Citate culese din documente privind Miscarea Legionara (1933-1938)

CUVNT CTRE CITITOR Cu prilejul mplinirii a 50 de ani dela asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, ctiva supravietuitori ai evenimentelor de atunci au publicat un volum intitulat "CORNELIU ZELEA CODREANU", n care actiunile si atitudinile lui sunt exclusiv ilustrate prin extrase din propriile lui scrieri. Cititorul interesat n tema acelui volum, va gsi n paginile ce urmeaz, o serie de extrase din:
- documente oficiale, - note si nsemnri ale adversarilor sau dusmanilor declarati ai Miscrii Legionare, - comentarii ale ctorva observatori sau istorici strini.

S'ar putea ca unii cititori s conteste criteriul de selectionare a acestor citate. Tinem deci s precizm c scopul acestei modeste colectii de extrase este ca cititorul neinformat si de bun credint s-si fac o opinie proprie asupra spiritului care anima cercurile politice zise "democratice" din vremea lui Codreanu si asupra metodelor ntrebuintate si a frdelegilor comise de ctre diversi exponenti ai acelor cercuri, personagii ce au jucat un rol important n acea perioada trist din istoria Romaniei. Aceste citate, provenind din surse incontestabile, sunt destul de revelatoare pentru modul n care era nteleas si aplicat legea si n care era tratat demnitatea omeneasc si libertatea public. Ele, desigur, vor ajuta cetitorul sa nteleag mai bine actiunea de redresare moral ntreprins de Corneliu Codreanu, a crui asasinare apare si mai monstruoas. LMURIRE INTRODUCTIV

Citatele care formeaz continutul paginilor ce urmeaz provin din izvoarele urmtoare:
(1) - Constantin Argetoianu, "Insemnri zilnice" (1933-1937). (2) - Maria (regina), Hoover Institution Archives, Stanford, California. (3) - Monitorul Oficial din 9 Decembrie 1933.

(4) - Ziarul "Dimineata" din 22 Decembrie 1933. (5) - Amand Clinescu, "Memorii". (6) - Henri Prost, "Destin de la Roumanie - (1918-1954)", Ed. Berger-Levrault, Paris. (7) - Ziarul "Argus", din 26 Martie 1934. (8) - Zaharia Boil, "Memorii". (9) - Ziarul "Dreptatea" din 20 Iunie si 26 Iulie 1935. (10) - "Crezul nostru" (foaie clandestin), din 18 Noembrie 1935. (11) - Sir Reginald Hoare, (Ambasadorul Britanic la Bucuresti), citat de Bela Vago, in "The Shadow of the Swastica", Saxon House, London, 1975. (12) - Pamfil Seicaru, "Istoria Partidelor National, Trnesc si National-Trnesc", Madrid, 1967. (13) - Carol al II-lea, "Note zilnice". (14) - Nicolae Iorga, "Memorii (1932-1938)". (15) - Mihail Sturdza, "Romnia si sfrsitul Europei", Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1966. (16) - Monitorul Oficial din 20 Februarie 1938. (17) - Nicolae Petrescu Comnen, "Memorii". (18) - Nicolae Iorga, Depozitie la procesul Zelea Codreanu. (19) - Jurnalul Consiliului de Ministri din 30 Aprilie 1938. (20) - G. I. Duca, "Cronica unui Romn din veacul XX", vol, II, Munchen, 1984. (21) - Legea Electoral din 9 Mai 1939. (22) - Mariano Ambri, "I falsi fascismi: Ungheria, Iugoslavia, Romania (1919-1945)", Soc. Editoriale Jouvence, Roma, 1980. (23) - Nicolas Nagy-Talavera, "The Green Shirts and the Others", Hoover Institution Press, Stanford, California. (24) - Victor Slvescu, "Note si nsemnri zilnice". (25) - Eugen Weber, "Romania", in volumul "The European Right", Ed. Hans Rogger and Eugen Weber, University of California Press, Berkeley-Los Angeles, 1966. (26) - Andreas Hillgruber, "Hitler, Konig Carol und Marschall Antonescu", Ed. Franz Steiner Verlag GmbH, Wiesbaden, 1954.

_-_-_-_-_-_-_
(1) - C. Argetoianu, "Insemnari zilnice" (1933-1937)

- 9 Decembrie 1933 Cu privire la dizolvarea Garzii am aflat lucruri interesante. Cel care a pus toat procedura aceasta la cale a fost Titulescu. El l-a nvrtit pe rege si l-a convins c Garda de Fier e in serviciul hitlerismului si ca succesul ei ar fi egal cu implantarea influentei germane in Romania. Cu Zelea Codreanu tare si mare, Romnia ar ncepe s graviteze in jurul Berlinului si am pierde astfel pretioasele noastre aliante de azi. Gardismul e sinonim cu aventura si trebue distrus ct e timp. Date fiind complicitrile lui Vaida cu Garda, Titulescu l-a convins pe rege c numai liberalii si Duca pot desfiinta pe Codreanu si pe ai lui, iar pe de alt

parte, a convins pe Duca s-si ia aceast sarcin asupra sa. Si asa s-a format guvernul Duca. S fi fost acesta secretul pe care regele mi-a declarat c nu mi-l poate spune, dar ca mi-l va spune odat? Se prea poate. Astfel stand lucrurile, cuvntul lui Titulescu a fost hotrtor pentru procedura de dizolvare a Grzii. Duca a hotrt s se decreteze dizolvarea prin Jurnal al Consiliului de Ministri asa cum se fcuse mai nainte, cci Garda de Fier mai fusese dizolvat nc odat, de Mihalache. _-_-_-_-_-_-_
(2) - Regina Maria

Duca i-a cervt regelui permisiunea s scoat Garda de Fier n afara legii. Guvernul nu a fost de acord cu aceasta, iar Carol a ezitat, pe temeiul c ar putea urma grave represalii. "Atunci, Sire, a spus noul premier, voi semna eu nsumi decretul de dizolvare, lund ntreaga responsabilitate pe umerii mei." _-_-_-_-_-_-_
(3) - Monitorul Oficial, 9 Dec. 1933

Consiliul de Ministri, in Sedinta din 9 Decembrie 1933, lund in deliberare referatul d-lor ministri de justitie si interne, avnd in vedere c in tar functioneaz o grupare politic, denumit la nceput "Legiunea Arbanghelul Mihail", iar azi "Garda de Fier"; Considernd c prin programul si actiunea sa din ultimul timp aceast grupare urrnreste, pe de o parte, schimbarea ordinei legale in stat, si, pe de alt parte, ntronarea unui regim social si politic contrar celui statornicit prin Constitutie, ct si prin tratatele de pace; Avnd in vedere c, dup cum se constat din referatele d-lor ministri de justitie si interne, mijloacele de actiune ale acestei grupri snt teroarea si violenta; Considernd c, in acelas timp, executarea lor se face prin formatiuni de lupt narmate, a cror activitate constituie un izvor permanent de dezor dine, dnd loc la acte de rebeliune mpotriva autorittilor statului si contribuind, prin aceasta, la crearea unei stri de natur a aduce anarhie;

Considernd asadar c functionarea acestei grupri constituie o primejdie pentru linistea public si pentru existenta statului. In virtutea art. 107, ultim aliniat, din Constitutie si art. 2, al legii din 23 Decembrie 1925, hotrste: (pag. 7) Art. 1 - Gruparea "Arhanghelul Mihail", astzi "Garda de Fier", este si rmne dizolvat. Art. 2 - Localurile de ntrunire ale membrilor acestor grupri vor fi nchise, arhivele si orice corespondent vor fi ridicate de autorittile respective, oriunde s'ar gsi. Art. 3 - Snt interzise: a) Intrebuintarea de semne distinctive, purtarea de uniforme, steaguri si orice alte simboluri sau forme exterioare , prin care s'ar cuta s se exteriorizeze participarea persoanelor la activitatea zisei grupri; b) Tinerea oricror adunri, inclusiv adunri limitate, formarea de cortegii, precum si orice actiune politic sau de propagand individual sau n grup, public sau clandestin a membrilor acestor grupri sau a altor persoane care vor urmri scopurile gruprii dizolvate; c) Adunarea de fonduri sau a oricror alte mijloace materiale in vederea alegerilor legislative care incep la 20 Decembrie 1933, in numele si cu semnul gruprii "Garda de Fier", snt nule si neavenite. D-nii ministri de interne si de justitie snt nsrcinati cu aducerea la ndeplimre a acestui jurnal. _-_-_-_-_-_-_
(1) - C. Argetoianu

Azi alegeri la Camer. Vreme posomort. Zpada enorm czut in toat tara, de trei zile, si viscolul care mai sufl si astzi, fac circulatia imposibil si vin in ajutorul guvernului. Nu numai c alegtorii nu vor putea merge s voteze la distante mai mari, vor vota agentii guvernului cu crtile lor - dar nici mcar delegatii opozitiei, nu vor putea ajunge la multe sectii, de vot, lsnd astfel guvernului calea deschis pentru toate matrapazlcurile electorale; _-_-_-_-_-_-_
(4) - Ziarul "Dimineata", 22 Dec. 1933

Organele de sigurant si jandarmeria au operat numeroase arestri la Cluj si Chisinu; la Brasov a fost arestat Ion Codreanu, tatl sefului Grzii de Fier s.a. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

In ziua de 29 Decembrie 1933, primul-ministru a fost chemat la Sinaia, pentru o ntrevedere cu Carol al II-lea. I.G. Duca a rmas foarte surprins de aceast neasteptat audient, dat fiind faptul c nu erau probleme de stat att de stringente care s o reclame. Audienta a durat dou ore, dup care primulministru urma s se ntoarc la Bucuresti cu trenul dela ora 21 si 15 minute. La gar, I.G. Duca, nsotit de Dr. Costinescu si de alti prieteni politici, trebuia s parcurg, pn la vagonul guvernamental ntreg peronul. Dup ce a fcut ctiva pasi, a explodat pe neasteptate o petard, nvluind in fum tot peronul grii. In panica creat de explozie legionarul N. Constantinescu s'a apropiat de Duca, cu o mn l-a prins de umr, iar cu cealalt i-a tras n ceaf cinci gloante, omorndul pe loc. Asasinul a avut complici doi tineri macedoneni: Belimace si Caranica. Rolul regelui in svrsirea acestei crime politice nu a fost elucidat. Totusi, cererea sa ca trupul lui Duca s fie imediat transportat la Bucuresti, acceptarea, cu mult greutate, ca el sa fie depus la castelul din Sinaia, lng camerele servitorilor, neprezentarea de condoleante familiei, neparticiparea la funeralii, snt elemente care ilustreaz o comportare cel putin stranie. _-_-_-_-_-_-_
(1) - C. Argetoianu

Ce nu se stie, e ct de urt s-a purtat regele fat de mort si de familia lui. Indat dup asasinat s'a telefonat la Foisor si s'au cerut instructiuni. Regele ar fi vrut ca, cadavrul s fie imediat expediat la Bucuresti; nsa explicndu-i-se c erau anumite pregtiri de fcut, a admis sa fie asezat ntr'o sal de jos a castelului Peles, lng camerele servitorilor, unde corpul nensufletit al primului su sfetnic a stat pn a doua zi. Nici nu s'a dus s-l vad, nici n'a trimes o floare. Grigore Duca, fratele victimei, juca bridge la Henry-Catargi, unde au venit s-l vesteasc. A luat pe sor-sa Gabriela, si au plecat la Sinaia, unde au ajuns la orele 2 noaptea. Nadia, disperat, n'a fost lsat s plece dect a doua zi

dimineata si a sosit la Sinaia la amiaz. Nici unuia din trei, regele n'a catadixit si fac condoleante personale. De ce n'o fi vrut s dea ochi cu apropiatii mortului? L-o fi mutstrat constiinta si o fi simtit partea de rspundere pe care o avea in acest omor? Altii spun c n'a vrut s-i vad, pentru c prea s'a bucurat de moartea lui Duca si n'a vrut ca familia mortului s-i citeasc bucuria pe fat. _-_-_-_-_-_-_
(1) - C. Argetoianu

Funeraliile lui Duca s'au desfsurat ntr'o atmosfer de dram. Uciderea lui aruncase spaima in guvem , la Palat si in camaril. Fiecare se credea osndit, socotea c doborrea lui Duca fusese numai un nceput si treumura pentru pielea lui. In ziua nmormntrii, ministrii s'au dus la Ateneu ca si cum ar fi iesit din transee, la atac. Regele a anuntat ca vine, apoi c nu vine, in fine iar c vine. Toti erau convinsi c o bomb i va curta pe toti. Pan si locul unde urma s se desfsoare ceremonia nu a fost fixat dect in ultimul moment, si abia a putut s se hotrasc guvernul ntre Ateneu si biserica Sf. Gheorghe! Am aflat cu toti si cu un supliment de ntristare c Majestatea Sa era_gripat si c regreta din suflet c nu putea aduce un ultim salut credinciosului su sfetnic. _-_-_-_-_-_-_
(6) - Henri Prost

Nu este hazardat presupunerea c aceast chestiune a fost o masinatie a Palatului, cu complicitatea ministrului de interne, Inculet, si a prefectului politiei, Gabriel Marineacu. Regele si metresa lui il detestau pe Duca, care, in Iunie 1930, se pronuntase mpotriva restauratiei si chiar si mai violent mpotriva ntoarcerii in tar a favoritei. Pe de alt parte, Elena Lupescu nu putea, pe bun dreptate, s nutreasc simpatie fat de antisemitism, iar Carol era ngrijorat de amploarea pe care o lua ridicarea lui Codreanu. Lichidand cu brutalitate Garda de Fier prin Duca si lsnd s cad responsabilitatea acestei actiuni asupra acestuia, regele si anturajul su stiau c l fac pe Duca obiect al razbunrii Cpitanului; mpuscau astfel doi iepuri dintr'o lovitur. Cum mai putea fi pus sub semnul ndoielii faptul c politia lui Inculet a permis ca Duca s fie asasinat? Cei trei asasini au stat in sala de asteptare a grii Sinaia de la ora 11 dimineata pn la ora 8 seara, fr ca nimeni s le fi remrcat prezenta neobisnuit; or, opt politisti erau nsrcinat cu

asigurarea securittii presedintelui consiliului si trebuiau s-l nsoteasca peste tot. Dintr'o ciudat neglijent, peroanele grii fuseser lsate n semintuneric. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Vd pe Cristescu (Seful Sigurantei), care mi spune ca Siguranta cunostea intentiile Garzii de Fier de a-l asasina pe Duca, Si acesta fusese prevenit. Inssi persoana atentatorului era cunoscut. Organele subalterne au fost ns lipsite de vigilent n ziua atentatului. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

La 6 Ianuarie, m chiam la telefon noul prim ministru, Ttrescu, si ma roag s-l vizitez la presedintie, avnd a-mi da un mesaj pentru Mihalache, care e la Dobresti. Chestia, spune el, este foarte urgent. Intru la Ttrescu, care-mi spune c doreste o destindere ntre partide: "Sntem ultima tar in care lumea politic se mnnc astfel. Din aceast cauz au crescut curentele anarhiste. Am dorit demult raporturi normale. Poate acum, dup moartea lui Duca, s se realizeze aceasta in interesul trii. Lasati-m s guvernez cel putin pn la toamna, cci astzi nu se mai poate dura ca altdat. Daca snt obligat s plec peste trei luni, atunci in orice caz nu veniti voi, deci aveti interes si voi la o destindere. Recunosc c ar fi o piedic: unele excese ntmplate in alegeri. Snt gata s dau satisfactie, invalidnd unele alegeri ale Senatului. Desigur, nici voi nu veti cere prea mult, nici eu nu voi oferi prea putin. S aducem harta politic pe mas." (....) "Trebue jugulat aceast miscare. Cum ai vzut, l-am arestat pe Nae Ionescu. Am mn liber dela rege. I-am spus: "Sire, eu snt in msur s cunosc mai bine mediul in care tresc. Dac Majestatea Voastr nu are ncredere in mine, eu las locul pe care nu l-am rvnit". Regele mi-a spus: "Ai toat ncrederea mea". Ii rspund lui Ttrescu: "Am ascultat cu atentie propunerea ce mi-ai fcut. Voi transmite-o maine d-lui Mihalache cat de fidel posibil, att in textul cat si in spiritul ei. (....) S mi se dea voe s spun - cu titlu personal - urmatorul lucru: eu cred c ar fi existat o stare de spirit prielnica unei destinderi, fiindca unii din noi

am fost de prere c dup national-trnisti s vin liberalii la guvern. Trebuie s subliniez, ins, cum ai recunoscut si d-ta c felul cum s'au fcut alegerile a creat o stare de spirit la noi in tara cu totul special. De pild, am s-ti relev un fapt. D-ta stii ct am regretat noi pe Duca. Ei bine, totusi, - in tar, la sate - tranii spun: va fi fost un om bun, Duca, dar fata de btile si schingiuirile ce am ptimit noi, moartea capului liberalilor a fost o pedeaps a lui Dumnezeu. Relev aceasta ca s vedeti ecoul alegerilor. _-_-_-_-_-_-_
(7) - Ziarul "Argus", 26 Martie 1934

Acuzarea a fost sustinut de generalul C. Petrovicescu, asistat de locotenentcolonel Romulus Hotineanu, comnisar regal al Consiliului de Rzboi. In ordonanta definitiv se prevedea: trimiterea in judecat pentru asasinat, N. Constantinescu, pentru complicitate la asasinat, Doru Belimace si I. Caranica, pentru complot C.Z. Codreanu, general Cantacuzino-Grnicerul, ing. Virgil Ionescu, Gh. Clime, I. Hodos, V. Silaghi si I. Dumitrescu, pentru asociatie la complot, Mihail Stelescu, Ion Z. Codreanu, Ion-Mota, Traian Cotiga, Ilie Grneat, Nichifor Crainic s. a. - Au fost scosi din cauz Nae Ionescu, director al ziarului "Cuvntul", s.a. _-_-_-_-_-_-_
(6) - Henri Prost

La procesul care s'a deschis la Bucuresti la 19 Martie, s'au prezentat ca martori ai aprrii Vaida Voevod, Maniu, Argetoianu, Averescu. Acesti martori nu merg pn ntr'acolo nct s-i scoat nevinovti pe asasinii lui Duca, dar dezaprob la unison dizolvarea Grzii de Fier. Maniu si Vaida uit ca ei nsisi au dizolvat Garda prima oar in vara lui 1930, Argetoianu a doua oar in Martie 1932. Cei trei asasini snt condamnati la nchisoare pe viat; in ceea ce i priveste pe complici, acestia snt toti achitati, inclusiv Codreanu, comisarul guvernului renuntnd la orice acuzatie mpotriva lor. _-_-_-_-_-_-_
(8) - Zaharia Boil, "Memorii"

"Guvernu1 liberal si partidul liberal, care are majoritatea in Parlament, a nghitit si aceast pilul amar, pentru ca stia prea bine ca exista cineva care nu avea nici un interes ca s se fac lumin intr-o chestiune unde partidul liberal avea tot interesul s se clarifice nu numai finalul, ci chiar toate amnuntele problemei. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Emotie in guvern, se ntrunesc ministrii in consftuire cu Dinu Brtianu. Acesta opineaz pentru retragerea guvernului, "cci altfel veti plti ca nationaltrnistii". Ttrescu, Franasovici, Inculet, snt pentru rmnere. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

29 Aprilie 1934. Manifestarie studenteasc in fata Palatului. Regele iese la balcon si salut cu salutul fascist; tine o cuvntare. Se strig "Triasc Garda", Codreanu, etc. Manifestantii, cu muzica prefecturii politiei, la locuinta lui Nae Ionescu si g-ral Cantacuzino, unde se afl si Corneliu Codreanu. Ii aclam. _-_-_-_-_-_-_
(9) - Ziarul "Dreptatea", 20 Iunie si 26 Iulie 1935

Colonelul Gavril este un exponent. Un specimen dintr'o serie de cuibare cu plosnite de snge din trupul sntos al natiei. Focare de infectie. Nici viata filmat a gangsterilor nu intrece in peripetii si tertipuri, activitatea acestui borfas de jungl. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

(11 Iunie 1934) La serata dela Clubul Miliardarilor, vorbesc cu generalul Manolescu, aghiotantul principelui Nicolae, care-mi spune c a vorbit cu Gavril Marinescu si acela i-a spus: "Eu mi-am legat soarta de d-na Lupescu si cad odat cu ea. Nu pot face altfel"

_-_-_-_-_-_-_
(10) - "Crezul Nostru" (foaie clandestin), 18 Nov. 1935

Ne-am fi asteptat ca cel putin dup suireaa pe tron si dupa ce a jurat pe Constitutie, regele Carol II s aib o atitudine de demnitate si conforma acelui juramnt. Dar realitatea a fost alta: regele Carol II a dovedit si de ast dat c nici vrsta, nici rolul de rege nu l-au schimbat: el a rmas acelas om, cum a fost printul Carol, legile trii pentru el n'au valoare; interesele trii snt subordonate intereselor si ambitiilor sale personale; morala si etica snt fleacuri bune pentru altii; jurmnt, cuvnt de onoare, adevar, rusine (.....) pretuiesc pentru regele Carol tot att ct istoria documentat ne spune c pretuiau pentru printul Carol al Romniei. El nu numai c nu s'a gndit s strng si s consolideze partidele politice, pentru a le utiliza in folosul trii, ci din contr, el este autorul destramarii si fragmentrii acestor partide in 16 grupulete, pentru ca acum, in deriziune, s apeleze la unirea lor. Cel mai just rspuns, pe care poporul roman trebuie s-l dea, ar fi proclamarea Republicii. (....) Republica ntr'un stat democrat, este starea superioar a dezvoltrii politice, este negatiunea monarhismului si a absolutismului. (Acuzat de lse majestate, dr. Gerota a fost arestat si dus la nchisoarea Malmaison.) _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

In noaptea de 3 spre 4 Aprilie (1936), studentii adunati la Trgu Mures fac s se afiseze, sub semntura lor, in cap cu Furdui, o publicatie prin care spun c triesc sub domnia "Preacurviei" si denunt opiniei publice pe Elena Lupescu, Gabriel Marinescu, Iamandi, Madgearu, si Mihalache. _-_-_-_-_-_-_
(11) - Sir Reginald Hoare (ambasador britanic)

Garda de Fier devine o primejdie serioas si in consecint trebue contracarat.

Intro tar came produce un nou zvon la fiecare jumatate de or, este usor s se ajung la exagerari, dar ma tem ca dac guvernul se d acum la o parte, ne aflm la nceputul unei miscri naziste, care va cpta o amploare irezistibil. _-_-_-_-_-_-_
(6) - Henri Prost

(24 Februarie 1937) Se fac din nou remanieri in cadrul guvernulu Ttrescu. Se schimb din nou titularii portofoliilor de la interne si justitie. Pentru a imprima o not in plus de vigoare reprimrii manevrelor legionarilor, se creeaz un Minister al Ordinei Publice, pe care Carol l atribuie prefectului politiei, Gavril Marinescu, care va cumula cele dou functii. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Lung ntrevedere cu Gavril Marinescu, la mine acas. Ttarescu a avut initiativa numirii lui in guvern. Nu a acceptat dect dup ce Rex l-a convins si el. Gavril i fcuse un raport de Vineri. Cnd s'a ntors Rex in Bucuresti, Duminic, l-a chemat de dimineat si i-a spus c s'a convins de primejdia_Garzii de Fier si de necesitatea represiunii. Gabriel Marinescu i-a spus lui Ttarescu c primeste numai cu conditia de a-i aproba planul de lucru. El nu merge la Parlament, nu merge nici la Consilii, dect spre a i se da aprobarea. Apoi, s fie lsat s lucreze liber. S'a primit propunerea. Are de gnd s suprime pe Codreanu si vreo 30 de gardisti priricipali. Si-a format echipe din 200 de puscriasi cu care va da lovitura ntr'o noapte. _-_-_-_-_-_-_
(8) - Zaharia Boil, "Memorii"

La nceputul lunii Martie (1937), m pomenesc cu un curier trimis de Corneliu Codreanu, acesta comunicndu-mi c, "Cpitanul doreste s m vad, dar nu la Cluj, ci la Bucuresti si ntlnirea trebuie s fie aranjat in mod discret, ca Palatul si guvernul s nu afle ceva despre aceast ntlnire". Mrturisesc ca am fost foarte curios cam ce anume doreste seful Miscrii Legionare s vorbeasc cu mine.

In ziua de 11 Martie 1937 ntlnirea a avut loc la Bucuresti in casa inginerului legionar Ionic. Corneliu Codreanu, care nu fcea mult diplomatie, mi-a spus c "ar dori s aib o ntrevedere cu Maniu si n'a crezut de bine s se adreseze lui Maniu direct, ci numai s sondeze terenul si c ntlnirea s rmn secret." Mare i-a fost mirarea cnd i-am comunicat c de patru zile Maniu a plecat la Viena, de unde se va duce in Frana, unde va rmne timp mai ndelungat. Codreanu, dup ce s'a necjit putin c n'a fost exact si la timp informat despre aceast plecare - fireste de serviciul sau de informatii - a spus textual: "Chestiunea este serioas si nu sufer nici o amnare!... Aveti dv. posibilitatea s transmit o scrisoare confidential, fra ca scrisoarea s cad in minile serviciului secret al regelui?" I-am rspuns c este o astfel de ocazie, deoarece peste dou zile pleac la Viena Aurel Leucutia, care va rmne tot timpul cu Maniu. Dup ce l-am convins c Aurel Leucutia este un om discret, taciturn, de absolut ncredere, Corneliu Codreanu a nceput s-mi deie lmuriri mai ample asupra fondului chestiunii. L-am rugat s-mi permit s iau notite. Redau aceast convorbire sub form de dialog, pentru c o socotesc foarte interesant. "Codreanu: Pe mine m'a condamnat la moarte regele Carol II. (O clip l-am privit uluit si am avut impresia ca halucinez). "Eu: Pe dv.? Regele Carol II? E de necrezut . "Codreanu: Si totusi este asa. Am informatii din cea mai bun surs, asupra creia nu ncape nici o ndoial sau bnuial. "Eu: Iertati-ma, dar lumea, mai ales n urma evenimentelor din vara trecut, sia cstigat convingerea c ntre regele Carol si miscarea legionar exist cele mai bune raporturi. "Codreanu: O fi asa, dar - ntre timp - s-au ntmplat lucruri despre care lumea nu stie si d-tale ti le spun, desi snt strict confidentiale, dar trebuie s le transmiti lui Maniu, cci numai astfel se explic nversunata lui dusmnie fat de mine. Mai acum cteva sptrnni am fost chemat in audient la rege. Ea a avut loc noaptea, ntr'o cas particular. (Probabil la Malaxa). Regele mi-a spus nainte de toate c simpatizeaz mult cu miscarea noastr si c are de gnd s demit guvernul, s nlture din mecanismul politic partidele, s inaugureze o guvernare absolutist, personal, bazata pe miscarea legionar. Regele mi-a

cerut s-1 proclamm "cpitanul miscarii", eu voi fi locotenentul su si ma va numi seful guvernului." I-am rspuns ca snt ncntat de bunvointa lui cu care priveste miscarea noastr si c snt extrem de magulit de aprecierile sale favorabile, chiar exagerate, pe care le-a exprimat fat de persoana mea, dar c totusi nu pot s-i primesc oferta. Socot c nu snt suficiente elanul si disciplina pentru a ne asuma rspunderea guvernarii, c noi nu sntem nc pregtiti, ca nu avem experient, iar in ceea ce priveste chestiunea sefiei noi consideram pe rege ca un factor sus pus, arbitru peste noi toti, dar nu-l putem considera un sef de miscare sau partid, c legionarii mi-au jurat numai mie credint si nu altuia, c aceast credint, acest atasament nu poate forma obiect de traficare politic. Carol II a incercat s ma conving c vd_gresit lucrurile, dar desi mi-a vorbit mult, aducnd argumente in mentinerea tezei sale, nu m 'a putut convinge. "Eu: Acum v inteleg perfect si cred c ntr'adevr regele v'a devenit un dusman nempcat. L-ati combtut in gndirea sa cea mai intim si v'ati pus de-a curmezisul planurilor sale secrete. Totusi nu cred c ar indrzni s recurg la o sanctiune extrem. Doar Maniu a fcut acelasi lucru si cred c dv. cu organizatia legionar snteti pus mai la adpost. "Codreanu: S nu crezi. Maniu, da, este dusmanul lui, dar numai un dusman. Pe cnd pe mine m consider rival. Regele crede sau presupune c noi, legionarii, sntem pentru un regim fascist, ca si el in definitiv. Dou sbii nu incap intr'o teac. Ct timp miscarea 'noastr va exista si se va desvolta nu poate fi vorba de inscunarea dictaturii regale. Deci, nlturarea nu att a miscrii, ct a mea personal, devine indispensabila. "Eu: Si legionarii vor admite asa ceva? Vor tolera ca regele Carol s v extermine, fr nici o vorb? "Codreanu: Bietii snt buni, disciplinati si tin la mine. Snt sigur c m'ar rzbuna, dar de acuma nc, in public, nu pot vorbi deschis despre aceast problem. Carol II ns sperase c mpotriva mea si mpotriva noastr va avea toat opinia public asazis "democratic" din occident, fireste pe comunisti, toti oamenii din stnga si bine nteles partidele politice de la noi, care abia asteapt s scape de un concurent periculos. Tocmai tinnd seam de aceste considerente, vreau s m aliez cu Maniu. Cred ca dac regele ne stie aliati nu va ndrzni s se ating de noi.

"Eu: O aliant cu Maniu? "Codreanu: Da, stiu c merge greu. Att in miscare, cat si dl Maniu in partidul d-sale va intmpina mari obstacole. Intre noi doi snt deosebiri enorme de ordin tactic si ideologic. Totusi, pe o chestiune ne ntlnim: in lupta contra regelui Carol II. "Eu: Dv. uitati un lucru: Maniu nu mai este seful partidului. Seful este Mihalache, pe care dv. l-ati condamnat la moarte, ca si pe Madgearu, care este secretarul general al partidului. L-ati condamnat pe Titulescu, cu care Maniu este perfect solidar. "Codreanu: Condamnrile acelea n'au dect sens teoretic sau dac voiti simbolic. De altfel, asupra lor vom putea reveni. "Eu: si v rog s nu uitati c nu toti fruntasii din partid snt de acord s duc lupta contra regelui, alturi de Maniu. Doar tocmai pe acest punct s'a produs si sciziunea in partid si a prsit Maniu sefia. "Codreanu: Toate acestea le stiu, dar mai stiu c opinia public din partid este alturea de Maniu, care nu va renunta la atitudinea lui. Si atunci o tovrsie cu mine i-ar fi, cred, util. De altfel eu, fiind pregtit pentru orice eventualitate, am lsat un testament politic, scriind acolo: (....) Dac nu voi mai fi, mergeti la Maniu, care e singurul in stare s m rzbune." Apoi, vznd c tot mai stau la ndoial asupra posibilittii unui asemenea acord, Codreanu a mai adugat: "Va rog pe dv. s cumunicati toate punctele pe e ste care le-am discutat domnului Maniu. D-sa este mester in formule. Cred ca va gsi formula potrivit ..." I-am scris ndat lui Maniu, care se gsea la Viena, n'am primit ns nici un rspuns. Dup trei luni primesc o telegram s m duc la Karlsbad, unde l voi ntlni pe Maniu. Acolo Maniu mi-a dat urmtorul rspuns: "Comunic lui Codreanu c acum nu ne putem ntlni. Chestiunea nu este actual. Dar la toamn situatia se va schimba radical si atunci ne putem vedea." A avut loc o nou ntlnire a mea cu Codreanu. De ast dat la Predeal. Codreanu lund cunostint de rspunsul lui Maniu, mi-a spus: "Perfect. Eu vd situatia la fel. Si snt multumit." Mai multe nu mi-a spus si eu nu l-am ntrebat.

_-_-_-_-_-_-_
(8) - Zaharia Boil, "Memorii"

Sefii celor trei partide care au isclit pactul electoral, deci Iuliu Maniu, Gheorghe Brtianu si Corneliu Codreanu, s'au ntrunit ndat dup alegeri pentru a examina situatia. Corneliu Codreanu a declarat c si reia libertatea de actiune. - Si ce aveti de gnd s faceti? l-a ntrebat Maniu. -.M duc la Predeal, s fac ski, s m odihnesc, a rspuns in sil Codreanu. - Ru faceti, i-a replicat prompt Maniu, acum nu-i timp pentru sport. - D-voastr ce spuneti c este de fcut? - Eu snt de parere, a continuat Maniu, c dusmanul, ce-i drept, este lovit crunt, dar nu este distrus. Trebue deci s continum lupta. Trebue s iesim acum pe strad, s ocupm piata Palatului si s nu ne retragem de acolo pn ce regele nu se va da btut. Dac listele mele ar fi obtinut majoritate absolut sau mcar relativ, asi lupta singur, dar asa mi se va rspunde c nu reprezint majoritatea trii. Iat ce au nceput s scrie deja gazetele. (Maniu a scos din buzunar o gazet independent de dreapta). (....) opinia public s'a pronuntat, in majoritatea ei pentru curentele de dreapta (....) Prin urmare, o actiune a noastr numai asa ar produce efect, dac si legionarii s'ar ralia ei. Atunci nimeni n'ar putea obiecta nimic. Ins Corneliu Codreanu nu putea fi convins si cstigat pentru nici o actiune. Oamenii lui, care abia au aprobat si sustinut pactul, acum ar fi vazut in orice actiune numai o manevrare in favoarea partidelor democratice si de stnga. Aparentele erau ntr'adevr asa. Corneliu Codreanu a plecat intr'adevr la Predeal unde generalul Antonescu, ca emisar al lui Goga, i-a oferit un pact de neagresiune. Codreanu fr experient, fra s nteleag rostul adevrat al acestor cancanuri de dup culise, plictisit de insistenta partizanilor si, a primit oferta. _-_-_-_-_-_-_
(12) - Pamfil Seicaru

Regele a nsrcinat pe Mihail Manoilescu s vad pe Corneliu Codreanu si s-l convinga s vie la Palat. Seful Grzii de Fier a refuzat. Rzboiul intre rege si

Garda de Fier ncepea. Din Ianuarie 1938 si pn in ziua abdicrii, toat actiunea regelui a fost subordonat acestei lupte. _-_-_-_-_-_-_
(13) - Carol II, "Note zilnice"

Normal dup tabloul procentelor electorale ar fi trebuit s chem pe Codreanu. Nimeni, afara de legionari, nu ar fi aprobat acest gest. Pentru mine era o absolut imposibilitate. (....) Mi-a ramas, deci, o singur solutie constitutional, aceea de a face apel national-crestinilor lui Goga si Cuza. Este desigur, o solutiune proast, dar totusi cea mai putin duntoare. Snt perfect constient c o guvernare cu aceste elemente destul de hotrt antisemite nu va putea fi una de lung durat si c dup aceea voi fi liber s pot lua msuri forte, msuri care s desctuseze tara, cat si pe mine, de tirania adesea att de nepatriotic a meschinelor, interese de partid. Cum era de asteptat, atta a asteptat Goga, era mplinirea ambitiilor sale, umflndu-se ca un broscoi, primeste a forma guvernul in conditiunile care i le-am impus. _-_-_-_-_-_-_
(17) - Nic. Petrescu-Comnen, "Memorii"

Cnd Octavian Goga a prezentat lista noului guvern, regele a acceptat pe toti ministrii, chiar pe ca generalul Ion Antonescu ca ministru al aprarii nationale, dar a impus pe Armand Clinescu la interne. Faptul c regele rezervase Ministerul de Interne celui mai hotrt adversar al Grzii de Fier era o indicatie, pentru cine stia s citeasc in politica ntortochiat a lui Carol, c guvernul Goga era un simplu provizorat. Si in timp ce seful guvernului si scria manifestul electoral, Armand Calinescu pregtea cu regele noua formul, menit s acopere lovitura de stat si instaurarea dictaturii regale. In 1933, Armand Clinescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, luase, mpotriva vointei primului-ministru Al. Vaida-Voevod, msuri severe mpotriva miscrii legionare. Regele, impunndu-l ministru de interne, indica si linia politicii interne, anume contra Grzii de Fier. Ori, Octavian Goga incerca o ntelegere cu Corneliu Codreanu, ca sa realizeze un cartel electoral, ceeace a fost de ajuns ca regele s-i retrag ncrederea. Prin urmare, cderea guvernului

Octavian Goga a fost decis in momentul in care regele a impus pe Armand Clinescu la interne. Lui Tharaud, care a venit la Bucuresti in iarna lui 1938, regele i-a fcut aceast mrturisire: "Chiorul acesta, este singurul om, aici, care vede clar". _-_-_-_-_-_-_
(14) - Nicolae Iorga, "Memorii"

Dr. Angelescu, Vaida, Goga se arat speriati de agitatia Grzii de Fier. Emisarii de prin sate au nlocuit formula "omul si pogonul" cu "sufletul si hectarul". "E bolnav natia", zice Goga. Ii rspund: "E o constatare pe care s'o facem noi. D-ta ai fost chemat pentru c esti grozav. Deci n'ai s faci filosofie, ci s actionezi." Spune c o va face, dar... c n'are destui jandarmi! _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Raportez incidentele din ajun: 2 morti legionari mpuscati de jandarmi. Rex rspunde: "La asta te asteptai." (7 Februarie 1938) _-_-_-_-_-_-_
(14) - Nicolae Iorga, "Memorii"

(8 Februarie 1938, in urma audientei la rege) Va schimba un guvern care si-a luat o sarcin prea grea si-si strig prea mult pretinsele succese. Ii trebuie un "comitet de patronagiu" pentru noul ministeriu: al fostilor presedinti de conliu, sub patriarh. Imi cere s fac parte din el si nu pot dect s rspund afirmativ. Odat pornit pe aceast cale, nu trebuie s se opreasca. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Discutnd cu mine, (Rex) mi spune planul. Un guvern sub prezidentia patriarhului cu toti fostii prim-ministri fr portofolii; apoi: Micescu externe, general Antonescu armata, eu interne - un moment a fost vorba s trec la externe, dar regele a spus: 'Mai aproape mi e cmasa de piele dect Geneva!"

Apoi Ghelmegeanu si Potrc, Inculet, Cancicov, etc. S'ar face un "Consiliu de Coroan", s'ar da o proclamatie ctre tar, si s'ar pune in vacant partidele. _-_-_-_-_-_-_
(15) - Mihail Sturdza, "Romnia si sfrsitul Europei"

(dup mpuscarea a doi legionari) M'am dus la presedintia guvernului si, fr a-i bga in seama pe usieri, am ptruns in cabinetul primului-ministru si l-am ntrebat cu amarciune si indignare ce avea cu mine, dac era la curent sau nu cu cele ce se intmplau sub administratia sa. Goga, profund turburat, congestionat la fata, prul in dezordine si minile tremurnde, plimbndu-se prin ncpere, se vita: "Dumneata crezi c eu snt vinovat?" Calmndu-se, m'a poftit sa iau loc si m'a ntrebat dac nu puteam s-i mijlocesc o ntrevedere cu Corneliu Codreanu. "Ar fi tragic si comic totodad, a spus el, ca dou miscri nationaliste sa se nfrunte si sa se distrug reciproc, spre bucuria adversarului comun. N'am putea, macar odata, sa cdem de acord?" I-am cerut primului-ministru sa spun, fr riscul de a dezminti ulterior, dac pot sa transmit lui Codreanu c doreste sa aib o intrevedere urgent cu el. La rspunsul su afirmativ si insistent, am revenit la sediu, unde i-am comunicat Cpitanului propunerea lui Goga. Cpitanul a fost pe data de acord si m'a nsrcinat s organizez ntrevederea. Fr a pierde nici un moment, m'am dus din nou la presedintia guvernului, nsufletit de sperantele si perspectivele pe care le continea plcuta veste. I-am propus lui Goga ca s aiba loc ntlnirea in satul Ttrani, aproximativ situat la vreo 60 de km de Bucuresti. Alesesem acest loc avnd in vedere caracterul secret pe care l necesita aceast actiune. Goga mi-a cerut un rgaz pentru a-mi da rspunsul si, in ziua urmtoare, a propus ca ntrevederea s aiba loc in aceeasi zi, la ora 17.00 in locuinta prietenului su Gigurtu, ministrul industriei si comertului. Nu cunosc motivele ce l-au determinat pe Goga s evite satul Ttrani ca loc al ntlnirii. Mrturisesc c nu era vorba de o anumita emotie suflefleteasc personal, fapt ce ar fi fost cu att mai putin mgulitor, pentru Corneliu Codreanu si pentru mine. In afar de aceasta, evenimentele aveau s demonstreze c alegerea Bucurestiului si a domiciliului unui ministru pentru o ntrevedere care urma s fie tinut secret cteva zile, nu s'a dovedit a fi cea mai inspirat.

La orn 16.45 am prsit impreun cu Cpitanul sediul legiunii, ndreptndu-ne spre casa indicat, n fata portii creia am fost ntmpinati de doi agenti de politie. Unul dintre indivizi, se pare, in serviciul lui Gabriel Marinescu, ne-a condus in biroul in care ne anteptau Goga si Gigurtu. Cpitanul si Goga si-au dat mna fara s schimbe vreo vorb si au trecut singuri ntr'o alta ncpere. Cu Gigurtu am stat mai mult de dou ore, timp in care s'au but multe cafele. Gigurtu prea a-mi mprtsi sincer bucuria si sperantele prilejuite de reconcilierea dintre cei doi sefi nationalisti. Cand am citit pe chipurile lui Codreanu si Goga si din prelungita strngere de man din momentul desprtirii c se ajunsese la reconciliere si ntelegere, Cpitanul, rspunznd ntrebrii pe care nu ndzneam s i-o pun, mi-a spus: ''Da, fireste c am czut de acord." Acord in sensul ca el s nu pretind ca Garda s devin partidul cel mai puternic in Parlament. Era o situatie pe care, pentru moment, dorea s o pstreze si era dispus s-l ajute pe Goga s obtina majoritatea parlamentar pentru partidul sau. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

Snt chemat, la ora 3.15, de Urdreanu. Ma introduce la rege in locuinta din dosul Palatului. Gsesc pe Rex cu Ttrescu. Acesta spune imediat: "Regret c nu am avut un om ca Armand Clinescu colaborator. As fi fost fericit." Rex spune: "Pe d-ta, domnule Ttrescu, m bizui in comitetul de patronaj, iar pe Clinescu m bizui in guvern." Trecem in alt camer si ne agezm in jurul unei mese: Rex in cap, Ttrescu la dreapta, eu la stnga si lng mine Urdreanu. Examinnd problema loviturii de stat, guvern compus din comitet de patronaj (fosti prim-ministri), cu patriarhul presedinte, apoi titular eu la interne, Micescu, general Antonescu si Victor Iamandi, Cancicov, Savu, Cmrsescu, Voicu Nitescu, Andrei, Rdulescu, general Florescu. _-_-_-_-_-_-_
(1) - C-tin Argetoianu, "Insemnari zilnice"

A doua zi, fr s cunoasc nimic din manevrele suveranului, Octavian Goga s'a prezentat in audienta de lucru. Dup ce a informat asupra activittii curente, a cerut regelui voie s-i vorbeasc de putin politic. "Era s ti-o propun", i-a rspuns regele. Goga a expus rezultatul negocierilor sale cu maghiarii si cu sasii (fr a mentiona Garda de Fier, N. ed.) si a artat suveranului c cu intelegerile ncheiate si cu puterile sale si ale lui Cuza era sigur de cel putin 50% din voturi. "Da, a replicat regele, dar alegerile trebuiesc amnate (.... )." Capul lui Goga! "Dar bine, Sire, mi-ati dat guvernul ca s fac alegeri!".... "Da, dar situatia s'a schimbat; agitatia a sporit, lumea e nelinistit; as vrea s fac un guvern national, din care, bine nteles, s faci parte si d-ta." - "Un guvern national? Dar cnd?" - "Chiar azi (....)." Goga si-a oferit numaidect demisia, regele a primit-o in principiu si l-a rugat s se mai gndeasc cteva ceasuri asupra participrii sale la guvernul national, participare pe care o refuzase. _-_-_-_-_-_-_
(15) - Mihail Sturdza

A doua zi m'am dus acas la Goga la ora 11.00 dimineata. Nu am avut timp nici s deschid gura c Goga mi-a spus: "Nu mai snt prim-ministru!" In primele ore ale diminetii fusese chemat la Palat, unde a avut loc urmtorul schimb de cuvinte ntre el si rege: "Drag Goga, ciocnirile dintre miscarea legionar si guvernul tu snt excesiv de frecvente si excesiv de violente. Imi pare ru, dar m vd obligat s-ti cer s demisionezi." "Majestate, am pus capt neintelegerilor cu legiunea. Asear am ajuns la ntelegere cu Codreanu". "Te-ai pus de acord cu Codreanu? Foarte ru, drag Goga, foarte ru. Voi forma alt guvern." _-_-_-_-_-_-_
(16) - Monitorul Oficial

Art. 1: Poporul Roman este chemat in ziua de 24 Februarie 1938 s se rosteasc asupra primirii Constitutiei ce am decretat astzi.

(....) Art. 6: Votul se va face prin declaratiune verbal naintea biroului de votare. Se vor tine liste deosebite de cei care au votat pentru si de cei care au votat mpotriv. _-_-_-_-_-_-_
(17) - Nic. Petrescu-Comnen

Cnd in 1938, regele m'a chemat s fac parte din guvernul Miron Cristea, mi-a spus: "Azi, cnd mi propun s dezintoxic tara, despoliticianiznd-o, cnd nu mai snt parlamentari, nici partide politice, rolul fiecrui ministru este s-si fac datoria la resortul su, (....) De politica guvernului, fat de tar si de istorie, rspund eu." _-_-_-_-_-_-_
(15) - Mihail Sturdza

Guvernul a nceput prin a da Cpitanului pasaportul pe care l cerea. Dupa rzgndire ins si dup noi ordine primite din ascunsele hrube al cror mandatar principal in Romnia era regele Carol, autorittile politienesti i-au retras pasaportul, in ajunul chiar al plecrii. Cpitanul era prins in capcana regala, victim desemnat a nscenrilor, procesului si uciderii, la care aceste hrube l osndisera de mai nainte si pentru care se pregtise tot noul aparat judiciar si executiv al trii. Cpitanul ar fi putut, totusi, pleca. La insistenta mea ndemnare, primise, cel putin teoretic, propunerea unei pregtite evaziuni. Cpitanul nu a plecat. Nici in acea noapte nici in zilele urmtoare, in care alte proiecte se elaboraser. Cunoscnd pe Cpitan, cred ca factorul decisiv a fost urmtorul: cu ordinul de demobilizare ce-i dduse miscrii si cu consimtamntul guvernului de a-i usura plecarea, cu alte cuvinte cu o ncetare de ostilitti, poruncit de el si admis de guvern, Codreanu putea crede c si lsa legionarii la adpostul altor prigoane. Cnd i s'a retras ns pasaportul, a priceput c guvernul ntelegea s continue lupta si c o nou prigoan se pregtea. In aceste mprejurri, nu s'a mai crezut indrepttit a se desprti de ai si: plecarea ar fi fost, pentru el, o dezertare. _-_-_-_-_-_-_

(18) - Nicolae Iorga

Nu-mi pot retine indignarea fat de o actiune si care a o ngdui nseamn a lsa nssi existenta statului romn la discretia unei cete de agitatori, ale cror sentimente fat de tar snt la acelasi nivel sczut ca si inteligenta lor. _-_-_-_-_-_-_
(5) - Armand Clinescu

A trebuit s intervin de cteva ori in timpul desfsurrii procesului deoarece acuzarea tergiversa folosirea realelor mrturii ale capetelor de acuzare. _-_-_-_-_-_-_
(19) - Jurnalul Consiliului de Ministri

1. - Partidul "Totul pentru Tar", gruparea "Arhanghelul Mihail" si "Garda de Fier" snt si rmn dizolvate. Patrimoniul lor'va fi lichidat, potrivit dispozitiunilor din Legea pentru Aprarea Ordinei in Stat. 2. D-l ministru de interne este autorizat ca fcnd aplicatiunea art. 39 din Legea pentru Aprarea Ordinei in Stat, s fixeze dcoiciliul obligatoriu personnelor care pun la cale si ntreprind o actiune interzis de aceast lege si periculoas pentru ordinea si siguranta statului. _-_-_-_-_-_-_
(17) - Nic. Petrescu-Comnen

La 29 noembrie 1938, Carol al II-lea, sosit in tar, punndu-m in curent cu conversatiile ce avusese in Germania, mi spunea c Hitler vorbise mai mult de chestiuni de ordin general, trecnd in mod usor asupra chestiunii Grzii de Fier, dar cu Gring vorbise franc si amanuntit. Regele cuta s demonstreze c Germania, ct si Italia, svrsesc, in primul rind, o grav eroare, cnd socotesc ca Garda este o miscare similara cu national-socialismul sau cu fascismul. Suveranul a cutat s conving pe maresalul Gring ca aceast miscare este o adevrat miscare bolsevic cu tot alaiul su ideologic si cu toate metodele sale teoretice; c nu-si ia inspiratiile la Roma sau Berlin, ci mai degrab la Moscova. Apoi Suveranul insista asupra "impresiunii ce exista la noi n tara c Reichul ar sprijini, moral si material, miscarea."

Gring rspunse c guvernul Reichului si fcuse o dogm s nu se amestece in treburi interne ale nimnui; c Furrerul nu se intereseaz mai mult de Codreanu dect de alt personalitate din Romnia. El, Gring, att in numele Fuhrerului ct si al su personal, asigura pe suveran c nu ntelege nici un moment s fac vreo interventie in favoarea acestei miscari, ntelegnd s se abtin cu desvrsire dela orice act ce ar putea semna cu o imixtiune in chestiunile interne ale Romniei. Gring nu a ezitat totusi s ntrebe pe rege ce are de gnd s fac cu gardistii. Regele rspunse c unii dintre ei si mplinesc pedepsele la care au fost condamnati de instantele judiciare iar altii se gsesc cu domiciliul fortat la unele mnstiri. Goring si-a exprimat, mai mult ca o prere dect ca o dorint, in termeni destul de vagi, c poate ar fi ntelept dac s'ar putea ca legionarii, att condamnatii ct si cei din lagre, s fie tratati cu omenie. _-_-_-_-_-_-_
(20) - G. I. Duca, "Cronica unui Romn..."

Abia napoiat in tar, suveranul a hotrt s loveasc in plin si astfel, nscennd o incercare de evadare a cpeteniilor Grzii, fiind transportati de la nchisoarea Rmnicului Srat, unde se aflau detinuti dup ultimele evenimente, i-a ucis pe toti, pn la ultimul om. Fr ndoial c nu doream moartea nimnui, spuneam la aflarea acestui macel, dar asemenea criminali si-au meritat moartea cu prisosint. _-_-_-_-_-_-_
(17) - Nic. Petrescu-Comnen

La 6 Decembrie, Djuvara telegrafia dela Berlin c (...) moartea lui Codreanu a produs, la Wilhelmstrasse, o penibil impresiune, mai ales c survenea ndat dup ntlnirea regelui cu Hitler! Miercuri 7 Decembrie 1938, la orele 11.30, m prezentai in audient regelui. Dup ce expediarm lucrrile curente, regele m ntreb cu tristete: - Vrei s m prsesti? Repetai cele ce spusesem cu patru zile nainte lui Urdreanu. (...) Regele ntelese,... m ruga cu insistent sa amn plecarea din guvern nc vreo cteva zile, pn ce va trece emotia provocat de ultimele evenimente.

Desi eu nu mprtsii nimanui, nici chiar sotiei mele, intentiunea de a prsi guvernul, ziarul "Neue Freie Presse" din Viena, anunta demisia mea, preciznd c acest act nsemna desolidarizarea mea de suprimarea gardistilor. Regele era abtut, afirma ns cu fermitate: - "Comunicatul guvernului este cu totul conform adevrului (....) asa cum mi-a fost raportat de ministrii respectivi." _-_-_-_-_-_-_
(15) - Mihail Sturdza

O explozie de bucurie a scuturat presa international la vestea uciderii Cpitanului. "Times"din Londra si "Times"din New York strigau: "Bine ati fcut'." Ward Price, cunoscutul publicist englez, care a vizitat pe Carol cteva zile dup asasinare, declara: "Am fost impresionat de atitudinea sigur si energic a regelui, pe care ne obisnuisem in Anglia s-l considerm om cu caracter putin serios". Ministrul Marei Britanii la Praga s'a crezut obligat s fac o vizit de felicitare ministrului nostru Radu Crutzescu. _-_-_-_-_-_-_
(21) - Legea electoral, 9 Mai 1939

Art. 1 - Reprezentanta national se compune din Adunarea Deputalilor si Senat. (....) Art. 5 - Au dreptul de vot, pentru alegerea deputatilor, cettenii romni care ntrunesc conditiunile urmatoare: a) - au vrsta de 30 ani mpliniti; (....) _-_-_-_-_-_-_
(22) - Mariano Ambri

Prilejul a fost oferit de o scrisoare deschis prin care Codreanu l acuza pe Iorga de a fi colaborat la lovitura de stat a regelui si de-a fi deci rspunztor pentru desfiintarea cooperativelor legiunii. Prin aceast scrisoare, potrivit guvernului, Codreanu s'a fcut vinovat de ultragiu. Un tribunal l-a condamnat la sase luni nchisoare. Rezultatul era modest, att pentru faptul c nu permitea lovirea ntregii legiuni (desi in acest interval au fost arestati 250 de legionari) ct si pentru c, teoretic,

Codreanu ar fi avut in scurt timp posibilitatea s se rentoarca la conducerea miscrii. Era nevoe de ceva mai substantial. Drept urmare, foarte curnd dupa aceea a fost deschis un alt proces penal, cu acuzatii mult mai grave: activitate terorist, detinere de arme, tentativ de insurectie, activitate de spionaj in favoarea unei puteri strine. Procesul a avut loc in fata unui tribunal militar: de aceast dat regele nu mai voia s riste. Acuzarea a preferat s insiste asupra altor capete de ncriminare: legturile pe care legiunea le-ar fi avut cu Germania national-socialist si spionajul pe care lar fi desfsurat in favoarea unei puteri strine (care nu a fost numit, dar care, fireste, ar fi fost tot Germania). In instanta a fost prezentat o telegram prin care Codreanu l felicita pe Hitler cu ocazia Anschlussului: o dovad cam fragil, ntruct si alti exponenti politici si exprimaser in mod public bucuria in legtur cu lovitura lui Hitler. Cat priveste problema spionajului, din documentele sechestrate reiesea ca legiunea dispunea de propriul su aparat informativ, care i permitea s cunoasc multe aspecte secrete din activitatea guvernului si a cercurilor economice din vecintatea acestuia. Cu toate acestea, nu a fost posibil s se demonstreze ca "spionajul" ar fi fost desfsurat pentru o putere strin. Dac existau sau nu dovezi, acest lucru interesa mai putin tribunalul militar, dup cum nu avea prea mare important a se stabili dac Codreanu fusese sau era un instrument constient al lui Hitler. Judectorii stiau bine ce se astepta dela ei: nsusi acuzatul nu-si fcea vreo iluzie in aceast privint. Condamnarea la zece ani de munc silnic nu a fost, asadar, o surpriz pentru nimeni. Codreanu continua s cread ca timpul lucra in favoarea lui si c evolutia situatiei internationale avea s pun, probabil, foarte curnd capt dictaturii regale si recluziunii lui. Exista un risc de care era foarte constient: acela ca partizanii si, de nerbdare sau din disperare s comit gesturi sau s provoace ntr'adevr un val de violent, fat de care guvernul ar fi reactionat prin msuri nc si mai drastice. Clinescu nu avea nevoie de o asemenea ocazie: nainte chiar ca procesul s se fi ncheiat, el a ordonat ocuparea tuturor sediilor legiunii Si arestarea ctorva mii de legionari (inclusiv toti conductorii nationali) care au trebuit s fie trimisi in lagre de concentrare, ntruct nchisorile erau insuficiente pentru a-i mai cuprinde.

_-_-_-_-_-_-_
(23) - Nicolas Nagy-Tavalera

Nu a existat nici o dovad a unei legturi cu o putere strin, Legturile cu Germania nazist au fost ntretinute mai degrab de goga-cuzisti, sau chiar de aripa fascist, neoliberal, a lui Gheorghe Brtianu decat de legiune. De aceast dat oamenii din tribunalul militar fuseser alesi cum trebuie. In ciuda interventiei curajoase a generalului Antonescu, care a aprut ca martor de partea lui Codreanu, sentinta a fost o concluzie stabilit dinainte. _-_-_-_-_-_-_
(24) - Victor Slvescu

Iamandi mi vorbeste de greuttile ce au de nvins. Crede c in ceeace priveste Garda de Fier ea este la pmnt, dar curentul de gandire si ideologie a ramas neatins. Cei nchisi in lagrele de concentrare snt mai drji ca oricnd. _-_-_-_-_-_-_
(25) - Eugen Weber, "Romania..."

Legiunea, desi zdrobit, nu sttea inactiv. Sute de conductori ai ei zceau in lagre de concentrare, altii se ascundeau. Din nchisoare, Codreanu, convins c timpul lucra pentru el, ndemna la resemnare si la calm. Totusi, acei conductori legionari care scpaser nearestati au nceput s se ndoiasc de justetea prerilor sale. Se pare ca a avut loc o ncercare nereusit de a-i ndeprta de Codreanu si de a-i convinge sa urmeze pe Carol. _-_-_-_-_-_-_
(6) - Henri Prost

Carol se strdueste de mai multi ani s nregimenteze tineretul cu scopul de a trezi in acesta dragostea de patrie, ba mai mult, dragostea de dinastie. In toamna anului 1934 el a nfiintat "Straja Trii", un soi de organizatie de cercetasi. Este marea idee a domniei. Miscarea Legionar fiind exterminat - cel putin aceasta este iluzia pe care o au cei din cercurile nalte -, regele va desvolta "Straja Trii" in speranta c va exercita asupra tineretului aceeasi atractie pe care o avusese

pn atunci organizatia lui Codreanu: uniforme, defilri in formatii militare, impresia de fort si de utilitate social. Pentru el, este un prilej de a oferi un spectacol ntr'o nou uniforma, de a aprea, in pantaloni scurti, cu beret alb pus pe ureche, de a fi aclamat si de a obtine ovatii pentru fiul su. Hotrste, deci, s impun din acest moment tuturor elevilor de scoal, ntre 8 si 18 ani, nscrierea in "Straja Trii". Totul in aceast institutie reaminteste mai mult de formatiile de la Nurnberg si Roma decat de cercetsia englez, mai cu seam cultul pentru seful statului. "Straja Trii" s'a bucurat de un oarecare succes in rndul copiilor, crora le place, in orice tar, s poarte uniform, s defileze in pas cadentat, s se joace de-a soldatii. In zadar se spera ns c "Straja Trii" ar putea concura cu succes miscarea legioriar. Legionarii aveau sentimentul c apartineau unei elite, portul cmsii verzi era precedat de o initiere cu caracter religios; aveau constiinta faptului c erau destinati unei lupte al crei succes era promittor de glorie si profituri, de unde mndria si zelul lor. "Straja Trii" nu aducea nimic din toate acestea scolarilor, care erau obligati s se nscrie. In fine, ea i fcea s piard mult timp, fr s aduc vreun mare serviciu dinastiei, si mai putin trii. _-_-_-_-_-_-_
(25) - Eugen Weber

Cpitanul a pus ntotdeauna accent pe traditia national, romneasc, pe stilul specific al legiunii, si pe acele aspecte - in special spirituale - care o diferentiau de alte miscri nrudite. _-_-_-_-_-_-_
"CITATE CULESE" din:
(26) - Andreas Hillgruber, "Hitler, Knig Carol und Marschall Antonescu", Ed. Franz Steiner Verlag GmbH, Wiesbaden, 1954.

"Legiunea Arhanghelul Mihail", ntemeiat in 1927, denumit in 1930 "Garda de Fier", era creatia exclusiv_a lui Corneliu Zelea Codreanu, un om plin de pasiune politico-religioas. In afar de multe idei comune - in special aversiunea hotrt mpotriva bolsevismului - erau deosebiri fundamentale fat de national-socialismul din Germania, cu care Miscarea Legionar a fost adesea asemuit. Diferit era in

primul rnd caracterul profund crestin al Miscrii romnesti. Antisemitismul acesteia era de natur religioasa si national, nu rasist. Cu purttorul de fapt al propagandei antisemite din Romania, Profesorul Cuza, Codreanu nu avea nici o legtur. Acesta a fost unul din principalele motive pentru care reuniunea cu grupul Cuza-Goga nu s'a realizat. Obiectivul lui Codreanu era nlturarea pseudo-democratiei din Romnia si rennoirea statului roman printr'o conducere autoritar, nrdcinat solid in crestinismul ortodox. Principiile Miscrii izvorau, fr nici o ndoial, dintr'un patriotism autentic. _-_-_-_-_-_-_
(26) - Andreas Hillgruber

La 3 Ianuarie (1938), Primul Ministru (Goga), ntr'o convorbire cu ambasadorul german, l-a rugat ca "Germania s se abtin dela orice ncurajare a Grzii de Fier, ca s nu fie ajutat un partid de dreapta mpotriva altui partid de dreapta". Dar Goga nu a reusit, cum era sftuit de Serviciul (german) de Politic Extern, s desvolte organizatia partidului su in toat tara si s mpnzeasc politia cu partizani de-ai si. _-_-_-_-_-_-_
(26) - Andreas Hillgruber

Regele Carol, care vedea limpede primejdia care putea rezulta, pentru noile alegeri, dintr'o aliant Goga-Codreanu, i-a propus lui Goga "formarea unui guvern autoritar, bazat numai pe puterea regal absolut", ceeace l transforma, de fapt, pe Primul Ministru ntr'un simplu organ de executie al regelui. Goga refuznd, Carol i-a primit la 10 Februarie 1938, demisia pe care nici nu o prezentase.