CORNELIU ZELEA CODREANU - 75 de

ani de la asasinare

...se implinesc in noaptea aceasta 75 de ani de la asasinarea sa de catre sceleratul Carol al IIlea, unealta unei prostituate evreice, Duduia Grunberg, agenta a NKVD, alias Elena
Lupescu...
Ordinul de ucidere a lui Codreanu a fost dat, in noiembrie 1938, de catre un personaj considerat
scelerat de catre contemporanii sai, - Carol II, manevrat si condus de catre metresa sa, Elena
Lupescu, pe numele real, de evreica, Grnberg, agenta NKVD. Elena Magda Lupescu (n. 15
septembrie 1895, Iai), amant, ulterior soie (a treia, dup Zizi Lambrino i Elena a Greciei) a regelui
Carol al II-lea. Lupeasca era de fapt sefa camarilei regale si de peste un deceniu aceasta dirija
spolierea sistematica a Romaniei, iar mesajul anticoruptie lansat in alegerile din 1937, de catre
partidul Totul pentru Tara, de Miscarea Legionara reprezentata de Corneliu Zelea Codreanu era
considerat un afront intolerabil de catre metresa regala, cea supranumita Duduia.
Legionarii au luptat din rasputeri impotriva politicianismului venal si criminal al vremii
Cel mai mare rau pe care ni l-au facut jidanii si politicianismul, cea mai mare primejdie nationala la
care ne-au expus acestia, nu sta nici in acapararea bogatiilor solului si subsolului romanesc, nici chiar
in tragica desfiintare a clasei de mijloc romanesti, nici in numarul mare al lor in scoli, profesiuni libere
etc., si nici chiar in influenta pe care o exercita asupra vietii noastre politice, desi fiecare in parte sunt
primejdii de moarte pentru neam. Cea mai mare primejdie nationala sta in aceea de a ne fi diformat,
de a ne fi desfigurat structura noastra rasiala daco-romana, dand nastere acestui tip de om, creand
aceasta cazatura, aceasta starpitura morala: politicianul care nu mai are nimic cu nobletea rasei
noastre; care ne dezonoreaza si ne omoara. Daca acest tip de om va continua sa mai conduca
aceasta tara, Neamul Romanesc va inchide ochii pentru totdeauna si Romania se va prabusi, cu toate
stralucitele programe cu care smecheria degeneratului va sti sa unga ochii multimilor nenorocite.
Dintre toate relele pe care ni le-a adus invazia jidaneasca, acesta este cel mai ingrozitor!....(Corneliu
Zelea Codreanu)
Varful de lance al starpiturilor care au desfigurat Romania acelor timpuri a fost fiica lui Nahum
Grnberg (alias Nicolas Lupescu) i a Elizei Falk, o zdrean murdar, conform descrierii lui Pamfil
Seicaru, fondatorul ziarului CURENTUL si caracterizat att de Argetoianu, ct i de patriarhul Miron
Cristea, in memoriile sale ca fiind o femeie de moravuri uoare, n timp ce principele Nicolae o
menioneaz drept o amant de profesie. L-a agatzat pe Carol in data de 14 februarie 1925 si l-a

subjugat fara drept de apel datorita profesionalismului sau ca prostituata, descris astfel de Pamfil
eicaru: Lupeasca...aducea o vast experien n legturile cu brbaii, de pe urma crora ar fi
cptat o mare tehnic. O femeie vulgar, indecent, stpnind toate vicleugurile n alcov, tiind s
remprospteze pn la epuizare dorina partenerului, tiind s-i domine oboseala i care n loc de
un leinat sentimentalism, s-i serveasc o pitoreasc trivialitate.
Industriaii evrei Max Auschnitt, Aristide Blank si Oskar Kaufmann au propulsat-o pe Elena Grunberg
si au sustinut-o intens pentru a le mijloci afacerile la cel mai inalt nivel, Lupeasca agonisind o avere
considerabil din comisioanele obtinute care urmare a influenei nefaste asupra deciziilor regelui Carol
al II-lea, (dou case n Bucureti, dou vile la Sinaia, o vil pe malul Mrii Negre, bijuterii etc). Revista
Time scria despre Lupeasca n 1937: n Romnia, a crei familie regal n-a fost considerat niciodat
bogat ca s in un iaht de 1.350.000 dolari cu att mai mult s cumpere unul, cumprarea acestuia
(a iahtului lui Eduard al VIII-lea) a dus la concluzia zdrobitoare c Elena Lupescu este cea mai ireat
fctoare de bani din Romnia. Se spune c ea i-a format capitalul de la oamenii care voiau s
obin ceva de la Carol al II-lea, c a nceput s-i depun la bncile din Bucureti averea mobil i, n
sfrit, s aib participare la industria-cheie a Romniei, n special cea controlat de guvern.
Sptmna trecut, abila fiic a negustorului de vechituri Nuham Grunberg prea s-i realizeze o
ambiie mrea: o a doua croazier cu iahtul Nahlin, care s-o fac cunoscut n ntreaga lume!.
Sustinatorii din umbra ai Elenei Lupescu, cei cu capitalul, erau de genul lui Max Auschnitt, fiul evreului
Osias Auschnitt, care deinea o firm de import tabl, la Galai, si a reusit, prin corupie, s dein
monopolul importului de tabl pe ntreaga ar, dupa care ptrunde alturi de Malaxa, n comitetul de
administraie al Societii Reia. Scopul era blocarea productiei de locomotive de la Resita, in
beneficiul uzinelor lui Malaxa de producie de locomotive de la Bucureti. Cei doi, Malaxa si Auschnitt,
au dat o grea lovitur industriei romneti avand totodata grija sa-i asigure regelui Carol al II-lea 3035% din totalul aciunilor la uzinele Malaxa. Cel mai mare gheeft din perioada interbelic, care a
desvrit spolierea sistematica a Romaniei, prin intermediul parghiei Elena Lupescu Carol a fost
falimentul deliberat al Marmorosch-Blank, cea mai mare banc comercial din Romnia, tentaculul
economic al Bnai Brith, loja masonica exclusiv evreieasca care a contribuit masiv la finantarea
revolutiei bolsevice. n perioada 1931-1932 banca evreului Aristide Blank avea un deficit urias iar
Carol al II-lea i Elena Lupescu-Grunberg au fost special cointeresai. A intervenit pe langa Carol chiar
tatl rocatei sale amante, Nicolae Lupescu (Nahum Grunberg) care i-a propus schema unei inginerii
financiare prin care deficitul sa fie preluat integral pe carca romanilor.
Astfel regele a obligat Banca Naional a Romniei s acopere deficitul (Miti Constantinescu,
guvernatorul BNR era n acelai timp i ministru de finane, deci o marionet n mna lui Carol al IIlea), Primria Bucuretiului a fost obligata s cumpere pentru o jumtate de miliard de lei un teren de
la Otopeni al lui Aristide Blank, iar guvernul a concesionat Regia Monopolului de Stat bncii evreieti.
Mai mult regele a dispus finalmente ca statul s preia activul i pasivul bncii Marmorosch-Blank, asta
nsemnnd c toate sumele de bani matrasite de smenarii evrei s fie suportate de contribuabilii
romni.
Principalii adversari publici ai camarilei si ai Elenei Lupescu, liderii partidelor reprezentative ale
Romaniei - Iuliu Maniu, Gheorghe Brtianu sau Corneliu Zelea Codreanu, precum si maresalul
Alexandru Averescu au devenit tinta unor conspiratii organizate de reteaua evreieasca a carei
exponenta era Elena Grunberg. Conform unui Raport din data de 29 iunie 1935 al Corpului
Detectivilor, Lupeasca era bnuit si urmarita deoarece servea inclusiv interesele Kominternului i ale
Alianei Israelite Universale, interese care au determinat nlturarea lui Corneliu Zelea Codreanu,
adversar fi al reelei kominterniste create i controlate n cea mai mare parte de etnici evrei,
organizaie care era pe cale s sufoce ntregul glob, la vremea aceea.
Armand Clinescu, mason si exponent de varf al camarilei regale, a transmis ordinul de ucidere in
Noaptea Sfntului Andrei a celor mai curati dintre romanii care aparusera pana atunci in fruntea tarii.
In mod simbolic a fost aleasa ziua Sf. Apostol Andrei, protectorul romanilor, pentru a macula pe veci
aceasta sarbatoare. Legionarii au fost dui noaptea n pdure i sugrumai pe la spate, apoi ciuruii de
gloane, aruncai ntr-o groap, ari cu vitriolul procurat prin bunavointa unui negustor evreu i
acoperii cu lespezi de piatr si beton.
Pentru a gsi un procedeu democratic de lichidare a lui Corneliu Zelea Codreanu, regele Carol al II-

lea a fcut apel la profesorul Nicolae Iorga, care l-a sfatuit pe rege s-l aresteze mai nti n mod legal
pe Codreanu i, ndat dup ce va fi arestat, s-l bage n celul iar apoi, avandu-l inlnuit, l avea la
dispoziie i putea face cu el ce vrea.
Pentru a motiva arestarea, chiar Iorga a depus el nsui, contra lui Codreanu, o reclamaie pentru
insult. n urma acestei reclamaii, un detaament de jandarmi s-a npustit in cursul noptii la
Predeal, l-a arestat pe Codreanu i l-a dus la Tribunalul Militar din Bucureti. Evident era abuziv s
arestezi pe cineva, n plin noapte, i s-l arunci n nchisoare pentru un delict nedovedit. Iorga a
preferat uniforma stacojie regala si a devenit complice la uciderea celor pe care tot el i-a creat,
deoarece aportul lui Iorga, initial, cu doua decenii in urma, la formarea unui curent national romanesc
a fost unul major.
In fapt, regele Carol al II-lea, a luat hotararea de asasinare a lui Corneliu Zelea Codreanu, imediat
dup alegerile generale care s-au inut in Romnia pe 20 i 22 decembrie 1937. Au fost ultimele
alegeri ale Romniei nainte ca Regele Carol al II-lea s dizolve Parlamentul i s instaureze o
dictatur regal n februarie.
La alegerile din 1937 nici unul dintre partide nu a obinut 40% din voturi, necesare pentru pentru a
constitui o majoritate parlamentar. Legionarii s-au plasat, cu un procent de 15,58% pe locul trei in
preferintele alegatorilor romani. La 10 februarie 1938, pentru a preveni formarea unui guvern ce avea
s includ minitrii din Garda de Fier, regele Carol al-II-lea a dizolvat guvernul i a instituit o dictatur
regal, instituind starea de asediu i cenzura.
n februarie 1938, Carol al-II-lea public o noua Constituie, la misto, care asigura cica baza juridic a
regimului autoritar si pentru a-i consolida puterea, desemneaz Consiliul de Coroan ca organ
permanenti dizolv partidele politice. In octombrie 1938 au fost desfiintate sindicatele si inlocuite cu
bresle, carora le erau interzise activitatile politice, iar pe baza propunerii lui Armand Calinescu, Carol a
decis infiintarea, la 16 decembrie 1938, a primului partid totalitar din Romania, Partidul Unic, numit
Frontul Renasterii Nationale, transformat in Partidul Natiunii, in 1940.
*************
Carol, acest personaj blestemat al Romaniei, pricinuia de mai bine de un deceniu, de la intalnirea sa
cu Elena Grunberg Lupescu, numai crize. Imediat dupa ce a s-a combinat cu Lupeasca a provocat o
criza dinastic, in 1925, cand dupa ce a fost trimis in calitate de motenitor al tronului, s reprezinte
familia regal romn la funeraliile Reginei Alexandra a Marii Britanii, nu s-a mai ntors n ar, la
solicitarea noi sale amante, Elena Lupescu. La 12 decembrie, printr-o scrisoare, renun la drepturile
sale la tron, n favoarea fiului su Mihai. La 12 decembrie 1925, principele Carol a renunat pentru a
treia oar la calitatea sa de motenitor al tronului (o mai fcuse n 1918 i 1919), fapt ce l-a determinat
pe regele Ferdinand s convoace Consiliul de Coroan.
Dupa cinci ani Iuliu Maniu are funesta initiativa de a trimite mai muli emisari la Paris, pentru a negocia
cu Carol venirea lui n ar, negociere care includea trei angajamente solemne: 1) se va despri de
Elena Lupescu; 2) i va reface cstoria cu principesa Elena; 3) va guverna constituional (adic va
respecta legea fundamental din 1923).
n seara zilei de 6 iunie 1930, Carol a sosit inopinat n Bucureti, pentru a se vedea cu Maniu, care l-a
salutat cu formula Bine ai venit, Alte!. Gestul lui Maniu era profund, ilegal, deoarece principele
Carol se angajase, n decembrie 1925, s nu se ntoarc n ar timp de zece ani, iar dup expirarea
acestui termen s nu m ntorc fr autorizaia suveranului. In iunie 1930, el clca n picioare acest
angajament scris iar Iuliu Maniu si-a asumat acest act ilegal. n plus Maniu i nclca jurmntul
depus la 10 noiembrie 1928 fata de regele Mihai, aflat pe torn, deoarece principele Carol nu venea n
ar ca o personalitate particular, ci ca un pretendent la domnie.
Mai mult principele Carol sosise n ar n mod fraudulos, cu un paaport fals, pe care, n dreptul
numelui su, era scris Eugen Nicolas. La intalnirea cu sceleratul Carol, n noaptea de 6/7 iunie 1930,
juristul Iuliu Maniu a renuntat la orice norme de drept i moralitate, servind in mod abject cel mai
mizerabil politicianism. Printr-o misculatie de cea mai joasa speta Maniu, n dimineaa zilei de 7 iunie,
a demisionat de forma din fruntea guvernului, pentru a nu deveni sperjur, cica, deoarece jurase
credin regelui Mihai, s-a format la repezeala un nou cabinet naional-rnist, prezidat de Gh.

Mironescu, iar n ziua de 8 iunie Parlamentul a votat proiectul de lege prin care se anulau actele
normative din 4 ianuarie 1926, astfel c principele Carol, n calitate de brbat prim nscut al lui
Ferdinand, devenea regele Romniei. Acelasi demn Iuliu Maniu, n numele majoritii parlamentare
naional-rniste, declara c se altur cu nsufleire ca Reprezentana Naional s declare de
motenitor al tronului pe Altea Sa regal principele motenitor Carol.
De la acest moment a debutat o blestemata perioada pentru Romania, in care puterea statului a fost
transferat in intregime in mainile Elenei Grunberg, deoarece, evident, Carol isi incalcase toate
promisiunile facute lui Maniu, iar negocierile pe tema Elenei Lupescu au culminat cu un episod de
curata batjocura a lui Carol la adresa vetustului Maniu, un prostalau lent la creier cum rar s-a mai gasit
in mediul politic romanesc.
Astfel Carol l-a tras pe sfoara cu dibacie pe Maniu aducand-o in pofida oricaror promisiuni pe Elena
Lupescu n ar, pe sest, aceasta fiind gzduit, la 12 august 1930, la Castelul Pele. ndat ce a
aflat, primul ministru s-a deplasat la Sinaia, pentru a-i atrage atenia regelui c nu respect
obligamentul de a se despri definitiv de Elena Lupescu. Carol a negat categoric c zdreanta s-ar
afla n Sinaia, dar n faa struinelor lui Maniu l-a chemat pe administratorul castelului pentru a-i
spune dac exista o asemenea persoan acolo. Acesta a cercetat n faa celor doi lista cu personalul
angajat i a gsit o spltoreas cu numele Elena Lupescu din comuna Baia (judeul Suceava).
Satisfcut de descoperirea fcut de administrator, Carol a ntrebat: Domnule Maniu, este normal
ca pentru o spltoreas s se certe regele Romniei cu primul su ministru? n faa acestui
nemaipomenit tupeu, Maniu nu a avut replic i a plecat de la Sinaia, dei era convins c Elena
Lupescu se afla acolo, la Castelul Pele. Peste mai muli ani, Pamfil eicaru aprecia c, n acel
moment, liderul PN a fcut o greeal fatal: Ce s-ar fi ntmplat dac Iuliu Maniu ar fi dat ordin, n
calitatea sa de prim-ministru, ca Elena Lupescu s fie arestat, sub acuzaia de a fi intrat n ar cu
paaport fals? Cine ar fi cutezat s-i ia aprarea? Att Partidul Liberal, ct i celelalte partide din
opoziie ar fi aplaudat msura guvernului, care satisfcea opinia public. Regele? n august 1930 el se
ferea s provoace opinia public, pe care orice partid politic ar fi aprins-o mulumit unei agitaii
violente i bine organizate. Pe ce se rezema Carol n august 1930? Absolut pe nimic. i nchipuie
cineva c armata romn s-ar fi nfruntat cu unanimitatea partidelor sprijinite de opinia public spre a
apra pe iitoarea regelui intrat n ar cu paaport fals?
Ulterior, intr-o cuvntare inut la Vinul de Jos, n ziua de 31 mai 1936, Maniu afirma si el, ca toata
lumea, c Elena Lupescu a adunat n jurul ei o ceat de aventurieri, care au acaparat conducerea
rii i optesc la urechea regelui visuri dictatoriale. Uitand insa cine a adus-o in tara, impreuna cu
nenorocitul priapic de Carol.
n primele luni de la venirea ei n Romnia, Elena Lupescu a stat la Sinaia, departe de ochii lumii, dar
ceva mai trziu s-a mutat ntr-o somptuoas vil din Aleea Vulpache actuala Aleea Modrogan
coincidenta (?!) - , care a devenit centrul intrigilor politice din Romnia. n fapt, odat cu venirea Elenei
Lupescu s-a constituit camarila regal, care a devenit pol major de putere politic, diferit, i opus, celui
legal, parlamentar-constituional. Si astazi avem o Elena similara, (coincidenta), si tot in Aleea
Modrogan...
*************
30 noiembrie 1938
Comunicatul parchetului militar
Parchetul militar al Corpului II Armat ne informeaz:
n noaptea de 2930 noiembrie a.c. s-a fcut un transfer de condamnai de la nchisoarea R. Srat la
BucuretiJilava. n dreptul pdurii ce corespunde km 30 de pe oseaua PloietiBucureti, pe la
orele 5, automobilele au fost atacate cu mpucturi de necunoscui care au disprut i n acel

moment, transferaii, profitnd de faptul c transportul se fcea n automobile Brek tip jandarmi,
deschise i pe timp de noapte i cea dens, au srit din maini, ndreptndu-se cu vdit intenie de
a dispare n pdure.
Jandarmii, dup somaiile legale, au fcut uz de arm.
Au fost mpucai:
Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la zece ani munc silnic i ase ani interdicie.
Constantinescu Nicolae, Caranica Ion, Belimace Doru, autorii asasinatului comis asupra lui I.Gh.
Duca, condamnai la munc silnic pe via.
Caratnase Ion, Bozntan Iosif, Curc tefan, Pele Ioan, State Gh. Ioan, Atanasiu Ioan, Bogdan
Gavril, Vlad Radu, autorii asasinatului comis asupra lui Mihail Stelescu, condamnai la munc silnic
pe via.
Georgescu tefan, Trandafir Ioan, condamnai la cte zece ani munc zilnic, pentru asasinat asupra
lui Stelescu.
noiembrie 1940
Declaraia maiorului Constantin Dinulescu la Comisia de anchet instituit de nalta Curte de Casaie,
Bucureti.
ntr-o zi am fost chemat de ctre fostul Preedinte de Consiliu, Clinescu. n cabinetul lui de lucru se
gsea i generalul Bengliu, comandantul Jandarmeriei. Clinescu mi-a declarat atunci c, pentru
motive politice, Codreanu i 13 adepi ai lui trebuiau s fie ucii; aceasta ar fi fost i dorina regelui. n
ziua de 29 noiembrie 1938, la orele 10 seara, Codreanu i camarazii lui au fost scoi din nchisoarea
de la Rmnicu-Srat, unde erau nchii, i au fost pui ntr-un camion. Legionarii au fost pui n aa fel
ca s poat vedea numai nainte, fiind n acelai timp legai cu braele la spate. Ei nu putea face nici
cea mai mic micare; erau chiar constrni s stea continuu cu capul n sus.
napoia fiecruia din ei sttea cte un jandarm. Eu m-am aezat lng ofer. Se cltorea pe oseaua
dintre Ploieti i Bucureti, cnd n zorii zilei de 30 noiembrie, dup ce am dat semnalul fixat, cu
lanterna, jandarmii au scos din buzunare o sfoar (frnghie), pe care au strns-o n jurul gtului
legionarului ce sttea n faa fiecruia dintre ei. n felul acesta, Codreanu i cei 13 camarazi ai lui au
fost sugrumai, n timp ce maina i continua drumul n plin vitez. Puin timp dup aceea, am ajuns
la Bucureti, de unde ne-am ndreptat ctre fortul de la Jilava, n interiorul cruia era spat, deja de
trei zile, o groap mare. Dup ce camionul a intrat n fort, asupra cadavrelor strangulailor s-a tras
n urma ordinului primit de la prim-procurorul militar, col. Zeciu cte un foc de revolver sau de
puc; apoi, un medic militar constat moartea tuturor legionarilor transportai de noi. Cadavrele au
fost aruncate n groap. Eu imediat am declarat celor 14 jandarmi c ceea ce fcuser fusese dispus
de ctre Curtea Marial i c a fost o datorie patriotic important.
Certificatele de moarte se confecionaser la Jilava de ctre colonelul de la Curtea militar Zeciu,
locotenent-colonel Dumitru i de primul comisar regal, colonel Pascu.
S-a aruncat pmnt n groap; ns a doua zi cadavrele au fost dezgropate i purtate ntr-o alt
groap.Asupra lor s-au vrsat multe sticle de acid sulfuric; apoi au fost acoperite cu pmnt, iar
deasupra s-a turnat o plac grea de ciment. Jandarmii, dei involuntar, au trebuit s iscleasc actele
de deces, n care se spunea c cei 14 legionari au fost mpucai pentru c ncercaser s fug de
sub escort. Fiecare jandarm a fost rspltit cu 20 000 lei. Eu am primit 200 000 de lei.
noiembrie 1940
Declaraia plutonierului Srbu

n zorii zilei (n.n. 29/30 Nov. 1938) am pornit spre Rmnicul Srat. Ajuni la nchisoare, am fost bgai
toti jandarmii ntr-o celul, unde maiorii Dinulescu i Macoveanu ne-au dat instrucii asupra modului
cum avem s executm pe legionari. Punnd n genunchi pe oferul mainii, i-a aruncat un treang
dup gt pe la spate, aratnd ct de uor se poate executa astfel. Totul a fost gata n cteva minute.
Jandarmii au ieit apoi unul cte unul afara, n curtea nchisorii i fiecruia i s-a dat n seam un
legionar. Mie mi-a dat unul mai voinic, mai nalt. Am aflat mai trziu c acesta era Cpitanul, Corneliu
Codreanu.
I-am dus apoi n maini. Aici, legionarul era legat cu minile de banc la spate, iar picioarele pe partea
de jos a bncii din fa, n aa fel ca s nu se poat mica nici ntr-o parte, nici n alta. Aa au fost
legai 10 legionari ntr-o main i 4 n alta. Eu am fost n prima main, n cea cu 10 legionari, n
spatele Cpitanului i fiecare jandarm era aezat n spatele legionarului ce-i fusese ncredinat. n
mini aveam treangurile. Am pornit. n maina mea mai era maiorul Dinulescu, iar n cealalt maiorul
Macoveanu. Era o tcere de mormnt cci n-aveam voie s vorbim ntre noi i nici legionarii ntre ei.
Ajuni n dreptul pdurii Tncbeti, maiorul Dinulescu, care stabilise cu noi, printr-un cod de
semnale, momentul execuiei, a aprins la un moment dat lanterna, stingnd-o i aprinznd-o de trei
ori. Era momentul execuiei, dar nu tiu de ce nu am executat nici unul. Atunci maiorul Dinulescu a
oprit maina, s-a dat jos i s-a dus la maina din spate. Aici, maiorul Macoveanu fusese mai autoritar.
Legionarii erau executai. Cpitanul i-a ntors puin capul ctre mine i mi-a optit:
- Camarade, d-mi voie s le vorbesc camarazilor mei!
Dar n aceiai clip, mai nainte ca el s fi terminat rugmintea, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe
scara mainii i pind nuntru cu revolverul n mn a rostit printre dini: Executarea! La aceasta,
jandarmii au aruncat treangurile
A fost un muget i un horcit, ntrerupt din adncul fiinei lor, apoi o linite de mormnt. Cu perdelele
trase, mainile i-au continuat drumul pna la Jilava Cnd am ajuns, erau orele 7 dimineaa. Aici ne
ateptau: colonelul Zeciu, Dan Pascu, comandantul nchisorii, colonelul Gherovici, medicul legist Lt.
Col. Ionescu i alii. Groapa era fcut. Trai din main, legionarii au fost aezai cu faa n jos i
mpucai n spate, pentru a se simula astfel mpucarea pe la spate n timpul evadrii de sub escort.
Apoi au fost aruncai n groapa comun.
*************
si astfel Romania a ramas de atunci prinsa in clestele unei teribile comprimari de forte, in care
Imperiul sovietic al Raului (creat in Rusia de komisarii evrei) si-a dat mana cu Imperiul Socialist
german, la numai un an de la asasinarea lui Codreanu, smulgand in 1939 Basarabia din trupul Tarii.
Cei care primii au avertizat asupra pericolului rusesc au fost niste tineri elevi, in 1919. Ei au fost cei
care au simtit atunci, in zorii comunismului, pericolul imens pe care acesta il reprezenta pentru
Neamul Romanesc. Intr-un gest sublim de curaj, cu mainile goale, s-au adunat pentru a lupta
impotriva valului sovietic adus peste noi de Rusia bolsevizata. Ce fel de tineri erau odinioara si ce fel
de pustime decerebrata, emasculata si idiotizata avem acum...elevii de altadata se adunau pentru a
lupta cu arma in mana impotriva bolsevismului ruso-evreiesc. Elevii decerebrati de astazi se aduna in
onanii colective prin cluburile interlopilor si tziganilor pe care ii imita ca niste maimutze manelizate...
*************
In primavara anului 1919, iata-ne adunati intr-o dupa-amiaza in padurea Dobrina care sta de straja pe
inaltimile din jurul Husului.
Cine?
Un grup de vreo 20 de elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.

Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problema grava, desi viata noastra
abia inmugurea. Ce facem daca vin bolsevicii peste noi?
Parerea mea, asupra careia au cazut si ceilalti de acord, era aceasta: daca armata bolsevica va trece
Nistrul si apoi Prutul ajungand sa incalce si locurile noastre, noi sa nu ne supunem, ci sa ne retragem
cu totii in padure inarmati. Aici sa organizam un centru de actiune si de rezistenta romaneasca, si prin
lovituri date cu maiestrie sa zdruncinam inamicul, sa mentinem o stare de spirit de neaplecare, si sa
intretinem o scanteie de nadejde in mijlocul masei romanesti din sate si orase.
Am depus cu totii juramant in mijlocul padurii seculare. extras din Pentru Legionari, Corneliu Zelea
Codreanu.
*************
De vor intra trupele rusesti pe la noi si vor iesi invingatoare, in numele diavolului, cine poate sa
creada, unde este mintea care sa sustina, ca ele vor pleca de la noi inainte de a ne sataniza, adica
bolseviza? Consecintele? Inutil de a le discuta 30 mai 1936, Corneliu Zelea Codreanu.
*************
...o teribila previziune care si-acum, la peste sapte zeci de ani de la bolsevizarea Romaniei isi face
simtita forta...
previziunea lui Codreanu despre Raul care urma sa sugrume si sa satanizeze Romania, s-a adeverit
si deasemenea avertismentul cu privire la invazia jidaneasca.
O lucrare tiparita in anii 90 de catre un cadru al serviciilor de informatii romanesti descria "Contributia
minoritatilor nationale la bolsevizarea Romaniei", unde apar dispozitivele speciale de lucru in Romania
ale "instructorilor" israelieni (Scholmo Leibovici si Yeschaianu Dan), care instituiau ca sarcini prioritare
pentru Ambasada Israelului si pentru evreii din Romania - promovarea evreilor in functii de conducere
in CC al PMR, in institutiile de sinteza MAE, MCE, CSP, Justitie, Procuratura si celelalte organe de
coercitie; realizarea de casatorii mixte ale evreicelor aduse din URSS, cu activisti de partid consacrati,
dar si cu tineri care prezentau perspective de promovare; penetrarea tuturor structurilor de conducere
ale Partidului.
Esalonul evreilor bolsevici au trimis in fata plutoanelor de executie sau la moarte lenta in inchisori
floarea intelectualitatii romanesti dar si peste 800 000 de romani simpli, tarani care se impotriveau
colectivei, chiaburi cu tot cu neamuri, profesori care promovau limba romana in loc de rusa etc.
Odata cu infiintarea Directiei Generale a Securitatii Poporului (DGSP), in anul 1948, condusa de
Bodnarenko si Pantelei Pantiusa, Grmberg Boris Nikolschi si Vladimir Mazuru, printre cei care in
primii ani de existenta a DGSP au ocupat functii de conducere, pina la sef de birou inclusiv, atit in
compartimentele operative, cit si in cele administrative, se aflau numai si numai evrei:
Serghei Niconov, Cacica Sasa, Oprescu Dorel si sotia sa Rita, Schlesinger Paul, Chioreanu
Magdalena (nume de imprumut), Blaukenstein Magdalena, Rosza Abalbert, Bichel Ivan, Misa
Protopopov, Berkovici, Ijak Adalbert, Szabo Eugen, Maximenco Feodor, Hollinger Isidor, Teisanu
Eugen (nume de imprumut), Hirsch Tiberiu, Friedlander Eugen, Herisan Alina (nume de imprumut), al
carei tata era proprietarul unei rafinarii si al unor sonde din Moldova, Ebner Silvia, venita din Palestina,
Kohner Adolf, Hohrn Adelina, Adam Mauriciu, Kovacs Pius, Demeter Sandor, fratii Ady, HirschHaiducu, Fux Beria, Herscovici, Schmerler, Hary Bogdan, M. Pacepa si altii.
In Directia de Cercetari Penale, intregul efectiv, in frunte cu Dulgheru Misu (alias Dulbergher), era
format din evrei: Aritonovici Samy, Matusevici Nathan, Fischer Simon, Zigler Simon, Davidovici Leon,
Segal Luiza si altii. Seful de cadre din Ministerul de Interne era generalul Demeter Sandor. Seful
cifrului era colonelul Schmerler. Unitatile teritoriale aveau in conducere, in majoritatea cazurilor, de

asemenea, evrei. La Regiunea Bucuresti era un "spaniol", Stancu Aurel, care, dupa infrangerea
comunistilor in Spania, s-a retras la Moscova, unde a ramas pina in 1944, cind a venit in Romania. El
avea principali colaboratori pe Weiss Isidor, Kohn Bernard, Edelstein, Rodelstein, Hancu (nume de
imprumut). La Regiunea Prahova se aflau colonelul Strul Mauriciu, la Brasov colonelul Kalausek
Koloman, la Pitesti a fost Nedelciu Mihailo, apoi Wisting Eugen, la Galati a fost Ijak Adalbert, la Cluj a
fost Patriciu Mihail (nume de imprumut), la Bacau era colonelul Cimpeanu (nume de imprumut), la
Suceava era Popic Adalbert, care a fost parasutat de sovietici in timpul razboiului, la Tirgu Mures era
Daszkel Eugen, la Oradea era Zeller, la Maramures erau Davidovici-Dascalu.
Misu Dulgheru (Dulbergher), nascut in 1909 la Tecuci, angajat la Ministerul de Interne in 1945, apoi
trecut la Serviciul Special de Informatii. Intre 1948 si 1952 a fost seful Directiei Anchete Penale, pozitie
in care a instrumentat cazul Lucretiu Patrascanu, condamnat la moarte si ucis in aprilie 1954. La
inceputul anilor 80, calaul a emigrat in Israel . Ludovic Weiss, nascut in 1912, care a lucrat in
Siguranta in perioada 1946-1948, iar ulterior in Securitate (1948-1960), fie ca sef al Serviciului
Judetean Satu Mare, fie in cadrul Directiei Anchete Penale, care i-a incredintat Lotul Canal si pe
Lucretiu Patrascanu. Pentru ultima "isprava", Weiss a fost decorat cu Ordinul Steaua RPR. In anii 80 a
plecat in Israel . In august 1949 a impuscat 4 tarani din Odoreiu (Satu Mare): Andrei Pop, Chira
Gheza, Biro Andrei, Gyula Alexandru. Iosif Sraier, nascut in 1902 la Vaslui, secretar general al
Ministerului Afacerilor Externe. Itic Averbach, colonel, comandantul Securitatii din Regiunea Prahova.
David Isidor si Vasile Dascalu, din Iasi . Stefan Koller, locotenent-colonel de Securitate. A functionat
din 1952 in Ministerul Afacerilor Interne, in Directia Generala a Lagarelor, iar intre 1954 si 1957 a fost
comandantul inchisorilor de la Aiud si Vacaresti. Si justitia se afla in miinile urmasilor lui Cain. Avram
Bunaciu, "maritat" cu o evreica, dupa ce si-a "facut mina" ca secretar general la Ministerul de Interne,
a fost trecut in functia de presedinte al Tribunalului Poporului. La Parchetul General si, mai tirziu, la
Tribunalul Suprem erau Alexandru Voitinovici, apropiat colaborator al familiei Brukner (Brucan), si
Alexandra Sidorovici. Sidorovici numita personal in functie, pentru a lichida toata intelectualitatea, de
catre nefastul rege Mihai, colaborator al NKVD.
1. Ana Pauker (n. Hanna Rabinsohn) (1893-1960), secretar general al CC al PMR intre 1944 si 1948;
din noiembrie 1947 pana la excluderea ei din viata politica in 1952 ministru de Externe al RPR si
membru al Secretariatului General al Partidului Comunist Roman, PCR (din 1948 redenumit Partidul
Muncitoresc Roman, PMR, dupa care in 1968 a revenit la titulatura PCR); presedinte de onoare al
Uniunii Femeilor Democrate Romane (UFDR) (1948-1952), continuatoarea Uniunii Femeilor
Antifasciste Romane
2. Ilca Melinescu (Ilka Wasserman), secretara biroului Anei Pauker (si dupa unii adevarata sefa a
Ministerului Afacerilor Externe, MAE) si directoarea editurii de limba rusa Cartea Rusa
3. Ella Diamantstein, secretara Anei Pauker la biroul de la sediul PCR (1944-1947)
4. Carol Lustig, director administrativ in MAE intre 1948 si 1952 (demis)
5. Ana Toma (Ana Grossman), sotia lui Sorin Toma, apoi a lui Constantin Parvulescu si in fine a lui
Pantelei Pantiusa Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie, seful Securitatii): secretara particulara a Anei
Pauker dupa razboi; ministru adjunct al aceleiasi Ana Pauker la MAE (1950-1952), apoi ministru
adjunct al Comertului Exterior
6. Egon Balas, seful Departamentului pentru Probleme Economice din cadrul MAE intre 1948 si 1952,
cand va fi arestat (eliberat in 1954)
7. Cristina Boico, inalt functionar in cadrul MAE pana in 1952, cand va fi destituita
8. Iosif Chisinevschi (nascut Jakob Roitman, a preluat la casatorie numele de Chisinevschi al sotiei
sale) (1905-1963): membru al CC din 1945; si secretar responsabil cu propaganda (departamentul
Agitatie si Propaganda) (1948-1952); membru al Secretariatului, responsabil cu propaganda si cultura
(1952-1955); prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri (1954-1955); membru al Biroului
Organizatoric si sef al Sectiei Externe a CC (1950-1957, cand va fi destituit)
9. Vasile Luca (Luka Lszl) (1898-1963): fondatorul de facto al Comitetului Democratic Evreiesc
(CDE) dupa razboi; membru al Secretariatului, Comitetului Central si Biroului Politic al PCR/PMR
(1945-1952); vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru de Finante (1947-1952); arestat in

1952, condamnat la moarte in 1954, dar sentinta i-a fost ulterior comutata in inchisoare pe viata;
decedat in detentie in 1963 si reabilitat oficial in 1968
10. Alexandru Iacob, seful organizatiei PCR Cluj dupa razboi; ministru adjunct de Finante intre 1948 si
1952 (arestat)
11. Zoltan Eidlitz, sef de personal in Ministerul de Finante intre 1948 si 1952 (arestat)
12. Alexandru Nistor, membru in Comisia de Lichidare CASBI si director in cadrul Ministerului de
Finante intre 1948 si 1952, cand va fi arestat (eliberat doi ani mai tarziu)
13. Avram I. Bunaciu (Abraham Gutman) (n. 1909), acuzator public in procesele de la finele razboiului
si ministru al Justitiei (1948-1952); secretar general al Marii Adunari Nationale (1952-1956);
ambasadorul Romaniei la ONU (1956-1957); ministru de Externe (1958-1961)
14. Leonte Rautu (Lonia Oigenstein) (1910-1993): membru CC al PMR/PCR (1948-1972); membru in
comitetul de redactie la Scanteia dupa razboi; seful Sectiei de Verificari a CC in 1950; membru al
Biroului Organizatoric (1950-1953); membru al Comitetului Politic Executiv al PCR (1955-1981);
secretar CC al PCR (1965-1969); vicepresedinte al Consiliului de Ministri (1969-1972); rector al
academiei de partid Stefan Gheorghiu (1972-1982)
15. Gheorghe Stoica (Moscu Kohn) (1900-1976): membru al CC al PMR/PCR (1948-1974); membru
supleant, apoi titular al Comitetului Executiv (1968-1974); prim-secretar al comitetului orasenesc al
PCR (1950-1953); ambasador in RDG
16. Miron Constantinescu (Meher Kohn, dupa alte surse Cohen, evreu originar din Galati), ministru al
Minelor si membru in CC al PCR
17. Alexandru Moghioros (Balogh Joszef, evreu originar din Ungaria, nascut la Salonta, Bihor) (19111969): membru al Biroului Politic (din 1948); secretar CC al PMR (1948-1954); membru al Biroului
Organizatoric (1950-1953); ministru al Nationalitatilor in guvernul Groza (1948-1952), presedinte al
Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951); prim-vicepresedinte si apoi
vicepresedinte al Consiliului de Ministri (1954-1965); sef al sectiei de relatii internationale a partidului
in timpul guvernarii Dej; membru in conducerea CDE - Comitetului Democrat Evreiesc
18. Petre Borila (Iordan Dragan Rusev) (1906-1973): comandant al diviziei Tudor Vladimirescu
(1944-1947); seful organizatiei Bucuresti a PCR (1944-1947); seful Directiei Politice a Armatei, (19481950); membru CC al PMR (1948-1968); membru in conducerea Comitetului Democrat Evreiesc in
anii 50; membru al Biroului Organizatoric al PMR (1950-1953); presedintele Comisiei Controlului de
Stat (1951-1958); membru in Biroul Politic al CC responsabil cu economia (1952-1953); ministru al
Industriei Alimentare (1953-1955); vicepresedinte al Consiliului de Ministri (1954-1965)
19. Gheorghe Apostol (Aaron Gerschwin): presedinte al Confederatiei Generale al Muncii (19441953); membru CC din 1945 si al BP din 1948; prim secretar CC (1954-1955); vicepresedinte al
Consiliului de Ministri pana in 1968
20. Ghizela Vass (n. 1912): membru supleant CC (1945-1948), membru titular al CC al PMR/PCR
(1948-1984); sef-adjunct al Sectiei Externe a CC (1950-1953, cand va fi destituita); apoi sefa de cadre
a CC al PMR si ulterior sefa de sectie a CC al PCR (1975-1984)
21. Leopold Filderman: presedinte al Comisiei Superioare de Epuratie de pe langa Federatia Uniunilor
de Comunitati Evreiesti; deputat de Bacau in Marea Adunare Nationala (1946-1952) si totodata
secretar general la departamentul Industriei de Stat din Ministerul Industriei si Comertului
22. Victor Vezendian, adjunct in Sectia Externa a CC (1950-1953), apoi viceprimar al Capitalei
23. Aron Braester, membru supleant al CC al PMR (1948-1955)
24. Heinrich Kreindler, secretar general al Ministerului Lucrarilor Publice din 1947
25. Ida Felix: membra a Comisiei de Control a Partidului (1945-1950) si apoi directoare de cadre in
Ministerul de Externe (1950-1952)
26. David Rotman, sef de sectie in Comisia Controlului de Stat intre 1945 si 1953, cand va fi demis si
exclus din partid
27. Georgescu (Ashkenazy), director general in cadrul Ministerului Invatamantului (1948-1952)
28. Simion Oeriu (Schaefer), comisar general al executarii armistitiului, avand rang de subsecretar de
stat (1945-1946); comisar general al guvernului pentru legatura cu Comisia Aliata de Control (19461947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris
29. Emil Calmanovici, director general al Normelor si Constructiilor in Ministerul Constructiilor intre

1944 si 1951, cand este arestat in procesul Patrascanu

30. Jean Coller, membru al Directiei de Cadre a CC (1945-1950)
31. Liuba Chisinevschi (n. 1911), sotia lui Iosif Chisinevschi, presedinta a Uniunii Femeilor Antifasciste
din Romania (1944-1946) si vicepresedinte a Confederatiei Generale a Muncii din 1944; membru CC
al PCR (1945-1955); membru al Prezidiului Marii Adunari Nationale (1948-1955); secretara a
Consiliului Central al Sindicatelor (din 1957); activista a Consiliului Sindicatelor din sectorul II al
capitalei (din 1971)
32. Simion Zeiger, presedintele Comisiei de Stat pentru Planificare din Ministerul Economiei Nationale
(1948-1952)
33. Alexandru Sencovici (1902-1995), membru in secretariatul general al Confederatiei Generale a
Muncii; ministru adjunct al Muncii si Prevederilor Sociale (1948-1949); ministru al Industriei Usoare
(1949-1957 si 1961-1969); ministru al Industriei Bunurilor de Consum (1959-1961)
34. Gheorghe Gaston Marin: secretar particular al lui Dej dupa razboi; ministrul Industriei si Energiei
Electrice si Electrotehnice (1952-1958); membru CC in 1960; numit presedinte al Comisiei de Stat
pentru Planificare in 1962; vicepresedinte al Consiliului de Ministri pana in 1965
35. Nicolae (Miklos) Goldberger (1904-1970), membru in conducerea CDE.; instructor CC al PCdR
pentru Ardealul de Nord in timpul razboiului; responsabil al Comisiei Propaganda din Directia
Propaganda si Agitatie a CC al PMR (1948-1952); seful Directiei Politice a Armatei (1948-1950); rector
al Institutului de Stiinte Sociale de pe langa CC al PMR (din 1956); director adjunct al Institului de
Istorie al CC al PCR
36. Fanny Goldberger, sotia lui Nicolae, sefa cancelariei CC al PMR in anii 50
37. Alexandra Sidorovici (1906-2000), sotia lui Silviu Brucan: acuzator public la Tribunalul poporului
(1945-1946); deputata de Bucuresti in Marea Adunare Nationala (1946-1952); secretar general al
Ministerului Minelor si Petrolului (1948-1958); secretar general al Uniunii Femeilor Democrate
Romane din 1948
38. Andor Bernat, secretarul Uniunii Tineretului Comunist (UTC) dupa razboi
39. Valter Roman (Ernst Neulander) (1913-1983), evreu vorbitor de limba maghiara originar din
Oradea, tatal lui Petre Roman: organizatorul Securitatii, sef al Serviciului de Educatie, Cultura si
Propaganda (ECP) al Armatei, transformat ulterior in Directia Superioara Politica a Armatei (19481950); ministrul Postelor si Telecomunicatiilor (1950-1952, cand este destituit); directorul Editurii
Politice (1954-?); membru al CC al PCR (din 1965)
40. Armand Popper, directorul editurii Cartea Rusa in anii 50
41. Sandu Lieblich, membru in conducerea CDE, medicul personal al lui V. Luca si al altor lideri de
partid pana in 1953, cand va fi arestat ca spion sionist
42. H. Leibovici-Serban: acuzator public in Tribunalul Poporului (1945); membru in conducerea CDE;
secretar general al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti (FUCE) pana in 1951; din 1948
deputat in Marea Adunare Nationala
43. Alexandru Badau/Badan (Alexander Braunstein), seful Comisiei de Control al Strainilor, originar
din Targoviste
44. Lewin, fost ofiter in Armata Rosie, sef al cenzurei pentru presa
45. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador (sef al Legatiei) al Romaniei in Elvetia (19441948)
46. Harry Fainaru (Hersch Feiner), sef al Legatiei Romane din SUA imediat dupa razboi
47. Anton Moisescu (n. 1913): membru al CC al PCR (1955-1969); ministru plenipotentiar in SUA
(1954-1956) si Argentina (1956-1957); secretar al Consiliului Central al Sindicatelor (1957-1962);
presedinte al Societatii de Cruce Rosie
48. Iorgu Iordan, ambasadorul Romaniei la Moscova (1946-1949) si membru al Academiei RPR (din
1948)
49. Paul Davidovici, insarcinat cu afaceri al Legatiei Romane la Tel Aviv (1949-1952); director in
centrala MAE (1952-1953)
50. Misa Levin: director in Ministerul Muncii (1946-1947); prim consilier si ministru plenipotentiar in
centrala MAE (1947-1948); prim-consilier al Legatiei Romane la Roma din 1948 pana in 1950, cand
se refugiaza in Israel

51. Barbu Solomon (1904-1965): membru al CC al PMR (1948-1965); ministru plenipotentiar in

Norvegia (din 1948); judecator la Tribunalul Suprem, iar din 1962 vicepresedinte al acestuia
52. Ida Szigally, prietena a Anei Pauker, conducatoarea de facto a Ambasadei din Londra
53. N. Lazarescu (Burah Lazarovici), insarcinat de Afaceri al RPR la Paris
54. Simion Bughici: ambasador la Moscova (1949-1952); membru supleant al CC in 1949 si 1950;
ministru de Externe (1952-1955) care, desi evreu, i-a succedat in functie Anei Pauker, semn ca
epurarile orchestrate de Dej nu aveau un continut eminamente antisemit, cat politic
55. Marcel Breslasu (Mark Breslau), directorul general la Directia Artelor
56. Aurel Baranga (Ariel Leibovici), dramaturg, poet si publicist, inspector general al Directiei Artelor
din Ministerul Culturii
57. Benjamin Vilner, inspector general la Ministerul Cultelor
58. Samoila (Samuel Rubenstein), director guvernator la Scanteia dupa razboi
59. Sorin A. Toma: membru in conducerea CDE dupa razboi; redactor sef adjunct (1946-1947) si apoi
redactor sef (1947-1960) al ziarului Scanteia; membru al CC al PMR (1955-1960); membru al Biroului
Organizatoric al partidului (1950-1953); (posibil ruda cu Mircea Toma de la Catavencu)
60. Avram Serban (Sam Asriel): membru, alaturi de Misa Levin si Al. Sencovici, in secretariatul general
al Confederatiei Generale a Muncii; membru CC al PCR (din 1945); deputat de Alba in Marea Adunare
Nationala (1946-1952); din 1948 director al Casei Centrale a Asigurarilor Sociale
61. Horia Liman (Lehman), scriitor, redactor sef adjunct la Scanteia
62. Silviu Brucan (Saul Bruckner, dupa alte surse Brkker), redactor-sef adjunct al ziarului Scanteia
dupa razboi, cel care conducea intreaga campanie propagandistica de comunizare, acelasi care in
mai 1945 ameninta in ziar: Da, nici o crutare! Banditi manisto-salaziti!; ambasador la Washington
(1956-1962); vicepresedinte al Consiliului Radioteleviziunii Romane (1962-1966); diverse alte functii in
ministerele conduse de M. Constantinescu, I. Chisinevschi si apoi L. Rautu
63. Alexandru Barladeanu (Goldenberg), membru al Comitetului Executiv si al Prezidiului Permanent
al CC al PCR si, dupa Revolutia din decembrie 1989, presedinte al Senatului in prima legislatura
democratica
64. Barbu Zaharescu: numit la conducerea Directiei de Agitatie si Propaganda a CC in 1949; redactor
sef la Lupta de clasa pana in 1962
65. Stefan Voicu (A. Rottemberg) (1906-1992): membru CC al PMR/PCR (1955-1984); redactor-sef
adjunct la Scanteia (1948); redactor sef la Lupta de clasa din 1962 si la Era socialista din 1974
66. S. Schnapp, director guvernator al ziarului Romania Libera si membru in conducerea Uniunii
Evreilor Romani din Vechiul Regat dupa razboi
67. Niculae Bellu, redactor responsabil la Romania Libera in anii 50
68. Radu Lupan, redactor-sef la Editura pentru Literatura si sef al departamentului extern al
saptamanalului Contemporanul pana in 1952, cand va fi demis
69. Dinu Hervian, membru in conducerea CDE si director general adjunct la Agerpress la inceputul
anilor 50
70. Jehan Mihai (Jakob Michael), seful industriei cinematografice romane
71. Elisabeta Luca (nascuta Birnbaum, sotia lui Vasile Luca): membra in Uniunea Femeilor
Antifasciste din Romania si membra in Comitetul Cinematografiei din Romania intre 1950 si 1952,
cand va fi eliberata din functie
72. Alexandru Graur (Alter Brauer, tatal reporterului sportiv Dumitru Graur), director general adjunct al
Societatii Radiofonice Romane din 1949, succedandu-i in functie lui Matei Socor
73. Mihail Roller (necunoscut inainte de venirea sa in Romania din Uniunea Sovietica), vicepresedinte
al Academiei Romane devenite in 1948 Academia RPR, autorul unei notorii istorii falsificate a
romanilor in 1947
74. Barbu Lazareanu (Lazarovici), membru in prezidiul Academiei RPR odata cu reorganizarea din
1948 a acestei institutii
75. Eugen Schileru, membru in conducerea Artistilor Plastici din RPR pana in 1952, cand va fi demis
76. Weigel, conducea operatia de epurare a studentilor anticomunisti din Universitatea Bucuresti
77. Lewin Bercovici, venit din URSS, controla corpul didactic al Universitatii Bucuresti
78. Henri Wald, profesor de logica, comunist, la Universitatea Bucuresti in anii 50

79. M. H. Maxy, profesor la Facultatea de Arte Frumoase Bucuresti si presedintele sindicatului acestei
institutii; membru in Comisia Superioara de Epuratie de pe langa Federatia Uniunilor de Comunitati
Evreiesti din Romania
80. Silviu Josifescu (Samson Josifovici), cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Carlova si
Vlahuta de toate pasajele care nu concordau cu doctrina comunista
81. Ioan Vinter (Jakob Winter), al doilea critic literar marxist al Romaniei
82. LEONTE TISMANEANU (Leon Tesmenetki, tatal lui VLADIMIR TISMANEANU) (1913-1981), din
1948 redactor sef al Editurii PMR (viitoarea Ed. Politica) si profesor la Facultatea de MarxismLeninism din Universitatea Bucuresti
83. HERMINA TISMANEANU (mama lui VLADIMIR TISMANEANU), functionara in biroul lui Al.
Moghioros in 1952, informatoarea lui Ana Pauker
84. Herbert (Belu) Zilber, director al Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) intre 1944 si 1948,
cand va fi arestat si ulterior judecat in procesul Patrascanu
85. Dr. Zeider, juristconsult al MAE
86-87. Pascu Stefanescu si Podoleanu, secretari de stat responsabili de Industria Alimentara in
guvernul Dej
Dintre evreii ofiteri de grad superior (maiori, colonei, generali) si/sau sefi de sectii/birou/directie din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) si in particular ai Securitatii s-au regasit:
88. Teohari Georgescu (Burah Tescovici) (1908-1976): membru titular al Secretariatului, Comitetului
Central si Biroului Politic al PCR/PMR (1945-1952); subsecretar de stat (pentru administratie) in
Ministerul de Interne (1944-1945); ministru de Interne (1945-1952); vicepresedinte al Consiliului de
Ministri intre 1950 si 1952; destituit in 1952 si arestat pentru deviere de dreapta in 1953, nu a fost
condamnat; director al Combinatului Poligrafic 13 Decembrie (1953-1972)
89. George Silviu (Gersch Golinger), secretar general al Ministerului de Intern
90. Iosif Sraer (Sraier) (n. 1912), fost jurist al partidului comunist si avocat al lui Gheorghiu-Dej in
perioada interbelica: secretar general al MAI (1945-1946); adjunctul ministrului T. Georgescu la M.A.I.
(1946-1952), inainte de a emigra in Occident
91. Alexandru Nicolschi (Boris Grnberg) (1915-1992), evreu basarabean originar din Chisinau,
vorbitor de limba rusa: avansat gen.-mr. in 1948 si gen.-lt. la 11 februarie 1959; functionar in MAI din
1945; inspector general al Sigurantei (1947-1948); subdirector (loctiitor al directorului general) al
DGSP/DGSS (1948-1953); adjunctul lui Draghici si secretar general al M.A.I. (1953-1961); trecut in
rezerva in 1961 cu gradul de gen.-locotenent.
92. Iozefina Marcovici, sotia lui Nicolschi, angajata in directia generala a Politiei
93. Wilhelm Einhorn, evreu vorbitor de maghiara din Transilvania: seful Directiei Regionale de
Securitate Cluj (1944-1948); din 1948 director al secretariatului DGSP si sef de personal al DGSP;
avansat la gradul de colonel in 1951 si numit director adjunct al Directiei I de Informatii Externe DGSS
94. Emanoil Schmerler, unul din cei doi sefi de birou ai secretariatului DGSP
95. Laurian Zamfir ( Laurian Rechler), originar din Braila, numit in 1952 seful Directiei Control Straini si
Pasapoarte (DCSP) gen.-col. din cadrul Comandamentului General al Militiei
96. Ervin Voiculescu (Erwin Weinberg), care i-a precedat in functie lui Laurian Zamfir la DCSP, fiind
apoi numit director al Scolii de Ofiteri de Securitate de la Baneasa; la un moment dat, sef al directiei
Pasapoarte din MAE
97. Misu Dulgheru (Dulberger) (n. 1909): membru al Directiei Organizatorice a CC (1949-1952); seful
Directiei V (Cercetari Penale) a DGSP si seful cabinetului ministrului de Interne Georgescu intre 1948
si 1952 (avansat la gradul de general in 1951), cand va fi destituit impreuna cu seful sau si arestat; a
emigrat la inceputul anilor 80 in Israel impreuna cu familia sa
98. Samuel Antoniu, sef de serviciu si loctiitor al lui Dulgheru (1948-1952)
99. Grigore Stetcovici, sef al serviciului Contrasabotaj din Directia V a DGSP
100. Simion Fischer, sef de birou in cadrul Sigurantei, apoi subaltern al lui Dulgheru la Directia de
Cercetari Penale (1948-1952)
101. col. Francisc Butyka: fost activist CC al PMR si membru al Comitetului de Partid din centrala
Ministerului Securitatii Statului, cel care i-a succedat lui Dulgheru intre 1952 si 1963 la sefia Directiei V
a Securitatii, renumerotata Directia a VIII-a in 1956

102. Moises Haupt, comandant militar al capitalei gen.-lt. imediat dupa razboi
103. P. Cristescu (Fifca Kleinman), gen. seful Militiei din Romania la sfarsitul anilor 40
104. Iacov St. Bulan, avansat la 23 august 1949 general, care a activat in cadrul Ministerului Afacerilor
Interne (1945-1952)
105. William Suder (Wilman Suder), gen.-mr. sef al Departamentului Contraspionaj al Securitatii pana
in 1949
106. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil al RPR
107. Avram Solomon, sef de serviciu al Directiei Bucuresti a DGSP de la infiintare (30 august 1948)
108. Isidor Hollinger, gen. sef de catedra la Scoala de Ofiteri de Securitate de la Baneasa, cel care i-a
succedat in functie lui Suder la Departamentul de Contraspionaj
109. Stefan Iordanov, ofiter politic al Diviziei Tudor Vladimirescu, formata in 1943 prin recrutari din
randurile soldatilor romani prizonieri in URSS, a fost apoi avansat colonel si a activat in cadrul
Ministerului Afacerilor Interne
110. Holban (Moscovici), col. seful Regionalei Bucuresti Sigurantei (1944-1948)
111. Holtier Ervin, col. seful Directiei a X-a DGSP (1948-1952)
112. Eugen Dascalu (Davidovici), seful Sigurantei Satu Mare (1944-1946), agent KGB, apoi sef DRSP
Targu Mures
113. Lucian Stupineanu (Stappnau) (n. 1914): col. director general al Serviciului Special de Informatii
(1945-1947); secretar general la Presedintia Consiliului de Ministri (sfarsit 1946-inceput 1947); seful
Directiei Spionaj Economic a DGSP, odata cu infiintarea acestei institutii la 30 august 1948
114. Mihai (Bibi) R. Boico, din 1949 avansat gen.-mr., destituit in 1952
115. Ludovic Cseller (Zeller), col. director al DRSP Oradea din 1948
116. Iosif Breban, col. seful Directiei Regionale MAI Cluj in 1955
117. Gavril (Ianos) Birtas, col. seful Directiei I a DGSP din 1948, destituit in 1952
118. Andrei Micu, seful Directiei Cadre a Ministerului de Interne intre 1948 si 1952, cand va fi destituit
119. Suli Brill, col. dr. exclus din M.A.I. si din partid in 1952
120. Luiza Segal, sefa de birou in DGSP de la infiintare (1948)
121. Moise Senater, mr. director adjunct al DRSP Bucuresti (1948-1952)
122. Adalbert Izsak (Ijak, Iszaek): col. director adjunct al DRSP Brasov, apoi al doilea adjunct al sefului
Directiei de Informatii Externe (DIE) a Securitatii si ulterior seful Directiei Regionale de Securitate
Galati , unde i-a succedat in functie lui Wisting
123. Zeller, col. inspector general al Directiei Penitenciare a Ministerului de Interne intre 1948 si 1952,
cand s-a sinucis urmare a destituirii sale in cadrul epurarilor
124. Benjamin Fuchs, responsabil Directia Personal a DGSP
125. Mauriciu Strul, lt. col. seful Directiilor Regionale Galati (1948-1950) si apoi Ploiesti si ulterior
Vrancea ale Securitatii
126. Iuliu Massler, seful Regionalei Bistrita Nasaud a Sigurantei (1946-1947)
127. Johann Schwebel, care i-a succedat in functie lui Massler (1947-1948)
128. Matusei Andreescu (Nathan Matusievici), sef de birou in DGSP de la infiintare (1948)
129. Mihai Patriciu (Mihai Weiss) col. inspector general la Regionala Cluj a Sigurantei (1944-1948);
director al DRSP Cluj (1948-1952), destituit in cadrul epurarilor antisemite din 1952, ulterior director al
Uzinei Metalurgice Resita
130. Stefan Koller (Coler) (n. 1916), lt.-col. angajat din 1952 in MAI (la Directia Generala a Lagarelor);
comandantul inchisorii Aiud (1954-1957) si apoi al inchisorii Vacaresti
131. Itic Averbuch, col. comandantul Securitatii Ploiesti in anii 50, avandu-i ca adjuncti pe Mauriciu
Strul si pe anchetatorul Smilovici
132. Eugen Vistig (Wisting), col. director al DRSP Craiova din 1948 si apoi seful DRSP Galati la
inceputul anilor 50, unde i-a succedat in functie lui Mauriciu Strul
133. DGSS Marcu Abramovici, lt.-maj. anchetator al lotului Vasile Luca in 1952-1954
134. Ludovic Weisz (Weiss) (n. 1912): lt.-col. membru PCR din 1945; directorul Regionalei Satu Mare
a Sigurantei/Securitatii (1946-1953); anchetator al lotului Patrascanu in 1954; dupa reabilitarea celui
din urma in 1968, ar fi emigrat in Israel
135. Iacob Fuchs, seful serviciului judetean Baia al DRSP Suceava

136. Barel Orenstein, din 1948 director adjunct al serviciului judetean Ramnicu Sarat al DRSP Galati
137. Jacob Weigner, director adjunct al serviciului judetean Turda al DRSP Cluj
138. Israil Ruckerstein, cpt. seful serviciului judetean Botosani al DRSP Suceava
139. Iosif Hahamu, cpt. seful serviciului judetean Caras al DRSP Timisoara
140. Zoltan Kling, mr. seful serviciului judetean Severin al DRSP Timisoara
141. Simon Siegler, sef de birou si referent la sectia Probleme Speciale a DGSP din 1948; anchetator
a DGSP in procesul grupului Patrascanu din 1954
142. Adalbert Stern, subdirector
al Biroului de Securitate Baia Mare in anii 50
143. Iulian Sorin (cu numele sau romanizat, el a reusit o buna perioada de timp sa-si camufleze
perfect originea evreiasca); ofiter superior la Directia I a Securitatii, apoi inspector general al
Departamentului Cultelor, iar din 1997, secretar general al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din
Romania !
144-146. List, Frost si Rigman, capitani, sefi ai catedrelor de specialitate de la Scoala de Ofiteri de
Securitate de la Baneasa
147-148. Mauriciu Adam si Heinz Stanescu, cpt. doi din cei patru sefi de serviciu ai Directiei I a DGSP
149-151. Eugen Tais, Marcel Turchischer, Estera Haber sefii de birou DGSP (din 1948),
De fapt, lista numerosilor evrei comunisti din Romania postbelica nu poate fi redata exhaustiv, ci cel
mult ilustrativ. Enumerarea de mai sus se extinde in realizate mult mai mult, lucru estimabil de pilda
prin adaugarea altor nume de evrei din subordinea lui Misu Dulbergher la Directia de Anchete Penale:
152. Antoniu Sami (Samuel Aritonovici), director adjunct al Directiei intre 1948 si 1952, plecat ulterior
in Israel
153. Matusei Andreescu (Nathan Mathuseevici), anchetator penal la Brigada Mobila intre 1946 si 1948
si la directia regionala Timis a MAI , decedat in 1988
154. Razvan Sergiu, loctiitor al sefului de serviciu, emigrat si el in Israel
155. Ceaslavski, sef de serviciu (1947-1953) si fost frizer al Anei Pauker
156. Neidman Gingol, consilier (1947-1953) si profesor la Scoala de Securitate Baneasa, emigrat
ulterior in SUA
157. Rusu Mircea, anchetator al Securitatii 1947-1956), si el emigrat in SUA
158. Muresan (Leon Davidovici), anchetator intre 1948 si 1958, emigrat in SUA
159. Franco Sandu (1947-1956), emigrat in Israel
160. Lenobel Barbu, anchetator (1945-1950) in Brigada Mobila si la DGSP, emigrat in Israel
161. Mahler William, anchetator (1952-1956), emigrat in Israel
162-163. Flamboly Telemaques si Negru Nicu, ultimul emigrat in Israel
164-169. Segal Luiza, Hosu Estera, Gersohn Clara, Hebert Estera, Wincler Viorica, Mateescu Ella,
etc. Practic, in ansamblul Directiei, pe langa cei de mai sus, alti 8-10 din totalul de 45 ofiteri erau evrei
maghiari, 4-5 greci, 2-3 sarbi, 2-3 lipoveni, si doar 8 (!) romani!
Similar, exista alte numeroase nume de evrei grupati in majoritatea lor in Comitetul Democrat Evreiesc
(CDE, organizatie care includea si sionistii de stanga si Uniunea Evreilor Romani - factiunea dizidenta
a lui M.Z. Sarateanu), ceea ce ar permite constituirea unei liste mult mai lungi.
In conducerea organizatiei, in afara celor sus-mentionati, s-au regasit: Bercu Feldman - presedintele
CDE, Marcel Fischler, Eduard Manolescu, Marcel Popper (toti deveniti, alaturi de Leibovici-Serban,
deputati in Marea Adunare Nationala in 1948); Israel Bacal, un vechi comunist si conducator CDE-ist,
K. Vechsler, Solomon Stefan, dr. Jean Abermann, Baruch Berea, Paul Iscovici, Laurentiu Bercovici secretar CDE pentru Bucuresti, I. Stern si Morel Farchy - presedinte si respectiv vicepresedinte al
comunitatii din Bucuresti, Tiberiu Reny-Arad, presedintele FUCE la inceputul anilor 50, Petre Lupu,
Marcel Rosenzweig, Ury Bernador si B. Lebli (directori succesivi ai Teatrului de Stat Evreiesc), Emil
Dorian, Lascar Saraga - secretar general FUCE la sfarsitul razboiului, Gh. Florescu, Nicolae Schwartz,
etc

*************
....vreme de 50 de ani aceasta lista a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete de stat si de
partid...iar astazi, urmasul celor de la pozitia 82 si 83, progenitura Vechilor Tismaneni, Noul
TISMANEANU, cel care poarta patronimicul lui Lenin, Vladimir, ca si Ion Iliescu, care a primit pe
aceeasi filiera numele de Ilici, este cel care se face ca plange cu lacrimi de crocodil in jurul stafiei
comunismului si se afla in spatele unor alte asa zise grupari novatoare de genul, Noua Republica, Noii
Golani, Noua Miscare Populara, Noua Forta Civica etc samd
Suporterii pe fata ori pe dos ai lui Ion Iliescu, crescuti si adusi de el in politica sunt majoritar evrei,
din reteaua kominternista si KGB. Un mare numar dintre acestia se afla la vedere, nu doar in clasa
politica, ci si in media, mediul de afaceri etc.
Printre acestia sunt de mentionat:
Petre Roman, Andrei Plesu, Dinu Patriciu, Emil Constantinescu, Theodor Stolojan, Mihai Razvan
Ungureanu (director SIE), Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL), Silviu
Prigoana, Adriana Bahmuteanu, Victor Ciutacu (star la Antena 2), Elan Schwartzenberg (om de
afaceri care vaneaza postul de premier, mana dreapta a lui Dan Diaconescu OTV), Eugen Ovidiu
Chirovici (fostul Mare Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, actual conducator din umbra al
MLNR), Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, europarlamentar, care viseaza un viitor post de
ministru de Externe), Mircea Cosea, Victor Surdu (fost deputat si senator), Zoe Petre (fost consilier
prezidential), Petru Berteanu (fost consilier prezidential), Mugur Isarescu (Guvernator al Bncii
Nationale, fost prim ministru, eventual viitor prim ministu), Razvan Teodorescu (fost senator, ministru
si Mare Maestru al MLNR), Gelu Voican Voiculescu (fost vice prim ministru si ambasador), Alina
Mungiu (fosta directoare a Televiziunii Romane), Adrian Sarbu (Trustul PROTV), Mihai Tatulici (mana
dreapta a lui SOV, la RealitateaTV), Andreea Esca, Andi Moisescu, Andrei Gheorghe (actual
educator media al basarabenilor), Cornel Nistorescu (homosexual, informator al Securitatii,
actualmente sluga lui Vantu la Cotidianul), Sorin Rosca Stanescu (seful din umbra al supapelor
media creat de Vantu), Adrian Halpert, Sergiu Andon, Radu Berceanu (fost ministru viitor ministru),
Victor Babiuc, Alexandru Sassu, Trita Fanita , Octavian Stireanu, Cazimir Benedict Ionescu, Bogdan
Niculescu Duvaz, Remus Opris (mason, sotul deputatei PDL Brandusa Novac), Sorin Dimitriu, Andrei
Dimitriu etc samd ...dar mai ales Vladimir Tismaneanu, sef de retea, nepot de general KGB, fiu de
NKVD-isti...
Acestia sunt cucii care au ocupat cea mai mare partea a pozitiilor importante in media, politica,
afaceri, serviciiromanii nu sunt acceptati. Iar cei care indraznesc sa comenteze sunt etichetati in fel
si chip, sunt numiti fascisti, legionari, antisemiti.
Miza este interzicerea accesului romanilor la propriile institutii, ocuparea statului si lichidarea
opozitiei. Cu mijloace similare celor utilizate cu ani in urma impotriva lui Codreanu si impotriva
camarazilor sai.
Pagina Facebook 'George Roncea':https://www.facebook.com/pages/GeorgeRoncea/181944271871084