Argetoianu 5 - 1

S ",* �+-� I.
"
CONSTANTIN ARGETOIANU
�NSEMN�RI ZILNICE
Volumul V l iulie � 31 decembrie 1938
Edi�ie
de STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIA VELLI
Bucure�ti, 2002
Colec�ia ISTORIE & POLITIC�
Toate drepturile pentru tip�rirea acestei edi�ii apar�in �n exclusivitate
EDITURII MACHIAVELLI
DIRECTOR - FONDATOR Prof.univ. dr. STELIAN NEAGOE
Bucure�ti-l, B-dul Banu Mantanr. 22
ISBN 973-96599-9-18
Not� asupra edi�iei
Cel de al V-lea volum din �nsemn�rile Zilnice ale lui Constantin Argetoianu
�nsumeaz� cea de a doua parte a anului 1938 (l iulie - 31 decembrie).
Din punctul de vedere al politicii interne, evenimentele se circumscriu �n
parametri regimului de dictatur� regal� instituit� �n februarie 1938. Panorama este
divers� �i vast�, �n a�a fel �nc�t Argetoianu are de unde s�-�i extrag� notele
politice � c�nd analitice, c�nd mai acide, c�nd mai zeflemitoare, de cele mai multe
ori cinice �i din c�nd �n c�nd patetice. Vom exemplifica, spre edificare, c�teva
din subiectele abordate �n �nsemn�rile politice argetoiene. Critici aduse regimului
de dictatur� regal� pe care 1-a dorit, a militat pentru �nf�ptuirea lui dar nu sub
forma �n care se manifesta. Continu� seria arest�rii exponen�ilor G�rzii de Fier,
�nso�it� de mea culpa dezicerii a unora dintre protagoni�ti, spre a sc�pa de
�nchisoare. Experien�a amuzant� a autorului �n postura de consilier regal �i
accente de furie, �n calitatea sa de pre�edinte al Consiliului Superior Economic,
fa�� de �bietul" Miti�� Con-stantinescu � ministrul Economiei Na�ionale. Audien�ele
lui Argetoianu la Regele Carol al II-lea sunt rare, �ns� Camarila regal� �l men�ine
�n topul rezervi�tilor politici de elit�, �ntre ziari�tii1 epocii, cel mai
interesant �i cel mai des primit �n biroul de lucru al lui Argetoianu este^ Clement
Blumenfeld (�Scrut�tor") de la cotidianul Adev�rul, �ncerc�rile nereu�ite ale
autorului �nsemn�rilor politice de a afla care din cei doi � Regele Carol al II-lea
sau ministrul de Interne Arm�nd C�linescu � ordonaser� lichidarea fizic� a lui
Corneliu Zelea Codreanu, dimpreun� cu �nicado-rii" �i cu �decemvirii", la sf�r�itul
lui noiembrie. Am�r�ciunea produs� lui Argetoianu de c�tre Arm�nd C�linescu, c�ruia
�i ex-pusese planul constituirii Partidului Unic sub pre�edin�ia Re-
NOT� ASUPRA EDI�IEI
gelui, plan �nsu�it exclusiv, mai apoi, de C�linescu �i de Ernest Urd�reanu
(mare�alul Palatului). Comentarii uneori pro de cele mai multe ori contra
gesturilor politice ale lui Nicolae lorga. In fine, o analiz� critic� pertinent�
f�cut� tr�mbi�atei campanii guvernamentale �ntru �ieftinirea traiului".
�n septembrie, Argetoianu a plecat �n str�in�tate, pentru o cur� balnear� la
Karlsbad. Dar �nt�mpl�rile din via�a politic� interna�ional� nu i-au �nlesnit
lini�tea mult dorit�. Lumea intrase �n deriv�. Continuau r�zboaiele japono-chinez
�i cel civil din Spania. Conflictul arabo-israelian din Palestina se acutizeaz�. La
Viena �i �n toat� Austria �alipit�" Germaniei, m�surile antisemite sunt tot mai
drastice. Regele George al Vl-lea al Marii Britanii �ntreprinde o c�l�torie �n
Fran�a, pe c�t de fastuoas�, pe at�t de ineficient� fa�� de primejdiile ce planau
asupra Europei. Hitler �se declar�" la un moment dat pacifist. Mussolini este
�mpotriva gulerului �i cravatei ce ar �mpiedica fluxul sanguin, ar congestiona
creierul �i ar �ngreuna g�ndirea b�rba�ilor! Toate astea p�n� �ntr-o zi, c�nd cei
doi dictatori �i fac f�i�e inten�iile belicoase. Hitler acutizeaz� problema
sude�ilor din Cehoslovacia, iar Mussolini revendic� (de la Fran�a) Tunisia �i
Corsica. De aci �i p�n� la Acordul de la Miinchen (anglo-franco-germano-italian) n-
a mai fost dec�t un pas �i s-a ajuns �n anticamera r�zboiului mondial.
Dezagregarea Statului cehoslovac 1-a surprins, cum spuneam, la Karlsbad pe
Argetoianu. Au urmat peripe�iile c�l�toriei de revenire �n �ar� prin Praga - Paris
(unde are probleme de s�n�tate) - Italia. Dar pre�edintele �Stelei Rom�ne" tot nu
renun�a la c�l�toria de afaceri de la Londra, �n noiembrie � c�nd, profit�nd de o
aparent� acalmie pe fronturile psihologice ale r�zboiului gata s� izbucneasc�,
ajunge si p�n� la Berlin, pentru a prepara o �nt�lnire �la v�n�toare" �n Rom�nia
�ntre Regele Carol al II-lea �i al doilea om dup� Hitler de la Berlin, Herman
Goring.
�ntre timp, Regele Carol al II-lea precipit� c�l�toriile sale la Londra, Paris �i
Berlin (unde discut� cu Hitler �i cu Goring), periplu diplomatic din care se
�ntoarce cu rezultate deloc lini�titoare pentru soarta Statului na�ional unitar
rom�n.
l tt
. ��n
NOT� ASUPRA EDI�IEI
1938 este anul �n care �nceteaz� din via�� Regina M�ria a Rom�niei �i mare�alul
Alexandru Averescu; al reconcilierii dintre Regele Carol al II-lea �i Eliza
Br�tianu, so�ia fostului s�u mare adversar, a c�rui statuie semnat� Mestrovici se
dezvele�te �n mod oficial �n Bucure�ti; al �nt�lnirii pentru prima oar� �ntre
Argetoianu �i faimoasa Elena Lupescu, metresa Regelui. Dar �i anul �n care boierul
de la Breasta se bucur� de o recolt� de gr�u excelent� � �fac 90 de b�nicioare la
pogon (peste 2 kile �i 1/2) gr�u curat de 83 kl."
�i totu�i, un sf�r�it de an plin de �incertitudini �i spaime".
Stelian Neagoe
P.S. Toate notele, din man�etele �i chiar din interiorul paginilor apar�in
autorului, �ntr-un singur loc n-am putut complecta dec�t pe jum�tate o not� cu dou�
trimiteri la memoriile anterioare. Este vorba de pagina 34, unde nota ne indic�
memoriile din timpul diploma�iei (�n cazul de fa��, consilier de Lega�ie, Viena
1909), manuscris pe care nu 1-am putut recupera din niciun fond arhivistic. Aceea�i
not� face trimitere �i la volumul al Vl-lea din Memorii, publicat de noi �n anul
1996 (a se vedea pagina 196).
�NSEMN�RI ZILNICE
Volumul V l iulie � 31 decembrie 1938
1938
l iulie. C�ldurile caniculare continu�. Ieri, 35� la umbr� - 38� �n B�r�gan! Cam
aceea�i temperatur� se semnaleaz� �i la Budapesta �i �n tot centrul Europei.
Credeam c� suntem numai noi ��ar� s�lbatic�"!
Episcopul de Alba lulia, Mailath, �i-a dat demisia. Era un prelat de mare
�anvergur�", contele Mailath, dar nu ne iubea deloc. L-am cunoscut, am stat de
vorb� cu el: fusese crescut la �coal� mare. Nu cunosc pe succesorul s�u Vorbuchner,
p�n� aci coajutor. Ales �n aceast� func�ie de Mailath, nu cred s� ne fie nici
d�nsul prieten.
Asear� balul Miliardarilor. Succes deplin. Gr�dina palatului Reginei Elisabeta,
luminat� prin proiectoare, a giorno, cu bufete, baruri, orchestre prin col�uri �i
dame elegante pe peluze, sem�na cu un decor de teatru. Eu am plecat la ora 12 1/2
dar musafirii no�tri au stat p�n� la ora 5 1/2-6 diminea�a.
Un v�ntule� prielnic r�corise aerul �i lumea care z�cuse toat� ziua de c�ldur�,
�nviase. Pusesem l�mpi �i scaune �i �n cimitirul evreiesc, legat de gr�dina
Cercului printr-o scar� de piatr�. Cred c� e prima dat� c� s-a petrecut cu l�utari
�ntr-un cimitir, �i �nc� �n unul evreiesc.
Mare eveniment: am v�zut �n fine asear� pe d-na Lupescu. A venit la Miliardari cu
perechea �oneriu. �mi pare r�u c� n-au fost prezen�i la prezentare to�i cei care de
ani de zile pretind c� joc bridge (!) �n fiecare sear� cu d�nsa �i c� punem
Guvernele Rom�niei, �mpreun�, la cale. D-na Lupescu mi-a fost o decep�ie �i o
surpriz�: decep�ie, c�ci o credeam mai frumoas�, mai �excitant�" � surpriz�, c�ci
�n locul unei t�rfe ordinare am g�sit o persoan� �nzestrat� cu mult� distinc�ie �i
tact. Seam�n� enorm cu Regina M�ria.
Kaufmann si �oneriu i-au f�cut onorurile seratei. S-a a�ezat cu ei la o mas� pe
peluz�, �i au mai venit Prat cu nevasta, Mic Catargi, Anne-Marie Callimaki �i
perechea Franasovici. �ncolo, nimeni nu s-a apropiat de d�nsa, parc� ar fi fost
ciumat�. Dar toat� lumea tr�gea cu coada ochiului, s� vad� ce face, �i cine e pe
l�ng� d�nsa. A stat p�n� la ora 5 1/2 diminea�a...
10
2 iulie. Procesul primei serii de gardi�ti s-a terminat. Alexandru Can-tacuzino �i
Vasile Christescu1, am�ndoi fugi�i �i neprin�i �nc� au fost condamna�i �n lips� la
c�te 9 ani �nchisoare corec�ional�, 120 000 lei amend�, 6 ani interdic�ie �i 5 000
lei cheltuieli de judecat�.
Gh. Clime, Alex/Chr. Teii, Gh. Istrate, Mih. Polihroniade, Craja Paul, Traian
Cotig�, Sima Simulescu, Virgil lonescu, B�nic� Dobre, Fur-dui Gh., Milcoveanu
�erban, Nicolae Totu �i Radu Budi�teanu la c�te 7 ani �nchisoare corec�ional�, 20
000 lei amend�, 6 ani interdic�ie �i 2 000 lei cheltuieli de judecat�.
Gh. Apostolescu, Eug. Ionic� �i Serafim Aurel la c�te 5 ani �nchisoare
corec�ional�, 20 000 lei amend�, 6 ani interdic�ie �i 2 000 lei cheltuieli de
judecat�.
Preotul Georgescu Edine�: l an �nchisoare, 10 000 lei amend�, 5 ani interdic�ie 2
000 lei cheltuieli de judecat�. S-a lep�dat numai cu gura pe jum�tate de aceea nu a
fost achitat. Achitat a fost numai popa Cris-tescu, care s-a lep�dat cu totul.
Pentru o simpl� crim� de inten�ii condamn�rile sunt aspre, sunt absurde. Dac� am
tr�i vremuri normale, sentin�a ar fi de ne�n�eles. Dar nu tr�im �n vremuri normale,
tr�im �n vremuri de lupt� �i astfel totul se explic�, �n iunie 1936 Hitler �i-a
�mpu�cat pur �i simplu adversarii, f�r� nici o judecat� � si nimeni n-a zis nimic.
Gardi�tii au comis gre�eala s� fie �nvin�i; acum pl�tesc.
Ieri sear� a fost condamnat �i inginerul Petre Carp la 2 ani �nchisoare. Aci
nemaifiind politic� la mijloc, putem spune c� e cam mult. Carp a gre�it, e cert,
dar n-a avut inten�ie de fraud� �i 6 luni de preven�ie, c�t a f�cut ar fi fost
destul� isp�ire pentru un act de nebunie. Afacerea Carp, care a pasionat un moment
opinia public� �i amenin�a s� devin� un fel de �afacere Dreyfus" a c�zut repede din
cauza evenimentelor politice: lovitura de Stat din februarie a l�sat tot restul �n
umbr�. Nenorocul lui Carp! Dac� v�lva care �ncepuse s� se fac� �n jurul numelui s�u
ar fi mers cresc�nd, ar fi fost greu s� fie condamnat. E ne�ndoios c� faptul de a
fi falsificat o experien�� de recep�ie nu putea r�m�ne nepedepsit, oric�t de bune
ar fi fost inten�iile inculpatului � mai ales fiind vorba de material de r�zboi. Am
v�zut ieri pe nenoroci�ii de p�rin�i: erau zdrobi�i, c�ci prevedeau sentin�a.
�n regiunea Nehoia�ului au �nflorit din nou prunii: se zice c� e semn de toamn�
lung�. Dar s� ajungem p�n� �n toamn�!
1 Fiul popii, cel care s-a lep�dat. ,,
$jL*'HniiD i\i
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938 11
Ziarele anun�� c� s-ar fi g�sit un tratament eficace al cancerului prin raze
Roentgen de �nalt� tensiune (550 000 de vol�i). Ce frumos ar fi! *
La Budapesta continu� insola�iile � la noi nu, de�i ieri au fost + 55�, termometrul
la p�m�nt. Nimic nu ne face s� n�d�jduim o sc�pare a infernalei temperaturi.
�ntre Anglia �i Germania s-a semnat acordul �n virtutea c�ruia, Rei-chul se obliga
s� pl�teasc� englezilor datoriile contractate dup� r�zboi. Mult trebuie s� �in�
Hitler la prietenia Marii Britanii ca s� semneze a�a ceva.
Franco a r�spuns Cabinetului de la St. James, oferind portul Alme-ira ca port
neutru pentru vasele engleze �nc�rcate pentru Spania. �i regretele pentru cele
�nt�mplate.
Japonezii au t�cut propuneri de pace Chinei, acceptabile. At�t de acceptabile �nc�t
nu par verosimile. Cer chinezilor s� intre �ntr-o combina�ie economic� cu Manciukuo
�i cu Japonia, s� ia pozi�ie �mpotriva comunismului rus �i s� accepte anumite
garnizoane japoneze, vremelnice. Guvernul chinez din Han Ken, ar fi respins aceste
propuneri; r�m�ne de stabilit dac� au fost f�cute.
promo�ia �elimb�r"
Cu toat� c�ldura tropical�, Regele a plecat joi seara la Sibiu, �i a asistat ieri
�n persoan� la depunerea jur�m�ntului noilor ofi�eri, din toate armele ie�i�i din
�coli. C�ldur�, c�ldur� � dar popularitatea Dinastiei �nainte de toate, mai ales
printre cei ce poart� sabie...
�napoindu-se de la Sibiu, pe ziua de azi, M. Sa s-a oprit la Bra�ov, s� viziteze
fabricile lui Malaxa. �A tout seigneur, tout honneur!"
Mi s-a spus c� Thierry fusese primit acum trei zile de Rege, dar nu �tiam pentru
ce. Am aflat-o azi; a fost s� remit� Majest�ii Sale �Medalia de aur" francez�
pentru recompensa serviciilor aduse educa�iei fizice. Iat� o recompens� care nu e
furat� �i care a trebuit s� fac� pl�cere...
O telegram� laconic� a agen�iei Havas veste�te despre moartea lui R�ul Auernheimer,
pre�edintele societ�ii autorilor dramatici din Vie-na, decedat �n lag�rul de
concentrare din Dachau. Numele lui Auernheimer �mi de�teapt� amintiri vechi de
treizecei de ani. L-am cunoscut bine pe vremea func�ion�rii mele la Lega�ia din
Viena. Era un om sub-
12
�ire �i un scriitor delicat. Scria nuvele �i piese �n genul lui Oscar Wilde, nu
f�cea r�u nim�nui, �i era so�ul r�bd�tor al minunatei Irene Auern-heimer, o
frumuse�e f�r� pereche, al c�rui chip � o fotografie cu dedica�ie de pe portretul
lui Scattenstein � domne�te �i azi printre portretele din biroul meu din Bucure�ti.
Cum trece vremea �i c�te se mai �nt�mpl�.
Dac� �n 1910 ar fi prezis cineva �prietenului" meu Auernheimer un sf�r�it at�t de
tragic, s-ar fi str�mbat de r�s!
4 iulie. La Breasta de ieri-diminea��. Azi-noapte pe la ora 3 s-a ridicat un v�nt
de vest, destul de violent, �i a r�corit ceva vremea. E tot cald, dar nu mai e
z�duful acela insuportabil care t�mpe�te �i doboar�. Termometrul a sc�zut azi la
amiaz� de la 37� la 29�. Ameliorare sim�itoare. Canicula, adic� valul de moarte, a
�inut exact 8 zile.
Universul a fost suspendat pe 3 zile fiindc� nu s-a conformat legii declar�rii
mijloacelor de existen�� ale ziarelor. M� bucur. Dar de ce 3 zile si nu 333 333?
Suspendarea a venit tocmai a doua zi dup� publicarea unui lung articol prin care
Pope�tele reclam�, sub sumn�tur�, �mpotriva distribuirii publicit�ii de c�tre
Direc�ia Propagandei1. Cu acest prilej Pope�tele spurcat a mai scris �i o sfruntat�
minciun�: �Am fost insistent �ndemnat de Marele Rege Ferdinand s� fac parte din
Guvernul de la 1927, �n care am intrat nu ca membru al vreunui partid, ci ca om de
lege (!!!), hot�r�t s� introduc la Ministerul de Justi�ie, care mi s-a �ncredin�at,
o atmosfer� curat� etc. etc.". C�te afirm�ri, at�tea neadev�ruri. L�s�nd la o parte
c� Stelic� n-a fost niciodat� �om de lege" �i c� �n via�a lui nu s-a preocupat de o
atmosfer� curat� � pot s� afirm c� niciodat� Regele Ferdinand (�Marele") n-a
insistat pe l�ng� d�nsul ca s� intre �n Guvern, �i c� a intrat �ntr-�nsul ca
liberal sadea. Am f�cut parte din Guvernul Br�tianu din 1927 �i sunt la curent cu
toate peripe�iile form�rii sale. Regele Ferdinand era muribund �i �nainte de
depunerea jur�m�ntului n-a v�zut pe nimeni, nici chiar pe Br�tianu.
Consim��m�ntul s�u la schimbarea Guvernului s-a luat prin Hiott (Costic�). Iar
Stelian Pope�te intrase �n Partidul Liberal odat� cu gru-
1 Printr-un recent decret-lege s-a hot�r�t ca toat� publicitatea prin pres� s�
treac� pe la Direc�ia Propagandei, care, dup� ce va re�ine 25% din pre�urile
tarifare unificate pentru propaganda na�ional�, va distribui publicitatea ziarelor
dup� judecata sa.
�NSEMN�RI ZILNICE, 19)8 13
pul de taki�ti de care era legat (Oromolu, Xeni, dr Dumitrescu-Br�ila, dr
B�l�cescu, etc. etc.). �i a mai r�mas liberal sadea p�n� la venirea Prin�ului Caro
l, c�nd a �nceput �s� evolueze"...
Planul franco (?)- englez pentru ajutorarea economic� �i financiar� a Statelor
balcanice �i din Europa Central�, a �nceput s� capete consisten�� scriu ziarele.
P�n� acum n-am v�zut �ns� nimic pe terenul realit�ilor.
5 iulie, �napoiat la Bucure�ti pe ploaie �i pe r�coare, numai 20�! Nu-mi venea s�
cred. Mi-a revenit parc� �i �ncrederea �n via��. Am telefonat la Breasta: s-a
r�corit bine �i acolo (�ncepuse de ieri) dar nu plou�, e frumos!
Mi se pare c� am mai spus-o �n aceste �nsemn�ri, o dictatur� trebuie s� se impun�
ochilor prin �nf�ptuirile sale. Din nenorocire pentru dictatura noastr�, nu e cazul
ei. De cinci luni de c�nd �ine, �n afar� de opera poli�ist� � remarcabil� dar
discutat� � de spoirea gardurilor �i de m�turarea �oselelor prin sate, de �an�uri
prin c�mp care fac drumurile impracticabile �i de o considerabil� sporire a
impozitelor, nu se vede nimic. Probabil c� �i-a dat �i Guvernul seama de aceast�
lips� de plasticitate �n �operele" Guvernului, c�ci pe ziua de ieri a lansat un
manifest c�tre �ar�, un lung manifest �n care arat� tot ce a �nf�ptuit. Din
nenorocire, parc� e �de la Gut� citire"... Fraze ca acestea: �S-a ameliorat tehnica
agricol�, s-au luat m�suri pentru ridicarea ��ranilor, s-a �nviorat comer�ul" �
fraze care nu �nseamn� nimic, umplu coloane �ntregi de ziare. Se mai adaug� �i tot
ce se va mai face �n viitor, a�a �nc�t cet�eanul dup� citirea manifestului, d� din
cap melancolic fa�a de acelea�i minciuni �i de acelea�i f�g�duieli de totdeauna...
�i totu�i ceva s-a f�cut. Dac� Guvernul s-ar fi m�rginit s� sublinieze binele rea-
izat, a�a redus �i ascuns cum este, �i nu s-ar fi l�udat cu ce n-a f�cut �i cu ce
f�g�duie�te, lumea ar fi fost mul�umit� de sfor�area spre bine constatat�. Dar
lonescu-Sise�ti e un �diseur" �i Miti�� Constantinescu un mincinos, �i am�ndoi au
umplut manifestul cu proza lor.
O singur� fraz�, �n introducere, merit� recuno�tin�a noastr� �i justific�, poate,
apari�ia �ntregului manifest. lat-o: �Vechile abuzuri, spiritul de favoritism
nedezlipit de regimul de partid, etc. etc." Laitmotiv care mai revine de c�teva ori
�n cursul introducerii. Cred c� exprim� sincer voin�a Regelui de a nu mai reveni la
regimul de partide. �i dac� ar fi numai asta, tot ar fi un c�tig.
> '�s !
14
Consiliul de Mini�tri asear� �n scopul ieftinirii vie�ii. E o mare eroare. Traiul
nu e scump la noi. E sub normalitatea pre�urilor. Numai c� pre�urile pl�tite de
consumator nu ajung dec�t �n mica parte la produc�tori. R�m�n �n buzunarul
intermediarilor, sau sunt absorbite de spezele transportului, din lips� de
organizare. Organizare, iat� ce ne trebuie � nu tarife maximale �i �apte controale
la gura pie�ei. Ideea � �mp�rt�it� de comunicatul oficial al Consiliului de ieri �
de a se �nfiin�a comisii cet�ene�ti de control e direct comic�. Cet�enii,
bine�n�eles, ar dori s�-�i cumpere aprovizion�rile pe cinci parale, �i nici unul
din ei nu se g�nde�te la produc�tori care v�nd pe pre�uri de foamete. Cu c�t se vor
comprima pre�urile �n pia��, cu at�t se vor mai reduce �i cele deja a�a de sc�zut
pl�tite produc�torilor, dac� se va l�sa organiza�ia comer�ului �n halul de azi.
Pentru carne, de pild�, kilogramul e pl�tit produc�torului mai pu�in de un sfert
din pre�ul cu care se desface pe pia�a Bucure�tilor. Cresc�torul de vite se
ruineaz� iar cei 4-5 antreprenori angrosi�ti din pia�� se �mbog�esc. Ori problema
nu const� �n a reduce pre�ul c�rnii pe pia�� la pre�ul (sau circa) perceput de
produc�tor, ci �n a ridica pre�ul pl�tit produc�torului �n aproape de pre�ul de
desfacere din pia��, cel mai redus din lumea �ntreag�! Problema speculei �i a
ieftinirii traiului este pus� la noi gre�it.
V�zut c�teva minute pe T�t�rescu la Banca de Credit, �nc�ntat de sine �i �ngrijorat
pentru restul lumii, ca �ntotdeauna. Convins, ca �la mouche du coche" a lui La
Fontaine, c� a mi�cat Anglia din loc, fiindc� a zb�rn�it la Londra �n jurul unor
pozi�ii deja c�tigate. Mi-a spus c� �e vorba" s� vin� Leith Ross la Bucure�ti, s�
examineze situa�ia. M-a mirat c� �e numai vorba" (T�t�rescu a insistat asupra
acestui punct) c�ci Comnen m� l�sase s� �n�eleg acum c�teva zile c� �c'est chose
decidee". Nostim din partea d-lui Gut� e c� m-a �ntrebat dac� cunosc pe Leith Ross
� ori, eu �i recomandasem s� vad� pe zisul englez, pe care-1 cunosc de ani de zile
�i cu care pr�nzesc de c�te ori merg la Londra!
�n politica intern�, teren pe care T�t�rescu e mai la locul Iui, vede �i el c�
lucrurile nu merg cum trebuie de�i ar putea. Am convenit s� ne �nt�lnim la Breasta
sau la Poiana �i s� st�m de vorb� mai pe �ndelete.
A murit �i ultimul membru fondator al Jockey-Clubului, Alexandru Linche de Moissac,
contele, la v�rsta de 86 de ani. A murit f�r� chinuri, cum al�ii adorm, istovit de
nemaipomenitul val de c�ldur� prin care am trecut. Nu era nici conte, nici Moissac
nici Linche, ci numai
Alexandru �i foarte probabil Linchou, Linchou �tout court", cum �i chema pe to�i
�nainte de a lua numele de �de Linche". Preten�ios peste m�sur�, scria versuri
ridicole �i colec�iona obiecte de art� �i mobile mediocre. A fost toat� via�a lui
un caraghios, dar �n anii din urm� luase alura de patriarh, �i faptul c� figura
singur ca membru fondator �n lista membrilor Jockey-Clubului, �i d�duse oarecare
notorietate �i vaz�. Se duc to�i b�tr�nii, �i acum vine r�ndul nostru!
6 iulie. R�fuiala dintre antreprenorii Ciulei �i Rogozea a ajuns �naintea
parchetului Ilfov. Am�ndoi �mecherii se ceart� pentru o sum� de milioane (au ajuns
la 12!) pe care �i unul �i altul pretind (afacerea e cam �ncurcat�) c� le-au dat ca
�per� d-lui Sfetescu ca s� ob�in� lucr�ri de 40 milioane �n Prahova. Un �per� de 12
milioane la 40, nu e r�u domnule Sfetescu. De�i afacerea a ajuns public�, de�i
cenzura permite ziarelor s� vorbeasc� de ea, p�n� acum nimeni n-a deranjat pe dl
Sfetescu, m�car cu un mic interogatoriu. Dl Sfetescu e cumnatul lui Gut� T�t�rescu
�i Victor lamandi e ministrul Justi�iei...
Guvernul face un bataj enorm cu chestiunea ieftinirii traiului. Ca s� fac� pe
placul Regelui, care nu pricepe problema. Ziarele sunt pline �de m�surile" luate �n
Verde, �n Galben, �n Albastru, de ordinele d-lui Arm�nd �i de �ndrum�rile sale.
P�inea neagr� a ajuns la 6 lei (�n loc de 7) iar carnea de prim� calitate la 28 lei
� adic� aproape de 0,50 lei din vremea leului de aur! �i se mai vorbe�te de
primatul agriculturii!
Consiliul de Mini�tri de ieri a fixat dou� mari reforme: a �ntemeiat corpora�ia
inginerilor (Ghelmegeanus autor) �n spiritul nepieritoarei Constitu�ii corporative
(?!) din februarie � �i a sporit orele de lucru la Ministere, ceea ce umple pe
func�ionari de bucurie. Nu f�ceau nimic 6 ore pe zi � de acum �nainte vor continua
s� nu fac� nimic, dar 7 ore pe zi.
Japonezii �i spaniolii albi declar� c� au dat zilele trecute lovituri decisive
vr�jma�ilor lor. Cei dint�i au ocupat Hunkow (?) pe Yang-Tse-Kiang � cei din urm�
Burriana �i Grao Burriana pe drumul Valenciei. Din nenorocire asemenea declara�ii
au mai fost f�cute.
Un semn bun pentru spanioli, �n tot cazul, e c� Puterile par s� se fi pus definitiv
de acord �n Comitetul de Neagresiune de la Londra, �i c� Italia a consim�it s�-�i
retrag� voluntarii, ceea ce dovede�te c� Franco nu mai are nevoie de ei pentru a
c�tiga partida, �nainte de sf�r�itul lunii acordul anglo-italian va intra �n
aplicare, dup� c�te se spune.
16
Telegramele de omagiu adresate Regelui pentru lovitura de Stat continu� s� umple
zilnic trei coloane �n jurnale. Macabr� glum� � �i de prost gust!
lorga, care s-a plimbat cu banii Statului prin jude�ul Boto�ani, scrie un articol
ditirambic la adresa �colonelului" local. �i �ndr�zne�te s� spun� c� �atunci c�nd a
propus Regelui formula Coloneilor" (!!) nu b�nuia c�t� treab� bun� puteau face
ace�ti oameni! Adev�rul este c� lorga a protestat �mpotriva ,jnilitariz�rii"
func�iilor civile � atunci c�nd a propus-o Regelel!!
Formula Coloneilor am sugerat-o eu Regelui, �n 1931, �et je n'en sui� pas plus
fier!" Am sugerat-o fiindc� nu aveam alta, ca �un pis aller"! �i tot a�a o consider
�i azi! Ce putoare, lorga �sta!
D-na Buc�an, sora lui Goga, a intentat proces �n numele ei �i al copiilor lui Eugen
Goga, �mpotriva Donei Veturia de las Ciucias, care s-a �nst�p�nit pe toat� averea
lui Goga, �n baza unei scrisori-testament, a c�rei validitate, rudele, o atac�.
Porc�rie, dar porc�rie care �nseamn� c� �poetul" a l�sat ceva �n urma lui �n afar�
de volumul de poezii �i de colec�ia de articole din 'Tara Noastr�. Cu prilejul unei
�nt�mpin�ri a Donei Veturia am aflat cu to�ii c� casa din Arma� (cea nou�) �i vila
din Predeal erau proprietatea ei � adic� �nscrise de Goga pe numele ei.
7 iulie, �n Palestina s-a dezl�n�uit un adev�rat r�zboi civil. Bombele pleznesc pe
str�zile Tel Avivului �i Haifei, arabii atac� �i masacreaz� familii �ntregi
evreie�ti, birourile autorit�ilor sunt atacate, nici o comunica�ie nu mai e sigur�.
M�na comunismului rusesc? �n tot cazul o mare belea pentru Guvernul britanic...
Acordul Puterilor pentru evacuarea voluntarilor din Spania e gata �i va fi publicat
luni. �ndat� va intra �n vigoare �i acordul anglo-italian. Deocamdat� na�ionali�tii
spanioli pretind c� �nainteaz� pe toate fronturile, �nainteaz�, dar �nainteaz�
�ncet.
Nimic nu mai poate opri pe Hitler �n mersul s�u spre o Germanie integral�: ziarele
ne anun�� c� pl�nuieste invazia.. .principatului de Liechtenstein! Dup� Viena,
Vaduz! Armata german� se va m�ri cu.. .7
oameni!
�Ieftinirea traiului" �i �telegramele omagiale" sunt cele dou� mari �ndeletniciri
momentane ale Guvernului: umple gazetele cu ele!
�Ieftinirea traiului" este ultima inven�ie a regimului pentru a-�i rec�tiga
popularitatea pierdut�. Ieftinirea traiului a fost �i p�n� acum una din temele cele
mai exploatate de demagogia politic�, �n luptele dintre partide.
Cre�terea aparent� a pre�urilor, datorat� sc�derii valorii reale a monedei, a fost
punctul de plecare al recrimina�iilor consumatorilor. Cu bun� sau cu rea credin��
ace�tia nu voiau s�-si dea seama c� leul de dup� r�zboi, �n pr�bu�irea lui, nu mai
era leul de 100 centime aur dinainte de r�zboi, �n realitate, pre�urile � �n afar�
de mici �pouseee-uri" sporadice �i de scurt� durat� � au sc�zut �ntruna de 20 de
ani ca valoare absolut� �i aceast� devalorizare, din nenorocire n-a atins numai
pre�urile materiilor alimentare, dar �i remunerarea muncii; de aci s�r�cirea
continu� a produc�torilor �i a muncitorilor care nu au mai putut suporta dec�t cu
greu, ca consumatori, pre�uri care au fost totu�i constant sub normal, dac�
normalul e socotit pe baza pre�urilor dinainte de r�zboi. �n loc s� se valorifice
produc�ia �i munca, ca s� se pun� consumatorii �n posibilitate de a face fa��
necesit�ilor traiului, s-a c�utat, fiindc� opera�ia era mai simpl� de executat, s�
se comprime preturile �n dauna final� a produc�torilor, cre�ndu-se astfel un cerc
vicios care duce la o sec�tuire progresiv� a economiei na�ionale.
�i d� cineva seama c� de pild� 28 lei kg de carne reprezint� un pre� inferior unei
valori reale de 0,50 bani aur dinainte de r�zboi? E un pre� de mizerie, care, de ar
fi men�inut va ruina �ntreaga noastr� cresc�torie de vite1. �i a�a pentru toate
articolele de consuma�ie.
A nivela pre�urile �n jos �nseamn� a generaliza mizeria. Pre�urile trebuiesc
egalizate �n sus, cu alte cuvinte pre�urile de desfacere trebuiesc s� porneasc� de
la un minimum remuneratoriu pentru produc�tor �i fixate �n consecin��, pun�ndu-se
consumatorulprintr-o remunera�ie normal� a muncii �n m�sur� s� fac� fa��
cheltuielilor necesare traiului.
0 adev�rat� ieftinire a traiului nu trebuie prin urmare s� precead� de la
comprimarea pre�urilor ci de la o ra�ional� organizare a desfacerii. Ceea ce
trebuie s� dispar� e profitul ilicit al acaparatorilor �i al intermediarilor, care,
ca �n toate perioadele de criz�, a luat o dezvoltare �ngrijor�toare prin lipsa
oric�rei m�suri de control �i de facilitare a transporturilor �i a tranzac�iilor.
Mijloace practice de transport, ieftinirea tarifelor corespunz�toare, t�rguri
numeroase de desfacere, suprimarea ta-
1 �n str�in�tate, carnea se pl�te�te curent �n jurul unui pre� echivalent cu 200
lei kilogramul.
18
xelor parazitare etc. etc. � iat� metodele sigure de ieftinire a traiului, paralele
cu normalizarea salariilor �i cu ridicarea pre�urilor de desfacere la produc�tor.
P�n� nu se va �ndruma economia noastr� pe aceast� cale, via�a nu se va ieftini. Cu
c�t se vor comprima pre�urile cu at�t se vor diminua mijloacele consumatorilor de a
le face fa�� si ace�tia vor cere �n continuu noi comprim�ri, p�n� la absurd.
Pre�urile maximale �i minimale nu pot duce la nici un rezultat altul dec�t la
fraud� �i la s�r�cia �i nemul�umirea tuturor. E o metod� la care s-a renun�at
pretutindeni, �n ��rile care au pornit pe calea unei adev�rate refaceri. Ieftinirea
traiului e o problem� foarte complicat� care nu se poate rezolva numai prin decrete
contra speculei �i prin fixare arbitrar� de pre�uri.
8 iulie. Printr-un decret publicat ast�zi, serviciile Presei �n leg�tur� cu
Str�in�tatea au fost trecute la Ministerul de Externe (�Consilieri" �i ata�a�i de
pres� etc.) �mi aduc aminte de Consiliul de Mini�tri din martie �n care Regele da
cu pumnul �n mas� �i declara c� propaganda, presa, turismul, radiofonia etc.
trebuiesc scoase din rutina administra�iilor ministeriale �i �ntrunite �ntr-o
direc�ie autonom� dat� pe m�na unui �Dictator" destoinic. La �ntrebarea lui lorga,
cine ar fi acest dictator, Regele a r�spuns plin de �ncredere: ��l am � e
Dim�ncescu!" Cu toat� t�cerea noastr� a tuturor � semnificativ� � Regele nu s-a
l�sat �i a numit pe zisul Dim�ncescu �n fruntea Direc�iei Propagandei nou create.
N-au trecut dou� luni �i Direc�ia Propagandei, autonom� sub scutul Pre�edin�iei, a
fost trecut� la Ministerul de Interne sub strict� dependen�� a ministrului. Acum,
iat-o spintecat� �n dou� � o parte la Interne, alta la Externe, �i dictatorul... la
lada cu gunoi. Cum ideea aceasta a autonomiei propagandei sub supravegherea sa, era
una din marotele Regelui, �i poate cea la care �inea mai mult, nu mai pricep nimic.
C� Dim�ncescu s�-1 fi decep�ionat, se poate, dar mai sunt �i al�i oameni pe lume.
�i tocmai ieri a venit la mine Dan S�r�eanu s�-mi spun� c� Dim�ncescu �i-a retras
demisia (dat� de necaz dup� ce a fost trecut sub ordinele lui C�linescu, la
Interne) deoarece a avut c�tig de cauz�, �i o nou� lege �l va repune �n toate
drepturile sale! Dumnezeu s�-i mai �n�eleag�!
Englezii au adus trupe �n Palestina, din Egipt, �i s-au pus cu mitralierele pe
�banabacii" care au �ncercat s� dezl�n�uiasc� r�zboiul civil. E probabil c�
lini�tea va fi restabilit� � dar c�nd, �i pentru c�t timp?
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S 19
Eliza Br�tianu a fost poftit� ieri la dejun, de Rege. De�i cuno�team inten�ia
Regelui de a face acest gest, nu credeam c� de la inten�ie va trece la fapte. Eliza
a fost �nc�ntat�, c�ci Regele a fost foarte gentil cu d�nsa de�i la �nceput a avut
aerul cam jenat: era doar v�duva lui Ionel Br�tianu, �inamicul", �n fa�a sa! La
mas� mai era �i Vaida, a�a �nc�t coana Eliza n-a putut vorbi mai pe larg cu
Suveranul despre cele ce o interesau (biblioteca, catedra lui Fotino, etc.). Se va
r�zbuna s�pt�m�na viitoare, c�ci Regele �i-a anun�at vizita �n strada Bisericii
Amzei.
A murit Caterina Ghica, v�duva lui Emil Ghica, fostul meu �efia Vi-ena. A murit �n
c�teva ceasuri pe urma unei congestii cerebrale � �i a murit �n s�r�cie, sau
aproape, ruinat� prin expropriere, �mi aduc aminte de situa�ia ei �n societatea
vienez�, de recep�iile ei, de vagonul c�ptu�it cu flori, la plecare, de cele mai
delicate m�ini ale aristocra�iei austriece � �i m� �ntreb dac� femeia pe care am
cunoscut-o la Viena, m�ndra �i �nconjurat� de omagii a fost una �i aceea�i cu
b�bu�ca coco�at� �i jerpelit� din ultimii ani, ce-�i petrecea via�a trec�nd dintr-
un tramvai �ntr-aitul...
A fost g�sit mort, sp�nzurat de un cui, �i prietenul nostru �ir Basil lonesco,
colonelul amabil c�s�torit cu baborni�a englez� ce r�spunde literarului nume de
Edith Napen. Ziarele spun c� nu se �tie dac� e o sinucidere sau un asasinat, c�ci
pe obrazul �i m�inile sp�nzuratului au fost g�site pete de s�nge... Acum trei zile
venise la mine s�-mi cear� un post de prefect. Cine vrea s� plece pe alt� lume nu
vine s� cear� un post de prefect �n lumea noastr�...
Vizitat ieri fabrica societ�ii ,JFilatura Rom�n� de Bumbac", �n dosul Vetrei
Luminoase. O fabric� de toat� frumuse�ea ridicat� �n ultimii trei ani cu un utilaj
ultramodern, adus din Anglia � o fabric� cum cred c� se pot vedea pu�ine chiar �n
��rile cu mare industrie de filatur�. Lucreaz� 140 000 de bobine. Societatea,
condus� de dl Poss, un italian muncitor �i de�tept �i de familia lui, m-a ales
pre�edinte al Consiliului s�u de Administra�ie, �n locul lui Gr. Filipescu care a
demisionat. Luat apoi masa la dl G. Poss unde mai erau, pe l�ng� nevast�-sa, dl A.
Poss, tat�l �i un cumnat, dl Parilli. Ace�tia doi din urm� �n treac�t prin
Bucure�ti. Dl �i d-na Poss sunt foarte frumos instala�i �n parcul Filipescu, aleea
Modrogan, �n casa Candiano-Popescu, fost� Tabacovici (stil rom�nesc).
' - � � i-f
20
Diagnoza bolii lui Cancicov neput�nd f� precizat� numai prin radiografie,
Hortolomei 1-a supus unui sondaj renal spre a determina dac� �n rinichi e un calcul
sau puroi. Sondajul a reu�it alalt�ieri, dar nu s-a putut constata calcul...
Medicii se tem s� nu fie o pieli�� tuberculoas�... Pacientul a fost �ndrumat spre
Paris. Pleac� azi. Spre stupefac�ia opiniei publice, interimar a fost numit Miti��
Constantinescu, Schachet-u-le�ul nostru na�ional, devenit un fel de �bete noire",
pentru oricine are un gr�unte de bun sim� �i de demnitate personal�. Natural, toat�
lumea s-a n�pustit cu �njur�turi asupra Regelui. Pare �ns� c� de data asta
vinovatul nu e Regele. L-a cerut �nsu�i Cancicov. A fost o adev�rat� dram�,
plecarea asta a nenorocitului ministru �i �nlocuirea sa. Ca omul bolnav, Cancicov
se aga�� de toate umbrele �i nu vrea s�-�i piard� portofoliul �n ruptul capului, o
demisie sau o �nlocuire �nsemn�nd pentru d�nsul o condamnare la moarte, sau �n cel
mai bun caz la impoten��. A �nceput prin a cere s� fie considerat �n misiune,
pentru tratative cu bancherii din Paris, �i s� nu i se numeasc� nici un interimar �
oblig�ndu-se s� �n-drumeze Ministerul din str�in�tate, prin telefon, cu secretarii
s�i generali. Regele i-a obiectat c� nu se putea, c� un ministru de Finan�e trebuie
s� fie prezent la toate dezbaterile Guvernului. Cum to�i sor�ii erau s� fie
desemnat Ghelmegeanu, lui Cancicov i-a fost fric� c� odat� instalat la Finan�e ca
interimar, Ghelmegeanu nu va mai pleca �i va r�m�ne titular, �i c� astfel �i va
pierde, el, portofoliul. A declarat atunci c� putea primi s� fie �nlocuit printr-
unul din mini�trii de la Departamentele care cer �ntruna parale (!!!) �i c� �n
afar� de ace�tia nefiind dec�t Patriarhul, Colan, Comnen �i... Miti�� prefera pe
Miti��, cu care se �mp�case de c�teva s�pt�m�ni �i a cerut pe Miti��! Regele i 1-a
dat, nu i 1-ar mai fi dat! �i a�a s-au spart oalele pe spinarea noastr�!
Ghelmegeanu a spus �ns� unui prieten: ��sta-i ultimul succes al lui Miti��, de acum
�nainte merge cu pa�i siguri spre pr�bu�ire!" Numai s� fie a�a! Cu Regele Carol
situa�iile anormale se schimb� cu greu �n normale!
: Luat ieri-sear� masa cu Franasovici la Zissu. Mi-a re�nnoit propunerea de a face
o conferin�� la Var�ovia la toamn�. S� vin cu vedete din lumea industrial� �i
financiar�. Cu nevestele noastre. Vom fi primi�i cu entuziasm. Va aranja el. �i
Beck, �i Mare�alul �i X ministrul Comer�ului au fost �nc�nta�i c�nd au auzit de
numele meu. S� venim cu nevestele. �Va fi lat�". Am primit �n principiu, pentru
noiembrie-decembrie.
Am mai vorbit si de ale politicii. Vede �i el situa�ia cum o v�d �i eu �i regret�
c� se fac gre�elile care se fac. S-a declarat complect �i pentru
totdeauna vindecat de politic�... De aceea, i-am spus numai lucruri pe care voiam
s� le aud� T�t�rescu. Nu m� �ndoiesc c� i le va repeta chiar azi-diminea��.
Gh. Clime, fostul ��ef al Partidului �Totul pentru Tar�"1 �n momentul condamn�rii
sale a f�cut urm�toarele declara�ii scrise:
�Declara�ie,
Subsemnatul ing Gh. Clime, acuzat �n fata tribunalului militar al Corpului II
Armat� �n procesul �fo�tilor conduc�tori� ai Partidului �Totul pentru �ar�, ast�zi
dizolvat, �in s� declar cele ce urmeaz�:
Mi se cere un act de tr�dare?2
Aceasta nu se poate ob�ine nici cu pre�ul vie�ii mele.
Nu pot nici m�car g�ndi c� cineva m-ar putea crede capabil de a-ceast� cea mai
mi�eleasc� dintre mi�elii: tr�darea".
Urmeaz� un vehement protest �i fa�� de acuzarea ce i s-a adus c� �i-ar fi tr�dat
�ara, �i se termin�:
�Iar dac� voi fi v�r�t �n acela�i p�m�nt scump al Patriei mele din care m-am
n�scut, s� se �tie c� nu pentru aceast� acuza�ie � pe care �nc� o dat� o resping �
am fost trimis �n ocn�, ci, pentru c� n-am vrut s� fiu tr�d�tor".
Declara�ia e semnat� de Clime �i datat� din 30 iunie 1938.
Scrisori de lep�dare s-au cerut de la to�i, mai ales de ia profesorii universitari;
s-a cerut lui Radu Meitani, care a refuzat p�n� acum.
Dup� condamnare Zelea Codreanu a f�cut un testament pe care 1-a �ncredin�at Lizetei
Gheorghiu, ap�r�toarea lui, �ns�rcin�nd-o s�-1 fac� s� parvin� Regelui.
Testamentul, plin de acuza�ii grave (?) �mpotriva lui Arm�nd C�linescu, a fost
confiscat �i remis ministrului de Interne.
Emanuel Antonescu mi-a povestit azi-diminea�� c� s-a dus s� vorbeasc� cu C�linescu
�n chestiunea crizei viticole �i c� cu acest prilej, �c�l�ul" de la Interne i-a
repro�at depozi�ia favorabil� pentru Zelea Codreanu, �i �n general atitudinea sa
prieteneasc� fa�� de Garda de Fier, ca decan al Facult�ii de Drept. Nolic� i-a
ripostat c� dac� ar avea s� mai depun�, tot a�a ar depune, c�ci de�i nu e gardist,
nu poate depune dec�t cum �i dicteaz� con�tiin�a sa � iar �n ceea ce privea
Facultatea de Drept, c� atitudinea sa i-a permis s� men�in� lini�tea printre
studen�i. Acestea spuse, a tr�ntit ministrului �n nas demisia sa de decan, �napoiat
1 Dup� moartea lui Zizi Cantacuzino.
2 I s-a cerut s� se lepede de Garda de Fier, ca Protopopescu Drago�, ca popa Chris-
tescu, ca al�ii.
22
CONSTANTIN ARGETOIA.NU
acas�, a re�nnoit-o �n scris. Ministrul nu i-a primit-o �nc�. Dar de aci zvonurile
r�sp�ndite despre �demiterea" lui. Antonescu �ine s� afirme c� �n tot cazul nimeni
nu �1-a demis", ci �i-a dat el demisia.
9 iulie. Asear� la ora 7, m� �napoiasem acas� de la Consiliul Economic c�nd m-a
chemat la telefon Pre�edin�ia Consiliului! ca sa m� convoace la Patriarhie la
Consiliul de Mini�tri: �sunt convoca�i to�i domnii Consilieri Regali" � mi-a
l�murit domnul impiegat de la Pre�edin�ie. Eram poftit la mas� la ora 9, de
Kaufmann, la Miliardari. I-am telefonat c� voi fi probabil �n �nt�rziere. �Nu e
nimic, vine �i Comnen, vom a�tepta c�t trebuie" � a fost r�spunsul primit. Eram
foarte intrigat. M� �ntrebam ce putuse s� se �nt�mple ca s� se fac� apel la noi, �i
s� fim convoca�i at�t de brusc. Era cald, teribil de cald. Am luat un du� ca s� m�
r�coresc �i la ora 8 f�r� un sfert am pornit spre Patriarhie. Pe drum m-am tot
g�ndit. �Poate chestiunea valorific�rii cerealelor? Dar de ce s� ne convoace pe noi
to�i. A� fi priceput pe mine singur, ca pre�edinte al Consiliului Economic. S� nu
fi f�cut Prin�ul Mihai una boac�n�? Prea era ritmul convoc�rilor de pe vremea
nebuniilor Prin�ului Nicolae. Dar nu era Regele. Poate c� tocmai n-a vrut s� asiste
la prima dezbatere a sfetnicilor s�i?" Tot �ntreb�ndu-m�, �i c�ut�nd s�-mi fixez o
atitudine pentru fiecare ipotez�, am ajuns la Patriarhie.
Am ajuns odat� cu generalul Argesanu, ministrul de R�zboi. M-a �ntrebat: ��tii
pentru ce am fost convoca�i?" � �Nu". � �Regina... nu e bine, trebuie s� lu�m o
hot�r�re...". Am intrat; am g�sit c�iva mini�tri �n jurul Patriarhului, apoi au
venit to�i afar� de Victor lamandi, de Can-cicov �i de dr Marinescu. Mai erau
acolo, generalul Balif, profesorul Hor-tolomei (chirurgul) �i doctorul Mamulea.
Balif era ca om de cas� al Familiei Regale. Ca Consilieri Regali, eram numai
Mironescu �i cu mine. Am luat cu to�ii loc la masa de sfat, prezida�i de Patriarh.
La o mas�, al�turi de vreo zece gazetari. M-am uitat la Balif, Balif s-a uitat la
mine, apoi s-a dus �i a vorbit Patriarhului la ureche. Cu ezitare (!!) Patriarhul a
poftit pe gazetari afar� �i am r�mas numai noi, cei oficiali. Patriarhul ne-a
explicat �n c�teva cuvinte c� Regina, care se afla la Weis-ser Hirsch (l�ng�
Dresda) nu se sim�ea bine, din nou, c� voia s� se �napoieze �n �ar�, c� medicii
socoteau primejdioas� o c�l�torie �n starea actual� a Augustei bolnave, �i c� noi
trebuia s� decidem ce era de f�cut. Nu-mi venea s�-mi cred urechilor! Ce privea
Guvernul �i mai ales pe noi Consilierii Regali, o chestiune a c�rei solu�ie era de
domeniul exclusiv al medicilor �i al familiei? Cum puteam noi s� ne opunem la o c�-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938 ______._____23
l�torie, dac� principala interesat�, o voia cu orice risc? Sau poate c� era vorba
s� decret�m �i pentru Majestatea Sa domiciliul for�at, ca pentru o simpl� gardist�?
Era prima convocare a Consilierilor Regali, de la �nfiin�area lor, �i-mi venea s�
r�d de atribu�iile �Moliere�ti" ce ni se dau �i de debutul grotesc al func�iilor
noastre! Nu pricepeam � dar putea cineva s� priceap�? Ce era amestecul indiferen�ei
noastre �n zbucium�rile unei femei care lupta �ntre via�� i moarte � ce c�utau
p�rerile noastre �ntre ale doctorilor curan�i �i ale rudelor celor mai apropiate?
Am renun�at s� pricep, �i am ascultat.
Am ascultat mai �nt�i un interminabil si searb�d expozeu al lui Ma-mulea, care ne-a
povestit aproape zi cu zi boala Reginei, f�r� s� ne ierte o �hematemez�" sau o
�melen�". Pentru ce aceast� scormonire �n suferin�ele unei nenorocite femei? Aveam
noi de pus o diagnoz�? Dup� ce ne-a povestit �i toate consult�rile medicale c�te au
avut loc de doi ani (boala a �nceput �n martie 1936), dup� ce ne-a spus c� to�i
medicii au fost de acord asupra bolii: o ciroz�splenohepatic�, dobitocul a t�cut �i
a cedat cuv�ntul lui Hortolomei. Pe c�t a fost Mamulea de lung �i de plicticos, pe
at�t a fost Hortolomei de scurt �i de interesant. Ne-a fixat �n c�teva cuvinte
cadrul bolii, pe care au descris-o mai ales Abrami �n Fran�a �i Bandi �n Italia.
Ne-a explicat c� sunt dou� forme de ciroze sple-nohepatice, una cu icter �i alta
f�r�. C� boala este extrem de rar�. El, Hortolomei nu v�zuse �n toat� cariera lui
dec�t dou� cazuri, un institutor pe care 1-a �inut �n via�� 5 ani �i jum�tate �i pe
Regina M�ria. Abrami ar fi cunoscut vreo 18 cazuri. Boala �ncepe de la splin� �i se
�ntinde la ficat. Caracteristice sunt hemoragiile, care la �nceput pot fi jugulate,
mai t�rziu mai greu, �i la sf�r�it deloc � determin�nd moartea. Singurul tratament
radical: scoaterea splinei, dar splenectomia �n asemenea cazuri d� o mortalitate de
50%, �i de la 60 de ani �nainte �i mai mare � iar dintre cei care scap� numai 30%
sunt vindeca�i. Hortolomei � ca �i Mamulea � s-a declarat �mpotriva unei
interven�ii �i �mpotriva unei deplas�ri imediate, orice mi�care �i oboseal�
determin�nd noi hemoragii. Patriarhul, dup� ce a terminat Hortolomei, ne-a cerut
p�rerea. Mie �nt�i, ca doctor �n medicin�!! Am r�spuns textual prin urm�toarele
cuvinte: �Ca om politic n-am nimic de spus, problema neav�nd nici o leg�tur� cu
politica. Ca doctor �n medicin�, dup� cele spuse de d. d. Hortolomei �i Mamulea,
sunt de p�rere c� ar fi bine ca Majestatea Sa s� fie convins� s� mai stea la
Weisser Hirstch p�n� se mai �ntremeaz�, iar apoi s� vin� la Sinaia. De opera�ie nu
poate fi vorba, mai ales �n starea actual� a bolnavei".
24
Mironescu a dat din umeri �i a declarat c� n-are nimic de spus, �i nici nu avea.
Balif: �S� r�m�n� la Weisser Hirsch, dar o vrea? Cred c� nu vrea!"
�n numele Guvernului a vorbit Arm�nd C�linescu, scurt �i simplu. A exprimat �n
c�teva cuvinte regretul tuturor fa�� de starea Reginei �i dorin�a ca Majestatea Sa
s� fie convins� c� printr-un repaus de c�teva s�pt�m�ni va putea s� rec�tige
destule puteri ca s� se �napoieze �n �ar�.
De vreme ce a vorbit C�linescu, putea paranoicul de Miti�� Con-stantinescu s� tac�.
A luat-o ca la o �ntrunire public�, �i �ntr-un amestec de platitudine �i de �locuri
comune", b�t�ndu-se cu pumnul �n piept, bestia ne-a pisat 20 de minute cu dragostea
c�tre Regina �ntregirii neamului �i alte banalit�i. Ne-ar fi pisat dou� ceasuri,
dac� nu 1-am fi fulgerat to�i cu privirea �i dac� prin gesturi c�t se poate de
expresive nu ne-am fi exprimat, to�i, plictiseala noastr�, �n fine Bestia a t�cut,
�mi era fric� de lonescu-Sise�ti, ca de moarte, c�ci Morcovescul acesta are mania
s� fac� discursuri, �l p�scusem �n cele dou� Ministere �n care am lucrat �mpreun�!
Din fericire de data asta a t�cut; era at�t de cald! �i dac� a t�cut el, au t�cut
�i ceilal�i.
Consiliul a hot�r�t ca Patriarhul s� trimit� o scrisoare Reginei, prin Balif (care
trebuie s� plece azi sau m�ine cu Mamulea la Weisser Hirsch), scrisoare prin care
s� o roage �n numele Consiliului s�-�i menajeze puterile �i s� mai r�m�n� unde e
p�n� se va �ntrema. Ar fi putut s� o fac� �i f�r� s� ne convoace. �i ar fi putut s�
nici nu o fac�, c�ci nu ce va spune el, sau noi, va convinge pe Regina.
�ntreaga �nscenare, cu convocarea pripit�, cu raportul at�t de indiscret �i de
inutil al lui Mamulea1, cu lipsa oric�rui scop a consf�tuirii, cu gazetarii
introdu�i �ntr-o �edin�� ultra secret� � �i da�i apoi afar� � tot, p�n� �i ora la
care am fost convoca�i mi-a dat o impresie rea despre modul cun sunt h�urile
Guvernului. Ne-o fi �ntrunit Patriarhul numai ca s� ne aduc� aminte c� e bun numai
de parastas? �n acest caz a reu�it.
Am plecat sc�rbit de la Patriarhie �i la zece f�r� un sfert am sosit, �mpreun� cu
Comnen, la Miliardari, unde pe l�ng� Kaufmann ne mai a�teptau Nadia Duca, perechea
Franasovici �i familia Comnen. Ne-am r�corit �n gr�din�, p�n� la ora 12.
1 Singura grij� a lui Mamulea, c�t a vorbit a fost s� dovedeasc� c� nu s-a �n�elat
nici o clip� nici �n diagnoz�, nici �n tratament �i c� de c�te ori nu 1-a ascultat
Regina a mers mai r�u.
Dar ce ne pas� nou� de meritele d-lui Mamulea?
�NSEMN�RI ZILNICE. 193S 25
Fiindc� nevast�-mea trebuie s� mearg� m�ine la Weisser Hirsch, ca s� nu fac� o gaf�
�i s� �ncurajeze pe Regin� �n dorin�a ei de a porni spre �ar�, i-am dat urm�toarea
telegram�:
�La ou vous allez, conseillez Dame avec insistence rester sur place. Vous aurez
explication � Bucarest".
La Ministerul Instruc�iunii, Arm�nd C�linescu, interimarul, s-a pus s� fac� treab�.
Dovedindu-se c� transfer�rile �i dezleg�rile de �nv��tori, s�v�r�ite �n lunile
trecute, au fost f�cute conform obiceiului prin �per�uirea inspectorilor � toate
transfer�rile au fost anulate �i to�i inspectorii revoca�i �i trimi�i la catedr�.
Au fost numi�i al�ii �n locul lor. (Vor fi mai buni?), �n acela�i timp, tot
personalul superior al Ministerului (agen�i liberali de ai lui Angelescu, to�i) a
fost schimbat. Secretar General a fost numit profesorul Da�covici, de la Ia�i. S-a
dus Ghi�escu, s-a dus Purcaru, s-a dus Kiri�escu, s-au dus to�i...
O alt� m�sur� bun� a fost luat�: s-a instituit pentru c�r�ile didactice monopolul
Statului, sf�r�indu-se cu specula profesorilor care sileau elevii, chiar pe cei mai
s�raci ca s� le cumpere volumele.
Din nefericire �i una �chioap�: ca s� fac� pl�cere lui lorga, dl Arm�nd a creat un
Institut Rom�nesc �n Albania (lorga director, bine�n�eles) pe un teren donat (???)
de b�rbosul paranoic la S�n�i Quaranta. Institutul va avea �i un buletin � e
prev�zut �n lege � �Illyrica", �nc� un ghelir pentru tiparni�a de la V�lenii de
Munte.
Pe baza Legii Ap�r�rii Ordinii �n Stat, Nae lonescu, popa Cristescu, G�zdaru,
Drago� Protopopescu, Radu Meitani �i Luca � profesori, conferen�iari �i asisten�i
universitari, au fost suspenda�i pe doi ani.
Deasemeni �i o serie de profesori secundari...
�n schimb au fost numi�i profesori universitari Traian Nasta (Medicin�, Bucure�ti),
Moruzi (Medicin�, Ia�i), lonescu-Sise�ti (Medicin�, Bucure�ti) �i Fotino al Elizei
Br�tianu (Drept, Bucure�ti).
Pentru locul lui Marinescu a fost b�taie mare �ntre lonescu-Sise�ti �i Paulian. A
�nvins lonescu-Sise�ti gra�ie lui Danielopolu. De asemenea, au fost mari greut�i
pentru Fotino. L-a scos coana Eliza.
Citesc �n Le Temps c� colonelul aviator Weiss a fost �naintat general �i c� doamnei
Marossian, n�scut� Rontsch, i s-a furat, �n taximetru, un colan de perle �n valoare
de 500 000 franci. Ce nume fran�uze�ti sadea! Tr�iasc� Fran�a latin�, sora noastr�
respectat�!
26
Catedrala din Reims, f�r�mat� de bombardamentele din r�zboi, a fost pe deplin
restaurat� �i mul�umit� fotografiilor �i mulajelor p�strate, a�a cum era. Redarea
noului edificiu cultului are loc azi �i m�ine. Mari serb�ri oficiale. Unde e vreme
lui Combes �i a m�nc�torilor de preo�i?
Situa�ia �n Palestina e tot serioas�. Trupele aduse din Egipt n-au putut potoli
�nver�unarea p�r�ilor �n lupt�.
Din telegramele de la Londra �i Roma reiese din nou pesimism �n chestiunea
retragerii voluntarilor � dificult�i de aplicare � �i prin urmare �i �n chestiunea
aplic�rii acordului anglo-italian. E probabil c� problema va fi rezolvat� tot �n
Spania, pe teren, de trupele lui Franco, care continu� s� �nainteze.
Germania pare �ngrijorat� de penetra�ia economic� a Angliei �n Sud-Estul Europei.
P�n� acum n-are pentru ce.
Dim�ncescu �i Pamf�l �eicaru reprezint� Rom�nia la Praga mese �i fac discursuri
(serb�rile Sokolilor) � r�u am ajuns!
dau
Valorificarea gr�ului:
S-a hot�r�t.
De la 15 iulie la 14 septembrie (ca s� se gr�beasc� cump�r�rile gr�-narilor s-a
limitat durata regimului), 10 000 de lei prim� pentru fiecare vagon exportat. Gr�ul
trebuie s� aib� minimum 77 kilograme greutate �i maximum 3% corpuri str�ine.
Statul va interveni �n acela�i timp prin cump�r�ri masive. Nu s-a fixat pre�
minimal pentru gr�u.
S� vedem ce va ie�i.
Eu cred c� va ie�i prost � adic� un pre� �n jurul lui 40-45 000 lei vagonul,
maximum.
Singurul regim serios ar fi al libert�ii comer�ului pe baza liberei negocieri a
devizelor �n �ar�. Banca Na�ional� ar cump�ra devizele ceva mai scump � chiar mult
mai scump � dar n-ar cheltui mai mult dec�t cu primele de export, pl�tind diferen�a
de curs. �i pre�ul gr�ului s-ar fixa �ntre 50 �i 60 000 lei � pre�ul mondial
variind �ntre 52 �i 55 livre sterline, vagonul.
11 iulie. Ceea ce n-a putut face Dictatorul au facut-o doi par�ivi de antreprenori:
Ciulei �i Rogozea. Cert�ndu-se �ntre ei pe suma de mai
multe milioane pe care unul o pretindea altuia, au tras la Parchet �i pe nenea
Sfetescu, cumnatul lui nenea Gut�. Numai ca s� plictiseasc� lumea, c�ci mu�amaua
na�ional� va acoperi punga�ii din Ploie�ti cum e gata s� acopere pe cei din
Craiova, unde Negrescu �i cei de la Banca Comer�ului au �nceput s� vorbeasc� de
sus.
Inunda�ii formidabile au nenorocit Japonia �i Turcia, dup� pr�p�dul din China, iar
noi ne topim de c�ldur� �i de secet�. Sau mai bine zis, ne-am topit p�n� azi-
noapte. Ieri sear� �nc�, nu era de respirat � dar pe la ora 2 noaptea s-a pus un
v�nt rece �i ast�zi temperatura e delicioas�. Ce e nostim e c� cei de la Institutul
Meteorologic au anun�at de o lun� c� la 10 iulie va veni un val de r�coreal�.
Ducele �i Ducesa de Windsor, instala�i la castelul Croe (?) l�ng� An-tibes primesc
o dat� sau de dou� ori pe s�pt�m�n� flori, cu avionul, de la Forst Belvedere,
proprietatea Ducelui de l�ng� Windsor. Ducele �i Ducesa (!!) � se ocupa cu de-
am�nuntul, de la distan�� de activitatea horticol� desf�urat� la Fort Belvedere de
gr�dinari eminen�i. Cum se vede fostul Rege Edward VIII e mai preocupat de florile
dec�t de poporul �i de Coroana pe care le-a l�sat �n urm�...
Palestina se agit� tot mai mult. Englezii trebuie s� blesteme ceasul �n care au
luat asupra lor acest mandat. Arabii �i evreii sunt porni�i pe exterminare. Tot ce
pot face englezii e s�-i �mpu�te �i pe unii �i pe al�ii. Din dep�rtare, comuni�tii
de la Moscova �i turcii de la Ankara r�njesc �i se bucur�.
A reap�rut marea Duces� Tariana, fiica �arului Nicolae, despre care nu se vorbise
de c�iva ani. O doamn� Krassowska, so�ia unui medic din Var�ovia, �n v�rst� de 40
de ani a declarat pe patul de moarte c� e Marea Duces�, a ar�tat c�teva documente,
amintiri de la tat�-s�u, �i s-a stins. Ziarele fac v�lv�. S� fie tot aceea care s-a
dat acum c�iva ani drept Marea Duces�? Parc� murise?
Mare serbare ieri la Reims pentru reinaugurarea Catedralei. Semn al timpurilor, a
asistat la mas� �i Pre�edintele Republicii Bimbiric� � �i, �i mai semn al
timpurilor, �n numele Guvernului a vorbit, pream�rind eroismul armatei �i credin�a
individul Jean Zay, ministrul Instruc�iunii, domnul care s-a declarat gata s�
t�rasc� �n noroi drapelul francez... Ce sc�rb�!
28
Alt semn al timpurilor: cardinalul Sihard, legatul Papei, a declarat �n discursul
s�u �c�pietrele catedralei nu cer r�zbunare!"
Mare agita�ie ieri �n Bucure�ti cu toat� c�ldura ucig�toare: la orele 6 s-a
disputat meciul de fotbal �ntre echipa noastr� cea mai bun� �R-ipensia" de la
Timi�oara ( nu e vorba, mai mult compus� din minoritari!) �i echipa Ferencsvaros de
la Budapesta. Meciul face parte din competi�ia pentru cupa Europei Centrale, iar
echipa Ferencvaros e clasat� a doua din lume, c�ci �n concuren�a Cupei Lumii s-a
clasat acum �n urm� la Paris, prima dup� Italia, care a c�tigat campionatul. Echipa
noastr� s-a comportat foarte onorabil, c�ci n-a fost b�tut� dec�t cu un punct: 5
contra 4.
A doua zi dup� consf�tuirea noastr� politico-dinastico-medical� de la Patriarhie,
adic� alalt�ieri, s�mb�t�, au �nceput s� soseasc� �tiri tot mai rele despre starea
Reginei: hemoragiile nu puteau fi oprite �i sl�biciunea pacientei sporea �ntruna. A
fost mare emo�ie la Palat. S�mb�t� �i ieri, duminic�, hot�r�rea Regelui de a pleca
la Dresda urma s� fie luat� din or� �n ora. �n fine, au sosit ve�ti mai
lini�titoare �i Regele n-a plecat. A poruncit �ns� lui Urd�reanu s� r�m�n� �n
permanen�� la Palat, c�ci iar� d�nsul nu se putea bine�n�eles lua nici o decizie,
�i nu se �tie �nc� nici azi dac� Regele va pleca sau nu.
Eiiza Br�tianu m-a rugat s� trec pe la d�nsa: mi s-a �nf�i�at �mbrobodit� �ntr-un
pansament cu un furuncul �n mijlocul obrazului. Mai are �n plus �i o erup�ie de
eczem� pe tot trupul... Am g�sit-o nec�jit�, de�i mul�umit� de numirile lui Fotino
�i lui Moruzi. Nec�jit�, fiindc� �i f�cuse scene soru-sa Bal�, �i cumnatu-s�u Dinu
Br�tianu, din cauza dejunului de la Palat. Marieta Bal� i-a repro�at amarnic c� s-a
desolidarizat de fratele lor Barbu �iar nenea Dinu c� a ultragiat" memoria lui
b�rba-tu-s�u lonel-cel-Mare. Am�ndoi convin�i c� coana Eliza n-a f�cut �usu-
ratecul" demers dec�t ca s� scoat� profesori pe Fotino �i pe Moruzi (nepotul
prefectului). Coana Eliza mi-a explicat c� a pus la loc �i pe soru-sa �i pe
cumnatu-s�u (care de altminteri s-a gr�bit, �n anii din urm�, s� mearg� la
v�n�torile �i la dejunurile Regelui, de c�te ori acesta i-a f�cut cel mai mic semn,
de�i, �n plus de ura atavic� ar fi trebuit s� mai fie animat �i de una personal�
dup� be�telirea cu T�t�rescu �n ianuarie 1934). Dar c� totu�i nu crede bine s�-1
�nt�r�te mai mult �i ca ar vrea, dac� s-ar putea sa se am�ne vizita Regelui, p�n�
la toamn�. Acum, 1-ar
�nnebuni pe Dinu. �i nu era nici �n interesul Regelui s�-�i pun� toat� lumea �n
cap. �i mai era �i faptul c� �n halul �n care se �nf�i�a d�nsa, nu �tia, z�u, cum
s� primeasc� pe Vod�. M� ruga s� intervin prin Urd�-reanu, s� se am�ne vizita. I-am
f�g�duit c� voi telefona lui Urd�reanu m�ine, �n cazul �n care Regele n-ar pleca la
Dresda (�i am povestit coanei Eliza toat� chestiunea cu Regina), dar c� nu voi
invoca nici un motiv politic ci numai furunculoza de care sufer�.
12 iulie. Guvernul englez a publicat �o carte alb�" cu ultimele documente
privitoare la negocierile relative la neinterven�ia �n Spania �i la retragerea
voluntarilor. F�r� mare interes. Chestiunea interesant� e c� Anglia nu vrea s�
aplice acordul cu Italia p�n� nu �ncepe retragerea voluntarilor �n mod serios (cel
pu�in 10 000 de partea unde sunt mai pu�ini), a�a cum o autorizeaz�, dealtminteri,
�nsu�i textul semnat la Roma. Italia pe de o parte, care a primit �d'un coeur
leger" obliga�ia de a-�i retrage voluntarii �n convingerea pr�bu�irii imediate a
republicanilor, nu mai vrea �i nu mai poate s�-�i retrag� actualmente for�ele f�r�
compromiterea succesului final al na�ionali�tilor. �i Italia �i Anglia se afl�
astfel �ntr-un impas, din care nu le-ar putea scoate dec�t Franco... prin-tr-o
izb�nd� definitiv�.
�n Palestina lucrurile merg tot mai prost. �Situa�ia e foarte �ncordat�" sau �val
de teroare f�r� precedent �n nordul Palestinei" � iat� titlurile de o �chioap� care
se �ntind �n capul coloanelor, �n Universul de ast�zi.
Dac� evreilor nu le merge bine �n Palestina, moralmente nu le merge mai bine nici
�n Viena, unde s-a re�nfiin�at un Ghetto. Printr-o ordonan�� recent�, evreii din
Viena sunt obliga�i s� se mute to�i �n Leopoldstadt, un cartier pentru care, de-a
lungul lui Taborstrasse (un fel de Cale V�c�re�ti a Vienei), au avut totdeauna o
predilec�ie. Casele ocupate p�n� acum de evrei �n celelalte cartiere ale Vienei vor
fi puse la dispozi�ia Partidului Na�ional-Socialist sau la a �arienilor" evacua�i
din Leopoldstadt, c�ci �n acel cartier nu trebuie s� r�m�n� dec�t evrei. M� �ntreb
dac� �i Roschilzii vor fi sco�i din palatele lor din Prinz Eugen strasse �i din
Theresien gasse? �i c�i al�ii!
Dl Victor (lamandi) al Drept�ii logof�t (!!!) a dat o circular� c�tre toate
instan�ele din �ar� cer�nd accelerarea proceselor intentate pe baza legii ap�r�rii
patrimoniului Statului � recte toate procesele intentate
30
fo�tilor prefec�i �i primari liberali, pentru prevarica�iunea �i delapidarea
banului public. Se vede c� a fost silit de Rege, c�ci p�n� acum a f�cut tot ce a
putut ca s�-�i salveze tovar�ii de ga�c�.
Ziarele ne informeaz� c� la Ministerul Justi�iei se preg�te�te un proiect de lege
pentru crearea Cur�ilor Criminale, pe l�ng� fiecare Curte de Apel.
Furtuni �i grindin� �n toat� �ara. �n special �n jude�ele Arad, Satu Mare �i
Constan�a, unde pagubele au fost enorme. Temperatura s-a r�corit sensibil �n urma
acestor precipita�ii atmosferice.
Ziarele anun�� c� vineri, 15 iulie se va pune prima piatr� la zidirea catedralei de
la Maglavit. De Petrache Lupu, de Maglavit, �i-a uitat toat� lumea. Unde sunt
trenurile pline care se rev�rsau �n gara Craiova, unde autobuzele, c�ru�ele,
nesf�r�itele �iruri de oameni pe jos ce se �ndreptau spre malul Dun�rii, mai la
vale de Cetatea! Peste c�teva decenii se va �ntreba lumea de ce a fost zidit� acolo
o at�t de ar�toas� biseric�! Faptul dovede�te, �n tot cazul, c� nu s-au m�ncat to�i
bani v�rsa�i de credincio�i!
13 iulie. Ieri dup� amiaz�, de la ora 4 la ora 8 Consiliul de Mini�tri la Palat sub
pre�edin�ia Regelui. Mari lucruri trebuie s� se fi s�v�r�it, c�ci nu s-a dat nici
un comunicat.
ludeo-democra�ii fac ultimele sfor��ri de salvare a fra�ilor de la Barcelona prin
�ncerc�ri de a �ncurca i�ele Europei �n n�dejdea dezl�n�uirii unui r�zboi general.
Astfel, ziarele din Paris sunt pline de �declara�iile" generalului german Reichenau
�i generalului spaniol (na�ionalist) Hinde-lan, care mai de care amenin��toare
pentru Fran�a �ce va fi redus� la rangul de putere de al 4-lea sau al 5-lea rang,
�ndat� dup� sf�r�itul ostilit�ilor din Spania". Nu �tiu ce vor fi spus sau nu vor
fi spus cei doi generali,, dar re�in urm�toarea declara�ie f�cut� acum �n urm� de
Daladier: �Hot�r�rea pacific� a Fran�ei �i a Angliei s-a �nt�lnit cu aceea a
Germaniei".
Miliardarul Howard Hughes a pornit din New York cu trei tovar�i s� fac� �nconjurul
p�m�ntului cu aeroplanul, cu un aeroplan gigantic. De la New York la Moscova a pus
33 de ceasuri... �i a pornit �nainte peste Siberia �i Alaska la New York �napoi. Dl
Hughes este fericitul so� al remarcabilei actri�e Katherine Hepburn.
�.>�
Pr�p�d mare ieri �n Gorj. Satele Scoar�a �i Cop�cioasa, �n apropiere de T�rgu Jiu
au fost distruse de un uragan care venea dinspre Severin, unde a f�cut, de
asemenea, pagube mari. Din Gorj, grindina a ��nit tocmai la... Tighina!
�n Dolj am sc�pat de pacoste.
Numirea lui Miti�� Constantinescu ca interimar la Finan�e a ap�rut abia �n
Monitorul de ieri. Pentru ce aceast� �nt�rziere? E tare iubit bietul Smintit� de
toat� lumea. Trec�nd ieri pe la Palat ca s� ob�in, dup� rug�mintea Elizei Br�tianu,
am�narea vizitei Regelui la Bibliotec�, Ur-d�reanu �mi spune: �E adev�rat� butada
pe care ai aruncat-o lui Miti��? E bun�!" � �Care butad�?" � �L-ai fi �ntrebat ce
are s� fac� pentru valorificarea gr�ului �i cum el �i-ar fi r�spuns c� nu �tie c�ci
n-are nici un program �n aceast� privin��, d-ta i-ai fi tr�ntit: Cum? n-ai furat
�nc� unul?" Vorba francezului: �on ne pr�te qu'aux riches!" De data asta eram cu
totul nevinovat: n-am mai stat de 2 luni de vorb� cu dom' Miti��!
�n fine! Ziarele de azi-diminea�� ne dau vestea arest�rii lui Negres-cu, zis Noa��,
primarul Craiovei de pe vremea liberalilor, care a speriat lumea cu ho�iile �i
abuzurile sale. Au trebuit 3 luni ca s� se ajung� aci! S� fie un semn c� protec�ia
cu care tic�losul de lamandi a acoperit pe liberali, a fost �nfr�nt�?
Odat� cu Noa�� au mai fost aresta�i al�i 3 bandi�i care au operat �n prim�ria
Craiovei, cu d�nsul. Dar numai �n Craiova s-a furat? Ce e cu Ploie�tii �i alte
ora�e, numeroase?
Dl R�dulescu-Mehedin�i, diplomatul, a vorbit Belgiei. Bre! Belgia a avut impresia
c� n-a deschis gura, ci alt orificiu � opus.
Dem. Ghica, fostul ministru de Externe �i tipul diplomatului pr�p�stios, a sosit de
la Paris (chemat de decesul soacrei sale, Caterina Ghica) plin de �tiri alarmante.
A aflat prin Bulitt (ambasadorul Statelor Unite) c� Roosevelt ar fi spus, �i prin
port�reasa lui Leger (de la Quai d'Or-say) c� Bonnet crede, �i prin coiffeurul
ministrului Po�telor c� Cham-berlain socote�te etc. etc. etc. Toate aceste
informa�ii duc la concluzia c� p�n� la sf�r�itul lui august vom avea r�zboi!! Brr!
Dac� n-ar fi diploma�ii �i o anumit� pres�, ce lini�tit� ar fi lumea!
Chiar dac� Hitler va anexa �inuturile sude�ilor � nu va fi r�zboi, s� o �tie
diploma�ii, mai ales cei sco�i la pensie �i care tr�nc�nesc! �j.
32
M�surile luate pentru ieftinirea traiului �i-au dat ieri roadele: carnea bun� a
lipsit �n pia�� (s-a v�ndut pe ascuns), iar carnea de calitatea a doua care p�n�
aci se vindea cu 24-26 lei s-a v�ndut, ca carne de calitatea I cu 28 lei! Noile
dispozi�ii au tulburat ad�nc t�rgul, �n general, �i au indispus pe to�i
produc�torii.
Eufrosina Ghica e foarte greu bolnav�: afl�ndu-se de sf�r�itul Eca-terinei Ghica,
unii au crezut c� era vorba de Eufrosina �i au trimis telegrame de condolean�e la
domiciliul ei. Macabru!
Aflu c� Consiliul de ieri a fost consacrat minorit�ilor. Regele a f�cut o lung�
expunere a problemei �i a ar�tat solu�iile (?) lui. Apoi a informat Consiliul c� a
oferit lui Vaida postul de Comisar General al Minorit�ilor. Vaida a refuzat,
declar�ndu-se prea obosit pentru orice activitate politic� (afar� de aceea de prim-
ministru?) �i a recomandat pe Silviu Dargomir, profesor la Universitatea din Cluj,
fost ministru �n Guvernul lui Goga, om cumsecade �i mediocru. Dl Silviu Dragomir a
�i fost numit... A�a se bagatelizeaz� la noi toate chestiunile...
Blumenfeld a fost la mine s�-mi raporteze o conversa�ie pe care a avut-o ieri cu
T�t�rescu �i alta care a avut-o azi de diminea�� cu Arm�nd C�linescu. �D-ta ai o
situa�ie �excep�ional� � �mi spunea Blumenfeld � c�ci to�i nu v�d un plan pentru
ziua de m�ine f�r� d-ta!" Era s�-i r�spund: �Dac� �n afar� de T�t�rescu �i de
C�linescu ai fi v�zut �i pe Maniu �i pe ce a mai r�mas de la Goga, �i pe Rege, te-
ai fi convins c� situa�ia mea e �i mai privilegiat�! To�i m� vor, dar m� vor cum
vrea omul prost sau slab � dup� cazuri �pe omul inteligent si tare... cu g�ndul de
a m� sugrumai Mul�umesc! Prefer s� r�m�n de unul singur � cu at�t mai mult cu c�t
neput�nd avea totul, prefer s� nu am nimic! " Era s�-i r�spund, dar nu i-am r�spuns
�i 1-am l�sat s� vorbeasc�. T�t�rescu a f�cut elogiul meu, a m�rturisit c�t am
lipsit Partidului Liberal �n ultima sa guvernare (!!!) �i cum vrea el s� se
�n�eleag� cu mine. Tot a�a de frumos a vorbit �i C�linescu �i a ad�ugat c� numai eu
puteam umple golul din fruntea Guvernului (!!!) Blumenfeld i-ar fi atras aten�ia
asupra pericolului (�i imagineaz� el) s� nu m� fure T�t�tescu �i ce a mai r�mas din
liberali...
S-a �mplinit un an de la �nceputul ostilit�ilor dintre Japonia �i China. Japonezii
ocup� o treime din China, dar r�zboiul e departe de a fi
sf�r�it. De�i �n continuu �nfr�n�i, chinezii au putut s�-�i refac� for�ele dup�
fiecare �nfr�ngere �i s� opun� din nou cea mai d�rz� rezisten�� n�v�litorilor.
Japonezii n-au intrat �n China ca �n unt; au trebuit s�-�i m�reasc� �n continuu
contingentele �i au ast�zi peste un milion de oameni �n teritoriile ocupate.
R�zboiul va mai duce mult. Deja japonezii anun�� noi sacrificii, noi mobiliz�ri.
Expozi�ia pe care trebuiau s� o deschid� �n 1940 la Tokio, a fost am�nat� sine die
� �i Guvernul japonez a renun�at �i la viitoarele olimpiade care trebuiau s� aibe
loc tot la Tokio �i tot �n 1940. Japonezii s-au �n�elat �n calculele lor, �n ce
prive�te durata r�zboiului, dar r�zboiul a fost pentru ei o necesitate inexorabil�
din cauza cre�terii popula�iei. Japonia nu-�i mai putea hr�ni oamenii.
V�zut pe C�linescu azi-diminea��. Foarte amabil. Vorbit de multe (1-am v�zut
�nainte de a primi vizita lui Blumenfeld) � �i chiar politic�. Asupra acestui
capitol m-am ar�tat foarte rezervat �i a r�mas �n�eles s� lu�m o masa �n trei, el,
Ghelmegeanu �i eu.
Numirile guvernatorilor de provincii vor apare peste c�teva zile. Dar nu li se va
mai zice �guvernatori", ci �vornici"! Alandala! Ca s� n-aib� o reminiscen��
ruseasc�! parc� vornic nu e cuv�nt rusesc! Cel pu�in titlul de �guvernator" amintea
ceva ��ic" � pe c�nd cel de �dvornik" func�iile mai pu�in simandicoase de portar.
�n Ardeal vor fi numi�i generalii Pop �i Hanzu � nimic de zis � �i fostul prim
pre�edinte de �a Timi�oara, Martha � mult de zis! Martha e nu numai omul lui Maniu,
dar c�t a fost magistrat, un nepot al lui, a-vocat tot �n Timi�oara, a v�ndut
hot�r�rile Justi�iei! La Craiova va fi numit generalul Sc�ri�oreanu (bun), �n
Basarabia de Nord Ottescu (bun, dar nu pentru Basarabia), la Gala�i Simion (!), la
Bucure�ti Gane, fostul pre�edinte al Consiliului Legislativ (!!), la Cern�u�i
Hurmuzaki (!!!) totalmente ramolit. Cea mai frumoas� numire e �ns� a lui Mihai
Negruzzi la Ia�i, care seface\ Mai bine numea pe frate-s�u Costache, un z�p�cit,
dar un om cinstit � pe c�nd Mihai...
Duminic�, la Sinaia, am aflat c� strada Mon�stirii, pe care stau, a fost botezat�
strada Emil Costinescu. Ba peste drum de mine era chiar ag�at� o plac� cu numele
ilustrului ghe�eftar. Am rupt pe loc, cu bastonul, placa, �i azi-diminea�� am
ob�inut de la C�linescu, �n fa�a mea, un ordin drastic c�tre primar ca p�n� disear�
strada s�-�i reia numele de strada Mon�stirii. Biata Sinaia cade, ca primari,
dintr-o bestie �n alta. Nu numai c� s-au pus s� taie pomii pretutindeni �i s�
ciob�luiasc� pe
34
cei care au mai r�mas, �nc�t frumoasa �i umbroasa localitate �i-a pierdut tot
caracterul estetic � dar s-au mai pus s� schimbe �i numele str�zilor f�r� nici un
respect pentru tradi�ie. Deja acum trei ani jum�tate din strada Mon�stirii devenise
Take lonescu: n-am zis nimic, dar c�nd acum au schimbat-o �n Emil Costinescu, am
r�bufnit!
Curierii po�tali (impiega�ii din vagoanele-po�t�) au fost prin�i cu pachete de
circulari gardiste (se credea c� Garda de Fier a murit?) pe care �n diferite g�ri
le remiteau agen�ilor codrene�ti �ns�rcina�i s� le duc� �i s� le r�sp�ndeasc� la
sate. Azi-diminea�� au fost to�i destitui�i �i aresta�i...
15 iulie. Hughes a aterizat ieri la New York, exact �n punctul de unde plecase,
dup� ce a f�cut turul p�m�ntului �n 91 ore, din care a zburat efectiv vreo 60! Cele
80 de zile ale lui Jules Verne au fost transformate astfel �n 80 de ore aproape!
Mintea omeneasc� st� �n loc, fa�� de asemenea minuni. �i cine �tie dac� nu va veni
vremea c�nd un nou Hughes va acoperi aceea�i distan�� n 9 ore...
Sultanul Abdul-Medjid, ultimul Sultan otoman care tr�ie�te la Paris,
�ndeletnicindu-se cu pictur� �i cu muzic� proast�, a fost �ntrebat pentru ce
prefer� s� locuiasc� �n Fran�a �i a r�spuns: �Fiindc� iubesc libertatea!" Asemenea
cuvinte, pe buzele mo�tenitorului lui Osman, justific� gestul lui Kemal, care 1-a
trimis la plimbare, cu un picior �n posterior. Dup� izgonirea sa din Istambul,
degeneratului Prin� i s-a oferit un azil la Mecca, unde putea juca rol de Calif al
tuturor credincio�ilor. A preferat �libertatea" �i Fran�a! �i-a meritat soarta!
�n aceast� vreme de prigoan� a G�rzii de Fier, familia Stelescu a profitat �de
atmosfer�" ca sa preasl�veasc� memoria junelui Mihail, dobor�t �n spitalul
Br�ncovenesc de c�teva gloan�e legionare.
Convoc�nd prietenii de familie la un parastas, tat�l �i mama lui Stelescu �l
�mbrac� cu toate �nsu�irile pe care nu le-a avut. �n Mi�carea Legionar�, Mihail
Stelescu n-a fost dec�t un arivist �i un tr�d�tor. Dac� n-a meritat gloan�ele care
i-au curmat via�a desigur c� nu merit� nici laudele postume ce i se aduc ast�zi.
Scrisoare de la nevast�-mea de la Weisser Hirsch: Regina bine, optimist� �i vesel�
� se plimb� �n c�rucior �n p�dure �i a preg�tit tot ca
�NSEMN�RI ZILNICE, J 93 8 35
s� plece la Sinaia zilele acestea. Atunci de ce dracului am mai fost convoca�i �n
Consiliul de Coroan�??
16 iulie. Un nou val de �narmare sufl� asupra Europei. Anglia, Fran�a comand�
avioane suplimentare, Germania �i Elve�ia ridic� noi fortifica�ii la grani�ele
lor...
Ac�iunea pacific� �i �dezarmarea" sunt juc�rii cu care omenirea nu
se mai joac�!
�n Palestina tulbur�rile devin din ce �n ce mai serioase: atacuri �i o-moruri �n
toate p�r�ile; lupta ia fason de r�zboi civil.
Deputatul conservator Boothy a luat cuv�ntul �n Camera Comunelor �i a cerut ca
ac�iunea de ajutorare economic� englez� �n Sud Estul Europei s� fie accelerat�.
Interven�iile deputatului englez vin tocmai �n momentul c�nd, dup� c�te aflu de la
Ministerul nostru de Externe, aceast� ac�iune a Angliei, �n Centrul �i �n Sud Estul
Europei a fost am�nat� pentru c�tva timp. De ce?
Titeanu, dat afar� din Ministerul T�t�rescu �i din organiza�ia Partidului Liberal
din Romana�i pentru necinste � fapt aproape unic �n analele politicii noastre � a
fost numit subsecretar de Stat la Interne �i �ns�rcinat cu propaganda, cu turismul,
cu presa, cu radiofonia etc. Cu alte cuvinte a fost numit �n locul lui Dim�ncescu,
care n-a reu�it �i pleac�. Numirea lui Titeanu a st�rnit o consternare general�. Nu
�tiu c�t �i pl�te�te pielea lui Dim�ncescu, dar �tiu c�t �i pl�te�te lui Titeanu...
Vai, vai! Pe c�nd eram noi �nc� �n Guvern, Regele mi-a vorbit de Titeanu si am
z�d�rnicit eu atunci numirea lui. Dar Regele a renun�at la el cu regret, mi-am dat
seama. Acum a f�cut numirea � c�ci d�nsul singur a f�cut-o � peste capul Guvernului
s�u (bine�n�eles), �i chiar peste al lui C�linescu, dup� c�te am �n�eles de la
acesta. Se zice c� Titeanu e din banda Lupescu-Hefter... Vai! Vai! De ce �i-o fi
sabot�nd Regele singur opera?
So�ia mea sosit� ieri-sear� a adus de la Weisser Hirsch ve�ti mult mai pu�in bune
dec�t cele pe care le scrisese. Optimismul �i veselia Reginei sunt mai mult acte de
voin�� i de auto-disciplin� dec�t altceva... C�nd a sosit nevast�-mea �n fa�a ei,
Regina s-a pus pe pl�ns �i apoi i-a vorbit de �mp�r�eala giuvaericalelor ei, �ntre
copii, de testament �i de
36
toate cele de dup� s�v�r�irea vie�ii. Regina a p�rut nevesti-mii foarte izolat�; �n
afar� de devotamentul de fiecare ceas al lui Zwiedenek, nu se sim�ea urma unei
afec�iuni serioase, de�i Arhiducesa Ileana nu plecase din Weisser Hirsch dec�t cu
dou� zile �nainte. De c�nd a p�r�sit �ara, din martie, Regina nu a primit un r�nd
de la fiul s�u Carol, si f�ptui acesta i-a fost foarte dureros.
Cei trei mu�chetari, Balif, Mamulea �i Hortolomei n-au sosit la Weisser Hirsch
dec�t a doua zi dup� plecarea so�iei mele, a�a �nc�t d�nsa n-a putut s�-mi
povesteasc� ce s-a �nt�mplat dup� �nt�lnirea bolnavei cu �missi Domini".
A �nvins se vede totu�i p�rerea medicului local1, �nt�rit� de dorin�a Reginei de a
reveni acas�, c�ci azi-diminea�� telefon�nd lui C�linescu pentru altceva, am aflat
c� Regina plecase din Weisser Hirsch �i din Dresda, via Polonia. Nu numai c�
plecase, dar se �i poticnise pe drum. Un �oc, adic� o hemoragie destul de serioas�,
a impus �ntreruperea c�l�toriei la Cern�u�i...
Aflu acum c� Regina va fi totu�i pornit� mai departe �i c� m�ine sose�te la Sinaia.
E chiar vorba de o interven�ie chirurgical�... Toate a-cestea se �in �ns� secrete
�i ziarele n-au publicat nici m�car vestea sosirii Reginei.
17 iulie. Ziarele de azi-diminea�� public� un scurt comunicat al Casei Regale prin
care se anun�� c� �M. Sa Regina a intrat �n �ar� ieri diminea��" dar c� din cauza
oboselii c�l�toria a fost �ntrerupt� la Cern�u�i �i ca M. Sa �i va continua drumul
noaptea aceasta ca s� ajung� la Sinaia azi, duminic� diminea�a, 17 iulie. �i nimic
mai mult... Regele, Regina Elisabeta, Patriarhul �i aproape tot Guvernul � au
plecat de ieri dup� amiaz� la Sinaia.
La Paris se fac preg�tiri pentru vizita Regelui Angliei cum nu s-au f�cut
niciodat�, nici pentru vizita �mp�ratului Rusiei, prima vizit� a unui mare Suveran
dup� dezastrul din 1870. S-ar crede c� un popor de iobagi �i a�teapt� st�p�nul �i
se �ntrece �n platitudini. De altminteri, a-ceast� vizit� e �nsemnat� cu semnul
nenorocului: prima vizit� a trebuit s� fie am�nat� din cauza mor�ii damei de
Strathmore, mama Reginei. S-au stricat o sum� de preg�tiri. A doua oar�, lucrurile
erau s� se strice
1 So�ia mea a avut impresia c� medicul Sanatoriului care �ngrijea pe Regin� nu
vedea momentul s� se scape de d�nsa. D�nsul sus�inea c� mai t�rziu Regina nu va mai
fi transportabil�.
�NSEMN� RI ZI L NIC E, 19 38 37
iar�i, c�ci s-a �mboln�vit King George. Din fericire pentru preg�tirile Parisului
1-au pus medicii �n picioare �i va putea trece M�neca peste 6 zile.
Cu prilejul acestei vizite a avut loc un schimb de scrisori �ntre Da-ladier �i
Chamberlain, scrisori care nu s-au dat �n vileag dar despre care se afirm� c� nu
con�in nici un angajament nou din partea Fran�ei ca �i din partea Angliei. Regele
va fi �nso�it de lord Halifax �i se pare c� se va discuta serios la Paris
chestiunea Cehoslovaciei, care �ncepe s� miroas� r�u de tot a acru. Presa german�
acuz� Guvernul din Praga c� a mobilizat o parte din contingentele militare,
afirma�ie pe care Guvernul cehoslovac o respinge cu indignare. Dar p�n� acum nu s-a
putut ajunge la nici o �n�elegere cu minoritarii �i �n �inuturile suda�ilor
ac�iunea de alipire la Germania ia propor�ii tot mai �ngrijor�toare. Rom�ni care
vin de la Karlsbad �i Marienbad povestesc c� propaganda se face pe fa��, f�r� s�
fie c�tu�i de pu�in st�njenit� de autorit�ile cehoslovace. Portretul lui Hitler se
l�f�ie�te la toate vitrinele pr�v�liilor, �ntre culorile germane �i tractele care
cer alipirea la Reich... f�r� a mai vorbi de �ntrunirile publice aproape zilnice �n
care se preas��ve�te aceast� alipire!
M�surile de constr�ngere a evreilor, la Viena, au dat roade. Evreii pleac� pe
capete, �n America Central� �i �n America de Sud. Pe fiecare zi se elibereaz� 5-600
de pa�apoarte. F�r� jidani, Viena va fi jum�tate moart�...
Samuel Insull, mare financiar si escroc american a murit subit la Paris. Pus �n
urm�rire acum un an, cutreiera Mediterana �ntr-un yacht, c�ut�nd porturile ��rilor
care nu aveau conven�ie de extr�dare cu Statele Unite. Ne-apropus �i noua bani
mul�i ca s�-1 luam sub obl�duirea Statului rom�n! In cele din urm� a fost arestat
la Atena, mi se pare, dar se vede c� �s-a aranjat" cu Justi�ia american�, c�ci iat�
c� a putut s� vin� s� moar� la Paris...
Se face �n Bucure�ti o nou� �ncercare de organizare a distribuirii civilizate a
laptelui. S� sper�m c� aceast� �L�pt�rie Central�", pus� sub controlul Comitetului
Na�ional Rom�n al Laptelui, va reu�i mai bine dec�t L�pt�ria Municipal� dat� de
r�p� de escrocul dr R�dulescu, apostolul de la Porunca Vremii. P�n� acum,
Bucure�tii n-au avut posibilitatea s�-�i asigure un lapte curat �i nebotezat. S�
vedem ce va fi.
38
A ap�rut o lege de reorganizare a Ministerului de Externe. Personalul diplomatic �i
consular a fost unificat. S-au creat gradele de ambasador �i de consilier de
Ambasad� �n ciuda consilierilor de Lega�ie vechi care sperau s� treac� mini�tri �i
care vor trebui s� mai urce, acum, o treapt�. Gradul de ambasador va putea fi
acordat �i �n afar� de o Ambasad� efectiv� (pentru Al. Em Lahovari �i Dem. Ghica).
Mini�trii vor putea fi numi�i ca si p�n� acum dintre persoane din afar� de carier�,
dar �n acest caz numai pentru 3 ani. Ca �i �n Italia mini�trii vor putea fi a-
credita�i ca ambasadori, f�r� s� aibe rangul real de ambasador. Tinerii diploma�i
se vor recruta numai dintre doctorii �n drept �i �n �tiin�ele economice. Alternan�a
�ntre serviciul �n Lega�ii, Consulate �i Ambasade pe de o parte �i Minister pe de
alta, e impusa �i �nt�rit� prin anumite sanc�iuni la avansare, �n rezumat, vax.
18 iulie. Starea �i deplas�rile Reginei M�ria au ie�it din domeniul t�inuirii �i
azi-diminea�� a ap�rut �n fine un comunicat cuprinz�tor �i l�muritor prin care se
deslu�e�te c� Regina, oprit� ziua de s�mb�t� �n Cern�u�i din cauza hemoragiei
ivite, �i din cauza c�ldurii excesive, a sosit ieri-dimineat� la Sinaia unde a fost
�nt�mpinat� la gar� de Regele Carol, de Voievodul Mihai, de Principesa Elisabeta �i
de Guvern. Comunicatul mai con�ine, pentru prima dat� precizarea bolii de care
sufer� Regina (ciroza spleno-hepatic�) �i mai adaug� c� dat� fiind starea bolnavei,
orice audien�� este suspendat� timp de 30 de zile. Cu Regina a venit �i profesorul
Stormer, profesor cu reputa�ie de la Jena �i directorul Sanatoriului Lahmann � prin
urmare succesorul prietenilor mei Diiring �i Noak.
Tr�znetul a c�zut pe biserica din R�dm�ne�ti, jude�ul Severin, a ucis pe locuitorii
Ion Luca, Varsavia Taina, Elena Tr�il� �i a r�nit pe al�i doi.
Am auzit de mai multe ori de oameni uci�i de traznet � dar uciderea mi se dovede�te
pentru prima oar� prin nume proprii, a�a �nc�t m� v�d silit s� recunosc c� moartea
prin fulgerare cereasc� nu e de domeniul fanteziilor, cum eram �nclinat s� cred.
Linia Carmen-Sylva - Mangalia a fost dat� ieri circula�iei cu un alai mai redus,
adev�rata inaugurare urm�nd s� se fac� luna viitoare �n prezen�a Regelui. Linia era
indispensabil� �i ar trebui repede prelungit� de-a lungul coastei, p�n� la Ekrene,
prin Cavarna �i Balcic.
Regele Angliei, restabilit, pleac� m�ine � �n fine � spre Paris.
Aceast� c�l�torie a fost organizat� ca o mare manifestare de �n�elegere franco-
britanic�. De aci preg�tirile nemaipomenite care plictiseau de dou� luni popula�ia
Parisului, dar care sunt menite s� impresioneze pe Hitler �i pe Mussolini. Presa
francez� �i englez� � cea englez� cu o not� sceptic� � sper� c� de pe urma
�ntrevederilor �i declara�iilor de la Paris va ie�i pacificarea Europei. S� dea
Dumnezeu, dar e pu�in probabil, c�ci pe de o parte industria armamentului trebuie
s� �nghit� miliardele necesare reducerii �omajului � iar pe de alta toate clauzele
programului na�ionalist con�inute �n �Mein Kampf' trebuiesc realizate!
Boala n-a omor�t �nc� �humorul" la Regina M�ria. La Weisser Hirsch a povestit
nevestei mele o istorioar� de toat� nostimada, pe spesele lui Urdareanu Ernestic�
pe care nu-1 poate suferi de altminteri. Pentru evitarea abuzurilor, at�t de
obi�nuite �n �ara Rom�neasc�, s-a luat la Curte dispozi�ie ca orice coresponden��
sau cerere adresat� autorit�ilor publice de c�tre diversele servicii Regale s�
treac� prin Mare�alat. O por�iune din zidul gr�dinii de la Cotroceni amenin��nd s�
cad�, credinciosul Zwiedenek a cerut ajutorul St�p�nirii, prin adres� trimis�
Mare�ala-tului. Au trecut 2, 3, 4�6 s�pt�m�ni �i nici un r�spuns. Zidul amenin�a
tot mai mult s� cad�. Regina a poftit atunci la dejun pe factotum-ul Urdareanu �i
i-a spus: �Ascult�, n-ar fi bine, pentru chestiuni at�t de m�runte ca �nt�rirea
unui zid s� ne adres�m direct autorit�ilor de care depinde lucrarea?" � Urdareanu
�i-a �n�epenit �ira spin�rii �i a r�spuns: �Madame, laissez-moi reflechir un
instant"! �i-a acoperit ochii �i fruntea cu m�na �i a stat c�teva minute pe
g�nduri. Apoi, m�na a c�zut �i buzele au l�sat s� cad� �i ele, ritos: �Madame,je
crois que pour un petit mur Votre Majeste peut s 'adresser directement aux
autorites corn-petentes, sans passer parole Marechalatl" Si cu batista s-a �ters de
n�-du�elile prin care trecuse.
R�spunderile lui sunt a�a de mari!
18 iulie, ora 7 seara. Pe la ora 12 s-a r�sp�ndit vestea c� Regina era r�u de tot.
Dou� comunicate succesive publicate �n edi�ii speciale, a-nun�au c� o nou�
hemoragie se declarase azi-diminea�� i c� medicii nu izbuteau s� o opreasc�.
Respira�ia 36, pulsul 140...
La ora 6 am aflat c� Regina �i d�duse ultima suflare la ora 5,38...
Consternarea a fost general�. Toat� lumea o �tia pierdut�, dar nimeni nu credea c�
deznod�m�ntul era at�t de aproape. Ieri-sear� la ora 7, ne-
40
vast�-mea telefonase lui Zwiedenek �i acesta �i spusese c� de�i c�l�toria fusese
foarte grea, at�t din cauza hemoragiei care �ncepuse �nc� �nainte de sosirea �n
�ar� c�t si din cauza c�ldurii � dup� repausul de 12 ore la Cern�u�i, toate se
ar�tau mai bine. Parcursul Cern�u�i-Sinaia se s�v�r�ise �n condi�ii relativ bune �i
hemoragia �ncetase. �Doctorii au prescris � ad�uga Zwiedenek � un repaus absolut de
o lun�. Timp de 30 de zile Majestatea Sa nu va avea voie s� vad� pe nimeni..." De a
doua zi nici n-a mai v�zut pe nimeni!
Consternarea a fost general�, c�ci Regina M�ria a fost iubit� de toat� lumea: era
frumoas� �i simpatic�, �n anii din urma s-a mai ad�ugat fa�� de d�nsa �i un
sentiment de mil�: �tiam cu to�ii c�, afar� de Ileana, copii ei nu se purtau bine
cu d�nsa. Mai ales Regele, care nu i-a iertat niciodat� instinctele ei de domina�ie
�i pe �tirbei.
Regina M�ria moare relativ t�n�r�, la 62 de ani � exact la v�rsta Regelui
Ferdinand1 � dar nu se poate zice c� n-a tr�it. A cunoscut toate �mbat�rile vie�ii,
ca Regin� �i ca femeie �i a cunoscut mari mul�umiri suflete�ti, �i pe cea mai mare
dintre toate, pe aceea de a r�m�ne �n Istorie ca o icoan� luminoas� pentru un
�ntreg popor. Partea ei la r�zboiul nostru de �ntregire e mare �i oric�t va fi
p�c�tuit ca so�ie �i ca mam�, toate i se vor ierta.
19 iulie. Nevasta-mea a �inut s� depun� c�teva flori l�ng� trupul ne�nsufle�it al
Reginei �i am �nso�it-o �i eu la Sinaia s� mai scap de uci-g�toarea c�ldur� din
Bucure�ti.
Am sosit la Pele� pe la ora 12. Trupul Reginei tocmai fusese transportat de la
Peli�or �i a�ezat �n holul de sus al Pele�ului. Am a�teptat c�tva timp p�n� s-au
�ndep�rtat Regele �i Elisabeta. Pe sc�ri ne-am �nt�lnit cu Minovici �i
�mb�lsam�torii, care coborau. Regina era �ntins� pe un catafalc �nalt. Elisabeta
oprise pe �mb�ls�m�tori s�-i rumeneasc� pu�in fa�a, �i a�a cum se �nf�i�a, era
�nfior�toare. Alb� ca ceara, umflat�, desfigurat�, cu p�rul c�runt (nu �i 1-a mai
vopsit �n ultima faz� a bolii) � aproape n-am recunoscut-o. �mi aduceam aminte de
�nc�nt�toarea apari�ie cu p�rul desf�cut de la Westbahnhof din Viena, din 1909 � de
femeia aprins� sc�pat� din bra�ele lui Boyle din 19212, �i m� �ntrebam dac� nu eram
juc�ria unei halucina�ii �i dac� profilul inform pe care-1 aveam �n fa�a mea era
unul �i acela�i cu cel pe care-1 cunoscusem �i-1 admirasem...
1 Regele Ferdinand a murit �i el la 62 de ani �i a �nchis ochii la 20 iulie 1927.
Dac� mai tr�ia dou� zile murea �i Regina la aceea�i dat�.
2 Am �nsemnat �n �Amintirile" mele aceste dou� �nt�lniri cu Regina M�ria...
�n hol � acela�i hol �n care cu �apte ani �n urm� se celebrase c�s�toria Prin�esei
Ileana � t�cere �i smerenie. Patru ofi�eri din regimentul al 4-lea de Ro�iori ( al
c�rui ��ef Regina a fost mai bine de 40 de ani) vegheau imobili la cele 4 col�uri
ale catafalcului. La dreapta catafalcului, un ofi�er �i Zwiedenek, �n mare �inut�,
pr�bu�it de durere �i de oboseal�, �n fund, la st�nga d-na Mavrodi �i Irina
Procopiu �n negru, t�cute, b�tr�ne �i ur�te, �n galeria dinspre sala de muzic�, se
furia�u din c�nd �n c�nd siluete �terse �n penumbr�: Arm�nd C�linescu, Titeanu,
Flondor, �n a�teptarea firimiturilor de favoare ce ar fi putut s� cad� din m�na
St�p�nului. Peste toate �nc�perile Palatului ap�sa atmosfera Mor�ii �i ceva solemn
era �n aer. Partea cu catafalcul, cu damele informe �n negru, cu generalul �n
fireturi �i �n lacrimi, ar fi meritat s� fie fixat� pentru posteritate de penelul
unui Goya sau unui Zuloaga...
20 iulie. Lumea se pl�nge. Adic� cocoanele din protipendat�. S-a hot�r�t vizita
publicului la catafalcul Reginei pentru ieri �i azi, de la ora 2 la ora 4. �n afar�
de aceste ceasuri nimeni nu e l�sat s� intre, nici chiar intimele Reginei. B�tr�na
d-n� Robescu, v�duva generalului, fost primul aghiotant al Principelui Ferdinand �i
al Principesei M�ria dup� c�s�toria lor, a fost cobor�t� din tr�sur� �i silit� s�
urce pe jos p�n� la Pele�, cu to�i poporanii. Victor Antonescu �i nevast�-sa
(aceasta din urm� traduc�toarea operelor Reginei) au fost pur �i simplu respin�i
(nu se prezentaser� �ntre ora 2 �i ora 4) cu florile lor. Didina Cantacuzino �i Ni-
na Duca nu s-au putut apropia nici d�nsele. Presupun c� aceste m�suri idioate se
iau iar� �tiin�a Regelui, dar �i fac un r�u imens. �i tot e pu�in vina lui: de ce
se �nconjoar� cu idio�i?
Prin�esa Ileana cu Arhiducele Anton au sosit ieri. Regina Mignon e la Londra �i nu
va putea sosi dec�t m�ine sau poim�ine. Mamulea a fost trimis s� o aduc�. O
compensa�ie pentru nedreapta excludere de la patul de moarte al Reginei, care de
c�nd a plecat din �ar� n-a mai vrut s�-1 vad�, de�i a c�utat-o bine �i i-a ghicit
de la �nceput boala. Poate tocmai din cauza asta...
Dup� c�te se spune, copiii Reginei nu sunt peste m�sur� afecta�i de moartea mamei
lor, nu numai Carol �i Elisabeta dar chiar �i Ileana. Sca-nape�te1 care a asistat
ieri la �nt�lnirea Elisabetei cu Ileana a fost indignat de r�ceala lor: nu se
reg�seau dou� fete la c�p�t�iul rnamei moarte; ci aveau mai mult aerul s� se
ciocneasc� dou� mo�tenitoare. Se zice c�
1 Sandi Scanavi, �ambelanul �i amantul Reginei Elisabeta.
42
singurul afectat a fost Nicolae. Venit �n vizit� la mum�-sa, la Weisser Hirsch, a
�nso�it-o �n c�l�torie p�n� la grani�a rom�neasc�. Ieri s-a primit din partea lui o
telegram� laconic� : �Sosesc la Sinaia la ora 3 1/2". Nu �tiu p�n� �n momentul �n
care scriu aceste r�nduri (ora 9 diminea�a) dac� a sosit sau nu. �i m� �ntreb care
va fi situa�ia lui? Din Familia Regal� a fost exclus, dar poate fi exclus �i din
familia naturala"? Mum�-sa, tot mum�-sa a r�mas, c� o fi Nicolae al Rom�niei ori
Nicolae al Dolet-tinei. Dup� c�te se zvone�te va fi g�zduit la Bucure�ti de Regina
Elisa-beta, �n Palatul ei. Cred c� Regele-1 va �nt�lni iar� nici o pl�cere, de
altminteri e at�t de ocupat cu pompele funebre �nc�t nu mai are capul la e-
fuziunile familiale. �i pe terenul acesta al pompelor funebre, s-a ar�tat inovator:
a introdus culoarea �lilas", sau �violet�" ca culoare regal� de doliu, imit�nd �n
aceast� privin�� obiceiurile de la Curtea Habsburgilor �i de la Curtea Angliei. La
Viena, �mp�ratul, �mp�r�teasa �i Kronprin-�ul aveau drept la doliu violet, nu numai
draperiile dar p�n� �i hamurile �i carele funebre erau violete. Pentru ceilal�i
arhiduci, culoarea de doliu era ca purpurie. Pentru prima dat� s-au �ntins �i la
noi p�sle violete �n fa�a mor�ii...
Prin fleacuri, ne-am ridicat la rangul de mare �mp�r�ie!
21 iulie. Regele Angliei a ajuns �n fine la Paris. Primirea poporului Parisului a
fost �delirant�", scriu ziarele. Francezii �i dau �ntr-adev�r seama de ce
reprezint� pentru d�n�ii ast�zi, alian�a englez�.
Regele �i Regina au debarcat mar�i la amiaz� la Boulogne �i ziarele din Bucure�ti
de ieri-diminea��, miercuri au publicat deja fotografiile privitoare la aceast�
debarcare! Tehnica a ajuns at�t de departe �nc�t nu mai e tehnic�, ci curat�
minune!
Cu toate semnele �opuse" (moartea contesei de Strathmore, boala Regelui, moartea
Reginei M�ria) c�l�toria Suveranilor englezi se desf�oar� p�n� acum f�r� nici un
incident dezagreabil �i constituie un incontestabil �i mare succes pentru �partida"
anti-dictatorial� din Europa. E revan�a vizitei lui Hitler la Roma.
Ieri, la Sinaia � de unde m-am �napoiat asear� � a plouat toat� ziua, ceea ce n-a
�mpiedicat forfoteala lumii, pe drumul din centru p�n� la Pele�. Mii de oameni,
veni�i �i de mai departe, au defilat �n fa�a trupului ne�nsufle�it al Reginei.
Eliza Br�tianu, venit� s� se �nchine �n fa�a Sicriului, a dejunat la noi. Era
furioas� � �i d�nsa � c�ci n-a putut ajunge p�n� la catafalc.
Cu plebu�c�ria, la r�nd, n-a catadixit �i �s� cear� voie" n-a vrut. S-a mul�umit s�
scrie o scrisoare de condolean�e Regelui, o scrisoare frumoas� (ne-a citit-o) prin
care �i amintea cei 45 de ani de prietenie ce au legat-o de defunct�... dar f�r� s�
vorbeasc� de �corolarele" acestei prietenii!
Prin�ul Nicolae Brana a sosit mar�i seara la Bucure�ti, dar n-a mers la Sinaia,
dup� c�te �tiu. Se zice c� ultimul cuv�nt al Reginei ar fi fost �Nicolae" �i
Manolescu-Strunga, care �mi povestea ieri vizita lui la Weis-ser Hirsch1 pretinde
c� Regina l-ar fi �ns�rcinat s� spun� Regelui c� Nicolae trebuie s� vin� �n �ar�.
�n acest trebuie, Manolescu pretinde c� Regina sublinia dorin�a de a-�i vedea to�i
copiii �n jurul ei, pe patul de moarte.
M� �ntreb, acum c� a venit, �n ce ��inut�" o s� �mbrace Vod� pe fra-te-s�u, c�ci
odat� cu excluderea din familia Regal� a pierdut �i toate gradele pe care le avea.
�n programul funeraliilor citesc c� ofi�erii de front vor purta �inuta K.4 C (!!)
iar cei �n afar� de front �inuta D.4 C (!!) Poate c� cei �n afar� de �familie" �i
de armat� vor purta �inuta M.M.M. sau P.M.!
Mi se spune � eu n-am citit � c� Universul de alalt�ieri a publicat extrase din
�Amintirile" Reginei, �i c�, ca din �nt�mplare, a publicat tocmai pasajele
privitoare la moartea Prin�ului Mircea, �n care Regina �i d� cu �tirbei la fiecare
linie. �Le� �tirbei sont si gentils, si compre-hensifs!" � �Barbu est un ami
charmant" � �Barbu me comprend" etc.etc. Fiind vorba de memoriile Reginei, Cenzura
nu �i-a b�gat nasul, si a l�sat s� treac�... o mitoc�nie macabr� a domnului Stelian
Popescu � ca s� fac� pl�cere (!!) Regelui.
La Banca Rom�neasc�, Dinu Br�tianu a propus o subscrip�ie na�ional� pentru adunarea
unui fond de binefacere �Regina M�ria". Banca a subscris 200 000 lei, nenea Dinu
100 000, fiecare din membrii Consiliului de Administra�ie c�te 10 sau 20 000 lei �
�i s-au adunat astfel numai �n Banc� 500 000 lei. Ideea: o concuren�� fa�� de
Funda�iile Regale, scumpe Regelui, �i o pream�rire a trecutului �n opozi�ie cu
prezentul. .. Politicianismul rom�nesc nu-�i pierde niciodat� drepturile.
1 Manolescu-Strunga afl�ndu-se �n Germania s-a dus s� fac� o vizit� Reginei, care
1-a primit cu obi�nuita ei afabilitate, �i adusese un imens buchet de �Iris"
viole�i, floarea �i culoarea ei preferat�, �i �n fa�a frumoaselor flori ar fi spus
(Strunga poveste�te): �Dans cette belle nappe de violet, je vois m� jeunesse et mon
fin (fran�uzeasca lui Strunga!"). �i Regina ar mai fi ad�ugat c� trebuie �i c� vrea
s� se �napoieze �n �ar�. Strunga e convins c� �i-a sim�it sf�r�itul)
44
A murit R�tescu, pre�edinte de sec�ie la Casa�ie �i prototipul magistratului veros.
Unealt� a tuturor Guvernelor, dar mai ales al celor liberale, ar fi ajuns � spre
sc�rba �ntregii magistraturi � prim pre�edinte, dac� nu s-ar fi �mboln�vit de cord.
Z�cea �n nesim�ire de luni �i luni de zile. Acest tic�los � c�i oameni n-a
nenorocit! � avea o latur� simpatica �i nobil�: nem�rginita lui dragoste pentru
so�ia sa. De la moartea ei, acum trei ani, R�tescu n-a mai fost om, a c�zut la pat
�i nu s-a mai interesat de nimic, �n fine 1-a luat Dumnezeu �i pe el. Cum so�ia sa
nu mai este printre cei vii, nu-1 va regreta nimeni pe p�m�nt. R�tescu a a-vut o
influen�� cov�r�itoare �n via�a noastr� social� din ultimii ani (un-, de nu-�i bag�
nasul Justi�ia?) �i a contribuit mult la porc�iala ei.
C�pitanul Papan�, faimosul nostru aviator Papan�, trebuia s�-�i ia ast�zi zborul de
la New York ca s� aterizeze la Bucure�ti. Pl�nuise s� fac� acest zbor singur pe un
aparat pe care-1 preg�tise cu mult� �ngrijire. Alalt�ieri, f�c�nd un ultim zbor de
antrenament, a aterizat gre�it, din cauza lipsei de vizibilitate, �i �i-a stricat
aparatul...
Dup� B�zu Cantacuzino, Papan�. Pare c� �raid-urile" senza�ionale nu sunt �nc� de
nasul nostru. Le prepar�m cu mult zgomot �i ne poticnim �nainte de a le �ncepe.
�..
�n schimb un semi-nebun, un anume Corrigan, voind s� fug� de lai Los Angeles unde
era urm�rit pentru nu �tiu ce, �i-a luat zborul pe un aparat vechi �i nepus la
punct cu inten�ia de a debarca undeva �n America de Sud. S-a �n�elat �ns� pe sus,
�i din eroare a aterizat �n Irlanda: �i mai r�m�sese o rezerv� de 60 litri benzin�!
Plecase cam beat �i ajuns �n Europa, �nc� nu se desterchelise. Ca s�-1 �mpiedice s�
replece, de data asta spre America de Sud de-a binelea, autorit�ile i-au retras
licen�a de pilot �i i-au sechestrat rabla de aparat!
Manolescu-Strunga �i Filip �mi povesteau la Sinaia despre T�utu, Niculae T�utu, un
personaj aproape legendar al Romanului, decedat acum c�teva luni �n pielea unui
multi-multi-milionar de�i �i �ncepuse via�a cu picioarele goale. Aproape analfabet,
f�cuse c�teva clase �i ajunsese agent de percep�ie �i so�ul unei ��rance harnice,
transformat� mai t�rziu �n coana Catinca T�utu. Ca agent de percep�ie sechestrase
un porc al unui contribuabil recalcitrant �i se gr�bise s�-I taie �i s�-1 m�n�nce.
Recalcitrantul a reclamat �i pe T�utu 1-a sc�pat de pu�c�rie conu Cos-tic�
Cantacuzino-Pa�canu. T�utu c�zut �n genunchi �naintea lui C�nta-
�NSEMN�RI ZILNICE, JPSS 45
cuzino-Pascanu, la Dag�a, faimosul domeniu boieresc, e prima imagine dintr-un lung
film ce urma s� se desf�oare �n c�teva decenii. Sc�pat de belea, sf�tuit de harnica
lui nevast�, ajutat de Cantacuzino-Pas-canu �i de c�iva ghe�eftari vero�i, Tautu a
�nceput o vertiginoas� ascensiune. Tot ce fura b�ga �n p�m�nt, �i cu p�m�ntul a
avut noroc. A �nceput cu petice, unul aici, unul dincolo �i dup� moartea lui
Pa�canu str�nsese destul ca s� cumpere mo�ia Dag�a pe care a pl�tit-o numai din
v�nzarea p�durii... Aceea�i opera�ie fericit� a f�cut-o �i cu alt� mo�ie a
Negru�e�tilor. �i cu altele. Strunga povestea c� numai recoltele l�sate pe mo�iile
lui valoreaz� �ntre 20 �i 25 de milioane. Asemenea �mbog�iri s-au mai v�zut, ce nu
s-a mai v�zut a fost un tip ca T�utu. Pe c�t era de str�ns� coana Catinca pe at�t
era el de m�n� spart�. Arunca banii �i �i arunca mai ales pentru satisfaceri de
vanitate. F�r� carte �nnebunea dup� titluri �i-si cump�rase pe la cine �tie ce
�coli disperate sau falsificatori iscusi�i, diplome pe numele lui, diplome pe care
le �ncadrase �i le ag�ase pe perete. Era astfel inginer, doctor �n drept, doctor �n
medicin� �i c�te �i mai c�te � �i toate reprezentau milioane a-runcate pe
fereastr�! Pentru o decora�ie era �n stare s� cheltuiasc� o a-vere. Manolescu-
Strunga povestea cu haz, cum primise (pe vremea ministeriatului s�u) scrisoare dup�
scrisoare de la T�utu pentru procurarea �marii Cruci a Comandoriei" f�r� ca
caraghiosul s� specifice al c�rui ordin! F�cuse 6-7 copii �i afar� de unul pe care-
1 �nv�ase agronomia ca s�-i �ngrijeasc� mo�iile �i de altul pe care-1 rezervase
pentru afacerile lui industriale, pe ceilal�i �i b�gase �n finan�e, unde to�i au
ajuns la grade �nalte (unul e inspector financiar al Capitalei) �i ho�i! S-au
�ncurcat mai to�i si n-au sc�pat de pu�c�rie dec�t prin influen�ele sau prin banii
b�tr�nului. Intrase b�tr�nul p�n� peste cap �i �n politic�, �i cine n-a tras de el!
O alegere �l costa unul sau dou� milioane. Strunga m�rturise�te c� ia ultimele
alegeri i-a luat 2 milioane, din care Strunga n-a cheltuit o centim� pentru alegeri
�i a cump�rat cu to�i banii case pentru partizanii vechi �i sc�p�ta�i! �n alegerile
din 1931 �mi aduc aminte c� 1-am ales �i eu dup� cerearea lui Puiu Dumitrescu,
confidentul de atunci al Regelui. Am aflat mai t�rziu c� T�utu d�duse un milion lui
Puiu... Ca s� primeasc� pe so�ia lui Puiu, Jeny, care a avut 2 zile treab� la
Roman, T�utu a cump�rat casa lui Goilav, mobilat� gata � c�ci el nu p�r�sise
cocioaba lui de la mahala � �i dup� plecarea divinei a l�sat casa goal�, dup� ce
a�ezase �ns� �n principalul salon bustul s�u �n marmur�, cu 7-8 pl�ci de decora�ii
cioplite pe piept...
Pentru �nmorm�ntarea lui a l�sat 6 milioane, �i coana Catinca le-a cheltuit pe
toate. A adus 400 de popi la slujb�, �i dup� �nmorm�ntare a
46
�ntins mas� pentru 40 000 de persoane, ce veniser� din 3 jude�e! Tot Romanul privea
�i nu-i venea s� cread� ce-i vedeau ochii! Asta a fost Niculai T�utu, fala
�inutului �i providen�a ciapc�nilor din Roman �i de aiurea, �n rezumat � un prost!
E cald �i n-am ce face �i deschid eleganta revist� Revue de Transyl-vanie condus�
de dl Silviu Dargomir, �professeur � l'Universite de Cluj et membre de PAcademie
Roumaine", acela�i domn Silviu care a fost de cur�nd �ns�rcinat de Majestatea Sa s�
�ndrume politica noastr� fa�� de minorit�i... Revue de Transylvanie scoas� cu mare
cheltuial� e menit� s� fac� contra partid� revistei Nouvelle Revu de Hongrie scoas�
de propaganda maghiar�, la Budapesta. Dar pe c�nd revista de la Budapesta e
admirabil redactat�, �n a noastr� citesc urm�toarele sub semn�tura unui G. Popovici
(pag. 17, nr. l-2,1938) �i sub titlul �Le probleme des populations de la Roumanie":
1. �Le� resultats des recherches d'isthemoagglutinine (sic)peuvent etre
representes de differentes manieres. La methode la plus simple consiste � faire
laproportion % du nombre d'individus des quatre groupes, apres le plus grand nombre
possible d'examens. S'appuyant sur Ies chif-fres ainsi abtenus, 1. et H.
Hirschfeld1 ont etabili ce qu'ils appellent l'indice bio-chimique de race J=
A+AB/B+AB (nu invent nimic!), qui represente le rapport entre le pourcentage A et
B, additionne au pourcen-tageAB chiffre qui represente laproportion de AB trouvee
sur 100 exa-mens.
2. Un autre calcul beaucoup plus correct est celui qui tient compte des genes,
c'est � dire des unites hereditaires transmises de generation en generations
(frumos, nu?).
Sous ce raport, Bernstein (!) a etabli en 1924 trois groupes:/?. q et r, p
representant la propriete rectifice A (europeenne), q Pasiatico-afri-caine B et r
la propriete O. Bernstein et Wellisch n-admenttent pas l'e-xistence du groupe^5.
(Ai dracului Bernstein �i Wellisch!).
Dans le calcul de p, q et r, on tient compte des combinaisons pos-sibles entre Ies
quatre phenotypes (sic) des groupes AB, A, B et O et de la distribution des groupes
sanguins au point de vue phenotypique, selon la loi de Mendel. On calcule sur la
base de la non-hybridite des propriete dominantes A et B valeurs formulees
1 De remarcat c� �n aceast� revist� ultra na�ionalist� �i condus� de un gogo-
cuzist, se citeaz� dup� cum se va vedea, numai evrei.
>
�NSEMN�RI ZILNICE, i9$s 47
r, p, et q:r = Vo :p = 1/2 (10- r + VO+A - A/O+B
q = 1/2 (10-r + VO+B - A/O-a)
Ces trois valeurs de genes donnent un total 10; r est fonction de A et de B, etant
la valeur de la propriete non A et non B (sic) selon la loi de Mendel. Pour
representer la proportion de p, q et r on emploie comme signe Ies lettres de
l'alphabet, a indiquant la proportion
O - 5%; b,5 - 10%; a, = O - 1%; a2 = l - 2%; 63 = 7-8%;
b5 = 9 - 10% etc. i = 40 - 45%; O = 65 - 70% etc, etc."
Aceste t�mpenii sunt editate scump pe seama Statului, adic� a noastr�, a
contribuabililor, iar domnul care le las� s� treac� �n loc s� fie luat la palme e
numit �Comisarul Minorit�ilor" �i �ns�rcinat probabil s� a-plice formulele lui
Hirschfeld, lui Bernstein, lui Wellisch �i lui Mendel. �ara lui Hiibsch, ca s�
cit�m �i noi un alt harh�r!
22 iulie. Celor de la Palat le-a venit �n fine mintea la cap �i au schimbat
programul funeraliilor de duminic�. Cortegiul de la Cotroceni la gara Mogo�oaia era
o nebunie. Cum erau s� fac� 12 kilometri pe jos, pe c�ldura de iulie, c�z�turi ca
noi, Consilierii Regali, sau oameni delica�i ca �efii misiunilor str�ine? Cortegiul
nu se va mai forma la Cotroceni. Trupul Reginei va fi transportat m�ine sear�,
s�mb�t�, la Palatul Regal din Calea Victoriei �i ceremonia religioas� va avea loc
acolo, �n sala Tronului, iar cortegiul se va forma de acolo. Am c�tigat �i o or�,
c�ci slujba, �n loc s� �nceap� Ia ora 7 1/2 va �ncepe la ora 8 1/2.
Trupul ne�nsufle�itei Regine a fost adus ieri-diminea�� de la Sinaia la Cotroceni.
Pentru primirea lui am fost pofti�i �i noi, Consilierii Regali. Trenul mortuar a
sosit la orele 12 �i ceva. Vagonul �n care se afla sicriul era complect tapi�at pe
din�untru cu stof� violet� �i aceea�i stof� era �ntins� �i pe dinafar�, peste
acoperi�ul vagonului. U�ile erau deschise �i mascate cu draperii negre �i �mauve".
Nu s-a g�sit destul� p�nz� violet�, de aceea pentru lanternele �n jurul
Cotrocenilor si pentru ornamentarea Palatului �i G�rii s-a �ntrebuin�at tot p�nz�
�mauve" ceea ce nu prea era �n nota �violetului Cardinal" ci mai mult � din
nefericire � �ntr-o not� �cocotte". Pe u�ile vagonului mortuar litera M cu coroan�,
monograma obi�nuit� a Reginei.
Din tren s-au cobor�t Regele, Elisabeta, Voievodul Mihai, Ileana cu Anton, Prin�ul
Nicolae �mbr�cat �n uniform� de cavaler de Malta. O solu�ie elegant� g�sit�
probabil de Rege, dar nelegal�, c�ci Ordinul de Malta a fost conferit �Principelui
Rom�niei", nu d-lui Brana. De fapt, pierz�ndu-�i calitatea de membru al familiei
Regale, �i numele, Nico-
48
lae a pierdut �i dreptul la toate decora�iile ce i se conferiser�, dup� cum a
pierdut toate gradele �n Armat� �i Marin�. Strict vorbind nu mai are dreptul s�
poarte nici ordinul de Malta, nici cordonul Ordinului Carol pe care 1-a �ntins
peste tunica ro�ie de maltez. Dar toata situa�ia lui e at�t de �ncurcat�, �nc�t nu
o mai poate descurca nimeni!
Odat� cu Familia Regal� au mai cobor�t din tren aghiotan�ii, Urd�-reanu, daniele de
onoare Mavrodi �i Procopiu, lectri�a Reginei, d-ra Galitzis �i � o minune! � Elena
Perticari. Pentru Elena Perticari a trebuit s� fie cea mai frumoaz� zi a vie�ii ei!
De altminteri a fost singura la �n�l�ime, singura cu batista la nas, singura care a
suspinat! �i � o nedreptate a soartei, pe c�nd d-ra Galitzis �i Elena Perticari
coborau triumf�toare din vagonul regal, d-ra Cantemir, devotata d-r� Cantemir, care
a servit at�ia ani cu credin�� Regina, se ascundea � nepoftit� � dup� un st�lp, s�-
�i mai vad� odat� st�p�na! Regele era neras �i pleo�tit, n�bu�it �n mantaua alba de
�Mih�i��" pus� peste mundirul de ro�ior, deja destul de gros �i de c�lduros �i f�r�
manta. Niculae avea aerul de un chibi�, cu mintea aiurea (la Dolentina?), Voievodul
Mihai de un bleg � numai arhiducele Anton se �inea ca un boier: to�i ceilal�i,
�nmorm�ntarea de la P�trunjel.
Scurt� slujb�, pe pia�� n fa�a g�rii apoi hai-hai cu sicriul pe umeri la palatul
Cotroceni, unde f�e-iertata a fost a�ezat� �n sala lung�, exact pe locul unde
fusese expus, acum 11 ani, Regele Ferdinand. Alt� slujb� religioas� la care Regele,
Elisabeta, Ileana, Mihai �i Anton Arhiducele au fost a�eza�i �n prima linie, iar
Niculae Brana pe a doua, cu noi, Consilierii Regali. La sf�r�itul slujbei, Prin�ii
�nainte de a pleca au trecut prin fa�a noastr� �i ne-au str�ns m�na.
M� �ntrebam care va fi atitudinea lui Niculae, c�ci noi �l exoflisisem, la urma
urmelor. A trecut prin fata noastr� � eram l�ng� Prezan � �i ne-a str�ns la to�i
m�na, ca �i cum nimic nu s-ar fi �nt�mplat de c�nd nu ne v�zusem. �Bine c� a fost
�i a�a !" mi-a fluturat Prezan la ureche! Regina Elisabeta s-a oprit c�teva clipe
�n fa�a mea, �i pe c�nd �mi str�ngea m�na au prididit-o lacrimile... Ceilal�i n-au
v�rsat nici una.
Oficial, s-au anun�at p�n� acum la funeralii: generalul Mittelhauser din partea
Fran�ei, Ducele (�i Ducesa?) de Kent din partea Angliei, Prin�ul Paul din partea
Iugoslaviei, Prin�ul Kiril din partea Bulgariei. Se zice c� va veni �i Goring, din
partea Germaniei.
Coconetul s-a mai ast�mp�rat; li s-a dat acces de favoare la Cotroceni �i ast�-
sear� la ora 8 va fi o slujb� pentru fostele prietene ale Reginei pe care nu le
ajunge r�ndul duminic�.
Douglas Corrigan care a traversat �din gre�eal�" Atlanticul s-a �mbarcat �mpreun�
cu aparatul s�u pe un vapor cu destina�ia New York.
Se zice acum c� n-ar fi f�cut zborul din gre�eal�, ci c� s-a pref�cut numai fiindc�
nu ob�inuse voie s� plece pe avionul s�u vechi de 8 ani �i nepreg�tit. A�a se
explic� �i retragerea brevetului. Performan�a devine �i mai extraordinar�, c�nd se
g�nde�te cineva c�te preg�tiri fac al�ii, �i nu izbutesc s� plece.
Vizita perechii Regale engleze se desf�oar� �n Fran�a, conform programului, �n
delirul mul�imii. E un adev�rat caz de psihoz� general� care a cuprins un popor
�ntreg. Asemenea momente pecetluiesc o alian�� mai str�ns dec�t orice tratat... De
la Berlin, Fiihrerul �i nenea Goring se cam str�mb� � iar ac�iunile Cehoslovaciei
s-au urcat... Se �i vorbe�te de o propunere de pact de neagresiune, pe modelul
celui �ncheiat cu Polonia, f�cut� de Germania cehilor.
A murit Ion St�nescu, proprietarul hotelurilor Splendid, Splendid-Park �i St�nescu
� multi-milionar �i mare filantrop. St�nescu e ��ran de la Mo��ei si face cinste
Olteniei prin dovada de de�tept�ciune si de inim� bun� pe care a dat-o �n via�a
lui. Nu las� copii. A avut o fat� a-doptiv� care a murit acum c�iva ani.
C�nd a fost creat, la �nceputul lui aprilie, Consiliul de Coroan�, ca un sfat legal
constituit, ceea ce nu era p�n� atunci, un articol din lege a prev�zut �o
indemnitate de reprezentare" pentru Consilierii Regali. Aceast� prevedere a legii a
r�mas liter� moart� p�n� azi, c�nd a ap�rut �n fine un decret-lege prin care ni se
aloc� 50 000 lei pe lun� minus emolumentele pe care le primim sub alt� form� de la
Stat.
Se vede c� ni s-a f�cut aceast� leafa ca s� ne r�spl�teasc� de oboseala ce ni s-a
impus de a �ine cordoanele carului mortuar, duminic�, la �ngrop�ciunea Reginei...
Ieri ploaie toren�ial�, care a inundat tot, la �osea, la Obor �i la Bellu � iar �n
centrul ora�ului, nimic, c�teva pic�turi. A �nnebunit �i vremea!
23 iulie. Ziarele de azi-diminea�� public� o schem� a cortegiului de m�ine, un plan
cu numele fiec�ruia �i cu locul ce trebuie s� ocupe. Prin�ul Nicolae e
�nsemnat: ,y4/ doilea fiu al Reginei" �i nimic mai mult! Nu putea lipsi nota
caraghioas�! �n schem�, au uitat corpul diplomatic!
50
Au pus misiunile str�ine �n special acreditate pentru funeralii, dar n-au rezervat
nici un loc misiunilor permanente �i ��rilor care n-au acreditat un ambasador
special, ca de pild� Ungaria, Rusia Sovietic�, Spania, Persia, Chile, Brazilia,
Statele Unite etc. E tare protocolul nostru!
La cordoane au pus pe Balif, ca fostul om de �ncredere al Reginei �i pe V�itoianu,
Vaida �i lorga, cei mai vechi primi mini�tri prezen�i.
Aretia T�t�rescu povestea ieri c� dl Gut� primise de la Weisser Hirsch o scrisoare
autograf� din partea Reginei prin care �i mul�umea c� gra�ie lui putuse p�r�si
Meranul �i veni la Dresda, unde spera s� g�seasc� dac� nu vindecarea cel pu�in o
�mbun�t�ire a st�rii sale. Regele, spunea coana Arctica, redusese succesiv lista
civil� a Reginei la 14 �i 7 milioane pe an (?) �i cu aceast� din urm� sum� �biata
femeie" nu putea face fa�� cheltuielilor ei, mai ales c�l�toriilor cu at�ta lume �i
alai. Nea-v�nd cu ce s� plece de la Meran (???) s-ar fi adresat Regelui cer�ndu-i
ajutor, �i cu toate c� �i Prin�ul de Hohenzollern (�n vizit� la Meran) ar fi
�nt�rit cererea �ca �ef al Casei Hohenzollern", Regele ar fi r�spuns c� n-are bani.
Atunci ar fi intervenit Gut�, interimar la Externe, �i ar fi dat suma necesar� din
fondurile de dispozi�ie ale Ministerului... Toat� istorioara e probabil o
l�ud�ro�enie T�t�rescan�. De unde a �tiut T�t�rescu c� Regele a refuzat banii
Reginei M�ria? I-a scris lui, Hohenzollern? Cunosc destul moravurile Familiei
noastre Regale ca s� restabilesc lucrurile cum au fost, chiar f�r� o documentare
special�. La cererea Reginei, e probabil c� Regele a chemat pe T�t�rescu �i i-a
spus: �Vezi, trimite suma asta de la Externe" �i Gut� s-a executat. Iar Reginei e
iar�i probabil c� Regele a scris1 cam a�a: �Vezi de cheltuie�te mai pu�in, c� n-am
parale; pe cele pe care �i le trimit mi le-a dat T�t�rescu de la Extrene!" �i
Regina, femeie politicoas�, a scris �i lui T�t�rescu o scrisoric� de mul�umire. Se
mai poate �nc�, c� botos cum e, T�t�rescu, dup� ce a dat paralele, s� fi scris el
Reginei M�ria s� se laude cu gestul f�cut, �i s� fi provocat astfel r�spunsul
Reginei. Fleacuri.
Blumenfeld a venit ieri pe la mine cu havadi�urile lui. Ar fi aflat din anturajul
Guvernului c� Regina ar fi scris Regelui, cu c�teva s�pt�m�ni �nainte de a muri o
scrisoare prin care �l ruga, pe pragul mor�ii, s� se �mpace cu Nicolae, s� se
�nsoare �i s� termine c�t mai repede cu dictatura ca s� nu-�i piard� Tronul. C�t am
cunoscut eu pe Regina, exclud cu totul posibilitatea celor dou� din urm� rug�min�i
� cea dint�i (Nicolae), se poate. Tot Blumenfeld poveste�te c�, sosit la Sinaia,
Nicolae
1 Sau a trimis vorb�, sau a scris prin Urd�reanu � Zwiedenek Regele n-a scris
personal Reginei, c�t a stat ea �n str�in�tate.
c�ci pare c�
s-a dus de-a dreptul la sicriul mum�-sii �i a �ngenunchiat Regele, Eli-sabeta,
Ileana pu�i �n cuno�tin��, au venit �i ei la catafalc �i s-au �mbr�i�at c�te�itrei
cu Nicolae, iar din acel moment Regele �i Nicolae ar fi r�mas nedesp�r�i�i1 (???)
Se zice c� Maniu a trimis o lung� telegram� Regelui �n care, dup� ce face elogiul
Reginei M�ria preasl�vindu-i calit�ile enumerate pe care sub�n�elegea c� Regele nu
le avea, sf�r�ea prin a vorbi cu Majestatea Sa de la egal la egal. Din aceast�
cauz� telegrama n-a fost dat� publicit�ii.
Putoarea de lorga a informat Ministerul de Finan�e c� renun�� la indemniza�ia de
Consilier Regal. Cred �i eu: de fapt n-ar fi primit nimic, c�ci lefurile pe care le
�ncaseaz� de la Stat (pentru d�nsul nu exist� legea cumulului) trec de 50 000 lei.
Un gest �n aparen�a frumos, dar pe gratis, �n realitate lips� de elegan��, ca
�ntotdeauna.
Dac� n-ar fi existat cenzur� a� fi scris �i eu ministrului de Finan�e c� deoarece
nu sug cinci ��e de la Stat �i nici n-am furat c�nd am fost ministru, primesc
indemnitatea ce mi se d�.
Pe baza indemniza�iei acesteia de Consilier Regal, mi-am d�ruit un aparat grozav de
radio, Telefunken, pe care 1-am inaugurat ieri. Am c�zut din �nt�mplare pe
ceremonia de la Villers-Bretonneaux si am auzit tot, discursurile Regelui Angliei,
Australianului, pe al lui Lebrun �i frumoasele imnuri intonate de un cor perfect.
Am fost emo�ionat �i am pl�ns ca un prost, nu at�t din pricina celor pe care le
auzeam c�t fa�� de aproape nem�rginita putere a inteligen�ei omene�ti care a
izbutit s� inventeze aceast� transmisiune f�r� fir, la distan�e nelimitate.
Dup� ceremonia de la Villers Bretonneaux, Suveranii englezi au plecat la Calais �i
de aci la Londra, �nc�nta�i de vizita lor. Probabil c� �nc�nta�i au fost �i
francezii, de vizit� �i de... plecarea Suveranilor, sc�pa�i teferi. Excelsior sosit
azi d� fotografiile sosirii �i cortegiului: str�zile evacuate la distan�� mare,
dou� r�nduri de solda�i c�l�ri �i un r�nd de motociclete garantau securitatea
automobilelor oficiale. Vederea �� voi d'oiseau" a pie�ei Concordiei, pustie, e
direct penibil�. P'e pont de la Concorde, deasemeni, nici umbr� de om...
Se anun�� c� generalul Vuillemin, �eful de Stat Major al Aeronauticii franceze va
merge la Berlin s� restituie vizita f�cut� �n Fran�a, acum un an, de generalul
Milch. Generalul Vuillemin va sta 8 zile �n Germania.
1 De aia 1-a botezat Regele pe Nicolae �al 2-lea fiu al Reginei".
52
�n vizita sa de ieri Blumenfeld mi-a dat confiden�ial informa�ia �sigur�" pe care o
�inea de la Ghelmegeanu c� acesta, C�linescu �i Ralea vor cu tot dinadinsul s�
constituie o grupare sub �efia (!) mea, dar c� vor �i pe Costachescu �n combina�ie.
Numai c� ce zice Regele despre crearea unui partid? Informa�ia lui Blumenfeld ar
trebui s� o pun �n leg�tur� cu faptul c� joi la Cotroceni Ghelmegeanu m-a vestit c�
�mi va telefona �s� vorbim", �i cu o butad� a aceluia�i Ghelmegeanu: �Ei coane
Costic�, ne-am complectat Ministerul! (Aluzie la numirea lui Titea-nu). Dar nu e
nimic, �n cur�nd ne vom lua si noi revan�a. Preg�tim una bun�!" S� fie ce spune
Blumenfeld, s� fie intrarea lui Andrei sau a lui Costachescu �n Guvern?
Hot�r�t, m� doresc to�i. A doua zi, la Banca de Credit, Tat�rescu lua �nt�lnire cu
mine la Breasta. Din nefericire, eu nu-i mai doresc deloc, pe nici unii: am
�mb�tr�nit, �i mi-e sil� de politic�! M� g�ndesc a�a de bine cum sunt, singur-
singurel!
Binecuv�ntat numele Regelui care a desf�cut partidele...
Recolta de gr�u e splendid�, pretutindeni. La Breasta fac 90 de b�-nicioare la
pogon (peste 2 chile �i 1/2), gr�u curat, de 83 kil. greutate hectolitru. �i a�a e
pretutindeni. E o compensa�ie pentru rest. Porumbul afar� de c�teva regiuni
privilegiate care au avut ploi la timp, nu se va face deloc.
Ov�zul �i maz�rea sub-mediocru. Dar �i cu gr�ul e o nenorocire: pre�ul. S-a f�cut
gr�u mult pretutindeni �i pre�ul mondial e �n continu� sc�dere. Dac� la aceast�
conjunctur� general� se adaug� c� m�surile luate �n �ar� sunt ineficace, se pricepe
c� la noi pre�urile au sc�zut �i mai mult ca �n str�in�tate. Nu s-a stabilit un
pre� minimal intern, iar exportul care trebuia s� fie �ncurajat �i �ndrumat ca s�
descongestioneze pia�a s-a cifrat p�n� acum la 4 p�n� la 5 000 de vagoane � adic�
nimic.
Agricultorii dispera�i ar trebui s� v�nd� cu 30 �i sub 30 000 lei vagonul �i url�
pe tot cuprinsul ��rii ca din gur� de �arpe. Alarmat, Guvernul s-a �ntrunit ieri �n
Delega�ie Economic� �i a hot�r�t un pre� minimal intern de 70 000 vagonul. M�sur�
remuneratorie pentru cine va putea s� a�tepte. Pentru cei cu sula �n coast�, pre�ul
minimal e o glum�.
Evenimentele zilei, ca �i de altminteri mica importan�� a faptului, m-au f�cut s�
trec cu vederea �ntemeierea �Uniunii Con�tiin�elor Na�ionale" la Ia�i, de c�tre
resturile Partidului Na�ional-Cre�tin. Noua forma�iune a fost �nfiin�at� de
anturajul lui Cuza si sub auspiciile b�tr�nu-
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S 53
lui antisemit. Au ales pre�edinte pe Istrate Micescu!!! Simplul fapt c� Cuza a ales
un escroc de urma� arat� c�t a trebuit s�-i sl�beasc� mintea. Pornit� de la cuzi�ti
ini�iativa n-a mul�umit pe gogi�ti. Cenzura1 n-a l�sat s� treac� nici m�car o
informa�ie despre cele petrecute, �n intimitate de altminteri, la Ia�i, ceea ce
dovede�te c� st�p�nirea, adic� Regele, sunt departe de a l�sa s� re�nvie nebuniile
de odinioar�. Ce u�or ar fi de terminat cu to�i ace�ti speculatori ai opiniei
publice.
25 iulie. Ieri toat� ziua am stat �n frac cu decora�ii, pentru funeraliile Reginei
M�ria... Am plecat de acas� la ora 7,41 diminea�a �i m-am �napoiat la ora 9 1/2
seara. Zi grea. Din fericire n-a fost o zi canicular�; era cald, dar o c�ldur�
decent� de iulie.
Totul a fost admirabil organizat. Drumul de la Palat la gara Mogo-�oaia a fost
numai cam lung, mai ales pentru b�tr�nii �mbr�ca�i �n uniform�, dintre care unii
(cavaleri ai ordinului Mihai Viteazul) mai aveau �i o pelerin� pe urmeri...
Generalul V�itoianu, care pe l�ng� pelerin� mai purta �i 75 de ani �n spinare, a
ajuns aproape mort la Mogo�oaia. Cu toate astea n-a murit. A rezistat, �i a mai
mers chiar �i la Curtea de Arge�...
Ceremonia de la Palat a fost simpl� �i �n�l��toare. Momentul �n care s-au ridicat
notele sublime ale mor�ii lui Siegfried, au fost emo�ionante. Orchestra filarmonic�
invizibil� din sal� era a�ezat� la galeria de deasupra sc�rii celei mari, a�a �nc�t
divina armonie ne-a p�truns ca o putere a v�zduhului, ce n-ar fi ascultat dec�t de
poruncile Domnului, �n acela�i timp, c�lug�rii cu lum�n�ri aprinse ce ie�eau �n pas
caden�at, se profilau, pete negre pe zidul alb, �n fundul imensei s�li, ca umbrele
unei procesiuni zugr�vit� de penelul mistic al unui Greco...
Singurul cusur al ceremoniei de la Palat a fost g�ng�vitul c�torva e-piscopi. �n
loc de hait� de episcopi, ar fi fost mai bine s� se ia c�iva preo�i �i diaconi din
bisericile din Bucure�ti, c�ci sunt mii cu voci splendide, care nu c�nt� pe nas, �i
nu g�ng�vesc. Dar �n fine...
Nesim�indu-m� bine, n-am urmat cortegiul pe jos dec�t c�iva pa�i, p�n� la po�ta
veche, de unde, �mpreun� cu Patriarhul, am luat-o spre Athenee Palace unde ne
a�teptau automobilele.
Cortegiul n-a trecut pe sub Arcul de Triumf, pe care 1-a ocolit. Numai purt�torii
Coroanei �i afetul cu sicriul au trecut pe sub Arc. Pe tot parcursul, la Gara
Mogo�oaia, �mbarcarea �i plecarea trenurilor, totul a decurs �n cea mai perfect�
ordine. Nic�ieri n-a fost �nghesuial�. Vagoane-sa-loane, vagoane-restaurant,
r�coreal�, m�ncare �i b�utur�, au fost de toate.
1 De aceea au �i venit la mine, s� mi se ofere! parc� a� avea ce face cu ei!
54
La Curtea de Arge�, porc�ria lui Lecomte de Nouy mi-a p�rut mai oribil� ca oric�nd.
Mai ales sc�rbo�enia de baldachin de dinaintea bisericii, �nv�luit� �n p�nze �i
bandiere �mauve" (!), parc� era una din acele arhitecturi de zah�r pe care le
ridic� buc�tarii la concursurile lor a-nuale, �i care nu culeg dec�t sufragiile
mu�telor...
Cu Dinastia noastr� am avut toate nenoroacele. F�r� poetesa Carmen Sylva n-am fi
avut probabil nici masacrarea celui mai frumos monument rom�nesc, nici cript�
Regal� �n pagoda ridicol� �n�l�at� �n locul lui de cel mai mare porc al
arhitecturii universale. Dac� Hohenzollernii voiau numaidec�t s� fie �ngropa�i �n
locul amintirii Basarabilor (tronc Mari�o!), apoi mai bine ar fi ales Biserica
Domneasc�, minunea �ntre minuni, �i �i-ar fi s�pat o cript� al�turi... Dar lui
Sylva Carmen �i pl�ceau pr�jiturile cu fri�ca �i era bolnav� de gre�osul idealism
al secolului al XlX-lea, cel cu turnurile �i cu privighetorile �n p�dure.
La Curtea de Arge� am fost astfel plasat �nc�t am putut vedea mai de aproape pe
Marina a Greciei, Duces� de Kent: e realmente foarte frumoas�, mult mai frumoas� �i
mult mai pl�cut� dec�t arat� �n fotografii, �n fotografii arat� bloncoas�, �n
realitate e sub�ire �i distins�.
Putoarea de lorga a f�cut pe bozumfiatul, tot timpul drumului. A stat �nchis,
singur, �ntr-un compartiment al vagonului nostru, vegheat de sclavul s�u �i finul
meu, Coco� Georgescu. Probabil c� era sup�rat c� nu-1 numise Regele �al treilea fiu
al Reginei M�ria!"
�napoindu-m� de la Curtea de Arge�, glumeam cu Arm�nd C�lines-cu �i povesteam
despre generozitatea Apostolului: �C�nd i s-a votat lui �i t�mpitului de Marinescu
catedra pe via��, a votat contra � spuneam eu � dup� ce s-a asigurat de existen�a
unei majorit�i compacte � a votat contra dar catedra pe via�� a primit-o. Tot a�a
�i cu leafa de Consilier Regal: a refuzat-o dup� ce �i-a dat seama c� primea deja
banii de la alte izvoare ale Statului..."
� �N-ai nici o grij� � mi-a replicat C�linescu � va primi coana Catinca (so�ia lui
lorga) �i leafa de Consilier Regal!..."
Mitoc�nie �i polite�e: la plecarea Regelui �i Prin�ilor de la Curtea de Arge� ne-am
�ntrunit to�i, demnitarii mai de seam�, �n salonul g�rii, �ntru �nt�mpinarea
Majest�ilor �i Alte�elor; Majestatea Sa Regele a trecut printre noi, f�r� nici
m�car s� salute � glon� la tren �i la vagon � pe c�nd Prin�ii str�ini s-au oprit s�
ne str�ng� m�na �i s� ne spun� c�teva vorbe, dup� cum ne cuno�teau. Prin�ul Paul al
Iugoslaviei, mai ales, a fost de exquizit� curtenie. Prin�ii no�tri au fugit dup�
Rege, dar cel pu�in ne-au salutat din cap, �n t�cere...
Rustu Aras, papagalul turcesc, era s� le�ine la plecarea din Mogo-�oaia. E aortic
�i nu 1-au �inut balamalele pe c�ldur�. �i-a revenit �n fine �n fire, de tot, �i am
stat cu el de vorb�. Mi-a spus un lucru interesant: de mai mul�i ani se face �n
Turcia o politic� de reducere a impozitelor, a taxelor de transport etc. �i
rezultatul e o succesiv� augmentare a �ncas�rilor totale. Tocmai planul meu, pe
care de ani de zile-1 propun, f�r� succes celor care ne guverneaz�!
Pe c�t era de nec�jit lorga, �n drum spre Curtea de Arge�, pe at�t era de vesel �i
de bine dispus mare�alul Prezan, care poart� cu curaj cei 77 de ani, c�i i-a d�ruit
Dumnezeu. Venind vorba de r�zboi �i despre Ave-rescu cu care s-a certat iar�i (din
cauza Memoriilor acestuia), dup� ce 1-a f�cut cu ou� �i cu o�et �i 1-a trata de
prost, a �nceput s�-rni laude inteligen�a lui Antonescu (generalul Ionel). Cu acest
prilej a l�sat s� cad� * aceast� perl�: ��mi pricepuse a�a de bine g�ndul, �nc�t
ajunsese s� dea '� ordine f�r� s� m� mai �ntrebe, f�r� s� se �n�ele niciodat�!"
G�ndul lui Prezan! Dar o mai elegant� formul� pentru a ar�ta c� Antonescu, la Ia�i,
conducea Marele Cartier, nu s-ar putea g�si!
�i fiindc� suntem printre generali, alta bun� a lui �Ghi�� Osta�ul" (generalul
Arge�anu, ministrul Ap�r�rii Na�ionale): �Domnule Argeto-ianu, a fost bine azi, c�
n-a fost prea cald, dar c�nd m� g�ndesc c� o s� se �in� acum lan� �nmorm�nt�rile,
c� o s� moar�, domnul general V�i-toianu, �i domnul mare�al Prezan �i domnul
mare�al Averescu... m� apuc� groaza, s�-i ducem pe to�i prin tot ora�ul la cimitir.
Poate c� vor primi s� fie depu�i la capel�. D-ta ce zici?"
� �Nu �tiu ce hot�r�ri vor lua, dragul meu, dar deocamdat� �tiu c� sunt hot�r�i s�
nu moar�..." � �i 1-am l�sat pe g�nduri.
Trec�nd prin Pite�ti � retur � au oprit vagonul nostru, �n care era �i Arm�nd
C�linescu, omul popular al Arge�ului, drept �n fa�a latrinelor, a�a �nc�t un miros
�nc�nt�tor ne-a intrat pe fereastr�. �O delicat� aten�ie pentru d-ta, amice
C�linescu, v�d c� ai trecere la Pite�ti, oamenii d-tale vor s�-�i ias� �nainte �
erau o droaie care-1 a�teptau � cu plin �i cu noroc!"
La mas� seara, Titeanu, r�u ca o hien�, sf�ia pe Dim�ncescu �unul din cei 5
directori ai lui!!" s�racul!
Bietul fost director al propagandei-presei- urismului-radiofoniei �i al altor
numeroase publicit�i �i exhibi�ionisme, ce a r�mas din el, din aprilie �i p�n� �n
iulie! O cincime de director sub Titeanu!
56
Titeanu mai povestea c� Dim�ncescu care ob�inuse pe c�nd era la Londra decora�ia
lohani�ilor englezi1 s-a prezentat la Palat �i a cerut voie s� depun� o coroan� �n
numele Ordinului �i s� participe la cortegiu al�turi de misiunile str�ine �n
calitate de reprezentant al aceluia�i Ordin. Ce e mai curios e c� autoriza�ia i-a
fost dat� �i c� Dim�ncescu a defilat al�turi de Pierredon, ministrul Maltei, care
se lep�da de el ca de dracul!
Lista guvernatorilor s-a mai schimbat, �n bine. La Cern�u�i va fi numit Grigorcea,
ministrul de la Londra, care a primit, mi-a af�rmat-o C�linescu. Nu pot s� pricep
cum a putut s� primeasc�. Probabil c� �i-a dat seama c� nu va mai fi l�sat la
postul s�u. De n-ar numi Regele pe Tilea la Londra! Ar fi oribil!
La Ia�i nu mai e Negruzzi, escrocul. Va fi numit C�dere, actualmente ministru la
Belgrad, fost director general al Siguran�ei. M-am �ntrebat totdeauna ce c�uta
C�dere �n diploma�ie. Ca guvernator va face treab�; e priceput �n ale
administra�iei �i cinstit. Despre generalul Hanzu am aflat c� e ramolit de tot, si-
�i petrece via�a prinz�nd p�s�rele. Nici la �ah nu mai vrea nimeni s� joace cu el,
la cafenea!
Marele rabin al Brooklynului (Statele Unite), Isaac Leifer a fost a-restat �i dat
�n judecat� pentru trafic de stupefiante, �ndr�zneal�, din partea Statelor Unite,
s� aresteze un mare rabin!
Bonnet, ministrul de Externe al Fran�ei, a �inut un discurs la Sarlat �n care a
declarat c� niciodat� �n�elegerea dintre Fran�a �i Anglia nu era mai necesar� �i c�
niciodat� aceast� �n�elegere n-a fost mai complect�. Bonnet n-a f�cut dealtminteri
dec�t s� repete ce au spus deja, �n termeni aproape identici, Regele George �i
Pre�edintele Lebrun.
Ast�-sear� se �mplinesc patru ani de la �ncetarea din via�� a scumpei mele mame...
Pentru prima dat� nu pot s� petrec aceast� zi al�turi de morm�ntul ei...
Dar pentru mine nu exist� aniversare, c�ci nu e zi �n care g�ndul meu s� nu-�i
aminteasc� de d�nsa. P�n� la ultima mea suflare, binecuv�n-
1 Dup� desp�r�irea Angliei de catolicism sub Henric VIII, Ordinul Suveran al
Sf�ntului Ion al Ierusalimului (succesiv Ordinul de Rodii �i de Malta) s-a lep�dat
de �provincia" britanic� a ordinului, care s-a desfiin�at. Mai t�rziu s-a ref�cut
un ordin de Malta protestant, �n Anglia nerecunoscut bine�n�eles de adev�ratul
ordin, dar nerecunoscut nici de Regele sau de Guvernul britanic. Acesta e �ordinul"
caraghios pe care 1-a reprezentat Dim�ncescu.
tarea ei drag� va fi l�ng� mine neclintit�, �i eu cu tot sufletul �n amintirea
ei...
26 iulie. Se vorbe�te mult de o media�ie englez� �n cearta cehoslovac�. Hodza �i
Henlein neput�ndu-se �n�elege, Anglia ar trimite pe Run-cimann s�-i �mpace.
Consim��m�ntul Berlinului, Parisului �i Romei pentru aceast� media�ie a fost dat.
�i Praga, bine�n�eles, o prime�te cu bucurie. Decizia definitiv� n-a fost �ns�
luat� �nc� la Londra. Fa�� de dificult�ile ivite convocarea Parlamentului
cehoslovac a fost am�nat� pentru 2 august. Pe de alt� parte, c�pitanul Weideman,
omul de �ncredere a Fiihrerului, a plecat din nou �n Anglia.
Se vorbe�te �i de media�ia Angliei �n conflictul din Spania. Se preg�te�te a�a ceva
la Londra, �n tain� � dar pe principiul media�iei �ns�i, se vorbe�te pe fa��. Din
c�te s-au putut afla, o media�ie ar fi bine primit� de partea republicanilor, dar
c�t se poate de prost din partea na�ionali�tilor.
Ghi�� Osta�ul a dat un ukaz cu privire la portul p�rului ofi�erilor, la musta��, la
monocluri �i la �podoabe" care nu trebuie s� fie incompatibile cu demnitatea
militar�!!!
Masakatsu Vaca, ata�at militar japonez care venea din Var�ovia cu avionul Lot ce s-
a pr�bu�it zilele trecute �n Bucovina, va fi incinerat azi, la �Cenu�a".
Francezii au c�utat s� dea recep�iilor �i serb�rilor organizate �n cinstea
Suveranilor englezi, un fast �ancien regime". Mai ales la Versail-les, unde
personalul de serviciu era �mbr�cat ca sub Ludovic al XV-lea �i coafat cu peruci,
unde o figura�ie compus� din actorii �i actri�ele Comediei Franceze �i Operei au
dat iluzia secolului al XVIII-lea.
Iat� �i �menu-ul" dejunului care a fost servit �n Galerie des Glaces. Pare c�
cite�ti o dare de seam� de pe vremea d-nei de Pompadour, c�nd m�ncau �i beau p�n�
c�deau bolnavi:
�Le� Perles fra�ches de Sterlet
Le Melon frappe
Le Xeres Mackenzie �Amontilado grande reserve
Le� Delices du lac d'Annecy � la Nantua
Le Chevalier Montrachet 1926
Le� Mignonnettes d'Agneau Trianon
58
Le Magnum du ch�teau la Mission Haut Brion 1920
La Timbale de cailles farcie � la Talleyrand
Hospice de Beaune, �cuvee Charlotte Dumay" 1915
Le� Aiguillettes de caneton rouennais � la Montmorency
Salade Gauloise
La Corton Grancey 1919
Magnum du ch�teau Mouton Rotschild 1918
Le Grani�e auLauson 1921
Le Supreme de poularde de Bresse au beurre noisette avec
Ies Pointes d'asperges � l'etuvee
La Ch�teau � Iquem 1921
Le� Truffes � la mode du Perigord
Le Magnum du ch�teau Latour 1904
La Mousse glacee Singapour
Le� peches de Montreuil Princesse
Le� Frivolites
Le Magnum de Champagne Pol Roger 1911
Le Magnum de Champagne C.H.Muum 1911
Le Champagne Louis Roederer 1904
Le Champagne Pommery 1895
Contele Szembeck, subsecretarul Afacerilor Str�ine din Var�ovia � vechi prieten,
numit ambasador extraordinar pentru funeraliile Reginei M�ria, a venit s� m� vad�
ca s� m� invite �i d�nsul la Var�ovia, s� fac o conferin��. I-am f�g�duit �i lui s�
venim �n band�. Am f�cut cu d�nsul �un tour d'horizon" �i am fost �n deplin acord
asupra mai tuturor problemelor.
27 iulie. Dup� vizita Regelui Angliei la Paris, dup� declara�iile de impresionant�
solidaritate ale Angliei �i ale Fran�ei, dup� declara�iile de sincer pacifism ale
Fuhrerului, situa�ia interna�ional� s-a lini�tit mult �i e probabil ca lini�tea va
dura cel pu�in p�n� la sf�r�itul vacan�elor. Izb�nda republicanilor �mpotriva
na�ionali�tilor, care au repurtat un a-dev�rat �i nea�teptat succes pe Ebro,
rec�tig�nd teren �i f�c�nd �i vreo 3 000 de prizonieri, nu schimb� �ntru nimic
situa�ia. Pentru c�tva timp evenimentele din Europa nu vor mai avea repercusiuni
asupra politicii noastre interne.
Ultimele ecouri ale funeraliilor Reginei M�ria: Maniu n-a fost invitat. Se
publicase �n ziare c� fo�tii mini�tri care doreau s� participe la �nmorm�ntare
urmau s� informeze Pre�edin�ia
Consiliului despre inten�ia lor �i c� vor primi �n consecin�� o invita�ie. Maniu a
anun�at c� dore�te s� participe, dar n-a primit nici o invita�ie. La reclama�ia
unuia dintre prietenii s�i, s-a r�spuns c� m�sura privea numai pe fo�tii mini�tri
�i subsecreatrii de Stat, iar nu �i pe fo�tii pre�edin�i de Consiliu. S-a mai
ad�ugat, c� fo�tii pre�edin�i de Consiliu1 fuseser� exclu�i din categoriile
invita�ilor ca s� nu se dea prilej lui Barbu �tirbei s� vin�... Dar pe l�ng� Barbu
n-a fost poftit nici luliul Dl prezident Maniu a stat ostentativ pe pia�a
Palatului, cu c�iva prieteni, �n momentul pornirii cortegiului, ca s� vad� toat�
lumea c� n-a fost invitat... O gre�eal�. Repet �nc� o dat�: �n dictatur�,
adversarii nu trebuie h�r�ui�i � ei pot fi extermina�i, dar nu e bine s� fie
exaspera�i.
De la na�ional ��r�ni�ti au asistat la ceremonia de la Palat, Miha-lache, dr Lupu
�i Mihai Popovici.
De luni diminea�a, membrii Familiei Regale se ceart� ca �iganii pe mo�tenire.
Regina a l�sat un testament, o scrisoare adresat� Regelui �i alta, pe engleze�te,
copiilor. Testamentul, ca toate testamentele oamenilor geniali care nu consult�
avoca�i, e idiot. Nu se ocup� dec�t de bunurile imobiliare �i las� � dup� c�te am
aflat � Branul Prin�esei Ileana, Balcicul Regelui Carol �i Cop�cenii Elisabetei.
Punct. Despre bunurile ei mobile, bani, titluri, bijuterii2 � nimic. �i pe astea
toate se ceart� mo�tenitorii, repro��nd Ileanei tot c�t i-a dat mum�-sa de la m�n�
la m�n� � �i i-a dat mult. Dar nici asupra imobilelor nu sunt de acord. Regele nu
vrea s� lase Branul Ileanei. �i legatul acesta, trebuie recunoscut, nu prea are
sens. Branul a fost d�ruit Reginei Rom�niei de ora�ul Bra�ov. Regina trebuia s�-1
lase unui Prin� rom�n sau unei Prin�ese rom�nce, iar nu Ileanei care s-a
�nstr�inat. E admisibil ca Branul, �n inima ��rii, s� ajung� dup� moartea Ileanei
pe m�inile unor Arhiduci de Habsburg?
Prin�ii se ceart� �i Urd�reanu e de diminea�a p�n� seara cu ei � �i la mas� � �i
caut� s�-i �mpace pe to�i �i s� aplaneze dificult�ile �i conflictele. Joac� rolul
lui �tirbei, dup� moartea Regelui Ferdinand...
Unul c�ruia i-a venit iar�i ap� la moar� e Smintit� Constantinescu. Cum pentru
Rege, ca �i pentru to�i Prin�ii, afacerile lor personale trec
1 �n afar� de Maniu �i de �tirbei to�i ceilal�i pre�edin�i de Consiliu sunt
Consilieri Regali �i au fost pofti�i ca atare.
2 �n afar� de piesele mari distribuite de Regin� �nc� �n via��, Regina avea trei
diademe mari pe care le-a �mp�r�it �ntre cele 3 fiice ale sale. Cea mai frumoas�,
mo�tenit� de la mum�-sa, �i evaluat� 3 milioane �i 1/2 franci elve�ieni i-a dat-o
Ileanei. Un splendid lan� de briliante cu o cruce ce at�rna pe el �i purta un enorm
safir �n mijloc, Regina 1-a l�sat pentru viitoarea so�ie a Voievodului Mihai.
60
�nainte de toate, �i cum pentru lichidarea, �mp�r�eala �i valorificarea succesiunii
trebuie bani, ac�iunile domnului ministru de Finan�e ad-in-terim �i guvernator al
B�ncii Na�ionale au crescut mult... C�teva cadavre suplimentare se vor �ntinde
�ntre Majestatea Sa �i escrocul de Miti��.
�n cele dou� scrisori care �nso�esc testamentul, Regina d� sfaturi bune, recomand�
Regelui s� se �mpace cu Nicolae �i-1 roag�, dat� fiind incertitudinea noii sale
patrii, s� deschid� totdeauna Ileanei, largi, por�ile Rom�niei. Testamentul �i
scrisoarea c�tre Carol vor fi publicate � scrisoarea pe engleze�te adresat� tuturor
copiilor s�i � nu.
Se �tie c� Prin�ul Paul al Iugoslaviei cu so�ia, Prin�esa Elena Nicolae a Greciei
�i perechea Kent au plecat imediat dup� ceremonia de la Curtea de Arge�, din gara
Pite�ti, de�i sosiser� abia �n ajun. Se spune c� aceast� repede plecare e datorit�
influen�ei Prin�esei Elena Nicolae (soacra lui Paul �i a lui Kent), venit� s�
asiste la �nmorm�ntarea Reginei M�ria, pe care o iubise mult, dar nu s� stea o
clip� mai mult dec�t trebuia �n gazd� Regelui. M�ndra Prin�es� n-a putut s� uite c�
Carol a maltratat pe Prin�esa Elena �i s-a purtat at�t de prost cu actualul Rege al
Greciei.
Luat ieri-sear� masa cu Ghelmegeanu. Interesant. E de�tept �i vede clar �i cinstit.
Mi-a m�rturisit c� Guvernul merge c�t se poate de prost. Se mir� �i ei �n fiecare
diminea�� c� mai dureaz�, �n realitate nu exist� Guvern. Antagonism �ntre mini�trii
liberali �i cei ��r�ni�ti.
Mi-a cerut s� formam o echip� compus� din el, Arm�nd C�linescu �i mine. Ei s-ar
grupa voios �n jurul meu, �n vederea zilei de m�ine. Ar vrea s� mai ia �i pe
Cost�chescu �i pe lunian �i c�iva tineri. De Po��rc� mi-a vorbit cu dispre�. Ar fi
ars �i sus, Regele fiind �n curent cu modul �n care s-a �mbog�it, �n ultimii ani.
Am declarat lui Ghelmegeanu c� sunt dispus �n principiu s� lucrez cu ei �i a r�mas
s� ne mai �nt�lnim, �n doi sau �n trei. De fapt �n personalul nostru politic de azi
� vorbesc de cei tineri � nu sunt al�ii mai buni...
Ghelmegeanu mi-a spus c� �tie pozitiv c� �nainte de a �ns�rcina pe Patriarhul mai
departe, Regele s-a g�ndit la mine (asta am �tiut-o �i eu, �i am �tiut c� a fost
mai mult dec�t un g�nd � dup� cum am �nsemnat-o la timp �n aceste pagini) si apoi
la Vaida. Pe mine m-a dat la o parte din cauza programului meu financiar (o
dictatur� nu e posibil� dec�t cu o politic� financiar� complect ortodox�1 � iar pe
Vaida fiindc� i-a pro-
Ce eroare!
�NSEMNA RI ZI L NI CE, 1938 61
pus o canalizare a Mi�c�rii Legionare �n Ioc de o sugrumare a ei (a avut dreptate
Vaida). O fi �i a�a. �n ce m� prive�te, mul�umesc lui Dumnezeu c� a fost a�a! Nu
�tiu �ns� dac� a fost mai bine pentru �ar�... �i pentru Rege!
28 iulie. To�i oaspe�ii str�ini veni�i pentru �nmorm�ntarea Reginei au plecat pe
r�nd. Prin�ii de Hohenzollern au plecat alalt�ieri-sear� �i �mpreun� cu ei
celelalte mezelicuri princiare (Nemours Hohenlohe, Mare Duce Dimitrie Pavlovici
etc.). Rustu Aras, papagalul ovreiesc �i egipteanul au petrecut trei zile la Sinaia
s� se remit� de mar�ul for�at la care au fost supu�i, �i au plecat �i d�n�ii. �i
Szembeck.
�Orient�rile generale pentru �ntocmirea unul plan economic" au a-p�rut ieri �n
toate ziarele. Titeanu s-a �inut de vorb�, �mi era fric� c� nu vor l�sa
introducerea semnat� de mine fiindc� con�ine aluzii pu�in agreabile pentru dl
Miti��. Nu e vorba, n-am atacat direct �i m-am mul�umit s� reproduc un pasaj dintr-
o carte a lui Marlio, dar care, pare scris� de-a dreptul pentru Miti��
Constantinescu. Cenzura nu s-a atins de nimic.
Dac� introducerea e a mea, restul �Orient�rilor" e mai mult opera domnilor membri
ai Consiliului Superior Economic, c�ci ideile mele personale mi le-am rezervat
pentru mine. Influen�a mea se resimte totu�i pe ici pe colo � �i chiar �n p�r�ile
esen�iale, cum zice Caragiale.
Cred c� opera noastr� va fi un succes, c� va fi adic� discutat� � �i at�t ceream �i
noi.
Marta Bibescu a publicat �n L 'Illustration, cu prilejul vizitei Suveranilor
englezi la Paris, un minunat articol asupra Reginei Elizabeth a Angliei. Articolul
nu e dec�t un rezumat �i un comentariu al c�r�ii ap�rute anul trecut asupra Reginei
�i datorat unei prietene a acesteia, lady Cinthia Asquith � dar e admirabil scris.
Principesa Marta Bibescu e un mare, mare scriitor.
Chiar aci la Sinaia unde sunt de dou� zile, e cald. Ce trebuie s� fie la Bucure�ti!
Deja alalt�ieri, c�nd am plecat, n�duful era de nesuferit, �nt�lnit pe Grigore
Duca, care �tie toate, �i care-mi spune c� Averescu e r�u de tot, pe moarte, la
Kissingen. �inea �tirea de la Ciuceanu, subdirectorul serviciului presei...
�n ziarele de azi-diminea�� a ap�rut testamentul Reginei, dar cel din 1933, nu cel
mai recent �de ce? �i scrisoarea c�tre popor. Testamentul e alandala, c�ci vorbe�te
de un uzufruct ca de o avere disponibil� �i
62
las� 120 000 franci francezi rent� anual� surorii sale Victoria, azi duces�. Se vor
prevala oare copiii acesteia de acest legat?
Scrisoarea c�tre popor e de toat� frumuse�ea, sincer� �i plin� de farmecul care a
caracterizat pe Regina noastr� �n via��. E un document care va r�m�ne pentru toate
vremurile �i care �nal�� breasla Regilor.
Uniforma de Malta pe care o purta Prin�ul Nicolae la �nmorm�ntarea Reginei era a
lui O'Kelly, c�ruia o �mprumutase. Nicolae Brana nu voia la �nceput deloc s� se
preteze fanteziei lui frate-s�u �i era hot�r�t s� apar� �n frac. Frate-s�u a
declarat �ns� rituos c� nu-1 putea admite f�r� uniform�. O'Kelly era la Predeal. A
trebuit s� alerge o zi �ntreag� dup� el Puiu Filitti, aghiotantul, �n fine a
c�p�tat uniforma; s� o ajusteze nu putea fi vorba c�ci nu era timp1 � s-au mul�umit
s� adauge galoanele de �bailli" (se putea altfel) c�ci O'Kelly e numai cavaler...
Repede se mai face carier� �n toate ��rile totalitare (�n aceast� privin�� suntem
�i noi �ara totalitar�!)! Dornberg (Deutschland iiber alles!) trimis ca ambasador
la funeraliile Reginei, peste capul lui Fabricius, era �nc� consilier de Lega�ie,
acum c�teva s�pt�m�ni. A fost numit �n c�teva zile �ef al Protocolului Reichului �i
ambasador...
31 iulie. Ieri, s�mb�t�, s-a celebrat parastasul Reginei M�ria, de nou� zile, de�i
au trecut aproape 15 (care se �mplinesc m�ine, luni) de c�nd a murit. Dar la noi
toate ca la nimeni. La parastas n-au fost pofti�i �n afar� de Familia Regal�, dec�t
Consilierii Regali, Guvernul �i Curtea.
Pe noi, Consilierii Regali, ne-a prins cu arcanul, ne-a telefonat Pre�edin�ia, ne-a
telefonat Mare�alatul. Pare c� menirea noastr� e mai ales s� figur�m la praznicele
Familiei Regale. Dac� ar fi numai la �nmorm�nt�ri, n-a� avea nimic de zis, fie c�t
de des, p�n� la ultimul, s� sc�p�m odat� de toate lichelele ce mi�un� �n jurul
Tronului...
�n afar� de Patriarh �i de Balif, prezen�i prin func�iile ce ocup�, n-au r�spuns
soma�iilor dec�t lorga, dr Angelescu, Gut� T�t�rescu (sculat din somn, de la Gorj)
�i cel ce scrie aceste r�nduri. �i de la Curte lipseau St�rcea, Mocsony, Flondor
etc. Familia Regal� era reprezentat� numai prin partea masculin�: Regele, Voievodul
Mihai, Nicolae �i Arhiducele Anton, a�eza�i �n aceast� ordine. Aveau to�i patru
capete de pu�c�ria�i, nerase �i nesp�late. To�i patru priveau ur�t, dar nu ca
oameni �ndurera�i (�ndurerat era numai Zwiedeneck, pierdut �n g�ndurile
1 Pentru transportul corpului de la Sinaia la Bucure�ti. Pentru funeralii uniforma
a fost ajustat� �i nu mai p�rea c� at�rn� pe umerii Prin�ului, ca �n prima zi.
a...
lui) ci ca oameni cu con�tiin�a ne�mp�cat� �i sf�di�i. I-am a�teptat �n biseric�,
a�a era ordinul. Au venit, au stat, au plecat iar� s� bage seam� de prezen�a
noastr�, �n afar� de Patriarhul, care le-a ie�it �nainte pe treptele bisericii, n-
au spus bun� ziua nim�nui. A�a educa�ie mai rar.
Afl�ndu-m� la Sinaia, m-am dus de-a dreptul la Curtea de Arge� cu automobilul �i am
mers la gar� ca s� aflu de la cei ce veneau de la Bucure�ti �ordinea de zi". Cum a
sosit trenul ministerial �i au cobor�t mini�trii, s-a produs o scen� penibil�, al
c�rui erou, f�r� s� vreau am fost eu. Abia apucasem s� zic bun� ziua c�torva din
cei sosi�i, �i m-am pomenit cu Miti�� Constantinescu, mic �i verde ca un c�cat de
g�sc�, c� se r�oie�te la mine cu cuvintele: �Domnule Consilier Regal (!!) m� v�d
silit s� protestez cu cea mai mare energie(!) �mpotriva publica�iei(?) Consiliului
Economic..." � �Ascult� Domnule, suntem aci la �nmorm�ntare �i nu este locul s�
discut�m despre asemenea lucruri" � 1-am t�iat eu, recunosc, f�r� nici o amenitate
�n glas, dar el ridicase tonul �nt�i. �Nu pot s� las totu�i, ce a�i spus despre
Coopera�ie..." � ��nc� o dat� domnule, eu cu d-ta nu discut; dac� ai ceva de spus,
du-te �i reclam� la �eful d-tale ierarhic, si pe mine las�-m� �n pace, �n tot cazul
du-te... unde vreil" � �i i-am �ntors spatele. L-am mai auzit din dep�rtare
bolborosind ceva, dar n-am priceput ce.
Amuzante au fost �leurs tetes". Mai to�i mini�trii erau �nc�nta�i �i beau lapte,
c�ci nici unul nu poate suferi pe Miti��. Fa�a lui Ghelme-geanu se deschisese ca o
floare, Ralea sur�dea prin to�i porii, C�linescu �nchisese de bucurie singurul s�u
ochi �i-�i �ncre�ise buzele, lonescu-Sise�ti sorbea venin. Numai Patriarhul p�rea
plictisit de fric� s� nu se �ncurce mai r�u lucrurile, �ntr-o secund� m-au
�nconjurat to�i �i m-au cople�it cu prietenia lor...
Ghelmegeanu mi-a spus apoi toat� zarva pe care a facut-o �n Guvern publica�ia
Orient�rilor, urletele lui Miti�� i �n cele din urm� cererea lui s� se
solidarizeze to�i mini�trii cu politica lui. �Ne-am solidarizat noi � a ad�ugat
Ghelmegeanu � dar p�n� �n cele din urm�, vom vedea ce va mai r�m�ne din
solidarizarea noastr�".
Orient�rile au fost publicate joi �i ieri. Ieri mai d�dusem un interviu �n care
c�utam s� mai pun lucrurile la punct, s� ar�t c� programul nostru e mai mult o
profesiune de credin�� dec�t temelia unui plan practic, c� eram gata s� discut�m
fiecare punct propus etc. Mai mult, pentru prima dat� exprimam ideea c� un plan
economic pe mai mul�i ani nu putea fi �ntocmit serios dec�t �n ��rile autarhice,
c�ci �n celelalte un program nu poate fi stabilit dec�t �n leg�tur� cu conjunctura
interna�ional�,
64
care variaz� de la zi la zi � �i afirmam c� Rom�nia din cauza resurselor limitate
de care dispune, nu e Stat autarhic. Toate acestea le spusesem de la Sinaia, ca s�
�nlesnesc pozi�ia Ministerului Economiei Na�ionale, f�r� s� �tiu c� la Bucure�ti
domnul Miti�� m� �njura... Dac� as fi �tiut, altfel a� fi vorbit!
A�a cum a fost, interviul meu era s� nu apar�, c�ci idiotul ceruse Cenzurii s�-1
opreasc�. Cererea sa a fost �ns� pus� la dosar �i interviul a ap�rut ieri diminea��
�n Universul �i �n alte gazete.
�ntre Rege �i Miti�� exist� evident un cadavru �i cadavrul nu e greu de g�sit:
ne�ncetatele transferuri pe care Regele prev�z�tor le face �n str�in�tate. Altfel
nu s-ar putea explica cum toat� gospod�rirea ��rii rom�ne�ti a fost dat� pe m�na
unui pick-pocket, �i �nc� a unui pick-po-cket prost.
Toat� lumea, mai ales coconetul, face v�lv� mare �n jurul testamentului Reginei.
Cei care nu �tiu, se mir� cum �ntr-un testament redactat �n 1933 s� nu fie nici o
vorb� despre doamnele de onoare, despre prietena Simky Lahovari, care a fost at�t
de devotat� Reginei �i pe care Regina o iubea at�t. Si cum s� nu fie nici o vorb�
despre fiica Marioa-ra, �i nici un am�nunt despre �mp�r�irea giuvaericalelor care
reprezentau o adev�rat� avere. Cei care �tiu, adic� care �tiu c� Regina a mai f�cut
un testament �n prim�vara aceasta � �i �tiu mul�i, c�ci Regina n-a f�cut
confide�ele sale numai so�iei mele, ci �i altora (domni�oarele Ro-bescu spre
pild�), se mir� si mai mult, fiindc� �i dau seama c� ne afl�m �n fa�a unei
adev�rate falsific�ri a voin�ei defunctei. Nu este exclus ca p�n� �n cele din urm�
s� se nasc� un mare scandal. Le vom fi cunoscut pe toate, cu scumpa noastr�
Dinastie!
B�taia mare e �n jurul sculelor. Pentru Mihai, adic� pentru viitoarea sa so�ie,
Regina alesese �sautoirul" ei de briliante �i briliantul solitar pe care i-1 d�duse
Regele Ferdinand, dup� cum am notat-o mai sus. �n testamentul publicat a disp�rut
�sautoir-ul". Tot asemenea nici o �nsemnare �n ce prive�te �mp�r�irea diademelor,
din care cea mai pre�ioas� fusese destinat� Ileanei. �n fine testamentul nu
pomene�te nimic despre sculele mai pu�in importante l�sate prietenelor �i damelor
de serviciu, nici aten�ii despre care Regina a vorbit �i cu so�ia mea �i cu alte
dame, afir-m�ndu-le c� nu le uitase �n testamentul ei.
Ne afl�m foarte probabil fa�� de o distrugere de testament, a celui din prim�vara
aceasta �i a unei falsific�ri a altuia, a celui din 1933. ^
Ce adun�tur� de escroci! Dar �i va pedepsi Dumnezeu, c�ci mor�ii se r�zbun�!
Filip �mi raporteaz�: cu foarte mare greutate a putut ob�ine la Banca Na�ional� 10
000 franci pentru d-rul Katz � dar d-na Sclio�teanu (!) sora lui Petrica
G�rboviceanu, prefectul escroc de Dolj dat �n judecat� �i prietenul lui Miti��
Constantinescu a ob�inut 15 000 fr. francezi �i 100 de livre, tot ca s� mearg� �n
str�in�tate s� se plimbe! Solidaritatea escrocilor!
Ibrga, acest complex de tare congenitale, de abera�ii intelectuale �i de
incontestabile calit�i, a �inut �n ziua de 29 iulie un discurs bun la Radio. A
vorbit despre Regina M�ria, cu nuan�e, �i a propus �nfiin�area unei m�n�stiri la
Bicaz �n amintirea ei. Cu m�n�stirea a cam exagerat-o. Nimeni nu t�g�duie�te mai
pu�in ca mine �nsu�irile Reginei M�ria, dar p�n� la M�n�stire, e drum!
Englezii au sem�nat din maz�rea pe care au g�sit-o �n morm�ntul lui Tutankamon, �i
maz�rea a dat! O revist� german� care �mi cade �n m�n� reproduce splendida plant�
al c�rui germene a dormit 3 500 de ani! E o priveli�te ad�nc emo�ionant�! Planta a
dat rod �i revista adaug� c� forma �i gustul acestei maz�ri sunt pu�in diferite de
maz�rea noastr� obi�nuit�. Toat� chestiunea e de necrezut, dar nu tr�im oare �n
veacul minunilor?
Tot vin am�nunte asupra lui Corrigan care a trecut Atlanticul �prin eroare". E acum
bine stabilit, ca omul hot�r�se s� treac� oceanul, dar lipsit de mijloace �i
neposed�nd dec�t un avion vechi, f�r� aparate de radio, f�r� nici una din
perfec�ion�rile tehnice ale vremurilor din urm� � avionul s�u era vechi de nou� ani
� s-a pref�cut c� pleac� nu mai �tiu c�tre ce ora� din America, �i a pornit spre
Europa. Luase cu d�nsul un sandwich �i dou� pachete de ciocolat�! Un nebun, sau un
erou?
S-a zb�tut prim�ria ora�ului Sinaia c�t a putut, a �ncercat s� uite ordinul precis
primit de la Ministerul de Interne, dar p�n� �n cele din urm� strada mea, fosta
strad� a Mon�stirii, devenit� pe r�nd strada Take lonescu �i strada Emil Costinescu
a redevenit strada Mon�stirii, dup� cum o cerea tradi�ia locului. Azi au fost
b�tute pe ziduri noile pl�ci.
Gre�eala �ieftinirii traiului" �i poart� roadele. Natural nu s-a ieftinit nimic, �i
nici nu se putea ieftini nimic, c�ci totul se vinde pe pre�uri
66
derizorii. Dar anarhia s-a instalat �n toate pie�ele. Toat� lumea e nemul�umit� �i
cei dint�i consumatorii care nu mai g�sesc nimic. Lucrurile bune se ascund �i se
v�nd �n fraud� �i pe din dos. La restaurante s-au sc�zut pre�urile dar s-au sc�zut
�i por�iile. Ministerul de Interne a intrat �n r�zboi cu birturile: birta�ul care
va mic�ora por�iile �i va vedea pre�urile reduse cu �nc� 40%. Foarte bine, dar cine
va judeca m�rimea por�iilor? R�zboi ridicol!
l august S�mb�t�, pe c�nd se slujea parastasul la Curtea de Arge�, s-a slujit c�te
unul �i �n toate bisericile din �ar�. Parastasul de la Sinaia (la m�n�stire) a fost
slujit �n condi�ii nemaipomenite de s�r�cie. N-au fost lum�n�ri, nici coliv� de�i
aceasta nu lipse�te nici la parastasul celui mai p�rlit om. Generalul Eraclie
Nicoleanu, fidel �i inteligent, a reclamat arhimandritului. Acesta a r�spuns c�
m�n�stirea e s�rac� �i n-are cu ce s� fac� coliv�, c� era treaba Prim�riei,
�ntrebat la r�ndul lui, primarul prezent a r�spuns c� era treaba militarilor, c�ci
armata a �comandat" parastasul. Armata, �n persoana �efului garnizoanei a declarat
c� �coliva" nu era de competen�a ei, �i c� era �treaba" popilor. �i iat� cum a fost
cinstit� memoria Reginei M�ria, la Sinaia, unde a stat 45 de ani!
Cu prilejul mor�ii Reginei s-a oficiat � prin �ngrijirea Lega�iei noastre � un
parastas, la Moscova �n catedral�. A fost primul serviciu solemn �ntr-o biseric�
din Moscova, de la revolu�ie. A asistat tot corpul diplomatic �n uniform� �i
delega�ii Sovietelor. V�lva a fost at�t de mare �n public, emo�ia at�t de ad�nc� �n
popor, �nc�t Sovietele au socotit necesar s� dea un comunicat prin care s� afirme
c� raporturile lor cu Biserica s-au modificat.
�n valiza ata�atului militar japonez Vaca, pr�bu�it cu avionul �n Bucovina, s-a
g�sit o pu�c� mitralier� german�, desf�cut�. Valiza sechestrat� de autorit�i a
ajuns p�n� la Statul Major, care nu vrea s� mai dea pu�ca, cu toate reclama�iile
Lega�iei japoneze. Dac� cei care au g�sit valiza erau de�tep�i, nu o mai �nscriau
�n procesul verbal dresat cu prilejul accidentului, �i nu mai reclama nimeni...
2 august Mic Catargi1 �mi poveste�te cum s-a ajuns la haosul �n care se g�se�te
Direc�ia sau Subsecretariatul (?) Propagandei, Presei, Tu-
Subdirector la Propagand�.
rismului etc. Regele a vrut s� creeze un minister al Propagandei �i Arm�nd
C�linescu care dorea pe de o parte acest portofoliu pentru prietenul s�u Ralea
(care nu se �mpac� cu Munca), iar pe de alt� parte s� cure�e pe Dim�ncescu, a
�mpins c�t a putut la roat�. Din nenorocire a aflat lorga despre ce se pl�nuia �i a
cerut numaidec�t pentru el noul Minister al Propagandei. Ca s� scape de aceast�
pacoste. Regele a numit la repezeal� pe Titeanu subsecretar la Interne,
�ns�rcin�ndu-1 cu condui, a-rea Propagandei, Presei etc. r�mas� tot direc�ie.
C�linescu a primit �i el pe Titieanu, de frica catastrofei lorga. �n toat�
combina�ia a r�mas �ns� de c�ru�� Dim�ncescu, slug� la d�rloaga la cucoana
Plotoaga! Acum situa�ia este inextricabil�. C�linescu vrea s� m�n�nce pe Titeanu,
insuportabil oricui, �i mai ales lui C�linescu, care vrea s� p�streze �naltul
comandament asupra Direc�iunilor �ncredin�ate lui Titeanu � iar Titeanu vrea s�
cure�e pe Dim�ncescu, care-i st� �n g�t. Ce e mai nostim e c� Dim�ncescu �i-a
pierdut �i locul de la Londra, dat lui Boncescu... Legea de organizare, pe care
Dim�ncescu n-a putut s� o �exopereze" din cauza opunerii lui C�linescu, pare c� va
fi �n fine decretat�, dar nu va fi o lege de organizare, ci una de dezorganizare,
c�ci Propaganda, Presa, Turismul etc. devin at�tea Direc�ii independente �n
Ministerul de Interne! M� �ntreb cum a r�mas cu hot�r�ta idee a Regelui de a
unifica toate aceste servicii? La noi toate sunt ca la nimeni, p�n� �i dictatura,
cuv�nt care s-ar p�rea totu�i c� nu poate avea mai multe interpret�ri. S-ar putea
oare concepe Mussolini, Hitler sau chiar Kemal potic-nindu-se de toate micile
buturugi �nt�lnite �n cale? E drept c� cei trei preciza�i dictatori n-au pe
Urd�reanu �n fa�� i pe Lupeasca �n flanc.
Mic Catargi mi-a mai povestit �i tot scandalul pe care 1-a f�cut Mi-ti��
Constantinescu, la Pres�, pentru publicarea Orient�rilor. Am �nt�mpinat cu un
sur�s: �Ce vrei drag�, Miti�� e un bun b�iat �i muncitor dar are un cusur: a uitat
c� a fost pick-pocket!" Mic a g�sit formula bun�, a r�s, �i am sim�it c� o va
repeta. Asta doream �i eu.
Iri Gator (cum zice Georges Romalo) recte Iri Procopiu, s-a �napoiat de la
Bucure�ti �nc�ntat�:�Mo�tenitorii" i-au dat o splendid� manta a Reginei, de
Breitschwants, cu guler enorm de vulpe argintie, o tav� de argint de toat�
frumuse�ea (zicea ea) �i un ceasornic de mas�, de aur. �Mo�tenitorii" pretind c�
acesta e legatul l�sat ei de defuncta, dar �tante Iri Gator" n-a v�zut testamentul
(care? c�ci �n cel publicat nu e vorba de nici un legat). Lumea continu� s� fie
nedumerit� �n chestiunea testamentelor �i succesiunii Reginei; s� vedem ce legate
mai ies la lumin�.
68
Nu se poate contesta c� au �i �mo�tenitorii" cei d�rji dreptate. Regina, c�t a
tr�it a �mb�csit pe Ileana. I-a cump�rat Sonnenbergul l�ng� Viena, o vil�
Worthersee �i i-a dat bani cu nemiluita � milioane. A-cum, la moarte, vrea s�-i mai
lase �i cea mai frumoas� diadem�, cea evaluat� la 3 1/2 milioane franci elve�ieni.
Un Nicolae cu degetul �n gur�, o Elisabet� aprig� cum e � url� �i protesteaz� �i
cer ca toate �dona�iile" primite de Ileana s� fie �raportate" la succesiune.
Cu Branul, chestiunea e si mai complicat�. Adic� cum: dup� moartea Ileanei, Branul
s� devin� cuib de Habsburgi, �n inima �arii Rom�ne�ti? De aia a d�ruit-o ora�ul
Bra�ov Reginei Rom�niei? Are dreptate �i Regele �i cei care spun c� nu merge.
�n ziua de 31 iulie a fost semnat la Salonic un tratat de neagresiune �ntre
�n�elegerea Balcanic� �i Bulgaria. Tratatul a fost semnat de d.d. Metaxas,
pre�edintele �n exerci�iu al �n�elegerii �i Kiosseivanov, primul ministru bulgar.
Au fost de fa�� i mini�trii Rom�niei, Iugoslaviei �i Turciei acredita�i la Atena.
Dup� semnare, diferi�ii Talleyranzi balcanici au schimbat telegrame ditirambice
�ntre ei, cum schimb� cucoanele cercurile colorate �n jocul gra�iilor.
Prin acest tratat, Puterile �n�elegerii Balcanice recunosc Bulgariei dreptul de
�narmare, drept pe care Bulgaria �i 1-a luat de mult. Un petic de h�rtie care nu
schimb� �i nu �nt�re�te nimic, dar care nu face nici r�u, �i permite diploma�ilor
caraghio�i s� bat� toba succeselor lor.
Undeva pe grani�a dintre Manciuko �i China, ru�ii �i japonezii s-au �nc�ierat
serios.
S� fie �nceptul unui r�zboi ruso-japonez?
Avocatul Bobulescu a telefonat lui Filip, pe c�nd era la mine, �c� s-a f�cut". Ce
�s-a f�cut"? S-a f�cut �mprumutul la Banca Na�ional�, ca s� se salveze moara
Violatos de la Br�ila, o afacere despre care am vorbit deja �n aceste �nsemn�ri,
�mprumutul a fost f�cut mul�umit� interven�iei lui Urd�reanu pe l�ng� Miti��
Constantinescu. Domnul Urd�reanu a �nghi�it un �pert de l 700 000 lei. C�t o fi dat
dintr-�nsul lui Miti��? A� paria c� n-a dat nimic.
Trixi Mironescu, v�r bun cu �prin�esa" Mavrocordat (Jeana) n�scut� Pop-Bragadiru,
ne povestea un capitol interesant din via�a lui Urd�reanu, �nainte de a ajunge la
m�rimi. Era ofi�er de cavalerie si-si complecta veniturile cu beneficiile crupei la
Automobil-Club �i cu ce �pi-
ca" de la dame. �ntr-o var� �i-a luat un concediu mai lung �i a plecat la Paris cu
Prin�esa Pop-Mavrocordat, pe atunci d-na Romalo, so�ia fericitului Nindi. Se vede
c� la Paris a cerut prea multe parale damei, �i a-ceasta plictisit�, fie din acest
motiv, fie din altul, a dat drumul �c�pitanului". Acesta, g�sindu-se f�r� resurse
pe trotuarele Parisului a intrat la Cinematograf unde a f�cut parte din �figura�ia
monden�". �Turnarea" filmelor a ars ochii t�n�rului �al�u, �i mult� vreme a fost
silit s� poarte ochelari negrii, ca s�-�i repare retina...
Se vede c� i-au r�mas totu�i amintiri bune de la capricioasa prin�es�, c�ci acum �n
urm� c�nd era s� fie arestat� din cauza leg�turilor ei cu Garda de Fier, a sc�pat-o
d�nsul de ororile pu�c�riei...
3 august. Ziarele de azi-diminea�� ne anun�� deschiderea" oficial� a succesiunii
Reginei M�ria. Conform Statutului Casei Regale, succesiunea va fi deschis� �n fa�a
Cur�ii de Apel din Bucure�ti care va hot�r� punerea �n posesie a fiec�rui
mo�tenitor �i va proceda la �mp�r�irea a-verii r�mase. Cu inventarul succesiunii a
fost �ns�rcinat consilierul Va-sile Teodorescu. E ciudat c� s-a a�teptat at�t
pentru sesizarea Justi�iei. S� nu fi fost mo�tenitorii de acord asupra �aranj�rii"
testamentelor �i asupra dispozi�iilor defunctei Sale Majest�i?
In leg�tur� cu armonia care domne�te �ntre fra�i �i surori trebuie pus� o scurt�
apari�ie a Elisabetei �i a Marioarei, alalt�ieri, luni, la Sinaia. Sosite la amiaz�
cu un vagon special ag�at de trenul tuturor muritorilor, simpaticele z�ne cu
�nf�i�are de r�nda�oaice, au stat p�n� seara �i s-au �napoiat la Bucure�ti.
Probabil c� veniser� ca s� mai scotoceasc� prin sertarele �i prin dulapurile
Reginei...
�i Elena Perticari a primit un Breitschwantz cu guler de vulpe argintie, dar pe
c�nd mantaua Irinei Procopiu e neagr�,( a Elenei e cenu�ie. Se vede c� Regina avea
o colec�ie de mantale �n Breitschwantz, c�ci nu se poate s� nu fi l�sat �i una d-
nei Mavrodi, care iarna, se plimb� goal�.
De biata Regin� au ajuns s�-�i bat� joc �i pro�tii �i genialii. Prostul de la Bod
(Sta�iunea de radiofonie), vorbind despre activitatea Reginei �n timpul r�zboiului
si de vizitele ei la spitale a ad�ugat, ca un ecou de la Co�ofane�ti:
�Majestatea Sa trecea din pat �n pat..." To�i cei care au ascultat la radio au fost
indigna�i. Genialul a fost lorga, care tot la radio, f�c�nd un c�lduros apel pentru
ridicarea unei m�n�stiri la Bicaz, a �nchinat-o �Maicii Domnului �i a tuturor
m�ng�ierilor'''.
70
Pe c�nd �n Europa toate coardele se destind, �n Asia, �i mai ales �n Extremul-
Orient, pare c� se �ntind. Incidentul de la grani�a Manciuko-ului ia propor�ii �i
de�i se pare c� nici Rusia nici Japonia nu vor s� �mping� lucrurile prea departe,
localnicii se atac� de o parte �i de alta cu �nver�unare, cu tunuri �i cu
aeroplane, a�a �nc�t ar putea rezulta r�zboi, �n Palestina atentatele, omorurile �i
toate dezordinele continu� �i vor cere autorit�ilor britanice eforturi din ce �n ce
mai mari. Ideea sionist�, cu colonizarea evreiasc� �n Palestina pare serios
compromis�.
Ziarele str�ine, cele din Apus mai cu seam� comenteaz� �n mod favorabil �ncheierea
tratatului balcanic de neagresiune. A f�cut �i Com-nen declara�ii �n aceast�
privin��, bine�n�eles f�r� nici o importan��.
Tot Bucure�tiul zb�rn�ie de zvonurile unei iminente schimb�ri guvernamentale, ca pe
vremea domniei politicianismului. Unii afirm� c� Patriarhul e atins de o boal� de
s�nge pernicioas� �i c� nu mai poate sta, �i c� �n locul s�u va veni Vaida (!),
V�itoianu (!!) sau eu (!!!) Eu, natural, nu �tiu nimic despre a�a ceva. Al�ii spun
c� pleac� Comnen (ca ambasador la Ankara) �i c� �n locul lui va fi numit
Franasovici, sau eu (!!) � c� vor mai fi schimba�i �i al�i mini�tri. �i fiecare
�nlocuie�te pe cel care �i st� �n nas. �n realitate, cred c� nu va fi �nc� mult�
vreme nici o schimbare. Chiar Cancicov pare a fi mai bine �i la Finan�e se spune c�
�i va relua postul la 15 august.
�nt�lnit ieri pe Grigorcea care mi-a spus c� 1-a primit Regele �n audien�� i c� a
putut sa se scape de guvernatoratul Bucovinei. R�m�ne la Londra.
Adina Woroniecka a terorizat lumea (de la Palat) la �nmorm�ntarea Reginei M�ria �i
a pretins s� asiste la toate ceremoniile �n calitate de dam� a Palatului, calitate
pe care a pierdut-o c�s�torindu-se cu un str�in, �n ziua slujbei de la Palat, a
intrat cu for�a �i s-a a�ezat �n r�ndurile damelor de onoare. Ce bizar� �i sinistr�
ambian��...
4 august. Ce nu s-a mai �nt�mplat �n �ara rom�neasc�: trei magistra�i (pre�edin�i
�i membri la Curte) au fost destitui�i pentru matrapazl�curile pe care le-au
s�v�r�it, cu motivele publicate la Monitorul Oficial. Unul din ei, Suruceanu, �mi
era cunoscut ca punga� de ani �i ani de zile �i n-am putut niciodat� s� ob�in cea
mai mic� sanc�iune a faptelor sale. M�sura luat� e foarte bun� � numai c�, pe c�nd
ace�ti trei
�NSEMN�RI ZILNICE, 1938
71
punga�i sunt da�i afar� din magistratur�, al�ii sunt �nainta�i �n locurile cele mai
de seam� (cazul Liciu, numit prim-pre�edinte la Curtea de Apel din Bucure�ti, de
pild�). Ar trebui mai mult� unitate, �n concep�ia m�surilor ce se iau la Justi�ie.
�i aiurea de altminteri.
Mussolini s-a declarat �mpotriva gulerului �i cravatei, la b�rba�i. D�nsul
pretinde, cu drept cuv�nt, ca gulerul �i cravata str�ng g�tul, �mpiedic� circula�ia
�i congestioneaz� creierul � consecin��: o sc�dere a puterii de g�ndire. Se pune
�ns� �ntrebarea: au nevoie regimurile totalitare de un plus de putere de g�ndire?
Se pare c� Mussolini a rezolvat problema afirmativ, c�ci Italia fascist� a �i
�nceput campania pentru suprimarea gulerului �i cravatei. La aceast� campanie s-au
asociat �i Germania �i Ungaria, cum era �i firesc. Vom avea de acum �nainte g�tul
fascist, liber � �i g�tul democratic, str�ns �n leg�turi! �nc� o contradic�ie �n
aplicarea principiilor de con�tiin��!
Hulubei, un t�n�r savant rom�n care lucreaz� la Paris �n laboratorul lui Perrin, a
descoperit al 93-lea corp simplu ce vine s� se �ncadreze �n clasificarea lui
Mendeleev. Hulubei e un �nv�at de mare merit, �i totu�i n-a putut ajunge �n �ara
lui dec�t la situa�ia de agregat �n concediu (la Facultatea de �tiin�e din Ia�i) �i
�nc� �i asta numai prin �nc�p��nata protec�ie a Regelui, pe c�nd imbecili de tot
soiul �i de toate specialit�ile sunt numi�i profesori �n fiecare zi.
De�i str�in, la Paris, Hulubei a ajuns directorul laboratorului profesorului
Perrin, cel mai important laborator de fizic� din Fran�a. Corpul descoperit de
d�nsul a primit numele de �Moldavium".
De ieri la amiaz�, un func�ionar de la �Steaua Rom�n�" (petrol) mi-a adus o
scrisoare alarmat� de la M�t�saru, unul din directorii societ�ii. Iat� textul
acestei scrisori: �Domnule Pre�edinte,
Avem onoarea a v� �n�tiin�a c� ieri (4 august), la ora 10 1/2 s-au prezentat la
Biroul nostru dl procuror Bunescu, jude-instructor Trisoni-mo (!), cu ajutorii s�i,
inspector general Luca de la Ministerul de Finan�e, �nso�it de 4 func�ionari, �eful
Siguran�ei Paximade, comisarul �ef Borcea �i un num�r de agen�i de poli�ie.
Numi�ii au postat agen�i la intr�ri, telefoane �i birourile principale, dup� care
s-au prezentat subsemnatului, cer�ndu-i �n vederea unei anchete, s� li se predea o
serie �ntreag� de registre �i de dosare de cores-
72
ponden��. Li s-au predat toate registrele oficiale �i semi-oficiale, �ncep�nd de la
1932 �i p�n� ast�zi, �n leg�tur� cu exportul produselor, cu conturile-curente,
registrele de cas�, carnetele de cecuri, cifrul telegrafic �i un num�r de 270
dosare coresponden��. Simultan, aceea�i opera�ie s-a efectuat la sta�iunile noastre
de export din Constan�a �i Giurgiu.
Nu cunoa�tem precis motivul acestei m�suri drastice �i neobi�nuite, mai ales fa��
de o societate de talia �i cu reputa�ia �Stelei Rom�ne". Judec�nd dup� registrele
�i dosarele ridicate, ar reie�i c� e �n leg�tur� cu devizele rezult�nd din
exporturi, unde de altfel nu avem nimic a ne repro�a.
Am pus �n curent de acest lucru �i pe dl Cre�eanu1, �i aveam inten�ia ca �n prima
zi a s�pt�m�nii viitoare s� facem demersuri pentru restituirea registrelor pe anul
curent, a c�ror lips� ne st�njene�te activitatea. V� vom �ine �n curent cu mersul
acestei afaceri".
�mi aduc aminte, c� �nainte de a intra eu la �Steaua", a fost o chestiune de devize
la aceast� societate, �mpletit� �n afacerea Gross. Dar �chestiunea" s-a clasat �i
odat� chiar, Osiceanu s-a l�udat cu rezultatul ob�inut de d�nsul �n aceast�
afacere.
Convingerea mea este c� licheaua de Miti�� Constantinescu redeschide aceast�
afacere numai ca s� m� jigneasc� pe mine, �n calitatea mea de pre�edinte al
Societ�ii � �i a g�sit �n Victor lamandi un complice complezent, c�ci nici
ministrul Justi�iei nu poate s� m� sufere de c�nd am raportat Regelui c�teva numiri
scandaloase pe care le-a f�cut.
Miti�� Constantinescu agit�nd fulgerele Justi�iei �n fa�a mea care 1-am sc�pat �
din sl�biciune � de pu�c�rie, iat� un spectacol nea�teptat. A trebuit domnia
Regelui Carol al II-lea ca s� poat� fi �nscenat. Cui s� reclami? Regelui? Nu te
las� Cenzura. A�a e c�nd dictatura ajunge pe m�na punga�ilor �i canaliilor.
Numirea lui Silviu Dragomir ca Comisar al Minorit�ilor a ap�rut �n Monitor. Dl
Comisar �i va avea birourile �n localul Camerei Deputa�ilor. Cred c� aceast� numire
e o gre�eal�. Situa�ia noastr� nu e comparabil� cu a Cehoslovaciei, �i d�m nas,
degeaba, minorit�ilor. Rom�nia e un Stat unitar �i trebuie s� r�m�n� ca atare.
Un punct bun pentru Guvern. A sc�pat Oltenia de episcopul Varto-lomeu. Sec�tura �i
valorifica drepturile la pensie pe ziua de l noiem-
1 Membru �n Comitetul de direc�ie al �Stelei" �i director general al B�ncii
Rom�ne�ti.
brie 1940, iar p�n� atunci va fi �n stare de concediu. O locotenent� e-piscopal� va
fi imediat �nsc�unat� �n eparhie, iar �n toamna anului 1940 se va alege noul
episcop. Biserica olteneasc� a sc�pat de un nebun.
Prefectul Cameni�� a avut �n ziua �nmorm�nt�rii Reginei M�ria, la Curtea de Arge�,
un conflict cu inspectorul de poli�ie Botez, din Bucure�ti. Botez, care pe vremuri
era un func�ionar model, s-a stricat de tot, �i bea. Ministerul de Interne 1-a
suspendat pe o lun�.
La Gura Boului (!) �n jude�ul Olt, perceptorul Ciulescu a fost descoperit cu
delapid�ri de mai multe milioane. A fost destituit �i dat �n judecat�. Are �i
complici: mare este limba Boului, dar nu poate vorbi! Iat� dou� acte care cinstesc
Guvernul �de autoritate". P�cat c� mai sunt �ntr-�nsul �i lichele care nu fac dec�t
s� �ncurce lumea �i lucrurile.
Elena Perticari �mi spunea deun�zi c� Citta Davila, nepotu-s�u, a trimis lui Victor
lamandi o telegram� de �njur�turi ca r�spuns la interven�ia f�cut� de Guvernul
nostru, prin Thierry �i prin Cesianu, �mpotriva unei naturaliz�ri franceze a
zisului Citta. Titulescu a fost mai st�p�n pe nervii s�i. E �i mai inteligent.
Tot Elena Perticari mai povestea c� �un grup de prieteni" din Washington �i New
York solicit� pe Davila s� se fac� american. Cine n-are c�iva prieteni; chestiunea
e c�i sunt?
Ziarele anun�� c� pe l�ng� Facultatea de Litere din Szegedin s-ar fi creat o
catedr� de �Limba �i Literatura Rom�n�". S� nu se uite c� Universitatea din
Szegedin poart� titlul de �Universitatea din Kolosvar (Cluj) provizoriu instalat�
la Szegedin". Noua catedr� nu tinde probabil dec�t s� �nt�reasc� aceast� leg�tur�
cu �inuturile locuite de vlahi. Titular al noii catedre ar fi un oarecare Vasile
Sulca, sau Salca � un rom�n maghiarizat. Mai sunt �i din ace�tia.
Farsa cu ieftinirea traiului continu�. Dup� ce c� pre�urile �n pie�ele de provincie
sunt pre�uri de mizerie, autorit�ile s-au n�pustit �i asupra lor. O s� ajung�
bie�ii produc�tori mai r�u ca pe vremea zaverei. �i birurile cresc, �i se �ncaseaz�
cu brutalitate... Cre�te �ns� �i nemul�umirea, cre�te grozav...
Ploile cad nebune�tec�i ele. La Breasta n-a plouat de 6 s�pt�m�ni �i �n toate
zilele avem 34 la umbr�, luate la ora 5 p.m. � iar ieri, pe
74
drumul Radovanului (la 30 km de Breasta) fiic�-mea n-a mai putut �nainta cu
automobilul din cauza ploii, �n Br�ila, �n Prahova, �n V�lcea � plou� de rupe
p�m�ntul, �n Romana�i s-a uscat de tot...
7 august. Se �mplinesc 21 de ani de la luptele de la M�r�e�ti... cum trece timpul!
Cine .�i mai aduce aminte, dintre cei care eram la Ia�i �n 1917, de starea de nervi
�n care ne aflam! Era �n joc toat� soarta noastr� acum, fluier�m!
�n Anglia, pe toat� coasta de Sud, �n Fran�a, spre Havre s-au dezl�n�uit furtuni
nemaipomenite, dup� zile de tropical� c�ldur�. Pagubele se ridic� la zeci de
milioane de franci. S� nu ne mai pl�ngem de c�ldura noastr�. E cald, dar am sc�pat
de catastrofe �i de pagube.
Japonia �i Rusia dup� ce s-au b�tut bine pe grani�� vor s� se �mpace. Japonezii
propun s� se retrag� de pe punctul contestat dar at�t. Ru�ii nu vor s� aud� de o
schimbare a grani�ei dintre Manciuko �i Mongolia, grani�� pe care japonezii nu o
recunosc. Dracul s�-i ia! De s-ar putea nimici unii pe al�ii!
Javra din fruntea Ministerului Economiei Na�ionale, pick-pocketul lui Alecu Porcu,
Constantinescu el �nsu�i, dar de duzin� � pune pe un salariat s� m� ironizeze �n
oficiosul Guvernului Rom�nia �i s� atace �n acela�i timp �� fond" teoria libert�ii
economice. Analfabe�ii �i escrocii nu pot fi, natural, dec�t de partea
ghelirurilor, adic� a economiei dirijate. Dirijate spre buzunarele lor. Din �nse�i
statisticile publicate de ei, rezult� c� �n iulie trecut, mai tot comer�ul nostru
s-a �ndreptat c�tre ��rile cu valut� neconvertibil� (Germania �i Italia), c�
comer�ul cu ��rile cu valut� tare ne e din ce �n ce mai nefavorabil. Balan�a
exportului �i a importului, pentru Egipt spre pild�, a sc�zut din 1936 �i p�n� �n
1938 de la mai bine de un miliard �n favoarea noastr�, la vreo 50 de milioane. �i
a�a cu Palestina, �i a�a cu Anglia. �i toate acestea sub dictatura economic� a lui
Miti�� Constantinescu �i Costache Bursan...
Ce frumos i s-ar putea r�spunde � dar nu se poate! Cenzura opre�te orice articol.
Da�covici, secretarul general al Ministerului de Instruc�ie a vrut s� scrie asupra
�Orient�rilor" �n Argus, �i Cenzura i-a oprit articolul!! A reclamat la �eful s�u
C�linescu care e �i �eful Cenzurii �i a-cesta, �s�m�n�� de dictator", i-a r�spuns!
�Las-o �ncurcat�!" �i c�nd m� g�ndesc c� acela�i Dictachior mi-a promis sa lase
liber� discu�ia �n jurul nenorocitelor �Orient�ri", odioase lui Miti��, fiul
sp�l�toresei!
Pe ce m�ini a �nc�put �ara rom�neasc�! Nu e posibil s� nu vin� o reac�ie, �i mi-e
fric� s� nu fie f ar� mil�!
Din diferite jude�e din Regat (Vla�ca, V�lcea, Romana�i) �mi vin ve�ti destul de
sigure c� Garda de Fier iar a ridicat capul �i c� propaganda legionar� din om �n om
merge iar strun�. Am ajuns s� zic c� e bine, c�ci dictatura poli�ist�, �� froid",
f�r� curent, nu face doua parale. Numai cu coloneii nu poate nimeni modifica
moralitatea unei ��ri.
Statele Unite au mutat la Bucure�ti centrala comercial� oficial� care func�iona �n
Viena, pentru Europa Dun�rean�. Dl Gardner Richardson, conduc�torul ei, a �i sosit
la Bucure�ti. Numai sa nu-1 pun� Miti�� patriotul pe fug�.
La Instruc�ie, dl Arm�nd a r�scolit printr-un decret toat� organiza�ia
�nv��m�ntului primar �i secundar. O sum� de �coli normale, de licee �i de gimnazii
au fost suprimate. Debloc�ri �n mas� �n corpul profesoral. M�suri bune, dar de
am�nunt. Ceea ce se cere e o recl�dire a �ntregului edificiu, pe alte planuri.
Deocamdat� se mai bag� �n slujb� vreo 3 500 de candida�i � absolven�i, care b�teau
trotuarul �n fa�a Ministerului. Tot m�suri de oportunitate!
Pe de alt� parte citesc c� lonescu-Sise�ti, opincarul, a propus Consiliului de
Mini�trii adaptarea �nv��m�ntului agricol la noile (?) necesit�i. O s� schimbe �pe
ici pe colea ceva, f�r� s� se ating� de p�r�ile esen�iale", dup� formula lui
Caragiale, pe care probabil c� lonescu-Sise�ti nu 1-a citit, c�ci nu figureaz� �n
biblioteca de la Hohenheim.
Delicios: Con�escu (nenorocirea Rom�niei �n Comisia Dun�rii) a fost scos la pensie
din gradul (?) de ministru plenipoten�iar, dar men�inut mai departe reprezentant al
Rom�niei �n cele dou� comisii interna�ionale ale Dun�rii! Alt� boac�n� a lui
Comnen: pe l�ng� seria de t�mpi�i (Bro�u, Condurache etc.) pe care i-a numit
mini�trii plenipoten�iari, l�s�nd la o parte elemente �i mai tinere � a mai
�naintat acum �i pe Andrei Popovici, un caraghios semi-smintit, care se plimb� vara
cu palton �i iarna cu p�l�rie de paie �i pe care nici unul din ultimii mini�trii de
Externe n-au vrut, nu s�-1 �nainteze, dar nici m�car s�-1 �ntrebuin�eze!
Ghelmegeanu a ob�inut �n fine capul lui Pitulescu, periculosul director al
Po�telor, prin anarhia pe care o sem�na. A trebuit s� fie greu, c�ci Pitulescu era
omul Cocoanei.
76
A ap�rut si decretul-lege pentru organizarea Cur�ilor Criminale. Ele vor �ncepe s�
func�ioneze �n locul Cur�ilor cu jura�i, la 15 septembrie. Cred c� s-a t�cut o
gre�eal� instituindu-se o singur� instan�� pentru procesele criminale, tar� apel �i
numai cu recurs. Cu jura�ii puteau s� se lipseasc� inculpa�ii de apel, c�ci erau
mai totdeauna achita�i, cu Cur�ile Criminale nu va fi acela�i lucru.
Din cauza mor�ii Reginei M�ria, serbarea Marinei care avea loc �n fiecare an la 15
august, de Sf�nta M�ria mare, a fost am�nat� anul a-cesta la 8 septembrie, de
Sf�nta M�ria mic�.
Dup� ce s-au �n�f�cat dup� toate regulile artei, dup� ce s-au b�tut cu pu�tile, cu
tunurile �i cu aeroplanele, Japonia si Rusia au hot�r�t s� se �mpace �i s� nu
considere cele �nt�mplate dec�t ca un simplu incident de frontier�, �ntre asiatici
toate sunt posibile...
Ghelmegeanu n-a schimbat numai pe Pitulescu, a schimbat �i legea de organizare a
P.T.T.-ului. Noua lege e lung�; cine, afar� de factorii po�tali �i de demoazelele
de la ghi�ee va avea oare vreme s� o citeasc�?
9 august. Filip �mi poveste�te c� secretarul lui a petrecut c�teva zile la Vla�ca,
la �ar�, la un prieten �i c� acolo mi�carea gardist� e mai activ� ca oric�nd.
Oamenii se �ntruneau noaptea, pe la unul sau pe la altul. To�i �tiau c� C�pitanul e
la Doftana, dar c� la primul semnal se vor scula to�i �i vor merge unde li se va
porunci.
Acela�i lucru mi 1-au spus �i al�ii, mai ales cei de prin Ardeal, din Bucovina �i
din Nordul Moldovei. De c�nd sunt aci la Breasta, eu observ �ns� contrariul: nu se
mai aude de propaganda �i de Mi�carea Legionar�. Bleg cum �l cunosc eu pe rom�n, �i
oportunist nu-mi vine s� cred tot ce mi se spune. Se vor agita poate vechile cadre
gardiste, vor merge ei de la unii la al�ii �i vor �opti ei cine �tie ce la ureche,
dar �co-rentul" a primit o lovitur� de moarte. Se vor na�te desigur curente noi,
c�ci lumea e �n bun� parte nemul�umit� de s�r�cie �i ap�sat� de bir, dar curentul
gardist nu cred c� va mai �nvia. Ce va fi Dumnezeu �tie; tot ce putem prevede
pentru moment e c� o dictatur� dat� pe m�na lui Mitit� Constantinescu, lui Arm�nd
C�linescu, lui Gavril� Marinescu �i lui Can-cicov, nu poate sf�r�i bine.
Radian a fost ieri pe la mine. Vine de la Bucure�ti �i-mi aduce �tirea c� Cenzura a
dat ordinul ca nimic s� nu se mai publice cu privire la
�NSEMN�RI ZILNICE, J 938 77
Orient�rile Consiliului Economic. Pretextul: s� nu se provoace polemici �i
conflicte �ntre dou� institu�ii de Stat!!! �iganul de Miti�� e furios fiindc� toat�
lumea a primit orient�rile noastre cu entuziasm �i c� se vede �i el silit s� ia
unele m�suri �n cadrul acestor orient�ri, av�nd astfel aerul c� execut� programul
nostru. Hot�r�t, publicarea Orient�rilor a fost o lovitur� reu�it�. Orice m�suri ar
lua prin Cenzur� �mpotriva noastr�, licheaua de la Banca Na�ional� se g�se�te �ntr-
o dilem�: ori face cum am spus noi, ori face prostii.
Probabil c� pizma� �i prost cum e va face mai ales prostii. Valorificarea gr�ului e
ratat�. Produc�torii stau cu marfa nev�ndut� �i pre�urile, fictive, sunt mult sub
cel fixat de 40 000 lei.
Eu, �n conflict cu acest c�cat cu ochi, iat� ce n-a� fi crezut niciodat�! De ce m-o
fi b�gat Regele �n aceast� latrin�? D-abia a�tept s� dau ochi cu el ca s�-mi dau
demisia din fruntea Consiliului Economic, creat de d�nsul dar boicotat de Guvern.
Dup� ce au f�cut propuneri de �n�elegere ru�ilor, japonezii i-au atacat cu
�nver�unare; dup� ce au primit principiul negocierilor, ru�ii au contraatacat din
nou pe japonezi. Ziarele anun�� c� 100 de avioane ruse�ti au bombardat fortul
Ciang-Ku-Feng, �i c� ar fi cea mai mare ac�iune aeronautic� care s-a v�zut p�n�
acum �n Extremul Orient... Ru�ii anun�� c� au �nvins �i izgonit pe japonezi de pe
teritoriul pretins de Soviete, iar japonezii anun�� c� au distrus 50 de tancuri
sovietice �i c� ru�ii au fost �nfr�n�i... Poate s� �in� mult a�a.
Runcimann vrea s� mute problema sude�ilor pe terenul economic. Industria din
regiunile germane ale Cehoslovaciei sufer� mult. Prin credite ra�ionale, printr-o
organizare �i o �nviorare economic� a ��rilor bazinului dun�rean, Runcimann crede
c� s-ar putea mult ameliora situa�ia. Presa francez� �i englez� discut� din nou
ajutorarea acestor ��ri. E o discu�ie cu care suntem obi�nui�i, dar e probabil c�
fapte nu vom vedea nici de data asta.
�n leg�tur� cu mi�carea gardist�:
Mi se spune c� dup� �renegarea" lui popa Christescu a fost primit de prieteni �i de
familie cu indignare �i cu picioare �n cur. Familia nici n-a vrut s�-1 primeasc� �n
cas�. V�z�ndu-se respins de to�i �i-a dat �n fine seama de porc�ria pe care a
f�cut-o, �i-a retractat renegarea �i s-a dus la Miercurea Ciucului s� se
reconstituie prizonier. Dar aci nu 1-au
78
primit fo�tii s�i tovar�i �n cercul lor, a�a �nc�t a fost redus s� se instaleze
la... c�pitanul de jandarmi, unde se afl� �i acum!
Cuv�ntul de ordine la gardi�tii �nchi�i sau cu domiciliul for�at e s� nu solicite
sub nici un cuv�nt eliberarea lor, ci s� sufere cu smerenie aceast� �ncercare
trimis� de Dumnezeu. Dar intervin pentru ei familiile, cum a venit la mine tat�l
lui Milcoveanu...
Trancu-Ia�i (Grigore) �i d� din c�nd �n-c�nd drumul �n Universul. Scrie c�te un
articola� zglobiu, citeaz� pe Machiavelli �i pe Goethe, evoc� pe Galileu �i pe
P�r�otescu � face gra�ii ca un elefant pe o coard� �ntins�, semneaz� (de la
Marienbad, unde-�i mai bate joc �i de e-vrei), �i e �nc�ntat de d�nsul, de ce
scrie, de ceilal�i, de cei vii �i de cei mor�i. Contabil cu partitur� (a pus pe
rubrici pe Beethoven, pe Mozart, pe Wagner �i pe Eminescu pe care-1 �ine drept un
compozitor), aspir� la nemurire. Preten�ie exagerat� chiar pentru un caraghios.
Onorabili delega�i ai Fran�ei, ai Angliei �i ai Rom�niei s-au �ntrunit la Sinaia ca
sa revizuiasc� statutul gurilor Dun�rii �n sensul cerut de drepturile suverane ale
Rom�niei pe am�ndou� malurile.
In via�a popoarelor ca �i �n via�a oamenilor �mprejur�rile sunt tot: ceea ce n-a
putut face un Br�tianu, un Sturdza, un Take lonescu, un Ti-tulescu o face un simplu
Petrescu, �i �nc� un Petrescu-Comnen!
11 august. Ziarele sosite ieri la Breasta public� �Regulamentul" de func�ionare al
Comisariatului Minorit�ilor �i �n acela�i timp extrase din Legea Cultelor, din
Codul de Procedur� Penal�, din Tratatul Minorit�ilor (de la Trianon). Am citit
�Regulamentul" �i din con�inutul lui �i din garnitura de texte ce-1 �nso�esc reiese
clar inten�ia regimului de a aplica minorit�ilor etnice �i religioase un tratament
perfect egal cu al elementului majoritar, adic� rom�nesc �i ortodox. Foarte bine �
de�i ar fi de zis ceva asupra acestei dezgrop�ri a Tratatului Minorit�ilor �i a
totalei nesocotiri a unui principiu esen�ial �n structura moral� a Statului nostru,
�i anume a aceluia c� Statul nostru e un Stat unitar. De team� s� nu se �nt�mple �i
la noi ceva ce se �nt�mpl� �n Cehoslovacia (parc� ar fi cu putin��, �ntr-o situa�ie
at�t de deosebit�), Guvernul rom�nesc �i-a dat poalele peste cap...
M� mir� numai dou� lucruri: cum de s-a �ncredin�at executarea unui asemenea
program, diametral opus programului Guvernului Goga de ilariant� memorie, tocmai
unui om al lui Goga (Silviu Dragomir), �
�i, cum se �mpac� aceste noi directive cu declara�iile ultra-na�ionaliste de p�n�
acum ale Guvernului �i cu persecu�iile minoritarilor continuate �n Barou sub
imboldul escrocului de Micescu (marele protejat al regimului) ca �i cu prigoana
minoritarilor �n toate func�iile publice �i p�n� �i �n societ�ile particularei
�ntre M�ria Sa generalul Gavril� Marinescu �i bietul ministru de Interne Arm�nd
C�linescu au fost ceva frec�turi �n timpul din urm� din cauza inspectorului Botez,
pedepsit de ministru (conflilctul cu prefectul de Arge�, colonel Cameni��). P�n� �n
cele din urm� ministrul a trebuit s� dea �napoi, �i s� ridice suspendarea lui Botez
pe o lun�. Pe acest Botez, M�ria Sa Gavril� �l scap� pentru a doua oar�: i-a mai
cerut odat� capul Cancicov, dar tot �n zadar.
Ieri pe la ora 7 mi-au telefonat de la Pre�edin�ia Consiliului c� s�mb�t� 13, la
orele 13 (ur�t� coinciden��!) sunt poftit la Palat (ca Consilier Regal) s� asist la
promulgarea solemn� a Legii administrative �i la depunerea jur�m�ntului noilor
guvernatori. Dup� porc�ria pe care rni-a f�cut-o Miti�� Constantinescu, cu
Consiliul Economic �i cu �Steaua Rom�n�" � �i dup� aceea pe care a s�v�r�it-o
Arm�nd C�linescu cu Cenzura, f�r� ca Majestatea Sa s� reac�ioneze � nu simt nici o
nevoie s� fac o polite�e regimului. Am r�spuns prin urmare printr-un refuz
categoric �i voi sta la Breasta.
Dup� ce s-au ucis ca c�inii, zile �ntregi, pe grani�a Manciuko-ului, ru�ii �i
japonezii au �ncetat ostilit�ile pe ziua de azi, ora 11 � urm�nd ca o comisie mixt�
ruso-japonez� s� stabileasc� definitiv grani�a. Dar ce conteaz� vie�ile omene�ti pe
grani�ele Chinei!
Imuabilul se mi�c�: e vorba de o reform� a Sacrului colegiu al Cardinalilor! Dup�
noul plan datorat ini�iativei Papei, diferitele na�iuni catolice vor fi
reprezentate �n Sacrul colegiu printr-un num�r de cardinali propor�ionali cu
num�rul credincio�ilor din fiecare �ar�. �n acest mod Papii ale�i nu vor mai fi
numai italieni. De 4 veacuri, to�i Papii ale�i au fost italieni.
14 august. Polonia, care era membr� semipermanent� �n Consiliul Societ�ii
Na�iunilor (adic� trebuia aleas� din 4 �n 4 ani, sau a�a ceva), a informat
Secretariatul General .de la Geneva c� nu va mai candida
80
anul acesta, c�nd se �mpline�te termenul. Comunicatul polonez adaug� c� aceast�
renun�are la un loc �n Consiliu nu �nseamn� o retragere din S.D.N. Pare mai mult c�
Polonia vrea s� for�eze m�na celorlalte Puteri ca s� o proclame membr� de drept.
Pre�edintele Tribunalului Hotin, o serie de profesori �i de func�ionari au fost
sco�i din slujb� pentru abateri grave de la datoriile lor profesionale. Hotelul
Palace (Bulevard, col� cu Brezoianu) a fost �nchis din cauz� de murd�rie. Toate
m�suri bune, �i Guvernul trebuie felicitat. Dar cine va m�tura din Guvern pe Miti��
Constantinescu �i pe Victor lamandi, pentru gre�eli de aceea�i natur�?
Legea administrativ� a fost promulgat�, �i jur�m�ntul guvernatorilor luat � ieri la
Palat �n prezen�a Regelui. Au asistat: Guvernul, Curtea si Consilierii Regali, sau
mai exact, ace�tia din urm� ar fi trebuit s� a-siste c�ci n-a fost prezent dec�t
T�t�rescu, inconsolabilul exoflisit care se tot v�r�... Ce bine am f�cut c� nu m-am
dus! Era s� fiu caraghios �n tov�r�ia lui Gut�.
Ceremonia a fost scurt�. Nu s-au f�cut discursuri. Se vede c� s-a renun�at �n
ultimul moment, c�ci la Radio s-a anun�at vineri seara c� se va difuza tot, �i nu
s-a difuzat nimic... S-au citit decretele, au jurat ba-nabacii, Regele s-a
�ntre�inut c�teva minute cu cei prezen�i �i totul a fost gata.
Printre numiri o surpriz�: Mihai Negruzzi tot a fost numit la Ia�i. Regretabil.
Regele nu s-a l�sat. �i mai regretabil. C�dere care urma s� fie numit ia Ia�i dup�
c�te-mi spusese C�linescu, a fost numit la Gala�i (Dun�rea), iar Simian trecut la
Chi�in�u (Nistru) � alegere dezastruoas�, c�ci Simian e o sec�tur�.
Ottescu a fost numit la Constanta (Mare). Numire excelent� c�ci Ot-�tescu e bun
organizator. Dac� i se vor da parale va face treab� de-a lungul litoralului �i va
pune regul� �n anarhia care domne�te acolo. Celelalte numiri sunt cele �tiute afar�
de Bucovina unde a fost desemnat Alexeanu, t�n�r profesor universitar, princeput �n
legisla�ie administrativ� dar f�r� nici o experien��.
Guvernatorii provinciilor au primit titulatura de �Reziden�i Regali de �inuturi".
Au fost numi�i pe 6 ani.
Secretari generali �n fiecare �inut a fost numit c�te un inspector administrativ.
La Bucure�ti a fost numit Paul Goma, la Craiova Ilie Ga-nescu.
INSEMN�RI ZILNICE, 193S 81
Pe l�ng� altele nu m� pot �mp�ca cu numele provinciilor: Bucegi(!!), Suceava,
Prutul, Some�ul, etc. Nume moarte pe l�ng� Ardeal, Basarabia, Moldova, Bucovina
etc. singure vii. Si apoi ciop�r�irea vechilor �inuturi! Vor fi multe de schimbat
cu vremea � dar bine c� s-a f�cut un pas bun �nainte.
A plouat �i azi-noapte. Vreme scurta, dar ap� mult�. Azi s-a r�corit bine �i bate
v�ntul. Pare c� va mai ploua. Cred c� �n tot cazul s-a terminat cu c�ldurile
caniculare.
S-a dat drumul la exportul porumbului, semn c� �tirile despre recolta nou� nu sunt
prea alarmante. �i la noi, unde credeam c� nu voi face nimic, cred c� vom aduna cam
jum�tate din recolta anului trecut.
T�nase a p�r�sit C�r�bu�ul �i a plecat cu trupa lui la Constantino-pol. M� �ntreb
ce succes va putea avea stupida lui revist�, cu s�r�cia ei de montare �i cu
mediocritatea figura�iei. M-au c�rat �ntr-o sear� acolo �i am fugit dup� primul
act. Poate c� va avea succes la turci, fiindc� nu vor pricepe...
�n tot cazul e interesant c� am ajuns �i noi s� organiz�m turneuri artistice �n
str�in�tate �i cu T�nase...
A murit, la Moscova, de moarte natural� lacob Yurovski, fostul �ef al Cek�i din
Ecaterinsburg, asasinul care a ucis cu m�na lui pe �arul Nicolae �i pe �arevici. Se
vede c� dreptatea lui Dumnezeu nu exist� pentru �mp�ra�i...
�n Apusul Europei se semnaleaz� din nou enervare pe chestiunea spaniol�. Acordul
anglo-italian, semnat de 4 luni nu a putut �nc� fi pus �n aplicare pentru c�
chestiunea prealabil� a retragerii voluntarilor n-a fost rezolvat� �n practic�.
C�ci �n teorie a fost rezolvat� de Comisia de neinterven�ie de la Londra, �n care,
toate Puterile au c�zut de acord. Propunerile Comisiei au fost transmise la
Barcelona �i la Burgos � dar pe c�nd republicanii au r�spuns imediat afirmativ,
na�ionali�tii n-au dat p�n� acum nici un r�spuns, de�i a trecut mai bine de o lun�
de c�nd li s-a �nm�nat propunerea (la 6 iulie). Francezii �i englezii se arat�
foarte enerva�i de aceast� �nt�rziere. La Paris se cere redeschiderea grani�ei
c�tre Spania, care fusese �nchis� �ndat� dup� hot�r�rea de la Londra ca un gest
prevenitor fa�� de aceast� hot�r�re.
Poate c� na�ionali�tii prepar� o lovitur� pe front?
82
15 august. Sf�nta M�ria! V�ntul de ieri a r�corit aerul, e azi o zi splendid� �i
sufletul meu e numai bucurie, c�ci Sf�nta M�ria �mi e anul acesta particular de
scump�...
Radian a fost ieri s� m� vad�. Venea de la Bucure�ti, cu o sum� de havadisuri. Pe
terenul economic nemul�umirea e mare �i toat� lumea �njur� pe domnul Miti��. Mai
sunt �i alte motive de nemul�umire, unele valabile, altele mai pu�in. Radian a
v�zut pe Costic� Angelescu care i-a spus c� foarte bun� e atitudinea mea de a nu
discuta cu Guvernul chestiunea cenzur�rii discu�iilor provocate de Orient�rile
Consiliului Economic � �i de a o rezerva pentru prima �nt�lnire cu Regele.
Angelescu a mai dat lui Radian care mi-a remis-o, o foaie a ziarului Podgoria �n
care textul chiar al Orient�rilor a fost suprimat de Cenzur�. Se vede c� putoarea
(vorbesc de Miti��) e aproape de faliment ca s� se dedea la asemenea excese.
De�i domnul profesor lorga a fost s�mb�t� �n Bucure�ti, domnul profesor lorga n-a
asistat la ceremonia promulg�rii Legii administrative. Domnul profesor lorga e
sup�rat. Domnul profesor lorga a adresat ministrului de Interne urm�toarea
scrisoric�, model de stil, de sintax� �i de... perfidie:
�13 August 1938 Scumpe Domnule
Arm�nd C�linescu,
Te felicit c� �in�nd seam� �i de sfaturi, care din partea mea nu �i-au lipsit �i
mul�umirea de a-�i vedea realizat programul �n ce prive�te reforma administrativ�.
Lipsa mea de la ceremonia de ast�zi nu are acest motiv1. Cel adev�rat se va l�muri
de la sine la vremea sa.
Rug�ndu-te s� transmi�i si unde merge g�ndul meu2, acelea�i felicit�ri, te asigur
de cele mai bune sentimente.
JV. lorga"
Fapt e c� lorga e furios. Cu Propaganda are el ce are. �i-a pus fiu-s�u Mircea g�nd
r�u, adic� g�nd s� pun� m�na pe ea �i pe m�noasele ei fonduri �i asmute pe tat�-s�u
�n acest scop.
1 Care motiv?
2 Care g�nd? S� nu fie un g�nd ce cu greu s-ar putea t�lm�ci?
Dar dup� c�te mi-a raportat Radian din conversa�iile sale de la Bucure�ti, �i Vaida
e furios, �i T�t�rescu e sup�rat, �i e sup�rat �i doctorul Angelescu. Dar cine nu e
sup�rat? Eu n-a� fi, dac� m-ar l�sa �n pace...
Norocul:
Un avion al liniei Praga-Paris s-a pr�bu�it �n P�durea Neagr�, cu 17 persoane.
Chelneri�a a fost proiectat� �n momentul ateriz�rii �ntr-un pom �i a c�zut de la 5
metri �n�l�ime sc�p�nd cu o mica ran� la picior. Celelalte 16 persoane au fost
carbonizate. A�a cheln�ri��, mai rar!
17 august. Gut� T�t�rescu, cu nevasta �i cu fata, au venit s� dejuneze la Breasta.
T�t�rescu m-a pus dup� dejun �n curent cu ce a g�sit la Bucure�ti, unde singur
dintre Consilierii Regali, a asistat s�mb�t� 13 la promulgarea Legii administrative
�i la depunerea jur�m�ntului Reziden�ilor Regali.
Absen�a lui lorga a fost motivata, �n afar� de alte 1111 motive de nemul�umire, de
faptul c� n-a fost consultat pentru numirea Reziden�ilor Regali. Probabil c� voia
s� plaseze pe generalul Schina, care de altminteri ar fi f�cut poate mai bun�
figur� ca Papp sau ca Hanzu.
Regele a fost vexat de faptul c� a�a de pu�ini Consilieri Regali � adic� unul
singur � au asistat la ceremonie (poate c� T�t�rescu spune a�a ca s� pun� �n
valoare prezen�a sa) �i c� acest fapt, pe l�ng� altele 1-ar fi hot�r�t s� schimbe
programul serb�rii care comporta la �nceput trei cuv�nt�ri, din partea ministrului
de Interne, din a Patriarhului cu obi�nuita blagoslovire �i din a Regelui. Alte
motive de schimbare a programului ar fi c� Regele e cam sup�rat pe C�linescu intrat
�n lupt� cu Ga-briel Marinescu pe chestiunea Siguran�ei, ast�zi �ncadrat� de
oamenii prefectului de poli�ie, pe care Ministrul de Interne vrea s�-1 �nlocuiasc�
� �i �n al doilea r�nd c� �i d� seama (cam t�rziu) c� legea �i numirile, astfel cum
au fost f�cute, ar putea da destul de mari decep�ii � a�a �nc�t Suveranul a
preferat s�-�i ia c�t mai pu�ine r�spunderi personale.
Ce se petrece �n poli�ii �i la Siguran��, spunea T�t�rescu, e inadmisibil. Puse sub
controlul �i comanda Jandarmeriei, Poli�ia �i Siguran�a au fost de fapt paralizate.
Poli�ia �i Siguran�a Statului pot fi asigurate de c�tre Jandarmerie � e un sistem.
S� �ncredin�ezi �ns� Siguran�a Statului Poli�iei civile dar sub ordinele
Jandarmeriei, nu e admisibil, �n lupta care s-a deschis �ntre Gavril� Marinescu,
protagonistul Poli�iei �i Siguran�ei �i Arm�nd C�linescu autorul subordon�rii
acestora comandamentelor de Jandarmerie se pare, cum era de a�teptat, c� Regele va
84
lua partea lui Gavril�. P�n� una alta, Siguran�a s-a pus �n grev�, adic� nu mai
face nimic.
Cu Legea administrativ�, T�t�rescu crede a �ti c� Regele �ncepe s�-�i dea seama c�
adev�rata formul� era descentralizarea Ministerului pe regiuni, iar nu
centralizarea jude�elor la regiune, adic� exact formula mea din 1921 �i 1932. D.d.
Paul Negulescu �i C�linescu, care au urm�rit mai mult un succes de amor propriu
c�ut�nd o formul� personal�, dec�t binele ob�tesc, au r�sturnat formula mea, �i
Regele s-a l�sat ademenit. Acum �i d� seama c� chestiunea e mai complicat� dec�t
credea, �n ce prive�te numirile �nsu�i Majestatea Sa p�rea impresionat� de aspectul
de decrepitudine a unora din noii numi�i (Martha, Gane, Papp...)
Din ce a auzit din anturajul Regelui, c�ci cu Regele n-a vorbit dec�t c�teva
minute, T�t�rescu crede a �ti:
1) C� Regele e �n plin� stare de euforie �i consider� c� toate merg bine � ceea ce
dovede�te, o spune �i T�t�rescu, c� e prost informat.
2) C� nu se g�nde�te s� schimbe actualul Guvern. In aceast� privin�� Regele a
schimbat chiar c�teva vorbe cu T�t�rescu �ntreb�ndu-1 dac� e �i el de p�rere c�
Guvernul trebuie schimbat. T�t�rescu ar fi r�spuns: �Sire, pentru a V� da p�rerea
mea ar trebui s� �tiu cu cine vre�i s�-1 �nlocui�i!" � r�spuns la care Regele ar fi
replicat: �Pentru c�tva timp, nu m� g�ndesc la �nlocuirea lui!"
T�t�rescu mi-a repetat �i de data asta c�, el T�t�rescu nu vrea Guvernul, c� are
nevoie s� se refac� un an, doi, trei � c� e convins c� Regele vrea s� se organizeze
partide �n �ar�, dar mai t�rziu, �i c� d�nsul �i liberalii lui a�teapt� cu r�bdare
s� le revin� timpul. Dar c� cel care cere �imperiu" cu violen�� i ner�bdare e
Vaida, care afirm� c� numai el ar putea s� o sf�r�easc� cu Maniu. C�ci Maniu devine
amenin��tor, �i �n tot cazul plicticos, �n ultimele �edin�e pe care le-a �inut cu
�prietenii" s�i la Sovata s-a decis redactarea unui �Memorandum" respectuos care va
fi remis Majest�ii Sale la �nceputul lui septembrie, �n acest memorandum se vor
aminti Regelui condi�iile alipirii Transilvaniei, de la Alba lulia (democra�ia,
reprezentarea parlamentar�, sufragiul universal!) si se va cere Suveranului s�
reintre �n cadrul angajamentelor luate (?). Memorandumul va fi foarte respectuos,
dar va cere un r�spuns pentru care se va fixa ca termen ziua de l Decembrie, a 20-a
aniversare a Unirii Ardealului cu Patria Mam�. Dac� p�n� la acea dat� Regele nu va
fi dat un r�spuns satisf�c�tor, domnii doctori din jurul domnului Maniu �i d-sa �n
persoan� vor celebra aniversarea aparte, cu g�nduri �ntristate �i vor �ncepe o
serie de manifest�ri protestatare... Te pomene�ti c� amenin��rile lui Maniu prind
�i c� Regele cheam� pe Vaida ca pe un Sf. Mi-
�NSEMN�RI ZILNICE, i9ss 85
hai, ca s� r�pun� Balaurul! T�t�rescu povestea �i nu-mi venea a crede. Am spus lui
Gut�: �Eu unul n-am nimic �mpotriva lui Vaida, cu dou� condi�ii: s� nu bage nici un
vaidist �n Guvern �i s�-�i lase z�p�ceala acas�!"
Ce noroc c� nu sunt �i eu candidat la Guvern! Mul�umesc lui Dumnezeu c� m-a p�zit
de a�a ceva.
Despre situa�ia economic�, T�t�rescu mi-a vorbit �n termeni foarte negri. Nu se
face nici o tranzac�ie. Pentru moment �ncas�rile indirectelor merg, pe baza
�ncheierilor comerciale mai vechi, dar ce va fi peste c�teva luni c�nd se va
repercuta neantul afacerilor de azi? P�n� �i Mi-ti�� Constantinescu i-a p�rut
foarte �ngrijorat �i ab�tut. A avut impresia c� idiotul bate �n retragere, cu
intransigen�a lui valutar�!
��n Guvern" � �i cu asta a terminat T�t�rescu informa�iile sale � �se m�n�nc� unii
pe al�ii si se �nvinuiesc reciproc. Un lucru este cert: nu exist� nici �n embrion
acea coordonare a eforturilor pe care a ur-m�rit-o Regele".
P�cat c� se pierd at�tea posibilit�i de a se face ce trebuie!
Alarm� �n toat� presa democratic�: Germania a mobilizat un milion de oameni �n scop
de manevre! Mai �nt�i o fi? �i apoi manevre nu �nseamn� �nc� r�zboi. E probabil o
presiune moral� pe care Hitler o �ncearc� asupra Guvernului din Praga.
18 august. Aneta Vorvoreanu, v�duva lui Gogule�, �mi poveste�te c� �n fruntea
coopera�iei la Corabia a fost numit un anume Aspr� cunoscut �n tot Romana�iul ca
potlogar. Aspr� s-a gr�bit s� ia ca ajutor, �i s� trimit� la Constan�a pentru
recep�ionarea gr�nelor cump�rate �n jude�, pe un bandit din Rus�ne�ti (mo�ia
Anetei), bandit pe care cu opt zile �nainte �l c�utau jandarmii ca s�-1 aresteze...
Regim de asanare administrativ�, nu e vorb�! Cum putea s� fie altfel sub zodia lui
Miti�� Constantinescu?
Guvernul Nigrin, din Barcelona, a demisionat, apoi s-a m�rginit la o remaniere.
Fapt divers de importan�� local�, care dovede�te totu�i �c� nu merge".
Abatele Hlinka, �eful populist slovac, adic� al slovacilor autono-mi�ti din
Cehoslovacia, a murit dup� o lung� boal�, �n stare de boal� acut� si-a l�sat
�ntreaga lui �ar�, la c�p�t�iul c�reia doctorul Runcimann caut� �i nu g�se�te
paleative.
86
Presa italian� comenteaz� pe larg m�surile luate de Guvernul nostru cu privire la
minorit�i (crearea Comisariatului general �i Statutul s�u de func�ionare), laud�
ini�iativa luat� f�r� s� fim sili�i de nimeni �i ne d� �n exemplu altor ��ri. Din
partea unui Stat na�ionalist totalitar, asemenea laude sunt cel pu�in ciudate. S�
fi f�cut progrese Direc�ia General� a Propagandei noastre, sau dl Miti��
minoritarul pe veci s�-i fi pus lirete la dispozi�ie?
Din tot ce se scrie reiese c� manevrele germane au fost mai mult un exerci�iu de
mobilizare general�, dec�t adev�rate manevre. Exerci�iu f�c�nd parte din politica
de intimidare scump� lui Hitler. De data asta pare s� fi dat gre� �ns�, fiindc� a
provocat imediata replic� de solidarizare a Statelor Unite cu democra�iile apusene.
Secretarul de Stat Huli, �n discursul s�u a fost foarte categoric...
�n aceea�i ordine de idei, a politicii de intimidare trebuie �ncadrat� �i crearea a
8 legiuni de germani sude�i organizate pe teritoriul german, dup� modelul celor
austriece care au func�ionat at�ia ani tot pe acest teritoriu.
Legiunile sudete au fost puse sub comanda unui anumit Krebs, nume simbolic pentru o
eventual� dare �napoi...
La Berlin a sosit generalul Vuillemin, �eful de Stat Major al Avia�iei franceze si
a fost primit de Stat-Majorul german al Aerului cu mult� polite�e, chiar cu
c�ldur�. Vuillemin a depus o coroan� la morm�ntul soldatului necunoscut, iar presa
german� scrie asupra lui �i asupra vizitei sale, articole elogioase.
Filip, sosit de la Bucure�ti, a v�zut pe Osiceanu, �napoiat de c�teva zile din
str�in�tate. Acesta i-a spus c� descinderea de la �Steaua Rom�n�" a fost provocat�
de un denun� al lui Valjean care e ap�r�torul lui Gross. Gross pretinde c� ar fi
operat �i pentru �Steaua Rom�n�"... Osiceanu �ns� afirm� c� Steaua n-are nimic s�-
�i repro�eze �n opera�iile ei. Dea Dumnezeu s� fie a�a. Hot�r�rea mea de a nu
interveni p�n� nu se va fi terminat ancheta judiciar� e mai justificat� dec�t
oric�nd. Nu pot eu lua partea celor care au c�lcat legea, dac� s-ar g�si dintre
ace�tia.
Delega�ii sude�ilor au declinat propunerile Guvernului cehoslovac, socotindu-le
insuficiente. Runcimann d� din col� �n col�. Problema se complic� din ce �n ce,
situa�ia �n Cehoslovacia devine tot mai precar�. R�m�n totu�i convins c� la r�zboi
nu se va ajunge.
20 august. Tot acela�i c�ntec: Nem�ii cer �n Cehoslovacia egalitate de drepturi
pentru minoritarii lor, iar �n Austria cur�� toate institu�iile �de elementele
neomogene fa�� de crezul na�ional-socialist". Lumea nu se schimb�.
Amicul Roosevelt a mai tras un discurs senza�ional cu prilejul inaugur�rii unui pod
care une�te Canada cu Statele Unite. Senza�ional, fiindc� pentru prima dat� �ntinde
aplicarea teoriei lui Monroe �i asupra dominionului britanic din Nordul Americii �i
fiindc� confirm� declara�iile lui Huli privitoare la o eventual� cooperare a
Statelor Unite cu Anglia �i cu Fran�a �n cazul tulbur�rii p�cii de c�tre Statele
totalitare, �n Anglia, prima parte a discursului a fost �nghi�it� de hat�rul celei
de a doua. �n Italia, discursul a impresionat, �i presa italian�, recunosc�nd
importan�a lui, afirm� c� Italia �i Germania sunt cele mai pacifice State din lume.
Reziden�ii Regali sunt pretutindeni �nsc�una�i cu alai. Patriarhul �n persoan�,
�nso�it de Arm�nd C�linescu, procedeaz� la instalarea lor. Discursuri, banchete,
preasl�virea Regelui � tot dichisul. S-a �nceput cu cele 3 provincii din Ardeal �
s�pt�m�na asta vine si r�ndul Olteniei.
22 august. Ieri am fost la dejun la T�t�rescu, la Poiana. O cul� ref�cut� cu gust,
mobilat� simplu cu vechi scoar�e rom�ne�ti si cu mobile f�r� preten�ie dar �n
stilul potrivit cu zidurile; al�turi o cas� de lemn cu un cerdac �i trei od�i � �i
acestea �n stil vechi rom�nesc, cu profun-ziune de scoar�e �i icoane, �n jur o
bucat� de gr�din� �nflorit�. De sus, din pridvor, o vedere �ntins� p�n� la mun�i
care se z�resc �n dep�rtare. Mi se vorbise de milioane cheltuite, de �palat", de un
lux obraznic. C�t� exagerare �i c�t� clevetire �i �n lumea noastr�! Instala�ia lui
T�t�rescu la Poiana, e modest�, pentru posturile pe care le-a ocupat, pentru averea
pe care a mo�tenit-o nevast�-sa �i pentru banii care a putut s�-i agoniseasc�.
La mas� erau �i G.N. Cantacuzino arhitectul, prietenul lui George Br�tianu, trecut
acum pare-se la T�t�rescu �i o doamn� Milita Petra�cu, sculptori�� i pictori��,
dup� c�te mi s-au spus, �mpreun� cu so�ul ei, un fel de istovit care func�ioneaz�
la Radio �i e fiul defunctului general Petra�cu, fostul �ef de Stat Major al lui
tat�-meu, la Corpul I. D-na Milita e autoarea monumentului Ecaterinei Teodoroiu,
din T�rgu Jiu �i a
88
altor obiecte de art� f�r� importan��. T�t�re�tii, care �se ambaleaz� u-�or" fac
mare caz de d�nsa.
Mai a venit acolo �i un ��ran chiabur, Albulescu, de la Runc �i mai veniser� la
T�t�rescu �i al�ii, �n zilele precedente. Atmosfera nu e bun�, se stric� pe zi ce
trece. Gorjenii au o exprimare foarte plastic� ca s� defineasc� regimul; ei zic:
�De c�nd se f�cur� ai dracului"! Cine? To�i �i nimeni! Fapt e c� prea s-au pus
coloneii cu mili�ia pe d�n�ii, �i s-au pus proste�te, adic� f�r� mare folos ob�tesc
�n compensa�ia eforturilor cerute. Ieri pe tot drumul, de la Breasta la Poiana
oamenii erau pretutindeni sco�i la s�patul �an�urilor �oselei, de�i era duminic�. E
o gre�eal� s� sco�i oamenii la munc� duminica �i e alt� gre�eal� s� sapi �an�uri cu
ei. Mania �an�urilor e o manie rom�neasc�. Numai la noi �i �nchipuie oamenii c�
dac� au s�pat dou� �an�uri au f�cut sau au reparat un drum!
��ranii nu v�d nici un folos de pe urma muncii lor. E ca �i cu ofensiva sanitar�:
se cheltuiesc milioane ca s� se fac� latrine �n toate cur�ile, dar nimeni nu �nva��
lumea s� se cace �n ele. Trenuri sanitare se opresc prin g�ri, jandarmii adun�
�iganii din vecin�tate �i li se d� la fiecare c�te o baie � dup� care sc�ldatul se
�ntoarce la murd�ria lui! Rapoarte, plictiseal�, pis�logeal� �i rezultatul nul!
Dar nu at�t asta �ndep�rteaz� poporul de regim. Poporul a primit noul regim cu
bucurie �i �ncredere, �n n�dejdea c� li se va u�ura soarta, c� at�ia bani care
intrau �n buzunarele co�carilor �i politicienilor vor r�m�ne �n ale lui. �n loc de
u�urare a dat de �ngreunare; birurile s-au �nmul�it, execut�rile fiscale �i
execut�rile creditorilor s-au �nte�it. Lumea nu e mul�umit� �i nemul�umirea cre�te
din ce �n ce... Politica nu se poate face numai cu ucenici, cu pro�ti, cu oameni de
rea credin��. . .
De la T�t�rescu m-am �napoiat la Breasta prin Horezu, M�ld�re�ti, B�beni, Dr�g�ani.
Nu mai fusesem la M�ld�re�ti dinainte de r�zboi �i uitasem am�nuntele locului. Ca
priveli�te e un col� minunat, mult mai frumos ca Poiana lui T�t�rescu, c�ci e
aproape de mun�i. �i localitatea �ns�i, �mp�durit�, cu vilele ei (c�teva frumoase,
�n afar� de culele Duca �i Greceanu) e vesel� �i d� impresia unui col� din Tirol.
Nadia Duca a aranjat �i d�nsa cu mult gust cula �i casa din fa�a ei, precum �i
curtea �i gr�dina. E frumos, frumos!
�i Horezu (t�rgul) a f�cut mari progrese de c�nd n-am mai fost acolo. S-au
construit enorm de multe vile, s-au cur�it �i pavat str�zile. Horezu a devenit o
adev�rat� sta�iune climateric� �i oficiul de turism ar trebui s� cl�deasc� acolo un
hotel.
�oselele sunt excelente, �n Gorj ca �i �n V�lcea, dar mai ales �n V�lcea. Pr�fuite
�ns�, c�ci n-a plouat nici acolo de mult.
Conferin�a de la Sinaia a ajuns la sf�r�itul lucr�rilor ei �i la o �ncheiere
satisf�c�toare pentru noi, c�ci ne-a redat �ntreaga suveranitate asupra gurilor
Dun�rii. Comisia European�, c�reia nu s-au l�sat dec�t c�teva atribu�ii de form�, a
fost totu�i conservat�. M� �ntreb pentru ce? Probabil ca s� nu cear� �i Germania
dizolvarea Comisiei Riveranilor, sau mai bine zis s� nu persiste �n cererea ei,
c�ci de cerut a cerut-o.
Rezultatele de la Sinaia pot fi considerate ca satisf�c�toare, �n cur�nd vor
dispare �i ultimele urme ale Comisiei. Probabil c� odat� cu Con�escu!
�n Palestina mi�carea revolu�ionar� a arabilor face progrese nea�teptate �i va da
de furc� englezilor. Arabii au cucerit ora�ul Hebron �i au m�cel�rit pe evrei. La
Nurchem au pus m�na pe pu�c�rie �i au dat drumul tuturor de�inu�ilor!
Ziarele public� pe numeroase coloane noua lege a organiz�rii Magistraturii. Prea
multe legi. Legi peste legi! Lumea se �ntreab� pentru ce s-a schimbat regimul
parlamentar. Se fabric� legile cu aceea�i u�urin�� ca sub acesta �i se aplic� mai
r�u. Au �nceput oamenii s� spun�: �parc� mai bine era �nainte!" Ceea ce e un semn
de mare dezn�dejde!
23 august. Conferin�a trimestrial� a Micii �n�elegeri, la Bled (Iugoslavia) cade
cam r�u, cu toate cele ce se petrec �n Cehoslovacia... O nou� ocazie pentru
afirmarea solidarit�ii etc. etc. (�ablonul cunoscut, pe care nimeni nu-1 mai ia �n
serios). Pentru gogo�ile ce se vor debita la Bled amicul Comnen (Petrescu) e un
farsor bine�n�eles. Jurnalele noastre anun�� pompos �a 14 �ntrunire a Presei Micii
Antante". Vai de ea!
Sic tranzit:
Ziarele de azi-diminea�� anun�� des�rcinarea d-lui Dim�ncescu din toate atribu�iile
ce i se dase prin �naltul Decret nr. ... �i �ncadrarea sa din nou �n corpul
consilierilor de Pres� de pe l�ng� Ministerul de Externe, ��n locul vacant"
(presupus al iui Boncescu, la Washington?). Informa�ia nu e �nso�it� de nici un
comentariu. Va s� zic� 1-a m�ncat Titeanu pe Dim�ncescu. Dar pe Titeanu cine-1 va
m�nca?
�n Austria s-a promulgat o lege pentru judecarea mini�trilor federali �care au
activat �mpotriva intereselor poporului" (!!!) � a�a �nc�t Sus-chnigg �i colegii
s�i vor putea �n fine fi da�i �n judecat� �i condamna�i la pierderea cet�eniei
(avem �i noi imitatorii no�tri �et non des moin-dres!") �i la confiscarea eventual�
a averii. Ce sinistr� fars�!
Ramadier �i Frossard, mini�trii sociali�ti independen�i �n Cabinetul Daladier au
dat demisia din cauza judec�ii severe pe care primul mi-
90
nistru �i-a permis-o asupra unor legi de o demagogie prea pronun�at�, ca de pild�
celor 40 de ore de munc�. Mini�trii demisiona�i vor fi �nlocui�i prin De Monzie �i
altul. Dar ce se face Frontul popular, ideologia �i voturile lui?
Dup� aproape dou� luni Franco a r�spuns propunerilor de la Londra. Prime�te
retragerea voluntarilor �n condi�iile cerute, dar cere la r�ndul s�u recunoa�terea
prealabil� de beligerant pentru Spania na�ionalist� ca �i pentru ce bol�evic�. La
Londra �se examineaz�" r�spunsul generalului.
Horthy cu dama au sosit �n Germania �i boteaz� vase de r�zboi la Kiel. Primirea n-a
fost excesiv de glorioas�. La Paris �i Londra sunt totu�i temeri de o �nfeudare a
Ungariei fa�� de Germania. Mai ales dac� cele dou� mari Puteri democratice vor
continua s� nu fac� nimic �n favoarea Statelor Dun�rene...
24 august. Citesc comunicatul de la Bled. �Le morceau de resis-tance" este un
�nceput de �n�elegere �ntre Ungaria �i ��rile Micii �n�elegeri. Mare bucurie c�
Ungaria a tratat cu �Mica �n�elegere" �i nu cu fiecare �ar� �n parte: exist� sau
mai exact, mai exist� prin urmare Mica �n�elegere... Acord de principii din care
v�d ce c�tig� Ungaria (libertatea de �narmare, pe care �i-o luase deja de
altminteri, dar care se vede �n fine confirmat�}, dar nu v�d ce c�tig� ceilal�i...
Apoi o m�rturisire a neputin�ei Genevei...
�n fine, bine cunoscuta soliditate �i solidaritate a �n�elegerii...
Solidaritatea este �ns� imediat compromis� prin faptul c� s-a hot�r�t crearea de
Ambasade �ntre Rom�nia �i Iugoslavia, dar Cehoslovacia a fost l�sat� la o parte. Ar
fi fost �i comic, �n starea �n care se afl� s� mai creeze �i Ambasade...
Comunicatul ar vrea s� fie senza�ional de dragul lui Krofta (ptiu!) � dar nu
parvine.
Demisia celor doi mini�trii sociali�ti francezi a fost provocat� prin declara�ia
categoric� a lui Daladier c� va suprima s�pt�m�na de 40 de ore. �II y va de la
defense de la France" ar fi declarat primul ministru francez. Bine, dar ce va zice
Juhaux?
Din �nchisoarea militar� de la Jilava au evadat cei doi asasini ai bancherului
Goldschl�ger. Pare de necrezut, dar s-a �nt�mplat.
2 august. Smintit� Constantinescu nu mai c�nt� din trompet�. A amu�it.
Valorificarea gr�ului e un adev�rat faliment. Nu se vinde nimic, pe nici un pre� �i
agricultorii sunt dispera�i. Cooperativele n-au parale �i cump�r� cu t�r�ita, cu
1/2 de vagon, �i sub 4 000 lei. Nu se vinde dec�t la tob� de agen�ii percep�iei,
teroriza�i �i ei cu destituirea, dac� nu �ncaseaz�. Bine c� e Cenzura, c�ci ce ar
auzi Guvernul... I-ar trece pofta de petrecere cu instalarea �Reziden�ilor Regali!"
C� n-a reu�it Smintit� nu e at�t vina lui, c�ci problema era �i este grea. Vina lui
e c� a trompetat izb�nda, �nainte de a fi c�tigat-o �i a-cum s-a f�cut de ru�ine.
Regulamentul Consiliului Superior Economic (�l uitasem!) a ap�rut la Monitorul
Oficial. Se vede c� 1-a re�inut p�n� acum dobitocul din fruntea Ministerului
Economiei Na�ionale, dar c� p�n� �n cele din urm� n-a avut �ncotro �i a trebuit s�-
i dea drumul. Nu v�d momentul s� m� scap de beleaua pe care mi-am luate-o �n
spinare...
Antoine Bibesco �i so�ia sa Elisabeth au venit s� dejuneze azi la Breasta. S-au
anun�at pentru ora l �i au venit la ora 2... Agreabil. M-au obosit, vorbesc
�ntruna, mai ales d�nsa �i e teribil de preten�ioasa, f�r� s� aib� pentru ce. Am
aflat de la ei ca Elisa Boxshall, fata lui Barbu �tirbei divor�eaz� ca s� ia pe
Alexandru Cre�eanu, v�ru-s�u. De ce nu s-or fi g�ndit mai �nainte, �nainte de a se
c�s�tori fiecare cu altul �i cu alta?
26 august. Dup� o �tire publicat� �n Universul, Grigore Filipescu a murit la
Geneva. Era deja din martie, c�nd am fost s�-1 v�d, un om mort. Moare cam la v�rsta
lui tat�-s�u, pe care s-ar p�rea c� a vrut s�-1 imite p�n� �n ultima clip�.
Grigore Filipescu nu poate fi �inut r�spunz�tor nici de jum�tate din n�zb�tiile �i
din lichelismele pe care le-a s�v�r�it �n via�a lui: de vin� a fost sifilisul,
teribil, pe care 1-a mo�tenit de la �at�-s�u, �i care-1 r�pune ast�zi �n floarea
v�rstei.
Eu i-am iertat de mult toate porc�riile pe care le-a scris �mpotriva mea ca �i
toate intrigile pe care le-a �esut �mpotriva politicii mele... Fi-e-i ��r�na
u�oar�!
T�r�boi mare la Paris �n jurul s�pt�m�nii de 40 de ore �i a declara�iilor lui
Daladier. Ziarele nici nu se mai ocup� de altceva. Radicalii s-au solidarizat cu
primul ministru � sociali�tii din contr�, adopt� o atitudine ostil�. O criz� de
Guvern nu e exclus�.
92
La Londra, Europa Central� (inclusiv Cehoslovacia) e la ordinea zilei: prin urmare
nu se va face nimic!
28 august. �ederea mea la Breasta a fost scurt� anul acesta: abia 3 s�pt�m�ni. Mi-a
m�ncat Consiliul Economic tot iulie, bat�-1 focul! Alalt�ieri seara, vineri, m-am
�napoiat la Bucure�ti.
Ieri am fost la Curtea de Arge�, parastasul de 40 de zile pentru Regina M�ria. Au
participat: Regele, Consilierii Regali (Vaitoianu, Tat�-rescu �i cu mine), Guvernul
�i Curtea (partea masculin�). Zi cald�, nepl�cut�.
La dus am avut o lung� conversa�ie cu Patriarhul; i-am expus chestiunea cu
Consiliul Economic �i cu dl Miti��, nu de altceva dec�t ca s�-mi fac formele, s� nu
se zic� dup� ce voi tr�nti u�ile, c� n-am pus �i �eful Guvernului �n curent, �n
prealabil, c�ci poate ar fi �mp�cat lucrurile. �eful Guvernului (!!) mi s-a ar�tat
un deplorabil �ef de Guvern, ceea ce �tiam deja. A�a spre pild�, alalt�ieri s-a
parafat contractul de v�nzare a 40 000 de vagoane �n Anglia (contract asupra c�ruia
revin numaidec�t) �i primul ministru habar n-avea!
�n conversa�ia avut�, Patriarhul, dac� nu s-a prea ar�tat �n curent cu ce se
�nt�mpl�, a m�rturisit c� e plictisit p�n� peste cap de n�zb�tiile d-lor Miti��
Constantinescu �i Victor lamandi �i �n conflictul meu cu dobitocul s-a declarat de
perfect acord cu mine. �La belle jambe...", vorba francezului...
La �napoiere, conversa�ie general� �n vagonul restaurant, cu to�i membrii
Guvernului inclusiv Patriarhul. Penibil�, ca nivel. Un Guvern de copii, de oameni
f�r� maturitate �i f�r� miez � aproape to�i. De la Arm�nd C�linescu.am aflat c�
Mi�carea Legionar� a �nceput iar. Prin foarte multe locuri se �mpart bile�ele
p�trate cu urm�toarele stihuri:
�Ascult� numai trei cuvinte:
Garda merge �nainte!"
O nou� prigoan� �mpotriva gardi�tilor va �ncepe; C�linescu m-a l�sat s� �n�eleg c�
vor pieri mul�i din cei afla�i �n pu�c�rie sau �n domiciliu for�at. In faza �n care
stau lucrurile � lupt� pe via�� i pe moarte � trebuie s� ne a�tept�m la toate...
Tot C�linescu mi-a spus c� toat� banda de la Ploie�ti (Sfetescu & Co.) va fi dat�
�n judecat� imediat (p�n� acum nu s-a f�cut dec�t anchet� �i G�nescu care a
anchetat �mi povestea c� procurorul �i judec�torul care s-au ocupat cu afacerea au
fost �nlocui�i... ca s� priceap� cei
noi!) � c� peste o zi, dou�, se va da �n vileag �i urm�rirea lui Lobon-�iu, ruda
lui Vaier Pop �i omul prin care fostul ministru al Industriei �i-a f�cut toate
potlog�riile. S� vedem ca s� credem.
La cafea, Arm�nd C�linescu, ca s� pun� o not� de veselie �n aleasa societate (de�i
nu se sim�ea nevoie, c� doar veneam de la un parastas!) a povestit dou� istorioare.
Una mai anost�: dup� ce s-a �ntors de la Cluj (unde a instalat pe Hanzu ca
Rezident) a primit o scrisoare de la so�ia preotului Babe�, din Oradea, din mun�ii
Bihorului � scrisoare prin care doamna preoteas� �i spunea c� 1-a auzit vorbind la
Cluj si c� de e-mo�ie �i s-a rupt ceva �n�untru" (!), c� �i ea era n�scut�
C�linescu, �i c� a avut un v�r, Arm�nd, care a disp�rut la v�rsta de 12 ani, de
mult �i � �n fine � c� ar fi fericit� s� afle daca nu cumva v�rul disp�rut la 12
ani, nu era �ns�i Excelen�a Sa, dl ministru de Interne. Aci 1-am �ntrerupt:
� �Bine, domnule, de la 12 ani ai �nceput s� fugi"? R�sete!
A doua istorioar� e mai nostim�. Dl Arm�nd merg�nd s� petreac� un weekend la Mamaia
(unde se afl� d-na C�linescu), Siguran�a a trimis la Constan�a un ordin, cam �n
termenii urm�tori: �Ve�i delega la Mamaia pe cei mai buni agen�i ai dvs., si �i
ve�i �mbr�ca cu elegan�� si �n costumele (!) celorlal�i vizitatori ai plajei.
Agen�ii vor sta �n jurul d-lui ministru, la 5-8 metri, iar c�nd dl ministru va
intra �n mare, vor s�ri �i agen�ii dup� d�nsul �i �not�nd �n ronduri �n jurul
Excelen�ei Sale, vor inspecta si pe sub ap�, ca s� nu se apropie un �not�tor
anonimi
� �Recunosc stilul lui Titeanu, el a redactat ordinul!" � a spus cineva...
A fost un �seau pe el", �i Titeanu era s� dispar� sub buc�ile de p�ine, sub
�ervetele, p�n� �i sub merele ce mai to�i �i aruncau �n cap! Guvern de dictatur�!
Ceea ce C�linescu nu mi-a spus, dar mi-au spus-o al�ii, e c� a alergat cu telefonul
dup� Vaida, ca s�-1 pofteasc� la �nvestitura generalului Hanzu. Vaida a pus s� se
r�spund� c� nu era acas�. C�linescu s-a dus a-tunci la Vaida �n persoan�, dar
fostul s�u �ef nu 1-a primit. Vaida e furios, �i �s-a declarat" la mai mul�i ca
adversar hot�r�t al regimului. Pretextul e Legea administrativ� �i sunt numirile
Reziden�ilor. Adev�ratul motiv e c� vrea Guvernul, �i Regele nu vrea s� i-1 dea, �i
nici nu poate, c�ci ar fi s�-�i lichideze tot planul pe care de bine de r�u �l
execut�. Vaida �i mai ales vaidi�tii au �nceput �antajul: ori ne da�i puterea, ori
ne �n�elegem cu Maniu. N-am impresia c� Regele s� fie dispus s� cedeze. Ar fi s� se
decapiteze.
94
Furio�i sunt �i lorga �i dr Angelescu. Acesta din urm� consider� debloc�rile de la
Instruc�ie �i suprim�rile de �coli ca o distrugere a operei sale �colare (nu zice
c� e o �ncercare de reparare a prostiilor pe care le-a s�v�r�it!), cu at�t mai mult
c� e amenin�at el �nsu�i cu punerea �n retragere, av�nd peste 65 de ani! Are chiar
69 �i se zbate ca s� mai fie �inut un an (p�n� la 70, ca membru al Academiei, dar e
numai membru de o-noare!). De necaz, a plecat �n str�in�tate.
�n str�in�tate a plecat �i lorga. Sup�rarea lui e multipl�. Dar ce 1-a nec�jit mai
mult e ca n-a fost consultat pentru reformele �i t�ierile din �nv��m�nt. L-a
sup�rat �i faptul c� n-a fost numit �Rezident" la Chi�i-n�u Munteanu R�mnic
(C�cat!), c�ci pe el �l ceruse, nu pe generalul Schina, cum crezusem eu. C�cat a
fost c�ndva profesor suplinitor la Chi-�in�u, �i e � pretinde dl profesor � de pe
urma acestei �mprejur�ri, un bun cunosc�tor alBasarabieilll
La plecare, 1-a dus pe lorga la gar�, ca de obicei ministrul de Interne, �i i-a
remis cecul �mp�ciuitor... C�t� vreme are s� ne mai piseze a-cest cer�etor al
culturii na�ionale? �nainte de a pleca paranoicul Fute-V�nt a primit pe Lansburry,
un deputat laburist care a venit s� cunoasc� Rom�nia �i a vizitat pe toat� lumea.
Se pare c� acest Lansburry1 e un admirator al lui Hitler, de�i laburist, �i c� ar
fi m�rturisit lui lorga aceast� admira�ie.
� E un nebun, a �ntrerupt lorga.
� Nu e nebun, a f�cut lucruri mari pentru nem�i...
� E un nebun!
Lansburry, ne�tiind ca interlocutorul s�u pricepe engleze�te, s-a uitat lung la
secretarul s�u �i i-a spus �n limba lor matern�:
� Mi se pare c� nebun e �sta!
lorga a priceput �i a �nnebunit de-a binelea. A urmat o scen� de vicleim si
englezul a sc�pat cu fuga...
Se zice c� Regina a l�sat 220 milioane numerar, din care 60% Prin�esei Ileana.
Testamentul a fost �ns� dosit �i nu s-a publicat dec�t �n copie partea cunoscut�.
Se mai spune c� tot testamentul e p�truns de un nemaipomenit spirit de calicie;
astfel o poli�� de 2 000 de lei semnat� de Irina Procopiu �i alta de 5 000 de lei a
lui Zwidenek, sunt trecute la activ, iar nici zece lei n-au fost l�sa�i pentru un
scop de binefacere. Sumele care au fost publicate cu o atare destina�ie ar fi fost
date de copii, �i trecute de d�n�ii �n testament, de ru�ine. O fi a�a?
�. > ] Eu nu 1-am v�zut: eram la Breasta.
Una bun� mi-a spus-o T�t�rescu pe drum spre Curtea de Arge�. Un ��ran din Gorj se
pl�ngea de �ofensiva sanitar�": � �Domnule, m� �ntreab� de p�duchi, dar de porc
dac� am de Cr�ciun, de ce nu m� �ntreab�?" Punct de vedere simplist, dup� cum se
vede, f�r� replic�!
La Palat domne�te o ordine nemaipomenit�. Lunea trecut� am trimis de la Breasta o
scrisoare lui Urd�reanu1 � i-a dat-o secretarul meu Filip lui Ulea �n m�n�: ieri la
Curtea de Arge� am �ntrebat pe Urd�reanu dac� o primise � nu primise nimic!!! Era
de altminteri furios �i mi-a declarat � f�r� s� i-o cer eu � c� va face o serioas�
anchet�.
Cine s-ar �ncrede �n c�delni�area presei pl�tite ar socoti c� pe ziua de ieri
Guvernul, adic� Miti�� Constantinescu, a repurtat o mare victorie: a rezolvat
problema valorific�rii gr�ului! �n realitate n-a rezolvat nimic, iar domnul
Constantinescu a �nregistrat o �nfr�ngere: a consim�it ca 30% din devizele produse
de exporturile de gr�u s� fie l�sate libere �n proprietatea produc�torilor (sau mai
bine zis a v�nz�torilor). Dobitocul a consim�it �n fine la ceea ce eu cer de ani de
zilei De�i cu rea voin��, cu t�r�ita, animalul execut� programul Consiliului
Superior Economic, contra c�ruia a avut �ndr�zneala s� se ridice!
E o �nfr�ngere a bestiei, dar nici o victorie pentru economia noastr�. M�sura vine
prea t�rziu, dup� ce pre�urile au sc�zut �i dup� ce mai toate tranzac�iile
interna�ionale au fost �ncheiate. Acum nu mai poate folosi 30% din pre� � nici
chiar 100%!
Contractul cu englezii, pentru 40 000 de vagoane, ar mai fi ceva, ar mai u�ura
pia�a intern�. Pare �ns� c�, de�i parafat, contractul nu e �nc� gata, �i c� dl Lee
reprezentantul Angliei mai cere �i anumite aranjamente prealabile, dup� obiceiul
occidentalilor.
De altminteri, procedee ca cele �ntrebuin�ate �mpotriva �Stelei Rom�ne", nu sunt
proprii ca s� �ncurajeze pe str�ini s� fac� afaceri cu noi. Cu at�t mai mult c� din
c�t reiese acum, nu s-a g�sit de magistra�ii �i exper�ii anchetatori nimic
�mpotriva zisei societ�i. Pare c� cei de la Ministerul de Finan�e �i de la Banca
Na�ional� au �nnebunit: la toate b�ncile din Bucure�ti ancheteaz� c�te un
inspector, puric� toate conturile, r�scole�te toat� coresponden�a � te �ntrebi
pentru ce?
V�zut ieri succesiv pe G. Cre�eanu �i pe Osiceanu. Toat� afacerea cu �Steaua" a
fost provocat� de dl Valjean la procesul lui Gross, la ul-
^f J? Prin care �i ceream o �ntrevedere �i eventual una cu Regele. -w\{- ��'* �
'?'*�
96
tima �nf�i�are. Ap�r�ndu-�i clientul, Valjean a declarat c� to�i culpabilii nu se
afl� pe banca acuza�ilor � iar procurorul s-a asociat la a-ceast� declara�ie, care
era aproape o acuzare. Interven�ia Parchetului a fost bazat� pe denun�area unui
avocat Mateescu care cerea �i partea lui din cele 7 milioane cu care Steaua ar fi
p�gubit Statul! Bine�n�eles c� �i Miti�� Constantinescu �i lamandi �i-au frecat
m�inile, c�nd au aflat de denun�, �i au dat drumul Parchetului � de�i sc�rba de
Miti�� a avut �ndr�zneala s� spun� �i lui Cre�eanu �i lui Osiceanu c� nu �tie nimic
despre toat� afacerea...
Ce porci!...
Cre�eanu �i Osiceanu au fost de acord cu mine c� at�t timp c�t Justi�ia nu se va fi
pronun�at, eu nu pot interveni �ntr-o chestiune at�t de delicat� �i lua r�spunderea
unor acte s�v�r�ite �nainte de intrarea mea la �Steaua"...
Osiceanu mi-a afirmat c� �Steaua" n-are s�-�i repro�eze nimic, �i c� va ie�i
neatins� din anchet�, dar c� nervozitatea lui Cre�eanu e datorat� r�spunderilor
B�ncii Rom�ne�ti �ntr-o serie de afaceri cu Gross �i cu Cagero...
S�vescu, fostul director general (predecesorul lui Cre�eanu) ar fi primit o
frumoas� tabacher� de aur, �i bani, de la Gross... �i c�te �i mai c�te, �i c�i �i
mai c�i! Oriunde vor fi punga�ii s� fie g�si�i �i s� pl�teasc� � dar te apuc�
sc�rba c�nd vezi pe lamandi �i pe Miti�� Constantinescu �n roluri de moralizatori!
Pe drum de la Curtea de Arge�, V�itoianu care a petrecut mai multe s�pt�m�ni la
Eforie, la mare, mi-a confirmat faptul ce-mi fusese raportat dar pe care nu voisem
s�-1 cred, c� d-rul Lupu vr�nd s� organizeze o mas� �n cinstea lui Maniu �i a mai
multor prieteni politici � hotelul Eforiei i-a refuzat sala. Culmea e c� d-rul Lupu
s-a dus la Casa Corpului Didactic, unde a fost primit cu entuziasm �i unde masa a
avut loc!1
30 august Sf. Alexandru! Ce foc �i pr�p�d a fost �n jurul Plevnei �n aceast� zi,
acum 61 de ani! Nimeni nu-�i mai aduce aminte c� a fost vreodat�! A�a va fi �i cu
grijile �i cu focurile noastre de acum, numai c� se vor uita �i mai repede, c�ci
sunt mai mult cenu�� i n�mol dec�t j�ratec.
1 Maniu venise ca s� conving� pe �r�g�eni" s� semneze Memorandumul la Rege
(reintrarea �n �punctele" de la Alba lulia) � dar nu i-a convins, cu toat� masa lui
Lupu.
�NSEMN�RI ZILNICE, i9ss 97
De ieri ora 4 la Sinaia. La Bucure�ti �ncepuser� iar c�ldurile � la Sinaia e frumos
�i pl�cut. De s�mb�t� seara �i-a luat �i Regele re�edin�a la Foi�or. A venit direct
de la Curtea de Arge�, de la parastas. Era s� zic c� �Curtea" se instaleaz� t�rziu
anul acesta la Sinaia, dar cum nu mai exist� �Curte" nu s-ar fi potrivit. �i
fiindc� nu exist� Curte, �nt�rzierea n-are nici o importan��...
Titeanu �mi povestea s�mb�t�, pe drum de la Curtea de Arge�, �chestiunea" cu
�trenul automobil cinematografic" cump�rat �n Germania la l milion de m�rci (40 000
000 lei!) de de�teptul Sergiu Dimitriu. Furgoanele sunt ni�te namile at�t de largi,
�nc�t abia �ncap pe �oselele cele mai largi. Dac� pleac� convoiul spre Ploie�ti, de
pild�, nici un vehicul nu mai poate trece pe �osea spre Bucure�ti, �oseaua devine
automat cu �sens unic"! �n asemenea condi�ii mobilitatea convoiului e aproape nul�.
.. Nem�ii care 1-au construit �i-au dat� seama de prostia pe care au iacut-o �i s-
au gr�bit s� a�eze �minunea" lor �ntr-o expozi�ie �i s� cheme Na�iunile. S-a g�sit
Sergiu Dimitriu, care, sideral, a cump�rat �pe nimic" toat� �aparatura"! Acum cei
de la �Propagand�" caut� s� plaseze faimosul tren turcilor sau albanezilor! Dar
p�n� acum �i unii �i al�ii se arat� mai de�tep�i ca rom�nii, care r�m�n deocamdat�
cu 40 de milioane aruncate pe fereastr�! (o fi r�mas l sau 2 �i �n buzunarele lui
Sergiu Dimitriu!).
Cu toate �tirile tenden�ioase alarmiste pe care presa evreiasc� le r�sp�nde�te, cu
toat� alarma provocat� de inopinata apari�ie a lui Hitler la Kehl, pare c�
�ncordarea din ultimele zile din Europa Central� a sl�bit. Discursul lui �ir John
Simon, moderat dar precis a pus lucrurile la punct.
La Praga continu� negocierile �i lord Runcimann e tot miezul lor. Sude�ii vor s�
c�tige autonomie complect� (�i ca s�-i ajute s� ob�in� aceast� autonomie fac cei de
la Berlin toat� muzica pe care o fac) � iar cehii nu prea vor s� le-o dea fiindc�
�i dau seama c� primul uz ce vor face de aceast� autonomie va fi s� cear� alipirea
lor de Germania. C� vor vrea, c� nu vor vrea cehii, asta va fi muzica viitorului,
�i de vreme ce principiul dreptului de autodeterminare al popoarelor este admis, va
fi greu s� se �mpiedice cele 31/2 milioane de germani compac�i din Boemia s� se
alipeasc� de Reich.
l septembrie, �n Fran�a, modificarea legii celor 40 de ore de munc� pe s�pt�m�n� a
fost rezolvat� prin admiterea orelor suplimentare �n
98
toate industriile interes�nd ap�rarea na�ional�. Legea fundamental� a celor 40 de
ore nefiind atins�, au admis �i sociali�tii propunerea lui Dala-dier, cel pu�in �n
principiu, c�ci un vot formal al organelor de direc�ie socialiste n-a fost dat.
Am g�sit, r�t�cit prin h�rtiile mele, un plic con�in�nd un num�r din ziarul Journal
des Nations (cu data de 18 iulie 1938) �n frunte cu un articol semnat �Charles A.
Davila, ancien Ministre de Roumanie aux Etats Unis" �i intitulat ,JLa dictature
roumaine peut-elle resister � l 'Alle-magnel" E ciudat cum un om inteligent ca
Davila poate judeca at�t de fals. Articolul e o succesiune de sofisme �n scop de
pream�rire a �democra�iei". De altfel, politicos ca form�, dar idiot. Totu�i
dezagreabil �i plin de sub�n�elesuri perfide pentru Suveranul unei ��ri care
contribuie cu o cotiza�ie anual� la �ntre�inerea S.D.N-ului, ceea ce nu e lipsit de
savoare dat fiindc� Journal des Nations e o foaie simandicoas� �pa-raissant tous le
jours sauf le lundi au Siege de la Societe des Nations".
Luat dejunul ieri cu Regele � d�nsul, eu �i Puiu Filitti. Sosit luni seara �n
Sinaia, mar�i diminea�a a venit la mine Urd�reanu s�-mi explice cum s-a �nt�mplat
cu scrisoarea mea. Vina n-a fost a lui Ulea care a dat-o aghiotantului colonel
Rusescu cu �ns�rcinarea � tocmai pleca la Sinaia � s� o �nm�neze lui Urd�reanu.
Rusescu a pus-o �ntr-o map�, �mpreun� cu alte h�rtii destinate ministrului Cur�ii
Regale. Acesta ve�nic �ntins din toate p�r�ile a �ntrebat pe colonel dac� erau acte
urgente �n map�, �i la r�spunsul negativ primit, a l�sat mapa pe birou, �n
a�teptarea unor momente de r�gaz care n-au mai venit. Am explicat lui Urd�reanu, c�
lucrul era lipsit de importan��, de vreme ce am ajuns s� lu�m contact �n timp, c�
plecam �n str�in�tate �n ziua de 2 septembrie seara, c� eram la dispozi�ia M. Sale,
c� socoteam �n fine c� o l�murire a situa�iei Consiliului Superior Economic era
necesar�, dar c�, dac� M. Sa nu m� putea primi, nu va face nimic, voi am�na
�l�murirea" p�n� la �napoierea mea.
� �Majestatea Sa v� va primi azi sau m�ine. Mai iute m�ine; s� vedem, m�ine la ora
4 are pe Comnen...
� lart�-m� � am �ntrerupt eu � azi la orice or�, dar m�ine n-as fi liber dec�t p�n�
la ora 5, or� la care am la mine botezul junelui La-hovari, �i sunt nas...
� L�sa�i pe mine, c� aranjez eu".
Dup� un ceas, Urd�reanu m-a chemat la telefon �i m-a informat c� eram poftit la
dejun a doua zi, miercuri, adic� ieri, 31 august. ?
Am g�sit pe Rege foarte bine dispus �i foarte amabil. Pentru prima dat� mi-a dat o
mas� bun�, gustoas�.
Dup� mas�, am vorbit un ceas �i ceva ca doi prieteni. A recunoscut c� el crease
Consiliul Economic, c� el �mi impusese sarcina pre�edin�iei �i c� nimic nu s-a
schimbat �n ideile lui de atunci. �Ai r�bdare, mai a�teapt�, �i toate se vor aranja
cum trebuie". Mi-a spus formal c� ' u poate fi vorba de suprimarea Consiliului,
nici de demisia mea. S� c�ut�m �mpreun� o formul� care s� permit� o colaborare
intim� �ntre Guvern �i Consiliu. El va c�uta una, s� caut �i eu, �i la �napoierea
mea din str�in�tate s� ne mai vedem. De mai multe ori mi-a spus, �ai r�bdare". Am
priceput c� nu e mul�umit nici el de cum merg lucrurile cu Ministerul Economiei
Na�ionale. Apreciaz� mult puterea de munc� a lui Miti��, dar �i d� seama c� i-a pus
prea multe �n spinare. Am avut impresia � a fost o impresie, �i nimic mai mult � c�
vrea s� reduc� pe Miti�� la Banca Na�ional�, s� lase mai departe pe Cancicov la
Finan�e �i s� pun� pe Bujoiu la Industrie... L-am �ncurajat �n acest sens. A r�mas
s� ne revedem la �napoierea mea din str�in�tate.
Am atins �i chestiunea cu �Steaua". L-am g�sit, pe Rege, destul de bine informat.
�E o chestiune veche. Cel dint�i care mi-a semnalat-o a fost Madgearu. Dar atunci
nu s-a putut interveni, erau liberalii la putere �i pricepi mata, Osiceanu... Nu
cred s� fie un lucru grav, �i r�u s-a f�cut dac� s-a f�cut toat� larma care s-a
f�cut, am s� le sp�l capul..." A convenit �i Regele c� dat� fiind importan�a
grupurilor franceze �i engleze care particip� la �Steaua", lovituri de genul acesta
nu pot face nici un bine creditului nostru. Cred c� afacerea se va potoli, dar am
din ce �n ce mai mult impresia c� Osiceanu nu e u�� de biseric�, �n toat� aceast�
chestiune.
Am profitat de audien�a mea ca s� expun Regelui nemul�umirile mai tuturor
straturilor sociale fa�� de unele m�suri de ordin secundar, luate de Guvern, �i
care stricau buna impresie pe care a f�cut-o la �nceput schimbarea de regim �i
�ncercarea de depoliticianizare a ��rii. Am insistat asupra erorii valorific�rii
gr�ului; �n chestiunea ieftinirii traiului i-am dat chiar �i un scurt memoriu pe
care-1 preg�tisem. Regele m-a ascultat cu mult� bun�voin��, nu cred c� cuvintele
mele s� fi c�zut la urechea unui surd. Vom vedea...
Pe politica extern� ne-am g�sit perfect de acord, �i despre soarta Cehoslovaciei
are �i d�nsul acelea�i temeri ca �i mine.
Din toat� audien�a mea reiese impresia c�, chiar dac� s-a �ncercat ceva �n ultima
vreme, nimic n-a izb�ndit s� tulbure sentimentele Rege-
100
lui fa�� de mine, nici �ncrederea pe care o are �n judecata mea. C�lines-cu,
Miti��, Urd�reanu sunt pentru d�nsul instrumente. Eu nu sunt un instrument, ci un
�cap", de care se teme dar pe care-1 consult� cu pl�cere. �J'aime mieux 93". Ne-am
desp�r�it foarte prieteni...
Ieri la ora 5 am botezat pe fiul fiului nevestei mele! Vai, vai cum trece timpul �
�i cum trec toate!
Lindenbergh �i so�ia sa au sosit ieri la Cluj, cu aeroplanul, venind de la Moscova.
Au petrecut noaptea la luliu Ha�ieganu �i au replecat azi-dimineat� spre Paris, via
Praga. Prezen�a lor a pus tot Clujul �n mi�care; fiecare om voia s� vad� pe eroul
primei r�zbateri a Atlanticului!
2 septembrie. Ziarele confirm� azi �destinderea" cu privire la problema
Cehoslovaciei. Acordul � declar� ele � e deplin �ntre Anglia �i Fran�a. La �antajul
Germaniei cu manevrele �i cu vizitele inopinate ale Fiihrerului la grani�e, Anglia
�i Fran�a opun pe al lor: Fran�a declar� c� va interveni cu armata ei �n ap�rarea
Cehoslovaciei, dac� ar fi atacata, iar Anglia anun�� la r�ndul ei c� va veni �n
ajutorul Fran�ei, �n asemenea caz. Schimburi de polite�e � c�ci r�zboi nu va
provoca nimeni...
5 septembrie. Vineri seara, 2 septembrie, am plecat din Sinaia, cu Orient-Expresul,
spre Viena. Voiaj excelent, cu oarecare �ngrijorare p�n� dup� grani��. Aflasem
chiar �n acea diminea�� c� Parchetul f�cuse o descindere la �Cercul de Gospodine",
prezidat de so�ia mea1, �i �n convingerea c� �adversarul" meu Miti�� pusese la cale
aceast� porc�rie ca s� fac� scandal �n jurul s�u, m� �ntrebam dac� nu cumva va pune
agen�ii lui s� m� caute la vam�, cu tot pa�aportul meu diplomatic �i cu toat�
situa�ia mea de Consilier Regal. Era dreptul lui, �i m-ar fi g�sit �n culp� c�ci
aveam asupra mea valut� nedeclarat�. Pe l�ng� paguba pe care mi-ar fi cauzat-o, mai
era �i ru�inea... Din fericire la Curtici nimeni nu mi-a tulburat lini�tea �i am
ajuns cu bine la Viena.
1 Am aflat apoi c� descinderea nu fusese provocat� de Miti�� i de prezen�a numelui
meu �n fruntea asocia�iei, ci de vr�jm�ia amicului Florian (deputatul liberal
cunoscut prin ferocitatea cu care a urm�rit pe Mirto) �mpotriva doamnei Foc�a,
directoarea Cercului Gospodinelor. Foc�a, so�ul doamnei Foc�a, directorul liceului
�Spiru Ha-ret" l�sase corigent sau a�a ceva pe fiul lui Florian. O ceart� teribil�
se iscase �ntre cei doi oameni �i Florian ca s� dea �n cap lui Foc�a, a denun�at la
Parchet pe d-na Foc�a pentru diferite abuzuri, care mi-e fric� c� sunt toate de
domeniul fanteziei.
La Marchegg am intrat pentru �nt�ia oar� �n Austria, de c�nd s-a u-nit cu Germania.
Prima impresie e c� nu s-a schimbat nimic. Aceea�i amor�eal�, aceea�i �vieu au
ralenti", pe care o voi g�si-o �i la Viena � ca mai �nainte. La Marchegg, e tot
gara veche, a�a cum era; nu v�d nic�ieri nici culorile germane, nici cuv�ntul
�Deutsches", nici uniforme germane. Pe �epcile austriece �nsemnul Reichului �i
at�t. Pe vagoanele de marfa o linie alb� bareaz� mscrip�iile �B.B. Oesterreich" �i
al�turi s-a imprimat tot cu alb �Deutsche Bahnen, Wien". Pe vagoanele de persoane
(clas�) �i pe locomotive nici m�car at�t: inscrip�iile �B.B. Oesterreich" au r�mas
intacte.
Nici la Viena prezen�a german� nu e prea aparent�. Sergen�ii de strad� poart�
aceea�i uniform� ca mai �nainte, dar au �epci germane pe cap. �i aci, foarte pu�ine
uniforme nem�e�ti, militare, S.S. sau S.A.
Dac� n-ar fi portretul lui Hitler la toate libr�riile, str�inul care se plimb� pe
str�zile Vienei nici nu �i-ar da seama c� s-a s�v�r�it Ans-chluss-ul. Aparent� este
�ns� o alt� schimbare, impresionant� datorat� valului de antisemitism care a trecut
peste ora� �i peste �ar�. Pe aproape toate pr�v�liile e lipit c�te un mic afi� pe
care st� scris �Ariches Gez~ ch�ft" sau �Arische Leitung", c�nd firma a r�mas
evreiasc� ca la Zwie-back, Neumann, Braun etc. La cafenele alte placate: �Juden
sind hier nicht erwiinscht". Pe b�ncile de pe Ring st� scris: �Nur mur Arier".
Culmea o atinge �ns� � cum �i era de a�teptat � o inscrip�ie pe care am citit-o
ieri la Semmering: �Die Hohe Strasse ist den Juden nicht gestattet"! Hohe Strasse
este unica strad� care str�bate tot Semmerin-gul: a o interzice cuiva �nseamn� a
interzice acelui cuiva chiar petrecerea �n localitate!
Evreii au disp�rut cu totul � nu se mai vad. De unde mai �nainte cafenelele,
restaurantele, teatrele erau pline numai de ei � acum nu se mai v�d. De plecat, n-
au putut pleca to�i, oric�t de mul�i s-ar fi dus, dar se vede c� se ascund.
Diferitele palate Rotschild sunt pustii �i pe cel din Hengasse (cl�dit de Albert
Rotschild) se pot vedea lipite afi�e antisemite �i na�ionaliste.
Aceast� dezjidanizare a Vienei � singura schimbare aparent� de pe urma Anschluss-
ului � n-a parvenit s� intensifice via�a ora�ului, dimpotriv�. Am avut impresia
unei depresiuni �i mai mari. La Bristol, pe c�nd m� urcam �n ascensor, directorul
pe care-1 cunosc de mai bine de 30 de ani (era chelner pe vremea �ederii mele �n
Viena �ntre 1904 �i 1910) �mi spune f�r� s�-1 �ntreb: �Ah, domnule ministru, am
cunoscut noi alte vremuri �n Viena; acum e din ce �n ce mai prost!" Pe strad� Iu-
102
me relativ pu�in� �i nu �nt�lne�ti nici un om vesel. Circula�ie pu�in�, numai
tramvaiele s�r�ciei, nenum�rate. Pr�v�liile, odinioar� fala Vie-nei, expun m�rfuri
de a doua calitate, �i a�a cu toate.
Am cunoscut Viena ca capitala unuia din cele mai puternice imperii ale Europei, ca
m�ndr� �Kaiserstadt" � am reg�sit-o dup� r�zboi cu o suta de trepte mai jos, ajuns�
capital� s�r�cit� a unui mic Stat f�r� vaz� �i c�zut �n m�na ovreimii � o vad �n
fine acum cobor�t� la rangul de ora� de provincie dat pe m�na str�inilor, c�ci
pentru vienezi, de�i vorbesc aceea�i limb�, nem�ii sunt str�ini. Nici m�car
pietrele n-au mai p�strat tradi�ia m�ririi de odinioar�; ca �i ovreii au disp�rut
�i familiile aristocratice care al�turi de Habsburgi dau p�n� mai ieri tonul vie�ii
a-cestui ora� at�t de deosebit de celelalte ora�e ale lumii prin caracteristicile
lui. �i odat� cu tradi�ia imperial� parc� �i via�a intelectual� a sc�zut �n Viena
la un nivel de o monoton� banalitate. Fosta capital� a Sf�ntului Imperiu putea-va
ea s� se rede�tepte, ca o anten� � �naintat� �i sensibil� a Occidentului �ndreptat�
c�tre Sud-Estul Europei, r�mas �nc� �n bun� parte asiatic? E o �ntrebare la care
r�m�ne s� r�spund� al III-lea Reich, prin ini�iativele sale.
M� plimb prin Viena, �mi aduc aminte de zilele de acum 30 de ani �i nic�ieri nu
simt pe umeri greutatea acestor trei decenii care au trecut, ca prin aceste locuri
pe unde mi-am irosit tinere�ele. Vorba francezului: �Si jeunesse savait si
vieillesse pouvait..." � dar se vede c� a�a mi-a fost scris, s� duc printre altele
�i via�� de prost � ...
Petrecut ziua de ieri � era duminic�, �i la Viena n-aveam ce face � la Semmering.
N-am nimerit-o bine, c�ci am g�sit tot �nvelit �n cea��, ca toamna. Nu mai c�lcasem
pe acolo de 25 de ani �i s-au schimbat multe de atunci. Hotelurile Siidbahn �i
Panhaus s-au m�rit �i au devenit enorme. S-au construit vile multe �i s-au mai
t�iat drumuri.
La anul se �mplinesc 30 de ani de c�nd am petrecut pe acea frumoas� culme poate
cele mai fericite zile ale vie�ii mele. M� duc cu g�ndul la acele clipe �i m�
�ntreb cum de a putut sa fie cum a fost, fa�� de ce a r�mas ast�zi din acele
�mb�t�toare amintiri...
Citesc �n Nene Freie Presse o �tire care m� �nc�nt�, de la noi. Prin-tr-o circular�
dat� de ministrul �colilor, se retrag instruc�iile anterioare date directorilor
tuturor �colilor de a colabora la ac�iunea Ligii An-tirevizioniste, deoarece
aceast� Lig� urm�re�te unicul scop de a face reclam� pre�edintelui ei, Stelian
Popescu. De c�nd am cerut aceast� sa-
lutar� m�sur�! Liga Antirevizionist� n-a fost dec�t o inven�ie de �mecher a lui
Titulescu ca s� c�tige bun�voin�a Universului �i a st�p�nului acestei foi. Din ziua
�n care a fost proclamat pre�edinte al acestei Ligi, Stelian Popescu a pus gazeta
sa la dispozi�ia lui Titulescu, �i o mai �ine �i ast�zi. Ce sens avea o Lig�
Antirevizionist� �ntr-o �ar� �n care, dup� cum am spus-o deja, nu era nimeni de
convins despre necesitatea na�ional� a men�inerii tratatelor^ Nu era nimeni de
convins fiindc� rom�nii erau deja convin�i �i minoritarii n-ar fi putut fi convin�i
niciodat�. Liga Antirevizionist� �n afar� de pream�rirea nemeritat� a d-lui Stelian
Popescu, n-a f�cut dec�t s� zg�nd�re o problem� ce trebuia l�sat� �n pace. Toat�
lumea �tia �i �tie c� o revizuire a grani�elor noastre �nseamn� pentru noi r�zboi,
�i at�t era �i este de ajuns.
M�sura Guvernului � nu m� �ndoiesc c� e a Regelui � e bine venit� dar e
incomplect�: Liga Antirevizionist� ar trebui dizolvat�, ca at�tea altele de
altminteri.
Tot din Neve Freie Presse aflu c� Grigorcea va fi numit ambasador la Belgrad.
Frumoas� �naintare, de la Londra la Belgrad! Megalomania noastr� ne duce la absurd!
Ne umflam ca broasca, dar nu era nevoie de asemenea sfor��ri ca s� lu�m aparen�e de
boi...
* septembrie. De ieri-sear� la Karlsbad, cobor�t la �Stadt Wien". Profesorul
Hitzenberger, pe care 1-am consultat la Viena, m-a examinat cu de-am�nuntul �i �n
mod inteligent, �i-a g�sit c� n-am nici un organ bolnav dar c� sistemul meu nervos
simpatic era cam intoxicat: lipsa de eliminare complect� a porc�riilor acumulate
prin exces de m�ncare. �i m-a trimis la Karlsbad, s�-mi sp�l ma�ele, rinichii �i
ficatul...
Sosit ieri pe o ploaie de noiembrie � azi un soare radios �nvesele�te totul. �i
sunt �i alte motive care-mi �nveselesc sufletul... Amintiri vechi, �i bune �i rele,
se ridic� �n mintea mea. Dou�zeci �i �ase de �se-zonuri" am petrecut aci p�n� la
r�zboi. Ultimul �n 1923. Din 1926 (ultima mea cur� la Marienbad) n-am mai piciorul
pe malurile Teplei...
Mar�i, �n ajunul plec�rii mele din Viena, am vizitate Expozi�ia (?) Evreieasc� �
adic� �mpotriva evreilor � organizat� �n holul fostului Nrod-Vest Bahnhof.
Impresionant� ca organiza�ie. Toat� �nst�p�nirea evreilor asupra lumii, sau cel
pu�in �ncercarea de a o st�p�ni, toate excesele �i anomaliile sociale ale rasei
�blestemate" sunt reprezentate plastic pe pere�i, prin desenuri, prin cifre, prin
diferite reproduceri. Dar
104 CONSTANTIN ARGETOIANU
nu tot ce e ar�tat acolo, e �n defavoarea evreilor, sunt �i lucruri spre lauda lor,
ca de pild� toat� ac�iunea lor �n literatura �i �n arta dramatic� german�.
Inteligen�a �i talentul r�m�n pre�uite calit�i, oricare ar fi rasa celor care �i le
�nsu�esc. Lume enorm�, un adev�rat pelerinaj, mai ales oameni s�raci care vin s� se
r�zbune prin dispre� �i �njur�turi �mpotriva milionarilor de ieri...
Antisemitismul e o compensa�ie pe care Hitler �i ai lui o ofer� austriecilor �n
schimbul umilin�elor la care �i supun. Cu prilejul �Parteitagului" care s-a deschis
luni, 5 septembrie la Niirnberg, ziarele raportau cu melancolie instalarea
relicvelor r�mase de pe urma Imperiului Apostolic Roman �n ora�ul menit s�
reprezinte de acum �nainte capitala sufleteasc� a celui de al III-lea Reich.
Mantaua Imperial� din 1133, globul de aur, spada lui Carol cel Mare, Sceptrul din
1350 � toate acele �Reichs-kleinodien" p�n� aci ad�postite la Viena, au p�r�sit
pentru totdeauna fosta capital� a Imperiului, �i vor fi de aci �nainte p�strate la
Niirnberg. Le-a remis cu mare alai, dl Seyss-Inquart noilor s�i suverani...
Sandjacul Alexandreta a devenit un nou Stat, un Stat tampon, sub numele de Hatay,
�i �i-a ales un nou pre�edinte �n persoana necunoscut� a efendimului Tayfur Sokmen.
Sa-i fie domnia rodnic�!
Dup� statistica Ministerului nostru de Agricultur�, produc�ia total� a gr�ului a
fost �n anul acesta �n Rom�nia, de 495 000 vagoane � record neatins p�n� acum. Cam
de 2 ori c�t s-a produs �n 1932 �i cu 145 000 vagoane mai mult ca anul trecut. Dac�
ar fi �i pre�uri...
Delega�ia noastr� la Geneva se compune anul acesta din d. d. Com-nen, Miti��
Constantinescu �i V.V. Pella. Un brelan de caraghio�i mai reu�it nu putea fi g�sit.
Oameni reprezentativi ai timpurilor �i ai locului unde sunt trimi�i...
10 septembrie. Karlsbad. Ziarele de aci, adic� din Praga, singurele pe care le
citesc, sunt pline numai de incidente din jurul problemei cehoslovace. E greu de
judecat numai dup� un sunet de clopot. Dar pare c� at�t la Londra c�t �i la Paris,
ca �i �n restul Europei de altminteri, a-gita�ia e mare. Tuturor le e fric� de un
r�zboi, provocat de Hitler. Eu nu pricep aceast� team�, c�ci Hitler �i nem�ii n-ar
avea dec�t de pierdut �i nimic de c�tigat dintr-un r�zboi �n care ar avea din nou
s� �nfrunte coali�ia anglo-franco-american� �i probabil s� sufere din nou
defec�iunea
105
Italiei. Pe c�t� vreme printr-o pa�nic� autonomie a provinciilor germane din
Cehoslovacia, problema va fi rezolvat� de la sine, �n c�iva ani, �n favoarea
Reichului. Cel care are interes s� ajung� la r�zboi nu e Hit-]er, ci Benes. Numai
un r�zboi provocat de nem�i, care ar trage dup� sine participarea Angliei �i
Fran�ei ar mai putea sc�pa � �n cazul unei victorii a alia�ilor, de altminteri
ne�ndoielnic� � Cehoslovacia de pericolul dezagreg�rii. Autonomia provinciilor
germane ar duce la dezlipirea lor �propriu motu", �i Bene� o �tie. Un r�zboi
provocat de cehi n-ar trage �i pe francezi �i pe englezi �n lupt�. De aci d�rzenia
relativ� a Guvernului din Praga fa�� de preten�iile lui Henlein, d�rzenie care ar
fi fost �i mai pronun�at� dac� n-ar fi lordul Runcimann care s� fac� �n numele
Angliei presiunile cuvenite la locul cuvenit.
Ceea ce a contribuit mult s� excite spiritele, de o parte �i de alta, a fost un
articol din Times care da ca cea mai bun� solu�ie a conflictului anexarea
provinciilor din Sude�i Germaniei. Articolul, �n direct� contrazicere cu politica
afi�at� de Cabinetul englez �i cu aproape �ntreaga opine public� britanic�, a f�cut
enorm� senza�ie �i a fost exploatat mai ales �n Germania, �n Cehoslovacia �n
schimb, a produs o adev�rat� deprimare, dat� fiind importan�a ziarului �i
cunoscutele sale leg�turi cu Foreign-Office-ul.
Continui s� cred, c� afar� de cazul unui act de nebunie din partea u-nuia sau
altuia, r�zboiul nu se va dezl�n�ui �i c� procesul de descompunere a Cehoslovaciei
�i va urma pa�nic mersul.
Antisemi�ii:
Cel mai de cur�nd dezl�n�uit printre ei � probabil ca s� nu lase pe Hitler f�r�
tovar�i � e Benito Mussolini. Prager Tagblatt ne informeaz� �ns� c� piesa
napoleonian� scris� de Mussolini (�Cele o sut� de zile") �i care trebuie s� fie
jucat� la iarn� la Berlin, a fost tradus� de Geza Herczeg, jidan din Budapesta �i
c� loanna Margherita Sarfatti, intima biografa a Ducelui, care a scris cea mai bun�
carte asupra Dictatorului, e �i d�nsa de origine... semitic�.
Nevasta lui Papang�, aviatorul nostru acorbat, a pus �n lume o feti�� i a murit de
paralizia inimii � tot Prager Tagblatt mi-o spune. Ast�-pri-m�var� auzisem c�
divor�eaz�: biata femeie n-a avut noroc!
11 septembrie. Din ziare reiese c� criza cehoslovac� a ajuns la paroxismul ei. Pe
ziua de ieri se a�tepta o not� din partea Guvernului en-
106
glez prin care s� se arate l�murit c� �n caz de conflict �n centrul Europei,
Imperiul Britanic nu va r�m�ne indiferent �i va intra �n lupt� al�turi de Fran�a. O
asemenea not� p�rea util� dup� nesocotita ie�ire a ziarului Times care a �nt�rit �n
Germania ideea c� Anglia blufeaz� � �i verosimil� dup� febrila activitate care a
domnit �n Downing-Street �i consult�rile primului ministru Chamberlain, care s-au
�inut lan�. Nota n-a p�rut �ns�...
�n schimb, discurs sonor, banal �i �mp�ciuitor al lui Bene� la Radio (difuzat �n 14
limbi) �i cuv�nt�ri tot sonore dar belicoase ale lui Goring si Gobbels la
Niirnberg... Declar�nd c� Germania este sigur� de victorie �i c� nu se mai teme de
blocus nici pe mare nici pe p�m�nt, Goring a s�rit dincolo de cal �i a dovedit
oamenilor de bun sim� c�... blufeaz� �i d�nsul!
Discursul de m�ine al lui Hitler prin care se va �nchide �Parteitag-ul" de la
Niirnberg va pune lucrurile la punct. S� sper�m c� �n sens pacific...
Zilele acestea a avut loc o competi�ie aeronautic� �ntre Statele Micii �n�elegeri,
�ncercarea comport� parcursul Praga-Bucure�ti-Belgrad-Praga, pentru avioane �de
amatori". Din 40 avioane, c�te s-au prezentat, noi am adus 6, �ntr-adev�r pilotate
de amatori �i de amatoare, pe c�nd Iugoslavia �i Cehoslovacia au avut 36 de aparate
conduse �n mare parte de aviatori militari experimenta�i. De ad�ugat c�
Cehoslovacia a mai acordat concuren�ilor �i subven�ii importante, iar noi nimic. Cu
toate astea rom�nii au luat premiile I, al II-lea �i al IV-lea! E un mare succes,
care dovede�te calitatea pilo�ilor no�tri!
Radu Cru�escu, ministrul nostru la Praga, a venit s� m� vad� la Karlsbad. �n
chestiunea cehoslovac� vede �i el lucrurile ca mine. Nu pricepe �ns� � �i nu pricep
nici eu � pentru ce nem�ii nu se declar� sar tisf�cu�i, c�ci au ob�inut o victorie
total�. Guvernul cehoslovac a sf�r�it prin a le acorda tot ce au cerut. Ar fi putut
s� intoneze la Niirnberg un mar� triumfal...
� �Poate fiindc� �n realitate nu vor ceea ce cer, ci cu totul altceva � am observat
eu. Ceea ce vor, e probabil anexarea provinciilor Sude-te la Reich... De aceea nici
nu pretind schimbarea titulaturii Statului: c�ci altfel cum s-ar explica c� la
numele de Ceho-Slovacia n-au cerut p�n� acum s� se adauge sub o form� oarecare �i o
men�iune a prezen�ei lor �n Stat, c�nd popula�ia lor e tot at�t de numeroas� ca a
slovacilor?
Numele Statului cehoslovac nu-i intereseaz� �ns�, pe dl Henlein �i pe partizanii
s�i, fiindc� sunt hot�r�i, �ndat� ce vor avea autonomia politic�, s� plece..."
13 septembrie. Ieri-sear� s-a sf�r�it cu Nurnbergul �i Hitler a �nchis congresul
prin mult a�teptatul s�u discurs asupra problemei cehoslovace. Aci, la Karlsbad, ca
�i �n toat� regiunea sude�ilor, a fost de ieri-di-minea��p�n� seara mare fierbere.
Enervarea, de altminteri, s-a �ntins �i peste ��rile str�ine; la Paris �i la Londra
fiecare se �ntreba dac� Fuhre-rul, ajuns arbitrul Europei, avea s� arunce zarul
p�cii sau al r�zboiului. N-a aruncat nici unul nici pe cel�lalt: a aruncat un zar
m�sluit, �i f�r� s� exclud� r�zboiul posibil a pledat �n favoarea p�cii. Discursul
s�u a fost abil, n-a precizat nici o solu�ie, s-a men�inut �n principiile generale,
dar a l�sat toate porti�ele deschise. Concluzia sa a fost c� hot�r�rea trebuie s� o
dea Praga (dup� ce a tratat pe Bene� de mincinos �i a acoperit Guvernul cehoslovac
cu dispre�ul s�u) � dar c� d�nsul socote�te plebiscitul ca singura solu�ie bun�.
Germania nu atac� pe nimeni dar mi poate abandona cele 3 1/2 milioane de nem�i din
regiunea Sude�ilor. Germania nu atac� pe nimeni. P�n� la sf�r�itul toamnei toate
lucr�rile de fortifica�ie1 de pe frontiera de Vest vor fi gata si nimeni nu va
putea trece peste ele. Din aceast� fraz� a lui Hitler ar urma s� rezulte c� p�n� la
sf�r�itul anului Germania n-ar fi dispus� s� deschid� ostilit�ile...
Literatur�, amenin��ri, lips� de preciz�ri pentru atitudinea imediat� a Reichului �
discursul lui Hitler se �ncadreaz� perfect �n programul pe care am fost �i sunt
convins c�-1 urm�re�te Guvernul din Berlin: desfacerea �i anexarea provinciilor
germane din Cehoslovacia prin ac�iunea interioar� a nem�ilor din Sude�i, f�r�
amestecul Reichului � pe c�t se va putea.
Agita�iile au �i �nceput �n regiunea Sude�ilor. Asear�, aci, la Karlsbad, a fost o
nebunie: to�i servitorii, to�i b�ie�ii de pr�v�lie, to�i vizitii �i-au p�r�sit
serviciul la ora 7 �i s-au dus s� asculte �discursul" la Radio. Toat� noaptea au
circulat apoi pe str�zi �ip�nd �Heil Hitler"! �i au continuat �i azi, parc� n-am
mai fi �n Cehoslovacia ci �n Germania, deja. B�t�i �i �nc�ier�ri �n o sum� de
ora�e, dar pe care le afl�m mai mult prin zvonuri, c�ci Cenzura a oprit publicarea
oric�ror �tiri �n aceast� privin��. C�ci exist� o cenzur�, �i �nc� ce cenzur�, �i
�n democratica
1 Pe care Hitler le-a enumerat cu complezen��, le-a descris �i a dat �i cifre �n
privin�a lor. " ��
108
Cehoslovacie! Se pare c� la Eger �nc�ier�rile au fost mai serioase �i nu s-au
terminat �nc�... Numai dac� n-ar da pretext germanilor s� vin� s� restabileasc�
ordinea...
Am impresia c� toat� popula�ia indigen� a �nnebunit... de bucurie! S�racii nu �tiu
ce-i a�teapt� sub regimul na�ional-socialist!
Citesc ca sa-mi schimb ideile, �ntr-o revist� german�, biografia unui adev�rat erou
japonez, c�zut pe c�mpul de lupta din China: generalul Doihara. Ofi�er de Stat
Major, �nv�ase toate dialectele Chinei �i Mongoliei �i de mai bine de 20 de ani a
preg�tit singur, la fa�a locului, evenimentele care s-au desf�urat �n ultima vreme.
El a declarat independen�a Manciuriei, el a proclamat pe Pu-Yi �mp�rat al
Manciukoului. Era un fel de colonel Lawrence, de o putere de munc� �i de
persuasiune extraordinar�. P�n� a muri, a fost cel mai activ pion al politicii
japoneze �n China. Se bucura �n �ara lui de un prestigiu imens, dar avea �i mul�i
adversari.
75 septembrie, seara. Praga. lat�-m� zv�rlit de capriciile soartei �i la Praga.
Daca, c�nd am p�r�sit �ara nu m� a�teptam s� ajung la Karls-bad, �nc� �i mai pu�in
m� a�teptam s� ajung la Praga.
Ieri, mar�i, 13 septembrie, pe la ora 3 dup� amiaz�, ne-am pomenit �n Karlsbad cu
toate pr�v�liile �nchise, cu afi�e care anun�au starea de asediu, �i cu localnicii
p�lcuri-p�lcuri pe strad�, cu mutre �ngrijorate. Vorbeau �ntre ei pe �optite �i
c�nd se apropia un str�in t�ceau. Cu greu am putut afla c� ciocniri grave cu mor�i
�i cu r�ni�i avuseser� loc �ntre sude�i �i trup�, la Eger �i de-a lungul v�ii, p�n�
la Karlsbad. Numai seara t�rziu am aflat c� chiar �n Karlsbad (�n ora�, spre gar�)
�b�ie�ii" sp�rseser� geamurile tuturor pr�v�liilor evreie�ti �i tr�seser� o sf�nt�
de b�taie celor mai mul�i dintre negustorii perciuna�i...
S-au �nchis nu numai pr�v�liile, dar �i restaurantele �i cafenelele �i p�n� �i
�B�ckerei-ele" cu cornuri �i cu p�ine. Seara n-am putut g�si nimic, nici m�car
c�teva fructe. M-am culcat nedumirit, �ntreb�ndu-m� dac� nu trebuia s� plec. F�r�
�tiri, m� temeam s� nu m� prind� o ac�iune militar� german� �i r�zboiul �n
Karlsbad. N-am putut adormi. Automobilele militare sf�r�iau sub ferestrele mele.
Parc� eram �n 1916...
Pe c�nd m� g�ndeam la ce aveam de f�cut � era dup� ora 11 � am fost chemat la
telefon la Lega�ia noastr� din Praga. Radu Cru�escu m� sf�tuia s� plec c�t de
ne�nt�rziat �i s� vin la Praga; nu-mi putea spune mai multe la telefon.
A doua zi, adic� azi-diminea��, m-am de�teptat pe o zi splendid�, cald� �i
�nsorit�, cu hot�r�rea de a p�r�si Karlsbadul la amiaz�. C�teva pr�v�lii �i
deschiseser� timid u�ile, dar �ngrijorarea era �ntip�rit� pe toate fe�ele. Mi-am
lichidat micile daraveri, �i la ora 11 1/2 am pornit �mpreun� cu d-na Mirea, vecina
mea de camer� de la Stadt Wien, spre Praga. Am �nchiriat dou� automobile, �ntr-unul
am pus bagajele, �ntr-al-tul ne-am a�ezat noi, �i cu Dumnezeu �nainte. Cu trenul nu
era de g�ndit s� r�zbim: fugea lumea din Karlsbad pe capete �i vagoanele erau luate
cu asalt. C�l�torie pl�cut� �i comod� pe o �osea bun�, printre paji�ti verzi �i
p�duri de brad. �n drum am �nt�lnit sumedenie de camioane pline cu solda�i,
tancuri, convoiuri cu aprovizionamente ca �n vreme de r�zboi... Am sosit �n Praga
pe la ora 2 1/2 (la hotelul Esplanade) f�r� a fi st�njeni�i de autorit�i �i opri�i
numai odat�, �ntr-un sat, la vreo 30 kilomentri de Praga, de o band� de cehi be�i,
care t�iau drumul tuturor automobilelor. Unul, cu halb� de bere �n m�n�, ne-a
�ntrebat �ntre dou� r�g�ieli ceva pe limba ceh�. �oferul nostru a spus: �diplomat!"
�i be�ivii ne-au l�sat s� trecem... C�nd am ajuns �n Praga am zis uf! Cu at�t mai
mult c� ne-au f�cut �i �oferii no�tri un mic �antaj: sub pretext ca le era fric�
s�-i bat� cehii (erau am�ndoi nem�i) au vrut s� ne lase la 12 kilometri de Praga,
de unde ar fi urmat s� ne g�sim alt mijloc �de �naintare"! A trebuit s� dau
fiec�ruia 100 de coroane mai mult, �i le-a venit curajul la loc, �i ne-au dus p�n�
la cap�tul drumului...
16 septembrie. Cum au aflat c� am sosit, Cru�e�tii, foarte dr�gu�i, ne-au luat la
ei. Lega�ia noastr�, instalat� �n palatul Czernin, cump�rat de cur�nd e de toat�
frumuse�ea, �ntr-adev�r aer de Ambasad�. Saloane splendide �n stilul M�ria Tereza,
�i camere nenum�rate. Sala de m�ncare de parad� �i salonul de dans sunt de o rar�
frumuse�e. Palatul a fost restaurat de Duiliu Marcu �i prev�zut cu tot confortul.
Nu mai v�zusem Praga dinainte de r�zboi. Ora�ul s-a �ntins enorm �i popula�ia lui
s-a �mp�trit. Anima�ie enorm�, care lipsea �nainte de r�zboi �n ora�ul de provincie
cam mort, a c�rui popula�ie nu trecea de 250 000 locuitori (acum peste l milion).
Praga veche nu s-a schimbat �ns�, din fericire. Laureta Cru�escu m-a plimbat asear�
pe la sc�p�tatul soarelui, mai �nt�i pe Hradschin de unde am v�zut Praga �nnec�ndu-
se �n amurg � apoi pe l�ng� capul lui �Karlsbriicke" prin cartierul r�mas neatins
de sute de ani, din jurul palatului �i bisericii Maltezilor. Vechile cl�diri peste
care domnesc a�ez�mintele Ordinului �i palatul Buquoy (actualmente Lega�ia
francez�) par un col� din Bruges, c�ci printre ele
110
�erpuie�te �i un canal derivat din V�ltava, care complecteaz� asem�narea cu vechea
cetate flamand�. Praga este astfel plin� de contraste � c�ci al�turi mi�un� via�a
�n toat� intensitatea ei � �i aceste contraste, ca �i nobilele tradi�ii ce se
citesc �nc� pe fa�adele at�tor vechi palate, fac farmecul acestui m�ndru ora� care-
�i merit� deviza: �Praha caput Regni".
Pe Hradschin, am vizitat �i Ministerul de Externe, un alt palat Czer-nin, mult mai
mare �i mai impun�tor dec�t Lega�ia noastr�, pentru restaurarea c�ruia Statul
cehoslovac a cheltuit milioane. Perspective splendide de galerii �� Fitalienne", o
scar� minunat� �i la un cap�t gr�dini care coboar� �n terase. O splendoare. Nici o
�ar� din Europa nu posed� un astfel de Minister de Externe, care n-are dec�t un
cusur: nu se potrive�te cu un Stat modest ca Cehoslovacia... Pe c�nd admiram
gr�dina, ne-am �nt�lnit cu Krofta, care f�cea pe Goethe, pe una din terase. Cu o
floare �n m�n�, ni s-a ar�tat trist �i plictisit. Cu toat� �nf�i�area lui de
dobitoc, mi-a fost mil� de d�nsul �i i-am adresat c�teva cuvinte de �mb�rb�tare...
Seara la mas�, la Cru�e�ti, a fost v�duva lui Ferry Kinski, n�scut� Schonborn �i cu
fratele ei mai mic pasionat de politic� ceh�. �i cunoscusem pe vremuri la Viena,
austrieci � acum spurcau pe nem�i. Se schimb� oamenii mai iute dec�t lucrurile...
Pe c�nd eram la mas� ni s-a adus vestea vizitei lui Chamberlain la Hitler, la
Berchtesgaden, pentru azi �i m�ine. Vestea a �nveselit pe to�i cei prezen�i, foarte
deprima�i prin cele �nt�mplate la Eger1, c�ci �i-au dat to�i seama c� primul
ministru al Angliei nu s-ar deranja dac� n-ar �ti dinainte c� actul de
condescenden�� f�r� precedent pe care-lface va da roade.
Azi, la dejun, Cru�e�tii au avut pe Christian Thun �i pe nevast�-sa, n�scut� Blome
(str�nepoata lui Vod� �tirbei). I-am g�sit �mb�tr�ni�i �i foarte �ngrijora�i, c�ci
stau la �ar�, la 30 kilometri de Praga �n mijlocul cehilor �i se tem c� �n caz de
r�zboi s� nu fie masacra�i, c�ci cehii din localitate au declarat c� vor ucide pe
to�i nem�ii dac� hitleri�tii germani vor n�v�li �n Cehoslovacia.
Sigur c� cel pu�in c�t va sta Chamberlain la Berchtesgaden nu se va �nt�mpla nimic
la grani�a Cehoslovaciei, mi-au luat bilet pentru Paris.
Cru�escu �mi poveste�te c� �n sferele guvernamentale �i cehe domne�te mare
depresiune �i animozitate �mpotriva Fran�ei, care nu face
1 �n cursul dup� amiezii de ieri a fost la Eger un adev�rat asalt al localurilor
partidului Sudet. Poli�ia, provocat� prin uciderea unui agent, a recurs la armat�.
S-a tras cu mitralierele �i oficial se num�r� vreo 30 de mor�i �i peste 80 de
r�ni�i. Noroc c� e Chamberlain la Berchtesgaden, c�ci altfel cine �tie ce s-ar fi
�nt�mplat!
nimic, ca s� ajute pe cehi, ba din contr� �i sf�tuie�te s� fac� orice concesie
nem�ilor �i merge p�n� a consilia chiar primirea unui plebiscit! Un �Umsturz" al
politicii cehoslovace � o �n�elegere cu Germania � e viu discutat �n cercurile
diriguitoare din Praga. �Umsturz" ce s-ar putea pune la cale prin demiterea lui
Bene� �i �nlocuirea lui fie prin Hod-za (mult mai apropiat de nem�i), fie printr-o
dictatur� militar�. Capetele inteligente (?) de la Ministerul de Externe nu v�d
dec�t dou� solu�ii: r�zboi declarat Germaniei de Anglia �i de Fran�a � sau
�Umsturz" al �ntregii politici. Numai c� Fran�a �i Anglia nu sunt probabil at�t de
voioase s� ri�te un r�zboi de dragul cehilor � iar pentru un �Umsturz" pare c� e
cam prea t�rziu. �i cehii �i germanii sunt at�t de excita�i unii �mpotriva altora,
�nc�t o �mp�care pare aproape imposibil�. Hodza spunea azi lui Cru�escu c� ar fi
gata s� cedeze Egerlandul germanilor ca s� scape prin abandonarea acestei treimi,
celelalte treimi din regiunile locuite de nem�i, �ncurcat� afacere!
17 septembrie. De asear� am r�mas singur la Praga. Noapte lung� �i trist�...
Se zice c� Mac Mahon venind �n vizit� la Havre �i v�z�nd marea ar fi exclamat: �Que
d'eau, que d'eau!" Prin oarecare analogie a� putea �i eu s� spun, de c�nd am c�zut
�n Praga �n mijlocul ac�iunilor �i contra-ac-�iunilor care se desf�oar�: �Que
d'evenements, que d'evenements!" Nemaipomenita condescenden�� a unui b�tr�n prim-
ministru al Angliei care s-a cobor�t s� zboare 8 ore ca s� vorbeasc� cu chibi�ul de
la Ber-chtesgaden e subiect de mirare �i de conversa�ie pentru lumea �ntreag�.
Proiectata �nt�lnire �ntre Chamberlain, Daladier, Mussolini �i Hitler care se zice
c� va avea loc s�pt�m�na viitoare, provoac� �i d�nsa nesf�r�ite discu�ii. Ce s� mai
vorbesc de excitarea natural� dar cam ridicol� a cehilor care cer r�zboiul cu orice
pre�, fie �i singuri, �mpotriva Germaniei?
Cru�escu a v�zut pe Hodza. Aproape c� pl�ngea. �La�ajul" Fran�ei �i Angliei e
definitiv. Nu pot s� zic c� am �tiut-o, dar am b�nuit totdeauna c� a�a se vor
termina lucrurile �n caz de �ncurc�tura. Plebiscitul, iat� ce a ie�it din
consf�tuirea de la Berchtesgaden, adic� desp�r�irea c�torva provincii germane, de
Ceho-Slovacia. Acum se caut� o formul� ca s� se scape aparen�ele adev�ratei
�nfr�ngeri impuse din nou de Hitler clientelei Tratatului de la Versailles...
Plebiscitul nu va fi �ns� lucru u�or de organizat; asupra c�ror provincii se va
�ntinde? P�n� unde se va trage linia de demarca�ie? Sub controlul cui se va face?
,.�.�(>r
112
E sigur c� �ndat� ce chestiunea cu Germania va fi reglat�, vor s�ri �i ungurii cu
preten�iile lor, c�ci au 600 p�n� la 700 mii de oameni, popula�ie compact�, de-a
lungul Dun�rii, de la Bratislava �n jos. Cum s-ar putea refuza ungurilor ce s-a
acordat germanilor? Avem �i noi 3 sate de revendicat peste Tisa �n fata Sighetului
Marma�iei! Bietul Bene�! O-braznic a fost de 20 de ani cu toat� lumea, dar pl�te�te
scump acum!
De ieri domne�te lini�te �n toate centrele Sude�ilor. Instruc�iuni din Germania sau
efectul st�rii de asediu? �Chi Io sa". Lucru cert este c� germanii nu vor intra �n
Cehoslovacia, cu for�a, ca s� nu provoace greut�i Fran�ei �i Angliei. Afacerea e
pentru ei c�tigat�, pe cale diplomatic�.
Vizitat ieri expozi�ia de art� baroc� local�, �n palatul Wallenstein. Mediocr�.
Seara, luat masa la un restaurant francez �Mon Pays" cu Cru-�e�tii, cu contesa
Kinski �i cu un avocat ilustru al c�rui nume 1-am uitat �i care de altminteri ne
invitase.
Cu toate c� lucrurile par mai lini�tite din punct de vedere al r�zboiului, mul�i
pleac� din Cehoslovacia de frica reac�iilor sociale eventuale ale cehilor. Mai ales
dintre membrii fostei aristocra�ii austriece, considera�i ca nem�i.
Plec �i eu azi la ora 4 la Paris, s�-mi v�d de treburi, c�ci r�zboiul european pare
definitiv �nl�turat.
22 septembrie. Sunt la Paris de duminic� diminea�a, 18 septembrie. C�l�torie de la
Praga la Paris, f�r� nici un incident. La Eger, cel pu�in �n gar�, nu se observa
nimic anormal. Func�ionarii de la grani��, at�t cehi c�t si nem�i de o polite�e
perfect� �i reciproc�. Am luat masa �n vagonul restaurant, dup� frontiera german�.
Serviciu normal, masa �ngrijit�. Al�turi de mine o englezoaic� g�tit�, �ntre 60 �i
70 de ani, care se vede c� a trebuit s� fie foarte frumoas�, dar acum jum�tate
paralizat�, de partea st�ng�, bra�ul �i piciorul. S-a urcat la Marienbad, �nso�it�
de dou� dame, �mbr�cate modest, care p�reau �n serviciul b�tr�nei �i a�ezate la
mas� �n fa�a ei, se �nclinau �i r�spundeau monosilabic de c�te ori st�p�na le
adresa cuv�ntul. Dup� mas�, baba a scos cu greutate, ser-vindu-se de o singur�
m�n�, o �igar� de foi �i a �nceput s� trag� din ea, ca un gr�dinar. Figur�
interesant�; n-am �ncercat s� aflu cine e, prefer�nd sa-mi las imagina�ia s� alerge
�i am clasat-o ca o duces� milionar� si fantezist�.
De la Praga n-am mai �nsemnat nimic �n acest caiet, c�ci am tr�it o via�� lini�tit�
de turist, �n afar� de evenimente, a c�ror repercusiune n-am
113
resim�it-o dec�t din citirea ziarelor, ca orice om de pe strad�. P�n� azi n-am
v�zut pe nimeni. Sau ca �i pe nimeni, c�ci n-am v�zut dec�t pe Cesianu, mai prost
�i mai peremptoriu ca oric�nd. L-am v�zut luni diminea�a; era tare �ngrijorat �i
preocupat. Mi-a m�rturisit c� st�tuse p�n� noaptea la ora 3 de vorb� cu Osuski1, s�
discute evenimentele, pe care, acum, cei doi diploma�i geniali se laud� c� le-au
prev�zut �i anun�at.
Vorb� s� fie!
Cesianu mi s-a ar�tat foarte nelini�tit asupra r�spunsului ce se a�tepta de la
Praga, se temea c� Guvernul cehoslovac nu va primi propunerile franco-engleze
(adic� ale lui Hitler!). L-am lini�tit. �i �ntr-ade-v�r, dup� un r�spuns �n doi
peri mar�i, asear� miercuri, Praga a dat � f�r� nici o rezerv� � consim��m�ntul sau
la amicala amputa�ie ce i se propune...
R�m�ne de v�zut dac� Hitler nu va ridica tariful, ast�zi, la Godes-berg, unde
Neville Chamberlain a trebuit s� soseasc� la amiaz�! Fa�� de sl�biciunea Fran�ei �i
a Angliei, de ce n-ar cere mai mult?
Evenimentele prin care trecem, cele mai dramatice de la r�zboi �ncoace, trebuiesc
judecate dintr-un �ndoit punct de vedere: dintr-unul local, cehoslovac, �i din
altul european.
Din punct de vedere cehoslovac, oric�t de tragic� ar fi soarta poporului ceh,
problema nu m� intereseaz�. Cehoslovacia m-a plictisit totdeauna. Constituirea ei a
fost, la �ncheierea p�cii, o fantezie a doi profesori mediocrii, Wilson �i Massaryk
care �i-au �ncruci�at umbrelele �n timpul r�zboiului, pe c�mpul democra�iei �i al
utopiei. Wilson a fost un sifilitic, care a sacrificat victoria Alia�ilor
umanitarismului, iar Massaryk � om altfel cumsecade, dar lipsit de bun sim� � o
p�pu�� n m�inile secretarului s�u Bene�, un �mecher �i nimic mai mult. Acesta n-a
fost condus �n lunga lui activitate politic� dec�t de ambi�iile sale personale. Cum
nu �i-a dat seama acest om, cum nu �i-a dat seama Massaryk (cu toat� experien�a
trecutului) c� un popor minoritar ca cel ceh nu putea dezna�ionaliza nici pe nem�i,
nici pe polonezi, nici pe unguri � ca s� nu mai vorbim de slovaci � �i c�
�Cehoslovacia" nu se putea organiza �i nu putea d�inui dec�t pe un plan federal, al
cel pu�in celor trei popoare mai �nsemnate os�ndite s� tr�iasc� �mpreun�: cehii,
nem�ii �i slovacii? Dup� cum a dat la o parte pe Kramarc �i pe to�i lupt�torii cehi
de pe
1 Ministrul cehoslovac la Paris, un alt �as" al politicii �securit�ii colective"
care de 20 de ani de c�nd e �n Fran�a n-a fost �n stare s�-�i informeze Guvernul
despre �la�ajul" pe care 1-am prev�zut at�ia...
114
vremea austriac�, ca s� domneasc� singur � Bene� n-a �inut seam� de na�ionalitatea
puternic� german�, mult mai �naintat� �n cultur�, mult mai con�tient� de tradi�iile
ei, �i a vrut s� cehizeze �ara nou delimitat�. Creat� ca o fic�iune diplomatic�,
Cehoslovacia se desface la primul obstacol, ca o fic�iune politic� ce a r�mas...
Paguba, �n sine, nu e mare.
Din punct de vedere european �ns�, evenimentele ce se petrec vor avea consecin�e
incalculabile. Pentru Fran�a e un nou Sedan, un Sedan moral. Ea a �ncheiat �i
semnat un tratat �i o conven�ie militar� cu Cehoslovacia, tratat �i conven�ie pe
care azi le calc� f�r� ru�ine �n picioare. Desigur, nu poate fi nici o pl�cere
pentru francezi s� se sacrifice cu milioanele �ntr-un r�zboi pentru Cehoslovacia.
Dar trebuia s� cump�neasc� acest sacrificiu c�nd au semnat tratatul si conven�ia,
nu acum. Odat� cu pr�bu�irea Cehoslovaciei se pr�bu�e�te �i prestigiul Fran�ei,
care trece din r�ndul ��rilor victorioase �n al celor �nvinse. Cine va mai avea
�ncredere �n Fran�a �i chiar �n Anglia1, dup� aceast� nemaipomenit� c�lcare a
tuturor angajamentelor luate. C�lcare cu at�t mai inutil� �i mai de ne�n�eles, cu
c�t v�dit a fost determinat� de un �bluff' al �mecherului de Hitler, care nu s-a
g�ndit niciodat� s� declare r�zboi �n condi�ii mult mai proaste dec�t �n 1914, �i
care �nc� �n discursul s�u de la Nurnberg, se mul�umea s� sf�tuiasc�, nu s�
propun�, un plebiscit �n regiunea Sude�ilor!
Toat� politica Europei, pe baza c�reia am tr�it de 20 de ani, e �ntoars� pe dos. M�
�ntreb ce ne vom face noi, �i dup� ziarele franceze, chestiunea a �i fost pus� la
Bucure�ti. O examinare serioas� a situa�iei, �i poate �i o nou� �ndrumare se impun.
Dac� n-a ajutat Fran�a �i Anglia pe cehoslovaci �mpotriva germanilor, o s� ne ajute
pe noi �mpotriva ru�ilor, eternii no�tri du�mani?
Nimic mai caraghios dec�t extazul francezilor fa�� de englezi. Cu ochii beli�i se
uit� to�i spre Londra, acoper� pe Chamberlain cu cununi, �i nu-�i dau seama c�
englezilor se datore�te toat� �njosirea lor. �n 1918, dup� armisti�iu, Fran�a
�ngenunchiase definitiv Germania; cine a ridicat-o? Anglia. Apoi dup� semn�tura
Tratatului de la Versailles, la fiecare cotitur�, la fiecare r�zvr�tire, la fiecare
c�lcare a tratatului, cine a �ncurajat �i sus�inut Guvernul din Berlin? Cine a
determinat retragerea trupelor franceze din Renania �i din Ruhr? Anglia,
�ntotdeauna Anglia! Cine a precipitat �n fine, acum �n urm� evenimentele, tot �n
favoa-
1 Care nu s-a legat prin tratate cu Cehoslovacia dar care �n politic� a mers de 20
de ani cot la cot cu Guvernul din Fraga.
rea Germaniei, dac� nu Anglia? Ce a fost vizita lui Chamberlain la Ber-chtesgaden,
dac� nu o umilire �i o tr�dare fa�� de Fran�a?
�i pentru toate aceste binefaceri, francezii s�rut�... m�na... englezilor de
diminea�a �i p�n� seara, �i pe fa�� i pe dos!
C� ast�zi Fran�a nu mai poate merge dec�t pe drumul tras de Anglia �i �n tov�r�ia
ei, e evident � dar manifesta�iile de ordin sentimental sunt cel pu�in de prisos!
Azi am �nceput s� vad ceva lume �n m�sura s�-mi dea informa�ii de culise. Pe ai mei
de la petrol, pe Champin, pe Meeny, pe Mercier. Am dejunat � poftit de Kaufman, cu
dl �i d-na Pomaret � dl ministru al Muncii, d-na �ofi�er al Legiunii de Onoare"
(pentru care merite?), a-m�ndoi foarte de�tep�i �i �informa�i". Pare c� panica fa�a
de nem�i (c�ci orice s-ar zice a fost panic�) a fost .determinata de generalul
Vuillemain (�eful de Stat Major al Aeronauticii) dup� vizita sa la Berlin.
�mecherul de Goring a plimbat pe fran�uz prin nu �tiu c�te aeroporturi militare �i
i-a ar�tat mii de avioane (probabil acelea�i, plimbate din aeroport �n aeroport)
a�a �nc�t bietul Vuillema�n (sau �minz"?) s-a �napoiat la Paris convins c� Germania
posed� mai multe aparate ca Anglia si America �mpreun� (!!!!). �n urma raportului
lui Vuillemain, c�nd la �nceputul crizei Anglia a �ntrebat Guvernul din Paris dac�
e gata de r�zboi, r�spunsul ar fi fost evaziv. Acest r�spuns �n doi peri ar fi
determinat zborul lui Chamberlain, pe care de altminteri, Guvernul francez
incapabil de o r�spundere grav� 1-a aprobat. A�a spun prietenii Angliei. Ai
Guvernului francez pretind c� Anglia ar fi declarat la �nceputul crizei c� nu va
putea fi al�turi de Fran�a, �n caz de r�zboi, dec�t dac� teritoriul francez ar fi
invadat (!!!). Ceea ce nu corespunde cu toate declara�iile publice f�cute de 6 luni
�ncoace de reprezentan�ii autoriza�i ai Guvernului englez � f�r� s� mai amintim
formula lui Baldwin, mai veche: �frontierele Angliei sunt la Rin!" Pomaret mi-a
afirmat c� Guvernul englez ar fi declarat Guvernului francez c� �n caz de conflict
nu poate pune �n linie dec�t 300 de avioane �i dou� divizii!!! De necrezut, ca un
ministru �n exerci�iu s� spun� asemenea baliverne! Adev�rul este c� �i Daladier �i
Bonnet sunt doi c�c�cio�i, �i n-au �ndr�znit s� ri�te si s� ia r�spunderi.
�n tot cazul, to�i cei cu care am vorbit sunt deprima�i, cu nasul �n jos, �i-�i dau
seama ca Fran�a �i-a pierdut tot prestigiul �n fa�a lumii.
Dar s� a�tept�m p�n� la sf�r�it. Te pomene�ti c� Hitler mai �ncurc� lucrurile �i
c�-1 �mpinge dracul pe c�ile pieirii. O Fran�� din nou victorioas� �magre elle"
iat� un lucru ce nu e exclus s� se �nt�mple, c�ci �
i 16 CONSTANTIN ARGETOIANU
ceea ce nu cred � dac� se va ajunge la r�zboi soartaf�nal� a Germaniei �mi pare
pecetluit�.
Godesberg, unde se �nt�lnesc ast�zi Hitler �i Chamberlain, e pe Rhin l�ng� Bonn,
locul ales, dup� legend�, de Wotan pentru Walhalla! S� dea Dumnezeu, sau Wotan, ca
m�re�ia locului s� inspire pe cei doi oameni de Stat care de�in pentru moment
soarta Europei �n m�inile lor!
Un evreu din Rusia, David Sarnof, a ajuns �n Statele Unite st�p�nul industriei de
radiofonie � emisiune �i fabrica�ie de aparate. Sosit �n A-merica muritor de foame,
e ast�zi multimiliardar! Pro�ti mai trebuie s� fie americanii! Antisemi�ii spumeg�,
�i cu dreptate, c�ci jidanii sunt mai de�tep�i dec�t ei!
Dl Sarnof s-a c�s�torit cu o fran�uzoaic� �i face pe grozavul la Paris � pentru
moment.
Pangal mi-a telefonat ieri de la Imn. Afacerile lui Franco nu merg bine: nu mai are
armament. Italienii �i germanii nu mai trimit nimic, c�ci � date fiind
circumstan�ele � opresc tot pentru ei, pe c�nd Barcelo-ni�tii continu� s� primeasc�
arme �i muni�ii din Fran�a (cred c� acum nu mai primesc nici ei!). Oricum, p�n� �n
cele din urm�, cred c� nici Germania nici Italia nu vor abandona victoria
comuni�tilor. Pangal pretinde c� �n cercurile italiene din S�n Sebastian, Guvernul
Franco e sf�tuit s� �ncheie un compromis cu Barcelona, dar c� Franco, nu vrea s�
aud� de pace.
M-am plimbat ieri prin noile cartiere ale Parisului ridicate la Vest, pe zona
fostelor fortifica�ii. Un ora� nou, cu cl�diri monumentale � �nc� un aspect al
vechiului meu Paris care a disp�rut. Fost �i la Troca-dero. Noul Palat, care a
�nlocuit vechea oroare din 1878 se prezint� �n linii armonioase �i vederea de pe
terasa median� e �nc�nt�toare. Dac� n-ar fi turnul Eiffel... de ce nu 1-or fi
dobor�nd?
24 septembrie. N-a� vrea s� mai tr�iesc o zi ca cea de ieri. M-am sculat cu capul
cam tulbure, m-am �mbr�cat totu�i f�r� greutate �i am ie�it spre �Trois Quartiers"
s� fac cump�r�turi. Dup� c�teva sute de metri, m-a apucat ame�eala, mi s-au muiat
picioarele �i sim�eam c� m� duc. Abia am ajuns p�n� la o banc�, l�ng� care din
fericire m� aflam, �i am c�zut pe ea. Mi-a trebuit o jum�tate de ceas s�-mi revin
�n fire, de�i n-am pierdut un moment cuno�tin�a...
T�r�ndu-m� m-am �napoiat Ia hotel �i m-am �ntins pe pat, dup� ce am luat coramin�
�i spasmosedin�. E oribil s� fi bolnav dar e �i mai oribil s� fi bolnav �i singur.
M� �ntrebam: dac� �mi va veni iar r�u �i voi pierde cuno�tin�a, cine va chema un
doctor?
Spre norocul meu nu mi s-a f�cut mai r�u, ci mai bine, a�a �nc�t pe la ora l am
putut ie�i cu Ionel Bomb� �i cu nevast�-sa �i s� merg la un birt s� �nghit o legum�
�i un compot.
Dar nu la aceast� indispozi�ie m� g�ndesc, c�nd scriu c� n-a� vrea s� mai tr�iesc o
zi ca cea de ieri, ci la panica nebun� ce s-a declan�at dup�-amiaz�, dup� ce
ve�tile de la Godesberg au fost date �n vileag. N-a mai fost om �n Paris care s� nu
fie convins c� r�zboiul era ca �i declarat. M-am v�zut pironit �n Paris f�r�
posibilitatea de a m� �ntoarce �n �ar�, f�r� parale etc. Toat� isteria public�
(�mp�rt�it� de cei mai �nal�i demnitari ai Statului, ca prob� mobilizarea par�ial�,
m�surile de siguran�� etc.) g�sise �n nervii mei �nc� tulbura�i prin criza de
diminea�� minunate coarde de rezonan��, care m-au �nnebunit, literalmente, �n prada
spasmelor respiratorii �i cardiace m-am pus la ora 4 1/2 �n pat si am a�teptat
ziarele de sear�, care m-au alarmat �i mai mult. �nc� azi, k Temps scrie: �La
journee et la nuit de Godesberg ont ete dramatiques. On se trouve place ce matin
devant une situation qui fait comprendre que le sort de l'Europe va sejouer dans
Ies heures qui vontsuivre". O! singur�tatea, ceasuri �i ceasuri, cu boal� �n
spinare �i cu inima str�ns�, str�ns�, de tot ce cite�ti, de tot ce prevezi, de tot
ce �i-e team�!!! Oroare, o-roare! Ceasurile p�n� a venit noaptea, �i apoi noaptea,
noaptea ce nu se mai sf�r�ea au fost un supliciu...
�n fine, azi-diminea��, ziarele mi-au adus ve�ti mai bune. Pare c� vom avea cel
pu�in r�gazul s� ne �ntoarcem acas�. C�ci �n halul �n care m� g�sesc �i cu situa�ia
politic� de aci �i din Anglia, nu mai poate fi vorb� de mers la Londra unde fixasem
pentru zilele de 29 �i 30 septembrie conferin�ele pentru �Steaua Rom�n�". Am
telegrafiat �n acest sens lui Stern �i lui Many, �i Kaufman, de acord cu mine, a
telefonat la Bucure�ti lui Osiceanu �i lui G. Cre�eanu, s� nu mai vin�.
25 septembrie. Primit asear� telegram� de la Osiceanu �i Cre�eanu, din Bucure�ti;
sunt �i ei de acord pentru am�narea Conferin�ei de la Londra. Am g�sit ca prin
minune un �single" �n Simplonul de azi, pentru Bucure�ti, c�ci trenurile sunt luate
cu asalt, �i m-am hot�r�t s� plec disear�. Ce s� mai t�r�g�nesc prin Paris, bolnav
�i incapabil m�car s� fac o mas� bun�, f�r� s� mai vorbesc de celelalte.
118
Ziarele de azi-diminea�� dau �tiri mai lini�titoare. Hitler a acordat termen � p�n�
la l octombrie � cehilor, ca s� predea Germaniei �inuturile Sude�ilor. Care? Nu se
�tie... Daladier �i Bonnet pleac� iar dup� dejun la Londra, la taifas cu
Chamberlain. Am din ce �n ce mai mult impresia c� toat� lumea blufeaz�, dar mi-e
fric� c� acest joc cu focul s� nu aprind� un incendiu f�r� voia juc�torilor.
�n Italia simpaticul Duce se plimb� �i vorbe�te, vorbe�te � vorbe�te �n fiecare zi.
A vorbit la Trieste, a vorbit la Udine, a vorbit la Bellu-no, a vorbit la Treviso,
a vorbit la Padova... C�nt� ca un coco� c� el a provocat r�s�ritul Soarelui
�i...Apusul lui Bene�! Nem�ii nu se uit� la d�nsul dec�t cu coada ochiului �i
cineva �mi povestea c� cu prilejul vizitei sale la Berlin, Guvernul german �i
instalase un telefon cu num�rul �Bleibtreu1 19/15", �n amintirea defec�iunii din
1915! �Se non e vero, e ben trovato"!
28 septembrie. Plecat duminic� seara din Paris, pe o ploaie diluvia-n� am sosit
ieri �n Rom�nia pe soare �i pe c�ldur� �i seara la Bucure�ti. C�l�torie foarte
pl�cut� pentru mine, c�ci n-am fost tulburat la nici o grani��, cum au fost al�ii,
mai ales �n Italia. La intrare ca �i la ie�ire, italienii au fost teribili: ei fac
r�zboiul prealabil, c�ci �tiu c� nu-1 vor mai face dup� ce se va declan�a...
La Domodossola, ne-au mai �inut 35 de minute peste cele 30 reglementare ca s� caute
�n fiecare valiz� �i s� plictiseasc� pe fiecare om. Pe o fran�uzoaic�, so�ia
directorului C�ilor Ferate din Siria, ce c�l�torea cu doi copii spre Beyrouth, au
dat-o jos, au dezbr�cat-o �i au cercetat-o ca pe o delincvent�. Un procedeu analog
seara, la Postumia, la ie�irea din Italia, fa�� de un domn ce avea cabina al�turi
de a mea � un italian dup� c�te am aflat mai t�rziu. Am binecuv�ntat pa�aportul meu
diplomatic �i calitatea mea de fost ministru, pentru prima oar�, c�ci m-au scutit
de grosol�niile agen�ilor italieni incon�tien�i. Ce e mai nostim, e c� pe c�nd
c�utau prin valizele oamenilor nevinova�i, eu purtam �ntr-u-na din ale mele un
plic, pe care mi-1 adusese c�pitanul Boian �n momentul plec�rii din Paris, �i care
con�inea planul trupelor germane concentrate la grani�a Cehoslovaciei2... �i �n
Italia am intrat pe ploaie �i
1 Numele unui sector telefonic din Berlin, dup� Bleibtreu-Strasse.
2 C�pitanul Boian, ajutorul ata�atului nostru militar �n Paris. Plicul era destinat
Marelui nostru Stat Major. C�pitanul Boian mi-a explicat c� 15 Divizii germane plus
una blindat� (�Panzer-Divizion") erau e�alonate pe frontiera de Nord a
Cehoslovaciei � 10 Divizii ordinare �i una blindat�, �n fosta Austrie, pe grani�a
de Sud, iar 5 Divizii � j
119
cea��, a�a �nc�t n-am v�zut aproape nimic din �nc�nt�toarea priveli�te pe Lago
Maggiore, de la Stresa la Arona. Dup� Milano s-a mai �nseninat �i de la Brescia
�ncolo timpul s-a f�cut frumos. Am trecut prin Ve-rona, Vicenza, Padova �i Venezia
pe soare �i farmecul peisajului �i ar-hitecturilor italiene m-a prins din nou �n
mrejele lui... O, divinele propor�ii �i culorile at�t de dulci... O, divin�
Vene�ie!
�n acela�i vagon cu mine era �i Pallairet, fostul ministru englez la Bucure�ti,
trimis din nou la noi ca �ns�rcinat cu afaceri p�n� la restabilirea lui Reginald
Hoare, chestiune de dou� luni spunea el. �ir Regi-n�ld s-a �mboln�vit �n iulie de o
dubl� pneumonie, care, la un alcoolic at�t de formidabil a dat loc la fel de fel de
complica�ii. Omul era s� moar�. A sc�pat acum, dar c�teva luni i-ar mai fi necesare
ca s� se �ntremeze definitiv.
Pallairet p�rea �nc�ntat s� mearg� �n Rom�nia; ne p�r�sise cu regret �i d�nsul �i
so�ia lui pentru a merge la Viena1 �i �Anschlussul" �i l�sase f�r� post. Pallairet
e un b�iat simpatic dar f�r� mult cap: �n schimb e cumnatul lui Neville Chamberlain
� un �atout" mai mult pentru d�nsul dec�t pentru noi.
Tot �n vagonul nostru mai era �i p�rintele Barral, iezuitul (?) francez naturalizat
rom�n, care a comentat �i tradus pe Eminescu. De o rar� inteligen��, m-a interesat
mult. Trebuie s� iau informa�ii asupra activit�ii lui, c�ci Institutul de Studii
Bizantine din Bucure�ti, cu sucursale numeroase �n provincie (?) �mi pare c�
acoper� alte �ndeletniciri dec�t cele m�rturisite...
Niciodat� nu m-am bucurat s�-mi reg�sesc �ara ca de data asta... Parc� sc�pasem
dintr-un naufragiu �i ajunsesem la liman...
La Craiova mi-a ie�it �n cale amicul Filip, venit de la Bucure�ti, s� m� �nt�mpine
cu toate c�te circul� �cu �nfrigurare" �i cu toate havidi�u-rile din r�stimpul c�t
am lipsit din �ar�.
�ntre altele, Filip �mi poveste�te:
�Prietenii lui Vaida pretind c� acesta a fost chemat de Rege care �i-a oferit
situa�ia�, cu o scurt� am�nare (!). Dup� c�t�va vreme Regele 1-a chemat iar�i �i i-
a spus c� nu-i poate da puterea (!!!) lui singur, ci �n
10 Divizii ordinare �i una blindat�, �n fosta Austrie, pe grani�a de Sud, iar 5
Divizii �i una blindat�, pe grani�a de Vest. �n caz de r�zboi, Cehoslovacia ar fi
fost strivit� ca o nuc� �ntr-un cle�te.
1 De�i �i fr�nseser� �i unul �i altul picioarele, f�c�nd �ski" la Predeal. Fata
lor, foarte frumoas�, a mai venit �i dup� plecarea p�rin�ilor ei, �n Rom�nia.
,..�,, , ;
120
combina�ie cu dl Argetoianu (!!), ceea ce Vaida a acceptat (cred �i eu!). Vaida ar
fi pus �ns� condi�ia ca Arm�nd C�linescu s� plece de la Interne, s� fie trimis
undeva ambasador1. Regele n-a fost de aceea�i p�rere �i au ajuns la o tranzac�ie:
Arm�nd C�linescu s� treac� la Industrie �i Miti�� Picpoketul s� r�m�n� numai la
Banca Na�ional�.
Victor lamandi a spus la 21 septembrie, la o mas� �n familie, c� Miti��
Constantinescu a decep�ionat la Ministerul Economiei Na�ionale. C�t timp a fost
numai la Banca Na�ional�, a fost �n conflict cu ministrul Industriei, dar acesta
aproba totu�i importuri �i exporturi (mini�trii Cos-tinescu, Vaier Pop, Manolescu-
Strunga �i anturajul lor pricepeau afacerile!!) astfel c� comer�ul mergea. Ast�zi
�ns�, Miti�� (devenit om cinstit!) are �n vedere numai interesul B�ncii Na�ionale,
aprob� numai 4�5 importuri pe zi, astfel c� a ucis comer�ul2. De aceea �i-a pierdut
trecerea la Rege. Spune lamandi: �Bietul Miti��, c�t� trecere a avut �i c�t de
repede apierdut-o�!
La inaugurarea satului model Topoloveni (a c�ta?) Mihalache a spus textual �n
discursul s�u �c� to�i rom�nii vor s� construiasc� trepte de marmur� Tronului
Regelui Carol!� (�i �sta. s-a dat pe brazd�?).
De teama r�zboiului bucure�tenii s-au aprovizionat pe capete cu zah�r, s�pun, orez,
lum�n�ri, conserve. Un b�can, Stelian Petrescu, a v�ndut �ntr-o singur� zi toat�
marfa din pr�v�lie, �n valoare de l 500 000 lei. Lui Gut� T�t�rescu i-a v�ndut de
50 000 lei.
Se afirm� c� Gut� T�t�rescu a fost trimis de Rege la Moscova ca s� aranjeze
trecerea ru�ilor prin �ar�3(!!!).
Evian, fostul secretar la Industrie sub Manolescu-Strunga (omul nem�ilor) pretinde
c� Miti�� Constantinescu de c�nd e ministru a luat m�suri at�t de vexatorii pentru
comer�ul german, �nc�t germanii sunt hot�r�i s� nu cumpere gr�u de la noi, at�t
timp c�t va fi ministru Miti��.
Tot Evian a spus c� ziarul Excelsior a voit s� comenteze �ntr-un num�r Orient�rile
Consiliului Superior Economic dar c� �ntregul num�r a fost cenzurat (!!!)
Alboteanu (?) �eful de cabinet al lui Titeanu a scris �n ziarul acestuia Seara un
articol injurios la adresa dvs (adic� a mea, Argetoianu) in-
1 Lucru ciudat, �i la Paris, la Lega�ie m-au �ntrebat dac� e adev�rat c� Arm�nd
C�linescu va fi numit ambasador la Londra!
2 Graficele statistice arat� pe ultimele luni o sc�dere continu� a exportului.
Numai comprim�ndu-se la extrem importul s-a putut men�ine activ� balan�a
schimburilor. A-ceast� men�inere e �ns� artificial� �i ar putea duce per absurdum
la zero export �i zero import adic� la falimentul ��rii!
3 Gut� T�t�rescu, o �tiu din izvor sigur, nu s-a mi�cat de la �ar�, �i nu e deloc
dans Ies petits papiers du Roi!
121
titulat �Femei b�tr�ne cu trecut ur�t�), bine�n�eles f�r� s� pronun�e nici un nume.
La Miercurea Ciucului legionarii au provocat un incendiu �i profit�nd de
�nv�lm�eal�, au putut s� scape zece.
Zelea Codreanu a tip�rit �n volum procesul lui, dup� notele steno-grafice,
bine�n�eles �n secret, �i-1 �mparte spre disperarea lui Arm�nd C�-linescu, care
prelinsese c� terminase cu Garda de Fier.
Garda de Fier a trimis Guvernului un ultimat: �ncep�nd de la l octombrie va
r�spunde violen�ei cu violen��.
Societatea �Principele Mircea� a cheltuit 200 000 lei pentru coroana �n frunze de
argint depus� pe sicriul Reginei M�ria. De aceea, �n testamentul falsificat, adic�
�n cel dat publicit�ii, familia a trecut aceast� societate ca legatar�, cu 500 000
lei.
Istrate Micescu a vorbit de dou� ori cu Regele, recent, �i acesta f�cea mare haz de
prefa�a Orient�rilor Consiliului Superior Economic(?!) Titeanu a comis o mare gafa
reproduc�nd un articol anonim dintr-un ziar unguresc care afirm� c� Maniu
organizeaz� �n Ardeal rezisten�� contra dictaturii regale, ad�ug�nd c� Maniu a luat
bani de la unguri �n acest scop.
La Justi�ie, lamandi �i face de cap. �n iunie �i �n iulie 1938 un mare num�r de
magistra�i stagiari au fost pu�i �n disponibilitate pe baza Legii Organiz�rii
Judec�tore�ti care hot�r�te astfel pentru to�i magistra�ii c�zu�i la examen.
Totu�i, dl ministru a numit din nou �n magistratur� doi stagiari din familii
liberale, c�zu�i anterior la examen, anume pe d. d. Amilcar Semaca, cumnatul lui N.
Guranda (�eful organiza�iei liberale din Neam� �i escroc cunoscut) �i Toma (fiul
faimosului Toma de la Ia�i). Primul a fost numit judec�tor la Ploie�ti, al doilea
procuror la Timi�oara. Doi magistra�i cu des�v�r�ire compromi�i, anume: Mih�escu,
prim-pre�edintele Cur�ii de Apel din Oradea �i Climescu, prim-pre�e-dintele Cur�ii
de Apel din Chi�in�u, au fost avansa�i la Casa�ie �i a doua zi li s-au primit
demisiile. S-a adus prin aceasta o ofens� Cur�ii de Casa�ie care nu poate fi
considerat� azil, chiar trec�tor, pentru satisfacerea amorului propriu unor
magistra�i vero�i. Domnii de la Casa�ie sunt furio�i, �n fine voi mai cita � ar fi
sute � cazul lui Liciu �naintat �i men�inut prim-pre�edinte al Cur�ii de Apel din
Bucure�ti numai prin favoarea lui lamandi (!!). Liciu a b�tut la 3 august, la �ar�,
pe vizitiul s�u Constantin lonescu, care a murit la spital, din aceast� b�taie, la
11 august. Autopsia, dup� porunceal�, a constatat moartea prin septicemie. Ancheta
a fost �ndrumat� de comandantul local de jandarmi, luat de dl
122
Liciu cu ma�ina de la Poli�ie. S-a telegrafiat la Palat, s-au trimis de familia
r�posatului numeroase memorii. P�n� acum nici un rezultat..." Am oprit pe Filip, c�
mi-ar fi tot povestit. Dar m� plictisea. Azi-diminea�� au fost pe la mine Radian,
�oneriu, Cecropid, Blu-menfeld �i al�ii mul�i care mi-au buim�cit capul. De c�nd m-
am �napoiat la Bucure�ti m� �ntreb dac� am c�zut printre nebuni sau printre pro�ti.
O excita�ie de necrezut, o fric� nebun� de r�zboi, o lips� total� de dominare a
nervilor. Panic� la b�nci (s-au retras peste 4 miliarde �n c�teva zile), panica �n
familii (se fac nu numai provizii cu toptanul dar alearg� to�i ca dispera�ii s�-�i
plaseze odraslele la locuri ad�postite � au �nceput s� vin� �i la mine s� m�
roage), panic� �n cercurile politice, panic� �n Guvern. Parc� �i-au pierdut cu
to�ii capul: Regele a chemat pe Maniu, Regele a dat drumul lui Nae lonescu �i-1 va
trimite la Hitler, Regele face Guvern na�ional �i c�te �i mai c�te. Radian �mi
poveste�te c� Angelescu, doctorul, i-a spus s� m� cheme numaidec�t de la Paris, c�
e lat� r�u � iar c� Angelescu bulgarul (fostul guvernator) i-a spus c� s-a terminat
cu toate �i c� nimic nu mai are nici o importan��: e sf�r-. �irul lumii �n care am
tr�it! M�rturisesc c� nu mai pricep nimic: mai �nt�i nu e sigur c� va fi r�zboi, �i
al doilea dac� r�zboi va fi, nu va fi la noi, va fi �n Europa dar la noi nu!
Atunci? De ce toat� aceast� groaz�, de ce aceast� total� pierdere a cump�tului
moral? C�nd m� g�ndesc la trista dar demna resemnare pe care am l�sat-o la Paris,
unde ar fi avut oamenii dreptul s�-�i piard� capul, c�ci ei vor duce �i de ast�
dat� tot greul r�zboiului � c�nd m� g�ndesc la toat� lini�tea pe care am l�sat-o
acolo �i o compar cu fierberea �n clocote pe care am g�sit-o la Bucure�ti, �mi vine
r�u, �i m� apuc� sc�rba de corcita noastr� popula�ie or�eneasc�. C�ci la �ar� nu se
tulbur� nimeni, dup� c�te mi se spune...
Blumenfeld �mi raporteaz� c� situa�ia lui T�t�rescu ar fi tragic�: ar fi sosit
scaden�ele comenzilor militare f�cute de d�nsul �i n-am primit aproape nimic.
Armata e f�r� arme �i f�r� muni�ii. Regele e furios. Statul Major declin� orice
r�spundere. To�i cer �n schimb chemarea lui T�t�rescu la r�spundere. O fi a�a? Tot
Blumenfeld �mi mai spune c� din ordinul Regelui Guvernul ar fi �ntreprins o
campanie de distrugere �mpotriva lui Stelian Popescu fiindc�, f�r� s� se poat�
dovedi, se crede c� diferite tracte distribuite de cur�nd �n �ar� de Garda de Fier
ar f� fost imprimate la Universul1. S-a dat din nou drumul la afacerea Drajna
(cunoscutul diferend dintre mo�neni �i Stelian, cu privire la p�durile din
1 �ntre altele �o poz�" cu Regele, Lupeasca �i Lupescu tat�l, form�nd un grup
familiar �i simpatic.
_____________123
Prahova); o protestare � a o suta � a mo�nenilor a fost l�sat� de Cenzur� s� fie
publicat�, cu diverse facsimile, in toate ziarele iar Universului nu s-au �ng�duit
nici trei r�nduri de ap�rare. Casa P�durilor a suspendat t�ierea p�durilor �i toat�
afacerea a fost deferit� Justi�iei (halal de Justi�ie!).
Circulara prin care s-a interzis preo�ilor �i �nv��torilor s� mai activeze �n Liga
Antirevizionist� �i s� trimit� telegrame omagiale lui Steli-an, e �n leg�tur� cu
aceast� ac�iune pornit� �mpotriva Pope�telui.
Dup� c�te mi se spun din dreapta �i din st�nga, �i ac�iunile lui Arm�nd C�linescu
ar fi �n sc�dere. Garda de Fier a �nceput �ntr-adev�r iar s� ridice capul. Tractele
pe care le �mparte, amenin�area cu represalii, incendiul de la Miercurea Ciucului,
succesul volumului clandestin al lui Zelea o dovedesc. De unde dictachiorul nostru
crezuse c� o sf�r�ise cu Garda, iat� c� trebuie s� re�nceap� de Ia �nceput cu
represiunea, spre marea nepl�cere a Regelui. Peste 300 arest�ri noi au fost f�cute
zilele trecute. Lag�rul de concentrare de la Miercurea Ciucului a fost complectat,
dup� focul care s-a pus, prin altul la Vaslui, �i printre func�io-n�rime, un nou
triaj �i noi elimin�ri au fost puse la cale...
28 septembrie, ora 10 seara. Azi pe la ora 5 lovitur� de teatru: edi�ii speciale au
anun�at �nt�lnirea lui Hitler cu Chamberlain, Daladier �i Mussolini hot�r�t� pentru
m�ine, la Miinchen!
Din toate piepturile a ie�it un �uf de u�urare! Prevederile mele c� r�zboiul nu se
va face au fost juste. S�-i ia dracul pe to�i �bluff-eurii" care ne-au am�r�t via�a
de o lun�! Nu �ncape nici o �ndoial� c� de la Miinchen va ie�i o �mp�care pe
spinarea Cehoslovaciei.
La Jockey-Club, unde cel mai negru pesimism domnise p�n� atunci � to�i au declarat,
dup� ce au citit edi�ia special� c� n-au crezut un minut �n r�zboil!! A�a sun
oamenii!
Regele va putea s� se sf�tuiasc� mai departe, �n lini�te, asupra soar-tei �arii, cu
Toni �i cu Titeanu... O, Hubsch!!
29 septembrie. Regele s-a instalat de mar�i la Cotroceni, ca s� fie ��n medio
rerum". Instalarea la Cotroceni nu e �ns� definitiv� �i a fost provocat� numai de
zgomotul din jurul Palatului Regal unde se doboar� casele din jurul bisericii
Kre�ulescu �i se termin� Palatul �n aripa din fa�a locuin�ei Majest�ii Sale. Dac�
lucrurile se �ndreapt� spre pace Regele se va �napoia la Sinaia, dac� nu, va r�m�ne
�n Bucure�ti, adic� la Cotroceni. Lumea a �nceput deja s� cleveteasc� c� Regele nu
respecta
124
memoria mamei sale, c� �i ia locul �nc� cald �i c�te �i mai c�te. Bietul om nu e
vinovat cu nimic, dac� vin� poate fi, c�ci n-a cobor�t la Co-troceni dec�t pentru
c�teva zile �i n-a schimbat un scaun �n rostul l�sat de Regina M�ria. Pe mine m�
mir� mai mult curajul pe care-1 are s� doarm� �ntr-o cas� �n care to�i c�i au stat
s-au umplut de cancer... C�ci altfel Cotrocenii, �n izolarea lor �i cu frumosul
parc dimprejur ar fi o reziden�� Regal� mult mai nimerit� dec�t Palatul din Calea
Victoriei, cu zgomotul �i cu indiscre�ia str�zii...
Pentru noiembrie, se aranjase, �n fine, vizita Regelui nostru la Londra.
Aranjamentul se f�cuse bine�n�eles �nainte de evenimentele din septembrie. Va mai
putea Regele s� mearg� �n Anglia � that is the ques-tion. M� bucur �n tot cazul c�
r�ceala Cur�ii Angliei fa�� de Suveranul nostru, despre care �mi vorbise Grigorcea
cu prilejul vizitei mele din mai la Londra, a trecut.
Maniu a trimis Regelui un memoriu prin care �i cere �ntrunirea imediat� a
Parlamentului, Suveranul neput�nd lua singur r�spunderea situa�iei �n �mprejur�ri
at�t de grave. Despre care Parlament, sau cum ar putea fi convocat unul, dup� c�te
mi s-a spus, Maniu nu spune nimic. Interesant de observat cape vremea c�nd aveam
Parlamente chestiuni ca cele de azi nu se aduceau �n fa�a lui, deoarece erau de
ordin prea confiden�ial ca s� fie discutate �n public. R�zboiul din 1916 n-a fost
hot�r�t �n Parlament, ci �ntr-un Consiliu de Coroan�. Mai recent, �nsu�i dl Maniu
n-a adus �n fa�a Parlamentului desemnarea Regentului (S�r�ea-nu) �n locul
defunctului Buzdugan. Atunci?
Am luat azi dejunul la Continental. La o mas� stau Maniu, Mihala-che, dr Lupu �i
mai mul�i partizani. M� �ntreb cum se �mp�ca sentimentul �cu treptele de marmur�"
de la Topoloveni, al lui Mihalache, cu d�rzenia lui Maniu, care, dup� cum a
transpirat, ar fi vorbit foarte de sus Regelui, �n memoriul s�u. �ntruc�t prive�te
pe Lupu, e o gr�din�. Trec�nd pe l�ng� masa mea mi-a urlat: �Domnule, �n momentul
de fa��, noi suntem la Miinchen pe masa de disec�ie; pe noi are s� ne ciop�r�easc�,
ai s� vezi d-ta!" �i a pornit spre masa lui Maniu ca un nebun!
Chestiunea cu �Steaua Rom�n�" devine dezagreabil�, nu pentru mine (neregulile
valutare relevate sunt anterioare instal�rii mele ca pre�edinte) dar pentru
Societate �i pentru Osiceanu. E vorba de punere �n urm�rire (p�n� acum a fost numai
o anchet� prealabil�) at�t a societ�ii c�t �i a lui Osiceanu. Acesta a �nnebunit.
Am �inut un comitet cu Cre-
�eanu, Rogers, M�t�saru �i el �i i-am rugat s�-mi spun� tot adev�rul, tot ce au pe
con�tiin��. Au afirmat to�i c� nu ascund nimic. Impresia mea �ns� e e ca ascund
ceva. Am intervenit totu�i pe l�ng� Patriarhul �i pe l�ng� Urd�reanu (membru �n
Consiliul �Stelei", de ast�-var�) �n favoarea lui Osiceanu. Ca s� m� solidarizez cu
el, nu poate �ns� fi vorb�.
30 septembrie. Conferin�a de la Miinchen a ajuns mai repede la un rezultat pozitiv
dec�t a� fi crezut. Azi-noapte reprezentan�ii celor 4 mari Puteri occidentale au
ajuns la un acord pe spinarea Cehoslovaciei, �i pacea a fost salvat�! Pentru c�t�
vreme, asta e alt� chestiune � dar pentru moment co�marul care ne str�ngea �i trezi
de g�t, a disp�rut! Hit-ler a avut c�tig de cauz� pe toat� linia. Mussolini, care
urla �n fiecare zi c�te un discurs a��tor fiindc� nu b�ga nimeni seam� la d�nsul,
a devenit cel mai iscusit agent al �mp�ciuirii �ndat� ce i s-a dat un rol.
Repercusiunea hot�r�rilor de la Miinchen, e enorm�, �n toat� Europa, deja dup�
c�teva ceasuri. Lumea r�sufl�. �i e mult.
/ octombrie. P�n� asear� a consim�it �i Cehoslovacia, ca vai de ea, la �planul"
elaborat f�r� ea, la Miinchen. S�-�i aprobi propria ta condamnare, �c'est dur"! A
primit sentin�a, cu un r�cnet de protestare �n fa�a lumii �i cu constatarea c� a
fost abandonat� de to�i... P�cat c� sunt cehii at�t de pu�in simpatici, c�ci soarta
lor e �ntr-adev�r tragic�. Frica de r�zboi a fost �ns� at�t de mare �nc�t azi toat�
lumea e vesel� �i nimeni nu pl�nge. Chamberlain, Mussolini �i Daladier au fost
primi�i �n ��rile lor cu alai �i delir, ca adev�ra�i salvatori ai p�cii! Au pl�ns
Reginele, i-au s�rutat Regii, au urlat mul�imile! Aceea�i bucurie nebun� �i �n
celelalte ��ri ale Europei, numai la Praga doliu si t�cere...
Lichidarea �incidentului" �i a Cehoslovaciei, a�a cum s-a f�cut, ne sile�te s�
tragem c�teva �nv��minte:
1) C� tratatele nu mai au nici o valoare, nu mai fac nici o ceap� degerat�. A fost
destul ca un Stat puternic s� ridice glasul pentru ca v�ntul s� ia peticile de
h�rtie... Unde e alian�a militar� franco-ceh� �i ruso-ceh�, unde e Mica �n�elegere,
unde e Tratatul de la Versailles, unde e �convenant-ul" Societ�ii Na�iunilor? Unde
e pactul Kellog? Germania a ob�inut tot ce a vrut, �i �nc� �i mai mult.
2) C� principiul liberei dispozi�iuni a na�ionalit�ilor e singurul care a r�mas �n
picioare din ideologia din 1918-1919.
3) C� inteligen�a �i p�streaz� primatul ei. �ntr-adev�r Hitler a dus admirabil
campania sa, cu �Bluff-ul" r�zboiului, cu preten�iile sale eres-

Argetoianu 5 - 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Argetoianu 5 - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S ",* �+-� I.

S-ar putea să vă placă și