Sunteți pe pagina 1din 71

Optica PCR pe problema Romaniei Mari (aspecte privind profanarea pe care o reprezinta confiscarea de catre criptocomunisti a sentimentului national

si a sarbatoririi Marii Uniri )


Congresul IV PCR (Harcov,1928, scretar general ucrainianul Vitali Holostenco) " Romania capitalista, prin rezultatele razboiului imperialist mondial, prin "unirea tuturor romanilor"", si-a supus insemnate parti din natiuni dezvoltate politiceste , economiceste si culturaliceste, si prin aceasta , din stat national a devenit stat de nationalitati. (...) partidul comunist din Romania are urmatoarele sarcini : 1. Sa infiereze prin propaganda si agitatia sa de zi cu zi, caracterul antinational al burgheziei dominatoare romanesti si sa combata toate tratatele imperialiste de pace.() 3. (...) Eliberarea nationalitatilor este cu neputinta, fara creerea si intarirea unui front comun revolutionar impotriva burgheziei asupritoare romanesti si a puterii ei de stat si pentru cucerirea guvernului muncitoresc taranesc si a FEDERATIEI REPUBLICILOR MUNCITORESTI TARANESTI DIN BALCANI., liber create, independente si egal indreptatite, partidul comunist trebuie SA LUPTE CU HOTARIRE IMPOTRIVA ANEXARII VIOLENTE A BASARABIEI , BUCOVINEI, TRANSILVANIEI SI DOBROGEI SI SA SPRIJINE IN CHIP PRACTIC LUPTA PENTRU ELIBERAREA SI INDEPENDENTA LOR NATIONALA." Congresul IV PCR (Harcov,1928, secretar general ucrainianul Vitali Holostenco) " 1. In Romania de azi , multumita razboiului imperialist din anii 1914-1919, a crescut , ca rezultat al tratatelor din Versailles , Trianon si Neuilly, de la 7 milioane la 17 milioane numarul de locuitori prin anexarea provinciilor Transilvania, Basarabia, Bucovina , Dobrogea Noua si Banatul, cu majoritatea populatiei neromane (unguri, moldoveni,ucrainieni, nemti,bulgari,turci s.a.m.d) Ca rezultat al acestor tratate a fost creata "Romania Mare" , ale carei granite nu coincid nici cu tendintele centralizatoare etnografice, nici cu tendintele centralizatoare economice ale diferitelor provincii. 2 (...) P.C. din Romania enunta urmatoarea lozinca fundamentala in chestiunea nationala " Autodeterminarea tuturor nationalitatilor pina la despartire " 3 (...)Burghezia romana, in scopul justificarii anexarii banditesti a Basarabiei, se sileste sa dovedeasca ca moldovenii care formeaza majoritatea relativa a Basarabiei sint romani, in timp ce populatia moldoveneasca ea singura se socoteste, si este chiar in realitate, o natiune deosebita, avind propria ei cultura si care lupta impreuna cu celelalte nationalitati ale Basarabiei impotriva asupritorului national si de clasa, impotriva burgheziei romane. Aceasta lupta a maselor muncitoare din Basarabia este concretizata PRIN STRADUINTA LOR DE A SE UNI CU REPUBLICA AUTONOMA SOVIETICA SOCIALISTA A MOLDOVEI. " 4 (..). PCR trebuie neaparat sa sprijine in tot felul, in agitatia si munca sa zilnica in rindurile maselor muncitoare din Bucovina, tendintele lor de unire cu Ucraina Sovietica. 5 (...) Organizatia national-revolutionara din Dobrogea ridica in aceasta lupta lozinca "Dobrogea independenta". 6 (...) Burghezia romana duce o politica de deznationalizare si saracire a maselor muncitoresti si taranesti din Transilvania si Banat. (...) AUTODETERMINAREA PINA LA DESPARTIRE SI DEPLINA NEATIRNARE DE STATUL ROMAN ESTE LOZINCA PE CARE PARTIDUL COMUNIST O RIDICA PENTRU ACESTE TINUTURI. 8 (...) Numai lupta comuna a tuturor claselor muncitoare din Balcani si organizarea FEDERATIA BALCANICE a REPUBLICILOR MUNCITORESTI TARANESTIva aduce deplina dezrobire nationala, economica, sociala. Congresul V PCR ( 1931 linga Moscova, secretar general , polonezul Stefanski Gorn) "1. Romania contemporana nu reprezinta prin sine o "unire a tuturor romanilor" ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Vesailles, pe baza ocuparii unor teritorii straine si pe baza inrobirii unor popoare straine (...) Misiunea PC din Romania ca sectiune a Internationalei Comuniste

Congresul III PCR (Viena 1924) - din motiuni "Congresul () din Romania ia cu satisfactie cunostinta : (...) 3) de organizarea si progresele tehnice si de spiritul de clasa , internationalist si revolutionar, al Armatei, Flotei si Aviatiei Rosii, scutul de otel al Revolutiei Ruse care este ea insasi VATRA NESTINSA A REVOLUTIEI MONDIALE. (...) Congresul declara ca vede in dictatura proletariatului rus , asa cum e exercitata prin PC Rus , garantia sigura pentru pastrarea cuceririlor Revolutiei din Octombrie, pentru mentinerea Revolutiei Ruse ca punct de sprijin pentru pirghia revolutiei mondiale si pentru infaptuirea societatii comuniste. Congresul se declara de acord cu linia leninista pe care a avut-o CC al PA Rus in discutia de partid si trimite salutul sau plin de admiratie si incredere vechii garde bolsevice, conducatoare glorioase a proletariatului rus si nucleul fecund al internationalei comuniste. (...) Congresul al III-lea al Partidului Comunist din Romania , aproba atitudinea delegatiei partidului la al 5-lea congres al I.C. se declara complet de acord cu hotaririle , rezolutiile si tezele votate de congresul Cominternului ; si isi ia angajamentul de a depune toata energia pentru aplicarea lor, pentru bolsevizarea partidului si pentru realizarea liniei politice, tactice si organizatorice fixata de congres." "Lupta de clasa" nr1 -1926 , fragmente din " Executiva internationalei comuniste si partidului comunist din Romania" (...) Pe baza lucrarilor acestei comisiuni apoi Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste a adoptat urmatoarea rezolutie : (...) Populatia si teritoriul Romaniei s-au marit mult dupa razboi; dar Romania noua, creata cu ajutorul puterilor imperialiste, slujeste in miinile acestora ca unealta impotriva Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice si ca jandarm fata de miscarea revolutionara din Balcani. In acelasi timp ea este sfisiata de antagonisme interne nationale. Populatia neromaneasca este supusa celei mai grozave asupriri nationale si deznationalizari silite.Toate acestea silesc Romania sa intretina o colosala armata si jandarmerie , care constituesc pentru ea o grea povara financiara si o pun intr-o situatie de si mai mare vasalitate fata de puterile imperialiste. (...) aceasta revolutie sa se transforme in revolutie socialista prin instituirea republicii sovietice muncitorestitaranesti, deoarece revolutia romana, intr-unul sau celalalt stadiu al ei ,va fi fara indoiala legata cu revolutia generala balcanica. Republica Sovietica Romana va intra in cuprinsul Federatiei Balcanice Muncitoresti Taranesti. (...) O alta sarcina importanta a Partidului Comunist Roman trebuie s-o constitue munca printre masele taranesti ..." Extrase din Procesul verbal al Congresului al IV-lea PCR 9 (Harkov 1928) Din raportul tovarasului S.Schein : " (...) In ianuarie s-a intors din Moscova un delegat de la C.E al Internationalei Comuniste , care ne-a comunicat ca Cominternul a hotarit sa infiinteze in strainatate un Birou Politic care va fi alcatuit din tovarasii aflati in strainatate.Tovarasul ne-a povestit despre dicutia care a avut loc la plenara largita a Cominternului si ca are sarcina din partea tov. Baltazar ( Nota : Elek Koblos ) sa-l tina la curent cu toate ce se petrec in tara noastra.... (...) atunci a fost trimis in strainatate Sigismund (Nota : Francisc Bucova.) (...) Cind a sosit tov. Sigismund , el ne-a comunicat ca a primit din partea CC sarcina sa rezolve urmatoarele probleme : restabilire legaturii cu Federatia Balcanica, restabilirea legaturii cu Internationala Comunista, organizarea legaturii cu celelalte tari si o serie de alte probleme. Cind tov Sigismund a venit cu mandatul, el ne-a raportat ca este numit in functia de secretar al CC. Aceasta s-a hotarit de catre Biroul politic infiintat la Viena. (...) Noi am fost numai informati, iar ulterior biroul politic se schimba fara stirea noastra..." Din raportul tovarasului Sandor (Nota : Stefan Foris ): " In legatura cu aceasta , la ultima sedinta a Comitetului Central s-a hotarit sa se trimita o delegatie la Comintern, din care sa faca parte un reprezentant al activului din tara, pentru a prezenta Cominternului un raport asupra situatiei si (...) sa ceara concursul Internationalei Comuniste pentru reorganizarea partidului si pentru hotaririle care se traduc aici in viata. Din cuvintul tov Baltazar (Nota: Elek Koblos) " (...) Trebuie sa spun, lucru pe care trebuie sa-l recunoasca si ceilalti tovarasi, ca atunci cind partidul a intrat in ilegalitate, nu sa manifestat nici o impotrivire a maselor fata de guvern (...) Cind am aflat ca s-a ridicat problema Basarabiei, am lansat lozinca autodeterminarii pina la despartire. Noi stiam ca acesta problema va duce partidul la ilegalizare (...) (...) In ultimul timp comitetul central al partidului a ajuns la concluzia ca trebuie creat un Comitet Central ilegal. A fost numit un grup din 5 tovarasi.(...)Asadar din acest grup de 5 au facut parte tovarasii Cristescu, Pauker, Sterberg, Bela si eu. (...) (...) Atunci am primit

sarcina sa organizez aparatul ilegal al partidului. IN ACEASTA PERIOADA NU CUNOSTEAM INCA LIMBA ROMANA , asa cum o cunosc acum, nu cunosteam pe nici un tovaras care ar putea sa-mi puna la dispozitie casa sau sa ma ajute ..." Din rezolutiile conferintei a II-a a PCR din 2-4 Octombrie 1929 " Conferinta a II-a a PC din Romania constata ca scrisoarea Internationalei Comuniste catre toti membrii partidului nostru, a dat o analiza clara a situatiei din Romania si a aratat sarcinile de capetenie a Partidului nostru. Scrisoarea aceasta ramine si pe mai departe BAZA ACTIVITATII P.C. DIN ROMANIA. (...) Extrase din stenograma Congresului al V-lea al PCR (Moscova 1931) /din cuvintarea tov Vifor ( Nota : Eugen Iacobovici.): "(...) Din aceasta cauza a izbucnit lupta fractionista, fara de principii in fata evenimentelor maripregatirea atacului contra URSS- au paralizat partidul. Aceste lupte criminale s-au lichidat cu ajutorul Cominternului... " /din cuvintarea tov Manuilski " In numele Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste aduc un fierbinte salut fratesc (...) Noi cei din Internationala Comunista am luat parte la importante congrese ale partidului francez, englez, german, care joaca un rol hotaritor in lupta de clasa . De patru ani insa nu am avut prilejul sa luam parte la un congres al partidului roman , caruia , ca si partidului polonez ISTORIA II REZERVA SARCINI DE O RASPUNDERE EXTREM DE MARE. / din Raportul Politic prezentat de tov . Smaranda (Nota : Elena Filipovici/ Filipescu...) "...Pentru toti este clar ca posibilitatile interne ale Romaniei pentru inarmare contra Uniunii Sovietice, sint foarte reduse, cel care finanteaza si conduce toate aceste pregatiri este imperialismul francez..." / din Raportul tov Cornel ( Nota : neidentificat...) "Tovarasi, In numele UTC-ului salut congresul. Romania care se afla la granita Uniunii Sovietice are un rol foarte mare, din punct de vedere al razboiului si al apararii Uniunii Sovietice..." / din cuvintarea tov. Pavel ( Nota : Dori Goldstein ) " Tovarasi, tov Manuilski si Schlosser ( Nota : Bella Kuhn.) au aratat imprejurarile in care se tine acest congres, lupta intre doua siteme :sistemul capitalist si cel socialist, criza din tarile capitaliste si incercarile imperialismului de a iesi din acesta criza pe spinarea maselor muncitoare prin pregatirea razboiului contra Uniunii Sovietice. La fel am vazut rolul Romaniei in acesta situatie.() " / din cuvintarea tov . Georgescu ( Nota : Dumitru Chelerman.) " Tov Manuilski A SCHITAT SARCINILE CARE SE PUN IN FATA PARTIDULUI DIN ROMANIA SI IN BAZA CARORA CONGRESUL AL V-LEA TREBUIE SA DEA LINIA SI TACTICA RESPECTIVA..." / din cuvintarea de inchidere a tov . Samaranda (Nota :Elena Filipovici) " (...) Si daca in fata partidului nostru se pune aceasta chestie principala despre care a spus tov Schlosser( Nota : Bella Kuhn ) , noi trebuie sa aratam maselor muncitoare si taranesti din Romania ce inseamna constructia socialismului din URSS, sa stim sa mobilizam masele impotriva pregatirilor de razboi contra URSS, sa stim ca apararea cuceririlor revolutionare ALE ACESTEI PATRII A

NOASTRE SOCIALISTE, inseamna taria noastra a tuturor. (...) Si aici este chestia legaturilor cu internationala comunista . Si chestia INTERNATIONALISMULUI PARTIDULUI NOSTRU...."

3. PC din Romania - sustinator al politicii externe sovietice


/din "Chemarea Comitetului regional Transilvania-Banat al PCR care cere maselor sa demonstreze impotriva manevrelor regale" "(...) Sub conducerea "Ligei Natiunilor " , a puterilor mari imperialiste britanice, burghezia balcanica fascista si imperialista va tine in ziua de 5 Octombrie la Athena o conferinta a tuturor tarilor capitaliste din Balcani pentru crearea "Uniunii Balcanice" a statelor fasciste din Balcani. Scopul acestei "Uniuni Balcanice" este unirea intregii burghezii balcanice intr-o tabara inarmata . Lamuriti pe fratii vostri care sint siliti sa poarte haina militara, cine este dusmanul adevarat. PREGATITI-VA PENTRU APARAREA PRIMULUI STAT PROLETAR, UNIUNEA SOVIETICA ! ..." /din "Lupta de clasa"-februarie 1934, articolul Elenei Filipovici despre asasinarea lui I.G.Duca "(...) In politica externa I.G.Duca a fost unul dintre copartasii directi la alcatuirea tratatului de la Versailles, prin care s-au inrobit burgheziei si mosierimii romane milioanele de tarani si muncitori neromani..." /din Proclamatia CC al PCR asupra reluarii raporturilor diplomatice dintre Romania si URSS ( "Lupta de clasa" - august 1934) "(...) Romania burghezo-mosiereasca a recunoscut de jure dupa aproape 18 ani de existenta statul proletar.(...) Ele ( Nota : "clasele dominante romanesti") incearca sa rastalmaceasca victoria evidenta a guvernului sovietic , pretinzind cum ca URSS, ar fi trecut de-abia acum de partea politicei de pace : cum ca URSS s-ar fi alaturat de partea grupului imperialist asa numit antirevizionist si ca prin actul de reluare a relatiilor diplomatice URSS, AR RECUNOASTE DREPTUL IMPERIALISMULUI ROMAN DE A ASUPRI BASARABIA. (...) Guvernul sovietic eliberator al zecilor de milioane de tarani si muncitori asupriti in trecut de tarism, aparator al popoarelor asuprite de pe intreg globul pamintesc, a fost si este sustinatorul dreptului nemarginit de autodeterminare pentru popoarele asuprite. Problema ELIBERARII INSA A BASARABIEI, CA SI A TRANSILVANIEI , BUCOVINEI, DOBROGEI, DE SUB JUGUL IMPERIALISMULUI ROMAN, A FOST SI ESTE TREABA LUPTEI REVOLUTIONARE A POPORULUI MUNCITOR DIN ROMANIA IN FRONT UNIC CU MUNCITORII SI TARANII MOLDOVENI,UNGURI,UCRAINIENI,BULGARI,TURCI. (...) Inasprirea si mai mare in ultima vreme a contrazicerilor in lagarul imperialist si in special faptul ca tot mai des se pune la ordinea zilei chestia luptei pentru o noua impartire imperialista a lumii , impinge Romania imperialista sa recurga la diferite manevre pentru a retine sub domnia si exploatarea sa coloniala tarile ocupate, Transilvania, Bucovina,Basarabia,Dobrogea. (...) Lozinca mincinoasa de pace a Romaniei imperialista , inseamna mentinerea sub cizma exploatarii si asupririi coloniale a milioanelor de muncitori si tarani unguri, moldoveni,bulgari,ucrainieni,turci etc si acoperamint pentru campania si mai furioasa de inarmari in vederea unor noi razboaie imperialiste de cucerire. Imperialismul roman n-a renuntat la tendintele sale de cucerire in Ucraina si spre Odesa. (...) Masca pacii serveste claselor capitaliste din Romania pentru desfasurarea celui mai desavirsit sovinism in scopul acoperirii inarmarilor si mai furioase, in scopul mobilizarii poporului muncitor intru apararea graniteleor imperialiste si rapirea complecta a dreptului la piine si la viata culturala si politica a milioanelor de muncitori, tarani si intelectuali de alte nationalitati (...) Sub masca luptei pentru apararea pacii si democratiei, tarile Micii Intelegeri , inclusiv Romania, pregatesc cu turbare razboiul..(...) NUMAI LUPTA REVOLUTIONARA PENTRU CUCERIREA DREPTULUI LA AUTODETERMINARE PENTRU POPOARELE ASUPRITE,PINA LA DESPARTIREA LOR DE STATUL ROMAN, ESTE SINGURA CALE CARE DUCE LA INLATURAREA UNUIA DIN VESNICELE CUIBARE ALE RAZBOIELOR IMPERIALISTE, TRATATELE HRAPARETE DE LA VERSAILLES SI TRIANON. " /din Manifestul CC al PCR in legatura cu ziua de 1 August (1934)

" Se incheie douazeci de ani de la ziua grozava de 1 August 1914, dezlantuirea incendiului mondial- razboiul imperialist. (...) In Rusia , Partidul bolsevic al lui Lenin a dus masele pina la capatul izbinzii, cucerirea definitiva a puterii de catre masele muncitoare. In tarile capitaliste unde nu exista inca partide bolsevice, capitalistii, ingroziti de pericolul revolutiei proletare, au demobilizat si dezarmat ostile si si-au pus soarta in miinile social-democratiei care a primit "conducerea" revolutiei, a oprit-o, a zdrobit in singe rebeliunea proletariatului revolutionar si a predat puterea inapoi burgheziei. Muncitori, Tovarasi ! Aceste doua drumuri si-au pus pecetea pe ultimele doua decenii . Drumul lui Lenin a dus la Internationala Comunista si la Uniunea Sovietica de azi. In fata intregii lumi se arata ce poate muncitorimea cind urmeaza acest drum, drum pe care o duce azi inainte tovarasul Stalin, ce poate muncitorimea cind tine cu hotarire puterea in miinile sale, stapina de productie, organizeaza a sasea parte a lumii , dupa principiile marxiste, prin leninism.(...) Deschideti ochii ! Pactele imperialiste sint aliante razboinice. Alianta cu Polonia, Mica Antanta, pactul Balcanic, alianta cu Franta sint aliante de razboi antisovietic in primul rind. Pactele cu Uniunea Sovietica le-a incheiat de nevoie. Miine le vor rupe cum le-au mai rupt. (...) Demonstrati la 1 August hotarirea voastra de lupta pentru sfarimarea pregatirilor de razboi imperialist, antisovietic ..." /din "buletinul CC al PCR" iunie 1935 , articolul " Congresul al VII-lea al Internationalei Comuniste si sarcinile Partidului Comunist din Romania " " (...) Elita proletariatului revolutionar, forul superior al Partidului mondial comunist va trece in revista activitatea FIECAREI DIN SECTIILE SALE NATIONALE, apreciind in ce masura au introdus linia si aplicat directivele internationalei noastre, in ce masura ele au devenit adevarati organizatori si conducatori ai luptei maselor celor mai largi, in ce masura partidele comuniste, in lupta lor contra propriei burghezii, au stiut sa considere frontul comun al luptei revolutionare internationale contra capitalismului mondial prin ajutor eficace dat la timp acelui post revolutionar care se gasea direct in foc. (...) Partidul Comunist din Romania trebuie sa se prezinte in fata forului international cu un nou contingent de soldati devotati revolutiei, "contingentul congresului al VII-lea" Sa recrutam contingentul congreului al VII-lea al Internationalei Comuniste, trebuie sa fie lozinca fiecarui comunist din Romania. Si in cadrul acestui plan toate comitetele de partid trebuie sa-si fixeze planul lor concret de intarire si largire organizatorica..." /din Rezolutia Plenarei largite a CC a PCR ( "Scinteia" - 1936) "(...) Alianta strinsa cu Uniunea Sovietica se cere pentru Romania nu numai in interesul pacii generale, ci si in interesul strict national al Romaniei, in sensul apararii efective a ei si a popoarelor din Romania de atacul imperialismului german si scaparii de pericolul de inrobire fascista.. Reactionarii si fascistii romani care iau o atitudine ostila incheierii tratatului de asistenta al Romaniei cu Uniunea Sovietica sint corupti de imperialismul german si tradatorii intereselor nationale ale poporului roman.(...) EXISTENTA UNIUNII SOVIETICE ESTE GARANTIA UNITATII NATIONALE SI INDEPENDENTEI ROMANIEI. Nici o Rusie, afara de cea sovietica, n-ar fi tolerat linga granitele ei o Romanie in hotarele ei de azi. Tarismul a subjugat popoarele din Rusia si era vrajmasul cel mai mare al independentei popoarelor din Peninsula Balcanica. Numai Revolutia din Octombrie a eliberat popoarele din Rusia , a dat independenta nationala Finlandei, popoarelor baltice, Poloniei, a pus capat politicii de expansiune a imperialismului rus in Peninsula Balcanica. Fiind dusmanul neimpacat al oricarei subjugari, Uniunea Sovietica apara dreptul de autodeterminare nationala a popoarelor si independenta popoarelor mici si este inamicul cel mai hotarit si consecvent al subjugarii unui popor de catre celalalt. Inauntrul Uniunii Sovietice toate popoarele pina la cele mai mici si intre ele si moldovenii, se bucura de deplina independenta nationala si politica, ca membri egali ai Marii Uniuni a Republicelor Socialiste Sovietice... " /din " Politica externa a guvernului roman , politica de tradare de tara" publicata in "Scinteia"-iunie 1939 "(...) Si intr-adevar Uniunea Sovietica, intarita prin impuscarea spionilor si tradatorilor hitleristotrotkisti ce se strecurasera in aparatul de stat si in armata (impuscare pentru care atiti mincinosi "prieteni ai U.S. si socialismului" au varsat lacrimi de crocodil) , puternica si bogata prin coeziunea popoarelor ei, prin industria si agricultura ei socialista, este astazi cea mai mare putere militara din

lume, forta hotaritoare care poate impiedica razboiul, forta care in razboi va zdrobi adversarii ei. (...) Si asta cind, dupa cum a spus tovarasul Stalin la al XVIII-lea congres al Partidului 'Uniunea Sovietica este pentru raporturi pasnice, de buna vecinatate cu toate tarile vecine, cu care are granita comuna (...) , cita vreme aceste tari intretin aceleasi raporturi cu Uniunea Sovietica' (...) In momentul de fata cind se duc tratativele pentru incheierea acordului anglo-franco-sovietic , politica reactionara a guvernului roman si a lui Gafencu, exponentul politicii antisovietice in guvern este o serioasa piedica in calea incheierii acordului.(...) Asa intelege guvernul dictaturii regale sa apere integritatea si independenta Romaniei ; refuzind sprijinul sovietic , de care Romania de fapt nici nu se poate lipsi " /din "Scinteia" - 20 August 1939 " Se va infaptui frontul pacii ? Se inchee ? Nu se inchee? Aceasta intrebare si-o pun zilnic milioane de oameni, care urmaresc stirile contradictorii din presa burgheza asupra tratativelor anglo-francosovietice.(...) Devine limpede, ca principala cauza a nesfirsitelor tergiversari ale tratativelor , se explica , dupa cum a spus tov Jdanov, prin lipsa de vointa de a semna pactul, mai ales din partea lui Chamberlain. Enorma presiune a opiniei publice il sileste sa duca tratative. Dar totodata el cauta cu disperare o portita de scapare , o posibilitate de a scapa de intelegere cu mult urita "Rusie bolsevica". (...) In ultimul sau discurs d-l Chamberlain a cautat sa lase sa se inteleaga ca formula asupra agresiunii indirecte , propusa de URSS, atenteaza la independenta statelor baltice. Un comunicat Tass a dezmintit numaidecit aceasta afirmatie. URSS, a carei fidelitate fata de cauza independentei tarilor mici a fost dovedita prin fapte , nu urmareste decit sa stavileasca nu numai agresiunea directa ci si indirecta .(...) URSS reprezinta in aceste tratative nu numai pe sine , ci si milioane de prieteni ai pacii si libertatii popoarelor din intreaga lume. Ea reprezinta si interesele vitale ale popoarelor din Romania, carora pactul le-ar aduce o trainica garantie impotriva agresiunii fasciste. Ea nu va trada aceasta cauza. Semnatura ei nu va figura decit pe un act care va garanta intr-adevar rezistenta unita a tarilor pacifiste impotriva agresiunii sub orice forma." Nota : La 3 zile de la aparitia acestui articol, este semnat pactul Ribbentrop- Molotov si protocolul sau aditional secret de impartire a Europei de Est. Conform acestui pact ,in urma ultimatumului din iulie 1940 , Uniunea Sovietica anexeaza Basarabia si nordul Bucovinei si tinutul Hertei.

Incintat de pierderea Basarabiei si Bucovinei, PCR pregateste terenul pentru ruperea Ardealului si a Dobrogei
/din raportul intocmit de Luca Lazlo, datat 9 Iulie 1940 : " Activitatea PCR in chestia nationala" Partidul nostru a avut unele succese in organizarea nationalitatilor asuprite si in conducerea luptelor national-revolutionare , in Ardeal, Basarabia si Bucovina.(...) Partidul nostru ar fi putut mobiliza mult mai larg pe masele adinc nemultumite a nationalitatilor asuprite daca ar fi avut o atitudine clara si consecventa in chestiunea nationala. Partidul nostru a scos lozinca dreptul de autodeterminare pina la dezlipire de statul roman in timpul cind pericolul principal era fascismul german agresiv si a dat lozinca apararea granitelor Romaniei ; cu aceasta a dus apa la moara revizionistilor maghiar si bulgar, si nu a putut atrage marile mase ale nationalitatilor asuprite in contra fascismului , contra Dictaturii Regale si a dat posibilitate revizionismului ca sa atace organizatiile national-rev. ce a tradat interesele nationale ale populatiei maghiare si bulgare din Romania.(...) Abia dupa izbucnirea razboiului imperialist , CC a inceput sa aiba linia justa in chestiunea nationala si sa puna aceasta in spre descompunerea imperialismului roman, dar si dupa aceasta in materialul nostru de partid s-au strecurat greseli fara bagare de seama.(.) Lupta PCR contra razboiului imperialist La inceputul razboiului imperialist partidul nostru de la inceput a spus ca este un razboi imperialist pt. o noua impartire a lumii dar la inceput a avut lipsuri aceasta apreciere cautind ca acest razboi are si un caracter specific antifascist contra fascismului german agresor. Am demascat si pe guvernele anglo-franceze si POLONEZE ca vinovati pentru acest razboi imperialist dar am ramas pe pozitia ca pericolul principal totusi este Germania Hitlerista. In urma

multor framintari in sinul Secretariatului s-a clarificat tot mai mult atitudinea noastra in fata razboiului imperialist si am dat lozincile in consecinta. Romania dupa pactul Germano-Sovietic daca inainte a fost o orientare spre Germania de acum a mers tot mai mult spre Anglia si Franta, ducind o politica de provocare contra URSS-ului Burghezia a facut si in Romania uniune sacra de la SocialDemocrati pina la Garda de Fier cuprinzind toate fortele contra clasei muncitoare si pentru politica provocatoare de razboi . Contrazicerea in lagarul burghez s-a manifesta numai in sensul ca Maniu cerea intrare in razboi imediat alaturi de Anglia, Franta, iar Regele si Guvernul asteptau momentul potrivit pentru a aruca popoarele din Romania la razboi pentru mentinerea teritoriilor ocupate in timpul primului razboi imperialist si pentru noi cuceriri. (...) Prin manifeste , brosuri, ziare ilegale, Partidul a chemat la lupta maselor muncitoresti si populare, la lupta contra dictaturii regale jefuitoare teroriste razboinice. Ca singura salvare este rasturnarea dictaturii regale , ACORDAREA DREPTULUI DE AUTODETERMINARE PENTRU NATIONALITATI ASUPRITE PINA LA DEZLIPIRE DE STATUL ROMAN INTELEGERE CU POPOARELE DIN BALCANI SI PRIETENIE CU MARELE STAT SOCIALIST URSS. (...) Romania mare creata de imperialismul Anglo-francez in urma razboiului ca jandarmul Europei contra bolsevismului este in descompunere . ELIBERAREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE CATRE EROICUL SI GLORIOSUL ARMATEI ROSII ASCUTESTE MULT LUPTA DE CLASA SI LUPTA NATIONALITATILOR ASUPRITE PENTRU ELIBERAREA LOR NATIONALA. Dorul clasei muncitoare si a maselor populare din Romania pt a scapa de jaf si de exploatare de sub jugul capitalist in urma ELIBERARII BASARABIEI SI NORDUL BUCOVINEI A CRESCUT CONSIDERABIL. ..." /din raportul Secretariatului Teritorial din Ardeal si Banat - 16 Decembrie 1940 "(...) ELIBERAREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD DE CATRE ARMATA ROSIE DE-A DREPTUL A ZGUDUIT APARATUL DE STAT BURGHEZ SI DA UN IMPULS URIAS NU NUMAI LUPTEI DE ELIBERARE A POPOARELOR DIN ROMANIA , ARDEAL SI BANAT CI MARESTE PREGATIREA DE LUPTA A TUTUROR OAMENILOR MUNCII DIN ROMANIA IN LUPTA LOR PENTRU PACE SI LIBERTATE.(...) IN PRIMUL RIND CONSIDERAM NECESAR EXPRIMAREA MAI AMANUNTITA A PROBLEMEI "ARDEALUL INDEPENDENT"(...) Ardealul independent are radacini istorice milenare. In cea mai mare parte a sa , istoria Ardealului a trait o viata independenta...(...) Deci pozitia noastra a fost determinata de doua imprejurari : a) A impiedica , ca imperialismul roman si maghiar prin impartirea Aredealului si sub indrumarea puterilor Axei , SA CREEZE UN BLOC REACTIONAR IN SPATELE PATRIEI SOCIALISMULUI. b) A folosi forta care rezulta din constiinta popoarelor Ardealului privind faptul ca formeaza un tot din punct de vedere istoric si economic , a folosi uriasa simpatie a popoarelor pentru Uniunea Sovietica , nazuinta lor pentru pace. Toate acestea pe baza unei miscari populare, pe baza platformei Ardealului independent sa FIE PUSE INSLUJBA LUPTEI NOASTRE PENTRU UN GUVERN POPULAR , PENTRU PRIETENIA CU UNIUNEA SOVIETICA.(...) Creerea eventuala a Ardealului independent nu este numai o victorie a dreptului la autodeterminare ci este si chezasia sa . In cazul in care ia fiinta un Ardeal independent cu guvern popular. (...) Atunci cind am informat Comitetul Central despre faptul ca am pus problema si motivele pentru care am pus-o , problema nu era elaborata in toate privintele. Tocmai de aceea ne pregateam sa plecam acolo pentru discutarea intregului complex al problemei. Calatoria noastra nu a avut loc deoarece la 24 Iulie am primit instructiunea Comitetului Centralca in legatura cu campania de 1 August , SA PORNIM O LUPTA PENTRU ARDEALUL INDEPENDENT. In scopul punerii in aplicare a acestei instructiuni , colectivul nostru s-a intrunit imediat si a discutat acele masuri care sint necesare in scopul popularizarii acestei revendicari si pentru dezvoltarea larga a miscarii ce trebuie organizata pe aceasta baza...." /din Manifestul CC al PCR din 8 August 1940, in care este condamnata stapinirea imperialista a Romaniei asupra popoarelor din Dobrogea si Ardeal "Stapinirea imperialista din Romania supune de mai bine de 2 decenii popoarele Ardealului si Dobrogei si alte popoare unei asupriri si subjugari singeroase.(...) Ce a cistigat poporul muncitor roman din cotropirea Ardealului si Dobrogei ? Doar numele rusionos de natiune dominanta -atit! In schimb a crescut exploatarea capitalista mosiereasca . "Romania Mare" a devenit o temnita a popoarelor si in aceasta ocna este virit si poporul muncitor roman. (...) N-AU TRECUT DECIT 6 SAPTAMINI DE CIND EROICA ARMATA ROSIE MUNCITOREASCA-TARANEASCA A ELIBERAT FARA RAZBOI POPOARELE DIN BASARABIA SI BUCOVINA DE NORD DE SUB JUGUL SINGEROS AL IMPERIALISMULUI ROMAN SI DE NERECUNOSCUT A DEVENIT VIATA ACESTOR POPOARE. Pentru totdeauna a disparut jugul imperialist si exploatarea capitalisto-mosiereasca. In mareata familie a

popoarelor sovietice egale in drepturi -INTEGRATE IN MOD LIBER DUPA VOINTA SI DORINTA LOR IN URSS, Basarabia (in Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca) si Bucovina de Nord (in Republica Sovietica Socialista Ucrainiana) se transforma din tinuturi ruinate in tinuturi infloritoare si instarite. Poporul muncitor din Romania a cistigat mult din acest act eliberator. Dusmanul lui de moarte , regimul de dictatura regala, a slabit. HOTARELE MARETEI TARI A SOCIALISMULUI , PATRIA CELOR CE MUNCESC, S-AU LARGIT SI ACEASTA SPORESTE VOINTA LUI DE LUPTA PENTRU ELIBERARE DE SUB JUGUL CAPITALISTO-MOSIERESC, a crescut posibilitatea amicitiei cu tara Socialismului, amicitie a carei realizare o impiedica stapinirea imperialista din Romania. Popor muncitor : NU TREBUIE UITAT O SINGURA CLIPA CA CONTINUA SA DOMNEASCA SINGEROASA ASUPRIRE IMPERIALISTA ASUPRA POPOARELOR ARDEALULUI SI DOBROGEI. ACEASTA FACE CA ROMANIA SA FIE UN FOCAR DE RAZBOI... Partidul comunistilor a suferit el insusi cele mai grele lovituri din partea imperialismului si a fost dizolvat inca din 1924; nu numai ca este avangarda miscarii revolutionare a clasei muncitoare, ci SI PENTRUCA IN PROGRAMUL SAU A INSCRIS LUPTA PENTRU DREPTUL LA AUTODETERMINARE A NATIONALITATILOR ASUPRITE PINA LA DESPARTIRE DE STAT. PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA DECLARA SUS SI TARE: CU TOATE FORTELE CLASEI MUNCITOARE SI TARANIMII ROMANE UNITE CU CELE ALE POPOARELOR ASUPRITE TREBUIE IMPIEDICAT CA IMPERIALISMUL ROMAN SA CALCE IN PICIOARE DREPTURILE CE APARTIN POPOARELE ARDEALULUI SI DOBROGEI. (...) Voi muncitori si tarani romani sinteti datori sa mentineti lupta popoarelor asuprite pentru eliberarea lor de sub jugul imperialismului roman , caci nu poate fi liber un popor care asupreste alte popoare ...(...) Dobindind dreptul de a-si decide ele insele de soarta lor pina la despartirea de stat , popoarele Ardealului si Dobrogei vor avea si dreptul DE A DECIDE CU CINE VOR IN MOD LIBER SA SE UNEASCA. Se poate oare indoi cineva ca popoarele Ardealului si Dobrogei nu vor jugul imperialismului roman ? Popoarele Ardealului nu vor nici exploatarea grofilor maghiari! (...) Noi ,Partidul Comunistilor va chemam la lupta revolutionara sub drapelul rosu al internationalismului proletar -steagul lui Marx-Engels-Lenin-Stalin- sub faldurile caruia 193 de milioane de oameni au cucerit victoria Socialismului in URSS , sub conducerea geniala a tov. Stalin conducatorul iubit a tuturor celor ce muncesc din lumea intreaga. Sub acest steag , in colaborare cu eroica Armata Rosie , Au fost eliberate popoarele Basarabiei, Bucovinei de Nord si popoarelor Statelor Baltice. Sub acest steag glorios, VOM INVINGE SI NOI ! Comitetul Central al Partidului Comunist din Romania 8 August 1940 "

PC din Romania lupta pentru "autodeterminarea pina la despartire" a teritoriilor romanesti, pentru a pregati alipirea lor la URSS! (1)
/din rezolutia congresului IV (1924) asupra activitatii CC a PC din Romania "(...) In chestiunea nationalitatilor deasemenea CC nu a luat atitudine clara si nici masuri organizatorice pentru APLICAREA LOZINCILOR Internationalei Comuniste. Cu prilejul conferintei sovietico-romane de la Viena , CC a luat o atitudine justa si hotarita, care totusi din pricina lipsurilor organizatorice si a pasivitatii generale, nu a putut aduce partidului tot folosul... /din Executiva Internationalei Comuniste si Partidului Comunist din Romania (1926) " (...) VI. Baza politicii nationale a Partidului comunist este cerinta recunoasterii pentru toate nationalitatile asuprite din Romania a dreptului de autodeterminare pina la dezlipire. In situatia actuala , sarcinile imediate ale partidului pe acest tarim sint urmatoarele : (...) Partidul trebuie sa se descotoroseasca in mod definitiv de traditiile social-democratice.in chestiunea nationala, care constau , pe de o parte , in negarea dreptului de autodeterminare pina la despartire, iar pe de alta in neindestulatoarea recunoastere a importantei chestiunii nationale...." /din documentele congresului V al PC din...Romania (Moscova 1931) /din cuvintarea tovarasului Arthur ( Nota : Sorin Topa) "(...) Mai mult de existenta acestui nationalism vorbeste faptul ca organizatiile partidului in teritoriile ocupate ca Basarabia , Dobrogea, Bucovina si in mai mica masura Transilvania N-AU IN RINDURILE LOR PROLETARIATUL SI TARANII ROMANI CEEA CE NE SPUNE CLAR CIT DE

NEINTERNATIONAL ESTE PARTIDUL NOSTRU IN DIFERITELE REGIUNI. (...) Iata dragi tovarasi care sint sarcinile noastre cele mai principale: (...) b) trebuie sa punem lozinca leninista AUTODETERMINARE PINA LA DESPARTIRE ,fara adaugiri si taieri. Noi trebuie sa lamurim ca aceasta lozinca inseamna : 1) lupta contra ocupatiei romane 2) autodeterminarea libera si nestingherita a natiunii asuprite, in privinta existentei sale ca stat...." /din cuvintarea tov. Mihalcea ( Nota :Lucretiu Patrascanu) "(...) In chestia lozincilor partidului, propaganda intre tovii nostri in chestia nationala a fost atit de slaba incit lozinca DE AUTODETERMINARE PINA LA DESPARTIRE NU ESTE INCA INTELEASA SI POPULARIZATA. (...)In special in vechiul regat am dus cel mai putin propaganda si s-a scris cel mai putin pe chestia nationala , acolo tocmai unde tendintele soviniste sint cele mai puternice..." /din cuvintarea tovarasului Dimitrov ( Nota : Gh. Dimitrov) "(...) Dupa razboi , in cursul unui sir de ani, nu am vazut ca proletariatul din Romania sa fie mobilizat impotriva ocuparii unor regiuni straine , impotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania. A fost numai o singura demonstratie in timpul conferintei de la Viena..." / din cuvintarea tov. Schlosser ( Nota : Bella Kuhn ) " (...) Observatia mea generala se refera la sarcinile proletariatului balcanic. , in special a proletariatului roman , in domeniul problemei nationale. In aceasta privinta avem o apreciere a lui Lenin care este valabila si pentru tarile balcanice ..." (...) trebuie sa se formeze grupe , celule pentru scindarea partidului ungar , pentru a smulge masele de tarani saraci si mijlocasi din acest partid , in felul acesta vom creia o miscare si impotriva lui Horty, si impotriva burgheziei ungare, si impotriva imperialismului roman. Al treilea element pe care trebuie sa-l accentuam este simpatia acestora fata de Uniunea Sovietica printre care traiesc inca traditiile anilor 1917- 1918... /din cuvintarea tovarasului Gorn ( Nota : Alexandru Danieluk Stefanski) "(...) Alaturi de influenta sovinismului roman de mare putere , avem insa in regiunile ocupate chiar in partid, manifestari de ingustime nationalista. "Internationalismul" sui generis al organizatiilor noastre din Transilvania , face ca acolo sa NU SE DUCA MUNCA PRINTRE MASELE MUNCITOARE ROMANE; in Bucovina NU EXISTA NICI UN SINGUR ROMAN IN UTC SI IN PARTID; in Dobrogea 40% din populatia turca a iesit din cimpul de vedere al organizatiei noastre Dobrogene, FORMATA APROAPE EXCLUSIV DIN BULGARI..." Nota speciala : Printre reprezentantii PC din Romania la acest antologic congres al tradarii nationale (vezi si extrasele publicate in episoadele documentare anterioare), jubilind pe lozinca "autodeterminarii pina la despartire" se aflau si citiva ... romani, imposibil de inteles si de iertat.Cred ca numele lor merita mentionat. Un motiv in plus pentru a posta aceasta lista, este prezenta pe ea a " tovarasului " Alexandru Iliescu delegat la acest congres, ( tatal sau unchiul tovarasului Ion Iliescu ). Sint convins ca securitatea care vegheaza a directionat unde trebuie aceasta pretiosa amintire de familie... Lista celor 24 de tovarasi cu drept de vot deliberativ : Din partea organizatiei din circumscriptia Bucuresti : 1.Tov Verzeanu (Nota : N. Bucur) 2.Tov Cristea (Nota : Encel Mauriciu) 3.Tov Teudorescu (Nota : neidentificat ) 4.Tov Ignat( Nota : Alex.Iliescu ) 5.Tov Mihalcea (Nota : Lucretiu Patrascanu ) Din partea organizatiei regionale din Moldova : 6.Tov Marinescu ( Nota : ?) 7.Tov Ionel( Nota : Gh. Popescu Otelaru) Din partea organizatiei regionale din Transilvania : 8.Tov Ghita (Nota :Bella Brainer) 9. Tov Ballog ( Nota : Stefan Fodor) 10. Tov Maghiar ( Nota : ?)

Din partea organizatiei regionale din Basarabia : 11. Tov Furnica ( Nota : Profiri Butnar) 12. Tov Epure ( Nota : ?) Din partea organizatiei regionale din Bucovina : 13.Tov Braun (Nota : Emil Halitchi) 14. Tov Artur ( Nota : M.Topa) Din partea organizatiei regionale din Dobrogea : 15.Tov Radu (Nota : Petru Borila) 16.Tov Mihai ( Nota: Petre Gheorghe) Din partea comsomolului din Romania : 17.Tov Corneliu ( Nota : Nic. Grun) 18. Tov Covaci (Nota : Olga Schultzberger) 19. tov Morozov ( Nota : Itic Grimblot) la care s-au adaugat din partea scretariatului CC : 20. Tov Smaranda ( Nota : Elena Filipovici) 21. Tov. Vifor (Nota : Eug. Iacobovici) si din partea organizatiilor revolutionare de partid : 22. Tov Aurel ( Nota : Imre Aladar) 23. tov Stejar (Nota : David Avramescu ) 24. tov Florea (Nota : Gh. Mincu) totodata comisia a recunoscut drept de vot consultativ pentru : 1. Tov Goldstein (Nota : ?) 2. Tov Zamfirescu (Nota : Ecat. Arbore) 3.Tov vasilescu (Nota :Dumitru Grofu) 4.Tov Socolov (Nota : Iosif Finkel) 5.Tov Toma (Nota : Solomon Tinkelman) 6.Tov Tatarascu ( Nota :Timotei Marin) 7.Tov Niculescu (Nota: Carol Vexler-Talmazan) 8.Tov Ardeleanu (Nota : Nic. Goldberger) 9.Tov Paraschiv (Nota: Stefan Ducu) 10.Tov Costache (Nota : Moise Dubinski) 11. Tov Pavel (Nota :Dori Goldstein) 12. Tov Busuioc (Nota Alex Buican) 13. Tov Alexandrescu (Nota :Gh. Crosnef) 14 .Tov Georgescu (Nota : Dtru Chelerman)

6. PC din Romania lupta pentru "autodeterminarea pina la despartire" a teritoriilor romanesti, pentru a pregati alipirea lor la URSS! (2)
/din Scrisoarea Biroului Politic Exterior ,catre PC (interior)- 3 Noiembrie 1936 " (...) Insa trebuie sa fim foarte prudenti si sa nu cadem intr-o alta extrema si sa nu alunecam noi insine pe panta nationalismului romanesc. In manifestele noastre in Scinteia, am inceput sa intrebuintam foarte des asemenea expresii ca "scumpa noastra tara" , "scumpul nostru popor" . Ba in unul din manifeste, adresaat catre social-democrati, noi spunem (fraza marcaata si de dvstra) " Noi comunistii sintem gata sa aparam cu arma in mina independenta Romaniei, daca tara noastra va fi silita, sa duca un razboi national de aparare contra imperialismului fascist (...) dar vreau sa remarc ca simultan cu intrebuintarea acestor termeni, formule,etc, a inceput sa dispara din manifestele noastre , parola autodeterminarii pina la despartirea de stat, precum si punerea chestiunii nationale asa cum noi AM PUS-O ANI DE ZILE DUPA CONGRESUL AL V-LEA si care ESTE JUSTA SI AZI. (...) Asa ca din manifestele primite decurge o tendinta nefasta care care poate face sa alunecam pe panta nationalismului. Asa ceva nu ar fi exclus. Partidul iugoslav ,de pilda in tratativele cu social democratii lor ,pentru creerea unui partid unificat , au comis GRESEALA DE A RECUNOASTE IN PLATFORMA "GRANITELE ACTUALE ALE IUGOSLAVIEI" . Paridul ceh A MERS PINA ACOLO INCIT CERE INARMAREA MAI BUNA A TARII IN VEDEREA APARARII CONTRA GERMANIEI. " /din Manifestele regionalei Somes a PCR, pentru un Ardeal Independent - august 1940

"(...) Romani ! Unguri ! Germani! Evrei! La 1848 Ardealul a fost alipit Ungariei fara consultarea poporului Ardelean. La 1918 din nou, fara a fi intrebate popoarele conlocuitoare de aicea , Ardealul a fost aruncat in bratele imperialismului roman, pentru a fi exploatat ca o colonie. Astazi ASUPRITORII DIN BUCURESTI, BUDAPESTA SI BERLIN, incearca iar sa hotarasca asupra soartei si vietii noastre. (...) La lupta : Pentru dreptul de autodeterminare a popoarelor din Ardeal pina la despartire. Pentru libera infratire a tuturor popoarelor din Ardeal . Pentru un Ardeal liber, democratic si independent.! Pentru un guvern popular Ardelean, care sa ne garanteze libertatea, independenta , pamintul si pacea PRINTR-O INTELEGERE PRIETENEASCA CU PASNICUL NOSTRU VECIN: UNIUNEA SOVIETICA ! Jos dictatura regala ! Traiasca guvernul popular ! (...) Popoare auprite din Ardeal ! SCUTURATI-VA DE JUGUL OLIGARHIEI ROMANE, DAR NU PRIMITI NICI JUGUL GROFILOR MAGHIARI. LUPTATI PENTRU DREPTUL DE AUTODETERMINARE A POPOARELOR DIN ARDEAL PINA LA DESPARTIRE ! LUPTATI PENTRU PACE ! PENTRU UN ARDEAL LIBER ! PENTRU GUVERN POPULAR ! LUPTATI PENTRU PRIETENIE CU UNIUNEA SOVIETICA , CARE A DEZROBIT TARILE BALTICE SI POPOARELE SUBJUGATE DIN BASARABIA" /din instructiunile CC al PCR catre comitetul teritorial din Ardeal si Banat (august 1940) "(...) La noi s-a venit cu diferite formule noi si confuze, tocmai acum cind problema punerii lozincii noastre : "dreptul la autodeterminare pina la despartire de stat " a devenit concreta. (...)Cine vrea pacea se orienteaza spre URSS, unica tara in lume care face intr-adevar o consecventa politica de pace intre popoare. 2. Uniunea Sovietica, patria celor ce muncesc din lumea intreaga, a ELIBRAT FARA RAZBOI BASARABIA SI BUCOVINA DE NORDDE SUB JUGUL BESTIAL AL IMPERIALISMULUI ROMAN. Politica geniala staliniana a stins focarul de razboi format la Nistru DE STAPINITOAREA IMPERIALISTA. dar dictatura regala trebuind sa evacueze Basarabia si Bucovina de Nord si desi litigiul sovieto-roman s-a lichidat, litigiu ce a durat 22 de ani si mai bine, n-a renuntat la politica ei provocatoare antisovietica. (...) Trebuind sa inapoieze Transilvania si Bucovina de Nord tarii socialismului, imperialismul roman cauta sa-si intareasca domnia "macar" asupra popoarelor Ardealului si Dobrogei. , sa-si pastreze prada acaparata in urma razboiului imperialist mondial din 1914-1918.... (...) a sustine direct si hotarit miscarea de eliberare a popoarelor asuprite contra imperialismului roman, caci nu poate fi liber un popor care asupreste alte popoare, sarcina luptei sale pentru dreptul popoarelor asuprite la autodeterminare pina la despartirea de stat., luptind impotiva oricarei manifestari a sovinismului de natiune dominanta. (...) trebuie combatut cu cea mai mare necrutare orice manifestare din rindurile comunistilor natiunilor asuprite care nu inteleg sau nu vor sa inteleaga legatura indisolubila intre miscarea national-eliberatoare si miscarea revolutionara a proletariatului natiunii dominante. Aici se pune si chestiunea celeilalte parti a lozincii noastre, uniunea liber consimtita a natiunilor. Este necesara luarea "in considerare a ansamblului, a generalitatii miscarii , pentru subordonarea intereselor particulare interesului general ...Nu exista si nu poate exista alta cale spre internationalism. (Lenin) ..." /din instructiunile CC al PCR pentru comunistii din Ardeal - 31 August 1940, privind sarcinile comunistilor dupa dicatatul de la Viena "Dictatul de la Viena si primirea lui fara murmur de catre imperialistii romani, a confirmat prevederea noastra din apelul din 8 August 1940, in care spusesem ca IMPERIALISTII ROMANI TRATEAZA PENTRU PASTRAREA SUB DOMINATIA LOR ASUPRA PARTII DIN POPOARELE ASUPRITE SI ALTA PARTE SA O REDEA EXPLOATARII GROFILOR DIN UNGARIA. Sentinta de la Viena si garantiile imperialistilor germani si italieni s-au dat intr-un moment cind imperialistii romani au facut un sir de provocatii la hotarele sovieto-romane, si aceasta cere din partea noastra o deosebita ascutire a vigilentei. (...) In momentul in care sciem aceasta scrisoare nu cunoastem amanunte despre felul in care se desfasoara la voi lupta contra dictaturii regale, imperialiste, pentru DREPTUL DE AUTODETERMINARE PINA LA DESPARTIRE DE STAT A POPOARELOR ARDEALULUI. In orice caz trebuie imediat, fara nici o aminare, facut totul, mobilizat Partidul, Tineretul , Madoszul, Sindicatele revolutionare, dobindit o strinsa colaborare combativa cu cu Frontul Plugarilor (Nota : condus de doctor Petru Groza), cu organizatiile de jos national-taraniste, maghiare etc. Demascat, in presa noastra si in adunari populare , monstruoasa incalcare de catre imperialistii romani, maghiari, in frunte cu imperialistii germani si italieni a dreptului popoarelor Ardealului de a decide ele insile de soarta lor PINA LA DESPARTIREA DE STAT si a dreptului lor de libera exprimare CU CINE VOR SA SE

UNEASCA. Trbuie demascat falsul patriotism burghez, fata lui hida. imperialista.(...) pentru un guvern popular, pentru realizarea lozincii noastre in chestiunea nationala , in felul formulat mai sus, in strinsa amicitie cu URSS. (...) In toate adunarile populare trebuie chemat masele la lupta contra provocatiilor antisovietice ale banditilor imperialisti romani. Popularizata politica de pace a URSS , contrapus actiune ELIBERATOARE A UNIUNII SOVIETICE , cerei de robire a statelor imperialiste. ARATAT EXEMPLUL STATELOR BALTICE' A BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD, UNDE PENTRU TODEAUNA ARMATA ROSIE IN COLABORARE CU ACESTE POPOARE , A DESFIINTAT EXPLOATARE OMULUI DE CATRE OM SI ASUPRIREA UNUI POPOR DE CATRE ALT POPOR, ADICA ASUPRIREA NATIONALA ."

7. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (1-PNL )
/din rezolutia Congresului III al PCR (Viena-1924) "(...)Guvernul liberal cauta de aceea sa constitue o grupare de opozitie , careia sa-i poata preda guvernul cu sarcina de a linisti inca o data spiritul maselor si de a duce tratative cu capitalul strain , fara a atinge insa interesele bancilor liberale . Un asemenea guvern ar fi unul "democratic" , "de stinga" sprijinit pe mase mai largi mic-burgheze si taranesti, care ar da insa toate garantiile de "patriotism", de mentinere a "ordinei" si de respectare a proprietatii." (...) Noul guvern nu poate fi asadar un guvern al democratiei "normale" , al unei burghezii inproces de ridicare si care-si duce misiunea ei pina la capat. Oricine ar fi "solutia" pe care o va realiza oligarhia, o combinatie de dreapta sau una de "stinga" , masca democratica , cu care noul guvern se va prezenta maselor , va cadea in curind si va descoperi fata reactionaro-fascista..." /din Raportul CC-PCR catre Comitetul Executiv al Internationalei comuniste (1924) "(...) Bineinteles criza financiara si economica a atras dupa ea o acuta criza politica . Falimentul Partidului National Liberal, aflat la putere (familiile Bratianu, Constantinescu,Duca etc)este complet pe intreaga linie." /din tezele Biroului Politic al PCR- octombrie 1927 "(...)Nu din dragoste pentru principiile "eterne" ale democratiei cauta liberalii sa mentina spoiala quasi-democratica a dictaturii lor, ci sint constrinsi sa mentina aceste forme. Cu toate ca exercita o dictatura nemarginita, ca si fascistii din Italia , totusi nu-si pot permite luxul unei dictaturi atit de fatise ca Mussolini." /din articolul lui M.Cioban (...Nota : Elena Filipovici) despre asasinarea lui I.G.Duca ("Lupta de clasa" - februarie 1934 ) " (...)Masele muncitoare din Romania, biciuite de mizerie si teroare, sutele de mii de someri, milioanele de tarani infometati, n-au pentru ce varsa lacrimi de regret pe mormintul lui I.G.Duca. Membru reprezentativ al claselor stapinitoare , Duca a fost intotdeauna de la inceperea carierei sale politice si pina la moartea sa un dusman de moarte al proletariatului revolutionar, un introducator fara mila a tuturor masurilor dictate de interesele claseloe exploatatoare impotriva muncitorimii si taranimii. (...) I.G.Duca a fost autorul inselatoriei cu reforma agrara prin care S-A ASTUPAT GURA TARANIMII INDEPARTIND-O PENTRU MOMENT DE LA PROLETARIAT SI REVOLUTIE ; el a fost unul dintre primii organizatori si conducatori ai bancilor populare, acest colosal instrument de jefuire a taranimii de catre marea finanta liberala; membru al guvernului liberal in 1924 care A ASASINAT IN MASA TARANIMEA BASARABEANA LA TATAR-BUNAR si a gonit in ilegalitate Partidul Comunist si UTC. In politica externa I.G.Duca a fost unul dintre copartasii directi la alcatuirea tratatului de la Versailles, prin care s-au inrobit burgheziei si mosierimii romane milioanele de tarani si muncitori neromani.(...) I.G.Duca n-a cazut jertfa pentru "binele poporului" si pentru "apararea democratiei" cum incearca fatarnic sa convinga masele presa burgheza prostituata. I.G.Duca n-a cazut nici jertfa razbunarii personale a citorva legionari nemultumiti de "dizolvarea" Garzii de Fier. I. G.Duca a cazut jertfa contrazicerilor adinci, care rod lagarul burghezo-mosieresc din Romania, ..." (...) I.G.Duca a

fost pus in fata unei dileme : pe de o parte necesitatea interna a Garzii de Fier ca batalion contrarevolutionar impotriva maselor muncitoare, iar pe de alta parte politica externa a Romaniei, profund interesata in apararea sistemului de la Verasailles si legata si supusa prin toate fibrele existentei sale politice si economice Frantei imperialiste." /din hotaririle Plenarei a V-a largite a CC a PCR (1936) " (...) Politica antinationala romaneasca si pregatirile de razboi ale guvernului Tatarescu 1. Guvernul Tatarescu, cu toata politica lui oficiala "de pace" RESPINGE INCHEIEREA UNUI TRATAT DE ASISTENTA MUTUALA CU UNIUNEA SOVIETICA si-si demasca nazuintele razboinice antisovietice corespunzatoare planurilor antisovietice ale fascismului german.(...) Politica guvernului Tatarescu este o politica de dezarmare economica si politica a tarii , de IZOLARE INTERNA A POPORULUI ROMAN DE CELELALTE POPOARE DIN ROMANIA, o politica de IZOLARE EXTERNA A ROAMNIEI DE ALIATII EI FIRESTI , in fata pericolului de razboi. (...) Partidele si organizatiile fasciste sint subventionate din fondurile Ministerului de Interne , din cele ale palatului si de catre industria si maarea finanta romana, ca si din fondurile de propaganda a lui Hitler in Romania. Ele sint detasamente de avangarda ale fascismului roman si unealta a guvernului Tatarescu. Guvernul Tatarescu le utilizeaza pentru terorizarea poporului, pentru dezorganizarea niscarii antifasciste, pentru lupta contra organizatiilor , partidelor si presei democratice, pentru usurareactiunii sale de fascizare a tarii. (...) Regele si guvernul Tatarescu impaneaza armata cu elemente reactionare fasciste si intrebuinteaza armata in contra poporului (impuscarea grevistilor si taranilor, ajutorarea fascistilor in actiunea lor pogromistaetc). Pentru a inlatura posibilitatile de tradare din partea elementelor reactionare si fasciste si a asigura rezistenta armatei romane in contra unui atac al agresorului fascist comandamentul armatei romane trebuie curatat de aceste elemente. reactionare fasciste. Armata romana trebuie democratizata dintr-un instrument de oprimare a poporului sa devina aparatorul poporului...."

8. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (2-PNT )
/din Rezolutia la Congresul III PCR (Viena 1924) "(...) 7. Dupa ce conducatorii Partidului Taranesc au respins propunerea Partidului Comunist pentru lupta comuna in front unic impotriva oligarhiei si, in chipul acesta au asigurat ologarhia de spiritul de ordine si de respect al proprietatii din partea Partidului Taranesc, si dupa ce in cursul tratativelor de la Viena Partidul Taranesc, declarindu-se IMPOTRIVA DREPTULUI DE AUTODETERMINARE A BASARABIEI, A TRECUT PE FATA DE PARTEA BURGHEZIEI, ACEST PARTID LI SE PARU LIBERALILIOR POTRIVIT SA DEVINA , IMPREUNA CU PARTIDUL NATIONAL, PURTATORUL GUVERNULUI DE STINGA. Astfel s-a ajuns la tratative pentru fuzionarea acestor doua partide. Masele taranesti au priceput totusi pericolul si silira pe conducatorii Partidului Taranesc sa rupa aceste tratative. PENTRU MOMENT BLOCUL "DE STINGA" ESUA. (...) 9 . Aripa stinga a Partidului Taranesc trebuie sprijinita ca sa poata cuceri conducerea acestui partid; aceasta munca este foarte mult usurata de tradarea conducatorilor actuali cu prilejul tratativelor de fuziune (a tirguielilor de contopire) cu Partidul National. (...) 12 Frontul unic cu Partidul Taranesc - singurul Parttid in afara de cel comunist , in care sint organizati multi tarani si muncitori , trebuie desavirsit atit de sus cit si de jos; aici trebui avut in vedere in primul rind intarirea legaturii cu masele taranesti ale acestui partid. Intelegerilor curat parlamentare sau campaniilor eletorale comune , dimpotriva, nu trebuie sa li se atribue mare pret..." /din Executiva Internationalei Comuniste si PCR -1926 (directive) "(...)Partidul Comunist propovaduieste in masele largi programul sau si rezolutiile Internationalei Comuniste asupra chestiunii taranesti , legindu-le cu cerintele concrete, economice si politice , ale straturilor taranesti sarace si mijlocii. (...) Partidul trebuie sa se straduiasca a duce lupta pentru aceste cerinte impreuna cu Partidul Taranesc, impingindu-l pe acesta la a rupe cu partidele burgheze, criticind CONDUCEREA LUI CHIABURA. Impreuna cu intreg Partidul Taranesc in contra oligarhiei bancaro-financiaro-feudale , impreuna cu masa taraneasca in contra nehotaririi si

capitularii actualei conduceri chiaburiste- aceasta trebuie sa fie linia noastra principala fata de Partidul Taranesc..." /din tezele Biroului Politic al PCR (septembrie 1927) "(...) 6. Relatiile intre principalele fractiuni ale burgheziei creeaza pentru Partidul Comunist un teren favorabil pentru realizarea actiunilor sale. (...) 9. PC trebuie sa demaste in fata maselor opozitia burgheza , in primul rind caracterul social al PNT. Trebuie sa arate ca PNT este un partid al burgheziei mijlocii si al chiaburilor. Partidul Comunist trebuie sa arate maselor ca opozitia burgheza , in frunte cu PNT, nu poate sa opuna nimic altceva dictaturii capitatlului financiar roman decit arendarea tarii capitalului financiar strain. (...) Mai departe este de datoria PC de a arata sensul adevarat al "politicii taranesti" a PNT; a arata ca acel partid care intervine cel mai mult pentru lozinca exproprierii si impartirii fara despagubire a intregului pamint care se afla in proprietatea mosierilor sau a statului NU ESTE UN PARTID TARANIST. Trebuie sa se explice maselor ca PNT ca partid al burgheziei mijlocii si al chiaburilor nu este in stare sa lupte pentru aceasta lozinca..." /din documentele Congresului IV al PCR- (Harkov -1928) " (...)In ceea ce priveste atitudinea Partidului Comunist dinRomania fata de Partidul NationalTaranesc , apoi aci trebuie stabilit inainte de orice ca azi , dupa contopirea Partidului Taranesc cu Partidul National, nu poate fi macar vorba de a incheia cu acest partid un front unic , pentru ca acest partid, (...) este prin conducerea si politica sa , un partid burghez contrarevolutionar. (...) O neasemanat de mare insemnatate pentru lupta de SMULGERE A TARANIMII REVOLUTIONARE DIN MIINILE CONDUCERII NATIONAL-TARANISTE o are munca Blocului muncitoresc -taranesc. Trebuie ajuns acolo incit mase cit mai largi de tarani sa se uneasca in jurul acestui bloc si al lozincilor lui.(...) Pentru ca munca printre tarani sa dea roade , Partidul Comunist trebuie pe de o parte sa desfasoare o lupta energica impotriva ideologiei "taranismului" atit prin agitatie verbala cit si prin presa comunista, explicind esenta ei burgheza; pe de alta parte partidul trebuie sa se ocupe in chip serios cu studierea problemei agraro-taranesti din Romania. Numai insusindu-si conceptia marxistleninista ..." /din Rezolutiile Conferintei a II-a PCR- octombrie 1929 "(...) Prevederile sedintei plenare trecute a CC, care a spus ca national-taranistii merg cu pasi repezi spre dictatura fascista s-au confirmat complet. Instaurarea dictaturii fasciste e un fapt vadit. Organizarea bandelor de "voinici" , a "strajerilor regelui" a "aparatorilor patriei" a organizatiilor "Vlad-Tepes" si altele dovedesc construirea aparatului acestei dictaturi. Pe de alta parte , organizarea de catre guvern a sindicatelor fasciste (independente,infratirea etc) si demagogia apararii ordinii si legii impotriva tulburarilor arata acelasi lucru. (...) Partidul trebuie sa-si dea bine seama de acest lucru si sa combata in modul cel mai hotarit demagogia sociala a nationaltaranistilor si iluziile pe care le creeaza ei impreuna cu social-fascistii. Partidul trebuie sa arate maselor largi muncitoresti-taranesti in mod clar, prin exemple zilnice , cum se construieste fascismul . Trebui aratat ca lupta contra dictaturii fasciste , este in acelasi timp si lupta impotriva partidului national-taranesc , PURTATORUL ACESTEI DICTATURI" /din "Razboiul si sarcinile clasei muncitoare din Romania" ('"Lupta de clasa" -decembrie 1939 ) "(...)Conducatorii partidelor burghezo-democratice , national-taranistii, dar mai cu seama liberalii , sint strins legati cu democratiile din Apus , adica cu imperialistii anglo-francezi. Inainte de izbucnirea razboiului imperialist european , ei au respins toate pro punerile de lupta comuna a Partidului Comunist din Romania, pentru doborirea dictaturii regale si pentru restabilirea drepturilor si libertatilor democratice. Ei s-au oprit la citeva memorii platonice adresate regelui dictator . Insa au retinut masele sub influenta lor de la orice actiune impotriva dictaturii regale. EI AU FOST SI AU RAMAS DUSMANII UNIUNII SOVIETICE. In preajma razboiului european Maniu a declarat in memoriul sau catre rege ca "Romania e amenintata de imperialismul german si rusesc" (...) Ei se vor stradui

sa convinga pe regele dictator sa inlocuiasca sistemul dictaturii regale, bazata pe monopolul fascist al FRN-ului, cu DICTATURA TERORISTA MILITARA A PARTIDELOR BURGHEZE SI SOCIALDEMOCRATICE, BAZATA PE "UNIUNEA NATIONALA" A BURGHEZIEI SI MOSIERIMII. "

9. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (3-PSDR )
/din raportul CC al PC din Romania catre comitetul executiv al Internationalei Comuniste si Prezidiul Federatiei Balcanice (1924) " (...) Partidul social-democrat nu desfasoara nici o activitate, nici organizatorica, nici politica. Activitatea lui se rezuma la aceea ca ii denunta pe comunisti si sindicatele organizate sub conducerea Consiliului Sindicatelor Unitare (Nota : sindicate comuniste) /din raportul tov. Balthazar (...Nota : Elek Koblos, secretar general al PCR ) catre Comitetul executiv al Internationalei Comuniste (1926) "(...)Dupa terminarea razboiului in Romania s-au creat 5 feluri de grupari sindicale : in Regat, Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia. (...) Deci dupa unificare, situatia era ca atit in Consiliul Sindical General cit si in conducerea Uniunilor Sindicale si in organizatiile locale, sedeau creaturile Partidului Social-Democrat... (...) Din iunie 1922 pina in septembrie 1923 in conducerile sindicatelor a intervenit urmatoarea schimbare : in uniunile muncitorilor din industria lemnului , a muncitorilor din industria pielii , textilisti, din industria alimentara si functionarilor si in gruparile profesionale apartinatoare - in intregime sau in majoritate- in conducere au intrat comunisti (...) Deci s-a creat situatia ca daca consiliul social-democrat nu gaseste o cale de iesire , atunci in decurs de un an in sindicatele si uniunile profesionale din Romania vor fi numai conduceri comuniste. Partidul Socialdemocrat, de comun acord cu Internationala Sindicala de la Amsterdam a hotarit congresul sindical din septembrie 1923 (...)Deja inainte de congres , din tonul organului Partidului Social-Democrat si din cele divulgate de unii conducatori social-democrati era evident ca nazuiesc la scindarea sindicatelor.(...) comunistii nu aveau un punct de vedere unitar . In ciuda faptului ca majoritatea celor aflati la Congres era impotriva Amsterdamului , aceasta majoritate nu era unitara in problema afilierii la Internationala Sindicala Rosie. Era o minoritate insemnata , care era impotriva afilierii la Amsterdam dar numai pentru ca sa se poata evita scindarea sindicatelor. In aceasta situatie fata de social-democrati (afilierea la Amsterdam ) NU AM PUTUT LANSA LOZINCA SA NE AFILIEM LA INTERNATIONALA SINDICALA ROSIE. (...) .Partidul Comunist a lansat lozinca AFILIERII LA AMSTERDAM . Insa dimineata, cind delegatii au vrut sa intre la congres , autoritatile care au ocupat sala si curtea cladirii- au admis intrarea la Congres numai a delegatilor legitimati de socialdemocrati. Apoi congresul si-a continuat lucrarile si social-democratii s-au afiliat la Amsterdam. (...) Consider o greseala faptul ca , fara ca in prealabil sa SE FI ASIGURAT GARANTIA ORGANIZATORICA, INTENTIILE NOASTRE AU FOST DATE PUBLICITATII INTR-O FORMA IN CARE SI DUSMANUL PUTEA VEDEA BINE DE CE TREBUIE SA SE FEREASCA. De la scindarea sindicatelor din Romania , din activitatea dusa de catre sindicatele unitare si Partidul Comunist pentru UNIFICAREA SINDICATELOR, rezulta urmatoarele invataminte : 1.Partidul Social-democrat si Internationala Sindicala de la Amsterdam persevereaza in mod consecvent pe linga acel punct de vedere , conforma caruia in nici un caz nu sint dispusi sa colaboreze in sindicate cu muncitorii de alta conceptie (comunisti).(...) In general convingerea ma este ca in Romania unificarea sindicatelor nu va putea fi realizata (...) pina cind nu incepe pe scara internationala o actiune de unificare unificarea Internationalei Rosii ce cea Amsterdamista , sau NU SE VA CREA O ATMOSFERA REVOLUTIONARA. (...) Greseli comise (...) 3. Alungarea din munca a membrilor sindicatelor socialdemocrate sau siciirea lor continua in asemenea locuri, ateliere sau fabrici unde comunistii sau membrii sindicatelor unitare sint in majoritate..." (...) Propunere : (...) c. Avind in vedere ca nu exista o situatie revolutionara care ar servi realizarea unificarii si nici o actiune de unificare pe scara internationala (...). Avind in vedere ca sindicatele unitare sint mai puternice decit sindicatele social-democrate , si ca nu exista pericolul ca social democratii ii vor inghite pe unitari si sindicatele unitare vor devia de pe cale luptei de clasa...(...) propun urmatoarele : Consiliul General al Sindicatelor Unitare din Romania sa PRIMEASCA INSTRUCTIUNI ca cel mai just este daca in fata opiniei publice romane si internationale declara : pentru restabilirea unitatii organizatiilor este gata sa se afilieze la Internationala Sindicala de la Amsterdam, in urmatoarele conditii ..." (...) Obseravtie

: Declararea ca sintem gata sa ne afiliem la Internationala de la Amsterdam nu va produce in Romania unificarea , tocmai din cauza social-democratilor care nu vor fi de acord cu unitarii sa colaboreze in mod organizat cu ei. In schimb accentuarea ca sintem dispusi a face acest lucru este MENITA DE A PRODUCE O MISCARE DE MASE si sa aratam in fata maselor de muncitori din organizatiile social-democrate , ca social-democratii de aceea nu vor unificarea sindicatelor pentru ca vor sa toceasca insasi lupta de clasa ..." /din rezolutiile Conferintei a II-a PCR (2-4 Octombrie 1929) "(...) IV Social-democratia si fascismul 8. Colaboratorul cel mai devotat al partidului nationaltaranesc si al burgheziei din Romania in general la construirea dictaaturii fasciste este socialdemocratia si asa-zisul partid socialist muncitoresc al lui Ghelerter. Social-democratia din Romania lucreaza din toate puterile pentru a zapaci pe muncitori si a usura prin acesta guvernului ManiuVaida-Mihalache la inscaunarea dictaturii fasciste.(...) 9. Lupta contra social-fascistilor este sarcina cea mai importanta a PC. Aceasta lupta n-a fost dusa pina acuma suficent, mai ales n-a fost clarificat rolul social-fascistilor in construirea dictaturii fasciste , n-a fost DESCOPERITA FATA FASCISTA A SOCIAL-DEMOCRATIEI. " /din cuvintarea tov Gorn (...Nota: Alex. Danieluk Stefanski) la congresului V al PCR (Moscova -1931) "(...) Social-democratia este principalul sprijin social al burgheziei in rindurile clasei muncitoare , ASA CA IMPOTRIVA SOCIAL-DEMOCRAATIEI TREBUIE INDREPTATA PRINCIPALA LOVITURA A PARTIDULUI. " /din rezolutia Congresului V - PCR " (...) In politica ei imperialista, burghezia romana se sprijina pe toate partidele burgheze. In special social-democratia este un sprijin din cele mai importante al politicii imperialiste a claselor stapinitoare romanesti. Social-fascistii romani incearca sa convinga masele CA ROMANIA DE AZI A INFAPTUIT UNIREA TUTUROR ROMANILOR SI ACOPERA IN TOT CHIPUL POLITICA PRADALNICA A IMPERIALISMULUI ROMAN INTINUTURILE OCUPATE. SOCIAL-DEMOCRATII AU FOST CEI DINTII CARE AU VOTAT PENTRU UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMANIA. sOCIAL -DEMOCRATII LUPTA IN MOD HOTARIT IMPOTRIVA MISCARII REVOLUTIONARE IN TERITORIILE OCUPATE , cica in numele "luptei de clasa curate". Servind cu credinta burghezia , social-democratia din Romania se sileste din rasputeri sa slabeasca si sa dezorganizeze MISCAREA MUNCITOREASCA DIN TRANSILVANIA SI BUCOVINA. " /din manifestul CC- PCR din 1 August 1934 "(...) Unde a dus drumul social-democratiei ? Ca un nou razboi s-au abatut asupra noastra furiile crizei, mizeriei si foamei, biciul somajului si pentru zeci de milioane de oameni muncitori, jugul ingenuncherii nationale. Drumul social-democratiei a dus la MUSSOLINI , HITLER SI DOLLFUS, LA LUPENI SI GRIVITA .(...) S-a aliat la noi cu taranistii , ca-s mai democrati ca liberalii . Sustin guvernul liberal ca-i mai democrat decit Garda de Fier. Sub acoperirea cuvintului "democratie" ea a deschis portile fascismului , usureaza politica fascismului. Ea este insusi un partid social-fascist al propriei burghezii imperialiste. Reactiune si fascism social-democratia vede numai dincolo de granite . Si sub cuvint de lupta contra reactiunii si pentru democratie , ea atita la razboi, ea impinge la inarmari (...) Clevetirile si atitarile contra Uniunii Sovietice - tot in numele democratiei...." /din "Lupta de clasa" nr 7, decembrie 1939 "(...) Conducatorii social democrati romani sprijina politica razboinica a dictaturii regale. Ei formeaza avangarda capitalistilor si mosierilor in atitarea muncitorilor in razboi. In gazeta lor "Lumea Noua" reproduc toate minciunile bandei lui Blum, Jouhausz, Atlee si Citrine despre razboiul democratiei "impotriva fascismului german" . Ei sustin opera criminala a social-democratiei din Anglia si Franta .... (...) Ei duc o campanie mincinoasa impotriva Uniunii Sovietice si sfatuiesc

burghezia romana sa urmeze pilda Turciei , intrind in sfera de razboi a imperialismului anglofrancez si sa participe la creerea blocului balcanic anti-sovietic , sub egida burgheziei italiene."

10. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (4Partidele nationaliste )
/din raportul CC al PCR catre Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste (1924) "(...) Uciderea prefectului de politie din Iasi de catre un student fascist a reprezentat semnalul de atac al fascismului. Miscarea fascista descrescuta in primul semestru a putut aduna noi forte si ameninta ca prin apropierea ei de taranime sa devina o larga miscare politica a micii burgezii , cu scopul ferm al cuceririi puterii. " /din manifestul CC al PCR catre studenti (1924) " Studenti si studente! Tovarasi si tovarase ! Asasinatele de la Iasi, savirsite in numele vostru , al studentimii romane, au facut sa se cutremure in aparenta si oligarhia. Ipocrite sint insa lacrimile ei , ipocrita si indignarea-i impotriva terorismului , a violentei si a cruzimii. Caci stapinirea oligarhiei asupra poporului roman se intemeeaza pe veacuri de silnicie, pe violenta si pe teroarea cea mai singeroasa. 1907 taranesc este doara cunoscut si de voi ! (...) Caci miscarea antisemito-fascista nui, in realitate , cu sau fara vointa celor ce o compun , decit un instrument al oligarhiei. Ea serveste astazi oligarhiei ca un excelent derivativ pentru nemultumirile indreptatite ale studentilor, functionariolor si intelectualilor, ca un mijloc pentru intimidare si terorizarea opozitiei asa zis "democratice" si a presei asa zis "independente" ..." /din rezolutiile conferintei a II-a PCR (octombrie 1928) "(...) Pe de alta parte insa, partidul national-taranist si celelalte partide burgheze fac totul ca sa insele masele largi , aruncindu-si unul altuia invinuirea de fascism. Guvernul national-taranesc provoaca un "complot" facsist , face un proces fascistilor si prin aceasta incearca sa arate ca el este aparatorul legii , al parlamentarismului si al democratiei contra fascistilor. Formarea unor grupe fatis "fasciste" (P.Conservator-Filipescu,Cuzistii etc) reprezinta o impartire a muncii in tabara burgheziei fasciste . Pe cind national-taranistii mascheaza in fata maselor inscaunarea dictaturii fasciste , construind-o totodata, grupele acestea pregatesc pe fata masele mici burgheze atit ideologiceste cit si organizatoriceste , prin demagogia antiparlamentara fascista. " /din rezolutiile Congresului V al PCR (Moscova 1931) "(...) Un pericol mare pentru miscarea national revolutionara il prezinta si partidul fascist si antisemit al cuzistilor , care desfasoara o activitate mare in Basarabia , Bucovina si Transilvania , pe baza unor revendicari demagogice ca : anularea datoriilor taranesti, acordarea de credite ieftine, impartirea averilor evreiesti etc. " /din articolul lui M.Cioban (...Nota Elena Filiovici) despre asasinarea lui I.G.Duca ("Lupta de clasa" - februarie 1934) "(...) Intre national-liberali, care reprezinta cercuri hotaritoare ale burgheziei si bandele pogromiste -antisemite fatis fasciste ale Garzii de Fier , de asemenea si Cuza, Goga, exista deosebire de vederi aupra metodelor si formelor luptei pentru masele care sint in adinca fierbere si ameninta sa rastoarne puterea capitalistilor si boierilor. (.) Garda de Fier si grupele inrudite cu ea stau pe punctul de vedere al introducerii imediate a dictaturii deschis fasciste, sau a dictaturii militare fasciste si adoptarea in intregime a tuturor metodelor politice si organizatorice pe care le-a aplicat si le aplica Hitler. (. ) National taranistii, iar acum national liberalii nu sint de loc aparatori ai "democratiei" si nu sint de loc dusmani ai dictaturii. Ba dimpotriva in etapa actuala ei reprezinta fortele fundamentale care imping inainte opera de fascizare a Romaniei. (...) Oare la Cluj, Oradea

Mare , n-au arestat legionarii Garzii de Fier pe membrii Tineretului Comunist.? La Constanta un legionar al Garzii de Fier a predat sigurantei mai multi membri ai Tineretului Comunist , care au fost apoi condamnati intre 3 si 8 ani de inchisoare. In procesul C.F.R. nu membrii Garzii de Fier au jucat alaturi de Radaceanu , secretarul general al partidului social-democrat, rolul de denuntatori si ajutori ai comisarului regal in contra ceferistilor arestati ? (.) Ziarul "Cuvintul' - al carui sef redactor Nichifor Crainic este arestat ca copartas la atentatul contra lui Duca - de la aparitia sa sustinuta de catre guvernele de la cirma tarii cu bani storsi din truda poporului muncitor , a dus neintrerupt o campanie de atitare progromista contra miscarii proletare revolutionare. " (...) I.G. Duca a dizolvat Garda de Fier , lasind insa mai departe sa existe liber LANC si mai cu seama partidul lui Goga si partidul camasilor galbene ale lui Averescu etc. Presa guvernamentala "Universul" si presa camarilei palatului "Cuvintul" au sarit imediat in apararea Garzii de Fier , protestind impotriva dizolvarii si subliniind necesitatea existentei ei , care prin spiritul sau prezinta contragreutate impotriva "internationalismului revolutionar" . Sub alta forma acesta este insasi protestul lagarului guvernamental." /din Hotarirea PCR din Transilvania (6 decembrie 1938) "(...)Deocamdata dictatura regala a reusit sa impiedice ascensiunea prin puciuri a Garzii de Fier. Intreaga politica hitlerista fata de Romania a suferit o lovitura simtitoare cu ocazia executarii capitanului si ai celor mai periculosi teroristi ai sai. Insa pericolul Garzii de Fier nu a trecut . Garda de Fier ramine si pe mai departe principalul dusman al pacii, independentei, libertatii poporului roman , al nationalitatilor conlocuitoare din tara. pericolul este cu atit mai mare u cit dictatura regala este incapabila sa LICHIDEZE REPEDE SI DESAVIRSIT exponentul din Romania al fascismului hitlerist. CU UCIDEREA UNEI PARTI A CONDUCATORILOR LEGIONARI INCA NU S-A LICHIDAT MISCAREA, si mai putin ideologia terorista a Garzii de Fier. " /din Brosura antimonarhica editata de PCR - 8 iunie 1940 "(...) Garda de Fier devine in miinile clicii regale o arma puternica impotriva organizatiilor muncitoresti , impotriva nationalitatilor asuprite si presei democratice . Ajutata de politie si siguranta , aceaswta miscare terorista organizeaza pogromuri , devastari,incendieri, maltratari si asasinate; ajuta regelui sa invenineze tineretul cu spiritul razboinic , cu ura si intoleranta, sa-l obisnuiasca cu actiuni criminale si singeroase. Sub domnia regelui Carol, tineretul studios invata sa traga in muncitori cu revolverul, sa atace cu cutitul pe la spate. Din sinul acestui tineret hartuit si dezorientat guvernele regale cauta sa recruteze pe spargatorii de greva , pe informatori ai sigurantei. Fluturind lozinci nationaliste si folosind demagogia sociala, Garda de Fier a netezit drumul clicii regale spre guvernarea dictatoriala deschisa"

11. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (5Partidele minoritatilor nationale )
/din rezolutiile la Congresul III al PCR (Viena 1924) "Burghezia mare din Romania , care a predat cu totul si fara scrupule "tara unita si nationaliceste dezrobita "capitalului Antantei , jefuieste in acelasi timp masele nationalitatilor de drepturile lor cele mai elementare si de orice putinta de a se dezvolta mai departe, economiceste, politiceste si culturaliceste. Dintre nationalitatile Romaniei numai Germanii si Ungurii ai partide politice proprii , care insa, datorita faptului ca conducerea acestora se afla in miiinile magnatilor si capitalistilor - NU SINT IN STARE SA LUPTE PENTRU ADEVARATELE INTERESE ALE ACESTOR NATIONALITATI." (...) Data fiind aceste miscari separatiste ale nationalitatilor din tara , Partidul Comunist din Romania are urmatoarele sarcini: 1. Sa infiereze prin propaganda si agitatia sa de zi cu zi caractrul antinational al burgheziei domnitoare romanesti si sa combata toate tratatele imperialiste de pace . SA DEMASTE ROLUL TRADATOR AL MAGNATILOR UNGURI , AL FABRICANTILOR GERMANI, AL MOSIERILOR RUSI SI BULGARI si cirdasia lor cu oligarhia romana, precum prefacatoria si incapacitatea social-democratiei de a rezolva problema nationalitatilor; sa agite muncitorimea tuturor nationalitatilor IMPOTRIVA SOVINISMULUI PROPRIEI LOR BURGHEZII ; sa duca o lupta

necrutatoare impotriva antisemitismului care nu este altceva decit o incercare de a abate atentiunea maselor muncitoare de la dezlegarea problemei sociale , subliniind insa limpede todeauna ca partidul comunist COMBATE CAPITATALUL EVREESC SI ISI PUNE CA SARCINA SA ADUNE MASELE MUNCITOARE EVREESTI IN RINDURILE PROLETARIATULUI INTERNATIONAL. (...) Potrivit cu aceasta partidul trebuie SA CREEZE FRACTIUNI IN TOATE ORGANIZATIILE EXISTENTE POLITICE, ECONOMICE,SI CULTURALE ALE NATIONALITATILOR. FRACTIUNILE TREBUIE NU NUMAI SA SUSTINA REVENDICARILE REVOLUTIONARE ALE ORGANIZATIILOR AMINTITE SI ALE OPOZITIILOR DIN PARTIDELE NATIONALE CI SA CATE A LUA IN MIINILE LOR CONDUCEREA ACESTORA." /din cuvintul tov I.Nicolaevici la congresul IV al PCR (Harkov -1928) " (...) Trec la problema nationala din Romania. Vorbind despre problema nationala trebuie sa spun ca cunoastem prea putin problemele celorlalte minoritati nationale pentru ca am fost mereu rupti de centru . Cunostem mai bine numai situatia din Basarabia . Dv. stiti ca Basarabia a fost intr-o situatie exceptionala . Basarabia a trait revolutia Rusa , ea a fost smulsa cu forta din Rusia Sovietica . In constiinta fiecarui muncitor s-a pastrat amintirea ca oligarhia romana a smuls cu forta Basarabia din trupul Rusiei Sovietice, rapindu-i libertatea cucerita in timpul revolutiei din 1917. (...) Sintem de parere ca in problema nationala nu este suficent sa avem aceasta formula goala : "autodeterminare pina la despartire" . Muncitorii si taranii nostri nu o inteleg. Muncitorii si taranii nostri s-au obisnuit sa priveasca cu neincredere tot ceea ce provine din Romania . De aceea trebuie sa fim extrem de prudenti ca sa nu fim suspectati ca ne gasim sub influenta sovinismului romanesc. DE ACEEA PENTRU NOI AR FI INTODEAUNA MAI REALA FORMULA ALIPIRII LA RUSIA" . In ultima analiza aceasta formula din punct de vedere teoretic, nu este chiar asa de nejusta . IN ULTIMA ANALIZA EA ARE ACELASI SENS CA SI FORMULA AUTODETERMINARII PINA LA DESPARTIRE. (...)In rindurile noastre au aparut tovarasi care la o sedinta a unei celule au declarat ca daca noi sintem o parte a Partidului Comunist din Romania , aceasta inseamna ca Basarabia trebuie sa apartina Romaniei pina la revolutia mondiala. Asa au inteles ei problema. Ei nu mai intelegeau lozinca "Jos oligarhia" , "Traiasca alipirea la Uniunea Sovietica" /din rezolutiile Congresului IV PCR "(...)Partidul trebuie sa aiba o linie clara cu privire la toate miscarile si organizatiile taranesti revolutionare din Romania. In Basarabia partidul trebuie sa dea pe de-a intregul sprijinul si conducerea sa , prin fractiunile sale, Uniunii taranilor revolutionari, organizatie care lupta pentru darimarea jugului national, pentru stabilirea puterii sovietice si pentru UNIREA CU REPUBLICA AUTONOMA SOCIALISTA A MOLDOVEI (...) Tot astfel partidul trebuie sa-si intocmeasca forme concrete de legatura si conducere si fata de alte miscari national-taranesti revolutionare . Acolo unde asemenea organizatii nu exista , trebuie impins la organizarea de uniuni de masa taranesti fara partid."(...) Muncitorimea din Basarabia a facut inpreuna cu proletariatul rus Marea Revolutie din Octombrie ca rezultat al careia fabricile si atelierele si mosiile boieresti au trecut in miinile muncitorilor si taranilor . Totodata a fost cucerita prin Revolutia din Octombrie si dezrobirea nationala a Basarabiei , care insa acum 10 ani a cazut in robia mosierului si capitalistului roman. Din primele zile ale ocupatiei si pina azi, masele muncitoare basarabene , fara deosebire de nationalitate , duc o lupta eroica pentru eliberarea lor . Aceasta lupta s-a dat la iveala prin rascoale mari (Hotin, Bender, Tatar-Bunar etc), care au fost duse sub lozinca puterii sovietice. Burghezia romana, in scopul justificarii anexarii banditesti a Basarabiei, se sileste sa dovedeasca ca moldovenii care formeaza majoritatea relativa a Basarabiei sint romani, in timp ce populatia moldoveneasca ea singura se socoteste, si este chiar in realitate, o natiune deosebita, avind propria ei cultura si care lupta impreuna cu celelalte nationalitati ale Basarabiei impotriva asupritorului national si de clasa, impotriva burgheziei romane. Aceasta lupta a maselor muncitoare din Basarabia este concretizata PRIN STRADUINTA LOR DE A SE UNI CU REPUBLICA AUTONOMA SOVIETICA SOCIALISTA A MOLDOVEI. (...) Totodata o sarcina deosebita a comunistilor din Dobrogea consta in a lamuri masele muncitoare bulgare ca agitatia burgheziei bulgare din Dobrogea , in unire cu burghezia singeroasa din Bulgaria , pentru alipire Dobrogei la Bulgaria , se bazeaza pe dorinta capatarii dreptului exclusiv la subjugarea maselor muncitoare ale acestei provincii.(...) Burghezia ungara din Transilvania , acoperindu-se cu steagul luptei nationale impotriva oligarhiei romane , se sileste in realitate sa cistige, prin tocmeala cu guvernul roman, dreptul ca ea singura sa exploateze pe muncitorii si taranii unguri din Transilvania.

/din documentele Congresului V al PCR (Moscova 1931) din cuvintul tov Arthur ( Nota: Mihai Topa) "(...) Cum in Dobrogea partidul ducind lupta nationala a bulagarilor aupriti s-a marginit numai la natiunea bulgara , luptind impotriva imperialismului roman, nu demasca in acelasi timp destul dictatura fascista din Bulgaria si in felul acesta ajuta LA CRESTEREA NATIONALISMULUI BULGAR SI DADEA PUTINTA SA SE INTAREASCA IN POPULATIA BULGARA ILUZIA DE UNIRE CU BULGARIA ,FARA SA SPUNA BULGARIA FASCISTA SAU SOVIETICA. (...) Caracteristicile in acesta lupta pentru eliberarea nationala este lipsa burgheziei natiunilor asuprite. Totusi partidele burgheze nationale cauta sa mentina influenta lor asupra maselor trudite ale natiunilor asuprite si contopindu-se cu burghezia si mosieri romani , unindu-se infront comun pentru pregatirea razboiului anti-sovietic cauta prin influenta lor sa indrepte lupta maselor trudite in albia burgheziei ducind o campanie de ponegrire si atitare contra URSS. Aceasta influenta partidele burgheze nationale o mentin din cauza lipsei partidului comunist si organizatiilor national-revolutionare." /din cuvintul tov Schlosser (Nota: Bella Kuhn) (...)Eu cred ca in felul acesta noi efectiv n-am luptat impotriva lui Horty , ci dimpotriva, l-am ajutat si am ajutat in felul acesta in Transilvania partidul national-ungar , care este de fapt o agentura a lui Horty in Transilvania. O dovada in acest sens poate servi vizita pe care a facut-o Bethlen, conducatorul partidului ungur din Transilvania . Nepunind problema nationala in Transilvania , noi de fapt n-am facut nimic PENTRU A IZOLA DE MASE PARTIDUL UNGUR. " /din rezolutia congresului V privind "Chestia nationala din Romania si sarcinile PCR" (...)9. Astazi nu exista in Romania nici un partid al burgheziei popoarelor asuprite , care sa ceara eliberarea nationala sau care sa lupte impotriva ocupatiei de catre imperialismul roman. Spaima in fata cresterii miscarii revolutionare din Romania , interesarea comuna in pregatirea razboiului contra URSS, avantagiile (desi mici) care i le da imperialismul roman , duc tot mai mult la frontul unic al burgheziei tuturor popoarelor din Roamania. 10 Partidul maghiar din Transilvania , care se gaseste sub influenta puternica a bisericii catolice si protestante, partid care exprima interesele capitalului ungar financiar industrial si comercial si al mosierilor si care se sprijina in special pe chiaburimea si pe burghezia mica oraseneasca , mai are inca o influenta mare asupra tuturor paturilor populatiei unguresti. Partidul maghiar nu merge nici macar cu vorba mai departe de revendicarea autonomiei culturale si a unei legi pentru minoritatile nationale. Partidul germansaxon din Transilvania si Banat , reprezinta interesele burgheziei industriale germane, a chiaburilor si mosierilor si se gaseste in fond in uniune complecta cu imperialismul roman, desi se sileste printr-o opozitie aparenta sa-si pastreze influenta sa asupra maselor muncitoare germane din Transilvania si Banat. Partidul national ucrainian din Bucovina (...) n-a dus niciodata o lupta de masa , ci s-a straduit sa capete concesiuni neinsemnate pe calea politicii de intelegere si de servire a imperialismului roman (...) Partidul minoritar bulgar din Dobrogea de Sud, nu numai ca nu duce lupta pentru eliberarea nationala a Dobrogei, dar a sprijinit guvernul national-taranesc , care a introdus politica colonizarii fortate a Dobrogei. (...) Slugarnicia sa fata de imperialismul roman, pertidul minoritar o combina cu serviciul fata de fascismul bulgar, primind sprijinul acestuia. Societatea culturala turceasca din Dobrogea este o organizatie care permite burgheziei mari turcesti , sa tie sub influenta ei masele inapoiate turcesti si sa capete unele avantaje neinsemnate de la burghezia romana. Sarcina fundamentala a organizatiilor sioniste din Bucovina, Basarabia si din alte parti ale Transilvaniei, organizatiile care exprima interesele burgheziei evreiesti din aceste provincii, dar care-si raspindesc influenta lor asupra unor paturi insemnate ale maselor muncitoare evreiesti consta in incercarea de a insela aceste mase si de a le rupe de la miscarea revolutionara, folosindu-se de sentimentul lor national si de inapoierea lor. (...) Trebuie demascat in mod energic si sistematic in fata maselor largi ale popoarelor asuprite , politica burgheziei lor proprii , intelegerea ei cu imperialismul roman.(...) Trebuie demascat prin exemple concrete pregatirea comuna a razboiului imperialist contra URSS de catre burghezia de toate nationalitatile . Trebuie explicat continuu maselor , ca in realitate , cu tot opozitionismul aparent al partidelor burgheze, burghezia tuturor popoarelor asuprite cauta unirea cu imperilaismul roman , impotriva maselor populare din Basarabia, Transilvania, Dobrogea si Banat. "

/din Manifestul comitetului regional din tinutul Somes al PCR -august 1940 "Popoare trudite din Ardeal ! Boierii din Bucuresti trateaza din nou cu grofii din Budapesta . Se tirguiesc asupra noastra , asupra unui popor de 5 milioane, ca asupra boilor din tirg, fara a avea de gind sa ne intrebe si pe noi ce dorim si care ne sint durerile.(...) Pina la unirea Transilvaniei cu regatul , poporul din Ardeal a fost asuprit si jefuit de regimul grofilor, iar dupa unire , boierimea romaneasca ne-a pus jugul mizeriei dupa git.... (...) Popoare asuprite din Ardeal ! Scuturati-va de jugul oligarhiei romane , dar nu primiti nici jugul grofilor maghiari. Luptati pentru dreptul de autodeterminare a popoarelor din Ardeal pina la despartire.! Luptai pentru pace ! Pentru un Ardeal liber! " Pentru guvern popular ! Lupta pentru prietenie cu Uniunea Sovietica care a dezrobit tarile baltice si popoarele subjugate din Basarabia."

12. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (Monarhia-1)
/din Tezele Biroului Politic al CC al PCR- Octombrie 1927 " 1. In centrul evenimentelor din ultimul timp sta problema regentei. Institutia monarhiei, a carei dependenta fat de liberali, dupa moartea regelui Ferdinand a fost asigurata in forma creeerii unui Consiliu de Regenta alacatuit din agenti nemijlociti ai liberalilor , este de o importanta foarte mare pentru liberali. Monarhia acorda liberalilor posibilitatea de a-i exercita dictatura nemarginita in forme quasi-democratice. (...) "Pentru democratie" sau "impotriva dictaturii" sint lozincile in jurul carora se grupeaza masele largi populare care inca nu au trecut prin scoala unei democratii mai mult saau mai putin "pure". Acest fapt ii determina pe liberali sa evite , in masura in care este posibil caracterul deschis al dictaturii lor si s-o infasoare in mantia parlamentului. Iar acest fapt da monarhiei si formei in care azi a fost cirpacita laolalta Consiliului de Regenta , o greutate specifica in structura politica a Romaniei. Monarhia este colectivul "democratiei" liberale , care ajuta clica financiara liberala de a dobindi posibilitatea de a exercita o dictatura absolut nelimitata in cadrul acestei "democratii". 2. Moartea Regelui Ferdinand a slabit pozitiile liberalilor. Azi nu mai pot manevra cu ajutorul unui "rege" care putea trezi anumite iluzii (...). Azi dictatura liberala esste lipsita de acel val cu care in parte i-a reusit sa se inveleasca in timpul "gloriosului" Rege Ferdinand , desigur cu ajutorul partidelor politice din opozitie - mai mult , insasi idea monarhista devine in persoana lui Carol un steag al paturilor potrivnice dictaturii liberale. Liberalii sint constienti ca dictatura lor azi e mai prost mascata si de aceea mai slabita ca inainte. Astfel se explica nazuinta lor mai mult sau mai putin grabnica ca acum , cind e vorba de consolidarea Consiliului de Regenta , sa ajunga la un compromis cu paturile burgheze , aflate in opozitie in primul rind cele reprezentate de Partidul National Taranist .(...) Este de la sine inteles ca in asemenea conditii problema Carol obtine o inportanta deosebita. "Legitimismul" este singurul lucru pe care un partid de opozitie nerepublican poate opune Consiliului de Regenta. Carlismul deocamdata incosecvent al PNT nu este numai un simplu mijloc de santaj impotriva liberalilor, ci reprezinta singura perspectiva pentru un partid care sta pe platforma monarhista. Problema Carol desigur ca ascute si mai mult relatiile dintre liberali si PNT. (...) PCR trebuie sa explice maselor acel rol pe care-l joaca monarhia romana ca unul din principalii sprijini ai dictaturii capitalului financiar, trebuie sa araate intelesul adevaraat al luptelor caare se duc in jurul Regentei si a lui Carol. Fata de partidele burgheze , care nu pot opune regentei liberale decit carlismul si contrar PSD care propovaduieste proletariatului indiferenta fata de problemele formei de stat si in felul acesta cedeaza demagogiei carliste, PCR trebuie sa raspindeasca in mijlocul maselor lozinca republicilor muncitoresti-taranesti. " /din Chemarea Comitetului regional Transilvania -Banat al PCR (1931) Burghezia romana vrea sa instaleze dictatura brutal deschisa fascista militara impotriva luptei revolutionare a maselor trudite si pentru pregatirea nestinjenita a atentatului razboinic antisovietic. In mijlocul lunii octombrie sub conducerea generalilor puterilor mari imperialiste, burgezia romana va tine manevrele mari regale militare. Aceste manevre militare formeaza PROBA GENERALA SUB CONDUCEREA LUI CAROL PERSONAL A RAZBOIULUI ANTISOVIETIC. "

/din Declaratia CC-PCR asupra reluarii raporturilor diplomatice dintre Romania si URSS ("Lupta de clasa"-1934) " TRAIASCA URSS PATRIA EXPLOATATILOR SI ASUPRITILOR DIN TOATA LUMEA SI STRAJA PACII ! JOS MANEVRELE SI PREGATIRILE DE RAZBOI ALE IMPERIALISMULUI ROMANESC! Declaratia CC-al PCR asupra recunoasterii Uniunii Sovietice (...) Lozinca mincinoasa de pace a Romaniei imperialista inseamna mentinerea sub cizma exploatarii si asupririi coloniale a milioanelor de muncitori si tarani unguri, moldoveni, bulgari, ucrainieni, turci, etc si acoperamint pentru campania si mai furioasa de inarmari in vederea unor noi razboaie imperialiste de cucerire. Imperialismul roman n-a renuntat la tendintele sale de cucerire in Ucraina si spre Odesa. "Totul pentru armata si nimic care sa nu fie pentru armata" a declarat Tatarescu cu ocazia elaborarii noului buget. In carne vie se taie tot ce priveste pe functionari, asigurarile sociale, spitale, scoli, pentru a se arunca in gura nesatioasa a inzestrarii armatei. IN FRUNTEA LAGARULUI IMPERIALISMULUI ROMANESC STA CAROL , CAMARILA SI VIRFURILE ARMATEI CARE IMPING FARA OBOSEALA ROMANIA SPRE AVENTURA RAZBOINICA. (...) Numai lupta revolutionara pentru cucerirea dreptului de autodeterminare pentru popoarele asuprite , pina la despartirea lor de statul roman, este singura cale care duce la inlaturarea unuia dintre vesnicele cuibare ale razboaielor imperialiste, tratatele harparete de la Versailles si Trianon. Chemind masele muncitoare la vigilenta si la lupta neobosita de zi cu zi contra razboiului imperialist PCR arata inca o data maselor ca singura rasturnarea cu forta a regimului capitalist, izvor nesecat de razboaie, foame si exploatare sociala si nationala SI INSTAURAREA GUVERNULUI SOVIETIC MUNCITORESC-TARANESC VA PUNE CAPAT MACELURILOR IN CARE POPORUL MUNCITOR SINGERA PENTRU INTERESELE CAPITALISTILOR, MOSIERILOR SI REGELUI." /din Rezolutia la Plenara a V-a largite a CC al PCR (iulie 1936) "(...) Purtatorii planurilor de instaurare a dictaturii militaro-fasciste in Romania sint virfurile reactionare agresive ale capitalului dominant monopolist roman si ale mosierimii mari romane care se concentreaza in jurul regelui Carol si al camarilei. (...)guvernul Tatarescu este o arma a acestor virfuri agresive si a regelui si o etapa importanta pe drumul realizarii planurilor de stabilire a dictaturii militaro-fasciste. (...) Gruparea fascizanta a lui Tatarescu , care se opune conducerii oficiale a Partidului National-Liberal, concentreaza elementele cele mai reactionare, sovine, agresive, din virfurile capitalului dominant roman si ale mosierilor mari romani ,pe care metodele vechi de guvernare ale liberalilor , metode reactionare, dar cu forme parlamentar-constitutionale, nu le mai multumesc si care vor sa aiba plina libertate de actiune cu regele in frunte. Nemultumirii maselor si miscarii revolutionare ei vor sa le opuna pumnul blindat al cohortelor fasciste. In locul sistemului parlamentar ei vor sa institue dictatura fascista sub auspiciile regelui. Prin instituirea dictaturii militaro-fasciste ei vor sa-si asigure libertatea de actiune in politica externa , inlesnindu-se aducerea Romaniei in bratele Germaniei hitleriste, pentru participarea in aventurile ei razboinice si antisovietice. Regele Carol joaca personal un mare rol in planurile de stabilire a dictaturii militarofasciste.(...) Militarist, el concentreaza in jurul sau elementele iresponsabile militariste , care urmaresc dezlantuirea razboiului. personal legat cu elementele antisovietice cele mai agresive ale capitalului financiar international, cu firmele internationale de armament si cutrusturile de petrol, el este in acelasi timp cointeresat si la industria grea locala, in bancile mari si sindicatele de export. Tot ce este reactionar, cu spirit vrajmas poporului TOT CE ESTE ANTISOVIETIC , aventurier si tot cesi cauta un profil repede si o existenta fara munca , se concentreaza in jurul lui. (...) Regele este inima planurilor de desfiintare a constitutiei si a sistemului parlamentar, CREATORUL SI INDRUMATORUL MISCARII POGROMISTE FASCISTE, INITIATORUL PLANURILOR DE INSTITUIRE A DICTATURII MILITARO-FASCISTE. Guvernul Tatarescu este un guvern al regelui , un guvern de fascizare treptata a tarii , un guvern de organizare si incurajare a fortelor reactionare, soviniste, fasciste romane, un guvern de provocare a razboiului civil in contra muncitorimii si maselor populare. (...) De aceea nici o incredere in politica externa a guvernului Tatarescu, nici un ban pentru inarmari, fiidca arma in miinile unui guvern reactionar poate fi oricind indreptata in contra popoarelor insesi din Romania si contra Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei si Frantei. (...) Lupta noastra pentru pace nu trebuie sa fie o lupta abstracta ci o lupta impotriva instigatorilor si purtatorilor concreti de razboi. Obiectul in contra caruia noi trebuie sa indreptam ura maselor este Germania fascista , ca principalul incendiator de razboi si complicii ei Japonia si Italia fascista , precum si partidele si gruparile reactionare de dreapta si fasciste, care vor dezlantuirea razboiului si imping Romania in zona focarului german de razboi. Si anume : gruparea fascizanta a lui

Tatarescu din partidul national-liberal , guvernul Tatarescu insusi, toate partidele si gruparile fasciste si gruparea lui Gh. Bratianu , care lupta in special in contra incheierii tratatului de asistenta mutuala cu URSS. (...) Regele si guvernul Tatarescu impaneaza armata cu elemente reactionare fasciste si intrebuinteaza armata contra poporului (impuscaarea grevistilor si a taranilor, ajutorarea fascistilor in actiunea lor pogromista etc."

13. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (Monarhia-2)
/din articolul lui Boris Stefanov - secretar general al PCR- de analiza a dictaturii lui Carol ("Lupta de clasa" -martie 1938) "Regele Carol a calcat din nou juramintul depus pe constitutia tarii. El a supendat constitutia , a interzis activitatea ttuturor partidelor politice, a extins starea de asediu asupra intregii tari, a trecut toata puterea in miinile militarilor , numind pe toti comandantii de garnizoane in posturile de prefecti , a inasprit cenzura lasind-o numai in miinile militarilor si declara ca va guverna un timp fara parlament.Alegerile comunale si cele generale parlamentare fixate pe ziua de 2 martie sint aminate sine die (fara termen). Este limpede! Virfurile cele mai reactionare , cele mai sovine,cele mai agesive ale capitalului monopolist roman si marii mosierimi romane , in frunte cu rgele si camarila vor cu orice pret sa continue politica lor antinationala de acaparare cit mai in graba a bogatiilor tarii: terenuri petrolifere, paduri, minbe,curente de apa etc. proprietatile statului , a jefui mult mai intens muncitorimea si taranimea si masele largi ale micii burghezii de la orase -punind pe spinarea lor toate cheltuielile aparatului de stat, inarmarilor si pregatirilor de razboi, asigurind cistiguri grase bancherilor , industriasilor si marilor proprietari, punerea tuturor greutatilor pe spinarea maselor populare , exproprierea cit mai grabnica a taranimii sarace si mijlocii si concentrarea paminturilor in mosierilor, bancherilor chiaburilor si ajutorarea acestora din partea statului si ale asigura cistiguri prin introducerea tehnicii moderne si exploatarea nemarginita a muncitorilor agricoli; intensificarea jefuirii popoarelor asuprte , impieddicarea fiilor si ficelor muncitorilor, taranilor si micii burghezii de la orase de a patrunde in universitati si apune stiinta in serviciul poporului, rapirea restului libertatilor democratice ale maselor muncitoare , dizolvarea sindicatelor muncitoresti saau nationalizaarea lor , rapirea drepturilor politice ale functionarilor publici , infiintarea "strajeriei" lichidarea brumei de autonomie a miscarii cooperatiste, intensificarea fascizarii tarii, apropierea energica de Germania si Italia fascista, orientarea mai hotarita spre blocul statelor fasciste si razboiul alaturi de ele, cucerirea de noi teritorii si populatii de exploatat. (...) Regele Carol ar fi vrut inca in decembrie, sa instaleze dictatura militara fascista fascista deschisa, dar n-ar fi putut gasi ofiteri superiori care sa-si asume raspunderea continuarii politicei lui antinationale. (...) Politica antinationala a regelui Carol n-are nici simpatiile unei bune parti din ofiterimea superioara. Iata de ce ar fi nejust sa socotim dictatura regelui Carol ca dictatura militara. Regele, camarila si virfurile cele mai agresive ale capitalului monopolist romn si marii mosierimi nu vor sa provoace opinia publica, mondiala, pentru ca ei au nevoie de ajutorul financiar si material al Frantei si Cehoslovaciei, pentru aprovizionarea armatei cu toate necesare pentru razboiul care se pregateste si pentru dezvoltarea industriei "nationale" de razboi si numai cind situatia internationala se va schimba, de ex., de-ar veni in Franta un guvern "national" de dreapta si sub comanda Marii Britanii s-ar infaptui un nou pact Locarno pentru deslantuirea razboiului contra URSS, atunci, sa fie instalata dictatura militara fascista in Romania si impus poporului romn si popoarelor din Romnia sa participe la acest razboiu, alaturi de blocul statelor fasciste. Astazi insa regele si fortele reactiunii din Romania sint nevoiti sa continue politica de alianta cu Franta si Cehoslovacia, de buna vecinatate cu Uniunea Sovietica, dar si de arpopiere- de "largirea prieteniilor si fata de alte state mari", fata de Italia, Germania, Japonia in vederea perspectivei de mai sus. Iata de ce "se multumesc astazi cu instalarea dictaturii regelui Carol", care creiaza un guvern nu al unui partid fascist sau fascizant, ci un guvern de reactionari, oameni de-ai regelui, guvern care ar face impresie omului de pe strada, guvern de oameni batrni, care ar avea "grije" de interesele poporului romn si popoarelor din Romnia, cum le declara chiar regele in manisfestul sau. Acesti politicieni chiar ar fi declarat ca se leapada de partidele lor, intrind in actualul guvern de dictatura regala. Noul guvern este prezidat de patriarhul Miron Cristea, - un fascist care de frica maselor, nu s-a manifestat ca atare in mod deschis, hotart. Vice-presedinte, de fapt presedinte real al consiliului de ministri, este adus din nou Tatarascu, care are insa si conducerea ministerului de externe si deci

asigura continuarea politicii antinationale a regelui si a reactiunii. (...) Nou in acest guvern, este acordarea de posturi de ministri fara portofoliu fostilor prim-ministri. Unii reactionari si aderenti ai politicii antinationale a regelui- oameni care n-au in dosul lor partid politic:Iorga, Maresal Averescu, Mironescu si Vaida-Voevod, seful Frontului Romnesc - organizatie cu tendinta fascista si 2 membri ai P.N.L., Dr. Anghelescu (fost ministru la instructia publica in guvernul Tatarascu) si G-ral Vaitoianu. (...) Acest guvern va duce lupta in contra poporului romn si contra popoarelor din Romnia, spre a asigura in contra vointei acestora continuarea politicii ei antinationale, inrautatirea situatiei maselor, rapirea tuturor ramasitelor de libertati democratice ale acestora, de inarmare si pregatire intensiva de razboi, de apropiere spre Germania fascista, de orientare spre blocul statelor fasciste si razboiul alaturi de ele in contra U.S. (...) Dictatura regelui Carol, tocmai fiindca are ca sarcina continuarea si mai hotarita a politicii antinationale a regelui si a reactiunii, va contribui la stringerea si mai rapida a tuturor fortelor democratice la infaptuirea poporului romn si a popoarelor conlocuitoare din Romnia in lupta pentru pine, pace, libertate si pamnt. " /din articolul lui Sorin Toma privind situatia ext.a Romniei- ("Lupta de clasa" iunie 1938) "(...) Regele si virfurile reactionare care stau in dosul lui cauta un drum spre Hitler care sa-si asigure loc in viitorul razboi antisovietic. Intrucit aceasta intentiune a virfurilor capitalului monopolist roman si marei mosierimi romane nu corespunde spiritului maselor care vor pace si violeaza sentimentele lor de prietenie si simpatie fata de popoarele tarilor democratice din Apus si Uniunii Sovietice , dictatura regala este nevoita sa pregateasca livrarea poporului roman si popoarelor din Romania hitlerismului, incet, inselator, pe cai laturalnice. Ea cauta aceste drrumuri laturalnice ba prin Italia , ba prin Anglia. Intrrucit Anglia conservatoare cauta o intelegere cu Germania hitlerista regele isi indreapta privirile sale catre imperialismul englez ca prin el sa-si asigure un loc in viitorul razboi antisovietic. Aceasta dorinta a regelui, este privita cu simpatie de Anglia ..." /din Manifestul CC al PCR - septembrie 1939 "(...) Stapinii Poloniei au dus un razboi de exterminare impotriva popoarelor conlocuitoare. 7milioane de ucrainieni, 3 milioane de rusi albi, 3 milioane si jumatate de evrei n-aveau drepturi nationale. Taranii ucrainieni si rusii albi erau macelariti , cind luptau impotriva exploatarii salbatice a mosierilor si pentru drepturile lor nationale. Pogromurile singeroase contra maselor evreiesti se tineau lant. Aceasta politica de tradare nationala este principala cauza a prabusirii fulgeratoare a Statului polon in fata superioritatii tehnice si numerice a armatei germane si fata de lipsa de ajutor din partea Angliei si Frantei imperialiste. (...) Guvernul de dictatura regala, reprezentantul celor mai mari si reactionari capitalisti si mosieri , duce aceasi politica de tradare nationala pe care a dus-o guvernul polon (...) Guvernul dictaturii regale continua politica de suprire salbatica a popoarelor conlocuitoare. In Cadrilater impusca pe taranii bulgari In Basarabia poporul rus n-are nici o scoala , nici o organizatie culturala, niciun ziar si n-are dreptul sa se organizeze in comunitate. Comunitatile din Ardeal si Dobrogea au fost date pe mina elementelor celor mai reactionare si fasciste. Concentratii sint in cea mai mare parte maltratati, infometati si siliti sa mearga in haina lor civila. Ofiterii gardisti atita pe concentratii romani contra concentratilor neromani. Familiile concentratilor sint lasate fara nici un ajutor. Taranii saracio sint jefuiti prin rechizitii, iar chiaburii si mosierii sint crutati. MUNCITORI ! TARANI! CETATENI! Daca regimul dictaturii regale nu va fi doborit, ne asteapta soarta nenorocita a popoarelor din Polonia." /din articolul lui H Arion privind razboiul si sarcinile clasei muncitoare ("Lupta de clasa" -decembrie 1939) "(...) Dupa ce Uniunea Sovietica a oprit inaintarea Germaniei spre Romania si tarile balcanice, dictatura regala oscileaza din nou spre imperialismul anglo-francez, provocator de razboi. Sub pressiunea imperialistilor englezi, capitalistii si mosierii cauta sa indrepte exportul Romaniei spre Anglia si Franta, care tenteaza cu profituri mai mari. Presa dictaturii regale a comentat favorabil incheierea aliantei militare intre Anglia , Franta si Turcia, ca intarire a pacii in Balcani. Vizita lordului Lloyd la Bucuresti , exponentul magnatilor industriei de razboi britanice , a avut ca scop de a tiri Romania in razboiul imperialist european. (...) Lozinca sovina imperialista a dictaturii regale de

"apararea granitelor" este susstinuta de Anglia si Franta prin "garantiile date Romaniei impotriva unei agresiuni". Valoarea acestor garantii a aratat-o garantia data Poloniei lui Ridz Smygly si Beck, disparuta de pe harta Europei. (...) Dictatura regala a dus o politica dusmanoasa impotriva Uniunii Sovietice inaintea izbucnirii razboiului imperialist european , sub presiunea Germaniei naziste. Ea sa straduit sa transforme Romania intr-o baza de atacare a Uniunii Sovietice , de catre marile puteri imperialiste , conform acordului de la Munchen. Dupa izbucnirea razboiului in Europa, dictatura regala a concentrat la granitele Uniunii Sovietice , in Basarabia, Bucovina si Moldova, aproape 1 milion de soldati. Imperialistii anglo-francezi si burghezia italiana au incurajat mobilizarea armatelor romane contra URSS-ului , printr-un acord incheiat intre Iugoslavia, Romania si Ungaria, pentru demobilizarea la granitele comune cu Ungaria. Acest act al dictaturii regale de provocare antisovietica , este cu atit mai straniu, cu cit numai si numai datorita politicii consecvente de pace a URSS , Romania n-a fost inghitita pina acum de viltoarea razboiului imperialist. Prin pactul de neagresiune cu Germania, prin actul istoric de eliberare a popoarelor bielorus si ucrainian din fosta Polonie si prin incheierea tratatului de frontiera si amicitia cu Germania, Uniunea Sovietica a salvat tarile baltice si sud-estul Europei de la macelul imperialist. Insa dictatura regala nu urmeaza pilda tarilor baltice care si-au asigurat pacea si independenta, prin incheierea pactelor de asistenta mutuala cu URSS. Ea se lasa tirita in toate combinatiile razboinice ale provocatorilor de razboi din Anglia, Franta si Italia, dupa pilda conducatorilor banditi ai Poloniei si Finlandei. Noul guvern al dictaturii regale se pregteste febril de razboi sub masca "neutralitatii". (...) Grigore Gafencu (...) a declarat provocator fata de Ungaria revizionista ca "ordinea staabilita prin tratatul de la Trianon -e o ordine fireasca ce nu se mai poate schimba " Domnul ministru de externe a vorbit mult despre politica de "raporturi pasnice si de buna vecinatate" fata de URSS cind in Bucovina , Basarabia si Moldova, 1 milion de soldati sint concentrati impotriva tarii socialismului. Sub masca "neutralitatii" clasele stapinitoare asteapta momentul sa goneasca popoarele Romaniei in flacarile mistuitoare ale incendiului european, pentru pastrarea si marirea prazii de la Trianon si Neully. El asteapta cu infrigurare comanda burgheziei internationale sa atace Uniunea Sovietica , patria socialista a tuturor celor ce muncesc in lumea intreaga."

14. Pentru a-si atinge scopurile, PCR lupta cu tot ce-i sta in cale (Monarhia-3)
/din brosura "Romania sub Carol II" editata de CC-PCR -iunie 1940 (inainte de ultimatumul sovietic pentru Basarabia) "Romania sub domnia lui Carol al II-lea Hohenzollern 10 ani de imbogatire si parvenire insolenta, de lux si desfriu pentru clica imperialista a regelui-calau 10 ani de exploatare si opresiune singeroasa , de chinuri si lipsuri pentru populatia muncitoare. In ziua de 8 iunie se implinesc 10 ani de la venirea in tara a lui Carol al II-lea Hohenzollern si de la inscaunarea lui pe tronul Romaniei. Oamenii dictaturii regale cauta sa dea acestei aniversari un caracter de mare sarbatoare nationala, s-o foloseasca pentru popularizarea cit mai larga a ideii monarhice , pentru proslavirea si preamarirea regelui Carol, care in urma domniei sale brutale si singeroase , a devenit omul cel mai impopular , cel mai nesuferit din tara lui. Afara de o clica restrinsa de profitori ai regimului dictaturii regale , toata populatia muncitoare din Romania priveste cu adinca ura si revolta prezenta de 10 ani a lui Carol Hohenzollern la conducerea tarii. (...) AGENT AL FINANTEI INTERNATIONALE Trimis si sustinut de cercurile financiare anglo-franceze, regele Caarol intimpina la inceputul domniei sale o pozitie hotarita din partea partidului liberal. (...) SLUGA CREDINCIOASA A IMPERIALISWMULUI AGRESIV Sustinut de cercurile cele mai reactionare ale finantei anglo-franceze, regele Carol cauta in primul moment sa traduca in practica planurile ei imperialiste si razboinice in aceasta parte a Europei, la granitele noului stat socialist al muncitorilor si taranilor liberi. (...) Chiar din primii ani de guvernare, regele Carol se arata ca cel mai mare dusman al muncitorimii si taranimii sarace, cel mai hotarit sustinator al unei coalitii antisovietice alaturi de conducatorii reactionari ai Poloniei, Finlandei si altor tari vecine cu URSS. Cu ocazia iscalirii pactului militar cu Polonia, indreptat exclusiv impotriva Uniunii Sovietice, regele declara ca principalul dusman al celor

doua tari este comunismul. Traducatorul politice imperialiste si razboinice, regele Carol se ataaseaza tot mai mult de imperialismul german, cel mai activ pe vremea aceea si in care finanta internationala vede pe agresorul viitor impotriva US, reprimatorul miscarilor revolutionare din tarile capitaliste. (...) PROMOTOR AL TEROAREI POLITICE In politica interna , regele Caarol introduce metodele de guvernare teroriste ale fascismului itelian si hitlerismului german. (...) Prin guvernarea de 4 ani a lui Tatarescu (1933-1937) bazata pe abuzuri si legi exceptionale , regele desavirseste in mod sistematic politica de fascizare a tarii pregatind lovitura decisiva pentru instaurarea dictaturii fasciste deschise. (...) FASCIZATOR AL TINERETULUI Lipsit de popularitate, urit de popor, regele-calau isi atinteste privirea asupra tinerii generatii in care el vede elementul cel mai usor de influentat, fara experienta vietii.(...) Sufletul nevinovat al tineretului studios este impanat cu sentimente si porniri cele mai josnice : intoleranta fata de nationalitatile asuprite, ura impotriva muncitorimii constiente , supunerea oarba si admiratia pentru ordinea sociala bazaata pe exploatarea celor ce muncesc. O mare parte a tineretului, fii ai muncitorilor si taranilor saraci, este tinuta cu totul departe de cultura.Din frageda copilarie ei sint fortati de regemul regelui Carol sa munceasca din greu in fabrici si pe ogoare... (...) ORGANIZATOR AL SOTNIILOR NEGRE Nemultumirea tineretului de situatia de sub regimul regal , elanul lui tineresc si dorul lui de progres, sint folosite de regele-calu pentru promovarea unui curent politic reactionar in sinul tinerei generatii. (...) JEFUITOR NERUSINAT AL POPULATIEI MUNCITOARE SI NEVOIASE Cointeresat in majoritatea intreprinderilor bancare si industriale, cu capitalul romanesc si strain, regele Carol organizeaza , sub scutul teroarei singeroase, un jaf nemaipomenit al celor ce muncesc. (...) EXPLOATATOR SALBATEC AL MUNCITORIMII Clasa muncitoare, pe a carei exploatare, industriasul si bancherul Hohenzollern isi bazeaza bogatia si puterea economica, este supusa de el unui regim de munca din cele mai insuportabile. (...) CEL MAI MARE MOSIER-EXPROPRIATORUL TARANIMII Chiar din primul an al venirii saale pe tronul Romaniei, mosierul Hohenzollern , proslavit de camaarila sa ca "rege al taranilor", lucreaza in intelegere cu ceilalti mosieri mari ca Garofild, Ionescu-Sisesti etc, la expropierea taranilor saaraci in favoarea proprietarilor mari si mijlocii. (...) ASUPRITOR BARBAR AL ALTOR NATIONALITATI Pentru a preveni unirea muncitorilor si taranilor de toate nationalitatile care traiesc pe teritoriul actual al Romaniei si pe care marii capitalisti si mosieri ii exploateaza in modul cel mai salbatec, camrila regala cauta sa-i invrajbeasca pe unii contra altora, folosind in primul rind demagogia nationala. (...) Regele organizeaza bande de progromisti ai populatiei evreesti nevoiase, iar la palat petrece cu bancherii si industriasii evrei si de alte nationalitati. (...) Regele calau ordona fara mila impuscarea taranilor bulgari, rusi, ucrainieni si unguri, maltrateaza muncitori de alte nationalitati. EL introduce teroarea si persecutia nationala in scoli si universitati, fabrici si birouri, sindicate si asociatii libere si culturale. (...) DUSMANUL CULTURII SI SANATATII POPORULUI In tendinta lui de acaparare a puterii politice si economice , Carol Hohenzolern cauta sa puna monopol si pe viata culturala a tarii. El supune controlului sau toate manifestatiile culturale si suprima din radaacini orice creatie literara sau stiintifica care n-ar fi cit de putin in spiritul tendintei lui de dominatie dictatoriala. Sub scutul cenzurii, el uniformizeaza presa , opreste manifestarea libera a scriitorilor si publicistilor talentati. Carol Hohenzolern se pune in fruntea Academiei Romane si obliga pe membrii acesteia sa falsifice istoria in favoarea sa ca exponent al inperialismului roman. El infiinteaza editura Fundatiilor Regale in care tipareste carti de glorificare a sa , lucrai care sfideaza cele mai elementare notiuni de filosofie si sociologie. (...) OM STRICAT,PORNIT PE LUX SI DESFRIU Daca in cocioabele muncitorilor si taranilor stapineste mizeria, incultura si bolile sociale , in schimb curtea regala risipesste fara rusine banii poporului muncitor si traieste intr-un lux si desfriu revoltator. Venit in tara cu amanta sa , Carol Hohenzolern o marita cu colonelul Ernest Urdareanu, numeste pe acesta maresal al Curtii Regale , pentru a creea astfel amantei sale dreptul de a locui la palatul regal. (...) DICTATOR SINGEROS SI HARPARET

Prin lovitura de stat din februarie 1938, Carol Hohenzolern introduce dicttura terorista feroce, desfiinteaza partidele si pune baza Frontului "Renasterii Nationale" -partidul razboiului si teroareisingura organizaatie politica admisa. (...) Treptat Carol Hohenzollern pune stapinire pe Banca Nationala si cu ajutorul acestei institutii comanda intreaga viata economica a tarii. (...) CEL MAI MARE CAPITALIST, INDUSTRIAS DE RAZBOI Industrializaarea fortata a tarii comandata de capitalistul Hohenzollern pe baza infometarii maselor muncitoare , pe scaderea continua a consumului produselor fabricate, se face in directia ramurilor industriale care nu simt nevoia desfacerii produselor lor pe piata larga, adica in directia industriei grele si a industriei de razboi. (...) Prin calatoria sa in strainatate dupa instaurarea dictaturii deschise, regele Carol isi asigura sprijinul finantei anglo-franceze pentru dezvoltarea industriei de razboi. Industriasul de razboi Hohenzollern cointereseaza capitalul englez in concernele Resita si Malaxa, in fabricile de armament Copsa Mica si Cugir, asigura capitaluilui francez si belgian un bun plasament in uzinele de armament ca FrancoRomana din Braila , Concordia din Ploiessti si altele. (...) Inginerul Malaxa devine principalul colaborator al industriasului de razboi Hohenzollern, la conducerea concernului Resita, regele numeste anul trecut pe sotul amantei sale Ernest Urdareanu. PROVOCATOR DE RAZBOI ANTISOVIETIC Impletind tot mai mult interesele camarilei regale cu cele ale imperialismului agresiv franco-englez, mai ales prin dezvoltarea industriei de razboi, regele cauta sa transforme Romania intr-o baza militara bine inarmata in razboiul pe care-l pregateste impotrriva patriei muncitorilor si taranilor liberi. La politica de pace a Uniunii Sovietice expusa de tov. Molotov , regele razboinic nu gaseste alt raspuns decit trimiterea a 30 de divizii la granita sovietica. Cel mai bogat om din tara, cel mai hraparet capitalist si mosier, cel mai mare latifundiar, ajuns dictator brutal si lacom al politicii si economiei romanesti, cointeresat direct in exploatarea salbatica a maselor muncitoare mai ales in calitatea sa de mare industrias de razboi, agentul credincios al marii finante internationale, Carol Hohenzollern devine animatorul si realizaatorul planurilor agresive ale imperialismului romanesc, vizind cucerirea de noi teritorii , de subjugarea si exploatarea noilor popoare, atit pentru el cit si pentru stapinii sai imperialistii anglo-francezi. (...) Basarabenii ca si celelalte nationalitati asuprite si insasi poporul roman privesc cu groaza si revolta intentiile regelui Carol de a extinde macelul imperialist in acesta parte a Europei, condamna politica lui de continui provocari impotriva patriei socialiste. (...) Prin politica sa externa imperialista , regele dictator adinceste si mai mult exploatarea si mizeria maselor muncitoare din Romania. (...) Intrarea Romaniei in razboi, pregatita de regele-calau sub imboldul stapinilor sai imperialisti anglofrancezi, va insemna pentru populatia muncitoare un adevarat dezastru, dar Carol Hohenzollern , direct interesat in propasirea industriei de razboi, nu va renunta la planurile sale agresive indreptate in primul rind impotriva Uniunii Sovietice. (...) Teroarea singeroasa , impuscarea femeilor celor concentrati si a rezervistilor chemati sub drapel, nu poate opri actiunea femeilor ramase fara ajutor, lasate de guvernul regelui calau prada foametei si mizeriei impreuna cu copiii lor. (...) Singura forta capabila de a se opune cu suces regimului dictatorial si de a salva poporul muncitor de grozaviile care-l asteapta in cazul dainuirii acestei domnii tiranice este forta clasei muncitoare din Romania. Proletariatul din Romania, sub conducerea Partidului Comunist, are sarcina istorica de a organiza alianta clasei muncitoare cu taranimea si nationalitatile asuprite, de a le conduce la lupta unita revolutionara impotriva acestui regim imperialist singeros , de a demasca si de a elimina fara mila din sinul sau pe conducatorii tradatori social-democrati, de a stringe rindurile in jurul URSS-ului patria socialista- unicul stat care lupta intr-adevar pentru pacea intre popoare , apara interesele vitale ale celor ce muncesc din toata lumea. (...) Jos regimul dictatorial al regelui-calau Carol Hohenzollern ! (...) Sub steagul internationalismului proletar, sub stagul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin muncitori, tarani, nationalitatile asuprite la lupta comuna impotriva imperialismului roman ! ZID IN JURUL UNIUNII SOVIETICE -PUTERNICUL STRAJER AL PACII INTRE POPOARE, PATRIA CELOR CE MUNCESC DIN LUMEA INTREAGA !" /din Manifestul CC- PCR -8 August 1940 " MUNCITORI, TARANI, INTELECTUALI !

Indiferent de nationalitate. Avem cu totii un dusman comun -dictatura regala imperialista, regimul burghezo-mosieresc. Sa pornim deci la lupta comuna- in FRONT UNIC al tuturor exploatatilor si asupritilor impotriva dusmanului comun, imperialismul din Romania , CARE A SLABIT DUPA ELIBERAREA BASARABIEI SI BUCOVINEI DE NORD DAR CARE ESTE MONSTRUOS DE BESTIAL. (...) DAR NU COTROPITORII SINT CHEMATI SA DECIDA ASUPRA SOARTEI POPOARELOR ARDEALULUI SI DOBROGEI ! Nu guvernul Carol-Gigurtu al celor mai feroce banditi imperialisti, cotropitori guvernul pogromurilor antisemite , a macelului de la Galati si Dorohoi. Nu guvernul bandei pogromiste , rezboinice , jefuitoare numit partidul "Natiunii" , care continua cu provocarile antisovietice si impiedica intrarea in normal a relatiilor intre URSS si Romania si in special realizaarea amicitiei intre popoarele din Roamania si URSS. (...) POPOR MUNCITOR ! Voi toti cei exploatati si asupriti fara deosebire de nationalitate ! (...) Frontul exploatatilor si asupritilor contra exploatarii si asupririi ! Contra inarmarilor pe spinarea celor ce muncesc ! Nici un ban pentru razboiul bogatilor ! Pentru desconcentrare ! Preveniti pogromurile antievreesti ! Jos guvernul dictaturii regale feroce a banditilor imperialisti ! La lupte revolutionara pentru un guvern popular ! Afirmati-va cu glas tare pentru amicitie cu URSS ! Trebuie cucerita libertatea pentru toti detinutii revolutionari, fii si fice devotate poporului muncitor care zac intemnite si lagare de concentrare ! Formati grupuri de autoaparare de masa la orase si sate contra terorii , reactiunii imperialiste. Noi, Partidul Comunistilor , va chemam la lupta revolutionara sub drapelul rosu al internationalismului proletar - steagul lui Marx-Engels- Lenin -Stalin - sub faldurile caruia 193 de milioane de oameni au cucerit victoria Socialismului in URSS sub conducerea geniala a tov. Stalin , conducatorul iubit al tuturor celor ce muncesc din lumea intreaga. Sub acest steag, in colaborare cu eoica Armata Rosie au fost eliberate popoarele Basarabiei, Bucovinei de Nord si popoarele Statelor Baltice. Sub acest steag glorios VOM INVINGE SI NOI ! "

15. In spiritul Pactului Molotov-Ribentrop, vinovati de razboiul "imperialist" erau cei ce aveau sa devina aliati si tarile victime
/din Rezolutiile Congresului III al PCR (Viena 1924) "(...) 9. Paralel cu prefacerea Romniei ntr-o colonie a Antantei va merge si nasprirea exploatarii si asuprirei clasei muncitoare. Aceasta va fi cu atit mai necesar pentru burghezie, cu ct situatia generala in Balcani, miscarile revolutionare ce vin in Macedonia si Bulgaria si, in sfirsit, vecinatatea Uniunii Republicilor Sovietice fac cu putinta ca problemele sociale ale tarii sa fie desfasurate, sub influenta evenimentelor externe, in toata marimea lor uriasa. De aici rolul unui jandarm al Balcanului ce-i revine Romniei reactionare. Pericolul permanent de razboi, necesitatea inarmarilor grele sint probleme pe care un regim "democatic" nu le poate rezolva. (...) 11. Guvernul Muncitoresc-Taranesc prin dotarea maselor largi taranesti cu pamint si inventar, prin predarea industriei in miinile statului muncitoresc-taranesc si prin suprimarea concurentei ucigatoare va scoate tara din criza actuala, o va intari politiceste si va inlatura luptele nationale prin constituirea Federatiei Balcanice a Republicelor Muncitoresti-Taranesti si prinr-asta va crea politiceste si economiceste o mare putere muncitoreasca-taraneasca care poate sa scuture jugul capitalist al Antantei. (...) Romnia a devenit unul din vasalii cei mai supusi ai imperialismului vest-european in Europa centrala si in Balcani.(...) Potrivit cu aceasta Partidul trebuie sa creeze fractiuni in toate organizatiile existente politice, economice si culturale ale nationalitatilor.Fractiunile trebuie nu numai sa sustina revendicarile revolutionare ale organizatiilor amintite si ale opozitiilor din partidele nationale, ci sa cate a lua in miinile lor conducerea acestora.(...)" /din articolul lui H Arion privind razboiul si sarcinile clasei muncitoare din Romania ( "Lupta de clasa " dec 1939) "(...) Situatia schimbata si sarcinile schimbate in urma razboiului actual, cer modificarea corespunzatoare in tactica Partidului Comunist din Romnia. Tactica noastra in perioada trecuta a fost tactica frontului unic si a frontului popular cu partidul social-democrat si cu partidele burghezo-

democratice(PNT, PRT, PNL) mpotriva pericolului fascismului si al razboiului. Insa conducatorii acestor partide dizolvate, care au trecut deschis de partea dictaturii regale, sub masca "democratiei", la razboiul actual alaturi de imperialismul anglo-francez si impotriva Uniunii Sovietice. Acesti conducatori ajuta dictatura regala sa arunce toate sarcinile si suferintele politicii provocatoare la razboi a claselor stapinitoare pe umerii claselor muncitoare, sub lozinca mincinoasa a "apararii tarii". Nu se poate face front unic si front popular cu acesti slujitori ai burgheziei si mosierimii, cu acesti partizani ai "uniunii sacre" a claselor stapinitoare si care vor sa salveze interesele si dominatia claselor exploatatoare, prin aruncarea poporului muncitor in razboiul actual. (...)" /din articolul "Razboiul imperialist si inselatoria imperialista" (1939- "Lupta de clasa") "Statele capitaliste si-au ascuns ntotdeauna scopurile adevarate ale razboaielor. Imperialistii anglo-francezi si lacheii lor social-democrati afirma ca razboiul lor cu imperialismul german, se duce contra "hitlerismului", pentru "libertate", "democratie" etc. (...) < Dupa terminarea primului razboi imperialist Europa s-a despartit n doua lagare - "n lagarul statelor nvinse (Germania, Austria si alte tari) si n lagarul nvingatorilor (Antanta plus America) > (Stalin). Anglia si Franta au impus nvinsei Germanii pactul robilor de la Versailles. Conform acestui pact Germania a fost lipsita de coloniile ei, de flota ei militara, de armata regulata, de aviatia militara si silita sa plateasca invingatorilor contributiuni de miliarde. 'Astfel, Germania, un stat de mna ntia, a fost redusa n stare de stat de mna a doua '. (Istoria P.C.(b) U.S.). Inca n 1925, la congresul al XIV-lea al Partidului Comunist (b) U.S.,tovarasul Stalin a aratat ca pactul de la Locarno nu este altceva dect continuarea pactului de la Versailles (...) .Prin conferinta de la Locarno aceasta ordine se consolideaza juridiceste n acel sens ca, noile hotare ale Germaniei , se pastreaza n favoarea Poloniei, se pastraza n favoarea Frantei, ca Germania pierde coloniile si ca totodata, rasucita si asezata in patul lui Procust, trebuie sa ia toate masurile pentru a stoarce o suta treizeci miliarde aur.(...) Inca pe atunci tovarasul Stalin a aratat ca imperialistii englezi, pregatind un razboi imperialist, ncearca sa atite Germania mpotriva Uniunii Sovietice, sa submineze relatiile prietenesti dintre aceste doua state. (...) In urma pacii de la Versailles a crescut imperialismul german si a venit la putere nazismul si s-a creat axa agresiva Berlin-Roma-Tokio, care a fost sustinuta si incurajata de imperialismul anglo-francez, spernd ca va reusi sa provoace un razboi contra Uniunii Sovietice. "Axa" a fost distrusa n conditiile cunoscute de Marea Uniune Sovietica. Imperialistii n-au reusit sa provoace un razboi ntre Germania si U.R.S.S. Mai nti datorita vigilentei politici externe a Uniunii Sovietice, a invincibilei sale puteri, apoi datorita faptului ca U.R.S.S. a reusit sa convinga pe conducatorii actuali ai Germaniei sa nu se lase trti ntr-un razboi contra Uniunii Sovietice si sa se pronunte pentru pace.(...) Burghezia anglo-franceza si lacheii ei, alde Blum, de Brucker, Atlee et Co., au provocat n mod constient razboiul imperialist, chiar daca nu l-au dorit n felul n care el a devenit un fapt. (...) Imperialistii anglo-francezi urmaresc prefacerea Germaniei ntr-un vasal si ntr-un cmp de atac antisovietic, ceea ce vizeaza de mult capitalismul. (...) Imperialistii si lacheii lor, cautnd sa atraga tarile mici n razboi, sa largeasca razboiul, nseala popoarele ca ei urmaresc apararea acestor tari. Toate garantiile anglo-franceze acordate statelor mici, nu nseamna nsa altceva dect politica de largire a razboiului, de robirea acestor tari de catre imperialism. 'Fiecare din aceste tari mici, - spunea Vladimir Ilici Lenin la conferinta din Decembrie 1919, a Partidului Comunist (b) U.S. - a simtit de acum pe pielea sa labele Antantei.' (...) Rolul Americii "democrate" si al burgheziei din alte tari "neutre" in actualul razboi : razboiul din Europa a fost ntmpinat de Welstreet (Strada bancilor din New-York) cu un adevarat delir. Numai n timpul primei luni a razboiului actiunile la bursa din New-York s-a ridicat la 6 miliarde dolari.(...) Goana dupa profit , prin groaznice suferinte, mizerie, lipsuri si moartea a milioane de oameni, atitarea fostului guvern finlandez, dusman al poporului finlandez, impotriva Uniunii Sovietice, incurajarea taberei razboinice anglo-franceza pentru largirea razboiului, pentru profitul burgheziei americane, iata rolul "neutralei" Americi ." /din articolul privind Conferinta Consiliului Antantei Balcanice ( "Scinteia" -februarie 1940) "Conferinta consiliului Antantei Balcanice, cu toate ascunzisurile comunicatelor oficiale, a dat la iveala uneltirile blocului imperialist anglo-francez, de a atrage peninsula Balcanica in zona razboiului. Saracioglu, reprezentantul Turciei, agentul imperialistilor anglo-francezi, a lucrat aci cu

destula insistenta pentru realizarea planurilor de crearea a Blocului politico-economic al statelor balcanice supuse in ntregime imperialismului anglo-francez.(...) Cu toate oscilarile guvernului de banditi de la noi, el se orienteaza din ce n ce mai mult spre blocul anglo-francez. (...) Palavrageala presei oficiale a dictaturii regale si a aceleia vindute ei, de la "Romnia" la " Lumea Noua", ca la Belgrad "s-a consolidat pacea", palavrageala despre "politica pacifica a Italiei", despre "ntoarcerea privirilor si a sufletului spre Italia fascista", a acestei cotropitoare de popoare, provocatoare de razboi, avind ca scop tirirea popoarelor noastre in tlharescul razboi. " /din raportul ntocmit de Luca Laslo (Vasile Luca), datat 9 iulie 1940, cuprinzind referiri la tactica P.C.R. in contextul izbucnirii razboiului, in problemele nationala si teritoriala ale statului romn /nr.23 " Politica burgheziei si Soc.Dem. de a mentine Romnia Mare ca jandarmul contra bolsevismului, ca baza de atac contra U.R.S.S. a dat faliment si clica reactionara burgheza si social democrata bancrutare se bat ntre ele pentru mentinerea mai departe /a/ situatiei lor de clase privilegiate. Intro parte, pentru a arunca Romnia ca minge de joc in minile imperialismului german sacrificind interesele vitale si independenta poporului romn. Alta parte, Maniu si gardistii vor sa arunce poporul romn in aventura razboinica, cu Ungaria si Bulgaria." /din Instructiuni ale C.C. al P.C.R., catre Comitetul teritorial din Transilvania si Banat al P.C.R., din august 1940 1.Razboiul imperialist se tot ntinde. Zorile pacii nu se vad nca. Dimpotriva, pericolul transformarii celui de al doilea razboi imperialist in razboi mondial, cum ne-a aratat att de clar tovarasul Molotov, a crescut enorm de mult. Orientarea politicii externe a guvernului de banditi imperialisti din Romnia spre axa Roma-Berlin nu trebuie sa nsele pe nimeni, ca aceasta trecere de la imperialismul anglo-francez la cel germano-italian ar nsemna asigurarea pacii in sud-est, ferirea popoarelor din Romnia de macelul imperialist. Nu, nicidecum. Caci e absolut clar ca cine vrea pace nu se orienteaza spre blocuri imperialiste, blocuri beligerante. Cine vrea pacea nu duce o politica provocatoare antisovietica Cine vrea pacea se orienteaza spre U.R.S.S. unica tara din lume care duce ntr-adevar o consecventa politica de pace intre popoare. (..)

16. Autodizolvarea Kominternului si strategia comunista pentru etapa coalitiei antihitleriste


Nota : a se compara cu episoadele precedente (de exemplu -14- ) si cu cele ce vor urma , pentru a se avea masura ipocriziei perfide ce determina aceasta temporara "schimbare la fata " /din Hotarirea Prezidiului Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste (1943) " Rolul istoric al Internationalei Comuniste, constituita in anul 1919 in urma prabusirii celor mai multe dintre vechile organizatii muncitoresti dinainte de razboiu, a constat in faptul, ca ea a aparaat invatatura marxista de la vulgarizarea si deformarea ei de catre elementele oportuniste din miscarea muncitoreasca , a contribuit intr-o serie de tari la stringerea muncitorilor de avangarda in partide cu adevarat muncitoresti, ajutind la mobilizarea maselor celor care muncesc pentru apararea intereselor lor economice si politice , pentru lupta impotriva fascismului si a razboiului ce se pregatea. Internationala Comunista a demascat la timp semnificatia adevarata a pactului "anticomintern" ca unealta pregatirii razboiului de catre hitleristi. Ea a demascat incontinuu , cu mult inainte de razboiu, activitatea josnica de subminare a hitleristilor in statele straine , mascata de strigatele lor despre un pretins amestec al Internationalei Comuniste in treburile interne ale acestor state. (...) Tot mersul evenimentelor in sfertul de secol scurs si experienta acumulata de Internationala Comunista au confirmat in mod convingator ca formele de organizare ale unirii muncitorilor , adoptate de primul congres al Internationalei Comuniste si care corespundea cerintelor initiale ale perioadei de renastere a miscarii muncitoresti , deveneau tot mai invechite pe masura cresterii acestei miscari si a complicarii problemelor ei si se transformau chiar intr-o piedica a consolidarii partidelor muncitoresti nationale.

Razboiul mondial dezlantuit de hitleristi a facut ca deosebirile in situatia diferitelor tari sa devina si mai accentuate, sapind un sant adinc intre tarile devenite purtatoare ale tiraniei hitleriste si popoarele iubitoare de libertate reunite intr-o puternica coalitie antihitlerista. IN TIMP CE IN TARILE BLOCULUI HITLERIST SARCINA PRINCIPALA A MUNCITORILOR, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII SI A TUTUROR OAMENILOR CINSTITI CONSTA IN A CONTRIBUI IN TOATE MODURILE LA INFRINGEREA ACESTUI BLOC PE CALEA SUBMINARII INTERNE A MASINII DE RAZBOIU HITLERISTE SI A CONTRIBUI LA RASTURNAREA GUVERNELOR VINOVATE DE DEZLANTUIREA RAZBOIULUI, IN TARILE COALITIEI ANTIHITLERISTE DATORIA SFINTA A MASELOR LARGI POPULARE SI IN PRIMUL RIND A MUNCITORILOR , CONSTA IN SPRIJINIREA PRIN TOATE MIJLOACELE A EFORTULUI DE RAZBOIU AL GUVERNELOR ACESTOR TARI IN SCOPUL ZDROBIRII CIT MAI GRABNICE A BLOCULUI HITLERIST SI ASIGURAREA ALIANTEI INTRE POPOARELE IUBITOARE DE LIBERTATE PE BAZA INDEPENDENTEI LOR. (...) In acelasi timp razboiul de eliberare a popoarelor iubitoare de libertate impotriva tiraniei hitleriste (...) a aratat cu o claritate si mai mare ca ridicarea nationala si mobilizarea maselor pentru cea mai grabnica victorie asupra dusmanului , pot fi realizate in modul cel mai bun si mai rodnic de avangarda miscarii muncitoresti a fiecarei tari in cadrul statului sau.(...) Plecind de la consideratiile expuse mai sus si tinind seama de cresterea si maturitatea politica a partidelor comuniste si a cadrelor lor conducatoare in diferite tari, (...) Prezidiul Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste, neavind posibilitatea , in conditiile razboiului mondial, de a convoca Congresul Internationalei Comuniste, isi permite de a depune spre aprobarea sectiilor Internationalei Comuniste, propunerea urmatoare : A dizolva Internationala Comunista ca centru de conducere al miscarii muncitoresti internationale, liberind sectiile Internationalei Comuniste de obligatiile decurgind din regulamentele si deciziile Internationalei Comuniste. Prezidiumul Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste face un apel tuturor aderentilor Internationalei Comuniste de a-si concentra fortele pentru sprijinirea prin toate mijloacele si pentru participarea activa la razboiul eliberator al popoarelor si al statelor coalitiei antihitleriste pentru cea mai grabnica infringere a dusmanului de moarte al muncitorilor - a fascismului german si a aliatilor si vasalilor sai. Membrii prezidiului Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste : Dimitroff, Gotwald, Jdanov, Kolarov, Koplenik, Kuusinen, Manuilski, Marty, Pieck, Thorez, Florin, Ercoli. La prezenta hotarire au aderat urmatorii reprezentanti ai partidelor comuniste : Bianco (Italia), Dolores Ibaruri (Spania), Lehtinen (Finlanda), Ana Pauker (Romania) , Rakosi (Ungaria). Moscova 15 Mai 1943 " /din interviul lui I.V.Stalin referitor la autodizolvarea cominternului "La 21 Mai, d. King , corespondentul sef al agentiei Reuter la Moscova, a adresat Presedintelui Consiliului Comisarilor Poporului, tov. IVStalin, o scrisoare prin care il ruga sa raspunda la o intrebare care intereseaza opinia publica engleza. (...) RASPUNS : < Dizolvarea Internationalei Comuniste este justa si oportuna deoarece aceasta dizolvarea usureaza organizaarea asaltului comun al tuturor popoarelor iubitoare de pace impotriva inamicului comun , impotriva hitlerismului. Dizolvarea Internationalei Comuniste este justa deoarece aceasta dizolvare : a. demasca minciuna hitlerista , ca Moscova ar intentiona sa se amestece in treburile interne ale altor tari si sa le bolsevizeze. Acum acestei minciuni i s-a pus in sfirsit capat; b. demasca calomniile dusmanilor comunismului din sinul miscarii muncitoresti ca partidele comuniste din diferite tari nu desfasoara activitatea lor in interesele popoarelor , ci conform ordinelor primite "din afara". Acum si acestei calomnii i s-a pus capat c. usureaza munca patriotilor din toate tarile iubitoare de libertate in vederea unificarii tuturor fortelor progresiste si unirea lor , indifereant de apartenenta de partid si de religie , intr-o singura tabara national-eliberatoare de lupta impotriva fascismului ; d. usureaza munca patriotilor din toate tarile pentru unirea tuturor poporelor intr-o singura tabara internationala de lupta impotriva primejdiei dominatiei mondiale a hitlerismului si pregateste terenul pentru realizarea aliantei tuturor popoarelor pe baza egalitatii lor. Toate aceste imprejurari aratau ca dizolvarea Internationalei Comuniste serveeste pentru consolidarea mai departe a frrontului unic al aliatilor si al tuturor natiunilor unite in lupta impotriva tiraniei fasciste. Socot dizolvarea Internationalei Comuniste cit se poate de oportuna tocmai in momentul crucial cind fiara fascista isi incordeaza ultimele ei forte si cind este necesar sa se organizeze asaltul comun al tarilor iubitoare de libertate pentru a dobori definitiv aceasta fiara si a

elibera popoarele de sub jugul fascist. Cu stima , J. Stalin"

17. In care se vede ca noua linie ("nationala") primita de la Moscova , a provocat deruta si confruntari "fratricide" in sinul PCR
/din Hotarirea Comitetului Central al PCR privind dizolvarea Internationalei Comuniste si sarcinile PCR - iunie 1943 "Hotarirea prezidiumului Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste de a dizolva Internationala comunista a fost o lovitura grea data hitleristilor si slugilor lor tradatoare de la cirma tarii. (...) Dizolvarea Internationalei Comuniste a spulberat definitiv minciuna hitleristilor si slugilor lor , cu campania lor josnica despre "razboiul sfint impotriva comunismului" si demasca pentru totdeauna caracterul adevarat al razboiului de jaf si cotropire al banditilor hitleristi ascuns sub masca pactului "anticomintern". Dizolvarea Internationalei Comuniste demasca definitiv si minciuna despre "amestecul guvernului sovietic in treburile interne ale tarii" Ea pune capat calomniilor dusmanilor partidului nostru, ca noi am activa dupa ordinile primite din afara si nu in interesul poporului roman. Dizolvarea Internationalei Comuniste usureaza munca partidului in momentul decisiv, cind calaul Antonescu vrea sa sacrifice ultimele forte ale tarii pentru razboiul pierdut al lui Hitler arucind tara la catastrofa nationala si cind ridicarea la lupta a poporului pentru salvarea sa nu mai poate intirzia. (...)In legatura cu dizolvarea Internationalei Comuniste, Comitetul Central subliniaza ca partidul nostru crescut si educat in spiritul internationalismului proletar , este singurul partid din tara, care in atitudinea si activitatea sa , s-a condus si se conduce NUMAI DUPA INTERESELE GENERALE ALE POPORULUI ROAMN. La inceputul razboiului criminal al lui Hitler si Antonescu, Comitetul Central a declarat in Circulara sa din 8 iunie 1941: "CC a pus ca sarcina principala lupta pentru realizarea Frontului Unic National al poporului roman impotriva fascismului german si a clicei sale de tradatori de tara." In platforma sa din 6 septembrie 1941 CC a declarat categoric : "In interesul Frontului Unic National pentru zdrobirea fascismului cotropitor si libertatilor democratice, a independentei poporului roman,COMUNISTII RENUNTA LA ORICE LOZINCA CARE AR PUTEA SA-I DESPARTA DE CELELATE PARTIDE SI GRUPARI PATRIOTICE PENTRU ZDROBIREA NATIONALA A POPORULUI ROMAN.(... ) In cursul razboiului blestemat al lui Hitler si Antonescu, CC al partidului nostru s-a adresat in repetate rinduri organelor conducatoare ale partidelor democratice cu propuneri de colaborare, insa fruntasii partidelor politice au refuzaat pina azi propunerile partidului nostru. , de a uni toate fortele nationale ale tarii in Frontul Unic National al poporului roman impotriva cotropitorilor nemti si ai slugilor lor tradatoare de la cirma tarii. Daca ei nu-si vor schimba atitudinea pasiva nici acum, in ultimul moment, ei vor raspunde la fel cu tradatorii de la cirma tarii pentru catastrofa nationala a Romaniei, care se apropie o data cu zdrobirea completa si inevitabila a hoardelor lui Hitler si cu prabusirea Germaniei hitleriste. In aceasta lupta mareata de eliberare nationala au fost arestati sute de membri ai partidului nostru, cei mai buni fii ai poporului, care zac in inchisori si lagare de concentrare. In aceasta lupta pe viata si pe moarte au cazut comunistii : Filimon Sirbu, Justin Georgescu, Stefu, Mihaescu,Paneth,Kornhauser,Zsabo si altii, amintirea caror va trai in inima poporului.(. ) In legatura cu dizolvarea Internationalei Comuniste , Comitetul Central constata ca munca organizatorica a sa si a intregului partid a ramas mult in urma in ce priveste realizarea sarcinilor just stabilite fata de conditiunile obiective favorabile si fata de spiritul adinc revoltat al poporului impotriva cotropitorilor fascisti si ai slugilor lor tradatoare de la cirma tarii. Cauzele acestei ramineri in urma sint urmatoarele : 1. Comitetul Central si organizatiile de partid inca nu si-au recladit munca lor de partid pe baze noi de razboiu, in spiritul celor 10 datorii ale fiecarui comunist, fixate in Rezolutia CC din Ianuarie 1942.Munca centrala a partidului pentru subminarea masinii de razboiu a lui Hitler si Antonescu este sectorul de munca ramas si azi cel mai mult in urma-munca patriotica intre soldati si ofiteri, sabotajul si lupta de partizani. 2. Lipsa controlului executarii hotaririlor.Comitetul central si organizatiile de partid nu si-au insusit

nici pina astazi acest principiu leninist de baza, al muncii organizatorice. Din cauza marilor greutati, din cauza lipsei de ura neimpacata impotriva dusmanului fascist, a lipsei disciplinei de fier, nu se executa la timp hotaririle luate sau ele sint rasturnate de elementele oportuniste, lase si capitulante, in ce priveste organizarea grupelor de patrioti, munca patriotica in armata, formarea grupurilor de sabotaj si de partizani, repectarea tuturor regulilor conspirative de munca etc 3. Repartizarea nejusta a cadrelor. Cu toata autocritica sa din rezolutia din ianuarie 1942, CC in frunte cu tov. M a continuat sa puna elemente oportuniste si dusmanoase partidului in posturi de mare raspundere (Martin,Maria,Voicu,Dinu II, Lazar,Horia si altii.) Comitetul Central, in frunte cu tov M. n-a luat masuri radicale la timp pentru scoaterea activistilor de la tineret si aparare de sub influenta dusmanoasa partidului a tov.-ilor Ghita si Stanca , care s-au unit intr-o fractiune oportunista si au inlesnit constituirea bandei criminale a lui Met , intr-un "partid" al Gestapoului si Sigurantei. 4. Lipsa de apropiere a organelor conducatoare de munca de jos operativa, concreta a organizatiilor de baza. (...) 5. Lipsa autocriticei bolsevice in timpul muncii pentru descoperirea slabiciunilor si greselilor si indreptarea lor imediata in munca.(...) Descoperind greselile si lipsurile sale proprii si ale organizatiilor de partid, Comitetul Central isi indeplineste datoria si sarcina sa , fixata in rezolutia din ianuarie 1942 : " Conducerea partidului vrea sa inarmeze activistii si membrii partidului nostru cu spiritul de critica si autocritica (...)" In fata noastra sta problema ridicarii conducerii organizatorice la nivelul conducerii politice, cum nea invatat marele si iubitul nostru dascal, tov. Stalin In lupta noastra pe viata si pe moarte impotriva cotropitorilor hitleristi si ai slugilor lor tradatoare de la cirma tarii, elementele oportuniste, lase si tradatoare, agentii fascismului din rindurile partidului ne-au atacat pe la spate , RIDICINDU-SE CONTRA LINIEI NOI DE FRONT NATIONAL si contra Comitetului Central al partidului nostru. La inceputul razboiului anti-sovietic, Biroul judetean al organizatiei de partid din Ilfov, in frunte cu Iancu si Met, au lansat o circulara oportunista , in care au indemnat pe muncitori la creerea "Frontului Unic Popular de jos" pentru doborrea "imperialismului" romn, a regimului burghezomosieresc , IN CONTRAZICERE CU NOUA LINIE A COMITETULUI CENTRAL: LINIA DE FRONT UNIC NATIONAL AL INTREGULUI POPOR IMPOTRIVA RAZBOIULUI CRIMINAL AL LUI HITLER SI ANTONESCU, pentru alungarea cotropitorilor hitleristi din tara si rasturnarea regimului tradatorului Antonescu. Ei au sustinut ca razboiul Uniunii Sovietice nu este un razboi de aparare a patriei impotriva navalitorilor fascisti, CI ESTE UN RAZBOI AL SOCIALISMULUI IMPOTRIVA CAPITALISMULUI, puninduse astfel pe pozitia lui Hitler si Antonescu a "cruciadei impotriva bolsevismului" si luind in acelasi timp o atitudine ostila fata de guvernele tarilor democratice aliate cu Uniunea Sovietica, in frunte cu Anglia. (...) Acesti agenti hitleristi au sabotat mobilizarea membrilor de partid in indeplinirea sarcinilor stabilite de Comitetul Central, de organizarea luptei poporului roman impotriva razboiului criminal al lui Hitler si Antonescu.(...) Dupa izgonirea din partid a tradatorilor Met si Pavel , partidul a primit o noua lovitura din partea fractiunei oportuniste Ghita si Stanca, constituita in sinul Comitetului Central pe baza platformei lui Iancu, Met si Pavel. Prin atitudinea sa aceasta fractiune a incurajat pe odiosii provocatori hitleristi Met, Pavel, Racean si Ronea Peisacovici la spargerea si distrugerea partidului nostru si la crearea unui partid fascist al Gestapoului si Sigurantei. Intre partid si Raceanu, sotul ei, tradatoarea Stanca a ales pe nemernicul Raceanu , tradind acestor banditi secretele Comitetului Central si ale partidului . (...) (Not: Lupta "fractionista" din PCR s-a intetit spre sfirsitul anului 1943 intre Stefan Foris - secretar general al PCR pus de Komintern si comunistii din "interior".La 4 Aprilie 1944, profitindu-se de bombardamentul anglo-american la Bucuresti, un grup de comunisti : Emil Bodnaras, C.Parvulescu, C.Agiu, I.Ranghet, cu acordul Moscovei, l-au inlaturat .. Conducator de facto devine Gh.Gheorghiu Dej. Aflat in lagarul de la Tirgu Jiu, conducerea "operativa" va fi preluata de Bodnaras, Parvulescu, Ranghet.s Foris va fi ucis , cu acordul lui Dej si Teohari Georgescu, in 1946 de Gh.Pintilie Bodnarenco ("Pentiusa") , seful securitatii din Romania in perioada stalinista. Crima va fi dezvaluita in 1968, dar asasinul direct nu va fi pedepsit, murind de batrinete. Nu a fost prima victima a "tovarasilor" de lupta. In 1937, invitati la Moscova , un grup masiv (13-17?) de conducatori comunisti din Romania , printre care Elena Filipescu, Elek Koblos, Dimitrie Grofu, Marcel Pauker, Alexandru Dobrogeanu Gherea, Alexandru Stefanski-Gorn s.a. au fost asasinati din ordinul lui Stalin. Lucretiu Patrascanu ( care facuse parte din respectiva delegatie) s-a intors atunci nevatamat ,

avind un rol important in evenimentele politice urmatoare ( 1944-1948 ). A fost la rindu-i arestat, judecat, condamnat la moarte si executat ( 1948-1952). In anul 1968 se va enunta "reabilitarea" lor post-mortem. Dosarele acestor crime "tovarasesti" au fost elucidate partial si lacunar.) Dizolvarea Internationalei Comuniste coincide cu ajunul ofensivei generale a armatelor victorioase ale Angliei, Americii si Uniunii Sovietice. Ea coincide cu criza adinca din lagarul hitlerist in urma infringerilor grave suferite pe frrontul de rasarit si in Africa de Nord. Sintem in preajma declansarii frontului al doilea in Europa. (...) Cirdasia cu Germania hitlerista si participarea tarii in razboiul ei criminal de jaf si cotropire a avut ca rezultat pierderea Ardealului de Nord, pierderea independentei tarii si ocuparea ei de catre hoardele hitleriste, acapararea industriei romanesti de catre plutocratii hitleristi , intreaga vlaga a tarii stoarsa pentru nevoile razboiului lui Hitler , prefacerea poporului roman in sclavi si iobagi ai plutocratilor germani si, in sfirsit, 800000 de romani morti, mutilati si prizonieri. Inca inaintea inceperii operatiunilor militare in Balcani, puternica aviatie a natiunilor unite va preface regiune petroliera , centrele industriale, orasele, intreaga tara in ruine si cenusa. Tradatorul Maresal Antonescu a anuntat in repetate rinduri ca va continua sa trimita "pina la capat" toata populatia barbateasca a tarii , la moarte sigura , in razboiul pierdut al lui Hitler. (...) A sosit cesul al unsprazecilea , poporul roman trebuie sa-si i soarta in miinile sale proprii si sa se ridice la lupta hotarita pentru salvarea sa de la catastrofa nationala iminenta. Prin dizolvarea Internationalei Comuniste a disparut si ultima piedica din calea unirii tuturor fortelor nationale cu Partidul Comunist din Romania in lupta cotropitorilor hitleristi. PARTIDUL NOSTRU A FOST ELIBERAT DE OBLIGATIILE SALE , DECURGIND DIN REGULAMENTELE SI DECIZIILE INTERNATIONALEI COMUNISTE. Constient de gravitatea istorica a momentului Comitetul central al Partdului Comunist propune tuturor partidelor si organizatiilor patriotice formarea unui comitet national de lupta pentru apararea tarii . Comitetul National are ca sarcina sa mobilizeze si sa uneasca toate fortele fortele nationale ale tarii , fara deosebire de partid si religie, in Frontul Unic Patriotic Antihitlerist al poporului pe baza urmatoarei platforme : 1.Salvarea armatei prin oprirea trimiterii de noi trupe si reintoarcerea trupelor de pe frontul de rasarit. Cistigarea ofiterilor si soldatilor de partea frontului patriotic al poporului. 2. Oprirea imediata a livrarii de petrol , cereale , alimente si material de razboi pentru Germania si Razboiul lui Hitler. Subminarea masinii de razboiu nemtesti prin sabotarea si distrugerea productiei si a transporturilor de razboiu. 3. Esirea imediata din razboiul lui Hitler , Ruperea aliantei cu blocul fascist si incheierea pacii separate cu Uniunea Sovietica, Anglia , America si cu toate tarile democratice. 4. Rasturnarea guvernului si regimului hitlerist al tradatorului Antonescu. Constituirea unui guvern cu adevarat national din reprexentantii tuturor partidelor si organizaatiilor patriotice. 5. Redobindirea libertatii onoarei si independentei tarii. Aderarea Romaniei libere si independente la blocul antifscist al natiunilor unite. 6. Eliberarea imediata a tuturor victimelor teroarei hitleriste din inchisori si lagare de concentrare. Arestarea si pedepsirea vinovatilor tradatori de tara in frunte cu Antonescu, a asasinilor si jefuitorilor evreilor, moldovenilor, ucrainienilor si rusilor. 7. Restabilirea libertatii de asociere , presa si de organizare, a tuturor libertatilor si drepturilor cetatenesti si democratice. Dizolvarea imediata a organizatiilor hitleriste, arestarea si pedepsirea sefilor lor. 8. Oprirea imediata a asupririi evreilor si a celorlalte nationalitati. Drepturi egale pentru minoritati nationale cu ale poporului roman. 9. Apararea Ardealului de Sud si a Banatului. Rasturnarea dictatului de la Viena si eliberarea poporului din Ardealul de Nord de sub jugul hitlerist al lui Horty. 10 Asigurarea existentei poporului muncitor de la orase si sate cu munca si hrana . Ajutorarea suficenta a invalizilor, orfanilor si vaduvelor de razboiu, de catre stat si comuna. Comitetul Central al Partidului Comunist apeleaza la toti membrii si prietenii partidului nostru , la toti patriotii sinceri sa aduca la cunostinta poporului NOUA PLATFORMA DE LUPTA si propunerea partidului nostru facuta tuturor partidelor si organizatiilor patriotice de a forma Comitetul National de lupta pentru eliberarea tarii , care sa intruneasca toate fortele necesare, fara deosebire de clasa , partid si religie, in Frontul Patriotic Antihitlerist al poporului. (...) CC al PCR primeste fara nici o rezerva propunerea Prezidiului Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste de "a dizolva Intenationala Comunista , ca centru de conducere al miscarii muncitoresti internationale, liberind sectiile Internationalei Comuniste de obligatiile decurgind din regulamentele si deciziile Congresului Internationalei Comuniste."

In acelasi timp el aproba complect aderarea tovarasei Ana Pauker , reprezentanta partidului nostru , la hotarirea de mai sus a prezidiului Internationalei Comuniste. CC al PCR FAGADUIESTE IN MOD SOLEMN CA VA URMA CU DEVOTAMENT SI FARA SOVAIRE APELUL PREZIDIUMULUI INTERNATIONALEI COMUNISTE de a-si concentra fortele pentru sprijinirea prin toate mijloacele si pentru participarea activa la razboiul eliberator al popoarelor si al statelor coalitiei antihitleriste , pentru cea mai grabnica infringere a dusmanului de moarte al muncitorilor-a fascismului german si a aliatilor si vasalilor sai. . Acesta este si interesul suprem al clasei muncitoare si al intregului popor roman. (...) Pe baza centralismului democratic , dupa dizolvarea Internationalei Comuniste , Comitetul Central al partidului nostru devine forul suprem al partidului pina la tinerea conferintei sau Congresului partidului nostru (...) Cu ocazia dizolvarii Internationalei Comuniste , Comitetul Central face apel la muncitorii cei mai inaintati, sa intre in rindurile partidului comunist, avangarda clasei muncitoare si a intregului popor , pentru intarirea partidului lor , in lupta de eliberare de sub jugul hitlerist.Comitetul Central cheama pe toti membrii partidului sa se uneasca si sa faca zid in jurul Comitetului Central , impotriva elementelor oportuniste , lase si tradatoare , impotriva bandei criminale a lui Met si a complicilor lui , care ataca partidul nostru in mod perfid, pe la spate, in momentul actual, cind partidul nostru trebuie sa paseasca in primele rinduri ale poporului roman , la asaltul comun al popoarelor iubitoare de libertate , in frunte cu marile si eroicile popoare sovietice, pentru doborirea definitiva a fiarei hitleriste si eliberarea popoarelor de sub jugul fascist. CC al PC din Romania" -iunie 1943"

18. 23 august 1944: "Consensul" de scurta durata...


/din declaratia C.C. al P.C.R. - "Romania libera", 24 august 1944 "Consecvent cu punctul sau de vedere ca aruncarea Romaniei in razboiul antisovietic a insemnat o adevarata catastrofa nationala si primejduieste grav interesele vitale ale poporului roman, Partidul Comunist din Romania a participat activ, din prima zi, la pregatirea si rasturnarea dictaturii Antonescu, instrumentul salbatic al hitlerismului. Incheierea imediata a armistitiului, scoaterea Romaniei din Axa si curatirea teritoriului romanesc de ocupatia hitlerista, instaurarea unui regim de drepturi si libertati publice, acestea sint unele din obiectivele pe care C.C. al P.C.R. din Romania le-a fixat inca din septembrie 1941.(...) Partidul Comunist din Romania, impreuna cu Partidele NationalTaranesc, National-Liberal si Social-Democrat, au constituit un Bloc Democratic, bazat pe Frontul Unic Muncitoresc, incheiat intre Partidul Comunist si Partidul Social-Democrat.(...) Incetarea ostilitatilor cu Uniunea Sovietica deschide drum larg pentru o strinsa alianta cu marea republica muncitoreasca taraneasca de la Rasarit. Partidul Comunist intelege sa lupte pentru aceasta alianta pe care o dicteaza interesul cel mai vital si permanent al poporului roman." /din declaratia guvernului -"Universul" -25 August 1944 "Guvernul care se infatiseaza azi tarii, format din reprezentantii a patru partide politice: partidul national-liberal, national-taranesc, partidul comunist si social-democrat, unite in Blocul NationalDemocratic, a fost insarcinat de catre Maiestatea Sa Regele Mihai I sa preia conducerea Statului, in cele mai grele si hotaritoare imprejurari pentru soarta poporului roman.(...) In domeniul politicii externe, prima masura luata de guvern a fost acceptarea armistitiului cu natiunile unite. Prin reprezentantii autorizati, Guvernul Uniunii Sivietice si guvernele din Marea Britanie si Statele Unite au garantat independenta Romaniei si in cadrul suveranitatii nationale respectate, neamestecul lor in viata noastra de stat.(...) Guvernul, adresindu-se voua, tuturor cetatenilor tarii, va cere sa faceti zid in jurul Maiestatii Sale Regelelui Mihai I si in spiritul unei desavirsite uniri si disciplini nationale sa-i dati tot sprijinul pentru infaptuirea comandamentelor supreme ale ceasului de fata: asigurarea pacii si instaurarea unui regim democratic, de largi drepturi si libertati publice pentru toti cetatenii tarii. Presedinte al consiliului de ministri, general de corp de armata adj. Constantin Sanatescu " /din Manifestul blocului national-democratic

" Romani, Tara noastra nu trebuie sa plateasca crima acestui razboi in care a fost tirita fara voie. (...)Continuarea razboiului fata de Axa ar fi dus Romania la jertfe inutile si la catastrofa de neinlaturat. Fata de aceasta,declaratia lui Molotov, intarita de declaratiile domnului presedinte Roosevelt si domnului prim-ministru Churchill, garantindu-ne independenta si suveranitatea Statului, au oferit tarii noastre putinta de a nu figura la Conferinta pacii printre statele invinse, cu perspectiva statului total.(...) Cetatini si ostasi, Blocul National Democratic sprijina Guvernul constituit de M.S., cu scopul de a realiza armistitiul, de a scoate pe germani din tara si pentru a desfiinta regimul dictatorial.(.) p. Partidul National-Taranesc IULIU MANIU p. Partidul NationalLiberal CONST. I.C. BRATIANU p. Partidul Comunist LUCRETIU PATRASCANU p. Partidul SocialDemocrat CONST.TITEL PETRESCU" /din articolul "Revenirea la constitutia democratica din 1923"- "Romania Libera" -5 Septembrie 1944 "M.S. Regele a semnat urmatorul decret : MIHAI I (...) Vazind jurnalul Cosiliului de Ministri nr.570 din 30 aug.1944, am decretat si decretam: art.I. - Drepturile romanilor sint cele recunoscute de Constitutia din 1866 cu modificarile ce ulterior i-au fost aduse si de Constitutia din 29 martie 1923. art.III. - Un decret dat in urma hotaririi Consiliului de Ministri va organiza Reprezentanta Nationala. Pina la organizarea Reprezentantei Nationale, puterea legislativa se exercita de catre Rege la propunerea Consiliului de ministri. (...)"

19. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (1) - Armistitiu sau capitulare ?


/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim A fost prezent intreg guvernul, impreuna cu comisia care a dus tratativele de la Moscova, afara de printul Stirbey.(.) Domnul ministru Patrascanu citeste actul de armistitiu, facind la preambul urmatoarele observatiuni : " Delegatia noastra a cerut sa dispara din textul armistitiului cuvintele < recunoscind invingerea, Romania a cerut armistitiu> . Dl. Molotov a argumentat ca infringerea noastra este o realitate, ca trupele sovietice sint pe teritoriul Romaniei si ca armatele romane se retrag batute. Aceasta deci, fiind o realitate nu trebuie sa se evite argumentele trecute in text. Delegatia romana a revenit, aratand ca armistitiul s-a produs nu prin forta infringerii noastre militare, ci prin o actiune politica,si ca aceste conditiuni care urmeaza sa fie stabilite in actul de armistitiu au fost de multa vreme discutate cu aliatii si deci guvernul actual care este emanatiunea acelor care au ajutat armistitiul si nu este vechiul guvern, care poate fi facut raspunzator pentru situatiunea militara a Romaniei, are o alta baza juridica decit daca ar fi ramas guvernul vechi. Punctul de vedere romanesc, totusi, nu a fost recunoscut. (...) Domnul ministru Damaceanu, comentind art.1, arata ca primul element pe care l-a ridicat delegatia noastra a fost obtinerea datei de la care se scurge armistitiul.(...) Dupa lungi discutiuni, Comisia noastra a avut satisfactiunea sa se recunoasca data de 24 august ca data oficiala a incetarii ostilitatilor.(...) A doua chestiune din art.1 care se degaja este aceea a cooperarii militare romano-sovietice.S-a admis cantitatea celor 12 divizii de infanteriwe si a trupelor suplimentare Domnul general Sanatescu: Angajamentul este sa cooperam cu minimum 12 divizii.() Domnul general Damaceanu: Toate aceste chestiuni si altele care vor urma, am vrut sa le prevad in armistitiu, la aceasta chestiune s-a opus dl. Molotov, zicind ca va face obiectul unor conventiuni militare ce se vor incheia ulterior.(...) Domnul ministru Buzesti: " Cum trebuie interpretat < prin ducerea razboiului pina la capat impotriva Germaniei si Ungariei > ? " Domnul general Damaceanu: " In sensul ca razboiul trebuie dus pina la capat. Ei zic asa: independenta si suveranitatea Romaniei nu pot sa fie asigurate atit timp cit Germania si Ungaria nu sint invinse. " Domnul ministru Buzesti: " Exact asa cum ziceau nemtii cind ne bateam in Rusia. "

Domnul general Sanatescu : De altfel este logic Domnul ministru Maniu: " Domnilor, tin de la inceput sa constat ca textul acestui armistitiu nu corespunde cu acele conversatiuni si cu acele incheieri pe care emisarii nostri din Cairo au convenit cu reprezentantii aliati (...) constat ca aliatii nu si-au respectat intelegerea de la Cairo. La Cairo s-au facut intelegeri precise. Baza acestor conditiuni era fixata in 6 puncte care contineau anumite asigurari foarte pretioase pentru Romania si noi cind am facut armistitiul si cind am trimis comisia la Moscova, am fost de credinta ca aceste stipulatiuni vor fi respectate.(...) Conditiunile pe care le-am stabilit noi atunci erau neasemuit mai favorabile decit cele de acum si fiindca eu am cutezat sa recomand partidului si Majestatii Sale sa faca acest armistitiu, ne doare foarte mult la ce s-a ajuns . In tot cazul tin sa constat ca noi aceia care am pregatit aceasta actiune ssi am discutat-o luni de zile , nu sintem vinovati pentru acest text de armistitiu. Ceea ce am preconizat era cu totul altceva. Nu poarta vina dumnealor din comisie care au discutat la Moscova si nu tin sa le fac nici o invinuire pentru ca au acceptat acest text de armistitiu , fiindca nu puteau face altceva. Erau intr-o situatie intr-adevar tragica :armistitiu declarat, de axa rupti, armata rusa in cooperre cu noi pentru dezrobirea Ardealului. Evident ca ca nu puteau sa stea la mijloc si trebuiau sa accepte aceste puncte care multe reprezinta o adevarata capitulatie nu un contract liber de armistitiu. Tin sa constat acest lucru pentru a ne feri de invinuirea ca noi am adus tara inaceasta situatie. Ne-am gindit bine ce facem , am fixat bine conditiunile , dar fireste se intimpla si altfel, fiindca repet, ceea ce am stabilit la Cairo nu au respectat domnii din Moscova (...) Intreb: in comisia militara vor lua parte si aliatii, toate natiunile unite ori numai Rusia? Pentru livrariile de armament se obliga si Anglia si America, ori numai Rusia? (...) Domnul ministru Patrascanu: " La sfirsit am sa fac citeva concluziuni. In textul armistitiului, in discutia cu cei trei ambasadori, Comandamentul aliat este reprezentat prin Uniunea Sovietica, o data pentru totdeauna. In toate discutiile noastre Comandamentul sovietic este singurul care reprezinta Anglia si America. Toate legaturile militare ale Romaniei trec pe planul discutiilor si intelegerilor cu Uniunea Sovietica. Aliatii daca vor voi sa ne inarmeze, o vor face prin intermediul Uniunii Sovietice. In Romania Comandamentul sovietic este acela care reprezinta toti aliatii. " (...) Domnul general Damaceanu : "Raspund la lamurirea ceruta de domnul presedinte Maniu. Intii razboiul urmeaza sa se duca de catre Romania alaturi de puterile aliate pina la infringerea Germaniei si a Ungariei, deci nu este vorba de Japonia.(...) Al doilea , in privinta inarmarii noastre de catre unii sau alti aliati, de la inceput domnul Molotov a fost categoric si din continutul armistitiului rezulta acest lucru , toate chestiunile se fac de perfect acord intre aliati, prin Comandamentul Sovietic. Chiar daca cumva la un moment dat America sau Anglia va voi sa ne dea armament, o vor face prin Comandamentul Sovietic si intelegeau , cind Comnadamentul sovietic nu va putea face acest lucru ii vor cere ei in urma propunerilor noastre de la americani si englezi. In concluzie, toate aceste chestiuni se fac printr-o organizatie unica si anume Comandamentul sovietic. " (...) Domnul Maniu: " In cele comunicate de "Rador", se spune ca acceptam conditiile armistitiului impuse de reprezentantii guvernelor celor trei puteri aliate. " Domul ministru Buzesti: " In textul original este ca Romania accepta conditiile, deci ceea ce s-a publicat la radio nu este exact."

20. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (2) - In fata transformarii colaborarii in ocupatie , PCR invinovateste "aliatii" de la 23 August dovedind ca cea mai buna aparare e atacul
/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim Dl. ministru Patrascanu (Dupa ce citeste art. 3 ) declara : " Din discutiile avute chiar in prima noapte cu dl.Molotov si Visinski si din cele ulterioare , au cerut ca ideea unei zone libere , care sa fie scoasa din circulatia trupeleor sovietice , nu mai este de actualitate.(...) " Dl. ministru Buzesti : " O observatie de ordin general. Daca acesta a fost sensul ducerii razboiului comun si nu se mai pune problema unei zone libere ar fi fost drept ca in acelasi timp sa ni se recunoasca statutul de cobeligeranti , gasesc ca renuntarea la o clauza care era un angajament

formal acceptat prin trei declaratiuni succesive , de a se lasa o zona libera de trecere , renuntarea la aceasta clauza in favoarea noastra , trebuia sa ne recunoasca situatia de cobeligeranti cel putin. " Dl. ministru Patrascanu : "Ni s-a afirmat de domnul Molotov , cu asentimentul Americii si Angliei , aceasta calitate ni se va recunoaste in cursul desfasurarii luptei , probabil dupa incheierea armistitiului si intr-un timp destul de scurt, pentru ca aceasta a reiesit din discutiunile avute de noi la acest punct. " Dl. ministru Eftimiu : "Nu rezulta ca ar putea sa se faca modificarea instalatiunilor de transport , de comunicatie care exista acum in tara. Totusi rusii au executat largirea liniei de la Iasi pina la Ploiesti, de la Cernauti la Focsani , asa incit prin aceasta largire se paralizeaza complet orice posibilitate de trafic in jumatatea de vest a Moldovei. (...)" Dl. ministru Buzesti : " Paralizam toata viata economica din Moldova, vine iarna , o sa fie o regiune infometata. (...)" Domnul Maniu: " Sa-mi dati voie cu aceasta ocaziune sa-mi exprim recunostinta mea pentru atitudinea dumnealor in pregatirea acestui armistitiu. Intra-devar, d-nii generali Aldea, Racovita, Potopeanu, si general Niculescu au luat parte foarte sirguitoare la pregatirea acestui armistitiu. Ii rog sa primeasca multumirile noastre sincere. (...) Eu sint multumit de a putea aduce intreaga me recunostinta acestor domni. In ceea ce priveste pregatirea acestui armistitiu am lucrat cu totii cu mare prevedere si noua nu ni se poate baga nici o vina ca acest armistitiu este asa cum este astazi, care in multe privinte se prezinta ca o capitulatiune. De aceea , era pentru mine foarte interesant cuvintul acela de la radio, ca s-au semnat conditiunile de armistitiu impuse de altii, fiindca acesta este adevarul. Prietenii pe care i-am trimis au facut si ei ce-au putut, au fost pusi in situatia de a capitula. Ce-au putut ei face la Moscova ? O situatie groaznica pentru dumnealor, dar mai groaznica pentru noi, care am hotarit acest lucru si care avem mare raspundere morala si politica. In ce ne priveste , avem distinse marturii si documente din care reise felul cum am pregatit acest armistitiu. Acest lucru este important alaturi de dicutiunile pe care le ducem noi pe sub mina , in mod foarte timid. A avut niste tentacule si domnul Mihai Antonescu raspindite in mai multe parti ale Europei. Prin aceste tentacule dinsul a prins cite ceva si a avut unele sugestii. Intre altele a avut sugestia si i s-a pus in vedere ca daca se va face armistitiul se va asigura o zona neutra libera , in care sa nu poata intra aliatii. Am vazut eu , dl. Buzesti are textul , si va puteti inchipui in ce situatie ajungem noi, guvernul acesta , regimul acesta si in special noi cei care am lucrat efectiv la pregatirea acestui armistitiu , cind ni se va pune in fata miine-poimine, faptul ca lui Mihai Antonescu i s-a promis de catre dl. Molotov o zona neutra pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu intereseaza, va puteti inchipui in ce situatie raminem noi. Deci, trebuie sa constatam numaidecit ca noi, intre conditiunile pe care le avem prin armistitiu era si punctul, precis stabilit , ca tot ce s-a discutat va fi respectat in armistitiul pe care noi il vom incheia. (...) Acest punct are importanta deosebita si din alt punct de vedere, fiindca in acest punct se spune ca Romania va pune la dispozitiunea sovieticilor mijloacele de comunicatie de care dispune. Dar, va rog si cele care apartin cetatenilor, are va tine la dispozitie mijloacele de comunicatie care sint ale statului, ale armatei, ori va tine la dispozitie si mijloacele de comunicatie pe care le u particularii ? (...) Dl. ministru al sanatatii ne-a comunicat ca cele mai bune mijloace de transport ale Crucii Rosii si ale armatei noastre le-au luat. Intrebarea este : Ce facem cu acestea? Ieri, dl.ministru al agriculturii mia declarat ca nu-si ia raspunderea pentru situatia in agricultura daca in anul viitor vom avea recolta slaba, fiinca luindu-i mijloacele de cominicatie, boii, caii, trasurile, tractoarele, dumnealui a raportat oficial ca nu raspunde pentru situatia din agricultura. (...) .trebuie sa accentuez gestul Majestatii Sale Regelui care a luat in aceasta chestiune partea leului, fiindca in cuvintul sau in hotarirea aceasta , a pus la dispozitia acestei actiuni intregul sau aparat militar si civil. Cum fiecare am riscat cite ceva in aceasta operatiune, desigur Majestatea Sa Regele a riscat cel mai mult, a riscat Dinastia, Tronul, a riscat chiar viata.(...) " Domnul ministru Patrascanu: " Intrucit domnul Maniu a ridicat citeva chestiuni de ordin general, tin sa nu las in dubiu nici Consiliul, nici pe dl. Maniu. Exista un vinovat, si eu vorbesc foarte deschis, exista un vinovat pentru ce Romania nu a incheiat armistitiul pe baza propunerilor din aprilie, si acest vinovat sinteti dv., D-le Maniu, fiindca sinteti singurul om politic caruia i-au fost transmise

aceste conditiuni si-ati avut posibilitatea neasteptata sa interveniti in politica romaneasca. Si nu ati facut-o. (...)Noi am fost pusi intr-o situatie foarte penibila , pentru ca politica de luni de zile de asteptare, de tergiversare din partea opozitiei si in special din partea Partidului National Taranesc nu a putut sa inspire nici o incredere aliatilor.(...) In ce priveste partidul nostru, partidul comunist, s-a lovit de rezistenta sau mai bine spus de imposibilitatea de a cadea de acord cu dumneavoastra.Este o mare raspundere istorica, d-le Maniu, ca la propunerile de armistitiu din aprilie, dv. ati raspuns in iunie, fiindca aliatii in doua luni nu de la guvernul Antonescu au asteptat raspuns, ci de la dv.(...) Asa incit nu aveti raspunderea acestui document, aveti o raspundere mai grava, ca ati facut posibil acest document prin atitudinea opozitiei, prin tergiversare, ati facut posibil ca un text propus in aprilie sa-l discutam in septembrie. (...)In ce priveste chestiunea de la Cairo, iarasi tin sa accentuez, la Moscova a existat un consens unanim in ce priveste Romania. Nu a fost nici un moment nici o posibilitate de a face vre-o deosebire intre atitudinea Angliei, Americii si a Uniunii Sovietice, in nici un fel de privinta. Asa incit noi, ca reprezentanti ai guvernului actual ne-am gasit in aceasta atmosfera. " Domnul Maniu: "Trebuie sa pun la punct adevarul. Intra-devar, eu ma ocupam cu ideea, dar si lucram sa fac aceasta lovitura atunci cind s-a intimplat catastrofa armatei germane la Uman. (...) Ma gaseam inaintea situatiei. Cum s-o fac? S-o facem pe cale normala, sau pe cale de lovitura? Cine-a facut o revoulutie, ca mine, nu o mai face a doua oara. Pentru ca se stie cum incepi, dar nu stii cum termini. Si atunci am vazut spiritul public. Am discutat cu prietenii dumitale si patura muncitoreasca si cind le-am pus in vedere ca ar trebui sa facem o mare demonstratie ca sa fortam puterea constituita a statului sa se gindeasca la armistitiu si la schimbarea politicii, atunci mi-au spus:Dar, domnule Maniu, raspunzi ca armata este cu noi? Eu insa nu puteam raspunde atunci.(...) Atunci cind ni s-au propus conditiunile de armistitiu si le-am studiat, au cerut de la mine, cei din Cairo, raspuns categoric:Acestea sint conditiile, mai bune nu mai le au. Te obligi sa semnezi? Si am raspuns in 2-3 zile: Ma oblig sa fac armistitiul cu aceste conditiuni. Prin urmare din partea mea si a partidului nostru nu a fost nici un fel de tergiversare. Acum nu e vorba sa facem istorie , e vorba de ce trebuie facut. Atrag atentia dv. ca sa stiti unde sa puneti un punct deosebit si sa accentuati ca nu Romania este de vina ca a facut armistitiul acum. Dl.Buzesti stie ca am precizat anumite modalitati si nu ni s-a raspuns din partea aliatilor 7 saptamini si pe urma s-a spus :< Faceti dv. pe puterea dv. proprie ca noi nu putem face nimic> si s-a facut pe puterea proprie. Aceasta este situatia , am fost intr-o situatie groaznica,tragica. Vedeam ca nu puteam intirzia lucrurile si nu aveam nici un ajutor de nicaieri. Pe citea vreme nici de la Italia nici de la Franta nu au cerut sa faca actiune pe puteri proprii ci au cerut sa faca actiune cind erau aliatii acolo cu fortele lor noua ne cer actiune cu puteri proprii si am facut cu puteri proprii , riscind viata, existenta, dinastia si tot bunul pe care il are Romania.(...) " dl ministru Patrascanu : "Ceea ce am propus d-lui Maniu sa facem la sfirsitul lunii martie , pe calea rasturnarii , am facut la 23 August, aceasta vreau sa se stie. " dl. ministru Buzesti : " Nu era nevoie sa facem pe calea rasturnarii. Nu era nevoie sa recurgeti la manifestatiuni publice. Eu care am fost amestecat in aceste discutiuni, vreau sa mentionez, cind ati incheiat Blocul National Democrat ? La 20 iunie. La 22 iunie in numele acestui bloc au plecat propuneri cu care dv. ati fost de acord. Partidul comunist a subscris propunerile din 22 iunie.Declar ca fara acest ajutor nu puteam face nimic in tara. Aceasta ai subscris dumneata si partidul comunist. " dl ministru Patrascanu : "Eu vorbesc de sfirsitul lunii martie cind erau 13000 de germani in tara". Domnul ministru Buzesti: " A intervenit momentul favorabil, am avut recrutii si astfel fara ajutor din afara am putut face schimbarea prin mijloacele noastre proprii. Chestiunea este daca acest text se datoreaza vreunei intirzieri din Romania. Nu se datoreaza pentru bunul motiv ca dupa 22 iunie, la 24 august, Uniunea Sovietica ne-a asigurat in scris si in mod formal ca va respecta toate cele 6 puncte din conditiile de armistitiu. Nimeni nu este vinovat ca conditiile de armistitiu au fost inrautatite. Niciodata nu ni s-au nerecunoscut conditiile din Aprilie. Niciodata nu ni s-a dat ultimatum, daca nu facem ceva le retrag. Aliatii nu au retras conditiunile. Asa incit pozitiunea juridica cu care ne prezentam la Moscova nu era slabita de faptul ca nu am facut nimic in aprilie si mai. La 24 August Uniunea Sovietica ne declara ca semneaza armistitiul pe baza celor 6 puncte. Va

sa zica dumneata cind ai mers la Moscova cunosteai aceste chestiuni. Desigur ca nu puteai face altceva si nu dam raspunderea pe altii. Raspunderea este a aliatilor fiindca nu si-au respectat cuvintul.(...) " Dl. Dinu Bratianu : "Cred ca este inutil sa discutam aceasta chestiune. Pierdem vremea. Au facut ce au putut. Au fost conditii ineluctabile, se simteau stapini in tara romaneasca , fiindca armata ocupase tara. Sint sigur ca dl. Patrascanu si-a facut datoria dar nu trebuie sa ne acuzam unii pe altii. " Dl ministru Buzesti : " Aliatii sint vinovati fiindca nu si-au respectat cuvintul. " Domnul Maniu: " Conditiile de armistitiu primite din Cairo le-am comunicat la o serie intreaga de oameni care sint oameni importanti in tara aceasta si cind ei cunosc ceea ce am primit atunci, multi care nu stiu amanuntele, pot sa-mi bage mie vina ca am dus in eroare opinia publica. Trebuie sa constatam ca aliatii nu au respectat aceste conditiuni. In tot cazul nu pot ramine in situatia morala si politica ca eu sint vinovat de aceste conditiuni. " Domnul ministru Buzesti: " Armistitiul trebuie publicat miine. Al doilea, nu se face nici o declaratie. " Domnul Patrascanu: " Comentariul armistitiului trebuie sa se faca. Eu imi iau raspunderea comentariului. Eu am facut un comentariu la Moscova, fiindca nu trebuie lasat armistitiul necomentat. Declaratia o voi face in calitate de presedinte al delegatiei, in sensul de a da asigurari ca acest armistitiu va fi considerat de romani ca un lucru care va fi pus in aplicare. Trebuie neaparat sa lasam impresia clara ca Romania nu a subscris un lucru cu care nu este de acord." (in loc de nota: din cuvintarea tov. Mihalcea (Lucretiu Patrascanu) la Congresul V al PCR - Moscova 1931: "(...) In chestia lozincilor partidului, propaganda intre tovii nostri in chestia nationala a fost atit de slaba incit lozinca DE AUTODETERMINARE PINA LA DESPARTIRE NU ESTE INCA INTELEASA SI POPULARIZATA.")

21. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (3) - Soarta prizonierilor


/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim "(...) dl ministru Patrascanu : la articolul 2 va lua cuvintul dl. Ghita Popp. Se da citire art.2 si anexa la art.2. (...) Dl general Sanatescu : Cum aplicam ? Inseamna ca internam pe toata lumea. Nu internam pe evreii refugiati din Germania si Ungaria. (...) Dl ministru Buzesti : Va sa zica pe evrei ii scapam si pe cehoslovaci si pe polonezi ii internam. Pot fi internati in lagar separat cel putin. Dl ministru Patrascanu : Aceasta este altceva. Toti cetatenii de origine etnica germana trebuie sa fie internati. (...) Dl. general Racovita: Dezarmarea si internarea fortelor armate ale Gremaniei s-a facut. Fortele armate sint prizoniere. Ce se face cu acesti prizonieri, fiindca fortele sovietice ni-i cer. Dl. ministru Patrascanu: Acesti prizonieri nu mai trebuiesc predati Uniunii Sovietice. Dl. ministru Buzesti: Dupa conventie nu au dreptul sa-i ceara. Dl. general Racovita: Avem o multime de ofiteri, soldati si ofiteri de-ai nostri in Germania si daca predam acesti prizonieri, condamnam la moarte pe toti acestia care sint in Germania. dl ministru Buzesti: Nu au dreptul sa ceara prizonierii germani. In armistitiu nu se spune nimic. Dl. ministru Marinescu: A venit un colonel rus care a cerut sa dam trenuri sanitare sa ia toti ranitii

germani de aici, sa-i duca la Iasi. Va rog foarte mult sa hotariti, fiindca Ministerul de Razboi trebuie sa faca acest lucru. Dl ministru Titel Petrescu : Delegatia ar putea sa ne spuna in aceasta privinta cum inteleg sa interpreteze textul, daca prizonierii intra in prada de razboi, fiindca vorbeste de prada si prada inseamna obiecte. Dl. ministru Patrascanu: Trebuie precizat prin comisia militara. Dl. Maniu: Va sa zica nu ati precizat acest punct la Moscova. Dl general Damaceanu : (...) In privinta prizonierilor nu ne-au pretins nimic. De ce sa ridic aceasta chestiune care n-a fost ridicata. Dl Maniu: Ne-au luat pe unii prizonieri germani, pe unii generali. Dl general Sanatescu : I-au luat pina la incheierea armistitiului. Dupa armistitiu ce nu ne-au luat nu mai pot sa ne ia. Dl general Racovita : Ar trebui sa ne dea inapoi ce ne-au luat de la 24 August ora 4. Dl Maniu : Este extraordinar de important Avem in Gemaania , afara de prizonierii nostri , putin la numar, peste 20000 de muncitori adusi din Ardealul roman pentru munca. Sint o serie de ofiteri romani la studiu, instructie si daca nu avem o garantie pentru prizonierii lor , aceeasi soarta pot s-o aiba si prizonierii nostri. (...) Dl ministru Patrascanu: Tin sa atrag atentiunea onor.guvern sa fie foarte prudent in ceea ce priveste masurile de luat impotriva germanilor, sa nu se lase impresia unei complicitati a aparatului roman, care este vechiul aparat al dictaturii care a facut alianta cu Germania, caci Romania va plati foarte scump acest lucru (...) Rusii sint foarte susceptibili. In aceasta privinta Romania sa dovedeasca complet ca orice legatura cu dusmanii lor de moarte, care ramin germanii, a fost rupta definitiv. Domnul general Damaceanu : (da citire art. 5) Eu m-am ocupat in special cu chestiunea prizonierilor de razboi. Am cerut impartirea chestiunii in doua si anume prizonieri inainte de 24 august ora 4 si prizonieri luati dupa aceasta data. Am solicitat restituirea intr-un minim de timp a prizonierilor romani luati inainte de 24 august 19444 si al doilea , restituirea tuturor unitatilor si formatiunilor romane , inclusiv navele de razboi de pe Dunare si Mare capturate si dezarmate dupa datade 24 august ora 4, cu tot armamentul, echipamentul , materialele si depozitele lor. (...) Ba mai mult , am am concretizat in propunerile inaintate inseara de 12 septembrie, inainte de semnarea armistitiului, urmatoarea formula : " Restituirea prizonierilor romani si in special a unitatilor , formatiunilor si navelor care au fost dezarmate dupa intoarcerea focului, care restituire urmeaza sa se faca in virtutea unei conventiuni speciale intre inaltul comandament sovietic si roman, ce urmeaza sa se intruneasca cit mai curind posibil" Nici aceasta formula nu a fost reprodusa in clauzele armistitiului, din nou spunindu-mi-se verbal ca aceasta chestiune urmeaza sa fie tratata de catre comisia militara. Domnul Maniu : Cum isi inchipuie satisfacerea acestui punct cind noua ne trebuie echipament, armament pentru propriile noastre trupe ? Cum putem sa satisfacem noi acest punct, cind noi trebuie sa imbracam mii si mii de prizonieri.? Ne dam seama ce cheltuieli mari sint acestea. Cum vom aplica aceasta obligatiune de a imbraca pe toti prizonierii rusi, cind avem dificultati de a imbraca soldatii cu care trebuie sa completam cele 12 divizii. ? (...) Dupa toate uzantele , cind se face o conventie se vorbeste de schimbul prizonierilor. Aici nu se vorbete de schimbul prizonierilor ! Dl. general Damaceanu : Am ridicat chestiunea ca este normal sa-mi dea prizonierii si nu au vrut sa-mi dea nici un raspuns, decit ca este o chestiune care trebuie sa se precizeze de catre comisiunea militara. Cert este ca in fapt aceasta conditiune prezentata cu oarecare caracter ultimativ, nu am putut face nimic."

22. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (4) - Jefuirea Romaniei


/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim " Dl. General Damaceanu :(Citeste art. 7) Dintre chestiunile pe care le-am judecat cele mai nedrepte ale armistitiului este aceasta . Si atunci am solicitat si la discutiile din 11 septembrie si la in discutiile din ziua de 12 ca toate materialele de razboi capturate de catre fortele romane dupa data de 24 august, ora 4, sa fie lasate Romaniei . Ba inca mai mult am cerut ca si in viitor , in calitate de colaboratori ai armatelor sovietice , aceste materiale capturate de la germani si unguri sa ne revina noua . Asupra acestei chestiuni dl. Molotov a fost contra , spunind ca tot ce a apartinut armatei germane trebuie sa revina armatelor sovietice. (...) Am cautat sa gasesc o formula mai atenuata pentru ca sa cistig aceasta cauza si am propus urmatoarea modificare : Inaltul Comandament sovietic va stabili in ce masura o parte din aceste materiale vor putea sa fie cedate Romaniei pentru uzul sustinerii efortului sau de razboi. Nu a fost acceptat nici acest punct de vedere. Dl general Buzesti : Dar cele ce se vor captura de acum inainte ? Dl general Damaceanu: Am propus asa cum am raportat guvernului , formula prima si anume , acelasi regim , adica sa revina armatei romane , va trebui sa se aplice in viitor in afara teritoriului Romaniei. Nici chiar la aceasta formula "in afara teritoriului Romaniei" nu s-a raspuns, neadmitinduse inserarea acestei modificari in conditiunile de armistitiu. (...) Dl ministru Marinescu : Germanii au avut un depozit foarte mare la Jilava si armata romana a luat o parte din acest depozit. Acum am fost informat ca rusii vor sa ridice acest depozit si ca obliga armata romana sa readuca ceea ce a luat, chiar ceea ce a luat pentru intretinerea ei. (...) Dl ministru Christu (Citeste art.8) : Nu este un articol cu caracter economic ci priveste obligatiunea pentru Romania ca anumite gajuri sa nu se piarda , deci trebuie sa se ia dispozitiuni ca averile ungurilor si germanilor sa nu fie camuflate, sa dispara. (...) Dl general Potopeanu : (...) Noi am blocat bunurile economice si comerciale ale supusilor germani si unguri, nu numai ca persoane individuale, dar ca participatiuni la diferite intreprinderi si societati. Printr-o alta lege le- am interzis dreptul de a umbla la seifuri, decit in anumite conditiuni. Acum se poate deduce din redactarea acestui articol ca inaltul comandament sovietic are dreptul sa schimbe acasta legislatie ? (...) ...dar procedura intrebuintata de noi a avut in vedere ca aceste bunuri sa poata functiona, sa nu nu inchidem compartimentul industriei si comertului, adica sa nu blocam si viata noastra economica nationala. Dar dumneavoastra credeti ca in locul administratorului sechestru pus de mine , poate sa vina comandamentul sovietic sa puna pe un altul al lui , aceasta este cu totul altceva.(...) Dl ministru Rica Georgescu : La intreprinderile Siemens s-a dus o delegatie de rusi, spunind ca vor sa ia toata averea societatii, toate aparatele de radio etc. (...) Dl. ministru Potopeanu: Sint trei vase rusesti, cu care am cheltuit mult si astazi se gasesc in situatii mult mai bune. Dl. ministru Sanatescu: Am primit doua note prin care mi se aduce la cunostinta ca ei au luat 2 vase de ale noastre, ne iau dragele de la Sulina. Dl. ministru Cristu: (Citeste art.10 si anexa si art.11 cu anexa) (...) In alin.2 se prevede sa platim reparatiuni pentru proprietatile engleze si americane. Am incercat sa obtin preciziuni ce insemneaza aceasta, dat fiind ca nu pot fi obligat sa repar decit lipsa de folosinta cu care englezii si americanii au avut de suferit. Mi s-a raspuns ca este vorba de a reconstitui rafinariile distruse prin bombardamentele americane si engleze. (...) Art.10 est grav, depinde numai de felul cum va fi aplicat, ca aceasta gravitate sa nu se transforme

intr-o sarcina foarte apasatoare. Este grav fiindca sint obligat sa tin intraga armata sovietica care opereaza pe diferite fronturi, avind Comandament si etapele in Tara Romaneasca si ei sint singurii judecatori ai sumelor ce li se cuvin pentru acoperirea tuturor necesitatilor. Si este grav pentru ca pot sa pun bani la dispozitie si pentru intretinerea armatei din Dobrogea si, doamne fereste si pentru armata din Bulgaria. (...) Art.12 est suparator - si care trebuie adaugat la sarcinile financiare care cad asupra Romaniei-, fiindca este vorba de restituit toate bunurile care au fost preluate din Basarabia sau din Transnistria. Cum articolul este redactat foarte larg, se inteleg nu numai bunurile proprietate de stat sau comuna, ci chiar bunurile care fac obiectul proprietatii personale. Daca ni se prezinta o nota de plata foarte exagerata articolul poate fi suparator. Suparatoare mai este si anexa de la art.10, care ne obliga sa dam Rusiei toate rublele si leii de ocupatie. Imi este teama ca volumul rublelor puse in circulatie poate sa fie mare. (...) Evident ca noi am facut la Moscova toate incercarile necesare pentru ca diferitele sume pe care le punem la dispozitia armatelor sovietice, avind in vedere ca Romania nu poate fi considerata ca o tara ocupata, trebuiesc evaluate in bani si imputate asupra clauzelor de reparatiuni. Cum am pus chestiunea, cum a fost respinsa cu maximum de claritate si cu maximum de energie. Asa ca va dati seama cam care era atunci atmosfera. Vreau sa spun ca desi in aparenta domnul Molotov si ceilalti pastrau cea mai mare urbanitate si erau cu surisul pe buze, nu erau accesibili la nici un fel de reglementare, si eforturile noastre erau respinse. La prima propunere a noastra dl. Molotov raspundea ca nu este de parere. La a doua argumentare ni se raspundea ca vrea sa stie de ce am fost la Stalingrad. La al treilea argument, dl. Molotov propunea ca sa treaca la discutarea art.urmator. (...) Celelalte artcole, 5,9,12, etc. sint articole extrem de suparatoare, tocmai pentru ca nu cuprind nimic precis, tocmai pentru ca daca daca ele nu vor fi clarificate mai tirziu, intr-o forma brutala, pot sa ridice indemnitatea de reparatie cu de doua, cu de trei ori, nu pot sa-mi dau seama. Si in privinta celorlalte articole nu ne ramine decit speranta ca prin colaborare cu comisiunea interaliata prevazuta de art.18, sa ajungem la o interpretare cit mai plina de bunavointa. Un singur lucru am incercat, introducerea in acest text a unei clauze finale, fie a unei clauze referitoare numai la textele cu caracter economic prin care sa reproducem angajamentul pe care si l-au luat cei trei aliati la Stockholm si la Cairo, ca interpretarea se va face cu bunavointa. Ni s-a refuzat inserarea acestui text, insa ni s-a explicat ca acest text merge de la sine. Dl general Damaceanu: Aceasta intrebare a fost pusa de dl. Molotov, respectiv ambasadorului englez si celui american si ambii au fost de acord cu interpretarea d-lui Molotov, de a nu se preciza in scris nici o interpretare binevoitoare. (...) Dl. general Potopeanu: Aceasta chestiune trebuie transata, cit se poate de curind daca dl. general Malinovscki ne poate primi chiar astazi dupa amiaza. Unde este nu stiu. Eu vreau sa inchid aceasta poarta, fiindca daca cineva vrea sa ne faca rau se duce la un taran, cumpara o gaina si ii da 5000 de ruble si eu trebuie sa-i dau 500 000 lei, raminind ca pe urma sa-mi dovedeasca taranul ca nu a putut sa vinda marfa de 500 000 lei, astfel ca, s-ar putea ca art.10 sa reprezinte pentru tezaur si contribuabilul roman o sarcina incomparabil mai mare decit art.11. S-ar putea ca miine sa vina cu un avion un miliard de ruble si sa fie aruncte pe piata, chiar fara contra prestatii, incit rugamintea mea este ca dl. maresal Malinovski sa ia in aceasta privinta o hotarire cit mai urgenta. Dl. ministru Aldea: Daca interpretarea s-ar da cum cred eu, noua ni s-ar lua de pe teritoriu o multime de lucruri si din averea personala. Restituirea lucrurilor care au apartinut particularilor trebuie sa o facem integral. Nu stiu daca inventariind tot ce s-a luat de Armata Sovietica nu ar putea sa se treaca si la noi intr-un bilant. Dl. general Potopeanu: Veti primi o adresa in acest sens, dar aceasta nu este in legatura cu acest articol care este foarte urgent. Dl. ministru Aldea: Am avut o conferinta cu colonel Sidorof in privinta lucrurilor preluate neregulat. Mi-a spus ca este o necesitate de razboi de a lua, insa nu sint cu caracter definitiv, se vor emite bonuri de rechizitie. (...)"

23. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (5) - Teritorii romanesti pierdute sau in pericol
/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim Dl. ministru Patrascanu (Citeste art.4): "Am ridicat in fata celor trei aliati chestiunea rectificarilor de frontiera dintre punctele.[ lipsa in text , evidenta referire la tinutul Herta, care facea parte din jud.Dorohoi ] si Mihaileni, din Dorohoi , si am afirmat ca delegatia romana roaga insistent sa se reexamineze trasarea frontierei intre aceste puncte. In privinta acestui punct argumentarea adusa a fost ca chestiunea frontierii dintre Romania si Uniunea Sovietica nu se discuta, fiindca aceasta este conditiunea esentiala si primordiala a celorlalte tratative. Asa incit aceasta chestiune nu a fost acceptata.() " Dl. Maniu: " ( ) In acest armistitiu se vorbeste de germani, de unguri, de evrei si de multe si multe lucruri.Dar nu se vorbeste de un lucru esential pentru noi, ce se intimpla in Basarabia, cu romanii nostri de acolo. Domnul Patrascanu aminteste adesea ca eu sint vinovat de oarecare tergiversari. Nu este adevarat. Intr-un singur caz da, intr-o singura chestiune. Domnii comunisti au venit la mine la un moment dat sa-mi propuna sa facem un fel de legatura patriotica, si atunci nu s-a facut din cauza mea, recunosc. Pentru ce? Pentru ca eu insistam la dumnealor ca intre tintele acestui bloc patriotic sa fie pusa si chestiunea Basarabiei si Bucovinei, si am insistat pe acest lucru, si am spus ca nu este posibil ca noi sa inuguram o actiune de stat care nu ar avea intre tintele sale cistigarea Basarabiei si Bucovinei. Dumnealor nu au vrut acest lucru si din cauza aceasta nu s-a facut. Ce se intimpla? Dupa acest incident ne-au venit propuneri provocate din partea aliatilor, a Rusiei, Angliei si Americii, in care am fost incunostiintati in mod definitiv, fara posibilitate de a discuta, ca Basarabia si Bucovina, in forma hotarelor din 1944, trebuie sa ramina Rusiei, si atunci a trebuit sa ma supun acestei hotariri a celor trei state. Ar fi fost din partea mea un lucru nesocotit daca eu as fi inlaturat intreaga actiune politica proprie, de a salva interesele Romaniei, din cauza unui impediment de neinvins. Si atunci am facut blocul cu d-lor, si am facut prin urmare, blocul abia in luna iunie, desi propunerile erau facute in noembrie sau decembrie.Asa cum v-am aratat, din acest motiv nu am acceptat in aceasta forma. Acum lucrurile s-au inchis. Am vazut porunca inexorabila a Natiunilor Unite si a trebuit si eu sa ma conformez, in sensul ca am facut blocul cu d-lor, pentru realizarea celorlalte scopuri mari. Aceasta nu insemna insa ca noi ne dezinteresem de partea neamului romanesc care este in afara de hotarele noastre. Nu ne putem face vinovati ca ne dezinteresam de frati de un singe cu noi, pe care vitregia soartei, la un moment dat, i-a despartit de noi. Ce se intimpla? In acest corp al armistitiului nu se vorbeste nimic de Basarabia si Bucovina, decit in sensul ca ramin in posesia Rusiei. Daca nu se vorbeste ce s-a intimplat cu fratii nostri de acolo, se vorbeste in schimb, despre ce s-a intimplat cu evreii din Romania sau care pot sa vina in Romania. Pentru ce cred ca lucrul acesta trebuie pus in discutie? pentru ca mi-a prezentat dl. ministru de interne o adresa din partea Comandamentului militar prin care se cerea ca noi sa aratam tabloul exact al germanilor care se gasesc in tara si al basarabenilor. Ce insemneaza aceasta? Ca cel putin au intentionat ca sa urmareasca acesti oameni si sint multe semne care arata ca, intr-adevar, aceasta este intentiunea. Acum, in ceea ce priveste Basarabia si Bucovina, sintem o tara invinsa, ni s-au impus anumite conditiuni de armistitiu, si nu avem ce face si ne supunem, fiindca sintem intr-o situatie silita. A fost punctul cel mai dureros acela in care se spune ca hotarul Romaniei este acel fixat in 1940, prin hotarirea Regelui Carol si a d-lui Tatarascu. Ce se va intimpla in viitor? Vom vedea. Nu vrem cu aceasta ocaziune sa invinuim , nici sa inrautatim raporturile noastre cu Uniunea Sovietica cu care trebuie sa ducem cele mai bune raporturi. Nu punem in discutiune, decit spunem ca este o situatie de fapt la care trebuie sa ne supunem. Alta este insa chestiunea romanilor din Basarabia. Daca vor incepe a urmari, a inchide si aresta pe romanii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi, cu ce constiinta primim acest lucru? Natiunea romana si statul roman au ajuns in situatii foarte grele in trecut, dar conducatorii au stiut sa gaseasca accentele trebuitoare si in acele momente grele si triste.Cind s-a facut conventia din Berlin [ Nota :1812 ] ni s-a luat Basarabia. Fireste, a fost dureros. A fost un guvern legal al Romaniei, reprezentat prin marele Ion Bratianu si Kogalniceanu. A trebuit sa se supuna. Sau supus. Ne supunem si noi, ca nu putem fi mai tari decit Ion Bratianu si Kogalniceanu. Dar au

protestat. Noi nu putem protesta acum, fiindca tratam un armistitiu. Trebuie insa sa se stie ca sufletul nostru singereaza si in al doilea rind ca avem constiinta vie ca trebuie sa ne ingrijim de fratii nostri care sint in afara si sa vedem ce intentiuni au rusii cu fratii nostri din Basarabia si Bucovina, fiindca am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan, si nu ne vine bine sa vedem ca sint aruncati in inchisori sau loviti pentru ceea ce au facut acum 25 ani. Avem datoria in constiinta noastra sa tinem socoteala de acesti frati de singe. Deci, o data cu aceasta expunere a mea, tin sa rog pe domnii care vor pune in aplicare acest armistitiu in comisiunea militara care se va intocmi, ca sa puna in discutiune aceasta hotarire, ca fratii nostri din Basarabia si Bucovina sa aiba mingiierea ca noi avem grija de ei. Nu doresc sa se faca nici un fel de hotarire acum, nici un fel de decizie. Rog insa comisia care va discuta cu comisia militara sovietica sa puna in discutiune aceasta chestiune si pe cit posibil sa ia garantii pentru ei. Domnii acestia mi se adreseaza mie. Acum fug, se ascund prin diferite sate, vin si-mi cer scut, sfat, unde sa se ascunda, unde sa se aseze, ca sa nu fie spinzurati. Si eu trebuie sa dau raspuns si voi da, voi gasi o posibilitate.Cred ca este cazul ca sa trezesc interesul dv. asupra acestei nenorociri si sa facem tot posibilul ca ei sa fie ocoliti. " Domnul ministru Aldea: "A fost punct cistigat de mine in 1940. Ni s-a cerut sa trimitem pe toti basarabenii in Basarabia. Si atunci s-a pus chestiunea ca nu pot sa trimit pe cei care nu vor sa vina in Basarabia. Acum nu stiu daca ne putem prevala de un cuvint din armistitiu care spune:< Guvernul si comandamentul suprem roman vor preda pe toti prizonierii. De asemenea cei internati sau pe cetatenii Uniunii Sovietice luati cu forta in Romania>. Prin urmare, nu va trebui sa-i ceara pe aceia care au venit in mod voluntar din Transnistria sau din Basarabia si Bucovina ? " Domnul Maniu: "Chestiunea este incurcata. Daca nu este o precizare se poate intimpla sa vina un ofiter sovietic cu un detasament sa ia pe domnii Halipa, Pelivan, fosti ministri. Si atunci? Ce facem? Cum raspunde constiinta noastra? " Domnul ministru Aldea: "Aceasta este un abuz. " Domnul Maniu: "Nu trebuie sa fie asa, fiindca d-lor pot fi ridicati si omoriti, si atunci ce am facut? " Domnul Patrascanu: "In textul armistitiului se spune si precizeaza, numai acei luati cu sila. Si va este cunoscut ca o parte din romanii din Transnistria au fost luati cu sila din ordinul maresalului Antonescu. Aceasta chestiune nu am ridicat-o fiindca nu am vrut ca noi sa ridicam chestiuni care eventual nu se rezolavu favorabil pentru noi si a ramas sa dam pe cei luati cu sila. Asa ca acest articol este clar. " Domnul Maniu: " Ceea ce as dori este sa stiu ce situatie au acesti romani care au luptat pe vremuri pentru unire. Sint considerati tradatori sau ca cetateni care nu pot fi urmariti acum de rusi? Trebuie precizat ca acesti romani care au luat atunci o atitudine prin care s-au alaturat Romaniei, pentru acest fapt nu pot fi urmariti. " Domnul ministru Patrascanu: "Pentru informarea dv., chestiunea evreilor a fost ridicata de americani. Ei au cerut sa se mentina acest paragraf. " Domnul ministru Buzesti: " In materia aceasta dreptul internatonal are principii destul de clare, este dreptul de optiune. Cred ca pe terenul acesta trebuie sa ne punem. Basarabenii de origine au dreptul sa opteze pentru cetatenia romana sau sovietica. In ce priveste libertatea de circulatie in Basarabia, aceasta tot printr-o conventiune de optiune se poate stabili. " Domnul Maniu: " Evident, stim de aceasta si de aceeea am pus problema, fiindca trebuie sa se faca o conventie care va stabili precis care este situatia romanilor din Basarabia. "

24. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (6) - Suspendarea libertatilor democratice

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim Dl. Lucretiu Patrascanu, ministru de Stat: "art.16 . Tiparirea, importul si raspindirea in Romania, a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de TFF, Posta, Telegraf si Telefon, vor fi executate in acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)". Dl.C.Visoianu: "Consiliul de Ministri a luat cunostinta de esecul fiecaruia dintre noi. Acum incepe sa ia cunostinta de esecul meu personal Toate propunerile noastre nu au fost luate in considerare. Am intervenit ca sa arat ca semnificatia acestui articol,este in contradictie cu declaratia domnului Molotov si cu conditiunile armistitiului, asa cum le cunoastem de la Cairo, si ca constituie o imixtiune in administratia tarii. Am staruit mult, dar fara nici un rezultat. Domnul Molotov mi-a spus ca nu este in contradictie acest articol cu acele conditiuni si ca nu este o imixtiune in treburile noastre interne. Eu pastrez parerea mea ca este o imixtiune si destul de importantanta si imi pare foarte rau ca n-am putut fi ascultat. Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului: "Pina unde merge acesta? " Dl.C.Visoianu: "N-are nici o limita. " Dl. Gr. Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor externe: "Care este regimul in Italia in aceasta materie? Dar in ce priveste legatiile straine? " Dl. C.Visoianu: " Cind am ridicat aceasta chestiune mi-au raspuns cu exemplul Italiei. Nu stiu in ce masura este exact. Acesta este raspunsul primit. Cind am vorbit de delicatetea in raporturile internationale, mi s-a raspuns ca sint mai importante interesele militare ale aliatilor decit delicatetea in raporturile cu noi. " Dl. general Sanatescu: "Ei trebuie sa instituie undeva un organ de cenzura. Care este semnificatia textului? " Dl. C.Visoianu: "Pina acum n-as putea sa va raspund exact care este semnificatia". Dl. general Sanatescu: "Trebuie sa fie un organ undeva ,trebuie sa fie un organ de cenzura, care sa functioneze undeva, si cartile, revistele de teatru, etc. trebuie sa treaca prin aceasta cenzura. " Dl. C.Visoianu: "Se poate sa ajungem acolo. Trebuie sa alcatuim in administratia romaneasca un organ care sa primeasca sugestiile generale ale Comandamentului Sovietic. Dl.general Sanatescu: "Practic, aplicarea acestui articol cum s-ar putea face? " Dl.Visoianu: " Prima noastra propunere trebuie sa fie acesta: administratia noastra asculta sugestiile guvernului. Se poate intimpla insa ca Comandamentul Sovietic sa vrea sa dea o amploare si sa aplice efectiv aceasta masura si atunci sa fie, alaturi de organele noastre, prezente si organele sovietice. " Dl.Gr.Niculescu-Buzesti: " La anexa la care se face referire in textul art.16, chestiunea este si mai grava. Ar trebui sa abordam discutiunea cu delegatia sovietica, ca sa gasim un mod practic de aplicare a acestor dispozitii; pentru ca nu se poate sa fim complet privati de orice posibilitate de a comunica cu strainatatea; caci daca noua nu ni se permite si nu se permite nici legatiilor noastre, asa cum prevedea anexa la art.16, legaturile decit cum va fi stabilit de comandamentul aliat(sovietic), nu ni se vor permite legaturile nici cu statele neutre, fiindca, atita vreme cit dureaza operatiunile militare, se va putea ridica oricind chestiunea necesitatii de a pastra secretele militare. " ( .) Dl.general Sanatescu: "Programul de radio il revad ei? " Dl.Gr.Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor straine: "A intrat aici. Tot ceea ce este pentru uzul

intern il facem noi; tot ceea ce este emisiune pentru strainatate, adica program de radio pentru strainatate, se face de acord cu delegatia lor de la Societatea de Radio. Mai este o chestiune, aceea a telegramelor. S-au strins 10 000 telegrame, care nu pot pleca pentru ca zic ca trebuie sa le examineze cenzura. Se string telegramele dar nici nu pot fi examinate, asa incit, in practica, toate comunicatiile sint intrerupte. Abia am trecut la telegramele Ministerului Afacerilor straine. Celelalte stau pe loc. " Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului: "Ne aduce si o paguba materiala aceasta. " Dl.general C.Eftimiu, ministrul lucrarilor publice: "Noi inainte aveam un sistem de ascultare pe care l-am desfiintat complet acum, si acum se asculta numai la masa de verificare, cind este nevoie.Este foarte grea insa procedura. Cu strainatatea se face cenzura". Dl.Iuliu Maniu, ministru de Stat: "Punctul acesta are o importanta extraordinara si mai ales pe noi, partidele politice, ne pune intr-o situatie aproape intolerabila. Noi am primit sa facem parte din guvernul acesta, pe baza manifestului, facut atit de frumos, din partea M.S.Regelui, in care se spunea ca se introduce in Tara Romaneasca un regim de libertate si constitutionalism, adica un regim in care opinia publica isi poate exprima liber parerile si opiniile sale si se pot forma curente, potrivit situatiei de azi. Or, in punctul acesta ce se spune? < Tiparirea, importuil si raspindirea in Romania, a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de TFF, Posta, Telegraf si Telefon, vor fi executate in acord cu Inaltul Comandament Aliat(Sovietic) > ( Vezi anexa art.16) Ce urmeaza de aici? Urmeaza de aici ca noi nu sintem stapini asupra miscarii noastre intelectuale si asupra cuvintului de opinie publica, care s-ar putea produce la un moment dat.De aici urmeaza ca orisice ziar, care apare in Romania, poate fi cenzurat. Tot aici urmeaza ca orice comunicare facuta prin radio poate fi cenzurata. S-a dat ordin din partea Comandamentului rusesc sa se sechestreze aparatele de radio. Aceasta masura s-a luat pe baza conceptiei lor ca noi sintem o tara ocupata. Acum trecem la armistitiu si daca punctul acesta ramine aici, Comandamentul rusesc va putea mentine masura confiscarii aparatelor de radio, pe baza acestui punct. Se creeaza prin aceasta clauza o situatie intolerabila. Noi sintem in fata opiniei publice intr-o situatie intolerabila. Noi nu putem sa luam parte la miscarea intelectuala si artistica a universului. In plus: se fac confiscari de aparate de radio unor oameni, care nu sint bogati. Intreaga lume este saraca si ea n-are un alt control al stirilor, decit aparatul de radio. Acesta s-a luat. Putem noi admite lucrul acesta? Este o imposibilitate. Toata lumea ne sare in cap. Evident, delegatii nostri la Moscova n-au avut ce face; au trebuit sa accepte acest armistitiu, care ne-a fost impus.Si atunci, imi pare rau ca nu s-a pus aici: 'conditiuni impuse' fiindca atunci s-ar fi creat o situatie mai clara pentru noi si inaintea lumii si inaintea opiniei publice a tarii noastre. (...) Noi, daca vom avea acel Comandament rus intelegator pentru necesitatile sufletesti ale poporului nostru, nu vom mai fi condamnati de opinia publica romaneasca, lasind la o parte ceea ce spune dl.ministru de externe: ca nu avem legaturi cu strainatatea. Este o situatie intolerabila. Rog comisia care va trata aceasta chestiune sa dea toata atentia acestui punct si sa-l precizeze. Daca nu-l poate sterge, cel putin sa-l lamureasca si sa dea posibilitate opiniei publice sa fie la curent cu miscarile intelectuale ale lumii. Atunci, nu se va putea vinde in librarii nici o carte din strainatate. Orisice produs din Franta, din Anglia sau din America, care va fi socotit ca contine idei extravagante, fata de conceptia rusa, nu va putea fi pus in vinzare. Ba ne putem expune sa ne fie confiscate carti, la noi acasa. De aceea trebuie sa se arate ca prin aceasta masura se creeaza pentru noi o situatie intolerabila "

25. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (7) - Comisia aliata = Comandamnetul rus
/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim " dl C. Visoianu: 8. Va fi infinntata o Comisie de Control Aliata care va lua asupra sa , pina la incheierea pacii , reglementarea si controlul executarii prezentelor conditiuni, sub directivele generale si ordinele

Inaltului Comandament Aliat(Sovietic) actionind in numele puterilor aliate. (vezi anexa la art.18) (...) Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului : Cum ati inteles dumneavoastra aceasta chestiune ? Din text reiese ca aceasta Comisie aliata de Control este sub ordinele Comandamentului rus. Dl I.Christu, ministru plenipotentiar : Aceasta comisie este sub ordinele Comandamentului rus. In toate cazurile, va fi un functionar care va decide. Ceilalti doi vor fi un englez si un american. Dl. Visoianu: In Italia situatia este inversa : Comandamntul lucreaza dupa directivele Comisiunii Aliate Dl Sanatescu, presedintele consiliului : Eu credeam ca este vorba aici de o comisie a celor trei guverne aliate. Dl Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor straine : In comisie sint reprezentanti ai Comandamentelor , nu ai guvernelor. Or, se considera ca in Romania, Comandamentul Sovietic este comandament aliat. (...) Dl I.C.Bratianu, ministru de stat : Comisia este mai mult o acoperire a maresaluilui Malinovski si a Comandamentului. Dl general C. Sanatescu , pesedintele consiliului: Si cind era sa ia fiinta ? Dl general adj. D.Damaceanu : In timpul cel mai scurt Dl Niculescu-Buzesti: Pentru diferitele acorduri speciale pentru aplicarea armistitiului , care vor fi incheiate pe baza lui. Comisiunea acestui Comandament Sovietic aplica aceste acorduri. Dl general adj. D.Damaceanu : Le controleaza. Dl Niculescu-Buzesti: Cu cine negociem noi aceste acorduri ? Dl general Damaceanu : Cu Malinovski. (...) Dl Visoianu : Teza principala trebuie sa fie din partea noastra urmatoarea : o ruptura completa intre trecut si situatia actuala . In trecut , s-a spus ca Romania , pina la semnarea armistitiului era considerata in razboi cu Uniunea Sovietica si ca toate cererile noastre de aceea erau respinse , pentru ca nu era semnat armistitiul. Una din conditiunile armistitiului este unificarea legislatiei , iar domnul Manlinovski devine reprezentantul puterilor aliate , cosemnatare ale armistitiului, pentru intreaga Romanie, caci acum este reprezentantul aliatilor in intreaga Romanie. Dl general Sanatescu : Noi trebuie sa cerem schimbarea regimului de pina acum si intrarea in acordul legal international, oricit ar fi el de aspru, dar masurile lui sa se aplice. Dl Niculescu-Buzesti: Ar fi inportant daca s-ar rezolva si chestiunea relatiilor diplomatice , pentru ca daca tratam numai prin domnul Malinovski, aceasta reprezinta o cale de tratare ; dar ar trebui sa putem avea si o cale catre guvernul sovietic, care ar fi o cale de apel. Dl. Lucretiu Patrascanu: Am pus aceasta chestiune domnului Visinski.; am discutat cu domnul Molotov aceasta chetiune. Raspunsul a fost ca si pentru Italia, in privinta schimbului de ambasadori... dl Niculescu-Buzesti: Domnul Molotov a pus un punct special in cursul lunii aprilie. A declarat ca in afara de organele de armistitiu, daca Romania doreste sa schimbe reprezentanti diplomatici cu Uniunea Sovietica, aceasta este gata oricind sa procedeze la acest schimb. (...) Trebuie sa repetam cererea noastra. Dl. Visoianu : In masura in care ne putem transforma dezideratele actuale - cu oarecare autoritate

morala pentru ca ne-au fost propuse de ei anterior- si in cadrul propunerilor lor, sa cautam sa amelioram clauzele armistitiului. caci altfel nu facem decit sa exprimam si dv. si noi - aceeasi tristete ca nici una din cererile noastre n-a fost aplicata. Dl C.I.Bratianu : Cind inceteaza clauzele acestui armistitiu? Cind se retrage armata rusa ? (...) Dl general Sanatescu : "Punctul 20. Prezentele conditiuni intra in vigoare in momentul semanarii lor. " O chestiune despre care vrem sa va intrebam si pe dumneavoastra : Ce i-a determinat pe aliati ca acest armistitiu sa nu fie semnat de reprezentantii celor trei mari puteri , ci sa dea delegatie maresalului Malinovski , care este un comandant militar. Dl I.Patrascanu : Impresia mea este ca au vrut sa sublinieze cine are cuvintul hotaritor in chestiunile romanesti. (...) Dl C.Visoianu : (...) Domnule presedinte , mai este inca o chestiune : in afara de cererile pe care leam facut si n-am reusit , am propus sa se adauge la Conventia de armistitiu citeva paragrafe , care insa au fost repinse. Vreau sa le aduc la cunostinta consiliului pentru ca ele constitue o informatie utila. Primul articol pe care l-am propus este urmatorul: " Trupele aliate vor parasi teritoriul Romaniei , in momentul inceperii ostilitatilor contra Germaniei si Ungariei. In acelasi timp vor lua sfirsit toate dispozitiunile din art. 3,7,10,14,17,18 si 19 care sint relative la prezenta trupelor aliate in Romania si la conducerea operatiunilor militare. " Cu alte cuvinte am cerut o garantie scrisa ca la sfirsitul ostilitatilor trupele aliate vor parasi teritoriul romanesc si am argumentat - cum va puteti usor imagina- astfel : Cauza prezentei acestor trupe in Romania fiind conducerea ostilitatilor in comun, in momentul cind nu mai sint ostilitati, cauza inceteaza si ele nu mai pot ramine aici. Nu mi s-a admis aceasta cerere. Am avut discutii foarte staruitoare si n-am reusit sa se introduca acest text. Mi s-a raspuns : este de prisos sa adaugam o asemenea dipozitiune; ar fi un pleonasm , fiindca aceasta rezulta evident din sensul armistitiului. Am insistat : tocmai pentru ca reprezinta intentiile aliatilor , textul trebiue tracut in armistitiu. Mi s-a raspuns din nou : Nu este nevoie-deci acelasi raspuns- pentru ca n-am adauga nimic nou , intrucit sensul armistitiului este acesta : trupele trebuie sa paraseasca Tara romaneasca la sfirsitul ostilitatilor. S-a cerut avizul ambasadorilor Angliei si Americii . Ambasadorul Americii a spus ca interpretarea data de domnul Molotov este corecta iar ambasadorul englez a adugat urmatorul exemplu : Si trupele engleze si americane se gasesc in Franta si francezii n-au cerut un asemenea text. Din conversatiile pe care le-am avut cu ei in particular, mi-au dat un exemplu care sa ne serveasca nu numai noua , ci si in raporturile cu ceilalti aliati. Cum staruintele noastre n-au fost fructuoase , am cerut sa luam la cunostinta in mod solemn ca aceasta este interpretarea guvernului sovietic si guvernelor aliate : ca trupele aliate vor parasi Tara Romanesca la sfirsitul ostilitatilor. Dl Niculescu-Buzesti : S-a precizat ? dl Visoianu : Am cerut sa se inregistreze in mod solemn aceasta interpretare. A doua propunere fara suces pe care am facut-o este urmatoarea ; am cerut sa se adauge textul : " In urma colaborarii cu Puterile Aliate, Romania dobindeste calitatea de putere aliata sau cel putin de putere cobeligeranta" Aceasta propunere am facut-o mai intii din cauza conditiunilor de la Cairo, unde ni s-a propus cobeligeranta, in toate conversatiile, pe care le-am avut cu ei. Acum au rectificat pretentia noastra de a ne numi putere aliata, pe care n-au admis-o, si au retinut cererea noastra de a fi socotiti cobeligeranti - pentru ca acesta fusese procedeul si fata de Italia. Rezultatul a fost ca domnul Molotov a declarat ca din toate propunerile pe care le-am facut, numai pe aceasta o retine, dar nu se inregistreaza in armistitiu. Cu timpul, pe masura ce colaborarea noastra militara va progresa si va fi satisfacatoare, ni se va acord si cobeligeranta. A treia propunere , care era poate excesiva : "Romania pastreaza dreptul de a prezenta Conferintei de Pace sau la incheierea armistitiului cu tarile respective , cererile sale relative la valorificarea creantei sale asupra Germaniei si la reparatiilor si stricaciunilor cauzate bunurilor romanesti de germani si eventual de unguri. A patra propunere

Dl Iuliu Maniu : A fost respinsa ? Dl Visoianu : A fost socotita prematura. A patra propunere se ocupa de colaborarea militara a Romaniei prevazind ca, in conformitate cu declaratia facute de aliati si ca urmeaza o colaborare militara din partea Romaniei, in acest caz va trebui sa se dea pentru Romania o interpretare favorabila a conditiilor prezentului armistitiu. (...) Mi s-a respins si aceasta propunere. mi s-a raspuns ca pe masura ce colaborarea militara va fi satisfacuta, in aceeasi masura interpretarea clauzelor tratatului va fi favorabila. N-am putut dobindi cistig de cauza nici pe aceasta chestiune deci. In concluzie, la sfirsitul acestei comunicari , trebuie sa va spun ca succesele delegatiei dv. la Moscova au fost absolut neinsemnate. Si va spun cu tristete acest lucru. Dl Iuliu Maniu: N-ati amintit ca noi am avut la Cairo discutiuni preliminare si ca nu corespund textele ? Dl Visoianu : Nu numai ca am amintit, dar am scris in text : "in conformitate cu discutiile cu aliatii". Singura ameliorare care s-a obtinut, a fost acea introdusa la articolul 19 cu privire la Transilvania . A fost o ameliorare la textul propus de ei , dar o ameliorare nu fata de textul de la Cairo. Am reusit sa obtinem o ameliorare prin redactiunea mea , asa cu v-am expus-o. Dl Iuliu Maniu : Ati spus ca aceste conditiuni nu corespund cu conditiunile de la Cairo ? Dl Visoianu: Am spus , dar ei ne-au raspuns ca noua conditiune nu constitue o agravare. "

26. Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (8) - In care slugile Moscovei (PCR) incep sa scoata coltii, dupa o pregatire de decenii
/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim Dl Lucretiu Patrascanu :" In afara de interpretarea textului armistitiului, socotesc de datoria mea sa impartasesc guvernului unele impresiuni si unele constatari , facute in timpul sederii noastre la Moscova. Fac aceasta cu constiinta ca sint anumite lucruri care trebuiesc spuse si sint anumite lucruri care trebuiesc cu foarte mare luare aminte luate in consideratie. Am socotit semnarea armistitiului ca un succes.dupa doua saptamini de asteptari zadarnice la Moscova - si in sufletul delegatiei cind a fost chemata la tratative , a nascut o mare bucurie dupa ce suportase zile intregi de asteptare si tristete- astazi cred ca iscalirea armistitiului asa cum este , CONSTITUE UN SUCCES PENTRU NOI SI PENTRU ROMANIA. (...) In ce priveste atitudinea Uniunii Sovietice fata de Romania : nu numai declaratiile celor trei membri din delegatia sovietica - spuse in conversatiile particulare, dar nu personale- ca Uniunea Sovietica are bunavointa fata de Romania , ca Uniunea Sovietica vrea sa sprijine Romania sa se refaca si sa devina puternica ; nici cele declarate de domnii Maiski, Visinski si Molotov, declaratii care au fost intarite de reprezentantii Angliei si ai Statelor Unite , dar chiar declaratiile ministrului plenipotentiar al Olandei si ale ministrului Cehoslovaciei le-au intarit. Din aceasta cauza am tinut sa subliniez ca Uniunea Sovietica are bunavointa fata de Romania, si ca priveste prin prisma viitorului Romania, si nu prin prisma trecutului- ceea ce trebuie iarasi luat in consideratie. (...) In ce priveste armata, am avut o declaratie din partea domnului Visinski, pe care am comunicat-o guvernului : nu vor sa puna armata romana intr-o situatie inferioara fata de armata sovietica. Tot ceea ce a fost dezarmat se va inarma. Din punct de vedere moral, material,etc se vor aplica conditiuni de perfecta egalitate, liberatate si de cobeligeranta. (...) Am hotarit facerea unei vizite de curtoazie la ambsadorul Angliei si la acela al Statelor Unite. (...) Au fost foarte afabili, insa foarte prietenosi.(...) Ne-au multumit ca le-am facut vizita de curtoazie si ca s-au stabilit legaturi normale, fara insa sa obtinem de la ei altceva decit un singur raspuns : Depinde de Uniunea Sovietica. (...) Intre timp au venit din tara telegramele Ministerului Afacerilor Straine, in care se semnalau

diferitele fapte , care se intimplau in cursul zilelo (...). In sinul delegatiei s-a propus - eu am respins aceasta parere , pentru ca mi-am dat seama de realitatile de la Moscova- sa facem un protest sau sa se ia o atitudine potrivnica si sa adresam aceasta plingere a noastra ambasadorului american si a celui englez.Am fost impotriva unui asemenea pas (...). Totusi (...) am facut o vizita cu copia adresei depusa de Ministerul Afacerilor Straine lui Visinski , pe care am depus-o si ambasadorului Statelor Unite (...) si celui englez. Raspunsul a fost stereotip:< Noi nu putem face nimic, vom comunica aceasta la Londra. Dv. intelegeti-va cu rusii.> Aceasta a fost atitudinea de la care nici unul din ambasadori nu s-a abatut nici o clipa. Acesta este un prim element, la care tin foarte mult, in special reprezentantii partidelor politice , si domnul Maniu si ceilalti, si acest element TIN SA-L SUBLINIEZ FOARTE MULT PRIN CALCULELE NOASTRE POLITICE DE VIITOR. Al doilea lucru : nu este intimplator ca Malinovski iscaleste armistitiul. Iar faptul ca textul armistitiului unde este vorba de Comandamentul Suprem Aliat, are trecut in paranteza cuvintul sovietic, TINE SA ACCENTUEZE CINE ARE PUTEREA SI CINE ARE AUTORITATEA SA TRANSEZE CHESTIUNILE ROMANESTI. (...) In tot timpul dezbaterilor, atit ambasadorul Marii Britanii cit si acela al Statelor Unite n-au intervenit in discutie sub nici o forma si niciodata, decit cel mult sa sublinieze si sa intareasca afirmatiile domnului Molotov. (...) Lucretiu Patrascanu : Al treilea element este elementul politic. Si aici trebuie sa intervina iarasi o foarte mare bagare de seama. Am mai spus si alta data ca trebuie facut totul pentru a capata increderea politica a Uniunii Sovietice, fiindca mi-am dat seama ca in aceasta privinta unele partide si unii oameni politici se inseala. Daca din punct de vedere politic guvernul de astazi sau guvernul de miine al Tarii, reprezentantii partidelor si oameni politici vor pacatui, vor duce o politica falsa, acest lucru nu ne va costa numai prestigiul, sau va pune capat carirei politice a unora sau altora, ceea ce este o chestiune personala- dar va atrage asupra Romaniei grave primejdii. Deci fixarea pozitiei politice a Romaniei, este un element determinant in cee ce priveste relatiile viitoare cu Uniumea Sovietica. Imi permit sa fac aceste observatii , care vin din realitate, d-le Presedinte [ nota : g-ral Sanatescu ] , va rog sa ma credeti, dintr-o realitate pe care am avut ocazia s-o pipai in mod direct, date fiind cunostintele mele cu Rusia Sovietica si tinind seama de faptul CA NU ERA PRIMA DATA CIND MA DUCEAM ACOLO [ Nota : vezi episoadele precedente privind tezele si activitatea tovarasului Patrascanu sia colegilor sai, in perioada congreselor si conferintelor tinute la Moscova ] ...asa ca stiam ce interpretari sa dau faptelor, gesturilor, fiecarui lucru si fiecarui pas ce se facea. (...) Am sosit in Romania la 15 zile dupa ocuparea Bucurestilor, intr-un moment cind fusesera semnalate anumite incidente petrecute cu Armata Rosie, incidente de care am luat cunostinta din telegrama dlui ministru Buzesti. Iarasi voi fi foarte sincer si voi spune : Nu cred ca guvernul si mai ales partidele politice, recte Partidul National Taranesc si Partidul Liberal , au procedat just in aceasta chestiune pina acum. Va spun foarte cinstit : greselile recente sint mai grave decit cele trecute. Ce s-a intimplat in Romania? De pe o zi pe alta , o armata care se pregatea sa intre victorioasa in Romania, o armata ucrainiana care trecuse prin satele devastate din Ucraina, trupe care fusesera intimpinate de populatia ucrainiana cu strigate : , trupe care aveau in ochi imaginea vie a ruinelor pe care le-a lasat armata romana, au sosit in tara. Ce sentimente doriti dv. sa aiba aceasta armata ? Nu putea sa aiba alte sentimente si alte porniri decit acelea pe care le-a avut - si cred in limitata masura - pentru ca s-a vazut bine din tot ce am putut avea ca material diplomatic, ca detasamente izolate, grupuri razlete, au pradat si au facut anumite excese , dar sub nici un motiv unitati compacte n-au facut asemenea lucruri. (...) Dar ce s-a intimplat aici ? Timp de ani de zile, va rog sa va amintiti, s-a dus ce mai ticaloasa propaganda de aparatul nazist : s-a facut din prezenta Armatei Rosiii un lucru de oroare : copiii vor fi spintecati, femeile vor fi siluite, sate si orase vor fi distruse aduceti-va aminte de placardele pe care le-ati admirat - tot ceea ce mintea omeneasca imagina ca grozavie, a fost infatisat ca perspectiva, in ceea ce priveste prezenta Armatei Rosii. S-a creat in poporul roman o stare de panica, care a facilitat excesele si nu le-a impiedicat. " Dl Buzesti : " Nimeni n-a admirat placaredele acelea, cum ziceti dv. Tin sa protestez in ceea ce ma priveste. " Dl general Sanatescu : Eu nici nu le-am vazut" Dl Patrascanu : " Le cunoasteti: stiti propaganda facuta de aparatul lui Antonescu. Oamenii erau in

stare sa fuga din fata Armatei Rosii. (...) Am impresia - si as dori foarte mult sa fiu dezmintit- ca si dupa prezenta Armatei Rosii , aceasta panica a fost cultivata. Aici ma adresez in special domnului Maniu si domnului Dinu Bratianu. Nu s-a intervenit ca acestei panici sa i se puna capat (...) Nu fac proces de intentie nimanui, dar nu trebuie sa se lase impresia ca se cultiva panica, dupa intrarea Armatei Rosii in Romania. (...) cred ca in momentele acelea de panica cuvintul d-lui Maniu si al d-lui Bratianu ar fi trebuit sa se auda. " Dl I.C.Bratianu : " Domnule Patrascanu, eu am un defect de auditie si nu aud ce spuneti. Cum s-au luat note stenografice, am sa cer stenograma si am sa va raspund in sedinta viitoare. " Dl L.Patrascanu : " Acum reviu la elementul politic. JOCUL PRIMEJDIOS DE PINA ACUM TREBUIE SA INCETEZE. Daca se merge cu iluzia - ma adresez partidelor politice- ca Romania va face jocul celor doua luntri, ca va specula pe unii impotriva altora, CA VA ADUCE AICI INFLUENTE CARE SA SE BATA CAP IN CAP, PENTRU PERIOADA ISTORICA PE CARE O TRAIM, SE INSEALA ENORM si fac un rau imens Romaniei. Daca conducerea partidelor politice burgheze nu va avea intelegerea momentului politic actual, Romania isi pierde neatirnarea si aceasta din vina , din incapacitatea sau din lipsa de pricepere a timpurilor pe care le traim. Perspectivele Romaniei sint legate in momentul de fata de executarea armistitiului, de pregatirea prin armistitiu a viitorului. Toate vechile iluzii, toate vechile resentimente, dca astazi se mai cultiva in soapta si daca se cauta sa se faca din ele arme pentru inveninarea raporurilor cu Uniunea Sovietica, sa stiti ca se dau lovituri directe in trupul Romaniei. (...) Armistitiul cred ca trebuie privit de noi ca UN INSTRUMENT DE IMBUNATATIRE A RELATIILOR NOASTRE. Cunoasteti clauzele grele pe care le are. Sa-l privim ca pe un instrument si sa facem ca acest instrument sa fie in folosul intereselor poporului roman si sa nu fie un instrument indreptat impotriva Rusiei Sovietice. SA SE ABANDONEZE IDEEA SPRIJINULUI EXTERIOR , CARE AR PUTEA VENI IN FAVOAREA ROMANIEI, fiindca aceasta idee complica inutil situatia. sa plecam cu convingerea ca trebuie sa ne imbunatatim relatiile cu Rusia Sovietica, cu convingerea ca aceasta este conditia prosperitatii Romaniei si imbunatatirii tuturor relatiilor nationale si internationale ale poporului roman " Dl Iuliu Maniu : " Domnilor , fiind ecoul salii asa cum este n-am inteles tot ce a spus domnul ministru Patrascanu. Totusi am prins ceva din expunerea d-sale : am primit inainte de toate invinuirea , pe care o face d-lui Bratianu si mie ca, la sosirea armatei sovietice, n-am contribuit cu nimic la calmarea panicii care s-a produs in opinia publica romaneasca. Invinuirea nu este intemeiata. Am facut tot ce s-a putut face. Adevarat insa ca n-am putut face tot ceea ce doream sa fac. Din ce cauza ? Din cauza armatei sovietice.Domnul Patrascanu sa-si dea seama de situatia noastra extrem de grava in fata opiniei publice romanesti. Noi am militat pentru aceasta politica ani de-a rindul; ani de-a rindul am lucrat in opinia publica, in scris si cu vorbe, ca sa inlaturam acea iluzie care exista in contra natiunilor unite din cauza prezentei Rusiei Sovietice , in care Romania avea o neincredere , sa zicem , traditionala. Ne-am tinut sa convingem lumea ca soarta Romaniei depinde de aceste natiuni unite, ca trebuie sa acceptam situatia ca intre aceste natiuni este si Rusia. Si am militat , prin toate mijloacele posibile, ca sa producem un sentiment de liniste in opinia noastra publica. Astfel am aratat ca nu este de prevazut o agresiune dusmanoasa din partea sovietelor , daca noi vom avea o politica prieteneasca fata de ele. (...) Eram decis ca sa fac toate gesturile prevenitoare , ca sa arat Armatei Sovietice ca sintem cu toata increderea fata de ea si ca o privim ca pe o aliata, ca o tovarasa de lupta. Ce s-a intimplat insa ? S-a intimplat mai mult decit ceea ce spunea domnul Patrascanu. Conducatorii oficiali ai Armatei Sovietice au declarat oficial si in conversatiile particulare pe care le-am avut ca ei vin in Romania ca intr-o tara dusmana ca o armata de ocupatie. (...) In fata acestei atitudini a lor , care era cunoscuta noua, nu puteam face noi manifestari de dragoste si manifestari de amicitie cind ei fac manifestari evidente nu numai de dusmanie, dar chiar de ofensa.(...) Dar cind insasi conducerea suprema si Comandantul Suprem Militar si cind unitatile organizate rusesti fac acte inadmisibile, atunci ce putem noi face ? Las ca la toate protestele , pe care le puteam prezenta pina la ultimul moment, raspunsul era ca sint in tara ocupata (...). Stiti cum au pus mina pe toate vasele noastre si au facut unele acte pina acolo , incit un amiral a trebuit sa se impuste, s-a sinucis pentru ca au fost facute acte umilitoare, nu acte facute numai de un dusman, ci acte umilitoare, care dezonoreaza. Ei bine , in asemenea conditii , cum poti d-ta astepta ca noi sa facem osanale de dragoste si de prietenie, sa facem manifestari de prietenie? Am fost

fericit ca m-am putut stapini, pe mine si ca domnul Bratianu s-a putut stapini si ca lume romaneasca si ceilalti domni ministri s-au putut stapini ca sa nu facem nici un accent de revolta si de nemultumire. (...) Cind sate de-ale noastre sint aprinse, cind se prapadesc averi de miliarde, cind Comandamentul Militar Rus nu primeste pe membrii guvernului si evacueaza sate intregi, -ce vrei dumneata sa facem noi ? Manifestari de amor, dragoste si iubire ? (...) Ai fi facut dumnata - te intreb pe dumneata domnule Patrascanu si pe domnul Bratianu - pe toata raspunderea dumitale fara a intreba pe cineva, pe nici un membru din partid, nici comitetul executiv, nici delegatia, nici chiar pe cei mai buni prieteni , ceea ce am facut eu : ca sa dau telegrama la Cairo ca ma oblig a face armistitiu ? Ai fi facut-o dumneata ? Nu cred, fiindca ar fi trebuit si tovarasii dumitale ti-ar fi spus-o, sa te consulti si cu altcineva.Eu nu am facut-o. De ce? Findca eram convins ca trebuie facut acest lucru si fiindca contam pe prietenia camarazilor mei. (...) Si atunci, va rog : ma trezesc aici cu o armata care vine aici ca in tara dusmana si care nu stie nimic de treaba aceasta.: vine ca o armata de ocupatie , care, nu cu soldati particulari cum ati spus dv. ci cu unitati organizate si comandate face lucruri din acestea. Am inchis ochii si am inghitit. Eu multe inghit, n-aveti idee cit pot sa inghit , cind trebuie sa fie in interesul tarii noastre. Am facut niste declaratii foarte cinstite si am avut toata intelegerea domnului ministru de externe, care stie cum am facut aceste declaratii. Nu se poate pretinde de la mine atunci cind lumii intregi, incepind de la rege si pina la ultimul om cu care am vorbit, i-am spus : Am conditiuni linistitoare de la Aliati, sa vina armata aceasta, sa faca ce a facut, iar eu sa spun : < Te salut , domnule ocupator al nostru.> " (...) Dl L.Patrascanu : Am ascultat cu foarte mare atentie pe domnul Maniu si trebuie sa remarc cit de juste au fost observatiile mele si cit de intemeiata a fost adresarea la domnul Maniu :SA FIE CU FOARTE MARE BAGARE DE SEAMA , CUM JUDECA, CUM ACTIONEAZA SI CUM ANGAJEAZA TARA. Sentimentul public , domnule Maniu, nu trebuie exploatat : TREBUIE INDREPTAT. Este o crima daca dv. vreti sa exploatati sentimentul public. Acest sentiment public a fost indus in eroare de ani de zile. Trebuie indreptat acum, de dv. si de noi. " (...) Dl C.I.C. Bratianu : " N-am sa raspund mult la cele spuse de domnul Patrascanu , fiindca domnul Maniu a exprimat in mod foarte inimos si foarte clar care a fost atitudinea noastra in timpul acestei perioade. Sintem in guvernul compus din militari si din sefii celor patru partide din tara care lucreaza alaturi de dv. Cind am intrat in contact cu domnul Patrascanu, aveam oarecari judecati contra partidului comunist, in afara de conceptiile noastre. Insa domnul Patrascanu mi-a spus atunci :< Domnule Bratianu, noi inainte de toate sintem romani. Sa lucram intr-un scop comun fiindca in aceasta ordine de idei nu reprezentam altceva decit reprezentantii dv.> Am spus domnului Patrascanu : < Cred ca dv. puteti avea pentru apropierea cu Rusia , mai multa influenta la Moscova decit putem avea noi si puteti arata opera noastra , pe care vrem s-o ducem inainte si care va deveni opera comuna a tuturor partidelor politice.> Va spun aceasta fiindca ma mira cum domnul Patrascanu pe care l-am cunoscut si l-am apreciat , cum a putut aduce impotriva noastra chestiunile pe care le-a adus ? Cum a putut reprosa domnului Maniu si mie ca n-am facut armistitiul ? Cum ne-a putut reprosa ca n-am facut propaganda pentru impacarea cu Rusia ? "

27. Drumul catre dictatura al PCR(1)


/din Hotarirea Consiliului Frontului National Democratic din 8 octombrie 1944 ("Scinteia, 14 oct.1944) "(...) Dupa marea intrunire populara din 8 octombrie, de la A.N.E.F., care a cimentat si mai mult unitatea dintre Partidul Comunist din Romania si Partidul Social-Democrat, precum a strins mai puternic alianta cu Frontul Plugarilor si lupta comuna cu Uniunea Patriotilor, Apararea Patriotica si Sindicatele Unite, s-a hotarit formarea unui consiliu al Frontului National Democratic, care sa exprime in mod unitar vointa celor doua partide muncitoresti si a organizatiilor profesionale si patriotice unite. (...) Consiliul a delegat pe tovarasii Lucretiu Patrascanu si Constantin Titel Petrescu sa aduca la

cunostinta d-lor Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Taranesc si Constantin I.Bratianu, presedintele Partidului National Liberal, desfiintarea Blocului National Democratic, care devenise o stavila in calea dezvoltarii poporului roman si indeplinirii sarcinilor istorice, care stau in fata noastra si formarea Frontului National Democratic. In acelasi timp, Consiliul Frontului National Democratic, prin delegatii sai, a invitat PNT si PNL sa adere la Frontul National Democratic. (...) Consiliul Frontului National Democratic invita P.N.T. si P.N.L. sa adere la Frontul National Democratic, dar in caz de refuz, Frontul isi ia raspunderea guvernarii. (...) Astazi, 13 octombrie, la orele 11,30 dimineata, o delegatie a Frontului National Democratic compusa din: tov.Lucretiu Patrascanu, tov.Gheorghe Gheorghiu-Dej, tov. C.Titel Petrescu, Tov.Lotar Radaceanu, tov.Victor Bratfaleanu, prof.Vladescu-Racoasa, si Gh.Micle, va fi primita in audienta de Majestatea Sa Regele Mihai I. Socotim ca M.S.Regele Mihai I, care la 23 August a fost alaturi de poporul hotarit sa puna capat unei stari care ducea tara spre dezastru, va intelege si astazi chemarea poporului de a desavirsi prin Frontul Democratic actul de la 23 August. (...)" /Din cuvintarea generalului Radescu, rostita in ziua de 12 februarie 1945 la posturi de radio "(...)Am convocat publicul la o consfatuire pentru duminica ora 12, in sala Scala. Dar inca de simbata seara sala a fost ocupata cu forta, de un grup de circa 1000 de persoane din grupul F.N.D., care au ramas in sala pe tot timpul noptii, astfel ca nimeni nu putea sa intre din publicul care ar fi voit sa vina la adunare. (...) Nu era decit o singura solutie: sa aleg alta sala, ceea ce am si facut. (...) Pe cind de la sindicat, lucratorii tipografi au primit consemnul sa nu se lase sa se imprime nimic cu privire la consfatuirea de ieri, eu am dat ordin Cenzurii presei sa nu se interzica nimic din ceea ce voiesc ziarele, care se bucura din partea sindicatului de intreaga libertate, chiar daca ar fi sa se arunce insulte asupra-mi. (...)" Din Comunicatul pregatit de P.N.T. in legatura cu programul de guvernare : "(...) Lipsa de seriozitate din partea F.N.D. s-a vazut in intreaga actiune de guvernare: nerespectul intelegerilor, duplicitatea de guvernanti si opozanti in acelasi timp, autotorpilarea si denigrarea propriei guvernari, aruncind raspunderea pe partidele celelalte, cu care in guvern semnau aceleasi legi si luau aceleasi masuri. (...) In acest scop nu cruta nici un mijloc, utilizind chiar si pe acelea obisnuite sub regimul hitlerist, devenite deja odioase opiniei publice - in special calomnierea figurilor reprezentative si tendinta de faramitare a partidelor politice. (...) Dar ceea ce este cu desavirsire unic si exceptional in istoria politica a poporului romanesc - este ca un partid politic minuscul, prezentindu-se pe sine ca unic detinator al increderii aliatilor, cu care tara are angajamente de ordin international, sa tinda a denigra guvernul tarii, afirmind ca acesta ar urmari sabotarea aliantelor si angajamentelor, dind impresia ca ar implora sprijin din afara impotriva unei opinii publice dinauntru, care nu-i sustine atit cit ar rivni; si ca si cum ar subordona acte de ordin international prezentei lor la guvern in numar mai mare sau mai mic. (...)" /din Comunicatul P.N.T. in legatura cu evenimentele care au precedat constituirea Guvernului Petru Groza (martie 1945) "(...) Dl. Petru Groza a prezentat Senatului o lista care nu cuprinde pe reprezentantii Partidelor National-Taranesc si Liberal. Aceasta formula neavind aprobarea factorului constitutional, dl. Petru Groza s-a vazut obligat de a propune partidelor o colaborare efectiva, in conditiuni ce urmau sa fie fixate. (...) Delegatiunea permanenta a partidului, pusa in cunostiinta de cauza, a acceptat in principiu, sa colaboreze cu guvernul prezidat de dl.Groza pe baza respectului principiilor constitutionale, cautind mai ales sa fie asigurate drepturile, libertatile cetatenesti, functionarea sincera a institutiilor democratice, libertatea presei, a muncii, a intrunirilor etc. Deciziunea P.N. a fost adusa, la timp, la cunostinta Majestatii Sale Regelui si a d-lui Groza. (...) Toata procedura utilizata de dl.Groza a pus in evidenta ca, in realitate , s-a urmarit formarea unui guvern F.N.D., prezentat insa sub aspectul unui cabinet de colaborare a fortelor democratice, prin participarea citorva transfugi de ultima ora, cum s-a recunoscut chiar prin comunicatul Consiliului F.N.D. si a d-lui Tatarascu, sustinatorul principal al regimului personal al fostului rege si unul din marii responsabili de intrarea Romaniei in Axa si de dezastrul tarii. F.N.D. a suprimat

libertatea presei, prin ordinul dat lucratorilor de a nu imprima jurnale de alte opinii si prin arestarea ilegala a acelora care nu se supuneau acestei masuri. Dupa ce forta publica a fost dezarmata, F.N.D. a organizat ocuparea institutiilor publice de catre garzile sale inarmate si manifestatiuni la care lucratorii erau constrinsi sa participe. O propaganda calomnioasa, impotriva careia nici o reactiune nu era posibila, in urma neputintei in care ne gaseam de a tipari ziarele noastre, a prezentat P.N.T. ca reactionar si ca nefacind proba de prietenie fata de unul din marii nostri aliati. (.) " /din Comunicatul P.N.L. in legatura cu programul de guvernare al F.N.D "(...) 1. Frontul National Democrat afirma ca este depozitarul exclusiv al increderii aliatilor si al U.R.S.S. si ca numai el este in situatiunea de a aduce in tara prizonierii romani ce se gasesc in URSS si sa restabileasca suveranitatea nationala in Ardealul de nord. Aceasta afirmatiune lipsita de temei constituie in acelasi timp o grava indelicatete fata de aliati si o naivitate. (...) 2. Frontul National Democrat afirma ca reprezentantii Partidului Liberal ar fi ingreunat actiunea de democratizare a tarii si indeplinirea conditiunilor armistitiului. P.N.L.respinge aceasta afirmatiune tendentioasa si inexacta. (...)" /Stenograma sedintei Cosiliului de Ministri de vineri 24 august 1945 Dl. dr.P.Groaza, presedintele Consiliului: " Simbata trecuta domnului ministru de externe i s-a comunicat o nota verbala din partea dl. Roy Melbourne, loctiitorul reprezentantului Statelor Unite in Romania, nota pe care am sa v-o citesc. (...) Guvernul american a declarat inca in februarie si martie a.c., cu ocaziunea crizei guvernamentale din Romania, ca doreste in aceasta tara instituirea unui regim reprezentativ al opiniei publice romane, constituit din toate gruparile democratice ale tarii si a aratat ca nu poate considera ca atare actualul nostru guvern si astfel nu-l poate recunoaste. Evenimentele petrecute de atunci pina azi dovedesc ca guvernul american n-a gresit in aprecierile sale si ca actualul guvern nu reprezinta opinia publica democratica a tarii. Astfel fiind, guvernul american nu poate recunoaste nici astazi acest guvern si nu poate relua raporturile diplomatice cu Romania, cit timp el se gaseste in fruntea tarii.(...) Domnul ministru de externe a transmis, pe calea in care i-a venit nota, hotarirea mea in aceasta chestiune, pe care am luat -o cu raspundere proprie - fiindca a trebuit, vazind forma in care s-a trimis nota, s-o consider nula si neavenita, fara a intra in fondul ei.(...) Luni am fost din nou chemat la Majestatea Sa si mi s-a aratat o nota cam cu acelasi continut cu aceea pe care v-am citit-o, mult mai atenuata insa si mai scurta - o nota verbala transmisa Majestatii Sale de reprezentantul Angliei - nota in care si Anglia comunica ca nu recunoaste guvernul ca organ reprezentativ al fortelor democratice; facea aceasta comunicare fara sa adauge vreun comentariu la nota americana. (...) /Conferinta Nationala a P.C.R. ("Scinteia", 31 octombrie, 1-3 noembrie 1945) " Actiunea militara in vederea loviturii de stat de la 23 August 1944 fusese pregatita de catre o comisiune in care, pe linga un grup de ofiteri superiori si generali, Partidul nostru a fost singurul partid care a participat prin delegatii sai. In vederea actiunii politice, propunerea partidului nostru de a coaliza toate partidele si gruparile democratice, sau care atunci se pretindeau a fi democratice, nu a putut fi realizata decit in cadrul Blocului National Democrat, format in afara de partidul nostru, din Patridul Social-Democrat, Partidul National-Taranesc si Partidul National-Liberal, datorita refuzului categoric al lui Maniu si Bratianu de a accepta participarea celorlalte patide sau grupari democratice. Refuzul acesta, care caracterizeaza net sabotajul celor doi oameni politici in realizarea actiunii de scoatere a Romaniei din razboiul dus alaturi de nemti impotriva Natiunilor Unite, in freunte cu URSS, a fost interpretat prin manevra intreprinsa de Maniu si Bratianu in chiar ziaua de 23 August, de a se sustrage de la formarea unui guvern politic, asa cum convenisera in cadrul Blocului National Democrat. Efortul partidului nostru de a pune la temelia actului de la 23 August 1944 un cadru guvernamental format in intregime din reprezentantii politici chemati sa mobilizeze toate fortele natiunii si swa grupeze, intr-un larg Front Antihitlerist, toate energiile organizate ale democratiei, a gasit in fata sa frontul de sabotori Maniu-Bratianu, care in mod fraudulos au format guvernul Sanatescu. In fond, ostili actului de la 23 August 1944, care trebuia sa

duca Romania alaturi de armata Rosie in marele razboi de eliberare a omenirii de sub jugul hitleristo-fascist, Maniu , Bratianu si cliac reactionara din jurul si de sub influenta lor, au accptat acest act, siliti de loviturile tot mai viguroase ale armatei rosii si de furia populara crescinda impotriva cotropitorilor nemti si a slugilor antinesciene. In tot cursul razboiului dus de Antonescu impotriva Uniunii Sovietice si a celorlalte Natiuni Unite, Maniu si Bratianu nu au incetat sa-l sustina, sa-l incurajeze. (...) "Istoricii" au sabotat incheierea armistitiului cu Natiunile Unite In aceeasi masura sarcina incheierii armistitiului cu Natiunile Unite a revenit efectiv acestor forte politice, participarea delegatilor partidelor "istorice" la semnarea armistitiului producindu-se dupa o indelungata rezistenta a acestora, deci pur formal, lucru clar dovedit prin sabotajul persistent in executarea armistitiului, practicat de reprezentantii partidelor "istorice" din guvernele care au stat in fruntea tarii la 23 August 1944 la 6 Martie 1945. (...) Actiunea intreprinsa de principalele forte democratice in acest sens a avut ca urmare schimbarea guvernului de militari si tehnicieni, instaurat la 23 August 1944 si inlocuirea lui cu un guvern cu baza politica democratica largita, desi inca incompleta. Ea a fost continuata staruitor dupa injghebarea Frontului National Democratic de catre Partidul Comunist din Romania, partidul SocialDemocrat, Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotilor si Sindicatele Muncitoresti. La crearea F.N.D. partidul nostru a jucat un rol hotaritor in intreaga perioada de la 23 August 1944 incoace. (...) Pasul hotaritor pe aceasta cale a fost facut abia la 6 martie 1945, cind deveni mai mult decit clar ca partidele "istorice" sprijinite de reactiunea interna si de o conjunctura de moment favorizata de cercuri reactionare din strainatate, tindeau prin intermediul guvernului Radescu sa ajunga la restaurarea dictaturii. Intre timp F.N.D. i s-au alaturat puternica gruparea national-taranista formata din partea progresista a partidului, sub conducerea d-lui Anton Alexandrescu, iar mai terziu in plina actiune de mobilizare a maselor pentru rasturnarea guvernului Radescu, F.N.D. isi asigura colaborarea d-lui Gh.Tatarascu, presedintele Partiduuli National-Liberal, reprezentind majoritatea covirsitoare a vechiului Partid National-Liberal. Aceasta concentrare de forte mobilizatoare de mase cuprinzind toate categoriile sociale, arunca peste bord guvernul Radescu, la 6 martie 1945. ( ) 6 Martie reprezinta linia de despartire dintre doua perioade. De o parte perioada cresterii rapide a Partidului nostru iesit din ilegalitate, a cresterii influentei acestuia asupra maselor, perioada dezvoltarii si a concentrarii fortelor democratice impotriva partidelor "istorice" reactionare si a actiunii lor pentru restaurarea dictarturii, de alta parte, perioada guvernarii fortelor democratice, a consolidarii regimului democrat si a reconstructiei tarii. Instaurarea la 6 Martie a actualului guvern de concentrare democratica insemneaza, pentru lupta Partidului nostru si a fortelor democratice participante la guvern, inceputul unor realizari, al caror proces de desavirsire este in curs. Relatiile Romaniei cu URSS, relatii atit de grav compromise prin politica de dusmanie fata de URSS practicata de Maniu si de Bratianu in perioada dominatiei lor in guvern, cit si prin sabotarea executarii armistitiului, au capatat infatisarea unor raporturi de sustinuta prietenie imbratisata de masele largi populare cu cea mai mare caldura. Este prietenia sincera, loiala si permanenta pe ca Partidul nostru a avut-o totdeauna inscrisa pe steagul sau. (...) O a doua realizare imediata a acestei politici o constituie cotitura hotarita din partea guvernului Groza in executarea armistitiului. Nationalitatile conlocuitoare din Romania se gasesc pentru prima data in istoria politica a tarii in fata unui guvern care proclama deschis absoluta lor egalitate in drepturi si indatoriri. (...)"

28. Drumul catre dictatura al P.C.R.(2)


/din Stenograma Consiliului de ministri din 23 septembrie 1946 " Sedinta se deschide la ora 18,30 sub presedintia domnului dr.Petru Groza , presedintele Consiliului .Participa domnii : Gh.Tatarascu [liberal] ,vice-presedintele Consiliului si ministrul afacerilor straine Em. Hatieganu [nat.taran.] , ministru de stat M.Romniceanu[liberal ] , ministru de stat Teohari Georgescu[comunist] , ministrul afacerilor straine Octav Livezeanu [taranist] ,ministrul artelor St.Voitec[ soc.dem.] , ministrul educatiei nationale Gh.Gheorghiu-Dej [comunist] , ministrul lucr.publice si al Comunicatiilor

Lothar Radaceanu[soc.-dem.] ,ministrul muncii Ing P.Bejan [liberal] , ministrul industriei si comertului ing Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului Romulus Zaroni [fr.plugarilor] , ministrul agriculturii si domeniilor Profesor P.Constantinescu-Iasi[partidul popular ] , ministrul informatiilor General C.Vasiliu Raseanu,ministru de razboi Anton Alexandrescu [ PNT dizidenta ] ,ministru Cooperatiei Pr Gh.Vladescu Racoasa, subs. de stat al nationalitatilor conlocuitoare Gh Vintu [liberal ] ,subsecretar de stat al finantelor locale Generalul Damaceanu D, subs. de stat al armatei de uscat General Emil Ionescu,subsecretar de stat al aviatiei Amiral P Barbuneanu, subs. de stat al marinei General N.Pirvulescu subs. de stat al aprovizionarii Miron Niculescu, subs de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor Al Alexandrini, subs de stat la Ministerul Finantelor Mircea Niculescu, subs de stat la Ministerul Comunicatiilor Traian Savulescu, subs. de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor Zaharia Tanase, subs.de stat al industriei de stat Dr.S Oeriu, presedintele Comisiei de legatura cu Comisia Aliata de control M.Solacolu, comisarul general al comertului exterior Generalul C.Ionescu, seful Marelui Stat Major Em Bodnaras ,secretar general la presedintia Consiliului de ministri Gh Arghiropol , consilier tehnic la Presedintia Consiliului de ministri Dl dr.P.Groza ,presedintele Consiliului : Domnilor ministri, delegatia noastra intorcindu-se de la Paris, de la Conferinta pacii va prezinta un raport asupra acivitatii sale si va rog sa fiti de acord cu mine in a ruga pe domnul sef al delegatiei noastre, domnul vicepresedinte al Consiliului de ministri, domnul Gh Tatarascu sa binevoiasca a ne pune la curent in legatura cu activitatea dumnealor de acolo. (...) Dl Damaceanu : " (...) In sustinerea cererilor noastre am intimpinat rezistenta grupului angloamerican. Intii prin ridicarea lordului amiralitatii Alexander la sustinerea tezei noastre de generalul Pika [Nota: reprezentantul Cehoslovaciei] , calificind-o de inoportuna si spunind ca se mira ca se poate sustine cu atita tarie un stat, care orice ar fi facut , este un stat fost inamic.al doilea prin anumite manifestari de gesturi in timpul expunerii mele verbale al treilea , prin sustinerea ca sintem un stat mic si invins (...) Dl P.Groza : " (...) Inainte de a continua problema aceasta , am de formulat o intrebare care este menita sa lamureasca rostul si atitudinea unor cetateni ai acestei tari , pe care ei le au in strainatate , si din care se vede ca pe ei nu-i mai ingrijeste aceasta tara , nu mai cauta sa se apopie de ea si ca peste granitele acestei tari dezvolta in genere si au dezvoltat in special la Paris , in concurenta cu delegatia guvernului roman, o activitate SUBVERSIVA SI NEFASTA. VREAU SA STIU SUB ACEST RAPORT SI SA PRIMESC ANUMITE LAMURIRI IN ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITATII LOR LA PARIS PENTRU A TRAGE CONCLUZII POTRIVITE SI EVENTUAL A LUA MASURILE NECESARE IMPOTRIVA LOR. As fi vrut ca chestiune aceasta s-o discutam in cadrul altor probleme , a situatiei romanilor in strainatate. ACESTIA FORMEAZA UN GRUP DE DELINCVENTI ROMANI IN CEARTA CU CODUL PENAL SI DELICVENTI FATA DE STATUL NOSTRU. Te intrebi cu ce traiesc. " Dl St. Voitec : " Si traiesc foarte bine. " Dl Gh.Tatarascu : " Ce fac si ce mijloace au ? Intreaga actiune dusa de ei este o actiune de defaimare a tarii . Insasi prezenta lor in strainatate fara nici un rost , este o atingere a prestigiului nostru.Problema lor trebuie pusa in felul urmator : CINE SINT IN STRINATATE FARA SA AIBA VRE-UN ROST ,TREBUIE SA DEA SOCOTEALA FATA DE STATUL ROMAN. Vreau ca problema celor de la Paris s-o exprimam in cadrul acestei mari proleme a situatiei romanilor in strainatate. EI AU INCETAT DE MULT DE A MAI FI ROMANI. ACTIUNEA LOR ESTE O ACTIUNE CRIMINALA. Din fericire nu sint prea multi. Trebuie sa vedem ce mijloace au, care este actiunea lor si care sint metodele lor de lucru. stiu ca la Paris scot o fituica imunda. Statutul este atacat inprestigiul lui si el trebuie sa se apere. "

Dl P.Groza : " Sint de acord ca situatiunea lor s-o discutam separat. " Dl Gh.Tatarascu: " N-au reusit in actiunea lor criminala. " Dl P.Groza : " Care a fost actiunea lor directa si contraactiunea impotriva delegatiei noastre ? " Dl Gh.Tatarascu: " Au cautat sa ne stinjeneasca actiunea noastra dar n-au reusit. " Dl P.Groza: " Vreau sa am citeva lamuriri de ansamblu asupra actiunii lor de la Paris" Dl ing.Tudor Ionescu: " Au fost si alte state satelite care sa intimpine o astfel de actiune la Paris? " Dl Stefan Voitec : " Nu! Cine sint domnii? " Dl Gh.Gheorghiu-Dej : " Sa-mi permiteti domnule Presedinte si domnilor colegi sa va dau citeva lamuriri asupra actiunii acestui grup de infractori romani de la Paris. Ajunsi la Paris , intre alte informatii am primit si informatia ca exista un asa-zis grup denumit al rezistentei care ar fi inaintat un memoriu cu privire la drepturile Romaniei in fata Conferintei pacii , motivind ca ei reprezinta patru cincimi din populatia tarii. Pot sa va declar cu satisfactie ca acest memoriu nu a fost luat in serios. Ei au cautat sa utilizeze legaturile personale cu lumea diplomatica , cu oamenii politici , folosindu-se de legaturile vechi pe care le dadea situatiunea oficiala pe care au avut-o altadata. In afara de influenta pe care au putut sa o aiba datorita acestor relatii , ei nu au putut sa aiba o influenta daunatoare asupra activitatii delegatiei noastre. Mult rau n-au putut sa ne aduca , si n-au putut sa ne impiedice in actiunea noastra. Dovada ? Nici una din cererile lor n-a fost luata in considerare. " Importanta este actiunea lor politica in afara de granitele tarii care este DE DEFAIMARE A STATULUI ROMAN SI A REGIMULUI NOSTRU SI CA ACEASTA ACTIUNE ESTE DUSA CU BANII TARII. Probabil ati aflat ca 6 milioane de franci elvetieni au fost furati de catre aceste elemente si folositi in scopurile lor propagandistice. Eu intentionam sa ridic aceasta chestiune in fata Consiliului de Ministri pentru a se aviza asupra MASURILOR PENALE CE TREBUIE LUATE IMPOTRIVA ACESTOR ELEMENTE INFRACTOARE. In timp ce tara trece prin atitea greutati de ordin economic si financiar , acesti oameni isi permit sa-si insuseasca banii tarii si sa duca o actiune de ponegrire a tarii si a regimului nostru politic , pentru ca prin aceasta sa ne faca mai grea situatia noastra in strainatate. Nu este vorba de greutatile pe care le-am intimpinat noi in munca depusa la Paris, ci este vorba de greutatile si de atmosfera pe care cauta s-o creeze in diferite alte tari statului nostru si regimului nostru politic. Acest grup al rezistentei dupa informatiile noastre are legaturi cu anumite elemente din tara . Prin urmare ne gasim in fata unei actiuni organizate si coordonate si va trebui ca organele noastre de stat sa se ocupe intr-o buna zi de situatia acestor romani din starinatate. Sint de acord cu domnul vicepresedinte al Consiliului de Ministri, domnul Gh.Tatarascu , ca problema trebuia pusa in intregime sub toate aspectele. Trebuie examinata situatia romanilor din strainatate. In ceea ce priveste cei care si-au insusit banii statului roman sa fie trasi la raspundere si sa se faca o actiune pe calea justitiei impotriva lor , atit impotriva celor care sint in strainatate CIT SI IMPOTRIVA CELOR CARE SINT LEGATI DE ACESTE ELEMENTE. ESTE VORBA DE GRUPUL ASA-ZIS AL REZISTENTEI FORMAT DIN GAFENCU, TILEA, CRETEANU SI ALTII, toata ciupercaria oamnilor declasati , a elementelor care n-au nici in clin nici in mineca cu sentimentele patriotice, cu sentimentele romanilor. De acesti romani care se pretind reprezentantii Romaniei in strainatate , va trebui sa ne ocupam, fara indoiala intr-un Consiliu de Ministri. " (...) Dl general Damaceanu : " Din informatiile pe care le am, ei au primit in ultimul timp o suma de aproape un miliard de lei. " Dl Gh.Gheorghiu-Dej: " Va trebui sa informam si opinia noastra publica asupra actiunii lor si sa-i aratam cu ce au pagubit acestia statul roman atit din punct de vedere politic cit si din punct de vedere moral. " Dl general Damaceanu: " Pentru actiunea domnului Gafencu s-a dat 6000 lire sterline , care fac 24000 de dolari, respectiv 90 milioane franci elvetieni sau aproape un miliard de lei. " Dl P.Groza : "Sub raport material ei au la dispozitie sume fabuloase. : "

Dl ing. Tudor Ionescu: : " Inainte de a fi judecati eu propun SA FIE DEZAVUATA ACTIUNEA LOR DE CATRE TOATE PARTIDELE POLITICE , de cel putin acele care se gasesc in guvern, pentru a se dovedi ca acesti oameni n-au asentimentul nici a unui partid politic, pentru ca actiunea lor sa nu aiba nici un efect in momentul cind se vor deschide discutiunile in sedintele plenare ale Conferintei pacii. CEI CE NU DEZAVUEAZA ACTIUNEA LOR INSEMNEAZA CA SE SOLIDARIZEAZA CU EI. : " Dl P.Groza : " Am luat act. Sigur, cine nu dezavueaza actiunea lor inemneaza ca se solidarizeaza cu ei. Cred ca nu exista nimeni care sa se asocieze in actiunea lor.(...) Mai cere cineva cuvintul ? Dl Em.Hatieganu : "Domnule presedinte, am un mandat din partea Partidului National Taranesc . Cu permisiunea dv. vreau sa dau citire acestui text. Iata textul : < Partidul National Taranesc nu poate considera ca o izbinda a guvernului ceea ce pentru opinia noastra publica si chiar straina este un prilej de intristare a tarii romanesti Partidul National Taranesc a cerut ca si reperezentanti ai sai sa poata merge in strainatate pentru a apara punctul de vedere al natiunii romane si interesele ei fundamentale la Conferinta pacii. Guvernul n-a luat in consideratie aceasta cerere de aceea delegtiunea trimisa de guvern la Paris n-a putut reprezenta natiunea , ci un guvern dictatorial iesit din lovitura de stat. Ca orice dictatura, pentru a se mentine la conducerea unui stat, foloseste violenta si metodele dictatoriale . Suprimarea progresiva in Romania a libertatii presei, intrunirilor, manifestarilor, politice in general, si a drepturilor omului , a acestui Habeas Corpus , care a constituit marea victorie a democratiei moderne, este cunoscut in lume. Natiunile Unite , care participa la Conferinta de la Paris, n-au putut considera delegatia noastra ca o emanatiune a unui guvern democratic si reprezentativ. Acestor imprejurari sint datorate rezultatele obtinute de Romania pina azi la conferinta pacii. (...) Regimul reparatiunilor si mai ales felul in care au fost interpretate si executate clauzele Conventiunii de armistitiu privitoare la despagubiri si restituiri de razboi, constitue o pierdere imensa de substanta a economiei romanesti si face aproape imposibila refacerea noastra. Frontiere, cobeligeranta, chestiunea Dunarii reparatiuni- iata probleme fundamentale romanesti, care, sau au fost rezolvate contra noastra, sau au putine sanse de a fi tratate potrivit drepturilor si intereselor noastre. Acesta situatiune grea in care este tara noastra se datoreste regimului de dictatura practicata de acest guvern. Partidul National Taranesc a facut totul pentru a realiza unirea fortelor democratice. Desi el tratase singur prin principele Stirbey si domnul Visoianu cu Marii Aliati si stabilise bazele Conventiei de armistitiu inca din aprilie 1944, totusi el a realizat Blocul National Democrat, cu participarea Partidului Socialist si a celui Comunist , desi acesta din urma era aproape inexistent. Partidul National Taranesc n-a urmarit numai scopuri egoiste ci numai binele tarii. Prin violenta si teroare el este azi impiedicat nu numai de la o actiune politica normala , dar si de la apararea drepturilor si intereselor Romaniei la Conferinta pacii. Aceasta realitate nu poate fi inlaturata prin asasinate, atentate,agresiuni, cenzura sau impiedicarea alegatorilor sa se inscrie in listele electorale. Natiunile Unite cunosc aceste stari din tara noastra. De aceea , ele nu pot acorda incredere acestui guvern. Este inca timpul ca poporul roman sa fie reprezentat de toate fortele sale la Conferinta Pacii , care va aseza temeliil lumii de miine. Partidul National Taranesc lasa raspunderea intreaga guvernului care incearca sa ascunda infringerea suferit prin ieftine mijloace de reclama . Singurul punct luminos este recunoasterea frontierei nostre de vest , al carui merit apartine in primul rind Partidului National Taranesc si pentru care poporul roman multumeste Natiunilor Unite.> " Dl general Vasiliu Raseanu : " Noi respingem aceasta declaratie. : " Dl general P.Groza : : "Mai cere cineva cuvintul ? : " Dl Romniceanu : : "Eu,domnule presedinte. In numele Partidului National-Liberal, imi exprim aici bucuria ca drepturile imprescriptibile ale Romaniei asupra Ardealului de Nord au primit o noua confirmare, prin hotarirea Comisiunii politice si teritoriale pentru Romania a Conferintei de la Paris. (...) Partidul National Liberal s-a gindit sa atenueze greau situatiune in care se gasea guvernul, in urma notelor reprentantilor politici ai Marii Britanii si Statelor unite ale Americii , din 27 mai a.c. prin care acestia se plingeau de nerespectarea conditiilor acordului de al Moscoava , in ce priveste aigurarea

libertatilor publice si care note constituiau o grea ipoteca asupra situatiei guvernului roman De altfel dv. inaintea plecarii delegatiei romane la Paris, ati ingreunat inca si mai mult atmosfera internationala prin votarea unei legi lectorale fara de consimtamintul Partidelor National-Liberal si National-Taranesc ,asa cum se ceruse in mod expres, de reprezentantii marilor Puteri. In aceasta atmosfera ar fi fost firesc ca guvernul sa caute sa-si usureze situatiunea prin prezentarea in fata Conferintei de la Paris a unei delegatii care sa cuprinda pe toti reprezentantii partidelor politice din tara, in sensul insasi a Acordurilor de la Moscova, care au cerut, ca o conditie prealabila a recunoasterii guvernului, inchiderea in sinul sau a unor reprezentanti ai celor doua partide : National-Liberal si National-Taranesc. Dv. ati crezut oportun sa respingeti aceasta oferta a noastra , pierzind din vedere ca o conferinta de pace este in primul rind un loc politic , in care datele expertilor au mult mai putina valoare decit atmosfera politica in care se prezinta o tara si increderea pe care guvernul ei o inspira tuturor inaltelor puteri contractante. Dar, ceva mai mult, dupa plecarea delegatiei romane la Conferinta pacii, in loc ca guvernul sa caute ca prin aplicarea legii electorale faurite de dinsul si prin modul in care intelegea sa pregateasca alegerile , sa corecteze impresiunea pe care actele sale anterioare au produs , a continuat pe calea apucata pina atunci. Pregatirea listelor electorale, in modul in care a fost facuta, cu calcarea celor mai categorice dispozitiuni ale insasi legii din 15 iulie 1946 - nu este decit o veriga din acelasi lant de acte in flagranta contradictie cu cerintele Acordului de la Moscova. Aceste fapte au motivat de altfel o contestatie formala a Presedintelui Partidului National-Liberal la Comisia Centrala Electorala , precum si un alt protest, pe care sint obligat sa-l inminez domnului ministru al justitiei. Delegatia romana la Conferinta de pace se intoarce peste citeva zile pentru desavirsirea lucrarilor , in mijlocul atmosferei create astfel Romaniei. Acest balast, pe care dv. vi l-ati creat singuri, prin politica urmarita pina acum , va atirna greu in cumpana deciziilor care se vor lua la Paris si raspunderea intreaga pentru aceasta situatie cade exclusiv asupra dv. Istoria nepartinitoare, privind lucrurile dintr-o perspectiva lipsita de agitatiile partizane de astazi , va judeca in ce masura atitudinea dv. a corespuns cu adevaratele interese ale Romaniei. " Dl P Groza : : " Mai doreste cineva sa ia cuvintul ? Ne mai cerind nimeni cuvintul va rog sa-mi dati voie sa inchei discutiunile . " Dl Gh.Gheorghiu-Dej: : "Resping cu toata hotarirea, cu toata energia declaratia Partidului NationalTaranesc , citita de domnul ministru Hatieganu , pe care o consider ca o provocare in imprejurarile actuale politice. : " Dl St. Voitec : " Ma asociez in numele Partidului Social-Democrat , la protestele facute de dl. ministru Gheorghiu-Dej in numele Partidului Comunist. , care respinge cu toata indignarea declaratia Partidului National-Taranesc. " Dl Vasiliu Rascanu : " In numele armatei ma asociez la declaratiile facute de domnii ministri Gheorghiu-Dej si Voitec. " Dl Anton Alexandrescu : " Cred ca n-ar trebui sa fie luata in consideratie declaratia citita de domnul ministru Hatieganu , pentru ca dumnealor nu reprezinta Partidul National-Taranesc , ci un grup de oameni politici care s-au desprins de mult de sufletul si nazuintele neamului nostru. Sa nu facem confuzie si sa dam important actiunii lor. Acesti oameni n-au nimic cu interesele maselor taranesti din Romania. In aceasta declaratie se oglindeste atitudinea acestui grup de oameni impotriva URSS-ului si declaratia lor trebuie s-o respingem cu ultima indignare. " Dl prof. Constantinescu-Iasi : " Din partea partidului National-Popular ma asociez cu totul la protestele pe deplin justificate ale colegilor mei impotriva declaratiei facute de domnul ministru Hatieganu in numele Partidului National-Taranesc de sub presedintia domnului Iuliu Maniu. Am de facut o singura observatiune : aceasta declaratiune ne aminteste de declaratiunile publice ale acestor oameni si am avut impresia ca am in fata o declaratiune huliganica. Am trait, ascultind aceasta declaratie, citeva clipe din momentele cind ELEMENTELE HULIGANICE ACTIVAU NESTINGHERITE DE NIMENI SUB ARIPA PARTIDULUI NATIONAL-TARANESC. "

Dl P.Groza : " Domnilor ministri, consider discutiunile inchise. Stilul reprezinta partidul, e tot ce pot sa va spun cu privire la aceasta declaratie a Partidului National-Taranesc "

29. Drumul catre dictatura al P.C.R.(3)


/din "Schimbul de note intre Marea Britanie, Statele unite si Guvernul Roman" ( "Libertatea " - 4 noiembrie 1946) ( "Libertatea " - 4 noiembrie 1946). In ziua de 28 octombrie, domnul Adrian Holman , reprezentantul politic al Marii Britanii in Romania , a remis domnului Gh.Tatarascu , vicepresedintele Consiliului de Ministri si Ministrul al Afacerilor Straine , urmatoarea nota : < Excelentei sale DOMNULUI GH TATARASCU (...) Guvernul Maiestatii sale reaminteste ca in timpul vizitei reprezentantilor Uniunii Sovietice , Regatului Unit si cel al Statelor Unite la Bucuresti in ianuarie 1946, in legatura cu stabilirea deciziilor asupra carora cele trei puteri au cazut de acord la Moscova , seful guvernului roman a dat anumite asigurari lordului Inverehapel pe vremea aceea sir Arhibald Clark-Kerr, si a acceptat obligatia de a garanta libertatea presei , a cuvintului si dreptul de intruniri si de a tine alegeri libere i fara constringere. Pe baza acestor asigurari, guvernul Maiestatii sale din Regatul unit si guvernul Statelor Unite au cazut de acord sa recunoasca prezentul guvern roman. (...) 4. Mai mult decit atit, guvernul Maiestatii Sale a fost impresionat aflind anumite grave nereguli care s-au intimplat in legatura cu pregatirea alegerilor. Guvernul Maiestatii sale a avut ocaziunea sa atraga atentia guvernului roman asupra unora din aceste fapte, in notele trimise la 27 mai si 14 iunie, la care nu a primit un raspuns satisfacator. Guvernul roman trebuie sa inteleaga ca elementul esential pentru tinerea unor alegeri libere il constitue faptul ca toate partidele democratice sa aiba aceeasi posibilitati de a lua parte la activitatea politica premergatoare alegerilor. Acest element este in momentul de fata cu totul nesocotit. Membrii ai partidelor de opozitie sint in continuu supusi unor acte de intimidare. Intilnirile lor, in rarele ocazii in care au putut fi tinute , au fost in continuu dizolvate de bande inarmate de huligani.. Aceste acte de violenta care sfisesc intodeauna prin raniri si chiar prin pierderi de viata au avut loc dupa cum se pare cu concursul politiei si autoritatilor locale, fara ca sa se ia vre-o masura preventiva de catre guvernul roman , care este principalul responsabil pentru mentinere legii si ordinei si a oricaror masuri disciplinare care trebuie luate impotriva agresorilor. In prezentarea programelor lor partidele opozitiei au fost stinjenite de cenzura pe care guvernul o exercita asupra presei si asupr tuturor formelor de propaganda electorala si de restrictiile severe asupra posibilitatilor de exprimare libera ce cuprind o completa interzicere a intrebuintarii sistemului de radio-difuzare. 5 (...) ca aranjamentele pentru inregistrarea votantilor nu urmeaza o cale care sa fie in vederile stipularilor legii electorale.(...) 6. Cu privire la cele ce au fost spuse, guvernul Maiestatii Sale doreste sa sublinieze ca printre alte conditiuni este esential sa se procedeze la alegeri asa cum s-a garantat prin conferintele de la Crimeea si de la Potsdam. I. Ca tuturor partidelor democratice si antinaziste sa le fie date aceleasi posibilitati de a-si duce campaniile lor electorale , fara nici o restrictie discriminatorie a activitatii lor normale electorale si fara sa fie amenintati prin intimidari fizice. In fraza "toate partidele democratice si antinaziste" , trebuie sa inteleaga evident urmatoarele partide anume : Partidul National-Taranesc condus de domnul Iuliu Maniu , Partidul National-Liberal, condus de domnul Constantin Bratianu, si Partidul Social-Democrat, condus de domnul Constantin Titel Petrescu. II Ca toate aceste partide trebuie sa fie reprezentate la toate comisiile electorale de toate nivelurile si ca voturile sa fie numarate in prezenta reprezentantilor tuturor partidelor. III Ca toate rapoartele oficiale trebuie sa fie publicate imediat in fiecare sectiune de vot. IV Ca trebuie sa existe o modalitate adecuata de apel la o autoritate independenta in cazul unui conflict electoral.> /Raspunsul guvernului roman In ziua de 2 noiembrie dl GhTatarascu a remis dlui Adrian Holman raspunsul guvernului roman: < Excelentei sale , Domnului ministru Adrian Holman

Reprezentantul Marii Britanii EXCELENTA Am onorea a confirma primirea notei domniei voastre din 28 octombrie 1946 si ma grabesc a va remite raspunsul guvernului roman.(...) Guvernul roman considera ca observatiile, criticile si recomandarile pe care guvernul Maiestatii sale le aduce guvernului Roman constitue, toate laolalta si fiecare in parte, o serioasa atingere a suveranitatii Romaniei si o imixtiune directa in afacerile sale interne. (...)Situatia juridica a Romaniei de tara in armistitiu nu confera nici unei puteri dreptul de control sau de imixtiune in afacerile ei interne. (...) Pe de alta parte, obligatiile asumate de guvernul roman au ca izvor hotarirea colectiva a celor trei mari puteri si nu hotarirea individuala a vreuneia din ele (...). In consecinta guvernul roman socoteste ca demersul individual al uneia dintre puterile semnatare ale acordului de la Moscova sau chiar un demers bipartit nu poate avea drept baza textul acestui acord colectiv.(...) Asa fiind: Guvernul roman nu poate consimti ca legislatia sa si masurile sale administrative sa-i fie impuse sau dictate de vre-o putere straina. Guvernul roman nu poate consimti sa fie calauzuit in actele sale decit de nazuintele tarii. Guvernul roman nu poate deasemenea consimti ca anumite partide -care isi zic nationale- sa poata gasi audienta la puterile straine si sa para ca sint ocrotite de ele , reinviind astfel timpurile pentru totdeauna uitate din perioada vasalitatii romanesti. Guvernul roman nu poate sa-si indeplineasca misiunea decit in cadrul deplinei sale independente si tinind seama numai de interesele tarii , pe care are constiinta ca o reprezinta. Iata de ce guvernul roman se gaseste , cu mult regret in situatia sa nu poata lua principial in considerare nici observatiunile , nici criticile , nici recomandarile cuprinse la nota domniei voastre din 28 octombrie 1946.> /Nota guvernului Statelor Unite In ziua de 28 octombrie, dl Burton Y. Berry, reprezentantul guvernului Statelor Unite in Romania a remis d-lui Tatarascu , vicepresedintele Consiliului de ministri, urmatoarea Nota : < Excelentei sale , D-lui Gh. Tatarascu (...) Anume : Guvernul meu observa urmatoarele contraventii manifeste la asigurarile pe care le-a primit in ianuarie 1946, din partea Consiliului de Ministri roman si a presedintelui sau: 1. Libertatea participarii la alegeri , promisa in ianuarie,pare sa fie serios primejduita prin diferite discriminari, cuprinzind restrictii de matriculare si intimidari individuale, in cazul cind este vorb de partide din afara blocului electoral guvernamental (...) 3. Dreptul asigurat tuturor partidelor de a putea tipari , publica si distribui publicatiile lor politice , este si el in mare parte restrins in cazul partidelor din afara blocului electoral guvernamental prin mijloace directe si indirecte.(...)> " /Raspunsul Romaniei " In ziua de 2 noiembrie dl. Gh Tatarascu a remis (...) < Luind in cercetare cuprinsul acestei note , guvernul roman regreta insa mult ca punctul sau de vedere exprimat in raspunsul sau din 18 iunie 1946 nu a fost insusit de guvernul Statelor Unite.(...) Principial , el nu poate lua apoi in considerare observatii sau recomandari care ar constitui acte de imixtiune in politica sa interna si care ar fi astfel incompatibile cu atributele unui stat liber si suveran. De aceea el regreta mult ca este in situatiunea de a nu putea retine si nici discuta observatiile cuprinse in nota guvernului Statelor Unite din 28 octombrie 1946.> / Memoriul prezentat de Gh. Tatarascu, membrilor guvernului si sefilor de partide din coalitia guvernamentala " In citeve saptamini sau in citeva zile, marile puteri vor termina procedura ratificarilor de pace si Romania va fi asezata in plenitudinea drepturilor ei de tara libera si suverana. Misiunea Comisiei aliate de control va fi terminata si la datele stipulate in tratat vor parasi tara si trupele de ocupatie.

Vom fi pusi astfel, in scurt timp, in fata unei noi probleme de politica ineterna, si de aceea consider necesar ca partidele guvernamentale si guvernul insusi sa reexamineze, fara intirziere, situatia generala a tarii pe plan intern si pe plan extern, si apoi sa procedeze la o revizuire a actiunii guvernamentale in toate domeniile. Partidul National-Liberal a facut acest examen si, prin memoriul de fata el supune celorlalte partide si guvernului observatiunile si concluziile sale. (...) O cercetare obiectiva a starii de spirit care stapineste azi toate categoriile sociale si toate categoriile producatoare, aduce dimpotriva concluzia ca, in tara intrega se ridica impotriva guvernului un val de nemultumire, care sporeste zi de zi si in ultimul timp incepe sa ia proportii ingrijoratoare. Acesta este adevarul. Aceasta este realitatea. (...) La un loc de frunte stau excesele regimului de exceptie care mai dainuieste inca. Si in primul rind excesele arestarii preventive. Aceste arestari, sint dictate desigur, de ratiuni majore, dar modul cum se executa duc la abuzuri si instaureaza in intreaga tara un regim de neliniste si de nesiguranta, care creeaza o atmosfera de nemultumire si chiar de ura crescinda impotriva intregii noastre guvernari. Sint arestati oameni absolut nevinovati si din considerente care n-au nici o legatura cu ordinea si linistea publica. Se creeaza astfel o atmosfera prielnica infiriparii unei legende dupa care nu am fi decit un regim care se mentine prin forta si teroare, un regim impopular si nedemocratic. Se infiripeaza legende ca ne temem de manifestarile libere ale tarii si de aceea sintem siliti sa o cautam prin acte de violenta. Rezultatele obtinute prin aceste arestari sint cu totul altele decit cele nadajduite. Arestarile in masa nu au fost niciodata si nu sint nici astazi stavila impotriva curentelor subversive. Arestarile in masa recruteaza noi elemente in slujba agitatiei si a tulburarii, si in orice caz ele creeaza guvernului o atmosfera neprielnica. Presedintele Consiliului a fagaduit inaintea alegerilor o amnistie pentru delicte politice. Nu a urmat nici o amnistie, ci numai o recrudescenta a politicii de represiune. In aceeasi ordine de preocupari se aseaza si reactiunile sufletesti defavorabile guvernului, create de tratamentul arestatilor si condamnatilor politic. Familiile acestora in curent cu tratamentul aplicat, difuzeaza, fireste amplificat , regimul la care sint supusi incarceratii de toate categoriile. Poporului nostru blind, iertator si generos, ii repugna brutalitatile si violentele de orice natura.El reactioneaza intotdeauna cu nemultumire si ura impotriva autorilor lor. (...) In cadrul nemultumirilor create de abuzurile, sau de masurile nerationale ale aparatului de stat, trebuie situata grava "probleme germana".Se duce impotriva poporului german, svab si sasesc o actiune de prigoana, care prin urmarile ei constituie o slabire a economiei noastre nationale, o abatere de la obligatiunile noastre internationale si o mare eroare politica.(...) Pe de alta parte, in armata, in magistratura, in invatatorime si profesorime, in preotime, in functionarime stapinesc aceleasi stari de nemultumire. O mentiune speciala trebuie facuta pentru functionarii deblocati, care constituie, prin exteriorizarea nemultumirii lor, un adevarat focar de neliniste.(...) Acestor acte si acestor greseli se datoresc in special starea de neincredere si starea de nesiguranta care paralizeaza azi actiunea de refacere a tarii noastre. Neincredere: din cauza imixtiunii tot mai vexatorii si de cele mai multe ori incompetente ale statului in programul general economic, din cauza unor legi cu vadit caracter etatizant, capiatul romanesc nu mai are astazi certitudinea posibilitatii dainuirii sale ca factor de productie si nu mai are certitudinea ca va putea sa beneficieze in viitor de investitiile sale. Ultimele acte ale guvernului nostru au dat impresia ca se urmareste o actiune de etatizare lenta dar neintrerupta. In atmosfera de astazi nimeni nu mai investeste in Romania. Capitalul asteapta sau lichideaza. Climatul de neincredere omoara astfel orice nadejde. Nesiguranta, arestarile preventive, rechizitiile si abuzurile contribuie in egala masura la crearea si apoi la permanetizarea acestui climat neprielnic, pentru organizarea oicarei actiuni de reconstructie.Exista oameni care isi schimba periodic domiciliul, exista mici comercianti si mici industriasi care isi cauta loc de refugiu. Se creeaza astfel o atmosfera de panica endemica. Intr-o astfel de atmosfera nu se poate incepe executarea unui plan de consolidare economica, nici de consolidare a statului. (...) Dupa ratificarea pacii, Romania va trebui sa ceara intrarea in O.N.U. pentru a-si relua locul printre tarile libere ale lumii si pentru a beneficia de toate drepturile si avantajele ce-i confera calitatea de membra a acestei organizatii internationale. Intrarea noastra in O.N.U. depinde insa de votul celor 55 state care compun astazi adunarea generala a organizatiei. Vor vota aceste state pentru admiterea noastra? (...) Politica noastra interna va fi deci determinatoare pentru realizarea acestui important act pe care il reprezinta intrarea in O.N.U. Iata problemele noi care se ridica pe planul politicii noastre externe. Drept concluzie al acestui examen al situatiei noastre interne si externe, cred ca, pentru a pune

capat starilor de nemultumire generala, revizuirea intregii noastre actiuni de guvernare se impune imperios. (...)" / Schimbul de note intre guvernul roman si guvernele Marii Britanii si Statelor Unite cu privire la ultimele arestari in rindul opozitiei (iunie, iulie 1947) " Dl.Ray Melbourne, loctiitorul reprezentantului politic al guvernului Statelor Unite, a prezentat guvernului roman, in ziua de 24 iunie, urmatoarea nota: < Am primit instructiuni din partea guvernului meu sa va transmit serioasa sa ingrijorare fata de drasticele masuri privative de libertate la care este supus poporul roman de catre sau cu aprobarea autoritatilor romanesti. < Guvernul meu este in special ingrijorat, fata de arestarea arbitrara, fara mandat legal de arestare sau acuzare a sute de membri ai opozitiei cit si a altora care nu fac parte din partidele opozitioniste si a detinerii pe timp nelimitat a acestor persoane in lagarele de concentrare sau in inchisori, in conditiuni despre care se spune ca sint deplorabile. < Cu toate ca un comunicat datat din 6 mai 1947, dat de Ministerul Roman al Afacerilor Interne sugereaza ca guvernul roman propune sa justifice aceste masuri ca necesare pentru pastrarea ordinii interne fata de actele provocatoare sau subversive, aceste masuri par mai degraba sa insemne o incercare preneditata de a suprima sau a intimida prin teroare elementele democratice ale populatiei romanesti, care se impotrivesc actualului regim. Guvernul meu urmareste indeaproape aceste evenimente, deoarece ele par sa contravina atit formal cit si neformal asigurarilor date de catre insarcinatii oficiali ai guvernului roman , in diferite ocaziuni , reprezentantilor Statelor Unite. Aceste asigurari se refereau la anumite asigurarti publice cit si la profesiunea de credinta a guvernului roman relativa la aderarea sa la principiile de justitie si libertate. < Mai mult inca, o asemenea vadita incalcare a celor mai elementare drepturi omenesti este contrara art.3 din Tratatul de pace pe care Romania l-a semnat si ai carui termeni vor obliga guvernul roman sa asigure tuturor persoanelor de sub jurisdictia sa beneficierea acestor drepturi si libertati.> /Raspunsul guvernului roman "Guvernul roman regreta ca temeiurile de fapt si de drept expuse in nota din 24 iunie nu-i ingaduie sa ia in considerare interventia cuprinsa in aceasta nota. Intr-adevar, aceasta interventie se refera in fapt la acte de guvern si la acte de administratie interna savirsite de organele statului si, guvernul roman a mai fost pus in situatia sa comunice guvernului S.U.A. ca nu poate accepta o asemenea imixtiune in afacerile interne ale Romaniei. (...) Aceste consideratiuni au un caracter permanent si pe temeiul lor guvernul roman nu poate sa ia in cercetare cuprinsul notei din 24 iunie 1947. Dar guvernul roman nu poate socoti valabil nici fundamentul juridic al interventiei cuprinse in sus-citata nota, care invoca art.3 din Tratatul de pace incheiat intre Romania si Puterile Aliate si Asociate la Paris in 10 februarie 1947. (...)" /Memorandumul guvernului britanic "Domnul Adrian Holman, reprezentant politic al guvernului Maiestatii Sale Britanice, a prezentat guvernului roman in ziua de 25 iunie urmatorul memorandum: < Guvernul Maiestatii Sale a urmarit indeaproape evenimentele si intimplarile din Romania in speranta ca nu va fi pierduta nici o ocazie de a se imbunatati relatiile anglo-romane in domeniul politic si cel economic, in interesul celor doua tari. Opinia publica din regatul unit a aflat cu uimire felul in care guvernul roman a procedat in ultimile citeva luni la arestarea arbitrara si fara discriminare a acelor considerati ca adversari politici ai guvernului. Printre cei arestati se gasesc batrini, preoti, profesori, studenti si altii, care, in multe cazuri nu sint afiliati nici unei formatii politice si care au fost pur si simplu privati de libertate pe timp indefinit de catre sau cu consimtamintul autoritatilor romanesti, fiind banuiti de participare la actiuni subversive. Atit din motive umanitare cit si pentru responsabilitatea pe care si-a asumat-o de a sigura indeplinirea termenilor din Tratatul de pace, guvernul Maiestatii Sale nu poate trece sub tacere faptul ca cei arestati nu sint acuzati de nici un fel de delict sau de vreo culpa precisa si nici faptul ca in cele mai multe cazuri ei nu au fost nici macar interogati. Unii dintre cei arestati sint eliberati fara

a fi aflat macar motivul arestarii lor. Mai mult inca, este de domeniul public ca felul in care prizonierii politici sint detinuti in inchisori ca cele din Pitesti, Aiud, si altele, constituie in el insusi o negare a drepturilor omenesti, asa cum au fost in mod precis garantate prin art.3 al Tratatului de pace. Lipsa de hrana si mijloace medicale adecvate, au avut drept rezultat boli, si in anumite cazuri, se spune ca unii prizonieri au murit. Aceasta campania de intimidare morala a cauzat nespuse suferinte nu numai printre cei care lincezesc actualmente in inchisori, dar si printre familiile celor asupra carora atirna amenintarea de a fi arestati din cauza convingerilor lor politce sincere.(...) Politica dusa actualmente de guvernul roman este in vadita contradictie cu aceste asigurari neechivoce si cu obligatiile asumate, care asigura poporului roman drepturi care nu pot fi nici negate nici modificate de catre legislatia romana sau de catre procedura judiciara". Bucuresti 25 iunie, 1947" /Raspunsul guvernului roman " Guvernul roman regreta ca pentru serioase consideratiuni de fapt si de drept nu poate lua in cercetare cuprinsul memorandumului domniei voastre. Consideratiunile de fapt nu au mai fost aduse la cunostinta guvernului Maiestatii Sale din Regatul Unit. (...) Asa fiind: Guvernul roman nu poate consimti ca legislatia sa si masurile sale administrative sa-i fie impuse sau dictate de vre-o putere straina. Guvernul roman nu poate consimti sa fie calauzit in actele sale decit de nazuintele tarii. Guvernul roman nu poate de asemenea consimti ca anumite partide, care isi zic nationale, sa poata gasi audienta la puterile straine, si sa apara ca sint ocrotite de ele, reinviind astfel timpurile pentru totdeauna uitate, din perioada vasalitatii romanesti. (...) Iata de ce si sub aspect juridic aceasta noua interventie din 25 iunie nu poate fi considerat a de guvernul roman ca avind baze valabile.In fapt si in drept guvernul roman se vede deci obligat a nu putea retine memorandumul din 25 iunie 1947.(...) Guvernul roman se vede in sfirsit dator sa atraga atentia ca orice interventie straina este de natura sa agraveze situatia elementelor vizate de masurile legale ale guvernului, luate pentru apararea ordinei si asezamintelor statului democratic roman 12 iulie 1947" /Platforma program a Partidului Unic Muncitoresc "Terminarea celui de-al doilea razboi mondial prin infringerea militara, morala si politca a fascismului si prin prabusirea Germaniei, Japoniei si Italiei, state imperialiste, agresive si razboinice, a insemnat o lovitura zguduitoare data imperialismului in general, lovitura care a dus la schimbarea raportului de forte in favoarea democratiei si a socialismului. Infringerea militara a fascismului nu inseamna insa disparitia pericolului de renastere a acestuia, nu inseamna ca pacea si securitatea popoarelor sint acum asigurate si primejdia unui nou razboi inlaturata. (...) Sprijinit de cercurile imperialiste din Anglia si din Franta, sprijinit de clicile reactionare de pretutindeni, care concentreaza in jurul lor ramasitele fasciste si pe cei care au colaborat cu cotropitorii fascisti, sprijinit de socialistii de dreapta ca Leon Blum in Franta, Bevin in Anglia, Schumacher in Germania, imperialismul nord-american incearca sa preia rolul lui Hitler de a nimici miscarile democratice si muncitoresti si, prin noi si repetate agresiuni militare, de a pregati un al treilea razboi mondial de jaf si cotropire impotriva popoarelor iubitoare de pace si libertate, impotriva tarii socialismului, URSS, si a democratiilor populare. Prin amenintari cu bomba atomica, prin santaj si coruptie, cu ajutorul dolarilor, prin incercari de infometare a popoarelor lipsite de hrana, prin blocada economica, imperialismul american impreuna cu cel englez si francez si cu satelitii lor, formeaza tabara imperialista care ameninta independenta nationala, suveranitatea si liberattea popoarelor.(...) Cu ajutorul eroicei Armate Rosii poporul roman, scuturind jugul cotropitorilor hitleristi si al dictaturii fasciste antonesciene, a trecut la o noua etapa in dezvoltarea sa istorica. Dupa 23 August 1944, dar mai ales dupa 6 martie 1945, in Romania se dezvolta o democratie populara de tip nou, care realizeaza o serie de mari reforme, prin care se lichideaza ramasitele feudale si alte masuri care asigura dezvoltarea taranimii romane pe un drum nou, in alianta cu clasa muncitoare.(...) Indrumata de fortele imperialiste din strainatate, reactiunea urmareste sa loveasca in independenta poporului roman si sa impiedice procesul de dezvoltare progresista a tarii. Si in Romania, pe planul politicii interne, s-a produs o regrupare a fortelor in doua lagare potrivnice: unul democratic si

antiimperialist, format din fortele muncitoresti unite, Frontul Plugarilor si alte partide si organizatii democratice - lagar puternic, ofensiv, sprijinit de marile mase populare, si altul reactionar si antidemocratic, format din ramasite fasciste si clicele reactionare in descompunere, carora li s-a alaturat si Partidul National-Liberal Tatarascu. (...) Crearea Partidului Unic Muncitoresc este o chestiune vitala pentru clasa muncitoare din Romania si pentru faptul ca in noua regrupare a fortelor politice numai unitatea deplina a clasei muncitoare asigura alianta cu taranimea muncitoare, cu masele populare ale nationalitatilor conlocuitoare, cu intelectualitatea progresista, precum si mobilizarea maselor largi populare pentru infaptuirea celor mai marete sarcini istorice care stau in fata poporului roman. Amindoua partidele - Partidul Comunist si Partidul Social Democrat - au dobindit o mare experienta de Front Unic, care s-a cimentat in lupta impotriva fortelor dusmane democratiei si socialismului. (...) Partidul Social-Democrat care a izgonit apoi din rindurile sale clica de agenti ai reactiunii, in frunte cu Titel Petrescu, combatind pe socialistii de dreapta, a hotarit la Congresul din octombrie a.c. imputernicirea Comitetului Central al partidului: "sa discute cu C.C. al P.C.R. mijloacele practice pentru realizarea unitatii politice, organizatorice si ideologice a miscarii noastre muncitoresti si, pe baza acordului ce se va stabili, sa faca toate lucrarile si formele pentru desavirsirea unitatii in cadrul unui singur partid al clasei muncitoare". In intrepinderi si institutii, comunistii, social-democratii, intreaga masa a muncitorimii din tara noastra, au imbratisat cu elan ideea Partidului Unic Muncitoresc. Astfel, atit masele, cit si organele de conducere ale celor doua partide, s-au pronuntat pentru Partidul Unic Muncitoresc, care trebuie realizat prin actiunea comuna a celor doua partide: Partidul Comunist Roman si Partidul SocialDemocrat din Romania.(...)"

30. Drumul catre dictatura al P.C.R.(4) Presiunile facute asupra Regelui Mihai, terminate cu abdicarea fortata , acum 47 de ani
/din amintirile generalului Gheorghe Mihail " (...) 6 martie 1945, ei, iata o data care trebuie sa v-o spun, cind vine guvernul Groza cu Vasiliu Rascanu ministru de razboi. In seara, in noaptea de 5 spre 6 martie, s-a facut la ordinul rusilor, dezarmarea trupelor din Bucuresti, din Capitala. A doua zi de dimineata, la 6 martie, toata populatia bucuresteana, alarmata, vazind ca sentinelele de la M.St.M., Ministerul de Razboi erau fara arme. In post, dar dezarmate. O panica intrase in populatie. Eu sint informat de copiii mei:"Ia uita-te pe fereastra sa vezi sentinelele; nu mai au arme, sint dezarmate!" Eu, surprins de lucrul acesta pentru ca sef al M.St. M. era Sanatescu, alarmat de aceasta m-am imbracat repede si am iesit pe strada sa vad tot aspectul, impresiile care erau asupra dezarmarii acesteia. M-am intilnit cu o gramada de lume, doamne, toti ingroziti:"Oare ce se va mai intimpla?Ne-au dezarmat rusii trupele?" Aceasta era impresia la 6 martie 1945, o impresie de groaza in populatie. Merg pe Stirbey Voda mai departe, pina in spatele palatului regal. Acolo am vazut companiile rusesti, cu trompete, inarmate, invirtindu-se in jurul palatului. O compania asa, alta companie asa, in jurul palatului, in mod provocant. Ce era? Era presiunea pe care o facea Visinski asupra regelui de a aduce la guvern - guvernul Groza. Aceasta vazut de mine ca spectator civil, am vrut sa-mi dau seama ce se intimpla in Capitala, in Bucuresti. Intr-adevar, dupa o jumatate de zi de rezistenta din partea regelui, invocind promisiunea data de Molotov ca nu se vor amesteca in treburile interne ale tarii, ca nu se vor dezarma trupele romanesti, s-au amestecat. La urma, a cedat regele si asa a venit guvernul Groza la putere. (...) /din Comunicatul P.N.T. in legatura cu evenimentele care au precedat constituirea Guvernului Petru Groza

"(...) Acest guvern s-a constituit nu numai prin metodele de mai sus, care au violentat vointa nationala, dar chiar coroana a fost pusa in alternativa de a primi sau de a abdica, folosindu-se in acest scop mijloace de presiune neuzitate. (...)" /din Stenograma sedintei Consiliului de Ministri de vineri 24 august 1945 " Sedinta se deschide la ora 11.55, sub presedentia domnului P.Groza, presedintele Consiliului. Iau parte domnii: L.Patrascanu, ministrul justitiei. M.Ralea, ministrul artelor. Ing. Gh.Nicolau, ministrul asistentei si asigurarilor sociale. Gh.Gheorghiu -Dej, ministrul comunicatiilor si lucrarilor publice. Lotar Radaceanu, ministrul muncii. Ing.P.Bejan, ministrul industriei si comertului. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne. Ing.Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului. Romulus Zaroni, ministrul agriculturii si domeniilor. Prof. P.Constantinescu-Iasi, ministrul propagandei. General C.Vasiliu-Rascanu, ministrul de razbo. Prof.dr.D.Bagdazar, ministrul sanatatii. Anton Alexendrescu, ministrul cooperatiei. Preot C.Burducea, ministrul cultelor. Prof.Gh.Vladescu-Racoasa, subsecretar de stat al nationalitatilor minoritare. I.Burca, secretar de stat al administratiei. Gh.Vintu, subsecretar de stat al finantelor locale. General D.Damaceanu, subsecretar de stat al armatei de uscat. Genaral Ionescu Emanoil, subsecretar de stat al aviatiei. Amiral P. Barbuneanu, subsecretar de stat al marinei. C.Agiu, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Adrian Dumitriu, subsecretar de stat al industriei de stat. General N.Pirvulescu, subsecretar de stat al aprovizionarii. Aurel Potop, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale. Al.Alexandrini, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor. I.Gh.Maurer, subsecretar de stat la Ministerul Comunicatiilor. Mircea Niculescu, subsecretar de stat la Ministerul Comunicatiilor. Dr.S.Oeriu, subsecretar de stat, comisar general la Comisia romana pentru aplicarea armistitiului. Bucur Schiopu, comisarul general al preturilor. Pamfil A.Riposanu, secretar general la Presedentia Consiliului de Ministri. Emil Botnaras, secretar general la Presedentia Consiliului de Ministri. Dl. dr. P.Groza, presedintele Consiliului: "Domnilor ministri, fiindca nu putem intra acum in ordinea de zi, va voi face o comunicare, pe care o socot ca este de datoria mea, ca presedinte al acestui guvern, s-o fac fata de colaboratorii cu care lucrez in guvern, dar cu care in zilele din urma n-am avut ocazia sa ma vad. Socot ca este bine, ca nici unul din noi sa nu ramina lipsit de informatiile necesare, pentru ac fiecare sa-si examineze si reexamineze constiinta, indatoririle, sarcinile si obligatiile ce le-a avut si le are, in locul pe care il ocupa. (...) Pe la orele 6 si ceva mi s-a comunicat in acelasi timp ca domnul maresal al palatului s-a prezentat domnului general Susaicov si Pavlov, carora le-a inminat o scrisoare nesemnata, care continea o comunicare facuta de catre cei trei mari aliati. Eu, nota aceasta, am vazut-o mai tirziu. Am fost putin mirat ca nu mi s-a spus nimic de aceasta nota scrisa de catre domnul maresal al palatului. Domnul ministru de justitie a fost pe la orele 7 la Maiestatea Sa, care i- a prezentat aceasta nota. Aceasta nota contine urmatoarele:"Avind in vedere ca presedintele de Consiliu Groza, refuza sa-si dea demisia, rog sa interveniti"! Dl. Lothar Radaceanu, ministrul muncii: Textul notei il aveti? Dl. dr.Petru Groza, presedintele Consiliului: Da, se poate vedea. Eu am ramas uimit fiindca nu-mi amintesc ca Majestatea Sa sa-mi fi cerut demisia. (...) M-am prezentat marti dimineata M.S.Regelui si am intrebat pe M.S.Regele cind mi s-a cerut

demisia si eu am refuzat-o (...) Am spus: Majestatea Voastra a scris ca eu refuz sa demisionez. Astfel sint pus intr-o situatie foarte grea, in postura unui rebel si fata de opinia publica a tarii romanesti si fata de marii aliati, care au aflat astfel ca eu refuz sa demisionez in urma unei cereri formale a Suveranului meu. Lucrul este consumat Sire. Primesc si aceasta sarcina. Eu nu pot sa spun ca nu-i adevarat, pentru ca ma obliga realitatea intr-un stat constitutional. (...) Aceasta se intimpla in clipa cind noi ne pregateam pentru anumite serbari, la care eram obligati, la serbarea decorarii ofiterilor romani de catre sovietici si a serbarii de 23 August, cind se facea si primirea trupelor victorioase care se intorceau de pe front. Maiestatea Sa a stat pe ginduri si eu am plecat. Marti mi s-a comunicat ca Majestatea Sa nu se va prezenta la sarbatorirea de la Cercul Militar, cind se vor distribui ofiterilor romani decoratii din partea U.R.S.S.-ului. Eu, sigur, am scuzat aceasta lipsa, fiindca erau invitati toti sovieticii. Incidentul aceasta s-a lichidat prin faptul ca M.Sa totusi a venit marti la serbarea de la Cercul Militar. Miercuri mi s-a spus ca la rest nu mai vine si ca serbarea de 23 august trebuie aminata. Aceasta idee a aminarii a avut-o Majestatea Sa in ziuz de luni. Am aratat ca aceasta este o imposibilitate. Este imposibil de a amina o aniversare care este la o data fixa, la 23 August. Nu puteam amina pentru ca trupele au primit ordin sa se prezinte cu unitatile delegate in acest scop, in Bucuresti. Este situatia foarte grea. S-ar comenta aminarea. In conversatia pe care am avut-o cu Majestatea Sa , marti seara, cind s-a insistat mai mult asupra acestei aminari, am spus: Nu se poate amina.Sfatuiesc pe Majestatea Voastra sa n-o amine. Eu nu primesc raspunderea politica a unei aminari. Nu vreau sa jignesc Sovietele, cu care are legatura aceasta sarbatoare, aratind ca s-ar comlica situatia prin aminare si pe plan extern. Au urmat si miercuri intrevederi cu unii membri ai guvernului: cu domnul ministru de externe Tatarascu, cu domnul ministru de razboi. A fost mare zbucium din partea noastra. Nu va dau detalii. S-a depus maximum de efort pentru a face ca Majestatea Sa Regele nu numai sa nu amine serbarea, dar sa fie de fata, cum ers natural Toate eforturile facute cu sinceritate - sinceritate determinata si de marile interese ale tarii si ale noastre in momentul de fata - au dat gres. Toate eforturile nu au reusit si ieri Majestatea Sa nu a participat la serbare. Sarbatorirea insa a decurs in perfecta ordine si liniste. Spre norocul nostru al tuturor, - al tuturor. Ziua de ieri a fost frumoasa, ea s-a scurs fara nici un incident, iar armata glorioasa, intoarsa de pe frontul din Apus, a intrat in Capitala. Sigur, a fost un gol. Tin sa cunoasteti, domnilor colegi, ca nu purtam raspunderea si vina acestui gol. Am facut tot ceea ce omeneste este posibil ca sa nu existe acest gol. Lucrul acesta odata afirmat, ar fi inutil sa-l comentam. Sa ne felicitam ca au decurs lucrurile asa cum au decurs la aceasta sarbatoare si sa ne dam silinta ca, tragind concluzia din aceasta zi, din linistea cu care s-a petrecut aceasta zi, sa avem liniste pentru viitor, sa ne pastram calmul. Noi nu sintem rebeli. Noi nu purtam ginduri ascunse M.S.Regelui. Dar am constatat, o data pentru totdeauna, ca sfetnicii au fost rai- aceia care au instigat pe aceasta linie, facind ca Regele nostru sa nu fie de fata atunci cind armata glorioasa se intoarce in Capitala, lucru care nu se repeta decit poate din secol in secol. Acesti oameni, care au dat astfel de sfaturi au luat mare raspundere asupra constiintei lor. Dl general Damaceanu, subsecretar de stat al armatei de uscat Vor raspunde... Dl. dr.Petru Groza, presedintele Consiliului: Vor trebui sa raspunda - fara doar si poate. Noi pastram atitudinea de liniste si loialitate fata de Majestatea Sa, cum s-a dovedit si in cursul zilei de ieri, cind ati fost martori.Noi nu ne-am permis sub nici un raport sa manifestam ceva care putea trada o nemultumire prin faptul ca a trebuit sa inregistram absenta M.S.Regele, care nu vroia sa apara cu acest guvern la aceasta sarbatoare. Sintem optimisti. Credem ca lucrurile se vor indrepta. Vom vedea cum se vor desfasura. Fapt este ca ieri dimineata am primit o nota de la Moscova, pe care o cunoasteti, fiindca v-am comunicat-o, o nota semnata de dl. Molotov si care mi-a fost comunicata de dl.Susaicov, la sapte si un sfwert si am comunicat-o Majestatii Sale. Dl.Lothar Radaceanu, ministrul muncii: Aveti textul? Dl.dr.P.Groza, presedintele Cosiliului: Nu-l am aici. Vi-l reproduc.Guvernul Uniunii Sovietice se

opune categoric demiterii guvernului Groza si a notificat acest lucru si la Londra si la Washington. Textul deci continea un categoric nu, un categoric protest in contra demiterii guvernului nostru si totodata punea in vedere ca a luat contact cu celelalte doua Mari Puteri." (...Nota : pentru intelegerea acestui moment , am considerat necesara publicarea celor 30 de episoade ale acestui serial . Se cunoaste deja modul cum comunistii au smuls regelui Mihai semnatura , la 30 Decembrie. Am vrut sa se inteleaga mai bine cine sint cei care au facut-o, in ce logica si in ce scop. Am vrut ca monumentalul cinism ce se manifesta in documentul de mai jos, sa fie perceput in toata grozavia sa semnificativa.) / din stenograma sedintei Consiliului de Ministri din ziua de 30 Decembrie 1947, ora 15,30 " Sedinta se deschide la ora 15,35 sub presedintia domnului Petru Groza, presedintele guvernului. Participa domnii : Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul industriei si comertului ; Ana Pauker, ministrul afacerilor straine; Vasile Luca , ministrul finantelor; Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne; Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale; Emil I. Bodnaras, ministrul apararii nationale; Lothar Radaceanu, ministrul muncii si asiguararilor sociale; Octav Livezeanu, ministrul informatiilor; Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului; Theodor Iordachescu, ministrul lucrarilor publice; Stanciu Stoian, ministrul cultelor; Mihail Sadoveanu,presedintele Adunarii Deputatilor; I.G. Maurer, subsecretar de stat al Ministerului Industriei si Comertului; Dr. Ludovic Takacs,subsecretar de stat al nationalitatilor; Dr. M.Macovescu,subsecretar de stat la Ministerul Cooperatiei; V. Modoran, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor; Ion Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne; Dr. S Oeriu, presedintele Comisiei ministeriale pentru aplicarea Tratatului de pace. D. Dr. Petru Groza, presedintele Consiliului : " Doamna si domnilor ministri v-am convocat pentru a va comunica un fapt nou, care a intervenit de cind nu ne-am vazut. Veti lua cunostinta de acest fapt din continutul actului pe care vi-l voi citi: < Mihai I Prin gratia lui Dumnezeu si vointa Nationala REGE AL ROMANIEI La toti de fata si viitori, sanatate ! In viata statului roman s-au produs in ultimii ani adinci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat. Aceste raporturi nu mai corespund astazi conditiunilor stabilite de pactul fundamental- Constitutia Tarii-, ele cerind o grabnica si fundamentala schimbare. In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere a Tarii, constient si de raspunderea ce-mi revine, consider ca institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentind o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei. In consecinta, pe deplin constient de importanta acului ce fac in interesul poporului roman, ABDIC pentru mine si pentru urmasii mei de la tron, renuntind pentru mine si pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca rege al Romaniei. Las poporului roman libertatea de a-si alege o noua forma de stat. Mihai I Dat la Bucuresti, astazi , 30 Decembrie 1947 > Dr.Petru Groza : " Ca urmare a acestui act semnat de rege, noi trebuie sa facem o proclamatie catre tara. Iata textul acestei proclamatii : 'Muncitori, tarani, intelectuali,

soldati, subofiteri, ofiteri, cetateni si cetatene ai Romaniei. Regele Mihai I a abdicat azi de la tron. In actul de abdicare, semnat astazi, la 30 Decembrie 1947, constata ca 'in viata statului roman sau produs in ultimii ani adinci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat>. In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere a Tarii, Regele considera ca ' institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentind o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei '. Astfel poporul roman a dobindit libertatea de a-si cladi o forma noua de stat : Republica Populara. Eliberat in 1944 de sub jugul cotropitorilor hitleristi si al slugilor lor din tara, poporul roman si-a luat soarta in propriile sale miini. In frunte cu forta organizata, constienta si nesovaitoare a clasei muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare, poporul roman a inlaturat jugul mosierilor si a pedepsit pe tradatorii intereselor sale, alungind de la cirma tarii pe cei care aparau interesele jefuitorilor sai. Astfel poporul roman a reusit sa-si infaptuiasca un regim democrat , pe care continua sa-l intareasca.Monarhia constituia o piedica in calea dezvoltarii tarii noastre spre un regim de democratie populara, care sa asigure tuturor celor ce muncesc bunastarea materiala si culturala, sa asigure independenta si suveranitatea statului roman. Prin inlaturarea monarhiei , se deschid in calea democratiei noastre populare noi si marete infaptuiri. Muncitori, tarani si intelectuali, ostasi , subofiteri si ofiteri, cetatene si cetateni ! Sa inaltam noua forma de viata a statului nostru , Republica Populara Romana. Patria tuturor celor ce muncesc cu bratele si cu mintea, de la orase si de la sate ! " Semneaza : Dr. Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul secretar de stat la Departamentul Industriei si Comertului . Ana Pauker, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Straine. Vasile Luca , ministru secretar de stat la Ministerul Finantelor. Teohari Georgescu, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Interne. Stefan Voitec, ministru secretar de stat la Departamentul Educatiei Nationale. Pr. Tr. Svulescu, ministru secretar de stat la Departamentul Agriculturii si Domeniilor Emil I. Bodnaras, ministru secretar de stat la Departamentul Apararii Nationale; Lucretiu Patrascanu, ministru secretar de stat la Departamentul Justitiei. Lothar Radaceanu, ministru secretar de stat la Departamentul Muncii si Asigurarilor sociale; Dr. Florica Bagdazar, ministru secretar de stat la Departamentul Sanatatii. Octav Livezeanu, ministru secretar de stat la Departamentul Informatiilor; Prof. N. Porfiri, ministru secretar de stat la Departamentul Comunicatiilor Tudor Ionescu, ministru secretar de stat la Departamentul Minelor si Petrolului; Romulus Zaroni, ministru secretar de stat la Departamentul Cooperatiei Ion Pas, ministru secretar de stat la Departamentul Apelor Theodor Iordachescu, ministru secretar de stat la Departamentul Lucrarilor Publice; Stanciu Stoian, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor. I.G. Maurer, subsecretar de stat la Ministerului Industriei si Comertului; Gheorghe Vasilichi, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale Constantin Agiu,subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Prof Constantin Daicoviciu, subsecretar de stat al Aprovizionarii Dr. Ludovic Takacs,subsecretar de stat la Nationalitatilor; Prof Miron Niculescu , subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale. Dr. M.Macovescu,subsecretar de stat la Ministerul Cooperatiei. V. Modoran, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor. Ion Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Grigore Geamanu , subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne Dr. S Oeriu, presedintele Comisiei ministeriale pentru aplicarea Tratatului de pace" Petru Groza :" Doamna si domnilor ministri, daca aveti vreo observatiune de facut asupra acestui text, va rog sa luati cuvintul. " Necerind nimeni cuvintul, Consiliul aproba textul Proclamatiei citita de domnul prim- ministru. Dr.P.Groza, presedintele Consiliului : "Doamna si domnilor ministri, vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat - asa cum este scris aici ca institutia

monarhiei este o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru. Istoria va inregistra o lichidare prieteneasca a monarhiei, fara zguduire,- cum poate inamicii nostri n-ar fi dorit. Ca sa utilizez o expresie a reginei mame, poporul a facut astazi un divort si decent si elegant de monarhie. Prin urmare, si actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernarii noastre. Vreau sa se stie pretutindeni - si aceasta este foarte important ca lucrul acesta s-a facut cu cumintenie, la timpul sau. Nimeni n-a fost suparat cu ceva. Noi mergem inainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit, asa cum se cuvine, pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvint de repros, pentru felul in care poporul nostru a tinut sa se poarte fata de acela care, intelegind glasul vremurilor, s-a retras - lucru pentru care poporul roman nu se poate arata nerecunoscator. Deci, fostul rege va fi respectat, ca orice alt cetatean al acestei tari. Acum, potrivit Constitutiei, o data cu incetarea monarhiei, trebuie instituita o regenta. Cum insa noi sintem oameni politici, care inregistram realitatile, avem formele noastre si trebuie sa dezvatam pe oameni sa tot vorbeasca despre rege si despre regenta, am hotarit ca acest organ sa fie numit Prezidiul Republicii Populare Romane. El va fi constituit din 5 persoane, oameni onorabili, de suprafarta si isi va exercita atributiunile pina cind Constituanta isi va face datoria. In acest Prezidium, propun pe domnii: Mihail Sadoveanu, presedintele Adunarii Deputatilor; Prof.dr.C.I.Parhon, presedintele A.R.L.U.S.-ului; Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale; Gh.Stere, presedintele Curtii de Apel din Bucuresti si Ion Niculi, vicepresedinte al Adunarii Deputatilor. In rest, rog pe doamnele si domnii ministri sa stea tot timpul in Capitala, la departamentele respective, renuntind la cele citeva zile de vacanta care au mai ramas, dat fiind aceste evenimente. Consiliul aproba propunerea domnului prim-ministru. Sedinta se ridica la ora 16,10."