murit 2 oameni de frig, �n Italia de Nord, la
munte -17�. Azi s-a mai �ndulcit la noi - de la -15� sau pe aiurea -20�,
termometrul s-a ridicat la -9�. Azi-noapte a nins gros �n toat� �ara.
S-a dat duminica inaugur�rii liniei ferate Ilva Mic�-Vatra Dornei o importan��
politic� �i interna�ional�: pe l�ng� ministrul Comunica�iilor a fost acolo �i
Comnen, Ministrul Externelor, care a pream�rit �i el o-pera �ndeplinit� (64 de
kilometri construi�i �n 18 ani!). Au mai fost �i al�ii �i cu to�ii la un loc au
f�cut 64 kilometri de discursuri, dar ca s� le latre nu le-a trebuit 18 ani, ci mai
pu�in � mult mai pu�in chiar � de 18 ori!
Escrocii de la Dolj, cu fostul prefect G�rboviceanu �n frunte �i �n num�r de 9, au
fost �n fine trimi�i �naintea Cur�ii Criminale. Banda T�-t�rescu tot a izbutit �ns�
s� ob�in� ca principalele capete de acuza�ie �mpotriva lui G�rboviceanu s� fie
abandonate. S� sper�m c� le va relua Curtea.
Din potopul de decrete-lege:
S-a promulgat noua lege a asigur�rilor sociale �i o lege nou� pentru asisten�a si
asigurarea comercian�ilor si industria�ilor.
Prima nu schimba lucru mare fa�� de ce a fost, �i a doua tot at�t de pu�in.
Ajutoare �n caz de boal�, bilete de b�i � fleacuri. O cas� de pensiuni pentru
func�ionarii comerciali �i industriali, iat� ce ar trebui �nfiin�at � dar cine se
g�nde�te la a�a ceva?
Bonnet �n Camera francez� �i Chamberlain �n cea englez� au mai f�cut noi declara�ii
categorice �n sensul solidarit�ii anglo-franceze. Bonnet a mai repetat, foarte
hot�r�t, c� nici un centimetru p�trat al teritoriului Imperiului francez nu e de
cedat Italiei, �n Italia, de�i agita�iile populare continu� � ceea ce dovede�te c�
sunt autorizate, dac� nu �ncurajate � Guvernul a l�sat-o mult, mult mai moale.
Adeziunile curg cu duiumul la noul �Front al Rena�terii Na�ionale". Ziarele de azi-
diminea�� public� �n mas�, telegrame de �nscriere, �n frunte tot personalul
superior al Palatului � apoi to�i r�sufla�ii politicii �i administra�iei...
Joi, poim�ine, vor avea loc trei mari �ntruniri la Cluj, la Chi�in�u �i la Craiova.
La Cluj va prezida Vaida, la Chi�in�u V�itoianu, iar la Cra-iova eu. Cum se vede
Majestatea Sa l�rge�te cercul de activitate al Consilierilor Regali � de la coliv�
la �ntruniri politice! De�i m� plictise�te s� plec din Bucure�ti pe frigul care
b�ntuie, am primit. Cum era s� refuz, eu, �na�ul noului partid" s�-1 ajut s� se
pun� �n picioare?
�i melasa de zah�r poate deveni periculoas�: la Zeebruge (portul o-ra�ului Bruges,
�n Belgia) s-a spart un tanc con�in�nd c�teva mii de kilograme de melas�, din cauza
frigului; melasa s-a r�sp�ndit �i a �necat cheul �i cl�dirile afl�toare acolo,
pricinuind mari pagube �i r�nind oameni...
Un gazetar de la Curentul s-a dus la lorga, s-a dat drept iroghist si a cerut
Domnului Profesor sfat dac� trebuie s� se �nscrie sau nu �n noul
296
partid unic. R�spunsul a fost prompt: �Eih, dhrrraga, nu. Asta hie o porrrhcarrrie,
nu hie parrrhtid! Ham s� vh� sphun euh ce s� fhace�i..." �i a �nceput s� se
jeleasc� �i s� se spovedeasc� �partizanului s�u", de�i nu-1 cuno�tea! I-a povestit
cum a stat la'mas� cu Regele �i cu T�t�-rescu �i cum nici unul nici altul nu i-au
spus o vorb� despre numirea la Paris! �L-ham �ntrrrebat pe T�t�rescu ce mai face �i
ha avhut nehrru�i-nharrrea s�-mi r�spund�: m� zbat cu nevoile! Eih! Dhrrraga, dou�
cea-sssuhurrri mai t�rrrhziu a dhepus juhhrrram�ntul!" Dl Profesor era indignat �i
de acest mod de a fi nesocotit de Rege, �i de ofensele pe care i le adusese
C�linescu, �i de st�njenirea libert�ii lui de g�ndire (?) �i de scris! Mai era �i
boala neveste-si �i frigul � cu un cuv�nt toate nenorocirile pe capul lui de
b�tr�n! Nu toate: n-a fost �nc� scos din nici una din cele 70 de slujbe de pe urma
c�rora �nghite 70 de lefuri!
21 decembrie. Dup� trei zile de ger n�praznic, frigul a c�zut. Azi nu mai e dec�t l
grad sub zero. Termometrul a c�zut �ns� zilele trecute p�n� la -20�, pe mai tot
�ntinsul ��rii. Noroc c� gerul a venit odat� cu z�pada. A nins bine pretutindeni �i
agricultorii sunt mul�umi�i. La noi �n Oltenia a nins chiar �nainte s� cad� gerul.
La Moscova s-au �nregistrat -51�! La Berlin -16�. �n Anglia 25 de persoane au
pierit din cauza frigului �mpotriva c�ruia Englezii nu sunt obi�nui�i s� se apere.
� Pare c� Mussolini s-a cam p�c�lit. A �ncercat �i el s� dea lovitura lui Hitler
din septembrie. Dar situa�iile nu erau deloc acelea�i. Hitler n-a-vea dec�t un pas
ca s� intre �n Cehoslovacia �i for�ele de care dispuneau erau cov�r�itoare.
Tunisia, Corsica, Djibuti sau chiar Nisa nu s-ar putea cuceri at�t de u�or... Pe de
alt� parte Italia n-a mai g�sit �n fa�a ei, ca Germania, o Fran�� i o Anglie
buim�cite. R�spunsul la amenin��rile lui Mussolinii a fost prompt �i categoric...
Ducele a trebuit s� dea �napoi. Ducele e �ntr-o pas� rea... �mi pare r�u.
23 decembrie. Ieri au avut loc cele trei �ntruniri regionale ale Frontului
Rena�terii Na�ionale, la Cluj, Chi�in�u �i Craiova, sub pre�edin�ia lui Vaida, lui
V�itoianu �i a mea. �ntrunirile de la Cluj �i de la Chi�in�u au avut loc diminea�a,
cea de la Craiova dup� amiaz�. Cuv�nt�rile au fost radiodifuzate.
Cea mai bun� �inut� au avut-o, dup� impresia unanim�, cuv�nt�rile de la Craiova. Ca
s� nu aiureze �i s� nu ias� din linia hot�r�t�, am
obligat pe to�i oratorii s�-�i scrie discursurile �i s� le citeasc� � cu cel
dint�i. Sosit duminic� diminea�a la Craiova, am mai citit �i corectat �-nainte de
dejun toate cuv�nt�rile.
�ntrunirea a fost frumoas�. Cinematograful Rio era tixit, numai frunta�i ai satelor
� �n majoritate primari � �i intelectuali din Craiova. Era plin� �i sala
cinematografului Apolo �n care se instalase megafoane pentru transmiterea
cuv�nt�rilor de la Rio; din nefericire, nu �tiu pentru ce, megafoanele n-au
func�ionat �i publicul din sala Apolo a fost p�c�lit, dar nu s-a pl�ng � oameni
de�tep�i, se vede!
Pe pia��, pe str�zi ordine perfect�. Am putut s� constat �nc� o dat� c� singurul
punct de cristalizare sincer� a entuziasmului maselor e Regele. Rom�nul e un popor
supus �i c�nd aude de St�p�n url� de rupe p�m�ntul. Pentru Front, entuziasmul
foarte moderat. Mai mult succes am avut eu, personal!! Am ajuns s� fiu l�udat �i de
Nolic� T�t�rescu!
Era s� o p�esc cu T�t�re�tii. Se �nscrisese 3: Nolic� �n numele fostei organiza�ii
liberale din Dolj, generalul Alexandru �n numele fostei organiza�ii din Gorj �i
�tefan �n numele unui grup de fo�ti parlamentari olteni (vreo 30). Fiecare cu c�te
o scurt� declara�ie, �n principiu �i �n spiritul Frontului am fost �i sunt
�mpotriva declara�iilor colective. Nolic� T�t�rescu a venit �ns� s�-mi spun� c�-1
rugase (??) mini�trii liberali (Cancicov, Vilctor lamandi, Miti�� Constantinescu)
s� fac� o declara�ie categoric� de adeziune colectiv�, ca s� determine �i pe
ceilal�i liberali din restul ��rii. P�r�si�i de Gut� T�t�rescu, ace�tia ar fi cam
dezorienta�i (pretindeau cei 3 mini�tri) �i un gest al fratelui �efului i-ar fi
hot�r�t. M-am tocmit: n-am admis dec�t declara�iile lui Nolic� pentru Dolj �i
generalului Alexandru T�t�rescu pentru Gorj � �i am suprimat pe a lui �tefan.
M-am �napoiat seara la Bucure�ti cu Ghelmegeanu, cu un tren special.
SUS, cuv�nt�rile noastre au fost ascultate la Radio: am primit premiul I (ce
prostie oi fi spus?). Haotica cuv�ntare a lui Vaida a pl�cut pentru c�teva pasaje
hot�r�te �mpotriva persisten�ei spiritului de ga�c� printre fo�tii membrii ai
fostelor partide. Cuv�ntarea lui V�itoianu a fost considerat� �tears� �i f�r� nici
o importan��. Cum era s� fie altfel?
Guvernul delegase la Cluj pe Sise�ti, la Chi�in�u pe Andrei, la Craiova pe
Ghelmegeanu. De ce o fi venit la noi �i V�lcovici, care nu are nici o leg�tur� cu
Oltenia, nu �tiu. L-am primit bine �i a vorbit frumos c�ci e om sub�ire.
298
Cu prilejul �ntrunirii de ieri din Craiova s-au �nscris �n Front doi oameni pe care
�i credeam mor�i: �ap�rdea, inginerul, �i Ciocazan, spi-ritistul. Mai ales pe
acesta din urm� 1-am crezut decedat � trebuie s� aib� peste 90 de ani.
Ghelmegeanu^ �mi povestea ieri, pe drum, cum a intrat Pot�rc� �n Guvernul Goga. �n
ajunul depunerii jur�m�ntului Pot�rc� fusese arvunit de Urd�reanu, cu care mai
avusese �i alte �ntrevederi. Venea �n fiecare zi la Ghelmegeanu (solicitat �i el,
dar care rezista �i n-a cedat dec�t la aprilie, dup� lovitura de moarte dat�
partidelor) �i-1 �ntreba: �M�, tu mai �tii ceva?" El f�cea pe niznaiul, se indigna
�mpotriva lui C�li-nescu (notoriu trecut la Guvern) si se f�cea c� se �ine la o
parte de toate intrigile ce se te�eau, �n ziua depunerii jur�m�ntului a venit iar
la Ghelmegeanu: �Tu ce mai �tii, b�?" Ghelmegeanu care aflase �ns� de la C�linescu
�nt�lnirea din ajun cu Urd�reanu �i �n�elegerea f�cut� 1-a dat dracului �i �i-a
b�tut joc de el. �n aceea�i zi Pot�rc� a dejunat la Miha-lache �i acesta
�ntreb�ndu-1 dac� e adev�rat c� intr� �n Guvernul Goga, dup� cum i se spusese,
gr�sunul de la Pleni�a i-a r�spuns textual: �Fugi �ncolo, domnule Mihalache, cum s�
fac eu una ca asta: nu m� las� mor�ii de la Pleni�a s� tr�dez Partidul ��r�nesc!"
La 7 seara depunea jur�m�ntul ca ministru. Se �n�elesese probabil �i cu mor�ii de
la Pleni�a. ..
Tot Ghelmegeanu mi-a povestit c� Pot�rc� a v�ndut ministerului de Domenii pe 10
milioane mo�ia pe care o cump�rase �n Cadrilater cu l milion �i jum�tate. Aceasta a
fost afacerea pentru care Regele 1-a scos cu totul din favoarea sa...
Sf�tuit de C�linescu, Pot�rc� n-a venit ieri la �ntrunirea de la Craiova. P�cat, o
declara�ie a sa ar fi f�cut bine l�ng� a lui Nolic� T�t�-rescu... Sunt doar am�ndoi
oameni ie�i�i din politic� cu oase �i cu mo�ie...
Cu prilejul ratific�rii decretelor-legi a fost iar�i lupt� grea �n Camera francez�.
Articolul esen�ial prin care se specifica dreptul Guvernului de a stabili impozite
noi (prin decret-lege) a trecut cu o majoritate de numai 7 voturi, dup� ce Daladier
pusese chestiunea de �ncredere. Un al doilea vot, pe un alt alineat, cu con�inut
mai pu�in sup�r�tor pentru punga aleg�torilor, a dat o majoritate de vreo 50 de
voturi, tot dup� punerea chestiunii de �ncredere. Merge greu, regimul
parlamentar...
l
Ziarele franceze fac mare zgomot �n jurul afirma�iei lui Andr6 Tardieu c� Delbos i-
ar fi propus o colaborare din partea lui Blum, sub pre�edin�ia unui radical (pe
vremea Ministerului Blum). Blum a dezmin�it categoric, iar Delbos a explicat c� a
fost o idee a lui, pe care n-a comunicat-o lui Tardieu, ci unui prieten care a
transmis-o acestuia f�r� s� fie autorizat �i c� Blum �ntr-adev�r nu i-a dat nici o
misiune de acest fel.
Guvernul italian a denun�at acordul cu Fran�a din 1935 pe baza c�ruia s-au f�cut
mai multe rectific�ri pe frontiera Sudan-Libia. Pretextul denun��rii e c� conven�ia
n-a fost ratificat� �nc� �i c� condi�iile interna�ionale s-au schimbat. Se
consider� c� prin aceast� denun�are, preten�iile italiene trec din faza g�l�giei
populare �n aceea a discu�iilor diplomatice �i c� Mussolini s-a hot�r�t la ea, ca
s� poat� pune diferendul franco-italian la ordinea zilei �n ce vor avea �n ianuarie
cu Chamberlain �i cu Halifax, c�ci vizita oamenilor de Stat Englezi, la Roma n-a
fost am�nat�, �n realitate, Statele totalitare au ne�ncetat nevoie de probleme mari
care s� porneasc� aten�ia opiniei publice �i s� o �ndep�rteze de problemele mici �i
sup�r�toare... pentru st�p�nire. De r�zboi, nu poate fi vorb� �i parc� ambele p�r�i
au voit s� marcheze c� joac� teatru, c�ci primul act de ostilitate al Italiei a
fost expulzarea agentului Societ�ii franceze a autorilor dramatici, la care Fran�a
a r�spuns prin expulzarea agentului Societ�ii autorilor dramatici italieni...
�ntre Germania �i Statele Unite ale Americii, tensiune mare. �ns�rcinatul cu
Afaceri german a protestat pe l�ng� Secretariatul de Stat �mpotriva criticilor
aspre adresate Germaniei �i lui Hitler de c�tre ministrul de Interne Ickes �ntr-un
discurs �inut la Detroit sau nu mai �tiu unde. Subsecretarul Sumner Welles a
r�spuns drastic d-lui Thomson, c� ministrul Ickes a exprimat opinia majorit�ii
Americanilor �i c� Guvernul Federal n-are nimic de retras nici de scuzat din c�te a
spus ministrul de Interne...
Ducesa de Atholl, �Deputat�", dezaprob�nd politica extern� a d-lui Chamberlain �i-a
dat demisia din Camer� ca s� supun� votului aleg�torilor judecata problemei pus�.
Alegerea a avut loc �i anosta (c�ci e anost�) a pierdut: a fost b�tut� cu o mie de
voturi de candidatul conservator Chamberlainist! Gafencu a depus jur�m�ntul de
ministru de Externe �n locul lui Comnen, care va fi numit ambasador la Vatican. Din
300
Comnen �n Gafencu, Regele continu� opera sa de devalorizare a func�iilor de
ministru. Comnen barem avea 16 ani de diploma�ie, �n fruntea unor lega�ii
importante. Pentru Gafencu s�ritura e cam mare... B�iat inteligent de altminteri,
sunt mici rezerve de f�cut asupra �mbog�irii lui. Cu privire la D-na Gafencu,
�Nouchette", sunt rezerve mari de f�cut...
Numai �n America se poate �nt�mpla a�a ceva: regele produselor farmaceutice, unul
din �marii" oameni de afaceri ai Lumii noi era unul �i acela�i cu un celebru
Gangster urm�rit �i c�utat de poli�ie... Milionarul Coster era �ntr-adev�r identic
cu recidivistul italian Musica, condamnat �n Italia �i �n America pentru o sum� de
delicte. Identitatea descoperit�, Coster, arestat, s-a �mpu�cat...
24 decembrie. Denun�area acordului franco-italian din 1935, din partea Italiei a
f�cut pretutindeni, afar� de Germania �i Ungaria, impresia cea mai rea. Pretextul
invocat de Italia: neratificarea conven�iei din partea Fran�ei �i participarea
acesteia la sanc�iuni nu pare serios. Mai ales �n ce prive�te participarea Fran�ei
la sanc�iuni, Italia se de�teapt� cam t�rziu. Repun�nd �n discu�ie toate
ne�n�elegerile care fusese rezolvate �n 1935, Italia e de rea credin��. Mussolini
�ns�i a declarat �n 1936 c� �n Africa nu mai exist� nici un diferend �ntre Italia
�i Fran�a. Ori cu, situa�ia �ntre cele dou� ��ri, acum s-a l�murit: discu�ia pe
toate chestiunile, chiar pe cele crezute �nmorm�ntate �i p�n� la noua lor rezolvare
vr�jm�ie.
Fran�a pare pe de alt� parte hot�r�t� s� nu fac� nici o concesie Italiei �i se
simte sprijinit� �n aceast� atitudine de Anglia �i de Statele U-nite, ca s� nu mai
vorbesc de Rusia Sovietic�. Italia s-a angajat �ntr-un impas, �n care e amenin�at�
s� r�m�n� numai cu Ungaria... � c�ci nici Germania nu pare foarte gr�bit� s�-i �in�
locul...
Chestiunea ovreiasc� a venit �n discu�ia Consiliului municipal din Paris. S-a
cercetat num�rul tot cresc�nd de str�ini imigran�i �n Metropol� �i s-a recunoscut
c� printre ace�ti str�ini evreii reprezint� cam ! 90%. Unii consilieri municipali
au pus l�murit �ntrebarea dac� Parisul urmeaz� s� mai apar�in� francezilor sau
ovreilor? �n cele din urm� s-a " votat o mo�iune prin care s-a cerut pentru
elementele franceze prec�de-rea la admiterea �n �coli.
Evreii trec cum se vede prin grele �ncerc�ri. �i �n Ungaria, �n Un-1 garia
odinioar� a lor, s-a promulgat zilele trecute o lege prin care nu
numai c� s-au �mp�r�it evreii �n b�tina�i �i neb�tina�i (ace�tia din urm� fiind
exclu�i din toate ramurile de activitate social� sau tehnica), dar chiar �i
b�tina�ilor s-au �nchis o sum� de func�ii �i unele profesii.
Cum Ungaria s-a alipit pe fa�� la axa Berlin-Roma (p�n� aci at�rna mai mult de un
cap�t al axei, de cel de la Roma) prima consecin�� nu putea fi dec�t o hot�r�t�
luare de atitudine �mpotriva ovreilor. A doua consecin�� e �nf�ptuirea unei reforme
agrare, ca un semn al �nghenun-cherii Magna�ilor cu cerbicia c�rora regimurile
totalitare nu se pot �mp�ca. Dl Imredy, primul ministru Maghiar a �i dat c�teva
l�muriri cu privire la poiectata reform�. Se vor expropria 500 000 hectare de la
societ�ile anonime �i de la ovrei �i numai ce nu s-ar g�si �n aceste categorii
pentru completarea celor 500 000 hectare s-ar lua de la Magna�i. Exproprierea ar
�ncepe de la 350 hectare �n sus. P�m�nturile expropriate nu vor fi date �n
proprietatea ��ranilor, ci arendate lor �n calitate de fermieri. Reforma s-ar
s�v�r�i �n 10 ani, ea n-ar cuprinde dec�t 10% din terenurile arabile existente �i
n-ar atinge prea mult regimul de azi al propriet�ii rurale.
Tensiunea raporturilor �ntre Statele Unite �i Germania, cre�te. O ruptur� a
rela�iilor diplomatice �ntre cele dou� ��ri nu e exclus�, �n Statele Unite se
constat� o adev�rat� mobilizare a opiniei publice �mpotriva Germaniei �i a Italiei.
Mussolini �i-a ales bine momentul s� intre �n conflict cu Fran�a.
Na�ionali�tii Spanioli au �nceput o nou� �i mare ofensiv� �n Cata-lonia.
Telegrafiaz� c� au str�puns frontul inamic �n patru locuri...
Enric Otetelisanu, directorul Institutului Meteorologic a fost condamnat ieri la l
ani �nchisoare, 10 000 lei amend� �i 3 ani de interdic�ie civil� � toate fiindc� a
favorizat tip�rirea �i r�sp�ndirea tractelor �i circularelor subversive (Garda de
Fier)! Otetelisanu a fost totdeauna un om care a crezut �n ceva. Acest ceva a
variat, dar puterea �ncrederii nu.
Ceea ce dovede�te, �ntre altele, un cap str�mt. De altfel, un b�iat bun �i un om
cinstit. De vreme ce Hefter e �n capul bucatelor, locul lui era la pu�c�rie.
Ziarele de azi public� darea de seam� a �ntrunirii de la Chi�in�u de joi, care n-a
putut fi dat� ieri �mpreun� cu cele de la Cluj �i Craiova, fiindc� telefonul n-a
func�ionat �ntre Bucure�ti �i Basarabia. A fost �i a-
302
colo mult� lume care s-a �ndesat s� asculte cuv�nt�ri de o disperant� banalitate.
Din acest punct de vedere a fost cea mai proast� �ntrunire din cele trei � Craiova
r�m�n�nd ca cea mai bun�. Dup� p�rerea unanim�.
Un ultim ecou al �ntrunirii din Craiova, peste care am trecut, dar care merit�
totu�i s� fie notat. C�nd a venit Marioara Popp la sal� s�-�i rosteasc� discursul,
a fost �nt�mpinat� de Ghelmegeanu. �Mi-e ru�ine, drag� Ghelmegeanu, mi-e ru�ine..."
tot �ng�na sampinioana feminismului. .. �i era ru�ine fiindc� de un an de zile sta
neclintit� al�turi de Maniu, �i acum... Ghelmegeanu �ns� a consolat-o a�a: �Nu e
nimic, nu te impresiona. A�a e la �nceput. Mi-a fost �i mie ru�ine, dar acum..." �i
s-a pus s� fluiere!...
25 decembrie. Un Cr�ciun cum n-am mai v�zut: plou� �i e cald ca prim�vara. Dup�
z�pada mare care a c�zut, pe str�zi e o jale. Dac� ar �nghe�a iar, ar fi prost �i
pentru c�mp. Ori, din Fran�a se anun�� un val de frig: un v�nt puternic sufl�
dinspre Atlantic �i termometrul ar fi sc�zut la -20.
�II n'y a reien de plus stupide qu'une piece fran9aise, si ce ne sont Ies critiques
qui an rendent compte dans Ies jouranaux". Aceast� fraz� lapidar� mi-a fost
sugerat� dup� citirea piesei lui Bernstein, Le Cap des tempetes, �n �Fetite
Illustration". E de nepriceput cum francezii cu gust �i cu cultur� permit acestei
spurc�ciuni semite s� necinsteasc� de 40 de ani teatrul lor...
leri-sear� la Jockey Club, St�rcea m-a luat la o parte: �Trebuie s�-�i spun. �Ieri
la Palat, dup� pomul de Cr�ciun am avut mas�. Regele sta �ntre Balif �i Urd�reanu,
iar eu cu Mocsony �n fa�� n dreapta �i �n st�nga Prin�ului. Tot timpul mesei s-a
vorbit de Frontul Rena�terii Na�ionale �i Regele era �nc�ntat de cuv�ntarea ta.
Singurul care a priceput situa�ia �i a vorbit cum trebuie a fost Argetoianu, foarte
bun �i frumos discurs � spunea Regele. Am �inut s� �tii acest lucru..." � �Drag�
St�rcea, am replicat eu, �i mul�umesc pentru pretenia ta Da, eu pricep situa�iile
�i nu le sabotez. Repet� te rog asta st�p�nului t�u, �i va face pl�cere..."
Nevasta lui Furdui, unul din de�inu�ii gardi�ti de la R�mnicul S�rat, unul din
zevzecii care pe vremuri m-au �njurat mai mult, a venit s�-mi mul�umeasc� pentru
�mbun�t�irile de regim pe care le-am ob�inut de
la C�linescu �n favoarea acestor condamna�i f�r� mult� vin�. A�a se �nv�rte�te
roata lumii...
Se �mplinesc ast�zi 8 zile de c�nd a murit ars� biata Peggy. Am visat azi noapte c�
a luat foc casa...
26 decembrie. �oneriu a venit asear� de la Macovei s�-mi spun� c� un teribil
accident a avut loc la Reni (l�ng� Gala�i). �apte vagoane de c�l�tori au fost
complet sf�r�mate �i se constatase p�n� asear� 85 mor�i �i 150 de r�ni�i. Am�nunte
complete nu vom avea dec�t m�ine c�ci ziarele nu apar �nainte.
Extraordinarea temperatur� care provoac� topiri ziua �i �nghe� noaptea pricinuie�te
accidente �n serie, �i nu numai la C�ile Ferate. Picioarele rupte nu se mai num�r�.
Automobilele izbite unele de altele prin derapare �i deteriorare sunt sute �n
fiecare zi. Arborii au fost fr�n�i �i ei cu duiumul; m� �ntreb ce se va fi
�nt�mplat la Breasta �i la Sinaia, la mine. Alalt�ieri, Orient Expressul, la ora
12,1/4 c�nd trebuia s� soseasc� la Bucure�ti nici nu intrase �n �ar�, iar Simplonul
n-a sosit deloc. LaTeius (6 mor�i), la Timi�, la Strehaia, ciocniri de trenuri mai
mult sau mai pu�in importante. Nu �tiu de ce Cenzura le-a ascuns pe toate.
Invidia paranoicului: Neamul Rom�nesc e singura gazet� care n-a publicat cuv�ntarea
mea de la Craiova! Pentru mine lucrul e f�r� importan��, dar cum poate �ng�dui un
regim de autoritate o asemenea abatere de la datorie � c�ci am fost doar trimis la
Craiova de Rege �i am vorbit, ca s� zic a�a, �n numele lui?
Volkischer Beobachter din 20 decembrie, sosit ieri �n Bucure�ti public� urm�toarea
telegram� din Bucure�ti (cu data de 19):
�Wie in Bukarest verlautet soli general Antonescu, der in Zusam-menhang mit dem
Vorgehen gegen die Eiserne Garde am Tage der Erschiessung Codreanus seines Postens
als Armeekorpscomandeur en-thoben und verhafter worden war, �n seiner Zelle
erschossen aufgefun-den worden sein. Es wird behauptet dass Antonescu �Selbastmord
be-gangen habe�".
Am �ntrebat azi-diminea�� la telefon pe Arm�nd C�linescu: nimic nu e adev�rat.
Generalul Antonescu n-a fost nici �sinucis", nici arestat, nici m�car �confinat" la
Predeal dup� cum s-a povestit prin cafenele. Dl general se plimb� liber �i voios pe
str�zile Bucure�tiului...
304
Acela�i num�r din Volkischer Beobachter mai con�ine �i un articol destul de r�u
voitor asupra F.R.N. �n care afirm� c� to�i ovreii se �nscriu �ntr-�nsul, ceea ce
d� adev�rata lor valoare m�surilor antisemite luate de cur�nd de Guvern (retragerea
licen�elor din Bucovina) �i le z�d�rnice�te efectul. Ziarul d-lui Rosenberg mai
adaug� c� �nscrierile individuale �n F.R.N. sunt rare (!!!) �i c� nu ader� dec�t
organiza�ii constituite (?), din ordin (!!!)!
Radu Djuvara chemat de la Berlin a replecat acas� �i se va �napoia din nou peste
dou� s�pt�m�ni, pentru a-si primi numirea la alt post. Bietul om era foarte am�r�t;
nu numai c� nu s-a cerut agrementul pentru Vaida printr-�nsul, dar nici n-a fost
prevenit m�car de schimbarea hot�r�t� la Berlin. A aflat-o abia aci, �n Bucure�ti,
�i �nc� cu reticen�e. �Ce, le era fric� c� n-o s� le cedez postul?" � spunea el �
�parc� era proprietatea mea!" Sub pretext c� e nou �n slujb� �i neorientat �nc�,
Gafencu i-a spus c� nu �tie cum s-au petrecut lucrurile �i c� nici nu �tie ce post
nou vrea s�-i dea Regele...
Se spune c� Al. Cretzeanu a fost numit secretar general �i c� acela�i grad s-a dat
�i lui Grigorcea (Kanzlerul) cu rangul de Ambasadori \ \
Se mai spune c� T�tarescu �i-ar fi dat demisia de la Paris, neprimind s� slujeasc�
sub Gafencu � dar c�te nu se spun!
Am putut abia azi s� pun m�na pe ultimul text al �Memorandumului" lui Maniu, a�a
cum 1-a �naintat Regelui �n ziua de 7 sau 8 decembrie trecut. Acest �Memorandum" a
trecut prin multe vicisitudini. Trebuia mai �nt�i s� fie �nm�nat �n septembrie, ca
un fel de soma�ie cu termen pentm revenirea la un regim democratic �i termenul era
ziua de l Decembrie, a 20-a aniversare a Unirii Ardealului cu Patria-Mam�.
Evenimentele din septembrie au silit �ns� pe Maniu s� am�ne remiterea memoriului �i
s�-i mai �ndulceasc� con�inutul. L-ar fi �njurat altfel p�n� �i ai lui. Fusese
vorba la �ncepu ca memorandumul s� fie adus la Bucure�ti de mii de oameni; Dl
Prezident s-a mul�umit mai t�rziu cu 4�5 000 de doctori de peste mun�i � ca s�
sf�r�easc� cu trei semn�turi �i cu �o remitere" f�r� nici o solemnitate prin
�nm�narea actului de c�tre Madgearu lui Urd�reanu...
�Memorandumull" e intitulat al Rom�nilor din Transilvania �i �n parantez�: Ardeal,
Banat, Cri�ana, Satu Mare, Maramure�.
O prim� perfidie: se tinde spre crearea unei regiuni politice transcarpatine (�n
vederea autonomiei) sub numele de Transilvania �n care
Ardealul e cuprins numai ca o parte, pe c�nd se �tie c� Ardeal �i Transilvanie sunt
dou� cuvinte care exprim� aceea�i no�iune, dou� nume sinonime. Memorandumul e
semnat de luliu Maniu, pre�edintele Partidului National '��r�nesc � de Mihai
Popovici, pre�edintele organiza�iilor din Transilvania ale aceluia�i partid �i de
Sever Bocu, vicepre�edinte ale acelora�i organiza�ii. Mai legitimi reprezentan�i ai
Ardealului politic, ca pe Mihai Popovici �mbog�itul pe seama Rom�niei �ntregite �i
pe Sever Bocu escrocul, nu putea g�si domnul prezident. Desemnarea lor indic�
totu�i o stare de incon�tien�� ngrijor�toare.
Documentul se deosebe�te de precedentele compozi�ii literare semnate de dl Maniu
prin stilul s�u. E bine scris, �ntr-o rom�neasc� limpede �i curg�toare �i lipsit de
�ardelenisme" �i de formule perimate; v�dit, nu e datorat condeiului d-lui
prezident. Probabil c� a fost redactat de un reg�ean, sau de Bocu, care e lipsit de
scrupule, dar nu si de talent la scris, �ncepe printr-un am�nun�it istoric al
luptelor rom�nilor de dincolo de Carpa�i pentru c�tigarea drepturilor lor de oameni
�i de rom�ni � lupte pentru �ntruparea �i ap�rarea na�ionalit�ii pe care nimeni nu
le contesta, dar pe care dl Maniu vrea s� le identifice cu lupta �pentru
democra�ie", ceea ce e mai contestabil. Manifestul trece apoi la bilan�ul
glorioaselor �nf�ptuiri ale Consiliului Dirigent (!!) la dizolvarea acestuia prin
for�� (!!), la ororile diferitelor guverne din Bucure�ti s�v�r�ite �mpotriva
Ardelenilor de la Unire �ncoace � �i dup� ce interpreteaz� actul unirii din 1919
dup� regulile cazuisticii j esuite scumpe �colii din Blaj,�ncheie prin urm�toarea
cerere:
�Subsemna�ii, fii ai Transilvaniei �i Banatului1 reprezentan�i ai tuturor jude�elor
din aceast� provincie ne prezent�m respectuos �naintea majest�ii Voastre cu
rug�mintea s� binevoiasc�:
A dispune respectarea principiilor fundamentale ale Adun�rii de la Alba lulia din l
Decembrie 1918;
A re�ntrona ordinea constitu�ional�, �ntemeiat� pe principiile democra�iei
na�ionale, pe reprezentan�� parlamentar� real� a na�iunii, pe un regim de
legalitate respectuos fa�� de drepturile civile si politice ale tuturor cet�enilor,
desfiin��nd starea de asediu �i Cenzura;
A dispune urgenta �narmare �i fortificare a ��rii pentru ap�rarea hotarelor
stabilite �n tratatele de pace;
A �mp�rt�i Transilvania �i Banatul cu o dreapt� participare la via�a de Stat �i
administrativ� �i a ocroti interesele lor na�ionale, economice �i culturale �n
m�sura cuvenit�".
1 Aci s-a uitat titulatura Memorandului �i Banatul nu mai e b�gat �n �Transilvania"
al�turi de Ardeal"!
306
De data asta cererile sunt f�r� termen, �n ce prive�te satisfacerea lor.
Maniu ar fi vrut s� aibe �i semn�turi �reg�ene" pe manifestul s�u. Mihalache, dr
Lupu, Cost�chescu �i al�ii n-au vrut �ns� s� semneze �i Madgearu singur prea ar fi
fost pu�in ca s� reprezinte serios Oltenia, Muntenia �i Moldova... Dl prezident s-a
v�zut silit s� reduc� Memorandumul la un act pur ardelenesc, semnat numai de d�nsul
�i de cei doi escroci ai s�i. De ce nu �i de Boil� Romul?
26 decembrie. Azi-diminea�� au reap�rut ziarele si am putut astfel afla am�nunte
asupra groaznicei catastrofe din sudul Basarabiei. S-au ciocnit dou� trenuri de
persoane, nu la Reni, ci �ntre sta�iile Etulia �i Frec�ei (�n apropierea Renilor).
Vina o au �efii de sta�ie din Gala�i �i din Frec�ei, care au schimbat itinerariul
trenurilor mut�nd �ncruci�area lor de la Frec�ei la Etulia f�r� s� previn� aceast�
din urm� sta�ie. Dar adev�rata vinovat� e vremea: chiciura a format de-a lungul
s�rmelor stalactite grele de ghia�� care au dobor�t liniile telegrafice �i
telefonice pe kilometri �ntregi. S-au luat acum m�suri ca pe liniile ferate lipsite
de comunica�ii telegrafice �i telefonice s� nu mai circule dec�t c�teva trenuri de
persoane �i acestea cu vitez� diminuat�. P�n� se vor repara s�rmele. ..
�n catastrofa din Basarabia au pierit cu totul 93 de persoane �i au fost r�nite
142. Prntre mor�i se afl� �i generalul Gavrilescu, comandantul brig�zii de
artilerie din Ismail �i colonelul Virgil Mironescu prefectul jude�ului Orhei.
Fr�m�nt�rile omenirii �n loc s� se lini�teasc� cu sf�r�itul anului se desf�oar� pe
un ritm tot mai accelerat: sunt toate semnele c� 1939 va fi tot at�t de agitat ca
1938.
�n Extremul Orient, r�zboiul e �n toiul lui. Dup� socotelile japonezilor au pierit
p�n� acum 47 000 dintr-ai lor �i 823 000 chinezi. P�n� s� se �ncheie pacea, dac� se
va �ncheia vreodat� vor mai pieri �nc� o dat� at�t.
�n Spania, Na�ionalii au luat zilele trecute ofensiva �n Catalonia; au str�puns
frontul �n 4 locuri, au �naintat cu 25 de kilometri �i au luat prizonieri mul�i si
material de r�zboj �nsemnat. Totu�i nici �n Spania nu e de prev�zut pacea �n
cur�nd.
�n Palestina, r�zboiul civil continu�, de�i nu e �nc� organizat pe fronturi. 1
�nc�ier�ri �i �mpu�c�ri �ns� peste tot locul.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1933_________________307
O �mp�ciuire pare exclus� pentru mult� vreme �i aci.
�ntre Germania �i Statele Unite, �ntre Italia �i Fran�a nu e �nc� r�zboi �i lumea
n-a ajuns s� se omoare, ci numai s� se �njure. Aceast� stare de tensiune a ��rilor
occidentale numai favorabil� p�cii �i �ns�n�to�irii economice nu e.
�n rezumat, din punct de vedere politic, p�r�sim anul 1938 f�r� nici un regret �i
intr�m �n 1939 cu mult pesimism �n suflet...
Dl Inonii, Pre�edintele Republicii turce�ti a fost proclamat �i �eful partidului de
guvern�m�nt. Ce am propus eu �i n-am putut realiza noi, au realizat turcii.
Regele mi-a trimis o cald� telegram� de mul�umiri �n r�spunsul celei expediate de
la �ntrunirea C.F.N. de joia trecut�, din Craiova. Am trimis-o lui Titeanu s� o
publice, s� se bucure to�i participan�ii �ntrunirii.
Ziarele de azi anun�� numirea lui Comnen ca Ambasador la Vatican si confirm�
numirea lui Cre�eanu si a lui Grigorcea (Kanzleml) ca secretari generali la
Externe, acesta din urm� cu gradul de ambasador!!! De necrezut!
A murit �ragher factotumul lui Barbu �tirbei, �n v�rst� de 66 de ani. �ragher a
f�cut avere de pe urma lui �tirbei, dar a sporit �i averea st�p�nului s�u prin
remarcabilul s�u spirit de organizare. Fabricile, pepinierele, vinurile �i
conservele �tirbei se datoresc ini�iativei sale.
28 decembrie. Fran9ois-Poncet, ambasadorul Fran�ei la Roma a �nm�nat contelui
Ciano-Ginere r�spunsul Fran�ei la nota Italiei de denun�are a acordului din 1935.
Guvernul francez ia act de aceast� denun�are care repune toate problemele rezolvate
�n situa�ia lor dinainte de 1935, declar� c� nu va ceda nici un metru p�trat din
teritoriile apar�in�nd Fran�ei �i c� �n ce prive�te Tunisia �i Somalia,
concesiunile f�cute �n 1935 reprezint� maximul pe care Guvernul Republicii e dispus
s�-1 consimt�.
Dup� informa�iile din Paris ar rezulta c� toat� zarva f�cut� de italieni n-a avut
alt scop dec�t s� ob�in� concesiuni la Djibuti, pe care probabil c� �n mare parte
Fran�a le va satisface...
Din Roma se anun�� vizita lui Goring, care va avea loc �n ianuarie dup� vizita lui
Chamberlain.
308
Partidul Comunist din Cehoslovacia a c�rui dizolvare a fost anun�at� de at�tea ori,
a fost �n fine �i �ntr-adev�r dizolvat pe ziua de 23 decembrie. Bunurile sale au
fost confiscate.
�n Slovacia au fost conflicte grave pe zona m�rgina�� cu Ungaria. Locuitorii
satului Nagysurany, anexat Ungariei, s-au r�sculat �mpotriva acestei anexiuni �i au
atacat postul de jandarmi cer�nd realipirea lor la Statul Slovac, �n urm�rirea
r�zvr�ti�ilor, for�ele maghiare au trecut dincolo de grani��, �n teritoriu slovac
�i au ucis c�teva persoane. Guvernul din Budapesta a cerut scuze Guvernului slovac.
Acesta delibereaz� ia Tatra sub pre�edin�ia d-lui Hacha, �n turneu triumfal �n
regiunile slovace.
Ofensiva spaniol� continu�. E �n a 5-a zi �i comunicatul din Burges exult�.
Lovitura, totu�i, e departe s� fie decisiv� �i, vorba Pre�edintelui Dupuy, �la
seance continue!"
Regimul de dictatur� a dat kix cu cur�itul z�pezii. E drept c� a nins mult, dar
niciodat� ora�ul nu a fost �n asemenea hal. Cur�itul se f�cea incomparabil mai
repede �i sub Donescu �i sub Dobrescu.
Cur�itul s-a dat �n seama Uzinelor Comunale �i Dombrowski arunc� vina asupra lui
Caranfil, iar acesta se scuz� prin lipsa aparatelor de cur�it comandate �n Germania
�i nesosite �nc�. Unde sunt doi st�p�ni...
Dezastrul chiciurei apare din zi �n zi mai mare. Pe l�ng� sutele de kilometri de
linii telegrafo-telefonice se semnaleaz� adev�rate catastrofe �n aceast� privin��.
Al�turi de sinceritate, prin urmare �n plin� inutilitate:
1) Ministerul de Interne a �nceput s� publice din nou declara�ii de gardi�ti
poc�i�i; ce nu scrie omul sub c�lc�iul nenorocirii!
2) Acela�i minister public� �i liste nesf�r�ite de �nscrieri �n F.R.N. To�i
convin�i... c� vor g�si dac� nu o friptur�, cel pu�in un mezelic la masa nou pus�!
Monsieur Gut� a fost primit de Monsieur Lebrun cu alaiul rezervat Ambasadorilor. In
discursul s�u, monsieur Gut� n-a pus picioarele �n str�chini �i a vorbit cu m�sur�,
ca un om de�tept, f�r� s� se arunce �n vechile �i perimatele declara�ii de
supu�enie ce ar fi putut indispune Berlinul de la care a�tept�m � e trist s� o
constat�m, dar e a�a, �i nu e vina noastr� � garan�ia grani�elor noastre.
29 decembrie. Numele lui lorga a ap�rut din nou �n fruntea Neamului Rom�nesc,
precum �i articolul s�u zilnic �i t�mpit. Va s� zic� capitulare, dar din partea
Guvernului... S� ne tr�iasc� dictatura! Obraznic, paranoicul explic� pentru ce n-a
scris opt zile �n fi�uica lui �i se pi�� din nou pe F.R.N. �i pe �ministrul de
Interne". Ce leg�tur� poate fi �ntre Vaida �i caraghiosul cu barb� pentru ca hoitul
acesta cultural s� nu poat� fi �ngropat odat� pentru totdeauna?
�tiu dinainte ce-mi va spune C�linescu: a venit la Canossa, i-am pus botni��, s-a
supus cu totul directivelor noastre...
Iluzii si slabe scuze: nebunul tot nebun r�m�ne �i va continua s� calce �n
str�chini. Dar pentru regim, ce umilire!...
Aflu c� la Piatra Neam� a fost numit primar colonelul Chiriac, fost deputat
georgist, singurul om mai r�s�rit din localitate care a votat contra Constitu�iei!
Numirea lui Grigorcea (ca ambasador), a lui Chiriac �i capitularea �n fa�a lui
lorga sunt fapte care par de o mie de ori mai mult r�u regimului dec�t i-ar putea
face zece Codreni..
Francisc Schefler, directorul ziarelor ungure�ti MagyarLapok �i Ne-plap a fost
prins la Episcopia Bihorului pe c�nd �ncerca s� treac� grani�a cu manifeste
comuniste �i de ale lui Maniu. A fost r�spl�tit cu 2 ani �nchisoare �i 10 000 lei
amend�.
Regele a primit mai multe telegrame de condolean�e din partea �efilor de State
str�ine, cu prilejul catastrofei din Basarabia. Printre a-ceste telegrame �i una de
la Horthy. Ca s�-�i ascund� bucuria pentru moartea at�tor valahi?
Dl Pellegrino Ghigi a prezentat ieri la Sinaia, Regelui, scrisorile sale de
acreditare, �n discursul s�u noul ministru spune c� acreditat de M.S. Regele-
�mp�rat a fost trimis de Duce �i a primit instruc�iuni de la contele Ciano. �n
discursul s�u de r�spuns Regele n-a pomenit dec�t pe Regele-�mp�rat...
P�rvulescu, fostul primar liberal al T�rgovi�tei, a fost dat �n judecat� �mpreun�
cu mai mul�i colaboratori ai s�i, prin ordonan�a definitiv� a judec�torului de
instruc�ie. Cad punga�ii r�nd pe r�nd, bie�ii g�inari, �n schimb cei mari se plimb�
netulbura�i de nimeni. Va suna

Argetoianu 5 - 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Argetoianu 5 - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

126

S-ar putea să vă placă și