1 Argetoianu Constantin Insemnari Zilnice Vol1 PDF

CONSTANTIN ARGETOIANU
ÎNSEMNÃRI ZILNICE
Volumul I 2 februarie 1935-31 decembrie 1936
Ediþie ºi indice STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIA VELLI
Bucureºti; 1998 "
Colecþia ISTORIE & POLITICÃ
este coordonatã
de STELIAN NEAGOE
Fotografia de pe coperta a IV-a
îl reprezintã pe Nicolae Titulescu,
într-o ipostazã elocventã pentru marele european.
Toate drepturile pentru tipãrirea acestei ediþii aparþin în exclusivitate
EDITURII MACHIA VELLI
Bucureºti-1, B-dul Banu Manta nr. 22
ISBN 973-96599-9-14
NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI
Cu acest volum începem editarea unui nou ciclu din scrierile politice ale lui Cons
tantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871 m. 6 februarie 1955). Este vorba de însemnãri
le Zilnice ce se întind pe o perioadã relativ scurtã de timp un deceniu dar care însumea
zã mii de file, proiectate sa vadã lumina tiparului în peste zece volume.
Când în martie 1940 Argetoianu punea punct final redactãrii Amintirilor sale din anul
1934, lãsa sã se întrevadã ce va urma dupã aceste Memorii-fluviu:
Evenimentele din ultimii ani, desele mele calatorii, boala ºi necazurile, m-au întârzia
t în redactarea acestor Amintiri, pe care hotãrâsem de mult sã le închei în ultima zi a anul
ui 1934, urmând ca de la l ianuarie 1935 sã þin însemnãri Zilnice despre fapte ºi întâmplãri
re le-aº fi socotit mai interesante.
Am întârziat, ºi deºi am ajuns la sfârºit tot nu sunt gata. Mai am multe capitole dindãrãt de
mplectat ºi mã întreb dacã voi ajunge chiar vreodatã sã le scriu."
în urmã cu doi ani, în 1938, când a acceptat sã i se tipãreascã notele de cãlãtorie în Egipt,
ianu a þinut sã facã o adnotare în subsolul paginii de preambul: De la 1935 înainte am nota
t evenimentele ºi informaþiile mai de seamã în însemnãri Zilnice. Aceastã nouã serie va putea
rvi pentru documentarea celor ce vor cerceta mai târziu vremurile noastre".
lata-ne, prin urmare, ajunºi în faþa unei noi scrieri politice argetoiene aflatã în manusc
ris si gata sã provoace impactul cu posteritatea criticã a incomodului castelan de l
a Breasta de Dolj.
Constantin Argetoianu a ezitat asupra denumirii noii sale producþii scriitoriceºti.
Pentru anul 1935 le-a numit Note Zilnice.''Se va stabili însã destul de repede la ge
nericul însemnãri Zilnice, pe care îl întâlnim constant în foaia de titlu a manuscriselor ci
rcumscrise fiecãrui an calendaristic.
în volumul ce prezentãm am inclus însemnãrile Zilnice consemnate de Argetoianu în anii 193
5-1936. Notele din 1935 încep cu data de 2 februarie, momentul revenirii autorului
din cãlãtoria în Egipt. Din anul 1936 lipsesc însemnãrile Zilnice cuprinse între 18 august º
22 decembrie. Toate demersurile noastre au rãmas infructuoase, n-am putut sã dãm de u
rma filelor rãzleþite în cine ºtie ce împrejurare nefericitã.
însemnãrile Zilnice sunt un alt gen de scrieri politice. Memoriile puteau sã fie subie
ctive, pe alocuri mustind de patimã sau încãrcate de partizanat politic. La rigoare co
roborai memorialistica lui Argetoianu cu alte izvoare narative sau cu documentel
e oficiale emise în epocã ºi gãseai mãsura lucrurilor, balansând pe muchia adevãrului relativ
posibil în Istorie.
însemnãrile Zilnice cuprind date ºi fapte reþinute la prizã directã, desprinse din cotidian º
încredinþate colii de hârtie ca atare. Martorul ocular are puþin rãgaz pentru digresiuni,
pentru analize ºi interpretãri politice. Argetoianu consemneazã o informaþie ºi dacã se dov
edeºte greºitã pe parcurs o corecteazã. ªi aºa'din ºtiri mai mult sau mai puþin comentate de
or ºi de amfitrionii sãi, din audienþe, vizite ºi conversaþii de tot felul încetul cu încet
se panorameazã întreaga viaþã politicã din zilele, lunile si anii respectivi. Poþi sã nu fi d
acord cu parte din piºcãturile" lui Argetoianu pe marginea notelor înregistrate în caiet
ele sale manuscrise, dar nu poþi sã ignori evenimentele petrecute aievea ºi nicidecum
nãscute din fantezia debordantã a cuiva sau a altcuiva.
Constantin Argetoianu judecã oamenii ºi situaþiile în legãturã cu implicarea lor într-un timp
si într-un spaþiu date. Omul ºi scriitorul politic fiºeazã întruna ºi îºi permite din când în
bservaþii personale critice duse pânã la cinism. Este dreptul lui dar este ºi obligaþia no
astrã de a filtra veninul din clepsidra lui Argetoianu. Bunãoarã, ºtim astãzi infinit de m
ulte ºi pozitive lucruri despre marele european Nicolae Titu-lescu, despre savantu
l Nicolae lorga, pentru ca sã nu ne lãsãm furaþi per total" de perdafurile cu care le fac
e cinste contemporanul lor Argetoianu... ªi exemplele pot continua cu victi-mizaþii
din însemnãri Zilnice. Personal ne reprimãm orice veleitate de arbitraj în cele politice
. Lãsãm altora tentaþiile specu-
lative de a drãmui rãvâºitoarea dreptate a lui Argetoianu ºi de a ºlefui din varii izvoare p
ersonalitãþile celor încondeiaþi în fel ºi chip de vigurosul scriitor portretist. ªi apoi, dr
mul la care am purces din nou este atât de lung! Vom avea destulã vreme sã nivelãm asper
itãþi ºi sã apropiem lucruri ºi oameni declaraþi implacabili. Sã ne pregãtim, mai bine, a ne
ura de regalul-revanºa pe care ni-1 oferã marele scriitor politic al cãrui spirit bântui
e în cãutarea crucii pe câmpurile Sighetului.
* # *
Ca ºi seria Memoriilor, editãm însemnãrile Zilnice dupã caietele manuscrise aflate în fondur
ile arhivistice centra-le din þarã. Transcrierea textelor s-a fãcut dupã un procedeu de
compromis între normele vechi" ºi recomandãrile noi" ale ortografiei limbii române. Toate
notele de subsol aparþin lui Constantin Argetoianu. Intervenþiile noastre sunt marca
te între paranteze rotunde ºi cu însemnul nota St.N.
STELIAN NEAGOE
P. S. Aceastã ediþie a însemnãrilor Zilnice o dorim a fi un pios Omagiu adus Doamnei Mãrie
Jeanne Argetoianu, singulara fiicã a marelui scriitor, de prea curând trecutã în lumea
umbrelor.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE
(Notele încep numai de la 2 februarie 1935; în ianuarie a avut loc cãlãtoria mea în Egipt,
iar cu notele adunate în aceastã cãlãtorie am scris ultimul capitol al ultimului volum
din Amijitirile mele intitulate PENTRU CEI DE MÂINE)
1935
2 februarie. - Azi a fost Aristid Blank la mine. Nu-1 mai vãzusem de trei ani, de cân
d pãrãsisem Ministerul de Finanþe. Aºteptam vizita lui; eram prevenit de ªoneriu ºi de Cecro
pide. înainte de plecarea mea în Egipt, ªoneriu mi-a povestit o conversaþie, pe care o a
vusese cu câteva zile înainte, la Milano, cu Aristid. De unde pânã toamna trecutã mã înjura d
mã spurca, n-a mai vorbit lui ªoneriu decât de calitãþile mele, întrebându-1 dacã crede cã a
dispus sã mã împac cu el. ªoneriu i-a rãspuns cu drept cuvânt cã de o împãcare nu putea fi vo
iindcã, atât cât ºtie el vreun conflict nu fusese între noi, ºi cã nu putea fi chestiune decâ
e o lãmurire a atitudinii arþãgoase luate de dânsul faþã de mine. Aristid a adãugat: Crezi c
va primi?", întrebare la care ªoneriu a rãspuns cã deºi nu are calitatea sã decidã, e convins
cã-1 voi primi, dupã câte ºtie el. Aristid a continuat înjurând Guvernul ºi mai ales pe Slã-v
u, care nu pricepe nimic etc. etc. . Mã duc la St. Moritz sã vãd pe Titulescu. Trebuie
sã se înþeleagã cu Argetoianu ºi sã facã ei un Guvern". Raportându-mi aceastã conversaþie, ªo
întrebat dacã vreau sã mã întâlnesc cu Aristid. I-am rãspuns cã sunt gata sã-1 primesc, cu a
vârtos cã de mult vream sã ºtiu motivele pentru care mã înjura pe toate potecile. A rãmas ca
tâlnirea sã aibã loc dupã înapoierea mea din Egipt.
înainte de aceastã înapoiere, la 28 ianuarie, A.B. publicase o paginã întreagã în Universul s
b un titlu-manºetã de o ºchioapã (ce ocupa toatã lãþimea foii) Ce as spune de m-ar consulta..
Un program întreg politic, economic ºi social, cu multe pãrþi bune, inteligent scris, d
eºi pe alocuri aluneca în utopie. Nu avusesem încã timpul sã-1 citesc, neglijenþã pe care am
turisit-o autorului ºi care m-a scutit sã discut cu el principii ºi amãnunte de ordin ma
i mult literar decât politic sau economic.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 19i 5 11
Am început prin a exprima vizitatorului meu oarecare nedumerire faþã de atitudinea sa,
dupã toate câte le fãcusem ca ministru de finanþe în favoarea Bãncii Blank, dupã tot ponosul
pe care-1 dusesem în spinare din cauza lui. A avut inteligenþa cãci numai prost nu e sã
nu nege nimic ºi a încercat sã explice. Mi-a reproºat cã nu 1-am scãpat, ºi mi-a povestit cã
bind cu Tardieu la Paris, dupã ce 1-a pus în curent cu nenorocirile sale, acesta 1-a
r fi întrebat: Qui etait ministre des finan-ces â ce moment?" Argetoyano". Comment", a
fi continuat Tardieu, Argetoyano etait ministre des finances et ii a laisse tomb
er votre banque?" Cu toatã autoritatea lui Tardieu, am declarat lui Aristid cã mã simt
cu conºtiinþa împãcatã, ºi cã mã mir cã am putut face ºi cât am fãcut cu mâinile legate cum
Majestatea Sa, cu Manoilescu la Banca Naþionalã ºi cu lorga în cârcã. Banca Naþionalã ºi toa
ile mari se coalizaserã împotriva Bãncii Blank, ºi a trebuit energia mea ca sã pot pune în p
icioare acel Sindicat al Bãncilor care a mai salvat ce se mai putea salva de pe ur
ma operaþiunilor nenorocite sãvârºite de cãtre dl. Aristid însuºi. N-a insistat ºi am trecut
examenul situaþiei politice, pe care o vede ca om inteligent, aºa cum e. Am cãzut de a
cord pe multe puncte dar nu am intrat în amãnunte de executare. Rezultatul vizitei a
fost revenirea între noi, la vechile raporturi dinainte de 1932. Date fiind relaþii
le lui, e mai bine sã-1 am cu mine decât în contra mea. Din acest punct de vedere întrev
ederea a fost cu folos. Pe ziua de ieri schimbare în Guvern: în locul lui Slãvescu, de
misionat, a luat Finanþele Victor Antonescu, iar la Justiþie a trecut Vaier Pop, pânã ai
ci ministru fãrã portofoliu. Pretextul demisiei lui Slãvescu este o divergenþã cu restul G
uvernului care a aprobat propunerile lui Mano-lescu-Strunga cu privire la politi
ca devizelor. Dupã noile dispoziþii, din 100 unitãþi devize intrate în þarã (pe baza exportul
i), 40 vor fi vãrsate la Banca Naþionalã care le va plãti pe cursul oficial al leului. R
estul de 60 va rãmâne la dispoziþia exportatorului care le va putea valorifica pe faþã ºi du
pã anumite norme. Contradicþia e flagrantã: pe de o parte Guvernul afirmã sus ºi tare cã vre
a sã menþinã intactã stabilitatea monetarã, iar pe de alta autorizeazã schimbul sub cursul l
egal pentru 60% din sumele ce intrarã în þarã. Ceea ce dovedeºte cã forþa împrejurãrilor e ma
e ca aceea a intenþiilor omeneºti. .
în realitate, Slãvescu n-a demisionat însã din cauza acestei neînþelegeri, ºi nici fiindcã dâ
seamã de situaþia disperatã a Tezaurului n-a voit sã contrasemneze falimentul final. A d
emisionat fiindcã 1-a dat afarã din Guvern Aristid Blank, pur ºi simplu. Cu el a pleca
t ºi Lãzeanu,
12
secretarul general ºi pentru aceleaºi motive. Victor Antonescu a rezistat cât a putut ºi
a primit Ministerul de Finanþe cu greu, ca o adevãratã osândã.
7 februarie. Dejunat ieri la Pangal cu George Cesianu, ca sã ne împãcãm. Cãci dupã câte-mi
sese Pangal era supãrat pe mine, fiindcã nu i-aº fi dat destulã atenþie pe când eram ministr
u de finanþe. Nu am câtuºi de puþin conºtiinþã de aºa ceva, ºi cred cã numai o susceptibilita
sivã 1-a fãcut sã creadã într-o lipsã de prietenie din partea mea. Socotesc pe Dinu ºi pe Geo
ge Cesianu ca oameni de o cinste ºi de o lealitate rare în România, ºi îi stimez ºi îi preþui
pentru aceste însuºiri. Prilejul ce mi se da de a lãmuri un echivoc, era binevenit. L
-am lãmurit pe deplin. Am avut apoi o conversaþie amicalã, asupra situaþiei politice, ºi n
e-am gãsit în deplin acord, ca numai prin schimbãri radicale în toate direcþiile se mai po
ate salva ceva. Iniþiativa acestor schimbãri nu poate sã o ia decât Regele. Ne-am pãrãsit pr
ieteni.
Printr-o fericitã coincidenþã, înapoiat acasã Cesianu a gãsit o convocare telefonicã pentru a
eeaºi zi, din partea Regelui. S-a dus la el cu mintea încã încãlzitã de tot ce-i spusesem. D
e la Rege a venit la mine ºi mi-a spus cã a fost reþinut l orã ºi 3/4. A repetat Regelui t
oate câte i le înºirasem, fãrã sã-i ascundã cã dejunase cu mine. A gãsit pe Suveran foarte vo
u 1-am mai vãzut aºa din anul în care a venit", dar foarte prost informat. A cãutat sã-i înd
repte informaþia. Au vorbit mult de mine. Regele mã þine în înaltã stimã ºi a însãrcinat pe C
sã-mi spunã cã dacã nu mã vede e ca sã aibã pace cu Guvernul sãu, dar cã totuºi în curând mã
mã supãr. Gutã Tãtãrescu i-a fãcut scene fiindcã a primit pe Goga de douã ori pe rând, în af
Fundaþiilor Regale (e drept cã Goga a comentat aceste audienþe în interes politic). Ces
ianu a vorbit Regelui ºi politicã ºi impresia lui a fost cã nu va schimba Guvernul imedi
at, iar cã dupã acest Guvern, nu va mai veni un Guvern de partid...
8 februarie. Am avut astãzi vizita lui Franasovici. Prin ªoneriu, prin Cosãcescu, prin
Radovici îºi exprimase de mai multã vreme dorinþa sã stea de vorbã cu mine. în cele din urmã
trimisese vorbã prin ªoneriu cã va veni dupã ce va fi pus în curent ºi pe Rege despre aceastã
vizitã. Mi-a declarat cã Regele a aprobat luarea de contact cu mine. Ca ºi Cesianu, Fr
anasovici mi-a transmis regretul Regelui ca n-a putut sã mã vadã în timpul din urmã, ºi rugãm
ntea sã nu fiu supãrat (!!!). A trecut apoi de-a dreptul la scopul vizitei sale. A r
ecunoscut cã Guvernul nu mai poate merge aºa. Ori se întãreºte, ori trebuie sã plece. Vede o
posi-
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1935 ' 13
bilitate de întãrire prin intrarea mea în Guvern, ºi a lui Goga. Nu numai în Guvern dar ºi în
partid. Partidul duce lipsa de oameni cu autoritate ºi cu experienþã. Cu mine, zicea e
l, partidul ar putea sã se întãreascã ºi în tot cazul Guvernul, în aºa mod, încât sã poatã pu
urãrilor din partid. Regele e pentru ºi tot repetã lui Franasovici: Betonaþi-vã, sunteþi cam
brezi, betonaþi-vã". Tãtãrescu a fost totdeauna pentru o revenire a mea în Partidul Libera
l. Dinu Brãtianu se va supune, sau va fi înfrânt.
Am rãspuns lui Franasovici cã dacã este vorba numai de o vremelnicã întãrire a unui Guvern p
e ducã, nu sunt eu omul care sã joace rolul balonului de oxigen. Dacã însã este vorba sã se
facã ceva serios, un Guvern care sã poatã duce la îndeplinirea unui program de refaceri ºi
de reforme, sunt gata sã stau de vorbã. N-am fãcut niciodatã chestiuni personale în polit
icã, ºi dacã mã înþeleg pe program, restul merge de la sine. Franasovici mi-a declarat cã aºa
de lucrurile ºi el, ºi cã ar fi vorba de un Guvern nou, care ar începe prin modificarea
Constituþiei, actualul Parlament fãcând strigãrile necesare dupã care îndatã alegeri pentru C
nstituantã.
Am replicat cã un asemenea drum nu se poate strãbate decât cu sincera colaborare a Reg
elui. La urma urmei de la el depinde totul. Ce vrea Regele? Vrea într-adevãr o întãrire ºi
o menþinere încã cel puþin doi ani a unui Guvern liberal lãrgit sau vrea altceva? A conve
nit ºi Franasovici cã totul e în mâna Regelui, ºi am rãmas înþeleºi ca Tãtãrescu sã-i punã ne
sa vorbesc ºi eu cu El, apoi sã ne revedem, eventual în trei, ºi cu Tãtãrescu.
Pauker a fost azi la Pangal. Adevãrul îºi dã seama zice Pauker cã mergem spre o dictat
Partidele sunt într-un hal de anarhie care nu mai poate da nimic. Adevãrul e princip
ial contra dictaturii, dar dacã dictaturã trebuie sã fie, atunci cei din Sãrindar preferã
dictatura mea. Cu mine se pot înþelege. Sunt prin urmare la dispoziþia mea.
Ottescu a fost la Titulescu. L-a gãsit în pat, semigripat. Urla ºi tuna, cã era mai bin
e sã stea la Geneva, cã acolo avea toate ºtirile, putea sã citeascã discursurile lui Mac D
onald sau ale lui Laval în original. Aici trebuie sã se mulþumeascã cu Universul. I-a fãcu
t apoi pe lung teoria indispensabilei continuitãþi în direcþia Ministerului de Externe.
Ottescu a avut impresia cã era la adresa mea.
14
' CONSTANTIN ARGETOIANU
în ºedinþa de alaltãieri, la Camerã, am executat (cu prilejul legii distribuirii împrumutu
ui) pe un numit Plãtãreanu, raportor obraznic, ca-re-ºi permisese sa mã atace prosteºte în r
aportul sãu. Primesc acum, prin Serviciul Presei" tãieturile din ziare. Succesul a fo
st mai mare decât crezusem.
Citit raportul Auboin ultimul. E crud pentru Guvern, dar bine documentat, ºi just
. ªi totuºi n-are dreptate: o þarã trebuie înainte de toate sã trãiascã. Principiile ortodoxi
financiare ºi economice, în momente de crizã ca acestea, nu se pot menþine decât cu cãlcare î
practicã, a celor susþinute în teorie. E regimul minciunii ºi cârpelii în plin.
9 februarie. Revãzut pe Ar. Blank care îmi dã amãnunte asupra lichidãrii datoriilor Bãncii
lank. El sperã sã plãteascã tot pânã la sfârºitul termenului concordatelor, precum ºi suma pe
o mai dato-reºte Statului deºi a fost scos din obligo, datoria aceasta fiind trecutã în
contul Bãncii Industriale mofluzã.
Am fost sã vãd pe Titulescu, tot gripat. L-am gãsit furios împotriva lui Manolescu-Strun
ga ºi a Guvernului care tolereazã nebuniile" pe care ministrul de industrie le comite
la Londra. Nu s-a mulþumit, pe baza deplinelor puteri ce i s-au dat, sã angajeze tr
ansferuri foarte oneroase pentru noi ºi care constituie un precedent periculos pen
tru reglarea datoriilor noastre în alte þãri, dar a îndrãznit sã confere ºi decoraþii (cu ase
mentul Regelui) la diferite personalitãþi engleze, fãrã ca el (Titulescu) sã fie mãcar consu
ltat, atunci când atâþia oameni care 1-au servit acolo au rãmas nedecoraþi! Aceastã afacere
de nimic 1-a supãrat pe Titulescu mai mult decât greºelile mari ºi de ordin general pe c
are Strunga le comite peste graniþã, în ziarele de azi citesc cã Excelenþa de la Industrie
a fost rechematã de urgenþã în þarã unde prezenþa sa este indispensabilã", dupã formula obi
altminteri Titulescu pare deprimat. Poate e ºi gripã la mijloc. E plin de dispreþ pent
ru Guvern, de care se simte izolat. Trateazã pe Mac Donald de idiot, pe Laval de p
rost, pe Jeftici de burtã-verde. Numai Kemal ºi Mussolini scapã cu faþa curatã. Hitler e ºi
el un nãrod, care n-a ºtiut ºi nu ºtie sã profite de împrejurãri, sã semneze pactul oriental
bþinã în schimb die Gleichbe-rechtigung". Nu sunt oameni nicãieri, în Franþa de când a muri
-and, Poincar6, Barthou e o jale. Suntem câþiva, Beneº, eu, care formãm ca un corset pen
tru menþinerea pãcii în Europa. Dacã nu ne opuneam la înþelegerea în 4 n-am fi ajuns la acord
l de la Roma nici la cel de la Londra. Am ajutat mult (!!) la încheierea acestor a
corduri, ºi am servit
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1935- 15
astfel bine pacea. Am împãcat România cu Rusia sovieticã. Aºtept sã se înþeleagã Germania cu
ca sã pot merge ºi la Berlin. ªi apoi, sunt sãtul, mã, mã duc sã mã odihnesc!"
îmi vorbeºte despre Beneº care va fi ales în curând preºedinte al Republicii Cehoslovace. Ma
ssaryk nu mai poate sta,1 ºi-a pierdut facultãþile intelectuale, nu mai are memorie ºi n
u mai poate vorbi decât englezeºte. Am întrebat pe Titulescu dacã ºtie cine ar lua locul l
ui Beneº, în ca-zuî când acesta ar trece în al lui Massaryk. Mi-a rãspuns c-ar fi trebuit sã
ie Osuski (ministrul cehoslovac de la Paris) dar cã Beneº va numi la început (i-a spus
-o) pe Krofta (ajutorul sãu actual) cãruia trebuie sã-i dea aceastã satisfacþie. Krofta ar
e însã 60 de ani ºi nu va rãmâne în capul Ministerului de Externe decât 2 ani. Apoi, va fi Os
ski 12 ani, cãci Beneº e sigur de 2 preºedinþii a câte 7 ani! Viitorul Suveran al Bemilor"
a rugat chiar pe Titulescu spune el sã vorbeascã cu Osuski (un bun prieten) ºi sã-1 prev
inã de aceste proiecte. Când am povestit lucrurile astea Regelui, s-a mirat de sigura
nþa lui Beneº, de a dura atâta vreme în fruntea treburilor þãrii sale, ºi repeta întruna: «12
12 ani, frumos lucru. Paisprezece, Sire, i-am spus ºi vezi de-aia merg bine trebu
rile acolo». Eu nu pricep pe Beneº cã primeºte el nici n-are mare poftã în fond, s-a obiºnu
sã batã cu ciocanul de 16 ani, îi va veni greu sã stea acum închis într-un palat. Eu n-aº put
a, ºi n-aº primi niciodatã!"
- Ce, mã, vrei sã te faci preºedinte de Republicã? Am sã te spun Regelui!" A sãrit înþepat
bele mele ºi a început sã urle cã niciodatã nu e priceput cum trebuie, în realitate nu price
puse el gluma mea!
Ne-am pãrãsit prieteni ºi i-am propus sã mai facem o datã puþinã politicã internã împreunã.
a fost rãspunsul lui ºi a rãmas sã ne mai întâlnim, sã mai vorbim.
10 februarie. A doua zi dupã sosirea mea din Egipt mi s-a adus copia unui raport a
l lui Pitulescu (directorul Poºtelor) adresat d-nei Lu-pescu, în care înaltul funcþionar
relata înaltei doamne (raportul începea: înaltã Doamnã!) pãrerile diverºilor conducãtori pol
ci (eu nu figuram) asupra zisei doamne, interceptate la telefon. Raportul ar fi
fost fãcut în casa d-nei Cernãianu, (unde ar exista un adevãrat oficiu de informaþii al Lu
peascãi), cu colaborarea acesteia. Factum-ul, care a circulat în tot oraºul (mie mi s-
au adus vreo cinci exemplare în spaþiul a câtorva zile) mi-a pãrut suspect fiindcã conþinea º
un pasaj supãrãtor pentru mareºalul Averescu care nu putea sã fi fost redactat în casa d-
nei Cernãianu. Am arã-
1 Beneº ºi Titulescu s-au înºelat cãci Massaryk ºi-a revenit în fire ºi a mai durat zece luni
16
tat în Amintirile mele rolul d-nei Coca Cernãianu ca agent de legãturã între mareºal ºi Lupea
ca. Ea este o devotatã averescanã mareºalul a poreclit-o Madame Talleyrand" ºi îi apreciaz
ult inteligenþa ºi este exclus ca ea sã se fi pretat la o acþiune menitã sã scadã ºansele l
e-rescu faþã de o apropiere cu mediul Lupescu. Bãnuiala mea era îndreptãþitã raportul este
ocrif, ºi mi se spune astãzi cã Siguranþa a descoperit pe adevãratul autor, o licheluþã din r
dacþia unei foi efemere.
Aflu, prin Zizi Cantacuzino, cã Garda de Fier (legal dizolvatã) s-ar transforma într-
un partid cu titulatura Totul pentru Þarã"' ºi cã ar fi obþinut deja de la comisia specialã
e pe lângã Ministerul de Justiþie un semn electoral: un pãtrat cu 2 puncte. Am trimis vo
rbã lui Zelea Codrea-nu cã ar fi o mare greºealã: numai pasãrea Phoenix renaºte din cenuºile
i, ºi apoi un partid sau o grupare politicã nu trebuie sã renunþe la privilegiul de a fi
o grupare persecutatã. Cu cât gardiºtii vor fi mai strânºi cu uºa ºi închiºi, cu atât popula
lor pentru moment scãzutã din cauza inacþiunii ce ºi-au impus va creºte.
12 februarie. Nae lonescu trebuia sã þinã ieri searã la ora 6 o conferinþã la Fundaþia Caro
cu un subiect de agitaþie naþionalã. La ora 6 fãrã un sfert aula era plinã conferinþa a f
nterzisã ºi poliþia a venit sã evacueze sala. Nae lonescu, care sosise, a plecat ºi dupã el
au plecat pâlcuri-pâlcuri studenþii. Dând în piaþã de forþe militare reduse, studenþii s-au l
a bãtaie cu soldaþii. Au fost 6-7 soldaþi rãniþi ºi tot atâþia studenþi. Trupe venite în ajut
arat strãzile ºi au curãþit piaþa. Nu fãrã a se face uz de petarde ºi de bombe cu gaze lacrim
ne, încãierarea a fost serioasã. Maiorul Hociung, din Jandarmerie, a fost destul de gr
av atins la cap. La ora 6 soseam tocmai la Jockey-Club ºi de acolo se auzeau vuiet
ul ºi strigãtele din piaþa Palatului. Tot incidentul e datorat prostiei Ministerului d
e Interne. Dacã n-ar fi interzis conferinþa nu s-ar fi întâmplat nimic. Dacã aº fi fost eu m
inistru de interne, nu numai cã n-aº fi interzis conferinþa, dar m-aº fi dus sã asist la e
a. E a doua încãie-rare cu studenþii, în ultimele zece zile. Prima a fost prilejuitã de fi
lmul sovietic Locotenentul invizibil" la cinematograful Regal. Studenþii au spart t
ot, ºi o bãtaie în regulã s-a încins între ei ºi poliþie. Garda de Fier începe iar sã se miºt
le de azi-dimineaþã sunt mute asupra ce-lor întâmplate ieri, dupã cum mute au fost dupã încãi
rea de la cinema-tograful Regal. Mutism impus, bineînþeles.
Se vorbeºte iar de crizã în Guvern. Noul ministru de finanþe Anto-nescu a cerut tuturor
colegilor sãi sã reducã cu 10% bugetele respecþi-
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1935 17
velor Departamente. Toþi au convenit, afarã de dr. Angelescu care nu vrea sã audã de red
ucere, ci cere, dimpotrivã, un spor, ameninþând cu demisia în cazul în care ar fi refuzat.
13 februarie. Ieri searã masã de adio oferitã lui Auboin, de ministrul finanþelor, la Clu
bul miliardarilor". Plasament bizar: sunt aºezat dupã guvernatorul Bãncii Naþionale ºi dupã
junele Victor Bãdules-cu subsecretar de Stat bizar dar plin de tact, cãci am la stânga
pe Ma-noilescu ºi în faþã pe Gr. Filipescu. Victor Antonescu îmi confirmã neînþelegerea cu d
Angelescu pe care-1 numeºte Napoleonul învãþãtorilor", într-o întrevedere avutã cu el în pre
Tãtãrescu, Angelescu a refuzat orice reducere în bugetul sãu spunând cã mai bine demisionea
zã. Antonescu i-a rãspuns cã n-are nevoie sã demisioneze, fiindcã preferã dânsul sã plece. An
escu mai adaugã cã ar fi declarat primului ministru cã, dacã pânã sâmbãtã toþi miniºtrii nu c
reducerea cerutã de 10%, poate sã-1 considere ca demisionat. Am mai schimbat cu ami
cul Victor câteva pãreri asupra situaþiei politice: e om cu bun simþ ºi vede lucrurile cum
sunt.
14 februarie. Ieri, audienþã la Rege; nu-1 mai vãzusem de luni de zile 1-am gãsit vesel º
plin de voioºie: rex beatus în felicissimo regno. Cuvinte amabile ºi fãrã valoare, sufici
ente pentru restabilirea relaþiilor cordiale între noi. Vorbit de multe, îºi dã seama de g
reutãþi mais ii ne s'en fait pas", s-a obiºnuit cu paliativele ºi cu cârpelile, ºi pare conv
ns que tout finit par s'arranger". I-am vorbit de intervenþia lui Franasovici. Mi-a
confirmat cã Franasovici venise la mine cu învoirea lui. La întrebarea dacã aprobã combin
aþia propusã, mi-a rãspuns evaziv, iar în cât priveºte o colaborare a lui Tãtãrescu cu mine m
spus textual: Nu ºtiu dacã voi face apel (va sã zicã, el, nu Tãtãrescu) la d-ta, dar dacã v
face, te rog sã primeºti în principiu. Pentru detalii vei face cum vei vrea." Ce comed
ie mai e ºi asta? Vrea poate, dupã ce actualii guvernanþi vor fi fãcut strigãrile pentru C
onstituantã, sã-i schimbe? M-a sfãtuit sã þin contact cu Guvernul.
Mi-a mai spus cã contractul Skoda se va anula1. Se vor anula numai bateriile deja
gata, chestiune de vreo 300 milioane. Pe chestiunea afacerii Skoda", pare pe acel
aºi teren ca mai înainte, ºi ar fi mulþumit dacã s-ar spune tot. Mai vorbim de una de alta
. Impresia mea es-
1 Regele: Contractul Skoda se va anula. Eu: Nu se va anula Sire! Regele: ªtiu eu m
ai bine ca Tãtãrescu! Eu: Nu mi-a spus Tãtãrescu, nu mi-a spus nimeni. Dar Skoda va prim
i condiþiile. Nu poate face altfel. Trebuie sã-ºi salveze obrazul. Regele a rãmas pe gându
ri.
18
te cã-ºi dã seamã de situaþia precarã a Guvernului dar cã nu va face nimic pentru a-1 schimba
ainte de închiderea sesiunii. N-am impresia cã ar dori un Guvern de partid (programu
l lui Mihalache ºi certurile din Partidul Naþional-Þãrãnist sunt privite fãrã nici o simpatie
ci unul în afarã de partide. Dupã ce am vorbit despre eventualitatea intrãrii mele în-tr-
un Guvern liberal ºi i-am spus: Va sã zicã am capitulat?" mi-a rãspuns rãspicat (!) Deloc,
ar fiecare lucru la rândul lui". De cinci ani de când aud acest cântec! Le încurcã toate.
La afirmaþia mea cã în acest .caz nu vãd avantajul pentru nimeni ca sã mã uzez înainte de tim
într-un Guvern falit, îmi rãspunde cu candoare: De ce sã te uzezi? Nu cred."
în concluzie i-am spus ºi de rândul acesta cã sunt la dispoziþia sa în orice formaþiune pentr
realizarea unor mãsuri radicale pentru cârpeli nu.
Cu toatã lipsa mea de încredere cu toatã lipsa lui de hotãrâre, ne-am despãrþit foarte prie
i.
în rãspunsul dat de Titeanu la Camerã în chestiunea interzicerii conferinþei lui Nae lones
u, arþãgosul subsecretar de Stat a fost foarte dur faþã de animatorul Gãrzii de Fier. A re
amintit încurcãturile lui Nae de la Cultura Româneascã (Aristid Blank are o scrisoare de
la el în care mãrturiseºte delapidãrile fãcute) ºi atitudinea lui ciudatã în timpul rãzboiul
e zice cã trimis într-un lagãr de concentrare ca student român gãsit pe teritoriul german,
boºofilia lui 1-ar fi eliberat, ºi cã odatã liber s-ar fi pus în serviciul propagandei ge
rmane lucruri nedovedite).
15 februarie. Jean Th. Florescu a fost ieri dimineaþã la mine, sã-mi povesteascã audienþa
lui la Rege, avutã în aceeaºi zi cu mine. Mi-a spus cã Regele 1-a þinut un ceas, ºi cã în ace
rãstimp, el, Florescu n-a fãcut decât sã mã laude pe mine. Cã eu sunt singurul om care poate
face faþã greutãþilor actuale, cã eu singur am avut soluþii în trecut ºi cã am ºi pentru vii
unde ºtie el?), cã sunt singurul om politic inteligent care a mai rãmas în viaþã, cã toatã l
a mã vrea la Guvern ºi aºa ºi pe dincolo. L-am întrebat: si ce zicea Regele?" îi pãrea
e spui, ºi te iubeºte foarte mult!" Mer9i!"
Caraghios cum e, Jean Th. a încheiat spunându-mi cã de azi înainte el e omul meu. Eu nu mã
pot lega de un om mai prost ca mine. Eu nu mã pot lega decât de un om mai inteligent
ca mine!". Mi-a cerut voie sã rãmânã în contact mai des cu mine. Acordat.
'ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1935 19
Primit ºi vizita lui Sola. Vechea lui marotã: mai puþina Mica-Antantã ºi mai multã Românie
confirma ºi el schimbarea în jurul lui Titu-lescu în ce priveºte Italia. Informaþie inter
esantã: acþiunile lui Titulescu scãzuserã chiar pe lângã Barthou, de la vizita lui în Bucureº
unde constatase cã situaþia lui Titulescu în România era departe de a fi ceea ce credea
la Paris. Poate cã pusese câteva vorbe bune ºi Majestatea Sa.
îmi dã câteva lãmuriri interesante asupra politicii Italiei în Abisinia, îmi vorbeºte de geni
l politic al lui Selassie (Negusul) ºi al lui Zo-gu (Regele Albaniei) pe care îi con
sidera printre cei mai inteligenþi oameni politici din câþi cunoaºte.
Madgearu a atacat violent alaltãieri Guvernul în Camerã, fiindcã s-ar fi scos din oblig
o Banca Comerþului din Craiova (Neamþu) pentru o sumã de 350 milioane sub pretext de p
ortofoliu agricol. Guvernul n-a rãspuns încã.
Discutat cu Goga asupra situaþiei politice. Am cãzut de acord asupra urmãtoarelor pun
cte:
1) Nu intrãm într-un Guvern liberal decât dacã se modificã Constituþia ºi în acest caz numai
ce se vor fi fãcut strigãrile ºi se va fi dizolvat prin urmare actuala Camerã;
2) în acest caz, el ºi cu mine vom fuziona imediat dupã intrarea noastrã în Minister, spr
e a ne prezenta împreunã în alegerile pentru Constituantã;
3) în cazul unei schimbãri de Guvern ºi înlocuirea lui printr-unul în care nu am intra nic
i unul nici altul, sau în caz cã nu s-ar face nici o schimbare, vom fuziona de aseme
nea pentru lupta împreunã în alegeri sau împotriva regimului actual1.
O nouã tâmpenie a cenzurii: s-a tãiat în toate ziarele de ieri dimineaþã informaþia fãrã n
comentar privitoare la audienþa mea la Rege! ªi raportul apocrif al lui Pitulescu cãtr
e Lupeasca circulã în sute de exemplare!
Mare emoþie asearã: duminicã se va face inflaþia! Aceasta fiindcã s-a aflat cã Banca Naþio
va reduce acoperirea metalicã statutarã de la 35 la 25%. Mãsura ar fi raþionalã, datã fiind
suprimarea convertibili-
1 Ceea ce nu 1-a împiedicat pe Goga sã fuzioneze trei luni mai târziu cu Cuza, fãrã nici mãc
ar sã mã previnã. Trocarul tot trocar.
20
taþii, dacã devizele deblocate s-ar pune în serviciul transferurilor. Dacã e însã vorba numa
i de o sporire a circulaþiei monetare, iarã altã bazã, mãsura e periculoasã. Sã aºteptam.
16 februarie. Franasovici a fost ieri din nou la mine sa mã întrebe ce mi-a spus Reg
ele cu privire la propunerea lor. I-am povestit cã Regele mi-a confirmat autorizar
ea ce i-o dedese de a-mi vorbi, dar cã nu 1-am gãsit hotãrât asupra formaþiei, în principiu,
ea fiind legatã de schimbarea Constituþiei faþã de care M.S. pare a ºovãi încã. Ne-am înþe
tarescu va pune categoric chestiunea Regelui. O va pune? Stoian, omul Bãncii Naþiuni
i, pe care nu-1 mai vãzusem de când îi zicea bãncuþã" (fiindcã pleda la judecãtoriile de oco
tru 50 de bani) ºi stropitoare" (fiindcã te scuipa când vorbeai cu el) adicã dinainte de
rãzboi, a cerut sã mã vadã. L-am primit azi. îl ºtiam de mai bine de 30 de ani avocat ºi om d
casã la Averescu. Acum pare cã este si în bunele graþii ale d-nei Lupescu, deºi cam ars,
fiindcã s-ar fi angajat faþã de aceasta sã împiedice pe Averescu sã ia cunoscuta atitudine
n-a reuºit. Scopul vizitei lui Stoian era sã-mi împãrtãºeascã urmãtorul plan: Averescu sã fac
laraþie publicã prin care sã arate pãrerea lui de rãu pentru plecarea tuturor celor care s
uccesiv au pãrãsit Partidul Poporului ºi fãcând un cãlduros apel la ei, sã le cearã sã se înt
nte de toate ar fi vorba de mine si de Goga. Dacã apelul lui Averescu ar fi ascult
at, mareºalul ar pãrãsi, dupã întregire, ºefia partidului ºi mi-ar ceda-o mie. Stoian pleacã
Riviera, unde se aflã Averescu, ºi crede cã va convinge cu atât mai uºor pe acesta sã facã ge
tul cerut, cu cât ºtie cã merge înaintea dorinþelor lui intime luând iniþiativa pe care vrea
o ia.
Am rãspuns lui Stoian indirect, arãtându-i cã relaþiile mele personale cu Averescu sunt bu
ne, dar ca nu poate fi vorba de o colaborare politicã cu el, sub nici o formã, cât tim
p se menþine pe linia ultimului manifest pe care 1-a semnat împreunã cu Gh. Brãtianu. La
sfârºitul lui ianuarie a apãrut într-adevãr ºi a fost afiºat si pe zidurile Bucureºtilor
ifest galben în care se batjocorea prin subînþelesuri, pe cunoscutã chestiune, persoana
Regelui. Scris fãrã convingere ºi fãrã avânt, mirosind mai mult a ºantaj, manifestul este sem
at de mareºalul Averescu ºi de Gh. Brãtianu. Stoian e de acord; el crede însã cã semnãtura ma
eºalului pe manifest e cu tâlc. înainte de plecarea lui în strãinãtate mareºalul ar fi parafa
în faþa lui Stoian un manuscris pe care i 1-ar fi trimis Gh. Brãtianu, spunând: vom vede
a la întoarcere". Textul lui Brãtianu se îndepãrta foarte mult de un text redactat în ajun
de mareºal,
foarte scurt, ºi în locul cãruia Brãtianu trimisese pe al lui. Stoian crede cã mareºalul n-a
considerat textul lui Brãtianu ca definitiv, aºa se explicã cã el n-a fost supus nici e
xamenului comitetului de direcþie al Partidului Poporului, nici mãcar examenului loc
otenentei de direcþie a partidului, instituita de mareºal la plecare. Dupã audienþa, dec
orarea (cu Meritul Cultural) ºi captarea lui Trancu-Iaºi, ºi dupã proslãvirea Regelui de cãt
re acesta la banchetul ce si-a organizat pentru 50 ani de viaþã publicã Toma (georgist
ul de la Iaºi) s-a grãbit sã imprime manifestul, ca sa angajeze partidul averescan pe
o cale care, în acest partid, n-ar fi aprobatã decât de Papacostea, Al. Oteteleºeanu, An
ib. Teo-dorescu ºi câþiva alþii. Toþi aceºtia spune Stoian îºi preparã drumul spre Gh. Br
care duce aceastã intrigã e Papacostea, care tot dupã expresia lui Stoian e cu trei pi
cioare la Gh. Brãtianu ºi numai cu unul la Averescu". De altminteri Averescu a îndepãrta
t pe Papacostea din intimitatea sa (aceasta afirmaþie a lui Stoian mi-a fost confi
rmatã ºi de alþii), ºi toate aparenþele sunt, conchide interlocutorul meu, cã în curând alian
i Averescu cu Gh. Brãtianu se va desface ºi cã mareºalul va da în public dovezi de ataºament
ul sãu fatã de Coroanã1. Nimic nu m-ar mira din partea lui Averescu", a fost ultimul me
u cuvânt; sã aºteptãm prin urmare evenimentele". ªi astfel m-am despãrþit de Stoian cu care
pierdut, probabil, un ceas.
Am vãzut azi-dimineaþã pe Nae lonescu pe care nu-1 mai întâlnisem de mult. Deºãnþat mai mul
oricând împotriva Regelui entuziast mai mult decât oricând de acþiunea Gãrzii de Fier, în
torul cãreia are deplinã încredere. Merge în fiecare duminicã în provincie ºi cutreierã þara
raº în oraº; zice cã pretutindeni e întâmpinat de o lume nebunã. Dacã pânã la l martie nu i s
ul sã scoatã Cuvântul va începe sã scrie în jurnalul lui Maniu (România Nouã la Cluj), îmi ex
nu e vorba de transformarea Gãrzii de Fier, care rãmâne intactã. Totul pentru Þarã" ar fi o
rupare anexã si legala, care ar apãrea numai în alegeri ºi în capul cãreia ar fi generalul Z
izi Cantacuzino Zelea Codreanu rãmânând în fruntea Gãrzii de Fier. întrucât priveºte activi
Gãrzii, la reproºul meu de inacþiune, Nae rãspunde: Vei auzi în curând vorbindu-se din nou
e Gardã". Sã fie o ameninþare faþã de cineva?
1 Stoian se înºela. ªase luni mai târziu zbura el din Partidul Poporului, iar Averescu rãmân
ea mai departe cu Gh. Brãtianu.
22
17 februarie. Victor Antonescu a fãcut ieri la Camerã declaraþii foarte lãmurite cu priv
ire la schimbãrile statutare de la Banca Naþionalã, care au stârnit vâlvã ºi care au emoþiona
tât opinia publicã în ultimele 3 zile. Nu e vorba de reducerea stocului metalic de la
35 la 25% (deºi ar fi raþional sã se facã cãci de fapt azi acoperirea biletelor emise ºi în c
rculaþie nu e mult mai mare decât 25%); nu e vorbã nici de o nouã emisiune pe baza bonur
ilor de Tezaur remise Bãncii în virtutea legii de Conversiune ºi în schimbul amputãrii por
tofoliului agricol cu 50 ºi 70% (se vorbea nici mai mult nici mai puþin de o nouã emis
iune de 7 miliarde lei, parca banii se pot fabrica ca acadelele). Nu e vorba de
nici o inflaþie. E vorba numai sã se înlocuiascã în bilanþul Bãncii, în contul efectelor ad
garanþie a circulaþiei fiduciare valoarea efectelor amputate prin aceea a bonurilor
de Tezaur reprezentând capitalizarea sumei de 450 milioane ce Statul varsã anual Bãnc
ii, în conformitate cu mai sus-menþionata lege a Conversiunii.
Situaþia rãmâne prin urmare neschimbatã la Banca Naþionalã: adicã prefalimentarã.
Vãzut ieri pe Aristid Blank. îmi expune un plan interesant pentru dezvoltarea turis
mului în România. Politiceºte marºeazã" â fond.
Goga îmi spune cã Regele face mare haz de firma unui birt din Bucureºti: La Principesa
Ileana, fost Berbecu".
Azi a venit la mine o delegaþie de foºti combatanþi cerându-mi sprijinul pentru anume f
avoruri de acordat celor decoraþi cu Coroana sau cu Steaua cu panglica Virtuþii Mili
tare. Ieri, a fost alta de podgoreni cerându-mi sã lupt pentru stârpirea viilor în ºes, ca
re ruineazã cu poºirca lor pe adevãraþii viticultori din regiunile de deal. Am promis tu
turor concursul meu. De se vor alege numai cu atât!
18 februarie. Ieri, Adunarea Generalã a Bãncii Naþionale a decurs în liniºte. Modificarea
Statutelor în sensul declaraþiilor lui Victor Antonescu la Camerã, în plus: îngrãdiri pentru
revocarea guvernatorului si o indemnizaþie" administratorilor si cenzorilor la exp
irarea mandatului lor. De fapt, li se acorda deja de multã vreme leafa pe un an în p
lus. Acest bacºiº, escamotat în bilanþ, devine de acum înainte statutar.
19 februarie. Vãzut ieri pe Victor Antonescu la finanþe. E plictisit dar senin: dacã n
u i se acordã tot ce cere, pleacã. ªi doreºte sã ple-
ce. Conteazã mai ales pe sporul impozitului asupra cifrei de afaceri, spor care tr
ebuie sã-i aducã între l ºi 2 miliarde. Iluziile sunt frumoase.
A murit Gioni Peretz, profesor universitar, preºedintele Cercului de Studii al Un
iunii Agrare. Inteligent, foarte citit era lipsit de caracter ºi de scrupule. Prof
esor bun, foarte bun chiar îºi specula zice-se elevii la examene. Anul trecut avuses
e o hemoragie cerebralã, dar scãpase cu viaþa. O a doua hemorgie 1-a rãpus acum în câteva mi
nute.
La Palatul de Justiþie e mare agitaþie ºi miºcarea începe sã se întindã în toate barourile
Pretextul este numerus ciausus, adevãratul resort care împinge acþiunea este însã foamea.
Jumãtate din avocaþi nu mai câºtigã nimic. Sunt unii care trãiesc cu un ceai ºi un covrig pe
i. Cei mai pãrãsiþi de Dumnezeu sunt avocaþii români. Cei evrei, mulþumitã solidaritãþii isra
, îºi mai gãsesc o pâine. De aici curentul antisemit. Miºcarea pare serioasã, în gazete, bine
es nimic: opereazã cenzura.
20 februarie. Titulescu a oferit ieri un dejun de adio la Afacerile Strãine, minis
trului german Dehn-Schmidt, rechemat numai dupã câteva luni de activitate la Bucureºti
. Dejunul e în tradiþia Afacerilor Strãine mai puþin obiºnuit e discursul ministrului de e
xterne, la sfârºitul mesei. Mai niciodatã în asemenea împrejurãri nu se rostesc discursuri.
De data asta nu numai cã s-a rostit unul, dar discursul lui Titulescu a fost neaºtep
tat de cãlduros, cãldurã greu de pus pe seama scurtei ºi aproape nulei activitãþi a d-lui De
hn-Schmidt. Cuvintele ministrului nostru de egalã securitate" tindeau sã încadreze acti
vitatea diplomaticã a amicului Titulescu în negocierile de un ordin mai general duse
în momentul de faþã între Germania, Franþa ºi Anglia. Titulescu a terminat prin cuvinte dui
oase la adresa Germaniei ºi a lui Hitler. Manifestarea cãpãtã un relief ºi mai accentuat p
rin prezenþa lui d'Ormesson, ministrul Franþei.
Mi se spune cã soþia generalului Samsonovici, o brunã picantã ºi rondoletã" cum ar zice G
orcea, a fugit cu junele Alimãneºteanu, fiul Sarmisegetuzei. Generalul s-a dus dupã ne
vastã, ºi a adus-o înapoi acasã. O fi?1
22 februarie. Pamfil ªeicaru, ajuns milionar, deputat ºi personaj cu vazã a atacat acu
m câteva zile în Camerã, cu violenþã, pe Po-klevsky. Cum dl. Ostrovski, noul ministru al S
ovietelor îi fãcuse cu 2
1 A fost. Dar toate s-au liniºtit cãci dama s-a întors la... datoria
24
zile înainte o lungã vizita la Curentul, am bãnuit cã cernoveþii" Moscovei erau în dosul noi
atitudini manifestatã cu acest prilej de Seicaru. Titulescu, pe care 1-am vãzut ier
i, îmi dã o altã explicaþie. Seicaru fusese invitat la masa de Titulescu pentru marþi sear
a. Duminicã dimineaþa a apãrut însã în Curentul un violent articol împotriva Sovietelor; prob
bil cã directorul cinstitei foi pierduse din vedere invitaþia acceptatã la ministrul d
e externe. Neºtiind cum sã aparã în faþa lui Titulescu, Seicaru, obiºnuit cu practica compen
saþiilor, a socotit cã reparã gafa fãcutã atacând â fond", luni, pe Poklevsky. Rezultatul a
t însã, adaugã Titulescu, cã 1-am repezit ºi 1-am fãcut a doua zi cu ouã ºi cu oþet pentru a
eºiri".
Deºi ministrul nostru de externe nu mai vedea lucrurile decât prin prisma de la Mosc
ova, recunoaºte totuºi cã Savel Rãdulescu, rãspunzând lui Seicaru, trebuia sa protesteze împo
riva atacurilor îndreptate în contra lui Poklevsky, ºi susþine cã ar fi spãlat capul subsecr
etarului sãu, în aceastã privinþã. Dar ºi Poklevsky cu ruºii lui îmi fac numai plictiseli. G
c mâna lor în toate manifestãrile antiamicale faþã de Soviete ºi de reprezentantul lor în Buc
reºti, îmi crapã obrazul de ruºine când compar amabilitatea lui Litvinov (!) cu grosolãniile
noastre. Când a sosit, în lipsa mea, un consilier de legaþie de la Moscova ca sã ia în pr
imire cheile Legaþiei, protocolul nostru a gãsit de cuviinþã sã nu delege pe nimeni sã-1 pri
meascã la garã. Dl. Zarifopol a declarat cã nu avea nici un precedent, cã ºtia bine cum tr
ebuie primit un ministru plenipotenþiar, dar nu un consilier sau prim-secretar de
legaþie! Cel dintâi trimis al Rusiei dupã atâta vreme de încordare în relaþiile noastre, a fo
t lãsat pe mâna poliþiei ºi a Siguranþei! A venit pe urmã Ostrovski. Eram în Bucureºti. I-am
efonat în seara sosirii lui rugându-1 sã treacã pe la mine cu scrisorile lui de acredita
re în vederea audienþei la Rege. Mi-a rãspuns jenat cã nu mi le putea comunica fiindcã i s
e opriserã toate bagajele la vamã. Era într-o duminicã; indignat, am pus sã spargã vama ºi i-
m dat bagajele! Dar chestiunea cu steagul, n-o ºtii?" Nu." Acum chiar în ziua sosirii
mele, s-a arborat pe localul vechii legaþii ruseºti steagul imperial! Am trecut pe a
colo din întâmplare ºi m-am crucit: au înnebunit ruºii! Nu acuz personal pe Poklevsky, dar
cine a dat steagul? Poklevsky pretinde cã nu mai avea nici un steag! Sã-i ia dracul
! Dar culmea culmilor a fost publicarea în Lumea din Iaºi a unui întreg scandal nãscocit
, în care d-na Ostrovski juca un rol trivial! Bietul Ostrovski a avut tactul sã nici
nu se plângã la mine, deºi o putea face, cãci trãim sub regim de cenzurã. Sãracul a cerut sã
adã acum câte-
va zile ca sã-mi comunice rãspunsul lui Litvinov1 in acelaºi ceas în care era remis la L
ondra ºi Paris, miniºtrilor de externe. Fãrã sã precizeze nimic mi s-a plâns de atitudinea l
ui Poklevsky, în general. Nu vrea sã-mi creeze însã nici o dificultate. Ar fi putut sã ne
reclame remiterea întregii arhive a Legaþiei, pe care n-a mai gãsit-o si pe care eram
datori sa o pãstrãm sigilatã, cât timp Rusia n-avea un reprezentant la noi. Nu reclamã nim
ic, nu vrea sã ne facã nici o greutate, dar ar fi dorit ca ºi Poklevsky sã se mai potole
ascã. Ce sã mai spun eu? Parcã eu nu ºtiu cã mã lucreazã personal pe lângã Regina Mãria, ºi c
la rândul ei mã lucreazã pe lângã Rege? Nici Regele nu se poartã cum trebuie cu Ostrov-ski.
" Dar am citit în ziare cã 1-a poftit la dejun". Nu e adevãrat, nu 1-a poftit, ºi nici
e amabil cu dânsul. Am fãcut împãcarea cu Sovietele cu consimþãmântul lui. Dacã nu vrea, n-av
decât sã n-o facã. Toatã asta e influenþa Reginei, împinsã de Poklevsky."
Titulescu mi-a povestit îndelung ºi chestiunea cu biserica ruseascã. Era indignat de a
firmaþia lui Poklevsky cã trecerea bisericii la sârbi se fãcuse cu consimþãmântul lui, al lui
Titulescu. Nu se amestecase în nimic. Poklevsky, pe care îl considerã ca pe un om de o
rarã inteligenþã ºi dibãcie diplomaticã, a venit într-adevãr în mai trecut sã-i ofere biseri
a bine cã dacã voi spune da voi avea de furcã cu Sovietele ºi dacã voi spune nu îmi vor apri
nde paie în cap toþi ortodocºii români ºi toþi pravoslavnicii ruºi.
I-am rãspuns atunci amicului Poklevsky: fã cum vrei ºi ce ºtii, pe mine nu mã priveºte chest
iunea asta. E o chestiune între ruºi. Eu nu pot însã primi biserica de la d-ta; de ce nu
-mi oferi ºi Basarabia!? Poklevsky a priceput ºi s-a înþeles cu Ciolac Antici."
Dar lucrurile nu s-au terminat aici. Dupã ce la Geneva s-au înþeles despre toate, Titu
lescu ar fi mãrturisit lui Litvinov cã mai existã o chestiune plicticoasã, chestiunea bi
sericii din Bucureºti, ºi i-a povestit cele petrecute. Litvinov ar fi protestat, ar
fi spus mai întâi cã nu vrea sã dea biserica sârbilor, ºi apoi cã dacã sârbii vor sã o ia, sã
Nu suntem nici aºa de sãraci nici aºa de bogaþi, dar în tot cazul câteva milioane ne-ar fac
plãcere." Vorbea simpaticul Litvinov, redevenit pentru moment Finklestein, de nim
ic mai puþin decât 30-40 milioane lei. Dacã e sã o dãm pe gratis, a adãugat comisarul Soviet
lor, mai bine o dãm României dar Iugoslaviei niciodatã." Titulescu a vorbit lui Jef-ti
ci, dar acesta pe cât se declarase de dispus sã primeascã biserica pe gra-
1 Relativ la atitudinea Rusiei faþã de Pactul Oriental de neagresiune ºi de asistenþã mutu
alã.
26
tis, pe atât s-a arãtat de plictisit sã o plãteascã. Vãzând cã lucrurile se încurcã, Titulesc
uat chestiunea cu Litvinov explicându-i cã locul ar avea o valoare mare datã fiind sit
uaþiunea lui numai dacã s-ar dãrâma biserica, cã dãrâmarea unei bisericii ca debut al Sovie
or în România ortodoxã ar stârni o adevãratã miºcare ostilã în opinie publicã ºi ar constitui
are o greºealã, cã dacã nu se dãrâmã biserica valoarea locului este nulã, caprin urmare cea m
bunã soluþie ar fi ca Sovietele sã dãruiascã biserica Statului român. Litvinov a priceput ºi
primit propunerea lui Titulescu cu urmãtoarea caracteristicã ºi interesantã rezervã: dacã v
reodatã Biserica Ortodoxã ar redeveni bisericã dominantã în Rusia, capela din Bucureºti sã fi
restituitã Statului rus. Nici un protocol scris n-a confirmat aceastã înþelegere rãmasã num
ai verbalã, iar la cererea lui Titulescu sa fie autorizat sã comunice aceastã clauzã Cam
erei române, Litvinov a sãrit ca ars, ºi a rugat pe colegul sãu român sã o þie secretã. De ac
mi-a spus-o mie. Numai þie!" dupã formula cunoscutã. Poate cã din toate câte au pertractat
cele douã vedete ale politicii internaþionale, aceastã rezervã formulatã de bolºevicul intr
ansigent sã fie mai importantã decât tot calabalâcul de înþelegeri ºi de pacte adus de Titule
cu de la Geneva. Ea dovedeºte într-a-devar nesiguranþa Moscovei pentru ziua de mâine ºi fa
ce sã se întrevadã posibilitatea unei evoluþii sociale mult mai interesantã decât toate înþel
rile platonice ºi fãþarnice pe baza cãrora s-au reluat raporturile noastre cu Anarhia de
peste Nistru.
Povestirea lui Titulescu, în aceastã chestiune a bisericii ruseºti nu se potriveºte cu v
ersiunea lui Poklevsky. Poklevsky pretinde cã n-a vorbit cu Ciolac Antici decât dupã a
utorizarea formalã a ministrului nostru de externe, iar Ciolac Antici n-a primit sã
transmitã propunerea la Belgrad decât dupã ce a luat el însuºi avizul lui Titulescu, ºi 1-a
constatat favorabil. Mai mult: actul a fost fãcut de Rosenthal, avocatul Legaþiei iu
goslave, care n-a primit sã-1 redacteze decât dupã ce a luat consimþãmântul lui Titulescu. A
m impresia cã Titulescu se descarcã acum pe Poklevsky de o plictisealã care ºi-a creat-o
singur. Plictisealã care se mai complicã încã ºi prin pretenþiile Patriarhului de a româniz
numaidecât fosta bisericã ruseascã. Or, colonia ruseascã de aici þine morþiº sã aibã o biseri
, nu atât din cauza limbii cât din pricina stilului vechi rãmas în vigoare în bisericile r
useºti ºi sârbeºti. E vorba sã se rezolve întreaga problemã dându-se sârbilor pentru ruºi, al
cã din Bucureºti.
întrucât priveºte uneltirile lui Poklevsky pe lângã Regina Mãria, poate sa fie ceva adevãrat,
tot cazul nu era nevoie de intervenþia lui pentru a crea o atmosferã de antipatie înt
re Cotroceni ºi Misiunea sovieticã. Dimpotrivã Poklevsky mi-a spus odatã cã Regina nu va r
ezista mult dacã i se va cere sã primeascã pe ministrul Sovietelor. Era în toamna trecutã,
ºi Poklevsky mi-a reprodus chiar cuvintele Reginei: Je ne veux pas recevoir ces ge
ns-lâ, je ne veux pas serrer leurs mains rougies de sang. Si mon fils insiste je n
e sais pas que je ferai, en tout caº j'ai l'absolution de mã soeur". (Marea Ducesã Kir
il, împãrãteasa Rusiei in partibiis.) Tot Regina povestea lui Poklevsky, cã în Anglia, Reg
ele, ca sã nu dea mâna ambasadorului Sovietelor, nu mai dã mâna nici unui ambasador (în ce
remoniile oficiale, presupun).
Liberalii ºi þãrãniºtii care pânã ieri se certau ca þiganii, în Camerã, pe legea cooperaþie
nit sã caute ºi sã gãseascã o împãcare, fiecare partid menajându-ºi escrocii lui.
Aflu de la Finanþe cã deficitul pe anul 1934/1935 se va urca la 5 miliarde lei. Pe lân
gã acoperirea acestui deficit, noul buget trebuie sã mai dispunã de 2 miliarde pentru
apãrarea naþionalã. De unde resurse noi în aºa mãsura?
24 februarie. Dejunat ieri la Rioºanu cu generalul Antonescu1. Nu-1 vãzusem încã de la m
azilirea lui. Mi-a povestit multe. Afirmã cã nu primise conducerea Statului Major de
cât cu condiþia sã poatã realiza un întreg plan de reforme pe care le supusese Regelui ºi pe
care acesta le aprobase în totul. A cerut Regelui, nu galoane nici onoruri, ci as
igurarea cã va fi susþinut pentru aducerea la îndeplinire a programului sãu. Regele i-a
dat aceastã asigurare, mai mult, a cerut lui Antonescu sã se înþeleagã întâi cu el asupra tut
ror chestiunilor, chiar asupra acelor de aplicare ºi de amãnunt, înainte de a vorbi cu
ministrul de rãzboi. Sire, va trebui sã dau cu toporul", a spus atunci Antonescu Reg
elui, iar acesta i-a rãspuns: Dã cu toporul!" Generalul a mai cerut ºi autorizarea sã sup
unã ºi primului ministru (Duca) programul sãu. Regele a gãsit cã nu era nevoie, de vreme c
e se înþelesese cu el. Sire, a insistat Antonescu, vã rog sa mã autorizaþi sã vorbesc ºi cu
prim-ministru. Voi avea greutãþi, poate conflicte, nu e bine nici constituþional sã exp
un persoana Majestãþii Voastre. Voi informa pe dl. Duca despre aprobare ºi des-
1 Generalul Antonescu care fusese adus în fruntea Statului Major cu mari nãdejdi, a
fost îndepãrtat, dupã mai puþin de uii an, din postul de încredere ce ocupa ºi trimis la o D
ivizie. S-a spus cã din cauza violenþelor sale faþã de generalul Paul Angelescu, ministr
u de rãzboi.
28
pre autorizarea Majestãþii Voastre." Bine" a fost rãspunsul Regelui. Duca, care de altm
interi ceruse pe Antonescu ca ministru de rãzboi (Regele a preferat pe Uicã!), a apr
obat fãrã nici o obiecþie programul lui Antonescu ºi i-a promis tot concursul sãu. Acum ia
tã cum s-a stricat cãruþul. Câteva sãptãmâni dupã aceste cordiale înþelegeri (înainte de asas
i Duca) generalul Ilasievici, un vechi prieten ºi camarad, a poftit pe Antonescu l
a dejun împreunã cu d-na Antonescu; invitaþia fusese fãcutã cu 8 zile înainte, iar în diminea
zilei fixate, Ilasievici a venit la Statul-Major sã o reaminteascã. Venim, n-am uitat
", i-a spus Antonescu; cam jenat Ilasievici a adãugat: ªtii cã va fi ºi d-na Lupescul" Ca
ars, Antonescu a replicat: Nu trebuia sã-mi întinzi aceastã cursã, nu vin!" Dar e ºi dor
Majestãþii Sale sã fi prezentat d-nei Lupescul" Bine sunt soldat, dacã e ordinul Majestãþi
ale vin, dar te previn ca mã voi opri aici, nu-i voi depune nici o cartã, ºi înþeleg ca ºi e
u ºi nevastã-mea sã mãrginim aici raporturile noastre cu aceastã doamnã! La masã, povesteºte
departe Antonescu, am fost plasat lângã doamna Lupescu ºi nu i-am adresat nici un cuvân
t! Am vorbit numai cu vecina mea din partea cealaltã. Din acel moment, Regele, car
e mã autorizase sã vin la dânsul în orice moment pentru afacerile mele de serviciu, nu m
-a mai primit 4 luni de zile.
Mai departe, generalul Antonescu îmi depãnã tot firul pertractãrilor" între el ºi Tatãrescu
tulescu, dupã asasinarea lui Duca. La început Tãtãrescu a vrut sã-1 aibã ca ministru de inte
rne. A refuzat cu toate insistenþele puse de toatã lumea pe lângã dânsul. Regele primise,
semnase chiar decretul pentru numirea sa (1-a vãzut cu ochii lui), dar el, Antones
cu, n-a vrut cu nici un preþ. Dupã sosirea lui Titulescu, noi insistenþe sã primeascã Mini
sterul de Rãzboi. A refuzat ºi acest Departament, într-o zi, la Sinaia, a fost strâns cu
uºa, o clipã. Erau iarãºi prezenþi Tãtãrescu ºi Titulescu. Primul ministru i-a spus cã nu se
poate astfel, cã trebuie sã primeascã Ministerul Armatei, cã era ordinul Regelui. Ca sã do
vedeascã lucrul, Tãtãrescu a cerut Palatul la telefon ºi a întrebat (era searã) dacã putea ve
i a doua zi cu Titulescu ºi cu g-ral Antonescu, ca aceºtia sã depunã jurãmântul. Da", a rãsp
Regele. Dupã o orã însã, a chemat Palatul de data asta la telefon pe Tãtãrescu ca sã-i spunã
egele ºi-a schimbat dispoziþiile ºi cã aºteaptã a doua zi pe Tãtãrescu singur. A doua zi Rege
a comunicat primului ministru cã preferã sã lase pe Uicã la Rãzboi. ªi aºa am scãpat eu". Cu
Angeles-cu, Antonescu a fost totdeauna în cei mai buni termeni, ºi-mi confirmã cã fuses
e desemnat de el ca executor testamentar. Mai afirmã cu atâta
sinceritate încât trebuie sã-1 cred, cã în momentul în care a refuzat Ministerul de Rãzboi, a
recomandat cãlduros lui Tãtarescu ºi lui Titulescu pe g-ralul Angelescu. Acesta, venin
d sã-1 vadã în ziua de Sf. Ion, Antonescu i-a spus ºi 1-a conjurat sã primeascã postul dacã c
mva i s-ar propune. Paul Angelescu (care atâta visa) a fãcut pe grozavul, ºi a declara
t (atunci) cã va refuza categoric, în acelaºi timp lucra cât putea prin doamnele ªep-tilic
i (cu care se þine de ani de zile) ºi Lupescu, devenite prietene inseparabile sã ajungã
la Minister. Aflasem toate uneltirile lui, ºi când 1-am vãzut în fine ministru al armamen
tului mi-am pierdut toate iluziile despre dânsul, ºi prietenia noastrã s-a nãruit cãci m-a
dezgustat fãþãrnicia lui."
Ca ºef al Statului Major nu m-am înþeles cu Paul Angelescu din primul moment", continuã A
ntonescu, ºi pare cã discuþiile dintre ei au degenerat repede în certuri. Scena violentã c
are a fost datã ca pretext pentru scoaterea lui Antonescu de la Statul Major, în noi
embrie, a avut în realitate loc în martie precedent. Dar raporturile au mers tot învrãj-
bindu-se. La un 'moment dat a intervenit Tãtarescu. Antonescu a scris acestuia 3 s
crisori confidenþiale în care trata pe Paul Angelescu cu asprime ºi fãrã menajamente. Ceea
ce n-aº fi crezut niciodatã, Tãtarescu a remis scrisorile mele lui Angelescu!" Antones
cu mai afirmã cã schimbarea lui a fost atât de bruscã, încât nu numai cã n-a ºtiut nimic desp
ea, dar nici alþii care ar fi trebuit sã ºtie n-au ºtiut. Chiar în ziua în care a fost chema
t de Dinu Brãtianu, acasã, care 1-a întâmpinat cu urmãtoarele cuvinte (Antonescu credea cã-1
chemase în chestiunea mutãrii lui): Nu mai merge. Te-am chemat sã te rog sã mergi la Reg
e. Guvernul actual a fãcut atâtea prostii în materie de armament, încât nu mai poate sta l
a putere. Nu te-aº ruga sã faci acest demers dacã n-aº ºtii cã vei fi bine primit. Am ºi eu l
gãturile mele cu Regele, ºi ºtiu ce gândeºte." Dar bine, d-le Brãtianu, d-ta nu ºti ce s-a
t azi-di-mineaþã? Nu ºtii care e situaþia mea actualã?" Nu, nu ºtiu nimic", a fost rãspuns
i Brãtianu. Dar nu mai sunt la Statul-Major, nu mai sunt nimic!" ªeful Partidului Lib
eral a rãmas înmãrmurit, ºi generalul Antonescu 1-a pãrãsit fãrã sã-i mai spunã altceva.
Antonescu pretinde cã n-a miºcat nici degetul cel mic în toatã campania care s-a dezlãnþuit î
urma mutãrii sale de la Statul Major. Tãtarescu i-a trimis într-o zi pe frate-sãu colon
elul1, sã-1 îmbuneze, sã-i ofere mijloacele necesare pentru un frumos voiaj în strãinãtate.
-am trimis cu dispreþ înapoi la frate-sãu sã-i spunã cã generalul Antonescu nu se vinde, dar
sã n-aibã nici o grijã, cãci nu voi descinde în stradã ºi în-
1 Un an mai târziu general ºi apoi scos la pensie cu ruºine...
30
þeleg sã rãmân soldat disciplinat. A doua zi a revenit colonelul Tãtãres-cu, de astã datã cu
ninþãri; 1-am dat pur ºi simplu afarã!"
întrebat de mine dacã incidentul din toamna trecutã cu raportul lui Paul Teodorescu cãtr
e Rege, pe care dânsul 1-ar fi reþinut dupã sugestiile lui Tirulescu corespundea cu re
alitatea; mi-a afirmat categoric cã nici un cuvânt din aceastã fabula nu era adevãrat.
Am mai vorbit cu Antonescu despre chestiunea armamentului. El crede cã se poate fa
ce tot în tarapana la tunurile de 150. Dar de acestea nu avem trebuinþã, în Franþa e altcev
a. Vecinii noºtri n-au tunuri de 150. De ce ar trebui sã avem noi? Ce fortificaþii sã do
borâm cu ele?"
Despre Rege, îl socoteºte bine înzestrat dar în mâna femeii. Nenorocirea, dupã dânsul, e Guve
nul actual, de o platitudine dezgustãtoare, care nu rezistã la nici una din dorinþele"
d-nei Lupescu.
Vorbeºte tocmai ca Titulescu. Influenþã e vizibilã, îmi aduc aminte ca ultima data când 1-am
vãzut, Titulescu mi-a spus: Vezi mã, lucrurile merg prost fiindcã de trei ani rezistenþa
Guvernelor faþa de anumite influenþe merge tot scãzând. Sub voi, sub lorga ºi sub tine se
fãcea faþã anumitor tendinþe, se rezista (de aceea aþi ºi cãzut!). Sub Vaida se rezista mai
uþin, dar tot se mai rezista de aceea a plecat ºi el la repezealã. Scurtul Minister Ma
niu (în care am intrat eu) a încercat sã reziste ºi a fost gata în câteva luni. Guvernul ac
ual e atât de plat, încât nu-ºi mai dã nici aparenþele unei rezistenþe de aceea nu pleacã,
motive ar fi sã cadã. Vai de þara!"
Vãzut ieri pe monsieur Pfeiffer, ilustru necunoscut (pentru rnine) sosit de la Par
is pentru a þine o conferinþã asupra partidelor în Franþa, conferinþã pe care a ºi fâcut-o jo
Dalles, ºi la care bineînþeles nu m-am dus.Valahii s-au þinut scai de fundul pantalonilo
r zisului domn; Regele i-a oferit un dejun (probabil ºi o decoraþie), Titulescu cu t
ot Guvernul un banchet" iar d'Ormesson un dejun. Oricât aº cunoaºte platitudinea valahi
lor faþã de strãini ºi în special de francezi, aceste excese de politeþe pentru un necunoscu
t m-au mirat. Am aflat în final secretul acestei primiri neobiºnuite: dl. Pfeiffer e
ste ºeful Biroului de Informaþii Strãine de la Marele Stat-Major francez, un fel de Int
elligence-Service" al Franþei. Pfeiffer e om inteligent ºi amabil, în afarã de banalitãþile
obiºnuite mi-a servit noutatea precisã, sigurã, fãrã posibilitate de dezminþire" cã alianþa
olonia ºi Germania e un fapt îndeplinit, în curând alianþa franco-polonã va fi denunþatã. Pol
a s-a inþeles cu Germania sã-i restituie culoarul ºi sã ia în schimb o parte din Lituania
cu un port pe lan-
ga Memel. Varºovia s-a înþeles de asemenea cu Berlinul asupra unei eventuale împãrþiri a Ceh
oslovaciei: Germania va lua partea de nord, Polonia Rutenia subcarpaticã ºi Ungariei
va reveni Slovacia. Cãci înþelegerea e fãcutã între Polonia, Germania ºi Ungaria, într-o mãs
Italia.
Pare cã misiunea lui Pfeiffer la noi este sa se informeze despre intenþiile noastre
faþã de planul revelat de dânsul nu numai mie, dar ºi tuturor oamenilor de rãspundere cu c
are a vorbit. Am impresia cã pleacã liniºtit în aceastã privinþã. Dar eu unul nu prea rãmân c
s de exactitatea informaþiilor sale. Pe Pilsudski 1-a tratat de ramolit sub influe
nþa absolutã a lui Beck. Pe Beck 1-a tratat de spion ºi trãdãtor. Pfeiffer pretinde cã, pe t
impul rãzboiului, Beck, care era ofiþer rus ar fi fost expulzat din Franþa, fiind bãnuit
de spionaj în favoarea nemþilor ( ce qui m'em-peche" cã Beck are Marele Cordon al Legiu
nii de Onoare ºi eu nu).
l martie. Legaþia Germaniei e în ghinion, în ce priveºte actele extradiplomatice ale con
ducãtorilor ei. Dupã Dehn-Schmidt, ministrul rechemat fiindcã sãrutase mâna Nunþiului în prec
dentul sãu post, la Dublin, (deºi n-am vrut sã cred la început, pare cã acesta e adevãratul
motiv al drasticei mãsuri luate) iatã cã însãrcinatul cu afaceri von Poch-hammer se încurcã
l într-o afacere ridicolã. La o seratã la Witzle-ben, zilele trecute, Pochhammer a inv
itat la dans pe d-na Madgearu, care a refuzat foarte gentil, sub pretext ca nu-i
place sau nu prea ºtie sã danseze valþul, cãci de un vait era vorba. Pochhammer a luat
refuzul în de rãu, a reclamat cazul lui Witzleben ca stãpân al casei ºi a fost cu greu opr
it de acesta sã trimitã martori lui Madgearu. Pochhammer a vrut sã trimitã martori ºi lui
Witzleben! Chestiunea" s-a tranºat printr-o serie de scrisori, dupã douã zile de negoci
eri, de pe urma cãrora dupã spusele chiar ale lui Witzleben diplomatul german a rãmas
caraghios.
Ieri searã, naufragiatul Istrate Micescu a inaugurat undeva clubul" avocaþilor creºtin
i. Treaba lui; ceea ce e de nepriceput e cã la aceastã sfeºtanie a asistat Patriarhul,
care nu scapã nici o ocazie sã calce cu stângul.
La conferinþa mea de ieri la Asociaþia Urbanisticã am propus între altele mutarea penit
enciarului de la Vãcãreºti ºi instalarea unui muzeu al partidelor în locul lui. Auditoriul
crezând cã fac o legãturã între partide ºi puºcãrie a aplaudat cu foc. Nu, doamnelor ºi dom
nu vedeþi nici o aluzie la puºcãrie în propunerea mea de a instala partidele
32
CONSTANTIN ARGETO1ANU
la Vãcãreºti! Am propus acest loc numai fiindcã e situat în cartierul cimitirelor!" Rasul
a fost ºi mai zgomotos.
A murit Simu. Iatã un prost care, deºi mânat numai de vanitate, lasã totuºi ceva în urma l
i.
2 martie. De câteva luni dinainte de Crãciun cucoanele de la Societatea Ortodoxã a fem
eilor române sunt în rãzboi. Comitetul s-a împãrþit în douã, multe membre dintre fondatoare f
d contra d-nei Alexandrina Cantacuzino, odioasã Didinã. Au pãrasit-o ºi Marioara Glo-gov
eanu, ºi Elena Odobescu atâta vreme sclavele ei supuse. Au ajuns în faþa justiþiei la proc
es, chiar la mai multe procese. Pipiþele rãzvrãtite au câºtigat pânã acum douã din procesele
. Elena Perticari, anima-toarea partidei antididiniste mi-a povestit asearã urmãtoar
ea delicioasã întâmplare. Gheorghe Cantacuzino, fiul mai mare al Didinei, certat ca ºi f
raþii lui cu mumã-sa, ºi-a adus aminte acum câtva timp de tatã-sãu ºi a hotãrât sã facã un pa
ntru nu ºtiu a câta aniversare a morþii lui Griguþã. S-a dus la biserica Sf. Vasile din Ca
lea Victoriei (parohia defunctului), s-a înþeles cu popa, a dispus toate cele necesa
re ºi a trimis invitaþii fraþilor, verilor, unchilor, nepoþilor ºi neamurilor pentru ora 1
1 în ziua fixatã pentru parastas. Didinã bineînþeles n-a fost invitatã. Furioasã a picat în a
la popa de la Sf. Vasile ºi i-a spus cã din motive binecuvântate familia schimbase or
a parastasului care trebuia fãcut la ora 9 1/2 în loc de ora 11. Popa, care ignora r
elaþiile ostile dintre fiu ºi mama, s-a supus iar Didinã a prevenit toate neamurile ei
prin telefon anonim despre schimbarea orei. Numai fiii ei n-au fost preveniþi. A
doua zi parastasul a fost celebrat la ora 9 1/2 sub auspiciile Didinei, care nu
dãduse un ban iar când au venit bãieþii Cantacuzino la ora 11, au gãsit serviciul sfârºit º
a de platã. Macabru, dar nu fãrã haz.
3 martie. împlinesc azi 64 ani. Nici un motiv de bucurie; în jurul meu aproape toþi c
ei care mi-au fost dragi, au plecat. Aºtept sã sune în curând ºi ceasul meu...
Tãtãrescu a convocat ieri la Senat Comisiile Armatei de la Camerã ºi de la Senat spre a
le expune condiþiile în care se va încheia noul contract cu Skoda. Expunere clarã. Cont
ractul evident mult ameliorat preþurile îmi par totuºi încã prea mari. Dupã Tãtãrescu au lu
vântul Madgearu (cu totul alãturi de chestiune, veninos ºi slab în argumentaþie), lunian,
g-ralul Vãitoianu, Dinu Bratianu, Goga etc. Eu am plecat cãci cãldura era insuportabilã ºi
discuþia inutilã deoarece primul
ministru a declarat cã va supune contractul examinãrii ºi aprobãrii Parlamentului. Voi l
ua cuvântul în Camerã. De notat cã Guvernul ºi guvernamentalii prezintã semnarea contractulu
i ca un mare succes, fãrã sã explice ecuaþia:
Semnarea contractului + Seletzki în puºcãrie + +Afacerea Skoda la Camerã = Succes.
Ziarele de azi-dimineaþã aduc vestea unor serioase tulburãri în Grecia. Mâna lui Venizelo
s ºi a lui Plastiras. Pare cã Guvernul va stãpâni miºcarea. Deocamdatã grecii îºi distrug vas
de rãzboi rãsculate, bom-bardându-le prin avioane.
4 martie. Vaida îºi continuã campania cu numerus valahi-cus". Dupã conferinþa rãsunãtoare
Cluj de duminica trecutã a þinut ieri o a doua la Timiºoara. Lucru ciudat, Guvernul c
are pânã acum nici nu s-a pronunþat în aceastã problemã (ºi ar fi trebuit sã o facã, cãci cam
rinde ºi e periculoasã) a dat indirect concursul lui Vaida, autorizând ºi chiar îndemnând of
icialitatea sa asiste la prelegere. Guvernul a oprit de asemenea o întrunire organ
izatã de Bocu tot la Timiºoara ºi menitã sã facã concurenþã lui Vaida (Bocu e cu Maniu).
Ipostaza lui Vaida de apostol e neaºteptatã. E împins de Tilea, convins cã atât timp cât Man
iu va avea o influenþã în partid, el (Tilea) va fi înlãturat de la orice ghelir, în ºedinþa d
bãtã a Delegaþiei Permanente a Partidului Naþional-Þãrãnesc, a ºi fost dat în judecata comisi
disciplinã, pentru uneltirile lui subversive de la Sibiu. Mirarea e cã Vaida a marºat"
. Era pânã acum candidatul cel mai sortit pentru ºefia viitorului Guvern. Ca ºampion al
naþionalismului anti-ovreiesc nu mai poate fi vorba de dânsul într-o viitoare combinaþie
: întreaga presã ºi finanþa internaþionalã, în mâna ovreilor, s-ar ridica împotriva lui. L-a
ilea, 1-a convins asigurându-1 cã campania are asentimentul Regelui. A omis însã sã-i spunã
cã Regele n-avea în vedere decât anihilarea popularitãþii lui Maniu care începea sã se întind
ntre studenþi ºi tineret, mulþumitã cunoscutei atitudini împotriva Camarilei regale ºi Lupea
scãi...
Ieri dimineaþã monsieur Grigorash Philippesco ºi-a întrunit partidul din întreaga þarã în
atograful Rio. Sala jumãtate, în afarã de ºef au mai vorbit dumnealor domnii Meriacri, P
erºinaru (sãtean ºi escroc), Spulber ºi spre regretul tuturor omul cumsecade Emil Ottule
scu, rãtãcit în aceastã bandã. La ieºirea cinematografului s-au postat stu-
34
denþi hotãrâþi sã batã partidul", cãci se vorbise înãuntru contra lui nu-merus clausus". Ph
a prelungit cât a putut reprezentaþia, în speranþa cã vor pleca studenþii. Dar aceºtia n-au
lecat, ºi în cele din urmã s-a telefonat la poliþie, ºi partidul" a putut sâ-ºi pãrãseascã t
doua rânduri de jandarmi. Toate acestea n-au împiedicat Universul de azi-dimineaþã sã înreg
istreze marele succes al purtãtorului de spirocheþi. Contractul de chirie al Discomu
lui trebuie reînnoit, ºi pentru dl. Popeºte (Stelian) toate se reduc la gologani, cât ma
i mulþi...
Ieri trebuia sã se þinã la Cluj o întrunire a Cultului Patriei" în care generalii Rãdescu
ragu sã atace violent pe Rege: întrunirea fusese interzisã, totuºi generalii ºi câþiva înso
printre care filosoful Ma-rinicã ªtefânescu au luat sâmbãtã trenul spre Cluj. Se hotãrâse s
runirea ºi fãrã autorizaþie, ºi urma sã fie prãpãd, în gara Cluj, rãzvrãtiþii au fost însã ri
duºi la hotel ºi þinuþi sub pazã pânã duminicã searã, când au fost reconduºi cu aceleaºi form
ire, pânã la garã ºi îmbarcaþi pentru Bucureºti. Revoluþia venerabililor pensionari a fost am
ne die".
Am primit azi-dimineaþã vizita lui Blumenfeld. E opãrit. A vorbit cu Titulescu care a
vorbit cu Regina care a vorbit cu Regele. Regele vrea sã schimbe Constituþia. Cu ci
ne? I-am rãspuns cã nu ºtiu, dar 1-am întrebat: Când o schimbã, mâine marþi?" Nu! e vorba
, dupã votarea bugetului, dupã închiderea Camerelor". Atunci n-are nici o importanþã!" Blu
enfeld a plecat totuºi frãmântat. E ambiþios: ar vrea sã ºtie ceea ce vrea Regele, atunci cân
nici Regele nu ºtie!
5 martie. Titulescu a dat o masã la Externe pentru sãrbãtorirea a 10 ani de prim-minis
teriat a lui Ismet (devenit Inonii) ºi de ministeriat la Externe a lui Ruºdi (deveni
t Aras!). Toþi reprezentanþii Statelor înþelegerii Balcanice, d'Ormesson reprezentantul
Franþei suzerane, plus o droaie de miniºtri ºi de subsecretari valahi. Doua discursuri
ditirambice, al lui Titulescu ºi al turcului de aici. Kilometrice, ºi exagerate ca
ton. Parcã Turcia ar fi devenit pivotul Europei. Toate pentru accentuarea bineface
rilor continuitãþii. Titulescu bate ºaua ca sã priceapã iapa. Ce poftã- aº avea sã scriu un a
col intitulat: Hai sictir! Pãcat cã mi-e gura pecetluitã; ar fi primit turcii, cu Titu
lescu al lor, ºi omagiul meu!
Grecii continuã sã combatã". Venizelos vrea sã reia puterea, e clar. Va reuºi?
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 1935 35
Collas ºi-a decomandat marele prânz de astã-searã în cinstea primului ministru, la care tr
ebuia sã particip ºi eu. Economisesc astfel o cãmaºã scrobitã.
7 martie. Pangal a avut ieri o întrevedere cu C. Angelescu, fostul guvernator al Bãn
cii Naþionale si intimul lui Vaida. Conversaþie interesantã. Vaida nu va pãrãsi Partidul N
aþional-Þãrãnesc. Dacã va fi exclus, va declara cã partidul e cu el, formând astfel un al 2-l
a Partid Naþional-Þãrãnesc. Vaidiºtii cred ca mai mult de jumãtate partidul(?) va merge cu V
aida. Angelescu a vorbit ºi de adeziunea lui Costãchescu. în nici un caz Vaida nu va m
ai da înapoi; dupã comunicatul lui Mihalache prin care Delegaþia Permanentã a partidului
desavueazã" atitudinea fruntaºului ardelean (comunicat publicat alaltãieri searã) nici n
u mai poate. Curentul în favoarea campaniei lui Vaida ar fi imens (zice Angelescu ºi
cred cã este aºa). Vaida nu se ridicã nici împotriva evreilor, nici împotriva celorlalte
minoritãþi; dupã cum acestea îºi cer drepturile lor, aºa ºi Vaida cere pentru românii majorit
drepturile ce li se cuvin ( nu-merus valahicus", oribil barbarism). Distincþia e su
btilã, în realitate, curentul pentru Vaida e antisemit ºi xenofob. Vaida o ºtie, ºi de ace
ea lasã sã planeze asupra acþiunii sale un oarecare echivoc. Angelescu s-a informat pe
lângã Pangaî despre intenþiile mele. Dacã ar ajunge la Guvern, Vaida ar vrea o înþelegere cu
mine cu Goga nu. Explicaþia: Go-ga ar întãri suspiciunea de extremism a acþiunii pe când e
u as fi o chezãºie de frânare faþã de anumite cercuri, mai ales strãine. Deocamdatã Vaida îmi
re o neutralitate binevoitoare. I-am acordat-o deja fãrã sã mi-o cearã.
Ieri a apãrut în Þara Noastrã ºi azi în Pãmântul Nostru, comunicatul prin care se anunþã a
re Goga ºi mine pentru alegerile parþiale de la Mehedinþi ºi Ilfov, alegeri ce vor avea
loc în aprilie.
Sãptãmâna trecutã s-a sinucis fata lui Henri Meitani (fiul lui ªtefan Meitani, fostul meu
tovarãº politic). Acest Meitani þine de nevastã o fatã pe care unul din bãieþii lui Sturdza
Beizadea Viþelul) a avut-o cu fiica unuia Bogza, ºelar sau ceaprãzar din str. Regalã. Ac
est Sturdza ºi fiica Bogza s-au sinucis pe vremuri fiindcã n-au fost lãsaþi sã se însoare. F
etiþa lor (actuala d-nã Meitani) a fost crescutã, înzestratã ºi mãritatã de Beizadea Grigore.
nouã dramã, repune în actualitate uitata dramã Sturdza-Bogza. Se zice cã d-ra Meitani nu s
-ar fi sinucis ci cã ar fi fost împuºcatã de tatã-sãu. Uºuraticã, frecventând localurile de n
, tânãra fatã ar fi rãmas însãrcinatã de pe urma relaþiilor ce ar fi avut cu un oarecare Clap
de meserie veterinar! O cãsãtorie a fost proiec-
36
tatã, dar categoric respinsã de pãrinþii Meitani. Meitani aflând în ultimul moment starea în
are se afla fiica sa ar fi ucis-o cu 2 gloanþe de revolver. Aºa se spune. Fapt e cã înmo
rmântarea a fost fãcutã repede ºi aproape în secret. Iar veterinarul Clapon s-a sinucis ºi e
l, a doua zi dupã moartea d-rei Meitani.
9 martie. Ninge de azi-noapte ca în miezul iernii ºi viscoleºte ca la Boboteazã, în oraº ci
culaþia este aproape imposibilã; automobilele se înfundã în zãpadã, iar pe jos îþi taie vântu
ul. Dacã n-ar fi vântul n-ar fi frig termometrul e la 2° sub zero.
11 martie. Asearã la prânzul de la Legaþia Italiei, comenda-torul Zuccoli (evreu, ban
cher ºi socru multimilionar al consilierului de legaþie Capece duca di Regina) care
vine cãlãtorind cu greu de la Atena, povesteºte cum au pus rebelii venizeliºti mâna pe va
ele de rãzboi greceºti de la Salamina. Ofiþerii de pe aceste vase aveau obiceiul sã vinã t
oþi, seara, la Atena, sã petreacã, în lipsa lor, ofiþerii îndepãrtaþi din marina activã ca ve
iºti, s-au dus la vase" (dupã expresia lui Ho-mer), s-au urcat pe bord ºi luând posesie d
e comandã au plecat spre Creta.
12 martie. Ziarele de azi-dimineaþã publicã scrisoarea lui Vai-da cãtre Mihalache. Scris
oarea e abilã. Vãdit, ºi Vaida vrea sa se despartã de foºtii sãi tovarãºi ºi Maniu ºi Mihalac
sã scape de el, dar ambele pãrþi sunt hotãrâte sã tragã din aceastã despãrþire un maximum de
. Dacã Vaida ar demisiona din partid, Mihalache ar putea susþine cã plecarea lui nu e
justificatã decât de consideraþii personale, cãci ºi Partidul Naþional-Þarãnesc stã pe princi
aþionaliste iar consideraþii de amãnunt nu îndreptãþeau un gest atât de grav. Vaida pricepe b
ne cum stau lucrurile ºi nu demisioneazã. Pe de altã parte, dacã partidul ar exclude pe
Vaida, Mihalache ºi Maniu n-ar putea justifica acest act decât prin faptul cã dezaprobã
politica lui Vaida ºi pentru marea satisfacþie a acestuia, ar apãrea ca vânduþi jidanilor.
De aceea excluderea lui Vaida rãmâne mai departe ca o simplã ameninþare. O împãcare fiind e
xclusã, vor învinge în aceastã lupta bizantinã cei care vor avea nervii mai tari. Maniu a
dovedit pânã acum cã nervii lui sunt mai rezistenþi ca ai lui Vaida.
întrebat de prietenii mei asupra atitudinii mele, am rãspuns: cât timp Vaida este în Par
tidul Naþional-Þarãnesc nu avem nici o atitudine de luat, cele ce se petrec într-o casã st
rãinã nu ne privesc, în ziua în care Vaida nu va mai face parte din Partidul Naþional-Þarãnes
, chestiunea se schimbã, ºi va trebui sã examinãm situaþia pe bazele noi ce se vor crea. Pânã
atunci neutralitate binevoitoare faþã de Vaida.
Armata rebelã greacã din Tracia s-a predat, iar comandantul ei, generalul Kamenos, îm
preunã cu Starul sãu Major a fugit în Bulgaria. Revoluþia înscenatã de Venizelos a ratat. Se
adeveresc o datã mai mult aceste douã învãþãminte ale istoriei: întâi, cã o revoluþie care n
primele trei zile e înfrântã, timpul lucrând în favoarea Guvernului legitim ºi al doilea,
a loviturile de Stat trebuiesc date la centru de câþiva oameni hotãrâþi iar nu de mii de e
lemente nehotãrâte ºi la periferie.
Duminicã a fost nunta fetei lui Grigore lunian cu un magistrat de la Iaºi, Bercea.
Se povesteºte cã Malaxa, naºul tinerei perechi a dãruit o frumoasa pungã de aur împodobita c
u pietre scumpe ºi într-însa un cec de l milion lei\ Pentru ce aceastã generozitate? Pen
tru a împiedica eventual pe lunian sã interpeleze la Camerã asupra afacerilor d-lui Ma
laxa cu cãile ferate?
15 martie. Manolescu-Strunga zis ºi Strungurescu-Mano lunga1 a dat acum câteva zile
o mare recepþie. Simþea nevoia sa se lâfâias-cã în noul sãu frac de ministru adus de la Londr
. A invitat tot Bucu-reºtiul, miniºtri, deputaþi, dame ºi întreg corpul diplomatic ºi cu afa
bilitatea lui binecunoscutã îºi poftea musafirii în sufragerie sã guste mâncãrile" (Strunga
n gospodar ºi mai ales un bucãtar de frunte). Strãinilor, le spunea cu un surâs ºi cu un g
est indicator ºi imperativ: Allez, allez madam, mossie manger Ies mangers!" Leº manger
s" erau expuse pe trei mese mari, pe una fripturile, pe alta icrele, peºtii si sãrat
urile pe a treia prãjiturile ºi fructele. Cheful a durat pânã la ora 4 dimineaþa. A fost l
atã rãu, vorba lui Victor Antonescu.
Pangal a vãzut alaltãieri pe d'Ormesson, amicul meu d'Ormesson. Je n'entends rien au
x question economiques, aux problemes financi-ers. Je suiº un diplomate de la viei
lle ecole. Heureusement que de temps en temps ii me tombe de veritables et inter
essants problemes d'ordre purement diplomatique â resoudre. Je suiº alors dans mon e
lement, et c'est pour moi une veritables jouissance de travailler aux bonnes et
belles solutions. Tenez, dernierement, j'ai eu â m'occuper d'une question des plus
interessantes. Lorsque le nouveau ministre des Soviets a presente ºes lettres de
creance au Roi, on ne avait pas au Palais ce que la musique devait joner. L'inte
rnationale? C'eut ete dur, pour un Roi.
1 Din cauza exportului de struguri pe care 1-a organizat nu fãrã foloase pentru dânsul
.
38
On m'a consulte pour me demander ce que l'on avait fait â Paris, et pour me demand
er un conseil. Voila une affaire reellement diplomatique: elle m'a passione! Cel
a me sortait des horribles buletins financiers, que je ne lis jamais, comme je n
'ai jamais Iu Ies cours de le Bourse je n'en-tends rien â ces choses! J'ai echange
une serie de telegrammes avec le Quai d'Orsay, et apres plusieurs jours de refle
xion j'ai trouve certe elegante solution que j'ai suggeree au Marechal de la Cou
r: etant donne le deuil de la Cour, /"/ n 'y aura pas de musique pour la recepti
on de mr. Ostrovski, on n'aura donc pas â jouer ni l'hymne roumain ni l'lnterna-ti
onale sovietique! C'est joii, n'est-ce pas? J'ai eu la grande satisfac-tion de v
oir mã suggestion acceptee". Iatã oamenii, pe care Franþa ni trimite în cele mai grele m
omente ale crizei în care ne zbatem. ArcizeWski îmi comunicã confidenþial copia unui foa
rte interesant raport al lui Chlapowski, ambasadorul polon la Paris. E rezumatul
ultimei conversaþii avute de acesta cu ministrul de externe Laval. Laval i-ar fi
spus cã el personal nu e pentru încheierea pactului oriental, dar cã a trebuit sã contin
ue negocierile începute de Barthou. Nu insistã prea mult asupra accedãrii Poloniei la
acest pact, care se va încheia probabil între Rusia, Cehoslovacia ºi Franþa, rãmânând ca Polo
ia ºi Germania sã adere mai târziu, dacã vor voi. Franþa nu va mai face presiune asupra Po
loniei, iar miniºtrii francezi în Lituania ºi în Estonia au primit instrucþiuni sã nu mai fa
vorizeze curentele antipoloneze în acele þãri. Alianþa Franþei cu Polonia va rãmâne deci în p
oare.
în acelaºi raport Chlapowski mai comunicã cã Koester, ambasadorul Germaniei a informat p
e Laval cã Germania nu ia atitudine contra alianþei Franþei cu Rusia dar cã ea, Germania
, nu poate semna pactul oriental. Poate cã-1 va semna peste 2-3 ani. Laval a mai s
pus lui Chlapowski cã atitudinea Germaniei faþã de Franþa a devenit în general mult mai am
icalã, ºi cã francezii au consimþit ca ºir John Simon sã se ocupe ºi despre revendicãrile lor
Berlin numai pentru a evita negocieri directe ºi o înrãutãþire a situaþiei actuale.
Ârcizewski pretinde cã atitudinea inamicalã a lui Titulescu fatã de Polonia e politicã per
sonalã a ministrului nostru de externe, iar nu o politicã impusã de la Paris, cum s-a
pretins. Titulescu s-a bãgat pânã în gât cu Sovietele, de la care vrea sã obþinã ceva, fie re
tuirea Tezaurului fie un papier" oarecare cu privire la Basarabia cu un cuvânt un s
ucces care sã compenseze înfrângerile suferite pe alte terenuri.
Titulescu face propagandã zilnicã în favoarea Sovietelor printre membrii Guvernului ºi p
rintre membrii corpului diplomatic, cerând tu-
turor sa fie gentili cu Ostrovski". Membrii Guvernului sunt chiar jenaþi afirmã Arciz
ewski de atâta insistenþã. Titulescu a dat o masã lui Ostrovski la care a poftit pe miniºt
rii Micii înþelegeri, pe al Franþei ºi pe ai înþelegerii Balcanice. Dacã era vorba de o aprop
ere, de ce n-a invitat si pe ministrul Poloniei? întrebarea o pune tot Arcizewski.
Ministrul Poloniei e om fãrã noroc. A lansat invitaþii pentru o mare seratã, în alb ºi roºu"
ulorile Poloniei) care trebuia sã aibã loc în ziua de 19 martie. De la Palat i s-a com
unicat ca ar fi mai bine sa o amâne pânã dupã 9 aprilie când se isprãveºte doliul Curþii (pen
Regele Alexandru al Serbiei). Serata a fost amânatã cu 3 sãptãmâni.
Alaltãieri la Camera ºi ieri la Senat, ºedinþe lungi ºi animate cu prilejul legii de prel
ungire a stãrii de asediu ºi prin urmare a cenzurii. ªedinþe penibile, cãci toatã mocirla no
astrã a fost agitatã din nou. Maniu a pus pe ºleau la Camerã chestiunea familiei Lupescu
si a întregii Camarile.- Þãrãniºtii cu Mihalache în cap, erau cam plictisiþi cãci vedeau bli
de linte al viitoarei guvernãri, îndepãrtându-se. Bineînþeles cã cenzura nu a lãsat sã treac
imic, prin gazete, din cele spuse de la tribuna Camerei.
18 martie.. Mare zarvã pe ziua de ieri. Germania a hotãrât reînfiinþarea serviciului milita
r obligatoriu, creând pentru moment 12 corpuri de armatã. E mãrturisirea înarmãrii începute
de câþiva ani ºi ruperea tratatului de la Versailles în ochii ºi auzul tuturor. Hitler joa
cã totul pentru tot. E evident cã dacã Franþa declarã imediat rãzboi Germaniei, prãbuºirea re
ului nazist e sigurã, cãci victoria va fi de partea francezilor. Dar Hitler ºtie cã Franþa
, în mâna lui Blum ºi a democraþilor integrali, nu va declara rãzboi. Iar peste 5 ani, Ger
mania va strivi Franþa, dupã plac.
Deocamdatã vom asista la mobilizarea tuturor condeielor diplomatice; zile frumoase
ne aºteaptã -pentru searbãdul schimb de note ºi pentru semnarea de protocoale moarte.
Ieri dimineaþã am fost poftiþi de Ostrovski la cinematograful Roxy. Rula filmul POrage
" opera Stabilimentelor Cinematografice Sovietice din Leningrad. Tehnicã impresion
antã ºi un realism de înfãþiºare care mi-a reamintit teatrele ruseºti dinainte de rãzboi. Fie
e rol, cât de mic e încredinþat unui artist desãvârºit. Soþii Ostrovski fãceau onorurile repr
ntaþiei cu o amabilitate aproape exageratã. Era multã lume, ºi-am fost silit sã constat cã b
olºevicii au câºtigat multe simpatii, în scurtul timp de când sunt printre noi.
40
23 martie. Acordul între Franþa, Anglia ºi Italia, faþã de înarmarea Germaniei s-a desãvârº
rd, pentru a nu face nimic ba da, o conferinþã la Como ºi o reclamaþie la Geneva. Hitler
trebuie sã facã mare haz de neputinþa adversarilor sãi. Titulescu, cu pactele lui, a in
trat în gaurã de ºoarece ºi nu mai spune nimic. Vorbeºte în numele sãu, Bubi Brãniºteanu de l
vãrul.
Miercuri am vorbit la Camerã, în chestiunea Skoda. Am propus o soluþie nouã; dumnealor d
omnii Popovici ºi g-ral Cihoski sã cearã ei înºiºi sã fie trimiºi înaintea Curþii de Casaþie;
vot unanim de absolvire al Camerei neputându-i spãla de atâtea acuzaþii. Discursul meu,
în care mai arãtam ºi neruºinata speculã a tuturor uzinelor de armament documentatã pe cifr
ele oficiale ale preþurilor a fãcut mare impresie.
28 martie. Un deputat, Grigorescu, pe care nu 1-am vãzut pânã acum la tribunã a fost des
emnat probabil din cauza sonoritãþii coardelor sale vocale sã citeascã moþiunea de trimit
re în judecatã a d-lor general Cihoski ºi Mihai Popovici. Formalitatea s-a îndeplinit în ºed
inþa Camerei de ieri. Moþiunea, care mai prevedea si comunicarea dosarelor respectiv
e Ministerului de Justiþie pentru urmãrirea d-lor Romul Boilã ºi colonel Georgescu, pe cãi
le dreptului comun a fost trimisã, conform regulamentului Camerei, în discuþia secþiilor
. Dacã 6 din cele 10 secþii ale Camerei vor aproba moþiunea (ceea ce pare sigur, vor f
i probabil chiar 10 din 10), aceasta se va întoarce în planul Camerei, peste 5 zile,
pentru vot.
Asist prima datã la aplicarea legii responsabilitãþii ministeriale. Deºi citirea moþiunii
apare în întreaga procedurã a urmãririi foºtilor miniºtri ca o simplã formalitate, deºi ºtiam
inainte cã aceastã moþiune va conchide la darea în judecatã a celor doi miniºtri inculpaþi pr
n raportul Bentoiu, am trãit un moment de emoþie. Cuvintele apãsate ale deputatului Gr
igorescu rãsunau într-o tãcere de mormânt; motivarea moþiunii, destul de lungã ºi bine fãcutã
mpresionat. Stãm în faþa bãncilor naþional-þãrãniste. Leursfigiires, cunoscuta carte a lui Ma
ce Barres îmi revenea în minte pe când cãutam sã pãtrund gândurile sinistrelor mutre de pe bã
le, din faþa mea. Maniu era livid ºi imobil. De vreo douã ori, în cursul citirii, el ºi Mi
halache au susurat: ruºine!" dar atât de încet încât nu i-a auzit aproape nimeni. Numai fie
re ºi venin, Mihalache proptit în coate pe braþele jetului, arunca priviri duºmãnoase în toa
te pãrþile; cu dinþii încleºtaþi de mânie, strâmba din buze ºi din mustaþã ºi parcã ar fi vru
sub valurile unui dispreþ, care în realitate nu era decât neputinþã si invidie. Condamnat
la cãmaºã pe
viaþã, se simþea ºi de astã-data izolat în mijlocul surtucarilor ºi ura de clasã se trãda în
din miºcãrile lui. Madgearu nu crâcnea, mulþumit cã nu fusese bãgat ºi el în concluziile rap
ului. Popovici ºi generalul Cihoski nu erau de faþã. Ceilalþi þãrãniºti mai mititei, toþi cu
pe cãciulã ascultau smeriþi, iar membrii majoritãþii cu ochii lor zgâiþi la tribunã, cu figu
e lor amorfe, cu labele lor tentaculare îmi reaminteau caracatiþele din Aquarimul de
la Napoli, agãþate de un perete (peretele pentru ei era partidul) ºi gata sã se arunce
pe pradã. Banca ministerialã, slab garnisitã ºi lipsitã de ºeful ei afecta indiferenþã; Dinu
ianu, senin ºi mediocru, pãrea mai strãin decât oricând, de toþi ºi de toate. în culoare, dup
irea moþiunii, forfoteau naþional-þãrãniºtii ºi prietenii lor din presã, ameninþãtori liber
de slabul rezultat al cercetãrilor ºi întrucâtva îngrijoraþi de ameninþãrile adversarilor. A
erea Skoda ne va mai da poate surprize.
31 martie. Vineri 29 martie am luat cuvântul în Camerã la discuþia bugetului. Am impresi
a ca am fãcut un discurs bun. Am arãtat între altele greºeala de a se recurge la bugete
de expediente, ca în vreme de crizã, atunci când criza s-a sfârºit ºi a fãcut loc unei noi st
de lucruri, cu raporturi economice speciale cãrora bugetele trebuie de azi înainte
sã se adapteze...
D-ra Ventura a vãzut succesiv zilele trecute pe Rege, pe Regina Mãria ºi pe d-na Lupes
cu. îmi povesteºte, crezând cã-mi face plãcere, cã Regele i-ar fi spus cã eu sunt singurul om
cu care s-ar putea face ceva în þara aceasta. (E acel s-ar" care stricã tot farmecul in
formaþiei.) întrevederea cu Regina Mãria a fost mai interesantã. Au dejunat singure, num
ai ele douã ºi d-ra Ventura a fost adânc impresionatã de atitudinea pateticã a Reginei. C'e
tait une figure shakespearienne qui de-mandait ce qu'elle avait fait de mal (!!)
sur cette terre pour que Dieu la punisse par la decheance de tous ºes enfants!" D
e Carol ºi de Nicolae au vorbit prea puþin, istorioarele lor fiind bine cunoscute. R
egina a povestit totuºi cã fiind încã la Paris dupã asasinarea Regelui Alexandru, printre
sutele de scrisori ºi de telegrame de condoleanþe ce a primit era si una de la Puiu
Dumitrescu. Le deschidea pe toate Principesa Ileana, dar când a ajuns la a lui Pui
u, Regina a bãgat de seamã cã Principesa voia sã i-o ascundã ºi i-a luat-o cu sila. Plicul n
u conþinea însã condoleanþe ci fotografia unei scrisori a lui Carol adresatã lui Puiu, pri
n care Regele îi cerea sa procure 8 milioane d-nei Lupescu. îi indica o persoanã de la
care sã cearã banii, iar dacã aceasta ar fi refuzat se indicau procedurile prin care
banii sã fie obþinuþi de la Guvern. Era un vãdit
42
ºantaj în preajma procesului generalului Dumitrescu contra cãruia se deschisese acþiune
publicã. Regina socoteºte scrisoarea falsificatã, cãci Puiu Dumitrescu imita la perfecþie
scriitura Regelui; ea îºi dã totuºi seairL, de scandalul care ar urma dacã aceastã scrisoare
ar fi datã în vileag. Despre Elisabeta a Greciei, Regina a spus cã o considerã ca pierd
utã. E complect cãzutã în vrajele lui Scanavi; ºi-a gãsit în fine omul pe care-1 va iubi cât
trãi, dar ºi 1-a ales rãu, cãci Scanavi e un profitor ordinar. Elisabeta e foarte bine c
u Regele Carol, fiindcã ascultã de el ºi se umileºte pânã a-i zice Sire" când îi vorbeºte, c
du-se ca o plecata supusã a lui. Nous autres nous sommes plus fiers, et nous n'adme
ttons pas de pareilies platitudes" a adãugat Regina. Dupã spusele ei, persoana cea m
ai influentã, în momentul de faþa, pe lângã Rege este Scanavi. Lamentãrile Majestãþii Sale s-
cheiat printr-un cuplet asupra Marioarei din Belgrad. Pe aceasta cel puþin se obiºnu
ise sa o considere ca solid aºezatã ºi în afarã de tulburãrile patimei. S-a stricat ºi acolo
uþul. Moartea nãpraznicã a Regelui Alexandru va avea consecinþe tragice ºi cu privire Ia R
egina Marioara, cãci nici acolo lucrurile nu merg. ªi Regina Mãria a vorbit d-rei Vent
ura despre mine în termenii cei mai elogioºi. Et de deux" cum zice francezul.
Dar e ºi un al treilea, cãci d-ra Ventura a vãzut ºi pe d-na Lupescu, care mã considerã ca s
ngurul boier în politica româneascã". Hotãrât, am ajuns la favoare în Familia Regalã; ar treb
i sã trag concluzia cã sunt pierdut. D-na Lupescu a povestit d-rei Ventura cã e cea ma
i nefericitã femeie de pe lume, ca primeºte zilnic zeci de scrisori de ameninþare ºi de în
jurãturi, cã nu se mai poate miºca în libertate etc. etc. Ce rãu am fãcut eu pe acest pãmânt
etc" întocmai ca Mama-Regi-na. Din conversaþie cu Duduia a mai reieºit cã Titulescu e n
esuferit ºi ei ºi Regelui, dar cã-1 considerã indispensabil pentru moment, cã Wieder este
definitiv ars ca prieten ºi complice al lui Puiu Dumitrescu, cã Aristid Blank e tot
mai influent ºi îri contact zilnic cu dânsa iar pe deasupra tuturor lucrurilor cã dânsa, D
uduia, se ocupã straºnic de politicã ºi cã e mai stãpânã ca oricând asupra voinþei Regelui.
pe C. Angelescu, fostul guvernator. Venea din partea lui Vaida. Pare cã nu sunt încã
bine hotãrâþi într-o direcþie. Vaidiºtii nu ºtiu încã daca vor adopta metoda lui Gh. Brâtianu
du-se adevãratul Partid Naþional-Þãrãnesc, sau dacã vor lua altã titulaturã ca Partid Naþion
omân" sau mai simplu: Partidul Român". Vaida e contra ideii de partid, socotind ca la
opoziþie e mai bine sã canalizezi un curent decât sã le încurci cu partizani de multe ori
dubioºi. Dar
toþi amicii sãi vor un partid, si probabil cã Vaida va ceda. Foºtii miniºtri care au urmat
pe Vaida au ºi redactat un manifest cãtre þarã (a apãrut astãzi, ºi e searbãd), silind astfe
arecum mâna ºefului lor. Am priceput cã n-au nici o fãgãduialã de la Rege, pe care 1-a vãzut
umai Ti-lea. Am confirmat lui Angelescu cele transmise prin Pangal cu privire la
atitudinea mea: neutralitate binevoitoare acum, posibilitate de colaborare la G
uvern mai târziu, dacã se va prezenta cazul.
2 aprilie. în legãturã cu conversaþia avuta cu el, în februarie, ºi pe care am notat-o aici
Stoian înapoiat de la Monte Carlo, vine sã mã vadã. A stat vreo 3 sãptãmâni cu Averescu, pe
are 1-a întors zice el în sensul vederilor lui, ajutat fiind ºi de dr. Trãilescu ºi de Cr
iceanu, care se aflau ºi ei la Monte Carlo. Averescu pretinde Stoian nu ºtia nimic d
espre manifestul tipãrit de georgisti ºi semnat de mareºal ºi de Gh. Brãtianu (vezi pag. 2
0-21 din prezenta), nu-i comunicase nimeni de la Bucureºti apariþia lui (e de crezut
?). Acest gest ºi câteva altele ar fi dezgustat pe Averescu de alianþa cu Gh. Brãtianu,
pe care s-ar fi decis sã o denunþe cât de curând. Stoian îmi povesteºte cã mareºalul consimte
formarea unui Guvern cu mine ºi cu Goga prin reîntregirea Partidului Poporului. Aut
orizã pe Stoian a aduce faptul la cunoºtinþa Regelui fãrã a-1 însãrcina însã, fãrã a-i da man
facã (recunosc pe Averescu, în asemenea subtilitãþi copilãreºti). Stoian crede a ºti cã Regel
a fi încântat de aceastã veste, pe care i-o va aduce la cunoºtinþã într-o audienþã ce a cerut
venit sã-mi aducã ºi mie buna veste ºi sã mã întrebe daca sunt mulþumit. Ce sã-i spun? Ar fi
nepoliticos sã-i arat cã a trecut timpul mareºalului ºi cã face literaturã retrospectivã. I-
m rãspuns cã totul depinde de Rege (a convenit ºi el) ºi de Goga, fãrã care n-aº putea lua în
nsiderare propunerea. A plecat mulþumit ºi cu atât.
7 aprilie. Contele Emanuel de la Rochefoucault, însãrcinat cu afaceri al Ordinului de
Malta" a fost câteva zile sãptãmâna trecutã la Bucureºti. Ministrul Ordinului, Contele de P
ierredon n-a venit fiindcã este supãrat. E supãrat cã n-a fost decorat ºi el cu Cordonul Se
rviciul Credincios" ca Principele Colonna (don Prospero). Pierredon pretinde cã e b
ailli", cu crucea de cavaler profes" ºi mai vechi decât Colonna, ºi cã fiind ministru al
Ordinului are rang mai mare ca dânsul. Caraghioºii aceºtia îºi imagineazã cã lumea se învârte
rul Ordinului lor ºi fac afaceri de Stat din nimicuri. Fãcând pe bosumflatul la Paris
Pierredon a trimis pe La Rochefoucault la Bucureºti sã-i scoatã cordonul. Se vede cã a u
itat ca n-a trecut anul de când a primit cordonul Stelei. E drept cã secretarul lui.
La Rochefoucault, care primise tot atunci
44_________________________________________________________
placa Coroanei, a mai fost decorat de atunci cu placa Stelei. Dar ceea ce a uita
t desigur, e cã pe el Pierredon îl cheamã pur ºi simplu Michel pe când ceilalþi doi poartã nu
ele de Colonna ºi de La Rochefoucault. Amicul La Rochefoucault e un zevzec simpati
c si foarte simpatizat de Rege (de aceea 1-a ºi decorat de douã ori într-un an). Nimic
mai amuzant decât modul cum povesteºte zevzecul audienta pe care Regele s-a grãbit sã i
-o acorde. Dupã ce a scuzat pe ºeful sãu, reþinut la Paris de o mica boalã ºi dupã ce a remis
Regelui însemnele ordinului destinate Prinþului Nicolae (Regele ceruse aceastã decoraþie
, dar fãrã crucea de profes", ca sã n-o aibã decât el!), iscusitul diplomat a început sã cân
struna fericirii d-lui Pierredon faþã de bunãtãþile Regelui. Dar aceastã fericire era întruc
a tulburatã printr-o umbrã care întunecã sufletul d-lui de Pierredon" (La Rochefoucault e
ra încântat de aceastã formulã!) umbrã pe care numai Majestatea Sa putea sã o risipeascã ac
d ºi lui Pierredon cordonul care orna pântecele Principelui Colonna. Regele a explic
at cã Colonna fusese decorat si ca fost primar al Romei, ºi ca fost preºedinte al Cruc
ii Roºii în timpul rãzboiului, calitate în care adusese serioase servicii românilor. Dupã ma
i multe argumente pro" ºi contra" (Regelui îi plac grozav discuþiile pe asemenea subiect
e), Majestatea Sa a spus câteva cuvinte pe româneºte într-un telefon, iar lui La Rochefo
ucault pe franþuzeºte cã tot ce putea face era sã confere d-lui de Pierredon ordinul Pent
ru Merit" clasa I, ordin pe care-1 poate conferi dânsul singur fãrã contrasemnãtura unui
ministru. Abia terminase, ºi un aghiotant a apãrut (probabil consecinþele telefonaþii)
cu o cutiuþã în mânã pe care Regele a remis-o interlocutorului sãu ca sã fie predatã d-lui de
erredon. Au mai vorbit de una de alta, iar la plecare, Regele a mai întins o cutiuþã l
ui La Rochefoucault. Era pentru el, ordinul Pentru Merit" clasa a Il-a. Nu, nu Sir
e, Majestatea Voastrã trece mãsura (Votre Majeste me comble) cu atâtea semne de înaltã bunãv
oinþã! O sã fac prea mulþi invidioºi în jurul meu! Majestatea Voastrã mi-a dat deja douã deco
într-un an! E prea mult, e prea mult!" ªi cu gestul, nobilul conte îndepãrta de modesta
lui persoanã acest nou izvor de amãrãciune. Regele n-a vrut sã ºtie nimic, ºi i-a bãgat cuti
în mânã. Atunci, povesteºte La Rochefoucault, am îndreptat privirile mele emoþionate drept
ochii Regelui ºi i-am spus: dacã întru fericire adormita noastrã stramãtuºã Stephanie de Bad
e vede în acest moment trebuie sã fie adânc emoþionatã! (sã nu se deºtepte!) Primesc regeascã
enþie, ca o legãturã mai mult a devotamentului meu pentru Majestatea Voastrã".
__________________ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 19i s 45
La Rochefoucault povestea ºi mima întreaga scenã ca un adevãrat actor. Era amuzant ºi era în
cântat, de Rege, de el, de noi toþi. Vãzut pe Scanavi. Proiectul unei societãþi de editurã,
cu o tipografie perfecþionatã, despre care îmi vorbise toamna trecutã s-a realizat1. Maºin
ile trebuie sã soseascã în curând, cãci au plecat deja din Elveþia. Menþine propunerile sale
e a-mi imprima Pãmântul Nostru zilnic contra dreptului de publicitate cedat societãþii l
ui. Noua Societate a încheiat un contract cu Presse-France" un sindicat de la Paris
care controleazã peste 150 cotidiane franceze. Presse-France" va publica toate ºtiri
le ce i se vor transmite de cãtre Societatea lui Scanavi. Societatea nu va câºtiga nimi
c, poate chiar cã va lucra cu deficit. Nu e nimic, Regele va avea însã o posibilitate
de propagandã ºi de contra-propagandã", explicã grecul. Titulescu a fãcut tot ce a putut ca
sã mã împiedice sã reuºesc dar am reuºit. Am ºi fondurile necesare".
Acum mi se lumineazã ºi mie demersurile pe care de douã luni le face prin Bucureºti faim
osul Bachet (ex-Bacher, ovrei pârlit din Craio-va, ajuns pe vremea exilului intim
al Principelui Carol). Bachet umbla dupã aprobarea unei mari cumpãrãturi de material d
in Franþa (prin Fra-nasovici), cumpãrãturã finanþatã de chiar grupul vânzãtorilor ºi de pe ur
ia trebuia sã rãmânã un beneficiu (citeºte comision) de 2 1/2 milioane franci francezi des
tinat creãrii unui oficiu de informaþii în Paris, la dispoziþia Regelui. N-am dat mare a
tenþie zvonurilor privitoare la aceastã afacere, socotind cã era un simplu proiect de
escrocherie al stimabilului Bachet, destinat sã clocheze" ca atâtea altele, încep însã sã cr
d cã proiectul Iui Bachet e vãr bun cu al lui Scanavi ºi mã întreb pânã unde va merge inconºt
Regelui ºi pornirea lui de a favoriza tot ce poate veni în ajutorul scandaloasei le
gãturi?
Cu Scanavi, am vorbit ºi puþinã politicã. E foarte inteligent ºi îºi dã seama de povârniºul p
coboarã Regele. Mã sfãtuieºte sã vãd pe Regina Elisabeta, care þine mult la d-ta" ºi care se
termeni foarte buni cu Regele ºi ar putea sã-i transmitã orice aº dori. Convin sã merg sã o
vãd.
A doua zi arh fost la Regina Elisabeta. Am stat un ceas ºi jumãtate de vorbã cu ea. A în
ceput prin a-mi explica cã n-a renunþat sa mã punã în contact cu Prinþul Nicolae, care vrea º
el sã aibã o explicaþie cu mine. Dacã lucrul nu s-a fãcut încã, e cã Nicolae a vrut sã vadã
e-zan ºi sã se împace cu el. Dar zãpãcit cum e, tot în fugã prin Bucureºti, nu s-a întâlnit î
an. Acum e de douã luni absent din Bucu-
1 S-a realizat, dar nu mi-a spus atunci cã 1-a realizat Hefter!
46
resti. îndatã ce se va înapoia va pune mâna pe el. Am rãspuns cã la urma urmei mie îmi e indi
erent sã-1 întâlnesc sau nu pe junele Nicolae. Eu n-am nimic cu el. Nici el cu d-ta, te
asigur" mã întrerupe Elisa-beta. Continui explicând cã e de interesul Dinastiei ca cei
care i-au rãmas credincioºi sa fie strâns uniþi cu membrii Familiei Regale, fãrã reticenþe ºi
chivocuri. Convine ºi dânsa, ºi rãmâne înþeles sã grãbim întrevederea.
Am expus apoi Reginei situaþia aºa cum e. Faliment pe toatã linia, în toate direcþiile, ai
ci în þarã ºi nimic bun de aºteptat din afarã. Am arãtat ca actualul Guvern cu politica lui d
struþ, cu metoda de a-ºi ascunde capul în nisip, de a nu vedea nimic ºi de a declara cu
sonoritate cã toate merg bine duce Dinastia de râpã. Am mai exprimat pãrerea ca mi-e fr
icã cã foarte repede Regele nu va mai putea face nimic ºi cã vom fi luaþi de curent ºi târâþi
alurile împrejurãrilor în plina anarhie. Sã spunã Regelui sã facã ceva, sã facã orice dar sã
, care sã permitã opiniei publice rãmase încã necontaminatã sã se agate de acel ceva ºi prin
l ceva, de El. Am avut impresia cã a priceput ºi cã va vorbi Regelui cum trebuie.
Am avut o întâlnire ºi cu Dinu Cesianu ºi 1-am capacitat" ºi pe el. Va vorbi. Va veni sã-mi
punã impresiile lui. în singura întrevedere pe care a avut-o cu Regele de când a sosit d
e la Paris acum opt zile n-au vorbit decât politicã externã. Politica internã au atins-o
numai. Cesianu socoteºte cã Regele nu e încã hotãrât pentru schimbarea Constituþiei (aici cr
d cã se înºalã), cã pentru moment nu se gândeºte la concedierea lui Tatarescu ºi cã ar vrea s
Guvernul cu mine ºi cu Goga. Toate acestea simple impresii pe care le vom controla
dupã ce va fi vorbit mai pe larg cu Regele despre politica internã. Vãzut ieri dimine
aþã pe Blumenfeld care-mi raporteazã cã Regele ar fi întrebat pe Victor Antonescu dacã a con
sultat ºi pe Madgearu cu privire la noile mãsuri bugetare, ºi pe Costinescu dacã a vorbi
t cu Mezin-cescu (pe care Mihalache îl pregãteºte pentru Ministerul Sãnãtãþii) despre proiect
le lui. Regele ar fi adãugat cã e bine, pentru mãsurile importante, sã existe oarecare c
ontinuitate. Nu cred cã Regele sã-ºi fi bãtut pur si simplu joc de Antonescu ºi de Costine
scu (dacã informaþia lui Blumenfeld corespunde cu adevãrul) ci mai mult cã a dorit sã încerc
e o capitatio benevolentiae" asupra þãrãniºtilor (de indiscreþia miniºtrilor sãi, Regele put
fi sigur) si sã-i facã sã tacã asupra micii afaceri Scanavi-Bachet.
Se vorbeºte foarte mult de afacerile în stil mare pe care Manoles-cu-Strunga le pun
e la cale cu prilejul noului regim de import-export. Importul, cu tot cortegiul
lui de traficuri scandaloase, se dã pe mâna câtorva societãþi înfiinþate ad-hoc. Madgearu mi-
spus cã va începe o campanie violentã împotriva lui Strunga, prin ziarul sau economic P
rezentul si la Camerã.
Miercuri, 3 aprilie, am depus la Camerã un proiect de lege din iniþiativã parlamentarã
pentru prelungirea termenelor de platã (aprilie ºi mai) a cotelor prevãzute în legea con
versiunii în vigoare. Mare vâlvã. Guvernul contra. A doua zi Nasta, liberal ºi guvernato
r al Creditului Agricol Ipotecar, mi-a telefonat ca sã mã felicite ºi mi-a spus cã va in
terveni pe lângã Tatãrescu ºi pe lângã Dinu Brãtianu ca sã se asocieze la propunerea mea. A d
Garoflid un interviu aprobând iniþiativa luatã de mine. Bancarii ºi Guvernul nu vor însã sã
e nimic. Vor fi siliþi sã admitã amânarea dupã ce vor fi constatat cã mai nimeni n-a plãtit l
termen.
Am fost citat ca martor la procesul generalului Dumitrescu, de cãtre apãrare ºi întreba
t dacã am fost mulþumit ca ministru de interne de modul cum generalul a condus Corpu
l Jandarmeriei. Am rãspuns cã da. Dacã am avut vreo reclamaþie cu privire la vreo neregu
laritate în acel comandament. Am rãspuns cã nu. Dacã generalul Dumitrescu avea dreptul,
ca comandant al Jandarmeriei sã întrebuinþeze agenþi acoperiþi (secreþi) pentru informaþiile
ui. Am rãspuns cã da. Nu fãcea sã mã cheme pentru atâta lucru, îmi era teamã ca adversarii ge
alului sã nu-mi punã urmãtoarea simplã întrebare: consideraþi pe generalul Dumitrescu ca om
cinstit sau nu? Aº fi rãspuns prin tangentã, dar faptul cã n-aº fi putut spune cã-1 þin drept
un om cinstit, ar fi permis sã se tragã concluzia opusã, îmi pare bine cã am scãpat de neplãc
rea de a încãrca pe un om, pe care nu 1-am menajat cât a fost atotputernic, dar pe car
e n-aº fi voit sã-1 lovesc când e la pãmânt, cãlcat de toatã lumea în picioare.
Mi se semnaleazã în noul anuar al telefoanelor urmãtoarea perlã: La litera P se înºirã une
dupã altele numele:
PoulieffGh.
Poulieff Sonia
Poulieff C. Sonia
Poulopol A. Eugen
Pour elle
Pour vous Madame
Cele douã din urmã fiind firmele unor magazine de mode.
48
Mi se comunicã cã Grigore Sifilipescu a semnat un articol în Epoca, în care mã spurcã (cu
rilejul proiectului de lege depus de mine în Camerã, pentru amânarea plãþilor din mai). Vi
olenþa lui Sifilipescu nu mã mirã cãci, spirit de ordine, cunosc ierarhia valorilor: un
terþiar trebuie sã fie mai violent decât un secundar sau un primar, îºi are ºi microbul lui
Schaudin scara lui de valorizare.
11 aprilie. în ziua de duminicã 7 aprilie, fiind la Breasta, m-am pomenit din senin
cu un atac de gutã, primul semn serios al bãtrâneþe-lor. M-a þinut pânã azi ºi încã ºi azi îm
piciorul umflat.
Mulþumitã cenzurii nu s-a prea vorbit de miºcãrile studenþeºti, care se þin lanþ de vreo c
prezece zile. Au fost bãtãi serioase la Universitate; Facultatea de medicinã s-a pus în
grevã au fost ºi câteva atacuri pe stradã, câþiva ovrei fiind daþi jos din autobuze, bãtuþi
trist devalizaþi. Am notat deja incidentele de la clubul evreiesc Concordia" ºi cele
de la congresul lui Gr. Filipescu. Guvernul n-a lãsat sã se scrie nimic asupra aces
tor întâmplãri, dar a dat sâmbãta trecutã un comunicat idiot prin care se arãta cã miºcãrile
sfârºit, aºa încât lumea ºi-a închipuit cã a fost ºi mai mult decât a fost. Deºi miºcãrile
aflat alaltãieri prin alt comunicat cã toate facultãþile din Bucureºti au fost închise, ºi s
udenþii trimiºi acasã. Mi se spune azi cã miºcãrile nu s-au potolit. Banca de Credit a fost
ameninþatã cu devastarea ºi atacul n-a fost împiedicat decât prin delaþiunea unui student ca
re a permis luarea mãsurilor de pazã la timp. Ieri a fost un concurs pentru posturil
e vacante de externi la spitalele ºi infirmeriile Casei Muncii C.F.R. la care stud
enþii în medicinã creºtini au cerut sã nu fie admiºi ovreii; primind un rãspuns evaziv din pa
tea d-lui director Vogtberg, studenþii s-au postat în numãr în faþa localului Casei Muncii
ºi nici un student evreu n-a putut sã se prezinte la concurs.
Azi-dimineaþã Titeanu a fost la Franasovici sã-i cearã bilete gratis pentru studenþi, care
s-au baricadat în cãminele lor ºi nu vor sã plece, în acelaºi sens a intervenit ºi dr. Angel
scu ºi Inculeþ, declarând cã altfel declinã orice rãspundere pentru dezordinele ce s-ar pute
a ivi. Probabil cã fondurile secrete destinate tocmai acoperirii unor asemenea spe
ze neprevãzute, le mãnâncã domnii de la Interne.
12 aprilie. Mi se povesteºte o anecdotã pe care o consemnez aici fiindcã oglindeºte pla
stic spiritul vremurilor.
Un tânãr se urcã în tren ºi nimereºte într-un compartiment în care se aflau trei cuconiþe tin
nostime. Filfizonul leagã vorbã cu ele ºi le întreabã cine sunt.
- Sunt soþia unui colonel, rãspunde cea dintâi.
- Cum aºa tânãrã ºi aveþi un bãrbat deja colonel?
- Ei da domnule, sunt tânãrã, sunt frumuºicã, mã învârtesc ºi bãr-batu-meu deºi nu e bãtrân a
l.
Cea de-a doua se declara" cam cu aceleaºi cuvinte fericita soþie a unui secretar gene
ral de Minister.
Dama a treia întrebatã, rãspunde fãrã conjur: ªi eu sunt curvã domnule, dar n-am bãrbat!
Persoana care mi-a repetat anecdota o auzise în casã la Gafencu. O povestea d-na B.
dupã ce chemase pe zisul Gafencu: Poftim de ascultã ºi d-ta istorioara mea, te va inter
esa, cãci ai fost ºi d-ta secretar general!" C'etait le clou vorba francezului!
Au reînviat vremurile lui Caragiale. Zilele trecute apostolul lorga, vaºnicul luptãtor
democrat (!), alarmat de zvonurile despre o revizuire a Constituþiei, a pus chesti
unea" Guvernului. Sonorul Gutã Tãtãrescu a declarat solemn cã Constituþia nu poate fi modi
ficatã decât prin iniþiativa a doi factori: sau Regele, sau Parlamentul. Dacã cafeneaua
sau strada (sic) vor încerca sã revizuiascã Constituþia se vor izbi de zidul de neînfrânt (?
ºi de neînvins" al Guvernului (!!!)
Caraghioslâcul acestor declaraþii îºi gãseºte epilogul în Adevãrul 'de ieri. în prima paginã
col de laudã la adresa lui lorga Eu-nu-sunt-Eu ºi de oroare" faþã de dictatura. La pagina
ultimã, douã articole de laudã pentru legile dictatoriale votate sãptãmâna asta, în pripã:
1) Legea prin care se autorizeazã Ministerul de Industrie sã punã preþuri maximale;
2) Legea prin care se autorizeazã Ministerul Agriculturii sã ia prin decret orice mãsu
ri pentru valorificarea grâului;
3) Legea prin care se autorizeazã Ministerul Industriei sã declare preþioase orice pro
duse din þarã va hotãrî.
Guvernul Tãtãrescu aplicã:
Starea de asediu,
Cenzura cea mai riguroasã,
Face decrete-legi,
Pune impozite,
Modificã tot regimul nostru economic,
Toate pe cale de decret,
Contrar Constituþiei.
50
ªi democraþia noastrã aplaudã ºi se teme de schimbarea Constituþiei de frica dictaturii.
Halal þarã!
15 aprilie. De la Bacher-Bachet citire:
Niciodatã Vaida nu va fi chemat sã facã Guvern. Pe Rege poþi sã-1 înjuri, poþi sã-1 ameninþi
imic, se împacã cu adversarii sãi. Ai vãzut miniºtrii care cu câtãva vreme înainte spurcau pe
ge dar te rog sa-mi spui, ai vãzut pe cineva în slujbã care sã fi înjurat pe Lupeasca? în z
ua în care Vaida, fiind prim-ministru s-a prezentat Regelui cu un paºaport ºi cu un ce
c pe numele Duduii (consiliind o mai lungã cãlãtorie în strãinãtate), soarta lui a fost pece
tluitã. Dupã câteva sãptãmâni a cãzut de la Guvern. Nu va mai veni niciodatã. Regele îi dã ac
le, vorbeºte bine de Vaida ºi de acþiunea lui cu fiecare dar la momentul oportun, se v
a opune Titulescu, sau d'Ormesson, sau cârciumãreasa din colþ, ºi Guvern Vaida nu se va
face cu toatã aparenta dorinþã pe care va fi manifestat-o Vodã".
Interesant.
DI. Bachet (Bacher) este prietenul intim al d-nei Lupescu, pe care o vede zilnic
.
Ieri, la întrunirea Comitetului Central al Uniunii Agrare, am fãcut o expunere poli
ticã ce a avut oarecare rãsunet. Am cãutat sã las bunul simþ sã vorbeascã ºi am arãtat rezult
politicii de cârpealã. Numai cu o soluþie concomitentã a celor trei probleme: lichidare
a generalã a pasivului, refacerea unei monede normale1 ºi adaptarea la raporturile s
tabilite de criza între factorii economici se mai poate spera în îmbunãtãþirea situaþiei. A
dãugat, cã deºi utilã o reformã a Constituþiei nu e suficientã pentru îndreptarea lucrurilor.
ntru prima datã nu am invocat autoritatea Regelui. Au contraire.
Alegerile de vineri au dovedit uzura Partidului Liberal, dar au fost înainte de t
oate un succes al lui Gh. Brãtianu care trece de la 6 000 voturi (în alegerile gener
ale) la 20 000. Atâtea palme aplicate Camarilei cãci toatã campania lui Gh. Brãtianu a f
ost dusã pe tema corupþiei din jurul M. Sale.
Prin Marioara Ventura am fãcut atent pe Paul Boncour (cu rugãmintea a repeta ºi altor
a) asupra greºelii Franþei de a se amesteca în politica noastrã internã. E singurului peri
col care ameninþã cordialitatea relaþiilor celor douã þãri.
1 Aceasta ceva mai târziu, dupã o perioadã de investiþii ºi lucrãri publice indispensabile.
17 aprilie. Azi la adunarea generalã a Bãncii de Credit a venit ºi Trancu-Iasi (unde n
u merge Trancu-Iaºi?). Exuberant, important, an-combrant, ne salutã cu cuvintele: Tra
ncu iiber alles!" Nu, îi replic eu, nu aºa, ci: Als Trancu, lieber alles!" N-a pricep
ut.
Ziarele sunt pline de rolul lui Titulescu la Geneva, de telefonãrile lui Titulesc
u la Stresa, de acþiunea lui Titulescu cu privire la pactul oriental, de instrucþiun
ile lui Titulescu date lui Laval ºi lui ªir John Simon. Cu un cuvânt Titulescu dirijea
zã politica Europei ºi a lumii. ªi când mã gândesc ca aceste caraghioslâcuri sunt publicate p
spezele noastre, ale contribuabililor!
Megalomania lui Titulescu scuzã pe a lui Blumenfeld, care îmi destãinuia azi-dimineaþã ca
cumnatul sãu este Grand d'Espagne". Un frate al d-nei Blumenfeld, un Weissengriin
dacã nu mã înºel fiind bolnav de piept a fãcut cunoºtinþa domniºoarei de Baides, pe vremuri,
Sân Sebastian. Spaniola s-a amorezat de Weissengriin. Weissengriin s-a vindecat de
piept dar spaniola nu s-a vindecat de Weissengriin.
Rezultatul: Weissengriin a devenit marchiz de Baides. Blumenfeld conchide: Cumnat
ul de la mine stã cu pãlãria în cap in faþa Regelui de la Spania!" Pãcat cã nu mai e un Re
Spania!" am conchis eu.
20 aprilie. Varã-mea Elena Perticari, vãduva generalului Perti-cari ºi fiica doctorulu
i Davila, deºi ajunsã la 70 de ani, deºi operatã de o grava tumoare la intestin, deºi ºubredã
cu o sumã de belele pe cap, nu vrea sã abdice. Palatista trup ºi suflet, cea mai mare
fericire a ei e sã se încurce în fustele Reginei. Duminica trecutã aranjase o mare sera
tã la ea, cu program muzical" la care trebuia sã asiste Majestatea Sa. S-a întâmplat cã Reg
ina sa-si strice în ajun stomacul aºa încât serata a fost amânatã pe miercurea urmãtoare. Sos
tã miercurea ºi Suverana anun-þându-se pentru ora l O, toatã lumea vreo 100 de musafiri s
a înfiinþat la Elena înainte de ora 10. Simky Lahovari (damã de onoare) ºi Zwi-denek colon
elul (cavaler de favoare) au venit pe la ora 10 scuzând pe M.S. care întârzia puþin deoa
rece fusese poftitã la masã de Rege. Zece ºi jumãtate, zece ºi trei sferturi ºi nix Reginã. L
mea aºtepta. La ora unsprezece fãrã zece, o scrisoare de la Palatul Regal. Mare emoþie,
Elena îºi pune ochelarii ºi deschide plicul tremurând (desigur cã nu mai vine!). Nu, scris
oarea, douã rânduri cerea sã se înceapã concertul" cãci M. S. va mai întârzia încã deoarece
film la Palat, pe care Regina vrea sã-1 vadã pânã la sfârºit!! Ca jette un froid" ºi d-na Ch
52____________________________________________________________
bab se aºazã la pian ca sã mai încãlzeascã atmosfera, în fine la ora douãsprezece fãrã zece,
oana Mare. Cucoanele mai de rând, vreo 80, aºteptau de douã ceasuri bãtute! Cu ce sentim
ente în suflet se ghiceºte! Aceºti oameni (vorbesc de întreaga Familie Regalã) sunt incori
gibili, ºi îºi fac de cap. N-au decât o îndatorire: sã fie politicoºi ºi îºi bat joc de lum
are ocazie. Sã te mai miri de bãdãrãniile fiului, când la fiecare pas te izbeºti de grosolãni
le mamei? Bietul Carol a supt mitocãnia odatã cu laptele mumã-sii, cu tot sângele ei alb
astru!
Serata Elenei Perticari a dat de altminteri prilej la o sumã de incidente hazlii.
Toþi erau enervaþi de atâta aºteptare ºi damele nu se mai stãpâneau. Principesa Voroniecka
veta noastrã naþionalã pisa cu franþuzeasca ei preþioasã pe una ºi pe alta, ca sã plaseze b
pentru conferinþele d-nei de Clermont Tonnerre, o ducesã seminebunã ºi o prietena'' a ei
. Apucând pe Titi Mitilineu (soþia lui I. Mitilineu) de braþ promettez moi chere madame
votre collaboration (?), promettez moi de venir â la conference de la Duchesse de
Clermont Tonnerre!" Mais oui, madam j'irai tres volontiers." Non, non jurez moi q
ue vous irez!" Madame, du moment que j e vous ai promis d'aller, j'irai mais je n
'ai pas l'habitude de preter serment!" ªi i-a întors spatele. Fãrã a se descuraja, Veuve
ta se aruncã pe Constanþa Cantacuzino, respectabila octogenarã: Princesse cherie..." Je
n-ai pas l'habitude d'etre appelee ainsi" ºi îi întoarce ºi ea spatele. Dupã ce sosise Reg
ina, în toiul concertului, aceeaºi Constanþã Cantacuzino se scoalã de pe fotelul ei sã spuie
câteva cuvinte Majestãþii Sale. Când vrea sã-ºi reia locul, îl gãseºte ocupat de lady Hoare,
turbata soþie a noului ministru englez. Fãrã sã spunã nimic se asazã alãturi, pe un scãunel,
ian. Lady Hoare, care nici nu se prezentase Constanþei Cantacuzino, îi spune: Vous vo
ulez casser la tete?" Pourquoi?" - Parce que vous restez dans le piano." Oh, j'aime l
a musique" rãspunde Constanþa Cantacuzino. Moi, je la deteste" replicã englezoaica iar c
oana Constanþa închide dialogul prin cuvintele: Je m'en rends compte, vous preferer «Ie
s fauteuils»!!"
Aceastã lady Hoare e o adevãratã grãdinã de femeie. Nu te plictiseºti un minut cu dânsa. Nãsc
entinck, e o nepoatã a Ducelui de Portland familie binecunoscutã de nebuni. Voiajeazã
cu trenul dar e pretutindeni însoþitã de un aeroplan cu care se urcã zilnic, la înãlþimi, sã
pire aer curat. E aºa de distratã încât uitã tot, ºi invitaþiile pe care le face ºi pe cele p
are le primeºte. Poftit la dejun la dânsa, te duci ºi nu
l
o gãseºti sau dacã ai poftit-o trebuie sã trimiþi sã o aducã, fiindcã uitã toate.
Abia sosiþi, au ºi ajuns în gura lumii adicã dânsa. Acum câteva zile a oferit un ceai la Le
aþie. Simpatica lady s-a instalat la o uºa a salonului ºi a primit cu amabilitate pe t
oþi invitaþii; când a socotit cã s-au scurs destui, a trecut la altã uºã ºi a spus: Maintena
'este pour partir!" Cu toatã þicneala ei se prezintã simpatic: nepieptãnatã, cu pãrul vâlvoi,
mãrunþicã, deºteaptã, îmbrãcatã alandala ºi de trei parale, aduce mult ca fizic pe Cella Dela
ea. Mai ales la toaletã: rochiile ei reamintesc pe ale Cellei, dupã ce le-ar fi purt
at câþiva ani surorile ei mai mici. El, Ho-are un englez murdar ºi prost îmbrãcat. Vine di
n Persia, unde a reuºit. A lãsat bune amintiri ºi în Egipt, unde a fost înainte deºi e un beþ
v împãrãtesc. Vorbeºte bine franþuzeºte ºi spune lucruri cu ºir, când e treaz.
Generalul Moruzi s-a îmbolnãvit alaltãieri brusc. Acces de anginã de piept. Procesul ge
neralului Dumitrescu a fost întrerupt, ºi trebuia sã înceapã d'a capo, de la rechizitor, d
upã 23 de zile de dezbateri plicticoase, fiindcã Moruzi a fost înlocuit prin generalul
Ignat. Codul justiþiei militare trebuie schimbat, în ce priveºte procedura înaintea Con
siliilor de rãzboi, mai ales în aceste vremuri de stare de asediu procesele cu carac
ter politic fiind lungi.
Joi seara Jockey-Clubul a dat o masã în onoarea lui Ciolak-Antici, ministrul Iugosl
aviei care ne pãrãseºte dupã 14 ani. Erau vreo 60 de persoane printre care Berns (însãrcinat
cu afaceri al Suediei), Kobilan-ski (consilier al Legaþiei polone), colonelul de
FHermite (ataºat al aerului francez) care pleacã ºi ei, precum ºi d'Ormesson ministrul Fr
anþei care din nefericire nu pleacã. Am fãcut la sfârºitul mesei un mic speech în care într
ltele am spus cã notre ami Ciolak-Antici a su demontrer que dans un pays de bonne v
olonte, rnerne un ministre allie peut se rendre populaire". Era o sãgeatã la adresa
lui d'Ormesson, pe care nu-1 pot mistui din nefericire lumea a priceput cã voiam sã înþe
p pe Arcizewski, ministrul Poloniei prezent ºi el la masã.
Discursul lui Beck la Geneva a fost publicat in extenso" în toate ziarele noastre,
prin îngrijirea Legaþiei polone, care a mai trimis ºi traducerea discursului în plic, t
uturor oamenilor politici mai însemnaþi. Judecata discursului iese din cadrul acesto
r însemnãri. Ar fi multe de zis asupra lui. Sunt multe lucruri juste într-însul, dar nu
e abil fiindcã vrea sã fie prea abil.
54
26 aprilie. Socru-meu Ion Boambã a încetat din viaþã dupã grele suferinþe: uremie, la care
e câteva luni se adãugase un neoplasm al intestinului. Deºi era în 50 de consilii ºi câºtiga
ilioane, nu lasã aproape nimic, câteva sute de mii de lei. Lumea îl credea putred de b
ogat ºi mulþi vor zice cã-i ascundem averea pentru a nu plãti taxe de succesiune! în reali
tate, erotoman senil, ºi-a cheltuit toþi banii cu femei, mai ales cu soþia unui avocat
Porsena (!) în care, pe vremuri, Marghiloman îºi pusese oarecare speranþe. Acum a ajuns
scriitor moral1 ºi peºte. La înmormântarea lui Boambã a luat cuvântul ºi Grigore Filipescu î
umele Bãncii Blank, al cãrui vechi membru ºi ultim preºedinte în consiliul de administraþie
fusese defunctul. Deºi Grigore Sifilipescu ceruse chiar el sã vorbeascã în numele Bãncii,
deºi discursul lui a fost bun, a oprit publicarea în ziare. Vorbind în numele bãncii mof
luze a sãvârºit un act de curaj ºi de cavalerism subtilizându-ºi însã propria sa prozã a co
act de laºitate: nu-i convenea ca miile de depozanþi frustraþi care blesteamã numele lui
Blank sã-1 punã ºi pe al lui în acelaºi sac. întreg Filipescu e în aceastã antitezã.
5 mai. Am petrecut sãptãmâna Pastelor la þarã. în noaptea de 2 spre 3 mai am avut minus 2 g
ade. Azi-dimineaþã, ca ºi acum douã zile, a cãzut bruma, fãcând mari stricãciuni.
înaintea Pastelor s-a întrunit Consiliul Superior al Apãrãrii Naþionale, reorganizat print
r-o recentã lege. Pe lângã generali ºi cei câþiva miniºtri de la departamentele economice, ma
fac parte din consiliu ºi foºtii prim-miniºtri. Pentru ce, nu se ºtie. La ultima ºedinþã, au
luat parte din aceastã categorie lorga ºi 3hiþã Mironescu. Dacã nici acum n-o fi în regulã ap
rea þãrii, nu mai e nimic de fãcut. înainte de a pãrãsi Bucureºtii am aflat cã costisitoare
misii ale Micii Entente economice au ajuns la un însemnat rezultat: Cehoslovacia a
redus taxele de import pentru salamul de Sibiu ºi noi pe cele privitoare la pãrãduise
. Marele eveniment a fost consfinþit printr-un tratat, care a fost supus Camerelor
însoþit de o doctrinarã expunere de motive de 30 de pagini. Regret cã numeroasele mele
absenþe de la Camerã m-au fãcut sã scap ocazia de a felicita pe dl. Titulescu pentru ace
st mare succes.
9 mai. Acum trei zile odatã cu luna Bucureºtilor s-a deschis ºi sãptãmâna lui Titulescu. Ta
ley rândul nostru a introdus anul trecut o pro-
' A scris un voîum Fãclii aprin?---, ºi mai multe articole în ziare pentru a dovedi cã cee
a ce ne pierde, în grele împrejurãri de anarhie sufleteascã ºi materialã prin care trecem, e
ste amoralitatea noilor genercþii.
cedurã nouã în politica lui de bluff. în fiecare primãvarã, o sãptãmânã de reclamã de exaltar
mot în jurul numelui ºi persoanei sale. Anul trecut ºi-a adus pe Barthou, pe Beneº ºi pe J
eftici. A fost un adevãrat delir de laude ºi de hiperbole la adresa cancelarului român
. Anul acesta comedia se repetã, cu personaje schimbate. Avem pe Paul Bon-cour, pe
dl. ºi d-na Cotnãreanu, pe salariaþii lor jidanul Romier ºi Elena Vãcãrescu, un turc si un
grec miniºtri de externe în þãrile lor ºi iarãºi pe credinciosul Jeftici, sporit în grad. Am
resia ca de data asta e ultima vãpaie a unei politici care a dat faliment. Fragila
construcþie apac-turilor suprapuse ºi inoperante a fost dãrâmatã dintr-o datã prin gestul e
nergic al lui Hitler. De la rãzboi încoace Europa se miºcã pe planul deliberãrilor internaþi
onale ºi se screme pe scaunul gãurit de la Geneva fãrã nici un rezultat, înmulþind în aºtepta
... fãtului peticele de hârtie în jurul ei. Prin brutala înlãturare a Tratatului de la Ver
sailles, Hitler a repus lucrurile în starea lor dinainte de 1914. Forþa, forþa armatã, îºi r
eia drepturile sale. Principiul securitãþii ºi al dezarmãrii, tot rahatul de la Societat
ea Naþiunilor urmeazã sã fie reintegrat în þara Utopiei, în dulapul accesoriilor. Din regimu
l pacturilor fãrã efecte vom trece din nou la regimul alianþelor bazate pe interese re
ale. Iar cele 140 de pacturi ºi suprapacturi scumpe d-lor Titulesco & Co vor rãmâne si
mplã garniturã pentru banchetele ºi întrunirile caraghioºilor de la Geneva care vor mai co
ntinua sã zbârnâie pânã în ceasul mãturoiului cel mare. Beneficiarii prea lungii rãbdãri a re
lor contribuabili din toate þãrile nu se vor da bãtuþi din primul moment.
Nu-mi e necaz pe politica lui Titulescu. Politica e chestiune de convingere ºi de
noroc. Faptul cã nu eºti de acord cu convingerile cuiva nu te îndreptãþeºte sã pui patimã în
e. Ceea ce exaspereazã în atitudinea lui Titulescu e toata partea lãturalnicã a acþiunii l
ui, e zgomotul pe care-1 face, e toatã reclama pe care o organizeazã, toatã presa pe c
are o plãteºte, toate turpitudinile pe care nu numai le încurajeazã dar le patroneazã cu s
ingurul ºi constantul obiectiv al preamãririi personalitãþii sale ºi al pricopsirii famili
arilor lui. Milioanele pe care Titulescu le aruncã presei în þarã ºi în strãinãtate sunt nenu
e ºi rezultatul obþinut dovedeºte o data mai mult cât de primejdioasã este influenþa acestei
puteri venale a ziarelor, în strãinãtate toatã lumea e excedata de procedurile acestui
isteric; în þarã, nimeni afarã de Mihalache, nu-1 poate suferi Regele vrea sã scape de el º
împotriva tuturor omul îºi menþine poziþia fiindcã toate ziarele sunt pline de discursurile
lui, de interviurile lui, de succesele lui, de voiajele ºi de prostiile lui. Titu
lescu
56
considerã politica ca un film, ºi metodele sale sunt copiate dupã ale regizorilor de l
a Hollywood.
Ultima lui invenþie, numãrul de senzaþie al sãptãmânii organizate anul acesta a fos exibiþia
erechii Cotnãreanu. Titulescu voia sã aducã în Bucureºti pe Ossuski (ministrul cehoslovac
la Paris) ºi în vederea rolului ce este rezervat acestei semivedete geneveze sub vii
toarea preºedinþie de republicã a lui Beneº, sã-1 mãguleascã dând vizitei sale un caracter ma
eosebit ºi neprevãzut. Pe de altã parte putoarea de Elena Vãcãrescu, care în afarã de ieslele
lui Titulescu mai rumegã ºi în alte grajduri dorea sã rãsplãteascã generozitatea Cotnãrenilor
le arate ce poate în România. Combinaþia s-a pus repede la cale. Cotnãrenii au invitat p
e yachtul lor în afarã de Vãcãreascã ºi de Romier (un alt salariat al lor) pe dl. ºi d-na O
ski ºi au pornit cu toþii de la Marsilia la Constanþa. N-ar fi fost nimic de zis dacã Co
tnãrenii n-ar fi fost Cot-nãreni. D-na Cotnãreanu este fosta soþie a faimosului Cotty, c
are de la parfumurile de la Grasse prin tot felul de învârteli ºi de afaceri s-a ridic
at la invidiabila situaþie de miliardar. Cotty ºi-a pierdut capul la bãtrâneþe ºi nemaiºtiind
ce sã facã cu banii s-a bãgat în politicã, lansând ziarul L 'ami du Peuple pe care-1 vindea
cu 5 centime ºi care a ajuns astfel la un mare tiraj. Nu s-a mulþumit cu atât. S-a ale
s ºi deputat, a cumpãrat ºi Figaro-u\ ºi ºi-a luat ºi metrese cotate pe piaþa Parisului. A fã
la un moment dat ºi fericirea Elvirei Popesco. Lansat într-o viaþã nouã, cu ambiþii care înt
eceau puterile sale intelectuale, i s-a scârbit de nevastã ºi a hotãrât sã divorþeze, în acel
ment precis a apãrut Cotnãreanu. Bãiat chipeº, a intrat pe sub pielea d-nei Cotty. Aceas
ta se cãsãtorise cu Cotty sub regimul comunitãþii. Fiecare soþ adusese în cãsnicie suma de 5
00 franci, toatã averea fiecãruia. Din averea lor totalã de 10 000 franci, Cotty fãcuse în
30 ºi ceva de ani sute de milioane. La despãrþire d-na Cotty avea dreptul la jumãtatea
averii comune. Tribunalele, dupã divorþ au condamnat pe Cotty sã plãteascã fostei sale soþii
frumuºica sumã de 450 milioane franci. D-na Cotty fostã al cãrei spirit rector era Cotnã
eanu a cerut plata imediatã ºi a forþat pe Cotty sã-ºi lichideze toate afacerile în pagubã ca
sã se achite. Aºa a trecut Figaro-ul în mâ'nile d-nei Cotty, care, pentru a rãsplãti pe Cotnã
eanu de devotamentul lui, i-a dãruit, înainte chiar de a-1 lua de soþ, importantul imo
bil din Rond Point des Champs Elysees, proprietatea ziarului.
Pânã în 1932 am ignorat cu desãvârºire existenþa acestui Cotnãreanu. Aflându-mã atunci la Par
uat într-o zi întâlnire cu Pietri care era ministrul de finanþe. Pe când stãm de vorbã cu Pie
ri, cu care
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1935
57
mã închisesem în cabinetul lui, a venit un secretar ºi i-a spus ceva la ureche. Pietri r
ecomandase secretarilor sã nu lase pe nimeni sã ne tulbure, ºi-1 vedeam acum jenat ºi pe
rplex, ºi neºtiind ce sã facã. Am ghicit cã un personaj important cerea sã-i vorbeascã ºi ca
scot din încurcãturã 1-am rugat eu sã primeascã pe solicitator. Mi-a mulþumit cu efuziune, ºi
mi-a spus: ce ne sera que cinq minutes et d'ailleurs c'est un de vos compatriotes
". Am vãzut intrând un domn zvelt, fãrã nici o urmã de tip semit, îmbrãcat ca un gentleman en
lez, ras, cu pârul cãrunt aducea mult cu Citta Davila ºi astfel am fãcut cunoºtinþa d-lui
tnãreanu. Dupã ce a plecat, Pietri mirat cã nu-1 cunoºteam mi-a spus numele lui ºi cã e
nicul" d-nei Cotty. Mi-a povestit apoi tot romanul divorþului ºi am avut impresia cã i
nfluenþa lui Pietri ca ºi a altor politicieni care aveau poliþe morale de plãtit lui Cot
ty nu era strãinã de presiunile ce se fãceau, tocmai în acel moment, pentru realizarea c
reanþei d-nei Cotty. Nu puteam sã pricep cum de nu auzisem niciodatã nimic despre aces
t Cotnãreanu, român per tu" cu miniºtrii francezi ºi gigolo"-ul multimilionarei d-ne Cotty
. Pentru o judecatã mai complectã a omului voi adãuga cã dupã ce-i fãcusem cunoºtinþa la ora
a.m. ºi deºi nu schimbasem cu el decât douã vorbe, la ora 3 p.m. nevas-tã-mea s-a pomenit
la hotel cu un splendid coº cu flori rare, iar eu cu carta lui de vizitã din cuprins
ul cãreia am aflat cu nouã surprindere cã compatriotul" meu dl. Cotnãreanu era ºi consul al
României... la Cher-bourg! M-am informat ºi am putut astfel identifica pe dl. Cotnãre
anu cu dl. Leibovici de la Podul Iloaiei. Cum a putut ajunge Leibovici din Podul
Iloaiei Cotnãreanu, consul la Cherbourg, peºte parizian ºi milionar internaþional (cãci s
-a însurat cu d-na Cotty) a rãmas pentru mine ºi pânã azi un mister. Am aflat numai cã mai a
re un frate zaraf în Bucureºti ºi altul speculator de mici invenþii (cuþite automate, ceas
ornice cu muzicã etc.) la Paris; cã ar fi nesupus faþã de serviciul militar ºi alte fleacu
ri.
Dupã ce a luat pe d-na Cotty a cumpãrat un splendid hotel avenue Raphael la Passy ºi y
achtul Kedivului ºi a încercat sã se lanseze în lume". Dar lumea" 1-a primit cam prost (ma
i ales dupã o campanie de presã a fiului Cotty, care-1 trata de peºte ºi de escroc) ºi atu
nci s-a aruncat în rumunism" ºi s-a agãþat de Elena Vãcãrescu. A înfiinþat la Mai-son des Ro
s, a donat 500 000 franci pentru cãminul studenþilor români din Cite Universitaire etc
. ªi mai ales a intrat cu ziarul Figaro în serviciul lui Titulescu.
58
Yachtul Cotnãrenilor încãrcat cu perechile Ossuski ºi Vãcãrescu-"Romier a fost primit la Con
stanþa cu onoruri regale. Un vagon special ºi un secretar de legaþie s-au trimis în întâmpin
area înalþilor oaspeþi care au fost salutaþi pe peronul Gãrii de Nord de însãºi Excelenþa Sa
itulescu ºi de câþiva membri ai Guvernului. Invitaþi chiar în seara sosirii lor la un dine
u la Externe, au fost duºi a doua zi la Sinaia, cu tren special, ºi reþinuþi la dejun la
Rege care a conferit d-lui Cotnâreanu placa de mare ofiþer al Stelei probabil în form
at special, cu solzi. Mi-a crãpat obrazul de ruºine, dar ce puteam face? La toate fe
stivitãþile sãptãmânii organizate de Titulescu ca ºi la 10 Mai, Cotnãrenii au fost în fruntea
catelor. Cât a trebuit sã ungã ziarele ºi pe gazetari ca sã fie trataþi cum au fost trataþi.
speþii noºtri", oaspeþii þãrii", s-au bucurat nu numai de simpatia presei din Sãrindar, dar
de aceea a foilor naþionaliste.
Scârbit, n-am luat parte la nici una din festivitãþi" pretextând doliul. Am fost numai la
Camerã pentru primirea lui Paul Boncour fãrã Cotnãreni, ºi la revista de la 10 Mai, fiind
cã ºtiam cã nu voi fi în aceeaºi tribunã cu ei. La Camerã primirea a fost aranjatã în sala bi
ecii (Parlamentul fiind în vacanþã, Titulescu n-a mers cu îndrãzneala pânã la convocarea unei
sesiuni extraordinare ºi mã mirã pentru sãrbãtorirea lui Boncour). S-a ridicat o micã tri
drapatã în culori naþionale, aºezatã printre plante verzi. Toatã garnitura avea un aer fune
bru, lipsea numai catafalcul. Titulescu a citit un discurs frumos, dar gol care
a emoþionat adânc pe Potârca. Sta în faþa mea, etalat pe trei scaune. Cânda a ajuns Titulesc
u la peroraþie, lui Potârca a început sã-i bâþâie burta ºi sã-i curgã lacrimile din ochi. Bon
fost ºi el la înãlþime; vorbea, nu citea ºi a izbutit sã fie mai melodramatic ºi mai gol ca
tulescu ce qui n 'estpaspeu dire. Mã întreb pânã unde o sa ajungã platitudinea noastrã faþã
ranþa, dacã dupã Barthou si Boncour o veni sã ne mai vadã încã o vedetã parizianã.
11 mai. La recepþia de joi de la Camerã am avut une prise de bec" cu Titulescu. Arciz
ewski venise foarte alarmat la mine sã-mi spunã cã Varºovia era precis informatã cã Titulesc
u pregãteºte un tratat de alianþã cu U.R.S.S., tratat prin care trupele ruseºti vor fi aut
orizate sã treacã prin România spre Cehoslovacia, în cazul unui conflict între aceastã þarã º
mania. Am rãspuns ministrului polon cã nu aveam nici o cunoºtinþã despre un asemenea trata
t, nici despre negocierea lui ºi cã în tot cazul nu credeam posibilã o clauzã ca aceea pe
care mi-o revela. Arcizewski a insistat. I-am declarat atunci cã dacã Titulescu ar
încerca aºa ceva, ne-ar avea pe toþi împotriva lui. Nu va fi niciodatã posibil sã se încheie
astfel de convenþie care sã autorizeze invazia ruºilor în þara noastrã. Ca sã lãmuresc chest
ea am pus direct ºi pe loc întrebarea lui Titulescu. A început sa urle cã vrem sã-1 facem n
ebun", cã toate acestea sunt invenþii ca sã-1 dãrâme pe el", ca el nu e un trãdãtor" etc. e
fiindcã se strânsese lume în jurul lui, ºi fiindcã ridicase tonul i-am replicat verde: Ascu
ltã Titulescu, nu eºti un trãdãtor dar eºti aºa de orbit de politica ta, aºa de îngrijorat în
aºi timp de falimentul ei, care se deseneazã, încât ai fi în stare sã faci orice ca sã ieºi d
curcãturã". A continuat sã urle. I-am întors spatele. Esenþialul e cã chiar dacã trateazã cev
u Moscova nu va admite clauza cu trecerea forþelor sovietice prin România. Cã a fost c
eva sunt sigur. Prea þipã Titulescu ca din gura de ºarpe. ªi dacã acum se jurã cã n-a fost ni
ic, e fiindcã nu mai e nimic, ºi aceasta deoarece Franþa a dat înapoi, cãci Franþa ne cerea
sã facem toate concesiile ruºilor. Tot prin Arci-zewski am aflat cã ambasadorul german
la Paris a fost la Laval ºi i-a spus cã daca Cehoslovacia trebuie sa devinã o bazã de o
peraþii pentru armata rusã, atunci e mai conzult" sã o ia Germania înainte ºi sã ocupe Cehos
ovacia, ea. Faþã de aceastã ameninþare Parisul a dat înapoi, ºi clauza cu trecerea forþelor r
se prin România a cãzut în baltã.
Nervozitatea lui Titulescu e iarãºi într-o fazã de exasperare. A slãbit, e galben-verde, s
e agita, urlã, nu ºtie ce face. Miercuri Regele trebuia sã primeascã pe miniºtrii Iugoslav
iei ºi Norvegiei care-ºi prezentau scrisorile lor de acreditare. Titulescu trebuia sã
fie la Palat la ora 12. A sosit la ora 12 si 35, Regele aºtepta în mare þinutã într-un sal
on, miniºtrii în uniformã într-altul. Nu s-a scuzat ºi Regele nu i-a fãcut nici o observaþie.
A doua zi la conferinþa lui Boncour, þinutã sub preºedinþia lui, a sosit la ora 9,40 deºi co
nferinþa era anunþatã pentru ora 9 si noi toþi cu primul ministru în frunte eram acolo ºi aºt
ptam de la ora 9 fãrã un sfert. Amicul Titulescu a gãsit sat fãrã câini...
Vineri, la revista de 10 Mai, o lume nebunã. S-a ajuns cu mare greutate la tribune
din cauza nechibzuitelor cãi de acces. Prevãzãtor, am pornit de acasã de la ora 8 1/2.
Mi-a trebuit un ceas pânã sã ajung la tribuna Regalã. Jumãtate din Corpul diplomatic n-a p
utut rãzbi decât fãcând ultimul kilometru pe jos, în praf. Au sosit oamenii ca vai de ei c
u uniformele murdãrite, cu decoraþiile pe dos, asudaþi ºi furioºi. Soþia ministrului Austrie
i a fost chiar îmbrâncitã ºi izbitã în spate cu patul puºtii. Regele, care n-are nimic mai bu
de fãcut, a hotãrât o nouã rându-
60
ialã pentru invitaþiile la Revistã. Observasem deja cã invitaþia mea nu era liberatã ca în to
anii: Dl. C. Argetoianu, fost ministru ci se mai adãugase menþiunea: decorat cu Mare
a Cruce a Ordinului Serviciul Credincios. Nu pricepusem ºi socotisem acest adaos c
a o probã mai mult de prostul gust care domneºte în toate sferele Palatului. La Cotroc
eni am aflat tâlcul ºi importanþa menþiunii cu pricina. Regele a hotãrât cã numai foºtii mini
decoraþi cu Marea Cruce a Ordinelor Carol, Serviciul Credincios ºi Ferdinand sã fie in
vitaþi în tribuna Regalã, ceilalþi în tribuna Preºedinþiei Consiliului situatã mai departe la
loc cu tribuna Ministerului de Externe. Printre foºtii miniºtri prezenþi nu eram decât
eu ºi Goga în categoria fixatã de Rege. Ceilalþi foºti miniºtri, Mihala-che, Lupu, lunian et
c. nefiind decoraþi cu Ordinele sus-arãtate, au fost aºezaþi în tribuna Preºedinþiei, si se a
au furioºi. Furioasã ºi Didina Cantacuzino, nepoftitã nici dânsa în tribuna Regalã,cu atât ma
urioasã cu cât Elena Perticari, rivala ei în lupta de la Societatea Ortodoxa, se lãfãie ca
damã a Palatului în dosul jeþului Reginei Elisabeta. ªi-a mai fãcut Majestatea Sa de drag
.
Am stat mult de vorbã cu Maximos, ministrul de externe al Greciei, cu Jeftici, pri
mul ministru iugoslav ºi cu Ruºdi Aras, ministrul turc al afacerilor strãine. Din câteºitr
ei, acesta din urmã pare mai inteligent, cu mult. Maximos ºiret iar Jeftici bleg. Toþi
erau impresionaþi de calitatea materialului omenesc care defila înaintea lor, dar p
riveau cu oarecare ironie costumele de vicleim care au transformat armata noastrã,
dându-i aspectul unei trupe de operetã.
Goga mi-a povestit ultima lui audienþã avutã zilele trecute. Regele nu se gândeºte decât la
plecarea sa la Paris, la sfârºitul lui mai. De o schimbare de Guvern, de o modificar
e de Constituþie nu poate deci fi vorba acum. La întrebarea lui Goga dacã a renunþat la
revizuirea Constituþiei, Regele rãspunde: nicidecum, dar la toamnã. Goga îi aratã cã o aseme
nea amânare ar exclude o schimbare a Constituþiei cu Tãtãrescu. De ce? întreabã Regele. Fii
dcã, a replicat Goga, pânã la toamnã Guvernul Tãtãrescu ºi Partidul Liberal ar fi prea uzaþi.
ja acum, Guvernul e uzat. însã conjunctura e favorabilã, cãci chestiunea a fost agitatã ºi t
oatã lumea se aºteaptã la o modificare a pactului fundamental. Pânã la toamnã situaþia poate
se schimbe. Goga a mai spus Regelui cã el vede în amânare renunþarea Suveranului la proi
ectul de a schimba Constituþia. Regele 1-a întrerupt zicând: nicidecum ºi sunt gata sã fac
declaraþii publice de pe acum, în acest sens. Sa te fereascã Dumnezeu, a întrerupt Goga,
ar fi sã coalizezi toate forþele antirevizioniste,
care ar împiedica reforma la toamnã." Ai dreptate. Nu m-am gândit." Goga i-a mai reproºat
ca 1-a îndemnat pe el sã ia poziþie în aceastã chestiune, despre care a vorbit la congres
ul partidului sãu, anunþând iminenta schimbare a Constituþiei si acum rãmâne de râs. A adãuga
dacã pânã la iunie nu se schimbã nimic, el va lua poziþie publicã faþã de politica Regelui, º
ntra ei. Regele era plictisit spune Goga ºi a terminat zicându-i: Sã ne mai vedem dupã s
orile astea".
Goga pare descurajat. Mi-â declarat ca nu mai poate sta cu braþele încruciºate, -ºi cã trebu
ie sã facem ceva: Regele nu ºtie decât de fricã. A rãmas sã ne mai vedem si noi. Faþã de mine
ga a rãmas pe punctul stabilit împreunã în întrevederea noastrã din 15 februarie.
îmi cade în mânã ultimul numãr din l'Illustration Francaise. Glorificarea d-lui ºi d-nei R
nard, uciºi într-un accident de avion, în Africa Ecuatorialã: în faþa Invalizilor, la funera
liile naþionale ale fostului guvernator ºi ale soþiei sale, ministrul Coloniilor în cuvi
nte înaripate vorbeºte de cei doi eroi ai geniului francez. ªi-mi aduc aminte cã doamna
Renard a debutat în viaþa publicã în pielea goalã, la Moulin Rouge, cã, fatã frumoasã a fost
insã" de fostul prefect de poliþie al Parisului Chiappe, cã a izbutit apoi sã ia de bãrbat
un american milionar care murind i-a lãsat o mare avere, ºi cã în sfârºit Chiappe a colat-o
ca soþie prietenului sãu Renard, pe atunci prefect al Seinei. Au ºi francezii Cot-nãren
ii lor.
12 mai. Ieri searã la Palat concert ºi recepþie în onoarea balcanicilor. Regele afectat
de golul fãcut în jurul sãu de cãtre lumea politicã, în afarã de Goga ºi Jean Th. Florescu
i.
Boncour a fost ieri la mine. Am profitat de ocazie pentru a-i arãta greºelile polit
icii franceze faþã de noi. Cãutând a se amesteca în politica noastrã internã, francezii îºi a
azã simpatiile atât de mari care le au în România. Politica noastrã nu e bazatã numai pe arg
umente de ordin sentimental ci pe o justã apreciere a intereselor noastre naþionale.
Oricine ar fi la Guvern, nu va face decât politicã alãturi de Franþa. Ar fi trist pentr
u Franþa dacã alianþa noastrã ar fi numai în funcþie de prezenþa lui Titulescu într-un Guvern
Titulescu are tot interesul sã acrediteze o asemenea legendã în Occident se pricepe; s
e pricepe mai puþin cã Parisul îi dã crezâmâmt. I-am explicat starea de spirit a partidelor
noastre, demonstrându-i cã aºa-zisele grupãri fasciste n-au nimic comun în simpatiile lor
faþã de o ideologie cu Hitler ºi cu Germania. Am impresia cã 1-am convins. Din nefericir
e Boncour nu e Frauþa, bon-cour s 'enfaut.
62
13 mai. Ieri searã a muriMnareºalul Pilsudski. Autoritatea lui era cheia de boltã a într
eg edificiului polon. Neastâmpãrat, cu o clasã conducãtoare frãmântatã de ambiþii nemãsurate,
rul polon va fi supus prin dispariþia conducãtorului sau necontestat la grele încercãri.
E posibil ca dictatura militarã sa fie menþinutã sub numele altui general.
Ieri la Camera, Saveanu, ca sã se gãseascã în treabã, ne-a poftit sã sãrbãtorim pe. balcan
Toþi deputaþii fiind pe acasã a fost un numãr ridicol de mic de parlamentari prezenþi. De
data asta recepþia s-a lãsat fãrã discursuri. Numai douã-trei cuvinte de bunã primire din pa
rtea lui Saveanu care a terminat strigând pe limba fiecãruia: trãiascã Grecia, trãiascã Iugo
slavia, trãiascã Turcia. Pe turceºte a strigat: jaºaºin Turkia! Titulescu a înnebunit, liter
al, de bucurie, auzind aceste cuvinte: Cum mã? J'assassine la Turquie?" ºi urla print
re oamenii miraþi: Ha, ha, j'assassine la Turquie! Minunat!"
Tânãrul ºi proaspãtul subsecretar de Stat (al Armamentului) Bejan lacea pe importantul p
rintre cei câþiva deputaþi întruniþi, încã un produs al democraþiei integrale. Ingineraº la o
etate de petrol a debutat în viaþa printr-o bãtaie straºnicã pe care i-au tras-o niºte petro
liºti strãini din Prahova, beþi. Devenit ginerele lui Ducquet, macherul de la Concordi
a belgianã, a fost împins de acesta în mod neruºinat. Prin Ducquet a obþinut de la belgien
i reprezentanþa firmelor care furnizau tot materialul necesar societãþilor petrolifere
ºi rafinãriilor controlate de grupul Vega-Concordia-Credit Petrolifer. Contract pe
15 ani, din care au trecut vreo 7. Bejan înghite astfel câteva milioane în contul unui
însemnat material care trece prin mâinile lui. în plus, Ducquet 1-a numit director ge
neral al Creditului Carbonifer. Oda,tã aºezat în caºcaval, ºi cu primele milioane în buzunar
, gentlemanul a divorþat, despãrþindu-se ºi de socru-sau ºi s-a aruncat în politicã ºi în Par
Liberal. Prin intrigã ºi prin parale a curãþat pe Nicolaescu la Prahova ºi i-a luat locul
. Prin aceleaºi mijloace a ajuns acum subsecretar de Stat. Numirea lui a fost expl
icatã ca o compensaþie datã partidului, ºi în special tineretului liberal, pentru numirea
lui Caranfil (strãin de partid) în locul lui Irimescu, ca subsecretar al aerului.
Am asistat ieri la a doua conferinþã a lui Boncour, asupra Securitãþii". Subiect banal d
ar vast, pe care Boncour a ºtiut sã-1 expunã cu o claritate ºi cu o metoda remarcabile, în
tr-o limbã frumoasã ºi cu o potrivire de expresii impresionanta. Dacã s-ar fi fãcut actor
Boncour ar fi fost un rnars actor. Mãrunt cum e, cu pomãruful lui de par alb care i
se zbate peste ochi ºi pe care îl dã înapoi peste creºtet, ca o coamã, printr-o
miºcare bruscã a capului, - cu mâinile lui fine ºi elegante, cu nasul lui cam cârn, aduce c
u Robespierre, un Robespierre cu dimensiuni reduse, din toate punctele de vedere
. La Paris în cercurile parlamentare i se ºi zice Robespierrot". în realitate seamãnã mai m
ult cu Talleyrand. Mar-tha Bibescu mi-a povestit cã într-o searã la masã la Stanislas de
Castel-lane, stãpânul casei aºezase în dreptul scaunului lui Boncour bustul bunicului sãu
. Profilul lui Boncour era aproape identic cu acela al Principelui de Benevent.
Circulã într-adevãr legenda cã doctorul Paul Boncour, tatãl lui Robespierrot" era fiul natu
ral al lui Talleyrand. Cu sau fãrã sânge albastru, e cert cã socialistul Boncour are apu
cãturi de petit maître" ºi cã-i place sã frecventeze cercurile aristocratice. E avocatul ma
i multor capete încoronate, aleargã dupã decoraþii ºi se þine de 15 ani cu Marioara Ventura
ocietaire de la Comedie Fran9aise". Cam perimat în viaþa politicã franceza în care n-a p
utut de altminteri niciodatã sa se ridice peste situaþia utilitãþilor interimare, bietul
Boncour se simte în al ºaptelea cer în mijlocul aclamaþiilor delirante cu care platitud
inea românã-1 întâmpinã pretutindeni, de când a sosit la Bucureºti.
Ieri a sosit Vaida la Bucureºti, numerus valahicus", întâmpinat la Gara de Nord de tot
poporul lui D.R. loaniþescu. E curios cum, la noi, toate prostiile prind.
Toatã lumea se întreabã ce o fi cãutat Maximos la Regina Elisabe-ta. Presupun cã a vrut s
a se asigure cã Regina nu reflecteazã" sã se întoarcã la Atena, unde e urâtã de toatã lumea.
orbeºte într-adevãr din ce în ce mai mult de restabilirea Monarhiei în Grecia, ºi perspectiv
a" Reginei Elisabeta umbreºte mult calea Regelui George. Se pare cã dupã ce vor fi împuºca
t sau condamnat pe toþi venizeliºtii, guvernanþii actuali vor aduce în tot cazul un Rege
. întrucât priveºte pe Elisabeta, sã fie fãrã grijã nu pãrãseºte ea nici Bucureºtii nici pe S
cesta a pãtruns în inima întregii familii; pe Regele Carol 1-a câºtigat definitiv oferindu
-i o puºcã de vânãtoare englezã de 60 000 lei, spre marea indignare a lui Mocsoni care mi-
a povestit faptul.
Dl. prof. Romul Cândea de la Universitatea din Cernãuþi mã anunþã printr-o scrisoare foart
amabilã cã m-a pãrãsit pentru a trece la Vaida unde sperã sa ne regãsim cât de curând"! Era
m cumsecade ºi subþire, cel puþin aºa mi-a pãrut si nu regret atât cã a pãrãsit rândurile Un
are" cât regret cã a pãrãsit pe acelea ale oamenilor subþiri ºi cumsecade. Umblã dupã procops
a ºi se va pãcãli. Cred cel puþin.
Vineri, 17 mai. Ieri am primit vizita lui Vaida care a sosit duminicã în Bucureºti si
a fost primit la garã cu mare alai organizat de D.R.
64
loaniþescu ºi de studenþii lui Zelea Codreanu puºi la cale de Nae lones-cu. E prima apar
iþie a lui Vaida în Capitalã de când s-a identificat cu numerus valahicus" ºi la întrunirea
e care a þinut-o duminicã dupã-a-miazã a avut lume multã. La oraºe are tot tineretul, incont
estabil. Orgiei de popularitate de duminica au urmat douã-trei zile de reculegere ºi
de consfãtuiri cu imaculatele Vestale care întreþin focul sacru al naþionalismului inte
gral, printre care ºi în fruntea bucatelor se prenumãrã C. Angelescu (bulgar), Mirto (it
alo-greco-israelit cu cetãþenie românã contestatã), D.R. loaniþescu ºi Voicu Niþescu (þigani)
care a început la tournee des Grands Ducs" adicã a ºefilor de partide. 'Am avut astfel ºi
eu cinstea sã primesc pe Alexandru Vaida Voievoda Valachorum.
L-am gãsit schimbat în bine. Nu se mai pierde în istorioare nesãrate ºi în digresiuni fãrã in
es. Strânge subiectul. E de acord cu mine cã pe Rege nu se mai poate conta ºi cã orice a
cþiune politicã trebuie îndreptatã de acum înainte de jos în sus. îmi expune cu mult calm acþ
ea sa pe care o considerã ca o pârghie pentru realizarea unui program de reînnoire pe
toate terenurile, pe cel economic ca pe cel politic pe cel social cape cel moral
. Numerus Valahicus nu e o formula aleasã de el, a cules-o pe buzele tuturor în Arde
al ºi e singura formulã plasticã ce exclude un naþionalism extremist ºi periculos. Vaida r
ecunoaºte dreptul tuturor minoritãþilor la o existenþã netulburatã ºi întru nimic inferioarã
ar reclamã pentru elementul românesc drepturi proporþionale cu numãrul populaþiei, ºi reclamã
aceste drepturi în toate ramurile activitãþii publice ºi particulare. Nimic de zis pentr
u numãrul valahic în ceea ce priveºte funcþiile publice în schimb în ceea ce priveºte utili
e de ordin privat (mai ales cele de ordin profesional), sau cele bazate pe încrede
rea personalã a celor ce investesc capitaluri într-o întreprindere, ar fi prea multe d
e zis. M-am mãrginit sã constat cã curentul provocat de acþiunea lui a prins, cã datã fiind
carenþa Suveranului acest curent poate fi folosit pentru realizarea unui program d
e prefaceri generale, ºi am mãrturisit fostului preºedinte de Consiliu cã vãd posibilitate
a unei colaborãri între noi. L-am sfãtuit sã nu facã partid. Deºi împins de prietenii sãi sã
eze unul, dânsul rezistã ºi mi-a declarat cã Frontul Românesc" nu e partid ºi cã într-însul
ra ºi alte formaþii conservându-ºi organizaþia lor. A rãmas sã ne mai vedem. Ne-am mãrginit s
em primele jaloane ale unei viitoare colaborãri. Am dat un interviu ziarului Adevãru
l prin care explic cã congresul Uniunii Agrare care se va þine în zilele de 8 ºi 9 iunie
nu e nici un congres de mase pentru a impresiona pe cineva, nici un congres men
it sã
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193S 65
schimbe programul partidului, ci numai un congres tehnic, cu foarte puþini partici
panþi, întrunit pentru cercetarea câtorva probleme politice ºi sociale la ordinea zilei,
în interviul meu caut sã desluºesc regretabila confuzie ce se face între propaganda de
guvernãmânt ºi programele de partid. Un partid se încheagã în jurul unei idei sau al unei id
eologii programul sãu de realizãri nu poate fi modificat fãrã o zdruncinare a însãºi struct
i partidului. Ceea ce partidele noastre dau drept programe de partid, ºi pe aceste
a le modificã întruna, sunt programe de guvernãmânt, nu de partid. Or, programele de guv
ernãmânt n-au sens decât pentru formaþiunile politice chemate sã ia rãspunderea guvernãrii, º
momentul când sunt chemate sã o ia, fiindcã un program de guvernãmânt variazã, e de la sine î
les, dupã împrejurãri ºi posibilitãþi.
18 mai. Pierredon, ministrul Ordinului de Malta, a oferit ieri searã un mare prânz l
a Jockey-Club, prânz la care am participat ºi eu ºi cu prilejul cãruia am avut o lungã con
versaþie cu Savel Rãdulescu, subsecretarul de la Externe. A fost silit sã-mi mãrturiseas
cã cã gestul Germaniei care a sfâºiat Tratatul de la Versailles a nimicit ºi politica deli
berativã postbelicã ºi cã ne întoarcem la politica alianþelor dinainte de rãzboi. Dar, mi-a a
gat, pactele nu fac nici un rãu, nu sunt nocive" dupã propria lui expresie, ºi pregãtesc
tratate mai serioase de alianþã. Am convenit, cu rezerva cheltuielilor exagerate ce
se fac la Ministerul nostru de Externe, cã politica lui Titulescu e bunã, dar prea s
lugarnicã. Savel, aici, n-a prea ºtiut ce sã-mi rãspundã ºi s-a aruncat într-un panegiric al
elaþiilor ce ar trebui sã avem cu Germania, singura þarã cu care ne putem înþelege pe teren
economic. Am avut impresia din câte a spus, dar mai ales din câte n-a spus, cã patronu
l sãu Titulescu a început sã-ºi îndrepte privirile spre Berlin.
Pierredon a venit astã-searã la club încântat de audienþa pe care a avut-o la Rege de la c
are a obþinut în fine autorizaþia sã ne decoreze, pe G.V. Bibescu, pe Stârcea ºi pe mine cu
Ordinul de Malta în categoria d'Honneur et de D6votion". Pânã aici Majestatea Sa nu adm
isese în aceastã categorie pe nimeni în afarã de el ºi de Prinþul Nicolae (noi fuseserãm deco
aþi anul trecut cu Crucea de grâce Magistrale"). Ediþie specialã apãrutã pe la ora 8 publi
rdictul Consiliului de Rãzboi care condamnã pe generalul Dumitrescu la 5 ani recluzi
une ºi la degradare. Sic transit... Fostul împãrat" (cum se numea el însuºi) a fost transfe
rat la Jilava.
20 mal. Toatã lumea comenteazã cu satisfacþie condamnarea generalului Dumitrescu. Seve
ritatea Consiliului de Rãzboi e aprobatã
66
fãrã nici o rezervã. Prãbuºirea familiei Dumitrescu reaminteºte de pe vremea Domniilor Fanar
iote când Hospodarii" trimiºi de Poartã jefuiau þara timp de doi ani dupã care se pomeneau
cu capul tãiat. Vreo doi ani au jefuit ºi Dumitreºtii, tatãl ºi fiul, dar în loc sã se pomene
scã cu capul tãiat, s-au trezit cu 5 ani puºcãrie, altul cu surghiunul cãci dreptatea Padiºa
hului s-a îndulcit cu vremurile ºi nici în Serai nu se mai taie capetele. S-au schimba
t vremurile, spre folosul Dumitreºtilor. Militarii au început opera de asanare; când s
e vor trezi oare ºi civilii? N-ar fi drept ca generalul Dumitrescu sa lâncezeascã în închi
soare pe când atâþia foºti secretari ºi subsecretari de Stat ca sã nu vorbim decât de cei d
frunte se lãfãiesc în automobile ºi în palate cu tot confortul, dobândite prin aceleaºi met
.
Naþional-þãrãniºtii lui Mihalache au þinut ieri o mare întrunire la Craiova la care agenþii
Potârca au adus multã lume. Cãmaºarul n-a ezitat sã repunã în circulaþie formule ca: am luat
rul sã dãrâm... voi lua apoi mistria sã reclãdesc" sau trebuie sã reclãdim Ierusalimul þãrãn
oi opincarii trebuie sã fixaþi dobânzile ce vreþi sã plãtiþi (sic)". Te miri de neobrãzarea o
ui care a stat de curând la Guvern, fãrã alt rezultat decât îmbogãþirea câtorva, ºi care îndr
i vorbeascã ºi sa mai atace pe alþii ºi de tâmpenia desculþilor care-1 mai ascultã. Tot ier
a Cernãuþi, congresul Ligii Culturale cu Nisior, cu Mitropolitul ºi cu tot alaiul pus
la cale de poliþie. lorga cu barbã i-a tras un discurs în care, înjurând pe Vaida a repeta
t cuvânt cu cuvânt programul acestuia. Ce caraghios!
21 mai. Am petrecut ziua de Sf. Constantin la Breasta. Zi posomorâtã de ploaie. ªi mai
posomorâtã în sufletul meu: e primul Sf. Constantin ºi Elena fãrã scumpa mea mamã! Simt ca n
mai þin la lucru mare pe pãmânt...
26 mai. Cu prilejul sãptãmânii lui Tituiescu am avut de înregistrat ºi un incident neplãcut
la Jockey-Club. Conformându-ne unei vechi tradiþii, comunicasem Ministerului de Exte
rne ca vom primi cu plãcere în tribuna clubului, la Bãneasa, misiunile strãine venite la
Bucureºti ca sã participe la ºedinþele înþelegerii Balcanice întrucât unii din delegaþi ar
asiste la curse. Ministerul de Externe, recte dl. Dragu directorul Serviciului P
resei, s-a grãbit sa ne trimitã ºi pe toþi gazetarii veniþi la Bucureºti sã urmeze dezbateril
Balcanilor. Printre aceºtia era ºi un oarecare ªmilovici, evreu din Bucureºti ajuns cor
espondent de ziare la Paris ºi soþul unei dame care þinea prãvãlie pe Calea Victoriei. Dupã
prima apariþie a lui ªmilovici în ziua de 12 mai în tri-
buna Jockey-Clubului, comitetul a primit o întâmpinare scrisã, de protestare din parte
a câtorva membri ai cercului. Barbu Catargiu dupã ce a luat informaþiile cuvenite la E
xterne, care confirmau mai sus-schiþata stare civilã a lui ªmilovici, a redactat un rãsp
uns la întâmpinarea primita în care arãta ca toatã vina nepotrivitei invitaþii cãdea în socot
a Ministerului de Externe ºi cã de aici înainte vom fi mai puþin încrezãtori ºi vom cere Mini
terului lista doritorilor de invitaþii. Catargiu dorind sa aibã ºi consimþãmântul celorlalþi
embri ai comitetului Cercului a cam întârziat cu trimiterea rãspunsului, aºa încât acesta nu
ajunsese încã la destinaþie în ziua de 19 mai, zi în care dl. ªmilovici s-a arãtat pentru a
oua oara în tribuna clubului. Alexandru Cantacuzino, fiul Didinei, un zãpãcit înscris în G
arda de Fier, a venit ºi el la curse îmbrãcat în uniformã de gardist, ºi a trimis lui ªmilovi
i carta sa de vizitã pe care scrisese o invitaþie politicoasã de a pãrãsi imediat tribuna.
ªmilovici i-a rãspuns pe carta sa, cã fiind în serviciu comandat nu-ºi va pãrãsi locul. 'Cir
ula într-adevãr în Bucureºti ca ataºat" pe lângã alt peste al presei pariziene, un domn de R
ra (al dracului francez!). Primind acest rãspuns, Cantacuzino s-a dus la ªmilovici,
i-a spus ceva la ureche ºi amândoi strãinii au pãrãsit tribuna rarã sã reclame nimãnui. S-au
at însã cu drept cuvânt comisarii clubului, Poulet Ghica ºi Alex. Zanescu. A trebuit sã co
nvocam comitetele reunite (Club, Alergãri) ca sã împãcãm pe toatã lumea, nu fãrã a trage un z
ac lui Cantacuzino.
Sub Domnia Regelui Carol al II-lea, o adevãratã psihozã bântuie în toate straturile noast
re sociale. Lumea crede orice. Orice pare posibil, ºi cu atât mai posibil cu cât e mai
absurd, înapoiat acum patru zile de la þarã am aflat din gura fiecãruia ca Regele a ple
cat la Paris, pentru vizita sa oficialã. A plecat fãrã sã ºtie nimeni (afarã de Guvern) de f
rica atentatelor, ºi nu se va anunþa plecarea decât dupã ce va fi sosit la Paris. D'Orme
sson ar fi plecat deja de sãptãmâna trecutã (faptul e adevãrat) iar Titulescu urma sã se urc
e în trenul regal la Geneva. Pânã ieri Bucureºtiul a urlat, indignat de aceastã cãlãtorie cla
destinã a Regelui, între timp Regele era în jurul Aradului la vânãtoare de capre. S-a înapoi
at liniºtit ieri dupã amiazã. Vina vâlvei fãcutã în jurul plecãrii Regelui e tot a Guvernului
re a þinut ascunsã, tot de frica vreunui atentat, deplasarea Majestãþii Sale.
Victimã a psihozei bucureºtene a cãzut si bietul Franasovici. Plecat la Viena sã se cau
te de inimã, se povestesc tot felul de istorioare pe socoteala lui. Ba cã a încercat n
evastã-sa sã-1 otrãveascã, ba cã a plecat dupã el la Viena sã-1 sileascã la divorþ ºi câte ºi
pt e cã Mã-
68
ry Franasovici, nãscutã Filipescu, fiica unui Filipescu autentic ºi a unei dame italie
ne de chantant" din Brãila (cãsãtorita ca vãduvã cu colonelul Vãitoianu, omul paºapoartelor
atele generalului Arthur) e o paþa-chinã de mâna întâi. A înºelat pe Franasovici cât a putut,
a þinut cu Costache Lupu (fratele doctorului) cu care fãcea afaceri, ºi acum s-a amore
zat de inginerul Puºcariu, divorþat de sora doamnei Titulescu. în jurul lui Franasovic
i, care ºi el se þinea cu nevasta lui lancu Cosãcescu e numai pescãrlâc. Au început acum sã s
agite apele.
Ieri a fost înmormântarea lui Sãrãþeanu, fostul Regent, mort subit acum douã zile. Vorbit
a înmormântare cu Maniu care era furios fiindcã nu se fãcuserã fostului sãu Regent funeralii
naþionale. I s-au dat onorurile datorite unui fost colan al Ordinului Carol. Guve
rnul a fost reprezentat numai prin Vaier Pop, ministrul justiþiei. Un singur discu
rs al lui Viforeanu, procurorul general, în numele Casaþiei. Regele a fost reprezent
at prin Prinþul Nicolae care a venit în întârziere cu un sfert de ceas. în Dimineaþa de azi
un scurt interviu al lui Maniu: Dacã dl. Tã-tãrescu n-a venit la înmormântarea lui Sãrãþeanu
za e cã e prost ori laº!" Moravurile noastre politice se îndulcesc.
Dejunat ieri cu Goga care-mi povesteºte tribulaþiile Academiei pentru alegerea succ
esorului lui G. Balº, în Secþia Istoricã. lorga a propus pe G. Brãtianu, faþã de care se anga
ase, având o slãbiciune pentru el. Cum a aflat Palatul" a trimis pe Guºti, un fel de rând
aº al Camarilei sã propunã pe Titulescu. Mare zarvã ºi mare încurcãturã. Zarvã: lorga s-a scu
dinþã secretã, a înjurat pe toatã lumea, pe toþi cei ajunºi membri ai Academiei graþie lui"
rut vot pe faþã, vot de la care mai toþi s-au abþinut, încurcãturã: Titulescu, întrebat, a rã
cã nu primeºte decât dacã e ales în unanimitate! într-o ultimã ºedinþã secretã, ieri, Titule
t majoritatea. lorga nu se lasã; votul definitiv e mâine în ºedinþã publicã. Goga luptã alãtu
Guºti pentru Titulescu.
Lenguceanu care a venit sã-mi aducã o nouã ediþie a romanului lui socru-sãu Duiliu Zamfire
scu, Viaþa la þarã îmi spune cã lorga e foarte amãrât de atitudinea Regelui faþã de el. De
uns, i-a plãcut sã facã pe calul de tramvai! Acum Regele a suit coasta!"
28 mai. înapoindu-mã ieri de la Sinaia am luat masa la Ploieºti, la restaurantul Berbe
cul. Prieteni ploieºteni au venit sã-mi dea bunã ziua ºi mi-au povestit lucruri fantasti
ce despre cele ce se desfãºoarã în oraºul lor. Prefectul Sfetescu (cumnatul lui Tãtãrescu), B
jan (ºeful local al liberalilor ºi noul subsecretar de Stat), Em. Tãtãrescu (fratele pri
mului ministru) ºi alþi câþiva furã de sting pãmântul. Universul a ºi
început o campanie pe chestiunea unor perimetre. Aceastã afacere n-ar fi decât una din
tre multe. Se zice cã Sfetescu care datora 18-20 de milioane acum 2 ani, ar fi acu
m om de 150 milioane avere.
29 mai. Pangal, care a fost la Roma cu maltezii (Pierredon ºi La Rochefoucault) îmi
raporteazã cele povestite de Pierredon pe drum. înainte de plecarea lui din Bucureºti,
Urdãreanu 1-a poftit pe el ºi pe La Rochefoucault la o mare masã data în onoarea d-nei
Lupescu. Urdârea-nu e instalat ca un prinþ în fosta casã a Prinþului Nicolae din parcul Fi
li-pescu (casa Ruleta) ajunsa, dupã ce a trecut prin mai multe mâini în posesia Regelu
i. La masã masã elegantã ºi suculentã mai erau: Stârcea cu dama, Drosso cu dama, g-ral Il
evici cu dama ºi Condiescu (generalul) tot cu dama. Toatã Curtea, dupã cum se vede. Pr
ezida Urdãreanu cu d-na Stârcea, iar d-na Lupescu era la locul de onoare, la dreapta
lui Urdãreanu. Pierredon n-a fost extrem de mirat de aceastã invitaþie, cãci ºtia cã ºi d'Or
esson, Arcizewski, Sola ºi alþi miniºtri strãini fuseserã pe rând poftiþi sã ia contact cu Du
a. Ce 1-a mirat a fost o vizitã pe care i-a fâcut-o Stârcea a doua zi de dimineaþã ca sã-i s
punã cã e foarte preocupat fiindcã ar vrea... sã mãrite pe d-na Lupescu! Pierredon ca ºi La
Rochefoucault nu pricepeau rostul acestei confidenþe. Voia Stârcea sã încerce impresia fãc
utã de aceastã confidenþã asupra strãinilor sau cãuta el sã gãseascã un bãrbat" prin interme
ezilor, crezându-i mai la curent cu nobilii scãpãtaþi ºi disponibili din Europa? Stârcea n-a
mers mai departe. Maltezii au pãstrat convingerea, punând dineul din ajun în legãturã cu
vizita matinalã a lui Stârcea, cã Palatul a pus un jalon într-o afacere care se va dezvo
lta ulterior ºi în care ei sunt chemaþi sã joace un rol. ªi oamenii au rãmas nedumeriþi...
La Roma, Pangal a vãzut pe Chigi, Marele Maestru al Ordinului de Malta. Foarte gen
til. Are mare simpatie de mine, declarã cã nu vrea sã ºtie decât de mine, cã în România conte
umai pe mine. G.V. Bibes-cu, Stârcea ºi cu mine vom fi numiþi acum în iunie chevaliers d'
hon-neur et de devotion" Bibescu ºi Stârcea cavaleri, eu bailli. Greutãþile cu Papa au f
ost mari din cauza religiei. Chigi a repetat lui Pangal ultimele cuvinte ale Pap
ei: Nommez en quelques uns, et ne m'en pariez plus!"1 Regele a cerut sã fie decorat
e ºi Reginele Mãria ºi Elisabeta. Pentru Mãria va merge mai uºor deºi e protestantã, ºi nu
decât un singur precedent protestant decorat, Wilhelm al II-lea, dar fãrã sã se dea deco
raþia ºi împãrãtesei. Va merge mai uºor fiindcã Regele Ferdi-nand a fost cavaler de Malta, aº
pentru soþia lui existã oarecare
1 Numirile nu s-au fãcut: s-au opus cavalerii catolici... mai ales cei din Ungaria
.
70
drepturi. Pentru Elisabeta va fi mai greu fiindcã Regele George nu e decorat. Chig
i spunea lui Pangal: Nu pot decora ºi pe Regele George, ce ar zice Regele Carol?" Cu
atât mai mult cã Regele George n-a fost gentil faþã de Regele Carol în momentul decorãrii a
cestuia". N-a fost gentil? replicã Chigi vrei sã glumeºti! ªtii ce a spus? A spus cã r
sunt o adunãturã de bandiþi colonizaþi de Traian în Dacia, ºi cã aceºti bandiþi au azi Regele
are-1 meritã!" Veºti bune din Franþa: 17 miliarde franci deficit ºi bancherii, ºi ortodocºi
îngenunchiaþi. Sã fie zorile unor zile mai bune?
în lumea noastrã politicã, vax. Gh. Brãtianu ºi Averescu vorbesc la banchete ca sã poatã îngh
ai lesne ce ar trebui sã spunã, Vaida îºi plimbã numerus valahicus" prin întruniri la care v
n toþi ahtiaþii de distracþie, iar Mihalache îºi fluturã cãmaºa ºi Statul þãrãnesc" pe la al
e de mulþimea pontatorilor de rotativã. Se zice cã de astã-datã Dinu Brãtianu îºi va preciza
tul de vedere", rupând punþile cu Guvernul ºi cu Tãtãrescu. S-o vedem ºi pe asta.
Titulescu a fost ales la Academie. lorga e furios.
31 mai. Sub zodia platitudinii: cafenelele ºi cenacolele politice fac mare caz de
audienþa lui Mihalache la Rege, din zilele trecute, democraþia integralã ºi Statul þãrãnesc"
-ºi toate speranþele de aceastã chemare" a stãpânului. S-a organizat o adevãratã înscenare,
-un film. Dupã întrunirea de duminicã de la Chiºinãu, Mihalache anunþase pentru a doua zi o
conferinþã asupra Statului þãrãnesc". Abia începuse conferinþa, o telegramã urgentã a fost î
renþiarului în cãmaºã, întrerupere a prelegerii, citire mutã a telegramei, tãcere plinã de aº
ºi de mister în salã. Domnilor ºi doamnelor, grãieºte în fine Jean Michel, vã rog sã mã ier
mente grave sunt în curs, mã cheamã Regele la Bucureºti, trebuie sa plec îndatã." ªi pitpalac
l s-a urcat repede într-un automobil ºi a prins trenul care plecase, în nu ºtiu ce staþie.
Bucurie mare printre auditori toþi tovarãºi de ghelir nu fiindcã scãpaserã de o ºedinþã
sã, dar fiindcã erau siguri cã vin la Guvern. A chemat Regele pe Mihalache" a fost lozi
nca cu care s-au salutat 24 de ore de-a rândul toþi sperþarii cu iþari. Escrocheria a fo
st cu atât mai amuzantã cu cât se sprijinea tocmai pe contrariul unei situaþii favorabil
e la Palat. Iatã în douã vorbe ce se întâmplase: Mihalache ceruse prin aprilie o audienþã car
încã nu i se fixase când a sosit Vaida la Bucureºti ºi a cerut ºi el una, audienþã care i-a
t acordatã chiar a doua zi; Mihalache ºi Lupu au ieºit din sãrite ºi au început sã urle. Cum?
ful marelui Partid Naþional-Þãrãnesc cere o audienþã ºi nici nu i se
rãspunde (politeþea binecunoscutã a Mareºalatului) iar un pãcãtos de disident e primit cum s
e înscrie la Palat? în ajunul congresului de la Chi-ºinãu, Lupu fãcea pe nebunul, spunând cã
u mai ºtie unde îi e capul, cã trebuie sã împiedice cu forþa pe Mihalache sã nu înjure pe Reg
doua zi în faþa Basarabiei" ºi câte ºi mai câte. Pe de altã parte Costa-che Lupu, intim al
ei, a fost trimis la Lupeasca sã facã ce o ºti numai sã scoatã audienþa. ªi astfel audienþa a
st acordatã pentru marþi, dupã duminica Chiºinãului, iar toþi ºmecherii din jurul lui Mihalac
e au aranjat comedia chemãrii. Cãmãºarul a ieºit opãrit de la Palat; povestea prietenilor lu
i dupã audienþã cã Regele e capabil de orice, capabil sã facã dictaturã cu oricine! Sãracii,
e fricã ºi de umbre!
Ministerul Flandin, care ceruse depline puteri Camerei, a demisionat. Proiectul
de lege a fost respins azi-noapte. Cu deficitul permanent al bugetului sãu, cu si
tuaþia francului prins între exigenþele de devalorizare ale producãtorilor ºi pretenþiile de
menþinere ale creditorilor interni ai Statului (Statul datoreºte faimosului ciorap
de lânã francez aproape 500 miliarde franci) situaþia marii noastre aliate" începe sã devinã
criticã. ªi pentru a face faþã greutãþilor, numai puterea discreþionarã dar fãrã rãspundere a
or parlamentare...
- Prânzit asearã la Mogoºoaia cu delicioasa fiicã a lui Pallairet, Ann ºi cu Rose Nano, div
initate perimatã ºi avariatã. G.V. Bibescu a fost muscat de o pisicã turbatã ºi a terminat i
njecþiile, care 1-au obosit mult. Martha, inteligentã ºi graþioasã, ca întotdeauna.
3 iunie. Ministerul Flandin cerând Camerei depline puteri" pentru a salva francul p
rin decrete-legi, a fost trântit, dar în locul lui s-a constituit Ministerul Bouisso
n, care va cere aceleaºi depline-puteri ºi cãruia Camera le va acorda. Logica regimulu
i parlamentar, în noul Minister a intrat ºi Caillaux la Finanþe ºi a rãmas ºi Mandel din fos
tul Cabinet Flandin. S-a cam uitat de Caillaux cã a fost dat în judecatã de Cle-mencea
u, ca trãdãtor ºi condamnat ºi cã Mandel era omul de casã al lui Clemenceau. Clemenceau zic
a despre Mandel: Mandel m'est in-dispensable quand je pete c'est lui qui pue!" O
altã probã de logicã a regimului parlamentar, sau poate cã faþã de Caillaux, Mandel a luat
locul lui Clemenceau?
De trei zile Regele însoþit de tot Guvernul sau aproape triumfã în Basarabia. Platitud
nea lui Inculeþ ºi dorinþa lui de a arãta ce poate în Basarabia au trecut toate limitele. Þã
i" bine dresaþi îºi aruncã cojoacele sub picioarele Regelui, iar prin biserici cãlugãri bãtrâ
72
cad în genunchi exclamând: Sloboade-ne Doamne, cãci am vãzut faþa împãratului nostru!"
Sâmbãtã a apãrut jurnalul Consiliului de Miniºtri prin care se stabileºte un nou regim pen
ru import-export ºi pentru negocierea devizelor. S-a adoptat sistemul primelor val
utare, complicat prin tot felul de restricþii. Un pas înainte pe calea falimentului.
Universul dã înainte cu gheºefturile tinerilor liberali din grupul H".
5 iunie. Ministerul Bouisson a cãzut ºi el asearã. Prezentându-se ieri înaintea Camerei cu
un proiect de depline puteri aproape identic cu al lui Flandin, Camera a respin
s proiectul. Guvernul a fost pus în minoritate cu 2 voturi.
Ieri dimineaþã a murit Eugen Goga, fratele poetului Octavian. Bãiat simpatic ºi intelig
ent, cu un real talent de scriitor, dar fire rãzvrãtitã ºi cap cam încurcat lasã multe regr
te în urma lui.
11 iunie. în zilele de 8, 9 ºi 10 iunie a avut loc congresul Uniunii Agrare. Reuºita a
fost deplinã. Am încercat ceva nou, pe de o parte am exclus masele, neadmiþând în salã (la
Turn-Verein, str. Brezoianu) decât persoanele îndreptãþite prin statute sã asiste la ºedinþe
ar pe de altã, în loc sã pun la ordinea zilei eternul program de partid ºi de guvernãmânt, a
m ales zece probleme cele care intereseazã mai mult opinia publicã în acest moment cãror
a am cãutat sã le formulãm cea mai bunã soluþie. Printre raportori (fiecare problemã a fost
lãmuritã printr-unul sau mai multe rapoarte) s-a revelat nu numai prin claritatea co
ncepþiei dar ºi prin talentul cu care a fost expusã problema monetarã ºi valutarã, pe care i
-o încredinþasem Dinu Cecropide.
Vladimir Cristi, om cinstit ºi cumpãtat, incapabil sã brodeze, îmi povesteºte amãnunte int
resante dupã vizita Regelui la Chiºinãu. La garã, la primirea Suveranului au fost 15 civ
ili (printre care ºi el), tot restul militari ºi poliþiºti. Pe tot parcursul cortegiului
, lumea þinutã la distanþã, deºi Regele dãduse ordine speciale în urma scandalului de la Bãlþ
de þãranii care veniserã sã-1 aclame fuseserã bãtuþi ºi izgoniþi. La masa de galã de la Primã
ui, Cristi a fost plasat cam peste drum de Rege, aºa încât a putut observa încontinuu at
itudinea lui. Cu toate cã avea pe Tãtãrescu la stânga, nu i-a adresat un cuvânt, nici unul
, vorbind tot timpul peste el cu Inculeþ sau la dreapta cu Voievodul Mihai ºi cu Mit
ropolitul Gurie. Aceeaºi rãcealã faþã de primul sãu ministru fusese deja remarcatã la revista
militarã ºi la celelalte ceremonii care precedaserã masa.
Regele a fost foarte nemulþumit de excesele de pazã organizate de Ministerul de Inte
rne, iar populaþia a fost ºi mai nemulþumitã cã nu s-a putut apropia de Suveran.
De ieri mare zarvã în oraº, în cercurile politice mai ales, din cauza discursului difuz
at prin radio ºi þinut de Gavrila Marinescu în ziua Restauraþiei (8 iunie). Prefectul po
liþiei dupã ce a beºtelit Regenþa ºi partidele a declarat cã în þarã sunt trei forþe: Regele,
ºi Poporul. Sau cam aºa ceve. N-am citit textul exact care a fost înlocuit a doua zi
prin altul. Mihalache (Stan pãþitul din decembrie 1932) a trimis lui Tãtãrescu o scrisoa
re pe care a publicat-o cerând sancþiuni împotriva prefectului de poliþie. Tãtãrescu n-a rã
ns, dar dupã câteva navete ale lui Inculeþ la Palat, ministrul de interne cãci primul mi
nistru declarase cã afacerea nu-1 priveºte, ºi cã e limitatã în cadrul Ministerului de Inter
ne ministrul de interne a aplicat colonelului Marinescu pedeapsa mustrãrii scrise"
fiindcã vorbise la Radio fãrã autorizaþie. De fapt, Gavrila vorbise fiindcã aºa îi poruncise
egele. Mihalache ºi ai lui nu se considerã satisfãcuþi. Se pare cã ºi Dinu Brãtianu cautã sã
procesul dintre el ºi Tãtãrescu pe terenul demnitãþii partidului (cãci Partidul Liberal a fo
st atacat de Gavrila), teren mai sigur decât acela al indignãrii împotriva gheºefturilor
guvernamentalilor pe care-1 alesese în ultima vreme Tancred Constantinescu, purit
anul. Se poate astfel întâmpla ca de pe urma intervenþiei imprudente dar comandate, a
lui Gavrila Marinescu sã se nascã complicaþii. Sã vrea totuºi Regele o crizã, ºi sã fi pus pe
rinescu sã o provoace? Toate sunt posibile sub Domnia Regelui Carol al II-lea.
- S-a remarcat cã în ziua Restauraþiei, sonorul Gutã Tãtãrescu n-a fãcut nici un discurs, ni
la Radio, nici la Mizil. Era mai natural sã vorbeascã el la Radio, decât Gavrila Marin
escu. S-a remarcat de asemeni lipsa aproape a tuturor oamenilor politici de la s
erbãri. Mareºalul Averescu, G. Brãtianu, Maniu ar fi facut-o intenþionat. Eu n-am fost f
iindcã am avut congresul Uniunii Agrare, Goga n-a fost din cauza morþii lui frate-sãu.
N-au fost decât Lupu ºi Mihalache, ºi absenþa noastrã a celorlalþi a fost comentatã.
Studenþimea Garda de Fier ºi Liga Creºtinã Românã, adicã 80% dintre studenþi a fost îm
fileze la 8 iunie, deºi ziua fusese consacratã tineretului. Se zice cã s-au cheltuit z
eci de milioane pentru a se aduce la Bucureºti strãjeri, strãjeriþe, ºoimi, ºoimane ºi alte t
nere vietãþi încolonate prin grija, ºi mai ales prin cheltuiala Guvernului care vrea sã do
vedeascã cã a reuºit sã smulgã tineretul de sub influ-
74
enþa curentelor subversive". Dar o miºcare de mase ºi un curent nu se pot baza pe plati
tudine. Au strigat bieþii tineri pânã au rãguºit trãiascã Regele", ca sã facã plãcere celor
regãtiserã trenurile, dar mai târziu, au trecut toþi prin faþa casei generalului Zizi Cant
acuzino în strigãtele de trãiascã Zelea Codreanu". Studenþii lui Zelea ºi ai lui Cuza au pub
icat un manifest (confiscat de poliþie, pe cât s-a putut) în care ºi-au exprimat amãrãciunea
cã n-au fost lãsaþi sã defileze ºi ei în ziua de 8 iunie 1935, fie ºi numai ca sã-ºi aducã a
concursul lor a fost considerat indispensabil acum 5 ani"1. Bietul Rege le nime
reºte toate, de când s-a înhãitat cu Tãtãrescu, ca Eremia cu oiºtea...
12 iunie, 1935. Ministerul Laval, constituit dupã Ministerul Bouisson, cu acelaºi pr
ogram ºi cu aceiaºi miniºtri aproape dar Iarã Caillaux, a obþinut deplinele puteri cerute
cu o majoritate zdrobitoare la Camerã ca ºi la Senat.
A murit Mezzo Germani, fost ºef de cabinet al meu în 1920, un bãiat nenorocit al cãrui
sfârºit îl însemnez aici fiindcã s-a sãvârºit în circumstanþe nemaipomenite: s-a stins dupã o
fãrã sã ºtie cã divorþase ºi cã fosta lui soþie se recãsãtorise!
Franasovici s-a înapoiat de la Viena. E mai bine, dar tot fãrã nevastã. Povesteºte cã la V
ena Regina Mãria i s-ar fi plâns cã la botezul ultimului copil al Arhiducesei Ileana,
Caius Brediceanu, ministrul nostru n-ar fi dat nici un semn de viaþã. De ce"? 1-ar fi
întrebat Regina pe Franasovici. Fiindcã e un prost!" ar fi rãspuns Franasovici. Consta
tarea e exactã, dar poate cã Brediceanu mai avea ºi alte motive de abþinere. Fie numai ºi
platitudinea sa congenitalã exercitatã de astãdatã pe dos.
Pare cã grindina de acum 5 zile a produs într-adevãr la Giurgiu stricãciuni catastrofal
e se vorbeºte pânã ºi de case dãrâmate.
Mi se spune cã ceea ce a înfuriat pe Jean Mihalache în chestiunea Gavrilã Marinescu n-a
fost chiar conferinþa acestuia. Conferinþa radiodifuzatã n-a fost decât colac peste pupãzã.
Ceea ce a supãrat pe ºeful þãrãnoi e faptul cã la serbarea de la 8 iunie Regele nu i-a dat
nici o atenþie, abia i-a întins mâna ºi n-a vorbit ºi n-a stat decât cu Vaida. Asociaþiile sp
rtive ardelene conduse de Tilea au avut toate onorurile defilãrii, pe când o altã asoc
iaþie condusã de Buteanu (fostul om de încredere al lui Vaida, rãmas cu Maniu-Mihalache)
n-a fost lãsatã sã defileze. Mihalache s-a întors furios de la Cotroceni ºi incidentul Ga
vrilã i-a fost un prilej binevenit ca sã-ºi verse focul.
1 Pentru Restauraþie...
Pangal a vãzut ieri pe Titulescu. E plin de dispreþ pentru Guvern. Dar totuºi Guvernul
stã. Regele n-are nici o politicã, sau are una: vrea un Minister Maniu dar cu Vaida în
cap, un Minister Brãtianu dar condus de Tãtarescu, un Minister Mihalache prezidat d
e Lupu, un Minister Titulescu dar sub firma lui Raicoviceanu". Titulescu a mãrturi
sit lui Pangal cã era pentru un Minister Mihalache(!!!) dar cã în urma scrisorii trimi
se în incidentul Marinescu, Mihalache s-a curãþat, ºi cã nu mai poate fi vorba de el. Titu
lescu nu aspirã la Preºedinþia Consiliului (nu se gândeºte, în realitate, decât la asta!), vr
a sã rãmânã ministru de externe. Guvernul de mâine va trebui sã se încadreze în politica euro
nã. Are multã simpatie pentru Vaida, pe care-1 considerã om de bun simþ, un adevãrat om de
Stat, dar e slab si mai ales prost anturat ºi toate curentele subversive ca Garda
de Fier, cuziºtii, hitleriºtii, se slujesc de numele lui ca sã-ºi facã treburile. Deºi el,
Titulescu ºtie cã nu e aºa, Europa ar considera un Guvern Vaida ca o îndrumare a României
spre Germania. O apropiere cu Germania, economicã ºi chiar politicã nu-1 sperie pe Tit
ulescu, ºi chiar o urmãreºte, dar ea trebuie sã vinã pe altã cale etc. etc.
Pangal, deºi neautorizat, pune jaloanele unei colaborãri între Titulescu ºi mine. Titule
scu i-a declarat cã mã adorã. Merþi ºi lui.
13 iunie. Titulescu mi-a fãcut ieri o lungã vizitã. Mi-a confirmat cele ce-mi comunica
se Pangal cu privire la o iniþiativa a Angliei în favoarea pãcii, anume cã Guvernul engl
ez e hotãrât sã declare solemn cã în cazul când o Putere ar încerca sã tulbure pacea printr-u
ct de agresiune, Marea Britanie va lua automatic poziþie, cu toate forþele ei, împotri
va agresorului.
Informaþia aceasta a fost transmisã hai Titulescu prin Laptew. Van S ittart1 obiºnuieºte
sã trimitã lui Titulescu (pretinde acesta), prin Laptew, notiþe scrise, nesemnate bin
eînþeles ºi pe foi fãrã antetul Ministerului, notiþe prin care-1 informeazã despre directivel
politicii engleze, despre cele cel puþin pe care îi convine sã le divulge, în ultimul b
uletin trimis în felul acesta Ministerul de Externe englez informeazã cã vizita lui Go
ring la Budapesta, Belgrad ºi Sofia n-a avut alt scop decât sã neurali-zeze politica l
ui Mussolini prin detaºarea Ungariei ºi Bulgariei de influenþa Romei ºi prin împiedicarea
Iugoslaviei de a se apropia de Italia, încercarea lui Goring a avut puþin succes în câteºi
trele þãri.
1 Subsecretar de Stat la Foreign Office.
76
Foreign-Office mai adaugã cã Europa împãrþindu-se din ce în ce mai mult în douã blocuri, bloc
organizãrii securitãþii ºi blocul revendicãrilor naþionaliste, Anglia e hotãrâtã sã întãreasc
prin-tr-o declaraþie solemnã în sensul specificat mai sus. Nu s-a fixat momentul în car
e aceastã declaraþie va fi fãcutã, dar acest moment va fi desigur ales înainte de alegeril
e din toamna ce vine. în tot cazul declaraþia nu trebuie sã întârzie prea mult. Englezii s
unt convinºi cã îndatã ce Anglia va face un asemenea gest, va adera ºi Germania la blocul
securitãþii, fie ºi numai pentru a nu rãmâne izolatã ºi pentru a câºtiga timp.
în ce priveºte schimbarea din Guvernul britanic, Titulescu afirmã cã nu starea sãnãtãþii a si
pe Mac Donald sã cedeze locul lui Baldwin, ci necesitatea unei politici mai energ
ice ºi mai puþin ºovãitoare. Acelaºi motiv a determinat ºi înlocuirea lui ªir John Simon prin
Samuel Hoare. A fost o mare luptã între lord Londonderry ºi Hoare pentru postul de min
istru de externe. Londonderry foarte bogat, cu casã mare ºi primitoare, pãrea cu mai m
ulte ºanse de câºtig. A rãmas totuºi ministru al aerului, ºi locul lui Simon 1-a luat Hoare.
Londonderry e un germanofil convins, în realitate spune Titulescu, politica va duc
e-o Baldwin. Vei vedea cã Hoare care e contra Sovietelor va face politicã cu Soviete
le dupã cum va face politicã contra Germaniei deºi e mai mult germanofil ºi se va ameste
ca în toate chestiunile continentale deºi e partizan al neamestecului Angliei pe Con
tinent toate acestea fiindcã aºa vrea Baldwin, ºi politica lui e aceea care va precumpãn
i."
Titulescu pare foarte dezgustat de Guvernul Tãtãrescu cu care nu se poate face politi
cã externã serioasã, fiindcã n-ai pe ce sã te bazezi". Nu participã la nici un Consiliu de M
iniºtri ºi se desolidarizeazã de tot. Cu Regele nu pare a fi în relaþii de mare încredere, j
udecând dupã unele ironii la adresa Majestãþii Sale.
Ne-am despãrþit foarte prieteni, dupã douã ore de conversaþie.
14 iunie. Congresul Uniunii Agrare a fãcut mai multã impresie decât mã aºteptam. Adevãrul,
urentul ºi chiar Universul îmi consacrã zilnic articole mai mult sau mai puþin favorabil
e dar toate pline de deferentã. Pamfil ªeicaru mi-a telefonat ieri sã mã felicite pentru
primul efort intelectual fãcut de un partid la noi". Þiganul uitã precedentele mele efo
rturi" ºi exagereazã valoarea celui de azi. Recunosc totuºi cã în concluziile congresului
nostru am reuºit sã condensez în formule destul de fericite îndrumãrile bunului simþ tocmai î
ceasul în care acesta pare exclus din toate hotãrârile Guvernului. Ceea ce a interesa
t mai mult presa din expunerea noastrã a fost problema constituþionalã ºi
77
soluþiile propuse de noi. Gazetarii se aruncã totdeauna pe fleacuri. Am crezut ºi eu a
cum 5 ani cã refacerea Constituþiei era indispensabilã pentru îndrumarea þãrii pe un drum no
u. Credeam atunci cã aveam un Rege ºi cã ne lipseau uneltele. Azi ºtim cã n-avem Rege; ce
sã mai facem cu uneltele? Fraza þãrãnoiului din Dreptatea de ieri, cum cã, dupã ce toatã lume
ºi-a spus pãrerea asupra revizuirii Constituþiei, vin sã mi-o spun ºi eu conþine un sâmbur
e adevãr. Cititorii Amintirilor mele au putut constata cã încã din 1930 am cerut Regelui
schimbarea Constituþiei, cã am fost singurul care am îndrãznit sã o fac, cã propunerea mea
acceptatã în principiu de Rege a fost þinutã secretã pânã în 1932, martie când am împãrtãºi
din ordinul Regelui. în 1933 am discutat problema cu Duca, care s-a declarat de ac
ord cu mine, în fond ºi în formã. Aº putea prin urmare revendica paternitatea reformei con
stituþionale, dacã cumva s-ar realiza. Trebuie însã sã mãrturisesc cã mã gândeam cu totul la
va în 1930, în 1931 ºi în 1933 decât la ce se plãnuieºte în 1935. Pe planul reformei constitu
le aºa cum se deseneazã astãzi, consimt bucuros sã renunþ la calitatea mea de iniþiator ºi mã
lþumesc cu cel mai modest loc în codiþa celorlalþi, vorba Dreptãþii.
Aºtept comentariile presei ele cam întârzie cãci mai toþi gazetarii sunt atinºi" asupra
rafului concluziilor relativ la Banca Naþionalã. Constat cu pãrere de rãu cã aºa-zisã Bancã,
te Costin Stoicescu, continuã sã conducã politica monetarã a Statului. E probabil cã o va
conduce direct la faliment.
15 iunie. Dacã afacerile Statului merg prost, ale anumitor particulari merg bine.
Familia sonorului Tãtãrescu se înfruptã. Pe lângã fraþii lui care fac ºi ei ce pot, cumnatul
tescu, prefect de Prahova, a luat-o razna de tot. Transcriu aici informaþiile prim
ite de la un prieten de toatã încrederea din Ploieºti, ca sã rãmânã de pominã ºi sã ºtie ºi g
itoare pentru ce oamenii de omenie ce-i oferiserã serviciile lor au fost sacrificaþi
, de Regele Carol al II-lea, domnului Gutã Tãtãrescu.
Povestea recentelor porcãrii liberale din Prahova e cam lungã, dar face sã fie fixatã în t
rãsãturi generale. Banca Prahova" e o veche bancã din Ploieºti ale cãrei acþiuni ajunseserã
m câþiva ani prin ce combinaþii nu intereseazã în mâinile asociaþilor I.C. Dobrescu ºi Di
escu. La 1931 situaþia Bãncii Prahova" era complect falimentarã. Din capitalul ei de 36
milioane, 22 milioane erau împrumutate lui Sfetescu, soþiei acestuia nãscutã Tãtãrescu, col
onelului Tãtãrescu, doamnei Ganea ºi altor rude ºi amici ai familiei iar 11 1/2 milioane
78
CONSTANTIN ARGETOIANl)
celuilalt asociat, Dobrescu. Sfetescu depusese la Banca o scrisoare (publicatã în fa
csimile de ziarul Ploieºtii) prin care declara cã poliþele familiei sunt de complezenþa ºi
cã el este datornicul adevãrat.
Formarea Ministerului Duca în noiembrie 1933 gãseºte Banca Prahova" în complectã încetare de
plãþi, iar în scriptele ei o chitanþã de descãrcare de 400 000 lei semnatã de Gutã Tãtãrescu,
ul prim-ministru, care mãrturiseºte cã a primit aceastã sumã ca onorariu de avocat" pentru
stãruinþele puse pe lângã Creditul Funciar Urban ca sã acorde Bãncii Prahova" un împrumut de
milioane lei... Existenþa acestei chitanþe a fost constatatã de dl. N. N. Pârvulescu, de
canul baroului din Ploieºti; o fotografie a ei se aflã în mâinile d-lui Virgil Madgearu.
Plin de datorii, Sfetescu aºteptase venirea la putere" ca sã-ºi restabileascã afacerile.
Numit prefect prin stãruinþele lui Bejan, o altã speranþã a tineretului liberal ºi ca atare
amic intim (politic) al lui Tãtãrescu, Sfetescu a pus judeþul Prahova, de un an ºi jumãtat
e în exploatare regulata. Pe lângã douã bugete anuale de 200 milioane, guvernanþii locali
au mai înghiþit ºi un împrumut de 700 milioane fãrã ca sã se simtã ameliorare în gospodãria j
Dar s-a înfiripat Banca Prahova" cãci datoriile lui Sfeîescu au fost plãtite. Sfetescu ºi
Bejan s-au asociat ºi prin oameni interpuºi au încheiat o serie de contracte oneroase
pentru judeþ, din care au câºtigat milioane.
S-au ordonanþat aconturi pentru lucrãri neexecutate, s-au cumpãrat imobile inutile cu
de 5 ori valoarea constatatã chiar în bilanþurile societãþilor vânzãtoare (administrate de Be
an). Pe numele unui ovrei Mauriciu Goldschlãger, administratorul societãþii Tractoria"
(creaþia Bãncii Prahova"), Sfetescu obþine în 7 martie 1935 un permis de export de grâu în v
loare de 600 (ºase sute} milioane lei cu scutire de a depune devizele corespunzãtoar
e, împreunã cu acelaºi Goldschlãger ºi cu deputatul Ghiaþã ºi cu inginerul Manoliu (omul lui
an), Sfetescu obþine, cu ajutorul aceluiaºi Bejan, un perimetru de l 000 hectare pe
numele unei societãþi Minerex" al cãrui întreg capital se urca la 300 mii lei! Perimetrul
e obþinut ca teren explorabil. Universul a demonstrat însã, tehnic, cã perimetrul în ches
tiune de la Lazuri ºi Comiºani (Dâmboviþa) nu poate fi considerat ca perimetru de explor
are ci de exploatare, fiind imediat vecin cu un perimetru al societãþii Steaua Românã pe
care 2 sonde rãzbite (la Bucºani) dau între 60 ºi 70 de vagoane pe zi. Un al doilea per
imetru tot de l 000 hectare ºi tot la punctele Lazuri ºi Comiºani e luat de dumnealor
domnii Sfetescu ºi Ciocãrdel împreunã cu societãþile Minerex" ºi Refoil", iar Refoil" cede
urile
sale dupã acordarea perimetrelor, societãþii forage Lemoine" care se aflã în mâinile lui Bej
an, bandit în stil mare. Tot acestor asociaþi s-au dat 2 perimetre de explorare de cât
e l 000 hectare la Viforniþa ºi la Gor-gota (Dâmboviþa) într-o regiune deja rãzbitã prin mai
ulte sonde ºi alte l 000 de hectare la Vlãdeni, în Prahova.
Cu cât situaþia Guvernului e mai ºubredã, cu atât pare cã asociaþia se grãbeºte sã obþinã ºi
e în regiunile petrolifere bine stabilite, pe simplul cost al timbrului de petiþie!
Lumea þipã, lumea urlã, ziarele publicã documente Sfetescu continuã sã-ºi jefuiascã judeþul
sã-ºi ocupe" strapontinul ministerial, iar Tãtãrescu sã cânte pe toate strunele cã þara e f
tã!
ªi toate acestea se petrec sub Domnia Regelui Carol al II-lea ºi sub firma omului ca
re iscãleºte în 1928 ordinul de împuºcare împotriva Prinþului Carol. Þara lui Hiibsch ºi a lu
agiale! Dar mai ales a escrocilor din jurul Majestãþii Sale!
Abia scrisesem aceste rânduri, când, deschizând Universul citesc urmãtoarele:
în cronica noastrã judiciarã de ieri se aratã cã d-nii I.D. Gheþu, M. Navrea ºi Gh. Gheran a
ut apel contra sentinþei tribunalului prin care erau condamnaþi la câte 5 000 lei amen
dã ºi 10 000 lei despãgubiri cãtre fostul lor tovarãº dl. Halberstadt pe care 1-au reclamat
Parchetului cã ar fi deturnat un milion din casa comunã.
Plângerea împotriva d-lui Halbersdtadt s-a clasat însã, întrucât acesta a fãcut dovadã cã înt
nzacþie cu Statul a fost nevoit sã dea «spe-se speciale» (pe ºleau: «ºperþ») 200 000 lei la s
ea jurnalului Consiliului de Miniºtri, lei 400 000 la omologarea actului ºi alþi 400 0
00 lei la publicarea actului.
în cele din urmã d-nii L G. Gheþu, Navrea ºi Gheran au recunoscut faptul, dar nu certuri
le ºi procesul acestora intereseazã ci latura mai gravã a chestiunii: latura moralã.
S-a fãcut deci dovada în faþa justiþiei cã pentru o hotãrâre a Consiliului de Miniºtri s-a lu
rþ» ºi Parchetul ºi Curtea de Apel nu au avut curiozitatea sã cerceteze cine este atotpute
rnicul care, contra «ºperþ» determinã o hotãrâre a Guvernului întreg?"
Nu e ceva putred în România, ca în Danemarca, e tot putred.
19 iunie. Consiliul de Miniºtri în ºedinþa þinutã ieri a hotãrât suspendarea tuturor conces
or de terenuri petrolifere. Concesiunile date vor fi din nou examinate de Minist
erul Industriei. E epilogul afacerilor notate mai sus ºi realizate de grupul Bejan
-Ghiaþã. Este însã un
80
epilog neaºteptat fiindcã confirmã toate bãnuielile asupra neregulilor comise, nereguli
sãvârºite mulþumitã influenþei unui membru al Guvernului (Bejan) care totuºi rãmâne mai depar
inister. De comparat cu debarcarea imediatã a lui Raoul Peret, ministrul justiþiei în
Franþa, compromis ºi el, deºi foarte de departe, în afacerea Stawisky. Naþional-þãrãniºtii
ri pe capete ca sã-ºi arate forþa" ºi sã dovedeascã cã sunt partid de mase. Banda de caraghi
u Maniu, Mi-halache ºi Lupu în cap a dat alaltãieri reprezentaþie la Braºov ºi ieri la Sibiu
, în realitate partidele de mase sunt simple înjghebãri de interese, cel puþin la noi. C
are e ideea, care e omul în jurul cãruia sã se adune masele? Se adunã în fiecare sat clien
tela unui sau doi chiaburi care vor sã fie primari, ca sã fure. Numãrul acestor argaþi e
lectorali, sã se tot urce pe toata þara la câteva mii. Faþã de 18 milioane e puþin. Ei popul
eazã întrunirile, aducând oamenii pe seama lor. Iatã de ce întrunirile politice nu mai însea
mnã azi nimic. Aºa-zisa presã democraticã e toatã în slujba celor douã partide naþional-þãrãn
al-liberal. S-ar pãrea cã de existenþa acestor partide depinde toatã democraþia" românã. ªi
aºa, naºte întrebarea, ce e democraþia românã? Oare poporul a adus pe Tãtãrescu la Guvern, oa
poporul îl menþine? Oare Guvernul cu stare de asediu ºi cu cenzurã se încadreazã în principii
e democratice? Aceleaºi chestiuni aproape se pot pune ºi cu privire la trecuta guver
nare naþional-þãrãnistã. Atunci? Atunci, adevãrul e cã trãim numai în minciunã ºi cã toþi inc
necinstiþii, începând cu presa ºi sfârºind cu ultima agenturã de partid, nu constituie decât
sociaþie de exploatare a mulþimii ademenitã cu vorbe mari, ºi a avutului public însuºit cu f
orþa în numele unei ficþiuni care acoperã numai ruºine. Azi eroii democraþiei nu mai sunt de
cât profitorii ºperþului ºi prevaricaþiu-nii. Toþi falºii noºtri democraþi, de la Blumenfeld
Mihalache, ar trebui puºi la zid.
20 iunie. Dupã telegramele din strãinãtate publicate de ziare, face mare vâlvã acordul nav
al semnat între Anglia ºi Germania prin care se recunoaºte acesteia din urma, de cãtrea
Anglia cel puþin, dreptul sã echipeze o flotã reprezentând pânã la 35% din tonajul celei bri
tanice. Acordul a nemulþumit pe francezi ºi pe italieni, dar mai ales pe francezi, n
u numai fiindcã calcã dispoziþiile Tratatului de la Versailles, dar ºi fiindcã a fost semn
at de Anglia fãrã sã consulte sau sã previnã mãcar pe partenerii ei de la Stresa ºi pe consem
atarii ei de pe actul din 3 februarie. Impresia la Paris ca ºi la Roma ºi cam pretut
indeni e
ca Anglia a dat o loviturã frontului organizãrii securitãþii ºi cã de asa-zisa pace unicã sa
nitarã" nu se mai poate vorbi.
Un bileþel al doamnei Jeanne Blondei primit asearã, îmi anunþã moartea subitã la Spanþov lâ
e a soþului ei. Camille Blondei era pentru mine o veche cunoºtinþã; îl gãsisem la Roma în 189
consilier de ambasadã ºters, apreciat numai pentru frumuseþea soþiei sale despre care a
m vorbit în aceste Amintiri, în capitolul consacrat Romei. Burghez de rând, fãrã culturã ºi f
iplofmeþe, Blondei suise cu greu treptele carierei diplomatice ºi soarta îl aºezase în fru
ntea Legaþiei franceze din Bucureºti tocmai în vremurile care au precedat rãzboiul. A re
prezentat astfel Franþa la noi pe timpul neutralitãþii, pânã prin mai-iunie 1916 când a fost
înlocuit prin St. Aulaire. Fiicã-sa, Yvonne, se cãsãtorise cu Ion Câmãrãºescu, de care a div
ca sã ia pe un anumit Pos-telnicu ºi sa se înmormânteze cu el la Spanþov, domeniu al Stat
ului. Postelnicu a fost numit la Spanþov de cãtre Alecu Constantinescu, prin filotim
ie ºi francofilie. Dar toate le-am povestit deja. Blondei sosise de opt zile la Sp
anþov la fiicã-sa. A murit pe neaºteptate de inimã.
22 iunie. Informaþiile privitoare la politica Angliei, în legãturã cu numirea lui Baldwi
n în locul lui MacDonald ºi a lui ªir Samuel Hoare în locul lui Simon, informaþii pe care
Titulescu mi le-a comunicat confidenþial ºi pe care le avusese pe calea Laptew-Van S
ittard (a se vedea cele notate de mine pe ziua de 13 iunie) par a nu se adeveri.
Pânã acum politica germanofilã a lui ªir Samuel Hoare a precumpãnit, înþelegerea navalã cu G
ania pe care englezii au grijã sã o declare definitivã" adicã fãrã obligaþia de a fi supusã
imþãmântului altora, a tulburat adânc raporturile dintre Anglia, Franþa ºi Italia. Mussolini
ar fi declarat cã dacã Societatea Naþiunilor nu respectã dorinþele Italiei, adicã nici mai
mult nici mai puþin decât stabilirea unui protectorat asupra Abisiniei, analog celui
englez asupra Egiptului italienii se vor retrage de la Geneva. Ambasadorul Angl
iei la Roma, Drumond Wolf, cãruia Mussolini i-a confirmat cele ce preced ar fi obi
ectat cã un asemenea act ar constitui o abatere de la Tratatul de la Versailles, ºi în
tot cazul de la înþelegerile de la Stresa. Ducele a rãspuns ambasadorului cã prin conve
nþia navalã cu Germania, Anglia este aceea care a cãlcat ºi tratatul ºi înþelegerea.
Politica lui Samuel Hoare pare îndreptatã spre trei scopuri:
1) Realizarea unei înþelegeri între Anglia ºi Germania;
2) Strângerea legãturilor între Anglia ºi Statele Unite ale Americii;
3) Neutralizarea eforturilor japoneze de cucerire în China.
82
Noua pliticã englezã va cere probabil ºi schimbãri în personalul superior diplomatic. Se v
orbeºte de înlocuirea lui Van Sittard, subsecretar permanent la Foreign-Office (amic
ul ºi informatorul lui Titules-cu) prin Clarke ambasadorul Angliei la Paris, ºi de a
lte transferãri.
Criza ministerialã din Iugoslavia, pe lângã cauzele ei principale care sunt de ordin i
ntern înainte de toate incapacitatea doveditã de Jeftici mai pare influenþatã ºi de curen
ele politicii externe. Regentul, Prinþul Paul, complect înfeudat politicii engleze ºi
opinia publicã sârbeascã hotãrât ostilã exagerãrilor sovietofile pornite ºi impuse de la Pari
rin Jeftici. Titulescu trebuie sa fie enervat, cãci de unde urma sã plece la Belgrad
, s-a hotãrât brusc sã plece la Paris.
Mi se spune cã Regina Mãria pledeazã mult pe lângã Rege ºi cu oarecare succes în favoarea
ticii engleze.
23 iunie. Azi s-a alergat premiul Regal la Bãneasa. Am fost nevoit sã mã duc ºi eu, în jac
hetã ºi þilindru, sã primesc pe Rege. Plicticoasã corvoadã. Din fericire n-a fost prea cald.
A câºtigat cursa Negro-ponte, cu calul sãu Pipico. Avea ºi Regele (herghelia Scroviºte) u
n cal în cursã, care a terminat în coadã, înaintea cursei lonescu Brãila aranjase o loterie;
erau 12 cai la plecare ºi noi în loje eram tocmai 12, cãci venise cu Regele ºi Inculeþ ºi T
itulescu ºi Sassu, aºa încât am putut trage într-o pãlãrie, fiecare un bilet. Numãrul câºtigã
mi se pare a fost tras de Sassu; Regele, lucru ciudat, a tras numãrul calului sãu.
Cum pusesem fiecare câte 100 de lei Sassu a câºtigat l 100 lei. Un om fericit. Regele
era foarte bine dispus, nimic nu-i pute ºi toate merg bine. E cazul de a spune ca
italianul: beato lui!" Politicã n-am vorbit, sau aproape deloc. M-a întrebat ce fac.
I-am rãspuns: Sire, nu sunt nici prost nici escroc, prin urmare nu fac nimic!" A râs ºi
a continuat sã fie cât se poate de cordial faþã de mine. Seara la masã, la Jockey-Club al
tã corvoadã cordialitatea a continuat. Rareori m-am plictisit mai mult...
4 iulie. M-am înapoiat ieri dimineaþã din Basarabia unde timp de 10 zile am cutreierat
tot þinutul, de la Dunãre ºi de la Mare pânã în codrii Hotinului. Trebuia sã plec în ziua de
iunie, dar prietenii mei politici m-au silit sã amân plecarea pe ziua de 24 ca sã pri
mesc în 23 pe Rege la Hipodrom ºi la Jockey-Club. Deºi fãrã temei plecarea mea în ajunul ace
stor festivitãþi ar fi fost desigur comentatã, aºa încât m-am supus. Din Bucureºti am plecat
u trenul pânã la Galaþi unde îmi trimi-sesem automobilul. Din Galaþi am pornit cu Cristi ºi
cu Radian spre
Ismail, prin Reni ºi Bolgrad. Belgradul e un sat mare cu strãzi drepte si largi dupã s
istemul rusesc. E situat pe un deal deasupra lacului lalpug, un deal arid, fãrã verd
eaþã ºi lipsit de apã pânã ºi de ploaie, de obicei. Praful e stãpân, peste lucruri si peste
. Garnizoanã, ºi încã de cavalerie (roºiori). O bisericã imensã, ruseascã un sobor. Se zice
plãnuitã pentru Chiºinau dar cã Þarul Alexandru I cãruia se prezentaserã spre aprobare în ac
timp planurile celor doua biserici din Bolgrad ºi Chiºinau s-ar fi înºelat ºi ar fi aprob
at soborul cel mare pentru Bolgrad iar pe cel mic pentru Chiºinau. Nimeni n-a îndrãzni
t sã corecteze imperiala eroare ºi astfel Belgradul a dobândit o bisericã prea mare pent
ru nevoile sale. Am sosit la Ismail pe la ora 6 seara. Oraºul e simpatic, curat, c
u multã verdeaþã. Grãdinã publicã frumoasã. Pe înãlþimea unde se ridica cetâþuia turceascã, p
, a mai rãmas o veche giamie transformatã în bisericã cu un pridvor boltit sprijinit pe
patru coloane. Proporþiile ºi zvelteþea arcurilor reamintesc pe cele din Grenada ºi acea
stã identitate de concepþie arhitecturalã la un capãt ºi la celãlalt al Europei ni se înfãþiº
mãrturie mai vie a civilizaþiei ºi a puterii arabe decât deducþiile abstracte consemnate în
vrafuri de cãrþi. Din partea mai înalta a cetãþuiei unde s-a ridicat monumentul soldaþilor
cãzuþi în rãzboi, vederea se întinde pe Dunãre în sus spre Tulcea, în jos spre Chilia, peste
uri de verdeaþã de o parte ºi de alta a apei. Ismailul, ca toate oraºele Basarabiei e în m
ajoritate locuit de strãini, mai ales de evrei ºi a pãstrat ºi azi pecetea formalã a regim
ului rusesc.
Pornind cu automobilul din Ismail, însoþit de tovarãºii mei de drum am strãbãtut succesiv Ta
rutino, Cetatea Albã, Cãuºani, Chiºinau, Ohei, Bãlþi, Soroca, Secureni ºi am trecut Prutul pe
la Noua Suliþa. Cãlãtorie obositoare, dar plãcutã ºi interesantã. Nu prea cunoscusem pânã aci
rabia ruralã; fusesem de prea multe ori la Chiºinau ºi prea puþin prin judeþe.
Basarabia se împarte în douã regiuni: la sud stepa valonatã a Bu-ceagului, bãtutã de vânturi,
lipsitã de umbrã ºi de apã, arsã de soare la nord vãi umbrite ºi vesele, despãrþite prin pl
oase. Chiºinãul stã la mijloc, iar judeþele Lãpuºna ºi Orhei fac legãtura între ambele regiun
alurile, de-a lungul Nistrului, pânã mai jos de Tighina sunt o încântare, cu priveliºtile
lor. Dintre oraºe, cel mai frumos aºezat este Soroca, pe poalele unui deal care cobo
arã pânã în Nistru; de sus, acoperiºurile roºii grãmãdite în jurul Cetãþii Albe ce-ºi înfige
tca râului, par a desena partere de flori înflãcãrate ºi reliefate de
84
verdeaþa pãdurii ce coboarã pânã în inima oraºului. Din cele 4 cetãþi de piatrã rãmase din ve
otin, Soroca, Tighina ºi Cetatea Albã, cea din Hotin e cu mult superioarã celorlalte,
ca dimensiuni, ca artã ºi ca material de construcþie.
Atrãgãtoare de departe prin poziþia lor, oraºele basarabene (Iarã a excepta Chiºinãul) sunt r
spingãtoare de aproape. Murdare, sordide, cu uliþi prost pavate, ele nu sunt decât mar
i târguri locuite aproape exclusiv de evrei, în afarã de Ismail, singurul oraº în care am
constatat cã s-a fãcut ceva e Cetatea Albã. Pe cât sunt de spurcate oraºele pe atât sunt de
frumoase satele coloniºtilor germani din sud. Leipzig, Paris, Fereºamp-enoaz1 (sic!!
) ªaba dar mai ales Teplitz cu grãdini ºi cu case vesele, sunt sate-model.
Perla Basarabiei, ca sã întrebuinþãm o expresie consacratã, este Budachi. E cea mai frumoa
sã plajã, nu din România, dar din toatã Europa. Dacã s-ar investi acolo câteva zeci de milio
ane, dacã s-ar crea cãi de acces convenabile, ar nãpãdi lumea ºi pe acest þãrm al mãrii cât d
tat e el. Falezã înaltã cu impunãtoare perspective, plajã imensã îndreptatã spre Soare-rãsare
te actinice asigurate lac cu nãmoluri mineralizate, nimic nu lipseºte la Budachi afa
rã de puþinã civilizaþie, de puþin confort. Sã nãdãjduim cã vor veni odatã, cãci altfel ar fi
Basarabia e pe un nivel inferior Vechiului Regat pe toate terenurile afarã de cult
ura pãmântului. N-am vãzut între Prut ºi Nistru un petic de pãmânt necultivat. Munca câmpului
roape nu lasã de dorit: arãturã bunã, sãmânþã selecþionatã, producþie curatã. Din nenorocire
tepei (Buceag) nu reuºeºte decât o recoltã din 3 sau 4. Anul acesta totul era ars; nu pl
ouase de trei luni, împlinite în momentul trecerii mele pe acolo, în schimb, în regiunea
de nord, mai ales în Hotin, recoltele se înfãþiºau minunat.
Am petrecut o jumãtate de zi ºi am dormit o noapte în Tarutino. Tarutino este Mecca ge
rmanilor din sudul Basarabiei. De acolo pornesc toate directivele politice ºi econ
omice pentru îndrumarea acestui harnic popor. Cãci nemþii din aceastã parte a þãrii constitu
ie sub formã de comunitate un adevãrat popor, în fruntea lui e un Volksrath din care s
e aleg mai multe comitete care stãpânesc viaþa culturalã, cooperaþia, activitatea bancarã et
c. formând aproape un Stat în Stat, un Stat cuprinzând o populaþie de 70 pânã la 80 000 de s
uflete. Pânã anul trecut acest
1 Dupã rãpirea Basarabiei în 1812, ruºii au dat coloniilor germane ce au întemeiat numele
bãtãliilor din ultima lor campanie împotriva lui Napoleon (în 1814).
Stat trãia sub dictatura lui Haase, prim-pastor al bisericii locale, preºedinte al V
olksrath-ului ºi al tuturor comitetelor emanate din el în fine deputat în aproape toat
e legislaturile trecute. Pe urma hitlerismului care s-a infiltrat ºi aici, o adevãra
tã revoluþie s-a sãvârºit anul trecut, în alegerile pentru Volksrath, pastorul Haase a fost
trântit ºi în locul lui s-a ales dl. Bruneske, un tânãr de 30 de ani, doctor în ºtiinþele eco
ice de la Leipzig. Haase a fost scos din demnitãþile lui elective ºi nu mai e astãzi decât
prim-pastor ºi... deputat vremelnic. Populaþia e acum împãrþitã în douã: cam douã treimi mer
tinerii, cu hitleriºtii iar o treime, cei bãtrâni, a rãmas mai departe alãturi de Haase. în
Tarutino apar douã ziare, fiecare grupare având ziarul sãu, ºi lupta de fiecare ceas e
de o înverºunare ce greu se poate închipui de departe. Primit de grupul celor tineri, ºi
gãzduit la dl. Bross, sufletul acestei grupãri, am fost ocolit de pastorul Haase ºi d
e prietenii sãi. Cei tineri mi-au fãcut însã o primire strãlucitã ºi au venit grãmadã la conf
pe care am þinut-o în frumoasa salã a Sport-Vereinului.
Nu e locul sã descriu aici tot ce am vãzut în Basarabia, lucruri la urma urmei de un i
nteres secundar. Voi însemna numai câteva puncte: o noapte petrecutã la þarã la prietenul
Cristi, întrunirea de la Zguriþa ºi împotmolirea de la Mereºofca.
Pe drum spre Orhei am sosit într-o amiazã ºi am petrecut o noapte la Zamosci, moºia pãrint
eascã a vechilor boieri Criste sau Cristi. Aliaþi cu multe familii vechi moldoveneºti,
ºi cu nobleþea rusã mama lui Vladimir Cristi, actualul senior al familiei, era nãscutã Pr
incipesã Tru-beþkoi, iar soþia lui e contesã Sologub aceºti boieri erau printre cei mai bo
gaþi din Basarabia. Moºiile lor mergeau din Chiºinâu pânã la Orhei. Astãzi sunt reduse la vre
200 de hectare prin minunea reformei agrare datoritã bolºevicilor din Sfatul Þãrii (191
8). Curtea de la Zamosci (ca si cea de la Hânceºti a lui Manuk sau cea de la Larga a
Cru-penschilor) se mai þine cum poate ca o mãrturie a unor vechi tradiþii de putere ºi
de bogãþie. Casa e cam dãrãpãnatã, cu saloane mari parchetate pe tavanul cãrora încep sã iasã
e ploaie, cu crãpãturi de-a lungul încheieturilor zidurilor, cu mobile vechi unele de
stil cam uzate ºi cam ºchioape, cu portrete interesante pe pereþi. Printre toate vechi
turile prin aleile umbroase ale parcului din jurul casei rãsare, ca o protestare v
ie împotriva nedreptãþii soartei, silueta zveltã, armonioasã ºi plina de farmec a stãpânei ca
, a contesei Sologub-Cristi. Lângã dânsa, zburdã fiica ei Marusia, pe care Dumnezeu a înze
strat-o cu toate darurile. Cristi posedã o colecþie de fotografii de la lasnaia-Poli
ana ºi
86
de scrisori de la Leo Tolstoi inedite ºi de nepreþuit. L-am sfãtuit sã le publice, odatã c
u amintirile sale, cãci a cunoscut ºi a frecventat pe marele scriitor, cu care se înru
dea ºi pentru care avusese în tinereþe un adevãrat cult.
La Zguriþa, am cunoscut farmecul popularitãþii, dacã farmec poate fi numit, în cãlãtoria mea
rin Basarabia, prietenii mei politici puseserã la cale douã mari întruniri politice, u
na la Zguriþa (Soroca) alta la Se-cureni (Hotin). La Tarutino ºi la Cetatea Albã þinusem
câte o conferinþã fãrã caracter politic, la care veniserã ºi persoane în afarã de partidul n
, funcþionari ºi cucoane, întrunirea de la Secureni a fost foarte reuºitã ºi un public imens
a aclamat ºi aici programul nostru politic, dar în comparaþie cu Zguriþa n-a fost nimic
. La vreo doi kilometri de acest sat m-au întâmpinat plutoane de bicicliºti ºi vreo 200
de cãlãreþi cu steaguri ºi cu surle care mi-au însoþit automobilul pânã în piaþa târgului. Pi
e oameni, care pãreau toþi cuprinºi de spasmele unui delir ºi rãguºiserã strigând ura; valuri
capete împingeau pe cele dinainte, femei, copii, bãtrâni, þipau de moarte, aproape stri
viþi a fost lume multã cãlcatã în picioare ºi strivitã. A fost o adunare cum n-am mai vãzut
urlam cât puteam, glasul meu nu putea fi auzit decât de jumãtatea celor din faþã. O adevãratã
nebunie, din care am scãpat cu greu.
La Mereºofca era sã rãmânem în noroi. De la Soroca la Otaci toate merseserã bine, dar la ieºi
ea din Otaci am intrat în ploaie. Mai plouase ºi în ajun. Drumurile erau desfundate ºi a
junºi la primul deal, în satul Mereºofca n-am mai putut înainta; roþile automobilului se învâ
teau pe loc, pe pãmântul clisos. Din fericire ºoferul meu, Alexandru, luase de la Bucu
reºti lanþuri pe care le împrumutase de la Malaxa, ocnaº onorar. Mulþumitã acestor lanþuri ºi
or lungi eforturi am putut sã înaintãm încetul cu încetul ºi sã ajungem la Secureni, unde ne
epta multã lume dupã cum am spus. Am constatat astfel ºi eu cã îndatã ce plouã, circulaþia nu
i este posibilã în Basarabia. S-au început câteva ºosele, dea Dumnezeu sã le vedem mai iute
terminate.
La Secureni, dupã întrunire, ni se aranjase o gustare în fosta casã boiereascã a locului,
un lung maþ de odãi dupã moda ruseascã, odãi goale cãci aproape toatã mobila fusese vândutã
at odãi care mai pãstreazã pe pereþii ºi pe uºile lor rãmãºiþele decorative ale elegantelor
o sutã de ani. Acest conac aproape ruinat cu câþiva arbori bãtrâni împrejur, rãmãºiþe întrist
nui vechi parc decimat ca ºi întinsa moºie a Securenilor au avut ca ultim proprietar, în
vremu-
rile de belºug dinaintea rãzboiului, pe generalul Lischin. Bãtrânul general a murit acol
o îndatã dupã rãzboi, singur sub papucul unei moldo-vence de rând Elena Cojocaru, cãreia a lã
at prin testament întreaga lui avere, deºi avea o fatã. Aceastã fatã, inteligentã dar cu apu
cãturi rele, vrãjmãºitã cu tatã-sãu, ajunsese nu se ºtie cum ºi pentru ce, în vremea rãzboiul
Caucaz. Acolo se încurcase cu un aventurier, Plavsky, ºi-1 luase de bãrbat. Acest Plav
sky era un peºte, dansator de meserie ºi homme â femmes". în aceastã calitate fusese angaja
t de un anumit Crucioglu, mare bogãtaº din Tiflis ºi antreprenor de bordeluri ºi de case
de petrecere, ca sã atragã femeile în stabilimentele lui. Crugioglu strânsese o mare av
ere, avea o serie de imobile în Tiflis ºi mai ales nenumãrate giuvaericale adunate de
pe la femei în momente de strâmtoare, giuvaericale pe care le pãstra în safe-uri pe la bãn
ci, în preajma revoluþiei bolºeviste, Crucioglu temându-se de anumite rãzbunãri (un frate al
lui fusese deja ucis de cãtre un prieten al unei femei despuiate) se hotãrî sã fugã ºi lucr
u ciudat sã fi fost între ei o oarecare complicitate? înainte de a pãrãsi Tiflisul dã pro
generalã lui Plavsky, pentru administrarea averii sale. Plavsky, socotind cã nu va m
ai da ochi cu Crucioglu, vinde imediat ce poate din imobile, ºi cu banii ºi cu giuva
ericalele din safe-uri fuge la rândul sãu, împreunã cu nevastã-sa, la Constantinopol. Acol
o, dupã câteva luni de viaþã frumoasã, perechea Plavsky se pomeni într-o zi cu Crucioglu car
e prin Persia ºi prin Asia Mica, ajunsese ºi el pe malurile Bosforului. Scene ºi ameni
nþãri între Crucioglu ºi perechea Plavsky în loc sã ducã la o recîamaþie în faþa justiþiei, î
trei în Basarabia, la Secureni, unde toate trebuiau sã se aranjeze în mod amical. Se v
ede cã între aceºti oameni era un cadavru sau mai multe ºi cã nici unul din ei nu dorea s
ea ochi cu justiþia. La Secureni, au gãsit pe generalul Lischin pe moarte, ºi d-na Pla
vsky fu pur ºi simplu datã afarã din casã, de tatã-sãu care ºi muri dupã scurtã vreme. Se înc
atunci un formidabil ºi dublu proces, înintea justiþiei româneºti, pe de o parte între perec
hea Plavsky ºi Elena Cojocaru pentru anularea testamentului lui Lischin, pe de alt
a între Crucioglu ºi aceeaºi pereche Plavsky pentru deturnare de bunuri. Procesul, unu
l din acele procese istorice care fac epocã, mai dureazã ºi azi, dar între timp tot ce p
erechea Plavsky agonisise cu atâta trudã se irosise. Ca sã justifice averea furatã la Ti
flis, d-na Plavsky o declarase ca moºtenitã de la tatã-sãu ºi fiscul îi vânduse la tobã pentr
axe succesorale, tot ce gãsise la Secureni. Toate acestea le-am aflat mai târziu dupã
plecarea mea de acolo, în necunoºtinþã de cauzã am ciocnit paha-
88
rul în salonul golit de la Secureni cu d-na ºi dl. Plavsky. Acesta mi-a fãcut chiar un
discurs! E un tip de aventurier quasi-genial, bãrbat frumos ºi elegant, vorbind mai
multe limbi ºi pe cea româneascã, pe care a învãþat-o fãrã greºealã ºi cu un foarte uºor acc
lavsky mi se afirmã cã ar fi o vicioasã, alcoolicã ºi morfinomanã. Se prezintã însã ca o feme
mare culturã ºi chiar cu mult duh în conversaþie. Viaþa acestor oameni e un adevãrat roman
ale cãrui taine n-au fost pãtrunse nici pânã azi.
Plecat din Secureni spre Noua Suliþã prin Briceni, pe drumuri pe care mi le voi amin
ti cât voi mai trãi ºi din mlaºtinile cãrora nu ºtiu cum a putut sã-mi scape automobilul, am
alutat ca limanul mântuirii ºoseaua Lipcanilor ºi prin Noua Suliþã am ajuns la Herþa, unde a
m fost primit iarãºi cu cãlãreþi ºi cu alai. De douã ori în viaþa mea am avut senzaþia intrân
cã trec dintr-o þarã sãlbaticã într-o þarã civilizatã: prima datã în 1931, când din Bulgaria
unãrea la Bechet ºi m-am îndreptat spre Craiova, ºi a doua oarã acum trecând din Basarabia în
Moldova. Mi-au venit lacrimile în ochi, de emoþie, când am vãzut din nou un closet cu apã
curgãtoare, ºi o baie, jn vila lui ªoneriu. O dovadã mai mult cã totul e relativ.
Herþa e o localitate delicioasã. Deºi în majoritate ovreiesc, târgul e curat ºi cu vechea sa
bisericã ºi cu frumoasele sale grãdini în jurul câtorva vile luxoase pare o staþiune climat
ericã, cãci aerul e curat ºi rãcoros filtrat prin desiºul pãdurilor de pe dealurile vecine.
Lângã biserica de frumos stil moldovenesc din veacul al XVIII-lea1, lângã ograda ei cu a
rbori umbroºi Artur Verona ºi-a clãdit o vilã originalã. Ionel ªoneriu ºi Paul Verona au vile
e lor mai sus, în deal la capãtul târgului. Vila lui ªoneriu e o casã mai nouã cu tot confor
tul modern, vila lui Paul Verona un adevãrat muzeu e vechiul conac Ghiculescu, rep
arat ºi modernizat.
Se zice cã biserica din Herþa a fost refãcutã pe la începutul veacului trecut de cãtre Elena
Holban, o fatã cu nuri care s-a þinut cu Vodã Mihai Suþu ºi de dragul cãreia acesta a înzest
at biserica cu avere mare ºi cu obiecte preþioase din care se mai vãd ºi azi, douã evanghe
lii legate în argint ºi mai multe cruci sculptate în lemn de chiparos. Pe lângã bisericã, He
rþa mai posedã ºi un monument viu în persoana bãtrânului Rosin2. Fercheº jeºi a împlinit 80 d
, cu o barbã albã tãiatã â la Henri al IV-lea, e un personaj de pominã în tot târgul, în care
lun-
1 Biserica din Herþa e de un stil cu totul particular prin forma neobiºnuitã a cupolei
sale. A fost reprodusã de multe ori de pictorul Artur Verona, în tablourile sale.
2 Bãtrânul Rosin a murit pe neaºteptate câteva luni dupã trecerea mea prin Herþa.
gul anilor a semãnat vreo 20 de copii. Se zice cã e fiul natural al colonelului Rosn
ovanu cu o cântãreaþã italianã, madame Rosina de unde numele lui de Rosin. ªi se mai zice c
-a þinut ani de-a rândul cu mama d-nei Lupescu, ºi cã ilustra Duduie ar fi fiica Iul...
A venit sã-mi mulþumeascã fiindcã îl decorasem dupã dorinþa exprimatã de însãºi Majestatea Sa
Sângele curat al Rosnovenilor sã curgã în vinele spurcate ale ji-doavcei noastre naþionale
? Ce nu e posibil sub Domnia iubitului nostru Rege Carol!
De la Herþa, m-am înapoiat, cam obosit, cu trenul, la Bucureºti.
5 iulie. înapoiat la Bucureºti mi se confirmã fuziunea partidului lui Goga cu al lui C
uza. Aflasem deja ceva pe drum, dar nu-mi venea sã cred. Din toate conversaþiile mel
e cu Goga reieºise cã programul lui se putea rezuma într-un singur articol: la Guvern c
u oricine ºi în orice condiþii". Fuziunea cu Cuza îl îndepãrtase de la orice Guvern1. Polit
ca e câteodatã amuzantã. Am dejunat ieri cu dr. Angelescu ºi am vãzut azi-dimineaþã pe Gutã T
u. Pe cât mi s-a arãtat de pesimist ministrul instrucþiunii, asupra situaþiei Guvernului
, pe atât de optimist mi s-a înfãþiºat prim-ministrul. Pentru Angelescu situaþia este in-ten
abilã. în Guvern nu existã nici o înþelegere între miniºtri, toate merg alandala, încasãrile
ºi la aceste neajunsuri se mai adaugã ºi certurile din partid. Partidul Liberal e împãrþit î
4. Toþi se ceartã ºi nimeni nu e în stare sã domine situaþia. Tãtãrescu s-a dovedit ºi incap
ca ºef de Guvern ºi lipsit de autoritate ca om politic. Partidele au nenorocit þara" nu
invent nimic, aºa a vorbit Angelescu!! Ceea ce ar trebui, dupã dânsul e un Guvern în af
arã de partide compus din oameni de autoritate (n-a spus-o dar am priceput, cã un as
emenea Guvern ar putea fi prezidat de el!) care sã modifice Constituþia ºi sa restabil
eascã ordinea în þarã. Dupã cum se vede am fãcut o sumã de adepþi fãrã sã ºtiu ºi fãrã sã vre
a spus cã vorbeºte în numele prietenilor sãi. Mi-a mai adãugat cã va vorbi serios cu Regele
(paºte mur-gule...) dar cã va fi greu, fiindcã Regelui i-a intrat Tãtãrescu sub piele.
Pe Gutã Tãtãrescu 1-am vãzut ieri. Am socotit de a mea datorie sã-i spun ce am vãzut în Basar
bia ºi sã solicit mãsuri de ajutor din partea Guvernului ºi proceduri mai omenoase din p
artea Ministerului de Finanþe. Dl. Gutã a fost foarte amabil, s-a declarat încântat sã mã va
dã, mi-a spus cã era deja în curent cu dezastrul agricol din Buceag ºi cã destinase o sumã d
e 40 milioane pentru ajutoare în acea regiune, cã va
' M-am înºelat, dar...
90
intensifica lucrãrile de ºosele în toatã partea de sud a Basarabiei pentru a da oamenilo
r mijlocul sa-ºi câºtige o pâine, cã se înþelesese în fine cu ministrul armatei pentru efectu
a unei cumpãrãturi de cai destul de însemnatã în regiunile sinistrate, cã se hotãrâse chiar s
ascã 14 000 lei de cal, în loc de 4 5 000 cât era preþul târgului. Dl. Guta mi-a mai fãgãduit
a vorbi serios cu Victor Antonescu ºi cã-i va modera zelul fiscal. Mulþumit, m-am scul
at sã plec, dar Excelenþa Sa n-a vrut sã mã lase. Mi-a povestit toate minunãþiile pe care le
-a înfãptuit Guvernul sãu ºi mi-a înºirat tot ce mai are de gând sa facã. De când suntem noi
ern se lucreazã, domnule Argetoianu, ºi se simte." Se simte al dracului! Gutã mi-a mai
spus cã toþi miniºtrii se înþeleg ºi lucreazã frãþeºte, cã el ºi toþi colegii sãi se înþeleg
a ºi cu Regele; cã încrederea acestuia în Guvern e complectã ºi cã nu cere nimic ºi face tot
i se cere în fine toate mergeau strunã! L-am întrebat ce e cu conflictul lui cu Dinu B
rãtianu. Ce conflict? mi-a rãspuns. Nu poate fi nici un conflict cãci Dinu nu existã. Nu
are decât 16 parlamentari din atâtea sute, doi ºefi de organizaþie ºi unul dubios din 71 ºi
din cinci cumnaþi numai doi!" A fost pentru mine o îmbãrbãtare sã vãd în aceste vremuri mohor
un om atât de mulþumit.
Dupã ce mi-a expus strãlucita lui situaþie, mi-a mãrturisit cã Regele vrea modificarea Con
stituþiei la toamnã, cã o va face el Tãtãrescu e sigur de partid dar cã n-ar vrea sã o fa
ur. Dorea sã ºtie dacã am vreun angajament, fiindcã ar vrea sã-mi propunã o colaborare. Ar f
i voit sã se înþeleagã ºi cu Goga, dar acum dupã fuziunea lui cu Cuza, lucrul va fi mai greu
. M-a întrebat când merg la Sinaia, cãci va veni ºi el sã se odihneascã acolo ºi pentru a nu
u câta oarã mi-a repetat trebuie sã stãm serios de vorbã". I-am declarat cã n-aveam nici un
ngajament, ºi cã pentru o mai lungã conversaþie sunt la dispoziþia lui.
Am priceput, pe când vorbea, de ce Regele ºi el se înþeleg atât de bine. Amândoi sunt mitoma
ni, fiecare din ei pune temei pe nãscocirile celuilalt. Eu, în tot cazul, n-am crezu
t o vorbã, din câte mi-a spus Tãtãrescu. Viitorul va arãta dacã am avut sau nu dreptate .
Abia ieºisem de la Tãtãrescu ºi am aflat cã Regele a primit în audienþã pe Potârcã ºi i-a spu
modifice Constituþia, sã reducã numãrul deputaþilor, sã creeze un Senat numit de el ºi câte a
le, acestea pe placul þãrãniºtilor dar cã ar vrea sã procedeze la revizuirea pactului funda
ental în acord cu un mare partid care n-ar putea fi decât cel naþional-þãrãnesc, cel liberal
fiind uzat. Regele a însãrcinat pe Potârcã sã întrebe pe Mihalache daca e de acord cu progr
amul pe care-1
schiþase lui Potârcã. Acesta a plecat glonþ la Topoloveni. Presupun cã Regele a vrut sã facã
e ºmecherul ºi sã aibã eventual ºi consimþãmântul þãrãniºtilor la modificarea Constituþiei, d
mul pe care 1-a desfãºurat lui Potârcâ mi-e teamã cã va încurca definitiv lucrurile, fiindcã
da lui Mihalache va aþâþa toatã democraþia" împotriva proiectelor reacþionare" scumpe Suver
i.
Generalul Gorski mã informã la Jockey-Club despre absurditatea ipotezelor strategic
e redactate de Marele nostru Stat-Major. Mãsurile de apãrare ºi de dislocare în cazul un
ui atac nu erau cunoscute inspectorilor generali desemnaþi la comandamentele super
ioare în caz de rãzboi. Ei au cerut în diferite rânduri sã fie puºi în curent cu planurile St
tului Major, dar acesta a refuzat statornic, în fine acum în urmã, dupã insistenþele Regel
ui proiectele Statului Major au fost comunicate inspectorilor. Gorski afirmã cã sunt
de necrezut. Aºa de pildã în cazul unui atac al Ungariei nu sunt prevãzute decât 13 Diviz
ii, din 33, pe frontul de Vest, celelalte fiind pãstrate în expectativã. Se pare cã proi
ectele au fãcut o impresie dezastruoasã atât prin concepþia cât ºi prin amãnuntul lor. Genera
ul Samsonovici le dã în rãspunderea generalului Antonescu ceea ce, tot dupã spusele lui
n-ar fi adevãrat. Vinovatul ºi incapabilul ar fi Samsonovici.
Acelaºi Gorski îmi povesteºte cã a sosit la Bucureºti un francez care a depus plângere la
archet împotriva d-nei general Antonescu pentru bigamie, sau mai exact zis pentru
bi-andrie. D-na Antonescu e româncã, a fost mãritatã în Franþa ºi în 1929 s-a cãsãtorit cu ge
Antonescu. Francezul, primul soþ, pretinde cã n-a divorþat niciodatã ºi cã generalul cu car
e fusese în relaþii de intimã prietenie ºi care i-a furat nevasta" ºtia bine cã nu se pronun
e nici un divorþ, ºi cã pentru aceasta ºi-a celebrat cãsãtoria într-un sat pierdut din Vlaºca
eocamdatã scandalul se þine sub obroc, iar generalul Antonescu care se afla la loach
imsthal a fost chemat de urgenþã în þarã.
7 iulie. Restauraþia Dinastiei în Grecia pare lucru hotãrât. Reiese din toate manifestãril
e Guvernului ºi Parlamentului nou ales. Generalul Condilis care tine armata în mânã a ce
rut zilele trecute printr-un discurs pronunþat în Camerã restabilirea cât de grabnicã a Mo
narhiei, care singurã poate asigura Greciei afirmã stratigosul liniºtea de care are ne
voie. O confirmare a proximei" înapoieri a lui Giorgios în Grecia îmi pare cererea de d
ivorþ a Reginei Elisabeta adresatã Curþii de Apel din Bucureºti. Relaþiile mai mult decât bi
zare dintre Regina Elisabeta ºi Regele George nu puteau dãinui, ºi nu puteau sã ducã decât l
a
92
un divorþ. Cât timp Regele George sta la Londra ca un simplu particular soluþia defini
tivã mai putea fi tarãgãnitã. Odatã Regele reîntronat, chestiunea trebuia lãmuritã ºi din toa
nctele de vedere era preferabil ca ea sã fie lãmuritã înainte ca Regele sa fie rechemat
la Atena. Soluþia divorþului e cu atât mai nimeritã, cu cât în afara de toate motivele de or
din sentimentalo-conjugal mai e ºi unul de ordin politic, în ruptul capului Elisabet
a nu mai voia sã se înapoieze în Grecia. Acum câþiva ani, fiind la noi la masã am închinat un
pahar în sãnãtatea ei, urându-i sã se regãseascã cât de repede pe Tronul pierdut. Ce râu þi-
în viaþã ca sã-mi urezi aºa ceva?" fu rãspunsul detronatei Prinþese.
Vechea aripã a Palatului Regal a fost evacuatã ºi de câteva zile mascatã printr-o înaltã pali
adã. Va fi doborâtã ºi reconstruitã în stilul aripei noi. Ceea ce prevãzusem în 1927, când Io
rãtianu, Regina Mãria ºi banda Regenþei se opuseserã la refacerea vechii clãdiri - s-a reali
at.
8 iulie. Anul 1935 însemneazã o hotãrâtoare cotiturã în politica internaþionalã. Se poate z
de fapt Germania ºi-a reluat locul printre Marile Puteri occidentale. Un loc mai m
odest ca cel ocupat înainte de rãzboi, dar totuºi un loc însemnat. E meritul lui Adolf H
itler, care, în ciuda tuturor ameninþãrilor, a îndrãznit sã calce Tratatul de la Versailles º
a ºtiut sã lege relaþii, dacã nu strânse dar aproape amicale cu Anglia ºi cu Polonia1. Cãci
ricât ar declara Guvernul englez cã politica Angliei faþã de Franþa ºi de blocul securitãþii
idare a rãmas neclintitã, oricât ar protesta Polonia împotriva bãnuielii unei politici de
trãdare faþã de binefãcãtorii ei s-a schimbat ceva în dinamica politicã a Europei. Orizontu
olitic s-a întunecat ºi mari tulburãri sunt de aºteptat, cu toate bileþelele liniºtitoare pe
care Van Sittard le trimite lui Titulescu prin Laptew. Titulescu pare de altmin
teri agitat ºi face în momentul de faþã pe curva ºi naveta între Paris ºi Londra, în speranþa
tã îmbãta lumea cu vorbe de o parte ºi de alta a Mânecii. Vedeta de la Geneva trebuie sã se
afle în treabã, chiar de ar bate apa în piuã.
Cu toate ºtirile contradictorii sau tendenþioase douã curente se deseneazã tot mai mult în
Europa anului 1935. Unul intransigent fatã de foºtii inamici, continuã sã afirme intang
ibilitatea tratatelor de pace, deºi acestea au fost sfâºiate în fapt ºi în drept, ºi se strãd
e sã menþinã, cel puþin în principiu, poziþiile politice din 1919. Celãlalt, mai conform cu r
alitãþile vremurilor, cautã, faþã de falimentul necontestabil al politicii din 1919, o înþele
ere cu foºtii vrãjmaºi, de fapt cu Germania. Pri-
! Recitesc aceste rânduri în septembrie 1939 câtã schimbare!
mul curent porneºte de la Paris, cel de-al doilea de la Londra. Aceastã dublã orientar
e politicã îºi face deocamdatã drum mai mult în culise ºi protagoniºtii fiecãruia din cele do
rente nu se dau înapoi de la concesii reciproce, si cautã sã mai salveze aparenþele, cu
atât mai mult ca existenþa Societãþii Naþiunilor e în joc, nici mai mult nici mai puþin. Fran
frânge periodic intransigenþa ºi mai lasã din pretenþiile ei, fãrã vreo compensaþie valabilã
tminteri. Iar Anglia între douã înþelegeri cu Berlinul, afirmã cu tãrie prietenia ei faþã de
nþa ºi fidelitatea faþã de Geneva.
Mica înþelegere e supusã la grea încercare, între politica francezã ºi cea englezã e ca între
an ºi nicovalã. Pe faþã continuã sã fim clienþi supuºi ai Franþei, în realitate am notat deja
lavia a început sã fie nervoasã. Nu ºtiu pânã la ce punct Regentul Principe Paul are vreun c
uvânt la îndrumarea politicii sârbeºti, cred mai iute cã nu1 ºi cã stãpânul îndrumãrii iugosl
eralul Jifkovici. în tot cazul la Belgrad nu mai e unanimitate în ce priveºte politica
externã. La noi, am tot motivul sã cred ca Titulescu (contrar tuturor aparenþelor) da
r mai ales Regele, ar înclina spre metodele englezeºti. Rãmâne numai Cehoslovacia neschi
mbatã în politica ei. Drotoºul Beneº va rãmâne pânã la moarte omul Quai d'Orsay-ului.
Vineri va fi la Sinaia Principele Paul. Pe de altã parte mi se afirmã cã generalul Wey
gand e în Bucureºti, incognito. Dacã e adevãrat, vizita lui odatã cu a lui Paul, nu poate
fi strãinã de viitoarele îndrumãri ale Micii înþelegeri.
10 iulie. Ziarul Zorile duce o campanie înverºunatã împotriva lui Gavrilã Marinescu. Aproa
pe în fiecare zi publicã o scrisoare deschisã adresatã de Socor primului ministru, în care
se enumera potlogãriile prefectului de poliþie. Nici o reacþie, pare cã gheºefturile au d
evenit un apanaj licit al corifeilor din jurul Regelui.
Comisia specialã delegatã de Curtea de Casaþie pentru cercetarea cazului Cihoski-Skod
a s-a pronunþat. Generalul Cihoski e trimis în judecata Curþii. Se continuã cercetarea a
verilor lui Cihoski, Mihai Popovici ºi Boilã. Se vorbeºte de arestãri iminente. Sã le vede
m. Se mai vorbeºte ºi de casarea sentinþei de condamnare a generalului Dumitrescu. Ace
asta o vom vedea desigur.
Din toate pãrþile mi se afirmã a început treierul cã recolta de grâu e cu totul sub aº
Asta ne mai lipsea.
1 Informaþie greºitã. Principele Paul are cea mai mare înrâurire asupra politicii extern
e iugoslave.
94
11 iulie. Doctorul Angelescu ºi-a dat iarãºi demisia din Guvern. Pretinde cã la facerea
bugetului i se promisese un credit extraordinar de 100 de milioane pentru constr
ucþii ºcolare. Victor Antonescu care sperã sã lichideze bugetul fãrã deficit (probabil cãldur
le îl fac sã aiureze) a refuzat net creditul. A intervenit Tatãrescu ºi Angelescu a obþinu
t 60 de milioane, dar nu s-a declarat mulþumit. ªi ºi-a dat demisia. O simplã formalitat
e, cãci sau el sau Victor Antonescu va ceda, ºi demisia se va retrage. E mai serios
lucrul cu Manolescu-Strunga care va fi exoflisit din Guvern.
Primit o scrisoare de gratitudine ºi chiar de caldã recunoºtinþã din partea lui Puiu Dumi
trescu. Pentru ce? Pretinde cã am fost favorabil lui tatã-sãu. Mã mir ºi eu.
Aflu prin Simky Lahovari ca vom avea în septembrie vizita Ducelui ºi Ducesei de Yor
k. E un succes al Reginei Mãria, cãci pânã acum Regele Angliei nu voia sã audã de un gest de
politeþe faþã de Carol. Perechea Princiarã va veni la Balcic, unde Ducesa va rãmâne, iar Du
cele va merge la Sinaia sã facã vizitã Regelui.
Ziarele reproduc o expunere fãcutã de Rist la Congresul Camerei de Comerþ Internaþional
e din Paris, cu privire la problema monetarã (iunie 1935). Reproduc urmãtoarele pasa
je din discursul ilustrului specialist:
... Chaque pays doit fixer sa monnaie â un niveau tel que sa dette interieure (qu '
iis'agfsse de la dette de l'Etat ou des detteprivees) de-vienne de nouveau suppo
rtable et soit compatible avec le randament des entreprises privees et la capaci
te contributive des contribuables."
ªi mai departe:
... Dans quelques pays du bloc or, la question qui se pose est celle de savoir s'
ills parviendront â reduire le poids de leurs dettes par des mesures directes impl
iquant des sacrifices pour Ies rentiers et Ies ohli-gataires, on s'ils devront r
ecourir â une devaluation qui allegerait d'un seul coup Ies budgets de charges dev
enues dorenavant trop lourdes."
Cât drum a fãcut tristul Rist de la 1931 ºi pânã azi! Atunci de ce m-a înjurat?
13 iulie. Ieri ºi azi tãmbãlãu mare la Sinaia pentru vizita Prinþului Paul, Regent al Iugo
slaviei care vine pentru prima datã la noi în aceastã calitate. A fost primit la garã de
Rege, de Voievodul Mihai, de Prinþul Nicolae ºi de tot Guvernul. Titulescu a catadi
xit sã vinã din strãinãtate unde era ocupat sã regleze soarta Europei plimbându-se între Pari
ºi Londra. Prins cu arcanul pe drumurile Elveþiei sau ale Franþei
pe care alerga dupã neînsemnate recorduri automobilistice, a fost adus la Sinaia ºi Pr
inþul Nicolae, momit se vede cu ceva parale. Numai Reginele noastre, ºi cea vãduvã ºi cons
olabilã ºi cea divorþatã ºi consolatã, s-au abþinut de la aceastã micã manifestaþie de famili
enþa lui Titules-cu la Sinaia e o chezãºie cã s-au discutat lucruri de o importanþã capitalã
chestiunea Habsburgicã, orientarea Micii Neînþelegeri ºi câte altele).
15 iulie. Petrecut ziua de ieri în judeþul Mehedinþi, unde joi în 18 are loc o alegere p
arþialã, pentru un loc la Senat (locul lui P. Gâr-boviceanu, mort prin decembrie trecu
t). Alegerea a fost amânatã fãrã nici un rost, de vreo douã ori ºi împotriva dispoziþiilor
ituþionale. Guvernul n-are candidat, dar susþine pe sub mânã pe candidatul naþional-þãrãnist,
Vasile Rãdulescu-Mehedinþi (eu 1-am poreclit Cu-dinþi, fiindcã a ºtiut sã roadã bine sub Guv
rnele Maniu ºi Vaida), care probabil va ieºi. Lupta este între el ºi candidatul nostru I
lariu Mihail. Se mai prezintã ºi Aurel Vlad din partea vaidistilor si Trancu-Iasi di
n partea Frontului Constituþional (Averescu-Gh. Brãtianu). Pornit dimineaþa din Severi
n (unde sosisem în ajun, þinusem seara o conferinþã la Sfatul Negustoresc ºi dormisem la C
ornel Rãdulescu, bãiat subþire ºi simpatic)1 am trecut cu automobilul prin Hinova, am su
it dealul Stârmina ºi prin Vânjul Mare, Recea, Vânãtori, Drâncea, Opriºor, Bãlãcitã ºi Cleano
s pe înserate la Breasla, unde mi-am luat reºedinþa de varã. întrunire bunicicã la Vânj (cuib
de þãrãniºti), mai bunã la Vânãtori si într-adevãr numeroasã la Bãlãcitã. Curentul pare bun p
edem ce vor da urnele. Recolta, în toatã partea Mehedinþiului pe care am strãbãtut-o, e mi
zerabilã. Grâul e numai gunoi ºi puþin, iar porumbul splendid ca vegetaþie, n-a legat cum
trebuie. De la Severin ºi pânã la Vânj, nu mai fusesem de când eram copil, dar vizitele pe
care le-am fãcut unchiului meu Grigore Argetoianu, pe atunci arendaºul domeniului S
tatului Oreviþa, mi-au rãmas întipãrite în minte. Am recunoscut locurile abia schimbate pe
care nu le mai cãlcasem mai bine de o jumãtate de veac! Si cu câtã emoþie! Pe drum spre B
reasta am admirat conacele ºi acaretele construite de Drugã milionarul craiovean la
moºiile sale Svardeniþa ºi Cleanovul ºi am deplorta o datã mai mult starea ºoselelor din Dol
j, sãlbatice pe lângã cele din Mehedinþi.
16 iulie. La Paris ziua de 14 iulie a trecut în liniºte, cu toate temerile cercuril
e moderate. Crucile de Foc" conduse de colonelul La-
1 Sora lui, Miþa, a luat succesiv de bãrbat pe Cantacuzino (fiul lui Gogu) ºi pe Radu
Cretzeanu. Cornel ºi Miza sunt copiii fostului senator filipescan Rãdulescu, cu-nosc
ut pentru vivacitatea judecãþilor lui.
96
roque au manifestat ºi au defilat la Arc de PEtoile Frontul popular sau comunist,
Place de Ia Republique. Ambele tabere au manifestat în lini-ºte ºi nu s-au ciocnit.
La Iaºi, Goga a fuzionat cu Cuza în mare alai ºi gãlãgie. Jurãminte în Mitropolie, defilar
Piaþa Unirii, întrunire la Râpa Galbenã, nimic n-a lipsit afarã de bunul simþ. Cuza a fost
roclamat preºedinte suprem", iar Goga preºedinte". Nichifor Crainic, ºeful tineretului L
.A.N.C. Tinerii se vor chema lânceri, iar isprava tuturor, rahat. S-a pus apã în vin, ºi
s-a stricat astfel ºi vinul ºi apa.
Schuschnigg, cancelarul Austriei, a avut un accident de automobil. D-na Schusch
nigg a fost ucisã; cancelarul ºi fiul sãu uºor rãniþi.
17 iulie. Mi se trimit discursurile lui Goga ºi lui Cuza, þinute duminica la Iaºi. Amând
ouã sunt de o impresionantã platitudine. Aceleaºi fraze sonore, care nu corespund cu n
ici o realitate. Poporul care se deºteaptã, þara care etc. Cu o clarinetã uzatã ºi cu o mand
olinã ce zbârnâie dintr-o singura coardã e greu de executat o simfonie.
20 iulie. în alegerea parþialã pentru Senat din Mehedinþi, de la 18 iulie a ieºit Vasile Rã
ulescu, candidatul naþional-þãrãnist. Din 36 296 votanþi au votat numai 17 774. Naþional-þãrã
au obþinut 6 427 de voturi, Frontul Constituþional (averescanii cartelaþi cu georgiºtii
4 428, Uniunea Agrarã 3 835 ºi vaidiºtii 2 788. Cifrele electorale n-au la noi decât o i
mportanþã relativã, date fiind moravurile. Din alegerea de la Mehedinþi se pot trage tot
uºi câteva concluzii. Mai întâi cã oamenii sunt sãtui de vot. N-au votat nici jumãtate. Apoi
serie de constatãri pentru situaþia partidelor. Þãrãniºtii au avut relativ puþine voturi, pe
tru un partid de mase. Dacã n-ar fi avut concursul Guvernului, care n-a pus candid
at tocmai ca sã scoatã pe Rãdulescu, ar fi avut cam aceleaºi voturi ca noi. Pentru Uniun
ea Agrarã succesul e mare: ne-a bãtut Frontul Constituþional cu câteva sute de voturi, d
ar erau douã partide cartelate separat, le-am fi bãtut pe fiecare dupã cum am bãtut de d
eparte pe vaidiºti iar numãrul alegãtorilor noºtri a crescut considerabil trecând de la al
egerile generale de la l 600 din 60 000 câþi sunt înscriºi la Camerã, la 3 835 din 36 000
câþi sunt înscriºi la Senat.
Cum probabil Vasile Rãdulescu e mulþumit cã s-a ales ºi Trancu-laºi fiindcã a mâncat o bãtaie
raºnicã la Tâmnea, e cazul sã se spunã cã tout le monde este battu et content" afarã de amic
Vaida.
30 iulie. Dupã 15 zile petrecute în liniºtea de la Breasta m-am înapoiat în seara de 28 la
Bucureºti unde n-am stat decât ziua de 29 ºi iatã-mã de azi-dimineaþa la Sinaia, pe ploaie º
pe frig.
Deºi n-am stat decât o zi la Bucureºti, am vãzut multã lume ºi am putut sã constat cum mocirl
se urcã întruna ºi ameninþã sã înece tot. Am impresia cã în curând se va urca ºi peste culmi
Sinaia. Afacerea de la Banca Naþionalã cu transferul leilor belgienilor se întinde din
ce în ce. în afarã de Nacht si Vasilescu escroci de meserie, în afarã de Câlãtorescu, chesto
ul, escroc de ocazie ºi de Tony Iliescu veselul prim-vicepreºedinte al Senatului, af
acerea a înghiþit ºi pe Dorel Dumi-trescu, guvernatorul Bãncii, care ºi-a dat demisia prin
tr-o scrisoare datã publicitãþii, scrisoare prin care încearcã sã plastroneze, dar care e un
monument de prostie. Mai întâi fiindcã scrie acolo chemat la înaltul post... prin încreder
ea Regelui ºi a Guvernului" or, numai miniºtrii sunt chemaþi în funcþiile lor prin încreder
a Suveranului, toþi ceilalþi funcþionari sunt chemaþi prin încrederea Guvernului ºi dl. Dore
l nu avea nevoie sã mai pomeneascã de aceastã încredere tocmai în momentul în care i-a fost
retrasã. Al doilea fiindcã din pomelnicul marilor fapte sãvârºite într-un an ºi jumãtate de c
la Bancã ºi din protestãrile sale contra atacurilor îndreptate împotriva lui, nu reiese l
ogic motivul pentru care dl. Dorel demisioneazã. Daca într-adevãr dl. Dorel e un guver
nator fãrã pereche ºi un administrator fãrã patã nu se pricepe de ce nu rãmâne pe poziþie, sã
instituþia ºi cinstea lui personalã si se pricepe încã ºi mai puþin pentru ce Guvernul i-a
imit numaidecât demisia.
Adevãrul este cã dl. Dorel e un pungaº ºi cã a fost debarcat. Cariera acestui om este un e
xemplu tipic al imoralitãþii regimurilor de cârdãºie de partid. Pornit din pleava mahalale
lor, fãrã nici o însuºire marcantã, elev de liceu, student ºi doctor în drept de duzinã a aju
câþiva ani profesor universitar (te întrebi cum a fost posibil?), guvernator al Bãncii
Naþionale ºi multimilionar. Zvelt, îmbrãcat cu eleganþã (fason de Bucureºti) cu o mutrã simpa
s-a cãsãtorit cu o sorã a lui Leo-nida cel cu automobilele, dar dupã câþiva ani s-a amorezat
de fata ne-veste-sii, din prima ei cãsãtorie, ºi lãsând pe mamã în grija lui Gãetan1 a luat
fatã. Cu Soficel, cu sforicel, cu mititel Dorel tras ca prin inel, împins de unul, t
ras de altul a ajuns sã-ºi cazeze nulitatea în anturajul lui Vintilã Brãtianu ºi de acolo în
ainiþele Bãncii Româneºti. A îna-
1 Junele Gãetan era sã omoare pe d-na Leonida, cu un ciocan sau cu telefonul; erau a
manþi asociaþi în afaceri dubioase. Gãetan a fost condamnat la 5 ani puºcãrie.
98
intat automatic, ºi chiar ceva mai repede cãci pãrea bãiat curãþel pe dinafarã, ºi era bun de
rã. La retragerea lui Nae ªtefânescu de la Banca Româneascã s-a zbãtut cât a putut sã-i ia lo
, dar a fost învins de Sa-vescu, un alt incorect1. A þipat atât încât, în conformitate cu pr
incipiile de partid, a câºtigat dreptul la o compensaþie. Venind partidul la putere, c
ompensaþia s-a gãsit sub forma postului de guvernator al Bãncii Naþionale, interesele cãre
ia bineînþeles n-au fost o clipã luate în consideraþie. Abia numit a început danþul milioanel
r. A luat bani de unde a putut. A participat la întemeierea societãþii Cagero împreunã cu
Leonte Moldoveanu ºi cu Constant Georgescu, pe vreme aceea secretar general la ind
ustrie. Beneficiile Cagero-ului, graþie dibãciei lui Gross (directorul) fost antrepr
enor de bordel la Oradea Mare ºi influenþei celor trei muºchetari, se cifreazã la câteva s
ute de milioane. Fãrã ruºine, Dorel ºi Soficel s-au pus pe trai. Au renovat Bolintinul f
osta reºedinþã a familiei Bãleanu, cumpãratã pe nimic ºi au dus-o într-un chef întreþinând
raziþi pe care o hrãnea în vesela Regelui Bavariei cumpãratã juma-juma cu doctorul Hoenig,
un alt meºter al vremurilor, sau o plimba ca asta-iarnã pe la Madera ºi prin insulele
Azore. Dorel s-a înfruptat din toate afacerile mari de transfer, din toate scoate
rile bãncilor din obîigo (vezi afacerea Buhuºi cu Banca de Credit scoasã din gir pentru
o datorie de 650 milioane), din importul þãrii româneºti fãcut aproape tot prin Cagero. Do
ctorul Angelescu, ministru, mi-a spus ieri cã s-a constatat cã de când e guvernator, d
l. Gr. Dumitrescu a cumpãrat imobile în Bucureºti în valoare de lei 21 milioane. Pe punc
tul sã fie chemat la Parchet, ºi-a dat demisia ºi s-a declarat parte civilã, cerând l leu
daune, în procesul belgienilor. Dar vorba lui Tãtãrescu (când cu Skoda), afacerea devize
lor abia acum începe. Vor fi chemaþi mulþi la rãspundere ºi terfeliþi, dar vor fi toþi achita
fiindcã în România nu se condamnã nimeni pentru acte de necinste.
O dovedeºte scandaloasa sentinþã datã ieri de Consiliul de Revizuire al Armatei care a c
asat fãrã trimitere condamnarea generalului Dumitrescu cel mai neobrãzat prevaricator
al timpurilor moderne. La Consiliul de rãzboi al Corpului V (Braºov) a fost trimisã nu
mai judecata abuzului de putere (soldaþi întrebuinþaþi la muncã maximum 6 luni închisoare f
ierderea gradului).
O dovedeºte afacerea Skoda în care a fost condamnat strãinul Se-letzki ca mituitor, fãrã sã
se gãseascã un singur mituit de condamnat!
1 Afacerea cu schimbul moºiei sale, pe timpul Comitetului Agrar.
99
A dovedit-o scoaterea din urmãrire ºi achitarea celor 149 funcþionari de la Ministerul
de Agriculturã daþi de mine în judecatã în 1927 si 1928 prevaricatori dovediþi sau prin act
sau prin mãrturisiri constatate. Sã mai reamintesc afacerea Victor Filotti, de pomi
nã, care n-a fost judecatã pânã astãzi?
Achitarea generalului Dumitrescu (cãci de fapt e o achitare; se zvoneºte chiar cã ordi
nul a venit de sus, cã Regele ar fi spus cã destul a stat nenea Costicã" 3 luni în puºcãrie
cã chestiunea cu abuzul va trebui clasatã la Corpul V) a fãcut multã vâlvã ieri seara în Bucu
eºti. Oamenii cinstiþi erau consternaþi. Mai mulþi ofiþeri superiori, întâlniþi la Jockey-Clu
deprimaþi, spuneau cã generalul Mânu si judecãtorii care au condamnat pe Dumitrescu în pri
ma instanþã ar trebui sã-ºi dea demisia. Þi-ai gãsit!
în toate colþurile nu se vorbeºte decât de porcãrii ºi de malversaþi-uni. Pe lângã chestiun
ralului Dumitrescu ºi afacerea belgienilor cu Dumitrescu lor, pe lângã afacerile grupu
lui H ºi amicului Bejan rãmas spre mirarea tuturor la postul sãu, începe sã se povesteascã c
u amãnunte afacerile fraþilor lui Tatarescu, deputatul Nolicã ºi colonelul Alexandru. E ºi
aici voiba de milioane, în scandaloasa afacere de Io Constanþa (întãrirea malurilor) lu
atã lui Nicu Greceanu (care o obþinuse la licitaþie) ºi datã unui oarecare loanovici, se s
pune cã ar fi de asemenea amestecatã familia Tatarescu, secþia femininã.
De mult nu s-a miºcat la noi un Guvern într-o atmosferã atât de pestilenþialã. Pentru a încer
a o diversiune, cercurile oficiale vorbesc de o redeschidere a afacerii Skoda de
oarece s-ar fi gãsit în descinderea fãcutã la Lintzmaier (unul din trepãduºii afacerii belgi
enilor ºi fost secretar zice-se al d-nei Lupescu pe vremea pribegiei ei) acte comp
romiþãtoare pentru Romulus Boilã, Madgearu ºi Mihai Popovici. Se vorbea ieri la Bucureºti
cu insistenþã chiar de arestarea lui Boilã.
Astfel stând lucrurile, îmi pare ca planurile lui Tatarescu de a constitui un mare M
inister pentru revizuirea Constituþiei sunt cam nãruite. Din câte mi se spune, optimis
mul pe care îl afiºa la ultima noastrã întrevedere în ce privea raporturile sale cu Coroan
a trebuie revizuit. Din sursã destul de bunã aflu cã Regele ºi-a pierdut încrederea în primu
l sãu sfetnic. Poate fiindcã prea 1-a tot minþit, poate din cauza tuturor porcãriilor ca
re ies la ivealã. Aceastã ultimã ipotezã ar fi în contrazicere cu zvonul cã porcãria cu gener
lul Dumitrescu ar fi fost pusã la cale de Rege. Contrazicerea e însã numai aparentã fiin
dcã Regele s-a indig-
100
nat totdeauna împotriva turpitudinelor celor de lângã el. Poate cã dizgraþia lui Tãtãrescu sã
e datoritã ºi atitudinii prea umile adoptate de dânsul faþã de Dinu Brãtianu, cãruia în difer
ul grupului H, s-a supus prin scrisoare publicã. Atitudinea lui Tãtãrescu faþã de Dinu se
explicã prin nevoia primului ministru de a-ºi scãpa fraþii compromiºi ºi ameninþaþi de fulger
de carton, nu e vorba cu care ºeful liberalilor, în veleitãþile sale de purificare, ame
ninþã pe toþi delincvenþii din partid.
Fie una, fie alta, fapt este cã situaþia lui Tãtãrescu pare a fi slãbit mult în ultimele 3 sã
tãmâni. Altfel n-aº putea explica faptul cã abia sosit azi-dimineaþã în Sinaia, am ºi primit
ita doctorului Angelescu venit pentru câteva ceasuri sã vadã pe Rege. De la Rege a ven
it drept la mine ºi a replecat la Bucureºti. Pentru ca un om timorat ºi interesat ca A
ngelescu sã facã un asemenea gest pe faþã (automobilul lui oficial ºi poliþistul îl aºteptau
poarta mea) trebuie cã" sã fi mirosit ceva. A venit sã-mi spunã cã Regele e foarte plictisi
t de tot ce vede ºi cã impresia" lui era cã Guvernul va fi schimbat pe la sfârºitul lui sep
tembrie. Cã a vorbit mult cu Regele ºi de mine, cã i-a spus un om întreg pe care poþi conta
e Argetoianu, ºi n-ai mulþi". O ºtiu", a rãspuns Regele ºi probabil cã i-a mai spus ºi al
cãci altfel n-ar fi venit Angelescu la mine. De altminteri toate informaþiile mele c
oncordã, cã în momentul de faþã acþiunile mele sunt foarte ridicate la Palat, ceea ce nu mã î
edica sã surâd pe când îmi povestea Angelescu istorioarele lui. Acþiuni ridicate? Nevoie d
e mine? Posibilitãþi de a intra în Guvernul viitor sau chiar de a-1 face? Toate aceste
a nu fac cinci parale cât timp Regele nu se va hotãrî sã-ºi schimbe metodele ºi regimul de g
uvernare. Nenorocitul interviu dat de el zilele trecute unui gazetar englez dove
deºte un spirit atât de încâlcit ºi atât de fantezist, încât pare cã nimic nu mai e de sperat
astã direcþie.
Dar sã mã înapoiez la Angelescu. Dupã ce mi-a spus cã Regele a cerut demisia lui Dorel Dum
itrescu compromis pânã în gât, a adãugat cã întrebat fiind pe cine 1-ar putea desemna pentru
ostul de guvernator ºi el rãspunzând cã cel mai indicat ar fi Victor Antonescu, Regele i
-a rãspuns cu dispreþ: Omul bãncilor! îmi trebuie un om curat!" Acest rãspuns e tipic; pânã
ieri Victor Antonescu era persoana gratissima, ºi acum iatã-1 vândut bãncilor! Ãsta e Reg
ele Carol! Angelescu m-a pisat o jumãtate de ceas, cã singura soluþie ar fi aceea a un
ui Guvern tare, compus din 7-8 oameni cu autoritate (bineînþeles el cel dintâi, n-a sp
u-s-o dar o gândea) prezidaþi de un om care sã ºtie ce vrea, ºi se uita la mine, ºi-mi reami
ntea prin mici fraze incidente, dragostea (!) Regelui
pentru mine, ºi termina fiecare fraza prin sfatul: du-te ºi tu ºi vezi pe Rege". I-am d
eclarat cã nu voi cere audienþã; nu rup mâneca nimãnui. Mã voi duce sã mã înscriu la Palat, a
o fac de câte ori mã instalez la Sinaia; dacã Regele are sâ-mi spunã ceva, sã mã cheme.
M-am despãrþ't de Angelescu fiindcã trebuia sã plece ºi a rãmas sã ne revedem cât de repede.
Fler" politic are ºi N. Chirculescu, care s-a prezentat la mine 30 de minute dupã sos
irea mea. Mi-a povestit toate încurcãturile din partid, cum se ceartã toþi, cum îºi trag în p
cioare unul altuia, ºi cã pãrerea tuturor e cã numai o grabnicã retragere de la putere mai
poate sã scape partidul. Interesant e cã pânã acum o lunã Chirculescu era de partea lui Tãtã
escu; acum e convins cã nu mai poate dura în fruntea Guvernului. Hotãrât, corabia face a
pã ºi fug ºobolanii toþi.
Pe când în politica internã lucrurile par a se încurca de tot, cele douã mari partide de g
uvernãmânt neizbutind sã întãreascã sistemul rotativei decât la cabinetul judecãtorului de in
ucþie în politica externã, cel puþin în cât ne priveºte pe noi, apele sunt mai limpezi. Ott
cu, instalat la Sinaia de la începutul lui iulie a vãzut pe Titulescu chiar în ziua pl
ecãrii sale1 ºi acesta 1-a însãrcinat sã-mi spunã cã tot ce prevãzuse el2 s-a realizat ºi cã
la Sinaia foarte mulþumit. Pãrea într-adevãr vesel, spunea Ottescu, ºi întru nimic supãrat,
eea ce contrazice, ºi dezminte chiar, zvonurile rãspândite la Bucureºti cã Titulescu e foc
, cã a plecat într-un concediu nelimitat, ba chiar cã a demisionat. Aceste zvonuri au
pornit probabil de la faptul cã de data aceasta Titulescu plecând a lãsat interimar, p
e Tãtãrescu. Numirea unui interimar la Externe este însã naturalã, cãci titularul Departamen
tului a plecat în concediu, sã se odihneascã iar nu în misie, sã se oboseascã (odihna ºi obos
ala urmând sã fie luate în înþelesul lor diplomatic). Titulescu cu drept cuvânt a pretins sã
treze ºi în strãinãtate direcþia Departamentului sãu numai când se deplaseazã peste graniþã î
ul serviciului ºi când legãtura cu serviciile sale ºi o îndrumare unicã a lor sunt indispens
abile bunului mers al treburilor. Dacã numirea unui interimar la Externe pare, pri
n urmare, în împrejurãrile actuale simplã ºi logicã, nu e mai puþin adevãrat cã în trecut, ch
unci când Titulescu pleca
1 Titulescu venise la Sinaia pentru a fi de faþã la vizita Prinþului Paul, Regentul I
ugoslaviei.
2 Titulescu fãcea aluzie la conversaþia noastrã, notatã mai sus, conversaþie în care pe baza
bileþelului lui Van Sittard îmi expusese directivele engleze care se încadrau numai înt
r-o politicã alãturi de Franþa ºi nicidecum alãturi de Germania.
102
într-un concediu de odihnã (cãci a simþit nevoia de odihnã ºi în trecut) nu s-a numit un inte
imar în locul sãu. De aci zvonurile, gura lumii în-temeiând supãrarea lui Titulescu ba pe
hotãrârile luate la Sinaia între Rege ºi Prinþul Paul, fãrã sã fi fost consultat si el (cât d
ural pare lucrul!), ba pe refuzul de a i se da bani, deoarece Dinu Brãtianu a ceru
t sa examineze toate cheltuielile de la fondurile secrete (!!!), ba pe siluirea
de a da câte o Legaþie unor caraghioºi ca Jean Th. Florescu si Ves-pasian Pella junior
. Pare cã toate aceste zvonuri n-au nici o consistenþã realã, ºi cã cel puþin în ce priveºte
itatea Ministerului nostru de Externe, Guvernul Tãtãrescu nu se izbeºte pentru moment
de greutãþi. De altminteri, cele interne sunt suficiente ca sã-1 doboare.
Cã Titulescu nu e supãrat ºi cã nu face deocamdatã dificultãþi Guvernului reiese ºi din conve
a pe care Pangal a avut-o cu el la Paris, ce e drept în ajunul plecãrii lui spre Sin
aia. Lui Pangal, cu care s-a împrietenit iar, Titulescu i-a repetat cele spuse mie
cu privire la politica Angliei. Laval e un tâmpit, francezii sunt niºte proºti care nu
pricep nimic în politicã. Ce? îºi imagineazã ei cã o Italie angajatã pânã în gât în Africa p
e de vreun folos în Europa? Singura politicã a momentului e politica Angliei, politi
ca organizãrii securitãþii colective. Francezii sunt proºti dar au noroc cu carul, cãci deºi
au dat cu piciorul propunerilor engleze, englezii se agaþã de ei. Pangal, sã ºtii de la
mine, Anglia nu merge cu Germania, Anglia rãmâne nedezlipitã de Franþa. Prin convenþia nav
alã a vrut numai sã limiteze reconstrucþia flotei nemþeºti pe care Tratatul de la Versaill
es, cãlcat în picioare ºi nesocotit de toatã lumea, nu o mai îngrãdea. Anglia ar fi încântatã
i Franþa ar încheia cu Germania o convenþie navala. Dar cum sã priceapã boul de Laval... "
înjurãturile lui Titulescu la adresa francezilor dovedesc mai întâi cã Metternich-ul nostr
u nu mai e în graþiile oamenilor de la Paris ºi apoi cã ºi politica noastrã se îndreaptã mai
t spre metodele englezeºti decât spre cele franþuzeºti, ceea ce mã bucurã, ºi ceea ce de altm
nteri am însemnat deja în cursul acestor note. Titulescu a mai adãugat lui Pangal mult
e cuvinte de dragoste pentru mine, cu care oricine trebuie sã se înþeleagã ca sã facã un Guv
rn solid". Pangal 1-a întrebat dacã nu e dispus el sã facã acest Guvern solid ºi aceastã înþe
ere, întrebare la care Titulescu a rãspuns cã el nu mai vrea sã fie Preºedinte de Consiliu
ºi cã se mulþumeºte a fi ºi a rãmâne ministru de externe. Trecerea lui Pangal prin Paris n
fost decât incidentalã, de fapt el pãrãsise Bucureºtii pentru a lua parte în calitatea sa de
Mare Comandor
al Masoneriei Române la Conferinþa universala a Supremelor Consilii confederate de R
itul Scoþian, convocatã la Bruxelles de la 15 la 19 iunie 1935. Pangal a trecut prin
Paris la întoarcerea sa de la Bruxelles, dupã conferinþã, aºa încât a putut informa ºi pe Ti
escu despre lucrãrile conventului masonic, care 1-au interesat foarte mult.
Au fost ºi interesante, ºi foarte importante. Reprezentate au fost 27 de þãri ºi conferinþa
s-a împãrþit de la început în trei comisii: prima având ca obiect situaþia Masoneriei în þãri
e a fost suprimata ºi mãsurile de luat, a doua situaþia din þãrile în care Masoneria e numai
ameninþatã ºi a treia rezervatã studiului problemelor de ordin masonic general. Fiecare
comisie a fost prezidatã de cãtre 2 preºedinþi, unul de limbã englezã, altul de limbã france
cei trei preºedinþi de limbã englezã au fost reprezentanþii Consiliilor Supreme din State
le Unite Sud, din Statele Unite Nord ºi din Canada iar cei 3 preºedinþi de limbã francezã
au fost reprezentanþii Supremelor Consilii din Franþa, din Elveþia ºi din România. Pangal
a prezidat astfel prima comisie. Foarte interesantã a fost prezenþa la Bruxelles a l
ui Fr. Busan membru în fostul Consiliu Supren italian (suprimat de fasciºti), prezenþã a
utorizatã de Mussolini. S-a discutat mult în prima comisie admiterea la ºedinþã a lui Fr.
Busan, care a fost finalmente admisã ºi s-a discutat de asemenea cu aprindere dacã Mas
oneria trebuia sã continue atitudinea sa ostilã ºi intransigentã faþã de fascismul italian s
au daca trebuia sã se arate favorabilã unei concilieri care putrea sã meargã pânã la reînfiin
ea lojelor, dacã Fr. Busan nu-ºi exagera bunãvoinþa Ducelui. Comisia a conchis pânã în cele d
n urma, ºi Pangal prin influenþa sa a contribuit mult la o asemenea concluzie, ca Ma
soneria sã adopte faþã de Italia ºi de fascism o atitudine de conciliere.
Interesante au mai fost ºi discuþiile în jurul Masoneriei ruseºti care lucreazã la Paris în
ateliere ºi în capitole sau convente pânã la gradul 32. Aceste ateliere au fost autoriza
te sã lucreze mai departe; s-a refuzat ruºilor un Suprem Consiliu cât timp nu se vor îna
poia în þara lor. Deºi frontariile Rusiei au fost acum în urmã deschise tuturor emigranþilor
, pare cã mulþi, cã cei mai mulþi, care au ajuns sã-ºi asigure existenþa în occidentul Europe
u îndrãznesc sã se întoarcã în Rusia unde ar fi probabil lãsaþi în pradã mizeriei.
Faþã de Portugalia, de Austria ºi de Ungaria, unde Masoneria a fost dizolvatã (în Ungaria ºi
Austria mai demult, în Portugalia în 1934) Conferinþa a hotãrât expectativã pânã la un revir
nt al evenimentelor politice. Pentru toate þãrile în care Masoneria e numai ameninþatã s-a
104
hotãrât o solidarizare a tuturor Masoneriilor existente pentru apãrarea poziþiilor câºtigate
. Aceeaºi solidarizare ºi pentru redobândirea poziþiilor pierdute (Austria, Ungaria, Ita
lia, Portugalia) dar mai puþin efectivã decât cea hotãrâtã pentru primul þel care trebuie sã
rgã pânã la boicotarea comercialã ºi economicã.
Conferinþa a votat douã moþiuni, din care una secretã ºi alta publicã, cu urmãtorul conþinut:
Prima moþiune (destinatã publicitãþii):
Conferinþa Universalã a Supremelor Consilii confederate de Rit Scoþian Antic ºi Acceptat
întrunitã la Bruxelles de la 15 la 19 iunie 1935, considerând cã în unele þãri Masoneria Sco
nã a fost dizolvatã sau interzisã în urma atacurilor ºi calomniilor detractorilor ei;
având în vedere necesitatea de a proclama sus ºi tare principiile Instituþiei noastre ºi d
e a afirma în acelaºi timp totala solidaritate a tuturor Supreme-ior Consilii din lu
me, atât din punctul de vedere al doctrinei cât ºi al acþiunii,
declarã cã:
Masoneria Scoþianã nu este nici o grupare politicã, nici o sectã, nici o religie1 .
Dacã din cauza intoleranþei multora, ea nu divulgã calitatea unora din a-depþii ei, Maso
neria Scoþianã nu e totuºi o societate secretã.
Ea este o asociaþie universalã întemeiatã înainte de toate pe fraternitatea membrilor ei;
ea nu ascunde nici principiile ei, nici locurile de întrunire, nici numele îndrumãtori
lor ei.
Masoneria Scoþianã afirmã ca principii fundamentale respectul absolut al ideii naþionale
într-un cadru de solidaritate universalã (un exemplu al unei asemenea solidaritãþi ar p
utea fi Societatea Naþiunilor), respectul tuturor opiniilor, al tuturor credinþelor ºi
al tuturor religiilor întrucât ele n-ar fi contrarii legilor Statului ºi moralei excl
uzând din întrunirile sale orice discuþii politice sau religioase.
Masoneria Scoþianã considerã ideea de Patrie ca cel mai sfânt patrimoniu ºi impune membril
or sãi sã fie cetãþeni buni ºi leali, cãci nimeni nu poate pretinde la un ideal de solidarit
ate universalã înainte de a-ºi fi asigurat integritatea propriei sale patrii.
A doua moþiune (secretã):
Conferinþa Supremelor Consilii de Rit Scoþian Antic ºi Acceptat, întrunitã la Bruxelles de
la 15 la 19 iunie 1935, proclamã cã:
1 E amuzant de ºtiut cã aceastã frazã a fost redactatã de Vladimir Ghica, prelat al Curþii P
apale, la un dejun la Legaþia României (ministrul României fiind Dim. Ghica, fratele l
ui Vladimir) la care fusese invitat Pangal. Monseniorul Ghica a insistat în partic
ular pentru menþinerea cuvântului sectã" pe care Pangal voia sã-1 suprime ca având acelaºi s
ns ca cel de religie". Vladimir Ghica, a insistat în vederea unei îndulciri a raportu
rilor între Sf. Scaun ºi Masonerie.
Toate Consiliile Supreme din lume se declarã solidare cu Supremele Consilii Regula
te, suprimate sau dizolvate precum ºi cu membrii persecutaþi. Ele se angajeazã sã punã în miº
are toate mijloacele de care pot dispune pentru restabilirea organizaþiilor dizolv
ate sau pentru împiedicarea dizolvãrii celor existente.
în consecinþã fiecare Suprem Consiliu ameninþat poate face apel la toate Supremele Consi
lii Confederate, care vor face tot ce vor judeca posibil pentru a le veni în ajuto
r.
Aceasta moþiune a impresionat mai ales pe Titulescu, dupã câte mi-a spus Pangal. Sã nu s
e uite cã în Statele Unite, de exemplu, Masoneria controleazã mai bine de 5 800 de gaz
ete ºi cã influenþa ei moralã e mare. Pangal a mai profitat de conferinþa de la Bruxelles
ca sã se împace, ºi sã împace ºi Supremul nostru Consiliu, cu Johnson, Marele Comandor al Co
nsiliului Suprem din Statele Unite-Nord, care mulþumitã intrigilor lui Lang, repreze
ntantul Marelui Orient din New York, nu ne recunoscuse încã, ºi mai mult, recunoscuse
acum în urmã Marea Lojã neregulatã înfiinþatã la Iaºi de Mihail Sadoveanu. La Bruxelles, s-au
stabilit lucrurile cum trebuie. Marea noastrã Lojã (prezidatã de Bi-bescu, care a fost
ºi el la Bruxelles ºi s-a împrietenit chiar cu Johnson pe terenul aviaþiei, americanul
având un fiu aviator ºi în acelaºi timp secretarul Aero-Clubului din Washington) a fost
recunoscutã ca singurã regulatã ºi de Consiliul Suprem U.S.A. Nord, care a recunoscut to
tdeodatã ºi Consiliul Nostru Suprem.
31 iulie. Românii fac politicã din toate. Sãptãmâna trecutã lor-ga a scris un articol indig
at împotriva negrilor" din România care atacã Italia pe tema conflictului cu Abisinia.
A rãspuns Gr. Filipescu în Epoca trivial ºi faþã de lorga ºi faþã de Mussolini cãruia îi ura
Africa ºi faliment în Italia. S-au mobilizat toþi spirocheþii ereditari, de o parte ºi de
alta, ºi au dat înainte. Neamul Românesc a publicat o notiþã prin care sfãtuia pe Filipescu
sã renunþe la apãrarea Negusului, cãci tot nu va obþine preºedinþia consiliului de administr
e al telefoanelor abisine. Grigoraº a fãcut spume la gurã ºi a tras în Epoca un nou artico
l intitulat Rainilaiarivony în care îºi bate joc de lorga si de vanitatea lui comparând-
o cu a unui savant fictiv malgaº. lorga însã nu ºi-a spus ultimul cuvânt.
Neamul Românesc ºi patronul sãu au devenit de altminteri foarte nervoºi ºi susceptibili de
câtãva vreme. De mai bine de douã luni duc o campanie împotriva junelui C. Giurescu aut
orul unei Istorii a Românilor (a apãrut numai volumul I) în care se vorbeºte în treacãt de mã
arii sãlbatici sau colunii ce populau pãdurile noastre în vechime. Cum Giu-
106 CONSTANTIN ARGETOIANU
rescu atacase în anii trecuþi pe lorga, ca istoric ºi ca ministru al instrucþiei publice
, prilejul era binevenit pentru a terfeli pe junele îndrãzneþ.
Istoria Românilor", o carte destul de bunã dupã spusa celor care au citit-o, a devenit p
oema colunilor", epopeea mãgarilor sãlbatici" ºi aºa mai departe. Zi de zi Neamul Românesc
publicã extrase din lucrarea lui Giurescu, punând în relief fraze ce e drept destul de
nenorocite, mai ales aºa despãrþite de contextul lor. Calificat în plus de plagiat ºi pus
pe douã coloane, Giurescu rãspunde ºi el cu înjurãturi prin Facla ºi alte ziare. Polemicã tr
viala, câteodatã amuzantã, dar în fond întristãtoare pentru cei care cunosc cauzele profunde
ale conflictului: Giurescu, împins de lorga pânã la o catedrã universitarã în scopul de a-ºi
pregãti un ginere, a tras chiulul bãrbosului profesor ºi odatã ajuns la catedrã a luat pe
fata lui Mehedinþi.
lorga exceleazã în aceste acþiuni de rãzbunare mãruntã: în opinia publica bietul Giurescu a r
s de ruºine.
l august. Zi posomorâtã, ploioasã si rece. Dejunat la Posada cu Martha Bibescu, singurã,
îmi povesteºte voiajul ei la Londra cu aeroplanul, acum zece zile. într-o singurã zi a
ajuns de la Bucureºti la Londra, schimbând aeroplanul la Budapesta. Dupã ce a asistat
la revista aeronauticã ºi la cea navalã ambele fãcând parte din seria jubileului s-a înap
t la Bucureºti tot cu aeroplanul ºi tot într-o singurã zi, cu escalã ºi schimb de avion la P
raga. Curajoasã femeie!
îmi povesteºte multe, cu darul ei unic de povestire, între altele o vizitã fãcutã anul trecu
t la Saint Jean-les Jumeaux, lângã Meaux în tovãrãºia lui Claudel care a dus-o sã vadã un sfâ
e abatele Mãrie, parohul acelui sat pânã la el necunoscut. Abatele Mãrie, o faþã rumenã de co
il îmbroboditã în scurte bucle de pãr alb, a ridicat din nimic cãci nu poseda un franc un
imens seminar lângã parohia lui pentru vocaþiile întârziate", marota vieþii sale întregi. Pe
u abatele Mãrie adevãraþii preoþi nu se recruteazã din copiii ºi din tinerii bãgaþi cu sau fã
prin seminarii, ci din oamenii cãliþi prin suferinþele vieþii si care se întorc spre Dumn
ezeu din mijlocul pãcatelor. Mãrie povesteºte cã la vârsta de 17 ani era condamnat de medi
ci, nu mai avea decât un plãmân. Mumã-sa, o credincioasa, 1-a trimis la Lourdes, ºi Sfânta F
ecioarã i-a dat plãmânul înapoi chiar în tren pe când mergea la Lourdes, aºa încât ajuns la d
aþie n-a mai avut decât sa asiste la Te-Deum-ul de mulþumire al celor vindecaþi. ªi s-a fãcu
t popã. Acum are peste 60 de ani ºi e sãnãtos tun. Hotãrât sã realizeze visul vieþii lui, dar
c lipit pãmântului s-a rugat într-o noapte la Sfânta Teresa din Bretania, a cãrei
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, J93S 107
icoanã o avea în bisericã, sã-1 ajute. A doua zi a gãsit pe icoanã o petalã de trandafir care
rãspândea un miros îmbãtãtor. Mirat, ºi plin de nãdejde a lãsat petala pe icoanã, ºi zile ºi
, foaia de trandafir a continuat sã umple întreg locaºul cu divinile ei miresme. Faima
miracolului s-a întins repede, au început sã vinã credincioºii ºi sa aducã obolul lor. Dar s
au ridicat ºi invidioºi, care au acuzat pe abatele Mãrie cã se înþelesese cu Cotty în chestiu
ea parfumului! Sfântul preot a invocat din nou pe Sfânta Teresa se amestecase în treabã ºi
episcopul care nu prea era mulþumit de vâlva ce se fãcuse în jurul acestei foi de rose ºi
a rugat-o sã suprime parfumul. Sfânta Teresa s-a executat, a suprimat miresmele, da
r a lãsat foii de trandafir inalterabila ei tinereþe. Cu foaia lui de trandafir ºi cu
bunãvoinþa credincioºilor, abatele Mãrie a strâns 5-6 milioane de franci cu care a clãdit mo
numentalul seminar pe care-1 conduce ºi azi cu pasiune, pentru binele bisericii ºi a
linarea conºtiinþelor pocãite!
2 august. Dupã o lunã de ezitãri, Manolescu-Strunga ºi-a dat în fine demisia ºi Tãtãrescu a
t ieri dupã-amiazã la Sinaia sã-ºi com-plecteze Ministerul. Trimisese înainte, de dimineaþã
eclaireur" pe Inculeþ, favoritul seraiului în ultima vreme. Se vede cã favoritul n-a i
zbutit la nimic, cãci Ministerul a rãmas descomplectat, doctorul Costi-nescu, minist
rul sãnãtãþii, rãmânând interimar definitiv ºi la Industrie. Nu s-a numit nici guvernator la
ca Naþionalã, fie cã nu s-a gãsit o-mul nimerit, fie cã Regele plãnuind o schimbare de regim
in curând rezervã acest important loc Guvernului viitor. Cu Regele Carol, nu poþi sã ºtii
niciodatã. Nu e fãrã interes de constatat cã cei trei matadori economici ai Partidului
Liberal în actuala lui guvernare, Slãvescu, Dorel Du-mitrescu ºi Manolescu-Strunga au
fost trecuþi la magazinul de accesorii ca faliþi. Ceea ce e ºi mai interesant, e cã dint
re ei trei, cel care s-a apropiat mai mult de soluþiile cele bune e Manolescu-Stru
nga deºi e cel mai uºuratic ºi mai puþin pregãtit din ei. Programul lui din noiembrie trec
ut a dat greº ºi fiindcã nu era încã ceea ce trebuia, dar si din cauza sabotãrii lui zilnice
din partea Bãncii Naþionale, în ce hal a ajuns Partidul Liberal dacã cel mai luminat ca
p al lui e Strungurescu Manolunga!
5 august. Mi se semnaleazã articolul editorial apãrut ieri în Universul. Partidele pol
itice sunt viu atacate fiindcã n-au reacþionat faþã de interviul dat de Rege unui ziaris
t englez ºi prin care Majestatea Sa mãrturisea provocat printr-o întrebare a gazetarul
ui cã lucrase la destrãmarea grupãrilor politice, justificându-ºi atitudinea pe faptul cã
enii politici români se ceartã ºi sunt incapabili de o operã construc-
108
tivã". Domnul Stelian Popescu cãci domnia sa este semnatarul articolului trateazã pe o
amenii politici de lichele fiindcã în loc sã protesteze îºi înclinã ºira spinãrii ºi mulþumes
nezeu ca n-a fost mai râu". Drept concluzie dl. Stelian Popescu declarã ca decât o dict
aturã ascunsa, mai bine una pe faþã cãci exemplele lui Mussolini, lui Ke-mal, lui Pilsud
ski ºi chiar ale lui Hitler ºi Stalin au dovedit cã o dictaturã cu rãspundere, fie ºi a unui
singur om poate da rezultate, pe câta vreme o dictaturã fãrã rãspundere nu poate duce decât
la demoralizare.
Articolul, scris cum poate sã scrie Popeºtele, conþine ca idee mult adevãr, cãci regimul a
ctual de dictaturã de dupã paravan a dus la o demoralizare atât de complectã încât nu numai
cã toatã lumea furã ºi minte, dar am ajuns si la o stare de confuzie a valorilor care pe
rmite unui Stelian Popescu sã joace rol de moralizator. Oricum, articolul a fãcut se
nzaþie, fiindcã, cu toatã cenzura, sub pretext de a lovi în politicieni, Popeºtele izbeºte în
Rege.
în acelaºi numãr al Universului am avut satisfacþia sã citesc un articol în litere groase ºi
prima paginã, prin care se cere pentru comerþul exterior tocmai regimul propus de mi
ne în congresul Uniunii Agrare din iunie adicã libertatea comerþului cu 30% din devize
la Banca Naþionalã iar restul de 70% lãsat la dispoziþia exportatorilor.
6 august. Ziarele dau vestea cã judecãtorul de instrucþie a declarat închisã instrucþia afa
erii Vasilescu-Cãlãtorescu-Nacht. Lucru ciudat, tocmai în ziua în care a fost inculpat în
afacere ºi domnul prim-vicepresedinte al Senatului Tony Iliescu, si în care acest do
mn a trimis o scrisoare ministrului de justiþie prin care aducea, zice-se (cãci scri
soarea n-a fost datã publicitãþii) grave acuzaþii unor personalitãþi cu vazã. Ministrul justi
i a vãrsat" scrisoarea la dosarul instrucþiei opinând cã nu era locul sã se mai facã ºi alte
rcetãri. Bizar. Cred totuºi cã lucrurile nu vor putea fi fãcute muºama, prea multã lume fiin
d la curent cu potlogãriile sãvârºite1. Mi s-a spus cã simpaticul Dorel ar fi luat cu împrum
ut de la Bancã 22 de milioane, cu 1% dobândã. Existã într-adevãr un fond la Banca Naþionalã p
ru ajutorarea funcþionarilor cu mai mult de 10 ani vechime în Bancã. Li se împrumutã bani
cu 1% ca sã-ºi poatã construi case de locuit. Primul abuz 1-a fãcut Oromolu, care a luat
în acest fel, fãrã drept, 7 milioane ca sã-ºi termine casa din ºoseaua Jianu, si a intrat a
poi cu datoria în conversiune. Dorel a întins coarda ceva mai mult. începând de la carag
hiosul de Oromolu, Banca
1 M-am înºelat...
n-a avut noroc cu guvernatorii; dupã Oromolu au fost numiþi apoi în serie C. Angelescu
, M. Manoilescu ºi Dorel Dumitrescu...
Ziarele mai publicã si punerea la dispoziþia Ministerului a generalului Macovescu ºi
mutarea în Basarabia si la Craiova a celorlalþi judecãtori care au casat sentinþa de con
damnare a generalului Dumitrescu. Ce rost poate avea aceastã severã mãsurã împotriva preºedi
ntelui si a judecãtorilor Curþii Superioare de Justiþie Militarã? Sã nu fi achitat ei pe i
lustrul nenea Costicã, din ordin? în mocirla în care trãim se încurca toate iþele. ªi de 5 an
, Regele Carol a muncit câte 18 ore pe zi, ca sã ne aducã aci. (Vezi interviul din zil
ele trecute.)
9 august. Conferinþa în trei, Franþa, Anglia ºi Italia se va deschide sãptãmâna viitoare la
ris pentru a examina în toatã amploarea lui, conflictul italo-abisin. Ziarele publicã în
fiecare zi coloane de telegrame inutile, pãrerea d-lui Eden (Anthony pour Ies dam
es), declaraþiile d-lui Laval, ameninþãrile lui ªir Samuel Hoare º.a.m.d. Ca ºi caraghioasa
sesiune extraordinarã a Consiliului Societãþii Naþiunilor aceastã conferinþa nu prezintã nici
un interes. Ipocrizia diplomaþilor cautã sã salveze formele ºi nu ºtie pe unde sã scoatã cãma
ine poate sã-ºi închipuie cã Italia care a transportat deja câteva sute de mii de oameni în
Somalia ºi a cheltuit pânã acum în aceastã întreprindere peste un miliard ºi jumãtate de lire
oate sã mai renunþe la cucerirea Abisiniei? Cã o fi bine, cã o fi rãu, vinul e tras ºi trebu
ie bãut.
16 august. Stupida presã din Bucureºti iar a început cu cazanul care fierbe". Eu stau l
iniºtit la Breasta ºi ziarele anunþã sosirea mea la Bucureºti ºi plecarea la Sinaia. Se lucr
azã pe capete", naveta între dumnealor domnii Argetoianu ºi Angelescu" (bulgarul) sunt
formule curente. Se anunþã un Minister Vaida, un Minister Mironescu, un Minister Inc
uleþ numai un Minister Argetoianu, nu. Rãu trebuie sã stea Guvernul, ca puterile democ
raþiei integrale sã fi intrat la grijã ºi tare trebuie sã se teamã de mine ºperþarii ca sã oc
cã cu grijã numele meu în fruntea unui Guvern de aventurã", acordându-mi numai locuri în sub
rdine. Sã-i fereascã Dumnezeu ºi de aventurã" ºi de mine.
Din ordinul Ministerului de Justiþie, Parchetul General al Curþii de Casaþie a fãcut r
ecurs împotriva scandaloasei sentinþe de quasi-achi-tare a generalului Dumitrescu, p
ronunþatã de Consiliul Superior de Justiþie Militarã. Pe de altã parte, generalul Dumitres
cu a încercat sã-ºi dea demisia din armatã, dar aceasta a fost respinsã.
în afacerea devizelor, s-a terminat instrucþia ºi au fost trimiºi în judecatã Vasilescu, Nac
ht, Cãlãtorescu, Lintzermaier ºi Tony Iliescu.
110
CONSTANTIN ARGETOIANTJ
18 august. Un însemnat numãr de sãteni din Romanaþi a venit azi la Breasla sã-mi mulþumeasc
entru legea conversiunii, care i-a scãpat de la ruinã. Au venit în vreo 50-60 de cãruþe, c
u neveste ºi cu copii. I-am primit într-o frumoasa pajiºte în josul parcului, spre ºosea.
Un camion, pe care s-a aºezat o masã ºi câteva scaune a servit de tribunã. Un sãtean mi-a re
citat versuri de lauda care nu erau mai proaste ca atâtea altele. Apoi a vorbit Ne
acºu, învãþãtorul din Zãnoaga, avocatul Flo-rescu, de la Caracal si Stoenescu, mic proprieta
r de la Leu, un vechi partizan al meu de pe vremea Partidului Conservator. Bãtrânul
a vorbit frumos, cu inimã ºi cu bun simþ. A venit ºi un fotograf de la Craiova, pentru a
imortaliza evenimentul. Dupã ce le-am vorbit ºi eu, oamenii s-au împrãºtiat prin luncã, ºi a
mâncat. Adunare patriarhalã ºi tihnitã, oameni cãzniþi dar cuminþi. Aºa ar trebui sã se facã
cã la þarã, fãrã surle ºi fãrã demagogie.
Ziarele îmi aduc veºti despre dihonia tot mai pronunþatã dintre nenorocitele noastre par
tide ºi din sânul lor. Naþional-þãrãniºtii prin glasul lui Madgearu, la Câmpulung, se înjurã
a ºi cu lunian. Liberalii se mãnâncã între ei: la Constanþa, cu prilejul serbãrilor marinei,
inu Brãtianu, care n-a asistat la serbãri, a poftit la masã pe Tãtãrescu ºi pe miniºtri, la v
la lui de lângã Mamaia si acolo s-au certat cu toþii. La 14 septembrie expirã termenul s
tãrii de asediu, care s-a reînnoit pânã acum din 6 în 6 luni. Brãtianu nu vrea sã se mai reîn
ascã, dar vrea în schimb declaraþii formale din partea lui Tãtãrescu ca nu se va schimba C
onstituþia. ªi mai vrea ºi numirea grabnicã a unui liberal în postul de guvernator al Bãncii
Naþionale. Tãtãrescu ar fi refuzat toate cererile ªefului, care a convocat pentru 22 au
gust Delegaþia Permanentã a partidului. Manolescu-Strunga înjura pe Madgearu în Adevãrul,
ca rãspuns la atacurile acestuia, tot de la Câmpulung. Vaida polemizeazã cu foºtii lui t
ovarãºi ºi îi face de trei parale, iar Mihalache deºi supãrat pe Maniu atacã pe Rege în discu
l cu care a închis cursurile ºcolii de adulþi pentru pregãtirea cadrelor partidului. Se
zice cã ºi-ar fi terminat discursul: Vom vedea dacã va trebui sã strigãm «trãiascã Regele» s
e Regele»!" La Bucureºti, deºi ziarele n-au reprodus aceastã parte finalã din cuvântarea camã
ului, cafeneaua politicã o comenteazã mult. Pânã ºi în noul Partid Naþional-Creºtin legãturil
a înnodate au început sã se desfacã: gogiºtii pãrãsesc pe capete partidul; dupã Valjean, Murg
Petrovici iatã printre fruntaºi ºi pe Sergiu Niþã din Basarabia, care pleacã, în fine d-rul
pu budeazã, si înapoiat de la
Karlsbad s-a retras la Techirghiol fãrã sã ia contact cu Mihalache care în lipsa lui i-a
decapitat câþiva partizani.
De la Paris vin ºtiri proaste. Comisia de trei, întrunitã vineri nu poate scoate cãruþa di
n nãmol ºi rãzboiul italo-abisin pare mai sigur ca oricând, în Albania a izbucnit o adevãratã
revoluþie împotriva tiraniei ºi exploatãrii Regelui Zogu. Lupta ia proporþii, sunt mulþi morþ
ºi rãniþi, iar ºansele beligeranþilor" cam egale.
Ziarele noastre comenteazã o prefaþã pe care Rist a scris-o de curând pentru o carte asu
pra problemelor economice la ordinea zilei, prefaþã în care ºampionul intangibilitaþii cre
anþelor de odinioarã pledeazã în favoarea reducerii datoriilor, singura soluþie a crizei m
onetare. Când spuneam eu aceste lucruri, acum 3 ani, dl. profesor Rist declara cã su
nt prostii. Am impresia cã prostul a fost el, ºi cã Montagu Normann, guvernatorul Bãncii
Angliei 1-a cunoscut mai bine când 1-a tratat de idiot.
19 august. într-un interviu publicat în ziarul Excelsior din 17 august, Manolescu-St
runga povesteºte urmãtoarele: La începutul lui februarie 1935, Guvernul român a primit o
notã cominatorie care a fost înmânatã d-lui prim-ministru de cãtre ministrul Angliei, în ace
astã notã se arãta cã deoarece România nu a dat urmare numeroaselor intervenþii din trecut,
Guvernul englez se vede obligat sã rupã relaþiile economice de orice fel cu noi, dacã nu
se satisfac nici de data asta cererile sale. Aceste cereri se precizau în notã, ºi an
ume plata imediatã a unei sume de 400 000 lire sterline ºi lichidarea arieratelor co
merciale în termen de un an.
Se cerea rãspuns imediat ºi se insista ca ministrul industriei ºi comerþului «el însuºi» sã f
imis la Londra pânã în 3 zile cu împuternicire de a semna aceastã înþelegere. Toatã stãruinþa
prim-ministru de a amâna rezolvarea acestei chestiuni a fost zadarnicã faþã de intransig
enþa Guvernului englez. Dl. prim-ministru a comunicat ministrului Angliei cã se acce
ptã condiþiile ºi m-a însãrcinat sã mã duc la Londra sa închei acest angajament. "
Daca cele spuse de Manolescu-Strunga sunt adevãrate, la ce grad de nesimþire ºi de umi
linþã a ajuns Guvernul Tãtarescu?
21 august. Conferinþa în trei de la Paris, abia deschisã, s-a nãruit. Un comunicat anunþã c
-au închis lucrãrile conferinþei deoarece nu s-a gãsit o bazã de discuþii. Anglia vrea sã fac
e Italia sã renunþe la Abisinia pentru un bacºiº. Pentru Italia problema era rezolvatã de
mult, ºi nu se poate termina decât prin cucerirea Abisiniei. Pregãtirile companiei sun
t atât de înaintate încât o dare înapoi ar însemna acum falimentul fascismului ºi al lui Muss
lini.
112
22 august. Primesc la þarã urmãtoarea telegramã din partea simpaticului Soreanu, redacto
r la Adevãrul ºi Dimineaþa: Adevãrul a întreprins o anchetã cu urmãtorul chestionar: s-a lan
din nou ideea unui Guvern de personalitãþi; ce pãrere aveþi despre aceastã formulã? S-a pro
pus ºi un Guvern de alegeri; credeþi utilã o asemenea formaþiune? Rugãm cãlduros sã rãspundeþ
ancheta noastrã".
Am trimis lui Soreanu urmãtorul rãspuns telegrafic: Redactez liniºtit la Breasla Aminti
rile mele. Sunt în 1917. Peste optsprezece ani vã voi lãmuri cu plãcere evenimentele din
1935".
Reproduc dupã Universul de azi urmãtoarea informaþie ca o com-plectare a celor însemnate
aici cu prilejul trecerii mele prin Secureni (Basarabia) ºi privitoare la romanul
Curcioglu-Plavski:
Nici un caz n-a pasionat mai mult ºi nu a rãmas în analele justiþiei ca acest caz Curciog
lu-Plavski, rând pe rând cercetat ºi lãsat în pãrãsire. Curcioglu se afla în oraºul nostru (i
aþia e datã de la Constanþa) unde duce o existenþã tragicã. Cel mai bogat om din Tiflis, în f
cãruia guvernatorii ruºi se înclinau, azi îmbrãcat în haine de împrumut, vinde stambã ordina
când veºnic cu el un geamantan demodat, în care are toatã averea lui."
Urmeazã o amãnunþitã ºi în parte inexactã expunere a afacerii. Apoi: Flãmând ºi necunoscut î
e nu avea nici un prieten, fostul milionar a început sã lupte cu tenacitate pentru r
edobândirea averii lui, refuzând mila celor care se interesau de soarta sa. Curciogl
u muncea pe unde gãsea de lucru, iar în rãstimpul liber aduna dovezi mereu. Rãmâi uimit în f
aþa voinþei omului acesta, care, bolnav de inimã ºi ameninþat în fiecare clipã de o sincopã,
argã, se intereseazã, demonstreazã scepticilor dreptatea cauzei sale, cu o credinþã fanati
cã în justiþie.
La 4 octombrie se judecã apelul fostului multimilionar. Este ultimul lui apel, pri
n care cere sã i se facã o deplinã dreptate. Pânã atunci el rãtãceºte pe strãzile Constanþei
eftinã þãranilor ºi mulþumindu-se cu un câºtig care-i permite sã trãiascã de azi pe mâine".
27 august. Oprit o zi în Bucureºti, ieri, pe drumul de la Breasta la Sinaia. Dejunat
cu d-rul Angelescu la Pangal, întâlnire cerutã de el. Mi-a spus cã a mai stat o singurã da
tã de vorbã cu Regele, dupã întrevederea noastrã de la Sinaia (vezi pag. 94-95). A mai încer
cat la Constanþa, dar n-a fost chip, de câte ori ar fî putut schimba douã vorbe cu
Suveranul se vâra între ei fie Tãtãrescu, fie Inculeþ. Angelescu e ºi mai dezlãnþuit împotriv
ernului Tãtãrescu ca acum o lunã. Mi-a vorbit aºa: în ultima audienþã Regele mi-a pãrut în a
entimente ca cele pe care am crezut cã le pot ghici în penultima mea audienþã. Poate de
data asta ceva mai butonat. Daca judec lucrurile dupã aparenþe, dupã modul cum s-a pur
tat cu Tãtãrescu la Constanþa, trebuie sã conchid cã are toatã încrederea în Gutã ºi cã nu se
o schimbare de Guvern. Dacã judec însã lucrurile dupã informaþiile mele, ajung la o conclu
zie cu totul diferitã". Eu: Sunt informaþiile tale serioase?" Sunt informaþii de mâna î
din douã pãrþi diferite. Dacã judec dupã ele, zilele Guvernului sunt numãrate. Schimbarea va
fi bruscã, ºi mai repede decât se crede, poate înainte de sfârºitul lui septembrie. Regele
a avut trei formule succesive: o nou formaþiune liberalã (cred cã s-a gândit la Inculeþ),
o formulã Vaida ºi în fine un Guvern de personalitãþi. Cred cã a renunþat definitiv la prima
ormulã ºi cã din celelalte douã preferã acum pe cea din urmã. Aceasta este formula cea bunã.
rebuie sã lucrãm la ea. Eu fac tot ce pot, lucreazã ºi tu. Un lucru este cert, Guvernul
actual nu mai poate merge, e o debandadã, nu are nici o linie de înfãptuiri, dã din pere
te în perete. Nu suntem la Guvern ca sã se procopseascã partizanii. Lumea e nemulþumitã, n
u se ºtie ce aduce ceasul. I-am spus Regelui sã nu se joace cu focul. Trebuie consti
tuit cât de repede un Guvern de oameni cu autoritate, care sã punã regulã în þarã".
Am avut impresia cã Angelescu ºtie mai mult decât spune. Poate mã înºel, dar altfel nu-mi po
t explica dupã venirea lui la mine la Sinaia aproape o violare de domiciliu insist
enþa de a mã revedea în Bucureºti: de opt zile alerga dupã Pangal, sã-i aranjeze întâlnirea c
a putut în fine avea loc ieri.
Am mãrturisit lui Angelescu cã deºi eram de pãrerea lui asupra Guvernului ce trebuia fãcut
, n-aveam nici o încredere în puterea de hotãrâre a Regelui. Atunci abia Angelescu mi-a
mãrturisit cã Tãtãrescu era curãþat sus, ºi cã numai Inculeþ intrat pe sub pielea Lupeascãi
uvernul în spinare. Eram doi oameni cinstiþi, el care vorbea ºi eu care ascultam, ºi nu
ne-a plesnit obrazul de ruºine la ideea cã o putoare de curvã dispune de soarta Guvern
ului, în ce hal de degradare moralã a ajuns biata noastrã Românie! Ce decepþie pentru mine
care-mi pusesem atâta nãdejde în Prinþul Carol! Am asigurat pe Angelescu cã voi cãuta sã inf
uenþez ºi eu cât voi putea pe Rege prin oamenii mei, dar cã asupra d-nei Lupescu nu pute
am sã exercit nici o presiune. Mi-a vorbit de Blank. Am refuzat.
114
Angelescu e foarte îngrijorat de situaþia din Apus. La Paris a stat de vorbã cu mulþi, c
u Laval, cu generali ºi cu un vechi camarad al lui de internat Berthelot, vãr bun cu
defunctul Philippe Berthelot ºi în strânse legãturi cu cercurile care au în mânã politica Fr
nþei. Toþi i-au spus afarã de Laval, mai rezervat din cauza poziþiei ce ocupã cã rãzboiul
zbucni pânã în primãvarã, cã Franþa trebuie sã-1 facã fiindcã e gata, iar peste doi ani va fi
nia pregãtitã, ºi mult mai bine. Titulescu ar avea aceleaºi informaþii de la Londra, în fine
pesimism general asupra posibilitãþilor de menþinere a pãcii. Samsonovici care a fost l
a manevre în Franþa ºi a lucrat tot timpul cu Statul Major francez, s-a înapoiat cu acel
eaºi informaþii ºi impresii rãzboinice. Iar noi facem mai departe politicã, ºi n-avem armatã
Mai departe Angelescu mi-a confirmat cã n-a fost la ºedinþa Delegaþiei Permanente a Part
idului Liberal, convocatã joia trecutã de Dinu Brãtianu, dinadins. A fost o comedie la
care nu voiam sã iau parte. Tony Iliescu þap ispãºitor, iar dl. Dorel Dumitrescu, escroc
de anvergurã mare, scos din cauza. Voiau chiar sã-1 numeascã la Banca Româneascã. Sunt ma
re acþionar acolo, ºi am declarat lui Dinu cã dacã se încearcã aºa ceva, mã voi duce la aduna
generalã ºi voi face un tãrãboi de-1 vor þine minte. N-au îndrãznit. Dar aud cã escrocul cer
cum sã fie renumit la Banca Naþionalã, fiindcã justiþia 1-a scos din cauzã, în þara noastrã n
r mira s-o vãd ºi pe asta!"'
Sã vedem ce va ieºi din toatã aceastã tevaturã, ºi sã ne fereascã Dumnezeu de mai rãu!
în legãturã cu afacerea devizelor, Barbu Solacolu a venit sã-mi spunã cã un prieten al sãu,
colau, funcþionar la Banca Naþionalã, i-a afirmat cã contenciosul Bãncii nu putuse gãsi în do
umentele prezentate de Vasilescu-Tony Iliescu acte justificative pentru cerere d
e transfer1 decât pentru suma de 30 milioane din cele 80 cerute. Referatul contenc
iosului a fost retrimis în studiu de guvernatorul Dorel, ca sã scoatã suma de 80 milio
ane. Cu toatã bunãvoinþa nu s-au putut primi acte printre ele erau unele vãdit aranjate
decât pentru suma de 60 milioane. Pare ca la Banca Naþionalã se fãceau afaceri cu transf
erurile, sub Dorel Dumitrescu, ca în codrul Vlãsiei.
ªedinþa de rãfuialã ºi de purificare a partidului convocatã de Dinu s-a terminat în ridicol c
demisia provizorie" a lui Tony Iliescu. De
1 Transferurile de devize nu se autorizau decât pentru plãþi bazate pe importuri autor
izate conform dispoziþiilor legii ºi regulamentelor în vigoare. Greutatea obþinerii auto
rizãrilor a provocat cunoscutele afaceri ºi mituiri.
115
rãfuialã nici vorbã. Dinu a renunþat la toate pretenþiile sale, iar Tãtã-rescu, la ieºire, a
iþat gazetarilor succesul sãu. Pornim ºi în al 3-lea an de guvernare: partitura e scrisã, t
ot noi o vom cânta!" Ziaristului care mi-a povestit scena, i-am atras atenþia ca ºefii
de orchestrã serioºi nu dirijeazã dupã partiturã ci pe dianafara. Un ºef de Guvern care cânt
dupã partiturã scrisã, e un trist ºef de Guvern!
30 august. Ieri pe la orele 2, prin radio ne-a venit vestea morþii Reginei Astrid
a Belgiei, ucisã într-un accident de automobil, lângã Lucerna, în Elveþia. Automobilul era c
ondus de Regele Leopold un moment de inatenþie a acestuia a provocat deraparea maºin
ii care s-a izbit de un pom, apoi de altul. Regina, aruncata din automobil, a su
ferit o fracturã la baza craniului ºi a murit pe loc. Regele n-a avut decât uºoare contu
zii maºina s-a rãsturnat iar ºoferul nimic. Regina Astrid era bunã ºi frumoasã si n-avea
30 de ani.
Un an ºi jumãtate dupã moartea tragicã a Regelui Albert, Familia Regalã a Belgiei e însângera
din nou. ªi de data asta nenorocirea a fost strâns legatã de mania alpinista. Tânãra perec
he regalã pornise de la Kiissnacht spre Dolomite unde voiau sã facã câteva ascensiuni, s
inguri singurei dar abia plecaþi s-au dat peste cap. Sângele Habsbur-gilor ºi Wittelsb
achilor a tulburat adânc temperamentul aºezat al Cobur-gilor. Alpinism, aviaþie, autom
obilism au devenit îndeletniciri de cãpetenie pentru urmaºii lui Leopold al Il-lea ºi ai
ticnitului sãu frate, Contele de Flandra. N-avea dreptate bãtrânul împãrat Franz Joseph,
refuzând pânã a murit sã se serveascã de un automobil, considerând marafeturile moderne ca i
ncompatibile cu demnitatea suveranã? Mi se pare cã dacã aº fi fost Rege, aº fi stat toata
ziua pe Tron cu Sceptrul în mânã, în loc sã fac pe caraghiosul la volanurile maºinilor. Zia
ele de azi ne aduc darea de seamã a întrunirii Micii înþelegeri la Bled. întrunire semestr
ialã, cãci ultima întrunire trimestrialã care urma sa aibã loc în mai a fost suprimatã din ca
za crizei de Guvern din Iugoslavia. ªtiu bine cã aceste întruniri periodice au fost înfi
inþate pentru ca Mica înþelegere sã-ºi dea seamã din 3 în 3 luni cã existã. Dibãcia vedetelor
scu ºi Beneº ar trebui totuºi sa gãseascã ceva mai impresionant, de fiecare datã, ca sa aco
ere goliciunea ºi banalitatea discuþiilor". Aceeaºi caraghioasã opunere la restauraþia Habs
burgilor (sã existe oare o ameninþare serioasã de aºa ceva?), acelaºi searbãd ºi banal imn în
ii Generale. Fraze ca acestea sunt de încadrat: Pentru viitor, viitor pe care-1 dor
im ºi-1 concepem mai bun ºi mai senin decât în prezent (taci, bre!), pentru acest viitor
fie-mi permis sã
116
exprim speranþa (!!) într-o fericitã dezvoltare a operei comune. Sã ºtim sã ne adaptam exige
nþelor operei acesteia ºi împrejurãrilor (sic), dar sã fim în permanenþã credincioºi programu
ostru, spre a atinge scopul lui imuabil". De data asta rahatul e servit de gaspa
din Stoiadinovici, noul venit în fruntea înþelegerii, în locul lui Titulescu al cãrui an d
e preºedinþie a expirat, în afarã de banalitãþile schimbate ºi de o conferinþã a lui Beneº as
siei Sovietelor banchet ºi petreceri. Vedetele Beneº ºi Titulescu au luat obiceiul sã vi
nã la aceste întruniri cu madamele, care nu-ºi cred ochilor vãzându-se trecute din bucãtãrie
saloane. Beneº, cu cãlcâiul în ceafa Habsburgului, ar fi un subiect de monument pe care-
1 propun pentru piaþa Hradschin-ului din Praga. Ne-o fi adus multe bune rãzboiul, da
r ºi câta scârbã!
Vizita Ducelui ºi Ducesei de York, aranjatã cu atâta trudã de Regina Mãria, a cãzut în apã.
aflat încã pentru ce. Regina, de necaz, pleacã pe coasta Dalmaþiei unde va petrece o lu
nã cu fiicã-sa Marioara a Iugoslaviei.
31 august. Citesc în Universul de ieri cã s-a pus prima piatra a bisericii ºi a cãminulu
i românesc din Ierusalim. Nimic de zis, ºi mã bucur de aceastã pioasã iniþiativã încurajatã º
pestele Universului. Universul publicã însã ºi textul înscris pe pergamentul inaugural:
în zilele Dreptcredinciosului ºi Martirului Rege Carol al II-lea, Domnitor peste hota
re etc. etc. ..."
Aceastã platitudine tâmpitã sau tâmpenie platã s-a sãvârºit în prezenþa d-lui consul general
arcu Beza care la sfârºit a oferit celor de faþã tradiþionala gustare". Pãcat cã nu s-a gãsi
eva sã ofere d-lui Beza tradiþionalul picior în spate însoþit de naþionalul hai sictir".
l septembrie. Ziarele de ieri publicã vestea cã la Maglavit ºi în comunele învecinate a iz
bucnit tifosul exantematic ºi scarlatina, aceasta din urmã sub o formã gravã, cu multe c
azuri mortale. Am prevãzut cã aºa se va întâmpla, dar am crezut cã vor izbucni holera ºi cium
, ºi am prevenit autoritãþile sanitare din Dolj. S-au împlinit într-adevãr douã luni de când,
iecare vineri ºi în fiecare duminicã, 15-20 000 de oameni ºi în celelalte zile câteva mii
rg sã se închine pe locul unde ciobanul Petrache Lupu a vorbit cu Dumnezeu. ªi cum nu
s-a luat nici o mãsurã sanitarã, se poate lesne închipui ce au lãsat pe poianã zecile de mii
de oameni care s-au strecurat pe acolo.
Viziunile lui Lupu au provocat o adevãratã psihozã în toatã þara. Duminica trecutã treceam pr
n Craiova, mergând de la Breasla la garã; nu circula în oraº nici un autobuz, nici un ta
ximetru. Am întrebat dacã
se puseserã ºoferii în grevã, mi s-a rãspuns cã nu, dar cã toate maºinile disponibile erau du
la Maglavit, cu lume. La garã, înaintea Simplonului soseºte un tren de la Calafat, car
e de obicei e aproape gol 5 pânã la 10 cãlãtori în douã vagoane. De data asta trenul a sosi
cu o garniturã de 15 vagoane, toate pline de gemeau, cu lume pânã ºi pe acoperiºuri. O ad
evãratã invazie a peronului gãrii, þãrani, mahalagii, oameni mai de seamã. Un soldat duce în
cã un bãtrân paralizat, un ºchiop înainteazã susþinut de doi flãcãi. Femei cãrora le tremurã
tora capul figuri galbene ºi sfrejite alãturi de dolofani graºi, rumeni ºi voinici. Gãseºti
tot ce vrei, vorba vine. ªi toatã lumea asta miºunã, þipã, se vaitã, se aruncã pe casa de bil
si pe cele douã trenuri gata sã plece înspre Severin ºi înspre Bucureºti. Simplonul a pleca
t cu 20 minute întârziere, în tren mi se povestesc câte ºi mai câte de la Maglavit.
Acest Petrache Lupu reprezintã un curios fenomen de inhibiþie nervoasã. Cã într-o noapte a
vãzut un moº bãtrân, care i-a poruncit sã meargã în sat sã spunã oamenilor sã se îndrepte si
pãcãtu-iascã, se poate uºor explica: a fost o halucinaþie, ca ºi vedeniile consecutive, cãci
etrache a vãzut ºi vorbit cu Dumnezeu de mai multe ori. Cã unii din vizitatorii lui, p
rintre care si oameni de o culturã mai aleasã ca de pildã dr. Trifan, medicul ºef al San
atoriului de la Leamna sau inginerul Calotescu de la C.F.R., au vãzut, sau cel puþin
li s-a pãrut cã au vãzut, o umbrã în spatele lui Lupu ºi deasupra capului sãu se poate iar
plica fãrã greutate: au fost alte halucinaþii, de data asta prin sugestie. Mai greu de
explicat sunt trecerile lui Lupu, un degenerat aproape idiot, care de obicei bâlbâi
e ºi vorbeºte fãrã ºir, din stãrile lui de prostraþie în stãri de luciditate cerebralã ºi de
e de vorbã. Când îl inspirã sfântul" vorbeºte fãrã nici o ezitare ºi spune lucruri cu miez.
ldã unei delegaþii de stiliºti" venitã din Basarabia sã-1 întrebe dacã trebuie sã meargã la
dupã stilul nou sau dupã stilul vechi, i-a rãspuns: sã mergeþi la bisericã când toacã popa"\
puns diplomatic, care sã nu supere nici stãpânirea, nici pe cei rãzvrãtiþi! ªi aºa vorbeºte c
tã lumea când e în transe".
în afarã de tifosul exantematic ºi de searlatina, pe care nu le-a chemat el, Petrache
Lupu nu face rãu nimãnui, ci dimpotrivã, mult bine. A moralizat lumea în tot judeþul, oame
nii nu mai drãcuie, nu mai furã ºi au devenit mai buni. Au început sã meargã si la bisericã.
a Breasla, unde biserica e în parc, nu-mi aduc aminte sã fi vãzut de când sunt eu, dumin
ica mai mult de 4-5 femei. Acum biserica e plinã de bãrbaþi ºi de
118
femei, de nu poþi pãtrunde într-însa. Numai de la Breasta s-au dus în cursul verii la Magl
avit patru sau cinci autobuze ticsite de lume.
D-rul Angelescu îmi spunea cã a fost ºi Halipa la Maglavit ºi cã înapoiat de acolo, se simþea
alt om. Dacã e aºa nu pot decât sã-1 felicit. Ar trebui sã trimitem acolo pe toþi miniºtrii n
ri!
2 septembrie. Un tânãr ºi inteligent aventurier, Zischka, polonez nãscut în Austria dintr-
o mamã francezã a scris un volum interesant ºi amuzant ca un roman foileton. La giierr
e secrete pour le petrole se citeºte cu atât mai multã plãcere cu cât, de la Rockefeller l
a Deterd-ing ºi de la Zaharof la Gulbenkian, personajele puse în joc de Zischka, sun
t din cele mai cunoscute. Zischka dezvãluie în cartea sa toate maºi-naþiunile magnaþilor p
etrolului, unul contra altuia, ºi susþine cã toate rãzboaiele din ultimii 50 de ani au f
ost provocate din rivalitatea americanilor (grupul Standart-Oil cu Rockefeller) ºi
a englezilor (grupul Royal Dutch, Schell ºi Anglo-Persian, cu Deterding) în luptã pen
tru supremaþia zãcãmintelor de petrol. Am mai citit o carte cam în acelaºi sens de un oare
care Essad-Bey, ºi au mai fost scrise ºi altele. Cu toate exagerãrile acestor autori,
nu încape îndoialã cã ºi lupta pentru zãcãmintele de petrol ºi imensele sume cheltuite în tot
l de direcþii de cãtre marile trusturi au jucat ºi ele un mare rol în politica mondialã di
n ultimele decenii. Telegramele care ne aduc vestea cã împãratul Abisiniei a concesion
at toate terenurile petrolifere din þara sa unui consorþiu an-glo-american, reprezen
tat printr-un prospector bine cunoscut, Rickett, pare a confirma teza autorilor
sus-citaþi.
Concesia a fãcut mare vâlvã. Italienii pe de o parte protesteazã împotriva ei, ca fiind da
tã în ciuda tratatului din 1906 pe baza cãruia nici o concesie nu poate fi datã în Abisini
a fãrã o prealabilã înþelegere între Anglia, Franþa ºi Italia pe de alta se aratã încântaþi
aproape imposibil englezilor sã mai cearã sancþiuni la Geneva împotriva Italiei, fãrã sã fie
uiþi cã-ºi apãrã concesiile de petrol. Pentru acelaºi motiv, englezii sunt ºi ei foarte supãr
Pare cã concesia a fost datã, ºi în tot cazul publicatã, prea devreme. Anglia, cu toate de
zminþirile date de Guvern cã nu se intereseazã de concesiunea Rickett, se gãseºte într-o poz
iþie slãbitã, faîa de intransigenþa ei, bazatã pânã acum pe respectul tratatelor, iar nu pe i
rese fie ele ºi dezminiþite. Problema Abisiniei se încurcã din ce în ce, sau se descurcã. To
tul se va sfârºi prin cucerirea Abisiniei de cãtre Italia, aceasta e sigur dar nu este
exclus ca cucerirea sã se facã si pe baza unui mandat al Societãþii Naþiunilor.
4 septembrie. Ziarele franceze sosite zilele acestea aduc la mondenitãþi! vestea cãsãto
iei fiicei Elvirei Popescu cu un conte francez. Pânã aci nimic de zis. Dar ziarele m
ai anunþã cã naºi au fost Ver-neuil, amantul Elvirei ºi... M.S. Regele Carol al II-lea al
României! E de necrezut, dar aºa e! Reproduc notiþa ziarului Excelsior, notiþã însoþitã ºi de
tinerei perechi:
Mariages. Hier a ete berii, en la chappelle de Saint Therese, en
l l'eglise Saint-Honore d'Eylau, le mariage de rnlle Tatiana Athanase
s-
\ co' fille de mr. Aurel Athanasesco et de mme. Elvire Popesco avec l
e
Comte Guillaume Lecointre, fils du Conte Lecointre, grand officier de
la Legion d'Honneur et de la Comtesse, nee Ayme. (Amour, amour...)
Leº temoins etaient, pour la mariee: S.M. le Roi Carol II de Rou-
j manie, represenîe par le colonel Miclesco, attache militaire, et M. L
ouis
î Verneuil; pour le mãrie: mme. de Mascard de la Corbiere et le vicomte
i- Rene de Rivaud.
j| Apres la ceremonie religieuse, une reception reunissait Ies
parents
| et amis de la familie."
I Pânã unde o sã mai coboare nenorocitul nostru de Rege demni-
tatea Coroanei?
Mi s-a povestit o micã istorioarã care ilustreazã viaþa românilor peste graniþã ºi a peºt
pe. Barbu Catargiu a scris lui Grigore Duca de la Karlsbad, unde se dusese sã facã o
curã, cu nevastã-sa, care dupã cum se ºtie e fiica Nababului Cantacuzîno: Stãm la hotel Imp
rial într-o odãiþã la al 6-lea etaj, cãci totul aici e de o scumpete neprevãzutã. Dar liniºte
-te: România e bine reprezentatã prin Radu Polizu,
î care ocupã un splendid apartament la etajul I ºi prin Citta Davila care
i ocupã altul, tot atât de luxos la etajul al 2-lea, ºi bineînþeles cã ºi unul ºi
| altul sunt aici fiecare cu automobilul lui!"
i Aflu din diferite pãrþi cã miºcarea diplomaticã aranjatã de Titules-
cu s-a încurcat: Regele nu vrea sã semneze decretele, din cauza rechemãrii lui Cãdere ºi n
umirii lui Viºoianu la Varºovia. Cãdere, omul Regelui, coresponda direct cu M.S. care,
nu o datã, 1-a însãrcinat cu diferite demersuri fãrã sã ºtie Titulescu. Regele nu vrea sã-1
" acum. Pe de altã parte se povesteºte, cã pe când Regele era în exil, a fost invitat o da
tã de un grup de ofiþeri români la un ceai împreunã cu Lupeasca (?). Dama s-a dus înainte, ºi
cum Prinþul Caro! întârzia, s-a coborât !a portar sã telefoneze dupã el. A remarcat în vestib
lul imobilului un tâ-
1 Elvira avusese aceastã fatã de la actorul Athanasescu, înainte de a se cãsãtori cu Strun
ga.
120
nãr ras, care avea tot aerul unui monchard" ºi care se învârtea în jurul portarului. Lupeas
ca a declanºat aparatul ºi pe când cerea numãrul, a bãgat de seamã cã junele marca ceva pe un
carnet. Atunci Lupeasca a lãsat aparatul, s-a întors, ºi a tras douã palme junelui. June
le era domnul Viºoianu, actualul ministru plenipotenþiar. Cecropide mi-a garantat cã a
ceastã istorioarã a fost povestitã de însãºi Lupeasca doamnei V. La prima numire a lui Viºoia
u, la Haga, Majestatea Sa Duduia a avut o distracþie, dar acum s-a pus de-a curmez
iºul, ºi se pretinde cã va împiedica numirea secãturii la Varºovia.
ªi fiindcã am deschis rubrica celor ce se zic", încã una. Ieri la dejun Gicã ªtefãnescu (sus
t, urãºte pe Mihalache) ne povestea cã la ºcoala de partid de la Câmpulung, ºeful Partidului
Naþional-Þãrãnesc a dat oamenilor sãi instrucþii direct revoluþionare împotriva Regelui. Ar
mers pânã a spune cã dacã Regele nu-i aduce la putere, va trebui tras un glonþ într-însul. Ia
împotriva Reginei, Mihalache nu s-a abþinut de la trivialitãþi de felul acesta: Gavrilã Ma
rinescu f... pe Regina; m-a lãsat ºi pe mine sã înþeleg cã mã vrea, dar am dat-o în p.... m..
cãci nu mã încurc eu cu hoituri ca ea!". Nu-mi vine sã cred, dar Gicã ªtefanescu garanteazã a
tenticitatea acestor ieºiri, ºi propune sã le dovedeascã cu martori! Sã le dovedeascã cui i-
o cere. Pentru mine, cã va fi vorbit aºa sau altmintrelea, Mihalache rãmâne tot Mihalach
e.
Ce e mai trist, e cã încotro te învârteºti, n-auzi decât de potlogãrii, de înjurãturi, de min
. Demoralizarea e complectã. Niciodatã pânã acum în þara româneascã, nu s-a tras în mocirlã B
onalã, care trebuia sã rãmânã în afarã de politicã ºi de porcãrii, o regulatoare imparþialã º
eþii noastre economice. De un an ºi jumãtate, de când sunt liberalii la Guvern cele mai
mari potlogãrii se învârtesc în jurul Bãncii Naþionale. Potlogãrii de zeci ºi sute de milioan
Afacerile cu import-export ºi cu devize sunt pentru Partidul Liberal gheliruri cum
au fost Skoda ºi împrumutul din 1931 pentru naþional-þãrãniºti. Se furã sus de tot; în jurul
ascãi e o bandã de tâlhari care împreunã cu dânsa jefuiesc þara. Pe rând Dumitreºtii, Wider,
a, Tabacovici, Frana-sovici, Gavrilã Marinescu, Auschnit etc. s-au umflat pânã au cãzut,
ca lipi-torile. Aristid Blank pour renflouer sa pauvre banque" a reînviat epoca lu
i Librecht. La Industrie se furã, pe capete cu sau fãrã ºtiinþa ministrului. ªperþul domneºte
oate Ministerele, în toate administraþiile.
La Cãile Ferate Tabacovici ºi toþi ºefii de serviciu au leafã lunarã de la Malaxa.
Familia lui Tãtârescu furã. Preºedintele Senatului, Leonte Moldo-veanu, furã. Bejan, ºi cu e
l toþi haºiºtii" furã. Presa e vândutã. Ziarele primesc sume enorme din fondurile secrete ca
sã mai tacã asupra afacerilor regimului. Sunt plãtite unele chiar ºi de partidele de opo
ziþie care au parale. Recte de unul singur, cãci unul singur are parale, Partidul Naþi
onal-Þãrãnesc, care le-a furat cât a fost la Guvern. Zorile lui Socor primesc de la Miha
lache 300 mii lei pe lunã. Lupta escrocilor Honigman 60 000 pe sãptãmânã, Facla lui Vinea
50 000. ªeicaru, care împuºca francul acum câþiva ani, ridicã palatul Curentului în Brezo-ian
pentru care a adunat 25 milioane în plus ºi-a cumpãrat o casã ºi face pe boierul.
Domnia Regelui Carol al II-lea s-a prãvãlit în aºa mocirlã, încât am impresia cã o salvare nu
i e posibilã.
5 septembrie. în legãturã cu cele de mai sus mi se spusese cã faimoasa Societate de edit
urã, cu tipografie, cu agenþie de informaþii etc. despre care mi-a vorbit Scanavi cã o f
ace din ordinul ºi cu banii Regelui, ºi care s-a ºi instalat în imobilul Muntelui de Pie
tate se face cu banii lui Hefter!! Mi se spune de asemenea cã sume enorme au fost
transferate, acum în urmã în strãinãtate în franci elveþieni, în contul Regelui ºi al Lupeasc
ele doveditoare sunt în dosarele Bãncii ºi au fost vãzute cu prilejul descinderii în aface
rea Vasilescu. Din aceastã cauzã s-a închis aºa de repede instrucþia în acea afacere.
9 septembrie. Vineri dimineaþã 6 septembrie, zi de vizite la Breasta. A venit întâi loco
tenentul de episcop, arhiereul Galaction Craio-veanu sã se prezinte. Popã deºtept, dar
îmi face ºi dânsul impresia cã n-are multã vocaþie sacerdotalã. A venit însoþit de secretaru
care nu e altul decât preotul Petraºcu, fost paroh la Breasta înaintea actualului, Du
-þã, ºi mutat prin stãruinþa mea la biserica Sf. Ion din Craiova. Galaction a fost numit a
cum câteva luni locotenent de episcop, titularul Varto-lomeu nemaifiind în stare sã-ºi a
dministreze eparhia, îmi povesteºte cã nenorocitul de episcop merge cu paºi repezi pe ca
lea paraliziei generale, deºi anul acesta a fãcut o curã la Govora, alta la Techirghio
l, o a treia la Ocnele Sibiului ºi douã serii de injecþii! Vorbeºte cu dispreþ ºi cu urã de º
l lui ierarhic, care a încurcat administraþia eparhiei în aºa mod încât el, Galaction, nu po
ate sã o descurce, îi comunic câte le-am aflat ºi eu despre Maglavit, ca sã punã frâu uneltir
lor preotului local Bobin, un ºmecher care se îmbogãþeºte de pe urma Sfântului". Acest Bobin
pare a fi un tip de popa puþin obiºnuit, înainte de a fi popit, a fost ofiþer în armatã, apo
i dat afarã din oºtire, samsar, antreprenor ºi se zice
122
chiar actor! Inteligent ºi iarã scrupule, e considerat de mulþi ca regizorul" minunilor
ºi vedeniilor lui Petrache Lupu. S-a înfruptat ºi se în-frupteazâ din darurile aduse de c
redincioºi: se zice cã ar fi fãcut o avere. E în concurenþã cu o altã leprã localã: pretorul
Acesta, invidios de sumele însuºite de popa Bobin, a dat la gazete vestea publicatã c
um cã ar fi izbucnit tifosul exantematic ºi scarlatina la Maglavit. Inspectorul sani
tar Viorel Popescu s-a transportat la faþa locului cu 8 medici ºi cu prefectul ºi au c
onstatat cã ºtirea nu era exacta; n-au gãsit nici un caz de tifos exantematic nici de
scarlatina. Au gãsit în schimb o murdãrie ºi o promiscuitate groaznice. Sumedenie de bol
navi, incurabili plini de rãni din fericire necontagioase zãceau unii peste alþii, în mi
jlocul excrementelor lor. E de necrezut, dar de trei luni de când dureazã la Maglavi
t pelerinajul atâtor zeci de mii de oameni, autoritãþile n-au pus piciorul la faþa locul
ui ºi n-au luat nici o mãsurã sanitarã. E de minune cã nu s-au încins epidemii grave. Medicu
l circumscripþiei, un oarecare dr. Zamfirescu, cu reºedinþa în Cetate, la 10 kilometri d
e Maglavit, nu s-a arãtat în aceastã comunã de douã luni. Medicul judeþului, prefectul n-au
avut nici mãcar curiozitatea sã vadã ce se petrece în preajma Sfântului. Inspectorul sanit
ar dr. Viorel Popescu, un om de treabã ºi bun funcþionar, a fost din nenorocire toatã va
ra bolnav ºi în concediu. Alarma datã de presã a trezit pe toþi nemernicii ºi acum pare cã s-
u luat mãsurile necesare. D-rul Zamfirescu, putoarea de dr. Mihail, medicul ºef al j
udeþului (incapabil ºi sperþar) ºi puºlamaua de prefect Gârboviceanu ar trebui puºi la zid ºi
aþi. Arhiereul Galaction mi-a promis ca va lua mãsurile de cuviinþã împotriva preotului Bo
bin. Dupã vizita locotenentului de episcop am avut vizita prefectului Gârboviceanu,
care n-a pus picioarele în Breasta de când a fost numit. Cam jenat, ºi dupã câteva platitu
dini tarã rost m-a informat cã era însãrcinat cu o delicata(!) misiune, aceea de a mã poft
i la inaugurarea monumentului Ecaterinei Teodoroiu, la Târgu-Jiu, fixatã pentru ziua
de duminicã 8 septembrie ºi de a mã convinge sã merg. Vine ºi Majestatea Sa Regele, ºi Guve
nul ar dori ca Majestatea Sa sã fie înconjurata de toþi fruntaºii Olteniei." L-am întrebat
dacã e un tren (ºtiam cã nu e) care sã mã poatã duce duminica dimineaþa la Târgu-Jiu. Rãspun
ui fiind cum mã aºteptam negativ, i-am spus cã regretam foarte mult dar Fordul meu prãpãdi
t nu mã putea duce aºa departe. Gârboviceanu mi-a replicat cã o maºinã va fi la dispoziþia me
, cã va veni chiar el sã mã ia. N-am haine de ceremonie aici." Veniþi cum sunteþi, totul e
iþi acolo." N-am pãlãrie!" A început sã râdã ºi m-a rugat sã-mi cum-
pãr una din Craiova. M-am gândit cã a rezista mai mult ar fi putut fi interpretat cã sun
t supãrat pe Rege sau pe Guvern. Am oroare de poziþia de om supãrat, ºi pentru nimic în lu
me nu vream sã fiu luat drept atare! Cu atât mai mult cã aveam motive sã nu fiu mulþumit d
e toate prostiile Regelui. Am primit.
Plecat ieri la ora 6 dimineaþa din Breasta, am sosit la Târgu-Jiu la ora 8 ºi 1/2. Pri
ma pãcãlealã, cãci prefectul îmi spusese ca trebuie sã fiu acolo la ora 9, deºi Majestatea Sa
nu trebuia sã coboare din tren decât la ora 10 1/2. A doua pãcãlealã: în afarã de lumea liber
la, nu eram prezenþi dintre fruntaºii Olteniei" decât Potârcã ºi cu mine. Nici mãcar d-rul A
lescu, fruntaº oltean, ministru ºi liberal nu venise. M-am împãcat cu ideea cã aduceam încã u
serviciu Coroanei, nelãsând-o pradã liberalilor. Dl. Gutã Tãtãrescu plãnuise într-adevãr ser
ca o mare manifestaþie de partid...
Cu politeþea lui obiºnuitã (l'exactitude est la politesse des Rois) Regele Carol s-a c
oborât abia la ora 11 ºi 10 din tren, ºi n-a sosit în piaþã unde-1 aºteptam decât la ora 11 º
. Ceremonia banalã dar bine organizatã. Foarte frumoase costume þãrãneºti. D-na Arethi Tãtãre
ani-matoarea festivitãþii fãcuse bine lucrurile; doamne în costume grupate pe trepte în c
ele 4 unghiuri ale pieþii, prezentau ochilor o priveliºte plãcutã. Discursuri tâmpite, afa
rã de al Regelui la sfârºit, scurt ºi bun (are darul cuvântului). A început Vartolomeu cu o
poliloghie care nu se mai sfârºea, încurcatã, în care a vorbit de Maglavit ºi de Garda de Fi
er. Discursul lui ºi câteva cuvinte schimbate cu el mai târziu îmi confirmã confidenþele lui
Galaction: bietul om e gata. Dupã Vartolomeu, au mai vorbit douã dame, primarul ªerba
n Frumusanu (fiul lui Titu), generalul Manolescu (cercetãºia) ºi generalul Paul Angele
scu, prost dar scurt. Apoi defilarea. Regele pãrea încântat venise pe jos de la garã fãrã s
ie împuºcat ºi mai fusese ºi aclamat, în schimb ar fi trebuit sã fie tocmai contrariul Gu
nul plouat, înfãþiºa mutre de înmormântare.
Mi s-a spus cã aceastã manifestare spontanã costase 6 milioane de lei! E posibil: au v
enit trenuri întregi din Dolj, din Mehedinþi, din Ro-manaþi ºi din Vâlcea. Pe acesta din u
rmã 1-am întâlnit dupã Filiaºi. Din Gorj foarte puþinã lume. Gârboviceanu mi se plânge cã era
at, cã trebuise sã expedieze" l 600 de oameni din Dolj, fiindcã ºtii d-ta ca Tãtãrescu nu p
e conta pe gorjeni!" Nu ºtiam nimic dar mãrturisirea era preþioasã. Cu Regele, gentil ca
întotdeauna, conversaþie banalã. Mai interesantã a fost conversaþia cu Titulescu, venit la
raport" în þarã pentru 24 de ore. Montat împotriva lui Mussolini, care se pare cã a
124
înnebunit. Trebuia sã vinã la Societatea Naþiunilor, de la început, cu chestiunea Abisinie
i. Nu s-ar fi putut face unanimitatea în Consiliu, ºi conform Statutelor Societãþii, era
atunci liber sã facã ce voia cu negroizii lui. Acum lucrurile sunt încurcate. Dar la
Geneva nu va ieºi nimic, numai discursuri. Nu putem (pute/n mi-a plãcut!) lua poziþie împ
otriva Italiei. Pericolul e Germania, îþi dau în scris: Germania se va înþelege cu Soviete
le pe spinarea Poloniei. Sã se înveþe minte polonezii, prea sunt proºti! Merg toate pros
t pretutindeni. Laval e un abil în politica internã, în cea externã nu pricepe nimic. To
ate merg prost, dar la noi? Ce sã mai vorbim! Ãsta e Guvern?"
O notã caraghioasã: costumele de operetã ale miniºtrilor! I-a îmbrãcat pe toþi (afarã de Titu
cu care se vede ca a refuzat sã se facã de râs) în jachete, giletcã ºi pantaloni gris-perle,
cu pãlãrie înaltã idem, toate la fel fãcute zice-se la Londra(!) ºi purtate cu o eleganþã de
hala. Mi-au reamintit monoamele din vremea tinereþii mele, când 7-8 gentlemani" îmbrãcaþi t
ocmai aºa circulau unul dupã altul pe bulevardul Parisului urlând în cor: Ce soir aux Fol
ies Bergere grande Revue-Attraction â 9 heures etc."
Trecut prin Poiana. Vãzut vila somptuoasã ºi parcul lui nenea Gutzã Tãtãrescu. Alãturi altã v
alt parc al lui nenea Alexandru Tã-tãrescu (colonelul) tot atât de noi ºi luxoase. ªi sunt
oameni care mai spun cã acest Guvern n-a fãcut nimic!
M-am înapoiat cu Potârcã. O grãdinã! Mi-a povestit ca vãzuse în ajun pe dr. Angelescu la Bucu
eºti, cã era furios ºi cã înjura de mamã" pe Tãtãrescu. M-a pisat apoi tot drumul cu Guvern
utoritate" în afarã de partide din care ar face parte bineînþeles ºi el. Se vedea fãcând aleg
ri cu mine. ªefule, în Dolj, dacã am pune listã împreunã am lua 90% din voturi!" I-am replic
t cã daca am lua ºi pe Petrache Lupu de la Maglavit, am lua 200%!
Potârcã pune þara la cale în timp ce Regele cu banda lui de lichele chefuia la Poiana pe
socoteala contribuabililor.
Singurul lucru de reþinut, pe toata ziua de ieri e o vorba a lui Titulescu: când mi-
a spus cã nemþii se vor înþelege cu Sovietele pe spinarea Poloniei, a mai adãugat ºi atunci
u ne va mai rãmâne, nouã, decât sã facem politicã geograficã am spus-o ºi boului de Laval, s
apã".
încolo vax.
15 septembrie. în dimineaþa de 11 septembrie a cãzut bruma. Stil vechi suntem încã în augus
, atât de timpuriu. A doua zi a început
sã plouã ºi a plouat zece ore. Nu plouase de douã luni decât o datã 30 de minute ºi altã datã
e minute, pe la mijlocul lui august.
Ieri, ziua Crucii, episcopul Râmnicului Vartolomeu a fost la Ma-glavit sã sfinþeascã lo
curile unde Petrache Lupu a avut viziunile sale ºi sã punã prima piatrã a mãnãstirii ce se v
a ridica acolo. Se zice cã ar fi fost peste 100 000 de oameni. Poate se exagereazã,
dar din Craiova au plecat 16 trenuri speciale spre Calafat.
16 septembrie. Goga înapoiat de la Karlsbad ºi-a susþinut ieri prima întrunire la Oraviþa î
Banat. Universul raporteazã cã ar fi fost 20 000 de oameni aduºi" în 7 trenuri speciale ºi
cã Goga între altele a protestat împotriva acuzaþiei cã lucreazã cu bani strãini. Atunci sau
n-au fost 7 trenuri cu 20 000 de oameni, sau nu e adevãrat cã nu e subvenþionatã de la B
erlin, cãci nici Goga nici Cuza n-au franc. ªi 7 trenuri speciale costã bani nu glumã.
18 septembrie. Sosit ieri searã în Bucureºti aflu prin Citta Da-vila cã Titulescu a obþinu
t ca Regele George al Angliei sa invite pe Regele nostru la Balmoral sau la Sand
ringham, nu numai ca Rege aceasta n-ar fi nimic, trâmbiþeazã acum Titulescu, dar unde îi
era trâmbiþa un an? dar ºi ca nepot, adevãratã vizitã de familie. Van Sittard i-a transmis
proaspãtã, nuvela. Acum se nasc dificultãþi cu Parisul. Regele nu poate merge la Londra
fãrã sã se opreascã la Paris, dupã cum n-ar fi putut merge la Paris fãrã sã facã o vizitã ºi
. Dar pânã aci îl primea Parisul ºi nu-1 primea Londra. Acum îl pofteºte Regele Angliei, dar
face mutre Parisul. Francezii repetã cã, datã fiind neplata cuponului românesc ºi atâtor da
torii, n-ar putea împiedica unele ziare sã scrie lucruri neplãcute la adresa României, c
u prilejul vizitei regale. Francezii ar voi în tot cazul sã amâne vizita pânã în primãvarã. S
egociazã.
Din izvor foarte sigur mi se spune cã Voievodul Mihai, deºi nu are încã 14 ani împliniþi,
fost dat la dame. Aflând acest lucru, Prinþesa Elena a protestat cu energie; i s-a
rãspuns cã ramura noastrã de Ho-henzollerni e precoce ºi cã e mai bine aºa, decât cine ºtie c
e apucãturi. Sã ne trãiascã!
Pânã azi se da numirea lui Mitiþã Constantmescu la Banca Naþionalã (guvernator) ca sigurã.
i dimineaþã s-a dat o dezminþire-zvonului ºi acum se vorbeºte iar de candidaturile lui Cãmãrã
, Victor Bãdu-lescu ºi Victor Slãvescu. Sã fi venit puþinã minte Regelui ºi sã fie într-a-dev
sã ne scuteascã de ruºinea numirii lui Mitiþã? Nu-mi vine sã cred Numirea de guvernator a lu
i Mitiþã Constantinescu ar complecta în mod fericit ciclul numirilor datorite iniþiative
i directe a Regelui
126
Caro l, de când s-a suit pe Tron. Numai escroci ºi lichele: Manoilescu la Banca Naþion
alã, Tabacovici la Cãile Ferate, Gabriel Marinescu la Poliþie, g-ral Dumitrescu la Jan
darmerie, g-ral Uicã la Grãniceri ºi la Ministerul de Rãzboi, Mugur la Radio ºi la Fundaþiil
e Regale etc. etc.
Ca urmare la cele vorbite cu dr. Angelescu la 27 august1, acesta îmi trimite vorbã
prin Pangal (el însuºi a plecat la Viena pentru câteva zile) cã situaþia e neschimbatã sus l
a Rege, cã zilele Guvernului sunt numãrate (schimbarea în jurul lui l octombrie), cã inf
ormaþiile lui nu suferã dezminþire etc.... etc. Ca o confirmare a acestor informaþii, mi
se spune cã Tãtãrescu n-a mai fost primit de Rege de la Târgu-Jiu, cã lui Inculeþ pe care p
rimul ministru 1-a trimis cu decretul lui Mitiþã Con-stantinescu, Regele i-a refuzat
semnãtura ºi cã tot Regele ar fi spus acum trei zile unui intim : Lucrurile merg dupã pr
ogramul lui Gutã întâi remaniere, apoi complectare, apoi simplificare ºi în fine... plecar
e". Era aici o rãutãcioasã aluzie la larga remaniere trâmbiþatã de Gutã Tãtãrescu înainte de
la Târgu-Jiu, redusã apoi la o simplã complectare a Guvernului prin numirea unui titul
ar în locul lui Mitiþã Constantinescu care urma sã fie numit guvernator la Banca Naþionalã.
Or, pânã azi nici mãcar complectarea aceasta n-a putut fi realizatã, ºi unii spun cã nu va f
i ºi cã urmeazã plecarea".
Din cercurile prietenilor lui Tãtãrescu, se afiºeazã, dimpotrivã, o siguranþã obraznicã ºi se
mã cã Guvernul nu se va clinti pânã la primãvarã.
Cine va trãi va vedea. Lucrul e fãrã nici o importanþã importantã ar fi numai o schimbare d
regim, si toatã lumea vorbeºte numai de o schimbare de Guvern. Cârpealã cu ãºtia ori cu alþi
, e totuna. ªi pare cã Coroana nu pricepe situaþia.
Din cercurile Afacerilor Strãine mi se spune cã agrementul pentru Viºoianu tot n-a ve
nit de la Varºovia, dar cã în schimb, o adevãratã altercaþie ar fi avut loc la Geneva, chiar
în localul Societãþii Naþiunilor, între Titulescu ºi Beck.
Titulescu a fãcut un tãrãboi enorm în jurul alegerii sale, sau mai bine zis a României în co
nsiliul S.D.N. -ului. în realitate n-a fost nici o luptã. A fost convenit de acum 9
ani cã Mica înþelegere va avea întotdeauna un loc în Consiliu. Din 3 în 3 ani sunt alese pe
rând, ºi dupã alfabet, România, Iugoslavia ºi Cehoslovacia. Anul acesta venea rândul României
în locul Cehoslovaciei, care a deþinut mandatul ultimii trei ani. Tot astfel a fost
convenit cã Polonia va fi totdeauna realeasa.
1 A se vedea pag. 112-114.
Ea ceruse un loc permanent în Consiliu dar nu obþinuse decât permanentizarea prin real
egere din 3 în 3 ani. Ar fi prin urmare copilãresc sa se vorbeascã de succese, atât pent
ru alegerea României, cât pentru realegerea Poloniei, cãci totul era dinainte aranjat.
Succes pentru România sau mai exact pentru Titulescu a fost cã din 52 de votanþi 50 a
u votat pentru noi si numai 45 pentru Polonia. Contra noastrã n-am avut decât voturi
le Poloniei ºi Ungariei. Succesul lui Titulescu a fost natural: e una din vedetele
vicleimului genevez, ºi a ºtiut sã-i recunoaºtem acest merit sã-ºi facã mulþi prieteni l
. pe când Beck a plictisit pe toþi încercând sã vâre Polonia între picioarele oamenilor, cu f
ecare prilej.
Din anturajul imediat al Regelui mi se explicã enigma cu condamnarea ºi achitarea su
ccesivã a generalului Dumitrescu. Consiliul de rãzboi, prezidat de generalul G. Mânu îi
dedese o pedeapsã foarte severã, cinci ani recluziune ºi degradare; Consiliul de reviz
ie a casat sentinþa fãrã trimitere la alt consiliu de rãzboi decât numai pentru delictul d
e abuz de putere care nu putea trage dupã sine decât cel mult 6 luni închisoare, fãrã pier
derea gradului. Pânã aci toata lumea pricepea; era dezgustatã, dar pricepea; primul co
nsiliu judecase dupã dreptate ºi al doilea dupã ordin. Unde lumea a început sã nu mai pric
eapã e când a vãzut ca generalul Macovescu, preºedintele si ceilalþi membri ai instanþei de
revizuire au fost toþi mutaþi. Toate acestea le-am însemnat deja, dar iatã acum ºi explicaþi
a, din care Regele ar ieºi basma curatã. Când Puiu Dumitrescu a sosit de la Paris, ala
rmat în fine de soarta lui tata-sãu a încercat sa vadã pe Rege ºi n-a izbutit. Cu mare gre
utate a putut avea o întrevedere cu Lupeasca cãreia i-a arãtat faimoasele lui document
e compromiþãtoare pentru Carol, aceleaºi scrisori pe care le trimisese în facsimile"' si
Reginei la Paris toamna trecutã, ameninþând ºi de astã datã cu darea lor în vileag. Lupeasca
fost impresionatã, dar n-a spus nimic Regelui ci a chemat pe Gavrilã Marinescu ºi s-a
înþeles cu el sa intervinã pe lângã generalul Macovescu. Gavrilã a vorbit generalului cu mu
ltã dibãcie, fãrã sã numeascã pe Rege, a dat bietului om sã priceapã cã nu-1 ruga numai în nu
i sã scape pe Dumitrescu, cã primise ordine pricepi d-ta" ºi câte ºi mai câte. Macovescu cre
d cã Gavrilã i-a fost trimis de Rege a dat sentinþa cunoscutã. Regele vizita tocmai lagãru
l strejãresc de la Breaza când a aflat sentinþa. A fost furios, ºi Inculeþ fiind din întâmpla
e acolo, 1-a înºfãcat ºi i-a fãcut o scenã teribilã. Inculeþ care e susþinut pânã în pânzele
sca n-a vrut sã o dea de gol, deºi aflase cum se fãcuse intervenþia, ºi a scãldat-o
CONSTANTIN AROETOIANU
afirmând Regelui cã nu putea fi vorba decât de o slãbiciune a judecãtorilor, ca nici o inf
luenþã nu se exercitase etc. etc. în fine Regele s-a mai liniºtit, a chemat însã pe generalu
l Paul Angelescu ºi i-a cerut mutarea ofiþerilor. Greºealã mare adãugatã la cea dintâi: puter
a executivã nu poate pedepsi pe judecãtori pentru o sentinþã datã, dacã nu s-au fãcut vinovaþ
e o gravã cãlcare de lege.
Citta Davila îmi povesteºte cã a vãzut la Paris pe Ella Comºa, ex Mânu, devenitã soþia lui Pu
Dumitrescu ºi cauza dizgraþiei soþului ei ºi cã aceasta i-ar fi spus cã dânsa a expediat pe P
iu în ajutorul lui tatã-sãu la Bucureºti. Dacã n-a º fi spus lui Puiu cã-1 las dacã tatã-sãu
nat, cã nu vreau sã am un socru în puºcãrie, domniºorul nici nu s-ar fi miºcat din Paris!" No
ocul generalului Dumitrescu a fost cã Ella n-a vrut sã se certe cu morala!
L-am întrebat pe Davila dacã Ella era într-adevãr mãritatã cu Puiu Dumitrescu, cãci el care a
iubit-o atât trebuia sã ºtie. Davila mi-a rãspuns cã nu ºtie nici el, cã Ella povesteºte un a
at roman ca sã explice izgonirea lui Puiu în aºa fel ca acesta sã iasã bine (a vrut sã scape
pe Rege de Lupeasca ºi aºa mai departe) ºi cã printre basmele ei este ºi acela cã Carol a c
erut lui Puiu sã nu se cãsãtoreascã cu ea. Ca sã nu supere pe Rege, ei au fãcut concesia sã s
cãsãtoreascã în ascuns, ºi sã nu vorbeascã de cãsãtorie dar sunt cãsãtoriþi.
Hotãrât în jurul bietului Rege e numai mocirlã. Dar mocirla aceasta ne îneacã ºi pe noi.
22 septembrie. M-am oprit o zi la Bucureºti pe drum între Sinaia ºi Breasta, pentru a
asista la banchetul oferit ieri searã de culoarea de Verde a Uniunii Agrare" spre a
sãrbãtori înscrierea în bloc a întregii organizaþii gogiste din Verde, la noi. Foarte frumo
s ºi animat banchet, de vreo 300 de tacâmuri. Am înaintat pe Victor Duculescu vicepreºed
inte al organizaþiei Capitalei ºi am numit în locul lui pe Ionel Dumitrescu, ºeful gogiºti
lor, care-mi pare un foarte bun element de organizaþie ºi un adevãrat animator, în cuvânta
rea mea am dezvoltat urmãtoarele trei teme:
1) partidele politice, adevãrat politice, adicã alcãtuite numai pe bazã de program sunt
bune rele sunt cele alcãtuite numai pe bazã de ambiþii ºi de interese personale aºa se ex
licã ºi faptul cã deºi lupt împotriva partidelor noastre (toate de gaºcã) am încercat sã înfi
l (în afarã de preocupãrile de interes personal);
2) programul agrar e cel care conþine în el obligatoriu ideea naþionalã nu programul naþio
nalist pe cea agrarã, aºa cum a declarat-o Goga la Oraviþa;
3) politica de cârpealã e cea mai rea, cei care zic cã nu existã altã soluþie în greutãþile p
are trecem, sunt oameni lipsiþi de curaj numai mãsurile radicale ne pot salva. Am co
nchis cã în momentul de faþã lupta pentru putere aºa cum o duc alþii, e lipsitã de logicã ºi
cazul e mai util sã cauþi formule de salvare, pe toate terenurile, pe cel economic
ca ºi pe cel politic decât sã alergi dupã putere. Eu nu alerg dupã putere, aºtept sa alerge
ea dupã mine.
Sub regimul bunului plac:
Am primit ieri o serie de ºtiri de la informatorii mei. Dupã unii zilele Guvernului
ar fi numãrate. Regele nu va face nici o remaniere, nu va numi guvernatorul Bãncii N
aþionale, îndatã ce se va înapoia Titulescu, Regele va deschide criza. Vrea sã constituie
un Guvern zis de alegeri, dar care sã nu fie în realitate de alegeri. Sã fie prezidat
de Mironescu, ca sã nu poatã fi atacat prea violent de national-þãrãniºti (tot sistemul capr
varzã"!), cu Titulescu la Externe, cu mine la Finanþe ºi toatã partea economicã, cu lunian
la Justiþie ºi un general la Interne, care sã facã alegerile dupã sugestiile mele (aºa zice
informatorul meu). Regele ar fi vrut sã intre în acest Guvern ºi Vaida ºi Goga. Dar dupã
lungi tele-fonãri cu Titulescu (pe care Regele 1-a însãrcinat sã sondeze strãinãtatea) a ren
unþat ºi la unul ºi la celãlalt, în favoarea acestor informaþii vine faptul cã în audienþa de
a lui Tãtarescu, n-a obþinut nici numirea guvernatorului nici complectarea mãcar a Gu
vernului. Tot în favoarea lor ºi faptul cã Dinu Brãtianu a renunþat la orice rãfuialã cu Tãta
cu, ºtiind cã Guvernul cade ºi nevoind sã aparã cã 1-ar fi trântit el. Tot aceastã serie de i
rmatori îmi raporteazã cã Titulescu încercând sã vorbeascã Regelui de naþionali-þãrãniºti în
rului Guvern, Regele 1-ar fi oprit net rugându-1 sã nu mai scoatã o vorbã în acest sens.
Dupã alþii, Tãtarescu e tare ºi mare remanierea ºi numirea lui Mitiþã Constantinescu la Ban
Naþionalã vor fi fapte îndeplinite îndatã ce Victor Antonescu se va înapoia din strãinãtate c
ranjamentele financiare încheiate (cu Franþa ºi cu Anglia). Dar tocmai aici stã poate bu
ba: aceste aranjamente par greu de încheiat.
Eu rãmân la concluzia însemnatã aici pe ziua de 18 septembrie: importantã ar fi numai o sc
himbare de regim.
Mussolini a respins propunerile Comitetului de cinci. Mare vâlvã în presa ovreiascã ºi dem
ocraticã. Dar vâlvã inutilã. Italia va lua Abisi-
130
nia, minus partea cuvenitã Angliei (izvoarele Nilului) ºi toate se vor liniºti. Numai
ca, pentru câtãva vreme, Italia agãþatã în Africa nu va mai conta în echilibrul forþelor din
opa.
23 septembrie. Ieri m-am oprit în Craiova pentru a asista la concursul hipic, orga
nizat de generalul Theodorescu la parcul Bibescu. Lucrurile au fost foarte bine în
tocmite. Cai buni, ºi mulþi, premii suficiente. Am oferit ºi eu unul.
Pangal îmi comunicã cã incidentul cu votul Poloniei la Geneva, pentru alegerile în Consi
liu, a fost mai serios decât s-a scris în ziare. Ar-cizewski a remis, din ordin, o n
otã semnatã lui Tãtãrescu prin care protesta împotriva informaþiilor publicate (ºi comentate
u reavoinþã ºi cu asprime, ca de exemplu în articolul lui lorga) cu privire la faptul cã P
olonia ar fi votat contra României. România este aliata Poloniei, spunea nota, ºi rapo
rturile personale între miniºtrii de externe nu pot tulbura alianþa celor douã þãri. Informaþ
a era cu atât mai tendenþioasã cu cât Polonia este aceea care poate bãnui pe dl. Titulescu
cã a votat împotriva ei, numãrul mai mic de voturi al Poloniei faþã de cel obþinut de Români
putându-se explica printr-o propagandã specialã. Totuºi votul fiind secret, Polonia nu
acuzã pe nimeni dar nu poate admite ca ea sã fie acuzatã de un act de felonie pe care
nu-1 putea comite. Remiþând nota lui Tãtãrescu, Arcizewski i-a cerut ºi publicarea unui co
municat care sa punã lucrurile la punct. Tãtãrescu a rãspuns cã presa e o instituþie oribilã,
cã Guvernul român n-a crezut niciodatã cã Polonia ar fi votat contra României dar cã pentru
ce priveºte comunicatul, sã-1 lase sã gãseascã o formulã, cãci lucrul este delicat. Arcizewsk
a spus lui Pangal: Primul ministru nu putea sa-mi confirme mai bine cã autorul cal
omniei era însuºi dl. Titulescu." Pânã azi comunicatul Guvernului n-a apãrut, dar n-a veni
t nici agrementul pentru Viºoianu.
26 septembrie. Pe ziua de 24 septembrie Regele a semnat decretul de numire al lu
i Mitiþã Constantinescu, fãrã ca sã mai aºtepte înapoierea lui Victor Antonescu de la Paris.
otodatã Costinescu (dr. Ion) a fost numit ministru titular la Industrie, iar Nisto
r, ministrul muncii a fost numit ºi al sãnãtãþii, ambele Ministere fiind contopite. Aºadar,
Regele a cedat ºi noi înghiþim ruºinea fãrã pereche a numirii lui Mitiþã Constantinescu. Mai
e Aristid Blank ca toþi! Sã ne trãiascã!
Pe de alta parte N. Chirculescu a venit de la Bucureºti, dinadins, sã mã vadã1. Se vede
cã copoiului i-a mirosit ceva, ºi asta nu e semn bun pentru Tãtãrescu. Chirculescu îmi spu
ne cã numirile de marþi nu
1 Scriu în Sinaia.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193S 131
sunt interpretate Ia Bucureºti ca un semn de încredere a Regelui, ci mai mult ca act
e de lichidare. Altminteri nici n-ar fi primit Costinescu sã pãrãseascã Sãnãtatea Publicã. ªi
ci ieri, la Constanþa, Tãtãrescu n-a mai vorbit cu siguranþa lui ostentativã ºi obraznicã de
iitor ºi de solidaritatea Guvernului. Dupã Chirculescu, Guvernul stã râu. De la Târgu-Jiu
Regele n-a mai primit pe Tãtãrescu pânã sâmbãta trecutã, iar Incu-leþ s-a întors de la Sinaia
at de tot. ªi el ºi Tãtãrescu au pus tot în miºcare ºi pe Lupeasca ºi pe Blank ºi pe Scanavi
a obþinut o audienþã de milogealã pentru Tãtãrescu de la Regina Elisabeta) ca sa obþinã acel
nimum pe care 1-a obþinut prin toate aceste presiuni înainte de întrunirea de la Const
anþa, în Partidul Liberal, convingerea generalã este cã plecarea e pe curând ºi cã Tãtãrescu
platformã onorabilã de retragere.
La Constanþa (cu prilejul unei conferinþe administrative regionale) Tãtãrescu a fãcut un m
are discurs mare ca lungime în care a polemizat cu opoziþia. Pe mine mã citeazã ca opozi
corectã ºi constituþionalã", pe Averescu ºi pe G. Brãtianu îi dã tava, pe Mihalache îl face
oþet, dar pe cine-1 curãþã definitiv, e pe Maniu. Tãtãrescu rãspunde dupã câte se pare pen
inguºi pe Rege la discursul extrem de violent pe care Maniu 1-a pronunþat sãptãmâna trecutã
la Uioara ºi care n-a fost reprodus de presã fiind tãiat de cenzura. Atunci la ce mai
rãspunde? De altminteri spune ºi un lucru just: Maniu a guvernat sub Regenþã, prin urmar
e mi Camarila 1-a împiedicat sã guverneze bine, ºi totuºi a guvernat deplorabil. Câtã reacre
dinþã în politica noastrã, din toate pãrþile.
30 septembrie. înapoiat asearã de la Breasta gãsesc cercurile politice din Bucureºti ene
rvate prin droaia de discursuri din ultimele opt zile. în afarã de discursul intempe
stiv al lui Tãtãrescu de la Constanþa ºi de cel pe care 1-am menþionat deja al lui Maniu l
a Uioara au mai urmat urmãtoarele cuvântãri: a lui Mihalache, vinerii, la ºedinþa Comitetu
lui naþional-þãrãnist; apoi a lui Maniu la Cut (în Ardeal), a lui Averescu ºi a lui George B
rãtianu în Bucureºti la sala Marna, câteºi-trele þinute ieri duminicã ºi câteºitrele de o rar
otriva lui Tãtârescu ºi cât se poate de perfide la adresa Regelui. Bineînþeles cenzura a tãia
mult din ele prin gazete, dar tot s-a aflat ce s-a spus.
E de nepriceput cã în vremuri atât de tulburi ºi de grele sã se lase în fiecare duminicã ºi s
re sã se otrãveascã opinia publicã ºi sã se excite împotriva autoritãþii. Þara trebuie guvern
guvernatã e altã chestiune. Dar cum ar putea fi guvernatã cu aceastã sabotare
132
împotriva cãreia nu numai cã Guvernul nu face nimic, dar o provoacã chiar prin ieºiri inut
ile ca cea de la Constanþa?
Informatorii mei mã asigurã cã nimic nu s-a schimbat în intenþiile Regelui notate aci la d
ata de 22 septembrie. Cã zilele Guvernului sunt numãrate. Cã în realitate Regele n-a aco
rdat lui Tãtãrescu decât pe Bentoiu, cãruia se promisese demult un strapontin ca recompe
nsã pentru zelul sãu în afacerea Skoda. Numirea lui Mitiþã Constantinescu la Banca Naþionalã
-ar fi fãcut aºa: Guvernul a prezentat Regelui trei decrete: unul cu G. Cesianu (agr
eatul Regelui), altul cu Tabacovici (candidatul Lupeascãi ºi al lui Blank) ºi al treil
ea cu Mitiþã C., candidatul Guvernului. Fiindcã locul rãmãsese prea mult vacant (?) Regele
s-a hotãrât sã fie constituþional ºi a ales pe candidatul Guvernului, cu gândul cã numirea e
provizorie.
Numirea lui Mitiþã Constantinescu era agreatã ºi de Dinu Brãtianu. Informatorii mei afirmã cã
s-ar fi cãzut la o înþelegere tripartitã între Rege, Dinu Brãtianu ºi Tãtãrescu în virtutea c
cu îºi va alege (termen scurt) platforma de retragere, ca sã nu parã dat afarã, în schimb Brã
ianu ar fi renunþat sã mai ridice chestiunea stãrii de asediu ºi a cenzurii, iar Tãtãrescu,
care a mai obþinut ºi satisfacþia slabei com-plectãri a Ministerului (fãrã nici un ministru
nou) s-ar fi obligat la discursul pe care 1-a fãcut la Constanþa. Numirea lui Mitiþã Con
stantinescu ar fi fost o favoare acordatã lui Dinu Brãtianu!!!
Complicat om mai e ºi Regele nostru. Cum le încurcã pe toate, când le-ar putea descurca
atât de lesne!
Tot informatorii mei îmi spun cã Regele n-a fost deloc mulþumit de discursul lui Tãtãrescu
de la Constanþa, fiindcã afirmând cã naþio-nal-þãrãniºtii nu vor fi chemaþi la Putere, a des
jocul Coroanei.
Din strãinãtate, jidanii publicã prin ziarele lor nuvelele cele mai alarmante, în realit
ate nimic nu e aºa de serios, între Ungaria, Germania ºi Polonia simple tatonãri. Confli
ctul italo-abisinian a intrat în faza lui finalã. Peste câteva zile Italia va intra în A
bisinia ºi va începe o campanie grea de cucerire. Italia va cuceri trei sferturi din
Abisinia în numele rãzboiului, Marea Britanic va intra ºi ea în Abisinia odatã cu Italia,
ºi va cuceri un sfert din ea, însã în numele pãcii! ªi Geneva va începe prin a înghiþi hapul
stabileascã în urmã formula mixturii.
2 octombrie. Afacerile Regimului (cu R mare): Serviciul nostru maritim asigurã ser
viciul (pasageri ºi marfã) între Constanþa Pi-
reu Alexandria ca ºi pentru schelele Levantului prin vapoare vechi, demodate, prea
mici ºi insuficient de repezi. E prin urmare o necesitate vãditã sã se cumpere câteva uni
tãþi noi, mai mari, mai confortabile ºi mai repezi, în portul Halifax (America de Nord)
se aflau câteva vase elegante ca amenajare, scoase din uz, fiindcã fuseserã construite
pentru gangsteri, pe vremea prohibiþiei ºi servite numai la excursii în afarã de apele
teritoriale ale Statelor Unite, unde oamenii mergeau sã bea. Baruri, saloane, conf
ort dar nici soliditate, nici vitezã, nici amenajãri speciale pentru parcursuri lung
i. Proprietarii vaselor, dupã ridicarea prohibiþiei, se întrebau ce sã facã cu ele. ªi-au ad
us aminte cã exista România ºi cã în România trãia d-na Lupescu, o ºperþuroaicã atotputernicã
rile necesare au fost fãcute în primãvara trecutã banda neagrã s-a pus în miºcare, o comi
fost trimisã la Halifax, sã studieze pe loc vasele. Din nefericire raportul Comisie
i a fost dezastruos, ºi banda a dat înapoi. Dar Franasovici ºi-a zis: de ce sã facã aºa o af
acere Lupeasca ºi sã nu o fac eu ºi a gãsit trei rable de vapoare vechi în Anglia. Toatã va
a s-a studiat" aceastã afacere, dar adevãratã ghi-nã ºi pentru aceste trei vapoare rapor
Comisiei trimise a fost defavorabil. Aflu cã acum se reia afacerea. Lupeasca nu s
e lasã. O nouã comisie a fost trimisã la Halifax, mai culantã, ºi e vorba sã se cumpere vapo
arele gangsterilor cu 85 milioane lei bucata! Universul de ieri denunþã sub cuvinte
acoperite, afacerea.
3 octombrie. Zi mare ieri în Italia. Mussolini ºi fascismul au dat o strãlucitã dovadã de
disciplinã moralã ºi de unire sufleteascã. La orele 151/2 s-a decretat ºi proclamat mobili
zarea tuturor forþelor fasciste italiene din lumea întreagã. La acea orã, la glasul Duce
lui, 20 milioane de oameni s-au adunat cântând pe pieþele fiecãrui oraº, fiecãrui sat 20 mi
ioane de italieni s-au ridicat într-o singurã voinþã, într-un singur suflet, într-o singurã d
cizie. Cu drept cuvânt Mussolini a putut sã spunã: E cea mai uriaºã demonstraþie pe care o c
noaºte Istoria Omenirii. Ea înseamnã cã identitatea dintre Italia ºi fascism este perfectã,
absolutã ºi inalterabilã".
Ziarele de azi-dimineaþã aduc ºi vestea cã înaintarea italienilor în Abisinia a început, fãrã
araþie de rãzboi. La Londra nu se mai vorbeºte acum decât de localizarea conflictului (p
arcã ar fi vreun pericol sã nu fie?) ºi, timid, de sancþiuni economice. La Geneva caragh
ioºii iudeo-sedeniºti schimbã scrisori cu împãratul Abisiniei pe care 1-au încurajat sã rezis
e ca sã-1 lase sã cadã cum 1-au lãsat.
134
Telegramele de asearã ne mai aduc ºi vestea unei încercãri de lovituri de Stat în Bulgaria
. Regele Boris era sã fie arestat, împreunã cu tot Guvernul, ºi Republica proclamatã. Guve
rnul prevenit a arestat pe colonelul Velcev ºi pe membrii mai importanþi ai grupului
agrar Zve-no" tot aceiaºi care au fãcut ºi lovitura din anul trecut, în Bulgaria e liniºt
ºi stare de asediu. Lovitura a dat greº, dar încercarea dovedeºte o stare de spirit îngri
jorãtoare la vecinii noºtri de peste Dunãre.
5 octombrie. Sinaia. Tilea a trecut asearã pe la mine. S-ar fi oprit în Sinaia ca sã v
adã pe Rege ºi zice cã 1-a vãzut. Dar nu spune nimic, face pe discretul; atât numai: am imp
resia cã-i mai þine". Cautã sã afle de la mine ceva; bineînþeles nu-i spun nimic, fiindcã nu
u nimic, îi repet ºi eu ce spune unul ºi altul. Sau Tilea n-a vãzut pe Rege, ºi minte când s
pune ca 1-a vãzut, sau dacã 1-a vãzut, Regele butonat nu i-a povestit nimic interesant
.
Ziarele de azi ne informeazã cã italienii înainteazã fãrã greutate în Abisinia, din douã pã
re Massana ºi dinspre Mogadiscio. Hoardele abisiniene armate sunt buimãcite prin tir
ul aeroplanelor, ºi nu rezistã.
Din þara lui Hiibsch:
Pamfil ªeicaru pe care 1-am cunoscut dupã rãzboi cu o manta soldãþeascã în spinare ºi muritor
foame, este astãzi om de 30-40 de milioane, dupã câte se spune. A fãcut din Curentul o
oficinã de afaceri ºi un birou de ºantaj. ªi-a pus incontestabilul talent în slujba lãcomiei
de a câºtiga parale oricum ºi cu orice preþ. Acum construieºte pentru Curentul un palat c
u 6 etaje în dosul Poliþiei. Construcþia se face cu bani blocaþi nemþeºti aduºi de un oarecar
Jalova, un neam de-al lui ªeicaru. Pe numele acestui Jalova sunt ºi majoritatea acþiu
nilor Curentului, care în realitate aparþin lui ªeicaru. Ca Jalova sã-1 poatã servi mai bi
ne în toate afacerile porcoase în care s-a bãgat, ªeicaru a obþinut de la Titu-lescu (pe lân
gã banii pe care-i stoarce) sã numeascã pe zisul Jalova consul al României la Berlin!!! în
faþa unui gazetar, Titulescu e pierdut.
ªeicaru s-a bãgat acum într-o afacere de stil mare. A aflat cã Cos-tinescu a pus mâna pe r
apoartele de prospecþie ale Societãþii Creditului Minier1 ºi cã abuzând de ele ar fi obþinut
oncesii foarte avantajoase.
1 Fiecare societate mare de petrol are un serviciu tehnic prin care se cerceteazã
terenurile în vederea concesiunilor viitoare, în acest serviciu sunt cei mai de seamã
geologi ºi de multe ori concluziile lor sunt mai favorabile terenurilor bãnuite numa
i de a fi petrolifere, în dauna celor clasate ca atare. Concesionarea acestor tere
nuri noi se face bineînþeles în condiþii mai favorabile, proprietarii nefiind în curent cu
concluziile geologilor.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193s 135
Prin mijloacele sale nemãrturisite a ajuns ºi ªeicaru sã ia cunoºtinþã de dosarul în chestiun
a început si el sã ia concesii, în concurenþã cu Cos-tinescu pe care-1 ameninþã cu gazeta. ªi
fac amândoi treburile.
6 octombrie. Duminicã de vara la Sinaia. E cald ca în iulie ºi de mai bine de opt zile
nici un nor nu tulburã bolta seninã ºi albastrã a cerului.
în ultimele zile gazetele sunt pline de tot felul de ºtiri senzaþionale. Dreptatea lui
Mihalache pretinde cã iar fierbe cazanul Satanei" ºi cã un Guvern Argetoianu e gata. C
elelalte ziare anunþa întâlniri zilnice pe care le-aº avea în Sinaia cu Vaida, cu Goga, cu
lunian fãrã a mai vorbi de audienþele la Rege! în realitate, în afara de Tilea care a ven
it sã-mi facã o vizitã mai mult ca sã afle ceva, n-am vãzut pe nimeni, iar de audienþã nici v
rba. Ce aº cãuta la Rege? Pe mine mã poate pãcãli oricine o datã, dar nu de douã ori. Cu toat
zvonurile rãspândite, cu toate câte mi le spun informatorii mei direcþi nu voi crede în p
lecarea Guvernului Tãtãrescu decât în ziua în care va fi numit succesorul lui. Unde poate
gãsi Regele un Minister ca acesta care-i face toate mendrele, ºi un prim-ministru ca
re sã-i spunã da la toate cererile, în numele unui mare partid? Tingirea, în care fierb
toate murdãriile, ºi-a gãsit capacul. Un complezent" ca Tãtãrescu nu se poate înlocui.
7 octombrie. înapoiat la Bucureºti. Cãldura excepþionalã continuã; sunt 30 grade la umbrã,
iulie. Primit azi-dimineaþã vizita lui Blumenfeld. Mã salutã cu vorbele: Am auzit ca te-
ai întors triumfãtor de la Sinaia!" I-am rãspuns cã desigur: nefacând politicã sunt tot timp
ul triumfãtor, fiindcã nu pot avea nici înfrângere nici dezamãgire. Blumenfeld îmi povesteºte
cã a stat mult de vorbã cu Victor Antonescu, dupã audienþa acestuia de joi. Antonescu i-
a spus cã Guvernul nu pleacã. Ca dupã manevre va fi Consiliu de Miniºtri prezidat de Reg
e care va împrãºtia pânã ºi ultimele zvonuri atât de neîntemeiate despre o schimbare de Minis
. Regele e foarte mulþumit de Guvern. Nu se ocupã pentru moment decât de armatã ºi a cerut
noi credite de 500 milioane pentru echipament ºi 100 milioane pentru aviaþie pe car
e Antonescu i le-a oferit pe tava. A reclamat însã Regelui pe dr. Angelescu care 1-a
escrocat" cu 250 milioane ºi ameninþã cã nu poate deschide ºcolile fiindcã n-are cu ce le înc
i. Regele ar fi replicat lui Antonescu: Asta nu se poate, Angelescu trebuia sã pric
eapã cã sunt limite peste care nu se poate trece!" Victor Antonescu ar fi terminat c
onversaþia cu Blumenfeld prin neaºteptata concluzie: Dacã tot trebuie sã plecãm, ne va succe
de fie un Minister Mihalache, dacã acesta se va desolidariza de Maniu ºi va renunþa la
Sfatul Þãrãnesc fie un Minister Argetoianu-Vaida.
136
Tot Victor Antonescu a povestit lui Blumenfeld cã pe când era la Geneva a avut o lun
gã conversaþie în trei cu Herriot ºi cu Tirulescu ºi cã acesta din urma ar fi spus lui Herri
ot: Grãbiþi-vã sã vã aranjaþi cu România cât mai sunt eu la Guvern; cine ºtie dacã peste o l
voi mai fi. Dacã se formeazã un Guvern Vaida, cu siguranþã cã nu voi mai fi eu ministru de
externe!"
Informatorii mei secreþi pretind cã criza e iminentã ºi cã va fi creatã prin demisia doctoru
lui Angelescu ºi a încã doi miniºtri, încurajarea lui Antonescu din partea Regelui de a re
zista cererilor de credite ale lui Angelescu, n-ar avea alt scop, decât de a crea
conflictul între doctor ºi Guvern.
Petre Papacostea, întâlnit de Radian, pretinde cã Franasovici i-ar fi spus sunt foarte
prieteni cã Guvernul pleacã în curând. Dumnezeu sã-i înþeleagã pe toþi, ºi mai ales sã ier
pentru tot rãul pe care-1 face Þãrii prin lipsa lui de hotãrâre.
A fost ieri la mine ºi Arcizewski, ministrul Poloniei. E foarte îngrijorat de negoci
erile duse de Tirulescu cu Litvinov pentru încheierea unei convenþii militare între Ro
mânia ºi Rusia. ªtirea acestor negocieri tulburã adânc nu numai pe reprezentantul Poloniei
dar ºi toate cercurile noastre politice. George Brãtianu a ºi adresat o interpelare G
uvernului pe aceastã chestiune, interpelare al cãrui text a fost publicat în ziare. Sc
opul convenþiei militare în chestiune e de a permite forþelor sovietice sã treacã prin ter
itoriul României pentru a merge în ajutorul Cehoslovaciei. Din câte am aflat, clauza a
r fi bilateralã, adicã fiecare din înaltele Pãrþi contractante pot utiliza teritoriul celei
lalte pentru transportul forþelor lor armate, chemate sã se deplaseze în virtutea trat
atelor de asistenþã pe care le-au încheiat". De fapt, clauza n-ar avea valoare decât pen
tru Rusia, cãci încotro am putea noi trimite forþele" noastre prin teritoriul rusesc???
în proiectul de convenþie ar exista ºi o garanþie mutualã a frontierelor existente. Aceas
tã clauzã, unilateralã de fapt ºi ea, cãci cine poate sã creadã cã România ar fi în mãsurã sã
aniþele Rusiei! ar avea o mare importanþã pentru noi (pretinde Tirulescu) fiindcã ar fi
o recunoaºtere formalã din partea Sovietelor a alipirii Basarabiei. Recunoaºtere cu atât
mai preþioasã cu cât protocolul de garanþie semnat de Marile Puteri, singurul document
pânã azi, privitor la securitatea posesiunii noastre de peste Prut, ar trebui reînnoit
anul viitor, garanþia Puterilor fiind limitatã la zece ani care expirã tocmai în 1936.
Dacã adunarea semnãturilor ºi ratificarea lor a fost atât de grea în vremuri când exista un
pericol de rãzboi între noi ºi Rusia, un
pericol comunist pentru Europa întreagã ºi relaþii abia schiþate între þãrile din Occident ºi
ova cu cât ar fi mai anevoioasã acum când Franþa s-ar sfii sã jigneascã Sovietele, când pro
a noastrã prietenie cu ele ne-ar împiedica sã invocãm pericolul unui rãzboi ºi când pericolul
comunist nu mai sperie pe nimeni. ªi dacã Franþa n-ar semna din nou protocolul nostru,
putem fi siguri cã nimeni nu 1-ar semna.
Oricât ar fi de tare argumentul Basarabiei, o convenþie care ar permite trupelor rus
eºti sã calce teritoriul nostru nu e o simplã glumã, ºi chestiunea trebuie învârtitã pe toate
e ºi examinatã pe îndelete.
Cererea Rusiei pare întemeiatã pe cele douã tratate de asistenþã mutualã încheiate de Soviete
cu Franþa ºi cu Cehoslovacia. Planul iniþial al Franþei a fost încheierea unui pact de asi
stenþã mutualã între dânsa, Germania ºi Rusia. Germania n-a vrut însã sã subscrie, aºa încât
pactul de asistenþã mutualã în trei, a devenit un tratat de alianþã în doi, împotriva Germani
deºi s-a rezervat acesteia posibilitatea sã adereze când va voi la pactul franco-rus.
Pânã la semnãtura puþin probabilã a Germaniei, pactul franco-rus rãmâne însã un tratat de
riva Germaniei. La acest pact a aderat ulterior Cehoslovacia. Rusia declarã însã cã pact
ul ei cu Franþa ºi cu Cehoslovacia rãmâne inoperant cât timp nu aderã la el ºi România, fiind
tfel forþele sovietice nu pot ajunge pânã la frontiera germanã. De aci insistenþele puse d
e Litvinov pe lângã Titulescu, de aci zorul lui Beneº sã ne obþinã iscãlitura. Cehoslovacia,
frica sa de un atac german a ºi consimþit la organizarea unei baze aeriene sovietice
pe teritoriul ei. Rezultatul imediat a fost vizita lui Gombos la Berlin unde s-
a negociat instalarea unei baze aviatice germane în Ungaria...
Polonia este foarte nemulþumitã de toate aceste pertractãri ºi trac-tãri ºi dupã câte spune A
zewski ar merge pânã la denunþarea alianþei cu noi dacã am semna proiectata convenþie milita
rã cu Rusia. Ministrul Poloniei pare sã nu fi cunoscut chestiunea cu Basarabia, mai
bine zis cu recunoaºterea Basarabiei, ºi a pãrut impresionat când i-am spus-o. Desigur, m
i-a spus dânsul, Polonia nu poate sã nu recunoascã importanþa acestei clauze pentru alia
ta ei România, ºi problema trebuie examinatã ºi din acest punct de vedere. Ceea ce ne su
pãrã la Varºovia e cã România nu sta de vorbã cu noi, nu se consultã ºi cu noi cujn ar treb
e doi aliaþi cu interese atât de înrudite ci dimpotrivã, nu face prin ministrul sãu de ext
erne, decât sã ne ponegreascã, sã ne insulte ºi sã ne evite. Afirmaþia pe care mi-a fãcut-o R
le cã pânã acum nimic nu este semnat nu infirmã reproºurile pe care ne credem în drept
138
sã le adresãm d-lui Titulescu. Faptul cã convenþia n-ar atinge interesele Poloniei, dupã c
um mi-a declarat tot Majestatea Sa, sa ne fie lãsat nouã sã-1 apreciem. Mi se spune ca
s-ar fi gãsit pentru liniºtirea noastrã, o formulã minunatã: pactul n-ar fi aplicabil decât
în cazul în care Cehoslovacia ar fi atacatã de Ungaria! Parcã se poate concepe un atac
independent al Ungariei! De fapt, la cel mai mic gest al Germaniei împotriva Cehos
lovaciei, aceasta va putea provoca ea însãºi un cât de mic incident de frontierã cu Ungari
a ºi chema forþele sovietice în ajutor. Iar Polonia se va afla întotdeauna ameninþatã din do
uã pãrþi de ruºi!"
Am spus lui Arcizewski ca nu pot judeca o situaþie pânã ce nu am toate datele. Aºtept so
sirea lui Titulescu, care mã va pune desigur în curent cu toate, ºi atunci sunt gata sã
reiau conversaþia pe care cu tot regretul trebuie sã o întrerup azi. Am adãugat cã nici un
om politic nu va privi la noi cu ochi buni autorizarea trupelor sovietice de a
cãlca pe teritoriul românesc, dar cã problema Basarabiei ºi eventualitatea recunoaºterii a
lipirii ei de cãtre Soviete, nu poate fi trecutã nici ea cu vederea.
Arcizewski mi-a mai povestit cã Regele 1-a primit cu cuvintele: De ce nu daþi agremen
tul pentru Viºoianu? Un agrement se dã sau se refuzã, dar nu se tãrãgãneºte" Sire agrement
te dat ºi comunicat de o lunã, mã mir cã Majestatea Voastrã nu o ºtie, poate cã dl. Titulescu
are un anumit interes sa creeze o anumitã atmosferã". Nu ºtiu nimic, a replicat Regele,
în tot cazul nu trebuie ca Titulescu sã poatã zice cãis-au pus beþe in roate in politica
lui". Interesant nu-i aºa?" îmi ºopteºte trimisul Poloniei, care-mi mai descrie marea ate
nþie pe care i-a dat-o Regele când i-a vorbit de scãderea acþiunilor lui Titulescu la Pa
ris. E o mare cutrã ºi Arcizewski asta.
8 octombrie. Pangal a vãzut ieri pe dr. Angelescu pe care 1-a pus în curent cu cele
250 milioane ce i le contestã Victor Antonescu. Furia d-rului Angelescu, abia sosi
t de la Viena ºi în necunoºtinþã de tot ce s-a învârtit pe aici. A declarat lui Pangal cã nic
milioane jumãtate nu cedeazã, cã mai bine demisioneazã etc. etc., cântec cunoscut. ªi a mai
adãugat cã n-a vãzut decât în treacãt pe Tãtarescu care i-ar fi spus: Am o nuvelã bunã ºi u
comunic. Cea bunã e cã stãm cât se poate de bine cu Regele, aºa încât din acest punct de vede
e guvernarea noastrã mai departe e asiguratã cea rea, e cã trebuie numaidecât sã gãsim 3 mi
iarde pentru armatã; dacã nu le gãsim trebuie sã plecãm!"
Concluzia lui Angelescu: Nu mai pricep nimic" va fi ºi a mea.
Nicu Greceanu îmi povesteºte dedesubturile afacerii de la Constanþa consolidarea malul
ui, acordatã împotriva bunului simþ ºi bu-
nelor socoteli, lui loanovici. Acest loanovici are de soþie pe fiica lui Cartamisc
hef1 fostul consul general rus la Galaþi, pe vremea rãzboiului, femeie una ºi jumãtate, ºi
cea mai bunã prietenã a d-nei ªeptilici care la rândul ei e cea mai bunã prietenã a Lupeasc
ai. Lupeasca a pus pe Gavrilã Marinescu înainte ºi a împins cât a putut probabil cã i s-a d
t o parte din beneficii, care în condiþiile consimþite de Primãria Constanþa lui loanovici
, sunt enorme. Universul face campanie zilnicã pe aceastã chestiune. E probabil cã con
cesia va fi anulatã, ºi cã o nouã licitaþie se va face.
Altã porcãrie, pe care acelaºi loanovici o face cu Tabacovici de data asta. S-a fãcut un
deviz de 200 milioane pentru construcþia unui palat destinat administraþiilor C.F.R
., un palat ce urmeazã sã fie ridicat în faþa Gãrii de Nord pe terenul ocupat odinioarã de dã
atele Ateliere Centrale. Deocamdatã Tabacovici dã lui loanovici lucrãri cu târâita: deblei
area terenului, nivelarea lui lucrãri pe care le dã prin bunã învoialã, fãrã licitaþie. Pre
unitare ale lucrãrilor efectuate de loanovici sunt atât de ridicate, încât antreprenorul
a câºtigat ºi câºtigã milioane pe care le împarte de altminteri cu Tabacovici. E probabil cã
anovici va pune mâna ºi pe construcþia întregului palat. Acolo, specialiºtii prevãd un benef
iciu de cel puþin 100 milioane pentru asociaþia Ta-bacovici-Ioanovici, cãci deºi devizul
construcþiei e de 200 milioane se vor cheltui probabil 600.
Un alt gheºeft pus la cale, de Bejan (subsecretar de Stat) de data asta: comanda mãºti
lor împotriva gazelor. Cele mai bune mãºti din cele experimentate, sunt mãºtile poloneze.
Cu acelaºi preþ ca acestea se vor cumpãra mãºti franceze, mult mai proaste, dar cu un comi
sion de 35% care se va împãrþi între Bejan si ºmecherii de la Ministerul Apãrãrii Naþionale.
10 octombrie. Citta Davila, distinsul nostru ministru la Washington a oferit ier
i un prânz de vreo 50 tacâmuri d-lui ºi d-nei Harrison. Harrison a fost numit de curând
ministru al Statelor Unite la Bucureºti, ºi pare un om foarte cumsecade, ca ºi soþia lui
. Sunt amândoi simpatici ºi hotãrâþi sã reia tradiþia de pe vremea lui Jay, cãci de atunci Am
ca n-a mai fost reprezentatã în societatea înaltã a Bucureºtilor. Wilson era homme du monde
", da dineuri bune, dar nefiind însurat, nu juca un rol prea însemnat în aceastã societa
te. La masa de asearã, în afarã de perechea Harrison, Davila invitase numai români, prin
tre care dr. An-
1 Vezi Amintirile mele. Partea a V-a (în ediþia noastrã, voi. III, pag. 147-148 notãSt.N
.).
140
gelescu ºi dr. Costinescu, miniºtri, Savel Rãdulescu care fãcea pe stãpâna casei lunian,
. Goga, Madgearu, Gafencu, Ion Mitilineu, Stelian Popeºte, Mocioni, Elena Perticar
i, Simky Lahovari, Irina Pro-copiu ºi câteva paþachine. Purtam Cordonul Serviciului Cr
edincios ºi la butonierã Crucea de Malta. Madgearu mã întreabã uitându-se la butoniera mea,
ce este aia". I-am rãspuns: E Malta", ºi punând mâna pe Cordonul meu am adãugat: ºi asta e
a!"
La Geneva, comedia continuã. Ieri s-a întrunit Adunarea Societãþii pentru a lua cunoºtinþa
de decizia Consiliului ºi a decide. Prezideazã Beneº, drotoºul. Geneva e la grea încercare
: nu vrea sã piardã nici autoritatea Instituþiei, nici pe Italia ca membrã. Se cautã o for
mulã pentru sancþiuni care sã satisfacã ambiþia pactiºtilor, ºi sã fie acceptatã ºi de Italia
u plece trântind uºile.
11 octombrie. Zvonurile de crizã se înteþesc atât încât aproape îmi vine sã cred ºi mie cã
se duce.
Telegramele de azi-dimineaþã ne aduc vestea unei adevãrate lovituri de Stat în Grecia.
O delegaþie de generali ºi amirali s-a prezentat lui Tsaldaris ºi i-au cerut sã demision
eze în vederea proclamãrii imediate a Monarhiei. Tsaldaris a convocat Consiliul de M
iniºtri ºi s-a supus. Generalul Condylis s-a proclamat singur Preºedinte al Consiliulu
i, a format un Minister cu Theotakis la externe ºi cu generali, a convocat Adunare
a Naþionalã (Camera) ºi i-a cerut sã voteze imediata schimbare de regim. Camera s-a întrun
it asearã la ora 18 (6 seara): Tsaldaris a declarat cã este pentru Monarhie, dar pen
tru o monarhie restabilitã prin voinþa poporului liber exprimata, iar nu printr-o lo
viturã de Stat datoritã câtorva ofiþeri. Generalul Condylis a declarat cã situaþia nu mai pe
rmite tergiversarea ºi aºteptarea rezultatului unui plebiscit. Tsaldaris ºi cu partidu
l sãu au pãrãsit Camera. Deputaþii rãmaºi au votat prin aclamaþie desfiinþarea Republicii, re
erea în vigoare a Constituþiei din 1911, fixarea plebiscitului la 3 noiembrie ºi au pr
oclamat pe generalul Condylis Regent al Regatului, pânã la sosirea Regelui George, c
are nu e probabilã înaintea plebiscitului. ªedinþa Camerei s-a ridicat la orele 19,50. în
Atena ºi în toatã Grecia mare entuziasm. Cât va þine?
La Geneva, Adunarea a votat rezoluþia propusã de comitetul de 5. Italia este prin u
rmare declaratã agresoare ºi cade sub aplicarea sancþiunilor de la art. 16 al Pactului
. Au votat contra Italiei toþi afarã de Ausria ºi Ungaria, care s-au abþinut. Adunarea a
numit însã o comisie (câte un reprezentant de naþie membrã în Societate, afarã de cele douã
ige-
rante) pentru coordonarea mãsurilor economice ºi financiare de luat. Va trebui menaj
atã ºi capra ºi varza: ºi prestigiul Societãþii Naþiunii va trebui salvat, ºi Italia împiedic
a pãrãsi Societatea se va ajunge prin urmare la mãsuri anodine.
12 octombrie. Informatorul meu secret, confidentul Regelui pe care harul lui Dum
nezeu ni 1-a hãrãzit, îmi transmite o serie de informaþii senzaþionale:
Pe planul politic: Nimic nu s-a schimbat în proiectele Regelui (a se vedea însemnãrile
mele din 22 ºi din 30 septembrie). Dupã 16 octombrie, Regele va provoca criza de Gu
vern, probabil prin demisia d-rului Angelescu. Rodomontadele lui Tãtãrescu (dupã ultim
ul Consiliu, întrebat de gazetari asupra soartei Guvernului a rãspuns din nou: beton
armat!") nu au alt scop decât sã arunce praf în ochii opoziþiei ºi sã intimideze pe Rege. Ac
esta lucreazã atât de ermetic în vederea schimbãrii viitoare de Guvern, încât nu pune pe nim
eni în confidenþa lui ºi nu primeºte tocmai pe acei oameni cu care vrea sã constituie Guve
rnul. Astfel Banu, care fusese duminica trecutã chemat la Sinaia, n-a mai fost pri
mit ca sã nu dea de bãnuit cã Regele plãmãdeºte ceva cu dânsul (în realitate se gândeºte ºi l
ntru viitorul Guvern). Din cauza acestui ermetism, se poate ca ºi Tãtãrescu sã nu ºtie nim
ic despre schimbarea proiectatã (vorbeºte tot informatorul meu). Faptul cã a primit pe
Tilea trebuie interpretat în sensul cã Vaida nu va face parte din viitoarea combinaþi
e (pentru Vaida ca ºi pentru Goga, Regele se teme de presa strãinã ºi de finanþa internaþion
alã). Singura modificare în planurile Regelui ar fi cã acum ezitã sã punã în capul Guvernului
pe Mi-ronescu, fiindcã pe de o parte n-ar fi sigur cã e în stare sã facã faþã agitatorilor di
partide, iar pe de alta îi e fricã cã m-ar contracara pe mine în planurile mele financi
are (!!! ce am trãit sã aud!). Se gândeºte sã-mi încredinþeze mie Preºedinþia de la început (
a anterioarã s-ar fi constituit un prim Minister de alegeri" cu Mironescu în cap, si
dupã alegeri unul definitiv sub preºedinþia mea) ºi în Guvern ar mai intra Mironescu, dr.
Angelescu, Costãchescu, Banu, Potârcã etc. cu un ministru de interne neutru, care ar f
ace însã alegeri pentru mine". N-aº fi dat un minut atenþie stimatului informator, dacã nu
mi-ar fi adus acum trei sãptãmâni, tot el, vestea cã Regele va proceda la consultãri" cu di
verºi oameni politici, dupã 16 octombrie. Atunci, nimeni, dar absolut nimeni, nu bãnui
a aºa ceva or, azi lucrul este confirmat de toate gazetele ºi chiar Tãtãrescu a mãrturisit
cã Regele va chema ºefii opoziþiei
142
ca sã-i domoleascã ºi sã le mai insufle ceva rãbdare". Un adevãrat basm; peste câteva zile se
va vedea ce va ieºi dintr-însul.
Pe planul familial: ªi mai extraordinar stimatul informator crede a ºti ca împãcarea între
Regele Carol ºi Principesa Elena se va face în curând sub auspiciile Reginei Mãria. Lup
easca va fi expediatã în strãinãtate cu Murdãreanu. D-rul Angelescu ar fi avut, când a fost
la Viena, o lungã conversaþie cu mãtuºa Principesei Elena, soþia amiralului Joanidis, care
a convins pe Elena. Arhiducesa Ileana, care a fost la Florenþa va sosi zilele ace
stea la Bucureºti cu ramura de mãslin. Principesa Elena însãºi ar veni în þarã pentru serbare
niversãrii de 60 ani a Reginei, la 29 octombrie. Regele vrea sã sãrbãtoreasca pe Regina,
cu mare alai, la aceastã datã. A poftit ºi pe Regina Marioara a Serbiei. Serbãrile se v
or face la Sinaia. Regina Q profund miºcatã de atenþiile Regelui. Scriu ºi-mi pare cã vise
z. Nu cred nimic din câte-mi spune informatorul meu, dar le notez aici, fiindcã omul
e prea serios. De altminteri, oamenii Curþii sunt misterioºi, ºi Mocsoni mã întreba zilel
e trecute daca ºtiu ceva despre un proiect de cãsãtorie al Regelui.
La toate mã aºtept din partea Regelui, numai la despãrþirea lui de Lupeasca nu.
13 octombrie. în legãturã cu cele însemnate ieri pe planul familial":
Pierredon, ministrul Maltei a sosit ieri de la Paris împreunã cu consilierul lui Em.
de La Rochefoucault. Ei povestesc cã acum în urmã au primit într-o zi vizita lui Murdãrea
nu, care le-a spus ca era la Paris împreunã cu d-na Lupescu, care cãlãtoreºte sub numele d
e nune. Lo-rentz. Se vede cã din aceastã cauzã i se pierduse urma în þara: erau unii care
pretindeau chiar cã era ascunsã la Poiana, la Gutã Tãtãrescul Murdãreanu a dat sã înþeleagã l
redon cã ar face bine sa o invite, pe Alteþa Sa Duduia! Pierredon s-a executat, dar
cum nici d-na de Pierredon, nici d-na de La Rochefoucault nu erau la Paris (??)
a invitat-o la Cyro's, împreunã cu Murdãreanu ºi cu pictorul spaniol Bertram Mas-ses.' P
rin acesta din urmã foarte legat cu Lupeasca, Pierredon a aflat: 1) Cã Lupeasca tele
foneazã de douã ori pe zi Regelui; 2) cã amuseu-rul" ei în Paris este actualmente Auschni
tt (Max); 3) cã peste câteva zile se înapoiazã la Sinaia ºi în fine 4) cava veni sã petreacã
luni la iarnã în Franþa, într-o vilã care-i aparþine.
Concluzie: Duduia for ever! Trãiascã România Mare!
1 Foarte la modã, în momentul de faþã la Paris Bertram Masses ar vrea sã facã portretul Lupe
ascã! pentru bani mulþi ºi al Regelui Carol, pentru reclamã.
14 octombrie. Ieri dupã terminarea manevrelor ºi defilare, la masa Regalã a luat cuvântu
l Tãtãrescu, îmbrãcat în maioraº, ºi a trâmbiþat un discurs pentru þarã. E momentul armatei,
t. Gorjãnia Sa, Guvernul a dat tot ce a putut armatei, chiar în zilele trecute s-au
luat noi dispoziþii ca sã se mai dea. Þara va trebui însã sa mai consimtã mari sacrificii pe
ntru apãrarea ei, ºi pãtaþi ºi pãtata. Dupã ce a tãcut sonorul, a luat cuvântul Regele ºi a r
tâi paharul pentru oaspeþii strãini, mulþumindu-le cã au venit sã asiste la manevre apoi a
orbit lung numai de armatã, de fâgãduiala lui de acum patru ani sã o înzestreze cu ce-i tr
ebuie, de sforþãrile pe care le-a fãcut ca sã-ºi þinã cuvântul. A putut sã ºi-1 þinã pânã în
nu cum ar fi vrut. Mai are de fãcut. Sculele nu sunt însã totul într-o armatã. Mai trebuie
ºi sufletul: unirea, disciplina ºi încrederea. A terminat fãcând un cãlduros apel armatei sã
fie strâns unitã în jurul Regelui sãu ºi sã-1 ajute sâ-ºi îndeplineascã datoria. Despre Guver
un singur cuvânt. Nici mãcar o vorbã de mulþumire pentru eforturile enumerate de sonorul
maioraº. Sã fie un semn cã sfârºitul domniei lui Tãtãrescu se apropie?
C. Radovici vine sã-mi spunã cã ºtie el sigur cã Regele se însoarã cu Principesa de Meckle
rg!
Informatorul meu secret care în ziua de 12 îmi aducea ºtirea împãcãrii Regelui cu Principesa
Elena vine azi sã-mi spunã cã informaþia lui a fost greºitã. Dar ºi dânsul îmi pomeneºte de
litatea cãsãtoriei Regelui cu o Ducesã de Mecklemburg!!! Probabil cã peste câteva zile va
veni sã-mi spunã cã ºi aceastã informaþie a fost greºitã!
17 octombrie. N-a venit informatorul meu sã-mi dea dezminþire, dar a dat-o ieri Guve
rnul, dupã Consiliul de Miniºtri, în comunicat. E de nepriceput cum Guvernul n-a dezmi
nþit de mai multã vreme deja toate aceste zvonuri matrimoniale în jurul Regelui, zvonu
ri care nu fac decât sã punã mai mult în relief legãtura lui cu Lupeasca. Afarã dacã tocmai G
vernul e izvorul ºtirilor fanteziste, ceea ce se poate foarte bine. Universul de a
zi îl acuzã pe faþã.
Pare ca suntem într-adevãr în plinã crizã. Alaltãieri, dr. Angelescu a spus confidenþial l
Pangal cã Tãtãrescu 1-a prevenit cã situaþia Guvernului s-a îngreunat ºi sunt 90% ºanse sã p
prima mãrturisire de acest gen a omului cu betonul armat". Ieri searã am vãzut eu, la
Cina, pe Angelescu înapoiat de la Sinaia. Bietul om pãrea nedumerit. Regele i-a pãrut
nelãmurit, cã n-ar avea încã o formulã. Poate fiindcã formula Regelui nu e cu Angelescu ºi nu
voia sã i-o spunã. Regele i-a
144
cerut sã vinã sã-i vorbeascã zilele astea, ieri era prea multã lume (aniversarea Majestãþii S
le) ºi n-au putut vorbi mult singuri.
Alaltãieri, am fost cu Citta Davila la Finanþe sã rog ceva pe Anto-nescu. Ilustrul Vi
ctor m-a luat la o parte: Ce mai e nou? Ce crezi cã se întâmplã?" Unde? în Abisinia?"
isinia! Aici la noi în politicã!" Pãi pe mine mã întrebi? Eu ar trebui sã te întreb pe d-t
ar eºti Guvern!" Da, conchide Antonescu, aºa ar trebui sã fie dar d-ta le învârteºti toate
Notez aceastã conversaþie ca una din miile de pãreri, ºi de data asta emanând de la un mem
bru al Guvernului, cã eu duc firul intrigilor politice menite sã rãstoarne pe Tãtãrescu. T
oatã lumea crede cã mã agit, pe când eu nu mã miºc ºi toatã lumea e convinsã cã eu sunt acela
oi succeda lui Tãtãrescu, când eu nu ºtiu nimic. Aºa, tot alaltãieri la o ºedinþã a Consiliul
Administraþie la Banca de Credit, sunt întâmpinat de dumnealor domnii Gouin ºi Laporte,
consilieri francezi sosiþi din Paris, cu felicitãri, întrebându-i pentru ce, îmi rãspund cu
surâsul oamenilor care ºtiu ceva, cã se bucurã foarte mult cã voi fi ministru de finanþe. ªt
au ei iarãºi ce nu ºtiam eu!
De când fac politicã n-am mai pomenit un asemenea ritm de crizã. Cãci crizã e, nu încape îndo
alã. Dar pânã acum, de obicei, când sosea criza ºi urma sã joc ºi eu un rol în dezlegarea ei
ema Regele ºi se sfãtuia cu mine. Când nu mã chema pe mine, chema pe altul. Acum nu se s
fãtuieºte cu nimeni, nimeni nu ºtie nimic din planurile lui. Pare cã vrea sã ne punã pe toþi
faþa unui fapt îndeplinit, în faþa cãruia?
Ieri, fiind aniversarea a 42 ani de la naºterea Regelui, mare dejun la Sinaia fam
ilia, Guvernul ºi Pierredon, ministrul Maltei, cu tovarãºul sãu La Rochefoucault care ad
uceau Reginei Mãria ºi Principelui Nicolae însemnele Ordinului, în timpul mesei Zwidenek
aºezat lângã La Rochefoucault spune acestuia cã Regina ar dori sã pofteascã pe dl. ºi d-na d
Pierredon ºi pe dânsul la Balcic ºi-1 întreabã dacã pot veni. La Rochefoucault consultã dupã
jun pe Pierredon, care primeºte ºi Regina le face imediat invitaþia care e acceptatã cu
recunoºtinþã. Zwidenek merge cu La Rochefoucault la Murdãreanu ca sã aranjeze plecarea ºi va
gonul. Acesta se scuzã un moment, dispare, ºi înapoindu-se ia la o parte pe La Rochefo
ucault ºi îi comunicã cã M.S. Regele îi roagã sã nu meargã la Balcic! Capul maltezilor, care
mai pricep nimic! Regele i-a rugat sã decoreze pe Reginã, ºi a insistat luni de zile pânã
s-a putut trece peste dificultãþile de religie (Regina e protestantã), Regele pãrea tot
timpul dejunului plin de afabilitate pentru Mumã-Sa, ºi tocmai Regele sã punã la cale un
adevãrat afront faþã de o femeie care nu-1
merita? Maltezii au venit sã mã întrebe ce sã facã. I-am sfãtuit sã gãseascã un pretext ºi sã
Paris înainte de ziua fixatã pentru Bal-cic, cãci altfel se va deschide iar rãzboiul într
e Rege ºi Regina Mãria.
Asearã prânz la Cina oferit de Societatea Bancarã lui Gutmann. Am avut plãcerea sã aud pe
dl. Victor Slãvescu fost ministru de finanþe liberal ºi pe dl. Virgil Madgearu fost m
inistru de finanþe þãrãnist, declarând cã singura soluþie a greutãþilor în care ne încurcãm e
trecutului, ºi cã d-ta ai avut dreptate, Coane Costicã!"
Ministerul de Externe a publicat ieri un comunicat prin care neagã cã ar fi existat
vreodatã negocieri între noi ºi Soviete pentru încheierea unui pact de asistenþã mutualã sau
vreunei convenþii militare. Fãþãrnicia ºi neruºinarea ar trebui sã aibã ºi ele o limitã.
18 octombrie. Scanavi îmi povesteºte istorioarele lui Hefter, omul zilei de câtva timp
. Hefter redivivus scoate de la 15 octombrie Le Moment, gazetã franþuzeascã ce a apãrut
timp de 3 ani la Geneva pânã la expulzarea proprietarului ei din Elveþia, ºi care va apãre
a de acum înainte la Bucureºti. Acum opt zile Universul a început o campanie turbatã împot
riva escrocului ºi vândutului din timpul rãzboiului". Trei zile de-a rândul foaia lui Pop
eºte a consacrat câte o coloanã-douã de înjurãturi escrocului" ºi apoi deodatã a tãcut. Ru
Scanavi sã treacã pe la mine ca sã-mi explice cum tipografia de la Muntele de Pietate,
care trebuia sã fie a lui a devenit proprietatea lui Hefter. Chestiunea mã interesa
fiindcã acesta a angajat la tipografie ºi la gazetã mai multe persoane înscrise în Uniune
a Agrarã. Scanavi a venit azi ºi mi-a povestit urmãtoarele:
Nu ºtiu pentru ce a fost expulzat Hefter din Franþa dar presu-punm cã tot dupã cererea lu
i Titulescu. în tot cazul dupã cererea lui din Elveþia. Guvernul federal a dat ca moti
v al expulzãrii un articol al lui Hefter împotriva lui Dollfus. Acest articol a fost
numai un pretext, în realitate, când Puiu Dumitrescu a venit la Geneva ºi înjura pe Reg
e de dimineaþa pânã seara în tovãrãºia lui Titulescu, Hefter a luat apãrarea Regelui ºi a înj
Titulescu care a intervenit atunci la Berna ºi a obþinut expulzarea lui Hefter, fãrã ca
el, Titulescu, sã aparã în operaþie. Expulzat «din Elveþia, Hefter care e plin de bani s
hotãrât sã vinã în România ºi sã întemeieze o societate de editurã cu o tipografie modernã. C
t la Bucureºti a fost luat în primire de prietenii lui Maniu care 1-au dus la ºeful lo
r, gata sã-1 primeascã în slujba ideilor lui. Am pus pe Rege în curent (Scanavi vorbeºte)
cu întreaga situaþie, ºi Regele m-a autorizat sã iau contact ºi sã mã înþeleg cu omul care
146
luase la Geneva partea sa împotriva lui Titulescu. Ar fi fost ºi imoral ca Dinastia
sã lase sã cadã pe cel ce suferise expulzarea din Elveþia din cauza devotamentului sau p
entru dânsa (!!!). M-am înþeles cu Hefter ºi am legat agenþia mea de informaþii1 de societat
ea lui de editurã. Am pus totul în slujba Regelui". Eu: De ce nu mi-ai spus de astã pri
mãvarã cã combinaþia d-tale era cu Hefter?" El: Eu cred cã v-am spus-o, dar dacã nu v-am s
-o e probabil fiindcã credeam cã eraþi în curent. Când s-a fãcut societatea (toate au fost p
use la punct, ºi contractele mele cu presa francezã au fost încheiate în dosul lui Titul
escu, care fiind foarte ocupat cu înþelegerea Balcanicã ºi cu atâtea chestiuni mari, n-a p
rins de veste despre nimic) trebuia sã iau eu preºedinþia Consiliului de Administraþiei.
Titulescu s-a fãcut foc. Cum? Expulzase pe Hefter din Elveþia ºi iatã-1 cã venea sa-ºi batã
oc de el, în România, sub auspiciile oamenilor Regelui ºi Familiei Regale? A þipat atât încât
Regele m-a rugat sã renunþ pentru moment la aceastã preºedinþie. Locul a rãmas vacant". Eu:
ar pentru ce a amuþit campania lui Popeºte?" El: Dupã articolul lui Hefter prin care-1
ameninþa cu publicarea unor documente dezagreabile ºi dupã ce a aflat de legãturile Mome
ntului, Popeº-tele a trimis pe ginere-sãu la Hefter ºi pacea s-a fãcut în cinci minute. O
sã vezi ce bine o sã meargã Le Moment. Am angajat pe Tisserand, care în timpul rãzboiului
a dirijat propaganda francezã. Avem ºi pe Mic Ca-targi (la mouche â merde) foarte pric
eputã ºi dânsa. Titulescu mi-a oferit sã-mi subvenþioneze agenþia telegraficã cu 2 1/2 milioa
e. Am refuzat. Vreau sã rãmân independent ºi faþã de Ministerul de Externe ºi faþa de oamenii
litici".
Dixit, ºi zvelt ºi elegant, într-un delicios costum englezesc ºambelanul Reginei Elisabe
ta m-a pãrãsit plin de condescendenþã ºi pe jumãtate înnebunit de mãrimile la care a ajuns.
Cecropide s-a întors de la Atena. Povesteºte cã nu sunt în Grecia mai mult de 30% monarh
iºti. Toþi intelectualii ºi tineretul republicani ºi venizeliºti. Toatã miºcarea ar fi oper
ui Condylis ºi a gãºtii lui. Dacã o fi aºa, situaþia Regelui George e tristã. Cecropide mai s
une cã înºiºi monarhiºtii nu vor decât pe Regele George si pe frate-sãu, Principele Paul, ca
oºtenitori. Pe nici unii din ceilalþi Prinþi ai Familiei Regale. Gaºca Regala a rãmas odio
asa.
1 Care?
Pierredon, de data asta cu mme. de Pierredon ºi La Rochefoucault au dejunat ieri l
a Foiºor, poftiþi de Rege. Miercuri fuseserã invitaþi numai pentru remiterea decoraþiilor
Reginei, Prinþului Frederic de Ho-henzollern ºi Co. Ieri dejun pour causer". în afara d
e ei nu mai era decât perechea Hohenzollern, Urdãreanu ºi aghiotantul de serviciu. Dupã
dejun Regele a luat la o parte pe Pierredon ºi au vorbit mai întâi de afacerile ordinu
lui. Majestatea Sa a consimþit ca primii cavaleri de onoare ºi devoþiune sã fie patru: e
u, G.V. Bibescu, Stârcea ºi Pangal ºi a cerut sã fie consultat pentru orice numire mai d
eparte. Apoi, Regele a întrebat pe Pierredon despre cele ce se petrec în Franþa ºi în Ital
ia. Jenat fiindcã e prost ºi timid Pierredon a rãspuns cã probabil Majestatea Sa e mai b
ine informatã decât el, prin Titulescu. Titulescu ne me dit rien." Pourtant ii est au
premier plan, â Geneve, pour etre informe." Titulescu fait â Geneve sa politique. Moi
je n-en sais rien." Aceastã conversaþie raportatã de Pierredon lui Pangal dovedeºte cã te
nsiunea e mare între Titulescu ºi Suveran ºi confirmã impresia care mi-a rãmas de pe urma
conversaþiei de ieri cu Scanavi.
Nu terminasem aceste rânduri ºi iatã informatorul meu secret care mã vesteºte cã Titulescu ºi
a dat demisia. Oficial, sau în public, nu se ºtie nimic. Tot informatorul meu îmi comu
nicã cã criza e iminenta ºi cã Regele a lansat deja douã convocãri pentru consultãrile anunþa
care ar începe luni. Eu îmi vãd de treabã si plec la Constanþa, unde am mâine un congres al
Uniunii Agrare, organizaþia localã.
21 octombrie. Petrecut ziua de ieri la Constanþa unde s-a þinut congresul anual al U
niunii Agrare. Congresul a fost foarte reuºit, în cuvântarea mea, n-am putut sã las fãrã rep
licã rechizitoriul fãcut acum o lunã, tot la Constanþa, de cãtre Tãtãrescu ºi sã nu mã ocup º
ificatele de bunã purtare distribuite de dânsul cu acest prilej. A plãcut mai ales par
tea consacratã lui Mihalache ºi lui Maniu. Despre Mihalache am spus între altele cã vorb
eºte frumos în opoziþie ºi drege prost la Guvern ºi cã în consecinþã trebuie lãsat în perpetu
a vorbeascã. Despre Maniu am amintit cã se aseamãnã prin anumite puncte cu Isus Christos
, de care se deosebeºte prin altele, între Romul Boilã ºi Aurel Dobrescu e ca Christos rãs
tignit între doi tâlhari ºi tot ca Christos a înviat pe Lazãr. Dar n-a avut parte de un ap
ostol ca Paul care sã-i concretizeze doctrina, aºa încât vedeniile lui rãmân în vãzduh ºi nu
pãmântul. Am mai înºirat verzi ºi uscate sfârºind, dupã placul oamenilor, cu aluzii la o pr
guvernare, proximã fiindcã aºa o vor logica ºi dreptatea! (Paºte murgule!) A început sa mi s
e urascã ºi cu meseria asta!
148
înapoiat azi-dimineaþã la Bucureºti mi se confirmã ºtirea demisiei lui Titulescu motivatã pri
ultimul comunicat dat de Guvern în chestiunea negocierilor cu Sovietele, comunica
t prin care se negau pur ºi simplu aceste negocieri, ºi pentru publicarea cãruia nici
Titulescu, nici omul lui, Savel Rãdulescu, nu au fost consultaþi. Nae lonescu îmi pove
steºte cu verva lui obiºnuitã câteva istorioare picante.
Una, din vremea când era prieten încã cu Regele ºi cu Duduia, într-o seara, jucau cãrþi in in
imitate. Deodatã Duduia începe sa chiraie ºi sã-ºi frece o gleznã. Ce mai ai?" o întreabã pl
it Carol. Mã doare" ºi deodatã îºi ridicã picioarele pe masã ºi adresându-se Regelui: Pupi!
ictisitã Majestatea Sa s-a aplecat ºi a fãcut pupi" cum i se poruncise. Altã datã Duduia ce
ruse Regelui nu mai ºtiu ce serviciu care depindea de Prinþul Nicolae. Bine, îi rãspunse
Carol, am sã vorbesc cu Nicky, tocmai vine mâine searã la masã la mine." Ce, la masã? Nu þ
m spus sã nu-1 mai inviþi" ºi ca o furie Duduia se nãpusti în triviale înjurãturi la adresa P
inþului. Nu vreau sã-1 vezi, nu vreau sã-1 primeºti, nu vreau sã vorbeºti cu un porc care nu
spune decât rãu de mine! Nu vreau, nu vreau! Trebuie sã-1 decomanzi pentru mâine!" Bine,
dar cum vrei..." Nu ºtiu, trebuie sã-1 decomanzi, trebuie sã-1 decomanzi!" Si dulcea fãpt
urã nu-ºi dete pace pânã ce Regele n-a decomandat pe frate-sãu. Nae pretinde cã Regele nu ma
i poate suferi pe Lupeasca, ºi el, Nae, nu-ºi da seama prin ce mijloace femeia asta
continuã sã facã din Carol ce vrea. Regele înseamnã tot ce i se întâmplã, tot ce vorbeºte cu
re. Lupeasca îi pãstreazã notiþele. Sã fie asta, se întreabã Nae? Tot Nae îmi mai povesteºte
lescu rechemat de Rege plecase zilele trecute din Geneva, dar abia plecat a tele
grafiat cã i s-a defectat vagonul ºi sã i se trimitã altul. Au vrut sã-i trimitã întâi vagonu
ui Averescu, dar mareºalul a refuzat ºi atunci s-a recurs la Prezan care a dat pe al
lui. Dar pânã sã vinã vagonul, Titulescu s-a întors la Geneva, cu atât mai multã plãcere cu
agonul lui nu avea nici un defect. Nae continuã sã nu poatã suferi pe Titulescu, ºi pove
steºte, povesteºte...
Povesteºte cã Garda de Fier s-a introdus atât de bine în Ardeal în cursul verii, cã este acu
m partidul cel mai tare, peste munþi.
Povesteºte cã tot Garda de Fier e aceea care ne va scãpa ºi de pungaºi ºi de proºti ºi de toa
fta care împreunã cu Regele ºi în jurul lui jefuieºte þara. Povesteºte cã nu crede într-o apr
schimbare de
Guvern; Regele a gãsit în fine oameni care-1 înþeleg" de ce i-ar schimba?
Povesteºte despre nemaipomenitele abuzuri de la Fundaþiile Regale ºi de uºurinþa si de lic
helismul cu care Guvernul actual a umplut aceste inutile instituþii cu bani. Fundaþi
ile jongleazã cu zeci de milioane, venituri de la cinematografe, venitul de la lot
erie (bani luaþi de la tuberculoºi), venituri din toate pãrþile. Povesteºte în fine cum ºi-a
ut joc de el scârba de Titeanu, care a împiedicat pe generalul Prodan sã-i dea voie sã-ºi
scoatã gazetele, sub pretextul cã el Nae lonescu era omul lui Boilã ºi prin urmare al lu
i Maniu!!!
Am avut impresia din toate câte mi le-a spus (mi-a povestit un ceas ºi jumãtate) cã amic
ul meu Nae lonescu nu mai era â la page".
23 octombrie. A apãrut în Monitorul de ieri marea miºcare în diplomaþie prin care Titulesc
u, care a înnebunit de tot, numeºte miniºtri în Chile, în Mexic, în Iran (Persia). Inefabilu
l Jean Th. Florescu este numit ministru la Madrid. Se pregãtesc zile vesele pentru
spanioli. Probabil cã Jean Th. se va plimba în Madrid în costum de toreador.
ªoneriu înapoiat de la Paris, îmi povesteºte cã la ducere a fãcut drumul cu Lupeasca. Murd
anu s-a urcat în Orient-Express la Sinaia, iar Lupeasca pentru care Orient-Express
ul a fost oprit într-adins, s-a urcat la Timiºul de Sus, unde a fost adusã în automobil
de însuºi Regele. Dupã ce a plecat trenul, din vagon ºi din automobil, amanþii regali îºi flu
urau batistele cu drag. Acestea se întâmplau pe când zvonurile" din Bucureºti trimiteau p
e Lupeasca în surghiun ºi cãsãtoreau pe Rege cu tot felul de ibovnice.
Asistat asearã la conferinþa lui Paul Reynaud, devalorizatorul. Conferinþã slabã. Fatã de
rticolele ºi discursurile lui din Camera francezã o decepþie. In cursul dupã-amiezii lua
sem ceaiul cu dânsul la Gafencu. Am vãzut cu acest prilej cea mai frumoasã casã din Bucu
reºti. Auzisem mult vorbindu-se despre ea, dar aci n-am avut nici o decepþie.
Primesc vizita lui Gurãnescu, ministrul nostru la Belgrad care-mi dã câteva informaþii
interesante, în Iugoslavia e o tendinþã generalã de slãbire a legãturilor cu Franþa ºi o evol
spre Anglia. Dintre cei trei Regenþi, cei doi civili sunt nuli ºi nu conteazã, iar Pri
ncipele Paul crescut la Oxford, angloman pânã în vârful unghiilor neveste-sii, împinge cât p
oate în direcþia Londrei. Asasinatul lui Alexandru, articolul 6 de la Stresa ºi mai al
es înþelegerea franco-italianã au îndepãrtat mult Iugoslavia de Franþa. Germania pe de altã p
rte a fãcut tot ce a putut ca sã se apropie de Belgrad. Prezenþa lui Goring la înmormântar
ea Regelui
150
Alexandru, vizita lui mai târziu în Serbia, culanta nemþilor în afaceri au netezit mult
drumul între Germania ºi Iugoslavia. Dar o înþelegere directã între ambele þãri ar fi încã gr
ealizat. Sârbii au priceput ca drumul la Berlin duce prin Londra. Gurãnescu spune mu
lt bine de Stoiadinovici, care ca ministru de finanþe, deºi foarte tânãr ºi neexperimentat
(sub Pasici, avea 33 de ani) a negociat plata datoriilor sârbeºti în America ºi a obþinut
sã fie plãtite cu o reducere de 65% pe când ilustrul nostru Titulescu n-a obþinut decât o
reducere de 25%. Stoiadinovici, a cãrui soþie e germanã (el e sârb din Serbia veche), l
ucreazã ºi el la o apropiere cu Germania ºi e mult mai apropiat de Londra decât de Paris
. Aceasta politicã a Prinþului Paul mai e ajutata ºi de un> agent englez foarte inteli
gent, Balfour (un nepot al cunoscutului om de Stat) consilier la Legaþia britanicã d
in Belgrad ºi prieten intim al Prinþului, cu care a fost coleg de clasã la Oxford.
în ceea ce priveºte relaþiile cu Sovietele, Gurãnescu e sigur cã Iugoslavia nu le va relua
, cu toate insistenþele lui Beneº ºi ale lui Titulescu. Jeftici se angajase sã le reia ºi
cãderea lui nu a fost strãinã ºi de uºurinþa cu care a luat acest angajament, în treacãt, Gur
u trateazã pe Jeftici de dobitoc ºi-1 considerã definitiv culat în politicã. Stoiadinovici
dã între altele ca argument pentru refuzul lui ºi faptul cã voieºte sã se întoarcã la libert
onstituþionale ºi cã fãrã cenzurã ºi stare de asediu propaganda bolºevica ar putea fi pericul
De altminteri nici Franþa nu prea mai insistã în direcþia Sovietelor, ºi dupã cele constata
te în miºcãrile de la Toulon ºi de la Brest ºi-a mai domolit simpatia pentru Moscova. Pact
ul de asistenþã franco-rus n-a fost ratificat pânã acum. Când Beneº ºi Titulescu spun cã Fran
inge spre Moscova, mint. în realitate ei sunt aceia care au insistat ca Franþa sã iscãle
ascã pactul cu Sovietele, ca sã poatã ºi ei la rândul lor sã încheie unul.
Gurãnescu socoteºte poziþia lui Stoiadinovici solidã. Pe generalul Jifkovici îl califica d
e brutã. Ar fi un prost intrigant, care se sprijinã numai pe trupele gãrzii cantonate
la Belgrad. Nu e adevãrat cã ar avea în mânã întreaga armatã. Stoiadinovici vrea sã se cotoro
sca de el, ºi o va face dacã va sta destu! la putere. Despre Periei, ministrul nou n
umit la Bucureºti, Gurãnescu spune cã e o nulitate. Stoiadinovici voia sã-1 înlocuiascã îndat
e a venit la putere. N-a facut-o fiindcã Periei prea era numit de curând, ºi n vrut sã e
vite comentarii. Dar zilele lui la Bucureºti sunt numãrate.
25 octombrie. Unde am ajuns: Victor Antonescu (ministrul de finanþe) întâlneºte nu ºtiu un
de pe Tabacovici (preºedintele consiliului
de administraþie al Cãilor Ferate) ºi îi spune cã directorul contabilitãþii C.F.R.-ului nu fa
e doua parale ºi cã trebuie schimbat; bine", îi rãspunde Tabacovici dar sã aºteptãm sã se î
dus în cãlãtorie de nuntã". Da? se ºi însoarã, cãlãtoreºte domnul... dar pe cine a luat?"
Buchman" a lãsat neglijent sã cadã marele ºperþar de la C.F.R. Aoleo, a conchis Antonescu,
urn sã mã ating de el! Sã mã fereascã Dumnezeu!"
Acum zece ani, Buchman primea picioare în cur de la toatã lumea. Trãiascã Regele în pace ºi
nor", - vorba lui Hiibsch, autorul imnului.
26 octombrie. Din porcãriile regimului:
La contenciosul Capsului au venit actele pentru concesionarea vinderii lemnelor
de foc din pãdurile Statului unui domn inginer Bra-tescu. Acest Brãtescu nu e ruda c
u Zamfir Brâtescu, fostul meu subsecretar de Stat la Finanþe, dar probabil cu Stelia
n Popeºte (Universul) a cãrui soþie e nãscutã Brãtescu. Condiþiile concesiunii sunt: un preþ
estimaþie foarte redus si beneficiile în douã, jumãtate Capsului ºi jumãtate lui Brãtescu. Co
tenciosul Capsului refuzã sã-ºi dea avizul ºi trimite afacerea, ca fiind de o anvergurã pr
ea mare, la contenciosul general al Ministerului... Sassu, care a aprobat afacer
ea e un om cinstit: ce presiuni formidabile trebuie sã fi fost fãcute asupra lui ca
sã-1 aducã sã semneze o asemenea învoialã!
Alta. Deasupra cinematografului Trianon, pe Bulevardul Elisabeta s-a deschis o c
asã de joc cu firma Moto-Club. Patru indivizi s-au asociat ºi au pus fiecare câte 500
mii lei, drept capital iniþial în schimbul a 25 puncte ce revin fiecãruia din benefici
i. Unul din aceºti asociaþi e clientul amicului meu, August Filip, ºi i-a fãcut confidenþe
, zilele trecute. Afacerea e fructuoasã, spunea individul, dar cere muncã multã ºi mari
sacrificii. Fiecare din cei patru asociaþi fac cu schimbul, ºi unul trebuie sã fie în pe
rmanenþã la local, în afarã de amenajare au avut spese enorme. I-a impus fiscul la peste
3 milioane ºi ca sã fie scãzuþi la l milion ºi jumãtate au trebuit sã cedeze fiecare din. as
ciaþi câte 4 puncte din beneficii, adicã în total 16 unui subsecretar de Stat. întrebat de
Filip cine era subsecretarul, individul n-a vrut sã spunã la început, s-a codit, dar
a sfârºit prin a mãrturisi cã era Titeanu1. ªi a adãugat cã mai plãtesc 180 000 lei pe an soc
de motorizare, prezidatã de Prinþul Nicolae, ca sã poatã întrebuinþa firma lor! ªi mai dau º
ltele! Totuºi beneficiul afacerii ar fi destul de important.
1 Venit cu degetul în gurã la Minister, Titeanu ºi-a clãdit un block-haus ºi-a oferit vara
trecutã un premiu sportiv de 100 000 lei tineretului din judeþul Romanaþi.
152
Ieri, cu Orient-Expressul au plecat maltezii, dupã ce ne-au pisat 10 zile. M-am du
s la garã sã duc o cutie de bomboane d-nei de Pierre-don, ca sã-1 împac pe Pierredon, su
pãrat foc fiindcã la dejunul pe care i 1-am oferit am aºezat pe d'Ormesson înaintea lui,
deºi mai nou. în realitate a fost din partea mea o eroare, am crezut pe d'Ormesson
mai vechi. Pierredon ºi-a imaginat însã cã o fãcusem dinadins, cã-1 tratasem nu în ministru a
Ordinului Suveran de la Malta ci în supus francez. Pangal venise sã. mã punã în curent cu
acest grav incident ºi sã mã " roage sã telefonez ofensatului maltez ca sã-1 împac. I-am te
lefonat dar am fãcut mai mult, am mers ºi la garã cu bomboane!
Aceastã pereche de caraghioºi, Pierredon ºi La Rochefoucault, sunt adevãrate personaje d
e operetã. Pierredon e fiul lui Michel-Pacha, îmbogãþit peste mãsurã în Turcia, cu Farurile º
u tot felul de pezeven-glâcuri. Pierredon ºi-a cumpãrat titlul de conte de la Papa, cãru
ia a fãcut un dar destul de însemnat pentru a fi numit Pierredon (qui a fait un don ã
Pierre). Bãtrânul Michel-Pacha trebuie sã fi avut o avere imensã, cãci a putut lua de neva
stã o Principesã Mensdorf-Pouilly, din ilustra casã aliatã cu Coburgii ºi cu mai multe Fam
ilii Regale. Pierredon, care a luat de soþie o principesã de Polignac, ia vãzul lumii
prin rudeniile mumã-sii ºi neveste-sii, despre care vorbeºte fiecãruia, când se prezintã. Pr
in mãtuºile ºi unchii pe care îi invocã, prin gradul sãu de bailli al Ordinului de Malta dec
orat cu Crucea de Profes", cine nu-i ºtie rosturile îl crede de neam mare. La început m
-a înºelat ºi pe mine. Nu e simpatic nimãnui. Când a fost numit în ordinul de Malta, mai întâ
avaler, apoi ministru ºi Profes" au fost protestãri unanime ºi scandal mare. Marele Mae
stru a trimis pe toþi reclamanþii la plimbare spunându-le Ordinul trebuie sã trãiascã ºi n-a
nimic; dvs. nu daþi un franc ãsta plãteºte! Prin urmare îl þin ºi îl menþin!" Iniþiaþii pov
când a intrat în Ordin, Pierredon a contribuit la cheltuieli cu mai bine de 20 milio
ane franci. Aºa cum e, a ajuns sã fie tare ºi mare în Consiliile Ordinului ºi cautã pe toate
cãile sã-ºi alcãtuiascã un trecut ºi o tradiþie. Acum, de curând, un genealogist a descoperi
Michel-Pacha se trãgea dintr-un doge al Veneþiei, De Michele sau Michelli. Drept con
secinþã, Pierredon a cumpãrat la Veneþia un palazzo De Michelli, care 1-a costat multe m
ilioane.
La Rochefoucault, conte autentic el, deºi s-a cãsãtorit cu una din moºtenitoarele des Mou
lins de Corbeil", n-are sfanþ. El n:a avut niciodatã nimic, ºi averea neveste-sii a mânc
at-o. îl întreþine ºi pe el Pierre-
don. Nimic mai nostim decât sã auzi pe La Rochefoucault cã e surmenat, cã nu mai poate f
ace faþã însãrcinãrilor primite, cã nu mai ºtie unde îi este capul, deºi singura lui treabã e
nã menu-urile dineurilor pe care le-dã Pierredon ºi sã facã plasamentele la masã. Listele de
decoraþii pentru schimburile cu Crucea Magistralã a Maltei, reprezintã muncã grea rezer
vatã lui Pierredon însuºi, ca ºi Istoria Ordinului pe care o publicã, mulþumindu-se sã o semn
ze cãci de scris o scrie altul pe care-1 plãteºte. Ilustrul diplomat maltez mai e ºi deþinãt
orul tuturor tradiþiilor protocolului, pe care le aplicã cu stricteþe ºi în care se încurcã s
se descurcã zilnic. Nici un diplomat în Bucureºti, nici un reprezentant al vreunei Ma
ri Puteri nu e mai vârât în treabã" ca perechea Pierredon-La Rochefoucault. Dacã i-ai ascul
ta pe ei, întreaga dinamicã a diplomaþiei europene se învârteºte în jurul Ordinului ºi al Pri
i Chigi, Mare Maestru. Susceptibili la exces, aceºti Pat ºi Patachon paraziþi ai unei
onorabile dar perimate tradiþii, nu sunt luaþi în serios la noi decât de prietenul meu P
angal ºi de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea.
27 octombrie. Informatorul meu de la Sinaia îmi aduce ºtiri. Regele n-a schimbat nim
ic în ideile ºi planul lui. Pe Tãtãrescu nu-1 mai poate vedea în ochi. Cel care se bucurã de
toatã simpatia Regelui în Guvern e Inculeþ. Dacã s-ar mai putea o formaþie guvernamentalã l
iberalã, ar alcãtui-o Inculeþ. Dar nu se mai poate. Regele va deschide brusc criza, ca
sã nu-i saboteze nimeni geniala soluþie. Probabil cã pe la sfârºitul sãptãmânii. Vom vedea.
Pentru moment mã gândesc la Inculeþul din 1918, pe care 1-am cunoscut atât de bine. Dumi
nica trecutã, la Constanþa, d-rul Pilescu mi-a confirmat din nou cã, în preajma votului
Unirii la Sfatul Þãrii, el ºi cu Corteanu i-au dus si i-au numãrat doua milioane lei din
partea lui Marghiloman. Acesta este patriotul atotputernic sub Regele Carol al
II-lea.
28 octombrie. Dentistul nostru ºi al Curþii Regale, simpaticul A revoir" zis Krainik
s-a îmbolnãvit de inimã. Aveam azi orã la dânsul ºi iatã cã-mi telefoneazã nevastã-sa sã nu v
octorul" a avut ieri o micã crizã de cord, de pe urma neplãcerilor ivite zilele trecut
e ºi pricepi d-ta, la vârsta noastrã, trebuie sã bãgãm de seamã". Mã întreb dacã neplãceril
t în legãturã cu cei 60 de ani ai Reginei Mãria. Intr-adevãr cât am stat la el alaltãieri (o
rimã ºedinþã pentru revizuirea dinþilor) n-a fãcut decât sã se jeleascã de loviturile pe care
rimea de Sus". Regele a introdus de doi ani obiceiul sã i se dea de ziua lui un cad
ou, din partea demnitarilor Curþii. Printre aceºtia e ºi Krainik cu frac brodat â la fra
ncaise ºi cu pantaloni gris perle,
154
costum în care se furlandiseºte la toate ceremoniile, spre marea lui mândrie. Anul tre
cut partea lui pentru cadoul Regelui a fost de 5 000 lei, ºi s-au dat numai cãrþi lega
te, anul acesta, pãcatele mele, cât are sa fie cã a adus Urdãreanu de la Paris un servici
u de ceai înjadã, auzi domnule, înjadã, cât are sa fie? ªi nici n-am primit nota cadoului pe
ntru Rege, ºi iatã ca Mareºalatul Palatului ne obligã sã dãm un cadou Reginei pentru cei 60
de ani pe care îi împlineºte! Nu mai pot, domnule ministru, ne ruineazã! Mai bine renunþ l
a tot!"
Dar atracþia fracului brodat e mare, Krainik n-a renunþatMa nimic si s-a îmbolnãvit prob
abil de inimã rea ºi de... calicie1.
30 octombrie. Fost ieri la Sinaia pentru a lua parte la serbarea împlinirii celor
60 ani ai Reginei Mãria. Pe drum Georgescu (Cocoº) redactorul Neamului Românesc al lui
lorga vine în compartimentul meu ºi-mi povesteºte din fleacurile în jurul cãrora se crist
alizeazã viaþa sufleteascã ºi cerebralã a Fute Vântului de la Vãleni. Dar îmi povesteºte ºi u
e care Goga ar fi spus-o Regelui în ultima lui audienþã: Sire, ai sfãrâmat toate partidele,
dar sa nu te miri cã pe ruine apar strigoii!" Sosit la Sinaia am luat dejunul la
Palace-Hotel cu George Georgescu capelmaistru cu dama, cu Goga ºi cu Vetturia lui ºi
cu dr. Lupu. Dupã masã am avut o lungã conversaþie cu Goga. Mi-a mãrturisit cã dacã a fuzion
t cu Cuza ºi s-a aruncat în antisemitism, e cã nu mai are nici o încredere în Rege. A ieºit
din culise, la aerul liber, cum 1-a sfãtuit ºi frate-sãu, pe patul lui de moarte. Goga
e convins cã Regele se va încurca din ce în ce ºi cã va sfârºi rãu de tot. Nu crede într-o i
tã schimbare de Guvern, fiindcã nu vede motivul unei asemenea schimbãri.
La masã d-rul Lupu se declara încântat ca era aºezat între mine ºi Goga, ºi înjura pe ai lui.
dulce armonie domneºte ºi între þãrãniºti.
Serbarea aniversãrii Reginei a fost lipsitã de orice farmec. Vremea a fost infectã. Un
vânt rece îþi tãia obrazul cum puneai nasul afarã. Pânã la ora 4 a fulguit de zãpadã. Culmil
lor erau acoperite de ninsoare, de ninsoare întinatã prin umbra norilor fumurii ºi ace
astã faþã cenuºie da înãlþimilor mai mult un aspect de doliu decât de veselie. Pe jos, prin j
l hotelurilor, nu întâlneai decât mutre plictisite; fiecare te întâmpina cu întrebarea: e ad
evãrat cã a cãzut Guvernul? Guvernul Tã-tãrescu e fãrã precedent în aceastã privinþa. De apro
ani de când þine, cade în fiecare sãptãmânã. Dar de data asta sentimentul de preca-
1 La îmbolnãvirea lui Krainik mi se spune cã a contribuit mai ales o platã de 20 milioan
e ce a trebuit sã facã loviturã peste loviturã pentru ginere-sãu Friedmann de la Bacãu.
ritate pare mai adânc. Miniºtrii pe care i-am întâlnit, în loc de bunã ziua îmi ziceau: ei,
ne rãstorni!" Sãracii, dacã ar ºti ei cât de puþin mã ocup eu de soarta lor!
Seara la Peleº, recepþie tarã nici o însufleþire. M-am plictisit douã ceasuri ºi jumãtate ºi
t douã constatãri neplãcute: întâi, ca Familia Regalã s-a urâþit grozav ºi al doilea, ca într
e sunt atâtea femei frumoase, la recepþii nu se poftesc decât pocituri. Familia noastrã
Regalã putea fi într-adevãr judecatã aspru din toate punctele de vedere afarã de al plasti
cii: erau toþi frumoºi. Defileul de asearã a fost o jale. Regina Mãria a slãbit mult, îi atâr
pieile obrazului, ºi cu toatã arta toaletei ºi cu tot arsenalul accesoriilor pãrea cã duce
în spinare mai mult decât cei 60 ani sunaþi. Regina Elisabeta parcã era scoasã din viclei
m; Ileana se înfãþiºa ca o nenorocire ºi ca o spãlãtoare de vase. Principesa de Hohenlohe, so
a Reginei, fiica ei (o catastrofã) ºi Principesa de Hohenzollern, trei note diferite
din gama ororilor. Pânã ºi bãrbaþii întristau privirile. Regele Carol, plin de trohnã se pre
intã cu nasul ºi cu buzele umflate, Prinþul Mihai, neîndemânatic ºi ca lungit artificial pli
mba în urma lui tatã-sãu o mutrã mohorâtã. Arhiducele Anton pãrea angajat cu ziua, în fracul
uzat, iar Principele de Hohenzollern în uniformã de vânãtor ºi de general caraghios, cu s
iluetã de ghebos onorific compromitea deºi german autentic tipul arian, scump lui Hi
tler. Numai Prinþul Nicolae salva cinstea Familiei dar a ºters-o imediat dupã concert,
dezgustat se vede de tot ce miºuna în jurul lui.
Invitaþiile fuseserã fãcute alandala. Nimeni nu putea ghici dupã ce criteriu. Desigur nu
dupã al eleganþei sau al frumuseþii. Singura femeie frumoasã era baroana Schnitzler, sa
u Schnitzer, dama de onoare a Principesei de Hohenzollern. încolo, o nenorocire. V
remea, cu aripa ei nemiloasã a pocit frumuseþile bucureºtene de odinioarã, dupã cum a poci
t ºi plastica Familiei Regale. Dar dacã Familia Regalã nu se poate reînnoi ºi trebuie sã asi
stãm resemnaþi la defilarea beºoandrelor încoronate, lista invitaþilor ar putea fi treptat
reînnoita ºi generaþiile perimate înlocuite cu altele mai proaspete.
Un apel la generaþiile mai tinere ar fi fost cu atât mai uºor de realizat cu cât invitaþii
le au fost fãcute fãrã nici un rost, dupã cum am spus mai sus. Foºtii miniºtri n-au fost inv
itaþi, dar au fost invitaþi Dinu Ari-on, generalul Gârleºteanu ºi Grigore Carp. Academicie
nii care au venit dupã amiazã sã prezinte Reginei felicitãrile Academiei Române n-au fost
invitaþi (Þiþeica, Hurmuzescu etc.) dar a fost invitat inginerul Raco-viþã, fiul generalul
ui, dar acesta n-a fost invitat nici el. Printre foºtii
156
miniºtri plenipotenþiari a fost poftit Charles Mitilineu dar n-a fost poftit Filalit
y, care a mai fost ºi secretar general al Ministerului de Externe. Zoe Suþu, damã a Pa
latului, n-a fost invitatã, dar a fost invitatã madame Hoenig soþia doctorului (poate în
amintirea Coþofeneºtilor). Dintre cei invitaþi n-au venit mulþi. ªefi de partide eram num
ai Goga, luni-an ºi cu mine. N-au venit nici Dinu Brãtianu, nici Vaida, nici Mihalac
he, nici Averescu. Nici Prezan; lorga s-a supãrat fiindcã a fost invitat la concert ºi
d-na lorga numai la recepþie ºi n-a venit nici el. Dintre foºtii miniºtri, vreo 4-5. Je
an Th. Florescu, isteþ ca un toreador ºi Tran-cu-Iasi cu o panglicã portocalie de gât ca
Didina Cantacuzino, ºi cu un fibron în pântece, tot ca dânsa erau singurii care petrece
au în searbãdã sindrofie.
înapoiat azi la Bucureºti gãsesc un teribil articol împotriva lui Ti-tulescu, semnat de
Gaxotte, în ziarul parizian Je suiº partout. Mi se spune, ce e mai nostim, cã în Echo de
Paris, dupã un articol al lui Pertinax care laudã bineînþeles pe Titulescu, se gãseºte repr
odus articolul lui Gaxotte. Titulescu trebuie sã fie furios, cãci ºtie bine cã numele lu
i Gaxotte va mai fi de actualitate când al lui va fi fost deja uitat de mult. Gaxo
tte acuzã pe Titulescu de' a fi în slujba Sovietelor ºi de a înºela România asigurând-o cã Fr
cere apropierea de Moscova pe care Titulescu ºi Benes vor sã o impunã. Articolul se t
erminã cu aceastã frazã grea: Quand â Pautorite de M. Titulesco, je ne resiste pas au pl
aisir de citer ce moþ magnifique d'un senateur pyreneen: Titulesco? II paierait po
ur etre achete".
30 octombrie. Cãzut alaltãieri, marþi, Ministerul Tãtãrescu pare întãrit azi. Consiliile de
niºtri de luni searã la Bucureºti ºi de marþi la Sinaia, cele 2 audienþe ale lui Tãtãrescu ºi
a lui Inculeþ par a fi netezit pentru moment, neînþelegerile între miniºtri pe de o parte,
între Minister ºi Rege pe de alta. Blumenfeld a venit azi-dimineaþã sã-mi povesteascã cã Vic
or Antonescu i-a istorisit audienþa lui Tãtãrescu la Rege. Gutã Minciunã a rectificat poziþi
a ºi a dat drumul trâmbiþei: Sir-re, sunt fiu de ostaº ºi ca atarrre ºtiu ce e disciplina. D
cã Majestatea Ta socoteºte cã Guvernul nu e la înãlþimea menirei sale, sau dacã Ma-jestarea T
socoteºte cã arrr fi altul mai bun, eu nu-i stau în cale, demisia mea e gata". Vai de
mine, Gutã, s-ar fi grãbit Regele sã spunã, ce mai e ºi asta? Dar e acum momentul sã schimbãm
Guvernele? Trebuie toþi uniþi sã facem faþã greutãþilor, mari, care ne stau în cale. Toatã at
oastrã, toatã munca noastrã, numai pentru armatã! Sã nu
vorbim de altceva". ªi au vorbit numai de înzestrarea armatei. Poate cã Blumenfeld m-a
minþit pe mine, poate cã Antonescu a minþit pe Blumen-feld sau cã Tãtãrescu a minþit pe Anto
escu. ªi se mai poate cã Regele sa fi minþit pe Tãtãrescu! Cãci contrariu tuturor aparenþelor
informatorul meu secret sosit azi-noapte de la Sinaia pretinde cã sus nu s-a schi
mbat nimic ºi cã înainte de deschiderea Parlamentului vom avea criza de Guvern.
Dacã s-a schimbat ceva, e cã Guvernul a plãtit pe Lupeasca. De la lichele care de Anul
Nou au oferit m numele Guvernului ilustrei matra-cuce o splendidã bijuterie, te p
oþi aºtepta la tot. Cu atât mai mult cã s-a întors Wieder ºi s-a împãcat ºi'cu Lupeasca ºi cu
. Bacher, o altã figurã simandicoasã, devotat lui Pangal, a spus acestuia cã impresia lu
i (a petrecut ziua de ieri la Sinaia) era cã Guvernul mai þine. Se poate sã fie aºa, ºi sã n
u fie, dacã se admite pãrerea informatorului meu secret, cã Regele se ascunde de toþi. T
oate bune dar, M.S. sã nu ne mai spunã cã singurul Ei gând e înzestrarea armatei: menþinând u
vistavoi la Ministerul Armatei (Paul Angelescu) ºi un escroc (Bejan) la Armament,
nu o va crede nimeni.
1 noiembrie. Informatorul meu secret pretinde cã, cu toate ro-domontadele lui Tãtãresc
u, Regele va declanºa schimbarea regimului astfel încât ziua de 14 noiembrie sã cadã în plinã
crizã. Manifestãrile de masã proiectate pentru acea zi de naþional-þãrãniºti (Mihalache) ºi d
nal-creºtini (Goga) vor fi astfel zãdãrnicite. Regele trebuia sã soseascã la Bucureºti azi,
dar fiind încã gripat a amânat sosirea sa pe ziua de 7 noiembrie, întârzierea crizei ar av
ea ºi de scop sã împingã lucrurile pânã la 14. în zilele de 8, 9, 11 noiembrie Regele va cons
lta fruntaºii politici ºi ºefii opoziþiei. Apoi va provoca demisia Ministerului. Mâine sea
rã Regele pleacã la vânãtoare în Banat, de unde se va înapoia poate direct la Bucureºti.
Mã întreb care din doi e nebun: Tãtãrescu, când declarã la Sinaia gazetarilor cã-i va preveni
cu 6 luni înainte de demisia lui, cã Partidul Liberal pleacã când vrea de la Putere ºi nu
poate fi alungat de nimeni sau informatorul meu care-mi afirmã, chiar dupã aceste ob
raznice ieºiri ale primului ministru, cã soarta Guvernului e pecetluitã. Poate cã" sunt
nebuni amândoi, sau cã-i înºalã unul singur pe toþi.
2 noiembrie. Dupã patimile de la Sinaia, banda guvernamentalã s-a transportat la Iaºi,
pentru o conferinþã regionalã. De interesele reale ale Moldovei ºi ale laºului nu s-a sin
chisit nimeni. S-a fãcut numai politicã de partid, ºi proastã. Trâmbiþa lui Tãtãrescu ºi clar
lui
158
Victor lamandi au cântat arii variate pe aceeaºi temã: îmbãrbãtarea partizanilor. Tãtãrescu a
clarat ritos ca Partidul Liberal" (?) a ajuns la jumãtatea guvernãrii. ªi proºtii au crez
ut! Deºi s-a arãtat þanþoº ºi la Iaºi, Guta Norocosul a fost mai puþin obraznic ca la Constan
a fãcut chiar apel la unirea tuturor.
întrebat de ziarul Ordinea care fãcea o anchetã asupra declaraþiilor lui Tãtãrescu la Iaºi, a
dat ieri urmãtorul rãspuns:
N-am nimic de spus asupra declaraþiilor primului ministru pentru ca nu le cunosc. ªi
nu le cunosc pentru cã nu mã ocup niciodatã de lucrurile care n-au nici o importanþã."
Tânãrul Guta ºi-a cam luat nasul la purtare, trebuie sã începem sã-i dãm peste degete.
3 noiembrie. Guvernul a interzis ieri cele douã întruniri proiectate pentru 14 noiem
brie (a lui Mihalache ºi a lui Goga). Printr-o lungã ºi searbãdã scrisoare adresatã celor do
i conducãtori de partide, Tãtãrescu le explicã cã Guvernul nu poate tolera manifestaþii de m
asã în preajma deschiderii Parlamentului, fiindcã ar fi sã ne întoarcem cu 150 ani înainte,
la vremuri când în alte þãri, Parlamentele deliberau sub presiunea strãzii. Guvernul autor
izã însã manifestãrile, în orice altã zi, de la 17 noiembrie înainte. Mihalache a rãspuns lui
scu (ambele scrisori au fost publicate în ziarele de azi-dimineaþã) cã argumentele invoc
ate nu 1-au convins, cã pentru a gãsi un precedent la manifestaþia naþionalã-þãrãnistã plãnui
14 viitor dl. prim-ministru n-avea nevoie sã-1 caute cu 150 ani în urmã ºi în þãri strãine f
dcã-1 poate gãsi la noi cu doi ani în urmã, când Partidul Liberal a pus la cale o manifest
aþie identicã, pentru ziua de 15 noiembrie 1933. Iar în concluzie, ºeful þãrãniºtilor declarã
va þine seamã de ridicarea autorizãrii date ºi cã Partidul Naþional-Þãrãnesc va îndruma cum v
în ziua de 14 noiembrie, spre Bucureºti, masele, aderenþilor sãi. Goga nu va da rãspunsul
sãu decât mâine.
6 noiembrie. Titulescu s-a înapoiat ieri de la Geneva cu obiºnuitul lui alai de presã,
cu Savel Rãdulescu în tren de la Braºov (de astã datã n-a mers înaintea ºefului pânã la gran
Inculeþ de la Predeal ºi cu dr. Angelescu de la Sinaia. Miniºtrii strãini i-au ieºit înainte
la garã, dar greºit informaþi de Ministerul de Interne1 s-au dus la gara Mo-
1 Se vede cã Ministerul de Interne bãnuia pe Titulescu de fricã, în urma tractului rãspândit
împotriva lui de un anonim din partidul lui Cuza. Arn primit ºi eu pamfletuj într-un
plic. Parafrazeazã articolul lui Gaxotte din Je suispartout, cu trivialitãþi de limbaj
în plus. Dar fie cã Titulescu n-a cunoscut tractul, fie cã devenit mai curajos, n-a c
erut sa debarce la Mogoºoaia ºi a descins ca toatã lumea în Gara de Nord.
goºoaia. Pânã sã-i aducã de acolo la Gara de Nord, trenul în care era Titulescu a fost oprit
în staþia B.M., pentru marea bucurie a celorlalþi pasageri, în tren, între Sinaia ºi Bucureº
i marele european a fãcut, natural, declaraþii presei. A declarat situaþia gravã ºi a pove
stit despre Geneva unde nu se iau mãsuri împotriva Italiei, ci pentru pace'\
Un cuplet indispensabil de dragoste pentru Italia a alternat cu altul de încredere
în acþiunea S.D.N.-ului. în total, rahat.
Ziarele de azi reproduc ºi declaraþiile lui Beneº, un lung expozeu fãcut în Camera cehoslo
vacã, expozeu care nu e decât o dezvoltare a celor spuse de Titulescu gazetarilor ºi îns
emnate mai sus. Drotoºul înºirã si el cupletele de încredere în forþa Societãþii Naþiunilor,
tatea Angliei ºi în solidaritatea Micii înþelegeri. Cehoslovacia e cuminte, adaugã belferu
l, ºi prin urmare gata sã lupte împotriva Italiei la Geneva ºi împreunã cu Italia la Viena.
Italia îºi vede de treabã, lasã pe toþi Samuellii, Calvinii ºi democraþii integrali sa latre,
înainteazã în Abisinia.
Universul de azi reproduce afirmaþia lui Winston Churchill cã nici o graniþã fixatã prin
Tratatul de la Versailles nu va putea fi schimbatã fãrã rãzboi, ºi se mirã ca nobilul lord a
vorbit numai de Tratatul de la Versailles. Observaþia Universului e justã, dar toto
datã ºi subînþelesurile sunt pline de haz: foaia peºtelui trateazã pe Churchill ca ºi cum ar
i declarat ca Regele Angliei e singurul Rege din lume ºi cã nu mai era ºi Stelian Popeºt
e.
Pangal a vãzut ieri pe dr. Angelescu retur" de la Sinaia, în prezenþa nu numai a lui P
angal, dar ºi a lui Gruia de la Adevãrul ºi a deputatului Florian (persecutorul lui Mi
rto!), doctorul a afirmat cã demisia Guvernului era iminentã, îmi pare râu de Tãtãrescu, e b
t bun, dar a împins lucrurile prea departe." Pangal crede cã Angelescu ºtia ºi lucruri p
e care nu le spunea, cãci prea era sigur de cãderea Guvernului. Din anturajul lui Fr
anasovici mi se spune din contrã cã Guvernul mai stã. Sã-1 ia dracu mie îmi e indiferent d
acã pleacã sau nu, dar sa se hotãrascã odatã într-un fel.
Ieri în tren, Inculeþ a intervenit pe lângã Titulescu ca sã facã pe mediatorul între Guvern º
ihalache pe chestiunea întrunirii de la 14. Titulescu a refuzat însã spunând cã nu se ames
tecã în asemenea chestiuni, mai ales cât timp n-a vãzut încã pe Rege. Aceasta i-a povestit-o
Angelescu lui Pangal confidenþial. Guvernul e foarte plictisit pe chestiunea de l
a 14 noiembrie. Mihalache persistã sa aducã lume multã cu toatã interzicerea lui Tãtãrescu.
Dinu Brãtianu declarã cã nu aprobã ho-
160
târârea lui Tãtãrescu de a interzice manifestaþia þãrãnistã pe care nu o opreºte astfel Parti
eral, ci Guvernul personal al M. Sale Regelui. Dacã va fi vãrsare de sânge (!) rãspunder
ea va cãdea prin urmare nu asupra Partidului Liberal ci asupra Regelui.
Goga a rãspuns lui Tãtãrescu cã partidul sãu nu convocase lume la Bucureºti decât pentru a do
edi cã e mai popular (!) decât al lui Miha-lache. Cã de vreme ce acesta este împiedicat
sã-ºi þinã întrunirea, nu vede pentru ce ar mai þine-o el ºi în fine cã Partidul Naþional Cre
artid de ordine se supune hotãrârilor Guvernului, în realitate, huliganii lui Cuza ºi ai
lui Goga veneau la Bucureºti pe spezele Guvernului ºi de vreme ce acesta nu mai da
bani, nici huliganii nu mai puteau veni.
Informatorul meu secret pretinde ºi el cã nimic nu s-a schimbat în planul Regelui ºi cã Gu
vernul nu deschide Camarele. Qui vivra, verra.
Rezultatul definitv al plebiscitului în Grecia:
Votanþi:........................................... l 527 714
Pentru restaurarea Monarhiei:........ l 491 992
Pentru Republicã:............................. 32 452
Voturi nule:..................................... 3 268
Dintr-o populaþie totalã de 6 milioane ºi jumãtate, un milion de voturi pentru Monarhie,
e un succes relativ. Cu atât mai mult cã plebiscitul a fost probabil fãcut mânu militar
i. Se vede cã cei mai mulþi din republicani sunt în puºcãrie sau cã s-au abþinut.
7 noiembrie. Blumenfeld îmi povesteºte despre o scrisoare a lui lorga adresatã lui C.
Stere dupã rãscoalele din 1907. Stere în continuarea romanului sãu autobiografic a ajuns
în ultimul volum, care e aproape gata, la epoca acelor rãscoale ºi cu acest prilej a
arãtat domnilor de la Adevãrul 6 extraordinarã scrisoare a lui lorga adresatã d-lui Stere
, prefect de Iaºi" scrisoare în care omul cu barbã insulta armata (pe temeiul brutalel
or represiuni), declarã cã clasele burgheze trebuiesc suprimate, cheamã revoluþia care sã
cureþe tot ºi oferã iubitului prieten pe viaþã Stere devotamentul sãu. Ceea ce minuna pe Blu
menfeld e cã Stere a putut þine aceastã scrisoare 18 ani fãrã sã o publice, cu toate atacuri
le ºi cu toate calomniile lui lorga împotriva lui. Faptul e într-adevãr remarcabil, dar
pe mine nu mã mirã, cãci se încadreazã perfect în mentalitatea lui Stere, atât cât o cunosc e
Scrisoarea va fi publicatã în volumul care va apãrea, ºi va face desigur multã vâlvã, deºi se
ra lui lorga va fi înlocuitã prin a unui personaj fictiv.
Blumenfeld îmi mai spune confidenþial, dar cu nãdejdea cã o voi spune mai departe cã în a
enþa de mâine Mihalache, dacã Regele îi va cere sã renunþe la manifestaþia de la 14 noiembrie
fãrã sã-i dea vreo asigurare de aducere la Guvern, va rãspunde cam aºa: Sire, eu nu pot sã
u mã supun unui ordin al Majestãþii Voastre. Dar pe de altã parte eu nu mâi pot reþine parti
dul meu de la aceastã manifestare de forþã, într-o asemenea situaþie, nu am decât o singurã s
luþie: îmi voi da demisia din preºedinþia partidului." Subînþeles: în locul meu va fi ales M
u!" M-âm mulþumit sã ascult pe prietenul meu Scrutãtor care mi-a mai servit toate polenur
ile" politice în circulaþie ºi m-am abþinut sã-i dau vreo pãrere sau vreun aviz (atât aºtep
sã meargã sã raporteze tot ce aº fi spus, lui Tãtãrescu). Aº fi putut sã-i spun cã dacã Miha
r da într-adevãr demisia, ar mai fi ºi alþi eligibili la ºefia partidului în afarã de Maniu.
ihalache a ieftinit condiþiile cerute pentru ocuparea postului.
8 noiembrie. Legaþia Sovietelor a sãrbãtorit ieri pentru prima oarã în Bucureºti aniver
izbucnirii revoluþiei bolºevice. Ostrovski ºi d-na Ostrovski au dat o seratã la Clubul
miliardarilor. Comunismul gãzduit în casa capitaliºtilor ºi sãrbãtorit în frac ºi decoraþii,
atã cât drum au fãcut maximaliºtii ruºi de la Lenin pânã azi. ªtirile venite din Rusia arãtau
ltminteri de câtva timp cã evoluþia era în plin: dupã libertatea comerþului în oraºe, am avut
înregistrat acum de curând ºi împroprietãrirea individualã a unui însemnat numãr de þãrani.
rebuie sã se fi întors în mormântul sãu.
10 noiembrie. Pe ziua de ieri ºi alaltãieri mare zarvã si mari frãmântãri în cafeneaua poli
Lichelele de la gazete ºi de la cluburi forfoteau ca în momentele de mare crizã. Ener
varea cuprinsese pe deasupra lichelelor ºi sferele politice de obicei mai calme. N
u mai vorbesc de nebuni ca doctorul Lupu care vineri seara urla cât îl þinea gura împotr
iva tovarãºilor sãi de partid ºi se vedea deja ºef în locul lui Mihalache. Audienþele lui Mih
lache ºi lui Lupu a lui Goga n-a tulburat pe nimeni au fost cauza întregii rãscoliri a
mocirlei. Nu am încã informaþii directe asupra celor ce s-au petrecut în cele trei audi
enþe. Dupã audienþa lui Mihalache pãrea cã manifestaþia de la 14 noiembrie se va încerca cu t
atã opunerea Guvernului si dezaprobarea Regelui ºi cã Mihalache va demisiona din ºefia p
artidului pentru a face loc lui Maniu ºi politicii acestuia. De unde furia lui Lup
u care spunea cui voia sã-1 audã cã pãrãseºte partidul dacã se alege Maniu ºef. Dupã audienþa
pu, lucrurile s-au calmat ºi Delegaþia Permanentã, sau biroul Partidului Naþi-
162
onal-Þãrãnesc a publicat un comunicat prin care se anunþa amânarea manifestaþiei, iar de dem
isia lui Mihalache n-a mai fost vorba. E amuzant de constatat cã bilanþul zilelor de
8 ºi 9 se traduce printr-o mulþumire generalã: Mihalache, Lupu ºi Goga se declarã încântaþi
rezultatul audienþelor lor, deºi fiecare din ei urmãresc scopuri deosebite ºi chiar anta
goniste, Guvernul se declarã mulþumit ca a scãpat de încurcãtura de la 14 noiembrie ºi Regel
e în fine e si mai mulþumit fiindcã ºi-a bãtut joc de toatã lumea. Ziarele democrate cautã sã
ezinte înfrângerea lui Mihalache ca o izbândã. Universul mai practic se întreabã cine e pãcãl
l. O vorbã nostimã a lui Poþarcã întrebat asearã cum stau lucrurile în partidul lui, a rãsp
am subþire ºi pe dungã!"
Miºcarea podgorenilor ameninþã sã fie serioasã. Din cauza enormelor plantãri la ºes ºi a a
excepþional de bun, vinul a ajuns sã se vândã la Dealul Mare ºi la Odobeºti cu 2 ºi 3 lei de
alitrul. E ruina a mii de oameni. Joia trecutã s-au þinut numai între Ploieºti ºi Focºani ma
i bine de 40 de întruniri foarte agitate.
în momentul acesta soseºte Pangal cu ºtirea cã Regele a spus lui Mihalache cã Guvernul pl
eacã marþi. Pangal afirmã cã are ºtirea aproape direct de la Mihalache ºi-mi atrage atenþia a
upra redactãrii comunicatului þãrãnesc faþã de noua situaþie politicã" care, pusã in legãtur
aþia ºefului la Delegaþie cã manifestaþia nu mai are nici un scop", nu poate duce decât la c
ncluzia demisiei iminente a Guvernului. Dacã e aºa, ºi dacã nu succedã Mihalache lui Tãtãresc
, pãcãliþi vor fi mulþi, ºi nemulþumiþi toþi.
11 noiembrie. Sovietele toarnã apã cu sacaua în vinul lui Lemn. Dupã libertatea comerþului
, dupã împroprietãrirea individualã a þãranilor, iatã cã au creat ºi o decoraþie spre a fi di
tã deocamdatã numai strãinilor. La frac s-au pus, în curând vor ajunge ºi la decoraþii, ºi po
ºi la titluri de nobleþe.
Vizitat la Dalles o expoziþie de orori: machetele concursului pentru monumentele
Regilor Carol I ºi Ferdinand. E una mai urâtã ca cealaltã. Se zvoneºte totuºi cã Pamfil ªeica
preunã cu complicele lui Hahn pun la cale un gheºeft serios cu prilejul ridicãrii aces
tor douã monumente. Pamfil ªeicaru fiind actualmente persoana gratissima, mã aºtept ºi la
asta.
Blumenfeld-Scrutator a fost azi la mine. Venea sã afle ce se petrece, convins cã eu
le învârtesc toate. Intenþia lui reieºea din toatã nervozitatea întrebãrilor pe care nu le p
nea. Natural cã nu i-am spus nici puþinul cât ºtiam. Mi-a povestit însã el, cã dupã audienþa
ihalache, Regele a chemat pe Tãtãrescu sã-i comunice ce a spus domnului cu cãmaºa afarã din
pantaloni. Suveranul ar fi spus lui Mihalache:
1) Cã poate sã facã 50 de manifestaþii, nu una, fãrã sã sileascã pe Rege sã-1 aducã la Putere
2) Cã el, Regele, nu are nici un angajament cu nimeni în ceea ce priveºte succesiunea
la Guvern, care de altmintreli nu este deschisã;
3) Cã el, Mihalache, este unul din oamenii pe care Regele conteazã pentru ziua de mâin
e.
Am întrebat pe Blumenfeld dacã Tãtãrescu era mulþumit. Mi-a mãrturisit cã nu. Totuºi, Blumenf
m-a asigurat cã Tãtârescu mai rãmâne pânã dupã buget. Avea aerul sã spunã cã intervenþia lui
n-a fost strãinã de împãcarea lucrurilor (ce împãcare?) deºi Titulescu sosit miercuri va fi p
imit de Rege abia azi în audienþã.
Din altã parte aflu cã, înainte de a pleca la Cluj, Maniu a fãcut o vizitã lui Mironescu ºi
luând-o pe de departe dupã obiceiul lui, a sfârºit prin a-1 întreba dacã ar primi preºedinþia
rtidului Naþional-Þãrã-nesc în cazul în care aceasta i s-ar oferi. Moº Ghiþã a rãspuns cã e p
t ºi prea ocupat, ºi cã în nici un caz nu ar primi o asemenea sarcinã. Maniu a pãrut încântat
acest rãspuns, iar Mironescu n-a priceput tâlcul vizitei lui decât un ceas mai târziu cân
d a venit Mihalache sã-i ofere preºedinþia partidului. Aceastã ofertã a lui Mihalache , ca
re a avut loc dupã audienþa lui la Rege, este certã, o ºtim de la unul din bãieþii lui Miron
escu. Ea nu corespunde optimismului lui Blumenfeld cu privire la raporturile din
tre Rege ºi dl. Mihalache.
Suntem în plin Bizanþ. Pe lângã toate celelalte Grigore Filipescu mã solicitã prin Nicu Otte
scu sã scriu un articol asupra lui tatã-sãu în numãrul festiv al Epocii ce va apãrea cu pril
ejul a 50 de ani de la fondarea ei. Am rãspuns, tot prin Ottescu cã n-am nimic comun
cu dl. Grigore Filipescu, ºi cã dacã vrea sã figureze ºi numele meu într-un numãr consacrat
ui Nicu Filipescu, n-are decât sã ia un articol din colecþia vechii Epoci, în care slavã D
omnului am scris destule.
Poklewski, care a dejunat la mine, îmi confirmã cã între Rege ºi Titulescu existã mai mult
decât rãcealã. Poklewski a fost la vânãtoare, douã zile, cu Regele ºi cu vãrul acestuia Princ
le de Hohenzollern.
164
Regele nu fãcea decât sã-ºi batã joc, la masã, de pretenþiile lui Titules-cu, iar Furstul a s
us lui Pok cã Titulescu e mai mult un reprezentant al Genevei la Bucureºti, decât un m
inistru al României la Geneva. Glumã ieftinã pe care maimuþoiul de la Sigmaringen nu ºi-ar
fi permis-o dacã n-ar fi ºtiut cã bate în struna Regelui.
Dupã primul dejun, Regele a oferit lui Poklewski o þigarã de Havana spunându-i: Ils vienn
ent de Titulesco, mais ils ne sont pourtant pas mauvais!"
12 noiembrie. în legãturã cu cele de mai sus notez o informaþie în ziarele de azi-dimineaþã
in care se aduce la cunoºtinþa publicã cã Regele n-a putut primi ieri pe dl. Titulescu,
fiindcã a consacrat toatã ziua Reginei Marioara a Iugoslaviei, sositã în ajun. Ceea ce n
u 1-a împiedicat însã sã primeascã pe Tãtãrescu. Titulescu e în Bucureºti de miercurea trecut
marþi, Regele nu 1-a primit.
Informatorul meu secret îmi comunicã cã nimic nu s-a schimbat în planul Regelui. O amânar
e numai de câteva zile în execuþie, din cauza încurcãturii cu audienþa lui Mihalache. Regele
nu vrea sã aparã ca un executor al dorinþelor acestuia.
Dr. Gerota ºi avocatul Vasiliu-Cluj au fost arestaþi asearã. Aceste arestãri nu sunt încã
unoscute în public ºi nici motivele care le-au determinat. Dr. Gerota a scris acum cât
eva zile douã articole intitulate Monarhie sau Republicã? ºi le-a dus lui Stelian Pope
scu sã le publice în Universul. Popeºtele a refuzat sã le publice în gazeta lui, dar la ce
rerea lui Gerota a primit sã le imprime în broºurã, în contul doctorului. ªpalturile broºurii
au fost duse la cenzurã, ºi aºa s-a aflat despre toatã afacerea. Tot Gerota, împreunã cu câþi
prieteni au hotãrât sã scoatã un jurnal românesc la Paris, împotriva Regelui. Vasiliu-Cluj p
lecase la Paris ca sã punã la cale apariþia. A fost arestat la graniþã, la înapoiere. Mi se
spune cã unul din articolele lui Gerota se terminã cam aºa: Deºi sunt bãtrân, sper sã trãies
tul pentru a vedea þara scãpatã de acest regim de ruºine."
De necrezut: Cecropide, directorul serviciului comercial de la Telefoane îmi spun
e cã de vineri seara telefonulprim-ministrului Tãtãrescu a fost pus sub controlul Sigu
ranþei.
în legãturã cu rãceala dintre Rege ºi Titulescu: Regele a ºters ieri din Mesaj pasajul rela
iv la sancþiuni introdus de cãtre ministrul nostru de externe. Informatori serioºi îmi s
pun cã comunicatul cu bucluc de sâmbãtã al þãrãniºtilor ar fi fost redactat de Titulescu. 13
embrie. Din cronica Bizanþului urmare: Ieri searã a fost la mine Dinu Cesianu. Amicu
l intim al Regelui e foarte descurajat. Nu e nimic de fãcut cu Carol Cesianu vorbeºt
e fiindcã n-are nici o voinþã. E un veleitar. Cesianu întrebuinþeazã exact cuvântul întrebu
e mine în cursul Memoriilor mele, pe care bineînþeles Cesianu nu le cunoaºte. Amicul Reg
elui dezaprobã tot ce e în jurul Regelui, ºi aproape tot ce face Regele. Nu mai are încr
edere. Dar cine are? Pãrerea lui Cesianu e cã Guvernul Tãtãrescu va mai dura. Dar e astãzi
plin de contraziceri, cãci recunoaºte ºi el cã Tãtãrescu totuºi nu mai poate dura. Era sã ca
ar atitudinea obraznicã a lui Mi-halache 1-a consolidat. Nu crede cã Regele se gândeºte
sã aducã pe þãrãniºti, dar apoi adaugã: cum sã rãstoarne pe Tãtãrescu, dacã þãrãniºtii se mãn
ie sã fie mulþumit de ultima lui audienþã. Pãcat cã n-ai putut organiza d-ta un front comun
cu el ºi cu alþii înainte de fuziunea lui cu Cuza." Ecou al stãpânului sãu, e deºãnþat împotr
Titulescu. Cu Titulescu lucrurile au stat foarte prost pânã în ajun. Cesianu crede însã cã î
audienþa lui Titulescu de ieri, toate se vor fi aranjat. Pentru cât timp? Facem împre
unã bilanþul lui Titulescu punând pe douã coloane cât ne-a adus ºi cât ne-a costat politica l
i. Cesianu mã informeazã râzând cã cele 120 milioane pe care Guvernul le-a pus acum o lunã l
a dispoziþia ministrului de externe nu i-au ajuns; acum îi mai construieºte Tabacovici
un vagon nou la Astra-Vagoane. îmi mai dã vestea cã negocierile pentru vânzarea redevenþe
lor de petrol la Paris s-au terminat negativ. Ultimul lui cuvânt a fost: Regele nu în
drãzneºte încã sã facã Guvernul care trebuie. Dar n-are încotro, va trebui sã-1 facã. Sã nu f
târziu. Eu îl docãnesc de câte ori îl vãd. E gentil cu mine dar nu mã ascultã!" Am avut impr
a cã nu mai e confidentul Regelui. Sau dacã mai e, nu spune ce ºtie.
Un alt sunet de clopot mi-a adus informatorul meu secret care a venit azi de dim
ineaþã sã-mi spunã cã nimic nu s-a schimbat în hotãrârile^!?!) Regelui ºi ca intimii lui nu p
întârzierea în declaraþia crizei, ºi o pun în socoteala dezorientãrii produse de afacerea Ge
ota, care, dupã câte spun dânºii, ascundea un complot împotriva Regelui(?!). Se zice cã la G
erota s-ar fi gãsit o serie de manifeste care trebuiau distribuite ºi în care se spune
a cã Coroana Regilor Carol I ºi Ferdinand e
166
prea grea pentru capul lui Carol al II-lea" ºi cã acesta nu trebuie numai dat la o p
arte, dar ºi tras la rãspundere. Generalul Rãdescu n-a fost încã arestat. Azi-dimineaþã a fos
poliþia sã-1 ridice, dar el a întâmpinat pe poliþiºti în uniformã de general ºi cu revolveru
Ar fi tras chiar câteva focuri pe fereastrã. N-am nici o confirmare oficialã despre ac
eastã informaþie care o consemnez aici cum mi s-a dat. Informatorul meu îmi mai spune
cã generalul Rãdescu era hotãrât sã meargã mâine în incintã, la deschiderea Camerelor ºi sã t
Regelui. Eu nu cred, dar aceastã informaþie a fost transmisã ºi Regelui care desigur o
crede, ºi fiindcã o crede îºi pierde cumpãtul. Din sursã guvernamentalã aflu totuºi cã vrea s
scã procesul ca sã evite publicitatea în jurul atâtor chestiuni" delicate. Dacã e aºa, ar fi
o dovadã cã i-a mai rãmas un grãunte de bun simþ în cap. Mi se spune de la Siguranþã cã în zi
Hu-manite de la Paris ºi în presa din Viena ºi din Budapesta au apãrut informaþii relatând cã
evoluþia e pe punctul de a izbucni în România ºi cã e condusã de profesorul Gerota ºi de gene
alul Rãdescu, amantul Reginei Mãria!!"
Odatã cu manuscrisul broºurii sale, d-rul Gerota ar fi trimis lui Etoi-lin Popeºte ºi o
scrisoare în care îi spunea în rezumat: Te rog pãstreazã cu grijã aceastã scrisoare cãci poa
fi utilã la timpul sãu. Prin ea vin sã-þi declar solemn cã nu mã voi sinucide ºi cã sãnãtate
ste excelentã aºa încât nu existã nici un motiv sa mor de moarte naturalã!" Gerota se temea
probabil de vreo arestare, ºi dovedea prin aceastã teamã un simþ al realitãþilor, dar se tem
ea ºi sã fie trimis într-o lume mai bunã ceea ce denota o oarecare lipsã de bun simþ. Etoili
n Popeºte a fost luat la cercetare de Parchetul militar, doritor sã obþinã scrisoarea ºi m
anuscrisul lui Gerota. Popeºte om de caracter a refuzat sã le dea.
Regele ar fi foarte enervat ºi de întrunirea Averescu-G. Brãtianu care trebuie sã aibã loc
duminicã 17 la Iaºi. A chemat pe Tãtãrescu ºi i-a cerut sã ia mãsurile necesare ca sã nu se
întâmple ce s-a întâmplat la întrunirea de la Marna (ieºirea lui Forþu). Guvernul a cerut lu
Ave-rescu ºi lui George Brãtianu sã supunã cenzurii discursurile ce se vor pronunþa dumin
icã, dându-le termen pânã sâmbãtã seara. Dacã pânã sâmbãtã seara discursurile nu vor fi supus
Guvernului, întrunirea va fi interzisã. Averescu ºi George Brãtianu au rãspuns cã nu înþeleg
e supunã unei cereri ilegale, la Iaºi nefiind stare de asediu.
14 noiembrie. Simky Lahovari îmi povesteºte cã generalul Ila-sievici a venit sâ-i comuni
ce dorinþa" Majestãþii Sale Regelui sã nu mai frecventeze pe d-rul Gerota. E o dorinþã la c
mã pot supune cu
atât mai uºor, cu cât nici nu cunosc pe d-rul Gerota, ºi nu l-am frecventat mai mult ca
pe Papa de la Roma!" a fost rãspunsul lui Simky. Vedeþi a conchis Ilasievici ce prost
e informat Majestatea Sa!" A cui e vina?" a fost ultimul cuvânt al bãnuitei doamne d
e onoare. Tot dânsa îmi povesteºte cã Regina a fost sã viziteze cu Marioara a Serbiei noul
Palat ºi cã s-a înapoiat înspãimântatã de luxul constatat si de banii care au trebuit sã fie
uncaþi pe fereastrã în aceastã întreprindere, tocmai în vremurile în care nu se gãsesc sumele
cesare pentru hrana bolnavilor în spitale. Când mã gândesc, zicea Regina, cã bietul Nando în
vremuri mai bune avea remuºcãri când cumpãra un vas pentru flori!" Regina, spune Simky,
e complect scârbitã de Tãtãrescu care nu numai cã nu spune niciodatã nu Regelui, dar acceptã
i facã toate comisioanele înjositoare pe care un gentleman nu ar accepta niciodatã sã le
ia asu-pra-ºi. Sã fie aici secretul permanentizãrii lui Tãtãrescu la Guvern? Biata þarã!
Pare cã ºi Prinþul de Hohenzollern, pe care-1 credeam curat, e un gheºefter. Lunga lui ºed
ere la Sinaia ºi în România (e printre noi de aproape douã luni) ar fi în legãturã cu o impor
antã comandã de armament pe care a obþinut-o pentru trustul german Rhein-Metatt (firmã c
are a înlocuit pe Krupp). E prima comandã de armament fãcutã în Germania, de la rãzboi. Info
rmaþia o am de la Boxshal omul lui Wickers ºi ginerele lui ªtirbei.
17 noiembrie. Informatorul meu secret, cu încãpãþânarea unui catâr vine sã-mi spunã cã nimi
schimbat în planul Regelui, îmi vine sã ºi râd când aud aceste vorbe, dar cine ºtie de unde s
re iepurele în grãdinile Bizanþului? Iatã raportul de azi al zisului informator: Regele
e mai hotãrât ca oricând sã provoace schimbarea Ministerului. Are demisia lui Tãtãrescu în bu
unar; despre aceasta ºtiu numai Inculeþ si Franasovici. întârzierea dãrii pe faþã a demisiei
uvernului se datoreºte nu numai faptului cã Regele nu vrea sã aparã cã a cedat presiunii þãrã
te (în legãturã cu întrunirea de la 14 noiembrie) dar ºi comenzii de artilerie grea pe car
e Tãtãrescu o negociazã în condiþii avantajoase cu Skoda. Francezii ne-au cerut marea cu s
area pentru aceeaºi comandã ºi Tãtãrescu (Regele spune de el: Tãtãrescu are toate cusururile
r ºtie sã se tocmeascã") e pe cale sã obþinã condiþii neaºteptate de la cehoslovaci. Cã schim
Guvernului e o chestiune de zile, poate o sãp-tãmânã-douã, o dovedeºte, adaugã informatorul
eu, ºi tonul Mesajului în care fraza cu încrederea în Guvernul meu" a fost scoasã ºi tonul
168
discursurilor lui Tãtãrescu ºi lui Dinu Brãtianu la consfãtuirea majoritãþilor. De asemenea º
uarea de vacanþã a Parlamentului, pe 10 zile, înainte de începerea discuþiei la Adresã, e în
egãturã cu aºteptata crizã. Regele ar fi promis lui Tãtãrescu, în schimbul maleabilitaþii lui
1 susþinã în lupta pe care o va începe pentru ºefia partidului. Onorabilul meu informator în
cheie cu afirmarea cã situaþia lui Titulescu e mai rea ca oricând. Regele a refuzat sã p
unã o singurã vorbã în Mesaj despre Soviete, asupra cãrora Titulescu pregãtise o întreagã tar
a vorbit despre vechile alianþe, aluzie vãditã la Polonia.
Bacher, faimosul Bacher1, a fost la mine. Vede zilnic pe Lupeasca, ce are încrede
re în el. îmi spune cã Regele e azi în mâna lui Urdãre-anu(?). Dacã influenþa de pe vremuri a
i Puiu Dumitrescu ar fi însemnatã cu 5, influenþa de azi a lui Urdãreanu ar trebui însemna
tã cu 105. Teoria politicã a lui Urdãreanu ar fi urmãtoarea: Guvernul sã alterneze între cel
e douã partide Naþional-Liberal ºi Naþional-Tãranist, dar Regele sã mai aibã un al treilea pa
tid (Goga-Vaida) cu care sã ameninþe dupã nevoie pe fiecare din partidele de guvernãmânt,
ca sã facã din ele ce vrea. Dupã cum se vede, junele Murdãreanu e un Machiavel pescuit în
lãturile cabinetelor de toaletã.
Afacerea Gerota stã pe loc. Pare cã pânã la urmã n-a rãmas arestat decât Gerota, fiindcã s
it la el colecþii întregi de manifeste împotriva Regelui. Gerota, care are vocaþia marti
rajului, e încântat cã e arestat, vrea sã fie judecat ºi condamnat. Deocamdatã, Senatul Univ
ersitar întrunit ca sã-1 suspende, a refuzat sã ia orice mãsurã, deºi rectorul Ghior-ghiu a
declarat profesorilor cã suspendarea lui Gerota ar fi doritã nu numai de Guvern dar ºi
de Rege. Societatea Studenþilor în Medicinã din Bucureºti a publicat un manifest (semna
t de preºedintele ei ªerban Milcoveanu) care se terminã astfel:
Loviturile laºe ale duºmanilor nu trebuie sã cadã pe trupul istovit de muncã ºi mutilat de º
nþã(?) al profesorului Gerota, care trebuie redat bolnavilor ºi studenþilor sãi.
Cerem ca aceste lovituri sã cadã asupra noastrã, tineret universitar naþionalist, legat
de viaþã numai prin dorinþa de a salva ºi întãri Credinþa, Neamul, Patria ºi Regele".
1 A se pronunþa: Baºe!
E oarecare contradicþie între acest sfârºit de manifest ºi colecþia de tracte a lui Gerota.
Dar nu face nimic, entuziasmul tineretului nu se încurcã cu fleacuri!
Pe de altã parte Centrul Studenþesc împarte o foaie pe care o reproduc aici ºi ca docume
nt istoric ºi ca o mostrã de stil mãrturie vie a mentalitãþii tinerimii studioase din anul
mântuirii 1935:
Colegi
Studenþi români din Capitalã,
Astãzi dimineaþã a apãrut-pe strãzile Capitalei lipit (sic) cu o abundenþã uimitoare, o infec
de manifest alcãtuit ºi plãtit de niºte canalii ale poliþiei secrete ºi iscãlit: Blocul Stud
nþimii Române!
Aceste afiºe infame ne aduc la cunoºtinþã înfiorãtoarea veste, cã profesorul savant al Univer
itãþii noastre, dr. Gerota, a fost arestat. La adresa lui sunt aruncate urmãtoarele ep
itete: «ticãlosul», «nemernicul», «trãdãtorul», «incon-ºtienul».
Considerãm atitudinea acestora care iscãlesc Blocul Studenþimii Romane ca o provocare
fãrã precedent, care dacã nu ar primi un rãspuns din partea noastrã, ne-am pierde în faþa þãr
eptul de a ne numi studenþi români. Voi, autori ai infectului manifest, mai bine aþi f
i iscãlit fãþiº:
Politia Lupeºtii, decât sã uzaþi de numele ºi de onoarea noastrã.
Ia sã vã bãgaþi minþile în cap, cãci ne-am sãturat de toþi «stejarii» voºtri, la umbra cãrora
ii, fãcându-vã afacerile pe spatele încovoiat ºi supt al þãrii.
Studenþi români, Se apropie marea bãtãlie.
Alãturi de profesorul nostru, cu toþii într-un front de neînvins! Sperãm cã în aceastã luptã
r lãmuri toate.
Noi, tineretul universitar al acestei þãri ne simþim în stare ºi ne luãm rãspunderea acestei
uriri.
Traian Cotigã, Preºedintele Uniunii Naþionale a g (
Studenþilor Creºtini Români
'L ) George Furdui, Preºedintele Centrului Studenþesc
o ( Bucureºti
"^ ) Alexandru Cantacuzino, Directorul Departamentu
-
^ ) lui Afacerilor Strãine (sic)
« ( Ion Antoniu, Vicepreºedintele Centrului Studen-
þi ( þese Bucureºti
;g ) lordache Spânu, Secretarul General al Centrului
^ ( Studenþesc Bucureºti
P Tãnase Rãdulescu, Casierul Centrului Studenþesc
Bucureºti
Gheorghe Istrati, Consilier în U. N. S. C. R." Dacã se ajunge la proces va fi mare s
candal.
170
18 noiembrie. Ziarele din Sãrindar publicã ºtirea cã Constantin Stere a împlinit 70 ani, i
-am telegrafia cã deºi nu pot crede cã a împlinit deja atâþia ani, îi urez încã mulþi înainte
rãspunde: Regret cã de data asta scepticismul d-tale nu e justificat. Mã bucur cã n-am n
evoie de scepticism ca sã te cred tânãr."
Ieri a venit de la Paris vestea cã a murit acolo Trandafir Djuvara. Era bãtrân ºi slãbit.
A fost primul meu ºef în diplomaþie, la Constanti-nopol, în 1898.
Blumenfeld a dat nãvalã peste mine. Tremurã de frica unui Guvern Goga, sau Goga-Vaida
. I-a bãgat pânã si Titulescu în cap ce plan o fi urmãrind cutra de Titulescu acreditând ac
st zvon? cã toate sunt aranjate" ºi cã, dupã Tãtãrescu, vine Goga. L-am lãsat ºi eu sã cre
ern naþionalist (citeºte antisemit) nu e deloc exclus, cã dacã cumva totuºi Regele s-ar tr
ezi sã facã un Guvern ca lumea, fie ºi în al 13-lea ceas, democraþia din Sãrindar sã fie mulþ
tã cã a evitat pe Goga-Cuza, ºi sã nu atace pe cei care vor pune într-adevãr acestora mâna în
Acelaºi Blumenfeld pretinde cã Titulescu e încântat de atitudinea mea faþã de el (se mulþumeº
cu puþin) ºi cã voieºte sã mã vadã. Tot el îmi aduce vestea cã dr. Gerota a fost pus în liber
tunci de ce 1-au arestat? Traian Alexandrescu îmi spunea azi-dimineaþã cã mai bine de o
mie de avocaþi vor sã se înscrie ca apãrãtori în procesul lui Gerota.
19 noiembrie. M-am gândit ce interes putea avea Titulescu sã povesteascã bazaconii lui
Blumenfeld (Guvern Goga)? Nu gãsesc decât urmãtoarele explicaþii: 1) Regele nu mai are
nici o încredere în Titulescu, ºi de teamã ca acesta sã nu-i saboteze soluþia lui (Mironescu
-Arge-toianu) îl pune pe o pistã falsã, pista Goga. în acest caz Titulescu a fost sincer
cu Blumenfeld. 2) Explicaþia diametral opusã celei dintâi: Regele are încredere în Titule
scu, 1-a pus în curent cu planurile lui, ºi Titulescu vorbeºte de un Guvern Goga pentr
u a îndepãrta atenþia si prin urmare vrãjmãºia de la formula Regelui. 3) Titulescu nu se
ocupã de formulele Regelui ci numai de situaþia lui. Simte cã Regele, ca ºi lumea politi
cã s-au sãturat de palinodiile sale, ºi-si pregãteºte o retragere onorabilã cu perfidia care
-1 caracterizeazã, lãsând sã se înþeleagã cã Regele evolueazã spre o politicã germanofilã (pl
Guvern Goga-Vaida...), politicã pe care el nu o poate sluji. ªi aºa ar explica Europe
i o eventualã absenþã din viitorul Guvern...
20 noiembrie. Traian Cotigã, preºedintele Centrului Studenþesc a fost ieri la mine; am
stat mult de vorba. E un bãiat cuminte dacã faptele lui se împacã cu ce spune! L-am între
bat cum se face cã studenþii gardiºti (Centrul Studenþesc) s-au solidarizat cu Gerota ca
re s-a ridicat de-a dreptul împotriva Regelui; ºtiam Garda de Fier nu numai monarhis
tã dar chiar Carlistã. Mi-a explicat pe lung cã în Garda de Fier starea sufleteascã s-a sc
himbat mult în ultimii doi ani. Persecuþiile continue, bãtãile ºi arestãrile poliþiei, toate
pelurile adresate Sus fãrã nici un rezultat, încurajarea miºcãrilor artificiale în tineret,
ca strãjerismul ºi alte bazaconii inventate de generalul Manolescu ºi plãtite de poliþie a
u slãbit mult simpatiile tineretului gardist faþã de Rege. înþeleg, spunea onor. Cotigã, sã
erim pentru Monarhie într-o Republicã, dar sã purtãm crucea crezului nostru tocmai sub u
n regim bazat pe acest crez, e prea mult."
Ca o ilustraþie a celor ce mi-a spus Cotigã, aflu acum cã ieri searã, la o întrunire a stu
denþilor, s-au prezentat generalii Dragu ºi Rãdescu, Marin ªtefãnescu (profesorul) ºi alþii c
rând bãieþilor sã manifesteze pentru eliberarea lui Gerota (care contrariu ºtirilor de ala
ltãieri n-a fost pus în libertate). A venit peste ei poliþia ºi a operat, dupã o învãlmãºealã
ulte arestãri, printre care cei doi generali ºi profesorul. Vreo 200 de studenþi au pând
it pe Rege la înapoierea lui de la Cotroceni ºi 1-au huiduit. Unde sunt frumoasele z
ile de la Aranjuez?
Arcizewski povesteºte cã a vãzut lung pe Titulescu. Recriminãri asupra trecutului, propu
neri de a gãsi un teren propice pentru reluarea bunelor relaþii. Impresia lui Arcize
wski e cã Titulescu est degonfle". Nu mai vorbeºte de sus ca mai înainte. Pe de altã part
e ministrul Poloniei îmi spune confidenþial cã si Beck est degonfle". De la moartea lui
Pilsudski nu mai dispune de autoritatea pe care i-o da numai faptul cã era omul ma
reºalului". Aºa încât, dupã Arcizewski, tensiunea dintre România ºi Polonia datoritã antipati
celor doi miniºtri ar putea sã disparã odatã cu aceºtia, între alte ameninþãri Titulescu a sp
lui Arcizewski, acuzându-1 cã se amestecã în politica noastrã internã: N-est-ce pas vous qui
avez arrange avec Argetoyano, le Ministere Averesco, l'annee derniere ?" Putoare
a! Arcizewski s-a uitat lung la Titulescu: Monsieur le ministre, est-ce que vous
plaisantez ou vous pariez serieuse-ment?" Mais, je plaisante, je plaisante", a rãsp
uns jenat scopitul.
172
21 noiembrie. Dupã audienþa de ieri a lui Tãtãrescu la Rege, au fost puºi în libertate nu
umai generalii Rãdescu ºi Dragu, prof. Marin ªtefanescu arestaþi alaltãieri, dar ºi profesor
ul Gerota.
De Monzie, personaj secundar din vicleimul politic francez, a venit la Bucureºti
sã facã o conferinþã. Titulescu ºi toatã ºleahta de reclamagii cu dr. Lupu si Stelian Popeºte
runte se întrec în platitudini faþã de acest bolºevic de ieri devenit azi filo-fascist. Eu
nu confund pe un Monzie cu Franþa, ºi mã abþin de la toate ridicolele manifestaþii puse l
a cale zilele acestea.
22 noiembrie. Comunitate de simþiri italo-abisiniene: pe toate zidurile Italiei s
e afiºeazã cuvintele me ne frego!" (pe franþuzeºte je m 'enfiche) iar în Abisinia pe unde s
e poate: el hahom bere!" trei vorbe care au acelaºi sens ca cele italiene. Numai cã i
talienii se referã la sancþiuni, pe când abisinienii la rãzboi ºi asta e mai greu de price
put.
Se povesteºte cã soldaþii Negusului, care umblã dupã cum se ºtie desculþi, sunt înarmaþi fiec
u câte o puºcã ºi un mic cleºte cleºtele pentru a-ºi trage cuiele din talpã, de-a lungul dr
i!
Când escrocii devin pãtimaºi merg ºi la pagubã. Mic Catargi a fost datã afarã de Hefter de
Le Moment ºi iatã cum explicã dânsa evenimentul: Titulescu a chemat-o într-o zi (sunt mar
i prieteni) ºi i-a aliniat 200 mii lei pentru gazetã. Mic a dus banii lui Hefter mulþu
mindu-se cu comisionul obiºnuit. Hefter a înjurat-o spunând cã ziarul lui nu e de vânzare,
a refuzat banii, ºi a concediat-o pe simandicoasa lui colaboratoare. Ceea ce acea
sta nu spune e cã n-a restituit banii lui Titulescu cum ceruse Hefter, cã a mai fãcut
o vizitã interesatã lui Savel Rãdules-cu, subsecretarul lui Titulescu ºi cã numai dupã aceas
ta a fost eliminatã din redacþia ziarului. Oare nu ºtia ea cã Hefter a pus milioane la bãt
aie cu Le Moment numai ca sã distrugã pe Titulescu?
23 noiembrie. Nevastã-mea îmi povesteºte minuni despre casa care abia a terminat-o San
di Scanavi ºambelanul" Reginei Elisdabeta, în parcul Filipescu. Eu am vãzut-o numai pe
dinafarã, ºi mi-a plãcut mult. E o casã de þarã în stil spaniol, cu reminiscenþe din Renaºter
alianã, totul estetizat dupã ultimele reþete de la Londra. Dar adevãrata minune e înãuntru,
unde bunul gust, fericita întocmire a distribuþiei ºi confortul îºi dau mâna. Pare a fi cea
mai frumoasã casã din Bucureºti. Ga-fencu, Tilea ºi alþi miliardari de peste noapte sunt bãt
uþi. ªi când mã gândesc cã 1-am vãzut pe Scanavi sosit de la Rostov la Iaºi cu cãmaºa
în spinare, fugit de frica bolºevicilor ºi întreþinut de cumnatu-sãu Geor-ge Negroponte îmi v
ne cam nu ºtiu cum sã constat astãzi cã Negro-ponte a pierdut tot ºi nu mai are nimic, iar
cã Scanavi e multimilionar.
25 noiembrie. ªedinþã solemnã, ieri, la Biblioteca Brãtianu. Se comemora a 8-a aniversare
de la moartea lui Ionel Brãtianu. Cum trece timpul! Cu acest prilej biblioteca a f
ost în fine deschisã publicului, care va putea folosi în toate zilele de lucru sala de
lecturã, dar numai în baza unei cãrþi de intrare. Nu fusesem de un an pe acolo ºi am fost
minunat de câte a fãcut Eliza Brâtianu în acest an. în salonul ei, de-a lungul pereþilor a
instalat dulapuri frumoase de stejar în care sunt expuse achiziþiile noi. A cumpãrat ºi
cumpãrã întruna cãrþi rare privitoare la Istoria noastrã. E o pasionatã, ºi trãieºte numai pe
blioteca ei.
Dupã ºedinþã ne-am întrunit, foºtii colaboratori ai lui Ion I.C. Brãtianu, în biroul lui ºi a
obat ridicarea monumentului proiectat de Eliza Brãtianu în grãdina bibliotecii care va
transforma într-un square deschis spre strada Victor Emanuel. Statuia lui Brãtianu,
simplã (Brãtianu într-un fotei, meditând) va fi executatã de Mestrovic, iugoslavul.
26 noiembrie. Aflu prin dr. Angelescu ministrul instrucþiunii, cã Titulescu a raport
at Consiliului de Miniºtri informaþia cã Germania a livrat Ungariei 200 de avioane ºi 20
0 tunuri grele. Poate sã fie adevãrat, poate sã fie ºi o presiune din partea lui Titules
cu în favoarea pactului de ajutor mutual cu Rusia.
Nae lonescu, care se întoarce din Germania, povesteºte cã nemþii sunt înarmaþi pânã în din
oate contingentele de la rãzboi pânã azi instruite ºi 42 000 de piloþi aviatori. ªomajul nu
se mai simte, sãrãcia nu e mai mare ca aiurea, dimpotrivã. Lumea e mulþumitã ºi plinã de încr
re în Hitler. Anschluss-ul se va face probabil la primãvarã, cel mai târziu în 1937. Germa
nia se aºteaptã la un rãzboi de pe urma anexiunii Austriei, ºi e pregãtitã sã-1 facã. De Monz
spunea ºi el, celor care-1 ascultau, cã Franþa va declara imediat rãzboiul dacã Germania pãºe
la Anschluss. Dupã cum se vede, toþi domnii aceºtia sunt beli-coºi: din fericire rãzboiul
nu depinde nici de Nae lonescu, nici de Monzie, nici chiar de Titulescu.
Nae a povestit lui Pangal despre schimbarea sufleteascã în Garda de Fier, confirmându
-i ce mi-a spus mie Cotigã. Tineretul se îndepãrteazã pe zi ce trece de Rege. Sãrbãtorirea l
ui Gerota, la deschiderea cursului sãu ieri, sãrbãtorire la care au luat parte peste o
mie de studenþi, e
174
simptomaticã. Regele, adaugã Nae, nu mai vede ºi nu mai aude decât prin Urdãreanu. Pânã ºi Ga
lã Marinescu nu mai e primit direct de Suveran, ºi-ºi face raportul zilnic factorului
constituþional Murdãreanu.
Ieri au reînceput ºedinþele la Camerã. S-a citit proiectul de Adresã de cãtre raportorul As
avorian. Tot ieri trebuia sã înceapã discuþia modificãrii Regulamentului Adunãrii. Dupã ce, d
trei zile, preºedintele Sãveanu ne-a anunþat evenimentul ºi ne-a cerut concursul Guvern
ul a renunþat la orice modificare, ca inoportunã. Cât ºir în hotãrârile acestui nenorocit Guv
'rn Tãtãrescul în chestiunea comerþului de devize acelaºi lucru; câþi miniºtri atâtea pãreri.
apãrut jurnalul Consiliului care fixeazã un nou regim valutar; tot azi a apãrut în Unive
rsul un interviu al lui Dinu Brãtianu, în care ºeful partidului ia poziþie, pe chestiune
a valutarã, împotriva ºefului Guvernului. ªi o asemenea porcãrie de Minister e singurul de
la suirea Regelui Carol pe Tron, care dureazã!
27 noiembrie. - - Mi se aduce o circularã a Partidului Totul pentru Þarã". Interesant e
cã nu e semnatã de generalul Zizi Cantacuzino, ºeful nominal al partidului, ci de Zel
ea Codreanu. Circulara e relativã la atitudinea ce trebuie sã ia lumea legionarã" cu pr
ivire la ziarul Porunca Vremii. Zelea Codreanu recomandã partizanilor sãi sã citeascã zi
arul dar sã primeascã cu rezervã cele scrise în el, fiindcã afarã de Dragoº Protopopescu oame
ii de la Porunca Vremii sunt prea noi a-depþi ai ideologiei gardiste ºi unii din ei
par chiar a fi inspiraþi de Ministerul de Interne. Apoi ºi aci e tot interesul acest
ei circulare Cãpitanul scrie textual: Am observat (în Porunca Vremii) atacuri neconte
nite la adresa d-lui luliu Maniu. într-unul din numere se cerea chiar arestarea tu
turor maniºtilor, aducându-li-se acuzaþia destul de perfidã cã atacã Monarhia.
Pentru respectul adevãrului, însã, sã se ºtie de toþi cã domnul (sic) Maniu, atacã nu pe Rege
i vâscul din jurul Sãu, care omoarã pe Rege ºi nimiceºte Monarhia Româneascã.
M-am simþit umilit, când pe pagina I eram lãudat eu sau noi, iar pe ultima insultat dl
. luliu Maniu.
Omul acesta pe drept cuvânt poate sã ne fiarbã ºi pe noi în aceeaºi oalã în care fierbe Porun
Vremii. Domnul luliu Maniu ne este adversar, dar dupã dogma legionarã nu ne este per
mis a ne purta fãrã onoare cu nici un adversar. Cum se poartã sau se va purta el cu no
i, e treaba lui."
Aceste circulare sunt strict confidenþiale ºi nu sunt destinate publicitãþii. Cele repro
duse mai sus aratã o serioasã evoluþie a Gãrzii de
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 193 S 175
Fier spre programul lui Maniu, ºi o îndepãrtare de Rege ºi de anturajul sãu. Ele confirmã ce
le notate aici cu prilejul vizitei lui Cotigã ºi cele spuse lui Pangal de Nae lonesc
u, care întrebat despre progresele propagandei Gãrzii în Ardeal, i-a rãspuns: Tot ce merg
e cu Maniu merge ºi cu noi".
30 noiembrie. Ieri s-a citit în Camerã, de Goga ºi în Senat de loaniþescu, actul de consti
tuire al frontului parlamentar naþional, compus din reprezentanþii celor douã grupãri: P
artidul Naþional-Creºtin ºi Frontul Românesc. In prealabil se citise în Camerã de cãtre Gh. C
za, fiul lui A.C., actul de fuziune între Partidul Naþional Agrar (Goga) ºi L.A.N.C. (
Cuza), fuziune efectuatã deja de câteva luni.
Actul de constituire al frontului parlamentar naþional are cusurul pentru Vaida cã i
ntrã în prea multe puncte programatice, stabilite toate din nefericire tot pentru Va
ida în conformitate cu programul lui Goga. Când a fuzionat Goga cu Vaida s-a ars Gog
a ºi a câºtigat Cuza. De pe urma frontului, fie ºi numai parlamentar, încheiat între cele do
uã grupãri naþionaliste, câºtigã Goga ºi se aede Vaida.
îmi aduc aminte de declaraþiile fãcute de Vaida în biroul meu, cum îmi spunea el cã pentru n
imic în lume n-ar putea lucra cu Goga fiindcã s-ar colora ca extremist în revendicãrile
naþionaliste, ceea ce nu vrea, ºi câte altele (notate în aceste însemnãri). N-au trecut de a
tunci decât câteva luni ºi iatã-1 în braþele lui Goga, ale unui Goga ºi mai extremist decât e
cãci a cãzut ºi el în braþele lui Cuza. Explicaþia? Sau Vaida e zaharisit ºi nu mai ºtie c
ne ºi ce face, sau e o simplã jucãrie în mâinile unor lichele ca D.R. loaniþescu ºi Tilea. ªt
precis cã oamenii serioºi din jurul lui Vaida sunt foarte nemulþumiþi.
La Curtea de Casaþie a început procesul generalului Cihoski, fostul ministru de rãzboi
(Skoda). Alaltãieri a depus mareºalul Prezan care a declarat cã în 1930 situaþia era extr
em de îngrijorãtoare, cã eram pe punctul de a fi atacaþi de Soviete (se vede cã mareºalul su
fere de halucinaþii) ºi cã þara trebuia înarmatã cu orice preþ ºi repede. Nu gãseºte prin urm
i o vinã generalului Cihoski, ci acelora care au sistat comanda încât s-au pierdut 4 a
ni pentru înarmarea þãrii1. Sã ne fereascã Dumnezeu, a spus mareºalul, ca evenimentele sã ne
rprindã!" ªi ca încheiere Prezandramã a adãugat: Parcã o mânã diabolicã ne-a oprit, ne-a înt
1 Þara lui Hiibsch are norocul lui Schroder, cãci nimeni n-a atacat-o ºi acum poate co
manda material mai bun ºi mai ieftin ca în 1930. Dacã s-ar fi înarmat în 1930 acum armamen
tul ei ar fi demodat.
176
Universul de azi publicã un articol perfid pentru a comenta aceastã ultimã declaraþie.
Cel care a fost acuzat în cursul dezbaterilor afacerii Skoda la Camerã cã a sistat com
enzile din 1930, a fost generalul Amza. Toatã lumea ºtie cã Amza a fost în aceastã privinþã e
ecutorul ordinelor Regelui, care 1-a bãgat în Ministerul lorga numai ca sã zãdãrniceascã con
tractele Skoda pe care el, Regele, le socotea cu drept cuvânt oneroase Statului. U
niversul, fãrã sã numeascã pe Rege (Cenzura vegheazã) învârteºte comentariile în aºa mod încâ
cã" nu numai în afacerea Skoda, dar în toate celelalte, apare ca mâna Regelui; mai mult,
ziarul lui Popeºte dã sã se înþeleagã cã ºi mareºalul Prezan a fãcut aluzie tot la Rege, cee
evident exclus. Dupã cum se vede cercul de simpatii se tot lãrgeºte în jurul Majestãþii Sale
...
Dejunat ieri cu Amin-Fuad numit însãrcinat cu afaceri al Egiptului ºi sosit de douã zil
e. L-am cunoscut iarna trecutã la Cairo ºi numele lui se aflã însemnat în Amintirile mele.
Era setul protocolului la Ministerul de Externe ºi mai ales unul din proprietarii
minunatelor palate pe jumãtate ruinate din preajma Kilometrului. Amin-Fuad trebui
e sã fie nebun deºi n-are aerul , altfel nu ar fi încântat cã a pãrãsit Cairo ca sã vinã l
! îmi povesteºte cã pregãtirile militare pe care englezii le-au fãcut în Egipt sunt extraord
inare, întregul þãrm al mãrii, de la fruntaria Libiei ºi pânã la Port-Said a fost fortificat,
s-au sãpat tranºee ºi s-au instalat în forturi tunuri grele de 150 ºi 305. în deltã ºi' de-a
gul Nilului s-au instalat 6 baze aeriene noi înzestrate cu tot dichisul modern. En
glezii ar avea 2 200 avioane în Egipt. Evident Amin-Fuad exagereazã sau se înºalã, cãci nu p
ot fi atâtea. Efortul fãcut de englezi în Egipt este însã cert, ºi pare a tinde mai departe
decât la simple mãsuri de apãrare împotriva italienilor; pare a urmãri restabilirea dominaþi
ei britanice în Mediteranã, dominaþie pe care ultimele evenimente au dovedit-o iluzori
e.
în Grecia, bietul Rege George se zbate între intrigile ºi ambiþiile grecoteilor care 1-
au chemat ºi ura venizeliºtilor. Dacã porneºte cu stângul e pierdut. Zilele acestea se va
vedea dacã poate face ceva, cu prilejul constituirii noului Guvern.
Ministerul Laval a obþinut douã voturi de încredere, la douã zile distanþã, unul asupra pr
oritãþii discuþiilor financiare, cerutã de el, altul asupra politicii financiare a Guver
nului însuºi. Mai rãmâne un hop de
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 193S
177
sãrit sãptãmâna ce vine hopul discuþiilor asupra dizolvãrii ligilor de dreapta.
3 decembrie. Titulescu a fost azi la mine. E un acrobat fãrã pereche. Faþã de ostilitate
a opiniei noastre publice, nu numai cã a dat înapoi cu chestiunea pactului cu Rusia,
dar a rãsturnat toate, câte au fost ºi câte sunt, ca sã iasã tot el pe deasupra basma curatã
Dupã ultima lui versiune n-a fost niciodatã vorba de autorizarea muscalilor sã treacã p
rin România. Când am întrebat astã-varã pe Litvinov de ce n-am încheia ºi noi un pact de asi
nþã fãrã nici o clauzã de trecere prin teritoriul nostru muscalul m-a întrebat dacã semnâ
pactul, ºi Franþa, într-un caz dat n-ar veni în ajutorul Rusiei, am veni noi? I-am rãspuns
: fireºte ca nu, cum sa mã pomenesc eu într-un lagãr ºi Franþa în altul! Pactul de asistenþã
re-1 propuneam eu era numai un corolar, o urmare a pactului franco-rus, si nu tr
ebuia sã joace decât ca o anexã a acestuia. Litvinov mi-a spus atunci cã era mai bine sã aºt
eptãm ratificarea pactului franco-rus. L-am întrebat dacã nu era dispus sã încheiem pactul
nostru, cu rezerva ratificãrii celui francez. N-a vrut. Atât de zoriþi au fost ruºii sã o
bþinã dreptul de a trece cu forþele lor prin þara noastrã, drept pe care nu 1-au cerut nic
iodatã! Acum în urmã la Geneva, vorbind cu el de acuzaþiile care mi se aduceau în þarã, mi-a
ins o hartã pe masã ºi mi-a demonstrat cã ruºii ar trebui sã fie nebuni, într-un caz de confl
ct cu Germania sa întindã un maþ de trupe pânã la Pra-ga(!), la o enormã distanþã de bazele l
trecând printr-o þarã ca România fãrã drumuri de fier nici ºosele în direcþia unui asemenea
t de miºcãri, în cazul unui conflict cu Germania, Rusia trebuie sã socoteascã douã ipoteze:
sau Polonia merge cu ea sau contra ei. în primul caz forþele ruseºti se vor uni cu cel
e poloneze ºi vor ataca Germania prin Polonia în al doilea caz, armata rusã va aºtepta p
e inamic pe poziþiile ei, cãci soldaþii ruºi se vor bate mult mai bine ca sã-ºi apere þara, º
actica lui Kutuzov mai e valabilã azi. Tot ce ar putea face Rusia pentru Cehoslova
cia, dacã ar fi atacaþi de nemþi, ar fi sã le trimitã avioane dar pentru aceasta nu au nev
oie de nici un pact cu noi. Francezii vor ratifica pactul de asistenþã cu rusii. Dar
Litvinov se lasã greu cu noi, acum. Eu aº vrea sã încheiem ºi noi un pact cu ei, nu cã am c
ine ºtie ce încredere într-un asemenea pact, dar tot e mai bun ca nimic. I-am spus lui
Litvinov, cã de negociat 1-am negocia repede, va fi identic cu cel francez pe car
e tot eu 1-am negociat1 cu o singurã deosebire: al francezilor e numai contra nemþilo
r, eu nu primesc contra unui singur,
1 Dovadã de megalomanie!
178
pactele mele nu pot fi îndreptate împotriva cuiva, ele trebuie sã fie o asigurare împotr
iva pericolului de agresiune, prin urmare trebuie sã joace împotriva tuturor, oricar
e ar fi agresorul. Nu vreau pact împotriva Germaniei! Dacã aº încheia unul cu Rusia, m-a
s duce apoi la Berlin ºi aº propune sã închei ºi cu dânsa un pact de asistenþã, tot împotriva
ror, ºi în aceºti toþi ar intra ºi Rusia, dacã ne-ar ataca!"
Titulescu îmi mãrturiseºte apoi cã nu ºtie ce sã facã cu Camera. Ar vrea sa meargã sã rãspund
anu (Gh.) care e sincer dar naiv ºi s-a fãcut instrumentul Poloniei, dar e fricã fiind
cã nu poate spune tot. Poate vorbi de trecut, dar nu de viitor. Dar totuºi trebuie sã
vorbeascã fiindcã nu poate rãmâne cu acuzarea care i s-a adus.
Nu ºtie ce sã facã cu Geneva, dacã sã se ducã sau nu la 12 decembrie acolo. Bieþii italieni!
nt niºte copii, mã! Eu îi iubesc ºi am fãcut la Geneva tot ce am putut pentru ei. Laval n-
a fãcut nimic pentru ei în comparaþie cu ce am fãcut eu1, fiindcã el nu pricepe nimic, îºi bã
joc de sancþiunile economice! Italienii nu vor putea sã exporte gorgonzola ºi Chianti
zicea el, ºi atâta tot! Nu-ºi da seamã de gravitatea situaþiei, fiindcã nu cunoaºte nimic. N
ci Mussolini! Am citit telegrama disperatã de la Roma prin care Ducele implora pe
Laval sa-i evite sancþiunile militare ºi primea, parcã cu indiferenþã, pe cele economice!
Eu le-am spus cã sancþiunile economice vor fi mai teribile decât ar fi putut, poate, sã
fie cele militare, fiindcã acþiunea lor era mai sigurã. N-au vrut sã mã creadã2.
E mai mult ca sigur cã embargo-ul asupra petrolului se va înfiinþa. Telegramele pe car
e le-am primit de la Davila nu lasã nici o îndoialã asupra hotãrârii Americii, iar Comnen îm
i telegrafiazã de la Berlin cã hotãrârea Americii a fãcut o adâncã impresie asupra Guvernului
german. Se va înfiinþa, dar nu ar fi nevoie. Italia nu mai poate cumpãra petrol, fiind
cã nu mai are cu ce. Liretta, nu o mai vrea nimeni dacã ºi noi am ajuns creditori pent
ru sute de milioane de lirete! iar devize nu mai au. Au fost la mine timp de pat
ru ceasuri Sola, cei de la Finanþe ºi cei de la Industrie. Noi am vrea sã le vindem cât
de mult petrol cât mai e vreme. Vom fi cei din urmã care vom sista trimiterile de pe
trol în Italia, dar dacã toatã lumea va primi aceastã înãsprire a sancþiunilor, va trebui sã
rimim ºi noi. Cât mai putem, sã le dãm. ªtii ce condiþii de platã ne-au oferit: o treime în d
ze libere, o treime în camioane Fiat (transportate prin Viena unde s-ar camufla în a
ustriace) ºi ultima trei-
1 Altã dovadã de megalomanie.
2 O a treia dovadã de megalomanie.
me garantatã cu blocuri aur depuse la Roma (marcate cu pecetea noastrã) dar lichidatã în
lire italiene dupã expirarea rãzboiului (aceasta este metoda generalã pe care au adop
tat-o pentru utilizarea aurului adunat prin contribuþiile particulare). Cu toatã bunãv
oinþa, cum sã primim? Mã, îmi pare rãu de, italieni ºi de Mussolini dar se curãþã. Sã ºtii cã
ne de englezi, de politica lor împotriva italienilor, de frica lor de o ameninþare v
iitoare împotriva Sudanului, e fals. în realitate Guvernul englez face o repetiþie cu
Societatea Naþiunilor spre a se asigura de funcþionarea ei. Frica Guvernului englez
e una singurã: Hitler ºi Germania. Poporul englez are simpatii pentru nemþi, Familia R
egalã nu mai vorbesc, Guvernul însã n-are nici o simpatie pentru actualul regim german
ºi se teme de el. îmi pare rãu de italieni, dar sã ºtii cã dacã Societatea Naþiunilor câºtig
avem pace timp de o generaþie, cel puþin".
Vorbind de reurcarea Regelui George pe Tronul Greciei, Titules-cu îmi povesteºte cã în i
unie a stat într-o zi de la ora 2 la ora 7 de vorbã cu el la Brown's hotel iar a dou
a zi a avut o lungã conversaþie cu Principesa Elena, încep sã pricep pentru ce Regele no
stru nu-1 mai iubeºte pe amicul Titulescu. Regele George i-ar fi spus mult bine de
mine. Sã n-o afle Regele Carol!
înainte de a mã pãrãsi, Titulescu ca sã-mi dovedeascã dragostea lui pentru italieni, îmi pove
teºte cã dupã ce a aflat cã strada România din Roma a fost botezatã Austro-Ungaria (?)' Guve
rnul nostru voia sã schimbe în Matteoti numele strãzii Mussolini, si cã numai el a împiedi
cat prostia.
6 decembrie. Legaþia Italiei a dezminþit ieri, printr-un comunicat, ºtirea publicatã des
pre schimbarea numelui strãzii România" din Roma.
Ziua de ieri a fost o zi de mare tevaturã, dar nu din cauza asta. Pe la ora 2 a ve
nit ªoneriu la mine sã-mi anunþe demisia Guvernului. Venea de la Franasovici, unde tel
efoanele zbârnâiau ºi toatã lumea pierduse capul. Cauza: un memoriu al lui Dinu Brãtianu,
remis ieri dimineaþã Majestãþii Sale Regelui ºi intitulat: De ce nu mai pot avea încredere în
dl. Tãtãrescu. De la deschiderea Camerelor, Dinu îºi pregãtea bomba. La consfãtuirea de la e
l acasã, la care au participat, acum 10 zile toþi membrii Guvernului s-au putut cons
tata deja divergenþele dintre ambele tabere. Cei din jurul lui Dinu au înteþit campani
a în ultimele
1 La Roma s-au schimbat numele la toate strãzile care purtau pe al þãrilor sancþ-niste,
sau pe al capitalelor. Cea mai nostimã schimbare a fost aceea din viale della Marn
a, în viale degli Italiani della Marna!
180
zile. Alaltãieri, Bebe Brãtianu ºi Cipãianu fãceau propagandã în culoarele Camerei, împotriva
i Tãtãrescu, în ochii tuturor: pânã acum am stat cu acul în mânã ºi am cusut; de acum înaint
cuþitul ºi spintec". Amicii lui Tãtãrescu, pe de altã parte, spuneau cui voia sã audã, cã n
merge aºa" ºi cã vor începe ei ofensiva cerând alegerea lui Gutã ca vicepreºedinte al partid
lui, ºi în plus, înfiinþarea unui comitet de direcþie pe lângã Brãtianu, comitet compus bineî
din prietenii lor. Aºa stau taberele, faþa în faþã, când iatã cã nenea Dinu ºi-a aruncat bomb
moriul lui, din care a trimis un exemplar ºi lui Tãtãrescu, dã trei motive pentru care ºef
ul retrage Guvernului încrederea sa: 1) politica economicã ºi valutarã, 2) soluþiile sau m
ai bine zis lipsa de soluþii date problemei armamentului, 3) antagonismul între doct
rina ºi programul liberal pe de o parte ºi anumite legiferãri ºi proiecte de legiferãri pe
de alta (starea de asediu, cenzura, legea presei etc.)
Tãtãrescu a încercat sã pareze lovitura ºi a cerut sã vadã pe Rege. Acesta a rãspuns cã nu-1
primi. Pânã la demisie nu era decât un pas. Pentru nimic în lume n-ar fi vrut Tãtãrescu sã a
arã ca dat afara de Dinu Brãtianu. De aci afolarea. Totuºi, la amiazi Guvernul era cãzut
. L-a salvat dupã-amiazã Franasovici, pe care Regele 1-a primit ºi care a izbutit sa s
cape miza. Tãtãrescu convocase majoritãþile la ora 6 la Preºedinþie pentru toate eventualit
, în loc sã-ºi anunþe demisia, le-a vorbit iarãºi de sus ºi fãrã sã pronunþe numele lui Brãti
arat cã e pregãtit ºi pentru pace ºi pentru rãzboi. Totuºi din discursul lui reiese cã nu spe
sã menþinã Guvernul decât pânã dupã sãrbãtori. Majoritãþile s-au declarat solidare cu el, chi
mai ales Di-mitriu (în numele Senatului) au lãsat pe Dinu ºi au fãcut zid în jurul lui Tãtãr
scu. Blidul cu linte. Dar sã vedem ce va fi la opoziþie.
Baraca pare cã se va mai þine în picioare. Dar cine ºtie? îi stã în cale azi ºi Dinu Brãtianu
te mâine sã se mai ridice ºi altcineva. Pânã arunci, oamenii furã, furã de sting pãmântul. Câ
enit la Guvern Viitorul datora în cont curent 17 milioane la Banca Româneascã. Astãzi, ºi-
a clãdit un imobil pe strada Academiei.
8 decembrie. Guvernul Laval, care scãpase acum opt zile din ghearele stângii printr-
un vot de încredere în politica financiarã, a scãpat ºi de cãderea care se prevedea pe chest
iunea dizolvãrii ligilor. A scãpat printr-o manevrã care a pãcãlit nu numai democraþia integ
ralã francezã, dar încã, dacã judecãm dupã ziarele lor, ºi democraþiile din celelalte þãri. A
erã dezbaterile, care se anunþau furtunoase, dl. Ybarnegaray reprezentant al Ligii Cr
oix de Feu" s-a urcat la tri-
buna ºi a spus cã nu dizolvarea ligilor trebuie urmãritã, ci dezarmarea lor, totodatã a de
clarat solemn cã este autorizat de conducerea Crucilor de Foc" sã aducã la cunoºtinþa Camer
ei, cã aceastã formaþiune, într-un spirit de pacificare ºi pentru a evita rãzboiul civil, a
hotãrât sã se dezarmeze fãrã sã mai aºtepte o lege care sa o sileascã la aceasta. Mare senzaþ
plauze, ovaþii, la centru ºi la dreapta. Un reprezentant al Frontului popular se urcã ºi
el la tribunã ºi face declaraþii identice. Aplauze din nou, entuziasm, înfrãþire! Laval se
ridicã ºi roagã, profitând de însufleþirea generalã, sã se închidã discuþia ºi sa se voteze i
le propuse de Guvern. Acceptat. S-a ridicat ºedinþa, s-au redactat legile ºi s-au vota
t în ºedinþa de asearã. S-a votat cã vor putea fi dizolvate ligile armate, sau care vor înfãþ
organizaþie paramilitarã purtând în public ºi în întruniri însemne speciale sau uniforme. C
e de Foc" renunþând la toate acestea (pentru moment!) înainte de votarea legii, nu vor
putea fi dizolvate ºi doar atâta voiau ele! Fãrã abila manevrã pe care au pus-o la cale (º
la care s-a asociat ºi Frontul popular la nevoie, ca sã beneficieze de aceleaºi avant
aje), Camera ar fi votat desigur pur ºi simplu dizolvarea tuturor ligilor. Comedia
înfrãþirii, cu care dreapta a minþit stânga a salvat ºi pe Laval, care cerând un vot de încr
re, a obþinut o majoritate de vreo 140 de glasuri. Ce e nostim, e cã Adivor de asearã
exultã ºi preamãreºte triumful democraþiei franceze!
Mussolini a þinut ieri la Camerã, unde a fost lung ovaþionat, un discurs plin de demni
tate ºi de mãsurã. Italia nu va da îndãrãt.
9 decembrie. Trãim într-o stare de adevãratã psihozã naþiona-listo-antisemitã. Parcã n-ar m
nici o altã problemã de rezolvat, lumea s-a împãrþit în douã: de o parte mâncãtorii de ovrei
ltatorii rasismului cu toþi ºmecherii lor, speculatori ai tuturor formulelor mai mul
t sau mai puþin idioate de alta, ceilalþi, în dosul baricadelor democraþiei integrale, p
e jumãtate prãbuºite, fâlfâind steagul tuturor pãcãtoºilor. Milioane de plugari au ajuns în s
lemn, pãmântul nu-ºi mai hrãneºte omul, comerþul ºi industria au ajuns la faliment, moneda þã
u mai face cinci parale ºi Statul e aproape mofluz dar cine se preocupã de asemenea
probleme! Dl. Goga ºi dl. Cuza, împerecheaþi sau nu, numerus valahicus sau numerus cla
usus, dl. Vaida ºi frontul românesc" iatã chestiunea care frãmântã puºlamalele de la oraºe º
efericire 80% din tineretul nostru universitar. Sentimental vorbind, cine nu e a
ntisemit în þara noastrã. Cine iubeºte pe ovrei? Dar mã rog care e soluþia domnilor antisemiþ
, admiþând în absurd cã n-am
182
avea altceva mai bun de fãcut decât sã ne ocupãm de raporturile dintre jidani ºi creºtini? Sã
ieºi pe stradã ºi sã strigi cu Cuza zos zidanii!" sau sã iei bieþi oameni inofensivi la bãta
cum obiºnuiesc studenþii noºtri, nu e o soluþie. Avem prea mulþi ovrei în þara noastrã, desi
, dar mã rog, reþeta ca sa scãpãm de ei?
Teoria lui numerus valahicus e apoliticã. Se zice cã faþã de coeficientul lot etnic sunt
prea mulþi evrei în barouri ºi printre medici. Se poate dar n-avem nici unul în armatã, în
magistraturã, în diplomaþie, în învãþãmânt, în funcþiile administrative. Numerus valahicus? F
e, dar atunci ar trebui sã deschidem toate aceste cariere unui însemnat numãr de evrei
. Cred cã e mai bine sã-i lãsãm printre avocaþi ºi printre medici, fie ºi în numãr mai mare d
avea dreptul, ºi sã ne rezervãm carierele cu directã înrâurire asupra vieþii de Stat.
Bine, rãu, trebuie sã constatãm cã psihoza existã, ºi cã la oraºe a cuprins lume multã. Ier
eºtii au dat, cu prilejul alegerilor de la barou, o micã reprezentaþie de rãzboi civil.
Consiliul baroului cu decanul Petrovici (lorgu) în cap ºi-a dat acum câteva sãptãmâni demisi
a din cauza unui conflict provocat tot de curentele naþionaliste, dar ºi de intrigil
e lui Istrate Micescu, avocat de mare talent, om inteligent ºi cu vastã culturã, dar l
ipsit de caracter ºi de orice scrupule. Ieri urma sã se aleagã un nou consiliu ºi un nou
decan. Istrate Micescu, în fruntea unei adunãturi de mediocritãþi, ºi-a pus candidatura p
e baza unui program naþionalist la extrem care merge pânã la excluderea evreilor din b
arou, împotriva lui s-a pus altã listã, cu ce avea baroul mai bun ºi cu Grigore lunian în
cap pentru demnitatea de decan. Toþi studenþii ºi toate haimanalele au fost mobilizaþi i
eri dimineaþã ºi cetelor astfel recrutate s-a dat în primire fiecare intrare a Palatului
de Justiþie. Deºi un cordon de jandarmi ºi de soldaþi fãceau ºi ei ordine" la fiecare intra
e, studenþii nu lãsau pe nimeni sã intre pânã nu se legitima. Dacã era evreu, sau notoriu pa
rtizan al listei lunian (cazul Solomonescu, Trancu-Iaºi etc.) nu era lãsat sã treacã, ºi d
acã protesta, bãtut mãr. De la Palatul de Justiþie vexaþiunile ºi bãtãile s-au întins în toat
rimile si geamuri ºi capete sparte au fost pânã pe Dudeºti. în interiorul Palatului, potri
vnicii listei Micescu erau reperaþi ºi daþi afarã în ghionturi. Vãdit, armata, soldaþi si ofi
i, erau de partea tulburãtorilor liniºtii publice. Dupã neîncetatele reclamaþii ale lui lu
nian a venit la faþa locului ºi Titeanu, subsecretar la Interne însãrcinat cu poliþia. S-a
plimbat printre agitatori ºi le-a spus: Fiþi ºi voi mai levenþi, bateþi opt ºi daþi drumul
doi înã-
untru!" A venit ºi Inculeþ, ministrul de interne, care fãcea pe niznaiul, circula prin
tre studenþi repetând: Nu ºtiu de ce am fost chemat, pe aici domneºte ordinea!" Vreo 200
de avocaþi evrei se adunaserã la poalele Dealului Mitropoliei ºi se pregãteau sa vinã in c
orpore la Palatul de Justiþie sa voteze. Cum au aflat studenþii s-au repezit pe ei,
i-au bãtut mãr ºi au spart toate geamurile avocatului Nachtigall, unde credeau ei cã se
instalase postul de comandã al evreilor.
De fapt, mai toþi evreii ºi o bunã parte a creºtinilor care susþineau lista lunian n-au pu
tut vota. Excesele ºi bãtãile n-au încetat decât seara târziu. Cum era de aºteptat izbânda lu
icescu a fost covârºitoare: 990 de voturi contra vreo 250 lui lunian. Numai cã n-a fos
t alegere, ci rãzboi civil, ºi toatã vina o poartã Guvernul care putea împiedica, ºi n-a împi
dicat nimic.
Miºcãri ca cele astfel provocate de cuziºti, de Frontul Românesc ºi de Totul pentru Þarã", c
mp nu sunt destul de puternice ca sã rãstoarne regimul ºi destul de organizate ca sã ins
taleze altul mai bun în loc sunt condamnabile, fiindcã nu fac decât sã tulbure ordinea ºi
liniºtea.
10 decembrie. Mã aºteptam ca ieri la Camerã sã fie tãmbãlau mare. N-a fost însã nimic. O in
lare, cu caracter mai mult general a lui Armând Cãlinescu, asupra aplicãrii legii apãrãrii
Statului votatã dupã asasinarea lui Duca, interpelare rãmasã fãrã rãspuns ºi fãrã ecou. luni
l listei bãtute, duminicã, nici n-a fost la Camerã. La Senat, a interpelat Vasile Rãdule
scu-Mehedinþi, ºi a rãspuns...Oanea.
La Camerã, dupã anunþul interpelãrii lui Cãlinescu, care a þinut câteva minute, a urmat discu
la Adresã cu discursul lui Goga. Lung ºi banal. A avut însã ieºiri reuºite împotriva Partidu
ui Naþional-Þãrãnist ºi a lui Mihalache.
La Paris, Laval ºi Hoare s-au pus de acord asupra unor propuneri acceptabile de pa
ce, de fãcut italienilor.
11 decembrie. La Camerã, Frontul Naþional ºi Partidul Na-þional-Þãrãnesc sunt încãrcate cu
icitate de semn contrar. Din când în când trãzneºte între ele. Alaltãieri, luni, dupã copioas
triviale înjurãturi, deputatul goghist lanculescu un escroc a tras o palmã deputatului
naþional-þãrãnist Aurel Dobrescu alt escroc. Deputatul Robu, escroc si el dar cuzist, a
ameninþat si era sã plezneascã pe d-rul Lupu, al patrulea... deputat. Trimiºi înaintea com
isiei de disciplinã aceasta a hotãrât diverse penalitãþi împotriva lui lanculescu ºi a lui Ro
u. Puse la vot ieri în ºedinþa plenarã, concluziile raportorului
184
comisie n-au întrunit majoritatea necesarã, ºi amândouã voturile au rãmas nule. Majoritatea
s-a împãrþit: pe când prietenii lui Dinu Brã-tianu ºi grupul H, cu lamandi în frunte, au vota
pentru sancþiuni (adicã contra deputaþilor naþionaliºti) Inculeþ ºi Vaier Pop îºi împingea
or la vot contra sancþiunilor (adicã pentru Frontul Naþional). De aici mare scandal în sân
ul Partidului Liberal, ameninþãri, rãfuieli ºi tot felul de vorbe urâte. Astãzi (scriu acest
e rânduri înainte de amiazã) cu prilejul reluãrii voturilor nule de ieri, se va vedea da
cã s-au împãcat lucrurile peste noapte ºi azi-dimineaþã.
Blumenfeld, care ca toþi ovreii dupã evenimentele de duminicã a devenit foarte antiguv
ernamental, vine sã-mi spunã foarte plictisit cã, dupã ce timp de 15 zile Tãtãrescu a fost c
u nasul la pãmânt, acum iar a ridicat capul. Pare cã iar s-au împãcat lucrurile cu Vodã. ªi c
tra de Blumenfeld îmi povesteºte ce i-a spus Victor Antonescu, o altã cutrã. în audienþa ace
stuia de lucru din sãptãmâna trecutã, gloriosul nostru ministru de finanþe1 vorbind cu Reg
ele despre noile resurse trebuincioase în vederea armamentului i-a exprimat pãrerea
cã un Guvern ajuns la sfârºitul carierei lui nu mai avea cãdere sã propunã noi impozite. Reg
ele a tãcut, ºi n-a obiectat nimic. De unde Antonescu a dedus cã soarta Guvernului era
într-adevãr pecetluitã. Alaltãieri, fiind din nou în audienþã de lucru, Regele 1-a întrebat
ce baze conteazã sã stabileascã noul buget. Cam mirat, Antonescu a rãspuns cã nu vede cum
s-ar putea îndepãrta, fie el fie altul, de la normele actualului buget. Da, a replica
t Regele, te rog sã rãmâi pe bazele actualului buget si sã dai toatã atenþia d-tale echilibrã
ii cheltuielilor cu veniturile vreau sã nu ne mai îndepãrtãm de la principiul bugetelor
echilibrate." Apoi i-a lãudat tal-nesam pe Costãchescu. Antonescu a dedus din vorbel
e Regelui: 1) cã Guvernul actual va mai merge cel puþin pânã la sfârºitul anului bugetar; 2)
cã dupã Tãtãrescu va fi chemat Costãchescu sã constituie noul Minister. Cu drãguþul nostru d
ege toate sunt posibile afarã de un lucru cuminte. Dar pentru a trage o concluzie
din cele povestite de Blumenfeld ar trebui mai întâi sã se ºtie: 1) care din Antonescu ºi
Blumenfeld e mai mincinos ºi 2) care din Carol, Antonescu ºi Blumenfeld, e mai ºmecher
.
12 decembrie. Ieri dimineaþa a avut loc o lungã întrevedere între Dinu Brãtianu ºi Tãtãresc
l partidului si primul ministru s-au
1 Multe minuni a vrut sã facã Regele în þarã, dar una singurã a izbutit s-o facã, ºi anume di
rostul de Victor Antonescu, zis ºi latã rãu", un mare ministru de finanþe.
împãcat iarãºi. Pentru câte zile? în ajun trebuia sã aibã loc o ºedinþã cu toþi miniºtrii la
a a fost contramandatã, fiindcã ºeful scuipa foc ºi flãcãri. Comunicatul dat presei pentru a
vesti împãcarea e caraghios:
în ultimele zib s-a pornit o noua ofensiva de ºtiri false ºi tendenþioase în privinþa raport
rilor dintre Guvern ºi conducerea Partidului Naþional Liberal. Aceastã ofensivã a gãsit un
pretext în ultima consfãtuire a majoritãþilor parlamentare ºi în declaraþiile fãcute de dl.
m-ministru la acea consfãtuire. (Ba bine cã nu!)
Primul ministru înþelegând preocupãrile ºefului partidului ºi þinând seamã de sugestiile form
în consfãtuirea ministerialã ce a avut loc, s-a pus de acord cu dl. Dinu Bratianu asu
pra programului de înzestrare a armatei ºi a tot ce este necesar pentru apãrarea þãrii."
Dar asupra restului? Rãmâne sa se certe mai înainte?
Zâzania dintre cei doi conducãtori al liberalilor abia potolitã, pare ca o nouã rãsmeriþã
deseneazã în partid. Evenimentele de duminicã dovedind aproape complicitate între agenþii
d-lor Tãtãrescu-Inculeþ ºi huliganii lui Cuza, Victor lamandi care personificã cu prieteni
i sãi (grupul H) ideea de desfiinþare a extremei drepte (moºtenirea, ºi totodatã rãzbunarea
lui Duca) au schimbat cu totul macazul, s-au apropiat de Dinu Bratianu, sunt gat
a sã se împace chiar cu George Bratianu numai sã cureþe pe Tãtãrescu. Chiar dacã rãzmeriþa n-
rge pânã acolo, e sigur cã o totalã dezorientare a cuprins Partidul Liberal.
Aceeaºi dezorientare se observã ºi în celelalte partide. Pe rând, naþional-þãrãniºtii, Frontu
l (Goga-Vaida), averescanii ºi chiar liberalii îmi trimit emisari cerându-mi colaborar
e dovada cea mai bunã cã nu se simt stãpâni pe situaþie.
ªtirea pe care mi-a adus-o Blumenfeld, pe care mi-a confirmat-o Mãcãrescu, despre reîns
crierea lui Ghiþã Mironescu în Partidul Naþio-nal-Þãrãnesc este inexactã. Blumenfeld mergea p
pune cã scrisoarea de reînscriere a lui Mironescu va fi remisã sâmbãtã lui Mihala-che. Totul
este de domeniul fanteziei. Pangal a vãzut asearã pe Mironescu, nici vorbã de reînscrie
re. Deºi nu s-a deschis de tot lui Pangal, Ghiþa stã vizibil pe terenul planului infor
matorului meu secret, gata sã se devoteze pentru formarea unui Guvern de destinder
e. Faþa de Pangal
186
s-a arãtat plin de interes numai pentru mine ºi lunian! A mai spus lui Pangal ca Guv
ernul va cãdea crede el pe la sfârºitul lui ianuarie, pe diestiunile economice. Toate
rodomontadele Guvernului au bazã serioasã. Parisul ar cãdea la înþelegere asupra pãrþilor dac
r avea încredere cã Guvernul se va þine de cuvânt. Problema pe care o dezbat creditorii
noºtri la Paris nu e atât o chestiune de cifre cât una de încredere. Parisul a cerut gar
anþia lui Titulescu (?!) cã Guvernul îºi va respecta angajamentele. Politicos dar ferm,
Titulescu a refuzat garanþia cerutã. Un Guvern serios, compus din oameni cumsecade a
r putea reuºi foarte repede sã se înþeleagã cu Parisul. Mironescu a mai mãrturisit lui Panga
l cã Titulescu i-a propus sã formeze el, Mironescu, viitorul Minister. La întrebarea l
ui Pangal: dar poate cã ar vrea Titulescu sã-1 formeze?" moº Ghiþã a rãspuns rãspicat: nu,
u vrea în ruptul capului sã-ºi ia beleaua pe cap!" Mironescu pleacã luni la Paris ºi se va
înapoia în þarã în primele zile ale lui ianuarie daca nu va fi nevoie mai devreme. 14 dec
embrie. Ziarele de azi-dimineaþã publicã textul propunerilor de pace Hoare-Laval. La G
eneva, comitetul de 18 convocat pentru a întinde sancþiunile ºi la petrol, ºi-a amânat ºedinþ
le pânã miercuri în speranþa cã pânã atunci va fi cunoscut ºi rãspunsul Italiei la zisele pro
i. Englezii au dezlãnþuit în acelaºi timp în-presa englezã, în Camera Comunelor ºi în þãrile
Danemarca, Norvegia etc. o furioasã campanie împotriva oricãrei concesii faþã de Italia:
se cere pânã ºi capul lui Hoare ºi retragerea ultimelor propuneri pentru împãcarea conflictu
lui italo-abisinian. Evident, toate acestea sunt presiuni asupra Italiei. Inutil
e, cãci Mussolini nu va primi sã dea înapoi. Ori i se propune ceva serios, ori rãzboiul
va continua.
Ieri la Camerã ºi apoi la Senat Titulescu a citit o peltea drept rãspuns la întrebarea
pusã de G. Brãtianu cu privire la tratatul de asistenþã ce se negociazã cu Rusia Sovieticã.
Toatã ºleahta de puturoºi fãrã care Titulescu nu se miºcã, de la Tabacovici pânã la Pella (Cu
ecând prin toþi Viºoienii ºi Neniºorii, împãnau tribunele ticsite ale Camerei.
Universul duce o campanie feroce, de câtãva vreme împotriva lui Titeanu, gelatinosul
subsecretar de Stat de la Interne. Cã e un escroc, cã si-a cumpãrat o casã, o moºie ºi a ump
lut judeþul Romanaþi cu daniile Iui, o ºtiau toþi; azi am aflat cã se mai þine ºi cu una din
etele lui Ste-lian Popescu! Ca Saturn, Popestele îºi mãnâncã copiii.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193S
187
Gentlemanul Blumenfeld a venit ºi azi sã mã piseze cu ideea unei colaborãri cu partidul
domnului Mihalache. Alaltãieri douã ore Mãcã-rescu, a/i douã ore Blumenfeld la mare anang
hie trebuie sã fie democraþia integralã!
15 decembrie. Massarik ºi-a dat ieri demisia din Preºedinþia Republicii Cehoslovace. A
convocat la castelul Lâna pe Malipetr, primul ministru ºi pe preºedinþii Camerei ºi Senat
ului ºi în faþa lor a pus pe ºeful Cancelariei lui sã citeascã scrisoarea sa de demisie. Rec
omandã Cehoslovaciei sã urmeze politica întronatã sub dânsul, ºi pe Benes ca succesor. Malip
etr ºi cei doi preºedinþi au spus fiecare câteva cuvinte prin care au preamãrit pe Massari
k, omul ce a binemeritat de la Patrie". Alegerea succesorului va avea loc miercur
i 18 decembrie; Guvernul va propune o lege prin care se vor menþine lui Massarik e
molumen-tele sale ºi dreptul de a locui la castelul Lâna pânã la moarte. Demisia lui Mas
sarik, pe care Titulescu mi-a anunþat-o ca iminentã din februarie1 trecut, nu s-a de
sãvârºit decât dupã 10 luni, deºi starea bãtrânului ar fi cerut-o de atunci. Explicaþia ne-o
rile din Praga, care spun cã înþelegerea între partide nu e deplinã pentru alegerea lui Be
neº. Probabil cã Beneº va fi ales, dar nu cu unanimitate cum ar fi vrut si cu scârþâituri
e vede cã operaþia a fost amânatã pentru a permite ºmecherilor politici sã se punã de acord.
om vedea miercuri ºi în zilele urmãtoare dacã previziunile lui Titulescu se vor îndeplini,
ºi cu Beneº ºi cu Krofta.
Tãtãrescu a citit ieri la Camerã un lung expozeu, ca rãspuns al Guvernului la atacurile
opoziþiei cu prilejul discuþiei la Adresã. O lungã poliloghie în care se înºirã, cu cifre, î
rile Guvernului în rãstimpul de doi ani de când Partidul Liberal are sub a sa oblãduire
propãºirea þãrii româneºti. De la început pânã la sfârºit, expozeul nu conþine decât minciuni
obrãznicii. Cel mai ruºinos Guvern din câte a avut România de la 1866 încoace nu-si putea
sfârºi cariera decât cu un fals în acte publice.
Ieri searã la balul Jockey-Clubului, Scanavi a venit sã-mi spunã cã avea o misiune de înd
eplinit pe lângã mine din partea Reginei Elisa-beta. Regina n-a încetat sã docãneascã pe Reg
ele Carol în sensul celor
1 Vezi însemnãrile din 9 februarie 1935.
188
spuse de mine1. Mai ales acum în urmã cu prilejul petrecerii Regelui la Banloc, cast
elul Reginei din Banat. Crede cã a obþinut deja un frumos rezultat, dar mai trebuie
lucrat fiindcã sunt alþi oameni politici care lucreazã împotriva vederilor mele prin Lup
easca. Regina vrea sã fie totdeauna pusã la punct ºi doreºte din acest motiv sã mã vadã cât d
es. Sunt singurul om politic spune Scanavi pentru care Regina Elisabeta are prie
tenie, ºi prietenie sincerã. Am rugat pe Scanavi sã prezinte Reginei odatã cu omagiile m
ele, mulþumiri recunoscãtoare ºi sã-i spunã cã sunt la dispoziþia ei: n-are decât sã mã cheme
fi foarte fericit sã merg sã o vãd. Scanavi mi-a mai povestit multe, pare furios (ºi pr
in simpatie trebuie sã fie furioasã ºi Elisabeta) împotriva Lupeascãi si a bandei ei. Mi-a
înjurat de 1-a spurcat pe Auschnit ºi a lãudat pe Kaufmann. Dar o sã vadã pe dracul2, Ausc
linitt: i-au pus sechestru pe tot ce are afarã din þarã, pentru 35 milioane franci pe
care îi dato-reºte la Viena! Pãcat însã cã porcul ala de Mitiþã Constantinescu persecutã aºa
mann".
Scanavi m-a întrebat la sfârºit dacã sunt foarte prieten cu Prinþul de Hohenzollern. I-am
spus cã abia îl cunoºteam. Curios a încheiat el d-ta n-ai un avocat mai bun pe lângã Reg
A ajutat mult pe Regina Elisabeta în acþiunea ei!" De unde sare iepurele!
Am primit azi vizita informatorului meu secret, care nu se mai arãtase de mult. Sâ-1
ascultãm, cu un grãunte de rãbdare ºi cu altul de indulgenþã: Regele n-a schimbat nimic din
planurile sale. E definitiv hotãrât: 1) sã o sfârºeascã cu liberalii ºi 2) sã formeze un Mini
r provizoriu de alegeri cu Mironescu în frunte.
Tãtãrescu a dat din nou demisia sa Regelui lunea trecutã, dupã conflictul cu Dinu Brãtianu
ºi cu Costinescu. Regele 1-a rugat însã sã mai stea. Cauza pentru care Regele a amânat de
mai multe ori schimbarea Guvernului trebuie cãutatã în afarã de graniþã. Regele vrea cu tot
dinadinsul sã înzestreze armata cu artilerie grea ºi mai ales sã motorizeze câteva divizi
i, în frunte cu Divizia Gãrzii. Motorizare si artilerie grea nu se pot însã realiza fãrã con
cursul strãinãtãþii. Francezii, cu care se trateazã, pun condiþii foarte grele (garanþii, tra
sferul plãþilor pentru electrificarea liniei Câmpina-Braºov etc.). Se pare cã Skoda face p
ropuneri mai bune. Regele vrea ca liberalii sã termine aceste negocieri pentru
1 Vezi însemnãrile din 7 aprilie 1935.
2 L-a vãzut, dar 5 ani mai târziu!
armament, tocmai fiindcã se teme cã se vor termina negativ. Sã nu zicã apoi cã dacã ar fi fo
st ei la putere le-ar fi dus la bun sfârºit ºi sã nu se handicapeze noul Guvern cu un eºec
chiar de la început. Regele vrea chiar sã trimitã pe Tãtãrescu la Paris, ca sã-ºi frângã gât
Toate aceste întârzieri nu ne vor duce însã decât pânã dupã sãrbãtori, când se va face schimb
ele s-a înþeles cu Mironescu si numai cu el, si încã nici Mironescu nu ºtie cã misiunea ce i
se va încredinþa va avea un caracter foarte temporar. Regele preparã la Palat lista p
refecþilor, ºi la Interne va pune un om al lui, care va face alegerile aºa cum va voi
el (d-ta, d-le Argetoianu, nu vei avea sã te plângi) dar aºa ca nici un partid sã nu aibã
majoritatea ºi ca partidele Naþional-Þãrãnesc, G. Brã-tianu ºi Averescu la un loc sã nu facã
40% din totalul Parlamentului. Va fi rolul d-lui Argetoianu sã grupeze o majoritat
e de guvernare!
Nu ºtiu, domnule Argetoianu, dacã Regele te va ruga sã intri în acest Minister provizori
u sau dacã te rezervã pentru cel definitiv; în tot cazul cu toþi vrãjmaºii care te sapã la Re
e tot d-ta eºti în gândul Suveranului pivotul noului regim!
Regele a însãrcinat pe Mironescu sã caute un împrumut în strãinãtate^ !) pentru armamentul ce
trebuie comandat peste graniþã, ºi Mironescu pretinde cã a gãsit unul(!!!!) pe care 1-ar p
rocura un grup elveþi-ano-olandez1. Plecarea lui moº Ghiþã (care se înapoiazã înainte de Bobo
eazã) în strãinãtate ar fi în legãturã cu acest împrumut. De-1 va încheia sau nu, prim-minist
t va fi. Iar tânãrul Gutã îi va ceda locul îndatã ce chestiunile de la Paris vor fi lãmurite.
Aºa a vorbit informatorul meu, ºi eu am trecut vorbele lui la catastif. Qui vivre ve
rra! înainte de a pleca zisul informator mi-a mai spus cã Pangal a fost trimis zilel
e trecute la Mironescu din înalt Ordin". Fie ºi aºa!
16 decembrie. Aflu din cercurile militare cã cu prilejul consfãtuirii Statelor-Maj o
re ale Micii înþelegeri, consfãtuire care a avut loc la Belgrad luna trecutã, s-a remarc
at rezerva Statului Major iugoslav. Aceastã rezervã, în discuþia ipotezelor de rãzboi mai
ales, a impresionat mult pe Samsonovici, ºeful nostru de Stat-Major, ºi se pune în legãt
urã cu o eventualã nouã orientare a politicii iugoslave, tot mai atrasã de la uciderea R
egelui Alexandru, spre Londra ºi Berlin. Aceste observaþii, sosite pânã la mine pe cale
militarã, sunt în perfectã concordanþã
A vorbi de împrumut când nu plãtim cuponul pare o adevãratã aberaþie!
190
cu cele povestite de Guranescu în vizita pe care mi-a facut-o în octombrie1.
18 decembrie. Din activul ºi pasivul Guvernului de care M.S. Regele nu se poate de
spãrþi:
De la începutul anului ºi pânã acum s-au cheltuit 350 milioane fonduri secrete;
Bejan & Co. s-au înfruptat cu perimetre petrolifere cât au vrut;
Fraþii ºi cumnaþii lui Gutã Tãtãrescu s-au umplut (numai Nolicã Tãtãrescu ºi-a cumpãrat casã
vilã la Predeal ºi a pus deoparte toate acþiunile Scrisului Românesc" Soc. anon. Craiova
);
Mitiþã Constantinescu pune Banca Naþionalã la ordinele Regelui ( orice dorinþã din partea M.V
e un ordin" frazã auzitã din gura lui Mitiþã, la vânãtoare, de generalul Gorski).
Tot ce intrã la Casa Regalã din fondurile secrete iese din þarã sub formã de devize ºi se t
zaurizeazã în strãinãtate;
La C.F.R. se furã ca în codru. Malaxa ºperþuieºte pe toatã lumea, începând cu Tabacovici, ban
sinistru;
Primãria a distribuit gratis locuri de casã la toatã ºleahta de la Palat;
Leonte Moldoveanu, Dorel Dumitrescu, Constant Georgesco and Co. au devenit milio
nari de pe urma afacerilor de import-export ºi de transferuri.
Printre corupãtori ºi corupte mi se semnaleazã:
Malaxa, regele corupãtorilor, care nu se mulþumeºte cu Cãile Ferate pe care le-a cumpãrat
cu totul, cu funcþionari ºi cu politicieni ºi mai plãteºte ºi dame. Astfel ar avea în solda
pe d-na Barbu Berceanu, prin care obþine tot ce vrea de la Dinu Brãtianu (în ultima v
re-me insistenþele acestuia pentru comenzile militare de la Reºiþa);
Stoian în a cãrui soldã e paþachina adoptatã de mareºalul Ave-rescu, ºi alte câteva dame;
Auschnitt care plãteºte pe d-na ªeptilici metresa generalului Paul Angelescu.
ªi câþi or mai fi, ºi câte mai ales!
19 decembrie. Beneº a fost ales ieri preºedinte al Republicii Cehoslovace, cu mare m
ajoritate, la primul scrutin. Purtãtorul umbrelei lui Massarick de pe vremea pribe
giei, mediocrul Beneº Curcanul, a ajuns Cap de Stat, pe când emulul sãu genevez Titule
scu a rãmas preº de ºters picioarele, în serviciul Regelui Carol! Ce nedreptate! Titules
cu a resimþit-o ºi a exteriorizat-o prin douã depeºe date lui Peneº, printr-o
1 Vezi însemnãrile mele din 23 octombrie 1935.
invazie la Legaþia cehoslovacã la ora dejunului, printr-o pupãturã cu Seba ºi printr-un pi
cior în posterior lui Neniºor. Formidabila carierã fãcuta de Beneº aratã cât de mediocru este
nivelul intelectual ºi cultural cehoslovac. ªi cum era sã fie altfel, într-un popor care
leagã cu sârmã de o mie de ani oalele sparte de alþii? Cu toate sentimentele mele mai m
ult decât reci pentru Beneº, a trebuit sã-i dau o cãlduroasã telegramã de felicitare.
Aºa este politica.
Wieder, faimosul Wieder, a fãcut câte o vizitã lui Pangal ºi lui ªo-neriu ca sã le spunã
bil ca sã aflu ºi eu cã nu s-a împãcat cu Lupeasca, aºa cum spune lumea (ºi cum a raportat
her lui Pangal). Ce interes poate sã aibã Wieder? Sunt secretele Seraiului în care nu
voi cãuta sã pãtrund. Amuzante sunt cele povestite de Wieder lui Pangal, cu acest pril
ej. Dupã fostul confident al Menajului regal, Lupeasca nu se amestecã si nu s-a ames
tecat niciodatã în politicã. Ea nici nu ºtie cine e liberal, cine e þãrãnist ºi aºa mai depar
egele nu tolereazã ca nimeni din anturajul lui sã-i vorbeascã de politicã. Singurii care
îndrãzneau pe vremuri erau Nae lonescu ºi Malaxa. Acum a rãmas numai Malaxa. Dar Malaxa
nu se preocupã decât de afacerile lui, ºi sfaturile politice pe care le dã sunt totdeau
na în legãturã cu aceste afaceri. Regele nu e influenþabil în politicã decât de egalii lui, d
membrii familiei lui, de Regina, de Regina Elisabeta, de Prinþul de Hohenzollern
etc. Cu ceilalþi care miºunã în jurul sãu, cu aºa-zisa Camarilã, vorbeºte câteodatã politicã,
ascultã, ºi nu þine seamã de ce spun ei. Acum în urmã a defins strict întregului sãu anturaj
t Wieder vorbeºte sa aibã contact cu lumea politicã pentru ca sã nu dea de bãnuit asupra u
nor influenþe care în realitate nu existã. Regele e comod, ºi fuge de orice greutãþi. Ar vre
a sã aibã un prim-ministru pe care sã-1 vadã o datã pe lunã ºi care sã-i aducã spre aprobare
ogram de 30 de zile, aºa cum îi aduce bucãtarul lui, la l ale fiecãrei luni, menu-ul" pen
tru patru sãptãmâni. Pe el sã-1 lase în pace sã lipeascã timbre, sã deseneze uniforme, sã tel
ze Duduii, sã alerge dupã paþachine. E aºa de comod încât, când îi trebuie bani primeºte oric
mulã i se propune. Când i se spunea cã Malaxa a dat 2 milioane pentru cutare cumpãrare s
au lucrare cerutã de Duduia, cã Auschnitt a avansat, atât, aceleiaºi, pentru nu mai ºtiu c
e, cã Puiu Dumitrescu a pescuit alte milioane în fondurile secrete deºi în fundul suflet
ului lui Regele era desigur nemulþumit, tãcea ºi nu zicea nimic. Influenþa ºi permanentiza
rea lui Tãtãrescu la Guvern nu
192
trebuie explicate decât prin faptul cã a luat locul lui Puiu Dumitrescu: el face toa
te codoºlâcurile cerute ºi necerute, el aduce banii ceruþi ºi neceruþi, el este otreapã întin
toate murdãriile.
E un mare fond de adevãr în ce spune Wieder. Carol se considerã om genial, cu soluþii în t
oate problemele ºi soluþiile lui sunt natural cele mai bune, de-aia le schimbã în fiecar
e sãptãmânã ºi nu se lasã uºor influenþat de cineva. Dar pe de alta parte e plin de bãnuial
ajul lui ºtie sã speculeze de minune acest defect. Oamenii incomozi ºi ideile lor sunt
astfel îndepãrtaþi pe cale indirectã. Fãrã sã vrea acest nemaipomenit încãpãþânat ajunge de
facã ce vor alþii. Nu e vorba, când face ce vrea el e mai rãu.
Mã întreb cu ce rimeazã demersurile lui Wieder?
20 decembrie. ªir Samuel Hoare ºi-a dat demisia din capul Foreign-Office-ului. Herio
t ºi-a dat si el demisia din fruntea Partidului Radical. Cabinetul Baldwin a fost
ameninþat sã cadã, ºi Ministerul La-val mai e în pericol ºi azi. Regimul fascist si dictatur
a lui Mussolini trec prin zile de grea cumpãnã. ªi toate în numele evanghelicelor princi
pii pacifiste de la Geneva, fiindcã italienii au îndrãznit sã nu se conformeze catehismu
lui colonial englez.
La Camerã, de la începutul sãptãmânii, în fiecare zi, gheºeftarii îºi aruncã unii altora h
uri. Pentru moment, se rãfuiesc între ei cei din grupul H cu cei din grupul Universu
lui. Sã iei pe unii ºi sã dai în ceilalþi.
22 decembrie. Titulescu a trimis douã telegrame lui Beneº pentru a-1 felicita. Una o
ficialã ca ministru de externe, Excelenþei Sale etc." ºi alta particolerã" fratelui Beneº,
le-a publicat bineînþeles pe amândouã. Beneº a rãspuns celor douã telegrame" printr-una sing
care nu-1 scoate pe reclamagiul nostru din Excelenþã", de la început pânã la sfârºit. De frã
ci vorbã. O platitudine valahã mai mult, pedepsitã cum trebuia.
Dl. Eden a fost numit ministru de externe al Angliei în locul lui ªir Samuel Hoare,
demisionat pe chestiunea propunerilor de pace an-glo-franceze fãcute Italiei. Ang
lia continuã sã joace sinistra ei comedie. Propunerile Laval-Hoare au fost bel et bie
n" aprobate de Guvernul englez, convins cã Italia le va respinge fãrã discuþie, lãsând Angli
ei tot avantajul unui gest generos dar fãrã urmãri în politica pe care o duce. Iatã însã cã
ia, dându-ºi seama cã lucrurile nu merg tocmai aºa
de uºor în Abisinia, s-a arãtat dispusã sã primeascã drept baza de discuþie propunerile franc
-engleze. Imediat Londra a schimbat foaia. Ieri Samuel Hoare a luat asupra sa rãsp
underea gestului fãcut ºi a plecat cu propunerile din Guvern. Guvernul s-a complecta
t cu antagonistul lui ªir Samuel, ºi propunerile Laval-Hoare au fost înmormântate.
Din ultimele ºtiri publicate apare cã situaþia italienilor în Abisinia nu e din cele mai
plãcute. Luptele de guerila ale abisinienilor par a da rezultate neaºteptate. Campa
nia merge greu. înaintarea italienilor e foarte lentã. Dacã la greutãþile actuale se mai a
daugã si perspectiva lipsei de benzinã în cazul agravarãrii sancþiunilor si apropierea sez
onului ploilor ºansele italienilor apar oarecum scãzute.
Regina Elisabeta a dãruit un serviciu de ceai în argint perechii Tã-tãrescu (Gutã). Mie m
i-a dat o tabacherã, tot când eram ministru. Calculând dãrnicia M. Sale dupã proporþiile car
e rãsplãteau serviciile mele, cele aduse de Tãtãrescu trebuie sã fie enorme. Am din ce în ce
mai mult impresia cã achiziþia moºiei Banloc a fost o excelentã idee. Nu se va gãsi nimen
i care sã tragã la rãspundere pe Tãtãrescu?
Gazete din provincie una din Iaºi, alta din Galaþi îmi atribuie, nu ºtiu pentru ce, in
enþia de a crea un nou partid de guvernãmânt! Socotesc cã nu e nici o nevoie de un nou p
artid de guvernãmânt dar cã se simte grozav nevoia sã se suprime câteva partide de opoziþie.
în ianuarie ºi februarie avem câteva alegeri parþiale în vedere: Suceava ºi Hunedoara pent
u Senat (colegiul Universal), Prahova ºi Bihorul tot Senat, dar colegiul consiliil
or comunale ºi în Mehedinþi pentru Camerã. Vaida a dat un comunicat cã Frontul Românesc nu v
a participa la alegeri, ca sã nu dea românilor prilej de învrãjbire", în realitate ca sã nu
ie silit sã lupte alãturi de Cuza ºi de Goga. Noi vom pune candidaþi unde se va putea.
24 decembrie. Blutnenfeld nenorocitul, care munceºte din rãsputeri pentru alcãtuirea u
nui front democratic, rural, antihuliganic zi-cã-i-se cum i s-ar zice! vine sã mã þinã la
curent cu negocierile. Prima etapã fiind înþelegerea între naþional-þãrãniºti ºi lunian, trat
n-au încetat prin plecarea acestuia la Viena unde s-a dus sã petreacã sãrbãtorile. Ele au
fost duse mai departe de Stere, pe deplin împuternicit de ºeful Partidului Radical-Þãrãne
sc, ºi au mers bine în întrevederile cu Mihalache. Iatã însã cã s-a constituit în sânul Parti
Naþio-
194
nal-Þãrãnesc un front Maniu-Mihai Popovici-Madgearu care nu vrea sã audã de o înþelegere cu l
nian. întâlnind pe Stere în hall-ul de la Athe-nee Palace, Maniu, de obicei atât de reze
rvat, nu s-a putut împiedica sã-i spunã: Domnule profesor, am auzit cã e vorba de o împãcare
tre noi ºi dl. lunian; þin sã ºtii ca o asemenea împãcare nu e cu putinþã!" Mirat de aceastã
tatã ieºire, Stere s-a dus sã cearã explicaþii lui Mihalache. Acesta, cam jenat, nu a putu
t tãgãdui cã întâmpinã dificultãþi în Ardeal", dar cã se va sili sã le înlãture, în tot cazu
tre cele douã grupãri þãrãniste au ajuns la un punct mort.
25 decembrie. O nemaipomenitã zi de Crãciun. E cald ca primãvara ºi soare. Fac o lungã pli
mbare pe jos pânã la Herãstrãu. Descopãr un Bucureºti nebanuit de mine, ridicat în ultimii an
. în continuarea parcului Bonaparte ºi parcului Filipescu, mai vechi, un oraº nou a ieºi
t din pãmânt, între ºoseaua Jianu ºi Calea Dorobanþilor prelungitã, numai strãzi noi ºi zeci
le moderne. ªoseaua Jianu, o triplã alee plantatã, a fost împinsã pânã la lacul Herãstrãu, de
la stânga viitorul parc Naþional, de o serie de parcelãri pentru vile, la dreapta. Un
zãgaz, în dreptul lui Fronescu, a ridicat considerabil apele lacului, cate a de-veniî
o micã mare!
29 decembrie. Ministerul Laval care a trecut înainte de Crãciun prin douã grele încercãri
(proiectele financiare la sfârºitul lui noiembrie ºi dizolvarea ligilor la începutul lui
decembrie) a obþinut ieri o a treia victorie cu 51 voturi majoritare pe chestiuni
le externe. Dintre radicali 90 au votat contra Guvernului ºi 30 pentru, în realitate
stânga nu vrea sã rãstoarne pe Laval înainte de alegeri (alegerile au loc în primãvarã) fiin
cã n-ar putea fi înlocuit decât printr-un Minister de stânga, care cred radicalii ar uza
popularitatea grupãrii.
Laval a fãcut cu prilejul acestei discuþii asupra politicii externe douã bune discursu
ri, unul la începutul dezbaterilor, altul la încheierea lor. Franþa ca si Anglia stã pe
terenul securitãþii colective bazata pe pactul Societãþii Naþiunilor. Singura deosebire e
cã Franþa e sincerã, ºi în sinceritatea ei, de dragul menþinerii pãcii în Europa, ºi din prie
pentru Italia, ar voi sa ajungã cât mai repede la aplanarea conflictului italo-abis
inian. Anglia însã care nu e sincera, care ºtie cã acest conflict nu se poate aplana fãrã o
serioasã satisfacere datã Italiei (satisfacere pe care nu vrea sã o dea cu nici un preþ,
de teamã ca Sudanul sa nu fie prins între douã puternice aºezãminte italiene, între Libia-T
ripolitana ºi Eri-trea-Etiopia), Anglia urmãreºte numai stricta aplicare a sancþiunilor
ge-
l
neveze, ca sa îngenuncheze Italia, pur ºi simplu, fãrã nici o compensaþie de ordin teritor
ial.
încãpãþânarea Angliei pe planul securitãþii colective e periculos, fiindcã poate provoca o co
agraþie europeana si pare în contradicþie cu politica schiþatã la paginile 76, 82 ale aces
tor însemnãri, ca adevãrata politicã a Angliei, în realitate contradicþia e numai aparentã. C
iar ºi astãzi, Anglia nu apãrã întreg blocul Genevei; din crezul Societãþii Naþiunilor, ea nu
uºeºte decât capitolul securitãþii colective, pe care nu 1-a abandonat niciodatã, ºi de care
e agaþã astãzi mai mult ca oricând fiindcã îi serveºte de paravan pentru politica ei localã î
ica. Tendinþele însemnate la paginile citate rãmân ºi azi în picioare, ceva mai estompate fi
indcã aºa sunt cerinþele momentului, dar în picioare.
Pactul impune tuturor semnatarilor sãi aplicarea sancþiunilor nu încape îndoialã. ªi cu toa
e simpatiile pentru Italia, toþi semnatarii pactului, afarã de Austria ºi de Ungaria,
s-au supus regulii stabilite. Fiecare ºi-a zis cã poate sã-i vinã mâine, lui, rândul sã fie a
at. Sancþiunile au reuºit sã punã Italia în stare de inferioritate, ºi dacã se vor extinde ºi
petrol, situaþia ei va deveni direct criticã. Noi, românii, ne-am sacrificat în aceastã o
cazie ºi sentimentele ºi interesele, între-batu-ne-am însã ce s-ar întâmpla dacã am fi atacaþ
? Periculos pentru noi n-ar putea fi decât un atac din partea Rusiei, cãci împotriva u
nui atac al ungurilor sau al bulgarilor suntem apãraþi prin tratatele Micii înþelegeri.
Or, cât ar preþui sancþiuniile, fie cât de generale împotriva Rusiei? Cu Italia, lipsitã de
toate materiile prime, lucrurile au meis uºor, dar cu Rusia? Pe terenul securitãþii co
lective, aºa cum stau lucrurile azi, noi nu avem nimic de câºtigat de la Geneva.
Universul a fãcut tãrãboi mare, acum în urmã în jurul cumpãrãrii unei moºii de cãtre Titean
pit pãmântului pânã la numirea lui ca subsecretar de Stat la Interne. Deºi situatã în Romanaþ
deºi Titeanu locuieºte în Bucureºti, actul de vânzare-cumparare a fost autentificat în Praho
va pentru a se pierde urma operaþiei", afirma acum copilãreºte Universul. Revista umori
sticã La zid publicã acum, în legãturã cu aceastã neînsemnatã afacere, urmãtoarele stihuri, f
onunþe de altminteri numele onorabilului Titeanu:
Geografie politicã Privind atent poþi sã constaþi: Moºia e în Romanaþi,
196
Tocmitã e la Bucureºti, Transcris e actul la Ploieºti, ªi îi cumpãratã cu toptanul, Din Vlaºc
Teleormanul!
30 decembrie. Alaltãieri dimineaþã am plecat la Sinaia sã petrec trei zile la aer curat.
Am gãsit acolo o ceaþã de nu vedeai la 10 paºi, o lapoviþã pe jos de nu puteai circula ºi 10
grade cãldura! Dupã câteva ore am luat trenul ºi m-am înapoiat la Bucureºti. Ce iarnã ciudatã
m ajuns la sfârºitul lui decembrie, iarã zãpadã ºi fãrã frig. Hotelurile din Sinaia erau plin
Toate ploºniþele din Bucureºti se plimbau în costumul pentru ski. Sporturile de iarnã au p
rins mult ºi la noi, în tot cazul costumele de sport. Dar anul acesta s-a pus zãpada în
grevã.
în Universul de azi citesc vestea despre moartea subitã a lui ªtefan Minovici, profes
or de chimie la Universitate, al doilea din cei trei fraþi Minovici. în ziua de 15 d
ecembrie 1-am întâlnit la ºedinþa Institutului Administrativ era vesel ºi pãrea plin de via
i-a cerut cu insistenþã sã vin sã vizitez Institutul lui de Chimie, acum terminat, pe Sp
laiul Dâmboviþei, ºi mi-a reamintit cã primele milioane i le-am dat eu ca ministru de fi
nanþe, fapt pentru care mi-a pus portretul în aula principalã a edificiului. Cât de prec
arã e viaþa omului!
Pangal îmi povesteºte cã a vãzut pe Nae lonescu ºi cã a avut o lungã conversaþie cu el. Na
e pe Vaida dupã audienþa lui la Rege. Fostul prim-ministru ar fi plecat de la Vodã cu
convingerea cã trebuie sã se cotoroseascã de Goga. De aci ultimele gesturi schiþate de dân
sul pe partiturã de dans de unul singur. Nae lonescu e convins cã de data asta cel m
ai târziu pânã la începutul lui februarie, Guvernul pleacã. Tãtãrescu a ºi dat demisia Regelu
de o lunã de zile (aici informaþiile lui Nae concordã cu ale informatorului meu secret
) ºi nu face decât sã gireze", dupã rugãmintea insistentã a Suveranului, pentru ce motive nu
ie nici el. ªi dr. Costinescu ºi-a dat demisia, afirmã Nae. Despre viitorul Guvern, Na
e nu ºtie decât un lucru: nu va fi nici þãrãnist, nici naþionalist. Adicã nici Mihalache, nic
Goga, nici Cuza. Dar poate Vaida, care umblã dupã o combinaþie cu Costãchescu ºi cu Lupu.
.. Vaida e foarte supãrat pe Tilea ºi pe loaniþescu care 1-au împins în braþele lui Goga. Ac
um e cu totul sub influenþa lui Costicã Angelescu, care a luptat cât a putut împotriva c
artelului cu Goga-Cuza.
Em. Antonescu a fost ieri la Focºani. Podgorenii sunt într-o stare de adevãratã fierbere
. La 26 ianuarie va fi la Focºani o mare întrunire a tuturor viticultorilor din þarã. Se
pregãtesc mari miºcãri, în toate regiunile viticole.
31 decembrie. întrevederea cu Regina Elisabeta despre care mi-a vorbit Scanavi la
serata Jockey-Clubului, a avut loc astãzi. Scana-vi îmi telefonase cã Regina mã aºtepta la
orele 4 p.m. dar cã înainte ar vrea, el, sã mã vadã, ºi mã ruga sã-1 primesc. L-am primit la
a 3 1/2. ªi am priceput numaidecât care era zorul Elisabetei sã mã vadã: salvarea lui Kauf
mann! La Jockey-Club, Scanavi îmi vorbise numai în treacãt de aceastã chestiune ºi insista
se mai mult pe latura politicã a raporturilor mele cu Elisabeta. Pe latineºte acest
procedeu se numeºte: captatio benevolentiae. De data asta a pus cãrþile pe faþã ºi m-a preve
nit cã Regina voia sã-mi adreseze o mare rugãminte, sã o ajut sã scape pe Kaufmann din ghe
arele lui Aristid Blank. Scanavi e în concernul de afaceri dirijat de lieber Oscar"
, ºi luptã pentru Kaufmann pe moarte ºi pe viaþã, ca pentru el. Se vede cã-i era frica de El
isabeta sã nu-mi explice chestiunea" destul de lãmurit, de aci vizita lui prealabilã. D
ar Elisabeta mi-a explicat foarte bine totul, ºi cu o patimã de neînchipuit, ºi cu lacri
mi în ochi, de parcã-ar fi fost vorba de existenþa unei rude apropiate. Familia noastrã
Regalã e într-adevãr extraordinarã; pe toþi ºi pe toate îi învârtesc amantele ºi amanþii cum
Regala mea amicã a început prin a-mi povestit cã a avut mai multe convorbiri cu Regele
în sensul indicat de mine. I-a arãtat cã nu trãieºte decât între lichele care îl mint ºi-1 î
pe rând a pierdut încrederea ºi simpatia oamenilor cumsecade ºi a maselor. O foarte impo
rtantã conversaþie a avut-o cu frate-sãu acum în urmã, în care dânsa are impresia cã 1-a zdru
nat cum trebuie. Nenorocirea lui Carol, dupã Augusta Sa sorã, e întrupatã în doi oameni, în
Aristid Blank ºi în Malaxa. Dar mai ales Aristid. Am obligaþii faþã de el, mi-a adus mari s
ervicii" i-ar fi spus Regele, dar Elisabeta i-a rãspuns numaidecât: ªi pentru asta treb
uie sã-1 Iaºi sã te ducã la pieire?" ªi depanând firul mai departe, blonda zânã continuã. Su
urã sã lupt cu Carol. Pe mama nu mai pot conta. Malaxa i-a fãcut cadou un cal, si acum
îl adorã. Mã aºtept, mâine, sã-i facã ºi Blank cadou o maºinã de scris, ca sã fie bine ºi cu
ecrezut ca o femeie sã fie atât de puþin serioasã. Când îi spun lui Carol cã lucrurile merg f
arte prost, mã întreabã de unde ºtiu. I-am rãspuns cã vãd mai multã lume dezinteresatã ca el,
198
ca-1 rog sã mã creadã, cã n-am alt interes decât sã-i fac bine. Dar Blank face din el ce vre
a. El a obþinut numirea lui Tabacovici la Cãile Ferate, în speranþã sã facã afaceri cu el, da
Tabacovici 1-a trãdat ºi lucreazã cu Malaxa. El a obþinut numirea lui Mitiþã Constantinescu
, care a fost numit cu mandat special sã mãture pe Kaufinann de la Banca de Credit.
E adevãrat cã Regele a cerut demisia lui Dorel Dumitrescu, dar ºtii pentru ce? Pentru
ca ajutase pe Kaufmann în afacerea Buhuºi. Vrãjmãºia lui Blank împotriva lui Kaufmann e impl
acabilã, vrea sã-1 distrugã! E o mare nedreptate. Am vorbit cu Carol mi-a spus cã ce sã fa
cã, Kaufmann e de cealaltã parte a baricadei. I-am rãspuns: mai întâi cum poþi vorbi de bari
cade, pentru ce pui baricade între tine ºi oameni? Apoi n-ai învãþat ca oamenii trec cu uºur
inþã de la o parte la alta a baricadei? Nu mai poþi de dragul liberalilor, dar n-au fo
st ei de cealaltã parte a baricadei? L-am pus pe gânduri, mi-a promis cã se va gândi. Cã v
a primi poate pe Kaufmann pentru a se explica cu el. Ajutã-mâ, dragã Baba, sa scãpãm pe bi
etul Kaufmann" (ºi îi curgeau lacrimi din ochi) Bine, dar ce pot face eu?" Nu ºtii cât
Carol la d-ta. Eºti singurul om politic de care nu spune râu, ci numai bine. E chiar
de mirare, fiindcã ai mari vrãjmaºi în jurul lui, dar aºa e. Cautã sã-1 vezi ºi ajutã-ma."
I-am fãgãduit, dar cu multe rezerve mintale, ca iesuiþii. în rezumat, tot scopul întrevede
rii provocate de ea a fost sã-mi cearã ajutorul pentru salvarea lui Kaufmann, salvar
e imperios cerutã de domnul Sca-navi. Nu mi-am pierdut însã de tot timpul cu aceastã viz
itã, fiindcã am aflat o data mai mult ca M.S. Regele mã apreciazã mult ºi am avut prilejul
sã mai spun Reginei tot ce voiam sã ajungã la urechile fratelui-sãu. Dacã îi va spune numai
jumãtate din cât am rugat-o eu sã-i spunã, frãþeºtile urechi vor vâjâi trei zile.
Pangal a vãzut pe Costicã Angelescu, fostul guvernator ºi confidentul lui Vaida. în audi
enþa avuta la Rege, Vaida a expus M. Sale situaþia Frontului Românesc ºi punctul lui de
vedere politic. Regele a pãrut interesat ºi a spus cã el nu poate nesocoti acest curen
t naþionalist care s-a trezit, ºi cã nu vrea sã facã greºeala tatãlui-sãu care a þinut prea m
eparte de Guvern curentul þãrãnist dar cã desigur n-ar putea niciodatã sa se apropie de nu
anþele extremiste ale curentului. La aceasta Vaida a replicat cã avea mâinile libere ºi
cã n-are nici un angajament cu nimeni (fãcând aluzie la Goga-Cuza). Regele a sãrit si el
: Nici eu n-am nici un angajament cu nimeni". Din tot cursul audienþei Vaida a avut
impresia, nu cã Guvernul Tãtãrescu va cãdea, dar cã e deja cãzut. Regele vor-
199
bea de Guvernul actual ca de un regim mort. Vaida crede cã schimbarea se va face în
februarie, în momentul despãrþirii, Regele a spus lui Vaida: Þin sã fie bine precizat: n-am
luat nici un angajament faþa de d-ta". Aceastã frazã a descurajat mult pe intimii lui
Vaida, cãci suna cu totul altfel decât muzica lui Tilea.
întrebat de Pangal ce ar face Vaida dacã 1-ar însãrcina Regele sã formeze viitorul Guvern,
Angelescu i-a spus cã ar încerca întâi o formulã þãrãnistã, cu Costãchescu, cu Lupu etc. ºti
cã o asemenea formulã n-ar reuºi, pentru ca sã formeze apoi un Minister de larga concent
rare, cu câþi ar putea mai mulþi. Pe mine, Vaida m-ar dori la Externe, în locul lui Titu
lescu, care trebuie sã se mai odihneascã, sã mai vadã lucrurile ºi de altundeva decât din va
gonul lui ministerial. Daca Titulescu i-ar fi impus, atunci mie mi-ar da Finanþele
. (Sãrut mâna, cu recunoºtinþã.)
Pangal a pus ºi ipoteza unui Minister Mironescu. Angelescu crede a ºti cã un asemenea
Minister ar fi privit cu bunãvoinþa ºi de Vaida, care la rigoare ar primi chiar sa int
re în el.
Anul 1935 s-a încheiat posomorât, pe ploaie. L-am încheiat ºi eu cu câþiva prieteni, aproap
în familie ºi am avut plãcerea sã ascult la miezul nopþii cuvintele de îmbãrbãtare adreste d
egele Carol poporului sãu", cu prilejul punerii în funcþiune a staþiei de emisiuni radiof
onice de la Bod (lângã Braºov).
Dea Domnul ca 1936 sã fie mai bun ca 1935. N-ar fi greu.
l
1936
l ianuarie. Ceaþã, ploaie, vreme posomorâtã precum posomorâte sunt ºi sufletele noastre, în
em anul cu inima strânsã. Sãrãcie, lipsuri, dezorientare ºi mai ales demoralizare, iatã în pa
ru cuvinte bilanþul anului 1935.
De când am scãpat de sub jugul ruºinos al turcilor, niciodatã poporul românesc n-a fost ma
i umilit. ªi parcã tot era mai puþin ruºinos sã te calce în picioare Padiºahul decât jidanul
stid Blank sau Malaxa mi-tuitorul. Stãpânul real al þãrii româneºti este astãzi, fãrã nici o
rare, falitul Blank. El schimbã miniºtrii ºi Guvernele, el numeºte în slujbe înalte, el taie
ºi spânzurã. ªi bineînþeles furã ca în codru. Regele Ca-rol e o simplã pãpuºã în mâinile lui
între cele patru graniþe ale þãrii ºi pânã sus, totul e numai corupþie. Singurul lucru organi
în România Mare e jaful ºi ºperþul.
Guvernul Tãtãrescu e cel mai prost Guvern pe care 1-a avut þara de la 1866 încoace. Guve
rne incapabile si ridicole au mai fost ºi altele. Sarcina ce aveau de îndeplinit era
însã mai uºoarã, aºa încât deosebirea între ce erau ºi ce ar fi trebuit sã fie era mai micã.
Guvern n-a îndrãznit pânã la cel de azi sã facã din corupþie singura lui bazã de existenþã.
ori Ministerul Tãtãrescu a cãzut, ºi de zece ori ºi-a cumpãrat menþinerea la Putere. Unde, î
e ruºine sã o scriu- aici. Generalul Gorski îmi spunea ieri cu indignare cã a stat douã zi
le la Sinaia ºi cã în fiecare searã a fost partidã de poker la Lupeasca la care au partici
pat pe lângã stãpâna casei, Regele, Malaxa, Aristid Blank ºi Gavrilã Mari-nescu1. Iatã soviet
l de soldaþi... ºi ºpertari care hotãrãsc astãzi soarta Guvernelor noastre. Ne copleºeºte moc
a!
Numai Gutã e fericit ºi mulþumit ºi poate repeta ca românul: dã-mi Doamne ce n-am gândit, sa
bucur de ce m-a gãsit.
3 ianuarie. Tânãra Tita Christescu fostã miss România ºi paþa-chinâ de meserie fiica plãp
i Christescu, prietenul meu ºi gãlãgiosul comunist din 1920 a cãzut moartã în câteva minute
ilele
1 Acesta mergea apoi la Cazino, ºi lãudându-se cu banii câºtigaþi la pokerul regal, arunca p
e mesele de ruletã ºi de bacara zeci de mii de lei.
l
trecute, în casa ei. Tristul eveniment s-a întâmplat în prezenþa surorii mai în vârstã, mãrit
xicologii au declarat, dupã ce au fãcut analizele cuvenite, ca fata fusese otrãvitã cu c
ianurã de potasiu. Christescu tatãl, disperat de moartea fetei care îi întreþinea batrâneþele
prin munca" ei a fãcut un denunþ Parchetului prin care acuzã pe Ciulei, cunoscutul antr
eprenor de construcþii, om de câteva zeci de milioane ºi stimat de toatã lumea. Nimeni n
u poate sã creadã cã un om ca Ciulei sã fi comis o crima. Fusese amantul Þiþei, dar nu o rup
sese cu dânsa. E drept cã-i fãcuse o vizitã câteva ore înainte sã se întâmple drama. Dar de c
omorât Ciulei? Fiindcã tânãra Tita Christescu era logoditã? ªi apoi? Pare mai probabil ipot
eza unui ºantaj încercat de bãtrânul vulpoi comunist împotriva unui om foarte bogat. Aface
rea pasioneazã oraºul.
Discursul Regelui de anul nou este viu comentat în toate cercurile politice. Naivi
i gãsesc caracteristic faptul cã Suveranul a mulþumit Guvernului pentru serviciile adu
se ºi programul îndeplinit, dar nu a legat întru nimic de dânsul sarcinile de îndeplinit în
anul ce începe. Pentru acest an Regele fãgãduieºte cã el va veghea, cã el va face si cã el va
drege cum e mai bine. Eu, eu, eu... încã o datã ºi pânã la infinit. Ministerul Tãtãrescu, car
u se menþine decât printr-o înaltã fantezie, poate sã cada peste opt zile, dar cred ca se înº
lã cei care atribuie Regelui, în discursul sãu, un sentiment de ostilitate faþã de Guvern.
E pur ºi simplu discursul unui megaloman ºi unui mitoman, un discurs care se împerech
eazã perfect cu cuvântarea lui Tãtãrescu care 1-a precedat, fiindcã Tã-târescu e ºi el un meg
man ºi un mitoman.
4 ianuarie. Preºedintele Roosevelt a dat drumul unui Mesaj adresat poporului ameri
can, prin care judecã cu severitate atitudinea popoarelor de pe celelalte continen
te, popoare lipsite de disciplina pãcii ºi care prin politica lor sunt pe cale sã prov
oace un rãzboi general. Roosevelt constatã cã 85% din popoarele lumii sunt mulþumite de
situaþia ce le-a creat ultimele tratate si ca numai 15% vor o revizuire a acestora
. Nu e drept nici raþional ca pentru satisfacerea unei minoritãþi, majoritatea omeniri
i sã fie târâtã în dezastrul unui nou rãzboi. Cel puþin aºa crede preºedintele Roosevelt.
Odatã cu publicarea Mesajului, a fost depus pe biroul Congresului ºi un proiect de l
ege pentru reglementarea neutralitãþii Statelor Unite, în timp de rãzboi. Prin noul proi
ect se dau puteri discreþionare Preºedintelui care va putea opri sau condiþiona export
ul materiilor prime, armamentului, echipamenului ºi muniþiilor, dupã cum va crede de c
uviinþã.
202
Din cronica seraiului:
Informatorul meu secret îmi aduce veºti de la Palat. Planul Regelui e neschimbat. (N
u mai e basmul cu cocoºul roºu, e basmul cu gãina" roºie!) Guvernul Tãtãrescu pleacã dupã sã
Regele are deja demisia lui Tãtãrescu ºi pe a lui Costinescu. Guvernul nu va mai desch
ide, în nici un caz, Camera. Carol Secundus este foarte supãrat pe Gutzius Primus fi
indcã acesta a trimis pe Dorel Dumitrescu (?) la Londra, sã negocieze condiþiile plaþilo
r în Anglia. E aºa de supãrat, încât nici n-a vrut sã permitã lui Gutzius sã-1 însoþeascã la
serbarea centenarului Cazinei". în Ministerul Mironescu vor intra ºi Guºti ºi dr. Lupu, p
e care Regele îl va momi promiþându-i preºedinþia Consiliului pentru un mai târziu" la care
u se va ajunge niciodatã. ªi-1 vrea pe Lupu în Minister ca sa mai producã o spãrturã în Parti
ul Naþional-Þârãnist. Va mai intra în Guvern ºi Potârcã. Despre mine, informatorul meu nu mai
care sunt intenþiile Regelui (dupã cum nu ºtie nici pe ale mele). Mironescu care se îna
poiazã de Boboteazã ar fi informat pe Rege de la Paris, cã bancherii francezi nu vor a
corda nimic Guvernului Tãtãrescu, si cã noua formulã Mironescu ar avea toate ºansele sã fie
agreatã. Cu Tirulescu nenea Ghiþã se declarã de asemenea înþeles. /
Deocamdatã, informatorul meu vorbeºte ºi Gutã Tãtãrescu cârmu-ieºte. Prost. Tot informatorul
îmi spune cã ar fi vorba de numirea lui Franasovici la Bruxelles, iar mai târziu la P
aris, dupã ce Cesianu va fi numit ministru ai Palatului.
Mama doamnei Doletti (iubita Prinþului Nicoiae), bãtrâna Dumitrescu Tohan, s-a urcat în
grad si a devenit Prinþesã, cãsãtorindu-se cu un Prinþ Zaberinsky, autentic1 dar muritor
de foame. Ce e nostim, e ca rãscoapta matracucã s-a mai dedat cu acest prilej ºi la ºant
aj: Prinþul Nicoiae a trebuit sa-i dea câteva milioane ca sã consimtã la cãsãtorie. Duduia n
u va mai avea pace, acum ca rivala ei a devenit fatã de Prinþesa, pânã nu va adopta-o si
pe ea un Prinþ.
8 ianuarie. Sâmbãtã a fost înmormântat cu alai Trandafir Dju-vara, autorul volumului de ve
rsuri insipide Coarde Sparte", compilatorul colecþiei de tratate ºi convenþii care-i po
artã numele, ministrul nostru pe vremuri la Sofia, Constantinopol, Bruxelles ºi Aten
a. Fiul sau Radu, ajuns ºi el ministru plenipotenþiar, în setea lui de publicitate ºi în v
anitatea lui nemãsuratã, a fãcut din înmormântarea lui tatã-sãu un
1 Familia Zaberinsky e o familie Princiarã georgianã.
adevãrat spectacol. Trandafir a murit la Paris pe la sfârºitul lui noiembrie ºi a fost a
dus pe mare, prin Marsilia si prin Constanþa. Profitând de faptul cã defunctul a lãsat u
n legat de un milion lei (în rentã de expropriere) Ateneului, Radu Djuvara a cerut c
omitetului acestei instituþii ca slujba înmormântãrii sa se facã chiar în locul în care s-au
t cele pentru victimele atentatului de la Senat din 1920, pentru Ionel Brati-anu
, Take lonescu si Regentul Buzdugan. Direcþia Ateneului a avut slãbiciunea sa consim
tã. Ceremonia a fost o adevãratã reprezentaþie. Au slujit patrusprezece preoþi ºi trei episc
opi, între care mitropolitul Moldovei. Radu Djuvara care cât a trãit tatã-sau a fost apr
oape certat cu e] a fãcut voiajul pânã la Iaºi ca sa invite pe mitropolit. ªi cât l-o fi co
tat venirea Prea Sfinþitului. Aici, la Bucureºti, a mers din om în om sã se milogeascã pen
tru un discurs. A obþinut noua! Unul chiar de la mine. Ne-a adus la Jockey-Club un
tablou de Grigorescu, în amintirea lui taþã-sãu; puteam sã-1 refuz? Cu aþâþ mai puþin cu cât
sem la Constantinopol în cariera diplomaticã sub ordinele defunctului. Am vorbit si
fiindcã mã plictisea sã vorbesc de nenea Trandafir, am polemizat cu amicul Titulescu.
Am amintit cã pe vremea lui Carol I numirile înalþilor demnitari nu se fãceau numai pe b
azã de fantezie (aici era ºi o pietricicã pentru Regele Carol al II-lea), cã pe atunci f
uncþia de secretar general însemna ceva nu ca acum ºi reamintind publicaþia tratatelor ºi
convenþiilor fãcute de Trandafir Djuvara am spus cã aceastã publicaþie a fost binevenitã pen
tru cã înainte de rãzboi pacturile internaþionale erau operante ºi nu se anulau unele pe a
ltele ca cele de azi. Discursul rneu a fãcut multã zarvã printre personalul Ministerul
ui Afacerilor Strãine, larg reprezentat la înmormântare.
9 ianuarie. Blumenfeld la mine. Ar fi vãzut o scrisoare adresatã unui ºef de organizaþie
georgist, din însãrcinarea lui Gheorghe Brãti-anu, scrisoare din care rezultã cã înþelegerea
dintre Bratieni, pentru reîntregirea partidului (nu se vorbeºte de fuziune ci de reînt
regire) este perfectã. Reîntregirea s-ar face imediat dupã cãderea Guvernului Tãtãrescu, ºi î
crisoarea precipitatã se enumera condiþiile sub care s-ar face:
1) ªefia bineînþeles a lui Dinu Brãtianu (mai târziu, succesiunea asiguratã lui George Brãþi
);
2) ªefi de organizaþie ai partidului reîntregit vor fi ºefii actuali georgiºti afara de j
udeþele în care ºefii vechiului partid sunt amici personali ai lui Dinu Brãþianu;
3) Toþi cei care în cursul guvernãrii lui Tãtãrescu au dat concurs acestuia în politica lui
nticonstituþionalã" ºi opusã directivelor direc-
204
þiei partidului, vor fi eliminaþi din partidul reîntregit. Comisii speciale vor examin
a, din acest punct de vedere, si situaþia membrilor din provincie. Din punct de ve
dere programatic, sau politic, condiþiile reîntregirii ar fi:
1) Depresurarea Regelui;
2) înlãturarea d-nei Lupescu ºi a întregii Camarile din jurul ei ºi al Regelui;
3) Eventuale sancþiuni împotriva celor care au favorizat politica de corupþie în jurul R
egelui*
4) Aceste trei puncte fiind considerate ca satisfacþii date grupãrii G. Brãtianu, aces
ta va primi în întregime programul partidului prezidat de Dinu Brãtianu.
Blumenfeld îmi povesteºte mai departe cã a comunicat lui Tatã-rescu informaþiile sale ºi cã 1
a întrebat dacã n-are ºi el de gând sã facã un pas în rãfuiala devenitã inevitabilã. Tãtãresc
puns: Da ce, mã crezi prost? Nu stau nici eu cu mâinile încruciºate, ºi vei vedea ce voi fa
ce la timpul oportun. Pentru moment am alte probleme de rezolvat, nu mã pot ocupa
de aceasta. Dar crezi d-ta cã partidul care n-a vrut sã fuzioneze cu Gh. Brãtianu în vre
mea în care aceastã fuziune îi putea înlesni calea aducerii Ia putere, o va face-o acum,
când Gh. Brãtianu s-a vrajmãºit cu Coroana?" Blumenfeld pretinde cã ar fi spus lui Tãtãrescu
sa nu se joace cu focul, cã fetiºmul Brãtianu" nu trebuie nesocotit în Partidul Liberal s
i cã argumentul raporturilor cu Coroana" era greu de valorificat tocmai în momentul cãd
erii de la Guvern.
Tot Blumenfeld mã pune în curent cu optimismul lui Victor Anto-nescu pe care 1-a vãzut
azi. Victoraº era încântat fiindcã încasase pe decembrie, cu toate sãrbãtorile care îngreune
peraþiile de percepþie, peste l 700 milioane, adicã mai mult decât media necesarã în ultimel
e 4 luni ale anului bugetar, pentru asigurarea echilibrului. Acesta este nu numa
i asigurat, dar va rezulta la sfârºitul anului ºi un excedent de vreo 300 milioane!1 V
ictor Elatãrâu mai era încântat ºi de ºtirile date de Bâdulescu despre tratativele de la Pari
, care merg nu numai bine, dar sunt chiar aproape terminate. Antonescu va pleca
cel mai târziu luni la Paris, sã semneze convenþiile, îndatã ce le va fi semnat, vor sosi
la Paris ºi Tãtãrescu ºi Titulescu, ºi impresia lui Blumenfeld dar numai o impresie e case
va modifica ceva în tratatul nostru de alianþã cu Franþa.
1 Dacã bugetul Statului s-ai comprima la cheltuieli, la O lei O centime, excedentu
l ar putea fi de 20 miliarde ºi mai bine!!
Optimismul lui Totor-Victor era însã înainte de toate provocat de gentileþea cu care Reg
ele 1-a poftit la dejun în ziua de Boboteazã ºi cu care i-a vorbit dupã dejun. L-a pus sã-
i explice fiecare capitol al noului buget ºi a aprobat tot ce ministrul de finanþe i
-a cerut. Acesta, la sfârºit, a crezut de cuviinþã sã mulþumeascã Regelui de tot concursul pe
care 1-a dat Guvernului ºi sã-i spunã în numele Guvernului întreg, cã dânsul ºi colegii lui n
or face Majestaþii Sale nici o greutate în planurile Sale politice. Antonescu, nu înain
te de votarea noului buget!" ar fi fost rãspunsul Regelui, din care Victoras a tra
s concluzia cã Guvernul nu se schimbã pânã în mai.
Informaþiile acestea pe care mi le aduce Blumenfeld sunt în complectã contradicþie cu ce
le pe care mi le-a adus încã alaltãieri informatorul meu secret, care pretinde ca schi
mbarea de Guvern este iminentã. Eu cred mai mult ce-mi spune Blumenfeld, fiindcã îmi d
au seama ca Regele nu va mai putea forma un Guvern de lichele ca acesta, si cã pri
n urmare îl va þine pânã nu va mai fi leu în fondurile secrete.
Un singur lucru îmi da de gândit, e cã Antonescu ar fi spus lui Blumenfeld cã din conver
saþia lui cu Regele reieºea clar cã succesiunea era asiguratã þãrãniºtilor ºi lui Mihalache.
ate informaþiile lui Antonescu sunt de valoarea asta, apoi nu fac doi bani!
Se poate ca Regele sã mai þinã pe Tãtarescu nu numai din cauza fondurilor secrete ºi a afa
cerilor, dar ºi ca sã-1 ajute în lupta lui împotriva Brãtienilor, cãci nu-i poate conveni ca
Partidul Liberal sã încapã pe mâinile lui G. Brãtianu ºi sã adopte programul sãu.
Miºu Demetrescu, administrator la Banca Naþionalã numit de mine când am fost ministru de
finanþe, are noroc. Mandatul lui expirã anul acesta, ºi venise la mine sã mã roage sã inter
vin pe lângã Guvern, pentru ca mandatul sa-i fie reînnoit. I-am promis, dar fãrã nici o sp
eranþã de succes: era la mintea omului cã liberalii vor prefera sã punã un om al lor. Astãzi
m-am pomenit cu Aristid Blank care a venit sã mã roage sã intervin pe lângã Antonescu în fa
voarea lui Miºu Demetrescu! Mi-a mãrturisit ca candidatul liberalilor era Victor Slãve
scu, inamicul lui de moarte, si ca aceastã numire trebuia opritã cu orice preþ! Am pri
ceput cã intervenþia mea pe lângã Antonescu trebuia sã serveascã numai de paravan lui Aristi
d ca sã lucreze, pe cãile lui. în cursul conversaþiei nu s-a sfiit sã-mi spunã cã Mitiþã Cons
nescu, toþi cei de la Banca Naþionalã, ºi chiar Victor Antonescu sunt favorabili lui Miºu
Demetrescu. Planul ar fi cam ãsta: sã se renumeascã Demetrescu ca reprezentant ai
206
partidului lui Argetoianu, fiindcã i se cuvine ºi lui atâta lucru dar în realitate fiind
cã aºa vrea Aristid Blank! Departe am ajuns! Norocul lui Miºu Demetrescu!
12 ianuarie. Dejunat ieri cu unul din directorii de la Ministerul de Externe. E
un adversar al marelui om Titulescu ºi a socotit ca de când acesta e ministru de ext
erne, anul în care a stat mai mult în Bucureºti, a stat 37 de zile. Toate telegramele
sosite zilnic la Minister, dupã ce se descifreazã se cifreazã la loc ºi se expediazã, tot
telegrafic lui Titulescu la Geneva, la St. Moritz, la Lido sau în P.M., în fine acol
o unde e. Se reexpediazã toate, absolut toate telegramele ºi pe spezele Statului bin
eînþeles/Astfel o telegramã de la Paris vine la Bucureºti ºi de aici e reexpediatã la St. Mo
ritz. Dacã un exemplar ar fi direct expediat de la Paris la St. Moritz, ar costa p
e jumãtate cât costã de la Bucureºti ]a St. Moritz. Când se va face odatã bilanþul lui Titule
cu, lumea va petrece.
13 ianuarie. Wladimir d'Ormesson publica un articol foarte interesant în le Temps
din 4 ianuarie prin care cautã sã explice neînþelegerea dintre Franþa si Anglia, în momentu
l demisiei lui Samuel Ho-are. Din discursurile pronunþate atunci în Parlamentul engl
ez, din cuvântãrile lui Hoare, lui Baldwin, lui Austen Chamberlain reieºea cã Anglia a f
ost singura Putere care ºi-a mobilizat forþele pentru apãrarea principiului securitãþii co
lective. Reproºul era direct adresat Franþei, care n-ar fi miºcat nici o corabie, nici
un avion, nici un om" în apãrarea pactului de la Geneva. D'Ormesson cautã sã stabileascã f
aptul cã a fost la mijloc o neînþelegere. Se stabilise la Geneva cã sancþiunile militare p
revãzute de art. 16 al Pactului nu vor fi puse deocamdatã în miºcare. Invazia flotei eng
leze în Mediteranã a mirat cu atât mai mult, cã Guvernul britanic a declarat cã prezenþa flo
tei engleze în Mediteranã trebuie pusã în legãturã numai cu interesele apãrãrii securitãþii
".
Mai târziu s-a aflat ca Anglia trimisese forþele sale în Mediteranã ca sã rãspundã unei carac
erizate ameninþãri italiene a Egiptului, prin Libia. Dacã Anglia ar fi mãrturisit atunci
cã-ºi mobilizase flota în apãrarea Imperiului Britanic, Franþa ar fi rãspuns imediat cu mob
ilizarea flotei ei, aºa cum se gãseºte obligatã prin pacturile semnate cu vecina ei de p
este Mânecã. Pe baza art. 16 însã, ºi a apãrãrii securitãþii colective, Franþa n-avea nici un
sã se miºte, ºi nu s-a miºcat. Prin aceastã neînþelegere se explica ºi chestiunile puse de An
a Franþei, asupra eventualului sprijin ce i-ar da, în cazul când ar fi atacatã de Italia
. D-rul Zervos, medicul Negusului, un grec, are un frate Ia Bucureºti, medic ºi el.
D-rul Zervos din Adis-Abeba scrie d-rului Zervos din
ÎNSEMNAªI ZILNICE, 1936 207
Bucureºti, destul de regulat. Din ultima scrisoare reiese un mare optimism cu priv
ire la soarta abisinienilor. Zervos pretinde cã pe lângã cei 400 000 de negroizi care
se luptã actualmente cu italienii, alþi 400 000 sunt concentraþi în lagãre de instrucþie und
e sunt învãþaþi sã mânuiascã un armament ultramodern, mult mai perfecþionat decât al italieni
Abisinienii ar avea de toate: mitraliere, pusti-mitraliere, tancuri ºi aeroplane.
Asupra italienilor ar mai avea urmãtoarele avantaje: 1) Sunt fanatici ºi lupta cu o
urã ºi un avânt superioare entuziasmului fascist, oricât ar fi acesta de sincer; 2) Pot
circula si noaptea, fiindcã cunosc fiecare poteca din munþi, pe când italienii trebuie
sã vadã pe unde pun piciorul; abisinienii vãd si pe întuneric ºi se agaþã precum caprele pri
toate þinuturile care le sunt familiare; 3) Italienii vor fi mobilizaþi în tot timpul
ploilor care nu sunt obstacol de circulaþie pentru abisinieni; 4) Configuraþia þarii
e favorabila luptelor de guerilã ºi defavorabilã desfãºurãrilor de mase prin urmare defavor
bilã italienilor si favorabilã abisinienilor.
Te pomeneºti ca optimismul d-rului Zervos îºi are ºi el rosturile lui?
Generalul Gorski îmi povestea (fiindcã e vorba de Abisinia) ca generalul Samsonovici
fiind acum în urmã la Paris ar fi stat de vorbã cu generali ºi ofiþeri superiori francezi
cunoscãtori ai campaniilor coloniale, mai toþi foºti combatanþi în Maroc si alte colonii,
ºi cã aceºti specialiºti i-ar fi spus ca sunt în curent cu programul italienilor în Abisini
a ºi cã acest program are nevoie de zece ani pentru a fi executat. Daca e aºa, ce se v
or face italienii care în primul an au ajuns deja la verighete?
Tot Gorski mi-a povestit un incident întâmplat în Abisinia noastrã, cu prilejul paradei
de la Boboteazã. La ieºirea din bisericã generalul Paul Angelescu, zãrind pe Zaharof (rând
aºul lui Stelian Popescu la Universul) în dosul Iui Gorski se apleacã spre el ºi îi spune în
treacãt: Vezi cã m-aþi înjurat degeaba, cãci am primit demisia generalului Du-mitrescu!"'
Gorski care auzise, spune atunci lui Zaharof: Apoi dacã n-ar fi primit-o, s-ar fi r
evoltat armata!" Concepþie curioasã dar fãrã importanþã pentru ceea ce urmeazã. Paul Angelesc
n-a auzit ceea ce a spus Gorki, dar a auzit-o Titeanu care sta lângã Zaharof. A dou
a zi Gorski a fost chemat de Paul Angelescu, ºi acesta 1-a luat de scurt fiindcã ar
fi fost auzit spunând: Armata e gata sase revolte. Capul lui Gorski, ex-
1 E de necrezut ca ministrul de rãzboi sã se laude cu primirea acestei demisii! Apoi
aceasta a fost ºi soluþia delincventului! S-ar fi putut lãuda dacã l-ar fi reþinut în armatã
l-ar fi bãgat în puºcãrie!
208
plicaþie, înjurãturi la adresa lui Titeanu. Gorski socotea incidentul închis, de atunci în
sã patru agenþi secreþi ai lui Moruzov1 în douã automobile, îl urmãresc pas cu pas. Gorski, n
obiºnuit cu politeþile Siguranþelor (avem mai multe) e ca nebun ºi vrea sã facã scandal. Vre
a... dar nu va face!
încã o afacere, tot în Abisinia. E vorba de amicul Malaxa. ªi de frânele care de atâta vre
e trebuie sã se instaleze la vagoanele de marfã'. Acum se zice cã se vor instala un nu
mãr destul de însemnat pe vagoanele cisterna ºi e vorba sã se aleagã între frânele Westinghou
e ºi frânele Knorr (nemþeºti). Se vor alege frânele Knorr, deºi de 3 ori mai scumpe, fiindcã
unt reprezentate de Malaxa. Am întrebat: dar cum poate concura casa Knorr, în restul
lumii, cu casa Westighouse dacã e de 3 ori mai scumpã? Mi s-a rãspuns: nu e mai scumpã,
dar în comanda Malaxa o treime reprezintã preþul (egal cu al lui Westinghouse), o tre
ime ºperþul la C.F.R. ºi la Comunicaþii, ºi o treime beneficiul Bandei, cu B mare, din car
e face parte ºi Malaxa vedeþi cât de modest este beneficiul lui!
Zvonuri persistente de înlocuirea lui Costinescu la Industrie prin Manolescu-Stru
nga redivivus, cãruia s-ar fi fãcut o mare nedreptate"! Dar atunci ce e cu criza? E d
ulce viaþa în Duduialand.
17 ianuarie. Regele care a fost sâmbãta la o vânãtoare în Banat, a trecut duminicã în Iugos
ia ºi de la Belgrad s-a dus cu Mar-ioara, cu Principele Paul ºi cu micul Rege Petre
sã vâneze lângã Novi Sad. Luni s-a înapoiat la Bucureºti, în jurul acestei cãlãtorii a Regelu
fãcut ca de obicei mare vâlvã, deºi foarte probabil ea n-a fost motivatã decât de vânãtoarea
re a avut loc. Am fost întrebat ºi eu dacã cunosc motivele deplasãrii. Am rãspuns cã probabi
l Regele a trecut graniþa ca sã poatã telefona fãrã sã fie supravegheat de Siguranþã ºi de Tã
Aceastã glumã a avut succes ºi a ajuns pânã la urechile Regelui care a râs.
Marþi dimineaþa a murit brusc, pe când telefona, N. Drosso, sluga Palatului, în timpii
din urmã Mare Comis (!), dupã ce fusese prefect ºi mai înainte comandant al Palatului. L
ipsit de inteligenþã, brutal ºi calic, Drosso nu era iubit. Fiind amestecat însã în viaþa noa
trã zilnicã, a
ªeful serviciului de informaþii la Marele Stat-Major.
tuturor bucureºtenilor mai de vazã, de lungi decenii, moartea neaºteptatã a impresionat.
Se zicea cã tatã-sãu fusese bucãtar, lucrul nu este dovedit, cert e cã Drosso avea manier
e bune dar un suflet vulgar. Tânãr bogat, fusese primit la Jockey-Club, cum ieºise ofiþe
r la 21 de ani. Anul acesta împlinea 50 de ani de când era în club. Cãsãtorit cu Caterina
Sin-gurov1, a avut cu dânsa un fiu ucis înainte de rãzboi într-un accident de aeroplan.
Se cãsãtorise a doua oarã acum câþiva ani cu Meme Macri nepoata lui Simu.
I s-au fãcut funeralii disproporþionate cu meritele ºi cu poziþia sa. Regele a asistat în
persoanã la înmormântare, ceea ce n-a fãcut încã pentru nimeni de când e pe Tron.
r în starea de compresiune moralã sub care trãim, imaginaþia oamenilor fãrã treabã inventeaz
ende întregi în jurul celui mai simplu ºi mai natural eveniment. Reproduc aici de pe r
aportul zilnic ºi confidenþial al Siguranþei o notã2, fiindcã e tipicã pentru modul cum se d
eformeazã orice eveniment, în goana agenþilor de informaþie dupã senzaþional:
16. I. 1936. în a doua jumãtate a lunii noiembrie, M.S. Regele, prin anumite cãi, a fos
t informat de la Praga cum cã Gross de la Cage-ro3 a lãsat sã se creadã cã ar fi înlesnit Re
gelui devize de circa 30 de milioane de franci francezi. Vodã alarmat de aceastã che
stiune a ºi trimis la Praga pe generalul Ilasievici ºi pe generalul Balif spre a cer
ceta originea zvonurilor lansate.
Aceeaºi versiune s-a lansat ºi la Belgrad unde a luat o turnurã atât de dezagreabilã încât Re
ina Marioara, alarmatã, a chemat personal pe Regele Carol acolo.
Luni seara Vodã cheamã pe Drosso întrebându-1 ce rol îndeplineºte la Cagero. Drosso a rãspuns
cã e administrator (membru în consiliul de administraþie). Vodã, foarte enervat, n-a spu
s nimic, în aceeaºi searã Siguranþa raporteazã arestarea lui Gross la Feldkirch. Concomite
nt cu aceastã ºtire Sãvescu de la Banca Româneascã cheamã la telefon pe Drosso, la Palat. Ac
esta foarte emoþionat cade mort.
1 Femeie frumoasã ºi elegantã, foarte la modã între anii 1880 ºi 1890.
2 Deºi neregulat, primesc ºi eu o copie de pe aceste rapoarte.
3 O societate de export-import întemeiatã dupã venirea liberalilor la Guvern. Se zice
cã principalii ei fondatori ºi profitori au fost Leonte Moldoveanu, Dorel Dumitres-
cu ºi Constant Georgescu. Gross era numai operator-specialist. Societatea a fãcut ne
numãrate fraude cu schimbul devizelor ºi afacerea a ajuns înaintea Parchetului.
210_______________________________________________________
M.S. Regele prin Gavrilã Marinescu a dat ordin ca Parchetul sã facã luminã complectã în acea
stã afacere, mai ales cã Gavrilã Marinescu a comunicat lui Vodã cã din informaþiile cãpãtate
la dl. Codin ªte-fãnescu ar fi complici Leonte Moldoveanu, Sãvescu de la Banca Româneascã,
Dorel ºi Barbu Dumitrescu precum ºi d-na Gâetan (!!?) nãscutã Leonida1, soacra lui Dorel
Dumitrescu".
Iatã salata ce rezultã din amestecul fãrã rost a patru fapte certe: o invitaþie la vânãtoare
Ilasievici ºi Balif dar ºi Mocsoni au fost invitaþi în noiembrie la vânãtoare în Cehoslovaci
o a doua invitaþie tot la vânãtoare dar în Iugoslavia (a Regelui Carol), o escrocherie
(afacerea Cagero) ºi o moarte subitã (a lui Drosso). Din nenorocire, basmul nu a rãmas
limitat la raportul Siguranþei sus-citat: în cafenele ºi în tot oraºul, lumea pune în legãtu
moartea lui Drosso cu afacerea Cagero, ºi fiecare aduce precizarea unui amãnunt în pov
estirea lui.
Mocsoni care a însoþit pe Rege în Iugoslavia mi-a raportat la repezealã conversaþia avutã
u Stoiadinovici, prim-ministrul sârb, cu care s-a înapoiat în trãsurã de la vânãtoare. Stoiad
novici se mira de rãbdarea românilor faþã de Titulescu ºi spunea textual: Cum suportaþi dvs.
cheltuielile absurde pe care le face cãlãtorind cu un vagon regal ºi cu un lux cu totu
l oriental? Cxim nu-ºi dã opinia publica seamã cã toatã politica lui Titulescu e numai far
sã?" Mocsoni, foarte jenat, a rãspuns cã dânsul nu se ocupa de politicã. Stoiadinovici ºi-a
dat seamã cã lipsise de tact, ºi a tãcut. Mocsoni a raportat conversaþia ºi Regelui, care pa
re sã fi fost încântat de înalta opinie pe care Stoiadinovici o are despre Titulescu.
Ieri la club, generalul Gorski, cel mai vechi dintre Inspectorii de Armatã mi-a s
pus câ-ºi dã demisia (trebuia sã iasã la pensie peste câteva luni) fiindcã Regele nu vrea sã-
inteze general de corp de armatã, locul fiind vacant prin retragerea lui Paul Ange
lescu, atins de limita de vârstã. Gorski îºi dã seamã cã decorarea lui excepþionalã la l ianu
nu a fost decât un zãhãrel ca sã-1 împace în vederea neînaintãrii lui. Tot Gorski mã informea
locul lui Samsonovici va fi numit ºef de Stat-Major generalul lacobici, care provi
ne din armata austro-ungarã.
1 D-na Leonida ex-Dumitrescu a fost numai asasinatã pe jumãtate de Gãe-tan, dar nu lua
tã ºi de nevastã de dânsul!
__ Telegramele de azi-dimineaþa ne aduc vestea unui nou vot de încredere înregistrat d
e Ministerul Laval dupã redeschiderea Camerelor (numai de n-ar cãdea, copleºit de atâtea
voturi de încredere), unei însemnate victorii italiene pe frontul Somaliei ºi unui rãga
z de 30 de zile acordat lui Hauptmann, condamnat la moarte pentru rãpirea copilulu
i lui Lindbergh.
__ în alegerea parþiala de la Suceava din 15 ianuarie naþional-creº-
tinii au avut un enorm succes: au dobândit mai multe voturi decât Guvernul ºi tot rest
ul opoziþiei împreunã. Mai ales naþional-þãrãniºtii sunt fierþi. E drept cã Suceava a fost în
un fief electoral al lui Cu-za. ªi acum a fost chiar el candidat... Sã aºteptãm ºi rezult
atul alegerilor din Hunedoara ºi din Mehedinþi care trebuie sã aibã loc în februarie, daca
vor mai avea loc.
18 ianuarie. Masã mare asearã la Legaþia Greciei. Dupã masa, vorbind cu Tãtãrescu 1-am sfãt
sa amâne alegerea de la Mehedinþi (fixatã pentru 2 februarie) ca sã se mai calmeze spir
itele în Partidul Na-þional-Þãrânesc, în care fruntaºii electori sunt hotãrâþi sã facã moarte
a rãzbune neplãcerile suferite la Suceava. Tãtãrescu mi-a spus ca probabil alegerea se v
a amâna ºi luându-mã la o parte în buoul lui Collas, a început sa-mi spunã cã aºa nu mai merg
nu se mai pot tolera manifestaþii în fiecare zi pe stradã, luptã de fiecare ceas cu apaºi
i presei ºi aºa mai departe. Constituþia trebuie modificatã, pentru a da Guvernelor posib
ilitatea legalã de reacþiune." L-am întrebat de ce n-a fãcut nimic pânã acum în acest sens, º
-am reproºat cã n-a profitat în general de posibilitãþile pe care le-a avut pentru a face
ceva. Ce vrei, mai depindea ºi de alþii..." Regele trebuie sa fie pus înaintea faptelor î
deplinite, e un câcãcios lipsit de voinþã." Da, dar ºi împrejurãrile au fost contrare. Acu
amnã eram hotãrâþi sã procedãm la revizuirea Constituþiei. A venit însã rãzboiul Italiei... A
egele e hotãrât ºi în mai va trebui sã modificãm în fine Constituþia. Coane Costicã, eºti pen
Caraghiosul se fãcea cã nu ºtie?) Ba nu!" ªtii cã am tot voit sã-þi vorbesc pe chestiun
Am tot amânat fiindcã ºi rezolvarea problemei se depãrta întruna. Acum ne apropiem. Daca v
rei în mai facem treaba!" îmi venea sã râd. Mincinosul vorbea cu atâta siguranþã încât probab
convingea singur.
Interesant, din conversaþia lui Tãtãrescu este faptul cã se crede stãpân pe situaþie pânã dup
Aceeaºi încredere ºi la Vaier Pop, la Victor Antonescu ºi la escrocul de Inculeþ. Sã fie aºa,
sau atitudine ºi min-
212
ciunã? Afirmaþiile ºi siguranþa lui Tãtãrescu sunt diametral opuse celor ce-mi raporteazã inf
rmatorul meu secret. Care minte? Din punctul calitãþii de om pun pe Tãtãrescu ºi pe zisul
meu informator în acelaºi sac. Pânã acum, evenimentele dau însã dreptate lui Tãtãrescu.
De la Legaþia Greciei am fost la ministrul Poloniei, unde ne-a cântat pianistul Rubi
nstein, un fenomenal artist.
Mocsoni mi-a complectat asearã conversaþia lui cu Stoiadinovici pe care nu putuse sã m
i-o spunã toatã, fiindcã la club fuseserãm întrerupþi de unul ºi de altul. Impresia lui Mocso
i, limpede, a fost cã o mare spãrtura era pe punctul sã se facã în Mica înþelegere. Vãdit, Iu
lavia îºi cautã un echilibru politic în afarã de alianþele ei actuale. Stoiadinovici ar fi în
rebat pe Laval dacã în cazul încheierii Anschlussului" Franþa ar declara rãzboi Germaniei.
boi Germaniei?" a rãspuns Laval niciodatã". Dacã Franþa e hotãrâtã sã nu miºte, de ce ar m
avia, a adãugat primul ministru sârb care nu s-a ferit sa mai previnã pe Mocsoni cã nici
odatã Iugoslavia nu va subscrie politicii fi-lo-sovietice al lui Titulescu. Iugosl
avia nu va relua nici mãcar raporturi cu Moscova. Toate acestea au fost comunicate
ºi Regelui Carol.
ªi în Grecia lucrurile par a merge cam pe dos. Dl. Charitakis, fost ministru, un reg
alist care n-a abandonat pe Regele George nici în cele mai grele clipe mi-a vorbit
ieri seara la Collas cu oarecare descurajare. Regele George se bucurã momentan de
un mare prestigiu, desigur, fiindcã majoritatea monarhiºtilor sunt încã strânºi în jurul lui
iar ve-nizeliºtii îi sunt recunoscãtori pentru mãsurile împãciuitoare pe care le-a luat. Da
r monarhiºtii sunt foarte nemulþumiþi de clemenþa Regelui ºi nu se ºtie dacã venizeliºtii nu
reveni la vechile lor sentimente de duºmãnie îndatã ce vor fi trecut prin clipele grele
pentru ei, de azi. Charitakis îmi povestea cã ura între cele douã partide a rãmas tot atât
de implacabilã ca mai înainte, mai ales în rândurile de jos ale poporului, în circumscripþia
lui electoralã, þãranii mai toþi regaliºti au scos de pretutindeni portretul Regelui, fii
ndcã iertase" pe venizeliºti. Ce vor da viitoarele alegeri? Un adevãrat haos. Monarhia
va fi silitã sã meargã la dictaturã si apoi? Monarhistul Charitakis, bãrbat tânãr ºi inteli
mi s-a arãtat foarte pesimist asupra viitorului Greciei.
20 ianuarie. Ieri a fost Boboteazã stil vechi ºi e fost cald ca în martie, dar ceaþã multã.
Astãzi vremea e splendidã, ceaþa s-a ridicat, e cald ºi soare! Nu-mi mai aduc aminte de
o asemenea vreme în România.
__ La Turnu Severin s-au bãtut ieri naþional-creºtinii ºi naþional-þarã-
niºtii, ca orbeþii. Campania electorala pentru scaunul de deputat de Mehedinþi vacant,
începutã ieri promite. Goga candideazã de la naþional-creº-tini, dr. Lupu de la þãrãniºti, G
Brãtianu de la georgiºti. Eu am pus pe Corneliu Radulescu. Dar n-am parale, nici bãtãuºi.
__ De douã zile telegramele anunþã cã starea Regelui Angliei e îngrijorãtoare. A rãcit acum c
vreme si a cãpãtat o bronºitã. N-ar fi lucru mare, dar nu merge inima, care a rãmas atinsã
de pe urma ultimei boli grave a Regelui din 1928.
Aflu cã d'Ormesson ar fi fost numit ambasador la Ankara. Drum bun! La noi n-a nim
erit-o, poate va avea mai mult noroc cu turcii, în locul lui ar veni o rubedenie a
lui Bertheîot, dl. Thierry a cãrui soþie e nãscutã Nadine de Rotschild. Perechea Thierry
e foarte împrietenitã cu Martha Bibescu.
21 ianuarie. Ieri searã, la ora 11,50 (ora Londrei) a murit Regele George al V-lea
al Angliei. S-a stins fãrã suferinþe, la Sandring-ham, în Norfolk, probabil din pricina
miocarditei contractate în 1928 odatã cu infecþia generalizatã care era sã-1 rãpunã de atunc
.
Om al datoriei, personificând toate virtuþile în viaþa publicã ºi în cea privatã, pãrea, în v
e fãrã scrupule pe care le trãim, un anacronism. Despre fiul ºi succesorul lui, Eduard a
l VlII-lea, se spun multe. Se zice astfel cã e inteligent, dinamic, alcoolic ºi pede
rast (deºi a avut o legãturã cu soþia unui fost aghiotant).
Cu schimbarea Domniei nimic nu se va schimba în Anglia. Forma, fãuritã de seculare tra
diþii, în care va fi introdus Regele e atât de puternicã încât noua fãpturã prinsã într-însa
forma predecesorilor ei.
S-a împuºcat Ion Vulturescu. Era inteligent cu oarecare culturã, dar þicnit. Cu dânsul di
spare una din cele mai reprezentative figuri ale bohemei bucureºtene. Soios, cu o
veºnicã pãlãrie neagrã de pictor-fo-tograf montmartrez în cap, cu o lavalierã spurcatã ºi cu
c de þigaretã în gura, era simpatic cu toate cusururile lui. Avea mania persecuþiei. Faþã de
mine se arãta când prietenos, când veninos, în ultimii ani nu mã mai saluta, nu ºtiu pentru
ce. Acum 15 ani (nu se prãvãlise atât de jos) ne-am bãtut în duel, dar ne împãcasem în anul
or.
214
Am întrunit astãzi comitetul executiv al Uniunii Agrare" ºi m-am plâns de lipsa de concu
rs a prietenilor mei politici, în luptele electorale. Le-am spus pe ºleau cã mai bine
dizolv partidul decât sã duc în spinare o ceatã de leneºi ºi de profitori in futurum". Am de
larat cã alegerile de la Hunedoara ºi de la Mehedinþi sunt ultima încercare pe care o fa
c cu d-lor.
22 ianuarie. Regele Carol s-a hotãrât sa meargã la înmormântarea Regelui Angliei care a fo
st fixatã pentru marþi 28 ianuarie. Va lua cu el pe generalii llasievici ºi Balif ºi pe.
.. Urdãreanu. (Unii spun cã ºi pe Lupeasca, cu care vrea sã petreacã 2-3 zile incognito la
Paris, la întoarcere, repetând astfel ad litteram programul din 1925 la înmormântarea R
eginei Alexandra.) Regele Carol îºi realizeazã astfel un vis, acela de a vizita pe Reg
ele Angliei. Cã nu-1 viziteazã viu, ci mort, nu face nimic.
Ziarele de azi pretind ca s-a amânat alegerea de la Severin de la 2 la 18 februar
ie, ca sã se mai calmeze spiritele. Guvernul continuã sã nu punã candidat ºi va susþine pe G
oga la Mehedinþi, cum a susþinut pe Cuza la Suceava. Pare cã tactica aceasta a fost ce
rutã de Rege care vrea sã nu iasã naþional-þãrãniºtii nicãieri (la Suceava ºi Mehedinþi sã-i
reºtinii ºi la Hunedoara liberalii). Regele ar putea astfel susþine, pentru constituir
ea viitorului Guvern, cã neputând þine seamã de indicaþiile corpului electoral care a dese
mnat un partid în afarã de conjuncturile de Guvern, nu-i mai rãmâne decât adoptarea unei f
ormule în afarã de consideraþiile de partid. Cum îi place Regelui sã complice cele mai sim
ple situaþii!
Ministerul Laval a demisionat ieri. Laval, însãrcinat de Preºedintele Republicii sã for
meze noul Minister, a declinat categoric oferta. A refuzat ºi Bouisson, preºedintele
Camerei sã constituie Ministerul.
24 ianuarie. Acum douã zile a fost comemorat la Geneva, la Consiliul S.D.N., Regel
e George al Angliei. Fiecare membru al Consiliului a spus câteva cuvinte în numele þãrii
sale, ºi la sfârºit dl. Eden a mulþumit în numele Angliei. A vorbit, natural, ºi Titulescuîn
numele României. Transmis tuturor ziarelor româneºti, în extenso, am citit ºi eu discursul
lui Titulescu, un scurt ºi banal discurs de circumstanþã.
Iatã acum ce citesc în Adevãrul de asearã:
Paris, 23 (Ager). Marile cotidiene pariziene se ocupã pe larg de miºcãtorul omagiu adus
ieri memoriei Regelui George de cãtre Consiliul Societãþii Naþiunilor. Ele reproduc ºi su
bliniazã mai ales discursul
ÎNSEMNÃRI .ZILNICE, 1936 215
d-lui Titulescu, despre care spun cã a fost cel mai puternic, cel mai strãlucit, cel
mai artistic (!!) ºi cã a lãsat o profunda impresie asupra ascultãtorilor, miºcând adânc pe
l. Eden, reprezentantul Marii Britanii.
Dl. Lucien Bourgues, trimisul special la Geneva al ziarului Petit Parisien, scri
e:
«în aceastã tragicã solemnitate lumea se aºtepta de la dl. Titulescu la o cuvântare impresio
nantã. Cu acel accent pãtrunzãtor care dã celei mai mici intervenþii din partea sa o înaltã v
loare de artã ºi de emoþie, marele om de Stat român a spus ca compatrioþii sãi de pretutinde
ni nu vor înceta sã vadã un izvor (?) de profundã gratitudine în roiul pe care 1-au jucat
Imperiul Britanic ºi marele lui R.ege în unitatea naþionalã». (Bre, bre, bre! Sã fi spus într
adevãr aºa lucruri extraordinare?)
Dl. Saint-Brice, trimisul special la Geneva al lui Le Journal, scrie la rândul sau
:
«Cuvântarea d-lui Titulescu este modelul cel mai desãvârºit al elocvenþei. Reprezentantul Ro
mâniei a evocat mai întâi legãtura de sânge care uneºte pe Regele Carol cu Familia Regalã bri
anicã. El a mai spus cã tot poporul român este astãzi în doliu». (ªi mai frumos!)
Dl. Donnadieu, trimisul special al ziarului Le Figaro, scrie:
«în numele României, di. Titulescu a rostit o cuvântare miºcãtoare ºi mãreaþã. Dupã ce a ream
osul concurs al Angliei în realizarea unitãþii naþionale a României, el a evocat amintiril
e din timpul când reprezenta þara sa la Curtea din Saint James ºi a promis cã România se a
ngajeazã sã execute cu sfinþenie testamentul politic al Regelui George al V-lea, care
se rezuma în cuvintele: a lucra pentru pace».
Câte milioane de lei agonisite prin munca noastrã a contribuabililor românii, au trebu
it sã treacã în buzunarele apaºilor presei franceze, pentru ca asemenea platitudini sã fie
revãrsate peste globul întreg?
Sub pretextul absenþei Regelui din þarã, Camerele au luat vacanþã pânã la 10 februarie. Con
tuþional vorbind e absurd, deoarece Suveranitatea trece în lipsa Regelui asupra Cons
iliului de Miniºtri, care poate chiar promulga legi. Practic vorbind însã, orice vacanþã a
Corpurilor Legiuitoare e bine venitã. Dacã nu s-ar întruni deloc ar fi ºi mai bine. Ier
i s-a amânat ºi alegerea de la Mehedinþi, de la 2 la 18 februarie. Sã fie pentru acelaºi m
otiv pseudo-constituþional?
25 ianuarie. Mocirla:
Am însemnat deja note, ceva despre delicioasa casã pe care si-a construit-o Scanavi.
Cum s-o fi aranjat amorul" Reginei Elisabeîa
216
pentru zidãrie ºi pentru beton armat nu ºtiu (poate cã pentru acesta din urmã sã-i fi dat sf
aturi Tãtãrescu) dar pentru mobilele ºi mai ales pentru mãtãsurile aduse din strãinãtate mã
cu toptanul n-a plãtit nimic. S-a înþeles cu un negustor italian care a adus cantitãþi eno
rme de mãtase fãrã vamã pe numele Reginei Elisabeta, ºi comisionul au fost obiectele ºi mãtãs
le comandate de zisul Scârnãvie.
Se zice cã Regele, aflând despre aceastã porcãrie, s-a înfuriat ºi s-a certat cu soru-sa, ia
r acþiunile lui Scanavi au scãzut. Nevastã-mea a aflat toatã afacerea de la d-na Andrews
1 care s-a înfruptat ºi dânsa cu ceva mãtase de contrabandã adusã pe aceastã cale.
Afacerile frumoase ºi mãnoase:
A fost mare luptã între Skoda ºi Reºiþa pentru comandarea artileriei antiaeriene. Se zice
cã modelul Skoda e cu mult superior modelului Wickers pe care 1-a propus Reºiþa, în favo
area Reºiþei militeazã însã principiul fabricãrii în þarã a materialului nostru de rãzboi. Da
incipiile, nici calitatea materialului au fost în luptã; în luptã a fost Malaxa (Reºiþa) ºi r
prezentanþii interesaþi ai Skodei. Dupã multe dezbateri si dupã multe ezitãri s-a ajuns în f
ine la hotãrârea sã se dea comanda Reºiþei. Consiliul Apãrãrii Naþionale a decis facerea cont
tului ºi a însãrcinat pe generalul Tãnãsescu sã-1 redacteze. Generalul, specialistul Ministe
rului de Rãzboi în materie de armament de artilerie, ºi un mare partizan al tunului Sk
oda, a redactat contractul cu Reºiþa dar 1-a prezentat lui Tãtãrescu odatã cu un memoriu în
care atacã cu violenþã modelul adoptat ºi lãuda modelul cehoslovac. Tãtãrescu, furios, a fãcu
bservaþii generalului Tãnãsescu, a dus chestiunea înaintea Regelui ºi a generalului Paul A
ngelescu ºi rezultatul a fost mutarea lui Tãnãsescu la Bistriþa, cu ordin sã plece în cel mu
lt zece zile, ºi pânã atunci sã nu pãrãseascã domiciliul sãu. Se zice ca generalul Tãnãsescu
emisia, ºi va vorbi. Sã ne fereascã Dumnezeu sã mai vorbeascã un general, cã ne curãþãm cu to
Regele a plecat ieri la ora 4,20 spre Londra, cu o suitã exageratã si cu un tren ca
re ne costã (dus ºi întors pânã la Calais) 3 500 000 lei! Va sta la Londra ºi la Paris pânã l
februarie. La 10 februarie, va fi înapoiat la Bucureºti. Cineva spunea cã nu se ºtie, cãc
i când merge la Londra
1 D-na Andrews, nãscutã Zlotescu, fiica doctorului Zlotescu cãsãtoritã cu Andrews (america
n) unul din directorii Societãþii petrolifere Româno-Americane.
pentru o înmormântare nu se mai înapoiazã! (Aluzie la plecarea din decembrie 1925.)
__ Blumenfeld la mine. A vorbit cu Mihalache ºi cu Maniu, succesiv.
Naþional-þãrãniºtii sunt furioºi. Mihalache i-a spus cã e convins acum cã Regele merge spre G
rne din ce în ce mai personale. Va þine Guvernul Tãtãrescu, un Guvern de lichele care fa
ce tot ce i se cere, cât va putea mai mult, iar când nu va mai putea, va face alt Gu
vern de lichele, cu care sã-ºi joace mendrele mai departe (în gândul lui Jean Mihalache
numai ºi numai un Guvern naþional-þãrãnesc n-ar fi un Guvern de lichele!). Camãºarul îºi da s
pierdut partida, cã Maniu a avut dreptate, ºi cã trebuie sa facã loc acestuia la preºedinþi
a partidului, încercare de ºantaj pentru a impresiona pe Majestatea Sa. Maniu a fost
ºi el foarte categoric faþa de dl. Scrutãtor. S-a arãtat mai sigur ca oricând faþã de izbând
rogramului sãu (care?); ºtia bine ca al lui Mihalache (care?) nu va duce la nimic, d
ar din condescendenþã faþã de partid a primit sã fie încercat, dând însã ºefului un termen (!
ru aceastã experienþã. Dl. Maniu e hotãrât acum sã nu mai respecte termenul (com-plectarea ºa
tajului faþã de Majestatea Sa). Potlogãriile care se fac în jurul Regelui nu sunt cunosc
ute numai de dânsul, Maniu , dar ºi de alþii ºi vor fi date în vileag în curând. luliu, afirm
lumenfeld, e sigur de câºtigarea partidei (care?).
Informatorul meu secret nu se lasã, cu toate dezminþirile evenimentelor. Trãim timpur
i atât de ciudate, încât toate se pot întâmpla, se pot realiza chiar ºi prezicerile agentulu
i meu. latã-le:
Mironescu s-a înapoiat de la Paris ºi a comunicat Regelui cã a aranjat"' problemele fin
anciare (care?) în legãturã cu un viitor Guvern prezidat de dânsul. Dar cã acest aranjamen
t 1-ar fi fãcut graþie lui Zãu-ceanu, aºa încât, oricâtã prietenie 1-ar lega de C. Angelescu
nca Urbanã) dl. Mironescu crede cã Zãuceanu ar trebui sã fie ministru de finanþe. Regele a
r fi protestat, spunând cã ar fi în acest caz complect în mâna lui Titulescu, si ar fi spu
s lui moº Ghiþã: La Finanþe voi pune pe Arge-toianu!" Ce fericire si ce mãgulire pentru min
e! Acelaºi informator, cam ars ce e drept, pretinde cã vizita Regelui la Londra a fo
st sugeratã de Hoare, ministrul Angliei. Nu-mi vine sa cred...
Milioanele noastre se duc numai pe trenuri regale. Mai continuã ºi Titulescu cu mis
tuirea. Am notat ieri ditirambicele laude ale presei
"........."wþ|
218
pentru banalul discurs pronunþat de Marele Scopit cu prilejul decesului Regelui An
gliei. Azi gãsesc în telegramele ziarelor una ºi mai buna. Un banal incident între Urugu
ay ºi Soviete a provocat ruperea relaþiilor diplomatice (?) între cele douã State. Chest
iunea fiind adusã la Geneva, Consiliul a numit pe Titulescu raportor. Titulescu a
convocat la el pe Orang-Utangul american si pe amicul Finkelstein-Lirvinov, i-a
pisat o noapte întreagã, i-a îmbãtat ºi i-a împãcat. lata acum în ce cuvinte trâmbiþeazã pres
ala marea victorie a Scopitului-Noctambul:
Geneva 24 (Rador). în cercurile Societãþii Naþiunilor se considerã ca unul din cele mai mar
i succese ale d-lui ministru Titulescu faptul ca a putut sã punã capãt printr-un acord
unui diferend care ridica cele nuii sumbre perspective" (!!!)
Pacificul Titulescu a evitat un rãzboi între Uruguay ºi Sovietele ruseºti! Litvinov treb
uie sã se strâmbe de râs! Dar cât ne-o fi costat numai whisky-ul consumat în acea memorabi
lã noapte?
în Franþa criza de Guvern a fost repede rezolvatã prin constituirea unui Minister Albe
rt Sarraut, cu Flandin la Afaceri Strãine ºi fãrã Her-riot, dar cu Paul Boncour ministru
fãrã portofoliu! Minister provizoriu pânã la alegeri (de aci ºi facilitatea cu care a fos
t alcãtuit), ceva mai la stânga ca Guvernul Laval, ºi cu un radical în frunte. Ministeru
l Sarraut reprezintã al 101-lea episod în zbuciumul Parlamentar inaugurat de a lll-a
Republicã.
26 ianuarie. Pe când oamenii mor de frig în America (dacã trebuie sã credem telegramele
) noi, aici în România, avem o iarnã extraordinarã. Nu numai cã n-a nins pânã acum ºi cã n-a
nici îngheþ, dar adie tot timpul un vânt de primãvarã, în decembrie am avut multã ploaie ºi c
ar de opt zile timpul s-a îndreptat de tot ºi soarele ne încãlzeºte toatã ziua. Azi 26 ianua
rie, orele 12, amiazã, sunt 76° centigrade la umbrã\ Sã fie sfârºitul lumii?
27 ianuarie. Ziarele noastre publicã astãzi o altã avalanºã de telegrame-laude la adresa
lui Titulescu, din Anglia de data asta. Tot marele succes cu Uruguayul ºi Sovietel
e, dar alte milioane revãrsate pe malurile Tamisei. De ce nu s-ar înfrupta ºi englezii
cu banii noºtri? Suntem atât de bogaþi, ºi ei atât de sãraci...
Cãlãtoriile regale.
Regele Boris al Bulgariei s-a urcat cu un aghiotant în Simplonul care trece prin S
ofia;
l
Principele Paul al Serbiei idem din Belgrad;
Regele Leopold al Belgiei a luat trenul obiºnuit între Bruxelles ºi Ostende ºi de acolo
vaporul spre Anglia.
Pe drum, nimeni n-a ºtiut despre trecerea acestor ªefi de Stat modeºti.
Regele Carol:
Trenul regal compus din 11 vagoane, 20 aghiotanþi ºi caraghioºi în suitã; reprezentaþii în fi
care þarã strãbãtutã, cu muzicã, companie de onoare, prefecþi, generali, arhiduci etc.
ªi când te gândeºti cã nu poate fi cineva de sânge mai albastru ca el, te întrebi cum de a ie
aºa de parvenit?
31 ianuarie. Dupã o cãlãtorie de mitocan, Regele s-a purtat frumos si bine la Londra,
unde mai puþin bastonul de mareºal care nu putea simboliza decât pe Zizi Lambrino, sin
gura lui cucerire pe timpul rãzboiului ne-a fãcut cinste. Funeraliile Regelui George
au fost difuzate prin radio. Impresionant; am auzit muzicile militare, tropotul
trupelor, rugãciunile în bisericã, zgomotul mulþimii, ca ºi cum aº fi fost acolo! Asistat l
a Bucureºti la requiem-ul slujit la biserica englezeascã de la Icoanã. Primul meu cont
act cu un serviciu divin anglican. Anost.
Þãrãniºtii ºi gogo-cuziºîii continuând sã se batã la Mehedinþi, In-culeþ, ministrul de int
enit ºi a izbutit sã dezarmeze pentru moment bandele ambelor partide. Ziarele publicã
fotografiile arsenalului de arme confiscat de o parte ºi de alta.
Un ziarist de la Ora a venit sã-mi cearã un interviu asupra miºcãrii de dreapta. I-am d
at urmãtorul rãspuns, pe care-1 transcriu aci fiind-cã-mi pare cã rezumã pe cele ce se des
prind din faza actualã a luptelor politice:
Noi ne jucãm de-a politica. Nu existã miºcãri de dreapta. La noi lumea este extrem de nem
ulþumitã ºi de tulburatã în conºtiinþa ei, pe de o parte de criza fãrã sfârºit care a sãrãcit
us în neputinþã de a realiza pânã ºi cele mai modeste nãzuinþi; pe de altã parte de valul de
lã asupra cãruia nu am nevoie sã insist, care ne plimbã din Skoda în Cagero ºi atâtea alte af
ceri senzaþionale, fãrã sã mai vorbim de ºperþul zilnic care a înlocuit pâinea zilnicã.
Lumea exasperata cautã sã scape din cercul acestor mizerii materiale ºi morale. Cautã sã s
cape ºi se agaþã de formule, dupã gust, dupã temperament si dupã vârstã.
220
Tineretul vede scãparea în «crucea încârligatã» ºi în antisemitism; oamenii ceva mai în vârst
nu ºi-au pierdut încã toate iluziile, o vãd în reþetele democraþiei integrale, iar oamenii î
stã ºi cu experienþã nu mai au din nefericire încredere în nimic.
Suprimaþi dezechilibrul bugetelor individuale, suprimaþi «ºperþul» la fiecare ghiºeu al Statu
ui, suprimaþi potlogãriile mãrunte ºi tâlhãriile mari ºi toate reþetele miraculoase propovã
u sau fãrã exof-talmie poeticã1, vor fi aruncate la coº.
în poporul nostru, în masa lui de aproape 18 milioane de rurali nu existã nici curente
de dreapta, nici curente de stânga ci numai nevoiaºi ºi istoviþi de mizeriile vieþii. Cel
e câteva mii de studenþi care zbârnâie nu izbutesc ºi nu vor izbuti decât sã dea puþinã viaþa
ºi sã serveascã de masã de manevrã ºmecherilor".
Alta coardã:
Regele a trimis vorbã înainte de sãrbãtori lui C. Angelescu (Banca Urbanã), lui Emil Haþegan
u ºi lui Voicu Niþescu cã ar voi sâ-i vadã. Câ-teºitrei au cerut audienþã (vaidiºtii s-au vãz
a Guvern) ºi Regele i-a primit în ordinea urmãtoare: Haþeganu, C. Angelescu, Voicu Niþescu
. Câtor trei a spus cam acelaºi lucru, ºi anume i-a întrebat de ce Vai-da nu se înþelege cu
Goga. Angelescu care a povestit lui Pangal toatã audienþa lui, pretinde cã insistenþele
mari pentru aceastã înþelegere au fost puse pe lângã Haþeganu ºi pe lângã dânsul. Cu Voicu Ni
gele ar fi insistat mai puþin probabil, zice Angelescu din cauza argumentelor nega
tive date de dânsul. Regele a spus câtor trei cã þara are nevoie de un partid puternic d
e dreapta spre a fi opus democraþiei naþional-þãrãniste ºi cã ar fi bine ca partidul lui Goga
al lui Vaida sã fuzioneze. Angelescu a arãtat Regelui cã o asemenea fuziune era impos
ibilã fiindcã programul Goga-Cuza e destructiv ºi se bazeazã numai pe o luptã de opoziþie pe
când al lui Vaida e constructiv ºi se încadreazã într-o acþiune de guvernãmânt. Apoi, un par
nu poate merge cu doi ºefi, darmite cu trei. Angelescu a adãugat cã Vaida vrea sã facã un
Guvern cu partidul lui, în care ar primi oameni desemnaþi de Rege sau colaboratori
utili dar colaborare cu alte partide n-arfi dispus sã facã. Pe când Angelescu vorbea d
e planurile lui Vaida de guvernãmânt Regele tãcea.
1 Rãutate la adresa lui Goga, pe care o regret dar prea m-a agasat în ultima vreme c
u rodomontadele lui.
f
Pentru mine e clar: Regele nu vrea sa se încurce la Guvern nici cu Vaida sau cu pa
rtidul sãu (cine-1 sileºte?) ºi de aceea îl împinge sã fuzioneze cu Goga-Cuza ca sâ-i poatã o
e la momentul oportun, ºi lui Vaida, obstacolul antisemitismului. Naþional-þãrãniºtii înlãtur
rin insuccesele electorale ºi prin certurile dintre ei, naþional-creºtinii-vai-distii
deºi desemnaþi de succese electorale dar handicapaþi prin antisemitismul lor terenul s
e gãseºte netezit (în complicatul spirit al Regelui) pentru încercãrile personale. Cât munceº
e nenorocitul acesta de veleitar pentru a face pe ºmecherul, când lucrurile s-ar put
ea soluþiona atât de simplu!
Angelescu a mai întrebat pe Rege când se schimbã Guvernul. Regele i-ar fi rãspuns: în curând
dar nu îndatã"'. Si i-ar fi explicat cã mai întâi trebuie Tãtãrescu sã se rãfuiascã cu Dinu B
i sã ia ºefia partidului. Dar a obiectat Angelescu , Tãtãrescu ne þine cu vorba de 18 lun
e chestiunea asta, poate s-o mai întindã mult". Regele a observat cã nu era nici un zo
r. Din aceastã contradicþie (în curând ºi nici un zor) Angelescu trãgea concluzia cã nimic nu
era fixat în capul Regelui. Tocmai nimic, e poate exagerat. Singura impresie netã cu
care a rãmas Angelescu din audienþa lui, a fost cã dupã actualul Guvern Regele nu va ad
uce sub nici o formã ºi în nici un fel pe þãrãniºti. Nici Mihalache, nici Lupu, nici altul.
De la Paris, depeºele anunþã luptã mare în Camera de ieri dimineaþã, în jurul declaraþiei
nistrului Sarraut. Regimul e putred, ºi în Franþa. Pe Laval, pe Sarraut îi zgâlþâie fiindcã F
din (la Externe) reprezintã Londra au dreptate ºi oamenii care ar dori un Minister c
are sã reprezinte Parisul. Nu mai ºtiu cine compara Camera francezã actualã cu Dieta Pol
oniei, înainte de împãrþire bineînþeles. Þin oamenii cu Geneva, cu Italia, cu Anglia dar la
anþa nu se gândeºte nimeni.
l februarie. Ministerul Sarraut a obþinut, dupã douã zile de discuþie, o majoritate de 2
00 voturi, prin urmare dupã logica parlamentarismului francez cãderea sa este asigur
atã.
Regele Carol a fost primit la Paris jumãtate oficial, cu cãldurã. Presa, plãtitã, îl laudã mu
t ºi din recunoºtinþã ºi pe Titulescu.
Generalul Condilys a murit brusc, ieri la amiazã. Era un încurcã-lume; Regele George
are noroc. Probabil cã acum lucrurile se vor mai iiniºti la Atena.
222
2 februarie. Acum ca ne-au venit toate ºtirile de la funebrele serbãri de la Londra,
putem spune, cu sufletul uºurat, cã Popescu s-a purtat bine. Afarã de o micã gafa în ziua
înmormântãrii: a fost singur între toþi cu un mare cordon ºi colan peste manta. Picãtura de
ge sãlbatic al muscalilor! încolo nimic de zis a spus buna ziua la toatã lumea, n-a sc
os pe Lupeasca din cutie, a mulþumit Lordului Granard la care a fost gãzduit ºi a ofer
it ºi un dejun. Putea sa nu se îmbrace tot la înmormântare în grãnicer de pe vremea Mãrie
eza, ca la bal mascat. Englezii au fost mulþumiþi ºi 1-au primit aproape tot atât de bin
e ca pe Tiîulescu.
3 februarie. Niciodatã n-am fost atât de mulþumit de a fi român. România este cheia de bo
ltã a Europei Centrale ºi Europei Orientale; Regele Carol ºi ministrul sãu Tiîulescu sunt în
fruntea a 70 milioane de suflete ºi conduc destinele Micii înþelegeri ºi Uniunii Balcan
ice; relaþiile Sovietelor cu lumea trec prin controlul d-lui Titulescu pânã ºi soarta It
aliei ºi a pãcii cu Abisinia sunt în mâinile noastre ca þarã producãtoare de petrol. Toate ac
stea le citesc în ziarele de la Paris unde sunt publicate cu prilejul vizitei Rege
lui nostru iubit. Mã întreb: 1) pe cine vrea amicul Titulescu sã înºele? Mai e cineva pe l
ume care sa creadã asemenea bazaconii? 2) Cat ne costã reclama asta stupidã? îmi vine rãu
când mã gândesc cã plãtesc ºi eu impozite pentru asemenea prostii.
Adevãrul, iata-1: nici una din þãrile prin care urma sa treacã faimosul tren regal n-a v
rut sã ne facã credit; a trebuit sã plece Puºcariu cu bani efectivi ºi sã plãteascã la fiecar
raniþã parcursul prin þara respectivã. Lohengrin la Muntele de Pietate!
5 februarie. Franasovici la dejun la noi. E indignat ºi el (ºi el!) de palinodiile S
ui Titulescu la Paris. Ziarele de azi-dimineaþã ne aduc vestea cã pe ziua de ieri neno
rocitul de Rege nu a dat mai puþin de cinci interviuri, bez impresii personale" ºi fo
tografieri cu duzina. ªi de câte ori telegramele ne dau un rând despre Rege, ne dau ze
ce despre Titulescu. Neobrãzarea nevertebratului de la Externe a trecut toate limi
tele. E ºi Franasovici de pãrere, cã o rãfuialã cu aceastã pacoste a politicii noastre exter
ne se impune. 'Franasovici îmi spune cã vagonul lui Titulescu ºi personalul acestui va
gon veºnic menþinut în strãinãtate, ne costã câteva milioane pe an, ºi tot el îmi mai poveste
upã cererea Scopitului, Guvernul dã un milion pe lunã escrocului de Mircea (Agence tel
egraphique Sud-Est, Paris), care nu s-a jenat totuºi acum câteva zile (telegramele d
in 28 ianuarie) sã atace â fond" Ministerul Tãtãrescu pe
care-1 acuza cã a dat mâna cu fascismul ºi cu hitlerismul. Bineînþeles cã aceasta acuzaþie nu
se întinde ºi asupra lui Titulescu, care luptã sãracul, cu toate glandele lui sleite, pe
ntru democraþia integralã ºi securitatea colectivã.
Regele, care trebuia sã se înapoieze pe la 8-10 februarie ºi-a amânat sosirea pânã pe la 15
februarie.
16 februarie. A murit Principesa Sofia de Wied, de inimã, la Fântânele. Nãscutã Principesã
chonburg, mama ei era Cantacuzino-Pãºcanu ºi de la dânsa moºtenise împreunã cu frate-sãu
are în Moldova. Regina Elisabeta cãreia îi cânta din harpã, a proteja-t-o mult cât a fost co
pila ºi a pregatit-o (de dragul averii) pentru nepo-tu-sãu Principele Wilhelm de Wie
d. Ca ministru de agriculturã, în 1927 i-am scãpat admirabilele pãduri de la Fântânele. Prob
lema se punea simplu: dacã era consideratã ca germanã, i se aplicau tratatele ºi i se lu
a tot daca era socotitã ca albanezã (!!), i se aplica legea reformei agrare ºi i se pu
teau lãsa pãdurile. Am declarat-o albanezã ºi i-am lãsat pãdurile. ªi am fãcut o dreptate, cã
au pãdurile cele mai frumos întreþinute din toatã România. De câþiva ani Principesa de Wied s
dedese bãuturii. Regina Mãria nu putea sã o sufere. Când venea la Bucureºti frecventa apr
oape exclusiv pe Mãria Poenaru (cât a trãit) ºi familia Vãleanu. în jurul ei, ºi antipatiile
simpatiile erau în funcþie de amintirea pãstratã despre Regina Elisabeta.
lorga a fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare. Ziarele de azi-dimineaþã p
ublicã douã telegrame: Una de o scârboasã platitudine:
Am plãcerea a vã comunica cã Guvernul Republicii, pentru marile servicii aduse de dvs.
cauzei prieteniei franco-române v-a conferit Marele Cordon al Legiunii de Onoare.
Aducându-vã la cunoºtinþã aceasta, vã exprim cele mai calde felicitãri pentru înalta distinc
care onorând pe marele nostru Nicolae lorga se rãsfrânge asupra întregii þãri.
Cu cele mai bune sentimente
Titulescu
Cealaltã obraznicã:
Mulþumiri cãlduroase pentru noua dovadã a acestor bune sentimente.
N, lorga
224
Nimic nu-1 înfurie mai mult pe nebun decât gestul unui om politic care-1 aºazã pe el, pe
liniile culturale! E ºi caraghiosul ãsta un simbol al vremurilor pe care le trãim, cu
picioarele pe pereþi!
8 februarie. Ziarele publicã douã comunicate ale Preºedinþiei Consiliului. Unul prin car
e ni se aduce la cunoºtinþã cã Regele se va înapoia la 20 februarie (în loc de 10, apoi de 1
3) altul prin care suntem informaþi cã acordurile financiare de la Paris au fost sem
nate ieri, de cãtre miniºtrii de finanþe francez si român1. Comunicatul din urmã e cam vag
în termenii lui, aºa încât nu se desprinde bine ce plãþi va trebui sã facem, cu ce mijloace,
ce e cu arieratele, ce e cu cupoanele ºi ce e cu tunurile grele pe care va trebui
sã le înghiþim, cã doar avem regimente cu lampas galben ºi suntem putere mare. Sã aºteptãm am
ele.
Petrescu-Comnen, ministrul nostru la Berlin mi-a adus o cutie de excelente þigãri (P
artagas!), ºi cu acest prilej povesteºte:
Hitlerismul poate fi reprezentat în momentul de faþã printr-o linie orizontalã, care nici
nu urcã, nici nu coboarã. Nu este însã exclus ca popularitatea Fuhrer-ului sã porneascã în c
rând pe o linie descendentã, uºor descendentã, încep într-adevãr stãri de lucruri care duc la
adevãratã nemulþumire a populaþiei. Datã fiind situaþia monetarã si a balanþelor economice (c
comercialã a trecut în câþiva ani de la + 4 miliarde de mãrci la +100 ºi ceva de milioane i
r cea de plãþi e larg deficitarã), importul materiilor alimentare a fost serios compri
mat pentru a se putea menþine ºi chiar mãri importul materiilor prime necesare fabricaþi
ilor militare. Din punct de vedere alimentar Germania a fost totdeauna ºi este încã de
ficitarã. Un complement de 20-30% a trebuit sã fie întotdeauna importat, în aproape toat
e ramurile de alimente. Acest complement lipsind astãzi, populaþia se resimte de ace
astã lipsã. Femeile trebuie sã facã din nou coadã la prãvãlii, ca pe vremea rãzboiului. Mater
e grase, mai ales, lipsesc. O familie n-are dreptul decât la 250 g unt pe sãptãmânã. Cine
se învârteºte^ obþine mai mult, dar e prins, e condamnat la amendã si la închisoare, într-un
ecent discurs Goebbels a spus categoric: fiecare german trebuie sã aleagã ºi sã aibã sau o
armatã în stare sã apere demnitatea þãrii, sau unt la discreþie. Vorba vine, cãci oamenii nu
aveau nici un drept sã aleagã a ales Hitler pentru ei!
Armata germanã se reface pe un picior pe care nu 1-a cunoscut nici pe vremea Imper
iului. Germania dispune deja astãzi de o armatã per-
Marcel Regnier ºi Victor Antonescu.
manentã de 650 000 oameni, admirabil echipatã, înarmatã ºi înzestratã. Un sfert din ea e moto
izatã. Batalioanele de asalt hitleriste, tineretul hitlerist ºi toate formaþiunile par
amilitare mai reprezintã în afarã de armata permanentã un contingent de 3 milioane de co
mbatanþi perfect instruiþi. Se poate zice ca astãzi Germania nu trãieºte decât pentru ºi în j
l refacerii armatei. Toate fabricile ºi atelierele care lucreazã sunt fabrici ºi ateli
ere care lucreazã pentru armatã. Tot restul e închis sau pe punctul de a da faliment.
Toatã naþiunea e mobilizatã pentru marele efort al reînarãmãrii. Se poate afirma cã pânã la s
anului 1937 Germania va fi din nou þara cea mai puternic înarmatã din Europa.
Cercurile economice încep însã a fi foarte îngrijorate prin anumite tendinþe manifestate d
e Guvern. Schacht, care se bucurã de toatã încrederea acestor cercuri ºi care pânã aci a fãcu
minuni de echilibristicã pentru menþinerea finanþelor publice, s-a crezut îndreptãþit, în cu
oscuta lui conferinþã þinutã acum câtva timp sã facã în numele celui de-al III-lea Reich apol
a regimului capitalist zugrãvindu-1 ca indispensabil în actuala stare socialã a Europe
i. Imediat Fiihrer-ul, la centenarul primei cai ferate, la Niirnberg a rãspuns lui
Schacht printr-un discurs în care a fulminat contra capitalismului individual ºi a
cãutat avantajele capitalismului de Stat. Discursul lui Hitler a fãcut mare impresie
, marca germanã a început sã scadã ºi în lumea oamenilor de afaceri domneºte consternare. Dac
xtrema stângã a partidului cu Goebbels în frunte va izbuti sã înlãture pe Schacht lucrurile
pot lua o întorsãturã în Germania pe care nimeni nu poate sã o prevadã."
Am întrebat pe amabilul meu musafir cum mai stau lucrurile cu ovreii, în Germania:
Foarte prost, pentru ei. Fãrã vâlvã ºi fãrã discursuri sunt din ce în ce eliminaþi din toate
le pe care le ocupau, oficiale, comerciale sau industriale. Acum în urmã toþi anticari
i erau toþi ovrei au fost expulzaþi, în bãnci, în societãþile anonime aproape nu mai sunt
Eu: Cum se face ca la Dresdner-Bank a rãmas Ritscher?"
Comnen: E pe punctul de a fi mãturat ºi el. Ultima lui cãlãtorie în Orient a facut-o pe de-
o parte ca sã-1 mai uite la Berlin, pe da alta ca sã vadã dacã nu gãsea un loc prin vreo i
nstituþie din Egipt sau din. Indii... Ultimele legi au împãrþit populaþia germanã în 4 catego
ii: în prima sunt germanii 100% arieni ºi care au dovedit sentimente patriotice (cit
eºte: care sunt înscriºi în partidul lui Hitler); în a doua, germanii tot 100% arieni care
n-au dovedit încã însuºirile lor patriotice (partidele ne-hit-leriste; din aceastã catego
rie se poate trece, bineînþeles în cea dintâi,
226
prin înmatricularea în partidul Nazi"); în a treia, germanii care în cei 4 ascendenþi ai ta
tãlui sau în cei 4 ai mamei au doi evrei; în a patra categorie în fine sunt evreii sau c
ei care în ascendenþa lor au mai mulþi evrei decât în clasa precedentã. Numai germanii din p
rima categorie sunt cetãþeni cu plenitudine de drepturi; cei din categoria a 2-a ºi a
treia sunt electori ºi pot fi aleºi, dar nu pot ocupa funcþii publice. Deosebirea între
categoria 2 ºi 3 e cã germanii din categoria 2 pot câºtiga plenitudinea drepturilor lor
prin propria lor iniþiativã înscriindu-se la Hitler, pe când cei din categoria 3, numai
individual prin favoarea Fuhrer-ului.
Germanii din categoria a 4-a sunt iremediabil condamnaþi. Ei n-au nici un drept, n
u sunt cetãþeni germani, ci numai supuºi germani. N-au dreptul decât la un paºaport specia
l, intermediar între paºaportul Nan-sen ºi paºaportul naþional. Singurul lor drept e sã pãrãs
cã þara.
Legea se aplicã cu multã stricteþe. Mai toþi ovreii pe care i-ai cunoscut la Berlin în cap
ul bucatelor un Schwabach, un Salomonsohn, un Solmsen, un Goldscnidt-Rotschilg e
tc. s-au dat la fund. D-na Friedlãn-der, cu frumosul palat pe Pariser Platz, lângã Amb
asada francezã a scãpat revendicând naþionalitatea olandezã, pe care ar fi posedat-o un bu
nic al ei. De când cu aceastã lege am ajuns ºi noi la preþ. Am avut la un moment dat 15
000 evrei supuºi români capi de familie, toþi cu paºapoarte în regulã din tarã, deºi mai nici
ul nu cãlcase mãcar m România. Erau toþi venetici din Galiþia, din Polonia, din Ungaria, s
au indigeni din Germania. Am triat cât am putut din ei. Tot au rãmas 10 000, adicã 30-
40 000 de capete. Aceºtia pot veni oricând în România fiindcã sunt cetãþeni români. Nu e nevo
de o intervenþie specialã, cum s-a vorbit în vremea din urmã. Am atras atenþia Ministerulu
i de Externe asupra acestei ameninþãri."
Am mai vorbit cu Comnen ºi despre politica noastrã externã, ºi despre palinodiile de la
Paris. E un om inteligent. Vede lucrurile cum sunt...
10 februarie. Victor Antonescu a fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoar
e. Cum se schimbã vremurile! Ce impresie a fãcut primul Cordon al Legiunii dat lui B
rãtianu dacã nu mã înºel. Azi lancu Mitilineu, Gutã Tãtãrescu, Nicuºor Sãveanu, Ghiþã Mirones
Antonescu sunt oameni de Stat români aleºi pentru aceastã înaltã distincþie. Dacã mai adãugãm
aniu, pe Vaida, pe Averescu, pe Prezan ºi acum în urmã pe lorga constatãm cã din ordinele
mari strãine Legiunea de Onoare e cea mai, sã zicem... rãspânditã decoraþie. Acum doi ani er
a sã mi se dea ºi mie. în asemenea tovãrãºie n-ar mai fi nici o plãcere.
__ A murit Jacques Bainville, scriitor de rasã, ºi de mare talent.
__ Blumenfeld a venit sã-mi povesteascã douã conversaþii pe care le-a
avut, una cu Ghiþã Mironescu, alta cu Gutã Tãtãrescu. Ghiþã care i-a pãrut foarte sigur de ce
une, impresionant desigur ca ºi cum ar ºti el ceva a servit amicului Scrutãtor o serie
de informaþii senzaþionale. Dupã Mironescu, Regele a acordat un ultim termen lui Tãtãresc
u ca sã lichideze chestiunea ºefiei Partidului Liberal fiindcã vrea sã aibã în fruntea acest
ui partid un prieten, ºi ºtie bine cã Tãtãrescu nu poate luxa pe Dinu Brãtianu decât fiind la
Guvern. Tãtãrescu a speculat deja chestiunea ºefiei, ar vrea sã o speculeze mai departe ºi
sã întindã astfel guvernarea sa pânã la toamnã. Dar nu va merge. Mironescu crede a ºti cã sc
barea Guvernului se va face îndatã dupã 10 Mai. întrucât priveºte succesiunea, Ghiþã vaticine
astfel: dacã Mihalache crede cã va fi chemat sã formeze un Guvern omogen de partid se
înºalã; un asemenea Guvern ar fi un Guvern de represiune, din cauza mãsurilor pe care a
r trebui sã le ia împotriva întregii opoziþii coalizate. Dacã Mihalache vrea sã formeze un G
uvern, cu partidul sãu ca bazã, trebuie întâi sã câºtige încrederea Regelui, ºi în al doilea
eze opoziþia colaborând cu ea. Un Guvern naþional-þãrãnesc nu se va putea deci alcãtui decât
formã de colaborare cu elementele desprinse din partid (Vaida, lunian etc.) colabo
rarea mergând pânã la Argetoianu" (Ghiþã vorbeºte) si cu condiþia ca orice influenþã a lui Ma
fie înlãturatã de la direcþia partidului.
Ceea ce a impresionat adânc pe Blumenfeld e cã Gutã i-a vorbit la fel cu Ghiþã aproape chi
ar în aceiaºi termeni. ªi Tãtãrescu i-a spus cã ar putea probabil sã-ºi întindã guvernarea pâ
dar cã nu crede oportunã o asemenea prelungire pentru partid! ªi Tãtãrescu i-a spus cava
reexamina situaþia (delicios eufemism!) dupã 10 Mai. ªi i-a mai spus ºi el cã naþional-þãrãni
pot lua succesiunea Guvernului decât în colaborare cu restul opoziþiei ºi cu condiþia ca
Mihalache sã câºtige complecta încredere a Regelui, pe care n-o are azi. Regele ar fi su
pãrat mai ales pe Madgearu care-1 înjurã cât poate ºi se aratã prea devotat lui Maniu. ªi Reg
le ºtie câtã influenþã are dinamismul lui Madgearu asupra guvernãrilor naþional-þãrãniste. în
cu a repetat aproape cuvânt cu cuvânt lui Blumenfeld cele ce-i spusese Mironescu.
Amicul Scrutãtor m-a întrebat ce gândesc despre aceastã coincidenþã care semãna cã reflecteaz
laºi gând, mai de sus. I-am rãspuns cu un zâmbet: Crezi cã reflecteazã gândul Regelui? Dacã
228
teles bine, combinaþia de colaborare sub firma Mihalache ar avea înainte de toate în v
edere pe Vaida ºi pe vaidiºti, ºi arunci cum se face cã Regele a sfãtuit pe Haþeganu, pe Cos
ticã Angelescu ºi pe Voicu Niþes-cu, în audienþele lor, sã fuzioneze cu Goga?" ªi am povestit
d-lui Blu-menfeld-Scrutator cum au decurs sus-zisele audienþe. Bietul om, care nu ºt
ia nimic despre aceste audienþe, a rãmas tâmpit, ºi a plecat de la mine cam descurajat.
Nu însã fãrã a primi o sãpunealã pentru campania insi-dioasã pe care o duce în articolele sal
favoarea lui Mihalache ºi a naþional-þãrãniºtilor.
11 februarie. Pânã ieri dupã-amiazã am avut o iarnã excepþionalã, în afarã de Moldova ºi d
ia de Nord, în afarã de Bucovina n-a nins ºi n-a îngheþat. Temperatura a variat între 5 ºi 10
grade (plus) ºi a ajuns în anumite zile ºi pânã la +20°. De ieri, s-a schimbat vremea. Dupã a
iazã termometrul a început sã scadã ºi a ajuns la -5°. Azi-dimineaþã sunt -10°, ninge ºi visc
Mi se spune cã Lupeasca, care a plecat odatã cu Regele în Apus va fi operatã azi sau mâine
de un chist. Era întâi vorba sã fie operatã în Bucureºti; s-a decis sã fie operatã în strãin
reþia causa". Bãrbãþelul dorind sã fie lângã ea ºi sã o asiste în asemenea penibile momente,
înapoierea în þarã pânã Ia 20 februarie. Se pro-roagã Parlamentul, se amânã toate, aºteaptã
ntru cã o coconitã îºi aeriseºte burticicã într-o clinicã la Paris sau la Lausanne. îiu. frum
l am ajuns!
f
12 februarie. Generalul Antonescu, acuzat de bigamie de cãtre un anumit Fiiller z
is Fullier, primul soþ al doamnei Antonescu nãscutã Niculescu a tipãrit sentinþa Tribunalu
lui Ilfov secþia II C.C. din , 7 noiembrie 1935 ºi a rãspândit-o în public ca sã spulbere ca
lomnia es- t" crocului francez, calomnie faþã de care se pare cã generalul Angeles- , c
u, ministrul de rãzboi s-a purtat cu oarecare complezenþã, dupã câte »t> mi-a spus generalul
Gorski. Din sentinþã reiese nu numai cã divorþul d-nei Antonescu de zisul Fullier a fos
t pronunþat conform legii, sentinþa rãmânând definitivã dar încã, cã Fullier e un falit, cã
restat pentru fraudã, si cã înainte de cãsãtoria generalului Antonescu cu fosta lui soþie a
luat cunoºtinþã de sentinþa de divorþ ºi prin declaraþie solemnã în faþa unui notar de la Par
enunþat la apel. încercarea de
a terfeli pe unul din cei mai buni generali ai noºtri e o porcãrie care se încadreazã de
minune în regimul sub care trãim.
l
Ziarele de azi-dimineaþã publicã o lungã peltea vizibil redactatã de Titulescu prin care
se dezmint toate ºtirile senzaþionale date de cercurile interesate cu privire la rez
ultatele întrevederilor ºi convorbirilor genialului om. Nici pact de asistenþã cu Rusia,
nici adeziune a Bulgariei la înþelegerea Balcanicã, nici Franþa ºi Anglia sub protectorat
ul României, nici pacea europeanã sub scutul lui Savel Rãdulescu ºi probabil (deºi aceasta
nu se scrie) nici renunþarea austriecilor la restaurarea Habsburgilor. Atunci de
ce atâta vorbãrie la Paris din partea Ma-jestaþii Sale si a Cancelarului sãu?
13 februarie. Complicii secundari ai atentatului de la Marsilia1, în numãr de trei,
au fost condamnaþi la muncã silnicã pe viaþã. Complicii principali, tot în numãr de trei, ar
staþi în Italia dar neextrãdaþi au fost osândiþi la moarte, în contumacie.
Iarna continuã asprã, în campania electoralã de la Mehedinþi naþional-creºtinii (candidat
a) si naþional-þãrãniºtii (candidat dr. Lu-pu) se bat zilnic, cu bâte, cu ghioage, cu ce pot
.
La Operã se prezintã de câteva zile cu succes un balet Taina, al cãrui scenariu a fost
scris de Re-gina Mãria. Muzica de Andricu, care a primit pentru aceasta 100 000 le
i de la Reginã în afarã de drepturile lui de autor.
14 februarie. Dupã seninãtatea sãptãmânii diplomatice, cu dejunuri ºi dineuri regale, Pari
ul a intrat iar într-o perioadã de agitaþie politicã. Cu prilejul înmormântãrii lui Bainville
cameloþii Regelui ºi cei de la Action Fran9aise" au tras o sfântã de bãtaie lui Leon Blum
care trecea pe Bulevard St. Germain ºi al cãrui automobil a fost oprit de mulþimea ce
urma convoiul. Rãnit la cap Blum a fost dus la spital. La Camerã vâlvã mare. Sarraut a p
romis dizolvarea asociaþiilor Action Fran9aise" ºi Camelots du Roi" ºi eventuale urmãriri î
potriva lui Charles Maurras ºi Leon Daudet. Probabil cã forþele de dreapta vor reacþiona
. Pe de alta parte stundeþimea continuã sã tulbure liniºtea Universitãþii pe chestiunea Jeze
. Dl. Jeze, evreu ºi escroc (i-am gustat însuºirile în 1923 pe când eram ministru al agric
ulturii iar d-sa expert francez pentru stabilizarea noastrã monetarã ºi avocat cointer
esat al proprietarilor de pãduri basarabeni), cumuleazã funcþiile de profesor la Facul
tatea de drept din Paris ºi de consilier juridic al Negusului din Abi-
1 Asasinarea Regelui Alexandru al Iugoslaviei ºi a lui Barthou, în toamna anului 193
4.
230
sinia. în aceastã din urmã calitate a luat cuvântul la Geneva unde a prezentat ºi susþinut t
eza abisinianã. Studenþii nu au mai voit, dupã aceastã manifestare, sã-1 lase sã-ºi facã curs
învãlmãºealã la fiecare încercare de a-1 þine. Pare cã gluma începe sã se îngroaºe. La ultim
d-lui Jeze, decanul facultãþii dl. Allix a fost îmbrâncit ºi lovit ºi el. Studenþii ameninþã
reva generalã. Profesorii cer închiderea facultãþii.
Pactul de asistenþã franco-sovietic se afla în discuþia Camerei franceze spre ratificar
e. Discuþie aprinsã, pro ºi contra. Interesantã reper-cuþia în Germania: nemþii susþin cã pri
st pact se anuleazã pactul de la Locarno ºi drept consecinþã se impune pentru ei remilit
arizarea Rhenaniei. Cine ºtie ce complicaþii mai pot ieºi ºi de aici.
Dl. Gutã Tãtãrescu a fãcut ieri un expozeu politic la Gorj. Fraze sonore, minciuni ºi ban
alitãþi. E ruºine ca un om tânãr sã vorbeascã aºa.
Lupta pentru alegerile la Banca Naþionalã în toi. în fiecare zi Mitiþã Constantinescu face
o farsã lui Dinu Brãtianu ºi viceversa.
Marioara Ventura, care a venit sã dea câteva reprezentaþii la Bucureºti, îmi povesteºte (e
ecoul lui Paul Boncour) despre neaºteptatele rezultate ale uºurinþei lui Laval. Dacã cel
e povestite de dânsa sunt exacte, Laval poate fi pus pe un piedestal faþã în faþã cu Emile O
livier rhomme au coeur leger" de la 1870. Ventura pretinde cã dupã ce Mus-solini ºi Lav
al cãzuserã de acord la Roma asupra tuturor punctelor înþelegerii franco-italiene, Musso
lini a mai cerut ceva în Africa. Laval a refuzat, dar punând degetul pe hartã a invita
t pe Duce sã ia Abisinia. Mais ce ne sont que des montagnes, oii vous mettez le doi
gt" a observat italianul, iar Laval a ripostat numaidecât: Oh, un peu plus haut, un
peu bas ºi dând din umeri cu o supremã indiferenþã allez ou vous voudrez, cela m'est ega
!" Interesant, Mussolini a întrebat: Ce va zice Anglia?" J'en fais mon affaire" a fo
st rãspunsul lui Laval. ªi numai astfel Italia s-a angajat în rãzboiul cu Abisinia. Mai
târziu când s-a încheiat înþelegerea Laval-Hoare, ministrul francez a dovedit cu un lux de
documente informative de neînchipuit, celui englez, cã dacã Anglia nu semneazã propuner
ile rãzboiul european va fi declarat imediat. Guvernul englez buimãcit a autorizat p
e Hoare sã semneze. Dar în acelaºi timp Laval trimitea vorbã lui Mussolini sã nu primeascã cã
i va obþine mai mult. Ducele a întârziat cu rãspunsul1 ºi a dat astfel timp
Guvernului sã controleze informaþiile lui Laval ºi sã-ºi schimbe atitudinea, sacrificând pe
Hoare. Laval ar fi, dupã aceastã versiune, autorul dificultãþilor în care se zbat ºi Italia,
ºi Anglia ºi Franþa ºi Societatea Naþiunilor. Tot Ventura povesteºte cã e de necrezut câþi b
vãrsat Laval presei. A dat atât, încât nici azi, de ruºine, presa francezã nu îndrãzneºte sã
ice împotriva lui. Aºa se explicã formidabilul curent creat la Paris pentru Italia ºi co
ntra Angliei. Acum începe ºi Anglia sã mobilizeze cavaleria din Downing-Street", adicã sã c
umpere gazetele franþuzeºti. E o adevãratã epocã de aur pentru presa parizianã, ºi gangsterii
nu se jeneazã sã încaseze si de o parte si de alta, aºa de pildã Pa-ris-Midi ºi Paris-Soir,
doua ediþii ale aceleiaºi foi cea dintâi cumpãratã de Quai d'Orsay si cea de-a doua de Dow
ning-Street.
15 februarie. Generaþia rãzboiului se reduce mereu. Oamenii mor unii dupã alþii. Ziarele
de azi ne aduc vestea încetãrii din viatã a lui Gucikov, fost ministru de rãzboi în Guver
nul Lvov, dupã abdicarea Þarului Nicolae. Era în zilele eroice ale Revoluþiei, cadeþii era
u la cârmã ºi lumea credea în regenerarea Rusiei. Gucikov a venit ºi la Iaºi, unde 1-am cuno
scut, ca sã încurajeze frontul rusesc. Gucikov a fost preºedinte al Dumei înainte de Rev
oluþie. Cu dânsul piere cel din urmã preºedinte de Dumã în viaþa.
Ieri searã a fost mare bal în palatul Costinescu de la Icoanã, dat de dl. Nicu ºi de soþia
sa nãscutã ªtirbei, fiica lui Barbu. Vodã ªtirbei ºi Vodã Costinescu au trebuit sã se întoar
mintele lor de bucurie. Mai ales Vodã Costinescu aducându-ºi aminte vremurile când se pl
imba iarna cu pantaloni de dril ºi cu pãlãrie de paie...
16 februarie. Pangal mergând ieri pe la Ghiþã Mironescu, a-cesta a manifestat dorinþa sã mã
vadã. Ne-am întâlnit azi la fiu-sâu Tri-xi, în parcul Filipescu, spre a evita comentariile
, ºi casa mea ºi a lui fiind puse sub supraveghere, întâlnirea a fost o urmare a convers
aþiilor între Pangal ºi moº Ghiþã. Mironescu stã, vãdit, pe planul informatorului meu secret
pare sã confirme astfel seriozitatea acestui informator, deºi eu nu mai cred ce spu
ne cãci pânã acum faptele au dezminþit toate afirmãrile lui. Mironescu crede a ºti cã Regele
sãtul pânã în gât de Tãtãrescu, cã nu i-a prelungit guvernarea decât în speranþa sã-1 vadã l
1 Intr-un interviu recent Mussolini afirmã cã ar fi primit propunerile Laval-Hoare,
dar cã tocmai în momentul când Consiliul de Miniºtri italian trebuia sã se pronunþe a cãzut H
are ºi s-a întâmplat revirimentul de la Londra. Aceastã declaraþie post-facturn a lui Muss
olini e fãrã valoare.
lui Dinu Brãtianu în capul Partidului Liberal. Se pare cã Tãtãrescu a tot amãgit pe Rege fagã
uindu-i cã va da lovitura ºi amânând-o neîncetat. Acum Regele ar fi dat lui Gutã un ultim te
rmen, pe care Mironescu pretinde cã nu-1 cunoaºte dar crede cã schimbarea de Guvern se
va face în tot cazul înainte de varã ºi cã Regele nu va face apel la nici un partid pentr
u viitorul Minister, în dorinþa unui Guvern de destindere. Pe care el Mironescu ar f
i dispus sã-1 facã, ca om blajin, incolor ºi împrietenit cu toate partidele ºi cu toate pe
rsonalitãþile politice. Mironescu mai spune cã Titulescu i-a propus sa se înhame la trea
ba aceasta, cã nu ºtie încã exact ce vrea Regele Guvern provizoriu de alegeri sau Guvern
definitiv cu alegeri ºi nici dacã-1 vrea pe el sau pe altcineva. Ca un om rezervat
ca Mironescu, ºi prudent, sã se aventureze pânã la un plan de Guvern bineînþeles cu toate r
ticenþele: dacã ar fi cazul, dacã Regele m-ar chema etc. trebuie sã ºtie el ceva mai mult
decât mãrturiseºte. Scopul întrevederii cerute de Mironescu a fost întreit: sã ºtie din gura
ea dacã eram într-adevãr dispus sã-i dau eventual concursul (Pangal îi spusese deja cã foart
e probabil nu i 1-aº fi refuzat) ºi sã-mi cunoascã ideile asupra problemelor monetarã (îi er
a fricã sã nu pretind devalorizarea) ºi economicã. Dupã ce am discutat amândoi situaþia ºi ne
pus de acord asupra gravitãþii ei, dupã ce am constatat împreunã pericolul ce ameninþa Coro
ana prin continua mãcinare a popularitãþii Regelui, Mironescu mi-a pus cu toatã discreþia
cuvenitã întrebãrile care-1 interesau. I-am rãspuns cu toatã francheþea cã:
1) Socoteam cã numai un Guvern de reforme radicale, un Guvern dictatorial, putea s
cãpa þara din fãgaºul în care alunecase ºi cã un asemenea Guvern îl puteam pune în picioare n
eu dar cã eram sigur pe de altã parte cã Regele Carol nu-ºi va lua cât va domni rãspunderea
unui Guvern dictatorial. Pentru un Guvern de cârpealã, sau de destindere cum i se zi
ce acum, firma Mironescu îmi pãrea cea mai nimeritã, ºi dacã trebuia sã ne mulþumim cu aceast
ormulã, eram gata sã-i dau concursul meu ca sã mai scãpãm ce mai era de scãpat prin mijloace
le reduse de care se poate dispune într-un regim pãcãtos ca cel de azi.
2) în ceea ce priveºte problema monetarã, consideram cã orice atingere de moneda noastrã
(devalorizare/revalorizare) ar fi inutilã fiindcã moneda noastrã nu se mai poate ameli
ora. Ea va trebui schimbatã < cu alta nouã, când va sosi timpul, când ºi celelalte State d
in Europa cu monede avariate vor lichida moneda lor actualã ºi vor crea una nouã. Pânã atu
nci trebuia sã folosim precaritatea noastrã monetarã pentru o ', politicã de investiþii in
terne în stil mare.
3) Prin problema economicã, Mironescu înþelegea problema ex-port-importului în legãturã cu r
eglementarea devizelor. I-am spus ca eram pentru o libertate cât mai mare ºi pentru
o reglementare cât mai micã. ªi i-am fãcut toate dezvoltãrile necesare pentru a documenta
acest punct de vedere.
Moº Ghiþã încântat de comunitatea noastrã de vederi programatice^') a trecut la chestiunile
personale ºi m-a întrebat dacã aº fi de acord cu primirea în Guvern ºi a câtorva personalitãþ
ise în partide ºi mi-a vorbit de dr. Angelescu, de Costãchescu, de Potârcã, de Chirculescu
etc. Am rãspuns cã n-aveam nici o obiecþie nici împotriva principiului, nici împotriva oa
menilor. Mi-a mai spus cã nu era exclus sã aibã ºi sprijinul lui Vaida (iarã sã precizeze da
cã singur ori cu partidul lui) ºi m-a întrebat ce pãrere aveam despre o colaborare a lui
Garoflid ºi a lui Stelian Popeºte. I-am spus cã proastã, cã Garoflid nu ne aducea nici o în
tãrire, din contrã, dar cã Stelian Popescu din cauza Universului ar putea fi luat în con
siderare. Am mai vorbit de multe, ºi de amicii Malaxa, Blank, Tabacovici, Mitiþã Const
antinescu et consorþi. Ne-am despãrþit buni prieteni ºi am convenit sã ne þinem reciproc în c
rent cu cele ce vom afla ºi vom face.
17 februarie. .Ieri a avut loc adunarea generalã anualã a Bãncii Naþionale. Pentru prima
datã de când existã Banca, adunarea n-a putut fi þinutã din cauza scandalului, ºi a fost amân
tã sine die. Pe toate terenurile guvernarea Tãtãrescu nu duce decât la anarhie si la dez
astru. La ordinea zilei, pe lângã aprobarea bilanþului ºi descãrcarea consiliului, era ale
gerea a trei administratori ºi a unui cenzor. La 31 decembrie viitor, expirã într-adevãr
mandatele administratorilor C. Bãicoianu (liberal), Costin Stoicescu (naþional-þãrãnist) ºi
Miºu Demetrescu (Uniunea Agrarã) ºi cenzorului Georgescu (liberal). De câteva sãptãmâni o lu
tã la început ascunsã, în cele din urmã deschisã s-a încins între cele douã tabere libera
Bratianu ºi Tãtãrescu) în jurul candidaturii lui Victor Slãvescu pe care Dinu Bratianu vre
a sâ-1 impunã în locul lui Miºu Demetrescu. Mitiþã Constantinescu guvernatorul a fost bineînþ
s de partea lui Tãtãrescu, sau mai exact ºi Tãtãrescu ºi Mitiþã au fost de partea lui Aristid
ank. Pentru cunoaºterea vremurilor frumoase pe care le trãim voi cãuta sã desprind aci f
irele care din mocirla luptelor ºi înjurãturilor ce au necinstit ieri adunarea Institu
tului de Emisiune, duc pânã în cabinetul Regelui. Sunt lucruri pe care foarte, foarte
puþinã lume le-a cunoscut ºi pe care eu le-am aflat printr-un fericit concurs de circu
mstanþe.
234
Acum vreo ºase sãptãmâni1 Aristid Blank mi-a telefonat sã mã întrebe dacã poate veni la mine
oage ceva 1-am poftit. A venit sã mã roage sã intervin pe lângã Antonescu (ministrul de fi
nanþe) ºi sã-i obþin concursul în favoarea realegerii lui Misu Demetrescu la Banca Naþionala
. Mi-a mãrturisit cã, deºi avea toatã prietenia pentru Demetrescu, mobilul adevãrat al acþiu
nii lui era împiedicarea alegerii lui Slã-vescu pe care-1 susþinea Dinu Brâtianu. Se asi
gurase de concursul complect al lui Mitiþã Constantinescu ºi de al lui Tãtãrescu, ºi îi mai t
ebuia ºi al lui Victor Antonescu. Toate acestea le-am povestit deja ºi le reamintesc
aici numai pro memoria". Deºi Misu Demetrescu era prietenul meu politic, nu mã gândise
m un moment sã intervin undeva în favoarea lui, atât eram de sigur cã liberalii fiind la
Guvern vor alege un liberal în locul lui. Foarte mirat de câte mi-a spus Blank, am
fãcut bineînþeles demersul pe lângã Victor Antonescu, si am fost ºi mai mirat sã constat cã a
ta n-a spus nu deloc.
Simþisem însã ceva ascuns în toatã panglicãria lui Aristid; am cãutat sã pãtrund misterul ºi
tit. Mulþi din cititorii mei vor socoti un adevãrat basm ce voi povesti acum, ºi totuºi
nu e basm, ci adevãrul adevãrat, între alte active trecute de Banca Blank Bãncii Naþionale
au fost ºi veniturile de la Discom", destul de considerabile; nu toate, numai 60%
din valoarea lor 40% rãmânând la dispoziþia Bãncii Blank ca sã-ºi poatã plãti ratele anuale
datare ºi spezele ei de administraþie. Anul trecut, mai exact în toamna lui 1934, dl.
Aristucheles a vrut sã modifice convenþia cu Banca Naþionalã în sensul ca aceasta sã lase Bãn
ii Blank ºi cei 60% din veniturile Discomului pe care le încasa, pentru ca Banca Bla
nk sã-ºi poatã plãti astfel mai repede depozanþii ºi sã fie în mãsurã sã-ºi refacã capitalul,
rãin. Propunerea lui Blank a fost categoric refuzatã, din principiu, de Victor Slãvesc
u ºi, de fricã, de Dorel Dumitrescu. ªi atunci s-a întâmplat ce nu poate fi crezut, dar ca
re totuºi s-a întâmplat: pe rând au cãzut Victor Slãvescu de la Ministerul de Finanþe ºi Dore
umitrescu de la Banca Naþionalã, în locul lor a venit Victor Antonescu la Finanþe (un am
ic acomodant al casei Blank) ºi Mitiþã Constantinescu, omul lui Aristid, la Banca Naþion
a-; la. Demisia lui Dorel Dumitrescu cerutã imediat de Rege, fãrã sã mai aºtepte o explicaþi
e a nenorocitului în afacerea devizelor, n-a fost o sancþiune, ci un pretext pentru
a face loc lui Mitiþã, numit cu condiþia expresã de a face treaba lui Aristid. Mitiþã n-a înd
nit însã sã o aducã în Consiliul Bãncii de teama lui Costin Stoicescu. ªmecherul a convins pe
Aris-
1A se vedea aceste însemnãri pe ziua de 9 ianuarie 1936.
;*
tid cã era mai bine sã aºtepte alegerile din februarie, când va da peste cap, garantat,
pe Stoicescu. Candidatura lui Slãvescu a venit ca o bombã ºi ca o pacoste. Trebuia nu
numai dat peste cap Costin Stoicescu, dar ºi Slãvescu împiedicat sã se aleagã, întreprindere
a devenea cam grea...
Natural Costin Stoicescu ºi Victor Slãvescu ºi-au dat mâna ºi s-au înþeles ºi cu Bãicoianu ºi
u Brãtianu. Dl. Mitiþã, bun numai de gura, nu se îngrijise însã sã adune procuri din vreme de
la acþionari, pe când Bãicoianu aduna din octombrie ºi le preda lui Dinu. Când a început ºi M
tiþã sã cearã acþionarilor procuri, mai toate erau date. Brãtianu avea majoritatea voturilor
în mânã. Cu tot wink-ul" Regelui, Tãtãrescu, Victor Antonescu ºi Mitiþã Constantinescu rãmã
egetul în gurã si cu frica de stãpân în sân. Bietul Mitiþã ºi-a pus picioarele în apã caldã º
cap ºi a gãsit în fine trucul prin care Banca Naþionalã a refuzat sã înregistreze vreo 500 d
voturi prezentate de Dinu Brãtianu, socotind depunerea procurilor ca tardivã. Nu ma
i vorbesc de toate palinodiile d-lui Mitiþã, care în ultimele douã zile a trãdat pe rând pe
toþi ca sã ajungã la scandalul de ieri dimineaþã, în care invectivele plouau din-tr-o parte
si din alta, în care a fost abandonat de tot consiliul Bãncii ºi maltratat de Dinu Brãti
anu. Dinu a dominat toatã ºedinþa; membrii consiliului s-au sculat ºi au pãrãsit pe guvernat
or dupã un semn al lui ºi în singura luptã care s-a dat a învins cu mai bine de 200 de vot
uri.
A fost un dezastru pentru banda lui Tãtãrescu, ºi nu este exclus ca Dinu Brãtianu, încuraj
at, sã nu provoace acum ºi o clarificare în partid. Nu mai vorbesc de ºeful Camarilei, c
are a înghiþit un tucheles" cât capul lui.
18 februarie. Azi la amiazã a murit Radu Vãcãrescu, la Sanatoriul Elisabeta, în urma une
i lungi suferinþe. Suferea de o sclerozã generalizatã, surzise ºi în ultimele luni se prin
seserã ºi inima, ºi rinichii ºi plãmânii. Moare singur, ca un câine abandonat. Fiicã-sa e pri
merica, ginere-sãu Jean Callimachi, la Viena într-un sanatoriu. Surorile lui au muri
t toate... Radu Vãcãrescu a avut epoca lui. Bãrbat frumos, elegant ºi distins a fãcut laplu
ie et le beau temps" printre anii 1890 ºi 1900. îl cãsãtorise mumã-sa cu fata ºi moºtenitoare
lui Cazotti, arendaº ºi cãmãtar multimilionar. A mâncat banii cu lingura întreþinând femei (
-tense Patzouris, nãscutã Suditu 1-a costat o'avere), casã luxoasã, echipaje senzaþionale ºi
paraziþi. Douãzeci de ani lumea petrecerilor din Bucureºti s-a învârtit în jurul lui. Rãmas
uv tânãr, s-a reînsurat cu Jeanne Lahovari (fiica lui Ion Lahovari, sora Marthei Bibes
cu) care a murit ºi ea dupã câþiva ani. Generos, mânã spartã, familia a putut totuºi
236
scãpa jumãtate din averea lui Cazotti pentru fiica-sa Anne-Marie Calli-machi. Deºi tot
luxul Callimachilor, ºi averea adunatã de Jean Calli-machi din veniturile dotale se
datoresc la urma urmelor lui Radu, copiii lui s-au purtat foarte prost cu dânsul,
II þineau ca pe o rudã sãracã" ºi-1 umileau cât puteau. Cu el se stinge familia Vacãrescu,
m mare.
19 februarie. Cele douã alegeri parþiale de ieri de la Mehedinþi ºi Hunedoara au însemnat
un incontestabil succes pentru naþional-þãrã-niºti. Mai ales la Hunedoara, unde toatã lumea
credea cã va lua locul Guvernul care avea un excelent candidat, pe fostul prefect
Mioc, în plus de toate avantajele administrative. Þãrãniºtii au bãtut totuºi pe liberali cu m
i bine de 6 000 voturi. La Mehedinþi au bãtut pe gogo-cuziºti cu vreo 3 000 de voturi
dar aici se poate spune cã alegerea a fost întru câtva falsificatã prin bandele de bãtãuºi ca
e au transformat judeþul timp de doua sãptãmâni într-o zonã de adevãratã teroare.
21 februarie. Ieri dimineaþã a sosit Regele de la Londra, Paris, Nisa ºi alte meleagur
i. A fost o sãrbãtoare a platitudinii. Guvernul a convocat ºi invitat la garã tot ce a p
utut, înalþi funcþionari, deputaþi, senatori si chiar pe noii conducãtori ai opoziþiei. A t
ebuit sã mã duc, sa nu am aerul cã manifestez prin absenþa mea o nemulþumire personalã care
nu existã, cãci nu sunt cuprins decât de scârbã, ºi scârba nu se manifestã prin gesturi copil
Deºi primarul bãtuse toba, cetãþenii n-au prea rãspuns; Calea Griviþei ºi piaþa gãrii erau a
e goale, în schimb era plin salonul de recepþie. Din opoziþie, afarã de mine însoþit de Otte
scu ºi de Pangal mai erau Mihalache, Madgearu, Ghelmegeanu, Rãducanu, de la þãrãniºti ºi Grig
re Sifilipescu. Regele a coborât din tren ca din vicleim, cu toba de grãnicer Mãria Te
resia pe cap ca la Londra ºi plin de decoraþii.
Gestul Guvernului, de a primi pe Rege înapoiat de la o înmormântare ca ºi cum s-ar fi înto
rs victorios dintr-un rãzboi (n-a lipsit nici primarul Donescu cu pâinea ºi sarea) a f
ost aspru criticat de toatã lumea ºi a fost pentru cei mai mulþi un nou prilej de a înju
ra pe Rege. Opoziþia era furioasã. Pânã acum niciodatã, nici sub Regele Carol I, nici sub
Regele Ferdinand, membrii opoziþiei nu au fost deranjaþi pentru plecãrile ºi sosirile Fa
miliei Regale1 era o corvoadã la care nu erau osân-
1 Obiceiul de a însoþi pe Regi ºi pe Regine la plecare ºi de a-i primi la sosire este o
nãscocire a platitudinii româneºti. Am trãit atâþia ani în Italia, în Austria, în Rusia, þãri
tradiþii monarhice ca ale noastre ºi nicãieri n-am vãzut nici chiar membrii Guvernului m
ergând la garã. Pretutindeni Suveranii erau primiþi de demnitarii Curþii, ºi de nimeni alt
ul.
diþi decât membrii Guvernului care plãteau astfel bunãtãþile revãrsate de Stãpân asupra lor.
Titulescu, care de la Jimbolia a venit cu trenul regal, n-a coborât odatã cu Regele.
Dupã plecarea Regelui din garã ºi-a aranjat o descindere specialã în faþa creaturilor sale î
genunchiate.
Regina Mãria a plecat de alaltãieri searã, în grabã la Langenburg, unde sorã-sa Marea Ducesã
iril (Ducky, din memoriile Reginei sora mult iubitã) se aflã grav bolnavã rãcitã probabil.
Aºa încât n-a putut ieºi la garã înaintea lui fiu-sãu, sã strige ura" cu lancu Mitilineu1.
Italienii au pus mâna pe un raport secret englez din iunie 1935, a-supra chestiun
ii Abisiniei ºi 1-au publicat în Giornale d 'Italia. Guvernul britanic numise o comi
sie compusã din reprezentanþii mai multor Ministere ca sã studieze problema ºi sã stabilea
scã avantajele sau dezavantajele ce ar prezenta pentru Anglia ocuparea Abisiniei d
e cãtre italieni. Raportul publicat este raportul preºedintelui acestei comisii, Maf
-fey, care conchide cã aceastã ocupare nu ar prezenta nici un inconvenient pentru An
glia. Publicarea acestui document secret a fãcut mare vâlvã la Londra ºi discuþia în jurul i
ncidentului a ocupat întreaga ºedinþã de ieri a Camerei Comunelor.
în Spania, marele succes al stângii la alegeri a provocat nu numai o schimbare de G
uvern (s-a format Ministerul Azana) dar ºi o schimbare de orientare în opinia publicã,
pânã aici îndrumatã de Guvernele precedente spre dreapta. Ziarele din Paris, ca ºi cele d
in Madrid, socotesc evenimentele din Spania, în desfãºurarea lor, ca o a doua revoluþie.
Mi-au sosit date mai exacte despre alegerea de la Mehedinþi, unde Uniunea Agrarã a
noastrã a suferit o incontestabilã înfrângere. Alegerea a fost evident viciatã prin urmãtoar
ele împrejurãri care au apãsat greu asupra ºanselor noastre:
1) Candidatura noastrã a fost aºezatã pe pagina a doua, jos, pe când celelalte trei cand
idaturi erau pe pagina întâi; 2) în numele celorlalte trei partide au candidat ºefii lor
(Goga, G. Brãtianu, dr. Lupu) pe când în numele nostru, Corneliu Rãdulescu, avocat din
Turnu Severin, impopular printre sãteni (am aflat-o prea târziu) fiindcã le lua onorar
ii mari; 3) pe când ceilalþi candidaþi au cutreierat neîncetat judeþul, în
1 Regele n-a fost întâmpinat pe peron decât de primul ministru, de ministrul de rãzboi,
de Regina Elisabeta cu Voievodul Mihai etc.
238
propagandã, al nostru s-a îmbolnãvit cu zece zile înainte de alegere, de pneumonie ºi a zãcu
t dus în pat, pe când adversarii sãi îl dau drept mort alegãtorilor.
Dacã la aceste împrejurãri nefavorabile se mai adaugã teroarea bâtelor ºi ghioagelor naþional
ste ºi þãrãniste, banii vãrsaþi din gros mai ales de þãrãniºti ºi numãrul covârºitor de propa
upiºti aduºi din toatã þara înfrângerea apare ca naturalã.
22 februarie. Se spunea ieri pe culoarele Camerei cã deºi Regele i-a strâns amândouã mâinil
la recepþia de la garã (poate tocmai din cauza asta!), Mitiþã Constantinescu va sari di
n scaun. N-am nici o grijã de fiul þiganului Dragomir din Manasia1, trebuie sã se fi a
ranjat el pentru restul vieþii. Se vorbeºte cã în locul lui va fi numit alt financiar is
cusit Bebe Brãtianu! Cred însã cã va rãmâne Mitiþã Constantinescu, deºi are pentru el pe Re
ndcã-1 mai susþine ºi Aristid Blank, adevãratul stãpân al þãrii româneºti.
23 februarie. Dejunat azi la Mogoºoaia la G.V. Bibescu. Dejun în onoarea colonelulu
i Brocard, aviator, fost comandant în timpul rãzboiului al celebrei escadrile, Ies Ci
gognes", Fonck, Novarra etc. Brocard a venit la Bucureºti sã þinã o conferinþã, poftit de Ae
ro-Clubul nostru. E un om simpatic ºi inteligent ºi povesteºte bine întâmplãri ºi anecdote de
pe front. Ieºit din rândurile armatei active în 1922, e de 12 ani deputat ºi reprezintã în C
amerã departamentul Iserei. La dejun, la Mogoºoaia, pe lângã o droaie de aviatori români m
ai era ºi d'Ormes-son, în vervã care povestea ºi el anecdote. Povestea între altele una bu
nã a doamnei Arcizewska, soþia ministrului Poloniei, întrebatã zilele trecute dacã nu merg
e la Sinaia, cum era vorba, ar fi rãspuns: Oh, non! quand je suiº â Sinaia et qu'il n'y
a pas de neige, je couche toute la journee"2. Alta mai veche (de pe timpul lui
Delcasse). Fata unui consul francez în Persia fusese violata de un musulman, ºi cons
ulul adânc jignit (e cazul sã se spunã) trimisese un raport Ministerului de Externe în c
are, între altele spunea: Votre Excellence este pere, Elle comprendra donc l'etat
d'âme ou m'a jete ce viol!"
1 Mitiþã Constantinescu a încercat sã se dea într-o vreme drept fiul lui Alecu Constantine
scu Porcu. în realitate este fiul þiganului Dragomir. Mumã-sa era spãlãtoreasã pânã în anii d
mã. Acum e cocoanã ºi nu-ºi mai cunoaºte rudele. Þin aceste amãnunte de la varã-sa Linica, ma
ura noastrã.
2 D-na Arcizewska e o polonezã mai mult rusoaicã ºi a fost înainte de rãzboi damã de ghindã"
va timp a fost ºi metresa unuia din bãieþii Urusov, fiul fostului ambasador ºi ministru
la Bucureºti.
Vãzut ieri un moment pe Titulescu. Am fost la el sã-i cer sã trimitã un mic ajutor d-ne
i de L. la Legaþia din Bruxelles. L-am gãsit în pat, galben ºi sfrijit ca o lãmâie stoarsã; s
crede bolnav de gripa ºi la urma urmei o fi. Arþãgos. Mã, pactul de asistenþã cu Sovietele
u se face, ºi e o mare greºealã." Schimbãm câteva idei asupra pactelor. Aduc vorba despre
Stoiadinovici. E un dobitoc, crede cã ºtie ceva. Oamenii ãºtia noi sunt extraordinari! Ce
-mi pasa mie ce spune Laval! Azi spune una, mâine alta! îl cunosc eu de 12 ani! Lava
l face numai ce nu spune!" Pare ºi el dezgustat de slugãrnicia Guvernului Tãtãrescu, de
mocirla care se urcã, de impotenþa Regelui. Toate acestea în fugã. A rãmas sã ne mai vedem,
ca sã vorbim politicã.
25 februarie. Dl. Eden, scrobitul ºi greþosul ministru de externe al Angliei, a fãcut
ieri un lung ºi searbãd expozeu în Camera Comunelor. Chestiunea italo-abisinianã în legãturã
u sancþiunile înseºi, starea generalã în Europa au fost succesiv tratate de edenicul minis
tru cu acea prudentã banalitate scumpã democraþiei moderne, care discutã tot dar nu hotãreºt
e nimic. Guvernul Majestãþii Sale va examina", Comisiile de la Geneva vor studia", Mini
sterele competente vor avea sã cerceteze" iatã formulele prin care dl. Anthony (pour
Ies dames) soluþioneazã problemele pe care le-a trecut în revistã. Concluzia Excelenþei S
ale a fost ca starea Europei e îngrijorãtoare, ºi cã poate fi oarecum" comparatã, cu cea di
n 1914. Ameninþarea cu rãzboiul gata sã fie declanºat de altul, e un nou joc al diplomaþie
i afiliate Genevei, în realitate nimeni n-are intenþia sã declare rãzboi, dar tot jucându-
se cu focul poate sã se aprindã ceva.
Ieri la Camerã, dl. Bentoiu, subsecretar la Justiþie, luând de pretext o butadã a lui A
rmând Cãlinescu, a comentat hotãrârea prin care generalul Cihoski a fost achitat zilele
trecute de Casaþie1 ºi a citit ca document senzaþional o scrisoare a doctorului... ªtefi
Popovici prin care acesta denunþa raportorului anchetei Skoda (acelaºi domn Bentoiu
) potlogãriile lui frate-sãu Mihai. Datã fiind drama familialã întâmplata atunci (ªtefi Popov
ci a tras asupra lui Mihai, 1-a rãnit destul de grav ºi apoi s-a sinucis), toatã lumea
a gãsit de prost gust citirea acestei
' Prin achitarea generalului Cihoski, singurul inculpat de pe urma anchetei parl
amentare din 1934 privitoare la afacerea Skoda, aceastã afacere pare înmormântatã, deºi un
judecãtor de instrucþie ia întruna interogatorii lui Seletzki ºi câteodatã unor personaje m
ai simandicoase ca Madgearu, Boilã ºi chiar Maniu. Probabil praf în ochi, ca sã se ia vãzu
l mulþimii, cãci nimeni nu poate pricepe cum atâta larmã ºi atâta scandal sã se sfârºeascã pr
inovãþirea tuturor.
240
scrisori în public. Dacã scrisoarea n-a fost a unui nebun, sau a unui pãtimaº înnebunit, d
e ce dl. Bentoiu n-a fãcut uz de ea în timpul anchetei? Dacã este a unui dement, sau a
unui iresponsabil, de ce vine ºi o citeºte acum?
Spãlarea de rufe între cele douã partide reprezentative ale democraþiei integrale conti
nuã, în fiecare zi dumnealor domnii dr. Costines-cu ºi Madgearu se trateazã reciproc de
mincinoºi ºi dovedesc cã parti-delelor respective sunt simple adunãturi de gheºeftari. ªi ta
ra plãteºte... Pânã când?
Mi se aduc douã ilustraþii, una dintr-un ziar francez, alta din Universul. Cea din
Universul reproduce pe cea din Paris, ºi reprezintã un grup cu Regele, cu Titulescu,
cu Cesianu ºi o droaie de gazetari ºi de paraziþi. Cum era ºi natural, pe fotografia fr
ancezã Regele ocupa centrul cu Titulescu la dreapta. Universul a tãiat însã fotografia în
aºa fel încât Titulescu apare în centrul fotografiei, cu Regele Carol la stânga lui! Dupã ce
fleacuri aleargã Cancelarul nostru afamat de publicitate.
Clemen Kraus ºi d-ra Ursuleac sunt pentru opt zile în zidurile" noastre. Kraus dirij
eazã Tosca ºi Fidello la Operã ºi un concert simfonic iar d-ra Ursuleac cântã ºi în cele douã
e ºi la concert. Reprezentaþia cu Tosca a ºi avut loc ºi a fost minunata; pe lângã mãiestria
ui Kraus, pe lângã arta d-rei Ursuleac, baritonul ªtefânescu-Goangã a dat dovadã de mijloace
extraordinare ca joc de scenã ºi voce. Kraus care e acum în capul Operei din Berlin 1
-a si angajat pentru la toamnã alãturi de d-ra Ursuleac care cântã deja acolo. Actorii,
actriþele ºi curvele române au invadat deja de multe decenii Parisul; acum încep sã cucere
ascã ºi Berlinul halal sã ne fie! D-ra Ursuleac e bucovineancã; s-a þinut pe vremuri cu Eu
sebiu Popovici (asasinat acum doi-trei ani) ºi s-a strãduit sã intre la Opera din Bucu
reºti dar în douã rânduri a fost refuzatã de deºtepþii de Cocorãscu ºi Georgescu. Trecutã d
lui Popovici în ale unui fel de ºmecher italian, Principe, acesta a dus-o la Viena u
nde a fost descoperitã" ºi angajatã la Opera de Clemens Kraus. Se zice cã acesta este fiu
l Arhiducelui Eugen ºi al cântãreþei Kraus. Fiu de Arhiduce sau nu, e în tot cazul foarte
talentat. D-ra Ursuleac i-a cãzut cu tronc. Aici se dau drept cãsãtoriþi, în realitate nu
sunt, ca sã poatã încasa la Berlin douã lefuri.
__- Prat, ministrul Spaniei, îmi povesteºte ca a primit vizita lui Os-
trovski (ministrul Sovietelor) care 1-a rugat sã comunice la Madrid cã numirea unui
ambasador la Moscova ales din rândurile stângii, afarã din cariera diplomaticã ar fi rãu vãz
utã (e vorba sã se reia relaþiile diplomatice între Rusia ºi Spania). Moscova ar dori sau
un diplomat de carierã, sau un om de dreapta. Cât drum au fãcut Sovietele de un an de
zile! Ce ar zice Lenin, sã vadã evoluþia comunismului în Rusia?
26 februarie. Marea Ducesã Kiril, împãrãteasa", sora iubitã a Reginei (Ducky) se aflã la L
enburg, complect paralizatã. Atinsa de gripã, dupã ce s-a vindecat, s-a dus la soru-sa
Hohenlohe, la Langenburg, sã-ºi facã convalescenþa. Acolo a avut o reºutã de gripã, ºi imedi
o hemoragice cerebralã cu paralizie complectã ºi afasie. Mai e ºi fãrã franc. Regina Mãria e
e opt zile la cãpãtâiul ei.
Asearã luat masa cu lunian. Vorbit de multe ºi pus bazele unei uniuni parlamentare în
tre grupãrile noastre. lunian este partizanul unui Guvern de alegeri prezidat de o
ricine, fie ºi de Mironescu. Alegerile s-ar face pe liste separate pentru fiecare
partid cu abrogarea prealabilã prin decret lege a primei majoritare.
27 februarie. Telegramele de asearã ne aduc vestea cã la Tokio a avut loc o loviturã m
ilitarã. O mâna de ofiþeri mai tineri, ajutaþi de soldaþii unui regiment de infanterie au
pus stãpânire pe Ministere, pe telegraf si pe birourile poliþiei. Primul ministru si m
inistrul de finanþe au fost uciºi la domiciliul lor. De asemenea ºi alte personalitãþi pol
itice. Lovitura a fost pusã la cale de cei ce canalizeazã miºcarea pentru democratizar
ea Japoniei prin... rãzboi. Deºi Guvernul, dupã depeºele de azi-dimineaþã, pare stãpân pe sit
, deºi lovitura ºi miºcarea care a îndrumat-o nu par îndreptate împotriva Mikadoului, evenim
entele de la Tokio dovedesc cã nici Japonia nu e þara cuminte, disciplinatã si conºtientã
de menirea ei aºa cum o credeam. O deziluzie mai mult pentru oamenii de bun simþ din
toate þãrile.
Goga a dejunat ieri la mine ºi m-a prevenit cã în ºedinþa de azi a Camerei (interpelãrile
u privire la alegerea de la Mehedinþi) se va ajunge la bãtaie între ai lui ºi naþional-þãrãni
M-a întrebat ce atitudine voi lua ºi nu m-am sfiit sã-i spun cã voi sta la o parte fiind
cã cine se amesteca în târâte, îl mãnâncã porcii".
- Potins de la carriere:
242
O mare miºcare se pregãteºte iar în corpul nostru diplomatic. Caius Brediceanu pare cond
amnat; se zice cã în locul lui va fi numit Gurãnescu (de la Belgrad) care s-a ºi dus la
Viena sã inspecteze localul Legaþiei ºi sã mãsoare lungimea saloanelor, spre marea spaimã a
bietului Caius. Sunt unii care cred însã cã locul de la Viena îl cere Franasovici, fiind
cã are nevoie de doftorii de acolo pentru cãutarea inimioarei lui, ºi cã Gurãnescu va bene
ficia de apele Dunãrii tot mai la vale, în postul sãu actual.
Se mai vorbeºte ºi de rechemarea lui Lugoºianu, de la Roma, dupã cererea Eminenþei Sale St
elian Popeºte, tatã-socru. Pe acesta, Dumnezeu în nedreptatea lui, 1-a lipsit de proge
niturã masculã, aºa încât dupã moartea sa Universul va încãpea pe mâna ginerilor; actuala mad
peºte gãseºte însã cã ginerii din prima cãsãtorie a Stelianului, mai ales Popescu-Necºeºti, º
luat nasul la purtare ºi îi e fricã ca gazeta sã nu fie monopolizatã de acest al doilea Po
pescu. Dânsa ar voi ca Universul sã rãmânã sub direcþia ginerelui ei, ºi a obþinut de la Pope
cearã lui Titulescu rechemarea lui Lugoºianu ca sã-1 înfigã la gazetã.
Grigorcea de la Budapesta e de câteva zile printre noi. Povesteºte cã n-a fost vestit
decât în ultimul moment de trecerea Regelui prin Ungaria, trecere pe care el o deco
nsiliase cu câtãva vreme înainte. La garã Guvernul Ungariei n-a delegat pe nimeni ºi Regel
e n-a fost salutat decât de personalul Legaþiei române ºi de ºeful gãrii. Dupã trecerea Regel
i, s-a publicat însã un interviu, pe care 1-ar fi dat în garã, în care spunea cã e mulþumit s
reacã prin Ungaria pe unde nu mai fusese din 1919. Ori în 1919 a fost tocmai ocupaþia
românã la Budapesta! Interviul a fãcut vâlvã ºi a provocat înjurãturi triviale din partea ung
lor la adresa Regelui. Interviul era bineînþeles apocrif, o farsã de prost gust a vreu
nui gazetar glumeþ. Legaþia noastrã 1-a dezminþit dar efectul fusese produs. Grigorcea n
-a putut vedea pe Titulescu ºi crede cã nici nu-1 va vedea pânã la plecarea lui; nu-1 pr
imeºte fiindcã se jeneazã de el, i-a promis postul de la Praga, ºi acum vrea sã-1 dea lui
Miºu Arion., JVIi-a tras chiulul, conchide Grigorcea, ºi îi e ruºine de mine în loc sã-i fie
ruºine de el însuºi."
28 februarie. Telegramele de la Tokio ne vestesc cã Guvernul e stãpân pe situaþie. Rebel
ii s-au predat. Situaþia politicã nu pare însã sã fie încã lãmuritã.
Ieri la Camerã interpelãrile anunþate în jurul alegerilor de la Mehedinþi ºi de la Hunedoa
a Huniadora cum zice Mihalache au fost dezvoltate în parte. Goga a ocupat tribuna
cinci ceasuri, în care n-a vor-
bit mai mult de douã. încolo, înjurãturi, încãierãri, tumult o ruºine Zi rea pentru prestig
imului parlamentar. Continuarea joia viitoare.
Pe când ciocoii partidelor se înjurau în Camerã, pe stradã s-au în-cãierat mitocanii. Gavrilã
rinescu a inaugurat tancurile cu apã sub presiune. Succes complect.
l martie. Asociaþia Finanþei si Marii Industrii (Clubul miliardarilor) oferã în fiecare
miercuri dejunuri la care iau parte 20-30 de persoane. Dupã ce au invitat toatã iarn
a pe toþi Madgearii, pe toþi Slãveºtii, pe toþi Antoneºtii ºi alte somitãþi ale miºcãrii noas
mice ºi financiare, ºi-au adus aminte ºi de mine, parcã aº fi fost un simplu Trancu-Iaºi ºi m
au poftit pentru miercuri 4 martie. Rãspunsul meu a fost prompt: Fiind mai bãtrân, mai
vechi ºi mai inteligent ca foºtii miniºtri poftiþi pânã acum, n-am ce cautã la dejunurile ofe
ite de Asociaþia Finanþei. N-am obiceiul sa adun rãmãºiþele altora."
3 martie. Marea Ducesã Kiril, sora Reginei a încetat din viaþã ieri dimineaþã, la reºedinþa
ei sale Principesa de Leiningen, situatã la câþiva kilometri de Langenburg (în Wurttembe
rg) unde a fost gãzduitã Regina Mãria, la soru-sa Hohenlohe. Aceastã moarte m-a costat ºi
pe mine... 350 lei, preþul telegramei pe care am trimis-o nemângâiatei surori. Curtea
noastrã a luat doliu pentru 2 luni. Elisabeta merge la înmormântare dar nu cu Scanavi,
ci cu Condiescu. Altã nenorocire.
Nenea Nae ªtefãnescu îmi trimite o lungã scrisoare ca sa-mi explice" cã m-am înºelat în c
ea invitaþiei la Asociaþia Finanþelor. Fiindcã era scrisã politicos, i-am trimis ºi eu una s
explic" cã nu m-am înºelat. Sper incidentul închis.
4 martie. Alaltãieri searã Alexandru Duiliu Zamfirescu, fresco numit ministru la Lis
abona, a scos pe d-na Lupescu în lume. Pe spezele lui, Mie Catargi, gata sã facã orice
pentru un pol, a organizat un cok-tail-party la ea acasã. Petrecerea a fost minun
atã ºi s-a prelungit pânã dimineaþa. Duduia începe astfel sã fie pusã tot mai mult în contact
ferele mondene" ale Bucureºtiului. Bãieþii nevesti-mii, care au participat ºi ei la aceas
tã recepþie, s-au înapoiat acasã entuziasmaþi de frumuseþea, de gentileþea, de toaleta ºi de
lele d-nei Lupescu.
La Geneva, comisia de 18 (sancþiuni) a provocat întrunirea comisiei de 13 (aplanare
a conflictului) ºi aceasta a fãcut o nouã intervenþie pe lângã Italia ºi Abisinia, în vederea
rminãrii ostilitãþilor. Italia, bazatã pe ultimele sale victorii, socoteºte rãzboiul ca virt
ual câºtigat ºi ne-
244
vrând sã piardã nici unul din avantajele pe care le socoteºte de partea sa, primeºte suges
tiile de la Geneva cu rezervã.
în Grecia de atâtea luni de când Regele ºi cercurile politice se silesc sã punã la cale un G
uvern sãnãtos, n-au ajuns încã la nimic. E o þarã pierdutã, pânditã de anarhie.
în Japonia e încã încurcãturã, dupã miºcarea militarã în care se pare cã nici una din pãrþi n
o victorie definitivã, aºa încât probabil se va merge la o formulã guvernamentalã de comprom
is.
Moruzov, ºeful serviciului de informaþii de la Statul Major, care a însoþit pe Rege la P
aris ºi la Londra ºi a avut direcþia serviciului de Siguranþã în tot timpul cãlãtoriei regale
venit sã vadã pe Pangal, ºi i-a povestit lucruri amuzante. Mai întâi furia celor de la Sig
uranþa Generalã; pentru ce sã li se ia lor glorioasa însãrcinare si sã se dea unui agent riv
al, unei unelte a militarilor, unui om al cãrui cap 1-au cerut de atâtea ori? Regele
n-a vrut sã ºtie de nimic ºi a menþinut pe Moruzov. Voiajul s-a fãcut fãrã incident pânã la
s. Aici Regele a fost nevoit sã aºtepte 17 ore contratorpilorul englez Montrose" care
trebuia sã-1 treacã Mâneca. Incidentul a fost pricinuit prin zãpãceala lui Titulescu. în pl
anul primitiv al cãlãtoriei Regele trebuia sã pãrãseascã Calais la ora 7 dimineaþa, modificân
se însã primul plan sosirea Regelui la Calais a fost amânatã la ora 2 p.m. Titulescu car
e cãlãtorea ºi el, cu vagonul lui, dar cu trenul regal s-a angajat sa previnã Londra de
schimbarea orarului, insã a uitat. Când a sosit Regele la Calais a aflat cã Montrose" f
usese la ora 7 dimineaþa la chei, dar plecase, având sã transporte alte personalitãþi prin
ciare. Bocete, vaiete, urlete la telefon din partea lui Titulescu n-au obþinut din
partea flegmului britanic decât înºtiinþarea cã vasul Montrose", indisponibil pentru momen
t va fi la Calais a doua zi dimineaþa la orele 7, la dispoziþia Regelui. Regele a fo
st foarte supãrat pe Titulescu ºi ca sã-ºi întrebuinþeze timpul ce-1 avea de petrecut la Cal
ais s-a dus sã viziteze cimitirul cãzuþilor în rãzboi de la Arras. La Londra toate au mers
bine, afara de mici ciorovãieli cu Titulescu care s-a opus ca Regele sã vadã oameni p
olitici, spunând cã aceasta nu se face. Regele n-a þinut seamã de sfaturile lui Titulesc
u, ºi a primit ºi a vãzut pe cine a vrut. Moruzov pretinde cã acest contact cu oamenii p
olitici englezi a fost foarte favorabil Regelui Caro) care ar fi apãrut sub alta l
uminã decât cea sub care 1-a arãtat ani de-a rândul ministrul nostru la Londra. Deosebir
ea fãcutã între toþi Prinþii veniþi la înmormântare ºi gãzduiþi la Buckingham-Palace ºi Carol
t încredinþat îngrijirilor Lordului Granard, deosebire
care a fãcut multa vâlvã în Bucureºti, n-ar corespunde realitãþilor, în realitate toþi Suvera
fii de Stat sosiþi la Londra au fost gãzduiþi la Ambasadele ºi Legaþiile lor, numai Princi
pii rãzleþi la Buckingham-Palace. Cum noi nu aveam Legaþie în care sã poatã fi gãzduit Regele
dânsul a cerut sa coboare la Lord Granard, o veche cunoºtinþã.
Incidente au mai fost la înapoiere, între Calais ºi Paris. Trenul special regal trebui
a sã plece pe la ora 9 seara din Calais, ºi la acest tren trebuia sã se agate ºi faimosu
l vagon al lui Titulescu. Cum era însã vineri seara, si cum lui Titulescu care are o
roare de vineri îi era fricã de vitezele ºi de anarhia (zicea el) de pe reþeaua Nordului
francez, a cerut ca trenul sa nu plece decât la ora l noaptea. Regele a refuzat, în
drum osiile vagonului lui Titulescu s-au încins; vagonul a trebuit sa fie lãsat într-
o garã, Titulescu n-a vrut însã sã rãmânã, urlând cã inamicii lui vor sã-1 omoare, cã au defe
dins vagonul ca sã-1 opreascã într-o garã izolatã etc. etc. A trebuit sã se facã loc fenomenu
ui în trenul regal, s-a pierdut astfel vreme ºi Regele a ajuns la Paris cu mare întârzie
re ºi furios pe Titulescu.
La Paris, supãrarea Regelui contra lui Titulescu n-a fãcut decât sã creascã, fiind cu dibãci
e întreþinutã de Cesianu ºi mai ales de Lucules-cu, ataºatul nostru de presã ºi spiritus rect
r al lui Dinu Cesianu. în fiecare dimineaþã Luculescu servea Regelui extrase din presa
parizianã ºi în toate nu se vorbea decât de Titulescu ºi de Rege, acesta fiind însã lãsat pe
anul al doilea din punctul de vedere al importanþei politice. Regele turba, în tot t
impul ºederii sale la Paris, Titulescu n-a vrut sa primeascã o singurã datã pe Luculescu
, ceea ce n-a împiedicat dimpotrivã pe Rege sã decoreze pe zisul Luculescu. Titulescu
a fãcut spume la gurã, dar a înghiþit, în unele jurnale au fost articole împotriva Regelui,
pe care cenzura noastrã nu le-a lãsat sã intre în þara. Astfel / 'Oeu\re a publicat un art
icol în care se mira cã Guvernul francez a acordat Medalia Militarã unui om care a deze
rtat în timpul rãzboiului". Dar cearta mare între Titulescu ºi Rege a fost la Paris pe t
ema pactului de asistenþã cu Sovietele. Regele a refuzat net lui Titulescu sa semnez
e un asemenea pact (confirmat prin mãrturisirea fãcutã mie de Titulescu). Dupã poliþistul
nostru (aceeaºi ºtire o aduce ºi Nae lonescu, care vine de la Paris) relaþiile dintre mi
nistrul nostru de externe ºi Flandin sunt reci, iar cu Sarraut lucrurile ar sta si
mai râu. Titulescu nu e bine, în Guvernul francez actual, decât cu Paul Boncour care
de altminteri nu conteazã mult în conjunctura actualã.
întrebat de Pangal dacã are ceva informaþii despre politica internã, Moruzov i-a spus cã d
e la Rege direct n-are nimic, dar cã anturajul"
!'PPI
246
crede cã Guvernul Tãtãrescu va mai sta, desigur pânã în mai ºi poate ºi pânã la toamnã, fiind
-are încã gata formula pe care ar vrea s-o vadã înjghebatã ºi în care ar colabora lorga, Vaid
, Lupu (ca sã-1 rupã de þãrãniºti), Goga (ca sã-1 despartã de Cuza), Mironescu ºi cu mine (de
e de cine sã mã rupã), în acest Minister n-ar mai intra Titulescu (aceasta Moruzov o gar
anteazã în scris), eu ar trebui sã ocup Internele, Vaida Externele, Costicã Angelescu Fi
nanþele iar Goga Justiþia, ca sã fie obligat sã acopere mãsurile pe care le-aº lua eu ca min
istru de interne împotriva antisemiþilor! Sadism ºi ghiveci naþional! Probabil însã cã numai
antezie din partea unui poliþist excitat.
De azi-dimineaþã iar au intrat gazetarii în efervescenþã ºi mã întreabã din patru-cinci pãrþi
on, despre ora la care mã primeºte azi Regele ºi despre importanþa audienþei mele pe când î
ealitate eu n-am cerut nici o audienþã ºi nici nu mã gândesc sã vãd pe Rege.
Intru azi în al 66-lea an. Trist. Am debutat scoþându-mi o mãsea. Prima.
5 martie. Ca basmul cu cocoºul roºu, afacerea Skoda nu se mai sfârºeºte. Speranþele naþiona
lor cã prin achitarea generalului Cihoski de cãtre Curtea de Casaþie se închisese dosaru
l tãrãgãnitului proces, s-au nãruit. Ziarele de azi-dimineaþã publicã (în rezumat) ordonanþa
itivã prin care sunt trimiºi în judecatã, pentru trafic de influenþã sau ºantaj domnii: Romul
s Boilã, Albini, colonel C. Georgescu (din rezervã), colonel Anton Popescu (din reze
rvã) ºi Rapaport, avocat. Dupã cele arãtate în ordonanþã ºperþul încasat de Boilã de la Skoda
aproape de 100 milioane.
6 martie. Un diplomat strãin a vãzut pe Rege de curând, dupã înapoierea din cãlãtoria trium
Occident, ºi 1-a gãsit foarte deprimat. Regele s-a plâns diplomatului de Guvern; nu-1
mai poate þine, ºi nu mai vrea Guvern de partid, dar n-are oameni. Diplomatul, mira
t, m-a numit pe mine. Da a rãspuns Regele , într-adevãr, dar am ºi cu privire la dânsul o
care rezerve." O fi având el, rezerve, faþã de mine, dar eu faþã de el n-am decât rezerve.
Ieri la Camerã a continuat rãfuiala între naþional-creºtini ºi naþio-nal-þãrãniºti începutã
cu prilejul alegerilor de la Mehedinþi. Ieri stãpânul lãturilor a fost d-rul Lupu. Goga
foarte slab în replici. Partizanii dintr-o parte ºi din alta s-au împroºcat cu cele mai
alese epitete.
8 martie. Loviturã de teatru ºi chiar loviturã de Stat ieri la Berlin. Hitler a denunþa
în faþa Reichstag-ului Tratatul de la Locar-no ºi a anunþat intrarea trupelor germane în
zona demilitarizatã a Rhinu-lui. Emoþie mare în toate capitalele Europei. Franþa s-a hotãrât
sã reclame cazul" la Consiliul Societãþii Naþiunilor. Titulescu pleacã mâine la Geneva: nu
ai am nici o grijã le aranjeazã el toate, într-o clipã.
^
__ Am arãtat ieri în comisia Camerei cât de inoperantã, faþã de criza
actualã, era noua lege privitoare la viticulturã prezentatã de Sassu.
Alaltãieri searã la o consfãtuire la Uniunea Agrarã" am atacat violent Guvernul pentru f
alsificarea adevãrului, singura bazã a politicii sale.
Pangal a vãzut ieri pe G. Mironescu ºi pe C. Angelescu (Banca Urbanã). Mironescu i-a
spus cã a rãmas tot la planul asupra cãruia a cãzut de acord cu mine, cã n-a vãzut pe Rege d
e la înapoierea acestuia din strãinãtate, dar cã a stat mult de vorbã cu Titulescu. Titule
scu i-ar fi spus cã Guvernul trebuie sã cadã, ºi cã nu sunt decât trei posibilitãþi de succes
e trei, nu patru , posibilitãþi pe care Metternich-ul nostru le dã în urmãtoarea ordine de
crescândã a ºanselor: 1) un Minister Mironescu, 2) un Minister Vaida, 3) un Minister M
ihalache. Mironescu avea impresia (Pangal n-a putut afla dacã era ºi a lui Titulescu
) ca Regele va mai þine pe Tãtãrescu ca sã-i permitã sã doboare pe Dinu Brãtianu.
Aceeaºi impresie ºi la C. Angelescu, care nu avea însã nici el ºtiri directe de la Palat.
Angelescu a afirmat din nou lui Pangal cã Vaida, dacã ar fi chemat sã formeze Guvernul
, e gata sã colaboreze cu personalitãþi în afarã de partidul sãu. Angelescu vedea viitorul G
uvern constituit în jurul unui nucleu compus din Vaida, din mine, din Mironescu ºi d
in el. Sunt însã 4 persoane cu care Vaida n-ar primi niciodatã sã colaboreze: Maniu, Mad
gearu, Mihalache ºi Lupu. Cu Goga, dacã i s-ar cere, da, dar fãrã plãcere. Nici pe Titules
cu nu 1-ar vrea ºi crede a ºti cã nici nu i-ar fi impus1.
Sola, întâlnit ieri, dezlãnþuit împotriva lui Titulescu care n-a priceput cã nu trebuia sã ad
reze la agravarea sancþiunilor (extinderea asupra petrolului), chiar în interesul po
liticii engleze. Anglia atât aºtepta, sã se opunã o þarã petrolistã, din cele înscrise în S.D
a sã renunþe ºi ea la
1 In concordanþã cu informaþiile lui Moruzov înregistrate la pag. 246.
248
ideea extinderii sancþiunilor. Titulescu n-a priceput cã avea o carte interesantã deju
cat. L'Angleterre lui aurait leche lespieds, s'il l'avait sortie de l'embarras ou
elle se trouve." Sã nu-ºi facã ceva iluzii bunul Sola?
La înmormântarea Marii Ducese Kiril, Elisabeta noastrã a cãzut în cavoul de la Coburg, ºi º
spintecat buza.
9 martie. Europa e în fierbere. Denunþarea pactului de la Lo-carno ºi ocuparea zonei d
emilitarizate de cãtre Germania a pus Puterile securitãþii colective" în faþa unei grele înc
rcãri. Franþa a hotãrât sã reclame cazul" la Geneva ºi sã se adreseze Angliei ºi Italiei, ga
pactului de la Locarno. Oamenii securitãþii colective se învârtesc, se sucesc, se rãsucesc
, ºi nu ºtiu pe unde sã scoatã cãmaºa. Acum încep sã-ºi dea seamã toþi de ce greºealã au fãcu
litica oarbã a Angliei ºi a tenorinului ei Eden în chestiunea italo-abisinianã. Au spart
solidaritatea europeanã, fãrã sã înlãture conflictul dintre Italia ºi Abisinia, dar au desch
s poarta pe care a pãºit Hitler cu zãngãnit de pinteni. Prin rearmarea Germaniei, Fiihre
r-ul dedese deja o loviturã de moarte politicii pãdurilor; ultimul sãu gest a pus defi
nitiv capãt acestei politici. Dacã pactul de la Locarno, tatãl tuturor pacturilor ºi cel
mai important dintre ele poate fi aruncat la coº, la prima cotiturã, cât mai valoreazã
celelalte?
Acum putem sã ne facem socotelile ºi sã vedem câte milioane am aruncat pe fereastrã pentru
ca dl. Titulescu sã poatã cânta romanþa la Geneva ºi serenade d-rei Vãcãrescu Elena.
Mussolini a primit fãrã condiþii, dar numai în principiu, propunerea celor 13 de la Gene
va, privitoare la începerea unor negocieri pentru aplanarea conflicturlui italo-ab
isinian. Abil, Mussolini vrea sã profite de încurcãtura cu Germania pentru a trage spu
zã pe turta lui.
10 martie. Zarvã tot mai mare în cafeneaua Europei. Edenicul Bel-Ami de la Foreign-O
ffice a vorbit ieri în numele Guvernului englez. Anglia va fi alãturi de Franþa ºi de Be
lgia dacã una din ele, sau amândouã vor fi atacate (Edenicul ºtia bine cã nu riscã nimic, cãc
nimeni nu se gândeºte sã atace nici Franþa, nici Belgia), încolo, peltea ºi literaturã genev
zo-umanitarã.
Consiliul Pactitãþilor lor, Dogilor Genevei ºi ai Securitãþii Colective se întrunesc vineri î
cetatea lui Calvin. S-au pregãtit piua, apa ºi pisãlogul instrumentele rituale ale înal
tului For. Alteþa Sa Marele Eunuc al Micii înþelegeri a pãrãsit asearã Bucureºtii, dus la gar
u alai de diplomaþi strãini, de funcþionari de la Externe ºi de alte simple liche-
249
le. Dacã rãzboiul european nu izbucneºte pânã poimâine, pacea este asigurata cãci de joi ia T
tulescu chestiunea în mânã.
Valahii au înnebunit. Toþi cred cã rãzboiul e iminent, ºi mor de fricã. Zvonurile cele mai f
anteziste se ºoptesc la ureche ºi se comunicã confidenþial ca emanate din cercurile cele
mai oficiale. Aºa mi s-a afirmat ieri cã Franþa a mobilizat, cã trupe germane au pãtruns în
Alsacia, cã... la Belgrad Jeftici ºi generalul Jifkovici au fost arestaþi!
11 martie. Pangal a avut ieri o lungã întrevedere cu Sola, ministrul Italiei ºi alta c
u Arcizewski, ministrul Poloniei.
Sola a început prin a povesti cã în cele douã luni cât a lipsit din Bucureºti era sã scape pa
ea Europei de pericolul pe care-1 provoacã problema sancþiunilor. Ambasadorul Grandi
informase Guvernul sãu cã dl. Eden nu ºtia cum sã scape de necesitatea extinderii sancþiu
nilor asupra petrolului ºi cã ar fi fost foarte mulþumit dacã o altã Putere, membrã a Societã
Naþiunilor si producãtoare de petrol, ar fi refuzat aceastã extindere. Nici o þarã nu era
mai indicatã pentru acest rol ca România. Mus-solini a chemat pe Sola ºi 1-a trimis l
a Paris, unde împreunã cu ambasadorul italian, Cerutti, au avut o serie de întrevederi
cu Titulescu. Nici un argument n-a putut însã sã clatine pe Titulescu, care n-a price
put situaþia. Dacã ar fi priceput-o, ar fi atras asupra României ºi gratitudinea Italiei
ºi pe a Angliei, cãreia ar fi adus astfel un real serviciu1. Acum lucrul nu mai are
nici o importanþã, fiindcã ultimele evenimente (gestul lui.Hitler) au schimbat cu tot
ul situaþia diplomaticã europeanã, dar reaua voinþã doveditã de Titulescu a rãmas înregistrat
Roma.
întrebat de Pangal asupra situaþiei Italiei ca garantã a pactului de la Locarno, dupã de
nunþarea lui unilateralã de cãtre Hitler, Sola a fost mai aproape de miezul lucrurilor
. Situaþia Italiei, observã Sola, este în-tr-adevãr foarte ciudatã. Garantã a pactului împreu
cu Anglia, se aflã faþã de aceasta aproape în stare de rãzboi cu o flotã englezã în Meditera-
care ameninþã porturile italiene. Pe de altã parte dacã i s-ar cere sã
1 Toatã istorioara aceasta a lui Sola îmi pare sprijinitã pe o bazã greºitã. E foarte posibi
l cã Eden sã fi spus odatã, de politeþe, lui Grandi, cã ar fi mulþumit dacã atcineva ar zãdãr
extinderea sancþiunilor la petrol. Poate sã o fi spus chiar din ºiretenie diplomaticã. D
ar dupã toate câte le-a fãcut Anglia pentru aplicarea ºi înãsprirea sancþiunilor sã pui aceas
liticã în spinarea Franþei ºi a României (cum o face Sola) ºi sã degajezi Anglia de rãspunder
e cel puþin o uºurinþã. Cã italienii s-au lãsat pãcãliþi de butada lui Eden, e treaba lor, da
au putut sã creadã cã Guvernul englez nu avea o mulþime de mijloace sã facã cunoscutã lui Ti
ulescu dorinþa lui secretã, direct sau indirect. Titulescu e atât de înfeudat politicii
britanice încât n-ar fi ezitat un moment. Dacã n-a miºcat din urechi, e cã dimpotrivã, nu 1-
a lãsat Londra sã se angajeze pe calea indicatã de italieni.
250
sprijine propunerea unor sancþiuni împotriva Germaniei, ar fi sã se cearã Italiei sã se pe
depseascã singurã, Germania fiind astãzi singura þarã mare din Europa nesancþionatã faþã de I
. Dacã ar fi sã primeascã impunerea sancþiunilor împotriva Germaniei, Italia n-ar mai pute
a cumpãra ceva decât din Ungaria. Pentru ca Italia sã-ºi îndeplineascã mandatul de garant al
pactului de la Locarno, trebuie mai întâi sã se rezolve favorabil ei, chestiunea prop
riilor ei sancþiuni, ºi Anglia sã-ºi modifice politica în Mediterana.
în România, lumea nu mai e în curent cu politica europeanã a adãugat Sola. Germania nu se
reocupã astãzi nici de graniþa ei de vest, nici de cea de est, nici de Anschluss-ul cu
Austria. Germania are ochii numai pe Cehoslovacia, ºi va pune neîntârziat chestiunea
autodeterminãrii populaþiei germane din acest Stat. Ce se va întâmpla atunci? Cu Polonia
, Germania e înþeleasã pentru împãrþirea Cehoslovaciei. Polonia va lua Rutenia Carpatinã, iar
Ungaria Slovacia. Italia, care n-a uitat cã dl. Beneº ºi Cehoslovacia au fost în fruntea
miºcãrii sanctioniste, nu se va miºca. Va declara rãzboi Franþa? Va veni în ajutorul d-lui
Beneº Rusia Sovieticã? Pe unde? Situaþia României va deveni foarte criticã. Va avea sã se lu
pte cu un bloc germano-polono-ungar, ºi nu se va mai putea sprijini decât pe Soviete
. Invazia ruºilor, atât de temuta invazie a ruºilor, vã pândeºte, în Cehoslovacia stã pericol
de expansiune al Germaniei, nu spre Viena: Germania ºtie ca l milion de soldaþi ital
ieni sub arme, plus 4 1/2 milioane care pot fi mobilizaþi în opt zile se vor ridica
ca un zid pentru apãrarea Austriei, ºi iatã pentru ce Germania nu se gândeºte sã apuce drumu
l spre Viena. România ar trebui, în loc sã se solidarizeze cu Cehoslovacia pierdutã, sã se
solidarizeze cu Iugoslavia care în politica externã se îndrumã spre þeluri noi. Relaþiile e
i cu Italia sunt cu totul schimbate, ºi aþi putut deci citi discursul din urmã al d-lu
i Kanya, ministrul de externe ungur care recunoaºte cã raporturile dintre Budapesta ºi
Belgrad sunt acum foarte bune. O viitoare înþelegere româ-no-iugoslavã-polonã ar duce rep
ede ºi la o înþelegere (prin mijlocirea Poloniei) între România ºi Ungaria. Cu orientare spr
e Berlin într-o parte spre Roma într-alta. Aceasta ar fi o politicã sãnãtoasã pentru dvs."
Arcizewski a confirmat lui Pangal, din sursã polonezã, tractãrile Sola-Cerutti-Titules
cu, de la Paris, aºa cum le-a povestit ministrul Italiei, în ce priveºte denunþarea Pact
ului de la Locarno, Polonia e simplã spectatoare. Când s-a iscãlit pactul, Polonia a c
erut ca sã fie ºi dânsa cuprinsã într-altul, sã i se garanteze ºi graniþele ei. Franþa a refu
Polonia a rãmas în afara pactului ºi în afarã se va menþine ºi acum. Numai
în cazul în care Franþa ar fi atacatã militãreºte de Germania, tratatul de alianþã cu Polonia
juca, ºi Polonia îºi va face datoria în acea ipotezã, alãturi de Franþa. Ca ºi Anglia, Polon
se declarã alãturi de Franþa în cazul unui rãzboi cu Germania provocat de aceasta din urmã
iindcã si Anglia ºi Polonia ºtiu bine cã Germania nu va ataca Franþa.
12 martie. Aflu prin cineva de la Ministerul de Externe ca Titu-lescu a însãrcinat p
e Comnen (ministrul nostru în Germania) sã se prezinte lui Neurath ºi sâ-i comunice în num
ele Guvernului nostru cã cu toatã prietenia de care suntem animaþi faþã de Reich, cu toatã d
orinþa noastrã de a nu face nimic care sã înrãutãþeascã raporturile dintre cele douã þãri, cu
ectul, ne vom vedea siliþi sã lãsãm trupele sovietice sã treacã pe teritoriul nostru, dacã cu
va ar fi chemate în centrul Europei prin aplicarea pactelor franco-sovietice ºi ceho
-sovietice.
Aceastã comunicare a fost fãcutã cu învoirea Regelui: acesta a fost preþul Medaliei Milita
re, conferite Majestaþii Sale la Paris.
Din partea lui Titulescu acest demers constituie fie un bluff, fie un act de gra
vã nesocotire a intereselor noastre. Bluff, dacã a vorbit fãrã sã fi încheiat nimic cu ruºii
iind sigur cã Germania nu se va miºca ºi cã prin urmare nu va fi cazul sa intre în vigoare
pactele ºi drept consecinþã dreptul ruºilor sã treacã pe la noi act nesocotit, dacã într-a
a încheiat ceva cu Sovietele, împotriva intereselor noastre si fãrã ca þara sã ºtie ceva.
Tãtãrescu a convocat ieri la Marele Stat-Major ºefii de partide ºi generalii senatori de
drept sã7i punã în curent cu tot ce a înfãptuit actualul Guvern pentru înzestrarea armatei,
în afarã de mine au mai rãspuns la invitaþie Dinu Brãtianu, lunian, Mihalache, Gh. Brãtianu
si Grigore Sifilipescu dintre ºefii de partid, iar dintre generalii-senatori: Cih
oski, Mãrdãrescu, I. Popovici. Expozeul lui Tãtãrescu complectat prin citirea unui memor
iu de cãtre generalul Paul Angelescu a fost lung. Primul ministru probabil ca sã aru
nce praf în ochi a intrat într-o sumã de amãnunte inutile. Dupã ce ne-a enumerat pânã ºi foco
le care au fost cumpãrate de Guvernele precedente ca sã arate cât de puþin s-a fãcut nu n
-a iertat nici o pereche de bocanci din ce s-a achiziþionat sub guvernarea sa. Des
igur cã sub actualul Guvern s-a fãcut ceva mai mult sub presiunea evenimentelor ºi a R
egelui dar nu intereseazã atât ce s-a comandat, deºi s-a complectat armamentul câtorva d
ivizii de atac. Mai interesante sunt douã lucruri:
252
1) S-a pus o bazã destul de serioasã creãrii unei industrii naþionale pentru fabricarea
armamentului ºi muniþiilor;
2) S-a pus la cale revizuirea enormului stoc de muniþii rãrþias din rãzboi, revizuire ca
re se face la pirotehnia armatei, prin propiile noastre mijloace, sub direcþia col
onelului francez de Saint-Sauveur, un specialist în aceastã materie.
Acestea sunt cele doua mari merite ale Guvernului Tatãrescu, ºi singurele care-1 vor
îndritui la indulgenþa posteritãþii pentru tot râul ce a fãcut în alte direcþii.
Am spus-o în atâtea rânduri: toþi banii pe care îi scoatem din þarã pentru armament sunt bani
aruncaþi pe fereastrã, cãci în schimbul lor nu intrã nimic care sã sporeascã bogãþia þãrii, c
iitor fier vechi ºi muniþii destinate iroselii. Banii pentni armament trebuie sã rãmânã în þa
indiferent cum ruleazã banul, totul e sã nu iasã peste graniþã.
Pentru refacerea stocului de muniþii strãinii ne ceruserã cinci miliarde lei\ Pirotehn
ia va face operaþia cu mai puþin de un miliard!
Comedia francezã ne-a onorat cu douã reprezentaþii (Musset, Mo-liere, Marivaux, Ginis
ty) la care bineînþeles nu m-am dus. Ca sã nu fiu tratat de francofob m-am dus însã la Leg
aþia Franþei, la un ceai în onoarea artiºtilor francezi. Nu pricep cum s-a putut gãsi în Par
is o broºetã de orori ca femelele pe care ni le-au trimis. Sau poate cã le-a ales Ven-
tura (cãci participã ºi ea la turneu) ca sã-i punã ei în valoare tinereþea ºi frumuseþea. D'O
on mi-a mãrturisit cã turneul acesta al Comediei (Polonia, Cehoslovacia, România, Iugo
slavia) costã pe Stat circa 100 000 frs. francezi pe zi. Pricep sã cheltuieºti în propag
andã ca sa familiarizezi populaþii refractare cu spiritul francez, dar sã cheltuieºti o
avere în acest scop în România ºi la Bucureºti, e curatã nebunie.
Teatrele: Teatrul nostru Naþional conþine 850 locuri; 123 din ele se împart gratis (a
utoritãþi); bugetul teatrului pe searã, cu taxe cu tot 20 000 lei. Ventura primeºte o su
bvenþie de 2 000 000 lei pe an de la Preºedinþia Consiliului, un ajutor (la început de 7
000 000 lei) consimþit de Vin-tilã Brãtianu pentru teatrul ei, redus din an în an pânã la s
uma actualã care continuã sã se plãteascã deºi Ventura nu mai are teatru. Dar joacã doua luni
la Teatrul Naþional iarã platã (în schimbul subvenþiei). Teatrul, deºi nu plãteºte nimic Vent
i (subvenþia e suportatã de bugetul Preºedinþiei) îndoieºte preþul locurilor în serile în car
stra vedetã joacã.
Aºa încât la urma urmelor. Teatrul Naþional trebuie sa fie recunoscãtor, -lui Paul Boncour
pentru beneficiile pe care le face!
13 martie. Starea de asediu ºi cenzura au fost încuviinþate ieri la Camera pentru alte
ºase luni. Toata floarea democraþiei a intervenit în dezbateri, fãrã ca nimeni sã îndrãzneas
unã punctele pe i. Libertatea de conºtiinþã ºi de discuþie, infamia Guvernului care sugrumã l
bertatea ca sã poatã dãinui mai departe, regimul parlamentar ºi regimul democratic ºi câte a
ltele au fost temele pe care specialiºtii tribunei le-au dezvoltat în subtile variaþiu
ni. Toþi ºtiau ca starea de asediu si cenzura __mai ales cenzura au devenit corolaru
l normal al Monarhiei româneºti dar nimeni n-a spus-o. Fiindcã n-am socotit nimerit ni
ci eu sã o spun încã m-am abþinut de la discuþie, ºi nici nu m-am dus la Camerã.
14 martie. Prima zi a Babelor vreme posomorâtã ºi vânt rece. Asearã a avut loc la Opera
are din Paris premiera" mult aºteptatului sedevru al lui George Enescu, Oedipe. Ope
ra a fost transmisã prin telefon ºi radiofonie, cu solemne precuvântãri în toate unghiuril
e României. Pentru toatã fustãrimea, pentru tot jãvrãretul muzical valah a fost o zi sau m
ai bine zis o seara mare. Poporul valah îºi trimisese pânã acum reprezentanþii glorioºi în
vãrimea ºi în teatrele de la Paris, în vicleimul de la Geneva, dar pânã aci nimeni de la noi
nu avusese parte sã fie aclamat ca autor genial pe o scenã francezã, ºi încã pe una subvenþi
natã. N-am auzit decât actul I din opera lui Morcovescu, si m-am dus sã mã culc, fiindcã n
-am simþit nici o dorinþã sã ascult pe celelalte trei. Când am auzit iarãºi doinele ºi dansur
naþionale" mi-a venit sã leºin. Partitura lui Morcovescu e partitura unui muzicant sav
ant lipsit de acea flacãrã care nu se stinge nici dupã moartea omului ºi lumineazã mai dep
arte opera. Aplauze multe la sfârºitul reprezentaþiei, sala fiind ticsitã de puterile co
loniei valahe din Paris ºi de puterile cooperaþiei intelectuale internaþionale (vezi s
ecþiunea specialã a fondurilor secrete Titulescu). Probabil cã în cursul nopþii, Elena Vãcãre
cu a încãlecat pe Bidet, care i-a servit o viaþã întreagã de Pegase, ºi a compus o odã.
Dacã Elena Vãcãrescu s-ar mãrgini la meseria ei de proxenetã ºi ar lãsa literatura în pace, d
orcovescu s-ar mulþumi sã fie primul violonist ºi pianist din lume ºi ar lãsa altora compoz
iþia" toate ar fi în regulã ºi România fericitã.
15 martie. Ieri s-a întrunit la Londra în palatul St. James, Consiliul Societãþii Naþiunil
or. Prima ºedinþã, oarecum preliminarã în care dumnealor domnii Flandin ºi Van Zeland au exp
s cazul" fiindcã nu-1 cunoºtea nimeni. Germania s-a abþinut sã fie reprezentatã. A fost di
n
254
nou poftitã, de data aceasta oficial, prin hotãrârea Consiliului, pentru ºedinþa de mâine, în
cea de ieri, în afara de expunerile sus-arãtate a ministrului de externe francez ºi a
primului ministru belgian, nimic. Schimb de vederi ºi formule deja cunoscute: situaþi
a este îngrijorãtoare ºi ar putea deveni gravã", de la hotãrârile pe care le va lua Consiliu
va depinde pacea Europei în viitor", problema pusã Consiliului trebuie rezolvatã fãrã ºovãi
sensul stipulaþiei tratatelor, dar cu menþinerea necondiþionatã a pãcii" ºi alte baliverne
Bineînþeles depeºele nu contenesc cu întrevederile d-lui Titulescu" enumerând toate person
alitãþile care au primit pe caraghiosul nostru ºi toate scobitorile cu care ºi-a scobit
dinþii la cele douã mese zilnice.
La Londra se vorbeºte de o iminentã crizã ministerialã. Se zice cã Edenicul pederast Antho
ny va fi debarcat.
A murit dupã o lungã boalã Paulina Oteteleºeanu, vãduva lui Ale-andru, nãscutã Butculescu
ip al Bucureºtiului. A fost una din cele mai frumoase ºi mai cu haz fete ale generaþie
i de acum 50 de ani ºi ajunsese o matahalã anostã ºi dizgraþioasã. Lasã doi bãieþi, doi proºt
atã.
Sã-i fie þãrâna uºoarã!
16 martie. Ca o bombã a explodat ieri searã la Londra rãspunsul Germaniei la invitaþia c
e i se fãcuse sã ia parte la dezbaterile Consiliului S.D.N.-ului. Guvernul german, p
rintr-o notã foarte abilã acceptã în principiu dar sub rezerva a douã condiþii: cã va avea o
ituaþie egalã cu celelalte Puteri (fãrã sã precizeze în ce constã aceastã egalitate, dacã se
de ºi pânã la dreptul de vot deºi Germania nu mai face parte din S.D.N.) ºi cã se vor lua înd
tã în discuþie propunerile de organizare a pãcii propuse de Hitler. Rãspunsul e foarte abi
l fiindcã a contribuit sã mãreascã ºanþul care desparte Anglia de Franþa, în realitate se tra
zã la Londra tot atât diferendul dintre aceste douã þãri cât cãlcarea Tratatului de la Versai
les de cãtre Germania. Franþa vrea sã ajungã la un angajament formal al Angliei în caz de
agresiune din partea Germaniei, la un tratat analog celui din 1919 care n-a intr
at în vigoare din cauza defecþiunii Statelor Unite.
Franþa a primit rãspunsul Germaniei cu mare supãrare. Flandin a declarat numaidecât (ca
sã impresioneze pe englezi) cã va pãrãsi Londra ºi chiar Consiliul S.D.N.-ului dacã s-ar pri
mi propunerile Germaniei. Presa din Paris þipã ca muºcatã de ºarpe. Propunerile germane se
vor discuta în ºedinþa de azi a S.D.N.-ului ºi se va hotãrî asupra lor.
17 martie. Zarva care continuã sã se facã în jurul operei lui Morcovescu îmi confirmã un fe
omen foarte interesant care învedereazã evoluþia sãvârºitã în muzicã, în câteva decenii. Pe v
ereþelor mele toatã lumea era împotriva formulelor noi ºi a inovatorilor. Corul antic" al
pãzitorilor tradiþiilor se ciocnea cu câþiva oameni mai pãtrunzãtori care luptau pentru înce
irea ºi popularizarea formulelor noi. Astãzi, corul antic adoptã cu o nemaipomenitã uºurinþã
ele mai îndrãzneþe inovaþii, de multe ori lipsite de rost ºi de gust, ºi abia se mai gãsesc c
oameni care sã apere patrimoniul trecutului. Cine nu-ºi aduce aminte fie ºi numai din
auzite, despre luptele titanice ale câtorva iluminaþi în favoarea muzicii lui Wagner,
ani de zile fluieratã de masele de proºti din corul antic. Acum aceleaºi mase au adop
tat pe loc jazz-urile negrilor, disonanþele pederaºtilor ºi sãrãcia tematicã a lui Morcovesc
u. O nesãnãtoasã ahtiere pentru tot ce e nou se manifestã de altminteri ºi în celelalte arte
.
Concluziile la care au ajuns ieri domnii din Consiliul S.D.N. la Londra, sunt d
elicioase. Germania va fi primita la ºedinþele Consiliului cu egalitate de drepturi
cu Franþa ºi cu Belgia, hotãrându-se ca nici una din cele trei þãri (Franþa, Belgia ºi German
sã nu aibã drept de vot în chestiunea pactului de la Locarno. întrucât priveºte propunerile
lui Hitler, Consiliul a declarat cã ele nu sunt de competenþa lui, rãmânând sã fie soluþiona
e de Puterile locarniene, singure interesate ºi competente. Un mai frumos succes p
entru Germania, un mai amar rahat de înghiþit pentru Franþa si un mai elegant laºaj" din
partea Angliei erau greu de închipuit.
Amenitãþi parlamentare, ieri la Camerã: Dl. Aurelian Bentoiu: dl. Armând Cãlinescu are de
stul talent pentru a nu fi nevoit sã se bãlãbãneascã în mocirla în care s-a scoborât... Dl. A
Cãlinescu: dl. Bentoiu mã învinuieºte cã m-am coborât în mocirlã: m-am scoborât unde puteam
ut si sã-1 gãsesc.
Credeþi cã dupã aceasta a avut loc un schimb de martori? Deloc, ambii interlocutori au
schimbat câte un ºpriþ la bufet.
18 martie. Venizelos e pe moarte, bolnav la Paris de infecþie pulmonarã gripalã.
La Londra lucrurile scârþâie, dar se taseazã. Dupã fiecare poziþie pe care o pierde, Franþa þ
ameninþã, face pe voinicosul, dar în tumultul
256
imprecaþiunilor rãspândite în gazete de mercenarii ei, se schiþeazã printr-o informaþie, pr
r-o frazã, prin trei cuvinte ºi urmãtoarea dare înapoi. Dupã ce a înghiþit luni invitarea G
aniei cu drepturi egale ºi simpla declinare de competenþã a Consiliului pentru discuta
rea propunerilor lui Hitler presa plãtitã de ieri a declarat situaþia din cele mai gra
ve, a urlat cã Franþa nu va ceda un pas, ca Anglia va fi alãturi de ea ºi câte altele. Pri
ntre imprecaþii citesc însã informaþia Havas: Franþa nu va accepta sã discute cu Germania de
dupã ce Consiliul va declara ca aceasta a cãlcat Tratatul de la Versailles, ºi Pactul
de la Locarno". Bravos! I-a dat gata pe nemþi! Povestea se lungeºte, paraziþii de la
Geneva au de rumegat pentru ºase luni cel puþin.
Germania a acceptat invitaþia Consiliului S.D.N. ºi joi dimineaþã Ribbentrop ºi o serie de
tehnicieni boºi" vor fi la Londra.
Ieri s-a promulgat Codul Penal ºi procedura Penalã cu un alai deosebit, la Palatul
Regal. Discursuri, decoraþii, platitudini.
Georgescu, kapelmaisterul, s-a înapoiat de la Atena unde a dat câteva concerte, ºi po
vesteºte cã Regele George, pe care 1-a vãzut, a slãbit cu 8 kilograme de când e pe Tron ºi p
are foarte descurajat.
19 martie. Universul publicã în extenso discursul þinut de Titu-lescu la Londra, în ºedinþa
publicã a Consiliului S.D.N., discurs þinut în numele Micii înþelegeri. E scurt, precis, e
legant ºi conþine câteva formule lapidare. Are talent, mãgarul. Dar atât are!
A murit ieri dimineaþã Venizelos, timp de douã decenii cel mai ilustru grec. Din conv
ersaþiile pe care le-am avut cu dânsul mi-a rãmas mai mult amintirea unui om ºiret decât a
unui om genial. Regele Geor-gios are un relativ noroc: dupã generalul Condylis, i
atã ºi pe Venizelos mort, aºa încât cei doi oameni care încurcau mai mult desfãºurarea evenim
elor politice în Grecia, nu-i vor mai sta în cale. Venizelos va fi înmormântat în Creta.
Ziarele de asearã ne-au adus o uluitoare ºtire: Urdãreanu, secãtura secãturilor, fãcut nu d
mult colonel ºi prefect al Palatului spre mirarea tuturor ºi indignarea câtorva, a fos
t numit vicemareºal al Curþii, post nou creat pentru zisul Murdãreanu. Adevãrul de asearã
a publicat ºtirea pe cât s-a putut de tendenþios sub starea de asediu; în capul unei col
oa-
ne s-a scris cu litere mari O numire", apoi portretul peºtelui ºi dedesubt vestea num
irii fãrã nici un comentariu. Cineva a venit sã-mi spunã cã aceastã neruºinatã numire ar fi f
provocatã printr-o scrisoare adresatã Regelui de cãtre Puiu Dumitrescu dupã condamnarea
lui tatã-sau la Braºov1, scrisoare în care Puiu Dumitrescu înjura de-1 rupea pe Ur-dãrean
u. Atât a fost de ajuns Regelui care continuã sã nu mai poatã suferi pe Dumitreºti, ca sã de
a lui Urdãreanu satisfacþia unei înaintãri.
__ Rãutu2 sosit de la Paris povesteºte lucruri interesante despre cãlãtoria Regelui în Fra
nþa. Toate au mers bine primele trei zile; nici o notã discordantã în ziare, ºi toate poli
teþile din partea oficialitãþii, îndatã ce a apãrut însã Lupeasca pe scenã ºi Regele a începu
ea, lucrurile au început sã scârþâie. Câteva articole puþin agreabile au apãrut ºi lumea a în
jure pe Regele care venise la Paris nu ca sa facã politeþe Franþei dar pour faire la no
ce". S-a ridicat un curent atât de puternic împotriva Regelui încât 14 decoraþi francezi c
u Medalia Militarã au trimis decoraþiile lor înapoi ca protestare pentru conferirea me
daliei unui aventurier care o terfeleºte în localurile de noapte, cu curvele".
20 martie. Consiliul S.D.N. s-a pronunþat ieri la Londra. A declarat cã Germania a cãl
cat ºi prescripþiile Pactului de la Locarno ºi articolele X ºi Y din Tratatul de la Vers
ailles. Punct. Puterile locarni-ene (minus Germania) au ajuns ºi ele la o înþelegere,
dupã multe discuþii anume cã Germania trebuie sa se supunã la urmãtoarele douã condiþii: pa
l franco-sovietic sã fie supus arbitrajului Curþii de la Ha-ga (care va avea sã consta
te dacã da sau nu acest pact este în contradicþie cu cel de la Locarno) ºi pãstrarea unei
zone demilitarizate la Rhin care va fi controlatã de trupe anglo-italiene pânã la stab
ilirea unei noi stãri de drept la graniþa franco-germanã. Fãrã punct. Cãci Germania nu va pr
imi ºi abia acum vor începe pertractãrile" cu ea. De la Londra mai vine vestea cã se proi
ecteazã convocarea unei Conferinþe Internaþionale pentru Pace, în mai, la Geneva, confer
inþã la care ar lua parte ºi þãrile care nu fac parte din S.D.N. (Germania, Statele Unite,
Japonia,
1 Generalul Dumitrescu, dupã ce sentinþa primului Consiliu de Rãzboi care-1 condamnas
e la 5 ani recluziune ºi la degradare, pentru delapidare, fusese reformatã de Consil
iul de Revizie, urma sa fie rejudecat de Consiliul de la Braºov, dar numai pentru
vina de abuz de putere, pentru care codul de justiþie militarã nu prevede pedepse ui
farnante. Generalul Dumitrescu spera totuºi sã fie achitat, ºi învârtise o lume pentru ace
asta. A fost însã condamnat la un an închisoare.
2 Fostul director al sucursalei Blank la Paris. Bãiat subþire ºi om de treabã. Certat cu
Aristid Blank, cazat de Titulescu la o comisie oarecare internaþionalã tot la Paris
.
258
Brazilia etc.) ºi care ar urma sã soluþioneze toate problemele ce pun pacea generalã în pr
imejdie. Amin!
Doua joi de-a rândul am fost la Camerã (interpelãrile cu prilejul alegerii de la Mehe
dinþi) în nãdejdea sã asist la o bãtaie în regulã între þãrãniºti ºi gogo-cuziºti. Nu s-a înt
mãgit n-am mai fost ºi ieri, ºi tocmai ieri onoraþii domni s-au plesnit ºi s-au trântit la pã
t ca þiganii. Eroii zilei: din partea cuziºtilor Robu, Adam, lan-culescu - din a þãrãniºtilo
, Solomon.
21 martie. Victor Slãvescu predecesorul lui Victor Antonescu la Finanþe mi-a mãrturisi
t ieri cã s-a dat Regelui pentru terminarea Palatului Regal" dintr-o datã 250 milioan
e lei. Victor Antonescu a gãsit aceºti bani dintr-un surplus de beneficiu de la mone
da divizionarã. Banii au fost trecuþi în cont prin Ordinea Publicã ºi duºi cu un camion la P
alat. Câteva zile mai târziu Regele a cumpãrat 11 000 acþiuni Banca Naþionalã... Tot Victor
Slãvescu mi-a spus cã se dau în fiecare lunã Prinþului Nicolae câte 500 mii lei, tot din fon
durile Ordinii Publice.
Sã ne trãiascã Dinastia!
Regele îºi face de cap. Dupã scandaloasa numire de vicemareºal a lui Murdareanu, a numit
acum pe generalii Prodan ºi Ilasievici, cei mai tâmpiþi ofiþeri din armata românã, pe primu
l inspector general de Armatã iar pe cel de-al doilea comandant al Corpului II (Bu
cureºti). Zarva e atât de mare încât mã întreb dacã numirile vor apãrea.
în urma bãtãii de joi în care deputatul ardelean Solomon a fost umplut de sânge, Camera a
exclus pe deputatul Robu (cuzist) pe 30 de ºedinþe ºi pe deputatul Adam (tot cuzist)
pe 10 zile. Azi e vorba sã fie exclus ºi Solomon (manist) pe 20 zile, fiindcã la început
ul învãlmãºelii a lovit cu piciorul în pãrþile lui sensibile pe Gh. A. Cuza.
23 martie. Petrecut ziua de ieri în Ardeal. Organizaþia Uniunii Agrare din Târnava Mar
e (Dan Hiotu, Borgovan, Drãgan etc.) a organizat o mare întrunire publicã la Rupea (Co
halm sub unguri). Câteva mii de oameni au venit sã mã asculte. Problema datoriilor e s
ingurul lucru care-i intereseazã, degeaba am încercat sã le vorbesc de altceva. Mai ni
ci unul nu poate plãti ratele Conversiunii. Pe lângã foarte buna organizaþie pe care o a
vem în Târnava Mare s-a înfiripat ºi cea din Târnava Micã, mulþumitã activitãþii avocatului O
învãþãtorului Mu-reºan. Stãm bine ºi la Odorhei, printre secui. Am pus jaloanele unei extind
ri ºi în Alba ºi în Turda. La Braºov, organizaþia slãbuþã.
__ Ieri a fost þinutã adunarea generalã a Bãncii Naþionale, zãdãrnicitã
în ziua de 16 februarie, trecut. Pe cât a fost de agitatã ºedinþa din februarie, pe atât a f
ost de liniºtitã cea de ieri. Dinu Brãtianu a domnit, fãrã nici o opoziþie din partea lui Mi
tiþã Constantinescu, guvernator ºi javrã. Politicã, politicã liberalã pânã la coate. S-au ale
tor Slãvescu, Cos-tin Stoicescu ºi imundul Bãicoianu. Cum devine cazul cu Aristucheles
Blank ºi cu Camarila care jurase moartea lui Slãvescu? Miºu Demetres-cu a avut ºi el l
000 ºi ceva de voturi (Bãicoianu s-a ales cu 2 000).
24 martie. Dumnealor domnii Schuschnig, cancelarul Austriei ºi Gombos, primul mini
stru maghiar s-au întâlnit la Roma cu dl. Mus-solini! S-a semnat un act adiþional la A
cordul de la Roma din 17 martie 1934. Ziarul Reichspost din Viena crede cã princip
alele directive ale noului acord italo-austro-ungar ar fi urmãtoarele:
1. Constatarea necesitãþii pentru cele trei Guverne de a-ºi coordona politica externã în m
od constant ºi fãþiº;
2. Securitatea;
3. Egalitatea de drepturi;
4. Refacerea economicã a Europei Centrale;
5. Respectarea tratatelor ºi a pactului Societãþii Naþiunilor.
în presa englezã se caracterizeazã acordul de la Roma ca o nouã triplã alianþã. E interesant
e constatat cã de data asta nu s-a mai vorbit la Roma de revizuirea tratatelor.
Dl. Flandin a adresat Statelor Unite un mesaj radiodifuzat prin care repetã dorinþa
Franþei de a asigura securitatea ºi cere convocarea unei conferinþe internaþionale pent
ru organizarea pãcii.
Germania n-a rãspuns încã la bazaconiile locarnienilor. Se zice cã va rãspunde mâine, cu un
refuz ºi contrapropuneri. Eden, în Camera Comunelor a caracterizat hotãrârea locarnienil
or ca un text de simple propuneri".
Ieri la Camerã Madgearu mi-a povestit cã în noiembrie 1933, pe când se înapoiau miniºtrii
ui V aida de la Sinaia într-un vagon ministerial era în ziua în care Regele ceruse dem
isia Guvernului Mirto i-a cerut 20 milioane ca sã scape Guvernul. Sosim la ora 8, îmi
dai banii, mã întorc la Sinaia ºi îi dau cui ºtii (d-nei Lupescu) ºi învârteºte-ea lucrurile
trebuie." Madgearu a refuzat, ºi Ministerul a cãzut. Dupã ªase luni Vaida reproºa lui Madg
earu calicia lui. Tot Madgearu mi-a mai
r
260
spus cã anul trecut s-a dat prin Ordinea Publicã 40 milioane pentru plata sultelor d
atorite din moºtenire de Prinþul Nicolae Reginei Marioara (a Serbiei), iar acum tot
prin Ordinea Publicã 86 milioane pentru voiajul la Londra ºi Paris (!!). Daca adãugãm ac
este sume la cele semnalate de Victor Slãvescu pricepem cu toþii de ce nu mai pleacã P
rotopopov, zis ºi Gutã Tãtãrescu de la Guvern. Prinþului Nicolae, Madgearu pretinde ca se
dã prin Ordinea Publicã un milion pe lunã, nu 500 000.
Blumenfeld spune cã ar fi fost primit în audienþã privatã" de Rege ºi cã i-ar fi arãtat c
lucrurile ºi cã nu trebuie un Guvern de represiune ci unul de destindere pe care i
1-a ºi formulat: Argetoianu-Iu-nian! Regele s-a uitat lung la dânsul ºi i-a spus: Excel
entã idee!" Nu ºtiu care din ei doi minte, dar unul minte.
25 martie. Pe ziua de ieri în Occidentul depãrtat ºi frumos: Dl. Flandin a declarat cã n
u se va mai întoarce la Londra sã discute noi propuneri germane.
Germania a trimis prin dl. Ribbentrop rãspunsul sãu la propunerile locarnienilor. Po
liticos ºi mãsurat în formã, e negativ pe toate punctele, în fond. Germania nu primeºte nici
o condiþie umilitoare pentru prestigiul suveranitãþii sale. Rãspunsul mai adaugã cã Fuhrer-
ul va face noi sugestii pentru organizarea pãcii, la care Germania þine mai presus d
e tot, pe ziua de 31 martie (dupã alegeri).
Dl. Eden face eforturi ca Franþa sã continue tratativele cu Germania, dar n-a reuºit pânã
acum.
ªi atât.
în þigãnia noastrã, luni seara a fost premiera piesei anuale a lui lorga, la Teatrul Naþi
onal. Caraghioslâcul din anul acesta se numeºte Un biet moºneag ºi un Doge care nu sunt
doi ci unul ºi acelaºi. Grigo-raº Filipescu în ceartã mare cu lorga pe chestiunea itaîo-abis
inianã, s-a dus ºi el la teatru, probabil ca sã se împace cu nebunul dupã formula cunoscutã.
Se vede însã cã lucrurile n-au mers cum spera beneficiarul telefoanelor ºi protagonistu
l negrilor cãci ieri a apãrut în Epoca, sub semnãtura lui Grigoraº un articol foarte nosti
m intitulat Un biet moºneag dogit. Aºtept acum, zilnic, împroºcaturi cu lãturi între Neamul
Românesc ºi Epoca.
26 martie. Mult trâmbiþata audienþã a lui Mihalache, care trebuia sã determine o nouã cotit
rã în politica româneascã, a avut loc luni 23 martie. Dupã câte-mi spusese Madgearu, Jean Mi
halache trebuia sã
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, i9i6 261
spunã ritos Regelui cã faþã de complicitatea Guvernului ºi indirect a Coroanei cu curente
e de dreapta, Partidul Naþional-Þãrãnesc a hotãrât sã renunþe la orice menajamente ºi sã intr
ate eãile în luptã împotriva tuturor celor care ameninþau cuceririle democraþiei integrale.
Cu alte cuvinte o ameninþare cu rivoluþia" opincarilor. Se pare cã rezultatul audienþei n
-a fost pe placul þãrãniºtilor, judecând dupã atitudinea lor. Am stat de vorbã ieri la Camera
cu Madgearu, cu Lupu, cu Rã-ducanu. Erau fierþi. Lupu înjura de mamã pe Rege. Dupã câte spun
eau ei, Regele ar fi ascultat pe Mihalache ºi i-ar fi spus cã nu pricepe intervenþia l
ui, deoarece nu ne aflãm încã în crizã, Coroana socotind cã nu sosise momentul unei schimbãri
de regim. Cred si eu! Se vede cã Ma-jestatea Sa nu ºi-a umplut încã lãzile ºi cã depozitele C
marilei în strãinãtate nu sunt la înãlþimea hotãrâtã de lãcomia fiecãruia.
Urmare la miºcarea de la Palat: pe lângã înaintarea lui Murdãre-anu ca viceamiral, au mai
fost numiþi generalul Filimon (aviator din complotul Restaurãrii) ca ºef al Casei Mil
itare, un colonel Stãvar (?) prefect al Palatului (cu delegaþie) ºi Puiu Filiti, bãiat b
un ºi cinstit dar prost, ca aghiotant.
Germania a câºtigat definitiv partida. Anglia nu ºtie cum sã fugã de garanþiile consimþite
in Tratatul de la Locarno. Franþa a rãmas izolatã. Toate se vor termina printr-o confe
rinþã de înregistrare a faptelor îndeplinite care se va þine la Geneva prin mai sau iunie.
27 martie. Camera Comunelor s-a transformat pe ziua de ieri în scãldãtoare. Edenicul A
nthony a declarat cã nu va fi el primul ministru de externe englez care sã calce sem
nãtura Angliei (aluzie la Tratatul de la Locarno) dar cã nu poate fi vorba de evacua
rea Rhenaniei cu forþa. Cam la fel au vorbit ºi ceilalþi gentlemani.
Italia n-a aderat încã la hotãrârile locarnienilor de la Londra ºi se tocmeºte pe chestiunea
sancþiunilor.
Franþa a rãmas astfel izolatã, ºi fericitã în braþele lui Blum. Noua, care iubim ca pe mama n
astrã spiritualã Franþa Eternã ºi îndrumãtoare, ne crapã obrazul de ruºine citind cã Charles
, podoaba ºi o-noarea literelor franceze, a fost condamnat la 4 luni puºcãrie, fiindcã a
r fi propovãduit prin presã asasinarea" imundului Leon Blum, scãpat din nu ºtiu ce ghetou
ca sã ocupe locul lui Ludovic al XV-lea ºi al lui Napoleon cel Mare.
262
CONSTANTIN AROETO1ANU
28 martie. Lilica Sãulescu a fost azi la mine sã mã roage sã intervin pe lângã d-rul Angele
cu sã-i cumpere un lot de documente vechi, din moºtenirea lui Misu Sãulescu. D-rul Ang
elescu a fost lãsat executor testamentar de bogãtaºul Jean Mihail, ºi e vorba sã se înfiinþez
în casele lui de la Craiova un muzeu al Olteniei. Cu acest prilej, Lilica mi-a po
vestit ca a vândut lui Gutã Tãtãrescu colecþia de inele vechi a lui Sãulescu pe suma de 250
000 lei. Tãtãrescu cãuta un cadou plãcut de fãcut Regelui: inelele lui Sãulescu au fost luat
e la repezealã ºi oferite Majestãþii Sale, care a apreciat nespus darul. Nemaipomenit în a
nalele tuturor Guvernelor noastre. Þara e la mezat ca pe vremea turcilor, numai cã în
loc sã meargã la Sultan, darurile se îndreaptã spre Suveran. Pânã unde va merge blegaria noa
strã?
29 martie. Ieri s-a întrunit comitetul executiv al Partidului Na-tional-Þãrãnesc sub pre
text sã lãmureascã tendinþele politice în partid", adicã sã hotãrascã între politica lui Man
re se îndreaptã unii, de când chiulul Regelui apare evident ºi politica lui Miha-lache ( r
ezistenþã dar deferentã"), în realitate nu era nimic de hotãrât, nimeni în partid nici chiar
aniu, nu ar fi dispus sã rupã toate punþile cu Coroana. ªmecherii s-au întrunit numai ca sã
exercite o presiune asupra Regelui cred ei ºi sã facã puþin ºantaj. Mihalache a fãcut un
g expozeu secret, apoi ºi-a dat demisia din ºefie, rugând pe Maniu sã-i ia locul. Acesta
a refuzat ºi a rugat onorata asistenþã sã respingã prin aclamaþie demisia iubitului preºedin
e.
La Camerã în douã zile s-a votat bugetul. Sinistrã comedie! Uniunea Agrarã, printr-o decl
araþie cititã de Radian, dar scrisã de mine, a explicat pentru ce nu poate vota nici d
iscuta un buget absurd în care aproape jumãtate din veniturile Statului sunt scoase
de sub controlul legal ºi puse la dispoziþia Camarilei.
Pe când þara se scufundã tot mai mult în anarhie ºi în mocirlã, Regele vâneazã. Ziarele de az
ineaþã ne aduc vestea cã M.S. s-a înapoiat asearã de la vânãtoare (la Slobozia în Râmnicul Sã
oprietatea C. Suþu) în cursul cãreia s-au împuºcat 136 de sitari.
Madame, ii faut grand vent et j'ai tue six loups."
Ales ieri la Jockey-Club ca membri pe Oct. Goga ºi pe Gr. lunian. A trebuit sã lupt
, însã au ieºit bine. Asearã bal la Georges Lakeman, în costume cu crinolinã second Empire".
A murit Aurel Eliescu, zis Chiorul, un tip de politician de modã veche. Nu era pr
ost, dar cam lipsit de culturã ºi din nefericire pentru el dotat cu o excepþionalã facil
itate de elocuþiune, care 1-a aruncat în retoricã ºi în demagogie. Decemvir", pe vremuri, p
e când era student ºi naþionalist înfocat a petrecut restul vieþii sale în anticamera lui Ta
ke lo-nescu, mulþumindu-se cu firimiturile care cãdeau de la masa patronului ºi consolân
du-se cu trâmbiþa lui, în toate întrunirile publice. Originar din Craiova ºi om bun la suf
let a încercat prin anii 1924-1926 sa se lege politiceºte de mine, dar n-a mers, cãci
nu ne potriveam la fire, ºi prea era rãsuflat. Marea lui patimã a fost fiu-sãu, pentru c
are a fãcut mari sacrificii, care a fãcut studii strãlucite la Paris si care s-a înmormânt
at la Consiliul Legislativ ca referent.
31 martie. în cafeneaua politicã continuã sã se facã mare vâlvã în jurul expozeului lui Mih
e la comitetul executiv al Partidului Naþional-Þãrãnesc. Se comenteazã mai ales pasajul re
lativ la convingerile dinastice ale ªefului în cãmaºã ºi declaraþia lui cã ar fi fost republi
în Franþa lui Ludovic al XVI-lea dar monarhist în Anglia. Probabil cã autodidactul s-a înºe
lat cu o unitate la numãrul Ludovicului ( ii n'en est pas â un louis preº") ºi cã a vrut sã v
rbeascã de Ludovic al XV-lea, cel cu metresele. Unii spun cã a fost într-adevãr o tentat
ivã a lui Maniu sã repunã mâna pe partid, ºi cã Mihalache a câºtigat partida ºi a recâºtigat
numai graþie unor defecþiuni în jurul lui Maniu, printre care ºi a lui Madgearu. Modul în
care s-au strecurat la început ºtirile despre cele discutate, larga publicitate datã a
poi banalitãþilor expuse de Mihalache (chiar cu platã, cum a fost probabil cazul Unive
rsului atât de ostil þãrãniºtilor ºi care a consacrat totuºi o paginã întreagã expozeului), d
pentru ochii lumii ºi supunerea lui Maniu, toate mã îndreptãþesc sã cred cã totul n-a fost de
o farsã teatru menit sã intimideze Coroana în ajunul crizei de Guvern.
Pangal a avut o lungã conversaþie cu d'Ormesson, în care ministrul Franþei a repetat ob
iºnuitele sale banalitãþi, dar a fãcut ºi o mãrturie interesantã: Franþa nu se amestecã în p
nternã a României decât în cadrul politicii externe!" ªi a adãugat cã pentru el Goga, Vaida º
itler sunt totuna! Dacã leaderii miºcãrii noastre naþionaliste ar cunoaºte acest verdict,
n-ar dormi câteva nopþi.
l aprilie. Nenea Ghiþã Mironescu a rugat ieri la telefon pe Pangal sã treacã pe la dânsul1
. Când mi-a comunicat Pangal aceastã in-
264
vitaþie nu m-am îndoit un moment cã era în legãturã cu audienþa avutã de Mironescu la Rege, î
n. Aºa a ºi fost.
Mironescu a început prin a cere lui Pangal discreþie absolutã. I-a spus de confidenþele
pe care i le va face cã n-au fost fãcute ºi nu vbr fi fãcute nimãnui alt. Cele petrecute în
audienþa lui nu vor fi prin urmare cunoscute decât de trei persoane, de el Mironescu
, de Pangal ºi de mine, cãci chemase pe Pangal ca sa mã informeze pe mine. Aceste prec
auþii luate, moº Ghiþa a povestit cam urmãtoarele:
N-am cerut nici o audienþã. Duminicã, Regele mi-a trimis vorbã cã vrea sã mã vadã ºi ca mã v
doua zi, luni, cã nu-mi putea fixa încã ora dar sã mã þin gata, cãci mã va preveni la timp.
i la ora 5 m-a prevenit cã mã va primi la ora 5 1/2, orã la care m-a ºi primit. Am stat
la Rege o orã ºi jumãtate ºi vreau sa-þi redau cât mai exact impresiile mele. Insist: impres
iile mele, cãci nu e vorba decât de impresii, Regele nu mi-a fãcut afirmãri de nici un s
oi ºi nici nu mi-a dat vreo precizare (lui nenea Ghiþã îi e fricã ºi de umbra lui, de aci de
sigur ºi rezerva faþã de Pangal rezervã pânã la un punct naturalã; cã în audienþã a fost vo
ziuni" ºi ca Mironescu a plecat de la Rege cu mai mult decât simple impresii o doved
eºte o frazã pe care o subliniez mai jos). Nu vãzusem pe Suveran dinainte de plecarea
sa spre Londra. L-am gãsit foarte îngrijorat de starea economicã internã, sãrãcia putând duce
populaþia exasperatã la acte de anarhie. Nu pãrea impresionat de cele ce se petrec pes
te graniþã ºi s-a arãtat convins cã Hitler nu va declanºa rãzboiul. Politica noastrã externã
linia ei devenitã acum tradiþionalã, dar Regelui îi pare rãu cã am fost siliþi prin jocul pa
telor noastre sã luam mãsuri împotriva Italiei, cãci are o vie admiraþie pentru Mussolini ºi
þine mult la el. Cu Sovietele, e mulþumit cã relaþii bune s-au stabilit, dar crede cã nu
trebuie sã mergem prea departe ºi în nici un caz' pânã la o convenþie militarã care sã permit
cerea trupelor ruseºti pe teritoriul României.
Trecând la politica internã s-a arãtat pânã la un punct decepþionat de Guvernul sãu dar am av
t impresia cã nu-1 va schimba aºa de curând. Nu va mai þine pânã la toamnã, nu, dar cred cã v
ai dura pânã la sfârºitul lui mai, începutul lui iunie, douã luni, douã luni ºi jumãtate încã
ermine cu actualul Guvern câteva lucruri: un program, ºcolar pe care 1-a început cu An
gelescu, comenzile militare în curs care .,
1 în ultima mea convorbire cu Mironescu, la fiu-sãu Trixi, îi spusesem cã de câte ori ar a
vea ceva confidenþial sã-mi comunice sã o facã prin Pangal, a cãrui discreþie o garantam.
trebuie puse la punct ºi sã primeascã vizita lui Beneº ºi eventual a Consiliului Societãþii N
unilor (în mai) care e natural sã aibã loc sub cei care 1-au înjghebat. Am avut impresia
cã la sfârºitul lui mai sau începutul lui iunie Regele va alcãtui un Guvern de destindere
, prezidat, de, ºtiu eu, poate de mine. Zic aºa fiindcã m-a chemat pe mine sã-mi vorbeas
cã, dar nimic precis nu mi-a spus (!!). L-am gãsit mai puþin montat faþã de Mihalache ca l
a ultima mea audienþã, dar socoteºte cã acesta nu se poate despãrþi de Maniu, fiindcã «a fãcu
stia» sã se despartã de Vaida ºi ar pierde complect Ardealul. «Mihalache a fãcut ce a putut,
dar a rãmas în mâna lui Maniu», au fost vorbele Regelui. Am avut impresia cã în Guvernul de
destindere ar vrea în primul rând în afarã de dl. Argetoianu pe lunian. Pe Vaida, dacã se
poate (din punct de vedere extern), apoi câþiva þãrãniºti care ar intra personal (fãrã deleg
partidului) în Guvern. Pe Goga e furios, totuºi nu s-ar opune la intrarea lui, dar n
u o crede posibilã. Faþã de Gheorghe Brãtianu 1-am gãsit mai împãcat, nu s-ar opune nici la i
trarea lui în Guvern dar nu o socoteºte indispensabilã. Pe lorga nu-1 vrea, nici ca Pr
eºedinte, nici în Guvern." ªi aci vine fraza pe care vreau sã o subliniez ca dovadã cã Miron
escu a plecat de la Palat cu mai mult decât impresii; într-adevãr nenea Ghiþã a repetat lu
i Pangal urmãtoarea declaraþie a Regelui: Nu vreau sã mã stric cu lorga; trebuie sã-1 împied
cãm sã urle, cãci va fi tare supãrat de intrarea lui Argetoianu în Guvern", ºi cum Mironescu
propunea sã-i mai dea o decoraþie, Regele a continuat nu, ce sã-i mai dau? Are Colanul
Ordinului Ferdinand, pe al lui Carol nu i-1 dau: am sã-1 numesc preºedintele Fundaþii
lor Regale, în locul lui Guºti. Pentru Guºti om gãsi altceva". Aci Mironescu n-a mai împãrtãº
impresii a citat chiar cuvintele Regelui, er hat sich ueberschnapt" cum zice neamþu
l.
Pangal 1-a întrebat dacã proiectatul Guvern ar merge pânã în toamnã cu Parlamentul liberal u
rmând ca în toamnã sã se reexamineze situaþia. Nu, deloc. Parlamentul ar fi dizolvat numai
ecât ºi noul Guvern ar face alegeri." Pangal a omis sa-1 întrebe: cum? L-a mai întrebat
dacã Titulescu ar face parte din combinaþie. Aici Mironescu n-a mai vorbit de impres
ii, ci a afirmat cã Titulescu i-a promis deja de mult tot concursul, cã el Mironescu
pleacã în ziua de 3 aprilie la Paris unde se va înþelege cu marele om ºi cã va fi înapoiat l
Bucureºti în ziua de 23. A întrebat de altminteri pe Rege dacã se poate absenta pentru
20 de zile ºi Regele i-a dat binecuvântarea.
Din cele ce preced rezultã neted cã ne îndreptãm spre un Guvern Mironescu, adicã formula n
eputinþei cu partidele si din cauza lor, formula neputinþei simple fãrã cu ºi fãrã din.
ªi cât de simplu ar fi sã se alcãtuiascã în aceastã nenorocitã þarã un Guvern ca lumea!
Mironescu a mai spus lui Pangal cã Regele i-a declarat cã nu mai pricepe pe Tatãrescu ºi
cã nu mai crede cã va putea lua locul lui Dinu Brãtianu; cele petrecute cu alegerile
de la Banca Naþionlã ºi cu convocarea ºefilor de organizaþie (?) de cãtre Dinu o dovedesc cu
prisosinþã.
Mi s-a povestit una bunã a lui Maniu. La ultimul Comitet Executiv al partidului a
întâlnit pe Priboianu (fratele d-nei Titi Jean Mitili-neu), o antipaticã namilã de grãsim
e, cu care sãful Ardealului era de multã vreme en froid". Ca sã se împace cu el, Maniu a în
aintat cu mâna întinsã: Na, dar ce mai faci dragule, cum ai slãbit aºa?" Am fãcut o curã,
e Maniu, ºi am pierdut 15 kilograme!" Na, dragule, 15 kilograme? înainte de rãzboi am a
vut ºi eu un preten, un protopop care a pierdut ºi el 15 kilograme. Dupã un an era mor
t!" ªi cu un surâs, domnul Prezident a pãºit mai departe.
Neamul Românesc de azi-dimineaþã publicã un interviu al lui lor-ga în care nebunul înºira
o 40 de nume cu reprezentanþii cãrora e hotãrât sã se certe. Sunt toþi participanþii la un ba
chet în care a fost sãrbãtorit profesorul C. Giurãscu, vrãjmaºul lui de moarte. Lista partic
panþilor la acest banchet mã obligã la cea mai elementarã îndatorire de demnitate: nu voi
mai putea întinde niciodatã (hm! hm!) mâna celor care s-au solidarizat cu grosolanul m
eu insultãtor" spune Zarathus-tra. în fruntea participanþilor" a fost Gheorghe Brãtianu
ngratul!
2 aprilie. Ziarele de azi-dimineaþã publicã noile propuneri pentru organizarea pãcii tra
nsmise de Hitler Guvernului englez prin Ribbentrop. Propunerile sunt abil redact
ate. Pornind de la egalitatea de drepturi e formula pe care Hitler o întrebuinþeazã ºi p
entru colonii propunerile germane sunt de aºa naturã încât vor putea fi cu greu respinse
de Franþa pe singurul motiv cã Germania a cãlcat pactul de la Locarno, poziþie pe care
n-o mai admite nici Anglia, nici Italia, nici Belgia, fiecare din motive deosebi
te de altminteri. Argumentul cã nimeni nu se mai poate încrede în fãgãduielile Germaniei d
upã denunþarea unilateralã a Pactului de la Locarno, semnat cu liberul ei consim-
þamânt, e specios. Nimeni nu poate într-adevãr sã nege cã o revoluþie a intervenit în Germani
upã semnarea acrului de la Locamo, ºi cã niciodatã ºi în nici o þarã un regim revoluþionar nu
spectat angajamentele regimului precedent.
__ Contagiunea actelor de eliberare de sub cãlcâiul tratatelor a împins
ºi Austria la un act de curaj. Dieta a votat ieri repunerea în vigoare a serviciului
obligator cãtre Stat (nu-i zice încã militar, dar în acelaºi timp s-a înfiinþat din nou post
l de ºef de Stat-Major ºi s-a ºi numit un general în aceastã funcþie) ºi se crede ca în curân
aria va imita exemplul Austriei. De la Praga, telegramele anunþã foc ºi pârjol: Mica înþeleg
ere nu va admite cãlcarea Tratatului de la St. Germain ºi... va protesta la Geneva!
Se crede cã gestul Austriei, care va fi în curând ºi al Ungariei, a fost pus la cale la în
tâlnirea de la Roma, în care s-a creat de fapt o nouã Micã înþelegere, cu conferinþe periodic
ale miniºtrilor de externe, ca ºi în Mica noastrã înþelegere dar probabil cu mai puþina co
une, fiindcã existã în noua triplã alianþã si multe interese divergente.
3 aprilie. Vineri. Zarva ºi agitaþiile continuã în cercurile diplomatice internaþionale ºi
le paraziþilor de la Geneva. Franþa deºi încã nu oficial ci numai oficios declarã inaccep
ile propunerile Germaniei care ar tinde la desfiinþarea finalã a Societãþii Naþiunilor pri
n dezorganizarea sistemului politic al securitãþii colective în cadrul S.D.N.-ului. An
glia pare a se depãrta din ce în ce de spiritul locarnian ºi sã doreascã tratative directe
cu Germania. Italia preocupatã exclusiv de rãzboiul ei în Etiopia ºi de sancþiuni nu e de
loc zoritã sã intervinã direct, ca Putere garantã în controversa de pe Rhin. Colac peste p
upãzã, mai vine ºi gestul de la Viena ºi cãlcarea Tratatului de la St. Germain. Valeu, acu
m lucrurile vor începe într-adevãr sã se strice! Benes Curcanul va porni cu arma la umãr s
pre... Bucureºti; Titulescu va obþine în fine o sesiune a Consiliului S.D.N. în Capitala
noastrã, ºi date fiind slabele ei puteri, Austria va primi un blam sever. Aceasta în
cel mai bun caz, dacã Consiliul S.D.N. nu va fi ocupat cu pertractãrile" postlocarnie
ne. Adicã de ce n-am fi ºi noi ridicoli, ºi numai þãrile mari?
Eveniment regretabil în gara Sinaia.
Studenþii din Bucureºti cu destinaþia Tg. Mureº, unde se þine azi ºi mâine congresul anual al
zvãpãiatului nostru tineret universitar, au desãvârºit un act urât la trecerea lor prin acea
garã. Au coborât din tren, au scos din zid placa comemorativã aºezatã în amintirea atentatu
lui din
268
1933 (figura lui Duca în basso-relief), au sfârâmat-o ºi au urinat toþi pe bucãþi. Dupã îmbul
provocatã de aceastã brutalã intervenþie (a intervenit poliþia ºi s-au cerut instrucþiuni te
efonice la Bucureºti), a trebuit câtãva vreme pânã sã se potoleascã lucrurile. Studenþii au s
prin a se urca în tren pentru a porni mai departe. Conform instrucþiunilor primite,
o maºinã a fost cuplatã la coada trenului care a pornit înapoi spre Bucureºti în urletele ºi
rotestãrile studenþilor. Deºi incidentul a avut loc ieri-dimineaþã, nimic n-a rãsuflat prin
presã, cenzura ºi-a fãcut datoria. Se zice cã închiderea grãbitã1 a Camerei ieri, (Camera ºi
atul trebuiau sã ia vacanþã abia sâmbãtã seara; spre marea mirare a tuturor, Camera a fost în
hisã ieri la amiazã, dupã ºedinþa de dimineaþã, iar Senarul seara) ar fi fost provocatã de fr
încingerii unei discuþii asupra celor întâmplate la Sinaia, discuþie care ar fi putut pun
e Guvernul în greu impas, într-adevãr, Inculeþ garantase pentru cuminþenia studenþilor, tot
gardiºti, autorizase congresul împotriva pãrerii rectoratelor ºi Ministerului Instrucþiei
Publice, ºi pusese un tren la dispoziþia tinerilor conduºi de Furdui, preºedintele organ
izaþiei codreniste a tineretului universitar. Naþional-creºtinii (gogo-cuziºtii) ºi tineret
ul democratic" fuseserã excluºi de la aceastã cãlãtorie de plãcere, pentru evitarea unor pos
ibile ºi probabile încãierãri. Goga, la care am dejunat ieri2, ºi care nu ºtia nici el nimic
despre cele petrecute la Sinaia (eu le-am aflat azi-dimineaþã) era furios împotriva p
rocedurilor lui Inculeþ ºi dedese instrucþiuni la ai sãi sã nu meargã nici unul la Tg. Mureº
ngres al Gãrzii de Fier, iar nu al studenþilor". Mi se spune cã, dupã cele întâmplate, Incul
eþ ºi-ar fi dat demisia. Nu-mi vine sa cred.
Actul de la Sinaia trebuie pus în socoteala încercãrii fãcute în Camerã de câþiva zeloºi sã r
rcetare judiciarã asasinatul lui Duca, în urma destãinuirilor fãcute prin presã de unul Be
za ºi de altul Vlad, doi eliminaþi din Garda de Fier. Beza a pretins cã a primit (în tim
pul alegerilor din 1933) prin intermediarul lui Zizi Cantacuzino, suma de lei 20
000 din partea lui Orghidan ca sã asasineze pe Max Ausch-nit (ambii domni candida
u la acelaºi post de senator al Camerelor de Comerþ, la Galaþi). Beza3 a mai declarat
cã asasinatul lui Duca a fost pus
1 Mocsoni mi-a povestit cã a dejunat ieri cu un vicepreºedinte al Camerei, care se
pregãtea sã prezideze ºedinþa ºi n-a aflat decât în momentul sã porneascã spre Dealul Mitropo
cã Parlamentul se închisese.
2 Excelent dejun cu homard", cu o minune de ºuncã caldã ºi o mulþime de bunãtãþi. Antisemit
este o meserie bunã, nu e de zis.
3 Acest Beza este acelaºi Beza, care a încercat sã împuºte în 1929 pe C. Angelescu pe atunci
subsecretar la Interne.
la cale în casa lui Zizi Cantacuzino, de cãtre conducãtorii Gãrzii. Radu Polizu adresase
o interpelare în jurul acestor destãinuiri, dar n-a mai putut sã o þinã fiindcã din cauza s
cãderii apelor n-a mai putut ajunge la tribunã. Dar ºi fãrã interpelarea lui Polizu situaþia
lui Inculeþ, îmi pare grea, ca sã nu mai zic ºi a lui Tatãrescu.
în ultimele sãptãmâni s-a constatat de mulþi cã prestigiul lui Titu-lescu era în mare scãd
Camera valahã. De unde pânã acum câtva timp numele marelui european ridica valuri de ent
uziasm, acum nu numai cã nu ridicã entuziasm, dar mai provoacã ºi înjurãturi sadea. Con-stan
tinescu-Bordeni, permiþându-ºi câteva aluzii la fondurile" d-lui Titulescu, cu ocazia dis
cuþiei bugetului, aprobãrile (la ieºire puþin binevoitoare) au fost unanime. Sclavii sco
pitului, alarmaþi au cãutat cu lumânarea un deputat care sã punã lucrurile la punct ºi sa re
stabileascã prestigiul idolului. Abia au gãsit pe Jorjicã Vãllimãrescu, ginerele d-ru-lui
Angelescu ºi o secãturã fãrã talent nici bun simþ, care luând cuvântul tot la buget, a pus to
picioarele în strãchini ºi s-a mãrginit sã laude fãrã rezerve admirabilele rezultate ale po
icii d-lui Titulescu". Discursul a fost atât de lamentabil încât pe rând au plecat toþi de
putaþii din incintã ºi n-au mai rãmas decât cei de la Buzãu, din deferentã pentru tatal-socru
insipidului orator. Insuccesul peltelei debitate ºi inexistenþa vorbitorului n-au împi
edicat pe Savel Rãdulescu sã difuzeze în lumea întreagã (pe spezele noastre) cã un eminent d
putat din Parlamentul român, dl. Vallimaresco, ginerele ministrului instrucþiei publ
ice a arãtat în aplauzele Camerei tot meritul politicii preconizate de dl. Titulescu
". ªi astfel se scrie istoria.
Se mai scrie ºi aºa: ieri între orele 6 ºi 8 cocktail-party la dl. ºi d-na Aristid Blank
(cel cu banca care nu-ºi restituie depozitele) în onoarea d-nei Lupescu. O sutã cinciz
eci de persoane s-au bãtut pe un pahar de posse amour" ºi pe mâna Duduiei, sã o sãrute. Astã
searã mare dineu" la Legaþia Spaniei tot în cinstea d-nei Lupescu. Dl. ºi d-na Prat y Sou
tso au ales ca garniturã regalei matracuce lumea cea mai aleasã. La cock-tailul fali
tului, ieri searã a fost întreg corpul diplomatic.
Goga mi-a povestit ieri audienþa lui din ajun, la Rege. Fãrã mare importanþã, ºi nici nu p
tea fi altfel dupã cele spuse de Rege lui Miro-nescu ºi raportate aici. Goga a început
prin a spune Regelui cã n-a venit sã solicite puterea (taci moi!), dar cã nu mai merg
e cu Tãtârescu, ºi cã singurul Guvern indicat ar fi un Guvern de alegeri. La care Regele
ar fi
270
rãspuns: aº scãpa ºi eu de rãspundere!" Dar probabil cã Regele se gândea la un Guvern de ale
i formulã Mironescu, pe când Goga socoteºte un Guvern de alegeri numai un Guvern compu
s din militari ºi magistraþi. Bineînþeles cã Regelui nu i-a destãinuit ieri amãnuntele formul
i sale, ca sã nu-1 descurajeze, dar 1-a întrebat cât are sã mai þinã Guvernul actual. Cât vo
utea mai mult", a fost rãspunsul Majestãþii Sale, care vãdit nu s-a lãsat în scãri cu Goga.
4 aprilie. Cele notate mai sus cu privire la scandalul studenþilor în gara Sinaia ºi l
a actele de anarahie la care s-au dedat, trebuiesc rectificate. Iatã exact ce s-a în
tâmplat1. Mai întâi incidentul din gara Sinaia nu s-a întâmplat joi dimineaþa, ci joi seara,
aºa încât închiderea neaºteptata a Camerei nu poate fi pusã în legãtura cu turbulenþele gard
-studenþeºti. Sãveanu, pe care 1-am vãzut ieri la Banca de Credit, mi-a spus cã, Camera a
fost închisã din cauza avalanºei de legi din iniþiativã parlamentarã pe care Guvernul nu se
simþea în stare sã le împiedice ne-maifiind destul de stãpân pe majoritate. Printre aceste l
egi era ºi una menitã sã sporeascã diurna deputaþilor... O fi sau n-o fi adevãratã versiunea
ui Sãveanu, nu ºtiu. Madgearu pretinde cã Camera a fost închisã din cauza moþiunii opoziþiei,
prin care se cerea o anchetã parlamentarã cu privire la mãsurile de reglementare a imp
ortului, a exportului ºi a comerþului de devize, moþiune care risca sã fie votatã ºi de un m
are numãr de deputaþi din majoritate. O fi asta, dar nu-mi vine a crede, închiderea Pa
rlamentului cu trei zile înainte de data fixatã rãmâne de lãmurit.
în ce priveºte scandalul de la Sinaia ºi cele întâmplate pe drum spre Tg. Mureº, iatã cum s-a
fi petrecut lucrurile:
Se vede cã autoritãþile presimþiserã ceva, cãci se dedeserã ordine ca trenul cu pricina sã nu
opreascã în gara Sinaia. Studenþii au tras însã semnalul de alarmã ºi au oprit trenul în gar
coborât din tren, au scos din pavajul peronului pietrele care însemnau printr-o cru
ce neagrã locul unde a fost ucis Duca, le-au spart, au urinat pe ele ºi au rostit di
scursuri de preamãrire a celor trei asasini. Monumentul din zid n-a fost scos, ci
numai lovit cu bâtele, cu pietre, ºi mâzgãlit cu nãmol. Aceste scene ruºinoase au þinut câtva
mp aºa încât poliþia a avut vreme sã aducã toþi jandarmii din Sinaia. Cu chiu cu vai studenþi
sã ºefi arestat nici unul au fost reîmbarcaþi în tren; jandarmii au fost ºi ei îmbarcaþi într
agon care a fost agãþat în coada trenului, ca sã împiedice pe tulburãtori sã mai facã scandal
alte gãri. înainte sã
1 Dupã relatarea directorului general al C.F.R. Mereuþâ ºi a directorului de serviciu in
g. Ion Miclescu.
plece trenul, studenþii au decroºat vagonul cu jandarmii, fãrã ca aceºtia sa se opunã la ace
st gest samavolnic. Trenul a plecat, nu spre Bucureºti ci spre Braºov-Sf. Gheorghe Reg
hin-Tãrgu Mureº. Pânã sã se comunice cele întâmplate la Bucureºti, pânã sã se hotãrascã ceva
se dea instrucþiuni a trecut vreme, vreme în care trenul studenþilor ºi-a continuat cãlãtori
a nestingherit. Ordinul de oprire a sosit abia când trenul intra în gara Lunca Bradu
lui, dincolo de Braºov. ªeful acelei gãri a oprit trenul conform ordinelor primite. St
udenþii au nãvãlit atunci pe locomotivã, au legat pe maºinist, ºi unul din ei se vede cã me
ic iar nu student de meserie a pornit trenul spre Petru Rareº. Acolo, gara era ocu
patã de o companie de jandarmi sub comanda unui cãpitan. Jandarmii n-au intervenit în
nimic ºi au asistat impasibili la manevrele studenþilor stãpâni pe tren ºi pe garã. Vagoanel
e cu studenþii din Cernãuþi ºi din Iaºi au fost ataºate la trenul din Bucureºti ºi sub ochii
darmilor impasibili, studenþii, dupã ce au alimentat maºina, au pornit spre Gheorghien
i-Reghin-Târgu Mureº, fãrã sã cearã mãcar, în conformitate cu acestea, linia liberã. Impiegaþ
iºcare s-au aruncat pe telegraf, toate trenurile au fost oprite spre a se lãsa trenu
l studenþilor sã treacã, fãrã sã se întâmple o catastrofã. A fost o adevãratã luare în posesi
te, sub nasul jandarmilor, un act de anarhie fãrã precedent. Trenul studenþilor a ajun
s în fine fãrã accident la Târgu Mureº.
Prin douã comunicate idioate, Guvernul neagã pur ºi simplu tot ce s-a întâmplat. Politica
struþului ºi a celor slabi. Neagã de asemenea geamurile sparte, bãtãile ºi tot scandalul la
care studenþii s-au dedat la Cernãuþi, înainte de plecare.
Grigore Duca indignat de cele petrecute, si-a dat demisia din organizaþia liberalã
din Lãpuºna prezidatã de dl. Ion Inculeþ, ministrul de interne. Gestul simbolic, care tr
ebuie sã lase foarte rece pe fostul membru al sovietului de soldaþi ºi de rabotnici di
n Chiºinãu, ajuns sã aplice în România întregitã metodele poliþiste ale Ohraniei þariste.
Ca sã se afle în treabã, dl. Ion Mihalache ºi dl. Gh. Brãtianu au cerut prin scrisori pub
licate în ziare, preºedintelui Camerei, convocarea Comisiei Afacerilor Strãine, în faþa cãre
ia Excelenþa Sa dl. Titulescu e poftit sã-ºi explice politica sa. Dl. luliu Maniu nu s
-a lãsat mai prejos ºi într-un lung interviu îºi aratã îngrijorãrile faþã de reînarmarea" (!
ºi cere nici mai mult nici mai puþin decât mobilizarea noastrã; bineînþeles, în acelaºi ti
Iugoslaviei ºi a Cehoslovaciei. Pri-
272
mii doi îºi fac iluzii cã trãim sub regim parlamentar iar al treilea se socoteºte factor c
onstituþional.
în Occident, piesa continuã. Eden a mai tras niºte declaraþii în Camera Comunelor din car
e rezultã cã e alãturi de Franþa dar ºi alãturi de propunerile lui Hitler. E pentru o consfãt
ire a Statelor Majore locar-niene cere chiar ca aceastã consfãtuire sã aibã loc la Londr
a dar cu premisa cã vor discuta numai mãsuri ipotetice", pentru cazul unei nejustific
ate agresiuni. Flancour ºi Bondin anunþã contrapropuneri franceze la propunerile germa
ne. ªi vin Pastele.. .cu vacanþele.
Nenorocitul de Hauptmann, presupusul rãpitor ºi ucigaº al copilului lui Lindbergh, a
fost în fine electrocutat azi-noapte la Trenton (U.S.A.), dupã o serie de amânãri ºi de pa
linodii juridice cu substrat politic, care numai cinste nu fac stãrilor morale de
peste Ocean.
Azi-dimineaþã am prezidat Adunarea Generalã anualã a Bãncii de Credit, cu o artã care a sc
t pe Kaufmann de bucluc ºi a dezarmat pe Hefter ºi pe acoliþii sãi porniþi pe scandal mare
. Toatã afacerea a fãcut long-feu" dar eu am asudat de-a binelea.
6 aprilie. Luni. Cu multã trudã francezii au obþinut de la englezi ca Puterile locarni
ene sã se întruneascã poimâine la Geneva, odatã cu comitetul celor 13 convocat sã caute mai
departe mijloace de aplanare a conflictului italo-abisinian. Acest comitet trebu
ia sã se întruneascã mai de mult, dar activitatea sa a fost stânjenitã prin lovitura lui H
itler ºi reluarea negocierilor cu Italia astfel amânatã. Franþa ceruse Angliei ca locarn
ienii sã se întruneascã, imediat, înainte de Paºti la Bruxelles sau Paris. Londra ceruse sã
se amâne aceastã întrunire pânã dupã adunarea comitetului celor 13, în scopul clarificãrii pr
abile a situaþiei Italiei, una din Puterile garante ale Pactului de la Locarno. S-
a fãcut ca întotdeauna o tranzacþie, ºi locarnienii se vor aduna odatã cu cei 13 la Geneva
.
Dupã isprava de la Sinaia, studenþii noºtri ºi-au þinut în liniºte congresul lor, la Târgu
Congresul s-a terminat ieri searã, duminicã, prin aclamarea unei moþiuni pe care o cit
eºti si te întrebi dacã visezi. E un factum revoluþionar ºi anarhic despre care cel mai puþi
n ce se poate spune e cã studenþimea naþionalistã, gardistã, cuzistã etc. se prezintã ca
un Stat în Stat, cu hotãrâri de ostracizare ºi de condamnare pentru tot ce nu gândeºte ca dân
a. Se pune întrebarea: mai suntem guvernaþi?
7 aprilie. Jalnica tragedie a tratatelor: reprezentanþii celor trei State ale Mici
i înþelegeri s-au prezentat împreunã ministrului de externe al Austriei si i-au înmânat o no
ta identicã prin care Statele zisei Mici înþelegeri protestai; energic" împotriva încãlcãrii
a V-a" (sic) a Tratatului de la St. Germain, sãvârºitã la Viena cu prilejul reintroducer
ii serviciului obligatoriu cãtre Stat". Puterile Micii înþelegeri îºi rezervã libertatea ho
or lor ulterioare"! (Le-o contesta cineva?)
Guvernul austriac a rãspuns prin ziarele sale oficioase cã se c.c. pe nota Micii înþeleg
eri ºi cã nu va schimba nimic în hotãrârile luate.
Mã întreb cine au fost învingãtorii în 1918? Am impresia cã cei învinºi.
Iatã unde ne-a dus sifilisul lui Wilson ºi democraþia integralã.
8 aprilie. în Spania, nebunia colectivã nu mai e îngrãditã de nimic. Dupã ce au dat drumul
la toþi puºcãriaºii, dupã ce au ars biserici ºi ucis preoþi în afarã de orice miºcare revoluþ
egraful ne aduce vestea cã au isprãvit-o ºi cu preºedintele Republicii Alcala Zamora. No
ul Cortes întrunit a votat o moþiune prin care dizolvarea precedentului Cortes, din
ianuarie, a fost declaratã ca nejustificatã. Un Idalecio oarecare cu nume de romanþã a cân
tat pe struna demagogiei ºi votul a fost dupã dorinþa nebunilor. Conform Constituþiei în v
igoare, Zamora ºi-a pierdut postul.
Ceartã mare în lagãrul liberal. Asociaþia tinerilor liberali cunoscutã sub numele de Pãrer
ibere" a exoflisit din sânul sãu pe junele Ti-teanu, pe care 1-a fãcut rãspunzãtor de cele
petrecute la Sinaia ºi de pângãrirea memoriei lui Duca. Ce e nostim e cã printre cei ca
re 1-au dat afarã figureazã ºi subsecretarii Aur. Bentoiu, Valeriu Roman, Canci-cov et
c. Se zice cã Titeanu va trebui sã-ºi dea demisia ºi din Minister.
Dinu Brãtianu a plecat cu familia ºi cu prietenii sã petreacã vacanþa Paºtelui pe coasta Dal
maþiei, în drum, la Timiºoara, a dat un interviu în care printre alte lucruri fãrã importanþã
i spune ca sã defineascã acþiunea Guvernului: Partidul Liberal credincios tradiþiei sale
de muncã, de cinste ºi de dezinteresare etc. etc. etc." Mã întreb dacã-i inconºtienþã sau rea
dinþã. înfundatã în mocirlã pânã în gât, þara se prãbuºeºte, ºi dl. Dinu Brãtianu vorbeºte de
sare! Lipsa oricãrei discipline morale, iatã nota caracteristicã a zilei de azi, ºi în ace
astã lipsã de disciplinã sufleteascã stã imoralitatea, mai mult de-
274
cât în potlogãriile tuturor, de sus ºi pânã jos. Nu mai existã nici un criteriu pentru judeca
ea acþiunilor individuale, ce sã mai vorbesc de sancþiuni!
Guvernarea actualã liberalã încurajând toate îndrãznelile pe terenul moral, simbolizeazã perf
ct în compunerea ei o epocã de complectã decadenþã.
9 aprilie. Contrapropunerile franceze, în jurul cãrora presa democraticã ºi ovreiascã a pr
egãtit o atmosferã de vie curiozitate ºi de impacientã aºteptare, au fost în fine date publi
citãþii ieri, la Geneva. Ziarele de azi-dimineaþã le publicã ºi la noi în extenso. Decepþia l
itirea lor e mare. Ca formã ºi ca þinutã politicã sunt cu mult inferioare propunerilor lui
Hitler. Doua pãrþi: în prima o slabã ºi searbãdã refulare a propunerilor germane în a doua
unerile franceze pentru organizarea pãcii.
Cel mai puþin ce se poate spune despre memorandum-ul francez în partea de polemicã cu
Fiihrer-ul, e cã e lipsit de logicã: recunoaºte pentru Germania principiul egalitãþii de d
repturi, dar vrea sã o menþinã ºi mai departe în cãtuºele (cât a mai rãmas din ele) impuse de
ori învinºilor. Din douã una: sau egalitate de drepturi ºi atunci buretele peste Tratatu
l de la Versailles sau respectarea acestui tratat, dar atunci inegalitate de dre
pturi, învinsul în faþa învingãtorului. Franþa, din nenorocire pentru ea, s-a pronunþat deja
diferite rânduri pentru prima alternativã. Dacã voia sã se menþinã pe a doua, nu trebuia sã c
nsimtã nici la înarmarea clandestinã a Reich-ului, nici la retragerea Comisiei de cont
rol, nici la reintroducerea Serviciului militar obligatoriu. Aceasta a fost lovi
tura cea mare datã Tratatului de la Versailles. Dar atunci Franþa n-a reacþionat, ºi rea
cþioneazã astãzi faþã de o ultimã consecinþã a celei principale cãlcãri de tratat, sãvârºitã
cþioneazã astãzi dupã ce a lãsat Germania sã se înarmeze. Oricât de insondabilã e prostia dem
or, sunt limite peste care nu o mai pricepe nimeni!
Partea contrapropunerilor privitoare la organizarea pãcii nu e decât literaturã utopicã.
Pare cã citeºti rezumatul capitolelor unui roman-foileton: / 'Europe dans 2000 ans,
par Flandin et Boncour. O confederaþie a tuturor Statelor Europei, cu sub-federaþii
regionale, fiecare Stat întreþinând trupe (corpuri de Armatã ºi Divizii, dupã mãrimea popula
i) la dispoziþia Consiliului Central, pentru eventuale sancþiuni; uniuni vamale, uni
uni monetare ºi rahat de la început pânã la sfârºit. Propunerile lui Hitler sunt realizabil
ale francezilor nu.
Ele sunt mort nãscute. Anglia nu Ie va primi niciodatã. Dar tocmai pentru aceasta se
va putea naºte un joc diplomatic amuzant. Italia le va
primi poate (chit sã nu cada de acord pe amãnunte, dacã se va ajunge pânã la discuþia lor) c
a sã oblige pe englezi sã se pronunþe ºi sã sape, prin refuzul lor, ºi mai adânc ºanþul care-
parte de franþuzi. Qui vivra verra."
__ Titeanu ºi-a dat asearã demisia ca þap ispãºitor pentru prostiile lui
Inculeþ, dar mai ales fiindcã nu putea nimeni sã-1 sufere.
11 aprilie. Radian vine sã mã vadã la Breasla unde-mi petrec sãrbãtorile Pastelor, îmi pove
teºte cã a întâlnit pe Moþa, cu siguranþã cel mai inteligent printre fruntaºii Gãrzii de Fier
i-ar fi fãcut câteva confidenþe ca sã mi le transmitã mie. Nu e de mirare, cãci relaþiile me
e cu gardiºtii sunt foarte bune pentru moment.
Moþa spune cã el ºi ai lui au pierdut orice încredere în Rege, în sensul unei schimbãri favor
bile programului lor. Nu trebuie uitat cã gardiºtii sunt hotãrât antiparlamentari ºi îndrumaþ
spre extrema dreaptã. Audienþa lui Furdui i-a dezgustat profund prin avansurile pe
care Regele le-a fãcut preºedintelui studenþilor creºtini. Departe sã-i fi câºtigat, platitud
nile Suveranului i-a indignat. Furdui a vorbit Regelui obraznic pentru un puþoi ca
dânsul, între altele a spus cã tineretul nu mai are ce aºtepta de la un regim ca cel de
azi în care cãlãilor liberali de azi vor succeda mâine cãlãii naþional-þãrãniºti. Bãtutã ºi
berali, Garda de Fier va continua sã fie bãtutã ºi persecutatã de þãrãniºti care se laudã dej
r desfiinþa. Tineretul gardist începe sa confunde pe Rege cu partidele sale de guver
nãmânt ºi se îndepãrteazã cu atât mai mult de Tron cu cât îl vede înconjurat de oameni netreb
n bancher jidan falit (Blank), un gheºeftar veros (Auschnit) ºi o damã care încheagã viþiul
necinstea în preajma Regelui" au îndepãrtat definitiv poporul de Dinastie. Regele a as
cultat pleoºtit, n-a reacþionat, ºi a rugat pe Furdui sã intervinã ca studenþii sã se astâmpe
sã nu provoace prea multe greutãþi Guvernului, în ce priveºte succesiunea þãrãniºtilor, Rege
spus textual: lucrurile nu stau tocmai aºa cum crezi d-ta". A adãugat cã el, Regele, a
intervenit deseori pentru a calma zelul Guvernului împotriva studenþimii gardiste, i
ar în ce priveºte anumite persoane din anturajul sãu, cã informaþiile tineretului sunt cu
totul greºite. Impresia lui Moþa, dezgustat de altminteri, e cã Regele ªtie numai de fri
cã ºi cã e foarte îngrijorat de neplãcerile la care ar putea fi supusã d-na Lupescu.
In ce priveºte pe Titeanu ºi pe Inculeþ, Moþa a protestat energic împotriva oricãrei bãnuieli
de înþelegere cu aceºti pezevenghi". Dacã
276
au facilitat întru câtva þinerea congresului de la Tg. Mureº, au facut-o din îndemnul Rege
lui, cãruia Furdui a declarat cã congresul se va þine cu sau fãrã voia Guvernului.
La congres, dupã toate cele întâmplate în drum a fost liniºte ºi ordine. Studenþii au format
chipe conduse fiecare de câte un legionar, menite sã aplice corecþiuni (o bãtaie bunã, nu
ucidere) unei serii de personalitãþi politice care s-au distins prin vrãjmãºia lor faþa de g
ardiºti. S-au fãcut liste de asemenea personalitãþi: de la þãrãniºti figureazã pe ele Madgear
mând Câlinescu, Maniu (dar nu Mihalache) ºi alþii de la liberali lamandi, Inculeþ, Titeais
u, Radu Polizu etc. în afarã de partide, Gavrilã Marinescu, Blank, Auschnit. Echipele
au depus jurãmânt în faþa biroului congresului, în afarã de personalitãþi politice a mai fost
semnatã ºi o anumitã doamnã" fãrã sã se pomeneascã numele d-nei Lupescu.
Aceastã hotãrâre a studenþilor a înnebunit literalmente anturajul Regelui (tot Moþa poves
). Dupã înapoierea studenþimii la Bucureºti, Milcoveanu, preºedintele Asociaþiei Studenþilor
Medicinã, a fost chemat într-o zi la telefon de Urdãreanu: Ce mai faci dragã? de ce nu ma
i vii pe la mine suntem olteni amândoi ºi ar fi bine sã mai stãm de vorbã. Nu vrei sã vii m
e sã mã vezi?", a îngânat dl. vi-cemareºal. Milcoveanu a rãspuns la apel: sosit la Palat a f
ost imediat introdus în cabinetul d-lui vicemareºal unde a gãsit ºi pe Vaier Pop, pe g-r
al Paul Angelescu ºi încã un general. Urdãreanu a rugat pe simandi-coºii lui vizitatori sã t
reacã un moment alãturi (!!!) cãci avea de vorbit cu domnul". Domnul" era studentul Milc
oveanu! Cei daþi afarã erau miniºtrii! Urdãreanu a început sã facã pe prietenosul, sã explice
i Milcoveanu cât de bine e intenþionat Regele faþã de studenþi (doar cã nu 1-a scuzat de fap
tele întâmplate!), cã dacã greºeºte (sic) câteodatã e cã e rãu informat. El, Urdãreanu, îl in
ate mai exact, dar nu le ºtie toate nici el; de ce nu vii mai des pe la mine s-a ad
resat Urdãreanu lui Milcoveanu sã mã pui în curent? Astfel ar putea ajunge mai repede do
leanþele voastre la Majestatea Sa". Apoi a explicat lui Milcoveanu cã d-na Lupescu n
u era amestecatã în nimic, cã avea o deosebitã simpatie pentru studenþi ºi influenþa ei asupr
Regelui dacã influenþã existã era toatã în favoarea tineretului gardist. La aceastã afir
Milcoveanu a sãrit în sus: Cum dom'le? Dar la recepþia jidoavcei de Blank n-a stat dânsa
tot timpul lipitã de Radu Polizu, putoarea care vrea sã redeschidã afacerea Duca împotri
va noastrã?" Studenþii au, dupã cum se vede, ºi ei poliþia lor! Conversaþia între dem-
nitarul (?) Curþii ºi preºedintele asociaþiei studenþeºti a mai durat, pe aceeaºi temã: silin
i Urdãreanu sã scoatã pe d-na Lupescu anumita doamnã" din ura studenþilor. Milcoveanu a pãrã
însã Palatul fãrã sã-ºi fi schimbat pãrerile.
__ Un capitol al vieþii noastre de Curte":
Regele, Urdãreanu ºi Ilasievici câteodatã ºi alþi intimi au obiceiul sã tragã chefuri din
es toþi afumaþi afara de Ilasievici, om de lemn prin care alcoolul trece fãrã sã altereze
nimic. La aceste chefuri, se aduc ºi femei de cea mai de pe urmã speþã a curvãretului.
într-o searã, cheful a fost mai mare ca de obicei; beatã, o femeie s-a rostogolit la p
lecare pe scãri ºi ºi-a spart capul. Inspectorul de poliþie Agapie, însãrcinat cu siguranþa P
latului, a atras atenþia generalului Ilasievici asupra pericolului unor asemenea p
etreceri, el, ca ºef al poliþiei pentru paza Regelui neputând rãspunde de femeile necuno
scute care se apropie de augusta persoanã a Suveranului. Ilasievici s-a mulþumit sã înju
re pe fidelul Agapie, ºi sã-1 trimitã la plimbare. Agapie nu s-a dat însã bãtut, a prevenit
pe d-na Lupescu, ºi într-o searã în care beþia era în toiul ei, a adus-o la Palat. Madama Re
gelui a fãcut o scenã â tout casser", a tratat de peºti ºi de lichele pe toþi tovarãºii de m
Ma-jestãþii ºi a spart petrecerea. A doua zi Agapie a fost mutat în fundul Basarabiei ºi în
vinuit cã a delapidat 500 000 lei din fondurile poliþiei secrete de la Palat.
Pe de altã parte numirea lui Filimon si a lui Filitti au mirat: nici unul nici alt
ul nu sunt din agreaþii d-nei Lupescu. Filimon e din banda vechilor carliºti (Tãtãranu,
Paul Teodorescu, Cesianu, Suþu toþi anti-Lupesciºti).
14 aprilie. Ziarele noastre de azi-dimineaþã publicã sub forma unor depeºe din Geneva, u
rmãtoarele mãrgãritare diplomatice înºirate pe firul celei mai integrale democraþii:
Geneva (Rador) 11 aprilie (publicatã cu întârziere din cauza sãrbãtorilor Paºtelui). în cerc
le iniþiate de aici se subliniazã însemnatul progres (care, se va vedea numaidecât!) rea
lizat între punctele de vedere francez ºi englez în chestiunea renanã.
Pare a avea o deosebitã însemnãtate (!) faptul cã dl. Eden a promis cã va pune Germaniei o
serie de întrebãri (!!!) cu privire la adevãratele ei intenþii (sic, nu schimb nimic!)
278
întrebãrile acestea vor lua drept bazã, în primul rând, memoriul francez din 8 aprilie ºi vo
r cãuta sã provoace precizãri asupra urmãtoarelor probleme:
1) în ce fel ar puteau fi conciliate pactele bilaterale propuse de Germania cu pr
incipiile securitãþii colective?
2) Ce înþelege Reichul prin cererea sa ca pactul Societãþii Naþiunilor sã fie despãrþit de Tr
tul din Versailles?
3) Ce înþelege Germania prin drepturile pretinse asupra coloniilor?
4) înþelege Germania sã ridice imediat revendicãrile ei faþã de Dantzig, Memel, Austria ºi î
avoarea altor schimbãri de frontiere în Europa?
Este uºor de întrevãzut însemnãtatea pe care o va avea rãspunsul german la aceste întrebãri p
ru viitoarea orientare a Marii Britanii."
(Da? Poate cineva crede serios cã Marea Britanie nu cunoaºte deja sentimentele Germa
niei faþã de fiecare din cele 4 chestiuni?)
Cu tot însemnatul progres" de care se vorbeºte mai sus, opinia publicã e foarte scepticã în
Anglia ºi mai ales în Franþa asupra unor posibilitãþi de înþelegere între cele douã þãri asu
emei germane. Situaþia s-a mai complicat ºi prin ultimele declaraþii ale d-lui Eden (A
nthony) cu privire la sancþiunile împotriva Italiei, pe care d-sa vrea sã le sporeascã (în
tinzându-le ºi asupra petrolului), ceea ce Franþa nu va primi. Pânã ºi salariatul Saint-Bric
e a ajuns sã scrie în Le Journal cã faptul cel mai important este ca negocierile conti
nuã.
Demertzis, primul ministru grec a murit subit. Dupã ce ºi-a ucis vrãjmaºii (Condylis ºi Ve
nizelos) Regele George începe sã-ºi suprime prietenii. A întrecut ºi pe Borgia! Scrofulis,
Plastiras ºi Tzaldaris þineþi-vãbine!
18 aprilie. Italienii au ocupat Dessie, unde acum o lunã Negu-sul îºi avea încã cartierul
sãu general. Au ocupat Dessie ºi pretind cã pe ziua de 21 aprilie (natalizio di Roma)
vor ocupa ºi Adis-Abeba, deºi e depãrtatã 350 kilometri de Dessie. E drept cã între amândouã
le existã o ºosea, singura construitã de negri, în toatã Abisinia. Telegramele anunþã însã cã
lui Badoglio ar fi sã ocupe Adis-Abeba pe calea aerului.
Din toate depeºele publicate în ziarele de azi-dimineaþã rezultã cã în sferele diplomatice di
Occident rãzboiul italo-etiopian se considerã virtualmente terminat prin înfrângerea to
talã a Abisiniei. în asemenea condiþii sancþiunile nu mai prezintã mare importanþã ºi nu mai
aproa-
: ipr~
pe rost. Anglia zice-se persistã totuºi în dorinþa de a le agrava. Poate cã adopta aceast
oziþie la masa verde pentru a-ºi salva prestigiul ºi amorul propriu, ºtiind bine cã în reali
tate o agravare a sancþiunilor nu e posibilã fãrã adeziunea Franþei, care, dezamãgitã de laº
Angliei în chestiunea renanã e mai anti-sancþionistã ca oricând. Dacã Anglia va persista în
ererea ei de a se proceda mai departe pe calea sancþiunilor împotriva Italiei e prob
abil cã Franþa va cere aceleaºi sancþiuni ºi împotriva Germaniei ºi va condiþiona pe cele din
e aplicarea acestora din urmã, pe care Anglia nu le va consimþi niciodatã.
Sarraut ( Ah! ce Sarraut de Salaud, ah! ce salaud de Sarraut!) a pronunþat un mare
discurs electoral radiodifuzat prin care a adus la cunoºtinþa omeniri cã Franþa e înarmatã pâ
dinþi (o spune el ºi ºtie ce spune), cã este azi cea mai formidabilã putere în lume ºi cã nu
teme câtuºi de puþin de germani. Sã dea Dumnezeu sã fie aºa, dar nu ºtiu de ce am avut impre
ia citind rezumatul discursului sarodian cã auzeam un adevãrat ia-1 dupã mine cã-1 omor!"
proiectat asupra viitorului numai, din fericire.
Dupã cum prevãzuse Gurãnescu într-o conversaþie pe care am avut-o cu el ºi pe care am cons
mnat-o în aceste însemnãri (toamna trecutã) mediocrul domn Ninko Periei ministrul Iugosl
aviei la Bucureºti a fost rechemat ºi înlocuit prin dl. Kasidolaîz, ministrul de la Brux
elles. Poate cã dl. Kasidolatz sã fie mai zburdalnic ºi mai priceput ca predecesorul sãu
dar poate în bunã pace sã fie tot atât de mediocru: raporturile dintre România ºi Iugoslavi
a nu se hotãrãsc de cãtre miniºtrii plenipotenþiari, nici la Bucureºti, nici la Belgrad!
ªoseaua dintre Craiova ºi Breasla e într-un hal nemaipomenit. N-am cunoscut-o de când s
unt într-o asemenea stare. Ca sã ajungi la Breasta cu automobilul, trebuie sã faci ech
ilibristicã ºi acrobaþie. Prefectul Gârboviceanu a venit la mine, împreunã cu inginerul judeþ
lui, sã se justifice ºi sã-mi arate cã bugetul judeþului Dolj a fost redus la 23 milioane
(120 acum câþiva ani!) ºi cã din acesta, jumãtate-1 mãnâncã lefurile. O fi. E cert cã un jude
mea Doljului nu-ºi poate încherba un buget ca lumea cu o sumã atât de mica. Pare cã Statul
trage prea mult de partea lui, ºi cu toatã trâmbiþata descentralizare ºi autonomie judeþeanã
nu mai lasã aproape nimic judeþelor. Prefectul, cu toatã sãrã-
280
cia judeþului, îmi aratã cã a contractat aºternerea pietrei pe ºoseaua noastrã pânã la kilome
15 (Breasta e la kilometrul 7). Pânã la'l iunie ºoseaua va fi refãcutã. Pretinde prefectul
...
19 aprilie. Telegramele publicate în ziarele de azi-dimineaþã anunþã o destindere la Gene
va. Ba bine cã nu! Acesta este jocul ºmecherilor internaþionali sã întindã ºi sã destindã.
abouis (de l'Oeuvre) se declarã mulþumitã cu situaþia. Aceasta se poate rezuma cam astfe
l: Comitetul de 13 care-ºi amânase concluziile sale pânã la rãspunsul Abisiniei la propune
rile italiene, s-a declarat incompetent sã mai continue încercãrile sale de conciliere
dat fiind pe de o parte refuzul Italiei de a trata altfel decât direct cu Negusul
ºi pe de alta refuzul Abisiniei de a primi propunerile Italiei de pace. Comitetul
de 13 a transmis Consiliului S.D.N. dosarul afacerii ºi s-a descãrcat de dânsul. Cons
iliul, în loc sã convoace imediat Comitetul de 18 pentru agravarea sancþiunilor a hotãrât
amânarea acestei proceduri pentru trei sãptãmâni. Sau mai exact aºa au hotãrât Franþa ºi Angl
a hotãrî mâine Consiliul, în ºedinþa pe care o va þine la Geneva.
Din cele ce scriu gazetele, sosite din Paris ºi din Londra pare evident cã sancþiunile
sunt cãzute în apã. în Franþa opinia publicã n-ar tolera în nici un caz o agravare a acestor
, iar în Anglia, unde lumea îºi dã seama cã nimic nu se poate face în aceastã privinþã fãrã F
esiunea e mare. Iatã de exemplu ziarul Morning Post care scrie cã nimeni nu poate fi
mulþumit cu politica de iluzii" a Guvernului: Existã o prãpastie între rezultatele obþinut
ºi iluziile în care a fost întreþinut poporul. Trebuie sã constatãm cã oamenii de Stat brita
ici au legat creditul lor de o politicã al cãrei faliment este evident ºi care va duce
din eºec în eºec, dacã va fi menþinutã."
Italienii înainteazã spre Adis-Abeba pe care se zice cã Negusul a evacuat-o strãmutând Cap
itala într-o localitate mai la vest, adicã spre Sudanul britanic.
20 aprilie. A murit baronul Giesl; cine îºi mai aduce aminte de el? Colonelul Giesl
von Gieslingen a fost ministrul Austro-Ungariei care a remis în ziua de 24 iulie 1
914 ultimatum-ul adresat de dubla Monarhie Guvernului din Belgrad, ultimatum car
e a dezlãnþuit rãzboiul mondial. A murit general, pensionar, Wladimir, ºi pentru o micã pãrt
icicã rãspunzãtor ºi el de dezastrul patriei sale, prin zelul ºi lipsa de supleþe cu care a
executat stupidele instrucþiuni ale stupidului Berch-told. A murit la Salzburg în vârs
tã de 76 ani. >
Din ziare aflu de asemenea ca au mai murit C. Kilimogîu la Iaºi ºi Romulus Voinescu la
Bucureºti. Cel dintâi, liberal cinstit (rara avis), se gãsea prefect de poliþie al Iaºilo
r în momentul invaziei bucureºtenilor (noimebrie 1916) ºi a jucat un rol important cu
prilejul încvartiruirilor noastre; în via lui de la Copou, a avut loc duelul Vintilã B
rãtianu dr.. Lupu, al cãrui martor am fost. Cel de-al doilea a fost un farsor, dar p
lin de patimã pentru profesiunile de poliþist ºi de autor dramatic; la teatru n-a ajun
s la nimic în poliþie a ajuns director general al Siguranþei Starului, situaþie în care mi
-a dat un apreciat ajutor în 1920 ºi 1921 pentru stârpirea comunismului. Ca ministru d
e interne din acele grele vremuri, i-am rãmas foarte îndatorat.
21 aprilie. M-am înapoiat asearã de la Breasta, ºi gãsesc Bucureºtii în aceleaºi friguri po
ice în care 1-am lãsat.
Cafeneaua politicã povesteºte despre demisia lui Tãtãrescu, datã în ziua de Paºte, ca urmare
a toate câte s-au întâmplat cu prilejul congresului studenþilor la Târgu Mureº. Vorbeºte ºi d
re demisia lui Titu-lescu care soseºte azi sau mâine, deºi nu-ºi anunþase sosirea decât pent
ru 8 mai (se zice cã ar fi fost chemat de Rege). Demisia lui Tãtãrescu n-a fost primitã
(unii zic cã a fost numai amânata), iar a lui Titulescu cred cã nici n-a fost datã. Afac
erea studenþilor se încurcã de altminteri tot mai rãu, în consecinþele ei. Inculeþ a dat prin
Rador un interviu inteligent ca ºi dânsul, prin care neagã tot ce s-a întâmplat ( ordinea ºi
iniºtea domnesc peste tot", actele sãvârºite de studenþi n-au depãºit mãsura unui fapt diver
nic"), fãrã sã explice însã pentru ce un subsecretar de la Interne (Titeanu) a fost nevoit
sã demisioneze ºi 7 studenþi" printre care Alex. Cantacuzino, fost subsecretar de Legaþi
e!) au fost arestaþi? Incomparabilul Vornic al tuturor þinuturilor româneºti mai declarã cã
la Tg. Mureº Justiþia instruieºte în libertate (!!) afacerea studenþilor"! într-adevãr ca în
ertate (dar era inutil sã spunã un lucru care mãrturiseºte ºi stãri contrare) cãci tribunalul
a infirmat ieri mandatul de arestare, în favoarea tuturor inculpaþilor!
Agitaþia tineretului continuã însã cu un avânt crescut. Am primit de la generalul Zizi Can
tacuzino un întreg dosar, copii de pe scrisorile lui adresate lui Gavrilã Marinescu,
lui Madgearu & Calinescu, dupã circularele sale ca ºef al Partidului Totul pentru Þarã,
dupã o altã circularã a lui Zelea Codreanu ºi altele. Una din cele mai interesante piese
este copia depoziþiei lui Zizi în faþa judecãtorului de instrucþie (sesizat prin plângerea
Madgearu-Cãlinescu), prin care declarã ca Max Auschnit trebuie ucis! Am primit ºi eu o
circularã semnatã de Stelescu (renega-
282
tul) prin care aceastã lichea denunþã oamenilor cinstiþi"1 banda de asasini adunatã în jurul
lui Codreanu.
Om de ordine, nu aprob violenþele sãvârºite sau proiectate, dar mi le explic prin exaspe
rarea la care au ajuns toþi oamenii tineri ºi curaþi faþã de corupþia celui mai neruºinat reg
m din câte au guvernat þara noastrã. Desigur cã nici din tot acest scandal nu va ieºi nimi
c; câteva milioane din fondurile secrete vor mai lua drumul cunoscut ºi dl. In-culeþ v
a ieºi ºi de astã-data basma curatã.
Un ofiþer de Stat-Major îmi aduce informaþii care mã umplu de bucurie: tancurile noastr
e puþine câte avem fac 4 (patru) kilometri pe orã, pe când cele moderne, cu care sunt înze
strate toate armatele vecine fac 60. Tot acest ofiþer îmi spune cã incendiul (despre c
are au vorbit ziarele înainte de Paºte) de la Arsenalul Armatei ºi care ar fi distrus
aºa s-a spus câteva ateliere accesorii" a distrus complect tocmai atelierele noi în car
e se fãcea repunerea la punct a vechiului nostru material asupra cãreia s-a întins cu
atâta complezenþã primul ministru în expunerea pe care a lacut-o în martie, la Statul Majo
r, ºefilor de partide! Acelaºi ofiþer mã mai informeazã cã armata ungarã poseda 2 divizii com
lect motorizate, care în caz de rãzboi n-ar putea fi oprite decât !a Braºov! Poate cã ofiþer
ul meu o fi vreun pesimist?
La Geneva, Consiliul S.D.N. în ºedinþa de ieri, a mers în afacerea italo-abisinianã ºi
departe decât s-a prevãzut: n-a amânat întrunirea comitetului de 18 (sancþiunile), a scos
pur ºi simplu, desigur în mod provizoriu ºi cu toate rezervele verbale, problema sancþiu
nilor, ºi a întreg conflictului italo-african, de la ordinea zilei a diferitelor sov
iete geneveze. Consiliul ºi-a mãrturisit regretul" faþã de insuccesul tratativelor comite
tului de 13, ºi a exprimat speranþa" cã Italia ºi Abisinia vor sfârºi prin a se înþelege, în
ul Pactului!! Singurul care a vorbit cu rost a fost Aloysi, în numele Italiei. Toþi
ceilalþi au trãncãnit literaturã cu rahat, sau edenice încercãri de boncurism.
Italienii înainteazã viguros. Azi sau mâine trebuie sã ocupe Adis-Abeba. O plasticã definiþi
e a rãzboiului din Africa: oameni albi cu cãmãºi negre se bat împotriva oamenilor negri cu
cãmãºi albe!
1 Licheaua uitã cã în Camera trecutã, în care ajunsese sub auspiciile Gãrzii de Fier, mã acuz
se pe mine (!!) cã delapidasem fondurile secrete de la Interne în 1931-32.
__ De necrezut: la sfârºitul lui aprilie a nins atât de tare în Germania
încât trenurile sunt înzãpezite ºi oprite, iar în Pãdurea Neagra, o excursie ºcolarã englezã,
nsã de nãmeþi, a lãsat pe teren 5 copii morþi! Ninge în Elveþia, în Polonia a nins ºi la Pr
zãpada de 20 centimetri ºi minus 7 grade! ªi eu care mã plângeam cã la Breasta a cãzut bruma
mi-a prãpãdit cartofii!
__ Avem un nou ministru al Germaniei: dl. Fabricius un cumnat al
lui Ribbentrop sau aºa ceva. Vine din Persia ºi se spune cã e inteligent.
23 aprilie. Primit ieri vizita lui Blumenfeld-Scrutator. Nu mai venise de mult.
Deprimat parcâ-ar fi întrupat întreaga democraþie integrala. Mi-a spus cã nu mai pricepe n
imic în politica internã ºi constatã cu regret cã ºi în cea externa s-a ajuns la faliment! T
lescu se întoarce dezumflat!" Bre, bre!
Fiindcã vine vorba de Titulescu am aflat ieri cã dã 30 000 lei pe lunã lui Barbu lonescu
, faimosul amic al Prinþului Carol de pe timpul pribegiei. E de necrezut (ºi e totuºi
aºa, a mãrturisit-o Barbu lonescu lui Pangal), îmi aduc aminte scena pe care acelaºi Tit
ulescu mi-a fãcut-o la Londra în 1932 fiindcã primisem pe Barbu lonescu. Tot Titulescu
se certase cu Pangal, fiindcã acesta dedese (dupã cererea Regelui) un ajutor de la
Preºedinþie o datã pentru totdeauna aceluiaºi Barbu lonescu.
Ieri adunarea generalã la Societatea Bancarã Românã. Era sã fie cu bucluc. Madgearu a ven
it sã-mi spunã cã Rust, al doilea director neamþ al Bãncii, e bãnuit de spionaj ºi cã ar fi t
eodatã agentul lui Hitler în România pentru propagandã, în asemenea condiþii, el, Madgearu,
nu putea decât sã plece din consiliu, trântind uºa. I-am declarat cã nici eu nu admiteam c
a Banca sã fie o oficinã de spionaj ºi de propagandã ºi cã, dacã lucrurile ar fi aºa fi nu s-
remedia, voi pleca împreunã cu el. Madgearu s-a calmat iar eu am vãzut pe Inculeþ care m
i-a transmis informaþiile Siguranþei: existã bãnuialã dar nici o probã. Am convenit totuºi ca
permisul de petrecere în þarã al d-lui Rust, care expirã la l iunie, sa nu fie reînnoit. A
cord cu Ritscher, reprezentantul lui Dresdner Bank, venit de la Berlin pentru ad
unarea generalã. Societatea Bancara Româna e o bancã, nu o agenþie politicã.
Ottescu mã informeazã cã ar fi aflat de la Siguranþa Generalã cã Guvernul Tãtãrescu pleacã
i înlocuit printr-un Guvern Miro-
284
nescu, dând exact formula mie transmisã de Mironescu prin PangaJ. E ciudat ca lucrur
i care nu trebuiau cunoscute decât de Mironescu, de Pangal ºi de mine au fost aflate
ºi de informatorii Siguranþei Statului, în privinþa realizãrii formulei, Siguranþa e tot atâ
de scepticã ca ºi mine. 24 aprilie. Pentru însufleþirea partidului ºi strângerea rândurilo
jurul lui Tatãrescu s-a dezvãluit ieri cu mare alai la Ploieºti, un bust al lui Duca,
ridicat în piaþa plãcintarilor. Dinu Bratianu, ºeful partidului, s-a abþinut de la aceastã p
ioasã ceremonie, intenþionat ca sã sublinieze unirea sufleteasca ce domneºte în partid. Gu
tã Tatãrescu a fãcut cu acest prilej un sonor ºi kilometric expozeu" pe care 1-a difuzat
la radio, ºi 1-a mai repetat ºi seara, tot la radio, cãci fusese luat ºi pe plãci, întreg ex
pozeul e o simplã neruºinare. Un ziar de alaltãieri seara, din opoziþie publicând programu
l praznicului liberal, anunþã în glumã dl. prim-ministru Tatãrescu va minþi, mâine dimineaþã
le 11, la Ploieºti". Prezicerea fãcutã în glumã s-a adeverit exacta. Cine n-ar cunoaºte stãri
e noastre si ar fi auzit numai ieri pe Tatãrescu ºi-ar fi închipuit cã România e cea mai f
ericitã þarã din lume, în care nu mai exista sãrãcie, în care nu mai sunt datornici, în care
ducãtorii înoatã în belºug si în care toatã lumea se plimbã cu mulþumire pe ºosele asfaltate,
tun fãrã nici o grijã ºi admirã cea mai formidabilã armatã din Europa, înzestratã cu tot ce-i
uie. Acest clãnþãu neobrãzat care minte cât îl þine gura, mai necinsteºte ºi bunul simþ ºi li
otez în prima fraza cetitã, (prin urmare cumpãnitã si nu scãpatã în focul cuvântãrii) din dis
l pronunþat ieri (e vorba de bietul Duca, bineînþeles): ... de câte ori se dezvãluieºte o pia
ra care-i nemureºte (!!!) chipul, o coloanã care-i strigã (!!!) numele"... Ruºine sonorã,
Tatãrescu se adevereºte fiul spiritual al lui Jean Th. Florescu ºi nepotul lui Farfuri
di cum 1-a definit prietenul meu Filip. De la 1866 þara româneascã n-a fost umilitã prin
tr-un ºef de Guvern în gradul în care este astãzi. ªi sã te mai miri cã se gãsesc oameni care
ragã? Mã mir, eu, cã nu se gãsesc mai mulþi.
Anglia a redactat chestionarul" pe care-1 va trimite Guvernului german. Citeºti ºi nu
-þi vine sã crezi. Suntem în plina operetã. Dar la ce ne putem aºtepta, în afara de operetã c
un ministru de externe care se numeºte Eden ºi nu se sfieºte sã se aºeze în fotelul lui Lor
d Palmerston ºi al Lordului Salisbury? Pãcat cã pe Flandin nu-1 cheamã Alhambra ºi cã Ti-tul
escu nu-ºi schimbã numele în cel de Alcazar trupa ar fi complectã.
__ Ministrul Germaniei în Egipt, von Stohrer, pe care 1-am cunoscut
la Cairo1 împreunã cu atrãgãtoarea lui soþie, s-a rãtãcit în deºert unde plecase cu automobil
u ºoferul sãu, în excursie. Amândoi oamenii au fost gãsiþi, dupã patru zile de cãutare de un
on militar englez. Erau istoviþi, lângã automobilul lor avariat ºi cu toatã benzina termin
atã.
25 aprilie. Mi se raporteazã manifestaþia de nemaipomenitã platitudine pusã joi la cale,
la Sinaia, de Gutã Tãtãrescu. Dupã ce toatã ceata de miniºtri, de parlamentari, de ºperþari
sufletiºti sfârºise cu pelerinajul de pe peron în amintirea lui Duca, Gutã a adunat-o în faþ
gãrii ºi cu cuvintele: acum domnilor, dupã ce am sãvârºit un act de pioasa amintire pentru
el mort, sã mergem sã ne închinãm (sic) în faþa celui Viu" a pornit în capul tuturor, pe jo
la castelul Foiºor unde cu toþii au cântat imnul regal, în curte. De toate se vãzuserã în þar
omâneascã dar miniºtrii care sã cânte cu chitara la ferestrele Regelui încã nu! Ce sã mire di
artea unui om care a poreclit pe Carol al II-lea Regele Consolidator"!! (Discursu
l de la Ploieºti, din 23 aprilie). Minciuna a ajuns în viaþa noastrã politicã de o întrebuinþ
re atât de curentã, atât de continuã, încât nu ne mai dãm seamã de ea. Fãrã sã mai vorbesc de
ogramele, de toate fãgãduielile, de toate preamãririle celor înfãptuite cuprinse în formule
mincinoase pe care nu Ie mai crede nimeni, am împins inconºtienþa pânã la falsificarea ist
oriei ºi am trecut prin domniile Regelui Mare Cãpitan, Regelui întregitor de Neam, ca
sã ajungem la Domnia Regelui Consolidator! Mare Cãpitan, Regele care saluta cu douã de
gete la chipiu ºi de-abia încropea douã vorbe româneºti? întregitor de neam, Regele da, da,
a"'? Consolidator, Regele care destramã tot? Pe lângã mincinoºi, mai suntem ºi caraghioºi: e
xistã Monarhi în Italia, în Anglia, în Belgia, în Suedia, în Danemarca etc., au-zit-a cineva
numele lor împodobite cu epitete sonore ºi ridicole prin antiteza pe care o evocã? Nu
e discurs public, la noi, prin care Regele Carol sã nu fie înfãþiºat mai genial ca Napole
on, mai cuminte decât Carol cel Mare (împãratul), mai viteaz ca Alexandru Machedon ºi aºa
mai departe. Un asemenea abuz de hiperbole nu se cunoaºte nicãieri, îºi dã cineva seamã de c
apul pe care 1-ar face Regele Victor Emanuel, sau Eduard al VIII-lea, sau Gustav
al V-lea dacã în platitudinea lor, miniºtrii respectivi n-ar face decât sã li se închine în
aþã ºi în dos ºi sã-i
A se vedea Amintirile mele (volumul XI, p. 72, în ediþia noastrã nota St.N,). Stohrer
a fost numit anul trecut ministru la Bucureºti, dar nu ºi-a luat postul în primire ª1 a
rãmas la Cairo.
286
ridice la ranguri de eroi? Minciuna ºi platitudinea se þin totdeauna de mânã. La noi se
mai þin ºi cu prostia.
Telegramele de la Londra ne aduc ºtirea ca Anglia ar avea intenþia sã se retragã din So
cietatea Naþiunilor ºi sã propunã refacerea ei pe baza unui alt plan ºi unui alt pact.
Titulescu s-a înapoiat în þarã ieri. De la Timiºoara a pornit direct la Sinaia, unde se p
rezintã Regelui azi. De data asta a trecut graniþa în tãcere, Iarã sã vorbeascã niciunui gaze
ar, în tãcere ºi incognito" a trecut ºi prin Iugoslavia.
Krofta, noul ministru de externe ciocoslav a dat un interviu în care a avut curaj
ul sã declare cã influenþele germane sunt în plinã creºtere în Iugoslavia ºi printre rânduri
iseascã cã solidaritatea Micii înþelegeri era ameninþatã.
- Generalul Bãltineanu a venit sã-mi spunã cã cu prilejul ultimelor comenzi militare, gen
eralul Paul Angelescu a înghiþit un comision de 300 de milioane (!!) pe care 1-a împãrþit
cu banda, în România se furã ºi se minte: nu ºtii niciodatã cine furã ºi cine minte!
26 aprilie. Unde dai ºi unde crapã: consiliul ales cu atâta vâlvã, cu Istrate Micescu în ca
, ca sã cureþe" Baroul de jidani, a eliminat peste 150 de avocaþi (lista lor e publicatã în
Universul), aproape numai creºtini ºi români, printre care Garabet Aslan, Romulus Bol
inti-neanu, lancu Mitilineu, lorgu Petrovici (decanul pe care 1-a înlocuit Micescu
), C. Plesnilã, Vasiliu-Cluj, Vasilescu Notarã ºi alþii. Eliminarea s-a fãcut pe motivul n
eplãþii cotizaþiei anuale!
Chestiunea chestionarului de trimis la Berlin devine din ce în ce mai caraghioasã. A
cum colaboreazã ºi Franþa cu Anglia, la redactarea întrebãrilor. Una din ele sunã cam aºa: c
ege dl. Hitler prin titulatura de «Fiihrer», e vorba de «conducãtorul» germanilor din Germ
ania sau de al tuturor germanilor de pretutindeni?" E de necrezut dar e aºa, negru
pe alb.
27 aprilie. Ieri duminicã a fost o zi de mari frãmântãri în Partidul Liberal. Pentru ora 1
0 se pusese la cale o vizitã a lui Tãtãrescu la Dinu Brãtianu, în care urma sã se facã o ulti
cercare de înþelegere pe chestiunea congresului partidului, a cãrui convocare e cerutã d
e Tãtãrescu ºi amicii sãi, dar respinsã de Dinu Brãtianu ºi ai lui ori toc-
ÎNSEMNÂJtl ZILNICE, 1936 287
mai ieri dimineaþa a apãrut în Universul un interviu buclucaº al lui Bebe Brâtianu care a
avut drept rezultat amânarea vizitei lui Tãtarescu. Bebe Bratianu e nu numai Bratian
u ºi secretar general al partidului (provizoriu þine locul lui Tãtarescu), dar mai e ºi
omul de încredere al lui Dinu. Bebe nu spune ºi nu scrie nimic fãrã autorizarea lui nene
a Dinu, aºa încât cele spuse în interviu capãtã o importanþã destul de mare, în interviu de l
ut pânã la sfârºit nu e decât o beºtelealã a lui Tãtarescu ºi a metodelor sale de guvernare.
ceastã provocare a ramurii bãtrâne, dl. Gutã a renunþat sa mai vadã pe Dinu Bratianu, la car
e s-a scuzat sub pretext cã e gripat. Toatã ziua, de o parte ºi de alta a baricadei, p
artizanii s-au agitat. Tâtãrescu ºi-a consultat unul dupã altul principalii sãi partizani,
ºi Dinu Bratianu de asemenea. Intransigenþã de o parte ºi de alta. Tãtarescu pretinde cã ar
e 56 de organizaþii de partea lui. Prietenii lui Dinu surâd. Se fac pronosticuri. Pa
re cã abcesul va crãpa. Dar cu liberalii nu se ºtie niciodatã.
Titulescu pare sã se fi înapoiat cam plouat. Circulã cu persistenþã tot felul de zvonuri:
cã Iugoslavia a denunþat Mica înþelegere, cã Franþa ºi Anglia sunt foarte preocupate de even
mentele din Spania ºi cã conferinþele Statelor Majore oficial convocate pentru examina
rea situaþiei dupã denunþarea Pactului de la Locarno de cãtre Germania au avut în realitat
e sarcina sa studieze eventuale mãsuri de apãrare de luat împotriva comunismului ºi anar
hiei spaniole.
Primele rezultate ale alegerilor franceze, care au avut loc ieri, n-au dat Fron
tului Popular succesul pe care îl aºtepta. Douã treimi din locuri au rãmas în balotaj. Cal
culele fãcute pe baza celor aleºi dau o uºoarã pierdere (3 locuri) pentru radicalii soci
aliºti, ºi alta identicã pentru socialiºti. Grupãrile de dreapta au câºtigat câteva locuri ºi
niºtii unul. Adevãrata configuraþie a Camerei nu va apãrea însã decât duminica viitoare, dupã
lotaj.
Sâmbãtã, s-a anunþat la radio încetarea din viaþã a Regelui Egiptului ºi m-am grãbit sã
tã la Legaþia egipteanã. ªtirea era însã prematurã, cãci Regele Faud n-a murit nici pânã azi.
zele uremiei sunt mari. La Cairo ºi la Alexandria s-au arborat chiar drapele în doli
u!
288
28 aprilie. Vãzut vineri pe Regina Mãria, îi cerusem o audienþã ca sã-i prezint omagiile me
e de condoleanþã, dupã moartea sbru-sii Ducky, împãrãteasa Rusiei. Deºi abãtutã prin pierdere
i surori care a fost ºi cea mai iubitã prietenã, Regina mi-a pãrut întineritã ºi mai în formã
ricând. Dupã ce mi-a vorbit de mizeria moralã ºi materialã în care s-a zbãtut scumpa dispãrut
ltimii trei ani ai vieþii sale, dupã ce mi-a descris decrepititudinea fizicã în care se
afla marele Duce Chirii1, Regina a abordat delicatul subiect al relaþiilor sale cu
Regele Ca-rol. Din câte mi-a spus rezultã cã aceste relaþii sunt mai rele ca oricând. A înc
eput prin a-mi spune cã vrea sã plece la Banloc, la Regina Elisa-beta, ºi cã probabil pl
ecarea ei va coincide cu înapoierea Regelui de la Sinaia, ºi cã se va spune iarãºi cã a vrut
sã evite astfel o întâlnire cu fiu-sãu ºi sã manifesteze" împotriva lui. Nu e vina mea dac
icã mi spune niciodatã când pleacã ºi când vine. Eu nu vreau sã manifestez împotriva lui, dar
-am fixat plecarea de vineri." Mi-a fãcut apoi o violentã ieºire împotriva lui Murdãreanu,
c'est comme cela que nous2 Fappelons!" De când a venit Urdãreanu la Palat ºi a încãlecat c
omplect pe Carol, nu mai e de trãit a adãugat Majestatea Sa. Regele a elaborat acum
un regulament al Curþii prin care dã lui Urdãreanu pasul asupra tuturor (cu excepþia pro
vizorie a lui Balif) tot Regina vorbeºte regulament prin care a asimilat ºi pe ofiþeri
i Casei Militare cu funcþionarii civili, ca sã-i punã sub autoritatea lui Murdãreanu. Mu
rdãreanu dicteazã pânã ºi în raporturile diferiþilor membri ai Familiei Regale. Regina mi-a p
vestit cã de câte ori trecea prin Bazargic, în drumurile ei dintre Bucureºti ºi Balcic, of
iþerii regimentului de cavalerie o însoþeau la garã, ºi cum mai totdeauna pleca seara ofiþer
ii o aºteptau la marginea oraºului ºi îi fãceau un cortegiu cu torþele aprinse; deºi acest al
i exagerat o cam plictisea era adânc miºcatã de simpatia ce i se manifesta. Regele a d
at ordin ca nici un ofiþer sã nu o însoþeascã la plecare, ºi sã nu o mai aºtepte la sosire. D
semeni, a dat ordin ca ofiþerii sã nu mai primeascã invitaþiile la cavalcade în jurul Balc
icului ºi la masã în vila Reginei, invitaþii ce li se adresa, exact de douã ori pe an! Mi-
a povestit apoi pe lung incidentul cu delegaþiile de doamne pe care trebuia sã-le pr
imeascã la Cotroceni, a doua zi dupã serbarea aniversãrii ei de 60 de ani. Dupã cum se ºti
e aceastã aniversare fusese sãrbãtoritã cu
1 Marele Duce Chirii, unul din cei mai frumoºi ºi mai impunãtori bãrbaþi ai epocii sale,
e astãzi frânt în douã ºi în ultima vreme numai îngrijirile celor dimprejuml sãu îl mai þin î
2 Nous: adicã dânsa, Prinþul Nicolae, Elisabeta ºi Regina Mignon.
oarecare fast la Sinaia, unde Regina primise delegaþii ºi daruri. Un numãr destul de îns
emnat de delegaþii ºi de dame mai bãtrâne ºi mai scãpãtate nu putuse ajunge însã pânã la Sina
na le convocase la Cotroceni, a doua ºi a treia zi dupã serbarea de la Peleº. Seara, în
ajunul primirii celei dintâi serii, Zwideneck a fost înºtiinþat de Preºedinþia Consiliului cã
Regele nu autorizeazã aceste primiri. Reproduc propriile cuvinte ale Reginei: Bietu
l Zwideneck n-a îndrãznit sã-mi comunice ordinul primit, chiar în seara în care i s-a dat,
ca sa mã lase sa dorm liniºtitã. Mi 1-a comunicat a doua zi dimineaþa. I-am spus: nu se
poate, trebuie sã fie o eroare, o prostie a Preºedinþiei. Mã duc sã vorbesc cu Carol, sã de
scurc încurcãtura, vino si d-ta cu mine, pentru mãsurile ce ar putea fi de luat. Am in
trat la Carol cu Zwideneck; 1-am gãsit încruntat, ºi la primele mele cuvinte m-a oprit
zicându-mi: eu am dat ordinul. L-am întrebat de când îºi permite sã comande în casa mea? Rãs
sul a fost neaºteptat: «Nu permit celor care nu vor sã se arate sub acoperiºul meu ( sous
mon toit") sã-þi facã vizita lor la Cotroceni!» ªi s-a fãcut roºu ca un rac, ºi i s-au tulbur
ochii, iar Zwideneck care asista la scenã mi-a fãcut semn sã-1 las în pace, cãci îl vedea ga
ta sã explodeze ºi sã punã între noi cuvinte si gesturi ireparabile. I-am cerut sã accepte c
el puþin o tranzacþie, sã lase sã vinã persoanele deja anunþate ºi eu la rândul meu sã nu mai
altele. N-a vrut. ªi ne-am despãrþit cum poþi sa-þi imaginezi. Gelozia lui faþã de mine e de
nepriceput ce, crede cã vreau sã-i iau locul? în loc sã profite de simpatiile pe care le
am în þarã ºi în strãinãtate ºi pe care nu cer mai bine decât sã le pun în slujba lui, mã ji
care ocazie". Am cãutat sã o îmblânzesc, sa-i vorbesc de calitãþile reale ale fiului sãu (fãr
i cred nici eu în ele), dar a fost în zadar: Ce-i folosesc calitãþile lui, dacã e sub papuc
ul unui anturaj netrebnic? // ne se complait qu 'avec Ies crapules, qui ont bane
sur lui. Avea dreptate ªtirbei când îmi spunea cã are o slãbiciune pentru lichele, cã dacã-1
pui între 49 de oameni cumsecade ºi o lichea, se va împrieteni cu licheaua. Azi nu mai
existã pentru dânsul decât Mur-dãreanu". Era indignatã de purtarea lui în timpul cãlãtoriei
anþa ºi în Anglia. Tot timpul voiajului 12 ore pe zi, pânã târziu noaptea (se scula pe la mi
zul zilei) n-a fãcut decât sã joace table cu Murdãreanu, fãrã sã adreseze o vorbã celorlalþi
care-1 însoþeau, nici mãcar bãtrânilor miniºtri. Aceºtia sperau sã poatã sta de vorbã mai lu
egele lor, în atâtea ceasuri de cãlãtorie ºi de intimitate. Dar n-a fost chip ºi oamenii au
rãmas adânc jigniþi. Nenorocitul de Brediceanu pregãtise un lung expozeu asupra stãrilor d
in Austria; 1-a primit jucând
290
table ºi a continuat sã joace table în prezenþa lui, ºi omul n-a putut plasa un cuvânt. Dar
declaraþiile de la Paris, în momentul sosirii: am fost în Anglia ca Rege ºi ca sã rãspund si
mpatiei pe care mi-a arãtat-o totdeauna poporul englez!! Nu era mai natural, dacã vr
ea sã spunã ceva deºi nimeni nu-1 întreba ca avea sânge englez în vine? Dar cum era sã fa
uzie, fie ºi indirectã la iubita lui mamã? Francezii i-au dat Medalia Militarã ºi cu asta
1-au pus în buzunar ºi 1-au silit sã spunã tot ce n-ar fi trebuit sã spunã. Mignon a fost in
dignatã ºi furioasã când a auzit cã decoraþia câºtigatã de Regele Alexandru pe câmpul de lupt
datã unui dezertor care n-a fãcut nimic în timpul rãzboiului. Toate merg anapoda. Sunt f
oarte îngrijoratã. Lumea pune tot în spinarea lui Carol toate relele în care se zbate þara
. ªi cum sã mã mir cã o face, când o fac si eu?"
Mi-a mai spus multe biata Regina, dar prea mãrunte ca sã le însemnez aici. Am cãutat sã o
mai împac, brodând variaþiuni pe cunoscuta temã: norocul lui Schroder e colosal!" aplicatã
rãbdãtoarei ºi pânã la un punct norocoasei noastre þãri! Nu pot sã zic cã am plecat de la
urajat, cãci pentru mine perioada iluziilor în ce priveºte pe Carol, a trecut de mult.
Dar ceva mai scârbit.
29 aprilie. Armeanul Menemencioglu, secretar general al Ministerului de Externe
turcesc, ne piseazã de câteva zile. Mese, recepþii, toatã menajeria lui Titulescu s-a da
t peste cap în faþa asiaticului. Titu-lescu însuºi a venit înadins, din lunã, ca sã-i ofere u
dejun prost cu discurs ºi mai prost. Se zice cã acest Menemencioglu este capul dirig
uitor" al Ministerului sãu, ºi cã toþi Ruºdii ºi Co. nu sunt decât marionete ale cãror sfori
trage el. Totuºi...
Regele Fuad al Egiptului a murit în fine ieri la amiazi, dupã un chin de câteva zile.
Vãzut ieri pe amicul meu Scrutãtor (Blumenfeld). A venit sã-mi spunã cã din informaþiile lu
, din deducþiile lui logice", rezultã ca mergem spre un Guvern Mironescu. ªtie despre a
udienþa lui moº Ghiþa, pe care n-o ceruse dar la care a fost chemat", ºtia cã Regele vorbis
e cu el despre termenul" de retragere a lui Tãtãrescu, ºtia multe lucruri ºi mã întreb de un
e le ºtia. Ceea ce 1-a impresionat adânc a fost faptul cã Titulescu s-a dus sâmbãtã seara la
garã sã primeascã pe Mironescu, care se înapoia de la Paris. Blumenfeld pretinde ca Mir
onescu a fost chiar la Cap Martin sã se înþeleagã" cu fenomenul nostru. Bineînþeles
ca n-am spus lui Blumenfeld nimic din ce ºtiu, deºi ºmecherul venise numai ca sa capet
e o confirmare de Ia mine cu privire la informaþiile ºi la deducþiile lui. Convingerea
lui despre formaþiunea unui Minister Mi-ronescu nu 1-a împiedicat însã pe amicul Scrutãto
r sã scrie în aceeaºi zi în Adevãrul ca succesiunea lui Mihalache Topolovinensis este asig
uratã. Mult trebuie sã-1 plãteascã þãrãniºtii!
Azi-dimineaþâ a trecut pe la mine ºi prietenul Nae lonescu pe care nu-1 mai vãzusem de u
n veac a venit cu splendida maºinã Mercedes prin care afiºeazã, cu o copilãreascã mândrie,
aþiile lui cu Berlinul. Vesel ºi voios, plãcut ca întotdeauna, e mai cãlare ca oricând pe ar
ipile marotei sale: Garda de Fier. Plin de dispreþ pentru Rege pe care-1 socoteºte d
efinitiv ca un incapabil de la care nu se mai poate aºtepta nimic. Nu ºtie ce vrea, ºi
când din întâmplare ºtie, criza de luciditate nu dureazã la el decât 24 de ore." Mi-a povest
it doua istorioare bune ºi faþã de ele e cazul de a se spune se non e vero e ben trovat
o". Prima: la Londra Regele Carol s-a întâlnit cu Prinþul de Hessa1 ºi 1-a rugat sa tran
smitã lui Hitler o rugãminte, ºi anume sã nu mai încurajeze partidele de dreapta în România
aibã încredere în el, cã e un Hohenzollern (!!!) ºi la momentul oportun va ºti sã-ºi facã da
! Prinþul de Hessa a raportat conversaþia lui Neurath care a transmis-o lui Hitler, în
scris, cu observaþia cã din întâlnirea cu Regele Carol, îi rãmãsese Prinþului o impresie de
gust. A doua: Comnen a cerut sã vadã pe Fiihrer ca sa-i transmitã ceva din partea Rege
lui Carol, dar Fiihrer-ul nu 1-a primit ºi i-a trimis vorba sa vadã pe Rozenberg2, c
eea ce diplomatul nostru, pe care nu-1 înãbuºe mândria, a ºi fãcut. Misiunea lui Comnen cons
ta în a comunica lui Hitler sa nu se impresioneze de declaraþiile fãcute de Majestatea
Sa la Paris, cã trebuise sã le facã fiindcã francezii îl primiserã cam rece la început ºi ma
les ca sã ia pasul înaintea lui Titulescu ºi sã dovedeascã cã El" conducea politica externã
omâniei! Nae adaugã ca efectul celor douã încercãri de apropiere cu Berlinul ar fi fost de
zastruos, ºi cã Hitler ar fi râs cu hohot, în schimb, Titulescu pus la curent, ar înghiþi înc
acum noduri. Amicul Nae m-a mai întrebat (cred cã vizita lui nu avea alt scop): Ce ma
i e ºi istorioara cu un Guvern Mironescu?" Nu ºtiu nimic a fost rãspunsul meu dar
1 Germania a fost reprezentatã la Londra, la funeraliile Regelui George. prin Pri
nþul de Hessa ginerele Regelui Italiei ºi prin baronul Neurath, ministrul de externe
.
2 Rozenberg n-are nici o calitate oficialã ºi e numai om de partid.
292
decât un prost obraznic ºi imoral ca Tãtãrescu, mai bine un prost modest ºi cumsecade ca M
ironescu." A fost ºi el de aceeaºi pãrere.
Tot azi-dimineaþa am fost la cinematograful Scala unde ne poftise ministrul Sovie
telor, Ostrovski, sã asistãm la prezentarea unui film de propagandã pacificã, film ofici
al zugrãvind desfãºurarea manevrelor armatei roºii, din toamna trecutã, în jurul Kievului. F
ilmul e remarcabil, ca tot ce fac muscalii în aceastã ramurã ºi pe lângã operaþiunile tactice
militare, ne-a mai trecut prin faþa ochilor tot stocul sovietic de tancuri, de aer
oplane ºi de parasutisti. Material au, nu încape îndoialã, întrebarea e dacã vor ºi ºti sã-1
inþeze.
La cinematograf am întâlnit pe ªeba, ministrul cehoslovac cu care am stat de vorbã, înain
te sã înceapã filmul, îºi dã ºi el seamã cã Mica înþelegere scârþâie, din cauza Iugoslaviei,
ucrul e serios. C'este une histoire de femmes" îmi spune el. Principesa Olga (soþia P
rincipelui Paul) are mare influenþã asupra bãrbarului-sãu, dar la rândul ei e sub papucul
mamei sale Marea Ducesã Elena1 care împinge spre orientarea Iugoslaviei în altã direcþie s
i chiar înspre înlocuirea micului Rege Petre prin ginerele ei, Paul. între perechea Pa
ul ºi Regina Marioara ar fi intervenit oarecare rãcealã de raporturi. Pe de altã parte S
toiadinovici, care nu prea era bine vãzut de Regele Alexandru, înclinã ºi el spre Prinþul
Paul (fãrã sã se gândeascã încã la posibilitatea unei schimbãri pe Tronul iugoslav) cu atât m
lt cu cât e ºi el influenþat de soþia lui o grecoaicã foarte inteligentã2 pe care a cunoscut
-o ºi a lua-t-o la Corfu, pe vremea pribegiei (ºi a cãrei mamã e germanã). Toate aceste int
rigãm greceºti n-au mare importanþã a conchis amicul ªeba. Am stat 7 ani în Iugoslavia ºi c
sc bine þara, oamenii ºi posibilitãþile fiecãruia, în Iugoslavia singura putere e armata3 ºi
rmata iugoslavã singurã hotãreºte, ºi armata e nezdruncinat credincioasã amintirii Regelui A
lexandru ºi politicii lui. Regina Marioara a ºtiut sã câºtige sufletul poporului, vorbeºte p
erfect sârbeºte, e într-adevãr popularã cum n-a fost nici o Reginã sârbeascã de o sutã de ani
i dânsa,
1 Fiica Marelui Duce Wladimir Alexandrovici, cãsãtoritã cu Principele Nicolae al Greci
ei.
2 ªi foarte nostimã care se zice cã se þine cu Prinþul Paul ºi se aflã astfel în slujba inter
lor acestuia.
3 Pensionarea neaºteptata a generalului Jifcovici, fidelul servitor al Regelui Ale
-* xandru sã nu fie în legãturã cu toate aceste frãmântãri?
nici fiul ei nu au nimic de temut ºi nici Mica înþelegere ºi politica urmatã pânã la moarte
Regele-Erou Alexandru".
__ Radu Mândrea, preºedintele Casei de Economii ºi a Cecurilor
poºtale, îmi mai povesteºte din luptele lui cu Victor Antonescu, care-i cere încontinuu
bani. Acum câteva zile 1-a chemat la Minister si i-a cerut nici mai mult nici mai
puþin decât 500 de milioane. Tâtãrescu iese de la mine ºi mi-a cerut un miliard pentru echi
pamentul armatei. Iugoslavia ne cere sã mobilizãm, în vederea eventualelor evenimente
din Austria (restaurarea Habsburgilor), ºi n-avem echipament, rufe, haine ºi bocanci
. Cinci sute de milioane le pot da eu1 dar celelalte 500 trebuie sã mi le dai d-ta
". Mândrea a protestat, a arãtat cã casa CEC-ului a ajuns la extrema limitã a lichiditãþii e
i, si pânã acum a refuzat sa dea suma cerutã. Se fac însã insistenþe zilnice pe lângã el. To
stea, îmi spune Mândrea, sunt rezultatul politicii greºite de echilibrare quand meme a
bugetului, cu care se fãleºte Antonescu. A comprimat atâta cheltuielile la materiale,
ca sã echilibreze bugetul, încât nu a putut sã prevadã creditele necesare pentru cele mai
indispensabile cheltuieli. D-ta ai dreptate când spui cã un buget înainte de a fi ech
ilibrat trebuie sã fie real un echilibru cu zero la cheltuieli ºi cu zero la venitur
i ar fi ºi el un echilibru, care ar oglindi însã dezastrul", în gura unui liberal destul
de habotnic asemenea declaraþii nu sunt lipsite de interes.
30 aprilie. Dinu Brãtianu ºi Tâtãrescu s-au împãcat în întrevederea pe care au avut-o ieri:
ru satisfacþia lui Tãtãrescu, congresul partidului se va þine, dar pentru mulþumirea lui D
inu Brãtianu se va þine abia la toamnã. De fapt a învins Brãtianu, cãci pânã la toamna multe
mai pot întâmpla.
l mai. însemnarea de mai sus trebuie complectatã în sensul cã amânarea congresului pânã la
mnã e mai mult o nãdejde a secþiei Brãtianu. Secþia Tãtãrescu pretinde cã congresul se va þin
nie, si de fapt pare cã Dinu Brãtianu nu mai opune un non possumus absolut la convoc
area congresului înainte de toamnã, dacã se poate". Sunt o sumã de conflicte de direcþie în
rganizaþiile judeþene care trebuiesc aplanate înainte de þinerea congresului, ºi pe aceste
a probabil conteazã brãtieniºtii pentru tarãgãnirea lucrurilor pânã în toamna. Oficial,
1 Din bugetele regiilor autonome care se lichideazã deja cu un deficit, deficit ce
ar putea fi sporit fãrã inconvenient. Ciudat amalgam de principii financiare mai e ºi
în capul lui Victor Antonescu. Iatã-1 cã renunþã la echilibrare pentru echilibristicã!
294
nu s-a precizat nici o datã, s-a numit o comisie de trei ca sã pregãteascã congresul ºi s-
a dat urmãtorul comunicat în doi peri:
în convorbirea avutã între dl. Dinu Brãtianu ºi dl. Gutã Tãtãrescu s-a stabilit cã convocare
esului Partidului Liberal este în atribuþiile preºedintelui partidului, cã nu este vorba
de o acþiune în acest sens a ºefilor de organizaþie1 cãrora nu li s-a cerut acest lucru ºi
care nu au manifestat în acest sens.
S-a hotãrât cã, în conformitate cu statutele Partidului Naþional-Li-beral sã se convoace de
cãtre ºeful partidului congresul, nefixându-se încã data.
Chestiunea alegerii de cãtre congres a unui comitet de conducere ºi a unui vicepreºedi
nte nefiindprevãzutã în statutele actuale, nu s-a pus.
Pentru prepararea congresului s-a hotãrât sã se numeascã o comisie care sã ia mãsurile neces
are.
Din conversaþia avuta, dl. Dinu Brãtianu ºi dl. Gh. Tãtãrescu au constatat cã sunt în complec
acord asupra tuturor chestiunilor ce sunt la ordinea zilei.
Informaþiile publicate de unele ziare în contrazicere cu acest comunicat nu corespun
d realitãþii."
Cã s-o face pe placul lui Brãtianu, sau pe al lui Tãtãrescu, lucrul e fãrã importanþã. Pãcãli
camdatã rãmâne Regele, cãci n-a dat lui Gutã rãgazul pe care i 1-a dat ca sã ajungã vicepreºe
al partidului ºi de acord cu Dinu Brãtianu, ci ca sã ajungã preºedinte ºi sã se despartã de
anu.
Zic deocamdatã, fiindcã dupã informaþiile mele foarte sigure, coarda rãmâne tot întinsã între
le jumãtãþi ale partidului. De fapt, raporturile între cele douã tabere au redevenit ce er
au acum douã-trei sãptãmâni. S-a înlãturat pentru moment ruptura. Tocmai contrariul de ce vr
ea Regele Destructor.
Situaþia din Austria continuã sã furnizeze subiect de articole în presa englezã ºi francezã
e îngrijorare în cercurile diplomatice", de agitaþie pentru ilustrul nostru Titulescu.
Toþi se tem de o loviturã hit-leristâ ºi de o realizare a Anschluss-ului". Nu am nici o i
nformaþie precisã, dar datã fiind mentalitatea celor doi conducãtori ai Austriei, cancel
arul Schuschnigg ºi vicecancelarul Principe Stahremberg, înclin
1 Dacã nu Tãtãrescu personal, în tot cazul prietenii ºi partizanii lui anunþaserã urbi et or
cã dacã dl. Dinu nu convoacã Imediat congresul, organizaþiile judeþene (exact: 56 din 71)
vor provoca ele aceastã convocare, conform dispoziþiilor statutare.
sã cred ca toatã vâlva care se face la Viena în jurul pericolului naþional-creºtin e destina
tã sã mascheze adevãratele intenþii ale celor doi conducãtori care vor încerca, poate, într-o
bunã dimineaþã sã proclame restaurarea Habsburgilor, în speranþa cã de frica Anschluss-ului"
va zice nimeni nimic1, ºi ca Restauraþia va trece cum a trecut restabilirea servici
ului militar obligatoriu.
Ghiþã Mironescu îmi comunicã urmãtoarele:
N-a vãzut pe Rege de la înapoierea sa (sâmbãta trecutã) ºi nici nu cere sã-1 vadã, aºteaptã s
hemat. Cã nimic nu-1 face sã creadã cã s-a schimbat ceva în planul Regelui ºi cã crede cã sch
area Guvernului va avea loc în mai sau în iunie, cel mai târziu la toamna2 (!!!). Cã Tit
ulescu, cu care a vorbit pe lung în strãinãtate3 socoteºte ºi el cã Guvernul trebuie sã plece
cât mai grabnic, ba chiar înainte de 10 Mai. Cã a cerut Regelui cel puþin capul lui Incu
leþ pânã la acea datã, dar cã Regele a refuzat aºa încât a rãmas ca ministrul de interne sã p
atã cu tot Guvernul. Cã îndatã ce va avea ceva mai precis de sus" mã va preveni ºi cã în tot
l nu va face nici un pas decât în înþelegere cu mine.
Zelea Codreanu (Cãpitanul) si Stelescu au fost arestaþi în baza cererii Parchetului d
in Covurlui ºi transportaþi la Galaþi unde urmeazã sã fie judecaþi de Curtea de juraþi, pentr
un delict de rebeliune sãvârºit la Bereºti (Covurlui) acum trei ani. Acesta este pretex
tul. Motivul real, este dorinþa Guvernului de a face ceva" împotriva propagandiºtilor d
e dreapta, pentru calmarea nervilor lui Titulescu ºi satisfacerea pretenþiilor sale.
Titulescu pretinde cã i s-au înecat toate corãbiile la Geneva ºi îri Occident din cauza p
oliticii fasciste a Guvernului român! Consecinþele arestãrii vor fi o îndârjire si mai mar
e a cercurilor gardiste, ºi, foarte probabil, o punere mai grãbitã în aplicare a hotãrârilor
de la Târgu Mureº. Ceea ce înfurie mai mult pe gardiºti, e cã Cãpitanul a
1 De zis. vor zice, vor þipa chiar ca din gurã de ºarpe, cele trei unitãþi ale Micii înþelege
i, dar de fãcut nu vor face nimic, cu sau fãrã frica Anschluss-ului. fiindcã simt câteºitrel
e þãri cu regim democratic adicã deliberativ, nu activ.
' Tãtãrescu a spus de curând lui Petre Papacostea cã s-a aranjat" sã rãmânã la Guvern pânã l
r cã nu va deschide sesiunea parlamentarã (raportat de Pangal). Ieri, la un dejun la
care 1-am întâlnit mi-a spus ºi doctorul Angelescu, ministrul instrucþiunii, acelaºi lucr
u.
3 Mironescu pretinde cã a stat foarte puþin de vorbã cu Titulescu aici în Bucureºti, de la
înapoierea sa, ºi cã fenomenul" nu a venit sã-1 primeascã pe el la garã ci misiunea, o simp
misiune!
296
fost închis în aceeaºi zi ºi în aceeaºi camerã cu spurcatul renegat Ste-lescu, teribilul agit
tor de pe vremuri cumpãrat de Siguranþã.
în ce priveºte congresul de la Târgu Mureº am însemnat în paginile precedente versiunea ofic
ialã asupra celor întâmplate în gara Sinaia, ºi în drum spre Târgu Mureº. Grija imparþialitãþ
sa înregistrez azi ºi versiunea gardiºtilor. lata ce mi-a povestit unul din conducãtorii
lor: în ajunul plecãrii din Bucureºti am aflat cã Ministerul de Interne ne dedese autori
zaþie sã þinem congresul cu intenþia sã nu ne lase sa ajungem la Târgu Mureº ºi sã provoace p
m dezordine care sã serveascã de pretext unei sângeroase represiuni. Am fost preveniþi cã
la Sinaia scandalul va fi provocat în gara Sinaia, ºi un prieten de la Siguranþa Gener
alã avem ºi noi legãturi pe unde putem ne-a sfãtuit sã nu oprim trenul nostru în Sinaia.
am dus la direcþie C.F.R. ºi am cerut cu insistenþã sã se suprime oprirea în Sinaia. Cu greu
am putut obþine ca oprirea sã se facã în afarã de garã, pe o linie de garaj. Spre marea noa
strã mirare, trenul dupã ce a pornit din improvizata lui haltã a fost îndrumat pe linia
I care trece de-a lungul peronului ºi îndatã ce a ajuns în faþa acestuia, doi studenþi, pe c
are i-am identificat mai târziu ca agenþi provocatori plãtiþi de poliþie, au tras semnalul
de alarmã! Trenul s-a oprit, noi conducãtorii am sãrit repede jos ºi am împiedicat pe stu
denþi sã coboare. Toþi studenþii adevãraþi, toþi studenþii noºtri, au rãmas în vagoane ºi au
neze în cor imnuri patriotice. Ce au putut face pe peronul gãrii câþiva agenþi provocatori
, plãtiþi de poliþie nu poate pune în joc nici cinstea studenþimii, nici rãspunderea noastrã.
Lucru ciudat însã, noi am cerut urmãrirea acestor agenþi provocatori ºi am dat Parchetului
din Bucureºti numele lor. Nici unul n-a fost urmãrit; urmãriþi au fost numai bãieþii noºtri
are n-au avut altã vinã decât aceea de a voi sã ajungã la Târgu Mureº la congresul ce fusese
utorizat de Guvern.
înscenarea de la Sinaia a servit de pretext pentru oprirea noastrã, sau mai bine zis
pentru încercarea de oprire, mai întâi la Lunca Bradului apoi la Petru Rareº. Aici, cãpit
anul Chihaia, cu o companie de jandarmi a vrut sã ne opreascã, spunând cã aºa avea ordin.
Am protestat, i-am spus cã congresul era autorizat de Ministerul de Interne, ºi câte a
ltele. Cãpitanul Chihaia s-a dus sã telefoneze la Minister ºi s-a înapoiat dupã câtva timp sã
ne spunã cã de la Minister a primit ordin sã ne opreascã cu orice chip ºi sã tragã chiar în n
la nevoie. Bietul om pãrea nehotãrât ºi ne-a întrebat ce sã facã (?!). I-am spus sã cearã de
inister ordin scris. S-a dus sã telefoneze a doua oarã ºi acest ordin
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 19Î6 297
scris nu i s-a dat. Acesta este adevãrul în faimosul interviu dat de Titeanu prin ca
re pretindea cã a trebuit sa pãrãseascã Ministerul fiindcã n-a voit sã tragã în studenþi. N-a
sã dea ordin scris, dar ordin verbal a dat.
Studenþii au fost obligaþi sã sileascã personalul C.F.R. sã-ºi facã datoria, ºi numai graþie
iei lor trenul a ajuns la Târgu Mureº. La Târgu Mureº, în tot timpul congresului a domnit
cea mai perfectã ordine. Câþiva agenþi provocatori au fost pedepsiþi ºi alungaþi de poliþia c
resului, aºa încât totul a decurs în liniºte conform programului. Jurãminte pentru asasinare
a nu ºtiu cui? Nu e adevãrat. Studenþii au desemnat numai echipe pentru apãrarea vieþii ºi o
noarei lor, ºi aceste echipe au depus jurãmântul obiºnuit. Judecãtorul de instrucþie care a
introdus numele d-nei Lupescu în mandatul de arestare, e un ovrei botezat care a v
rut sã facã zel ºi sã ne compromitã, împotriva lui, iar nu împotriva magistraþilor care au in
mat mandatul, s-a ordonat ancheta Ministerului de Justiþie. La congres, nici nu s-
a pronunþat numele d-nei Lupescu".
Concluzia?"
Concluzia? E cã dl. Titulescu ºi Guvernul sãu aruncã untdelemn pe foc" au fost ultimele
uvinte ale pacificului gardist, care pãrãsindu-mã m-a lãsat pe gânduri.
Ieri a murit generalul Aslan, fostul comandant al Armatei de sud la începutul rãzboi
ului si þap ispãºitor pentru dezastrul de la Turrucaia. A murit dupã grele suferinþe, nemângâ
at de nedreptatea ce i se fãcuse. Regele Carol i-a dat gradul de general de Corp d
e Armatã, slabã fisã de consolare dupã o carierã ºi o viaþã distruse. Pierd într-însul un bun
n ºi un simpatic camarad de club.
2 mai. Din mãrgãritarele onaniºtilor de la Geneva, cu un grãunte de sare democraticã:
Ziarele de azi-dimineaþã reproduc o telegramã Havas, din Paris, dupã care ziarul L 'Oeuvr
e anunþã, sub semnãtura d-nei Tabouis (cine o fi ºi aceastã madam Tabouis1 veºnic citatã ca s
mnatara tuturor prostiilor? Poate muza democraþiei însãºi?), cã dl. Corbin, ambasadorul Fr
anþei la Londra, s-a prezentat ieri la Foreign Office spre a reaminti în mod solemn
(!!! delicios!), cã dupã pãrerea Franþei securitatea (ce e
1 Mme Tabouis e urâtã ºi nu poate fi prin urmare confundatã cu o Muzã. E nepoata lui Jules
Cambon ºi autoarea unui volum asupra lui Tutankamon.
298
aia?) în rãsãritul Europei este tot atât de esenþialã pentru securitatea europeanã (?) ca ºi
(sic) de vest ºi cã un rãzboi care ar izbucni în Europa Centralã ar duce la o conflagraþie
generalã.
Ziarul adaugã cã dl. Maiski, ambasadorul Rusiei Sovietice a fãcut un demers asemãnãtor ier
i searã."
Ura pentru madam Tabouis! Ura pentru dl. Corbinî Ura pentru dl. Maiski! Acum Angli
a ºtie ce ar însemna un rãzboi în Europa Centralã. Democraþia poate dormi liniºtitã.
3 mai. Telegramele publicate în ziarele de azi-dimineaþâ ne aduc vestea senzaþionalã a fug
ii Negusului. Haile Selassie a pãrãsit Adis-Abeba, împreunã cu împãrãteasa" Manen, cu famili
oamenii lor, îndreptându-se spre Djibuti. Douã trenuri speciale au încãrcat bagajele ºi fami
lia Negusului. Plecarea s-a efectuat fãrã incident, fiindcã s-a fãcut pe tãcute ºi în secret.
Miniºtrii ºi câþiva Raºi au ºterpelit-o ºi ei, dar se zice ca au luat-o cu automobilele înspr
udan. Adis-Abeba abandonatã de Guvernul abisinian, a cãzut prada borfaºilor si bandiþilo
r care au furat ºi furã ce pot, ºi pun foc la tot. Legaþiile au organizat lagãre de refugi
u pentru supuºii lor.
Se poate zice cã rãzboiul italo-abisinian e moralmente terminat. Mai rãmâne de consolida
t cucerirea, de organizat, de colonizat. Vor trebui bani mulþi, ºi timp. Numai viito
rul va putea arãta si le jeu valait la chandelle". Se poate ca financiarmente ºi chia
r economiceºte Mussoli-ni sã nu fi fãcut o afacere bunã. Dar politiceºte e un mare succes,
ºi cucerirea Abisiniei înseamnã consolidarea fascismului în Italia pentru multã vreme. Un
de sunt predicþiunile d-lui Grigoraº Sifilipescu de acum 7 luni? Unde sunt sancþiunile
Genevei ºi rodomontadele sinistrului Eden?
- în legãturã cu cele însemnate de mine pe ziua de l mai ºi cu comunicatul reprodus, apare
din ce în ce mai mult cã Tãtãrescu a cedat în faþa lui Brãtianu ºi cã prin urmare învinsul es
le. Universul de azi publicã o informaþie oficioasã" redactatã în biroul lui Dinu, cu urmãto
ul cuprins (ºi cu caractere speciale):
Unele ziare, comentând comunicatul publicat în ziarul Viitorul privind înþelegerea dintre
preºedintele Partidului Naþional-Liberal ºi ºeful Guvernului, au dat interpretãri care ni
s-au pãrut cã au nevoie de a fi verificate.
Informându-ne mai de aproape, suntem în mãsurã a preciza cã în ceea ce priveºte forurile de c
nducere astfel cum sunt stabilite azi prin statutele partidului, vor rãmâne ºi în viitor
neschimbate.
în ceea ce priveºte data congresului, precizãrile care s-au fãcut pânã acum sunt lipsite de
orice temei, singurul în drept a stabili data congresului ºi a face comunicãrile fiind
numai preºedintele partidului."
Nenea Dinu pare nu numai sã fi câºtigat o manºã" în lupta dintre el ºi Tãtãrescu, dar o mai
sus.
4 mai. Ieri dupã-amiazã rituala vizitã a d-lui Titulescu, pe care nu lipseºte sã o facã ºef
r de partide, de câte ori petrece opt zile în Bucureºti (la trei luni o datã). Ca sa nu
fie tentat sã spunã ceva despre politica internã, sau ca sã mã împiedice pe mine, a venit cu
Savel Rãdu-lescu. Pentru o datã, nu i-a tocat tot timpul gura. în politicã internã nu vre
a sã vorbeascã, ºi în politicã externã n-avea ce spune. Am vorbit eu, ºi a fost de acord cu m
ne cã Mussolini a câºtigat o însemnatã partidã. Dacã Italia ar fi fost lãsatã sã se descurce
Abisinia, dacã Geneva n-ar fi dat acestui conflict colonial caracterul unui rãzboi,
rezultatul ar fi fost desigur acelaºi, Mussolini ar fi umflat ca de obicei succesu
l obþinut, dar lumea ar fi surâs. Mobilizând toate Statele Europei împotriva Italiei ºi re
curgând la sancþiuni, Anglia a transformat victoria asupra câtorva negroizi într-o victo
rie asupra întregii Europe.
A recunoscut ºi Titulescu cã Societatea Naþiunilor e la o gravã cotiturã. Dacã rãmâne un trib
l cu dreptul de a da hotãrâri, trebuie sã i se punã la dispoziþie si mijloacele de a execu
ta hotãrârile sale. Dacã asemenea mijloace nu se pot gãsi, S.D.N.-ul trebuie sã fie reorga
nizat ºi sã rãmânã cum am mai spus-o, o instanþã de consultare, de conciliere ºi de colaborar
Fenomenul a mai recunoscut cã nu exista nici un pericol de rãzboi în Apus, ºi cã cele douã f
ocare periculoase erau în Austria ºi în Cehoslovacia (Anschluss-ul sau Restaurarea ºi re
cursul germanilor sudeþi la principiul de autodeterminare a popoarelor sub auspici
ile lui Hitler). Vorbind cu el despre Restaurarea Habsburgilor, ºi expri-mându-ºi pãrere
a cã era singurul mijloc de a împiedica sau în tot cazul de a mai amâna Anschluss-ul în Au
stria cu Germania, Titulescu, pentru prima datã mi-a declarat cã el nu era împotriva H
absburgilor, ºi lucru ºi mai interesant, cã nu mai era nici Beneº împotrivã (de frica realizã
ii Anschluss-ului, se vede) dar cã Iugoslavia nu admite cu nici un preþ Restaurarea în
Austria ºi ne cere chiar sã mobilizãm ca s-o împiedicãm. La observaþia mea cã o mobilizare î
alul în care ne aflãm ar fi o ruinãtoare nebunie, a dat din umeri ºi mi-a rãspuns cã altfel
Iugoslavia trece de partea Germaniei. Cu toata contradicþia conþinutã în acest rãspuns (sa
u poate ca Iugoslavia vrea deja sã facã jocul Germaniei împiedicând reîntoarcerea Habsburg
ilor în Austria?) L'aveu est precieux" (în ce
300
priveºte tendinþele sârbeºti). Zvonul cã întrunirea Micii înþelegeri va avea loc la Bucureºti
e adevereºte: Titulescu pleacã astã-searã la Belgrad. Din glumele pe care le-a fãcut cu mi
ne pe socoteala Guvernului si a lui Tãtãrescu am tras concluzia cã nu el ar împiedica da
cã ar putea cãderea Ministerului.
Balotajul de ieri din Franþa a dat rezultatele prevãzute ºi chiar, pentru Frontul Popu
lar, un succes ºi mai marcant decât cel aºteptat. S-au ales 82 de comuniºti ºi 140 de soci
aliºti S.F.I.O. (section franþaise de Finternationale ouvriere, prezidatã de Leon Blum
) în loc de 9 ºi 100 câþi erau în Camera trecutã. Radicalii au pierdut vreo 30 de locuri. Gr
upãrile de dreapta au rãmas pe loc. Marele succes al comuniºtilor se explicã prin nemulþum
irea generalã faþã de situaþia economicã, în corpul electoral, alegãtorii de la oraºe sunt ce
are se rãzvrãtesc întâi cei de la þara, þãranii sunt mai greoi ºi se rãzvrãtesc mai încet.
s-au rãzvrãtit numai alegãtorii de la oraºe, care în asemenea caz voteazã întotdeauna cu ext
ema stângã. Va veni timpul (poate deja la alegerile viitoare) când ºi alegãtorii de la sat
e se vor prezenta înaintea urnelor ca rãzvrãtiþi. Alegãtorii rurali însã, când se rãzvrãtesc,
cu extrema dreaptã, aºa încât o alunecare a majoritãþii spre dreapta nu e exclusã pentru viit
r, cu tot succesul de azi al stângilor. Pe de altã parte, nu trebuie uitat cã în Franþa po
litica joacã un rol mai important decât doctrina. Din toþi cei care au votat pe comuniºt
i e probabil cã nici 10% nu sunt marxiºti, iar din cei aleºi, 90% sunt simpli ºmecheri c
are au gãsit în comunism o cale de acces în Parlament. Nu m-ar mira dacã rezultatul aces
tor alegeri, care înseamnã un pas hotãrât cãtre stânga, ar fi un Guvern de colaborare cu dre
apta, într-adevãr Frontul Popular a fost bun cât a fost vorba de alegeri, dar pentru g
uvernare nu face douã parale. Partidul Comunist nu se poate integra într-o majoritat
e de guvernãmânt; radicalii care formeazã nucleul de guvernãmânt al partidelor de stânga
vor înþelege foarte greu ºi cu socialiºtii S.F.I.O. care, devenit grupul cel mai numeros
din Camerã, îºi va spori pretenþiile. O înþelegere între radicali ºi grupãrile republicane d
ntru nu rãmâne în asemenea condiþii exclusã. Nu îndatã, dar dupã câteva încercãri de colabora
upãrilor de stânga, vom avea foarte probabil un Guvern Laval sau un Guvern Flandin.
La Adis-Abeba, foc ºi prãpãd. Bandiþii ºi dezertorii etiopieni ard ºi prãdeazã tot. Legaþii
e rezistã greu, ºi aºteaptã pe italieni a
cãror sosire e întârziatã prin ploile torenþiale care au început ºi stricã toate drumurile. N
sul, cu ai lui, a sosit la Djibuti, unde francezii 1-au primit cu cinste.
__ Versuri care circulã asupra lui Jean Th. Florescu, trimis astã-pri-
mãvarã ministru la Madrid:
Pe Jean Tehaº la Mauri
Noi l-am trimis cadou,
Ca printre atâþia tauri,
Sã fie si un bou!
6 mai. Italienii au intrat ieri, la orele 16, în Adis-Abeba. La orele 20, Ducele a
vorbit poporului, din balconul Palatului Venezia ºi discursul sãu a fost radiodifuz
at. Mussolini a declarat rãzboiul terminat ºi pacea încheiatã. Foarte abil, fãrã sã pronunþe
tul de anexiune" s-a mulþumit cu formula mai vagã: Abisinia este ºi va rãmâne italianã". Ma
entuziasm la Roma. La Londra, ºi chiar la Paris se înghit noduri; la Geneva pare a s
e manifesta o uºurare cã s-a scãpat de plictiselile comitetelor de 13 ºi 18. S-a scãpat?
De luni au început la Belgrad conferinþele înþelegerii Balcanice ºi Micii înþelegeri. Euro
poate fi liniºtitã, sub preºedinþia papagalului Rustu Aras, onorabilii domni s-au pus de
acord asupra menu-urilor celor opt mese pe care urmeazã sã le înghitã în capitala Iugosla
viei.
Conflictul Hefter-Kaufmann ia o turnurã foarte serioasã ºi tinde a deveni una din por
cãriile care vor curãþa regimul, în realitate, Hefter nu e decât un instrument în mâna lui Ar
stid Blank. Lupta se dã între acesta ºi Kaufmann. Pânã aci n-ar fi nimic, ºi dacã falitul Bla
k are destule parale ca sã mobilizeze pe Hefter, asta la urma urmelor e treaba lui
ºi cel mult a Parchetului. Unde gluma se îngroaºã ºi chestiunea devine porcãrie, e cã în ace
conflict personal se amestecã ºi dl. guvernator al Bãncii Naþionale, Mitiþã Constantinescu, º
cã macherul Aristid se strãduie sã atragã în conflict ºi pe însuºi Regele. Conflictul dintre
fter ºi Banca de Credit1 nu e în realitate decât una din fazele duelului pe viaþã ºi pe moar
te dintre Aristid Blank ºi Kaufmann. Vrãjmãºia dintre cei doi oameni dateazã de pe vremea
când Banca Blank
1 A se vedea pag. (271 din prezentul volum nota St.N.)
302
(încã tare si mare) era în rivalitate de afaceri cu Banca de Credit. Aris-tid, în megalo
mania lui, voia sa fie bancherul" României Mari', ºi Kaufmann, credea el, îi sta în cale.
S-au schimbat gloanþe fãrã rezultat de la o Banca la alta. Man-nheimer, într-o vizitã pe c
are a fãcut-o la Bucureºti prin 1929, a încercat sã împace pe cei doi adversari. O întâlnire
fost pusã la cale, la Mihai Popovici, pe atunci ministru de finanþe, între cei doi co
coºi, care s-au explicat între ei ºi au plecat împãcaþi, cel puþin în aparenþã. Fãrã sã devin
aþiile lor au mai pierdut din tensiune ºi au devenit posibile. Dupã suirea Regelui Car
ol pe Tron lucrurile s-au stricat iar, pe de o parte fiindcã bazat pe prietenia Re
gelui, Blank s-a crezut stãpân pe situaþie, pe de alta fiindcã treburile Bãncii Blank au m
ers din ce în ce mai rãu si au permis lui Kaufmann sã tragã toatã spuza pe turta Bãncii de C
redit. Astãzi, Aristid Blank nu poate suporta situaþia lui de falit faþã de Kaufmann, încã în
picioare. Trebuie sã-1 tragã numaidecât în mocirla lui, ºi ca sã-ºi ajungã scopul e hotãrât i
. Toatã campania lui Hefter, în ziar ºi în afara de ziar, toate ameninþãrile lui de a da pe
Kaufmann pe mâna justiþiei (?), au la spate pe Aristid. ªi tot el e în dosul lui Mitiþâ Cons
tantinescu (omul sãu) în toate vexaþiunile pe care Banca Naþionalã le face Bãncii de Credit.
Un inspector a fost trimis care a examinat filã cu filã toate registrele1; prin car
e mai multe scrisori s-au cerut ba sumele reprezentând tantiemele încasate de admini
stratori ba cele reprezentând soldurile conturilor curente, ba totalul scãderilor fãcu
te la datoriile unor debitori ºi câte ºi mai câte. Banca de Credit a rãspuns la toate cere
rile afara de câteva de ordin confidenþial la care n-a vrut sã rãspundã. Acum câteva zile, n
ouã cerere energicã, trimisa cam în acelaºi timp cu ameninþãrile lui Hefter publicate în Le M
ment. Lucru grav, în memoriul lui Hefter se gãsesc toate datele consemnate în raportul
inspectorului Nestorescu ceea ce dovedeºte cã Banca Naþionalã a comunicat gazetarului r
aportul confidenþial al inspectorului sãu. Repet cã Aristid Blank întrebuinþeazã pe Hefter ºi
gazeta lui pentru porcãriile sale, nimic de zis, dar e inadmisibil ca Banca Naþionalã
sã fie pusa în slujba rãzbunãrilor unui mofluz, ºi e ºi mai inadmisibil sã se dea de înþeles,
se face cã ordinul vine de sus.
1 Dupã legea bancarã, Banca Naþionalã n-are nici o cãdere sã facã asemenea inspecþii nici sã
nformaþiile pe care le-a cerut cu privire la depozanþi ºi la conturile curente. Ca cre
ditoare însã. poate face orice, fiindcã poate pune pe debitor în alternativa de a se sup
une sau de a plãti. ªi cum Banca de Credit n-ar gãsi aiurea suma necesarã ca sã-ºi retragã re
contul de la Banca Naþionalã, trebuie sã se supunã exigenþelor acesteia.
E de necrezut, ºi e trist de constatat ca un caraghios ca Aristid Blank, ca un zar
af falit ºi veros conduce þara româneascã. ªi totuºi este aºa, cãci el ºi numai el a scos pe
u de la Ministerul de Finanþe, a scos pe Dorel Dumitrescu de la Banca Naþionalã ºi a num
it în locul lui pe Mitiþa Constantinescu, ruºinea ruºinilor. Sa se mai mire cineva ca în a
semenea împrejurãri dl. Aristid Blank este printre cei dintâi pe lista condamnaþilor la
moarte de Garda de Fier?
Sentinþa era chiar sã fie executatã în noaptea de luni spre marþi. Un tânãr student a aºtepta
e Blank la ieºirea redacþiei ziarului Le Moment, unde harhãml petrecuse seara (ceea ce
probeazã cã studenþii sunt bine informaþi) ºi de unde era sã plece cu picioarele înainte. Di
norocire pentru el pãrãsise localul mai devreme, aºa încât studentul n-a mai dat decât pest
e Hefter ºi colonelul Angelescu, care au plecat împreunã si cei din urmã. De necaz cã-1 pi
erduse pe Blank, studentul a pleznit pe Hefter cu un instrument contondent ºi 1-a
rãnit destul de grav. De ieri, Aristid trebuie sã facã în pantaloni de fricã. Oamenii lui
rãspândesc zvonul cã agresorul lui Hefter a fost pus la cale de Kaufmann!!
Probabil cã mã apropii de Putere: Scanavi a venit ieri sa-mi cearã o fotografie, preti
nzând cã mi-o ceruse de mult ºi cã uitasem sã i-o dau. Cu acest prilej mi-a povestit multe
, între altele cã Regele a scris Reginei Elisabeta, acum câteva zile cã va primi în audienþã
e Kaufmann1 ºi cã el crede cã ultima scrisoare adresatã Bãncii de Credit de cãtre Banca Naþio
alã a fost pusã la cale în cãutarea unui conflict între Institutul de Emisiune si bancheru
l urât, conflict care sa-i dea lui Blank un argument sã zãdãrniceascã audienþa, despre acord
area cãreia avusese probabil vânt. Scanavi socoteºte cã hotãrârea Regelui de a primi pe Kauf
mann e o încercare de liberare din ghearele lui Blank si cã a fost împins la acest ges
t de fricã, de frica reacþiunii Gãrzii de Fier, mai ales împotriva d-nei Lupescu.
Ca ºi Regina, Scanavi fie cã e pãrerea lui, fie cã repetã ce aude din gura celor douã Regin
e ºi el convins ca Regele Carol nu ºtie decât de fricã, ºi cã în momentul de faþa e cuprin
panicã. Ce va ieºi de aci nu prevede nici el, dar crede cã în nici un caz un Guvern naþio-
1 Regina Elisabeta ceruse de mult Regelui sã primeascã pe Kaufmann în audienþã ªi sã se expli
e cu el. Influenþa lui Blank a tot amânat aceastã audienþã fãgãduitã de Rege în principiu.
304
nal-þãrãnist, cãci cu un asemenea Guvern gloanþele extremiºtilor din dreapta ar porni singur
e.
Scanavi mi-a confirmat cele povestite în aceste însemnãri despre intrigãriile ce se desfãºoa
rã la Curtea din Belgrad1. Mi-a mai adãugat cã ultima vizitã a Ducelui ºi Ducesei de Kent
a mai aruncat untdelemn pe foc. Proaste dar ambiþioase, toate Prinþesele grecoaice n
u mai contenesc cu încurcãturile pe care le provoacã. Pe de altã parte, în Croaþia s-a desco
perit un adevãrat complot împotriva Prinþului Paul. Pe ziua de ieri Regina Marioara tr
ebuia sã soseascã la Banloc, unde Regina Mãria a noastrã se gãsea deja de câteva zile. Cele
trei dame vor sã se sfãtuiascã pentru mãsurile de luat împotriva grecoaicelor.
Zelea Codreanu, arestat acum opt zile ºi dus la Galaþi ca sã fie judecat pentru maltr
atarea unui jandarm, delict vechi de doi ani, a fost achitat de Curtea de juraþi.
7 mai. Audaces fortuna juvat." Reactiunea Puterilor occidentale, inclusiv Anglia,
faþã de anexarea Abisiniei de cãtre Italia, e nulã. La Roma beþia triumfului nu împiedicã pe
Mussolini sã vadã clar ºi sã întindã o mânã amicalã Angliei, adversarul de pânã ieri.
De azi-dimineaþã studenþii de la cele patru Universitãþi româneºti s-au pus în grevã demon
de 3 zile ca sa manifeste solidaritatea lor cu studenþii închiºi ºi puºi în urmãrire dupã inc
ntele care au însoþit congresul de la Târgu Mureº. Ceea ce aratã pânã unde a ajuns anarhia un
versitarã e faptul cã ieri la întrunirea studenþilor rãzvrãtiþi (þinutã în cãminul din str. G
) au luat parte ºi profesori universitari cunoscuþi ca Mehedinþi, C. Giurescu, dr. Ger
ota, Marin ªtefãnes-cu, nu ca sã liniºteascã pe bãieþi ci ca sã-i îndârjeascã mai râu. De dat
e asociaþiile studenþeºti iau parte la grevã. Ieri s-au lipit pe toate zidurile oraºului m
anifeste, semnate de comitetul grevei ºi de preºedintele studenþilor creºtini Furdui, pr
in care se osândeau din nou la moarte, scris negru pe alb, d-na Lupescu ºi dumnealor
domnii Madgearu, ; Mihalache, Cãlinescu ºi alþii.
Luat asearã parte, din slãbiciune, la banchetul dat în cinstea lui Mereuþã, directorul ge
neral al C.F.R.-ului, fiindcã a împlinit 60 de ani: Oribil, 200 de persoane si 20 de
discursuri, cele mai multe lungi ºi insipide. Cerându-mi-se cu insistenþã sã vorbesc ºi eu,
am arãtat în câte-
1 Pagina (292 a prezentului volum nota St. N.)
va cuvinte cã meritul lui Mereutã a fost mai mare de a fi înfruntat greutãþile de ordin mo
ral decât cele de ordin material. Aluzia la potlogãriile sãvârºite la C.F.R. peste capul l
ui Mereuþã de banda Tabacovici, a avut un succes enorm, deºi avusesem grija sã spun de l
a început cã în cuvântarea mea voi deraia".
La liberali, încordarea e din nou mare. Chirculescu îmi spunea asearã ca se merge cu
siguranþã la o rupturã. Pentru moment lupta se dã pe data congresului. Va veni apoi la rân
d chestiunea vicepreºedinþiei ºi a comitetului de direcþie.
Hefter, care dupã ce a fost plesnit a ripostat cu câþiva pumni, a fost dat în judecatã, i
ar agresorul sãu a fost pus în libertate!
8 mai. Dupã înþelegerea Balcanicã, au luat sfârºit ieri la Belgrad ºi ºedinþele Micii înþel
dat un comunicat neobiºnuit de lung, iar ziarele plãtite au publicat mai multe coloa
ne, totul ca sã se dovedeascã cã nimic nu era schimbat în raporturile celor trei State c
omponente ale înþelegerii, ca programul acesteia rãmâne în picioare fãrã nici o modificare sa
atenuare ºi faþã de principiul neschimbãrii tratatelor ºi faþã de planurile de restaurare al
Dinastiei Habsburgice în Austria ºi faþã de urmãrirea organizãrii securitãþii colective în ca
Societãþii Naþiunilor, cãreia Mica înþelegere e hotãrâtã sã-i rãmânã credincioasã. Insistenþa
ta asta pentru prima oarã ca sã se afirme perfecta înþelegere dintre România, Serbia ºi C
slovacia dovedeºte tocmai contrariul, adicã cã ceva scârþâie. Primind fãrã nici o restricþie
ul de vedere iugoslav cu privire la problema Habsbur-gilor, România ºi Cehoslovacia
au evitat pentru moment izbucnirea crizei. Dar cu ce preþ? La Berlin, Hitler ºi ai l
ui trebuie sã se bucure cãci Habsburgii la Viena ar fi fost o grea piedicã în calea Ansc
hluss-ului.
Italia îºi mistuie victoria. Mussolini a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului del
Merito di Savoia, care pânã azi nu s-a dat nici unui civil. Abisinia va purta numel
e de Africa orientalã italianã. Geneva, Anglia, Franþa toate'þãrile ºi Puterile se împacã un
upã altele cu noua stare de fapt creatã. Afarã de Leon Blum, noul Rege al Franþei, care
trãncãneºte, dar va sfârºi prin a se împãca ºi el, conform metodelor democratice. Eden a rãsp
rintr-un lung discurs tuturor chestiunilor puse Guvernului în Camera Comunelor, du
pã dezastrul Negusului. Avea un singur discurs de fãcut: prestigiul Angliei nu iese
micºorat din
306
aceastã aventurã fiindcã Anglia s-a dezinteresat complect, din punctul ei de vedere pa
rticular, în conflictul dintre Italia ºi Abisinia ºi n-a -urmãrit decât menþinerea autoritãþi
ocietãþii Naþiunilor ºi valorificarea pactelor ºi angajamentelor internaþionale; dacã Societa
ea Naþiunilor ºi principiile pe care se bazeazã securitatea colectivã, au fost jignite,
rãspunderea nu cade asupra Marii Britanii care s-a declarat gata sã-si facã toatã datori
a impusã de tratate, mergând pânã la compromiterea relaþiilor ei cu Italia ci asupra tutur
or acelor þãri care au sabotat acþiunea Genevei. Cam în acest sens ar fi trebuit sã vorbea
scã dl. Eden, ºi sã arate cã prestigiul Ligii a fost grav atins, nu al Angliei. Dar dl.
Eden s-a mulþumit sã înºire fleacuri tarã ºir în loc sa încerce sa impunã o formulã care sã s
mai era de salvat din prestigiul þãrii sale.
Studenþii sunt în grevã de ieri dimineaþã. Greva a reuºit pe deplin la Facultatea de Medic
nã din Bucureºti. Mai puþin la celelalte facultãþi din Bucureºti ºi la universitãþile din pro
e, unde s-au putut þine cursuri, deºi cu studenþi puþini.
Ieri întrunirea Delegaþiei Permanente a Partidului Liberal, la Dinu Brãtianu acasã. Nu
s-a ajuns la o formulã de împãcare. Dinu Brãtianu admite convocarea Congresului, dar nu
admite alegerea unui vicepreºedinte. Dupã câte am aflat chiar în Delegaþia Permanentã întruni
ieri Dinu ar fi fost în minoritate: din 32 de membri prezenþi, n-ar fi fost alãturi de
el mai mult de 10, dacã s-ar fi ajuns la vot. Printre aceºtia Tan-cred Constantines
cu, Victor Slãvescu, Cipãianu, N. Chirculescu dintre foºtii miniºtri, mai departe Bebe B
rãtianu, C. Neamþu, Bãnescu ete. Ai lui Tãtãrescu, foarte dârzi, cer congresul imediat ºi pre
esc chiar o loviturã împotriva lui Dinu Brãtianu, în locul cãruia vor sã aleagã ºef pe Gutã!
pare sã fi ieºit ºi el din rezerva lui ºi n-a luat parte la ºedinþa de ieri, plecând ostenta
iv în ajun la Poiana.
Ieri searã a sosit la Bucureºti mareºalul Franchet d'Esperey ºi ziarul Dimineaþa i-a cons
acrat o pagina la care mi-a cerut ºi mie colaborarea prin câteva rânduri. Lucru amuzan
t, am început articolaºul meu cu cuvintele: Orice sol al Franþei e binevenit în România" ºi
xact cu aceleaºi cuvinte a început ºi doctorul Lupu pe al lui. Leº grands esprits se reco
ntrent", zice francezul.
9 mai. Faimosul chestionar a fost remis ieri Guvernului german de cãtre ambasadoru
l Angliei la Berlin. Contrariu aparenþelor care arãtau Germania supusã la un interogat
oriu, ºi din acest punct de vedere oarecum umilitã, în realitate remiterea chestionaru
lui englez, cu consimþãmântul Franþei constituie un succes pentru Hitler. Dupã remilita-ri
zarea zonei renane, Franþa a declarat într-adevãr cã nu se poate sta de vorbã cu Germania
pana ce, printr-un act de revenire asupra cãlcãrilor de tractat sãvârºite, nu va da dovadã d
e spirit pacific. Hitler ºi Germania au pus la coº hotãrârile de la Londra ºi n-au tãcut nic
i un act de revenire ºi n-au dat nici o dovadã în sensul cerut. Totuºi iatã cã astãzi, deºi p
ale indirectã Anglia ºi Franþa încep discuþiile pe baza contrapropunerilor Fiihrer-ului re
spinse cu dispreþ în momentul când au fost fãcute, cel puþin în Franþa.
11 mai. Alaltãieri searã, 9 mai, Mussolini a citit de pe balconul Palatului Venezia,
în faþa delirului entuziast al mai multor zeci de mii de oameni. Decretul Regal pri
n care Africa orientalã italianã era anexatã Italiei. Noua provincie împreunã cu Eritrea ºi
Somalia vor forma Imperiul Etiopiei ºi Regele Victor Emanuel al III-lea ia ºi titlul
de împãrat al Etiopiei.
Noul Imperiu va ft guvernat în numele Regelui-împãrat de un Vi-ce Rege ºi mareºalul Badogl
io a fost însãrcinat cu aceste înalte funcþii. Generalul Grazziani care a condus armatel
e din Somalia spre nord, a fost fãcut ºi el mareºal. Asupra Cabinetelor din Londra ºi de
la Paris, proclamarea Ducelui a fãcut efectul unei mâncãri prea acre: le-a strepezit
dinþii. La Geneva agitaþie, care simplã agitaþie va rãmâne.
Pentru întãrirea Micii înþelegeri ºi pentru intimidarea Europei Centrale ( ia-1 de pe mine
cã-1 omor"), omul de teatru care se ascunde în pielea lui Titulescu a pus la cale o
senzaþionalã întâlnire: Prinþul Paul al Iugoslaviei ºi Prinþul Beneº al Cehoslovaciei vor ven
a Bucureºti, unde împreunã cu Regele Carol ºi cu respectivii miniºtri de externe ai celor
trei þari vor pune Europa la cale. întâlnirea ar avea loc la începutul lui iunie. Norocu
l nostru ºi al lui...Tãtãrescu.
Asistat ieri la parada militarã de 10 Mai. Vreme admirabilã, spectacolul cam acelaºi
ca anul trecut, în minus: interminabila defilare a ºcolilor, clasa Prinþului Mihai (pr
ofesori si elevi) în bleu ciel" în plus: mareºalul Franchet d'Esperey ( le franºais disesp
re" cum îi zic glumeþii), patriarhul în capã de beduin, Nicolae îorga, umflat ca un ba-
308
Ion. în general incomparabil mai multã ordine ºi la sosire ºi la plecare. Armata s-a pre
zentat frumos, dar prea zgâitã în pasul de paradã, ºi- divizia Gãrzii cu uniforme de vicleim
care trebuiesc cu orice preþ schimbate. Incident vesel în momentul plecãrii Regelui: în
ainte de a se sui în automobil, Regele s-a îndreptat spre partea noastrã a tribunei, ºi
a strãbãtut cei 30-40 de metri care îl despãrþeau de noi ca sã strângã mâna ºi sa vorbeascã o
cu lorga ºi numai cu el. Nici n-a dat mâna mãcar lui Vaida care se afla alãturi. Teatru
exagerat dar cu lorga toate prind. Pe când îi vorbea Regele, profesorul se înfoia în pe
ne ºi dupã ce 1-a pãrãsit Suveranul care s-a înapoiat direct la automobil a început sã fa
a, ca pãunul printre cucoane! îºi ieºea din pene de mândrie! Sãracul! în jurul meu câþiva min
i subsecretari de Stat liberali se prãpãdeau de râs: S-a curãþat lorga, îl trateazã Regele c
cadele!" ªi mi-am adus aminte cele raportate de Pangal de la Mironescu, cã pe Iorga-
1 va împãca Regele într-un fel sau altul.
Dupã-amiazã am fost pentru prima oarã la un match de foot-ball. Luptam noi cu iugosla
vii, pentru cupa Regelui Carol. Mãrturisesc cã deºi m-a interesat, matchul nu m-a pasi
onat. Am fost însã adânc impresionat de ce am vãzut în jurul meu. Peste 40 000 de persoane
ocupau jur-împrejurul stadionului, tribunele O.N.F.-ului. N-am vãzut de când sunt atâta
lume adunatã la un loc în Bucureºti. ªi toatã aceastã mare de capete, care pãreau de la dist
nþã capete de muºte, se agita, þipa, se emoþiona în talazuri ritmice, ca marea. Patima pe ca
re toþi o puneau în urmãrirea jocului mi-a fost de nepriceput. Un popor refractar spor
tului pânã acum 20 de ani ca al nostru, se pasioneazã acum pentru loviturile de picior
ºi de þeastã pe care 20 de vlãjgani le dau mai mult alandala, într-o minge de piele. Ce s
-a schimbat în sufletul acestor oameni, de la rãzboi încoace? Nu sunt tot vechile corc
ituri pe care le-am cunoscut înainte?
Douã observaþii interesante: de un an de zile, toþi îmi umplu capul cu impopularitatea
Regelui (pe care toatã lumea îl înjurã) ºi cu sentimentele antisemite ale tineretului ori
ieri, ºi dimineaþã la paradã ºi dupã amiazã la Onef, am asistat la manifestaþii populare cu t
l opuse unor asemenea constatãri. ªi dimineaþã ºi dupã-amiazã. Regele a fost aclamat cu o fre
ezie nemaipomenitã iar în timpul mateh-ului de foot-ball, singurul jucãtor aclamat de
miile de tineri prezenþi a fost unul Schwarrz, jidan sadea. Atunci? Vâlcovici, fostu
l meu coleg în ultimul Minister ºi profesor universitar pe care-1 întrebam ieri dimine
aþã asupra
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 19 i 6 309
extinderii curentului antisemit în Universitãþi mi-a rãspuns cu surâsul sãu ºiret: în Univer
ea noastrã din 20 000 studenþi, 200 sunt antisemiþi, 200 filosemiþi, ºi restul îºi vãd de tre
Cei 400 gãlãgioºi asurzesc însã lumea cu zgomotul lor". Sã fie aºa?
__ Azana a fost ales Preºedinte al Republicii Spaniole, loc rãmas vacant dupã demiterea
" Preºedintelui Alcala Zamora ºi provizoriu ocupat de Martinez Barios, pânã ieri.
în Grecia s-a declarat grevã generalã. Grecoteii s-au luat la harþã între ei, s-au bãtut ºi s
împuºcat unii pe alþii. Tulburãrile din Spania ºi din Grecia, alegerile din Franþa, încãierã
semito-antisemite de la noi atâtea manifestaþii ale propagandei comuniste de la Mosc
ova. Prin politica pacificã a lui Litvinov, sãmânþa Moscovei a pãtruns mai uºor în celelalte
i decât ar fi putut-o face pe urma actelor de violenþã. Numai aºa se poate explica genevi
smul" Sovietelor ºi al lui Stalin.
12 mai. Luat masa ieri searã cu Pamfil ªeicaru, ajuns de mai mult timp persona grati
ssima la Palat ºi câteodatã în mãsura sã afle secretele Seraiului. Asearã mi-a spus cã acþiun
ui Murdãreanu ar fi în scãdere; acum câteva zile Inculeþ discutând nu mai ºtiu ce chestiune c
Regele ºi spunându-i am vorbit cu Urdãreanu" Regele i-a rãspuns tãios: Ce-mi tot vii cu
eanu? Cine-i Urdãreanu? Te rog sã vorbeºti cu mine, nu cu Urdãreanu!" ªeicaru mai pretinde
a ºti cã Regele e foarte enervat de toate istoriile cu Lupeasca ºi cã se gândeºte serios la
o lichidare a legãturilor sale, cu zisa Doamnã. O fi bine informat ªeicaru, dar nu cu
noaºte îndestul pe Rege. Poate cã vom vedea în puºcãrie pe Murdãreanu, sau exilat ca Puiu Dum
trescu dar lichidare cu d-na Lupescu, niciodatã. O fi fost Regele enervat într-o zi ºi
împotriva lui Inculeþ si împotriva Duduiei, dar cauza enervãrii nu trebuie cãutatã decât în
azurile pe care marile probleme le dau zilnic iubitului nostru Suveran. Poate cã t
ocmai în ziua aceea guma pentru lipitul timbrelor nu se va fi dizolvat cum trebuie
, sau poate cã într-un moment de luciditate îºi va fi dat seama cã cãcãniul de pe lampasurile
unui regiment nu se potriveºte cu violetul de pe ºapcã, sau viceversa. Poate, în fine, cã
nu gãseºte o panglicã originalã pentru o nouã decoraþie ipotezã pe lângã care trec repede n
opresc în faþa unei asemenea catastrofe.
Dar se vede cã ori ªeicaru, ori informatorul meu a înnebunit complect, cãci dl. director
al Curentului mã informeazã, sub jurãmântul pãstrãrii secretului, ºi despre urmãtoarea miºca
esianu ar pãrãsi Parisul ºi ar trece ministrul Palatului (sã fie adevãrat cã influenþa d-nei
u-
310
pescu ºi a d-lui Urdãreanu e în scãdere), în locul lui Cesianu ar trece Comnen de la Berli
n ºi la Berlin ar fi sã fie numit Guºti. Mi-a venit sã râd, când am auzit despre aceasta ult
imã numire, cãci mi-am adus aminte de informaþia transmisã de Mironescu prin Pangal, des
pre intenþiile Regelui de a împãca" pe lorga prin numirea lui la Preºedinþia Fundaþiilor Reg
le, loc ocupat astãzi de Guºti. Am admirat o datã mai mult cu câtã grija îºi urmãreºte scumpu
tru Rege marile sale planuri politice.
Mareºalul Franchet d'Esperey a þinut ieri la Ateneu o conferinþã asupra Regelui Alexand
ru al Serbiei, conferinþã la care nu m-am dus ºi dupã rezumatele publicate, pare cã n-am p
ierdut nimic. Ba da, ocazia sã mai aud o datã pe Victoraº Antonescu vorbind de eroicul
soldat An-toine Louis1: lipsit de orice condescendenþã, mareºalul n-a marcat nici cu
douã cuvinte de mulþumire în discursul sãu (probabil preparat la Paris) platitudinile pe
care i le-a debitat Antoine Louis Victor Antonescu.
Liberalii s-au împãcat iarãºi fãrã sã se împace. Au amânat soluþiile, ca la Geneva. La înt
or de organizaþii, de ieri, în care trebuia sã se hotãrascã data þinerii congresului, Dinu B
rãtianu a declarat cã va fixa aceastã datã la înapoierea sa din strãinãtate, iar Tãtãrescu a
ºefilor" de judeþe sã fie gata pentru 10 iulie, în comunicatul oficial, bineînþeles cã data
figura. Nu s-a vorbit nimic, nici de o parte nici de cealaltã despre vicepreºedinþie.
Dar s-a declarat ºi de o parte ºi de cealaltã cã cea mai deplinã armonie domneºte în partid!
Ostile stau faþã în faþã Alba lunã luminând!
Biata þarã! Sã strigãm ºi noi cu lorga (articol scris dupã acadeaua" de la 10 Mai): Trãiascã
le!
13 mai. Dl. Dinu pleacã desearã la Royat, mulþumit cã a scãpat si de data asta partidul de
rupturã. Requler pour mieux sauter" e însã un dicton francez valabil ºi în România. Pe când
arele de azi-diminea-þã vorbesc de aplanarea conflictului dintre cele douã clientele,
Raza, foaia brãtieniºtilor înjurã Guvernul ºi afirmã inoportun congresul care va avea de ale
s între unitatea partidului ºi continuarea guvernãrii. Deºi pare cã au mai cedat ºi ieri, ºi
data congresului a fost în cele din urmã fixatã pentru sfârºitul lui iunie, sunt anumite l
ucruri asupra cãrora Brãtienii vor ceda greu. Copãrtas al firmei prin drept de moºtenire
,
1 Numele sub care Victor Antonescu a zburat de la Salonic la Iaºi în octombrie 1918,
trimis în misiune de cei de la Paris.
Dinu Brãtianu nu va permite niciodatã bãiatului de prãvãlie Gutã sã se amestece în conducerea
ectivã a întreprinderii.
__ La Geneva se desfãºoarã sãptãmâna palinodiilor. Nu e cea dintâi
dar e poate cea mai reuºita. Membrii consiliului s-au întrunit luni, pri-vatim" ºi au d
iscutat dacã chestiunea italo-abisinianã trebuie pusã sau nu la ordinea zilei(!). Au h
otãrât în fine sã o punã, ºi toate trompetele democraþiei s-au grãbit sã trâmbiþeze victoria
Genevei" asupra obscuratismului medieval reprezentat prin Mussolini, Ducele. Au
pus-o la ordinea zilei, ca sã hotãrascã în ºedinþã plenarã amânarea discuþiei pânã la 15 iun
ltã parte Aloysi reprezentantul Italiei, s-a retras din ºedinþã îndatã ce a constatat prezenþ
reprezentantului Negusu-lui, a revenit ºi a luat parte la a doua ºedinþã, ºi s-a retras d
in nou ºi a plecat la Roma dupã ºedinþa de ieri. Comunicatul consiliului e abil dar cam
caraghios. Dupã ce justifica amânarea discuþiei prin noua stare de fapt intervenitã în rap
orturile dintre Italia ºi Abisinia, stare de fapt ce trebuie serios examinatã în legãturã
cu stãrile de drept, comunicatul adaugã cã în ceea ce priveºte sancþiunile nici o hotãrâre1 n
oate fi luatã cât timp consiliul n-a luat una în ce priveºte soluþia unilaterala datã de Ita
lia conflictului.
Poziþia S.D.N.-ului este foarte grea. Geneva se gãseºte între douã alternative: sã se încline
faþa faptului îndeplinit ºi sâ-ºi mãrturiseascã falimentul sau sã persiste în politica sancþ
, agravând-o chiar pânã la îngenuncherea Italiei, în acest din urmã caz, Italia ar pãrãsi îns
at Societatea Naþiunilor, care fãrã Statele Unite, fãrã Germania, fãrã Japonia ºi fãrã Italia
u citez decât Puteri mari, n-ar mai fi o Societate a Naþiunilor. ªi cine ºtie dacã pornitã p
e aceastã cale Italia nu s-ar apropia de Germania ºi n-ar facilita izbucnirea unui rãz
boi. Cred cã singura soluþie ar fi o reformã a S.D.N.-ului, care ar atrage dupã sine rev
enirea la sistemul echilibrului de forþe bazat pe tratate de alianþã. Cãci orice am face
, sistemul securitãþii colective s-a arãtat inoperant ºi dupã cele douã lovituri pe care le-
a primit din partea lui Hitler ºi a lui Mussolini, nimic nu-1 va mai putea pune în p
icioare.
Nici chiar strãduinþele amicului Titulescu. E extraordinar cât se agitã trepãduºul la Geneva
, în momentul de faþã ca sã creadã lumea cã se gãseºte în treabã ºi sã nu-1 îngroape odatã cu
re a sîujit-o. Agenþiile telegrafice, subvenþionate toate, anunþã lumii întregi întreve-
1 Lãsând astfel poarta deschisã pentru toate soluþiile: agravare, menþinere, ridicare.
312
derile d-lui Titulescu, în fiecare zi, ºi numai pe ale lui. Reproduc dupã Rador, urmãtoa
rea telegramã:
Geneva 12 (mai). Dl. ministru Titulescu a avut în cursul dimineþii de azi o lungã confe
rinþã cu dl. Paul Boncour, ministrul de Stat ºi delegatul permanent al Franþei pe lângã Soci
etatea Naþiunilor. Dl. Titulescu a lua apoi dejunul cu domnia sa.
Imediat dupã aceea dl. ministru Titulescu a avut de asemeni o îndelungatã întrevedere cu
baronul Aloysi, delegatul Italiei la Liga Naþiunilor, dupã care a primit pe d-nii T
ewfik Rusru Arras ministrul de externe al Turciei, Purici ministrul Iugoslaviei
la Paris ºi Politis ministrul Greciei tot la Paris ºi delegat la Societatea Naþiunilor
.
în cursul serii dl. ministru Titulescu a fost vizitat de cãtre dl. ministru Massigli
, ºeful secþiunii pentru Societatea Naþiunilor din Ministerul de Externe francez, cu c
are s-a întreþinut pânã târziu."
Cine citeºte rândurile de sus ar putea crede cã lumea se învârteºte în jurul d-lui Titulescu.
Poate ca lumea de la Geneva, cãci lumea" fãrã Geneva, desigur cã nu!
14 mai. Dejunat ieri cu doi porumbei: Regina Elisabeta mã poftise sã-mi vorbeascã de d
iverse chestiuni ºi mai era ºi Sandi Scana-vi, ca la el acasã. Foarte pricepãtoare, Elis
abeta vede cum frate-sãu se curãþã, dar nu poate nimic. Are ºi dânsa impresia ca acþiunile lu
Mur-dãreanu sunt în scãdere, dar nu ºi ale Lupeascãi. în afacerea Kauf-mann-Banca de Credit
îmi spune cã Regele a însãrcinat pe Tatarescu sã vorbeascã cu Mitiþã Constantinescu ºi cu li
Oscar dupã care va primi în audienþã pe acesta din urmã.
La Geneva zarvã mare. Latrã câinii, latrã cãþelele, latrã madam Ta-bouis. Plecarea lui Aloy
i-a înnebunit pe toþi, ºi toþi se întreabã dacã rechemarea bruscã a delegaþiei sale va fi urm
partea Italiei, de o retragere din Liga. Caraghioºii de la Geneva au izbutit sã facã
antipatic principiul securitãþii colective, admirabilul principiu al securitãþii colecti
ve, care aplicat ar garanta lumii pacea, ºi sã facã simpatice gesturi de samavolnicie
ca ale Italiei, care pot duce oriunde, numai la o menþinere a pãcii nu. Specialiºtii d
e la Geneva sunt o adevãratã nenorocire. Pânã sã se reformeze Societatea Naþiunilor, ar treb
ui reînnoit tot personalul reprezentativ ca ºi cel permanent de pe þãrmurile Letnanului;
oamenii care miºunã azi în jurul ilustrei instituþii sunt prea învechiþi în procedurile lor
alimentare.
__ De la voluminosul meu prieten Potârca:
Pãi bine ºefule, am spus lui Mihalache cã stângã, stânga dar eu intru ºi într-un Minister
pta dacã m-or chema. Cã dacã îi vorba de revoluþie, noi s-o facem dracului odatã, sa ºtim ºi
dar daca tot Regele e sã hotãrascã, atunci ce sã ne mai rãþoim, mai bine sã facem pe placu
ui!"
__ La dejunul pe care Regele 1-a oferit lui Franchet d'Esperey a decorat pe mareºa
lul Prezan cu colanul Ordinului Carol. Foarte miºcat Pre-zan a încropit câteva cuvinte
ºi a terminat: mulþumesc pentru armatã, Sire" nu pentru armatã a replicat Regele ci
u d-ta, fiindcã eºti bãtrân ºi vezi lucrurile limpede". Nici o vorbã despre rãzboi sau despre
trecut lumea începe de la dânsul. E ciudat cã aceastã decorare a lui Prezan n-a fost menþi
onatã în nici o gazeta. Ca sa nu se supere Ave-rescu? Cu patriarhul, Prezan e singur
ul român decorat cu colanul Carol.
Nae lonescu a venit azi pe la mine. E mai ambalat ca oricând asupra Gãrzii de Fier.
Vine de la Braºov, unde a depus ca martor la procesul studenþilor acuzaþi de profanare
a monumentului lui Duca din gara Sinaia. Crede cã studenþii (printre ei este ºi Alexan
dru Cantacuzino, student honoris causa") vor fi condamnaþi. E indignat împotriva Rege
lui care i-a trimis pe Gravrilã Marinescu sã-i spunã cã ar vrea sã ia contact cu conducãtori
i Gãrzii, dar pe ascuns. Nae ar fi rãspuns cã Garda nu face nimic clandestin (!!).
încurcãtura, dupã Nae lonescu, în situaþia de azi, se datoreazã faptului cã Regele vrea sã le
cã toate numai el, ºi le face prost fiindcã nu ºtie sã le facã. Ca sã nu stea nimeni în cal
inþei sale, a înlãturat ºi înlãturã din jurul lui toþi oamenii inteligenþi. Iatã de ce în fru
rnului e un farsor mediocru ca Tãtãrescu, în fruntea Armatei un imbecil înfumurat ca Pau
l Angelescu, în fruntea Fundaþiilor Regale din care a fãcut un adevãrat Minister al Educ
aþiei Naþionale douã nulitãþi, din care un caraghios, Guºti. Iatã de ce în fruntea Curþii e u
eanu sau un Stârcea. El, el ºi iar el, nimeni sã nu-i stea în cale, toate sã le hotãrascã el
rosteºte, ºi nimeni sã nu zicã «nu». Pânã ºi trecutul trebuie ºters. Armata? începe de la el,
at-o dupã gustul lui, a înar-mat-o sau a dezarmat-o dupã priceperea lui. Academia Românã? în
laturi face el altele, Academia de ªtiinþã ºi Academia de Medicinã, învãþãmântul? Zideascã
scu câte ºcoli o vrea, spiritul public îl fasoneazã el prin Fundaþiile Regale, prin Guºti ºi
andu Rosseti.
314
Politica externã? Poate sã se zvârcoleascã Titulescu cât o vrea, adevãrata politicã el o face
Nu numai cã are ambiþia sã facã totul el însuºi, încurcându-le pe toate, dar mai urãºte ºi d
pe toþi înaintaºii sãi, urmãrind cu tenacitate dãrâmarea operei lor. E singura îndeletnicire
re va reuºi. A mai avut þara româneascã, adicã Moldova, aºa o pacoste: pe ªtefãnicâ Vodã, car
dia ºi ura lui, n-a tãcut decât sã distrugã tot ce întemeiase ªtefan cel Mare ºi sã ucidã sau
pe toþi sfetnicii marelui Voievod pe care îi mai întâlnea în preajma sa. Crede-mã, domnule A
rgetoianu, nu mai este nimic de fãcut cu acest degenerat". Nae lonescu mi-a mai sp
us multe.
Omul e amãrât ºi nu poate vorbi decât cu amãrãciune, dar cu toate exagerãrile lui, în multe a
dreptate.
15 mai. La Viena loviturã de teatru. Schuschnigg a demisionat alaltãieri seara ºi ºi-a r
econstituit Ministerul ieri, dar fãrã Stahremberg. ªi totuºi rãmân 2 miniºtri din Heimatschut
în Cabinet. Rupturã? învârtealã? Lucrurile nu sunt încã lãmurite, pentru cei neiniþiaþi.
16 mai. Dejunat ieri cu Ugo Sola, ministrul Italiei, la Kauf-mann. întrebat de mi
ne, mi-a expus punctul de vedere mussolinian, faþã de conflictul de la Geneva. Italia
nu primeºte nici un fel de discuþii la Geneva pe chestiunea Abisiniei. Ducele nu stã
de vorba decât pe baza decretului de anexiune. Guvernul italian se va retrage din
Societatea Naþiunilor daca nu va dobândi satisfacþie în sesiunea de la 15 iunie. Noi nu
ne mai putem mulþumi însã cu o simplã abrogare a sancþiunilor, trebuie sa ni se cearã ºi scuz
pentru afrontul care ni s-a fãcut. Ilfaut que l'on viemie ã nous le chapeau â la main
." Sola e însã convins cã Anglia nu va consimþi la gestul cerut de Italia ºi cã nu se va gãsi
nici o formulã care sã dea satisfacþie Ducelui ºi sã salveze obrazul S.D.N.-ului în acelaºi t
mp. ªi atunci?"
- Atunci vom face politica noastrã separatã". (Am priceput cã va fi o alianþã cu Germania.)
Ieri dimineaþa a murit dupã o scurtã boala Baffigi, general italian în retragere, fost a
taºat militar la noi. E al doilea general italian pe care soþia lui, simpatica Nelly
, îl dã gata. înainte de Baffigi fusese cãsãtoritã cu generalul Ferigo, fost ataºat militar º
l, pe care 1-a trimis în câþiva ani pe alta lume. Baffigi, de când s-a retras din armatã,
a reprezentat în România interesele petrolifere italiene.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 193 6 315
__ Omul învaþã pânã moare. Am aflat abia ieri de la Prat cã numele
de Dolores, Mercedes, Pilar, Imaculata etc. pe care atâtea femei îl poartã în Spania ºi pe
care le credeam nume originale nu sunt decât calificãri adaose la numele de Mãria. To
ate femeile cu asemenea nume, sunt în realitate Mirii, Mãria de la Dolores, Mãria de l
a Mercedes, Mãria de la Pilar, Mãria Imaculata ºi numai prin prescurtare sunt chemate
Dolores, Mercedes etc.
Am mai aflat, de data asta de la Bichi Costandake (ginerele lui Bra-gadir) cã exis
tã o International Flying Bar Corporation", o asociaþie de beþivi cu dare de mânã, în care s
pãtrunde destul de greu ºi ai cãrei membri au dreptul la credit destul de important, în
principalele baruri din lume contra unei provizii reduse vãrsatã la Centralã, la Lond
ra. Jim-my Mironescu, mare amator de whisky1 e singurul român primit pânã acum în aceastã
ilustrã corporaþie.
Se vorbeºte de numirea lui Victor Badulescu ca ministru plenipotenþiar^) ºi de a lui
Dimitrie Alimaniºteanu (fiul Sarmisegetuzei) ca subsecretar de Stat la Finanþe, în loc
ul lui.
18 mai. Alaltãieri searã, prietenii mei politici din culoarea de Galben mi-au dat o
masã la Flora. Lume aleasã ºi oameni cumsecade, în majoritate.
In ºedinþa Delegaþiei Permanente þinutã azi-dimineaþã am hotãrât schimbarea numelui de Uniune
arãîn acela de Partid Agrar. Schimbarea de titulatura nu înseamnã nici o schimbare în ideo
logia sau în programul nostru. E numai o mãsurã de precauþie tacticã: o þarã eminamente agri
nu poate trãi veºnic fãrã un partid agrar, deocamdatã umpleam noi golul, cu Uniunea Agrarã",
dar într-o bunã zi, o altã grupare s-ar fi putut întemeia sub o etichetã mai adecvatã scopu
lui urmãrit, ºi sa ne expunã la serioase greutãþi.
Am suprimat în acelaºi timp ºi organizaþiile de culori la Bucureºti, descentralizând acþiunea
electoralã pe circumscripþie, în tot vreo 30. O încercare.
Ieri duminicã a început concurenþa interbalcanicã de foot-ball. Am învins pe greci cu 5 l
a 2.
1 A se vedea Amintirile mele din Egipt, (paginile 20,76 în volumul XI al prezentei
ediþii nota St.N.)
316
Telegramele de azi-dimineaþã aduc vestea morþii lui Tsaldaris, fostul preºedinte al Cons
iliului grecesc ºi ºeful Partidului Populist. Dupã Ve-nizelos, generalul Condilys, Dem
erzis, iatã-1 ºi pe Tsaldaris trimis pe lumea cealaltã. Sarcina politicã a Regelui Georg
e, se simplificã mult.
19 mai. Informatorul meu secret, care de multã vreme nu mai venise pe la mine, de
ruºine se vede, m-a vizitat din nou astãzi, în general prevederile lui, înregistrate în cu
rsul acestor însemnãri n-au prea corespuns realitãþilor, afara de planul unui Guvern Mir
onescu care a existat în gândul Regelui. Acum îmi vine cu veºti senzaþionale, pe care le c
onsemnez aici, Iarã sã cred mult în ele. Le consemnez drept capitole de roman, care sl
ujesc ºi ele la o mai exactã conturare a moravurilor noastre politice ºi a ruºinii în care
trãim. Viitorul apropiat va arãta ce ºi cât va rãmâne din informaþiile care urmeazã. Informa
ul meu pretinde a ºti cum combinaþia Mironescu ar fi cãzut în apã, din cauza continuelor întâ
zieri ale bãtrânului Ghiþã de a se înþelege cu cine trebuia ºi cum trebuia. Aºa de pildã a ve
cearã acum în urmã pe d-rul Lupu la Ministerul de Interne, ceea ce a supãrat adânc pe Rege
(informatorul meu vorbeºte). Costãchescu ºi Potârcã, presimþiþi prin Banu, din ordinul Regel
i, ar fi refuzat ºi ei sa intre într-o combinaþie Mironescu (?). Furios pe ei, Regele
ar fi declarat lui Banu cã cei doi domni nu se vor mai întâlni niciodatã cu un portofoli
u de vreme ce n-au priceput sã dea Coroanei ajutorul cerut, în momentul în care Coroan
a avea nevoie de acest ajutor. Informatorul meu mai adaugã cã demisia lui Banu de la
Georgiºti1 a fost pusã la cale de Rege.
Regele vrea sã se poatã servi de Banu în viitoarea lui combinaþie ministerialã. Deºi nu se ºt
e cine va prezida viitorul Guvern în locul lui Mironescu (poate Banu?). Regele e m
ai hotãrât ca oricând pentru Guvernul de alegeri, compus din oameni care sã nu candideze
dar sã facã alegerile dupã ordinele lui. Deºi socotesc cã, în þara noastrã ºi mai ales sub D
Regelui Carol al II-lea, toate sunt posibile mãrturisesc cã pun la mare îndoialã aceste
informaþii, din care singurul lucru ce-mi pare exact e favoarea de care se bucurã B
anu. Avea de toate în jurul lui bietul Rege: îi lipsea un curuit. Sa-i trãiascã!
Tulburãrile în Palestina devin din ce în ce mai serioase. Arabii nu mai vor ovrei în Pal
estina, în compensaþie francezii îl cer pe Blum!
1 Printr-o scrisoare foarte frumos scrisã, C. Banu ºi-a dat demisia din Partidul Lib
eral de sub preºedinþia lui George Brãtianu. Se zice cã scrisoarea (publicatã în toate ziare
le) a fost aprobatã de Rege înainte de a fi trimisã lui Brãtianu.
__ Regele a poftit ieri pe doctorul Lupu la dejun probabil ca sã mai
punã la cale o intrigã între el ºi Mihalache. Mi s-a spus cã dupã audienþã, înapoiat la hotel
u trimitea cât putea pe Majestatea Sa în portul Marsiliei.
24 mai. Duminicã. De trei zile la Breasta, unde am venit de S f. Constantin. Parcu
l din Breasta e o splendoare; mulþumitã primãverii ploioase vegetaþia e de o bogãþie excepþio
alã. Foile încã fragede, înfãþiºeazã dupã specii, mase în toate tonurile verdelui, de la verd
chis ºi bãtând în galben al teilor, la verdele închis al brazilor. Trandafirii sunt în plinã
loare ºi înfloriþi am gãsit ºi salcâmii. Privighetorile cântã toatã ziua ºi toatã noaptea. Vo
vieþii e însemnatã pe fiecare foaie, pe fiecare floare, pe fiecare aripã. Sf. Constantin
e sãrbãtoarea tinereþii, ºi cât de puþin se potriveºte cu cei 65 de ani ce-i duc pe umeri! C
a trãit mumã-mea n-am lipsit niciodatã de lângã dânsa în aceastã zi, cel puþin când eram în þ
a pãrãsit, continui sã vin, dar mire inima strânsã ºi toatã veselia din jurul meu mi-au ven
copiii sã petreacã ziua cu mine ºi toatã bucuria naturii ºi cumplita beþie de viaþã a tot
eºte ºi creºte nu mã împiedicã sã mã gândesc la ce nu mai este ºi nu va mai fi niciodatã.
Universul îmi aduce vestea morþii lui Al. Florescu, zis Indianul fermecãtor, încã un conte
mporan, încã o figurã caracteristicã a Bucu-reºtiului care dispare. Ca si lonas Grãdisteanu,
Al. Florescu a fost un pasionat al ideii naþionale. Mititel, tãcut ºi posomorât, Flores
cu a trãit numai cu Ardealul ºi cu ardelenii în suflet. Calic, socotitor pentru cheltu
ielile lui personale pânã la o lescaie , a dat fãrã sã numere pentru ºcolile, pentru biseric
ile ºi pentru miºcarea româneascã dincolo de Carpaþi. El a întemeiat Liga Culturalã, cu penel
cãreia s-au împodobit alþii. Dupã rãzboiul de întregire dupã ce ºi-a vãzut visul cu ochii, I
ul fermecãtor n-a mai avut scop în viaþã, ºi a rãtãcit printre oameni ca unul ce-ºi pierduse
nea de a fi. Lipsit de ambiþii personale, n-a cerut niciodatã nimic, nici mãcar preºedinþi
a Ligii pe care o fondase, ºi al cãrei secretar general s-a mulþumit sã fie. Ca ºi cu Grãdis
teanu, ardelenii s-au purtat prost cu el: n-au gãsit, de la rãzboi ºi pânã azi, un loc de
deputat pentru dânsul, n-au catadicsit sã înlãture pe nici unul din ºper-þarii lor ca sã ci
eascã cu o alegere nesblicitatã pe acela care în vremuri de restriºte le dãduse atât. Ironia
soartei a vrut ca fiul acestui naþi-
318
onalist înfocat, Radu (consilier de legaþie) sã se cãsãtoreascã cu o ovreica, fiica lui Szop
kes.
25 mai. Ieri, pe o ploaie torenþialã echipa româneasca de foot-ball a bãtut la Onef, pe
cea bulgãreasca. Duminica precedentã românii bãtuserã pe greci, aºa încât am rãmas deþinãtori
alcanice pe anul în curs. Anul trecut fusesem bãtuþi de toatã lumea. Iugoslavia s-a retr
as din concurenþa balcanicã, pretinzându-se Europa Centralã". Cu Skoplie, cu jumãtate Maced
onie ºi cu Muntenegru în graniþele sale, pretenþia e cel puþin hazlie. De altminteri, am bãt
ut anul acesta în ziua de 10 Mai, ºi echipa sârbeascã.
înapoindu-mã de la Breasla gãsesc urmãtoarea scrisoare:
Paris 26 rue de Vichy Mai 1936
Mult Stimate Domnule Ministru,
Mi s-a comunicat cum cã v-aþi fi exprimat de o manierã foarte mãgulitoare pentru mine cu
prilejul reprezentaþiei lucrãrii1 mele la Opera din Paris. Permiteþi-mi sã vã mulþumesc din
inimã pentru aceasta, asigurându-vã totodatã de sentimentele mele de înaltã (sic) consideraþ
e.
George Enescu
Dl. Chou Pinx vrea sã fie ironic, dar mânuieºte ironia cu aceeaºi mãiestrie ca muzica. Poa
te sã se punã dl. Enescu ºi în cap ºi în picioare: pentru posteritate, va rãmâne Chou, va rãm
x, dar nu va rãmâne Beethoven.
ªtirea pe care mi-a dat-o Blumenfeld mai demult ºi pe care am corisemnat-o în paginile
precedente, ºi anume cã Victor Antonescu vrea sã încherbe miliardul de care are nevoie
pentru echipamentul armatei, jumãtate de la CEC ºi jumãtate de la Casele Autonome se a
-devereºte. Mândrea mi-a destãinuit insistenþele ce se pun pe lângã dânsul ca sã dea cele 500
lioane cerute2 CEC-ului, iar ieri în tren venind de la Craiova, Banciu (directorul
Casei de Depuneri, fost director al
1 ? Lucrare?
2 Abia a început Casa noastrã de Economii sã prindã cheag, ºi Ministerul de Finanþe s-a ºi r
pezit asupra ei. Superstiþia echilibrãrii bugetelor pe hârtie duce numai la miºcãri false º
la prostii.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, J936 319
Contabilitãþii Generale a Statului) mi-a confirmat cã se vor spori con-tabilistic veni
turile CAM-ului, cu alte 500 milioane, chit ca la sfârºitul anului decontul sã se lich
ideze cu un deficit...
Tot prin Banciu am aflat cã s-au deschis credite extraordinare în valoare de 290 mil
ioane nu pe cale obiºnuitã ºi legalã, adicã prin anularea altor credite reprezentând în total
l lor aceeaºi sumã, ci pe baza fantezistã a excedentului bugetar din anul trecut. Or,
anul bugetar nu e încã contabiliceºte încheiat, ºi apoi, cum se poate vorbi de excedente d
isponibile, când datoriile recente ale Statului nu sunt achitate?
__ Doctorul Angelescu, burghezul ºi capitalistul calic, îmi apare ca cel
mai de seamã colaborator al bolºevizãrii þãrii. Transformând ºcolile de meserii în licee cu o
clase (?), înfiinþând bacalaureatul profesional ºi pe cel comercial, deschizând din nou ºcol
ile normale închise, omul ºcolii" sporeºte în mod îngrijorãtor masa proletariatului intelect
al din care se recruteazã toþi agenþii comunismului.
O frumoasã ºi exactã caracterizare a umanistului ºi a democratic-politicianizatului Edo
uard Herriot, ieºitã din pana lui Paul Claudel: C'este un Vulcain au travail, mais ca
pable comme celui du Musee du Prado de recevoir parfois la visite d'une deesse".
(Leº Nouvelles Litte-raires din 23 mai 1936).
Pangal a aflat amãnunte despre recenta audienþã la Rege a doctorului Lupu. Fruntaºul þãrãn
ar fi arãtat Suveranului cã nemulþumirile crescânde cer o imediatã schimbare de regim ºi cã
n Guvern naþi-onalist-þãrãnist ar fi indicat sã prezideze serbãrile de la 8 iunie în prezenþa
speþilor strãini care sunt aºteptaþi, dupã cum tot un Guvern na-þional-þãrãnist a prezidat ac
ani la întronarea Regelui. Regele a primit însã cu rezervã sugestia doctorului ºi a observ
at cã, ca Suveran Constituþional, deºi e în curent cu nemulþumirile comentate de Lupu nu
oate schimba Guvernul în ajunul unor evenimente pe care acesta le-a pregãtit. Doctor
ul a întrebat atunci dacã cel puþin succesiunea Guvernului, când se va declara criza, e
asiguratã Partidului Naþional-Þãrãnist; la aceastã întrebare Regele a invocat din nou calitat
a sa de Suveran Constituþional (!) ºi a rãspuns cã-ºi dã seama de importanþa ºi de popularita
electoralã a partidului prezidat de dl. Mihalache, dar ca succesiunea actualului
Guvern va depinde de împrejurãrile momen-
320
tului ºi de interesele þãrii. Lupu a plecat furios de la Palat ºi 24 de ore n-a fãcut decât
sã înjure pe Rege.
Vineri ºi sâmbãtã filarmonica din Berlin a dat concerte la Ateneu. Succesul a fost form
idabil. ªi n-a fost numai un succes muzical: sala în picioare striga Heil Hitler", ºi e
ntuziasmul nu s-a potolit decât cu greu. Nici un ovrei în salã, deºi de obicei la concer
te vin mulþi. D-rul Angelescu patriot ºi francofil, a pus toate beþele în roate ca sã fie
zãdãrnicite concertele. A fost lupta între el ºi Comnen, dar în cele din urma bunul simþ a în
ins ºi bucureºtenii au avut plãcerea sã asculte cea mai buna orchestrã din lume.
Armonie ºi disciplinã liberalã; pe când duminicã în congresul organizaþiei de Ilfov, Nicul
u Dorobanþu excludea pe Petre Ghiaþã ºi pe amicii lui acelaºi Petre Ghiaþã cu aceiaºi amici
aclamaþi în ºedinþa congresului organizaþiei de Teleorman, prezidatã de dl. Victor Antonesc
u ministru de finanþe! Ce zice nenea Dinu? Probabil cã nici nu-ºi tulburã cura de la Roy
at!
27 mai. Luptele din Palestina devin din ce în ce mai serioase. Arabii s-au rãsculat
acum ºi împotriva englezilor. Pentru aceºtia restabilirea ordinei ºi a statului quo ante"
are nu numai o importanþã de ordin strategic în legãturã cu siguranþa Canalului de Suez, da
r ºi una de ordin moral, cãci, mai ales dupã cele întâmplate în Abisinia, prestigiul britani
c are nevoie de o consolidare în Asia ºi în Africa.
Vãzut ieri pe Martha Bibescu la Mogoºoaia. îmbãtrânitã, dar tot agreabilã. Mi-a povestit de
ul ei cu Regele Eduard al VUI-lea, la ªir Philipp Sassoon. Era ºi ªir Samuel Hoare. Ma
sa intimã, en cravate noire". Regele primeºte asemenea invitaþi, dar nu vrea lume multã.
E de o extraordinarã simplicitate ºi curtoazie în purtarea lui. La masã, nu primeºte sã se s
erveascã înaintea damelor ºi nici la vorbã nu o ia înaintea lor. Are ochi simpatici ºi pãr
mos. Englezii care sunt oamenii tuturor contradicþiilor încep sã-1 iubeascã tocmai pentr
u însuºirile opuse celor pentru care au iubit pe tatã-sãu. Are umor: venind vorba despre
intrigãriile episcopilor, Regele a spus cã episcopii ar face bine sã mai lase politica
ºi sã se roage la Dumnezeu sã întãreascã Guvernul Majestãþii Sale, cãci are atâta nevoie!"
Martha mi-a povestit ºi întrevederea ei cu Mussolini, care i-a fãcut o adâncã impresie. Mu
ssolini i-a spus: Sunt patru lucruri pe care le poþi spune despre mine: 1) Sunt rãbdãto
r; 2) Sunt logic; 3) Nu sunt îmbãtat (grise) de victorie ºi al 4-lea) vreau pacea". Ma
rtha mi-a adãugat: Toþi vor pacea, dar fiecare vrea pacea lui!" A asistat la proclam
area imperiului de la o fereastrã a Palatului Misciatelli (fost Bonaparte, colþ Cors
o cu Via del Plebiscite) impresie formidabilã ºi aici. De la altã fereastrã a aceluiaºi pa
lat privea Regele Alfons al XIII-lea, al Spaniei. Grandeau et decadence!"
28 mai. Ziarul parizian Gringoire din 22 mai publicã un foarte documentat articol
semnat xxx prin care dezvãluie întreaga propagandã comunistã dusã de cãtre Comintern-ul din
Moscova, în Franþa. Formula Frontul Popular" introdusã de curând în Franþa, ca ºi în Spania,
ia ºi în alte þãri, e o nãscocire a Moscovei pentru a prinde toate partidele de stânga în mre
ele celui comunist. Frontul Popular, acolo unde reuºeºte sã se impunã prin ademenirea co
rpului electoral, are sarcina sã disloce" organizaþia burghezã de Stat, existentã, ºi sã pre
are astfel terenul pentru anarhie ºi revoluþie. Frontul Popular e pe cale de a-ºi îndepl
ini sarcina în Spania; pentru Franþa, unde Guvernul Frontului Popular e gata sã se ins
taleze sub preºedinþia ovreiului Blum, instrucþiunile Moscovei sunt sã se imite exemplul
Spaniei", sã se îndepãrteze funcþionarii buni experimentaþi, sã se introducã soviete în cazãr
b formã de comitete pentru apãrarea Constituþiei ºi Republicii, sã se vorbeascã de antifasci
sm dar deloc de comunism. Situaþia în Franþa e cât se poate de îngrijorãtoare: va parveni oa
re bunul simþ al poporului francez sã învingã nebunia câtorva, dar a câtorva care sunt încã p
mulþi? Soarta Europei depinde de ce se va întâmpla la Paris în viitoarele ºase luni.
ªi la noi caraghioºii de þãrãniºti s-au lãsat ademeniþi de magica formulã a Frontului Popular
icã pentru orice suflet mediocru, adicã democrat. La Timiºoara, duminica trecutã, toþi com
uniºtii au defilat cu pumnul încleºtat în faþa domnului Jean Mihalache. Din fericire, la n
oi asemenea manifestaþii sunt încã de domeniul operetei.
Dar ce nu e operetã la noi? Academia Românã a ales zilele trecute ca membru activ al e
i pe dl. Capidan. Cine e Capidan? E profesor la Cluj, ºi se zice cã e ºi filolog. O fi
. O fi chiar un om prea cumsecade. Dar Academia Românã nu e un institut de cercetãri c
i o instanþã de consacrare. Ce consacrã ea în cazul d-lui Capidan? Ce sã mai zicem însã
322
de Capidan, când în aceeaºi zi primeºte membru onorar pe dl. Ciotori(!!!), fost profesor
de gimnasticã, sauteruisseau" ºi bun la toate" al d-lui Ti-tulescu, la Londra? O asem
enea numire nu ridicã o secãturã care nu poate fi ridicatã, dar înjoseºte o instituþie care a
aºa abia se þinea în propte.
Am rãspuns lui Enescu cã scrisoarea sa m-a surprins, cã nu era cazul nici de mulþumiri" p
entru mine nici de nemulþumiri pentru el. Cã critica era liberã îndatã ce o opera de artã er
a supusã publicului. Cã glumele pe care le-am fãcut erau mai mult îndreptate împotriva odi
oºilor sãi zelatori decât împotriva operei înseºi. Am încheiat prin banala constatare cã un o
incer preþuieºte mai mult decât unul care se târãºte în faþã ºi muscã pe la spate ºi ultimele
te au fost: Evocând aceastã sinceritate, te rog ºi eu a crede în sentimentele mele de înaltã
consideraþie".
29 mai. Messieurs Tzaranistas" au redactat un manifest cãtre þarã, un text scurt care t
rebuia sã fie transformat în moþiune duminica la marea" demonstraþie de mase pe care o pr
egãtesc, ºi în celelalte întruniri din provincie. Cenzura a tãiat aproape tot textul, care
nu conþinea de altminteri decât prostii, obiºnuita literaturã în doi peri a santajiºtilor d
e rãscruci. Proteste, vãicãreli ºi tot dichisul obiºnuit. Lui Madgearu, furios, care-tni p
ovestea nelegiuirea Guvernului i-am spus: ce crimã!" ºi m-a crezut!
30 mai. Dejunat alaltãieri la Victor Slãvescu împreunã cu Madgearu. Dejun în onoarea lui G
utmann, de la Berlin, venit pentru ºedinþa Consiliului de Administraþie al Societãþii Banc
are. Madgearu kesketuia istorisindu-ne cã va pleca în iulie la Paris, cu aeroplanul.
Je volerai â Paris", ne spunea simpaticul om de Stat. în gândul meu mãcinam o întâmpinare p
care am pãstrat-o pentru mine: Auriez vous deja tout voie â Bucarest?"
Ieri dupã-amiazã a volat" pe neaºteptate Titulescu la Belgrad. A-ceastã deplasare, 48 de
ore dupã sosirea lui în Bucureºti, mi-a pãrut suspectã. Iatã ce am aflat: Prinþul Paul a renu
t sã mai vinã la Bucureºti ºi Titulescu s-a dus sã-1 convingã sã vinã. Titulescu pune într-ad
are preþ pe întrunirea celor trei ªefi de Stat ai Micii înþelegeri la Bucureºti. Nu e vorba
numai de ridicarea prestigiului sãu personal, cam atins dupã nenorocirile întâmplate sis
temului securitãþii colective, ci e vorba de ceva mai mult. Regele Carol n-a urmat înt
r-adevãr pe Titulescu în politica lui decât â son corps defendant" ºi a fost totdeauna de pã
ere cel puþin când Titulescu nu era de faþã cã ministrul
sãu de externe exagera. Titulescu vrea sã angajeze acum o datã mai mult si personal pe
Rege în politica sa ºi sã precizeze în mod solemn cã si Iugoslavia se aflã fãrã nici o ºovãi
i de aceastã politicã. De aci planul întrunirii de la Bucureºti în care cei doi ºmecheri Ben
eº ºi Titulescu nu se îndoiesc cã vor încurca pe Prinþi" în toate declaraþiile de salvare" a
sistem politic gata sã se prãbuºeascã. Probabil cã Beck, care a trecut prin Belgrad, a de
schis ochii Prinþului Paul, ºi acesta urmând sfaturile ministrului de externe polon s-
a dat înapoi de la cursa ce i se întindea la Bucureºti. Vom vedea în zilele ce urmeazã dac
a Titulescu izbuteºte sã întoarcã iar macazul, la Belgrad.
__ Vãzut pe Arcizewski care-mi povesteºte cã iar a avut de furcã cu
Titulescu, dar cã lucrurile s-au terminat cu bine. în lungul comunicat publicat ca înc
heiere a ultimei întruniri a Micii înþelegeri la Belgrad, la punctul 5 se spune cã polit
ica fiecãruia din cele trei State e mai identicã ca oricând faþa de toate Statele Europe
i pe care le enumera începând cu Franþa ºi sfârºind cu Rusia. Printre aceste State se aflã en
meratã ºi Polonia. Beck a însãrcinat pe Arcizewski sã remitã lui Titulescu copie de pe o notã
prin care Guvernul polon întreabã dacã România aliatã îºi însuºeºte punctul de vedere ceh în
l latent care mai existã ºi azi între Polonia ºi Cehoslovacia (chestiunea Tetschen ºi a Si
leziei superioare). Arcizewski a primit nota înainte de înapoierea lui Titulescu ºi a
vrut sã o prezinte lui Tãtãrescu: acesta s-a codit însã si a rugat pe ministrul Poloniei sã
aºtepte înapoierea titularului de la Externe, în fine a sosit ºi Titulescu ºi a primit pe
Arcizewski, cãruia i-a fãcut toate protestãrile de dragoste, declarându-i cã tratatul polo
no-român rãmâne în picioare înaintea oricãrui altuia, comunicatul de la Belgrad nu înseamnã n
c, cã l-a adus Krofta redactat gata de la Praga ºi cã în zãpãceala ultimului moment1 el, Tit
ulescu, nici n-a avut vreme sã-l citeascã (extraordinar!). Nu încape îndoialã a adãugat mini
strul nostru cã tratatul cu Polonia primeazã oricãrui angajament cu vreuna din þãrile Mici
i înþelegeri fiindcã e anterior tratatului din 1933 prin care aceastã înþelegere tripartitã s
organizeazã în forma ei actualã (?!). în acest rãspuns se oglindeºte toatã fãþãrnicia lui Ti
, cãci faptul cã acordul Micii înþeleºi sârbii au fost nemulþumiþi de comunicatul d-lui Kroft
i printre þãrile enumerate la punctul 5 al comunicatului era ºi Rusia Sovieticã cu care
Iugoslavia nu are raporturi, dar cu care România ºi Cehoslovacia, mai ales Cehoslova
cia, se gãsesc în re-laþii de colaborare. O dovadã mai mult cât de exact a reprezentat com
unicatul la Belgrad adevãrata stare de lucruri.
324
geri e posterior, ar putea tocmai însemna o modificare de politicã determinatã printr-
un acord anterior! E ciudat cã Arcizewski n-a relevat specioasa rãsturnare de argume
nte bazatã pe datele tratatelor noastre. Probabil cã a fost impresionat de declaraþiil
e de prietenie, de fidelitate ºi de dragoste cu care 1-a copleºit Metternich-ul nost
ru. Ministrul Poloniei s-a mãrginit sã ia act de declaraþiile lui Titulescu ºi sã-i aducã la
cunoºtinþã cã Beck le va da'publicitãþii la prima ocazie; Ministrul nostru de externe n-a r
idicat nici o obiecþie. Arcizewski a mai întrebat cum s-a putut da cu atâta facilitate
consimþãmântul României la reînarmarea Strâm-torilor care interesa în cel mai înalt punct ºi
nia care s-a obiºnuit sã considere Marea Neagrã ca un debuºeu al comerþului ei spre Orient
. Prin posibilitatea de închidere a Strâmtorilor, acest comerþ e periclitat ºi drept con
secinþã e periclitat ºi tranzitul polonez prin România. Pus pe acest teren Titulescu a înc
eput sã urle ºi sã declare cã Rustu Arras 1-a înºelat, cã a pus chestiunea fãrã sã-1 consulte
us-o la întrunirea înþelegerii Balcanice în ultimul moment ºi cã dânsul, Titulescu, nu se mai
putea opune unui fapt îndeplinit decât cu riscul de a compromite înþelegerea Balcanicã în înt
egul ei. Iatã unde duce pactomania amicului Titulescu: ca sã nu compromitã un acord fi
ctiv, care nu reprezintã nimic real a renunþat dintr-o trãsãturã de condei la libertatea S
trâmtorilor ºi a lãsat sã se transforme Marea Neagrã într-un lac rusesc ceea ce nu mai e o
icþiune, dar o realitate, ºi încã o realitate teribil de bogatã în consecinþe pentru noi.
îºi vor fi pus vreodatã pactomanii întrebarea: ce va face Franþa în cazul unui probabil conf
lict armat între Polonia ºi Cehoslovacia, ea care a semnat o convenþie militarã1 ºi cu Ceh
oslovacia ºi cu Polonia? Dar ce vom face noi în asemenea caz, cãci ºi noi avem convenþii m
ilitare ºi cu Polonia ºi cu Cehoslovacia? Nimic nu dovedeºte mai bine inoperanta pacte
lor multiplicate decât tocmai aceste contradicþii pe terenul aplicãrii lor.
Ca sã apere pe escrocul de Rustu Arras, Titulescu a povestit lui Arcizewski cã Kemal
a chemat la ora 2 noaptea pe ministrul sãu de externe ºi 1-a obligat sã ia imediat po
ziþie în chestiunea Strâmtorilor fãrã sã-i mai îngãduie sã consulte pe nimeni2.
1 Sunt singurele convenþii militare pe care Franþa le-a semnat cu Statele din Europa
Centralã ºi Orientalã. Cu noi, cu iugoslavii n-a semnat decât tratate defensive, dar fãrã c
onvenþii militare.
2 Titulescu socoteºte, dupã câte mi-a spus Savel, cã chestiunea Strâmtorilor e de competenþa
exclusivã a Marilor Puteri. Cred cã e o eroare, în tot cazul, date fiind raporturile
existente dintre Franþa, Anglia ºi Soviete, putem fi siguri cã chestiunea e înmormântatã, ca
ºi libertatea de trecere prin Bosfor ºi Dardanele.
__ întâlnit pe Sola care m-a rugat sã spun la toatã lumea cã Italia e
hotãrâtã sã pãrãseascã Societatea Naþiunilor dacã sancþiunile nu se ridicã la 16 iunie sau da
mânã încã o datã hotãrârea Puterilor asupra lor.
__ Ziarul de azi-dimineaþã anunþã cã d'Ormesson a fost numit ambasador la Rio de Janeiro. în
fine! Cãlãtorie sprâncenatã! Nu e vorbã, cel care va veni în locul lui nu va fi mai înþelegã
l lucrurilor noastre.
31 mai. Titulescu s-a transformat în porumbel, în porumbelul pãcii ºi nu se mai proiecte
azã decât pe bolta cereascã. Ieri a zburat, micul mamei, retur" de la Belgrad spre Cons
tanþa unde va raporta azi Majestãþii Sale rezultatul misiunii lui. (Regele petrece ziu
a de azi la Constanþa pentru inaugurarea abatorului!) Pentru noi simpli muritori,
rezultatele acestei misiuni, ca ºi scopul ei de altminteri, rãmân secrete pânã le vom afla
!
Argentina a cerut convocarea Adunãrii Generale a Societãþii Naþiunilor pentru ziua de 1
6 iunie (când urmeazã sã se întruneascã Consiliul S.D.N.-ului). Cererea Argentinei pare a
fi primitã pretutindeni cu favoare. Toatã lumea e sãtulã de comedia sancþiunilor. Abisinia
a fost cuceritã, ºi acum sã întoarcem foaia, cãci mai avem de citit!
Juraþii au achitat ieri pe Pastia, fost magistrat, sifilitic ºi alcoolic care ºi-a uc
is concubina slujnicã în condiþii nelãmurite pe deplin. O încurajare datã oamenilor de acþ
cãrora nu le e fricã sã mânuiascã cuþitul sau revolverul! Ce e mai ciudat e cã, deºi achitat,
stia a fost condamnat sã plãteascã despãgubiri, 200 000 lei copiilor ºi 100 000 mamei vict
imei!
Simpaticul Alexandru Rosetti Bãlãnescu, profesor universitar, ºi directorul Fundaþiei R
egale Carol al II-lea, a atacat cu curaj într-un interviu Academia Românã ºi pe academic
ieni. Dupã dânsul Academia s-a pus în afara miºcãrii noastre culturale, ºi paralizatã prin sp
ritul de gaºcã ºi de interese meschine nu mai are nici un rol în evoluþia vieþii noastre int
electuale. La criticile tânãrului Rosetti îmi permit sã adaug numai cã aceastã situaþie e cu
otul logicã: Academia e mai mult decât 0 adunare, e o adunãturã de proºti ºi de lichele; ce
pot face câþiva oameni inteligenþi ºi cumsecade rãtãciþi acolo?
326
l iunie. Mascarada þãrãniºtilor, de ieri, a fost dupã placul lor, dar numai al lor. Putori
mea satelor de prin judeþele învecinate, vreo 10 -20 000 de oameni, la care s-au adãug
at vreo 5-6 000 de comuniºti au defilat fãrã vlagã dinaintea nulitãþilor de conducere" în fr
ea cãrora se lãfãia þãrãnoiul frizat de la Topoloveni. Cã tot Bucureºtiul era plictisit de ac
tã invazie de nespãlaþi se pricepe ce e mai greu de priceput e cã, chiar manifestanþii fãce
u mutre de un cot. Nici un moment ºi nicãieri nu s-a putut constata nici nãdejde, nici
avânt. Singurul fapt interesant pe ziua de ieri a fost asociaþia comuniºtilor la mani
festaþia naþional-þãrãnistã. De altminteri, singurii care au defilat voioºi ºi disciplinat au
st comuniºtii. Au defilat cu steaguri verzi în loc de roºii, dar cu pumnul încleºtat.
Camuflajul comunismului realizat prin formula Frontului Popular e gata ºi la noi.
E un rezultat ºi acesta, prin care vom putea sãrbãtori împlinirea a 6 ani de Domnie a Re
gelui Carol.
Discursul lui Mihalache la Arenele Romane n-a adus nimic nou. Acelaºi rahat pe car
e ni-1 serveºte la fiecare întrunire, cu o notã mai accentuatã împotriva Guvernului ºi mai s
pãlãcitã împotriva Camarilei.
Fost ieri la,curse. S-a alergat Derby-ul ºi a fost câºtigat de calul Gor-gos aparþinând lo
cotenentului Dumitrescu. Regele n-a asistat. Ca preºedinte al Jockey-Club-ului a a
sistat pânã acum în toþi anii la Derby. Guvernul a gãsit cu cale sã-1 ducã tocmai ieri la Con
tanþa sa inaugureze abatorul(î) nou construit. Din aceastã cauzã n-a putut asista nici l
a cinqantenarul Societãþii Progresul Silvic (ieri dimineaþã), la care, datã fiind importanþa
Societãþii, promisese sã asiste. Pãcat cã nu e un om în jurul Regelui care sã-i dea sfaturil
cele bune.
Vãzut la curse pe Radu Mândrea. Se arãta încântat cã scãpase ieftin de exigenþele lui Victor
onescu care ceruse CEC-ului 500 milioane. Prin dârza lui rezistentã, Mândrea a scãpat cu
180 milioane garantate prin 750 milioane rentã. ªi aºa e prea mult, dar mai merge. Mând
rea a fost primit zilele trecute în audienþã de Rege ºi a þinut sã-mi spunã cã Majestatea Sa
în mare stimã. Vezi asta e am spus lui Mândrea mã stimeazã, ºi cum nu lucreazã decât cu
e pe care nu le stimeazã, nu e nici o ºansã ca sã facã ce-1 sfãtuiesc eu sa facã."
3 iunie. Regele a primit ieri în audienþã pe Pangal. Nu-1 mai primise de vreo doi ani:
regimul curvistic e un regim esenþialmente fantezist. Politiceºte impresia lui Pang
al se poate rezuma într-un singur cuvânt: vax. Deºi foarte butonat Regele s-a arãtat ace
laºi veleitar, acelaºi
visãtor ºi acelaºi vânãtor de potcoave de cai morþi cu care începem sã ne obiºnuim. Fiind vor
spre Ordinul de Malta, Regele a spus într-adevãr lui Pangal: Sunt hotãrât sã nu admit la reî
fiinþarea nobleþei decât familiile boierite înainte de Domnia lui Mavrocordat (!!)" iar
la obiecþia lui Pangal, care voia sã-1 scoatã din basme ºi sã-1 dea în politicã, ca pentru în
nþarea unei nobleþe trebuie modificatã Constituþia ºi cã pentru aceastã modificare s-au pierd
t momentele prielnice simpaticul veleitar a rãspuns: chestiunea nu era coaptã: acum e c
oaptãr Sã nu se rãs-coacã. Regele a întrebat la sfârºitul audienþei sale: Ce face conul Cost
(ãla sunt eu). Pangal n-a rãspuns, ºi-mi pare rãu, aºa cum trebuia.
4 iunie. Ziarele publicã o telegramã de la Paris care rezumã un interviu senzaþional al
d-lui profesor Charles Rist, guvernator onorar al Bãncii Franþei. Dl. Rist declarã cã o
devalorizare a francului a devenii indispensabilã.
Nu pentru motive financiare sau monetare, ci pentru motive economice: preturile
trebuiesc scãzute la nivelul celor din Anglia. Iatã unde a ajuns omul stupid care mã t
rata ca revoluþionar în 1932! L-a pedepsit Dumnezeu, dar Dumnezeu a pedepsit ºi Franþa cãc
i dupã ultimele informaþii care sosesc de la Paris, Ministerul Blum, de mâine, va avea
sã facã faþã la un deficit de 20 miliarde franci, adicã 200 miliarde lei! Bravo, ortodoxi
a financiarã ºi economicã!
Ieri searã la ora 6 am avut o ºedinþã destul de agitatã a Consiliului Bãncii de Credit. Am
emnat deja în treacãt porcãriile lui Hefter ºi intervenþia sa la Adunarea Generalã din 4 apr
ilie ºi am arãtat1 legãturile în aceastã afacere între Hefter, Mitiþã Constantinescu ºi Arist
ank de la care pornise totul, ca sã cureþe pe Kaufmann. Cã Mitiþã Constantinescu comunicas
e lui Hefter raportul inspectorului Nestorescu, a fost pentru noi o convingere d
e la primul atac al escrocului, cãci în întâmpinarea lui cititã în faþa adunãrii generale a B
se regãseau mai multe din nefondatele învinuiri consemnate în raportul inspectorului
Bãncii Naþionale. Era o convingere, dar nu aveam o probã a ignominiei guvernatorului M
itiþã. Zilele trecute, Kaufmann ºi-a procurat însã ºi proba scrisã a acestei ignominii. I-a d
t-o dl. colonel Angelescu, fostul meu prefect de Dorohoi în 1921, ajuns administra
tor al ziarului Le Moment. Angelescu declarã cã în ziua X dl. Hefter s-a dus la Mitiþã Con
stantinescu acasã, str. Remus nr. 6 (1-a întrebat chiar pe el, Angelescu unde
A se vedea însemnãrile din 6 mai, la pag. (301-303 din prezentul volum nota
328
era str. Remus) ºi s-a înapoiat de acolo la gazetã cu un dosar voluminos (95 pagini) p
e care i 1-a remis rugându-1 sã-1 copieze de urgenþã. Ange-lescu a chemat o dactilografa
discret ºi a lucrat cu dânsa pânã la ora 2 dimineaþa. ªi a mai lucrat ºi a doua zi cu altã d
ilografa pânã a terminat copia ceruta. Originalul a fost restituit de Angelescu lui
Hefter ºi de Hefter lui Mitiþã. La obiecþia cã Angelescu a putut sã declare lucruri inexacte
, fiind plãtit1, se poate rãspunde cã exactitatea declaraþiilor lui e doveditã prin faptul
cã cele câteva puncte mai importante atinse de inspectorul Nestorescu2 în raportul sa
u se aflã si în declaraþia lui Angelescu care nu le-ar fi putut ºti dacã n-ar fi avut rapo
rtul în mâini.
Scopul ºedinþei de asearã era sã se hotãrascã dacã pe baza acestui document trebuia sã pornim
luptã pe faþã împotriva guvernatorului ºi cum1? Pãrerea mea a fost sã suspendãm orice act os
pentru douã motive:
1) Prin audienþa obþinutã3 de Kaufmann la Rege ºi de la care ieºise mulþumit se stabilise un
fel de armistiþiu între Banca Naþionalã ºi Banca de Credit deoarece Suveranul fãgãduise sã p
leascã zelul intempestiv al d-lui guvernator ºi fagãduiala Regelui pãrea cã fusese þinutã deo
rece Banca Naþionalã n-a mai reacþionat faþã de Banca de Credit. Armistiþiu cu atât mai serio
cu cât Tãtãrescu4 chemase pe Kaufmann chiar ieri dimineaþã sã-i spunã cã Regele îi vorbise d
tã afacerea ºi cã se însãrcina el sã liniºteascã pe Mititã, dacã ar mai fi fost nevoie. Aflân
n urmare într-o stare de armistiþiu solicitat de noi, orice s-ar zice, prin audienþa l
ui Kaufmann, nu trebuia sã slãbim poziþia noastrã ºi sã rupem noi armistiþiul, cãci în acest
m pierde desigur ºi sprijinul Guvernului ºi sprijinul Coroanei. Sã lãsãm pe guvernator sã ru
pã armistiþiul, daca va mai avea poftã ºi va mai îndrãzni, atunci vom putea uza de arma noas
trã, în ripostã ºi fiind în legitimã apãrare, nimeni nu ne va putea reproºa nimic.
1 Kaufmann a dat 200 000 lui Angelescu sumã pretinsã de acesta ca despãgubire pentru
postul pe care-1 pierdea la Le Moment, prin declaraþiile lui.
2 Precum chestiunea augmentãrilor succesive de capital al Bãncii, contul special B.S
. (Barbu ªtirbei), datoria mea de 3 milioane (garantarea împrumutului Citta Davila p
entru, rãscumpãrarea acþiunilor Bãncii Þãrãneºti) etc.
3 Audienþa cerutã de luni de zile de Kaufmann prin Scanavi ºi Regina Elisabeta (cerere
despre care am vorbit deja) a fost acordatã în ziua de 25 mai.
4 Tãtãrescu, între altele, a spus lui Kaufmann cã Regele a fost foarte mulþumit de cele vo
rbite cu el ºi cã ar fi zis chiar bãtrânul are mult bun simþ". Povestindu-mi conversaþia lui
cu Tãtãrescu, Kaufmann se arãta sufocat, de acest epitet de bãtrân!
2) Nu trebuie sã pierdem din vedere cã Banca de Credit e o banca cu mulþi depunãtori (pe
ste un miliard lei) ºi cã orice conflict cu Banca Naþionalã, de oricare parte ar fi drep
tatea, poate duce la zdruncinarea încrederii ºi la panicã. De vreme ce avem o justific
are onorabilã de a amâna cel puþin ostilitâþile,sã nu ezitãm sã o folosim.
împotriva propunerii mele au vorbit Mihai Popovici ºi mareºalul Averescu. Mihai, fiind
cã în calitatea lui de politician vedea într-o acþiune împotriva guvernatoruluiului o posi
bilitate de atac împotriva Guvernului, însuºi. Mareºalul fiindcã era furios. Aflase într-ade
vãr ca scârba de Blank ca sã încarce pe Kaufmann ºi sã excite ºi mai mult pe Rege împotriva l
povestise cã Banca de Credit finanþase toata campania anti-carlistã pe care o duce ma
reºalul împreunã cu Gheorghe Brã-tianu. O bunã parte din investigaþiile inspectorului Nestor
escu fusese îndreptatã ºi în aceastã direcþie ºi crezuserã chiar oamenii cã fãcuserã o mare d
e dând peste contul B. S.1 Averescu, care nu luase nici un ban de la Banca de Cred
it spumega împotriva acuzãrii ce se aducea în mod gratuit, calomnios Bãncii din Consiliu
l cãreia fãcea parte.
Cu toatã opoziþia lui Averescu ºi a lui Mihai Popovici, Consiliul ºi-a însuºit propunerea me
a, ºi armistiþiul dintre cele douã tabere nu va fi tulburat de cãtre Banca de Credit cel
puþin. .
N-am avut într-un an atât de furcã cu bãncile cât am avut acum într-o lunã. în afara de înc
e de la Banca de Credit am mai avut una la Societatea Bancarã. Mulþumitã prostiei ºi lip
sei de tact a d-lui Rust, trimis ca director inutil de la Berlin acum un an ºi mai
bine, era sã se dezorganizeze toatã direcþia Bãncii, Dl. Ritscher2 n-a trimis nimic la
Berlin de fricã, cãci Rust e nazi" din câte i-am spus eu când a fost aici cu prilejul Ad
nãrii Generale a Bãncii la Bucureºti. Gutmann însãrcinat acum sã reprezinte capitalul german
în ºedinþa Consiliului care trebuia sã hotãrascã cele amânate la 22 aprilie s-a gãsit fãrã n
nstrucþiune mai ales în ce priveºte situaþia lui Rust. în asemenea con-
1 Contul B.S. (Barbu ªtirbei) e cont prin care se plãtesc un numãr de acþiuni ale Bãncii d
e Credit cumpãrate de ªtirbei de la Kaufmaiin.
Despre situaþia lui Rust, despre învinuirile de agent hitlerist pe care i le fãcuserã Ma
dgearu ºi Slâvescu, despre animozitatea dintre el ºi ceilalþi funcþionari superiori ai Bãnci
i mai ales Witzleben mã înþelesesem cu Ritscher (vezi însemnãrile din 23 aprilie pag. 283
) sã le comunice la Berlin, sã obþinã rechemarea suspectului ºi suspectatului ºi sã cearã amâ
tuturor hotãrârilor cu o lunã. Ritscher, suspectat ºi el de hitleriºti ºi rãmas oarecum en
ge" la Diesdner Bank, n-a raportat nimic din conversaþia noastrã la Berlin aºa încât situaþi
a a rãmas neschimbatã ºi încordatã.
diþii am fost silit sa tranºez nodul gordian cu o loviturã de sabie: m-am înþeles cu Incul
eþ ºi cu Savel Rãdulescu sa nu se mai reînnoiascã permisul de petrecere în þarã eliberat lui
t ºi care expira la l iunie. Cu toatã intervenþia ministrului german Fabicius1, indezi
rabilul a fost expediat peste graniþã la 31 mai seara, ºi astfel a scãpat Banca de dânsul ºi
am readus pacea în sânul direcþiunii ei. Dinu Cecropide a fost angajat în locul lui Rus
t, spre satisfacerea tuturor.
Mi se trimit de la Banca de Credit, sã semnez spre aprobare borde-rourile ultimel
or operaþiuni de credit. Aºa cere acum noua lege bancarã. Pe unul din ele figureazã Prinþu
l Nicolae cu 3 milioane 1/2 ºi Regina Elisabeta cu l milion ºi jumãtate. Am priceput a
cum de ce Regele a fost amabil cu Kaufmann ºi 1-a primit în audienþã ºi m-am liniºtit totoda
tã în ce priveºte conflictul Bãncii de Credit cu Banca Naþionalã.
Cã armonia cea mai desãvârºitã domneºte în sânul Micii înþelegeri ne-o dovedesc douã teleg
Praga ºi de la Belgrad, publicate în ziarele de azi-dimineaþã. Telegrama de la Praga pov
esteºte plecarea Preºedintelui Benes Curcanul, care s-a lãsat cu discursuri la garã, luc
ru nemaipomenit pânã acum pe toatã suprafaþa pãmântului. Las la o parte discursul d-lui prim
-ministru Hodza care ºi-a exprimat regretul pentru plecarea d-lui Prezident2 ºi care
dovedeºte cã parveniþii de dro-toºi nu ºtiu încã cum sã se poarte în lume, ºi mã ocup numai
Beneº. Acesta, rãspunzând lui Hodza a declarat cã întâlnirea de la Bucureºti va fi de o impo
tanþã covârºitoare pentru soarta Europei si a lumii, (exact teza Stãpânilor de la Paris expr
imatã prin ziarul Le Temps).
Telegrama de la Belgrad sunã aºa: Abia astã-searã s-a aflat în mod definitiv cã dl. Stoiadin
vici nu va lua parte la întrevederile din Bucureºti. Din anturajul primului ministru
se declarã cã dl. Stoiadinovici n-a crezut necesar sã plece acum la Bucureºti, pentru m
otivul cã întâlnirea celor trei Capi de Stat constituie mai mult o solemnitate, care n
u necesitã prezenþa sa."
Cum se vede acordul e mai desãvârºit ca oricând.
1 Ca sã salvez aparenþele m-am prefãcut ºi eu cã intervin în favoarea lui Rust, în realitate
am insistat însã pentru expulzarea lui. Politica e scârboasã, chiar ºi simpla politicã banca
rã.
2 Pentru regretul" de a vedea plecând spre noi pe Preºedintele Republicii, românii ar f
i putut rãspunde: de ce n-a rãmas unde era?
__în procesul studenþilor de la Târgu Mureº, Guvernul a fãcut iarãºi
o prostie. Acuzaþii ceruserã citarea a vreo 50-60 martori. Preºedintele
__. legea din Ardeal îi dã acest drept i-a respins pe toþi. Poate cã unii
din ei sã fi fost jenanþi ºi puteau fi înlãturaþi, dar sã-i tai pe toþi, aceasta înseamnã în
cã sã sari dincolo de cal. Respingerea martorilor fiind bazatã pe faptul (sau mai bine
zis pe pretextul) cã în cererea de convocare nu se specificase ce anume mãrturii se ce
reau fiecãruia", Alexandru Cantacuzino a fãcut o nouã cerere1 prin care ruga pe dl. pr
eºedinte sã citeze un singur martor, pe d-na Elena Lupescu, la Palatul Regal din Buc
ureºti, pentru a se dovedi existenþa ei (!!). în acelaºi timp, diferitele asociaþii de stu
denþi din Bucureºti au început sã împartã manifeste clandestine (unul mi-a cãzut si mie în mâ
n care acuzã pe aceeaºi Elenã Lupescu de a fi cauza tuturor persecuþiilor pe care le-au
suferit studenþii ºi cer suprimarea ei. Pentru prima datã studenþimea (sau cel puþin grupãri
le studenþeºti de dreapta) cer pe faþã capul blond ºi vinovat al concubinei regale.
5 iunie. Ministerul Sarraut a demisionat ºi Ministerul Blum s-a constituit imediat
, în Franþa, în fine, Israel e Rege. ªi comunismul caracteristica noului Minister: 32 de
miniºtri din care si 3 cucoane. Greva generalã, organizatã de comuniºti, s-a întins peste
toatã Franþa. Blum jidanul face în fiecare zi un discurs ºi cu programul în gurã merge cu p
aºi siguri spre falimentul general. Franþa îºi meritã soarta: o naþie nu se dã pe mâna strãin
6 iunie. Ziarele ne aduc azi lista complectã a Ministerului Blum. Cã sunt 32 de miniºt
ri, cã sunt ºi dame printre ei, cã sunt Ministere care nu fac decât sã dubleze pe altele l
ucru e fãrã importanþã. Important este aspectul comunist al listei împãrþitã pe grupuri ( gru
fiindcã nu se îndrãzneºte încã cuvântul soviet" dar grupurile" de miniºtri nu sunt decât
viete) de coordonare a acþiunii publice. Sunt 6 Grupuri de coordonare:
l. Grupul Apãrãrii Naþionale (ministrul apãrãrii naþionale ºi al rãzboiului, ministrul marine
ministrul aerului ºi subsecretarul de Stat al marinei de rãzboi). 2. Grupul Administ
raþiei generale (ministrul de interne, ministrul justiþiei, ministrul educaþiei naþional
e ºi urmãtorii patru subsecretari de Stat: pentru interne, pentru orfani ºi vãduve de rãzb
oi (!); pentru învãþãmântul tehnic, pentru cercetãrile ºtiinþifice (!). 3. Grupul relaþiilor
ne ºi al Franþei Coloniale (ministrul de externe,
1 Pãstrez în hârtiile mele o copie dupã cererea lui Alexandru Cantacuzino.
332
ministrul coloniilor, subsecretarul de Stat la externe). 4. Grupul Finanþelor ºl dat
oriilor Statului (ministrul finanþelor, ministrul pensiilor). 5. Grupul Economiei
Naþionale (ministrul economiei naþionale, ministrul agriculturii, ministrul comerþului
, ministrul lucrãrilor publice, ministrul G.T.T. ºi subsecretarii minelor, electrici
tãþii ºi combustibilelor lichide (!) marinei comerciale agriculturii. 6. Grupul Solida
ritãþii Sociale (ministrul muncii, ministrul sãnãtãþii publice ºi trei subsecretari: educaþia
zica, organizarea recreaþiilor ºi sporturilor (!), protecþia copilului).
Nu s-a numit încã vreun comisar al poporului, dar s-a numit un înalt Comisar pentru...
înfrumuseþarea împrejurimilor Parisului!
Peste cele 6 grupuri de mai sus (prezidate fiecare de cãtre un socialist sau de un
radical socialist, dupã un savant dozaj) mai este sovietul Preºedinþiei Consiliului,
soviet pentru coordonarea acþiunii acestor 6 grupuri, soviet compus din primul min
istru, trei miniºtri de Stat ºi doi subsecretari.
Paiaþa de Paul Boncour nu face parte din Minister. Daladier e ministru de rãzboi ºi vi
cepreºedinte al Consiliului (inovaþie ºi aici: pânã acum, vicepreºedinte al Consiliului era î
mod automat ministrul justiþiei, le Garde des Sceaux").
Bubi Sifilipescu i-a tras deja o limbã lui Blum-Blum sub forma unui articol în care în
jurã pe toþi oamenii de dreapta din Franþa ºi aratã cã ceea ce ne trebuie, nouã, pe malurile
enei, e un om care sã vorbeascã verde Italiei ºi lui Mussolini. Ravagiile sifilisului
sunt de neînchipuit când cade boala pe un teren propice.
Asearã a sosit în Bucureºti dl. ministru al comunicaþiilor iugoslav, Spaho. N-a venit dl
. Stoiadinovici, ministrul de externe1, dar Titulescu a obþinut pânã în cele din urmã pe S
paho. Interesant cã acest Spaho nu soseºte azi împreunã cu Prinþul Paul, ca ministru însoþito
, ci cã a sosit cu 18 ore înainte, ca ministru tehnic, sã vorbeascã de pod!H Ca sã explice
nevenirea lui Stoiadinovici, Titulescu a inventat o necesitate constituþionalã; în li
psa Regentului trebuie sã rãmânã în þarã primul ministru. Bietul Titulescu a uitat cã mai sun
oi Regenþi care au rãmas la Belgrad! ªi nu cred ca sã se fi schimbat Constituþia iugoslavã, î
tot cazul, de când Stoiadinovici primise, cu prilejul ultimei întruniri a Micii înþeleg
eri, sã însoþeascã pe Prinþul Paul la Bucureºti.
1 Nu numai cã n-a venit dar a mai dat ºi declaraþii presei din care reiese cã Iugoslavia
e în excelente raporturi cu toate þãrile ºi cu cele din Mica înþelegere, cã Iugoslavia are p
litica sa ºi se sprijinã pentru revendicãrile ei pe armata naþionalã.
Oricât ar minþi cei interesaþi, oricât ar scrie foile plãtite, adevãrul e cã Iugoslavia nu ma
îmbrãþiºeazã astãzi tot crezul Micii înþelegeri. Plastic am putea spune cã ceea ce desparte
Iugoslavia de Mica înþelegere e Tituleseu ºi e Beneº. Nota de slugãrnicie faþã de Paris ºi de
ie faþã de anumite State nu mai e admisã la Belgrad.
__ între Dimineaþa ºi Universul lupta devine epicã. De o parte si de
alta, zilnic, se varsã hârdaie de lãturi asupra adversarului. Acum au intrat în joc ºi ali
aþii fiecãruia. Dimineaþa a început prin a ameninþa Universul cu atacul forþelor populare c
teºte comuniste. Universul a rãspuns cu contra ameninþarea studenþilor ºi bãtãuºilor de dreap
Centrul Studenþesc" a ºi intentat ieri proces (?) oamenilor din Sãrindar iar gazeta lu
i Goga Þara Noastrã anunþã nici mai mult nici mai puþin decât rãzboiul civil. Rãzboiul celor
roze...
7 iunie. Beneº Curcanul ºi Paul Karageorgevici au sosit ieri dimineaþã în Bucureºti, fiecare
cu un tren special în gara Mogoºoaia (la Bãneasa) complect refãcutã ºi mãritã, transformatã î
u Bois de Boulogne" pentru înalþi oaspeþi. Ca toate la noi, transformarea s-a fãcut în pri
pã, în 10 zile ºi s-au cheltuit degeaba câteva milioane cãci toate lucrãrile trebuiesc refãcu
e, întâi a sosit Beneº, la ora 10 apoi Prinþul Paul la ora 11. Regele Carol i-a primit p
e rând la garã, pe amândoi. Dacã mulþumirea Regelui de a vea doi ªefi de Stat, fie ºi de clas
a Il-a ca oaspeþi, a fost mare, dacã a lui Tituleseu de a fi izbutit sã aducã pe Prinþul
Paul laBucureºti, fie si fãrã Stoiadinovici a fost si mai mare indiferenþa publicului bu
cureºtean a fost totalã. Pe român nu-1 intereseazã nimic, dacã nu ies parale". E trist dar
e aºa ºi nu e nimic de fãcut. Lipsa de entuziasm aproape lipsa de politeþe pe tot drumul
de la gara Mogoºoaia la Palat n-a fost nici mãcar compensatã printr-un cât de mic efort
din partea Municipiului ca sã dea oraºului, sau cel puþin strãzilor parcurse de cortegi
ul Regal un aspect de sãrbãtoare. Câteva mizerabile steguleþe cehoslovace ºi iugoslave atârn
ate de vârful u-nor prãjini strâmbe, în Piaþa Victoriei ºi în Piaþa Romanã, câte un steag rom
zece case ºi atâta tot pânã în Piaþa Palatului complect ob-struatã prin tribunele construite
entru defilare. Era însã imposibil ca Regele sã nu profite de acest mare eveniment ca
sã mai nãscoceascã ceva în rubrica vestimentarã: a introdus oficial albul, ca þinutã oficialã
varã, dar 1-a introdus pe moda englezã. Toþi sergenþii de oraº au fost îmbrãcaþi în alb, cu
oniale tot albe, toþi ofiþerii au fost ºi dimineaþa la garã ºi la paradã ºi seara la primire
asemenea în alb. Pentru
334
ºarjele Curþii ºi pentru miniºtri, Majestatea Sa a croit un mic frãculeþ bineînþeles tot al
ada care poate sã prindã bine un zvelt horse-guard la Londra dar pune într-o ridicolã ev
idenþã la Bucureºti grãsuliile posterioare româneºti. De altminteri, nu s-au supus modei noi
în afara de militari, decât Murdãreanu de la Palat ºi Franasovici dintre miniºtri. Aºtept c
u nerãbdare sã revãd pe lorga ministru ºi gãtit cu frã-culeþul alb.
N-am fost la Revistã, dar m-am dus asearã la concertul-recepþie de la Palat mai mult d
e curiozitate sã vãd noile încãperi, pe care nu le vizitasem încã. Mi s-a vorbit atât de urâþ
sãlii celei noi, încât am avut o plãcutã surprizã: e mai bine decât credeam. Deºi enormã, sal
re proporþii fericite ºi pare micã. în general s-a conservat planul vechii clãdiri: intrar
e, scarã, anticamera de sus cu salonul din stânga pe curte sunt ca în Palatul cel vech
i. Sala Tronului e mai înaltã, mult, ºi se întinde în fund mai departe, în schimb nu mai exi
stã fosta rotondã pe dreapta, unde se aºeza pe vremuri bufetul. Lumina e indirectã ºi lips
a de lus-truri mari e o eroare. Decoraþia în stil Adams e greoaie ºi prea bogatã, dar ce
ea ce omoarã tot e Tronul din fundul sãlii o nenorocire ce ocupã tot peretele, cu colo
ane, cu draperii, cu bazaconii, o adevãratã oroare. Sala de jos e mai sobru þinutã dar e
prea scundã de tavan ºi se prezintã mai mult ca o salã de mâncare pe un transatlantic decât
ca o sufragerie regalã. Scara e frumoasã deºi excese de marmurã galbenã ºi de ornamenticã in
tilã stricã efectul destul de reuºit al liniilor. Ceea ce lipseºte întregii clãdiri, pe dinãu
tru e nota regalã, e acel nu ºtiu ce care te face sã simþi cã eºti într-un Palat ºi nu într-o
tr-un teatru sau într-un Palace. Lipsa de tradiþie se simte însã mai ales la þinuta Curþii ºi
la selecþia invitaþilor. O regretabilã confuzie între ªarjele Curþii" ºi funcþionarii Curþi
sãlile cu o puzderie de mici ofiþeraºi ºi impiegaþi necunoscuþi poftiþi împreunã cu soþiile l
ic mai caraghios decât Buchmann, dentistul, veterinarul, mascurul ºi potcovarul Pala
tului îmbrãcat cape vremea lui Talleyrand. ªi mai sunt ºi damele! Toatã recepþia de asearã a
ost o recepþie de cinovnici în care am cãutat în zadar sa descurc criteriile pe baza cãror
a s-au fãcut invitaþiile. A fost invitat Guvernul, corpul diplomatic, înalþii demnitari
ai Statului bine. Au fost invitaþi foºtii miniºtri bine ºi asta. Dar pentru ce din foºtii
subsecretari de Stat n-au fost poftiþi decât Pangal (Partidul Agrar), Armând Cãlinescu (
Partidul Naþional-Tãrãnesc), Tillea (vaidist) ºi Munteanu-Râmnic (!) (iorghist)? De ce au
fost invitate doamnele Eu-frosina Ghica ºi Mãrie Mavrocordat (general) când n-au fost
invitate
altele? Capritiul Regelui? Desigur nu, cãci pe când vorbeam cu dânsul m-a întrebat cine
era cucoana bãtrâna cu lenta ªefacatului (decoraþie turceascã dinainte de rãzboi) peste piep
t ºi abia când i-am spus cã era d-na general Mavrocordat s-a strâmbat ºi a lãsat sã cadã aces
graþioase cuvinte: Ce mai cautã ºi pocitura asta aici! N-am mai vãzut-o de mult". Barbu C
atargiu, vicepreºedintele Jockey-Club-ului n-a fost invitat, dar a fost invitat în s
chimb Poulet Ghica, simplu membru în comitet, bineînþeles cu Julie. ªi plasamentul a fos
t ciudat, damele de onoare ale Reginei au fost aºezate la concert dupã toþi belferii ºi
dupã toþi ci-novnicii Curþilor ºi Ministerelor.
Concertul a fost excelent. Orchestra filarmonicã a executat la început preludiile ac
telor I ºi III din Meistersinger ºi la sfârºit preludiul ºi Moartea Isoldei, amândouã sub dir
cþia lui Gogu Georgescu. N-am mai auzit de la Viena o asemenea execuþie, mai ales pr
eludiul ºi Moartea Isoldei au fost o încântare. Dupã Wagner, a dirijat Perlea cu mai puþin
temperament prima simfonie a lui Beethoven. Partea tragicã a fost reprezentatã prin
fragmente din opera lui Nona Ottescu, De la Matei cetire", sub conducerea autoru
lui. Muzica simpaticã, dar nu ca sã fie auzitã dupã Beethoven ºi Wagner.
Bufet detestabil. Numai mici rotogoale groase de pâine, parcã e-rau dopuri tãiate cu m
aºina, acoperite cu o pojghiþã de ºuncã. Sãrãcie a cantitãþii ºi calitãþii.
Revedere cordialã cu Prinþul Paul, care-ºi aduce aminte de serile petrecute cu noi la
Jockey-Club ºi mi-a promis portretul sãu pentru saloanele cercului. Cordialã a fost ºi c
u Beneº revederea, dar mai mult în aparenþã; facem parte din douã lumi diferite, eu sunt m
ai mult din lumea Prinþului Paul, decât din a lui. E curios cum aproape 20 de ani de
guvernãmânt n-au dat lui Beneº nici o prestanþã: a rãmas drotuºul iniþial, cu clupse în spin
Ce sã mai spun de Krofta ºi de ceilalþi cehi: nici nu m-am uitat la ei.
Titulescu, aferat, agitat, ridicol ca de obicei ºi în plus ars de soare la Constanþa d
e parcã era frate cu Negusul. lorga era din nefericire El, pisãlog ºi vanitos. Ne-am d
at mâna. Am dat-o lui Stelian Popescu, de ce n-aº 11 dat-o lui...
Evenimentul zilei de ieri au fost discursurile pronunþate la dejun de Regele Carol
, de Principele Paul ºi de Principele Beneº. Regele a fost liric, a vorbit cu suflet
, a apãsat cât a putut asupra solidaritãþii Micii înþelegeri ºi a cerut ca ªefii celor trei S
e sa se întruneascã o datã pe an. ªi mai lung, ºi mai apãsat ºi mai disperat dar cu mai puþ
flet
336
a vorbit Beneº, al cãrui discurs a fost o interminabilã pledoarie în favoarea Micii înþeleg
ri. Beneº a îmbrãþiºat cu entuziasm propunerea întâlnirii anuale între cei trei ªefi de Stat.
l Paul n-a spus decât câteva cuvinte, în care n-a vorbit decât de dorinþa de pace, de cola
borare pentru pace a celor trei State, ºi s-a mãrginit sã aprobe" în bloc cele spuse de Ma
jestatea Sa" fãrã sa specifice nimic, ºi lãsând sã se înþeleagã între rânduri unele rezerve.
Impresionantã a fost scurtimea cuvântãrii sârbului, faþã de celelalte douã. Gurãnescu, minist
nostru la Belgrad, mã întreba asearã: Ce mai rãmâne din Mica înþelegere?" Cred cã rãmâne de
terenul apãrãrii graniþelor noastre, a câtor trei, aºa cum le-au stabilit tratatele, ºi pe a
l apãrãrii pãcii cred cã Mica înþelegere va dura mai departe. Sufleteºte însã nu mai e ce a f
fiecare din cei trei Aliaþi îºi va închiria de acum înainte un apartament secret pentru r
aporturile ilegitime.
Vãzut asearã la Palat pe d'Ormesson, sosit de la Paris. A fost numit pe ziua de 30 m
ai ambasador la Rio de Janeiro, ºi în locul lui, la Bucureºti a fost numit Thierry, du
pã cum s-a anunþat deja de mult. D'Ormesson nu ne va pãrãsi totuºi decât pe la sfârºitul lui
ust sau începutul lui septembrie. Fiindcã vine de la Paris 1-am întrebat ce crede desp
re situaþiile de acolo. Mi-a rãspuns cã era ºi el ca toatã lumea foarte îngrijorat, dar cã nu
crede cã Blum sã alunece în braþele comuniºtilor. Mai degrabã crede într-o despãrþire a acest
e majoritate care s-ar reface cu elemente dinspre dreapta, cu Flandin, poate chi
ar cu Laval. La întrebarea mea dacã Blum va îndrãzni sã ia mãsuri împotriva comuniºtilor, a d
din umeri. D'Ormesson mai vine de la Paris ºi cu impresia cã un rãzboi e aproape inevi
tabil, pânã într-un an.
Miºcarea grevistã ia pe de altã parte proporþii neaºteptate în toatã Franþa. Ziarele de azi-d
neaþã vorbesc de 700 000 greviºti. Cea mai bunã dovadã a organizaþiei politice a acestei gre
ve e cã pretutindeni muncitorii rãzvrãtiþi pun mâna pe uzine, pe care le iau în stãpânire.
Vãzut de asemenea tot la Palat pe Collas, ministrul Greciei înapoiat de la Atena de
unde îmi aduce un sac de amicii" din partea Regelui George. II avait l'air vraiment
emu en me parlant de vous. II se rap-pelait Ies bonnes soiree passees dans votre
maison"... Erau vremuri bune, atunci, ºi pentru el ºi pentru mine: el n-avea încã Coroa
nã pe cap ºi eu aveam încã iluzii pe care nu le mai am.
8 iunie. Vicleimul Micii înþelegeri s-a transportat pe ziua de ieri Ia Scroviºte. Acol
o au conferenþiat" Regele Beneº, Prinþul Paul, Titu-
lescu ºi Tãtãrescu ºi Krofta ca figuranþi. Comunicatul spune cã conferinþa" a durat 4 ore.
u ore pentru a pune trei þãri de acord nu e mult. Comunicatul, dar mai ales comentar
iile revãrsate în toatã presa prin grija oamenilor lui Titulescu insistã în mod atât de greo
i asupra soliditãþii Micii înþelegeri încât dã de bãnuit pânã ºi celor mai încrezãtori. Pentr
bine Mica înþelegere, Regele a decorat ieri pe Titulescu cu colanul Ordinului Carol
, ºi pe Tãtãrescu cu Marea Cruce a aceluiaºi ordin. Amândouã decoraþiile sunt ilegale1 dar nu
face nimic dacã pot sã facã plãcere celor doi decoraþi ºi celui care decoreazã. Numai cã o sã
e lorga de necaz: Ei, drraga, eu carrre nu sunt eu, darr carre totuºi am fost Prrreºe
dinte de Chonsiliu, eu carrre sunt un nimica toatã în þearra asta, ei, eu n-am colanul
, darrr îl arrre domnul ãsta Titulescu..."
Asearã dineu regal la Legaþia cehoslovacã. A asistat ºi Regina Mãria, sositã ieri dimineaþã d
a Balcic, expres, dar fiind în doliu a fugit îndatã dupã masã. De data asta toþi miniºtrii ar
oraserã fraculeþul alb de pânzã, fãrã coadã. Victor Antonescu cu cartoful în gurã ºi cu curul
a â croquer". Inculeþ însã îi bãtea pe toþi prin exhibiþia mapa-mondelor sale, care stau faþ
tile lui Andrei Mureºanu. Fracul alb fãrã coadã e marea preocupare a Regelui, pentru mom
ent. Adop-taþi-1 ºi voi" mi-a insinuat" asearã (nu-mi prea dau seamã cine suntem, aceºti v
; poate cã oamenii cumsecade?). I-am obiectat, cã în ce mã priveºte pe mine, proporþiile ror
unditãþilor mele m-ar împiedica sa adopt
0 asemenea þinutã. Dar de ce?" râzând: o sã se bucure Madgearu!" Mihalache era la doi paº
esigur cã a auzit regeºtile cuvinte, pe care fãrã îndoialã le va raporta prietenului sãu si R
gina Mãria va trece prin urmare câteva momente plãcute.
La recepþia de asearã era ºi Mitiþã Constantinescu care m-a luat într-un colþ sã-mi explice
re absolut nimic cu Kaufmann sau cu Banca de Credit, cã vorba care circulã cã ar fi pu
s la cale în atitudinea lui de cãtre Aristid Blank este o infamie, cã el pe ici, cã el p
e dincolo, ca în fine lãmuririle pe care le-a cerut de la Banca de Credit în numele
1 Pentru colanul Ordinului Carol se cere un an ºi jumãtate de preºedinþie de Consiliu. P
entru trecerea dintr-un grad în altul, se cer doi ani de stagiu, pe care Tãtãrescu nu-
1 are în gradul de Mare Cruce al Ordinului Serviciu Credincios. De altminteri ºi mar
ele Cordon al Serviciului Credincios, Tãtãrescu le-a obþinut ilegal cãci n-a trecut nici
odatã prin clasa intermediarã între Marea Cruce a Coroanei ºi Marea Cruce a Serviciului
Credincios (Marea Cruce a Stelei).
338
Bãncii Naþionale, nu depãºeau dreptul de control al oricãrui creditor asupra solvabilitãþii d
bitorului sãu. Banca de Credit depãna Ivlitiþã
n-are decât 200 milioane scont la Banca Naþionalã, dar a garantat pentru Socec, pentru
Turcoaia ºi pentru Buhuºi un miliard 200 milioane, din care s-a obligat sã plãteascã jumãta
te adicã 5-600 de milioane. Eu vreau sã ºtiu dacã poate rãspunde la un moment dat la aceas
tã sumã de 7-800 milioane cu care e deschisã faþã de Banca Naþionalã. Am dreptul sa fiu bãnui
când constat posturi false în bilanþ. ªtii, d-ta d-le Argetoianu, cã din miliardul înscris î
postul depozite spre fructificare" nu sunt depozite reale decât 80 de milioane, ia
r tot restul e alcãtuit din conturi creditoare? Poate cã or fi bune, nu ºtiu, ºi reale;
eu cer sa le vãd, dl. Kaufmann mi le refuzã. Când constat cã capitalul Bãncii a fost spori
t încontinuu numai prin viramente în conturi, nu e dreptul meu de creditor sã cer sã mi
se arate cum a fost fãcutã operaþia?" L-am întrerupt: Kaufmann ne-a spus cã toate aceste l
riri v-au fost trimise acum în urmã". Nu este adevãrat. N-a trimis nimic." Eu: Admiþând
ce spui d-ta este exact, nu vãd pentru ce ai cãutat sã înveninezi conflictul prin presã".
Aici a sãrit ca ars, mi-a declarat cã este o învinuire infamã a lui Kaufmann, cã niciodatã
n-a avut cel mai mic contact cu nici o gazetã ºi nici un gazetar. I-am obiectat cã nu
e o infamie a lui Kaufmann, cã la dânsul ca ºi la mine au venit oameni serioºi care ne-a
u declarat cã d-sa încurajase anumiþi ziariºti. Mitiþã a protestat ºi mai vehement, atât de v
ment încât au început distinºii oaspeþi ai d-lui ªeba sã se cam uite chiorâº la noi. Cum nu p
sã-i vorbesc de dovada Angelescu, 1-am lãsat sã urle. Domnule Argetoianu, eu nu sunt u
n adversar al Bãncii de Credit. Eu am oprit de mai multe ori Consiliul Bãncii Naþional
e întreabã pe Miºu Demetrescu
sã denunþe conturile bãncii d-lui Kaufmann. Eu fac ºi voi face tot ce pot ca sã menþin Banc
pe care spiritul de speculã ºi uºurinþa d-lui Kaufmann au compromis-o. Eu am nevoie de
Banca de Credit pe piaþã. Sã-mi dea lãmuririle cerute asupra conturilor curente ºi asupra
sporirii capitalului, ºi dacã toate sunt în regulã, nu mai am nimic de zis. Sau daca nu
vrea dl. Kaufmann, sã-mi plãteascã ce-mi datoreºte ºi iar nu mai am ce cãuta în conturile d-s
le. ªi mai este ºi o a treia soluþie: eu îmi declin orice rãspundere, vã scriu dvs., Consili
ului, sã vã luaþi rãspunderea celor ce se vor întâmpla. Dl. Kaufmann, ajuns la sfârºitul cari
i sale bancare, vã excitã pe dvs., pe Sãveanu, pe atâþia alþii, vã induce în eroare ºi vã sil
mine la o atitudine pe care nu o merit."
Cu aceste cuvinte conversaþia noastrã a luat sfârºit cãci încetul cu încetul ne deplasasem sp
e bufet ºi în faþa ºuncii de Praga ºi berii de pjjsen specialitatea casei orice preocupar
trebuia sã cedeze pasul furculiþei ºi paharului.
Regele cu oaspeþii sãi au plecat devreme, aºa încât la ora 11 1/2 am putut fi ºi eu acasã.
9 iunie. Aniversarea Restauraþiei" (8 iunie) s-a transformat din ce în ce mai mult într
-o concurenþã" de platitudine. ªi de demagogie. Douã motive suficiente ca sã nu asist la se
rbarea de ieri. în plus cã mã plictisea. De data asta regret însã cã nu m-am dus, cãci a fost
distracþie. S-a prãbuºit întâi o tribunã micã fãrã sã provoace accidente prea însemnate: o da
cu picioarele frânte ºi câteva persoane au fost rãnite. Un ceas mai târziu s-a prãbuºit însã
ibunã mare (70 metri lungime, pe 20 lãþime ºi 10 înãlþime) încãrcata cu vreo 2 000 de oameni.
a fost un dezastru. Dan Hiotu mi-a telefonat cel dintâi ºi mi-a spus cã erau l 000 de
morþi ºi l OOOde rãniþi cifre pe care nu le-am crezut un moment. Ceva mai târziu mi-a tel
efonat Cecropide: morþii erau reduºi la 3-400. Nu m-am putut opri sã spun lui Cecro: Da
cã într-un ceas morþii au scãzut de la l 000 la 300, e probabil cã sunt 10, ceea ce e deja
enorm."
Comunicatul Ministerului de Interne de azi-dimineaþa vorbeºte de 3 morþi ºi de vreo 400
de rãniþi. Numãrul morþilor este evident mai mare, mult mai mare. Numai la Spitalul Colþei
erau ieri, pe la orele 3, cinci morþi (lista vãzutã de George Duca, consilier la Curt
ea de Casaþie, care a fost acolo în cãutarea fiului sãu vitreg). Pentru ce o fi minþind Gu
vernul lumea? Probabil numai prin obiceiul minciunii, cãci altã explicare nu e, dupã c
um nu e nici una pentru ce au interzis ieri ediþiile speciale ºi orice informaþie priv
itoare la cele întâmplate. Consecinþa a fost ca zvonurile cele mai fanteziste au putut
fi împrãºtiate, ºi cã s-a vorbit de l 000 de morþi. Oamenii aceºtia mint pe toate tãrâmurile
t când spun cã þara întreagã e un ºantier (formula Tãtãrescu), cã atâtea mii de kilometri de
fost refãcute (idem), cã armata a fost echipatã ºi înzestratã (idem) mint când spun cã bug
a fost echilibrat ºi cã încasãrile Statului sunt satisfãcãtoare (formula Antonescu) mint câ
afirmã cã Mica înþelegere e mai tare ca oricând ºi cã politica pactelor ne garanteazã graniþe
ecuritatea (formulele Titulescu) mint în fine de câte ori fac din Rege un Sfânt ºi un Co
nducãtor genial de popoare (formula tuturor). Atât au luat obiceiul sã mintã, încât nu
340
mai pot spune adevãrul, ºi aceastã neputinþã va rãmâne pedeapsa lor, pe viaþã.
Ziarele franceze Le Temps ºi Journal du Debats recunosc în articolele lor de fond cã
Franþa e în plinã stare revoluþionarã ºi cã miºcarea sindicalistã care a determinat grevele º
rea ilegalã a uzinelor, nu e decât o încercare de întronare a dictaturii proletariatului
. Asupra mersului grevelor, ºtirile sosite sunt contradictorii pare însã cã în regiunea Pa
risului miºcarea s-a mai potolit dar cã în nordul Franþei se înteþeºte.
10 iunie. Vreo 7-8 persoane au fost arestate ca vinovate pentru prãbuºirea tribunei
I de la Cotroceni. Printre ele este ºi primul ajutor de primar Vasilescu care a pr
ezidat licitaþia ºi a aprobat oferta unui dricar (!) ºi unui tinichigiu1 cu 39% sub de
viz! Guvernul continuã cu prostia celor 3 morþi ºi cenzura suprimã prin gazete orice încer
care de rectificare a acestei cifre.
Presa francezã e încântatã de întâlnirea de la Bucureºti a celor trei crai (care au fost p
u cãci în bunã dreptate trebuie numãrat ºi Titules-cu) veniþi sã punã o proptea Micii înþeleg
arul Le Temps, deºi spune de comunicatul dat dupã conferinþa de la Scroviºte cã a fost red
actat în termeni foarte discreþi2, se declarã cât se poate de mulþumit. Sã-i fie de bine! Po
ate cã cecul, discret ºi el, care însoþea comunicatul ce i-a fost transmis spre publicar
e ºi comentare sã fi contribuit la aceastã mulþumire.
11 iunie. Antoine Bibescu m-a chemat ieri la telefon din Sinaia ºi a brule pourpoin
t": Te rog sã-mi procuri autorizaþia sã vãd ºi sã vorbesc cu Ana Pauker. E greu?" Cred cã
, dar în tot cazul nu vãd cum aº putea eu sã-þi procur o asemenea autorizaþie, în tot cazul.
e sfãtuiesc sã o laºi mai domol cu Ana Pauker, nu e interesantã" (Ana Pauker se aflã cu o
bandã întreagã de comuniºti ovrei în faþa Consiliului de rãzboi al Corpului I de Armatã la Cr
va, unde procesul se judecã de 6 zile). Dar am vizitat ocna de la Doftana ºi director
ul m-a primit foarte bine ºi mi-a arãtat tot..." încearcã ºi cu directorul de la Craiova."
i-am închis telefonul. De necazul lui Titulescu care 1-a scos de la Madrid ºi contra
cãruia nu îndrãzneºte sau nu poate sã
1 Dricarul e român ºi-1 cheamã Draþã, dar tinichigiul e natural ovrei ºi îi zice Blu-menfeld.
Universul pretinde cã e rudã cu Scrutãtor!
2 Comunicatul publicat duminicã seara (7 iunie) aduce la cunoºtinþa Lumii cã toate proble
mele la ordinea zilei au fost examinate ºi cã identitatea cea mai perfectã (poate fi ºi
alta?) de vederi a fost constatatã".
facã nimic bietul Antoine Bibescu se afundã tot mai rãu. E un degenerat, un degenerat s
uperior" sã-i zicem, ºi nimic mai mult. Martha Bibescu pretinde cã toate prostiile pe
care le face, le face sub influenþa neveste-sii, o semiculta, o semiinteligentã, o s
emisocialistã ºi o filose-mitã prietenã cu Leon Blum si în tot cazul o pisaloagã di primo
tello".
__ Rose Nanu, faimoasa Rose Nanu, delicioasa Rose Nanu a divorþat
în fine de blândul sãu soþ. îl lasã dupã ce s-a regulat cu jumãtate Europa si cu jumãtate Ame
dupã ce s-a împuºcat pentru imundul Bern-stein (autorul dramatic) dupã ce bietul Fred a
adunat-o de atâtea ori din mocirlã, îl lasã ca sa ia pe Mavrocordato, fiul mai mic al l
ui Ion Ma-vrocordat de la Dângeni, care a murit acum câtãva vreme. Nunta va avea loc d
uminica viitoare, înainte de a-ºi lua rãmas bun de la Fred, delicioasa Rose i-a mai fãcu
t una bunã. Ca sã nu rãmânã singur 1-a sfãtuit sã se însoare cu o sorã a ei mai mare, urâþicã
ille" ºi foarte bogatã, rãmasã vãduvã, dupã un ambasador al Braziliei la Washington, care i-a
lãsat o avere mare. ªi nu s-a mulþumit cu sfatul dat lui Fred, dar a scris ºi soru-sii.
Aceasta, încântatã, a primit ºi asalteazã acum pe Nanu cu scrisori, pe Nanu nenororcitul sãt
ul de familia Covarubias1 ºi care nu ºtie cum sã scape mai iute de ea!
Dejunat cu Mocsoni ºi cu Grigorcea, ministrul nostru la Budapesta. Grigorcea e un
bãiat inteligent ºi aºezat, un eminent diplomat, dar e prea hipnotizat de Titulescu. C
u toate cã-ºi dã dânsul seamã cã politica securitãþii colective a dat faliment ºi cã prin for
ilor trebuie sã revenim la politica echilibrului de forþe tot mai crede în balivernele
lui Titulescu. El socoteºte cã Mica înþelegere rãmâne în picioare cum a fost, cãci nu poate
vorba de o evoluþie individualã a Iugoslaviei, ci întreaga Micã înþelegere va aluneca pe pla
nul înclinat pe care s-a angajat Iugoslavia. Dar cum va face Cehoslovacia?" 1-am într
ebat eu. Se va supune ºi ea noilor contingenþe." I-am arãtat cã e o imposibilitate. Noile
contingenþe cer din partea fiecãrui Stat al Micii înþelegeri o libertate complectã de acþiu
ne, cel puþin pentru moment, ºi Cehoslovacia nu poate exista decât sub formã de anexã a Fr
anþei...
Covarubias, fost ministru al Mexicului la Berlin ºi la Londra a avut în afarã de d-na
Lima de Silva ºi de Rose Nanu o a treia fatã care s-a mãritat cu un baron d'Erlanger,
la Paris.
342
Grigorcea mi-a povestit despre vizita, atât de comentatã (ºi la noi comentatã cu patimã ºi c
u mâhnire) pe care a fãcut-o nu demult,'Regele Eduard al VUI-lea, la Budapesta pe când
era încã Prince of Wales. Prinþul n-a venit sã facã politicã în Ungaria ºi nici n-a fãcut. A
t sã petreacã, însoþit de mrs. Simpson, cu care se þine sau se preface cã se þine cãci mulþi
nd cã e inaccesibil farmecului sexului feminin ºi cu o bandã de dalcauci. A venit sã pet
reacã, ºi a petrecut în mod scandalos. Se îmbatã în fiecare zi, ºi în aºa grad încât a fost o
-o searã s-a înapoiat la hotel beat mort ºi abia retras în camera lui s-au auzit o serie
de detunãturi de armã de foc. Poliþia care veghea s-a precipitat, a forþat uºa camerei ºi a
gãsit pe regescul beþiv liniºtit la fereastrã: trãgea cu revolverul în felinarele de pe che
iul Dunãrii... N-a vãzut pe nimeni, n-a avut nici o conversaþie politicã. O singurã vizitã d
e politeþe lui Horthy. Fixatã la ora 11 dimineaþa, ministrul Angliei ªir Patrick Ramsay
a venit sã-1 ia la ora 10 1/2 ºi 1-a gãsit în pat. Prinþul 1-a primit cu cuvintele Fichez-m
oi la paix!" Ministrul 1-a sculat cu forþa ºi 1-a dus la Palat în veston gris ºi ghete g
albene n-a vrut sã se îmbrace altfel. Horthy ºi ungurii au fost foarte scandalizaþi de o
asemenea lipsã de consideraþie ceea ce nu i-a împiedicat sã facã o reclamã formidabilã cu
ita Prinþului ºi cu atenþiile" pe care le-a avut pentru poporul maghiar. Atenþii a avut n
umai pentru vinul unguresc ºi în aºa mãsurã, încât ministrul Ramsay a raportat faptul la Lond
a. Guvernul englez a telegrafiat ministrului cerându-i sã roage pe Prinþ sã pãrãseascã imedia
Budapesta, cu atât mai mult cã tapajul" pe care ungurii îl fãceau în jurul acestei vizite
nu convenea deloc la Londra. Prinþul, care petrecea de minune pe malurile Dunãrii, înt
re paharele de Tockay ºi di-. piele lãutarilor a primit pe ªir Patrick cu un al doilea
fichez-moi la paix!" A trebuit o telegramã cominatorie din partea Regelui George,
adresatã direct odraslei sale, pentru ca acesta sã se hotãrascã sã pãrãseascã Budapesta.
Cãtre searã, a venit Goga la mine sã-mi spunã cã 1-a chemat Regele mâine la ora 4. E formul
cunoscutã; probabil cã el a cerut audienþã dar lucru e fãrã importantã, important e ce vrea
spunã Regelui. Vrea sã-i spunã cã în urma ultimelor evenimente externe (izbânda Frontului Po
pular în Spania ºi Franþa) care înseamnã o încercare serioasã de încãlcare a Europei de cãtre
gia marxistã, o revizuire a politicii noastre se impune. O luptã între elementele marx
iste ºi cele naþionaliste se va da pe tot cuprinsul vechiului continent; dacã ne menþine
m
pe linia noastrã actualã ca simpli figuranþi în cortegiul d-lor Blum ºi Lit-vinov, prãbuºirea
noastrã e asiguratã, oricare ar fi rezultatul luptei, înving elementele naþionaliste, ne
vor curãþa fiindcã vom fi fost printre duºmanii lor; înving prietenii noºtri, ne vom curãþa
ndcã comunismul se va întinde ºi peste noi. O reacþie se impune, sã lãsãm pe þãrãniºti sã se
u Frontul Popular ºi noi, tot restul opoziþiei, sã ne liberam de zgarda franþuzilor. Zic
e Goga. ªi m-a întrebat ce zic ºi eu. Mi-a mai spus însã cã în acest sens s-au declarat deja
um e binecunoscut G. Brãtianu, Averescu ºi Vaida, cã zilele acestea vor face declaraþii
formale ºi el ºi Cuza, cã Gr. lunian a fost la dânsul ºi 1-a prevenit cã va vorbi în curând î
laºi sens. Am mãrturisit lui Goga cã iarã sã fi vorbit cu dânsul ajunsesem ºi eu la concluzii
foarte apropiate de ale lui, cã cu tot pericolul pe care-1 prezintã vecinãtatea Rusiei
, noi nu putem fi alãturi de comunism ºi ca pentru moment singura formulã pe care o vãd
e aceea a libertãþii de miºcãri. O voi spune dumini-cã !a întrunire la care sunt poftit, în j
deþul Brãila. Goga va spune Re-gelui cã întreaga opoziþie, afarã de naþional-þãrãniºti, e de
pra unei orientãri naþionaliste în politica noastrã externã ºi va cere alegeri libere. L-am
prevenit cã-ºi pierde vremea si 1-am rugat sã-mi comunice ºi mie rezultatul audienþei sale
.
12 iunie. Steguleþe turceºti, greceºti ºi sârbeºti vânturate pe botul câtorva taximetre m-a
sã pricep dupã multe cercetãri cã de douã zile se þine la Bucureºti o întrunire a presei î
i Balcanice. Se þine, în mijlocul indiferenþei generale, indiferenþei pe care oamenii o
manifestã faþã de orice întreprindere ratatã. Ziarele plãtite publicã discursul pe care Titul
scu 1-a rostit ieri în faþa turcilor, grecilor ºi sârbilor ºi din care extrag urmãtoarea per
lã: Noi balcanicii (noi?) suntem o singurã familie pe care nenorocirile Istoriei au r
apt-o!" Perlã sau inconºtienþã?
în Anglia eveniment senzaþional: Neville Chamberlain a cerut, într-un discurs de club,
ridicarea sancþiunilor împotriva Italiei, ca fiind dovedite inutile. A cerut totdeo
datã ºi reformarea Societãþii Naþiunilor, acþiunea ei sub forma actualã fiind ineficace. Disc
rsul lui Chamberlain, dat fiind importanþa politicã a ministrului de finanþe, a fãcut ma
re vâlvã ºi a fost discutat ºi în Camera Comunelor. Din declaraþiile lui Baldwin, din coment
ariile presei pare cã chiar Anglia va cere la 16 iunie, la Geneva, ridicarea sancþiu
nilor.
344
Mareºalul Badoglio a renunþat la demnitatea de Vice Rege al Etiopiei, ºi a reluat fun
cþiile de ºef de Stat-Major al Armatei, s-a înscris în'Par-tidul Fascist ºi a fost fãcut Duc
e de Adis-Abeba.
în Palestina situaþia se agraveazã. Ierusalimul e tãiat de restul þãrii. Din Franþa, veºtile
mai bune. Pare cã greva se calmeazã. Ce o sã mai vinã, cãci comuniºtii nu se vor astâmpãra?
Arcizewski a povestit lui Pangal gravul incident care s-a petrecut între noi ºi Pol
onia, cu prilejul serbãrilor Restauraþiei, despre care nimeni n-a ºtiut nimic (vivat c
enzura!) si care nu a fost încã aplanat.
Iatã faptele:
La 3 mai, generalul Manolescu conducãtorul O.E.T.R.-ului a cerut Legaþiei polone din
Bucureºti, printr-o adresã oficialã, participarea unei delegaþii a formaþiunilor premilit
are polone la defilarea formaþiunilor noastre premilitare, ce se pregãtea pentru ziu
a de 8 iunie. Transmisã la Varºovia, Guvernul polonez a soluþionat favorabil cererea ºi
un numãr de 24 tineri, aleºi pe sprânceanã, au fost desemnaþi sã meargã la Bucureºti sub coma
a ºase ofiþeri veterani, toþi decoraþi de rãzboi, ºi în fruntea lor un comandant foarte popu
ar în Polonia, un vechi tovarãº de luptã a lui Pilsudski. La 20 mai, generalul Manolescu
reînnoieºte cu insistenþã cererea sa (Arcizewski explicã cã formaþiunile noastre premilitare
au fost copiate dupã modelul polonez, cã el în persoanã a remis Regelui legea ºi regulamen
tul de organizare a acestor formaþiuni, ºi cã astfel se poate înþelege ºi dorinþa comandament
lui românesc de a vedea formaþiunea-mamã polonezã reprezentatã la Bucureºti) repe-tire la c
re s-a rãspuns cã ordinele noastre au fost deja date la Varºovia. In ziua de vineri 5
iunie, viza paºapoartelor delegaþiei poloneze a fost refuzatã la Legaþia României din Varºov
ia. S-a telefonat Legaþiei polone în Bucureºti care, intervenind la Palat prin Ilasiev
ici ºi la Ministerul Armatei, a obþinut ordin pentru Legaþia noastrã din Varºovia sã vizeze
paºapoartele. Delegaþia, din cauza acestei întârzieri, n-a putut pleca decât sâmbãtã seara ºi
sit duminicã dimineaþa în Cernãuþi unde a fost întâmpinatã de trimiºii O.E.T.R.-ului ºi Minis
Armatei. Trimiºii români, sub cuvânt cã trenul de searã va aduce delegaþia la vreme, Suni d
imineaþa, în Bucureºti, au oferit polonezilor o excursie pe la mânãstirile din Bucovina, e
xcursie care trebuia sã se termine, seara, la Piatra Neamþ, unde toatã lumea urma sã se
urce în tren. Polonezii, convinºi cã aºa era programul, s-au urcat docil în autobuzul pus
la dispoziþia lor. Autobuzul a ajuns însã, din întâmplare, prea târziu
la Piatra ºi astfel s-a scãpat ultimul tren. S-a continuat drumul cu autobuzul pânã la B
acãu unde s-a ajuns de asemenea dupã ultimul tren (cel puþin aºa pretinde conducãtorul româ
). Comandantul polonez a început sã o gãseascã de oaie" ºi a declarat românului cã e hotãrât
tren special, pe care Guvernul polonez îl va plaþi, dar el trebuie sã ajungã cu oamenii
sãi luni dimineaþa la Bucureºti. Confruntat cu ºeful de garã care vorbea franþuzeºte, polone
ul a aflat ca mai pleca un tren de persoane dupã câteva minute, care ajungea la Bucu
reºti la ora 10 dimineaþa, însoþitorul român minþise...
în fine la ora 10 dimineaþa, luni, delegaþia polonã a sosit în Gara de Nord. Nimeni ca s-o
întâmpine din parte Guvernului, armatei sau poliþiei. Pe peronul gãrii numai Arcizewski
ºi ataºatul militar polon. Au încãrcat delegaþia în taximetre ºi au pornit cu toþii la Cotro
i. Aici au fost primiþi cu explozii de bucurie de generalul Manolescu care i-a aºeza
t undeva pe teren spunându-le cã vor fi chemaþi sã defileze când le va veni rândul. Dar n-a
venit rândul lor, ci al prãbuºirii tribunei ºi al zãpãcelii tuturor. A reînceput defilarea, s
a sfârºit defilarea, a plecat Regele, ºi nimeni nu s-a sinchisit de polonezi. Arcizews
ki vãzând cã delegaþia Iui a fost uitatã, s-a repezit la Manolescu, care n-a ºtiut cum sã se
cuze ºi... i-a poftit pe polonezi la masã! Comnadantul polonez a rãspuns supãrat cã n-a ve
nit la Bucureºti ca sã mãnânce, cã a primit ordin sã defileze, ºi cã va raporta ºefilor sãi c
ut sã o facã. ªi a întors spatele generalului Manolescu.
Delegaþia aplecat chiar luni searã la Varºovia, iar miercuri 10 iunie generalul Rydz-S
migly, succesorul lui Pilsudski în dictaturã a chemat personal pe Arcizewski la tele
fon ºi furios i-a spus cã considerã cele întâmplate ca un afront pentru întreaga armatã polon
zã ºi 1-a însãrcinat sã meargã la ministrul de rãzboi (nu la cel de externe sau la preºedinte
de Consiliu) ºi sã cearã o eclatantã reparaþie, fãrã de care alianþa ro-tnâno-polonã n-ar mai
rãmâne în picioare. Arcizewski a trebuit sã vadã ieri pe generalul Paul Angelescu. Nu cuno
sc încã rezultatul acestei întrevederi. Pânã unde pot merge nebuniile lui Titulescu, cãci el
a montat toatã maºina ca sã evite lui Beneº vederea contingentelor polone!
- La þãrãniºti, iar ceartã mare. Unii (moldovenii lui Costãchescu, Pptârcã etc. ) nu vãd cu o
uni promiscuitatea partidului cu comuniºtii ºi extrema stângã ºi sunt împotriva formulei Fro
ntului Popular; aHii (dr. Lupu ºi ai lui) vor numaidecât aceastã alianþã. Unii sunt pentru
tactica lui Mihalache de intimidare a Coroanei, alþii contra ºi un al trei-
346
lea grup e pentru tactica lui Maniu (împotriva Camarilei). Se ceartã ºi pe chestiuni p
ersonale. Au eliminat din partid definitiv pe Dem Dobrescu, pe Melidon de la Sil
istra ºi pe toþi prietenii politici. Incurcã-i, Doamne ºi mai rãu, pentru binele þãrii!
13 iunie. Urmare la cele însemnate ieri cu privire la conflictul cu Polonia:
Arcizewski a fost la Paul Angelescu ºi i-a transmis conform instrucþiunilor primite
de la generalul Rydz Smigly verbal ºi în scris, cererea unei reparaþii echitabile (au
mai îndulcit formula). Generalul Angelescu a rãspuns cã habar n-are de toatã aceastã aface
re, ca armata ºi Ministerul Armatei n-au nici o legãturã cu O.E.T.RA La obiecþia lui Arc
izewski cã cei care au primit pe polonezi la Cernãuþi ºi i-au încurcat pe drumurile Bucovi
nei ºi Moldovei erau ofiþeri, amabilul Pol a rãspuns ca aceºti ofiþeri erau puºi la dispoziþi
complectã a O.E.T.R.-ului ºi nu mai depindeau întru nimic de Ministerul Armatei. Arci
zewski a lãsat nota generalului Angelescu ºi apoi a fost la Palat unde a înmânat o copie
generalului Ilasievici, spre informaþie. Ministrul Poloniei pleacã pe de altã parte mâi
ne la Varºovia, pentru a lua ulterioare instrucþiuni.
Goga a venit sã-mi povesteascã audienþa lui la Rege care a fost lungã. ªeful Partidului Naþ
onal Creºtin a vorbit mult ºi a expus Regelui punctul sãu de vedere". Alãturi de Franþa tra
diþionalã ºi naþionalistã, totdeauna. Alãturi de Franþa oficialã a jidanului Blum niciodatã.
itatea unei mobilizãri, la noi, împotriva ofensivei bolºevice, care tinde sã ne cucereas
cã sub masca Frontului Popular etc. etc. A informat pe Rege, cã în afarã de Partidul Naþio
nal-Þãrãnesc, toatã opoziþia face bloc împotriva propagandei comuniste favorizatã prin greºit
oliticã de apropiere de Moscova, întronata de Titulescu. A adãugat cã era autorizat sã o s
punã în numele nostru al tuturor. Regele a pãrut mulþumit, dar en fait de choses interess
antes" n-a spus lui Goga decât un singur lucru: cã Beneº i-ar fi mãrturisit cã Cehoslovaci
a nu s-a apropiat de Moscova decât dupã cererea insistentã a Franþei! Cã dacã Germania se in
staleazã la Viena, vor fi si ei, la Praga siliþi sase înþeleagã cu Hit-ler!2 Lui Goga i s-
a pãrut cã Regele nu mai are faþã de Titulescu aceleaºi sentimente de ostilitate pe care l
e avea ºi cã a fost cu totul încãle-
1 Instituþia O.E.T.R. funcþioneazã într-adevãr pe lângã Ministerul Instrucþiei Publice. Repre
tantul Poloniei s-a încurcat în Angeleºti...
2 S-a întrebat oare Beneº, dacã va sta Hitler de vorbã cu el? ªi chiar în acest caz îºi dã el
seamã de ce îi va cere Fiihrer-ul cu 70 milioane de nemþi?
cat de Beneº, pe care-1 lãuda fãrã nici o rezervã. La sfârºitul audienþei, Regele a spus lui
a: Hai sa vorbim puþin de politica interna". Fãrã sa mai reproduc aici toate platitudin
ile schimbate între cei doi interlocutori, Regele a mãrturisit pretinde Goga ca e ho
tãrât sã facã un Guvern de alegeri, care sã-1r punã la adãpostul rãspunderilor! Goga a întreb
?" Regele a rãspuns la toamnã!" Nu m-am putut abþine de a spune amicului Goga: Dacã la toa
mnã, ºi dacã acum vrea un Guvern de alegeri, poþi fi sigur cã va face altceva!" Ce falimen
t! Omul care fuge de rãspunderi, iatã Regele pe care ni 1-a hãrãzit Dumnezeu! Goga mi-a
mai confirmat ca Regele era foarte afectat de accidentul de luni (prãbuºirea tribune
lor de la Cotroceni). Pânã acum nu m-am amestecat niciodatã în afacerile justiþiei (!!!) da
r dacã nici de data asta nu va ieºi nici un condamnat, mã voi rãzbuna eu cu dumnealor do
mnii judecãtori!" Despre Donescu, a spus cã e un bun primar ºi cã el nu are nici o vinã în c
ele întâmplate.
15 iunie. Am avut ieri o zi grea. Nevoit sã mã scol la ora cinci dimineaþa, aproape n-
am dormit, m-am uitat la ceasornic din orã în orã ca sã fiu gata la timp. Cu trenul de 6
,45 am pornit spre Fãurei, unde ne-a întâmpinat Vechiu, cu câþiva fruntaºi ai organizaþiei Br
ei. La Fãurei, am schimbat trenul, ºi am ajuns pe la orele 11 la staþia Dudeºti pe linia
Fãurei-Þãndãrei. în gara Dudeºti, ne aºtepta multã lume cu muzicã ºi cu discursuri, de aici
ut alãturi, în conacul lui Niculescu-Ianca, boxeur, debitor-versificator, politician
devotat, dar mai ales debitor". Amicul Vechiu m-a luat apoi în automobil la colindã
pe la câþiva fruntaºi. Plouase în ajun, drumurile erau desfundate, ne înnãmoleam la fiecare
clipa, sau alunecam din groapã în groapã. Cu mâna stângã proptitã în tavan ca sã nu dau cu ca
e el, la hopuri, îmi þineam burta cu cea dreaptã ca sã nu-mi scape maþele. Am fost mai întâi
a conacul lui Ma-nole Cavadia, la Poteca, o oazã de salcâmi în mijlocul Bãrãganului la umb
ra cãrora se adãpostesc o casã de þarã mediocrã, câþiva bujori ofiliþi, câteva rânduri de vie
oare ºi vreo douã-trei grajduri bez clasicul patul ºi obiºnuita magazie, în grajduri vreo
3-4 cârlani frumoºi ºi vreo 10 vaci Siementhal de rasã bunã. Manole Cavadia, pe care nu-1
mai vãzusem de la Paris, ºi despre care îmi mai povestise fiicã-sa Mãria nebuna de 5 ori mãr
itata trãieºte acolo cu fiu-sãu Petre Pitre" cum i se spune, în mijlocul pustiului. Tânãru
pe care-1 lãsasem la Pa-ns copil de 10 ani, e acum un om în toatã firea, cu pãrul cãrunt,
vorbeºte o franþuzeascã impecabilã ºi nu pot sã pricep cum se poate mulþumi cu viaþa de la Po
a, dupã atâta vreme petrecutã la Paris ºi la Lon-
348
dra. A trecut douã doctorate, a mistuit o bibliotecã ºi mã întreb pentru ce, dacã visul lui
era sã trãiascã între hãis" ºi cea" în preajma bãlþii. Altfel bãiatul mi-a plãcut, e inteli
fi o fire curatã.
La Rioºeni, sat mare ºi bogat, am vãzut între alþii pe unchiul lui Vechiu, pe fratele mai
mare al lui Zamfir Brãtescu, un învãþãtor pensionar cu ochii limpezi ºi sufletul neîntinat, c
si frate-sâu si nepotu-sãu.
Din satul Tãtaru, (unde am þinut ºi întrunire dupa-amiazã) e originar prietenul Nae lonesc
u. Bunicul sãu, Stroe Ivaºcu, era un om atât de drept, încât veneau la dânsul oamenii din sa
tele învecinate, ca la o instanþã supremã când aveau ceva de împãrþit sau un bucluc de descur
. Fiu-sãu a învãþat carte, din Ivaºcu s-a transformat în lonescu ºi a ajuns subprefect ºi pãr
e legitim al filosofului Nae.
Gara Dudeºti se numeºte astfel dupã satul cu acelaºi nume situat la vreo 12 kilometri, i
ar târgul care s-a ridicat cu încetul în jurul gãrii, pe moºia Niculeºtilor, se numeºte astãz
iculeºti-Jianu. O judecãtorie de pace, un spital tip Carol I bine þinute, o farmacie,
un obor pentru vânzarea cerealelor ºi o moaºã comunalã dau localitãþii o importanþã pe care o
iniazã prezenþa poetului-debitor Niculescu-Ianca ºi a trei domni avocaþi pledanþi pe lângã in
tanþa judecãtoreascã.
La orele l, ne-am pus la masã. Aºezat lângã d-na Niculescu, bolnavã de gãlbenare, am înghiþit
noduri un dejun oferit din toatã inima. Cheful celor 18 comeseni a fost stricat p
rin ploaia care s-a dezlãnþuit ºi a ameninþat sã zãdãrniceascã întrunirea (sub cerul liber) º
steneala ce ºi-o dedeserã organizatorii strãlucitei manifestãri cât ºi strãluciþii oaspeþi ve
la Bucureºti, Brãila ºi Galaþi. Din fericire ploaia a stat, ºi pe la ora 2 1/2 am putut p
orni spre Tãtaru. Am pus aproape un ceas ca sã strãbatem cu automobilele cei 4 kilomet
ri de ºosea" care ne despãrþeau de Tãtaru. Aºa hal de drum mai rar, ºi-mi voi aduce aminte d
el multã vreme.
întrunirea a fost foarte frumoasã. Oameni mulþi, feþe deºtepte, cãi-; durã sufleteascã neaºte
Dupã o introducere, în care am rezumat în câteva cuvinte þelurile politicii noastre agrare
, am pãºit la declaraþia menitã sã fixeze poziþia partidului meu în faþa problemelor de ordin
i înalt pe care ofensiva comunistã, în Europa întreagã, le pune tuturor forþelor politice ro
mâneºti organizate.
Reproduc aici, dupã notele gazetarilor prezenþi, cuvintele mele, fiindcã ele marcheazã o
etapã atât în atitudinea mea personalã, cât ºi în a Partidului Agrar, în numele cãruia am vo
într-un regim de dezmãþ economic nu se pot cãli sufletele pentru a face faþã grelelor încerc
e care ni le poate aduce ziua de mâine. Mizeria este un rãu sfãtuitor ºi omul necãjit plea
cã urechea la ºoaptele agitatorilor ºi duºmanilor. Când omul ajunge sã-ºi spunã: mai rãu decâ
se poate, înseamnã cã nu mai gãseºte în sufletul ºi mintea lui puterea de rezistenþã împotr
telor periculoase.
Avem un vecin peste Nistru cu care dorim sã trãim în pace. Nu putem însã sã nu despãrþim ideo
ia comunistã de relaþiile noastre cu Republica vecinã. Noi nu ne amestecãm câtuºi de puþin în
gimul politic de dincolo de Nistru si cerem ca nici cei de dincolo de Nistru sã nu
se amestece în organizaþia noastrã socialã.
O ofensivã comunistã în aproape toate þãrile Europei nu mai poate fi contestatã astãzi. Ea nu
se mai face pe faþã ci pe cãi pieziºe, comunismul arãtându-se sub forma unei politici antifa
sciste ºi sub hainele aºa-ziselor Fronturi Populare ºi Acþiuni cetãþeneºti. Sub masca Frontul
i Popular ºi a acþiunii antifasciste, comunismul a cucerit deja Spania, ameninþã sã cucere
ascã Franþa, se amestecã în treburile Greciei ºi în ale noastre.
Ademenirea Partidului Naþional-Þãrãnesc care a încheiat carteluri cu elemente de extremã stân
sub forma unui Front Popular, în ultimele alegeri parþiale e profund regretabilã.
E de asemeni profund regretabilã prezenþa elementelor comuniste din Bucureºti la demon
straþia de forþe ale aceluiaºi partid din 31 mai.
Nu trebuie sã aºteptãm ca infiltrarea comunistã sã se întindã ca o pecingine peste întreaga þ
faþã sã nu ne temem de ea. Sub masca ademenitoare a agitaþiilor neprecise, ea constitui
e o realã primejdie.
Trebuie sã respingem cu hotãrâre ºi cu dispreþ o ideologie contrarã tradiþiei ºi crezurilor n
tre.
M-am declarat totdeauna împotriva regimurilor de dictaturã extremistã ºi partizanul regi
mului constituþional parlamentar. Dar, dacã este vorba sã fim supuºi unui regim de dicta
turã, apoi, decât o dictaturã strãinã ºi pãgânã, prefer de o mie de ori dictatura româneascã
In clipa în care fãceam eu aceste declaraþii la Tãtara, Gheorghe Brã-tianu la Brãila ºi Vaida
la Cernãuþi fãceau declaraþii aproape identice, fiecare cu temperamentul sãu ºi cu variaþiuni
dictate de politica specialã urmãritã de fiecare, începutul acestei acþiuni generale împotri
va propagandei comuniste trebuia sã fie complectat printr-un manifest pe care naþion
l-creºtinii urmau sã-1 publice ieri dimineaþã. Goga mi-1 citise sâmbãtã cu prilejul vizitei s
le. Redactat în termeni foarte mode-
350
raþi, manifestul nu conþinea în afarã de un justificat atac împotriva comunismului ºi de un
denunþ al complezenþei presei evreieºti faþã de propaganda moscovita, decât o afirmare a sol
idaritãþii partidului cu Franþa eternã" a revendicãrilor naþionaliste precum ºi adoptarea un
titudini de expectativã faþã de Franþa oficialã de azi reprezentatã prin Guvernul d-lui Blum
, strãin de neamul ºi de tradiþia francezã". Cenzura a interzis apariþia acestui manifest!
Fapt de nepriceput, Guvernul nostru a interzis în România o atitudine de criticã obie
ctivã, permisã în Franþa de însuºi Guvernul pus în cauzã! Cenzura a tãiat de altminteri ºi di
raþiile mele o frazã prin care înfieram procedeele comuniste; aceeaºi cenzurã care a toler
at însã acum câteva zile, în Universul, într-un articol obiectiv semnat de un specialist,
afirmarea cã printre cheltuielile pe care antreprenorii trebuiau sã le întâmpine pentru
lucrãrile publice obþinute prin licitaþie, figurau ºi sumele necesitate de ºperþuri" ºi care
upã obiectivul autor, se ridicau la 10% din valoarea lucrãrilor! Iatã în ce hal de dezmãþ mo
ral am ajuns în al 6-lea an de Domnie al Regelui Caroî al II-lea!
întâlnit ieri în tren, la dus, pe George Brãtianu, foarte iritat de faptul cã nu fusese i
nvitat la serata de galã datã la Palat cu prilejul vizitei lui Beneº ºi a Principelui Pa
ul. Brãtianu a scris o scrisoare lui Ilasievici, întrebându-1 dacã Palatul nu-1 mai cons
iderã ºef de partid" dat fiind cã invitaþiile au fost fãcute pe categorii, ºi cã printre a
a fusese prevãzutã ºi aceea a ºefilor de partide" sau dacã era la mijloc o intenþie de ost
izare a partidului sau. Palatul n-a rãspuns în scris, dar a transmis verbal lui Brãtia
nu rãspunsul cã nu mai fusese invitat fiindcã de mai multã vreme nu mai rãspunsese prin pre
zenþa sa invitaþiilor ce-i fuseserã adresate". Brãtianu s-a declarat nesatisfacut de ace
st rãspuns, fiindcã mareºalul Averescu, deºi avusese o atitudine identicã, fusese totuºi inv
itat. Lucrurile au rãmas aici pentru moment.
Tot ieri în tren, la dus ºi la întors, întâlnit pe onorabilul Stelian Popeºte, de astã-dat
ai miere faþã de mine, dovadã cã atacurile Dimineþii ºi Adevãrului care continuã zi de zi
at greº, ºi cã omul cautã sprijin în toate pãrþile.
în aprilie, Zizi Cantacuzino îmi vorbise de nãzbâtiile lui lorga ºi-mi citise o scrisoare
a ilustrului profesor prin care acesta reclama" împotriva unei ameninþãri cu moartea d
in partea gardiºtilor. Scrisoarea
era cu haz, ºi am cerut lui Cantacuzino o copie, pe oare mi-a trimis-o abia azi. O
reproduc aici, împreunã cu rãspunsul Grãnicerului, ca document pentru ziua de mâine:
14 aprilie 1936 Domnule General,
Astã-noapte un exaltat a venit în casa mea cu mandatul de a mã executa, din însãrcinarea a
sociaþiei pe care o prezidaþi.
Cred cã am dreptul sã vã cer a explica sentinþa care s-a gãsit cu cale a se pronunþa, în cazu
când dvs. înºivã aþi binevoit a mã onora cu acest semn de atenþie pentru munca mea în servic
Patriei.
' Aºteptând rãspunsul, salut în dvs. pe comandantul altui rãzboi.
N. lorga
Mult stimate domnule Profesor,
Exaltatul care a venit ieri sã vã execute, trebuie sã fie acelaºi care a venit ºi la mine
cu raportul cã are ordin sã-1 execute pe Corneliu Codreanu.
Eu i-am luat o declaraþie ºi când a revenit 1-am dat afarã.
Vã rog sã credeþi cã toþi aceºtia sunt niºte dezmãþaþi, cãrora nu trebuie sã le dãm atenþie º
ataþi energic ºi dacã vã spun toate acestea este cã-mi faceþi onoare a-mi cere o explicaþie c
re v-o dau împreunã cu toatã dragostea ºi admiraþia ce o am pentru dvs.
Binevoiþi a primi, domnule profesor, asigurarea înaltei mele consideraþiuni.
General Cantacuzino.
N. B. Cu toate cã vin sã vã vãd, þin sã vã scriu pentru cã vorba zboarã dar scrisul rãmâne ºi
e fi ºi o manevrã ca sã mã compromitã pe mine.
General Cantacuzino
Morala incidentului = nu trebuie sã ne jucãm cu focul nici sã dãm biciul în mâna maimuþelor!
In Franþa, miºcarea grevistã pare a se calma comuniºtii n-au dezarmat însã ºi rãmâne de v
r organiza al doilea atac.
16 iunie. Patriarhul ne-a poftit ieri dimineaþã la Patriarhie, pe ªefii de partide, la
o consfãtuire în vederea mãsurilor de luat pentru combaterea stilismului, care se întin
de în judeþele din nordul Basarabi-ejj în Neamþ, în Baia, în Puma ºi în alte câteva judeþe pe
mai mica. Au rãspuns invitaþiei patriarhului, Mihalache, lunian, G. Brãtianu ºi subsemna
tul. Averescu a fost reprezentat prin P.P. Negulescu, Goga
352
prin senatorul de Bãlþi Mumuianu, iar Vaida prin nimeni. Au mai asistat la întrunire,
pe lângã episcopii Tit Simedrea al Hotinului, Dionisie al Ismailului, Criveanu al Huºu
lui, Stelian Popeºte, protectorul Creºtinãtãþii, Stancu Brãdiºteanu de la Culte si era sã-1
luca subsecretarul de Stat de la Interne.
Patriarhul într-o cuvântare introductivã a pus stilismul în sarcina clerului rusesc sau
rusofil ajutat de câþiva cãlugãri români eliminaþi de prin mãnãstiri. Mitropolitul Kievului A
nie, refugiat la Carlovatz în Iugoslavia a strâns în jurul sãu un sinod de episcopi emig
raþi ºi ei din Rusia, si de acolo, cu toleranþa dacã nu cu încurajarea Guvernului de la Be
lgrad, îndrumã miºcarea ortodoxã de pe toatã întinderea Republicii Sovietelor. Mitropolitul
Antonie hirotoniseºte preoþi ºi numeºte episcopi care pãstoresc de la sute ºi mii de kilomet
ri de îndepãrtare de scaunul lor. Astfel a fost numit un anume Serafim episcop al Ch
iºinãului, cãci pentru Antonie ºi pentru sinodul de la Carlovatz, biserica basarabeanã nu
s-a despãrþit încã de cea ruseascã. Acest Serafim a îndrãznit chiar sã vinã la Chiºinãu ºi sã
eoþi ºi prozeliþi printre populaþia ruseascã, pânã ce a fost descoperit, suit într-un vagon º
mis peste graniþã (pe când era Mihalache ministru de interne). Serafim ºi-a continuat însã o
pera ºi ºi-o mai continuã hirotonisind preoþi la Viena, ºi trimiþându-i sã unelteascã cla
Basarabia. Astfel a fost hirotonisit preotul Climovici, preotul Poliakov ºi alþii ca
re astãzi stau în fruntea propagandei stiliste ºi împreunã cu lepãdãturile satelor agitã popu
paºnicã doritoare numai de liniºte ºi supusã legilor. Patriarhul se adreseazã ºefilor de par
ide rugându-i sã nu încurajeze pe rãzvrãtiþi în scopuri electorale, ci dimpotrivã sã pregãtea
a publicã în vederea mãsurilor severe ce vor trebui luate de Bisericã ºi de Guvern în contra
nesupuºilor.
Episcopul Tit susþine cã toatã miºcarea se datoreºte numai propagandei agenþilor naþional-cre
ni (cuziºti) ºi slãbiciunii autoritãþii civile dar chiar ºi bisericeºti. Aratã cã predecesoru
isarion Puiu (actualmente mitropolit al Bucovinei) a favorizat miºcarea ºi citeºte o c
ircularã semnatã de Gh. Cuza cãtre toþi agenþii lui prin care-ºi însuºeºte toate revendicãril
ste.
N-am putut sã mã abþin de la cuvânt, dupã cum aveam intenþia, ºi m-am vãzut obligat sã arat c
firele miºcãrii erau astãzi în mâinile comuniºtilor. Propaganda comunismului a îmbrãcat ºi h
stilis-mului. Cã la încerJut stilismul a început sã se manifeste ca o tendinþã cu caracter p
ur ritual ºi bisericesc, cã cu timpul s-au legat de miºcare in-
terese nemãrturisite de câºtig ºi de politicã nimic mai adevãrat. Dar banii cheltuiþi cu ne
uita, numãrul extraordinar de mare al agenþilor de propagandã din ultimul timp dovedes
c o mânã mai puternicã decât a unui escroc îmbrãcat în rasa cãlugãreascã sau încins cu brâul
lectoral. Am arãtat convingerea mea cã pânã ºi popii de la Carlovatz, cu Serafim în cap, sun
t în ce priveºte acþiunea lor în Basarabia agenþi conºtienþi sau inconºtienþi ai bolºevic
Moscova. Stilis-mul e o hainã a comunismului, ca ºi Frontul Popular". Argumentaþia mea
a impresionat, punctul meu de vedere a fost împãrtãºit de toþi cei prezenþi afarã de Mihalach
, ºi luca a promis în numele Ministerului de Interne o vigilenþã mai mare ºi o supravegher
e mai intensã a nucleelor comuniste.
Ziarele democrate de ieri ºi de azi (Adevãrul, Dimineaþa, Zorile etc.) dau discursul
meu de duminicã pânã la pasajul relativ la comunism, ºi suprima tot restul. O mai bunã dov
adã a legãturilor lor cu propaganda comunistã nu o puteau da. Exact aceeaºi atitudine ºi f
aþã de cuvântãrile lui Gh. Brãtianu ºi Vaida, aºa încât nu se poate invoca o e-roare pentru e
area omisiunii ce mã priveºte. Dimineaþa de azi, mã ia totuºi pe subþire" ºi se întreabã cum
descoperit aºa dintr-o datã duminicã, pericolul comunist care nu exista sâmbãtã. Ba exista,
dar mãrturisesc cã numai evenimentele din ultima lunã din Europa întreagã mi-au deschis oc
hii asupra puterii si întinderii acestei propagande. Dacã Dimineaþa mã trateazã încã cu polit
, Lupta escrocului Honigmann mã înjurã ca la uºa cortului. Onoare mie!
Dejun dat ieri la Ministerul de Externe în cinstea lui d'Ormesson numit ambasador
Ia Rio de Janeiro. Discursul lui Titulescu e o þesãturã de platitudini la adresa omul
ui si a þãrii lui, de locuri comune ºi de formule perimate ca pacea indivizibilã" ºi altele
ºi nu se poate decât sã mire, oricare ar fi banalitatea circumstanþei ºi fãþãrniciei orato
. Cuvântarea lui d'Ormesson a fost numai literaturã, dar literaturã proastã.
Radu Irimescu îmi aduce ziarul New York Herald Tribune, unul din cele mai rãspândite
jurnale din America în care, alãturi de cunoscuta fotografie a Regelui cu Lupeasca l
a Monte-Carlo (de pe vremea pribegiei) stã scris cã la 31 mai, 520 mii de þãrani1 au ceru
t despãrþirea
1 Cu prilejul întrunirii naþional-þãrãniste.
354
Suveranului de fatala lui amantã". Ziarul poartã data de l iunie (a doua zi dupã manif
estaþia þãrãnista-comunistã). Mâna Moscovei ºi aici.
Ziarul parizian (ºi financiar) L 'Information din iunie publica un interesant art
icol semnat de Joseph Caillaux (fostul Preºedinte de Consiliu) ºi intitulat Lapaix e
conomique et financiere. în acest articol Caillaux mãrturiseºte cã devalorizarea francul
ui a devenit indispensabilã din cauza greºelilor comise în ultimii ani, ºi cã singura mãsurã
alvatoare ar fi fost, dacã s-ar fi fãcut la timp, conversiunea datoriilor publice ºi p
rivate. Caillaux spune textual în ipoteza cã ar fi fost lãsat în iunie 1935 la Ministeru
l de Finanþe1: J'entendais je rn'empresse de le preciser non pas de gaspiller de droi
te et de gauche dans de budget Ies depenses, mais operer, par une conversion acc
entuee des dettes publiques que preparait la hausse des fonds en Bourse, par de
vigou-reiises conversions analogues dans Ies dettes privees des retranche-ments
dans la depense generale de la naþio." încã unul din onorabilii protagoniºti ai ortodoxi
ei doctrinare care se dã bãtut. Cât rãu ne-au fãcut toate aceste lichele ºi toþi aceºti proºt
e ne-au pus toate beþele lor în roate, î» 1931/1932!
Ieri mi-a fost comunicat în copie manifestul comuniºtilor, lansat cu prilejul concu
rsului pe care 1-au dat d-lui Mihalache et consorts, în ziua demonstraþiei de forþe" a
marrrelui Partid Naþional-Þãrãnesc. îl reproduc aici, ca document, fiindcã n-a fost publicat
nicãieri:
Proletari din toate þãrile, uniþi-vã!
Cãtre muncitori, þãrani, meseriaºi, funcþionari!
Cãtre studenþi ºi liberi profesioniºti!
Cãtre întreaga populaþie nevoiaºã din Capitalã!
CETÃÞENI!
Partidul Comunist vã cheamã în ziua de duminicã 31 mai curent sã veniþi cu toþii în stradã, l
emonstraþie uriaºã contra Guvernului Tãtãrescu-Inculeþ, pregãtitorul dictaturii fasciste ºi a
oiului.
Þara întreagã strigã JOS GUVERNUL TEROARE1 ºi dezlãnþuirii rãzboiului.
Dacã nu vrem moartea noastrã ºi a copiilor noºtri prin foame, sa nu mai rãbdãm nici o clipã g
vernarea fascistã. Jos Guvernul Tãtãrescu-Inculeþ, spri-
1 A cãzut dupã câteva zile.
jinitorul ºi organizatorul fasciºtilor din þarã, agenþii fascismului hitleristic-hor-tist
trãdãtorii de neam ºi duºmanii de moarte ai poporului muncitor.
De dupã rãzboiul mondial, pericolul rãzboiului n-a fost aºa de mare niciodatã ca în momentul
de faþã. Partidele fasciste: Garda de Fier, Cuza-Goga, Vaida ºi grupul fascist al Guv
ernului Tâtãrescu-Inculeþ-V. Pop, toþi cu sprijinul deschis al Camarilei, cautã înglobarea R
omâniei în blocul þãrilor fascisto-revizioniste, în frunte cu Germania lui Hitler. instiga
torul principal al rãzboiului imperialist. Fasciºtii români pregãtesc o noua nãvãlire în þarã
upelor fascismului german, o nouã jefuire a bogãþiilor þãrii (petrolul) ºi transformarea mas
elor populare în carne de tun pentru un rãzboi contra Uniunii Sovietice. Popoarele d
in lumea întreagã ºi din România vor PACE. Poporul român vrea întãrirea alianþei democrate cu
anþa, cu Cehoslovacia ºi cu toate tarile a cãror independenþã este ameninþatã de agresorii fa
ciºti; cere ruperea alianþei militare cu Polonia care a devenit unealta fascismului
german.
Poporul muncitor cere încheierea pactului de asistenþã mutualã cu Uniunea Sovieticã, apãrãtor
l sincer ºi consecvent al pãcii ºi independenþei þârilor mici.
Partidul Comunist din România cheamã masele populare sa închege un. larg front al pãcii
contra rãzboiului imperialist pentru nimicirea pericolului fascist.
Tovarãºi muncitori!
Realitatea unitãþii clasei muncitoare este sâmburele Frontului Popular pentru dezlãnþuirea
luptelor cu succes contra rãzboiului, fascismului ºi atacului capitalist!
Fraþi þãrani!
Partidul Comunist din România vã cheamã la luptã comunã alãturi de clasa muncitoare, pentru
pâine, libertate ºi pace!
Naþion a l-þãrân iºti!
Partidul Comunist salutã începerea de cãtre Partidul Naþional-Þãrãnesc a unei campanii de rãs
nare a Guvernului. Convocarea demonstraþiei de la 31 mai sã fie seninul cã s-a sfârºit cu
amânarea luptei, cu încrederea în fãgãduieli deºarte si cu ploconeala începutã de ºefii voºtr
si Mihalache prin înmormântarea demonstraþiei de la 14 noiembrie. Trebuie sfârºit cu tacti
ca de capitulare care a adus doar apã la moarã fascismului.
Partidul Comunist veºnic în fruntea poporului muncitor, care a dovedit prin jertfe g
rele poziþia sa neclintitã si hotãrâtã contra fascismului si rãzboiului, pentru pãstrarea ºi
rea drepturilor cetãþeneºti democratice, sã þinã cu orice preþ demonstraþia de la 31 mai, o d
nstraþie comunã pentru rãsturnarea Guvernului, pentru alegeri libere, pentru Front Pop
ular Antifascist si Guvern al Fronului Popular!
Acesta este drumul de salvare a maselor populare de pericolul fascist ºi rãzboinic.
Luaþi exemplu de la succesele din Spania si Franþa, de la masele de la Hunedoara, Me
hedinþi, Ploieºti ºi de la studenþii democraþi!
356
Tovarãºi! Cetãþeni!
Veþi îngãdui voi ca lanþul asasinatelor politice începute cu Duca, Ilie La-zãr, Ana Pauker sã
se lungeascã cu noi victime?
Veþi îngãdui asasinarea ºefilor naþional-þãrãniºti Mihalache, Lupu, Mad-gearu etc. cum au jur
rdiºtii la congresul din Tg. Mureº, organizat de Guvernul Tãtãrescu?
Demonstraþi pentru dizolvarea ºi dezarmarea organizaþiilor fasciste ºi cereþi arestarea ºefi
lor lor.
Demonstraþi pentru ridicarea cenzurii ºi a stãrii de asediu, pentru încetarea prigoanei
contra organizaþiunilor muncitoreºti ºi democratice.
Cereþi redeschiderea sediului Blocului Democratic.
Cereþi stingerea tuturor proceselor luptãtorilor antifasciºti.
Cereþi mutarea la Bucureºti a procesului Anei Pauker, vechea ºi neobosita luptãtoare com
unistã pentru drepturile poporului muncitor, pentru eliberarea ei (sic) si a celor
19 antifasciºti.
Luptaþi pentru amnistie generalã a tuturor deþinuþilor politici antifasciºti.
Tovarãºi! Cetãþeni!
Partidul Comunist cã cheamã la luptã pentru a curma politica de jaf ºi înfometare a poporu
lui, pentru a cuceri o viaþã mai bunã. La 31 mai luptaþi în front comun contra Guvernului
de prigoanã a greviºtilor ºi împiedicarea luptelor economice. (?)
Luptaþi contra scãderilor de salarii, pentru mãrirea lor, contra concedierilor, pentru
reprimirea celor concediaþi.
Pentru garantarea luptei, pentru tineret ºi ºomeri.
Pentru respectarea ºi lãrgirea legilor muncitoreºti. '
Pentru ieftinirea traiului ºi suprimarea tuturor taxelor de consum. /
Pentru scutirea de biruri ºi datorii a populaþiei nevoiaºe. De plãtit sã plãteascã cei bogaþi
Pentru ajutorarea þãranilor înfometaþi ºi ºomerilor pe contul bugetelor Ministerelor de Inte
rne ºi Rãzboi. ,
Cetãþeni!
Faceþi totul pentru reuºita demonstraþiei. Alcãtuiþi comitete de organizare ºi acþiune comunã
rganizaþi gãrzi ºi auto-apãrare în contra bandelor fasciste., Jos Guvernul Tãtãrescu-Inculeþ!
"- [
Trãiascã Guvernul de front popular antifascist! .
Jos instigatorii rãzboiului!
,
Trãiascã frontul pãcii si Frontul Popular! Trãiascã Partidul Comunist!
Comitetul organizaþiei din Bucureºti a Partidului Comunist , din România.
|
T
357
Româneasca aproximativã a acestui manifest va fi judecatã cu indulgenþã dupã o cât de repede
chire asupra urmãtorului
TABEL
de conducãtorii grupãrilor comuniste de la manifestaþia din 31 mai 1936
Grunberg Ida Messinger Josef Salomon lacob Trandafirescii C. Tomponoghi G. Eftim
ie Cosmici Rutemberg A urel Camensld Ruhel Radu S. Tudor
- condamnatã pentru propagandã comunistã
- condamnat pentru propagandã comunistã
- idem
- idem (în mai multe rânduri)
- idem
- idem
- idem
- idem
- idem
Tudora Stoian zisã Stoenescu Dorina - are proces în curs pentru
propagandã comunistã Popa Gh. - idem
Dobre Marin - idem
Enta Palatnic - condamnatã pentru propagandã comunistã Goldstein Paulina zisã Ze
letnicova - idem Goldman Beila - idem lacobovici Andrei - idem Ciobotam
- idem
Teohari Georgescu - idem Valeu Vasile - idem
Raia Soframi - idem
Sofi Sofranu - idem
Popa N. zis Lurich - idem Pintilie Iii e - idem
Iatã lista minunilor" care au defilat în faþa þãranului" Mihala-che, cu pumnii încleºtaþi,
e 31 mai. Pãcãliþi sau nu, dumnealor domnii Mihalache, Lupu ºi Madgearu au pus în acea zi
o patã roºie pe steagul lor verde.
17 iunie. Ieri searã la ora 10 amicul meu dr. Kalman Blumen-feld, zis Scrutãtor, a f
ost bãtut mãr de 4 studenþi, în momentul când se înapoia acasã. Dimineaþa de azi pune agresiu
în socoteala lui Ste-
Popeºte, care ce e drept aþâþã zilnic prin Universul pe toþi bunii
358
români" împotriva spurcaþilor" de la Adevãrul. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Adevãru
ºi Dimineaþa au fost pânã acum ºase luni ziare de stânga, în slujba democraþiei române. Nimi
zis. De ºase luni încoace, de când cu diabolica nãscocire moscovitã a formulei Frontului P
opular, Adevãrul ºi Dimineaþa au trecut însã în slujba comunismului. Dovadã, cã au tãiat din
rsurile pronunþate duminica trecutã de Vaida, de Gh. Brãtianu ºi de mine partea referito
are la pericolul comunist. Dovadã atitudinea lor faþã de procesul Anei Pauker. Dovadã en
tuziasmul lor cu prilejul manifestãrii pumnilor încleºtaþi care au defilat la 31 mai pe
dinaintea lui Mihalache. Fãrã aceastã atitudine a ziarelor din Sãrindar, adânc jignitoare
pentru sentimentele noastre româneºti, aþâþã-rile lui Stelian Popescu ar fi rãmas fãrã rãsune
l lui Blumenfeld n-ar fi fost spart. Amuzant ºi nepolitic este cã Universul de azi n
ici nu pomeneºte de agresiunea care a dus pe bietul Scrutãtor la spital.
în Anglia, curentul în favoarea ridicãrii sancþiunilor e tot mai tare. în Italia, fascism
ul nu se mai mulþumeºte cu ridicarea sancþiunilor, ci mai cere, pentru reluarea raport
urilor normale cu Geneva ºi recunoaºterea Imperiului African.
în Franþa, grevele s-au potolit în regiunea Parisului, dar altele noi au izbucnit în pro
vincie.
18 iunie. Hârdaiele de lãturi cu care spurcatele canalii" de ia Adevãrul ºi canalia spurc
tã" de la Universul se împroºcã zilnic de mai bine de o lunã, în loc sã dezguste tineretul no
tru, cum ar fi fost natural, au surexcitat patimile antisemite. Dupã agresiunea de
alaltãieri searã împotriva lui Scrutãtor, trei bãtãi stupide au mai fost înregistrate pe ziu
de ieri: în Ciºmigiu a fost atacat un anumit Bergman, fratele lui Bergman-Munte în faþa
ºcolii unde e profesor, Alexandru Graur, fratele Graurului de la Adevãrul ºi în strada
Spãtarului un oarecare Stoifer, luat din eroare drept Grigore Graur, al treilea fr
ate al aceluiaºi Graur. Poliþia impasibilã. Harhãrii într-o stare de teroare uºor de imagina
t. Iar nouã, oamenilor de bun simþ, ne e ruºine de tot ce vedem.
Adevãrul asupra maionezei" dedicatã lui Titulescu care o înghite în fiecare zi, sãptãmâna
sta1: maioneza a fost inventatã de bucãtarul Ducelui de Richelieu pe timpul când mareºal
ul asedia, în insulele
1 Titulescu a oferit sãptãmâna aceasta trei dejunuri pe rând în onoarea d-lor d'Or-messon,
Oliveira (ministrul Argentinei) ºi a Nunþiului Papal Valeri care pãrãsiserã câteºitrei Rom
Baleare, Port-Mahonul (1756), ºi dupã numele acestei cetãþi a botezat-o mahonnaise". Cum
a ajuns mahoneza maionezã, Dumnezeu singur ºtie.
__ Noua Constituþie pe care Stalin a harazit-o Sovietelor pare a conþine, dupã o dare
de seamã francezã, principii de necrezut în prototipul Statului comunist. S-ar recunoaºt
e proprietatea individualã pentru pãmânt, case, mobile etc. dreptul la vot ºi egalitatea
pentru toþi cetãþenii, dreptul de întrunire, dreptul de constituire de partide ºi în afarã d
cel comunist, dreptul inviolabilitãþii individuale (habeas corpus) ºi domiciliare, li
bertatea presei. S-ar institui douã Camere, una federalã a celor 11 republici soviet
ice, alta direct aleasã prin sufragiul universal. Dacã e aºa, vorba lui lunian Lenin se
toarce la morminte!"
Grigorcea (din Budapesta) care e toatã ziua vârât la Titulescu a povestit lui Pangal p
entru ce þâfnosul nostru ministru de externe a pãrãsit Palatul dupã prima bucatã la concertu
l de galã dat în cinstea lui Beneº, Paul. Remarcasem aceastã plecare bruscã, dar nu-i dede
sem importanþã socotind-o motivatã de vreo îndatorire profesionalã (protocol sau comunicat
de redactat, telegramã cifratã de trimis lui Ciotori, sau aºa ceva). Motivul plecãrii a
fost cu totul altul. Balkanmetterni-chul" se supãrase foc fiindcã Ilasievici nu lãsase
sã intre pe Neniºor, pe care Scopitul îl luase cu dânsul, sã nu fie singur. Titulescu cer
use întâi lui Raicoviceanu sã-1 însoþeascã dar acesta a declinat propunerea declarând cã n-ar
tea merge decât cu soþia ºi cã nu era invitat. Raicoviceanu refuzând havaleaua a cãzut în spi
area lui Neniºor care a primit, Marele om închizându-i gura cu un peremptoriu te bag eu
, mã" dar n-a putut sã-1 bage. Se vede cã a reclamat mai sus dar n-a primit satisfacþie.
Supãrat, a plecat. La aceasta incalificabilã obrãznicie Majestatea Sa a rãspuns dându-i a
doua zi colanul Ordinului Carol I. Cu Hohenzollernii trebuie sã fii brutal o ºtiam
de pe vremea Regelui Carol I.
Pânã ºi Al. Em. Lahovari, quintesenþã de francofilie, a fost dezgustat de platitudinea man
ifestatã de Titulescu faþã de Franþa în discursul sau de la dejunul în cinstea lui d'Ormesso
n, dejun la care a asistat ºi bãtrânul decan al corpului nostru diplomatic. Nu mai vor
besc de alþii toatã lumea e sãtulã de palinodiile caraghiosului.
360
Se vorbeºte de plecarea lui Mereuþã de la Cãile Ferate ºi de înlocuirea lui prin Macovei o
ul lui Malaxa, numit subdirector de Malaxa ºi plãtit lunar de Malaxa cu 200 000 lei,
zice-se. Unde ne vom opri?
19 iunie. Dezbateri furtunoase ieri în Camera Comunelor, în jurul ridicãrii sancþiunilor
împotriva Italiei. Greþosul Eden, vorbind în numele întregului Guvern, a recunoscut cã sa
ncþiunile au dat greº, cã nu mai existã pe teritoriul abisinian un Guvern indigen ºi cã sancþ
unile trebuiesc ridicate. Ministrul de externe s-a pronunþat în acelaºi timp ºi pentru r
eforma Societãþii Naþiunilor care în forma ei actuala s-a dovedit neputincioasã. Pentru re
forma S.D.N.-ului s-a pronunþat apoi ºi primul ministru Baldwin care a accentuat fal
imentul securitãþii colective. Rãmâne de vãzut a mai adãugat Baldwin daca aceastã securitate
olectivã va putea fi realizatã printr-o reformã a Societãþii Naþiunilor. Putorile laburiste
au atacat cu vehemenþã Guvernul pe tema ridicãrii sancþiunilor, o ruºine pentru Anglia ºi pe
tru Guvernul sãu". Aceeaºi atitudine a avut-o si perimatul ºi acritul liberal Lloyd Ge
orge. Depeºele din Londra spun cã violenþa dezbaterilor a fost fãrã precedent. Fãrã precedent
e rahatul pe care 1-a înghiþit perfida Albion. Mussolini trebuie sã-ºi frece mâinile.
Numirea lui Macovei în locul lui Mereuþã, la Cãile Ferate se dezminte ar fi vorba numai
de o înlocuire pe timpul concediului directorului general, înlocuire ce revine de d
rept celui mai vechi subdirector. Numai sa fie aºa: numirea lui Macovei ar fi fost
înfiorãtoare, cãci ar fi dovedit înstãpânirea definitivã a lui Malaxa asupra cãilor noastre
ate. Ne fereascã Dumnezeu, dar mi-e fricã cã tot acolo vom ajunge: ce n-a putut obþine m
me Dubarry de la Ludovic al XV-lea?
Dat azi-dimineaþã un interviu Universului în care precizez ºi dez-3 volt cele spuse dum
inicã la Tãtaru, cu privire la propaganda comunistã,1* ºi mai ales la camuflarea ei.
Luat masa asearã cu ªeicaru care a vãzut zilele trecute pe Rege ºi 1-a gãsit foarte îngrij
rat de noul aspect al politicii noastre externe. Regele a pãrut lui ªeicaru cu totul
opus înregimentãrii în lagãrul bolºevic.
Ieri la ora 6 am fost la inaugurarea unei expoziþii organizate de Legaþia Poloniei
care trimisese invitaþii personale la toatã lumea oficialã, însãrcinatul cu afaceri, conte
le Poninski ºi Trancu-Iasi (preºedintele Amiciþiei Polono-Române) au þinut discursuri. Guv
ernul ºi Minis-
terul Afacerilor Strãine nu erau reprezentate prin nimeni. Sã fi înnebunit Titulescu?
Sau Polonia a devenit poate, deodatã, vrãjmaºa noastrã?
23 iunie. Plecat sâmbãtã 19, m-am înapoiat ieri searã la Bucureºti. Planul iniþial fusese s
erg cu Martha Bibescu la Maglavit, sã facem o vizitã lui Petrache Lupu. Deºi popularit
atea acestuia a scãzut, lumea tot se mai îndreaptã spre dânsul. Duminicile ºi sãrbãtorile tre
prin Maglavit câte o mie ºi mai bine de oameni. Bandiþii localnici, comitetul de supr
aveghere ºi familia lui Petrache au ºterpelit acum în urmã banii adunaþi afacerea a ajuns
pe mâna Parchetului, Sfântul s-a retras în stânã, la oi, supãrat" pe ai lui, ºi toatã treaba
cam compromis. Martha Bibescu voia sã vadã satul în care coborâse Dumnezeu ºi-mi ceruse sã o
duc acolo. Cum nici eu nu-1 vãzusem, am primit cu bucurie, în ultimul moment, Marth
a mi-a telefonat cã nu se simte destul de bine ca sã meargã pânã la Maglavit dar cã va veni
cu avionul pânã la Craio-va ºi va dejuna la Breasla. Capriciile frumoasei Martha m-au
lipsit astfel de plãcerea de a mã apropia de Dumnezeu ºi de Petrache Lupu, dar mi-au p
rocurat pe de altã parte prilejul sa mã familiarizez cu aeroplanele. Mã gãsesc într-adevãr în
r-o situaþie foarte ciudatã: sunt vicepreºedintele Jockey-Clubului ºi n-am vãzut niciodatã d
e aproape un cal de curse sunt membru în comitetul Aero-Clubului (am fost ºi vicepreºe
dinte) ºi n-am vãzut niciodatã un aeroplan. De alaltãieri aceastã stare de inferioritate în
ce priveºte avioanele e reparatã. Duminicã a fost în-tr-adevar la Craiova un prea frumos
meeting de aviaþie, la care au asistat 15-20 000 de oameni. Din cauza Marthei Bib
escu, a trebuit sã mã duc ºi eu la Balta-Verde ºi nu mi-am pierdut vremea. Am vãzut lucrur
i minunate. Ce au ajuns oamenii sã facã în aer, e prodigios. Doi aviatori s-au distins
mai ales: Manolescu, pe un delicios aparat Messerschmid vopsit tot în roºu ºi de o ra
rã supleþe ºi Papanã pe un aparat Icar, mi se pare. Zburau cu capul în jos, se dãdeau peste
cap, þâºneau drept în sus ca o sãgeatã îndreptatã împotriva boitei cerului, se rostogoleau pâ
e de pãmânt, porneau iarãºi într-o serie de looping-uri".
Ca sã plimb pe Martha Bibescu, am colindat Craiova, am fost ºi la noua plimbare prin
luncã ºi la ºtrand, pe care nu le cunoºteam. Craiova s-a înfrumuseþat mult: cu parcul Bibes
cu, cu terasa de la Sf. Dumitru, cu lunca ºi cu impunãtoarele lui clãdiri ºcolare oraºul m
eu natal ar putea face figurã chiar printre oraºele occidentale.
Sâmbãtã, pe drum, mergând spre Craiova am petrecut douã ore cu Titulescu. Vagonul lui, în c
re se instalase de cu searã, în ajun, fusese
362
agãþat de dimineaþa la trenul Simplon, în care m-am urcat ºi eu. Cancelarul nostru, însoþit d
Raicoviceanu ºi de Neniºor, pleca la Mon'treux sã ia parte la conferinþa convocata ca s
a se ratifice lovitura turcilor cu închiderea ºi rearmarea Strâmtorilor. Raicoviceanu ºi
Neniºor, care, ca oameni normali nu petrecuserã noaptea în vagon, în gara Mogoºoaia, ºi ven
iserã sã se urce în tren odatã cu toþi muritorii, m-au vãzut la fereastra compartimentului m
eu, m-au salutat ºi au raportat faptul ºefului lor. Probabil cã acesta se aºtepta sã solic
it cinstea de a-i face o vizitã, lucru la care bineînþeles nici nu m-am gândit. Vãzând cã nu
au semn de viaþã, a dat el. Aþipisem ºi trecusem de Piteºti ºi uitasem pânã ºi de existenþa l
lescu când uºa compartimentului meu s-a deschis ºi a apãrut în faþa mea zvelta siluetã a d-lu
ministru plenipotenþiar Raicoviceanu ca sã mã informeze cã dl. Titulescu ar fi vrut sã-mi
facã o vizita în compartimentul meu, dar cã ºi-a rupt picioarele ºi stã întins pe pat, cu co
prese... CE? dar cum ºi unde ºi-a rupt picioarele?" m-am grãbit sã întreb, ºi Raicoviceanu m
-a povestit o lungã istorie, cum mergând sã facã o vizitã lui Dinu Brãtianu, Titulescu s-a p
oticnit pe scara acestuia ºi a cãzut pe gratia de fier destinatã curãþatului ghetelor, tãin-
du-ºi amândoi genunchii pânã la os. De atunci sunt câteva zile, i s-au umflat articulaþiile º
moare de frica sã nu facã o sinovita, sau chiar ºi tetanos. A luat pe doctorul Frumuºan
u cu el la Montreux, cãci n-are nici o încredere în doctorii din Elveþia ºi trecând de la u
a la alta, Raicoviceanu mã întreabã dacã n-aº binevoi" sã trec eu în vagonul lui Titulescu.
rãspuns cã binevoiesc" cu plãcere ºi am pornit supã el. Am gãsit pe Titulescu întins pe pat
o curva bãtrânã, mototolit în trei pijamale din care ieºeau douã gheare ºi un cap arãmiu1. Ca
plã întinsã pe oase, pielea lui moartã de scopit se colora pe la crestele obrazului dar
nu în roºu, ci în verde. Ieºea din el un miros de râncezea-lã ºi de pansament care se amestec
cu duhoarea celor patru cãþei care dormeau pe pat în jurul lui. Uite la ãsta, mã Buster!
ii cuminte! a avut 70 de premii! Mi 1-a dat Lord X. Cum 1-aº fi luat eu? Costa 200
de livre. De unde am eu 200 de livre! Uite ºi la ãsta: tatã-sãu a avut 205 premii! Mi 1
-a dat Lord Y. Dar ãºtia doi ce cusur au?" Câteºipatru erau foxi cu pãrul lung, o rasã de câi
i mult apreciata2 dar foarte puþini pe gustul meu. Sunt urâþi ca ºi tine!" Vai, mama, cum
poþi zice!" ºi a început sâ-i pupe pe toþi, pe rând, în bot.
1 Efectul plajei de la Eforie.
2 Georgel Mavrocordat cumpãrase aºa un câine anii trecuþi ºi dedese 40 000 lei pe dânsul. Cu
toate îngrijirile date javra a murit ºi Mavrocordat a cumpãrat altul, ºi mai scump. Mai
sunt ºi alþi nebuni, ca dânsul.
Dupã ce mi-a povestit printre þipete de durere, mai ales când se atingea unul din cãþei de
genunchii sãi, toate nenorocirile lui cum abuza lumea întreagã de dânsul, cum trebuia sã
punã lumea întreagã la cale cum drept rãsplatã îl înjura toatã lumea ºi îi aºeza gratii tãioa
sub genunchi am început sã vorbim serios (dacã ceva poate fi serios cu Titulescu!) ºi tr
ebuie sã mãrturisesc cã formidabila sa fantezie, nemãrginita lui fãþãrnicie ºi colosala lui p
umþie ca sã întrebuinþez numai superlativele fãrã de care nu te poþi apropia de un asemenea
m-au uimit.
Dupã dânsul, nici pactul, nici spkitul de la Geneva, nici securitatea colectivã nu au
dat faliment. Ele sunt intacte ºi nu e nimic de revizuit la Geneva. De revizuit es
te procesul Italiei! S-a fãcut o mare eroare cu Italia. Mai întâi n-a fost Italia agre
sorul (!!!) Abisinia a atacat de zece ori Italia, în Somalia. Dacã Italia ar fi fost
atacatã astfel pe teritoriul ei continental, reacþia ar fi fost imediatã, dar la 5 000
de kilometri de distanþã, trebuia Italiei timp ca sã-ºi prepare riposta, ºi aºa se explicã c
a nu a reacþionat decât dupã luni ºi luni de zile!" Ce cere Pactul? Nu trebuie uitat cã Pa
ctul nu cunoaºte cuvântul agresor"! (în gura lui Titulescu, care ne-a pisat ani de zile
cu definiþia agresorului" în cazul Pactului, aceastã mãrturisire e delicioasa!) Pactul c
ere ca înainte sã recurgi la arme, sã aduci diferendul la Geneva. Nu 1-au adus italien
ii? Cã 1-au adus sub o formã sau alta, cã 1-au adus ca sã înjure pe unul sau pe altul, ca
sã protesteze împotriva unei hotãrâri sau alteia, n-are nici o importanþã. Pactul nu prevede
un tipic pentru prezentarea faptelor. Geneva s-a ocupat de diferendul dintre It
alia si Abisinia, înainte de începerea ostilitãþilor ºi atât ajunge! Italia a comis însã ºi o
lã, adaugã Titulescu (numai una? bravo Nicule!) e o scrisoare a Sui Aloysi, posterio
arã agresiunilor Negusului, prin care zisul Aloysi renunþã sa mai considere incursiuni
le abisinienilor ca acte de agresiune. E o mare greºealã pe care a facut-o Mussolini,
dar nu e nimic, aranjãm noi ºi pe aceasta. Nu sunt decât cinci oameni în Europa care sã c
unoascã dosarul italo-abisinian, ºi nimeni nu-1 cunoaºte ca mine. Am spus lui Sola sã sc
rie lui Mussolini sã se mulþumeascã acum cu ridicarea sancþiunilor ºi sã nu mai insiste. Pânã
oamnã aranjez eu lucrurile (! î!) ºi la sesiunea Adunãrii S.D.N.-ului din septembrie se
va revizui procesul Italiei. E scrisoarea lui Aloysi, plicticoasã. Eden mi-a spus:
aratã-mi o agresiune din partea Abisiniei dupã scrisoarea lui Aîoysi! N-am de unde da
r aranjez eu lucrurile! Ascultã-mã, Argetoianu, securitatea colectivã n-a murit, e mai
tare ca oricând!!!!"
364
Eu: Dar Baldwin a declarat-o sfârºitã!" El: Baldwin e un dobitoc! Eden, nu e un geniu,
ar e un bãiat bun, e singurul englez care ne iubeºte!" Ascultam ºi nu-mi venea sa cred
ºi cu toate astea, vorbea serios, ºi nu-ºi bãtea joc de mine.
Mã, eu iubesc Italia, mã (!! î) ºi trebuie sã ne înþelegem ºi cu Germania". A chemat pe Raic
anu sã-i aducã o geantã, ºi a scos o lunga telegramã a lui Comnen prin care acesta îi relata
o întrevedere cu von Neurath1, ºi mi-a citit-o. L-am chemat pe Comnen la Paris, la s
fârºitul lui februarie înaintea loviturii din 7 martie pe când Regele fãcea la Paris disc
rsurile pe care le ºtii (câtã fãþãrnicie în sufletul amicului meu Titulescu! parcã nu le insp
se el!) ºi 1-am însãrcinat sã vadã pe Neurath2 ºi sã-i spunã cã pactele noastre cu Franþa ºi
nu sunt îndreptate contra Germaniei ºi contra nimãrui în opoziþie cu pactul Cehoslovaciei
cu Rusia (ce lasaj faþã de fratele Beneº!) ºi cã sunt gata ºi doritor sã semnez ºi cu Germani
n pact identic cu cel proiectat cu Litvinov. Neurath a mulþumit lui Comnen pentru
bunele noastre intenþii, dupã cum vezi, dar a declarat cã în actuala stare de lucruri Ge
rmania nu se poate angaja în nici o direcþie ºi doreºte sã-ºi pãstreze complecta ei independe
cred ºi eu, pregãteau lovitura cu Renania de la 7 martie! I-am trimis, mã, ºi o cutie d
e icre moi, lui Neurath cã-i plac!" Cred cã icrele erau destinate lui Hitler, cã a ben
eficiat Neurath de ele fiindcã Fiihrer-ul n-a catadixit sã primeascã pe Comnen. O fi îng
hiþit Neurath icrele cu plãcere, dar Titulescu a înghiþit, ºi el, nu ºtiu dacã cu plãcere, ir
a neamþului cu independenþa".
Mi-a mai arãtat Titulescu ºi alta depeºã a lui Comnen cu o categoricã dezminþire a lui Neura
th faþã de declaraþiile lui George Bratianu retour de Berlin". Ministrul de externe ger
man recunoaºte cã a avut o conversaþie cu Bratianu pe care 1-a primit pentru prestigiu
l numelui lui dupã inter\>enþia ambasadorului polon, dar ca în aceasta conversaþie n-a a
firmat niciodatã cã Germania este opusã revendicãrilor revizioniste ale Ungariei. Nu numa
i cã n-am afirmat aºa ceva a spus Neurath lui Comnen dar nici nu s-ar putea concepe
ca Germania care urmãreºte de partea ei revizuirea tratatelor sã se opunã la o politicã id
enticã a Ungariei. Dimpotrivã, pe acest teren, Germania nu poate fi decât alãturi de Ung
aria." Neurath a mai adãugat cã n-a avut loc nici o conferinþã în trei, cu el, cu Goring ºi
cu Bratianu (cum a afirmat acesta din
1 Ministrul de externe al Reich-ului.
2 Versiunea lui Nae lonescu asupra demersurilor lui Comnen pe lângã Hitler ºi Ro-senbe
rg, relatate la pag. 291 a acestor însemnãri.
urmã). Ce cap va face Brâtianu, când voi veni sã citesc aceastã dezminþire în Camerã? Ce va
dl. Brãtianu, când va vedea din textul comunicãrii fãcute de Comnen lui Neurath cã nu num
ai n-am încheiat vreo convenþie cu Litvinov ca sã las pe ruºi sã treacã pe teritoriul Românie
, dar cã-mi luam chiar angajamentul, în numele þârii mele, cã o asemenea convenþie nu va fi
niciodatã încheiatã?"1
Vorbind apoi despre comunism ºi despre Moscova Titulescu m-a felicitat pentru dist
incþia pe care o fãcusem între propaganda comunistã si raporturile cu Republica Sovietel
or. El socoteºte cã proiectul de Constituþie prezentat de Stalin e sincer, cã Rusia Sovi
eticã a evoluat ºi evolueazã spre un Stat burghez ºi cã nimic nu plictiseºte mai mult oameni
i de la Moscova decât ofensiva comunistã actualã, în Statele Europei. Mi-am permis sã pun
la îndoialã aceastã pãrere ºi ca sã mã convingã Titulescu mi-a scos din geantã o telegramã a
ntu (ministrul nostru la Moscova) prin care acesta raporta cã cercurile sovietice
sunt foarte indispuse împotriva Guvernului Blum fiindcã e prea de stânga" (!!!!) ºi cã ar d
ori o rãsturnare a regimului actual din Franþa, ºi un Guvern mai la dreapta. Am fãcut to
ate rezervele mele asupra sinceritãþii unei asemenea atitudini din partea lui Stalin
ºi a oamenilor sãi. Titulescu e convins însã cã ofensiva comunistã din Spania ºi din Franþa,
n Belgia, de la noi etc. nu e pusã la cale nici încurajatã actualmente de Moscova, ci
datoritã unei miºcãri autohtone. Instrucþiunile Komin-ternului publicate de unele jurnal
e franceze sunt vechi, ºi nu mai corespund politicii de azi a Sovietelor. Ascultã-mã pe
mine, þi-o dau în scris: dacã Franþa continuã sã se destrame pe calea comunismului, ai sã ve
i Rusia întorcându-se cãtre Germania ºi pe Stalin aliniindu-se cu Hitler!" Eu: ªi atunci a
sã ajungi ºi tu sa fi primit de Hitler!" Nu glumi, mã, ca e serios!"
Am mai vorbit de una ºi de alta de politicã internã nu mi-a mai spus cã închiderea Strâmt
lor e un dezastru pentru noi, cã turcii au fãcut-o din ordinul ruºilor (suntem doar cu
toþii aliaþi sinceri, am observat eu), cã la Montreux nu mai era nimic de fãcut decât de
salvat formã (aceastã eternã formã" care acoperã neantul ºi permite celor îndrãzneþi sã-ºi r
ate dezideratele!), ºi ne-am oprit, cãci ajunsesem la Craiova. Nu m-a lãsat sa plec însã pânã
nu mi-a mai spus o datã cã era o victimã, cã nu mai putea, cã era înhãmat la toate greutãþile
at de toatã lumea. Pânã ºi de Rege care nu voia sã se urce în ma-
In telegrama lui Comnen, pe care mi-a citit-o existã într-adevãr acest angajament tran
smis din ordinul ministrului de externe german.
366
ºina blindatã alãturi de Prinþul Paul. Mai devoteazã-te, mã!" a fojst ultimul meu cuvânt. ªi
m despãrþit, ca doi vechi prieteni.
Era sã uit sã notez cã în cursul conversaþiei îmi spusese cã nu ºtiuse nimic despre chestiune
u delegaþia polonezã. N-a aflat incidentul cu întârzierea ei în Bucovina ºi cu excluderea ei
de la defilare decât dupã ce nu se mai putea drege nimic. Nu e adevãrat cã Legaþia din Va
rºovia a refuzat viza paºapoartelor tinerilor". A refuzat viza unui paºaport colectiv,
fiindcã Siguranþa sârbeascã care veghea asupra Prinþului Paul, ne ceruse sã nu admitem pe ti
mpul petrecerii acestuia în Bucureºti decât persoane cu paºapoarte individuale. La întrebar
ea Legaþiei noastre din Varºovia datã fiind calitatea oficialã a delegaþiei, am dat ordin"
spune Titulescu sã se vizeze excepþional acel paºaport colectiv. Despre aceastã delegaþ
n-am ºtiut altceva. Ministerul de Externe n-a avut nici o legãturã cu dânsa, nu s-a ocup
at cu primirea ei, n-a avut nici un amestec în dispoziþiile defilãrii. Cred cã toatã lumea
ºi-a pierdut capul, din cauza nenorocirii cu tribuna. Am aflat cele întâmplate, la Pa
lat, la dejun. Am rugat imediat pe Rege sã repare greºeala, sã facã o vizitã delegaþiei. Reg
ele mi-a rãspuns: dã-i în p. m.! Am insistat, ºi graþie insistenþelor mele, Regele a porunci
t sã cheme pe polonezi la Ateneu, la primirea învãþãtorilor! Ce ar fi fost mai frumos decât
delegaþia polonezã, ºi numai ea, primitã în mijlocul aclamaþiilor miilor de învãþãtori! Arciz
care e un prost ºi un intrigant a refuzat! Ce sã le fac eu?"
în lipsa mea din Bucureºti, rãzboiul dintre Universul ºi Dimineaþa s-a agravat. S-a agrav
at ºi s-a transformat într-o luptã a tineretului antisemit împotriva comunismului ºi ovrei
lor. Bande de studenþi împiedicã zilnic, de duminicã, vânzarea Dimineþii, Adevãrului ºi a alt
ziare zise democratice", recte evreieºti. Duminicã, bãtãile s-au þinut lanþ. A fost ucis, cu
revolverul, un muncitor de la tipografia Adevãrului, ºi grav rãniþi mai mulþi. Luni ºi azi,
bãtãi mai puþine nici un ucis dar ardere" de ziare în masa. S-au ars destule Universuri
ar Dimineaþa aproape toate. Ovreii sunt terorizaþi ºi se ascund. Poliþia destul de inact
ivã. Ce urmãreºte Guvernul?
Interviul meu publicat duminicã în Universul (unde am ajuns!) asupra pericolului pr
opagandei comuniste camuflate a avut mare succes. Paukerismul pus în faþã cu pauperism
ul, a fost o formulã care a plãcut, în contra comunismului sunt gata la orice acþiune; e
xcesele an-
l
tisemite nu le pot însã sprijini fiindcã nu duc decât la anarhie, ºi la altceva nimic.
24 iunie. în legãturã cu cele însemnate ieri cu prilejul conversaþiei mele cu Titulescu, i
nformaþiile presei naþionaliste franceze aratã cã toata propaganda comunistã în Europa este
dirijatã în momentul de faþã de Troþki, care a primit aceastã misiune din partea Guvernului
din Moscova. Troþki lucreazã cu banii sovietici. Sumele primite sunt depuse la o ban
cã din Praga sub un nume de împrumut. Troþki ºi oamenii lui circulã prin toate capitalele
Europei, pe unde sunt primiþi, dar aºezarea principalã a propagandei e la Praga. Sã ne t
rãiascã prietenii noºtri cehoslovaci.
__ O d-rã Blum, o compromisã, a venit în România sã dea o mânã de
ajutor Anei Pauker, ameninþându-ne cu fulgerele lumii civilizate". Respinsã de preºedinte
le Consiliului de rãzboi din Craiova (unde se judecã procesul Anei Pauker ºi al altor
19 comuniºti) zâna sovieticã a reclamat la Bucureºti de unde a pornit la Craiova ordin c
a sã fie primitã. Toate aceste incidente au fost comentate de presã, în sensuri diferite
, dupã poziþia politicã a fiecãruia. Pamfil ªeicaru a scris un savuros articol, în care nu s
-a Jenat" nici faþã de d-ra Blum, nepoata d-lui Leon Blum, nici faþã de boul prim-minist
ru francez nãscut la Vidin, fiul unui profesor de buchii evreieºti". Legaþia Franþei a da
t ieri o dezminþire: d-ra Blum nu e nepoata d-lui Blum, ºi nici un fel de rudã cu dânsul
(n-ar fi nici chiar francezã, ci belgianã), iar dl. Blum e nãscut, afirmã Legaþia, în 1872
din pãrinþi francezi (fãrã sã vorbeascã de Vidin). în ce hal a ajuns biata sora noastrã mai
!
Mare zarva în Partidul Naþional-Þãrãnesc din cauza prostiilor comise de dr. Lupu la Paris.
D-rul Lupu n-a avut nici o misiune din partea partidului Ia Paris, ci una de inf
ormaþie" la Londra, în vederea luptei pornite împotriva regimului, Partidul Naþional-Tãrãnes
c a hotãrât în ultima vreme sã trimitã pe Mihalache la Praga, pe Madgearu la Paris ºi pe dr.
Lupu la Londra, spre stabilirea sau menþinerea legãturilor cu cercurile simpatizant
e din fiecare þarã. D-rul Lupu s-a oprit însã la Paris ºi a început sã zbârnâie, întrevederi,
iuri ºi în fine un mare discurs în ziua de 12 iunie la o mare întrunire comunistã þinutã la B
ffalo-Bill unde ordinea oratorilor a fost urmãtoarea:
Svernic, secretar general al sindicatelor profesionale sovietice;
Marcel Cachin, deputat francez, comunist;
Dr. Lupu, vicepreºedintele Partidului Naþional-Tãrãnesc românesc;
368
Alvarez del Waillo, deputat comunist spaniol ºi
Nemour, delegatul negrilor din Haiti!
Dar amicul Lupu nu s-a mulþumit cu atât. Telegrafic s-a solidarizat cu cei de la Ade
vãrul ºi a cerut lui Stelian Popescu sã opreascã imediat campania hitleristã pe care a încep
ut-o! Atitudinea lui Lupu a nemulþumit pe mulþi din partid ºi toþi cei care îi coceau deja
de mult sâmbetele, cer o lãmurire a situaþiei ºi o desolidarizare de curentele comunist
e care n-ar putea fi simbolizatã mai bine decât prin excluderea d-rului Lupu din par
tid. La înapoierea lui Mihalache ºi a lui Lupu din strãinãtate va fi cearta mare între fraþi
.
Rãzboiul civil continuã de altminteri, fãrã mari pierderi de o parte ºi de alta a frontul
ui dar cu bãtãi ºi cu arderi de jurnale. Dimineaþa ºi Adevãrul aproape nu se mai gãsesc. Pe s
radã, bãtãile s-au întins ieri pe toatã strada Lipscani ºi înspre strada Vãcãreºti, învãlmãºe
tul de Justiþie unde avocaþii Fieldermann (preºedintele Uniunii Ovreilor Pãmânteni), Kapra
lik, Nachtigal ºi alþii au fost crunt bãtuþi. Solidaritatea ovreiascã s-a manifestat prin
articole în toatã presa democratã din Paris, unde, pânã si în ziarele Le Temps ºi Journal des
De-bats, se scrie cã ofensiva hitleristã pusã la cale de Germania în România începe sã fie în
jorãtoare pentru Franþa!!! Familiile Pauker, Graur, Braur ºi Honigmann identificate cu
Franþa, c'este aller un peu fort"! Franþa va pierde însã mult la noi, dacã în aceastã luptã
prin urmare violentã ºi nedreaptã ca toate lucrurile în care se amestecã patima, se va am
esteca luând parte ovreilor.
Dimineaþa ºi Adevãnd au hotãrât sã-ºi numeascã un director român ºi creºtin. Ieri mi s-a spus
a cãzuse asupra lui Grigore Filipescu. Cât a trãit Nicu Filipescu, Adevãrul, devotat lui
Take, 1-a înjurat zilnic: nimic de mirat ca excrementul ilustrului dispãrut sã fie aºez
at astãzi pe frontispiciul democraticei foi.
La Montreux, amicul Titulescu a tras iarãºi un mare discurs. Literaturã ºi zeamã de varzã.
Dar literaturã proastã. Strâmtorile, sunt declarate inima Turciei" ºi plãmânii României"
fericire pentru ele stricturile" nimãnui. Drept consecinþã inima" trebuie sã se înþeleagã
ii" ca sa iasã un rahat. Jidanul Rustu Arras ne-a fãcut pe loc o sumã de reduceri de t
arife pentru trecerea vaselor noastre prin Bosfor... Depeºele jidãneºti de azi-dimineaþã r
aporteazã extazul presei cumpãrate din Occident, faþã de solidaritatea balcanicã! Neruºinare
a acestor pãcãtoºi trece toate limitele: Turcia denunþã unilateral
369
clauzele Tratatului de la Lausanne privitoare la Strâmtori noi urlãm ca omul cãruia îi p
rinde cineva degetele în uºa trântitã cu violenþã, mergem cu toþii la Montreux sã semnãm fiin
fel ar trebui sã ne declarãm rãzboi, ºi se mai poate vorbi de solidaritate?
__ Dl. Blum (Leon) a fãcut un larg expozeu în Parlament, asupra
politicii externe a Franþei. O searbãdã adunãturã de cliºee perimate, de la pacea indivizibi
lã pânã la colaborarea tuturor democraþiilor pacifice.
C'etait bien la peine assurement,
De changer de gouvernement!
25 iunie. împroºcaturile cu mocirlã dintre presa ovreiascã ºi cea creºtinã continuã, în fie
. Studenþii ard maldãre de gazete, pe la rãscruci, mai ales Dimineaþa ºi Adevãrul câþiva mu
ri ard ºi ei, pe la mahala, numere din Universul. Gogo-cuziºtii ºi gardiºtii pândesc ovrei
i pe strãzile mai lãturalnice ºi îi bat. Pe ziua de ieri nici o vedetã n-a fost atinsã, ºi la
Palatul Justiþiei atmosfera a fost mai calmã.
Lumea de la 30 de ani în sus, deºi simpatizantã cu antisemiþii, nu se prea emoþioneazã de to
ate aceste incidente precum nici masele populare nu se prea sinchisesc de ele. P
resa ovreiascã ºi democratã" vrea cu tot adinsul sã transforme aceastã explozie de urã antis
mitã ºi în mare parte de repulsie congenitalã între reprezentanþii a douã tarabe într-o a
lersitã" menitã sã schimbe rosturile noastre politice, atât cele interne cât ºi cele externe
. Au pus jidanii de la Paris sã chelã-lãie cât îi þine gura asupra pericolului germanizãrii
" României ºi adeziunii ei la grupul Statelor cu regim dictatorial. Pentru stabilire
a regretabilei confuzii continuã sã mai dea o mânã de ajutor la Paris ºi acel încurcã-lume de
dr. Lupu. Guvernul însã se joacã cu focul închizând ochii asupra tuturor actelor de brutal
itate si de anarhie care se sãvârºesc. Se obiºnuiesc oamenii cu mânuirea revolverului ºi bâte
, ºi mâine-poi-mâine cãmãºile albastre, verzi, negre, cãcãnii ºi galbene nu se vor mai mulþum
va cotonogeli de jidani.
Mi s-a povestit ieri o istorioarã ce ilustreazã moravurile democraþiei noastre zdrenþuro
ase, ºi pe care o trec aici în caietul meu de însemnãri, fiindcã prea e nostimã. Amicul Stre
itmann1 aflând cã Titulescu se
1 Gazetar foarte inteligent ºi simpatic, care scrie rar, prin tot felul de publicaþi
i, dar totdeauna cu miez. Cusurul lui e cã bate la toate uºile Ministerelor ca sã cearã
parale. Un glumeþ a descoperit salutul lui Streitmann": nu e cu palma în jos ºi cu braþul
în sus.^ca la fasciºti, nici cu pumnul încleºtat ca la comuniºti, ci cu mâna întinsã ºi cu p
m sus, ca sã pice ceva într-însa. Aºa cum e, Streitmann e un semit de clasã superioarã, ºi ca
fire ºi ca culturã.
370
afla la Ministerul de Externe, adicã cu Ispasiu1 la îndemânã, s-a repezit sã-1 atace. Acol
o a dat peste Clarnet2, venit ºi el gând la gând cu bucurie exact în aceleaºi intenþii. A
ntrat la Titulescu unul dupã altul ºi când s-au regãsit în anticamerã, amândoi au pretins cã
obþinuserã decât un surâs ºi un refuz, în realitate, refuz nu întâmpinase decât Clarnet. Au p
amândoi spre uºa de ieºire, unde Streitmann s-a scuzat ca mai are ceva treabã în Minister"
. Clarnet 1-a lãsat sã se încurce prin coridoare ºi a þâºnit drept la contabilitate unde ascu
s dupã o perdea a putut sã vadã cu disperare cum încasa rivalul sãu, liniºtit, lei 20 000. F
urios, Clarnet s-a repezit la Dimineaþa ºi a bãgat informaþia cã dl. Streitmann a pierdut
20 000 lei pe Calea Victoriei, între Ministerul de Externe ºi Palat, îndatã ce a apãrut in
formaþia, Clarnet a luat jurnalul si s-a dus la Titulescu sa se plângã cã favorizase pe
zãpãcitul de Streitmann, care mai pierduse ºi banii. Strâns cu uºa Titulescu a dat 20 000
lei ºi lui Clarnet. Dar acesta nu s-a mulþumit cu atât ºi s-a înþeles cu Streitmann ca acest
a sã meargã sã se vaite la Titulescu de pierderea banilor ºi de nenorocirea lui. Lovitur
a a reuºit de minune, Titulescu a dat alþi 20 000 lei lui Streitmann iar acesta i-a îm
pãrþit frãþeºte cu Clarnet. Et vive la Princesse!
Primit vizita lui Ciulei, venit sã mã roage sã intervin ca procesul lui sã nu fie amânat.
Trebuia sã se judece la 25 iunie (adicã azi) dar în locul lui s-au pus pe rolul Curþii d
e juraþi alte procese, sub pretext cã tot Parchetul fiind ocupat cu afacerea nenoroc
irii de la Cotroceni, nu se gãseºte nici un procuror disponibil, în realitate (ºi se zic
e dupã cererea Regelui) Guvernul n-a vrut diversiunea senzaþionalului proces Ciulei în
timpul în care se judecã afacerea tribunelor prãbuºite, proces care începe ºi el zilele'ace
stea. Ciulei pretinde cã va dovedi înaintea justiþiei 117 falsuri comise de Instrucþie împ
otriva lui.
Primit ºi vizita lui Victor Cãdere, favoritul de odinioarã al Ma-jestãþii Sale. Deznãdãjdui
el de tot ce vede. Sunt monarhist convins, dar nu mai am încredere în Monarh." lata o
formulã pe care ar subscri-o toþi. Socotind cã singura formulã de salvare ar fi o unire
a tuturor partidelor naþionale, Cãdere mi-a cerut voie sã vorbeascã lui Vaida despre
1 Ispasiu, directorul contabilitãþii de la Externe ºi tutorele financiar al lui Titule
scu.
2 Clarnet, ziarist de ocazie ºi el, tot ca Streitmann dar surd ºi cu mai puþin talent.
o apropiere între dânsul ºi mine. Deºi socotesc, eu, cã Vaida nu face o ceapã degeratã, i-am
at voie tarã nici o greutate. Dacã îi face plãcere...
26 iunie. Dejunat ieri la Calimachi, între alþii cu Victor Anto-nescu. E singurul om
de bun simþ din banda de caraghioºi care ne guverneazã. N-o spun fiindcã m-a lãudat, dar
fiindcã aºa e, ºi faptul acesta dã toatã mãsura prãbuºirii Partidului Liberal, în 1914, Victo
onescu juca în Partidul Liberal rolul lui August cel prost: cine nu-ºi aduce aminte
anecdota cu e latã rãu", formulã lapidarã prin care Vic-toraº rezuma hotãrârile Consiliului
Coroana de la Sinaia. Astãzi, acelaºi Antonescu a ajuns sã fie figura cea mai proemine
ntã a aceluiaºi Partid Liberal. Am spus cã m-a lãudat: s-a jelit într-adevãr de lipsa mea di
n partid, adicã din Guvern, fiindcã aº fi fost singurul în stare sã fac faþã evenimentelor la
Ministerul de Interne. ªi poate cã bietul om credea ca-mi face plãcere! Ce era sã caut e
u în mocirla în care trãiesc, ei? Du-te ºi vezi pe Rege", îmi tot repetã vistiernicul nostru
e nevoie ca oameni ca d-ta sã se strângã în jurul lui." Nu sunt de pãrerea d-tale", i-am
uns, drumul la Rege trece pe la Malaxa ºi pe la Blank, ºi pe la aceºti bandiþi nu voi tre
ce niciodatã." Antonescu: Despre influenþa lui Malaxa ºtiu ºi eu ceva, crede-ma, dar desp
re Blank, sunt sigur cã acþiunile sunt foarte scãzute" - Pentru porcãrii, ajunge Malaxa."
Antonescu mi-a confirmat înþelegerea lui cu Dinu Brãtianu, cu Tã-tãrescu ºi cu ei toþi. Dupã
sele lui, pare cã Dinu e izolat, cã tot partidul e doritor sã scape de tirania Brâtienil
or, care, cu o nulitate ca Dinu nu mai e compensatã prin formidabilul aport al unu
i Ion C., al unui Ionel sau chiar Vintilâ Brãtianu. în tot cursul tratativelor atitudi
nea lui Dinu Brâtianu ar fi fost jalnicã: repeta întruna ca n-are decât aparenþele ºefiei, c
a daca partidul vrea sa-i ia ºi asta, sã o facã ca el pleacã bucuros, în cele din urmã s-au
pus toþi de acord pe urmãtoarea formulã: Dinu sã rãmânã singur ºi preºedinte iar Tãtãrescu sã
secretar general ales de congres, cu atribuþii în realitate mult mai efective" decât ar
fi avut ca vicepreºedinte. Cu aceastã hotãrâre care va fi adoptatã in unanimitate de congr
es, s-a terminat cu stãpânirea Brâtienilor asupra Partidului Liberal. Ce va fi de acum
înainte se va vedea, dar în tot cazul, Partidul Liberal nu va mai fi moºia familiei B
rãtianu ".
La Calimachi era ºi Radu Cruþescu (de la Externe) care m-a informat cã ºtie pozitiv (pre
supus prin Ministerul sãu) cã Adevãrul ºi Dimineaþa sunt de vânzare. Harhãrii cer 50 de milio
ne lei peste datoriile care greveazã întreprinderea; toate neexigibile. Banca Româneas
cã s-a gândit sã cumpere gazetele, dar a renunþat fiindcã dându-le un caracter
372
liberal ar ruina ziarele ºi banii ar fi pierduþi. Informaþia trebuie .sã fie adevãratã, cãc
le din zilele trecute au înnebunit pe toþi fricoºii din Sãrindar. Se gândesc sa spele puti
na, mai toþi ºi-au vizat paºapoartele, Bubi Brãniºteanu a ºi trecut graniþa (sub pretext câ-1
eamã Titulescu la Montreuxî), ºi cautã în grabã toþi o formulã de salvare. Ba vor sã dea dire
ilor lui Grigore Sifilipescu sau lui Dem. Dobrescu, ba vor sa le închirieze, ba vo
r sã le vândã. Norocul lor e cã toate trec, chiar ºi panica.
Dar deocamdatã dureazã bãtaia". Adevãml de asearã scrie:
Ostilitãþile continuã. Vitejii de la Casa Albastrã1 au luat pradã de rãzboi ºi ostatici.
Clubul social-democrat a fost asediat. Trupele de asalt au înaintat pe teritorii n
oi.
Poliþia se mãrgineºte la oficii diplomatice. Observã si noteazã detaliile luptei.
Probabil, poliþia vrea sa editeze un manual al rãzboiului de stradã.
Jurnalul de operaþii, la zi, îl scriu reporterii de gazetã. Ziarele strãine au fost eron
at informate: ele au trimis redactori politici ºi diplomatici pentru a observa eve
nimentele. Au greºit: trebuiau sã trimitã corespondenþi de rãzboi, specializaþi în tehnica mi
itarã!
E drept, aspectul luptelor aminteºte rãzboaiele pãgâne, pline de orori ºi de cruzimi!
Sunt inimaginabile chinurile la care au fost supuºi prizonierii de la Casa Albastrã"
, (aceastã ultimã fraza cu caractere groase).
ªi totuºi Bucureºtiului are aspectul lui liniºtit de toate zilele ºi lumea" nu se sinchiseºt
de ororile semnalate mai sus. Sã nu fie adevãrate, sau cel puþin sã fie exagerate? Câtuºi d
e puþin. Sunt adevãrate ºi nu sunt exagerate dar de la rãzboi lumea" nu se mai mirã de nimi
c ºi spinãrile ovreilor sunt atât de departe de sufletul românilor... ªi mai e ºi oroarea de
comunism. Si mai e si scârba faþã de veºnica fãþãrnicie bazatã pe minciunã.
într-adevâr, tot Adevãrul de ieri mai scrie, continuând sã înºele lumea, sau cel puþin sã înc
Lovitura e îndreptatã împotriva partidelor democratice (subliniat).
Partidul Naþional-Þãrãnesc va fi cel mai grav atins, în ce mãsurã va ºti sã reacþioneze, e de
Hodoronc tronc!
Si mai departe:
Sediul cuziºtilor. în Izvor.
Trebuie sã se ºtie un lucru: nu ne aflãm numai în faþa unei lovituri politice!"
Si cu litere groase : Asaltul va fi dat pe toate fronturile."
Vechea tacticã evreiascã: ghevalt, ghevaltî þipete dupã ajutor si ameninþãri!
27 iunie. Ministrul de rãzboi englez, Duff Cooper, a þinut acum trei zile un discurs
la un banchet amical ce a avut loc la Paris, în care a vorbit de graniþele comune al
e Angliei si ale Franþei" amintind cã totdeodatã vorba lui Baldwin cã frontiera Angliei e
pe Rin". Discursul ministrului englez e viu comentat de presa occidentalã care cr
ede cã se pregãteºte o alianþã anglo-francezã.
Ziarele noastre de azi-dimineaþã reproduc in extenso discursul rostit ieri la Geneva
de Titulescu, în ºedinþa pregãtitoare a Consiliului S.D.N.-ului. Sã dãm Cezarului ce e al C
ezarului: e un discurs foarte frumos ºi pare cã a impresionat onorata asistenþã. Pãcat însã d
talentul cheltuit poetul nostru a cântat pe ruinele Troiei1.
Ziarele de azi-dimineaþã mai anunþã ºi moartea lui C. Stere, care s-a stins asearã la Bucov
lângã Ploieºti. Stere moare în vârstã de 71 de ani, ºi e de mirare cum n-a murit de mult: îm
duc aminte de o teribilã crizã de anginã de piept ce a fost aproape sã-1 rãpunã, la Camerã, î
915. Nimic nu dovedeºte mai bine îndârjita lui putere de rezistenþã decât aceastã luptã cu mo
ea, timp de 21 de ani, din care 10 în cel mai groaznic chin sufletesc, care numai în
bine n-a putut influenþa o boalã de cord. Inteligenþã rarã, dar pornitã, judecatã întru câtv
sificatã prin convingeri prea încãpãþânate, culturã vastã, dar superficialã cu el dispare o
alitate însemnatã ºi un om de mare talent, a cãrui acþiune politicã rãmâne discutabilã, iar a
atitudine în timpul rãzboiului nu poate fi decât condamnatã. Singura Iui scuzã a fost sinc
eritatea, împins în absurd prin excesul lui de raþionalism, ºi cu totul lipsit de intuiþie
politicã, Stere n-a trãit pe pãmânt, ci în þara utopiilor.
Grevele în Franþa au reînceput, de unde ieri ºi alaltãieri se anunþase potolirea lor. Depeºel
din Paris vorbesc de o permanentizare a acestor manifestãri de extremã stângã ºi se tem,
ca o reacþiune, de miº-
Delegatul din Chile propusese Consiliului sã ia în cercetare ideea unei reforme a st
atutului S.D.N.-ului ºi asupra acestei propuneri a luat cuvântul Titulescu ca sã susþinã c
a, in conflictul italo-abisinian, nereuºita intervenþiei Genevei nu se datoreºte cusur
urilor Pactului ci slãbiciunii oamenilor.
374
cari pornite din extrema dreaptã, începe sã se punã înainte cuvântul dictaturã"...
Nici în Palestina, lucrurile nu se potolesc ºi la Londra cercurile guvernamentale p
ar preocupate de întinderea miºcãrii din acel Protectorat ºi din Trans-Iordania ºi printre
beduinii ce se strâng în jurul Regelui Arabiei, fanaticul conducãtor al curentului is
lamic, care din Yemenul lui þine firele miºcãrii în toatã peninsula ºi pânã dincolo de Siria
Irak.
împroºcaturile reciproce cu mocirlã ºi incitaþiile la violenþe care de ºase sãptãmâni umpl
coloanele Universului ºi Dimineþii au încetat azi. Mâna cenzurii s-a lãsat grea asupra amb
elor trei foi (e ºi Adevãrul). Trei pagini din Universul sunt ocupate cu reproducere
a unui memoriu al lui Irimescu (fostul subsecretar de Stat) privitor la valorifi
carea grâului de acum un an (!) se vede cã cenzura a scos la ultimul moment material
ul condamnat prin noua orientare a Guvernului. Pe de altã parte, patrule au început
sã circule pe toate strãzile, chioºcurile cu ziare au fost puse sub pazã militarã, casa Alb
astrã" ºi Clubul Muncitorilor" au fost închise ºi molestãrile ovreilor pe stradã au fost opr
te. ªi acum se pune întrebarea: pentru ce abia azi, toate aceste naturale mãsuri de or
dine, care, dacã ar fi fost luate la timp ar fi zãdãrnicit tot scandalul ce se desfãºurã in
faþa noastrã, nestânjenit, de atâta vreme? Sau, dacã Guvernul a crezut cã desfãºurarea scanda
ui era necesarã lãmuririi stãrilor noastre interne si prestigiului nostru în afarã, de ce
n-a lãsat sã meargã lucruri! s mai departe? Intenþiile unui Guvern lipsit de intenþii, sun
t greu de pãtruns, sau poate cã toate mãsurile de azi au fost luate numai de frica asa
ltului Gãrzii de Fier, despre care se zvoneºte ºi se zice ca ar fi fost fixat pentru a
stã-searã? Asalt împotriva Dimineþii ºi Adevãrului, bineînþeles.
Congresul Partidului Naþional-Liberal a fost fixat pentru ziua de 9 iulie. Ziarel
e publicã ordinea de zi menita sã ducã la desãvârºire punctele asupra cãrora Dinu Brãtianu ºi
u au cãzut de acord ºi pe care le-am consemnat deja în notele de faþa1.
Azi dimineaþã am primi' vizita lui Poninski, însãrcinat cu afaceri al Poloniei, trimis în
special de Guvernul sãu la ºefii de partide sã le
1 A se vedea pag. 310 (din acesx votam notaSt.N.)
sounã cã Krofta, înapoiat de la Bucureºti, ar fi fãcut diplomaþilor din Praga ºi ºefilor de g
din Parlamentul cehoslovac destãinuiri de cea mai mare gravitate. Anume cã în întrevede
rea de la Scroviºte a celor trei Capi de Stat, România a declarat cã va încheia în foarte
scurtã vreme cu Rusia Sovieticã un pact de asistenþã identic cu cel în vigoare între Cehoslo
vacia ºi Moscova.
Declaraþia a fost fãcutã pentru Iugoslavia, care a luat ac! ºi n-a fãcut nici o obiecþie, mu
lþumindu-se sã rãmânã, dânsa, pe poziþia ei actualã faþã de Soviete. Poninski, legând aceastã
tudinea glacialã pe care Guvernul român a adoptat-o faþã de Polonia de mai bine de doi a
ni, se aratã foarte alarmat de consecinþele unui pact cu Rusia asupra raporturilor n
oastre cu þara lui.
Depuis deux ans ii n'y a plus de collaboration diplomatique entre nous deux Etats
, ii n'y a meme presque plus de rapports officiels, et nous devons nous contente
r de relations officieux et privees. Je dois vous dire que la situation de mr. V
isoianu â Varsovie est intenable (le ministre de affaires etrangeres n-a aucune co
nfiance en lui) Meme que celle de Mr. Arcizewski este â peine supportable ici. Mem
e du temps du Ministere Laval, quand Tentante entre la France et la Pologne etai
t parfaite, la glace entre Ia Roumanie et la Pologne n-a pas ete rompue." Mi-a înºir
at apoi toate plângerile lor cunoscute, pânã la cea din urmã cu maltratarea delegaþiei tire
urilor veniþi sã defileze la 8 iunie", ºi mi-a mai adãugat ºi pe cea relativã la vizita d-ru
lui Angelescu în Polonia, decisã de un an de zile ºi tot amânatã de cãtre acesta de frica lu
i Titu-lescu. Noi n-am contat niciodatã pe ajutorul României a continuat exponinscul
Poloniei împotriva Germaniei. Dar am contat pe dânsul împotriva Rusiei, în cazul unui ev
entual atac. Dacã România se leagã cu Rusia, ce valoare ar mai avea pentru noi tratatu
l de alianþã cu dvs.?" A sfârºit prin a-mi spune cã, faþã de noi, Polonia nu va avea atitudin
a pe care a avut-o faþã de Franþa când aceasta a iscãlit pactul ei de asistenþã cu Rusia. Pen
ru noi, un asemenea tratat cu Sovietele ar pune capãt alianþei cu Polonia.
Am cãutat sã-1 calmez pe necãjitul diplomat ºi sã-i repet asigurãrile pe care Titulescu mi l
e-a dat acum opt zile si pe care le-am notat mai sus. I-am spus cã nu pot crede cã K
rofta sã fi vorbit aºa cum mi-a raportat dânsul, ºi cã dacã a facut-o, se gãseºte în contradi
ministrul nostru de externe. Ca sã-1 conving i-am povestit chiar despre comunicar
ea fãcutã de Titulescu la Berlin prin Cotnnen ºi de asigurãrile pe care mi le-a dat ºi mie
cã niciodatã nu va semna cu ruºii un pact
376
dupã formula celui cu cehoslovacii, ci numai un pact de asistenþã generalã (pe care ruºii
nu-1 vor), întrucât priveºte rãceala relaþiilor noastre oficiale, am recunoscut-o ºi eu, dar
i-am spus lui Poninski cã ea se datoreºte numai raporturilor personale dintre Titul
escu ºi Beck. Interesele þãrilor noastre, ºi alianþa dintre ele trebuie sã rãmânã pe deasupra
meschine contingenþe personale. A plecat de la mine, dl. însãrcinat cu afaceri, mai l
iniºtit iar eu am constatat cu mirare cã, iarã sã vreau, luasem apãrarea politicii lui Tit
ulescu...
28 iunie. Dinu Arion vine sa-mi povesteascã întrevederile pe care le-a avut ieri ºi al
altãieri cu cumnatul lui, generalul Zizi Canta-cuzino. La Cantacuzino a gãsit pe Cor
neliu Zelea-Codreanu ºi o sumedenie de gardiºti, convocaþi în consiliu. Din câte a aflat A
rion de la Co-dreanu ºi de la Zizi, pare ca într-adevãr gardiºtii pregãtiserã un asalt asupr
a Adevãrului pentru azi sau mâine, dar cã faþã de mãsurile luate atât de cãtre cei de la Sãri
cât ºi de Guvern, au renunþat deocamdatã la proiectele lor, de teamã sã nu compromitã miºcare
rintr-un insucces, Datã fiind lozinca lor: nu contra ovreilor, ci contra comunismu
lui ºi contra ovreilor numai întrucât sunt în slujba comunismului, ei n-ar putea sã schimb
e obiectivul atacului lor, limitat pentru moment la ziarele identificate cu poli
tica Frontului Popular. S-ar fi hotãrât amânarea pentru la toamnã, urmând a se desãvârºi pânã
organizaþia tuturor formaþiunilor.
Arion a mai aflat de la Zelea-Codreanu cã noul local al Legaþiei Sovietice care se c
onstruieºte la ªosea (pe locul fostei case a lui Beizadea Miticã) ºi ale cãrui planuri sun
t fãcute de un arhitect ovrei Frenkel, refugiat din Germania ar fi prevãzut cu tot f
elul de instalaþii de luptã. Pe lângã refugiile împotriva bombardãrilor aeriene ar fi ºi post
ri prevãzute cu mitraliere ºi cu puºti-mitraliere. O fi?
în Porunca Vremii de azi, ziarul escrocului dr. Ilie Rãdulescu, foaie de ºantaj dar to
tdeodatã ºi de tiraj a miºcãrii antisemite, a apãrut cu litere roºii ºi groase, în prima pagi
n manifest semnat în numele unui comitet de iniþiativã, de generalul (în rezervã) Gh. Jiti
anu ºi de comandorul (idem) Constantin Negru. Titlul manifestului e: Chemarea de (
sic) lupta adresatã României eroice. E o destul de lungã peltea prin care se cere mobi
lizarea României anticomuniste. Idee frumoasã! Generalul Jitianu este însã un caraghios,
comandorul Negru o lichea ºi doctorul Rãdulescu, am mai spus-o, un escroc. Si iatã cu
m se terfelesc ºi se compromit cele mai sãnãtoase principii! Ce e mai ciudat, e
a cenzura, care a suprimat ieri în Univei-ul ºi în Dimineaþa articolele de atâtare, a lãsat
sã treacã acest manifest mult mai provocator în contextul lui decât articolele tãiate din
zisele ziare.
plouã, plouã, plouã plouã cu gãleata pe tot cuprinsul þãrii, ºi ne prãpãdeºte recoltele.
__ Ziarele franceze, sosite azi-dimineaþã, dau seama despre dezbaterile care au avut
loc în Camera francezã în ziua de 23 iunie în jurul declaraþiei Guvernului Blum cu privir
e la politica externã. Excelsior analizând, între altele, discursul d-lui Montigny, de
putat de dreapta, scrie:
Mr. Montigny dit en terminant que ºes amis et lui attendront pour faire confiance â u
n gouvernement en politique exterieure, qu'il fasse sienne la fiere formule de m
r. Titulesco: Esclaves des interets natio-naiix, nous ne sommes au service comma
nde de personne ".
E pentru prima datã cã vorbele unui valah au fost citate în Parlamentul francez. E des
igur o mare cinste ºi o mândrie pentru noi, si trebuie sã fim recunoscãtori lui Titulesc
u, mai întâi pentru talentul sãu, al doilea pentru formidabila publicitate ce a ºtiut sa
-ºi organizeze în Occident cu banii noºtri, ºi al treilea pentru excelentul sãu obicei de
a spune întotdeauna contrarul de ce face. Cum era si de aºteptat, românii au pãtruns în Ca
mera francezã pe aripile minciunii.
Otrava de lorga nu 1-a iertat nici mort pe Stere, în Neamul Românesc de ieri, îi consa
crã douã rânduri, dar douã rânduri greoaie ºi meschine totdeodatã. Vanitosul bãrbos nu poat
ta lui Stere dispreþul pe care acesta i 1-a arãtat toatã viaþa. Universul anunþã pur ºi simpl
cã trãdãtorul Stere a murit". Din partea Universului, care e o tarabã era natural sã fie aº
: Leº affaires sont Ies affaires" dar din partea lui lorga, puþinã obiectivitate ºi gener
ozitate n-ar fi stricat nimic.
29 iunie. Ieri s-a alergat la hipodromul de la Bãneasa Premiul Regal. Cursa a fost
câºtigatã de calul Regelui, Cântec. Seara, mare masa la Jockey-Club ca de obicei. Regel
e, foarte bine dispus, ºi dupã amiaza ºi seara, a fost amabil ºi a vorbit cu miez despre
problemele la ordinea zilei. Ce pãcat cã între vorba ºi fapta acestui om inteligent ºi fo
arte pricepãtor, dar fãrã voinþã stã un abis.
ªeba, vagmistrul cehoslovac fiind plasat la masã lângã mine 1-am întrebat ce e adevãrat în ch
stiunea declaraþiilor lui Krofta care au alarmat atâta pe polonezi. Mi-a negat cu en
ergie totul ºi nu putea pricepe
378
de unde au luat polonezii ºtirile pe care le rãspândesc, într-o conversaþie avutã dupã masa d
lunian, cu Regele, acesta i-a declarat formal pusese ºi lunian Regelui aceeaºi ches
tiune pe care o pusesem eu lui ªeba cã nu putea fi vorba de un pact cu Rusia Sovieti
cã în afara de o formulã generalã de asistenþã ºi cu atât mai puþin de o convenþie militarã p
sã se învoiascã forþelor ruseºti trecerea prin teritoriul României. Exact teza susþinutã de T
lescu în ultima noastrã conversaþie. La amicul Titulescu o micã intenþie, diferitã de cele p
e care le mãrturiseºte, trebuie sã fi fost, cãci Regele a mulþumit lui lunian pentru sprij
inul pe care noi cei opuºi discutatului plan i 1-am dat, ºi i-a cerut sã i-l dãm mai înain
te. II y a donc anguille sous roche", cum zice francezul.
Bãtãile ºi porcãriile cu ovreii, ca si arderile de ziare, pare cã au încetat din momentul
care Guvernul a luat mãsuri de poliþie, adicã de alaltãieri. Ziua de ieri, duminicã, care
cu câteva zile înainte fusese indicatã ca trebuind sã fie sângeroasã a fost cât se poate de l
niºtitã.
Ministerul de Interne ºi-a dat însã în petic, publicând azi-dimi-neaþã urmãtorul comunicat:
în cursul zilei de duminicã 28 iunie a domnit în Capitalã ca ºi în toatã þara perfectã ordin
e,"
Ce? Suntem oare în stare de rãzboi civil de e nevoie sã se dea comunicate? ªi încã comunicat
e ce ar putea da de bãnuit, celor ce nu ºtiu nimic sau aflã evenimentele de departe, c
a totuºi lucrurile nu sunt atât de liniºtite cum sunt în realitate. Cãci stilul ºi ritmul pr
ozei celor de la Interne reamintesc pe al Statului Major german din ultima perio
adã a rãzboiului când vestea: Pe frontul de Vest nimic nou" pe când lumea se omora de dim
ineaþã pânã seara.
Polonia nici n-a aºteptat hotãrârile Adunãrii S.D.N. (care se vor lua mâine) ºi a ºi ridic
ieri sancþiunile împotriva Italiei. E o adevãratã manie la Beck de faire bande â part". De
aceea, în bordeiul de la Geneva, nu capãtã nota 10 de fiecare datã, ca marele" Titulescu;
El nota 10, ºi noi vax nu e vorba!
ªi azi-dimineaþã e tot a ploaie. Dacã o mai þine tot aºa, ne curãþã toatã recolta.
l iulie. Ieri s-a deschis sesiunea extraordinarã a adunãrii generale la Societatea N
aþiunilor. S-a ales preºedinte Van Zeeland, primul
379
inistru al Belgiei, în locul lui Beneº, demisionat, fiindcã a devenit Rege al Boemiei.
întâmplãtor, Titulescu n-a vorbit. A luat însã cuvântul pãduchele cu barbã, Haile Selassie,
limba amharicã. A vorbit ca n simplu Eden. Italienii (gazetari ºi spectatori) aflaþi în
tribune au urlat' boºorogii au protestat, Elena Vãcarescu si d-na Tabouis au leºinat i
ar' tulburãtorii ordinii" au fost evacuaþi ºi arestaþi. A fost prima ºi ulti-ma'victorie a N
egusului. Pe câmpul de luptã n-au rãmas decât cele douã precizate zâne.
2 iulie. Exerciþiile oratorice au început ieri la Geneva. Franþa
__adicã Blum! a vorbit între Columbia ºi Guatemala. Timp de trei
sferturi de orã ºeful Guvernului francez a repetat toate cliºeele cunos-
cute__de la Briand citire în favoarea pãcii, a securitãþii colective ºi
a dezarmãrii, Urmãrim securitatea colectivã într-o Europã plinã de încredere ºi în parte dez
Si numaidecât dupã aceastã perlã, alta: Dezarmarea nu trebuie realizatã dupã securitatea col
ctiva, nici înainte, ci paralel cu dânsa!"
Interesant de relevat e cã dezarmarea a refãcut apariþia ei în discursuri la Geneva, toc
mai în momentul în care þãrile Europei se înarmeazã care mai de care! Litvinov în discursul l
i, rostit tot ieri, a vorbit aproape numai de dezarmare. ªi atunci se lãmureºte treaba
: Sovietele vor dezarmare, fiindcã, dacã s-ar ajunge la ea, ar fi dezarmarea celorla
lþi, cãci cine ar putea controla ce se petrece ºi ce existã (în materie de armament" în vast
le þinuturi ruseºti? Blum a primit ordinul sã repunã problema dezarmãrii în discuþie, ºi s-a
cutat. ªansele iniþiativei ruseºti nu sunt însã mari, cât va fi Germania mai ales, în afarã d
ovãrãºia de la Geneva.
Mai trebuie subliniat în discursul lui Blum recunoaºterea stãrilor tulburi din Franþa: Vr
em pacea în interior, ºi o vrem ºi în exterior". Dacã vor izbuti sã o realizeze în exterior c
m au realizat-o în interior, apoi stãm bine.
Pare cã la întrunirea pe care a tinut-o Maniu, duminica trecutã (28 iunie) la Vinþul de
Jos, s-au spus lucruri grave, pe care cenzura bineînþeles le-a tãiat în ziare. E vorba c
a Maniu sã ne trimitã discursul sãu, copiat la maºinã, între altele, dl. Jules ar fi zis: Su
t monarhic, iubesc pe Rege, pe care eu 1-am adus (!!!), dar nu guverneazã Regele c
i Elena Lupescu ºi asta nu se poate!" Apoi: Regele trebuie sã aleagã între þara româneascã º
na Lupescu". Si mai departe: Regele a fãgãduit sã °u vinã în þarã cu Lupeasca ºi sã se împac
opilului sãu.
380
Martorii aceste fãgãduieli sunt doi ofiþeri, Precup ºi Tãtãreanu; unul zace în temniþã, iar c
e surghiunit în rundul Basarabiei". La aceeaºi întrunire s-ar fi spânzurat în mijlocul pi
eþii o pãpuºã care reprezenta pe d-na Lupescu.
ªi chiar dacã ar fi aºa? Pe când unii latrã, banda" se lãfaieºte, furã ºi guverneazã. Nu mai
de ieri am aflat cã block-hausul în care s-a mutat provizoriu1 Franasovici e al lui,
cumpãrat pe numele lui fiu-sãu. Douãzeci de apartamente în cel mai elegant cartier al B
ucu-reºtiului, nu e râu dupã ce acum câþiva ani era atât de dator încât nu ºtia cum sã gãseas
cesari pentru coºniþâ.
3 iulie. De câtva timp telegramele din Londra anunþau cã Bald-win era obosit (de fapt
nu se miºcã de opt zile de la Chequers) ºi ca urma sã se retragã din fruntea Ministerului,
îndatã ce zvonul retragerii a luat consistenþã, ilustrul fierar a renunþat la obosealã ºi s-
înapoiat la Londra.
La Londra se aflã în momentul de faþã ºi patriarhul Miron, însoþit de o ceatã de popi, dus ac
sã întoarcã vizita fãcutã la Bucureºti acum un an sau doi, de mai mulþi episcopi anglicani.
atriarhul României a fost primit cu mari onoruri la Londra. Figura lui impozantã tre
buie sã facã efect bun asupra englezilor ºi din fericire nu ºtie sã vorbeascã englezeºte.
La Geneva pelteaua se întinde. Toþi caraghioºii diverselor democraþii îºi dau pãrerea, pe c
nimeni nu le-o cere, asupra sancþiunilor, asupra S.D.N.-ului ºi asupra lui Dumnezeu
. Ca sã scape faþa, adunarea nu va hotãrî nimic: va delega comitetului experþilor dreptul
sã se pronunþe în locul ei asupra sancþiunilor, pe care comitetul le va ridica azi sau mâi
ne. Asupra situaþiei de drept a Abisiniei, adunarea va trece fãrã nici o rezoluþie, deºi N
egusul propune douã moþiuni ºi cere sã fie votate. Una e fãrã rost, aceea prin care cere un î
prumut de 10 milioane de lire sterline, ºi care va fi înlãturatã cu uºurinþã. Cealaltã e de n
rã mai delicatã, negroidul cerând numai o rezoluþie de principiu ºi anume cã un Stat nu poat
e lua locul altuia prin violenþã. Vor gãsi ºmecherii ºi aici o formulã în doi peri, ca sã-i s
e din încurcãturã. Au gã-sit-o deja, cãci d-na Tabouis, drãguþa ºi atotºtiutoarea, anunþã cã
i se vor întruni la 20 iulie la Bruxelles ºi cã vor veni ºi italienii. La aceastã întrunire
de la Bruxelles, vor fi convocaþi, pare-se ºi nemþii, cu sau fãrã rãspuns la faimosul chesti
onar englez.
1 Ca sã-ºi transforme casa ºi sã o mãreascã!
r
__în Polonia au început miºcãri þãrãniste" împotriva regimului de
dictaturã, care sub generalul Rydz-Smigly se înfãþiºeazã ºi mai straºnic decât sub Pilsudski.
idul Þãrãnesc, de sub conducerea lui Witos a adunat peste 150 000 de oameni (?) din to
ate pãrþile Poloniei, într-o mare întrunire de protestare. Din mai multe sate se anunþã cioc
niri între þãrani ºi poliþie, ar fi fost chiar vreo 10 morþi printre ei.
Cred cã mâna Moscovei trebuie cãutatã ºi în aceste miºcãri, formula Frontului Popular" varii
pã þãri.
Academia francezã a ales ieri pe dumnealor domnii Jaloux (?) ºi Pesequidoux (?) ºi a
trântit pe Maurois ºi pe Morand. E drept cã Jaloux e de la Revue des Deux Mondes ºi Pres
quidoux catolic, pe când Maurois e hertzog si Morand cam fute-vânt.
Am ajuns aproape în halul lui Batzaria: îmi reproduce Universul articolele! Am publ
icat ieri un articolaº în Pãmântul Nostru, cerut de Radian, cu privire la palinodiile d-
rului Lupu ºi la atmosfera de germa-nofilie ºi de francofobie pe care reprezentanþii d
emocraþiei integrale ne-o fac la Paris nouã celor care nu suntem cu dânºii alãturi de comu
nism. Universul îmi reproduce proza, la rubrica viaþa politicã" bineînþeles fãrã sã i-o fi c
eu.
On n'est jamais trahi que par Ies siens" spune francezul ºi are dreptate. Minai, bãi
atul soþiei mele, e prieten bun cu bãiatul lui Frana-sovici ºi vorbind între ei copii, f
iul ministrului comunicaþiilor a mãrturisit cã într-adevãr block-hausul în care s-au mutat p
rovizoriu aparþine tatãlui sãu. Nina Duca ce în ultima vreme vede des perechea Franaso-v
ici mi-a spus ºi dânsa cã e speriatã de chelutielile pe care aceºti oameni le fac: Mary Fr
anasovici era plinã de bijuterii ºi nu mai puþin d-na lancu Cosãcescu. Nãºicu" e cât se poat
e generos ºi cu fosta lui amicã ºi actualã finã. îmi pare rãu de Franasovici, cãci e bãiat bu
mpatic, dar e lipsit de rezistenþã. Nu ºtie sã reziste nici femeilor, nici ºperþurilor, nici
lui însuºi.
4 iulie. Telegraful ne aduce douã ºtiri de la Geneva mai importante decât toate discur
surile- peltele ce se þin în Palatul S.D.N. Cea dintâi e o mãrturisire a lui Titulescu. în
tr-un interviu, fãcând aluzie la însuºirea de om neexperimentat" pe care si-a atribuit-o
mititelul de Leon Blum în maiden-speechul sãu de acum câteva zile, cutia Europei
382
afirma ca salvarea S.D.N.-ului nu poate veni decât de la oamenii neexperimentaþi, ad
icã neotrãviþi prin atmosfera de la Geneva!!! Asemenea cuvinte în gura lui Titulescu, ia
tã un fapt de necrezut ºi totuºi real. Ce spunem noi de ani de zile. Dar atunci de ce
nu pleacã dl. Titulescu de la Geneva cel dintâi, fiind cel mai otrãvit din toþi? A doua ºt
ire e sinuciderea unui gazetar ciocoslovac, în tribuna presei, în plina ºedinþã: se vede cã
bietul belfer s-a luat, în nebunia lui, drept Liga Naþiunilor însãºi, ºi a tras concluziile
pe care împrejurãrile impun.
încolo nimic important pe malurile lacului calvinist. S.D.N.-ul se desparte cu gre
u de sancþiuni. Se tot cautã o formulã care sã împace capra italianã cu varza sud-americanã.
arza, în naivitatea ei, cere o declaraþie formalã din partea adunãrii prin care S.D.N.-uî
sã mai declare o data ca frontierele Statelor nu pot fi schimbate prin violenþã. Se pa
re cã formula francezã prin care se va afirma cã declaraþiile Statelor sud-americane din
1932 (?) sunt mai în vigoare ca oricând, va satisface ºi pe cavalerii Doslas Pampas ºi
pe cei doi Dos Las Macarones.
Citesc în Neamul Românesc, ºi sub semnãtura lui lorga urmãtoarea frazã: Cine spurcã locul i
are a fost, este fãrã îndoialã un nevrednic. Cum rãmâne cu formula: Eu nu sunt eu", onorabil
fost prim-ministm?
Ieºirile lui Maniu de la Vinþ1, duminica trecutã, continuã sã agite cafeneaua politicã ºi m
ales sã tulbure Partidul Naþional-Þãrãnesc. Costãchescu a venit espre" de la Iaºi sã lãmurea
rile. Profesorul cumsecade ºi fost ministru e din acei demodaþi convinºi care nu se ma
i pot despãrþi de Guvern, odatã ce au gustat din farmecele lui. El nu admite o acþiune c
a a lui Maniu care sã slãbeascã legãturile dintre partid ºi factorul constituþional cu care
artidul e chemat sã colaboreze la Guvern", cam aºa suna formula lui. Nu vrea sciziun
e în partid, dar vrea disciplinã ºi un singur exponent al politicii comune: ºeful. Bietu
l Mihalache e rãstignit între Costãchescu ºi oamenii practici" de felul acestuia de o par
te ºi Maniu cu ai lui porniþi la lupta pentru desfiinþarea Camarilei", de alta. ªi mai e
rãstignit între naþionalismul aceluiaºi
1 La Vinþ, Maniu a spus: Fratele Vaida vorbeºte de numerusus valahicus ºi de o proporþie în
tre drepturile românilor ºi ale strãinilor. Ce? Sã împãrþirii bunurile noastre cu strãinii? N
o proporþie, fraþilor! Toate numai pentru români ºi nimic pentru strãini!"
Maniu ºi internaþionalismul doctorului Lupu. ªi între comunismul zisului doctor ºi poliþismu
l lui Armând Cãlineascu.
Nenorocitul cavaler de Mihai Viteazul nu mai ºtie cãrui sfanþ sã se închine ºi vorbeºte pe pl
cul fiecãruia, aºa încât toþi rãmân mulþumiþi. Costachescu a declarat gazetarilor cã dl. Miha
ra perfect de acord cu domnia sa. Maniu a spus duminica trecutã cã sãracul Mihalache a
fost calomniat cã n-ar fi de acord cu dânsul, pe câta vreme cea mai deplinã înþelegere domneº
e între ei doi". Acordul e de asemenea deplin, dacã credem informaþiile Adevãrului, ºi între
Mihalache ºeful de la Bucureºti ºi dr. Lupu diseurul de la Paris. Am impresia cã omul d
e la Topoloveni se încurca în acorduri cum s-a încurcat Titulescu în pacruri ºi ca pânã la sf
se va pune ºi cu Regele de acord sa rãmânã în opoziþie. Afarã numai dacã n-ar avea Maniu dre
te: Cã neamþul ºtie de fricã; e o vorba veche la noi...
5 iulie. Ministerul bulgar ºi-a dat demisia. E vorba sa se constituie un nou Guver
n de concentrare pe baze mai largi. Deocamdatã, Regele a însãrcinat tot pe dl. Kioselv
anov sã încerce formarea unui asemenea Guvern.
Demisia Guvernului de semidictaturã din Sofia inspirã Adevãrului minatoarele rânduri ent
uziaste:
Pretutindeni democraþia se reculege ºi se impune. Perioada dictatorialã a trecut de pun
ctul ei culminant. Dupã biruinþa Frontului Popular în Franþa iatã cã numai pe ziua de azi se
anunþã:
Biruinþa stângii în Finlanda.
Miºcarea þãrãnistã din Polonia contra dictaturii coloneilor ºi cãderea Guvernului dictatorial
din Bulgaria, urmatã de încercarea alcãtuirii unui Guvern de concentrare, cu scopul de
a se reinstala regimul democratic reprezentativ."
Din nenorocire, democraþia integralã a suferit ºi un eºec, la Geneva. Adunarea generalã a
S.D.N.-ului ºi-a închis ieri sesiunea extraordinarã prin votul unei moþiuni, care cu toa
te reticenþele ei simplã încercare de a scãpa faþa dã câºtig de cauzã Italiei împotriva N
iar împotriva S.D.N.-ului însuºi. Sancþiunile vor fi ridicate de comisia de coordonare;
Adunarea nu vorbeºte de recunoaºterea sau de nerecunoaºterea cuceririlor italiene, deºi
o cerere formalã a Negusului fusese depusã în sensul nerecunoaºterii. Adunarea a respins
-o însã de la vot, sub pretext cã prin moþiunea finalã a sesiunii S.D.N.-ul proclamã cã rãmâ
legat de principiile Pactului care gãsesc expresia
384
lor ºi în alte acte diplomatice, ca de pildã declaraþia Statelor americane din 3 august
1932, care exclude reglarea prin forþã a chestiunii teritoriale".
De altminteri Italia n-a cerut recunoaºterea anexãrii Abisiniei din partea forului d
e la Geneva: pentru dânsa aceastã anexare e desãvârºitã ºi nu are nevoie de aprobarea nimãnui
Rezoluþia Adunãrii se mai întinde asupra unei eventuale perfecþionãri a Pactului în ce prive
dispoziþiile relative la securitate", asupra securitãþii însãºi, asupra trecutului ºi asupra
viitorului literaturã inutilã ºi fãrã haz.
Ca încheiere, preºedintele Van Zeeland a spus între altele: Formulând ºi adoptând rezoluþia
oului, Adunarea a reuºit sã facã Societatea Naþiunilor sã treacã printr-un defileu din cele
mai întunecate, din cele mai înguste, aºa cum nu a mai întâlnit de la crearea ei. Suntem în
prezenþa unui eºec, unui eºec grav al Societãþii Naþiunilor. Trebuie evitat însã ca acest eºe
transforme într-o înfrângere. Dacã este exact sã vorbim de un eºec al acþiunii Societãþii Na
r faþã de unul din membrii sãi, trebuie sã fim ºi mai mãsuraþi în ce priveºte rezultatele san
or. Sancþiunile au ajutat Abisinia sã lupte, dar nu au atras dupã ele o decizie... Mãsur
ile economice nu pot în adevãr înlocui tunuri ºi tancuri..."
Cu toate aceste constatãri oficiale ale faptului îndeplinit, frontul antifascist nu
se dã bãtut ºi recurge pânã ºi la nãscociri comice ca cele conþinute în urmãtoarea telegramã
dra:
Negusul care se aflã la Geneva1, împreunã cu delegaþia abisinia-nã la Societatea Naþiunilor,
a hotãrât sã formeze un nou Guvern al Abisiniei. Sediul acestui Guvern va fi la Gore (în
Abisinia).
Noul Guvern abisinian va avea de ºef pe dl. Bitwoded Wolde Sa-dik, preºedintele Sena
tului. Negusul a transmis rasului Imru ordinul sã înceapã reorganizarea (?) forþelor mil
itare abisiniene. Rasul Imru n-a pãrãsit Abisinia dupã înfrângere tot din ordinul Negusulu
i care 1-a lãsat acolo pentru a fi în curent cu situaþia (?)
La Londra se crede cã Negusul se va întoarce în þara sa2 pentru a reorganiza rezistenþa. S
oþii Molisson3, celebrii aviatori englezi, s-ar fi
1 Unde din nefericire i s-a refuzat împrumutul cerut, parce-que la confiance regne
(!!!)".
2 Unde ºi cum? Toatã Abisinia e bãtutã de avioanele italiene ºi chiar dacã populaþia, sãtulã
oi, n-ar preda pe Negus cu mâinile ºi cu picioarele legate italienilor, aeroplanele
acestora ar nimici cu uºurinþã orice încercare de regrupare militarã sau civilã.
3 Puþinã reclamã nu stricã niciodatã!
învoit sã-1 transporte pe Negus. Acesta se bucurã de o mare simpatie mai ales în cercuri
le politice de stânga.
înfrântã în Abisinia ºi la Geneva, democraþia a dobândit un succes la Chilia-Nouã (judeþul Is
unde Mihalache Blum a vorbit despre gogoriþa comunismului, despre dezastrul liber
al ºi despre lãcuste, terminând cuvântarea sa printr-un apel la forþa fizicã" ºi printr-o fo
lã plinã de farmec pentru partizani, fie ºi lipoveni: Suntem o forþã ºi vom fi chemaþi la Gu
n".
Madgearu, incorigibila javrã armeneascã, a dat la Paris un interviu ziarului Petit
Parisien prin care afirmã cã întreaga miºcare de dreapta de la noi e poruncitã din Berlin,
cã nemþii susþin aceastã acþiune cu bani, cã comunism sau pericol comunist nu existã în Româ
cã singurul partid cumsecade e al lui. Totul muiat în sosul platitudinilor democrati
ce Titulesciene. Dacã Garda de Fier nu-i bagã pe gât, la înapoiere, o bunã cantitate din m
ateria scumpã lui Arzibut, e cã nu mai e dreptate în þara româneascã.
în ce hal a ajuns Franþa lui Blum: Universul reproduce un articol scris în 1924 de ji
danul Jean Zay (cine ºtie cum l-o chema în realitate ºi din ce târg pãduchios din Galiþia se
trage) ajuns ministru al educaþiei naþionale (Instrucþia Publicã) articol din care extr
ag urmãtoarele:
Groaznicã fâºie de stofa înfiptã într-un bãþ1, te urãsc sãlbatic, da, te urãsc din suflet. T
u toatã mizeria ce o reprezinþi, pentru sângele proaspãt, sânge omenesc cu miros aspru ce
gâlgâie sub cutele tale (!?), te urãsc în numele scheletelor. . .
Te urãsc pentru toþi cei ce te salutã, te urãsc din cauza acelor ce târãsc în noroi pãlãria l
aþa umbrei tale. . .
Urãsc culorile tale murdare, roºul sângelui lor, albastrul ce 1-ai furat din cer, albu
l livid al remuºcãrilor tale.
Lasã-mã simbol neruºinat sã plâng singur, sã plâng cu hohote (!!!) pe cei l 500 000 de tineri
º. a. m. d.
Când o þarã a ajuns sã încredinþeze unor asemenea abjecþii educaþia tineretului ei ea este
utã, ºi numai o minune poate sã o mai scape. Din nenorocire nu prea vãd venind minunea: în
Franþa actualã reacþia e cu totul verbalã, ºi nici un Leon Daudet, care amuzã, nici un Char
les Maurras, care adoarme nu sunt fãcãtori de minuni.
1 E vorba de tricolorul Franþei.
386
începe în fine sã se facã luminã în afacerea Skoda. Ziarele publicã rechizitoriul procuroru
Bãlãnescu prin care Romul Bdilã, luliu Albi-ni (fost senator) Constantin Georgescu (c
olonel în retragere), Anton Po-pescu (idem) ºi Silviu Rapaport (avocat) sunt trimiºi în
judecatã pentru trafic de influenþã. Am citit rechizitoriul ºi am avut impresia cã, de astã-
datã, marele culpabil, Romulus Boilâ, e prins în cleºte. Numai el?
E probabil ca procesul sã dea loc la mare scandal.
6 iulie. Culmea injuriilor: Negusul a fost rugat politicos de autoritãþile geneveze
sã pãrãseascã Elveþia. Bietul negroid a luat drumul Londrei, de unde, adaugã cei câþiva infor
ori care i-au mai rãmas devotaþi, va face declaraþii senzaþionale". Expulzarea Negusului,
înjurãturile gazetarilor italieni, tifla lui Greiser1, delegatul Danzigului sunt se
mne neîndoioase de slãbiciune: instituþia de la Geneva ºi-a pierdut pânã ºi atmosfera de demn
tate în care a trãit pânã acum.
Ieri dimineaþã am avut plãcerea sã revãd pe dl. dr. Calman Blu-menfeld, zis Scrutãtor, ieºi
in sanatoriu. Intrare mai mult senzaþionalã decât triumfalã: slãbit, pleoºtit, fãrã nici o um
in semeþia de odinioarã, bietul om are aerul de stafie. Tunsã la maºinã, cu craniul brãzdat
de douã bande de leucoplast, cu o cicatrice la obraz, cu degetele ambelor mâini oblo
jite în pansamente variate, stafia mai trage ºi piciorul drept ºi umblã cu greutate. Omu
l a fost lovit în mod barbar ii a ete salement amoche" ºi nu pot ascunde un sentiment
de milã faþã de dânsul. S-a purtat desigur, ºi faþã de mine ca o mare lichea, ºi merita o le
dar nu atât de brutalã. Am stat de vorbã. Moralul pare la dânsul ºi mai zdruncinat decât fi
zicul. L-am întrebat când îºi reia rubrica la Adevãrul. Mi-a spus cã probabil niciodatã. Mai
fiindcã nu-1 lasã nevastã-sa, care i-a spus ca se omoarã dacã mai scrie la gazetã". Servesc
nevestele la ceva! Apoi fiindcã nu e de acord, nu e de mult de
1 La Danzig, naþional-socialiºtii au tulburat toate apele. Planul lor e sã determine o
miºcare localã care sã ducã fatal la o reîncorporare a Danzigului în teritoriul Germaniei.
Conflictul dintre autoritãþile locale ºi cele internaþionale fiind adus înaintea adunãrii ge
nerale a S.D.N.-ului, aceasta a hotãrât sã dea mandat Poloniei sã restabileascã ordinea. H
otãrâre machiavellicã fiindcã tinde sã punã Polonia în antagonism cu Germania. Dupã votul ace
i hotãrâri, Greiser, delegatul Danzigului ºi naþional-creºtin militant a salutat întreaga ad
unare cu salutul hitlerist, ºi cum acest gest a avut darul sã kite tribunele, care a
u ºi manifestat nemulþumirea lor, Greiser s-a întors spre ele, le-a tras limba ºi le-a d
at cu tifla spre marea indignare a întregii asistenþe.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1936___________387
acord" cu conducerea Adevãrului ºi Dimineþii. Dupã dânsul e inadmisibil ca ziare puse în slu
jba democraþiei, ºi numai a democraþiei, sã aparã ca fiind puse în slujba comunismului din s
imple motive de ordin familiar. De unde Stoeanovici îmi afirmase cã nu exista nici o
rudenie între Emil Pauker de la Adevãrul ºi Ana Pauker, comunista în instanþã de judecatã la
Craiova, Blumenfeld mi-a mãrturisit cã zisa damã e soþia nepotului lui Emil, Marcel Pauk
er, al cãrui tatã Simon Pauker e propriul frate al lui Emil. Te asigur d-le Argetoian
u cã Emil Pauker, ca si Simon de altminteri nu e câtuºi de puþin comunist. Comuniºti sunt
Marcel Pauker ºi soþia sa Ana. Despre Marcel, lucrul n-are nici o importanþã, ala e în Rus
ia, unde joacã un rol destul de important, dar n-are nici o legãturã cu familia sa ºi ni
ci o influenþã asupra sa. Nu tot aºa stau însã lucrurile cu Ana Pauker care a intrat aici
pe sub pielea tuturor. De dragul ei, ca sã protesteze cã a arestat-o, sau cã n-a trata
t-o cum trebuie, sau cã o judecã cum nu-i place ei, Emil Pauker, care nu e câtuºi de puþin
comunist, umple gazeta cu tot felul de articole ce-i dau un caracter care nu e
nici al ei nici al nostru. De câte ori, fãrã sã ºtim noi, Pauker a coborât la ateliere ºi a s
himbat în ultimul moment, ba o notiþã, ba un articol chiar. Ce puteam noi face? Pauker
e cel mai mare acþionar, el e stãpânul.
Pauker trebuie sã plece de la Adevãrul ºi Dimineaþa. Trebuie sã plece ºi Graur. E inadmisibi
l ca în fruntea celor mai mari ziare democratice ºi constituþionale româneºti (si Scrutãtor
apãsa asupra cuvântului româneºti), ca în fruntea unor ziare de tiraj mare, sã fie numai jid
ani. Dacã ziarele noastre vor, nu sã progreseze, dar numai sã trãiascã, trebuie sã punã în fr
ea lor un român neaoº, de mare suprafaþã. Eu m-am gândit la d-ta...
Mersi. Nu reflectez...
Sau la un comitet de trei, în care de pildã, d-ta, lunian ºi Miha-lache sã desemnaþi câte u
membru. Nu ºtiu dacã programul meu va fi primit. Dar nu se poate altfel; Pauker, Gr
aur ºi mulþi alþii trebuie sã plece. Bineînþeles, schimbãrile de fãcut deºi trebuiesc hotãrât
cât, nu se vor aduce la îndeplinire decât mai târziu, prin septembrie. D-ta gândeºte-te la c
ineva.
Acest d-ta gândeºte-te la cineva" e probabil cã bietul Scrutãtor 1-a repetat la mulþi: o înc
rcare de captatio benevolentiae" care nu costã nimic ºi poate raporta.
La plecare, schiopiº-ºchiopiº, Blumenfeld mi-a destãinuit fundul gândului lui: e dezgustat
. Dacã va mai scrie din când în când, poate cã-mi
388
va cere ospitalitate în gazeta mea. Ce, te-ai supãrat pe Tãtãresci?" 1-am întrebat cu rãut
, fãcând aluzie la campania pe care a dus-o în favoarea Guvernului, cu o cruntã bãtaie ca
rãsplatã. A priceput, ºi cu un zâmbet mi-a rãspuns: N-a fost vina lui Tãtãrescu... Regele, R
le e marele vinovat" si a plecat, fãrã obiºnuita lui fudulie.
Nicu Greceanu a venit sã-mi spunã cã se va uni lacul Suit-Ghiol (de la Mamaia) cu Mare
a, ca sã se facã un adãpost pentru submarinul nostru, ºi cã ar dori sã obþinã lucrarea. Sunte
þarã de nedescris! Submarinul nostru! Sunt þãri care au submarine ºi altele care n-au, da
r cred cã nu existã nici o þarã care sã aibã un submarin! ªi încã ce submarin! Probabil cã nu
ridicã! Cunosc toatã chestiunea de când eram ministru de finanþe, în 1931. Submarinul era
atunci în al 7-lea an de construcþie, i se schimba câte ceva în fiecare an ca sã-1 facã sã p
uteascã, fãrã sã se ajungã la nimic. Fusese comandat la Pola, la un ºantier fost austriac ºi
aþionalizat de italieni. Aceºtia dedeserã tot personalul austriac afarã, adicã personalul
specializat de pe vremea Austriei cu construcþia submarinelor ºi-1 înlocuiserã cu italie
ni, care îºi învãþau meseria pe spinarea noastrã. Plãtisem, pânã în 1931, 140 milioane lei ac
ici o speranþã nu era ca vasul sã ajungã odatã sã pluteascã cum trebuie. Amiralul Bucheltzer
toþi ofiþerii noºtri de marinã au declarat rituos cã faimosul nostru submarin va fi inutil
izabil. Ca ministru de finanþe am propus italienilor sã reziliem contractul ºi sã ne dea
altceva pentru cele 140 milioane avansate. N-au vrut. Am pãrãsit Ministerul ºi n-am m
ai auzit nimic despre Delfinul" nostru. Acum câtva timp am citit cu stupoare ca vec
hea rablã, dupã alþi 5 ani de ºlefuire, a ajuns în apele noastre, cã acest fapt era un eveni
ment naþional, ºi cã doamna Sasu, sirenã ºlefuitã ºi dânsa, fusese trimisã în larg înaintea r
unitãþi, sã o primeascã cu toate onorurile, ºi cu un surâs. Pentru aceastã sinistrã jucãrie
e câþi oameni îºi vor mai pierde viaþa într-însa se spurcã frumuseþea de lac, care, tot atâ
ea, face farmecul Mamaiei.
7 iulie. Dl. Greiser s-a înapoiat la Danzig ºi lepãdându-ºi cuirasa de delegat la S.D.N. a
redevenit preºedinte al Senatului. Prima sa declaraþie, dupã înapoiere, a fost cã un popo
r liber ca poporul oraºului Danzig nu poate admite amestecul comisarului S.D.N.-ul
ui în administraþia sa. La Londra ºi la Paris domneºte mare îngrijorare de teama unei noi
lovituri hitleriste, anexarea Danzigului fiind cerutã de toatã presa germanã, care nu
se manifesta, dupã cum se ºtie, fãrã voie. O asemenea
tNSEMNÃRl ZILNICE. 1936 389
loviturã e de aºteptat; de ce n-ar îndrãzni-o Hitler dupã experienþa cu remilitarizarea Rena
niei care a dovedit nu numai cã nu existã nici o soliditate europeanã dar încã, cã tratatele
de pace din 1919 ºi 1920 au devenit caduce. Europa se aflã în plinã anarhie: regimul se
curitãþii colective bazat pe pactele de la Geneva a dat faliment, pe când regimul echi
librului de forþe caracterizat prin alianþe continuã sã fie ostracizat
__aºa încât e de ajuns ca un om sã ºtie ce vrea ca sã-ºi ducã la bun
siarºit toate planurile. Hitler ºtie sã vrea ºi Europa e un sat fãrã câini.
Comisia de coordonare a sancþiunilor s-a întrunit ieri la Geneva ºi dupã o scurtã ºedinþã
ridicarea sancþiunilor pe ziua de 15 iulie. Cu acest prilej Anglia ºi Franþa au înregis
trat un frumos succes care trebuie sã le consoleze întrucâtva de eºecurile precedente, înt
r-adevãr, dl. de Vasconcellos, preºedintele comisiei, a propus ca sancþiunile sã fie rid
icate pe ziua de 10 iulie. Franþa ºi Anglia s-au opus ºi au cerut data de 15 iulie. Pu
sã la vot, propunerea Franþei ºi Angliei a întrunit marea majoritate. Frumos succes, nu
e de zis! Comisia a numit apoi o subcomisie de experþi (iarãºi experþi) ca sã studieze efe
ctele sancþiunilor decretate în vederea învãþãmintelor ce ar fi de tras pentru viitor. Trageþ
, domnilor, trageþi cã tot nu veþi învãþa nimic!
8 iulie. Procesul comuniºtilor, cu Ana Pauker nepoata de la" Emil în frunte, care se
judeca la Craiova s-a terminat în fine, Ana Pauker a fost condamnatã la 10 ani închiso
are ºi 100 mii lei amendã, ca ºi ªmil Marcovici ºi Dumitru Colev, zis Verbanov, zis Colev.
Alþii au fost condamnaþi la 9, la 8, la 6, la 5 ºi la 2 ani închisoare ºi la diverse amen
zi. ªi la 10 ani de interdicþie de sijour". Dupã pronunþarea sentinþei, publicul din salã s-
dedat la delirante manifestaþii de bucurie. Nu pot fi bãnuit de simpatie pentru com
unism ºi comuniºti, dar oricum, acest delir de bucurie faþã de vreo 155 de ani de puºcãrie d
istribuiþi unor fãpturi omeneºti, are accente de canibalism. Unde poate duce patima!
Poate duce la ridicol ºi la înjurãturi în presa italianã, în anumite cazuri. Aflãm acum di
resa strãinã ca în momentul în care ziariºtii italieni au huiduit pe Neguþ la Geneva, vermif
ormul Titulescu, verde de necaz ºi de urã, s-a sculat ºi a apostrofat pe preºedinte cu u
rmãtoarele cuvinte:
Monsieur le President, în numele Justiþiei cer dreptate împotriva acestor sãlbatici!"
390
Ziarele italiene, sosite asearã în Bucureºti, relevã toate aceste incidente ºi-1 spurcã pe T
itulescu în înjurãturi. De aceea au fost ºi confiscate. Un numãr din Corriere de la Sera m
i-a cãzut totuºi întâmplãtor în mâini, ºi în el citesc: Dl. Titulescu, conform obiºnuitei sa
de a atrage atenþia asupra lui a tratat pe câþiva gazetari italieni de sãlbatici. Nu pun
em aceste insulte în socoteala nobilei naþiuni române, cãci în România dl. Titulescu nu e co
nsiderat ca român, ci calmuc sau tãtar!"
Ziarele italiene explicã de altminteri ieºirea gazetarilor italieni prin faptul cã în mo
mentul când Neguþul a început sã vorbeascã, gazetarii democraþi" 1-au aplaudat viguros din t
ibuna presei.
în chestiunea Danzigului, germanii au aerul sa dea înapoi ca sã nu strice pentru mome
nt prietenia germano-polonã. Gãlãgiosul Greiser s-a mai calmat, iar înaltul comisar Lest
er, sosit de la Geneva, a putut merge de la garã acasã fãrã sã fie huiduit de locuitorii D
anzigului.
Dupã o telegramã din Londra, Anglia ar fi renunþat sã mai cearã un rãspuns Germaniei la ch
stionarul trimis. Cei care vor citi aceste rânduri vor fi uitat poate cã Anglia a tr
imis lui Hitler, acum douã luni, un chestionar asupra intenþiilor sale politice ºi cã am
abilul dictator 1-a pus la coº. Acum dl. Eden declarã cã tratative directe cu Germania
s-ar putea concepe ºi fãrã un rãspuns prealabil la faimosul chestionar. Presa francezã nu
e de aceeaºi pãrere.
9 iulie. Transferat reºedinþa la Breasta. Ultimele trei zile cãlduri tropicale; ploi d
iluviene în fiecare searã, ploi care nu rãcoreau atmosfera, dimpotrivã, fãceau cãldura ºi mai
insuportabilã ºi transformaserã Bucureºtiul într-o baie cu aburi.
La Breasta, n-a plouat de zece zile cãldura e ºi aici mare dar mai suportabilã. Pe dru
m, în Simplon întâlnit pe ªeicaru care se duce la Roma, sã se încunune cu lauri. Italienii i
-au tradus într-adevãr toate articolele lui pro-Italia, scrise în timpul campaniei abi
siniene ºi le-au publicat într-un volum care apare zilele acestea. L-am însãrcinat sã tran
smitã lui Mussolini expresia admiraþiei mele ºi sã-i spunã cã n-am pierdut un moment încreder
a în opera lui. ªeicaru mi-a povestit cã a avut o lungã conversaþie amicalã cu Savel Rãdulesc
, ºi cã acesta i-a mãrturisit cã va fi numit la toamnã la o Legaþie. Impresia lui ªeicaru a f
st cã la toamnã pleacã ºi Titulescu...
Neputincioºii continuã sã discute la Montreux, sub auspiciile Sfanþului Malachia, conve
nþia Strâmtorilor. Interesele României vai de ele sunt încredinþate lui Contzescu bou fãr
rne. Depeºele de azi-dimineaþã semnaleazã o mare încurcãturã supra-venitã în negocieri: Angli
epus un nou proiect de convenþie în contradicþie cu toate pretenþiile turceºti ºi cu tot ce
reprezentanþii englezi aprobaserã pânã acum. La Ankara domneºte mare consternare, iar la M
ontreux se vorbeºte de suspendarea tratativelor. Am impresia cã toatã treaba asta e nu
mai teatru, ºi teatru prost. Esenþialul e cã turcii au pus mâna pe Strâmtori, ºi ca nu vor m
ai da înapoi.
Azi-dimineaþã, la Gara de Nord, am fost acostat de un corespondent al ziarului Corr
iere de la Sera (Milano) care mi-a cerut o declaraþie (de publicat în ziarul lui) cu
privire la ieºirea lui Titulescu împotriva gazetarilor italieni de la Geneva, pe ca
re i-ar fi tratat (i-a tratat în adevãr) de sãlbatici. Am dictat italianului urmãtoarele
: Nu cred în autenticitatea cuvintelor atribuite lui Titulescu, care rãmân pentru mine
o simplã invenþie calomnioasã: un ministru de externe, chiar delegat la Geneva, nu poa
te jigni peste capul celor cãrora s-ar fi adresat legitimul amor-propriu al unei n
aþiuni amice". Italianul a fost încântat; cred cã Titulescu va fi mai puþin mulþumit.
Aflu prin ziarele de azi moartea lui Cicerin, fost comisar sovietic al afaceril
or strãine pânã la numirea lui Litvinov (prin 1926 dacã nu mã înºel). De familie bunã ruseasc
st câtva timp în diplomaþia þaristã, Cicerin a contribuit mult la împãcarea Sovietelor cu Sta
ele Europei Occidentale. Schimbat fiindcã nu era destul în nota leninistã, dar ºi fiindcã
cãzuse grav bolnav, a luptat zece ani cu moartea, pe jumãtate paralizat ºi a fost rãpus
de o congestie cerebralã.
Din toate ºtirile care ne vin de peste graniþã reiese cã ofensiva comunistã îºi merge drum
La Paris, a fost duminicã searã o adevãratã luptã de stradã pe Avenue des Champes Elysees,
spre Arcul de Triumf, cu sute de rãniþi, din care unii grav. La Madrid, revoluþia în pli
n cu bombe aruncate în case ºi pe stradã împotriva oamenilor paºnici, în Palestina, luptele î
tre arabi ºi forþele engleze nu s-au calmat nici ele câtuºi de puþin. La noi dupã condamnãril
de la Craiova, tãcere mormãntalã pe tot frontul extremei stângi.
392
Regele a petrecut trei zile la Scroviºte cu Lupeasca ºi cu Gavrilã Marinescu, sub paz
a unui batalion de agenþi.
D'Ormesson, înapoiat la Bucureºti, cu madame, ca sâ-ºi prezinte scrisorile de rechemare
, dã mâine searã o mare seratã de adio. Am rugat pe soþia mea sã meargã ºi sã-mi scuze absenþ
trul Bacher, care e în serviciul Intelligence-Office-ului" de pe lângã Marele Stat-Majo
r francez a spus lui Pangal cã þine de la Pfeiffer (ºeful zisului serviciu) ºtirea confi
denþialã cã succesorul lui d'Ormesson nu va mai fi Thiery ºi cã la toamnã va fi numit ambasa
dor, de Monzie. Pânã la toamnã va rãmâne Jean Paul Boncour însãrcinat cu afaceri, sau poate c
iar cã va fi numit Thiery, dar numai pentru câteva luni ca sã facã reparaþiile urgent nece
sitate de localul Legaþiei, cu paralele soþiei sale, nãscutã Rotshschild. De Monzie e un
vechi simpatizant al Sovietelor ºi nu ne poate suferi.
Locarnienii s-au încurcat: nu se ºtie exact când ºi unde se va þine conferinþa lor. Italie
ii nu vor sã ia parte la conferinþã dacã nu e poftitã si Germania. Germania nu e primitã de
Franþa, cel puþin în prima parte a dezbaterilor. Anglia e indispusã contra Germaniei, fi
indcã aceasta a hotãrât definitiv sã nu rãspundã la faimosul chestionar, dar ar fi totuºi dor
toare sã intre în tratative cu Hitler. Se vorbeºte de un pact în trei, Anglia, Franþa ºi Bel
gia, se vorbeºte de un pact mediteranean al tuturor riveranilor y compris Rusia Sov
ieticã (?), fãrã Italia". Dar de ce nu se vorbeºte? Pe când domnii diplomaþi bancheteazã ºi d
utã spezele curg, ºi valurile de urã cresc. Europa a încãput pe mâna nãtângilor. Sã ne ajut
zeu.
10 iulie. Ieri dimineaþã s-a þinut în fine, în sala cinematografului Aro, de paraziþii poli
icii ºi partidelor mult aºteptatul ºi cu atâta trudã pregãtitul congres al Partidului Libera
l. Se poate cu adevãrat spune cã s-au cãznit munþii sã se nascã... un ºobolan. Deºi nu mai er
dificultate" de învins, Partidul Liberal nu s-a îndepãrtat nici de data asta de la tra
diþia de fãþãrnicie pe care el a introdus-o în viaþa noastrã publicã. Deºi de doi ani ºi mai
nu Brãtianu este ºeful necontestat hãrþuit dar necontestat al partidului, congresul a fo
st deschis sub preºedinþia doctorului Angelescu care a fãcut panegiricul defunctului D
uca, ca ºi cum ar fi fost ucis ieri ºi a pus în vedere adunãrii cã avea sã
________________ ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1936_______________393
aleagã un nou ºef, prefacându-se cã ignorã cele 30 de luni de conducere efectivã a lui Dinu
Brãtianu. ªi-a încheiat cuvântarea propunând congresului ratificarea alegerii acestuia, de
semnat ºi nimic mai mult, de comitetul central, fiindcã era om cumsecade ºi-1 chema Brãt
ianu.
N-ar fi fost mai cinstit ºi mai natural sã prezideze Brãtianu congresul, sã spunã pe faþã cã
ost proclamat ºef acum doi ani de organele restrânse ale partidului, cã împrejurãri potriv
nice 1-au împiedicat sã întruneascã pânã în acea zi congresul care, dacã socoteºte cã domnia
ndus bine partidul în rãstimpul de doi ani de la moartea lui Duca, va ratifica alege
rea sa, iar de nu, nu. Pentru vot, putea sã cedeze vremelnic fotoliul prezidenþial l
ui Angelescu, ºi atâta tot. Dar cum ar fi rãmas principiile democratice care acordã numa
i congresului dreptul suveran, deºi numai pe hârtie, de a desemna ºi alege pe preºedinte
le partidului?
Ales prin aclamaþii, Dinu Brãtianu a ocupat în fine fotelul pe care s-a instalat de do
i ani ºi jumãtate ºi a pronunþat la rândul sãu discursul pe care de 70 de ani îl þin toþi ºef
idului, la fiecare întrunire de club. înfãptuirile Partidului Liberal care a fãcut întâi Româ
ia modernã ºi apoi România întregitã (parcã fãrã liberali nu se fãceau ºi poate în condiþii m
naþionalismul Partidului Liberal (defilarea lui Ion Brãtianu tatãl, C.A. Rosetti, Kogãln
iceanu, fraþii Goleºti etc. etc. pe ecranul unui cinematograf omagiu involuntar adus
localului în care se þinea congresul), punerea în valoare a bogãþiilor naþionale, colaborare
a cu capitalul strãin pentru dobândirea de noi izvoare de producþie, ofensiva culturalã,
libertãþile cetãþeneºti (vezi cenzura ºi starea de asediu) etc. etc. au trecut pentru a o s
uta oarã înaintea ochilor partizanilor încãlziþi care se gândeau la ghelirurile din trecut ºi
la cele ce le mai putea procura viitorul.
Apoi, tot prin aclamaþie, ºi dupã propunerea lui Sassu, vitã solemnã, congresul a modifica
t art. 41 din statutele partidului introducând un nou alineat 6, cu urmãtorul cuprin
s: Alege (congresul) dupã propunerea preºedintelui, pe secretarul general al partidul
ui. Secretarul general va înlocui pe preºedinte în lipsa preºedintelui". ªi dupã propunerea
lui Dinu Brãtianu, congresul a ales pe Gutã Tatãrescu. Aceasta e toatã satisfacþia pe care
familia Brãtianu a consimþit-o rãzvrãtitului Gutã.
încântat totuºi (ilfaut savoir se contenter de peu) ºi sonor, Gutã Tatãrescu s-a urcat la tr
ibunã ºi a tras unul din acele discursuri a cãror formulã o va duce-o, sa sperãm, cu el în m
ormânt, un discurs de o dezolantã goliciune de gândire, de o desãvârºitã platitudine de expre
ie în
394
care prinoasele de recunoºtinþã" împletite cu simþãmântul de încredere" ºi cu noile concep
ire socialã" serveau de decor minciunilor. A privit, bineînþeles cu mândrie în trecut ºi QU î
credere în viitor.Cu mândrie în trecut? Sunt oare cele 18 milioane de plugari mai apro
ape de o refacere a gospodãriilor lor decât ieri? Au dat întreprinderile industriale n
eparazitare un dividend acþionarilor lor muritori de foame, de când e el în fruntea Gu
vernului? A ieºit comerþul din marasmul în care se zbate? S-a înfrânat demoralizarea funcþio
nãrimii care nu mai trãieºte decât din ºperþuri? S-au potolit nemulþumirea tuturor ºi luptele
testine care au ajuns la cunoscutele lupte de stradã din ultima vreme? Ce glumã! A,
da. S-au fãcut mari progrese în înarmarea þãrii. Desigur, dar dacã în aceastã privinþã s-a sp
terea noastrã cu 10, s-a furat cu 100!
încrederea în viitor adicã în viitorul guvernãrii sale" , ce o mai fi ºi asta? Guvernul T
nu se menþine prin forþele partidului sãu, care, întrucât mai existã, sunt împotriva lui; nu
e menþine prin încrederea opiniei publice care-1 urãºte se menþine numai prin bunul plac a
l Regelui ºi despre toanele Regelui ce poate ºti dl. Tãtãrescu? Are termen? Nu e posibil
, cãci nu trãim nici mãcar sub un regim de aren-dãºie, ci de rândãºie. Domnii vor fi daþi afa
e-o fi lumea mai dragã.
Cu congresul liberal, politica internã intrã într-o fazã de acalmie. Pe timpul vacanþelor
nu e probabil sã se întâmple nimic senzaþional, în cuprinsul graniþelor noastre. Chiar ovrei
i vor putea circula liniºtiþi. Vom vedea dacã se va întâmpla ceva la toamnã, sau dacã Regele
a putea sã-ºi joace mendrele mai departe, tãind ºi spânzurând cu ajutorul rândaºilor sãi ºi c
Partidului Liberal. Am impresia cã pânã nu va curge sânge, nu se va schimba nimic în acea
stã þarã de blegi cãzutã pe mâna unui fricos.
11 iulie. Amabilul Titulescu, amabilul Paul Boncour ºi amabilul Litvinov profitând d
e pauza de la Geneva au trecut la Montreux sã scoatã din nãmolul în care se împotmolise cãruþ
convenþiei Strâm-torilor. Madame Tabouis nefãcând parte din comitiva iluºtrilor palavragi
i, informaþiile sosite de la Montreux sunt succinte. Cei trei amabili au tãiat fire
de pãr în patru cel mai tare a fost Titulescu care a declarat cã România ºi Turcia sunt o
singurã þarã (taci bre) Litvinov a prezentat un nou text al nu ºtiu cãrui articol ºi pare c
oatã lumea s-a pus de acord, dupã ce se speriase aºa grozav" din cauza textului propus
de englezi ºi în baza cãruia Turcia nu mai era în drept sã închidã Strâmtorile chiar vaselor
e cereau sã treacã în ajutorul naþiunii a-
ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1936 __________395
gresionate", pe ba/a convenþiilor de asistenþã regionale ale vreunei hotãrâri speciale a S
.D.N.-ului. Textul sfântului Litvinov, fulgerele lui Boncour care a declarat cã fãrã aces
t amendament nu semneazã convenþia", acrobaþiile lui Titulescu ºi indiferenþa englezilor a
u salvat -toate la un loc existenþa peticului de hârtie" de care, oricâþi 1-or iscãli, nu
tine seamã mai ales Turcia.
12 iulie. Forte abisiniene resturile armatei Neguþului, pare-se au atacat pe itali
eni, în regiunea de vest a Abisiniei, un general de aviaþie cu starul lui major, a f
ost surprins ºi ucis la Lekenti. Au pierit în aceastã afacere 14 ofiþeri, dupã chiar comun
icatul italian. Alte forþe au atacat înspre Harar iar linia feratã Adis-Abeba - Djibut
i a fost distrusã în mai multe locuri. De asemeni ºoseaua care leagã Capitala cu Dessie.
Adis-Abeba e izolatã ºi nu mai comunicã decât prin telegrafie ºi prin avioane. Pare cã cuce
rirea Abisiniei nu e tocmai aºa de desãvârºitã cum pretind italienii. Poate sã fie ºi ultimel
zvârcoliri ale partizanilor Neguþului, sincronizate cu intervenþia acestuia la Geneva
ºi plãtite cu banii lui.
Tratativele pe care von Pappen, ministrul Reich-ului la Viena, le duce de câtva t
imp cu Schusching în vederea stabilirii unei înþelegeri între Germania ºi Austria s-au ter
minat: Hotler a dat de la Berchtesga-den binecuvântarea sa convenþiei încheiate, prin
care fãrã sã se rezolve fondul procesului se stabilesc forme de procedurã care sã permitã re
laþii normale între cele douã þãri ºi fãrã stabilirea unui regim nazzi" pe malurile Dunãrii.
datã.
Titulescu s-a înapoiat la Bucureºti. Sã aibã oare intenþia sã încheie un pact ºi cu Români
A murit Alexandru Cottescu, fost de toate ºi pânã pe vremea rãzboiului, director genera
l al C.F.R. Cu dânsul dispare unul din ultimele exemplare ale atotputerniciei biro
cratice -liberale dinainte de rãzboi. Foarte bolnav în vremea din urmã, rãmãsese totuºi memb
ru ºi preºedinte într-o sumã de consilii de administraþie. A fost un om inteligent ºi cu man
iere bune.
Cãldura continuã tropicalã. Ieri searã la ora 8, la umbrã ºi la nord erau +30°C. Azi la or
2 sunt 35°. în America se semnaleazã multe cazuri de insolaþie. în Europa Occidentalã, furtu
ni.
396
13 iulie. - Ieri a murit un om de insolaþie. E pentru prima oarã când s-a întâmplat aºa ceva
la Breasta. Un soldat de 22 ani, dintr-un regiment de artilerie din Craiova. Douã
ore înainte era vesel ºi cânta. A cãzut deodatã ºi în câteva minute era mort. E drept cã de c
osc Breasta n-am vãzut aºa cãldurã. Din fericire ºi la apusul soarelui a început sã se înnore
barometrul a scãzut brusc ºi pe la miezul nopþii a izbucnit furtuna.
Noi n-am avut decât coada furtunii, care a trebuit sã se lase în toiul ei la vreo 10-2
0 de kilometri spre nord. Temperatura a scãzut imediat cu 10°. Azi bate vântul de vest
ºi nu mai sunt decât 25° de cãldurã.
Depeºele din strãinãtate, publicate în ziarele de azi-dimineaþã, ne aduc vestea cã acordul
mano-austriac a fost primit cu mari rezerve în Cehoslovacia ºi în Franþa. Gestul lui Hit
ler e interpretat ca o nevoie de a avea pentru moment mâna liberã aiurea. Dupã ultimel
e ºtiri de la Roma, se pare cã Italia va participa la Bruxelles la conferinþa locarnie
-nilor. Dl. Pertinax ºi d-na Tabouis sunt totuºi foarte îngrijoraþi de situaþia Europei. V
a fi probabil necesar sã le trimitem iar pe Titulescu.
14 iulie. Mi s-a telefonat asearã de la Bucureºti cã Titulescu ºi-a dat demisia, în ziarel
e de azi-dimineaþã nu gãsesc decât un comunicat cu litere groase prin care se aduce la c
unoºtinþa simplilor muritori cã dl. Titulescu s-a prezentat Majestãþii Sale Regelui spre a
-i raporta discuþiile de la Montreux ºi de la Geneva - ºi o informaþie prin care lumea într
eagã e vestitã cã audienþa d-lui Titulescu a durat de la orele 18 la orele 22". Dinopol,
Pavlu ºi Gogu Adam Popescu, care vin sã mã vadã de la Craiova, îmi spun cã prefectul le-a co
nfirmat marele eveniment.
Titulescu ar fi demisionat împreunã cu Savel Rãdulescu (subsecretar) ºi Miºu Arion (secret
ar general la Externe) ºi ar fi cerut Curþii de Casaþie sã-1 proclame senator de drept p
e baza celor 6 ani de Ministeriat pe care-i are. în culisele politice s-ar da ca p
retext al demisiei nemulþumirea lui Titulescu faþã de Tãtãrescu ºi de Guvern, care în raportu
ile cu reprezentanþii strãini la Bucureºti fac o politicã deosebitã de a lui. Pe sub mânã cir
ulã însã altã versiune. Regele ar fi fost foarte nemulþumit de atitudinea lui Titulescu la
Geneva faþã de Italia (inutila ieºire împotriva gazetarilor italieni) ºi la Montreux faþã de
Anglia pe ale cãrei amendamente la convenþia Strâmtorilor le-a combãtut cu înverºunare, susþi
d textul propus de Litvinov ºi acceptat de turci1.
1 Titulescu a mers cu inconºtienþa pânã a declara la Montreux cã România ºi Turcia nu fac dec
o singura þarã!
Fapt este cã presa italianã întreagã îl spurcã pe marele nostru diplomat, pe care-1 atacã acu
ºi presa englezã afirmând cã amendamentul propus de delegaþia englezã nu urmãrea decât scopu
e a veni în ajutorul României (!). Regele, care nu vrea sã se strice cu Italia dar mai
ales cu Anglia, ar fi dat lui Gutã instrucþiuni sã vorbeascã miniºtrilor Italiei ºi Angliei
în aºa fel încât sã rectifice impresia fãcutã de ieºirile lui Titu-lescu. Regele ar fi primi
e Titulescu foarte rece ºi la toate reclamaþiile ºi arguþiile ministrului sãu de externe a
r fi rãspuns cã nu se amestecã în tarate ºi cã incidentul rãmâne sã fie rezolvat între primul
ru ºi dânsul Titulescu. Iar lui Gutã i-ar fi spus cã dacã se împacã, bine, iar dacã nu, sã-ºi
misia ºi sã reconstituie Cabinetul fãrã Titulescu. Incidentul nu pare încã închis, Guvernul e
fierbere, tratativele se þin lanþ ºi situaþia lui Titulescu trebuie sã fie grea dacã a mers
pânã la demisia colectivã a celor trei corifei de la Externe.
Pretextul demisiei dacã demisie este e indiferent. Adevãrul e cã politica lui Titulesc
u, mai ales înþelegerea (?) Balcanicã, a dat faliment, ºi cã plecarea lui ar fi naturalã. Na
turalã ºi salutarã din punct de vedere al politicii externe, demisia lui Titulescu ar
avea ºi o foarte mare importanþã din punct de vedere intern. Prezenþa lui Titulescu în Guv
ernul de rândas pseudo-prezidat de Tãtãrescu constituie o notã discordantã: era singurul m
inistru cu rãspundere ºi cu personalitate, din Cabinet; bunã, rea, politica externã o du
cea el cum vrea ºi Ministerul de Externe rãmãsese singurul departament pe care nu-1 du
cea direct dictatorul fracurilor albe ºi tribunelor prãbuºite. Era o insuportabilã anoma
lie, ºi e foarte natural ca Regele sã caute sã-ºi numeascã un rândas ºi la acel departament p
cum recalcitrant. Se vorbeºte de Victor Anto-nescu, amicul lui Dreyfus, în care caz
Gutã ar lua Finanþele. Se pot întrevedea ºi o sumã de alte soluþii, un rândas se gãseºte uºor
Dacã aceastã transformare a Cabinetului Tãtãrescu se realizeazã, Regele va fi în fine stãpân
toate departamentele, va fi în fine propriul sãu prim-ministru ºi va putea în fine reali
za genialele sale planuri pe toate terenurile.
Nu vãd însã pe Titulescu abzicând" de la vagonul salon, de la rolul sonor de la Geneva an
d last not last, la drãguþele de fonduri secrete, oricât ar fi pus el deja la o parte.
Sã aºteptãm pânã la sfârºit: cred cã omul se va crampona, ºi cã Regele tot nu va avea curaju
a cu piciorul, cãci oricât de închipuit e, ºi de ahtiat sã le orânduiascâ toate (alandala), v
leitarul nostru Suveran mai este ºi un om fãrã voinþã. A trebuit sã gãseascã un ºmecher ºi un
bil ca Tãtãrescu ca sã-ºi
398
joace mendrele. ªi de aceea nici nu se desparte de el ºtie bine cã nu va mai gãsi pe alt
ul ca dânsul.
Mareºalul Averescu a dat un lung ºi sosiform interviu unui gazetar de la Adevãml (1-a
m citit în Dimineaþa de ieri care mi-a sosit azi). Mareºalul a arãtat gazetarului un cai
et cãcãniu pe care era scris 1916-1918, ºi-a mãrturisit cã intenþioneazã sã-ºi publice aminti
care vor cuprinde trei pãrþi: 1) amintirile lui de rãzboi (caietul cãcãniu) -2) amintirile
lui relative la raporturile României cu þãrile strãine în timpul rãzboiului (trebuie sã fie
n caiet cam galben) - ºi 3) amintirile relative la activitatea lui politicã (caietul
care le conþine pe acestea trebuie sã fie de toate culorile). Dacã aceste amintiri re
lateazã faptele cu aceeaºi exactitate cu care a vorbit apoi gazetarului despre eveni
mentele care au precedat ºi însoþit criza de Guvern avortatã din 1934, apoi istoria va a
vea de furcã sã restabileascã adevãrul. Noroc cã mai sunt ºi eu pe aici.
Depeºele ne vestesc cã Italia nu se va putea amesteca în afacerile Europei cât timp ang
ajamentele luate de anumite State în Marea Medi-teranã vor rãmâne în vigoare, ºi cã în nici u
az nu va putea lua parte la conferinþa locarnienilor de la Bruxelles dacã n-ar fi in
vitatã ºi Germania.
înþelegerea austro-germanã continuã sã împiedice pe doamna Ta-bouis ºi pe domnul Pertinax
doarmã (împreunã?) fiindcã nu exclude (?) o reîntronare a Habsburgilor, ºi întronarea Habsbur
ilor ar însemna rãzboiul (marota lor) armatele aliate rãmânând sã fie probabil comandate de
Beneº Curcanul ºi de Titulescu Armãsarul. Sau poate de Blum?
A murit generalul Condeescu, fostul ministru de rãzboi care a urmat lui Cihoski,
sub Maniu. Om cumsecade ºi simpatic, era tare bolnav de câtva timp. ªef al Casei Milit
are a Regelui Mihai, sub Regenþã, s-a purtat foarte frumos cu Principesa Elena ºi la înc
eputul Domniei Regelui Carol a fãcut ce a putut ca sã împace pe cei doi disperaþi. De ac
eea a ºi fost îndepãrtat de Rege, ºi dat la o parte.
15 iulie. Adevãratele cauze ale demisiei lui Titulescu nu par sã fi fost cele notate
mai sus, care rãmân numai motive de nemulþumire din partea Regelui, faþã de ministrul sãu d
e externe. Adevãrata cauzã a demisiei pare sã fi fost diferenþa de tratament a celor douã
curente ex-
tremiste din þarã: antisemitismul ºi anticomunismul trataþi cu mãnuºi ºi cu bunãvoinþã, iar e
le Frontului Popular zice Titulescu comuniste zicem noi cu toatã rigoarea ºi cu un e
xces de asprime. Titulescu pretinde cã i se saboteazã astfel convenþia Strâmtorilor, deo
arece nu mai poate conta pe bunãvoinþa ruºilor ºi turcilor la Montreux. Cu alte cuvinte
sã ne facem comuniºti de dragul lui Titulescu. Când se va sfârºi cu pacostea asta?
Titulescu începuse prin a cere capul lui Inculeþ, devia lui Sergiu Di-mitriu. îi fãcea v
inovaþi de înlesnirile acordate elementelor de dreapta. Dându-ºi însã repede seamã cã nu va o
capetele cerute, dar cã poate va pierde pe al sãu, amicul Scopisky a turnat o vadrã d
e apã în pãhãruþul sãu de vin ºi dupã cum am prevãzut-o ieri azi lucrurile s-au aranjat.
Din informaþiile culese" rezultã, cã în urma mai multor conferinþe la care au participat du
mnealor domnii Titulescu, Tãtãrescu, Inculeþ ºi Victor Antonescu (care a fãcut de data ast
a pe codoºul ºi pe împãciuitorul), acordul asupra tuturor chestiunilor privitoare la pol
itica noastrã externã, s-a stabilit1, într-un Consiliu de Miniºtri care se va þine azi se
va celebra împãcarea. Titulescu va face un expozeu ºi Vlahide va redacta un comunicat.
ªi Hubsch va domni mai departe peste þara româneascã.
România a ridicat sancþiunile pe ziua de 15 iulie printr-un Decret Regal semnat în 10
din aceeaºi lunã.
Cu toatã cãldura care domneºte, în Franþa ºi în Spania, ciocnirile se þin lanþ. Ieri, de 1
, bãtãi pe strãzile Parisului, bãtãi în provincie, între cei de dreapta ºi adepþii Frontului
ar. Rãniþi, dar morþi nu. în Spania miºcarea comunistã a fost zilele acestea mai violentã. Fo
tul ministru Calvo Sotelo, ºeful grupului parlamentar al Partidului Monarhist a fo
st asasinat. Acest asasinat a provocat ciocniri sângeroase în toatã Spania. Arestãri num
eroase. Morþi. Preºedintele Republicii Aza-na a suspendat Parlamentul pe timp nedete
rminat, ca sã evite bãtãile între membrii diverselor partide.
Sosit azi-dimineaþã în Bucureºti, chemat de la Breasla: fiicã-mea a fost supusã asearã de
enþa la o operaþie cezarianã pentru naºterea fiicei sale de a doua. Operaþia fãcutã de doctor
l Sãvulescu ºi Mavria-nopol a reuºit pe deplin. Mama ºi copilul pe care am hotãrât sã o
1 Titulescu va cere lui Tãtãrescu sã se angajeze în scris sã urmeze linia politicã hotãrâtã.
400
botezãm Dina sunt în foarte bunã stare. D-ra Dina e drãguþã foc, ca toþi copii care se nasc
munceascã.
16 iulie. Trãim în România noastrã vremuri într-adevãr extraordinare. Foile democratice de
tânga urlã zilnic împotriva grupãrilor de dreapta care ameninþã þara cu dictatura; Partidul N
onal-Tãrãnesc ne anunþã la fiecare prilej, prin glasul diverºilor sãi colaboratori, primejdi
a care ne aºteaptã, iar setul Partidului Liberal ºi ºeful Guvernului nu deschid gura fãrã sa
proclame sacra intangibilitate a cuceririlor" democratice. Cine citeºte ziarele ro
mâneºti, de orice nuanþã, sau ascultã tot ce spun ar putea crede cã trãim încã sub un regim d
atic-con-stituþional ameninþat sã fie înlocuit prin dictaturã impusã prin curentele de dreap
ta, în realitate nu mai poate fi vorba azi de ameninþare: suntem deja în plinã dictaturã d
at nu de dreapta. Nu fac nici o aluzie la acel regim dictatorial caracterizat pr
in atotputernicia primilor miniºtri ºi ºefi de partid, sub care trãim de la 1866 încoace ºi
pe care 1-am semnalat de câte ori democraþia noastrã se burzuluia la ideea evoluþiei noa
stre politice spre o eventualã întronare a unei dictaturi mãrturisite în locul celei nemãr
turisite. Nu, nu e vorba de vremelnica ºi obiºnuita tiranie a unui prim-ministru fãuri
tor de Camere ºi stãpânitor de majoritãþi. Nu, e vorba de o adevãratã dictaturã în toatã regu
de o dictaturã de dupã perdea, clandestinã, fiindcã nu poate mãrturisi nici un scop de in
teres obºtesc ºi fiindcã este condusã de un om iarã curaj. E dictatura Regelui Carol al II
-lea, dictaturã ale cãrei fire am meritul sã le fi descurcat eu, dictatura pe care pânã ac
um nimeni n-o vede ºi pe care o neagã pânã ºi uneltele ei. în scurtã vreme însã totul se va l
Cât timp n-a trebuit sã treacã pânã sã se descopere în dosul Frontului Popular comunismul? Du
cum comunismul se ascunde în dosul Frontului Popular, tot aºa dictatura Regelui Caro
l se ascunde în dosul Gusismu-lui". E singura dictaturã clandestinã în Europa ºi în lume. în
ropa am avut pânã acum dictatura organizatã a inteligenþei, personificatã de Mussolini, av
em dictatura rasistã întruchipatã în Adolf Hitler ºi dictatura marxistã îndrumatã de Stalin.
acum înainte va fi ºi dictatura incompetenþei, necinstei ºi afacerismului creatã de Regele
Carol, cu complicitatea laºilor ºi ºperþarilor din echipa Tãtãrescu.
într-un regim de dictaturã, mai ales de dictaturã ocultã, nu poþi ºti exact ce se întâmplã în
iniþiaþilor decât prin unul din aceºtia. N-am vãzut pe nici unul, aºa încât mã vãd silit sã
aflu ºi eu din a doua mânã. Cele notate ieri cu privire la criza Titulescu" par a core
spunde cu adevãrul. Zic par, cãci comunicatul dat dupã Consiliul de
l
ieri rãmâne vag asupra amãnuntelor ºi nu constituie decât un certificat dat lui Titulescu
pentru strãinãtate ºi un angajament (dar fãrã sancþiuni) luat de Tãtãrescu ºi de Inculeþ în c
mãsurile interne ce s-ar putea repercuta devaforabil peste graniþã.
Comunicatul, dupã ce ne aduce la cunoºtinþã cã dl. Titulescu a fãcut un expozeu de douã ore a
upra tuturor problemelor europene ºi asupra atitudinii României, a Micii înþelegeri ºi a înþe
egerii Balcanice faþa de ele, ºi cã a fost viu complimentat ºi aprobat de colegii sãi ºi de
primul ministru încheie în stil protocolar:
Consiliul de Miniºtri în unanimitate:
Luând act de expunerea fãcuta de dl. N. Titulescu, ministrul afacerilor strãine: aprobã în
întregime ºi se solidarizeazã cu politica externã fãcutã ºi expusã de dl. N. Titulescu.
Toate dispoziþiile menite sã aducã la strictã îndeplinire aceastã politicã, care este însãºi
a Guvernului, ºi a þãrii, au fost decise de Consiliul de Miniºtri.
Exprimã cu acest prilej d-lui Titulescu recunoºtinþa lui adâncã pentru opera înfãptuita precu
ºi încrederea lui neclintitã în îndeplinirea misiunii sale."
Acesta nu mai e comunicat informativ, ci adevãrat proces-verbal de tranzacþie între pãrþi.
Fiecare frazã ºi fiecare cuvânt trãdeazã pe autorul lor: Titulescu. Cu acest certificat l
a buzunar, tradus ºi legalizat, Titulescu poate asigura pe Blum ºi pe Litvinov cã auto
ritatea sa în România a rãmas intactã. Scrisoarea despre care mi se vorbise ieri pare sã f
i fost înlocuitã prin acest proces-verbal semnat de toþi. întrucât priveºte valoarea internã
actului, chiar Universul de azi-dimineaþã ne dã mãsura. Nu numai cã publicã mai departe sem
piterna listã a ºloimilor de la Adevãrul, dar încã oroare! pe aceeaºi paginã pe care e re
s comunicatul se mai gãseºte ºi fotografia lui Salengro, ministrul de interne francez,
înconjurat de oameni cu pumnii încleºtaþi ºi un scurt articol explicativ prin care se pre
cizeazã cã tovarãºul Salengro a fost primit în întrunirea vizatã cu cântecul Internaþionalei,
alutul comunist (pumnii încleºtaþi) ºi cã palavrele pe care le-a debitat au trebuit sã fie p
e gustul Moscovei. Sacrilegiu, ºi ineficacitate a proceselor verbale, chiar semnat
e de toþi miniºtrii! Am impresia cã Titulescu se înaripeazã la Montreux, cu procesul-verba
l de coadã! în tot cazul criza ministerialã s-a terminat pânã la toamnã, afarã ºi de neprev
Cehii ne-au acordat douã împrumuturi, unul de 200 milioane coroane ceheºti (circa un m
iliard de lei) ºi altul de 80 milioane idem (cea.
402
400 milioane lei) ca sã plãtim cu banii lor comenzile militare fãcute la ei în þarã. E o for
mulã pe care am propus-o francezilor în 1932, ianuarie, dar pe care n-au primit-o at
unci. Acum formula a prins. Nenorocul meu a fost cã am fost un precursor în toate, ºi
cã am fost osândit sã încerc sã-mi aplic ideile într-o lume ºi într-o vreme în care nimic nu
pregãtit pentru primirea ideilor îndrãzneþe. Eu am avut ideile proºtii de azi au norocul.
Comisia economicã a înþelegerii Balcanice ºi-a închis sesiunea la Belgrad. Nimeni n-a ºtiut
de întrunirea ei, ºi nimeni nu va ºti niciodatã ce a hotãrât.
La Montreux se aºteaptã prezenþa lui Titulescu consolidat ca sã cada toþi de acord asupra
formulei tranzacþionale ruseºti (?) pe care Franþa, Anglia, Turcia au aprobat-o deja.
Formula e lungã ºi complicatã, ia cu o mânã ce dã cu alta ºi n-are nici o importanþã, cãci de
trâmtorile sunt ºi vor rãmâne în mâna Turciei, adicã a Sovietelor.
întrunirea locarnienilor, care trebuia sã aibã loc la 22 iulie la Bruxelles, pare cã va
fi amânatã. Italia ar cere, dacã unele ºtiri sunt exacte, prezenþa Poloniei, Rusiei, Micii
înþelegeri, pe lângã Franþa, Anglia, Belgia, Italia ºi Germania. Anglia e favorabilã amânãri
anþa, care aºteaptã sancþiuni împotriva Germaniei, promisese astã-primãvarã paºte murgule!
arã oricãrei amânãri, mulþumindu-se ºi cu o întrunire în trei (Anglia, Franþa ºi Belgia), dar
tã, a împins Belgia sã þipe la Londra.
în Spania asasinatele politice continuã. Nenorocita þarã se afundã tot mai rãu în rãzboiul ci
, sub rânjetul mulþumit al diriguitorilor comunismului.
înainte de condamnarea Anei Pauker, Partidul Comunist din Bucureºti a împrãºtiat un manife
st, tras la ºapirograf, ºi împãrþit în tainã, dar în toate cercurile muncitoreºti. Un exempla
a fost trimis azi ºi mie. Iatã-1 în copie:
Proletari din toate þãrile imiþi-vã! Cãtre populaþia muncitoare a Capitalei! Cãtre tineretul
in Bucureºti!
Duºmanul e în cetate! Duºmanul e stãpân pe cetate!
Cetãþeni!
Trãim vremuri de ajun de rãzboi când Statele fasciste ca Germania hitle-ristã, Italia Mu
ssolinianã, Polonia ºi Bulgaria au încheiat un bloc revizionist pentru spargerea pãcii1
pentru atacarea þãrilor mici ºi a Uniunii Sovietice pavãzã libertãþii2 ºi a pãcii" pe când b
izionist pregãteºte prefacerea României în câmp de bãtaie pentru atacarea Sovietelor ºi împãr
omâniei.
Cum se numesc agenþii plãtiþi ai propagandei hitleriste?
Trãdãtori de þarã!
1 Acestea sunt partidele fasciste, mincinos naþionaliste ale lui Goga, Cuza,
Vaida ºi Codreanu.
în fruntea lor Regele Carol al II-lea, cel mai mare fascist, principalul uneltitor
al azvârlirii României în rãzboi ºi al alianþei cu Germania.
Carol al II-lea lucreazã sã dãrâme ceea ce au apãrat Mircea cel Bãtrân ºi Mihai Viteazul, ªte
el Mare ºi loan Vodã (?), Horia ºi Avram lancu: independenþa poporului român!
Cetãþeni!
Carol de Hohenzollern, venit în þarã ca zapciu al bancherilor francezi a fãcut planul de
la Geneva (?) ºi a tras pentru ei în ceferiºti. Azi el lucreazã pentru bancherii nemþi.
El, care e cel mai mare bancher din România.
El, marele acþionar a nenumãrate fabrici ca Reºiþa, Malaxa, Mica etc.
El, Carol al II-lea, ºeful clasei exploatatorilor, lucreazã la mãcinarea rezistenþei pop
orului român în viitorul rãzboi prin înfometarea ºi degenerarea naþiunii, prin biruri ºi scum
ete, prin scãderea salariilor ºi jefuirea þãrãnimii ºi a micii burghezii, în folosul rechinil
r armamentului ºi ai marelui capital.
ªi þine la putere împotriva voinþei întregii þãri pe Guvernul foametei ºi al tâlhãriilor, pe
l Tãtãresou.
Cetãþeni!
înconjurat de o .camarilã lipsitã de scrupule ºi atotputernicã, Carol al II-lea, în fruntea
marilor bancheri, fabricanþi ºi moºieri ºi a partidelor fasciste ºi trãdãtoare de þarã ºi aju
Guvernul fascizant Tãtãrescu, conduce pregãtirile de înscãunare a dictaturii fasciste. Pre
tutindeni în Guvern ºi în viaþa de Stat, Regele si camarila trag sforile ºi-ºi impun dictato
rial voinþa, rãpind una câte una libertãþile democratice ale poporului.
Guvernul lui sprijinã pe fasciºti.
Zbirul lui, Gabriel Marinescu, prigoneºte pe muncitori ºi închide sediile Blocului Dem
ocratic.
1 Aceeaºi acuzare de revizionism ºi de rãzboism" o regãsim ca factor comun (pentru captar
ea bunãvoinþelor popoarelor naþionaliste) în toate manifestãrile comunismu-
lui, fronturilor populare, democraþiilor tâmpite etc.
2 III
404
Fasciºtii lui din Consiliile de Rãzboi condamnã pe Constantinescu-Iaºi, judecã pe Ana Pauk
er ºi pe conducãtorii luptei popomlui pentru pâine, pace ºi libertate.
Sãvinescu, omul lui, tortureazã în închisori pe muncitorii antifasciºti.
Camarila lui a pus la cale asasinarea lui Duca. Ea vrea azi moartea ºefilor democr
aþiei condamnaþi de Mâna Neagrã a fascismului.
Regele ºi camarila au fãrâmiþat toate partidele democratice nefasciste ºi pregãtesc prigonir
ea ºi dizolvarea lor sub dictatura fascistã.
Carol al 11-lea e tiranul României! ,
Tineri!
Dacã în ºcoalã ºi în cãmine sunteþi puºi la regim de cazarmã;
Dacã libertatea sportului v-a fost rãpitã prin legea O.E.T.R.;
Dacã 600 de mii dintre voi sunteþi fascizaþi ºi militarizaþi ca strãjeri, cercetaºi, premilit
ri pentru a deveni unelte ale fascismului împotriva pãrinþilor voºtri nevoiaºi ºi carne de t
un în viitorul rãzboi;
Dacã vouã tineri þãrani vi se pregãteºte aceeaºi soartã, toate acestea le face Guvernul Tãtãr
pã îndemnul Regelui.
Ziua de 8 iunie nu e ziua tineretului ci e ziua când vi se nituiesc cãtuºele.
Cetãþeni!
De la 5 iunie se judecã procesul Anei Pauker ºi al celor 19 antifasciºti. Ana Pauker însãºi
lupta contra rãzboiului ºi fascismului, ea e una din acei vajnici luptãtori comuniºti ca
re au condus lupta pentru democraþie, pentru pâine ºi pentru drepturile poporului munc
itor, ale tineretului ºi ale femeilor muncitoare, cares aratã întregului popor calea s
pre izbândã. La Craiova, Ana Pauker va continua în fruntea voastrã, lupta. Liberarea ei
din temniþã e liberarea voastrã din cãtuºele asupririi.
Cetãþeni!
Numai strângând cu toþii rândurile, vom putea zãdãrnici planurile criminale ale lui Carol al
Il-lea, împotriva cãrora luptã Ana Pauker.
Toþi cei ce urâþi rãzboiul, clãdiþi frontul pãcii! "'
Toþi cei ce iubiþi libertatea, toþi cei ce cereþi dreptul la pâine veniþi cu organizaþiile vo
stre în
Frontul popular antifascist!
Muncitori!
Puneþi temelia Frontului Popular, încheind Frontul Unic Muncitoresc! Valul nebiruit
al luptei unite a poporului pentru înlãturarea Guvernului fas-cizant1 Tãtãrescu ºi impuner
ea Guvernului Frontului Popular Antifascist, Guvernul pâinii, libertãþii ºi pãcii.
1 Comuniºtii se exprimã întocmai ca Titulescu! Influenþa lui Litvinov sau a lui Blum?
Membri ai partidelor democratice!
Lupta începutã de Partidul Naþional-Þãrãnesc la 14 noiembrie a fost întreruptã din îndemnul R
i, care a câºtigat timp pentru organizarea fascismului ºi pregãtirilor de rãzboi. Cereþi ºefi
or voºtri Mihalache ºi Lupu, lunian ºi Dobrescu încetarea politicii de cãpãtuire faþã de fasc
, ruperea legãturilor cu Regele ºi începerea luptei de masã în front popular!
Cetãþeni!
Partidul Comunist e singurul partid consecvent care vrea izbãvirea þãrii de marii fabr
icanþi, moºieri ºi bancheri ºi de cel mai mare din ei, Regele, prin republicã sovieticã. Dar
în faþa primejdiei înfãþiºate de pregãtirile de rãzboi ºi de dictaturã fascistã a Regelui, P
omunist cheamã toate organizaþiile muncitoreºti ºi democratice, întregul popor muncitor ºi t
ineretul sã-ºi arate în timpul procesului Anei Pauker, prin greve demonstrative, întruni
ri, demonstraþii comune, voinþa sa de luptã.
Pentru eliberarea Anei Pauker ºi a celor 19 antifasciºti ºi amnistierea tuturor antifa
sciºtilor!'
Contra Regelui, primul moºier, bancher ºi fabricant2, capul uneltitorilor fasciºti ºi rãzb
oinici ºi contra camarilei lui!
Contra Guvernului Tãtãrescu, pus de Rege ca sã pregãteascã fascismul!
Pentru dizolvarea ºi dezarmarea organizaþiilor fasciste patronate de Rege ºi pentru ar
estarea ºefilor lor!
Contra militarizãrii tineretului si educãrii lui în spirit fascist!
Jos O.E.T.R. care fascizeazã ºi militarizeazã tineretul!
Jos reþinerile, impozitele, scumpetea!
Cereþi 8 ore de muncã ºi mãrirea salariilor!
Cereþi salariu egal la muncã egalã pentru tineret ºi femei si asigurarea muncii pentru t
ineret!
Sã luptãm pentru apãrarea libertãþilor democratice cãlcate în picioare de Rege!
Luptaþi pentru Guvernul Frontului Popular!
Trãiascã frontul tinerei generaþii pentru pace, culturã ºi progres!
Trãiascã Frontul Popular antifascist!
Trãiascã Ana Pauker!
Trãiascã Republica Sovieticã Muncitoreascã-Þãrãneascã!
Trãiascã Partidul Comunist!
Comitetul Organizaþiei Bucureºti a'
Partidului Comunist din România
1 Eufemism, sinonim cu Comuniºtilor"!
2 ! de gogoºi !
406
Dacã acest manifest nu se distinge prin nimic în stilul lui de ble-gãria obiºnuitã a proze
lor comuniste, dacã nu adaugã nimic la binecunoscuta ideologie comunistã ºi la cunoºtinþele
noastre asupra tacticii, el ne aduce o notã nouã: înverºunarea împotriva Regelui, desemnat
drept capul miºcãrii fasciste, când bietul om nu se ocupã decât de uniforme ºi de reprezent
e"! Pentru aceastã notã nouã, am reprodus manifestul în întregimea lui, sã nu piardã nimic ur
aºii noºtri din savoarea vremurilor prezente. Interesant de notat cã apelul la greve d
emonstrative n-a fost urmat, ceea ce dovedeºte cã miºcarea comunistã n-a prins încã rãdãcini
ioase în lumea noastrã muncitoreascã1 ºi cã mai e vreme încã sã fie înãbuºitã în faºã. Chesti
indolenþa guvernanþilor, cât timp va mai fi încã vreme?
17 iulie. Doctorul Kalman Blumenfeld (Scrutãtor) negãsindu-mã ieri acasã a alergat dupã mi
ne pânã la fiicã-mea, ca sã-ºi ia bunã-ziua de la mine, zice el (pleacã la Franzesband) în re
tate ca sã-mi povesteascã ce a vorbit alaltãieri cu Ghiþã Mironescu. I-a fãcut ºi lui o vizit
e rãmas bun, ºi 1-a întrebat cu acest prilej dacã n-a vãzut de mult pe Rege. Ghiþã i-a rãspun
nu, fiindcã nu avea nimic urgent sã-i comunice, ºi cã are obiceiul sã aºtepte un semn de la
Rege ca sã-i cearã audienþã ºi cã un asemenea semn n-a fost fãcut. De altminteri, a adãugat
escu, nu se va întâmpla nimic pânã la toamnã". Chestionat mai de aproape de Scrutãtor, Miron
escu i-a destãinuit cã ºtie numai trei lucruri: 1) cã Guvernul pleacã sigur la toamnã, 2) cã
u se face în nici un caz un Guvern Mihalache ºi 3) cã nu se va face de asemeni nici un
Guvern Vaida. întrebat mai departe de Scrutãtor de ce nu ar lua el, Mironescu, iniþia
tiva unei grupãri de centru pentru alcãtuirea unui Guvern de concentrare, bãtrânul vulpo
i ar fi spus: Pentru cã am multã prietenie (!) pentru d-ta ºi fiindcã contez ºi pe eventual
ul d-tale sprijin, îþi voi mãrturisi cã lucrez la o asemenea concentrare. Vreau sã mã înþeleg
cu Argfetoianu, apoi cu lunian. Sã conving ºi pe Vaida sã-mi dea dacã nu colaborarea lui
directã, pe unul sau doi ai lui. Sper sã obþin ºi concursul unor moderaþi de la naþional-þãr
ca Costãchescu, sau alþii. Când voi avea combinaþia gata, mã voi duce ºi o voi supune Regel
ui".
Sã ºtii cã asta e formula viitorului Guvern" a încheiat Blumenfeld raportorul lui, crezând
cã-mi destãinuieºte ceva nou. Mai vrea omul sã se ia bine ºi cu viitorul ministru! Sãracul S
crutãtor nu putea sã ºtie cã lua locul informatorului meu secret" care m-a pisat luni de
zile
1 De aceea se agaþã ºi conducãtorii comuniºti de miºcarea þãrãnistã ºi insistã mai mult asupr
Popular decât asupra comunismului.
cu formula Mironescu, gata în decembrie trecut, gata în ianuarie, gata în aprilie, gat
a în iunie. Gata a fost numai reputaþia lui de informator ºi nici n-a mai îndrãznit sã trea
pe la mine, crezând probabil cã sunt supãrat pe dânsul. N-aº fi avut pentru ce. L-aº fi prim
it cu acelaºi surâs ca pe Blumenfeld. Bietul om a fost bine informat, dupã cum bine in
format e ºi Blumenfeld. într-adevãr de 5 ori a vrut Regele, numai de astã-toamnã, sã formeze
un Guvern Mironescu dupã formula mai sus-arã-tatã. Numai cã între vrerea" unui veleitar ºi
ealizare, e drum lung. Mai lung ca oricând astãzi, când a gustat din farmecul unei dic
taturi fãrã rãspunderi, mãrginitã la fleacurile care-1 intereseazã. ªi cu girul altora. Ceea
e cautã el acum e altã echipã de rândaºi, actuala fiind cam uzatã. Nu fac lui Mironescu insu
lta sã-1 consider, cu toate slãbiciunile lui, de teapa unui Tãtãrescu. în tot cazul nici l
unian, nici Vaida, nici eu ºi desigur nici Costãchescu nu ne vom înhãma la carul ruºinii.
Un adevãrat Guvern dupã formula schiþatã de Mironescu, dar un adevãrat Guvern, ar fi de lu
at în considerare, în anumite condiþii. Viaþa noastrã politicã a cãzut atât de jos, încât la
lã de Guvern cu adevãrat virilã, nu e de gândit. Cine va trãi la toamnã va vedea ce se va ma
i întâmpla. Eu unul cred cã va continua Tãtãrescu: unde mai gãseºte Regele lichele ca noi"
a lui Manolescu-Strunga.
Opt legionari ai Gãrzii de Fier 7 studenþi ºi un ºofer au pãtruns ieri searã în spitalu
enesc unde se afla în tratament Stelescu, ºi 1-au împuºcat. Acest Stelescu era o lichea.
Ales deputat în Parlamentul lui Vaida, unul din cei 4 gardiºti, deºi avea abia 25 ani
ºi era încã student (!), se amesteca în toate chestiunile ºi ocupa tribuna cu o obrãznicie
rarã. Era hipnotizat de fondurile secrete. O datã pe lunã interpela Guvernul ca sã-1 între
be ce am fãcut eu cu fondurile de la Ministerul de Interne. Guvernul nu-i rãspundea,
iar eu, când trecea pe lângã banca mea, îl trimiteam în portul Marsiliei. Mai târziu ºi-a tr
t camarazii ºi pe Zelea-Codreanu tot din patimã pentru fondurile secrete. Dar de dat
a asta nu mai interpela, ci încasa. Exclus ca trãdãtor din Garda de Fier, împreunã cu alte
unelte de-ale Siguranþei ca Sergiu Lecca ºi alþii, fondase o asociaþie poliþisto-naþionalis
tã ºi scotea o porcãrie de foaie Cruciada Românismului. A primit o pedeapsã bine-meritatã. Bã
eþii care 1-au ucis, s-au predat Parchetului.
Dl. Titulescu, dându-ºi seamã de realitãþi, cautã sã-ºi refacã o popularitate printr-un int
stil mare dat lui Ferrrio ºi publicat în prima
408
paginã a Universului. Foreign-erul nostru se agaþã ca un desesperat de armatã (pe care o
iubeºte din 1920), de ideea naþionalã, de intangibili-tatea tratatelor. O lasã moale cu
Sovietele, nu vorbeºte de Blum ci de Franþa ºi ne piseazã cu principiile asupra cãrora toþ
suntem de acord, dar nu ne spune nimic despre aplicarea principiilor, asupra cãre
ia suntem iarãºi de acord dar pentru a o dezaproba. In rezumat, interviul unui ºiret d
ar ºi al unui om care se îneacã ºi se agaþã de ce poate.
Un atentat a fost încercat ieri la Londra împotriva Regelui Angliei. Pe când se înapoia
cãlare de la Hyde Park un individ s-a repezit asupra lui. Politia a sãrit imediat; în
învãlmãºealã revolverul omului a cãzut, aºa încât atentatul nici n-a putut fi încercat. Ce d
e cu cele întâmplate la Marsilia, când a fost ucis Regele Alexandru al Serbiei!
Parlamentul francez a vota legea naþionalizãrii industriei armamentului ºi legea pent
ru modificarea organizaþiei Bãncii Franþei (înlocuirea consiliului de regenþã printr-un cons
iliu de administraþie larg). Fac ºi socialiºtii ceva bun.
Locarnienii continuã sã piseze lumea. Francezii vor în ruptul capului întrunirea la 22
iulie, fie ºi în trei. Englezii ar prefera-o în cinci. Pentru aceasta ar trebui însã sã se o
bþinã:
1) înlãturarea rezistenþei Franþei faþã de o invitare a Germaniei la conferinþã;
2) Imediata suspendare a promisiunii britanice de a asista Turcia, Iugoslavia ºi G
recia în Marea Mediteranã.
în legãturã cu uciderea lui Stelescu mi se spune cã Titulescu a fost foarte impresionat
de îndrãzneala gardiºtilor ºi cã ar fi telefonat numaidecât lui Franasovici, ministrul mai
apropiat de sufletul lui: Bine, dom-le, nu sunt nici 24 de ore de când v-aþi angajat
sã reprimaþi orice, miºcare de dreapta, ºi Garda de Fier ucide oamenii?" Pãi dacã o merge
aºa, în curând o sã avem prim-ministru pe Cãpitanul!" (Zelea-Codreanu) ar fi fost rãspunsu
resemnat al d-lui Richard" (Grâce aux Communications).
Puterile antifasciste rãspândesc vestea cã abisinienii reorganizaþi ar fi reluat Adis-Ab
eba. Nimic adevãrat, bineînþeles, în aceastã ºtire tendenþioasã.
Textul precis stenografiat al declaraþiilor lui Maniu din 28 iunie, la Vinþul de Jo
s, îmi parvin abia azi!l Diabolicul iezuit a luat pe bietul Mihalache în braþe, ºi-1 þine
strâns. De o fi sã se prãbuºeascã el Maniu, sã cadã cu Mihalache cu tot. Iatã pasajul cel mai
stractiv din cuvântarea fostului" ªaf, (restul alcãtuindu-1 cunoscutele cliºee ale democr
aþiei ºi ale naþionalismului dupã formula Tisza): Multe nedreptãþi s-au fãcut d-lui Mihalach
când s-a spus cã între mine ºi d-sa ar fi vreo deosebire de vederi. Dl. Mihalache ºi dl. M
adgearu ºi partidul nostru sunt contra d-nei Lupescu, aºa cum sunt, aºa cum sunteþi ºi dvs
. E însã o deosebire care e fireascã între noi. Dl Mihalache este preºedintele partidului ºi
astfel, nu poate sã spunã totdeauna pe faþã adevãrul în chestiunile delicate în legãturã cu
na. De aceea a fost de pãrere, pentru a scuti pe M. S., sã nu vorbim în adunãri de d-na
Lupescu, nu pentru cã ar apãra-o, dar nu voia sã supere pe Rege!".
Delicios!
ªi dl. Maniu continuã:
Dar eu, fraþilor sunt ardelean, eu in-am obiºnuit a vorbi pe faþã, cum am vorbit cu Tisza
ºi nu mã uit dacã se supãrã cineva sau nu, când spun adevãrul, dacã el este în interesul þãr
celuia cui îl spun".
ªi mai delicios!
Adevãrul e cã aceastã doamnã a adunat în jurul ei câþiva evrei ºi câþiva creºtini care împre
marilã blestematã''. Etc. etc.
Arcizewski s-a înapoiat de la Geneva unde a petrecut douã sãptãmâni împreunã cu Beck, mini
ul de externe al Poloniei ºi de unde aduce impresiuni".
La Geneva domneºte credinþa cã ne aflãm în preziua unei mari crize europene. Dacã aceastã cri
se va opri la ºantajul vãdit pe care-1 face Hitler pentru a obþine noi succese de la s
lãbiciunea celorlalþi, sau dacã va merge pânã la un rãzboi, rãmâne un punct de întrebare. Imp
dominantã este cã deocamdatã Hitler nu va declanºa rãzboiul, deoarece Franþa este încã astãz
nea cea mai tare, cea mai bine înarmatã din Europa. Peste un an, Germania îºi va fi comp
lectat înarmarea ºi va fi, ea, mai tare ca Franþa ºi numai atunci va fi pericol serios p
entru pace din partea nemþilor. Un rãzboi preventiv, pânã sã nu fie terminatã înarmarea Germa
iei, e greu de presupus din partea Franþei, cât
1 Am însemnat la pag.666 ºi 671 din acest caiet (p. 379, 382 în prezentul volum nota S
t.N.) cele ce mi se comunicaserã pe altã cale cu privire la ieºirile lui Maniu din ace
a zi.
410
timp va fi în fruntea ei Blum ºi Frontul Popular, pacific prin definiþie. Tratatul Ger
maniei cu Austria a indispus la Geneva unde e considerat ca o îndrumare spre Ansch
luss dar nu se crede cã pe aceastã cale ambele þãri sã pãºeascã mai departe, în vremurile apr
e, de fricã sã nu indispunã Italia, care se va opune chiar cu forþa la mutarea frontiere
i Germaniei pe Brenner. La Geneva - ca ºi la Varºovia ' se crede cã prima loviturã pe car
e va da-o Hitler, nu va fi îndreptatã nici în direcþia Austriei, nici în direcþia Danzigului
ci împotriva Cehoslovaciei, pe care nemþii ar ocupa-o sub o formã oarecare, fãrã nici o g
reutate, într-un asemenea caz, Italia a declarat deja cã nu va interveni (dupã cum ar
face-o faþã de o ocupare a Austriei) Polonia nu va interveni nici dânsa ºi este aproape
sigur cã nu va interveni nici Franþa nici Anglia, cel puþin cu forþele lor armate. Ce vo
r face celelalte douã State ale Micii înþelegeri? Sã se aventureze singure împotriva Germa
niei, cãci nici Sovietele nu vor putea veni în ajutorul Cehoslovaciei, ar fi o impru
denþã pe care e puþin probabil cã România ºi Iugoslavia o vor evita. Soarta Cehoslovaciei pa
re deci lui Arcizewski pecetluitã fie cã iniþiativa lui Hitler se va desfãºura peste 3 lun
i, sau peste 6, sau peste 9. II va fort", cum zice francezul! N-am nici o simpati
e pentru Cehoslovacia, Stat neviabil, dar graniþa Germaniei lângã Ungaria, ar constitu
i un formidabil pericol pentru noi, ºi ar necesita o revizuire a întregii noastre po
litici.
în chestiunea Danzigului, Arcizewski povesteºte cã nu existã nici conflict, nici neînþeleger
e între Polonia ºi Germania. Conflictul e între Naziºti" ºi comisarul S.D.N.-ului, irlandez
ul Lester, pe care Hitler vrea sã-1 îndepãrteze fiindcã se opune propagandei lui. German
ia ar voi chiar în locul irlandezului un polonez, dar Varºovia ezitã tocmai ca sa nu c
reeze o cauzã de fricþiune nouã, între cele douã þãri, care pentru moment se înþeleg foarte b
Se înþeleg, dar din toatã atitudinea lui Arcizewski reiese cã entuziasmul raporturilor p
olono-germane a scãzut. Se pare cã Polonia a fãcut acum de curând declaraþii formale la Pa
ris, din care rezultã cã, în cazul unei agresiuni, Franþa poate conta pe ajutorul Poloni
ei, conform clauzelor tratatelor existente între cele douã þãri. Aceastã apropiere de Franþa
ar fi avut ºi de scop sã dea o satisfacþie cercurilor diplomatice din Polonia ºi sã le fa
cã sã înghitã noua întãrire care a fost datã regimului
1 ªi adaug: ca ºi la Roma. Ultima oarã când am vãzut pe Sola acum douã sãptãmâni, ministrul I
i mi-a fãcut o lungã expunere asupra tragicei soarte ce aºteaptã Cehoslovacia, în ajutorul
cãreia dacã va fi ocupatã de Germania, nu va veni nimeni, nici chiar Franþa.
l
"ÎNSEMNÃRI ZILNICE, 1936 411
de dictaturã militarã: printr-un decret-lege generalul Rydz Smigly (succesorul lui P
ilsudski) a fost declarat deuxieme personnage de FEtat", adicã primul dupã Preºedintele
Republicii (care e omul generalilor) înaintea primului ministru.
Arcizewski pare mulþumit cã Titulescu în interviul lui a pus Polonia au premier rang de
s allies de la Roumanie", dar în încurcãtura Europei de azi, deplorã ca alianþa celor douã þã
nu e mai strânsã, mai intimã. O deplorãm ºi noi, dar poate cã nu e numai vina noastrã.
18 iulie. Ziarele de azi-dimineaþã ne aduc la cunoºtinþã ca dl. chestor Cãlãtorescu a fost
tituit. E faimosul poliþist amestecat în escrocheria lui Vasilescu cu devizele unei
societãþi belgiene. Condamnat definitiv la 3 iunie, Cãlãtorescu e destituit abia la 14 i
ulie, prin Decret Regal, motivat, dar abia pe ziua de 23 iulie! Deux pays" cum zi
cea rãposatul Forain pentru sora noastrã latinã Franþa.
Individul care a încercat sã tragã asupra Regelui Angliei pare sã fie un nebun, în tot ca
zul drept nebun a hotãrât poliþia englezã sã-1 dea. Evocând un nume ilustru dar perimat, ind
ividul a declarat întâi cã-1 cheamã Mac-Mahon. în realitate e un irlandez cu numele de Jer
ome Banningham.
în legãturã cu intempestiva ieºire a lui Titulescu la Geneva împotriva gazetarilor Italie
i care fluieraserã pe Negus, un prieten îmi trimite din Roma urmãtoarele rânduri:
Graþie sistemului de a informa opinia publicã în România, m-am gãsit pe neaºteptate într-o R
stilã României. Mi-a fost uºor sã aflu cauza: ieºirea nefericitã a d-lui Titulescu la S.D.N.
contra italienilor.
în cercurile oficiale româneºti se spune cã Titulescu indignat de manifestarea ziariºtilor
italieni ar fi exclamat: pour l 'amour de Dieu, faites cesser ces scenes de sat
ivagerie. Italienii afirmã cã Titulescu ar fi spus: Mettez. ã la porte ces sauvages! C
ert e cã Titulescu a fãcut un gest care a indignat pe italieni.
Mai mult chiar: Lugoºianu constatând efectul deplorabil în toate cercurile italiene, a
chemat pe Titulescu la telefon pentru a-i cere precizãri. ªtiþi rãspunsul lui Titulescu
? «Dacã Domnul de la Roma vrea sã mãnânce din ficatul meu, atunci va învãþa sã cunoascã cât v
ia lui Titulesco!» Aceastã comunicare prin telefon!!!
S-ar putea crede cã chestiunea nu are prea mare importanþã; aºa am zis ºi eu la început. Rea
litãþile însã sunt altele. Poporul italian, în
412
momentele actuale, este de o sensibilitate extraordinarã, cum zic oamenii lor cumi
nþi «morbida». Nemaiputându-se ocupa de politicã internã, toatã pornirea pãtimaºã e îndreptat
tica externã. Presa dirijatã îl ajutã. ªi astfel chiar a doua zi dupã ieºirea lui Titulescu,
-au ºi organizat grupe de manifestanþi contra Legaþiei României. Autoritãþile au luat însã to
mãsurile pentru paza.
De altfel, orice pas îl faci în Roma unde eºti nevoit sã te faci cunoscut ca român, te învaþã
talienii sunt profund indignaþi contra atitudinii lui Titulescu. Ei înjurã pe români, nu
pe Titulescu. Confundã sentimentele lui Titulescu cu ale românilor.
E necesar sã se înceapã o acþiune de punere în relief a realitãþilor. Opinia publicã italianã
uie lãmuritã. Etc. etc/'
Dl. Titulescu a încercat el, dupã câte am auzit, o lãmurire a opiniei publice italiene, în
datã ce s-a ridicat nenorocita ºedinþã cu bucluc a alergat dupã observatorul" italian de la
Geneva sã-i explice cã adorã italienii ºi cã ieºirea lui trebuie pusã numai pe socoteala fir
i sale impulsive. Uite, pe când eram la Atena m-am dus la un match de foot-ball ºi vãzând
câteva atacuri brutale ale grecilor împotriva turcilor, am fluierat pe greci, deºi er
am oaspetele lor". Italianul i-a rãspuns cã nu era acelaºi lucru, cã la matchul de foot-
ball din Atena n-a fluierat în calitate de ministru de externe al României ºi nu s-a lãs
at convins, cu una cu douã.
în ziarul le Temps din 11 iulie citesc un foarte judicios articol semnat de Vladim
ir d'Ormesson, care e pe atât de inteligent pe cât e frate-sãu, noul ambasador (pânã ieri
ministrul Franþei la noi) de prost. Pe când prostul s-a fãcut, cu fiecare prilej turife
rarul" lui Titulescu ºi al politicii lui falite, d'Ormesson cel inteligent plesneºte
pe megalomanul nostru cu urmãtoarele cuvinte atât de adevãrate ºi de plastice:
C'est pourquoi ii1 a voulu reagir contre ces mortels dangers en, ranimant la flam
me de la politique «collective» et en faisant â Geneve Ies declarations et Ies suggest
ions que l'on sait. Mais si ce langagepeut encore faire illusion aux lecteurs de
certains journaux dans Ies tran-quilles cafes de la provence franþaise, en Europe
, aupres des hommes d'Etat responsables de la politique internaþionale, pourqoi se
le dis-simuler? ii ne porte pas. L 'ordre et lapaix qui sont compromis ne depen
dent plus, en effet, d'un morceau d'eloquence ou d'un texte pro-
1 D'Ormesson se referã la Guvernul francez, dar judecata se aplicã ºi lui Titulescu, c
are în toatã atitudinea lui politicã e la remorca marii noastre aliate".
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 193e 413
cedurier. On nejuge sur des ac þes. Tout se ramene ã des temoignages de volante", înca
seazã, domnule Titulescu! Dar tot articolul lui Vladi-mir d'Ormesson ar trebui cit
at. ªi mai ales citit.
Moruzov a venit sã vadã pe Pangal ºi sã-i spunã ca sã ajungã la urechile mele cã în ant
lui domneºte panica, de la uciderea lui Stelescu. Poliþistul Moruzov, fãrã sã fi pãrãsit Stat
l-Major, lucreazã ºi la Palat cu Urdãreanu al cãrui om de încredere a ajuns. Dupã Moruzov, R
egele se gândeºte iar la un Guvern de mânã tare cu moºul (mareºalul Averescu) sau cu general
l Amza (!!!) în frunte ºi în tot cazul cu dl. Argetoianu la Interne. Regele e foarte i
mpresionat de actul gardiºtilor: n-a crezut pânã acum în ameninþãrile acestui tineret pe car
e socotea cã-1 poate utiliza în serviciul popularitãþii sale. Acum vede cã are a face cu a
devãraþi teroriºti ºi cum ºtie cã mai sunt echipe organizate în vederea suprimãrii ºi altor p
ne, printre care una ce-i stã foarte aproape a bãgat-o pe mânecã. ªansele generalului Amza
au scãzut însã mult; Regelui nu-i convine un Guvern cu caracter prea personal, mai al
es pentru represiune dar d-le Pangal, ascultã-mã pe mine, nimic nu se va face fãrã dl. A
rgetoianu la Interne". Pangal a replicat lui Moruzov cã toate sunt foarte frumoase
, dar de vreme ce dl. Argetoianu e omul indispensabil, de ce preconizeazã Regele t
oate hahalerele ºi toate mediocritãþile în fruntea Guvernului, ºi nu pe dl. Argetoianu? Nu
ºtiu ce va fi rãspuns Moruzov cãci Pangal nu mi-a spus dar pot eu sã lãmuresc pe amicul
eu Pangal ºi pe alþii: Regele nu mã vrea în fruntea Guvernului, tocmai fiindcã are nevoie în
acel post de un mediocru, pe care sã-1 învârteascã cum vrea. ªi poate cã mai are un motiv:
se teme sa nu-1 bag într-o bunã zi la Jilava.
19 iulie. Sunt de ieri la Sinaia ºi stau pânã mâine. Am luat-o azi-dimineaþã spre Popicãrie
a câþiva paºi dupã Riegler, am fost oprit de un gard. Regele popular a închis publicului v
echea alee Alexandru Ghica, pe care se plimba lumea de mai bine de 50 de ani. A în
chis cu un gard toatã pãdurea pe partea dreaptã a Peleºului pânã la rãscrucile Furnica ºi pân
lo de Popicãrie, unde îºi clãdeºte o cazarmã sã-ºi punã soldaþii sã-1 pãzeascã. O ºosea nouã
iei, începând din colþul unde coteºte calea Codrului spre vila Cãpriþã ºi iese în drumul spre
Ana. în locul Aleii Alexandru Ghica, se croieºte un drum mai greu ºi mai puþin umbros,
de-a lungul pârtiei pentru bob-sleigh. Toatã lumea înjurã de spurcã. Atât a câºtigat Regele d
e urma
414
noilor dispoziþii care au stricat tot rostul plimbãrilor din Sinaia. Cine o fi sfãtuit
aºa de prost pe omul ãsta?
Convenþia Strâmtorilor a fost votatã în unanimitate la Montreux. România ºi-a retras rezer
ele prin urmãtoarea declaraþie cititã de dl. Contzescu:
Luând act de declaraþiile fãcute în conferinþã atât de dl. Rustu Arras, cât ºi de ceilalþi º
gaþii, declaraþii din care rezultã cã asistenþa datoritã României1 ºi în virtutea pactului So
Naþiunilor (!!!) ºi în virtutea celorlalte pacte de asistenþã încheiate deja sau care vor fi
încheiate în viitor este asiguratã prin termenii acestui articol (art. 23), delegaþia r
omânã declarã cã-1 primeºte ºi cã retrage rezervele fãcute asupra lui în ºedinþa din 15 iulie
Va sã zicã toatã lumea e mulþumitã. Noi avem asiguratã asistenþa (pe hârtie), turcii au stãpâ
e fapt ºi de drept a Strâmtorilor ºi Titulescu rãmâne om mare.
Atât de mare încât Universul de azi-dimineaþã îi comenteazã pe o paginã întreagã searbãdele º
declaraþii fãcute lui Fermo acum douã zile ºi exalteazã pânã la ditiramb sordidele locuri com
ne. ªi dacã ar fi numai Universul\ Pentru Universul lucrurile s-ar explica prin opri
rea expresã" a tenorului Sixtinic la Predeal (în drum spre Montreux) unde a luat masa
cu Stelian Popeºte ºi 1-a convins de curãþenia intenþiilor sale. Ce e mai grav pentru int
eligenþa ºi pentru moralitatea omenirii e cã agenþia Rador ne anunþã cã presa francezã ca
englezã reproduc în extenso interviul ridicol, în valuri de entuziasm ºi de admiraþie. Cât
ne costã?
Printre alte vietãþi ridicole s-a ridicat de pe urma rãzboiului un Bãgulescu, ajuns acu
m colonel ºi pare-mi-se ataºat militar la Tokio. Platitudinea acestui caraghios nu e
egalã decât prin lipsa lui de talent, cãci individul scrie. Scrie cu smerenie, se închi
nã, preasfmþeºte la fiecare ocazie, la fiecare colþ de stradã toate buricele Dinastiei. Fa
ce pe cavalerul sans peur et sans reproche" ºi vorbeºte prin coloanele tuturor ziarel
or cu Regele Ferdinand. Când a murit Regele, la 20 iulie 1927 i-a fãcut chiar versur
i:
Cã de n-ai fi fost Rege,
1 De cine? Cum? Cine va trimite vase prin Bosfor în ajutorul nostru? ªi dacã s-ar gãsi c
ine sã trimitã, nu declaraþiile ºefilor de delegaþii" de la Montreux vor împiedica pe turci
ne închidã Strâmtorile, odatã ce sunt în mâna lor, dacã vor avea interes sã o facã.
Mãria Ta,
Te fãcea fapta Rege
Acum se mulþumeºte cu prozã, ºi îi scrie din Tokio:
Vor veni ºi anul acesta cavalerii (!!) la Curtea de Argeº. Din an în an mai puþini aici,
din an în an mai mulþi acolo sus, pânã ce vom fi iarãºi cu toþii în jurul Mãriei Tale".
Bietul Ferdinand! Da, da, da, da, da, da"... simpaticã mitralierã!
încã o asociaþie patrioticã! încã un chilipir pentru ºmecheri: F.O.N. = Frontul Ostãºesc
". S-a întemeiat ca sã lupte împotriva comunismului, împotriva trusturilor evreieºti ºi sã de
unþe afacerile veroase, nedreptãþile sociale etc. ªi sã plaseze în funcþii pe foºtii ofiþeri
i de pe vremea rãzboiului adicã pe înºiºi domnii membri care au alcãtuit Frontul Ostãºesc
st". Trãiascã F.O.N. !
20 iulie. Pãrãsesc Sinaia pe rãcoare la ora 8,20 dimineaþa cu trenul Carpaþi". De la mine
pânã la garã, numai sergenþi de oraº, cu cãºtile lor coloniale ultima modã raþionalã la Buc
ns la Sinaia ºi comisari de poliþie. Gara era ocupatã militãreste. Peronul închis. Cu un t
ren special la ora 8, pleacã M.S. Regele la Bucureºti sã asiste la serbarea aviaþiei car
e-ºi prãznuieºte azi patronul Sf. Ilie. Când mã gândesc la patriarhalele ºi plinele de simp
itate plecãri ale Regilor Carol I ºi Ferdinand, îmi vine rãu!
Sf. Ilie a adunat ceva nori, dar nu i-a lãsat sã crape, aºa încât sosesc la Bucureºti pe o t
emperaturã sufocantã.
Depeºele de azi ne aduc veºti contradictorii din Spania. Ce nu e contradictoriu, e
cã rãzboiul civil ºi anarhia s-au întins peste toatã þara ºi pânã în Africa, în Maroc, ºi ce
intrat în joc ºi elementul militar, care pânã aci se abþinuse. Generalul Franco1 anunþã prin
adio: Spania a fost salvatã. Provinciile Andaluzia, Valencia, Valladolid, Burgos, A
ragon, Insulele Baleare, cu toate garnizoanele lor ºi cu autoritãþile civile au aderat
cu entuziasm la miºcarea noastrã. Numai Madridul unde s-a refugiat un Guvern josnic
ºi îngrozit, face excepþie. Avi-
1 Generalul Franco e acelaºi care fusese închis pentru acþiunea sa spre stânga de Guvern
ul precedent, ºi pus în libertate de Guvernul Frontului Popular, ca o victimã a reacþiun
ii! Iatã-1 acum în fruntea acestei reacþiuni, ºi a trupelor rãzvrãtite ºampion al dreptei c
ra stângii! Spania e unicã în felul ei.
416
oanele acestui Guvern au bombardat oraºe ºi târguri fãrã apãrare, omorând femei ºi copii. Guv
ul acesta nu va scãpa de pedeapsã" etc. etc. Pe de alta parte la Madrid a fost const
ituit un Guvern nou, tot din Frontul Popular, prezidat de dl. Girai, dupã refuzul
lui Martinez Barrio. Noul Guvern anunþã ºi el cã a dezarmat revoluþia monarhistã la Barcelon
a ºi în alte pãrþi ale Spaniei. Pânã acum nu se poate judeca de ce parte e izbânda, ºtirile d
Spania fiind puþine ºi tendenþioase.
Senatul din Danzig, prezidat de Greiser a denunþat statutul pe care S.D.N.-ul îl de
dese oraºului liber. Lovitura e evident pusã la cale de la Berlin. Toatã presa francezã,
Pertinarii ºi Tabuiþele spumegã ºi cer d-lui Preºedinte Eden o telegraficã convocare a Cons
iliului S.D.N.! Pe de altã parte polonezii declarã fãrã a se emoþiona cã se vor înþelege dire
cu nemþii, ºi nu doresc câtuºi de puþin amestecul Genevei în toatã treaba.
Care sunt planurile Germaniei? Dupã Austria ºi Danzig, împotriva cãrui vecin se va îndrepta
? Rândul Cehoslovaciei va veni în curând? Cât timp se va mai putea menþine optimismul de f
aþadã al d-lui Baldwin?" se lamenteazã dulcele Pertinax, modernã Casandrã cu mâna întinsã.
ªi ca sã avem ºi noi distracþiile noastre, ziarele ne aduc ºtirea unei sfinte de bãtãi pe
e a mâncat-o dl. Leon, în gara Bazargic. Dl. Leon, fratele lui Leon subsecretarul de
la Industrie, lupist fuzionat ºi deputat a primit ºefia Partidului Naþional-Þãrãnesc de la
Bazargic, în locul lui Gafencu avansat" la Covurlui. Naþional-creºtinii locali 1-au pri
mit cu plin, plin de sânge", cãci 1-au brutalizat în aºa hal împreunã cu un alt tovarãº
bietul om a trebuit sã se punã la pat. Politica, ce pânã acum a fost la noi edenul tutur
or escrocilor, începe sã nu mai fie o meserie pentru toþi nechemaþii îmbuibaþi, cu gheºefturi
lipsiþi de scrupule.
Alt succes al românilor: Pamfil ªeicaru a fost primit într-o lungã audienþã, la Roma, de c
e Benito Mussolini.
Din când în când, îmi cade în mânã ziarul lui lorga, Neamul Românesc. A ajuns o fiþuicã exc
patã sã rãzbune ofensele reale, sau presupusele ofense, primite de lorga. Conduse cu d
ibãcie ºi cu spirit de Georgescu Cocoº, campaniile fiþuicii nu sunt lipsite de haz dar s
unt lipsite de mãsurã. Când începe cu unul nu mai sfârºeºte. Pe Giu-rescu 1-a întreprins ziln
timp de 3 luni de zile. Se cam plictisise lumea.
Acum, de o lunã a întreprins pe Arghezi, pe care lorga nu poate sã-1 mistuie fiindcã Fun
daþiile Regale i-au editat versurile. ªi Cocoº îl spurcã zilnic, îl face cu ouã ºi cu oþet. D
Arghezi sunt multe de zis; darul" e mult, dar nu e totul. Aºa cum scrie, în anarhia
simþurilor lui, gãseºti la el câteodatã versuri formidabile. Nu dau cele 800 de volume ale
lui lorga pe douã versuri ale lui Arghezi. De la Arghezi va rãmâne ceva, de la lorga
nimic. Nici chiar laudele dezinteresate ale domnului doctor Angelescu, incultul
ministru al cultelor.
21 iulie. înapoiat la Breasla, gãsesc o scrisoare pe care prietenul meu M.S., neºtiind
cã sunt în Bucureºti, mi-a trimis-o ca sã mã punã în curent" cu politica. O reproduc aici,
o mãrturie a unui om foarte inteligent ºi de obicei bine informat, mãrturie ce ne arat
a pânã la ce grad de excitare poate ajunge mintea omului, pe cãldurã, sub regimul de ocul
tism" pe care ni-.l impune un Rege terorizat.
Sã trãiþi domnule Argetoianu,
M-am întâlnit astãzi cu Ilie Lazãr1 care mi-a comunicat urmãtoarele informaþii pe care le au
ei maniºtii, privitor la întâlnirea dintre Titu-lescu ºi Mihalache.
Titulescu a venit cu bomba cã nemþii vor ataca pe cehoslovaci ºi pe ruºi chiar în vara ace
asta. Lui Mihalache i-a spus ca atât francezii cât ºi ruºii nu au încredere în nimeni decât î
artidul Þãrãnesc pe ca-re-1 vor aduce la putere în câteva sãptãmâni2. I-a cerut însã lui Miha
se despartã imediat de Maniu, atât pentru a se putea apropia de Rege cât ºi fiindcã Maniu
nu ar fi prea sigur pentru politica ruseascã. Dupã informaþiile maniºtilor, Mihalache ar
fi acceptat acest lucru ºi va începe imediat manevra de despãrþire. A ºi dat un comunicat
cã nu va vorbi la nici una din întrunirile convocate de maniºti în Ardeal.
Maniu la rândul lui va ataca în Ardeal politica externã a lui Titulescu, chiar la prim
a întrunire. Ilie Lazãr susþine cã Maniu este contra unui rãzboi alãturi de Rusia.
Francezii ºi ruºii pentru a susþine politica lui Titulescu ºi pentru a obþine comunicatul
Guvernului dat în favoarea acestei politici, au acordat împrumutul fãcut prin Cehoslov
acia, au determinat aranjamentul cu Skoda ºi s-au obligat sã termine rapid ºi pe contu
l lor linia feratã strategicã Ilva Micã-Dornicioara care asigurã legãtura între Cernãuþi ºi
1 Fost deputat de Maramureº, devotat al lui Maniu, dat acum doi ani în judecatã pentr
u delictul de lese-majestate.
2 în ultima lui trecere la Bucureºti, cu toatã tevatura pe care i-a pricinuit-o demisi
a lui datã ºi retrasã, Titulescu a avut o lungã întrevedere cu Mihalache.
418
Sighet. Dupã cum se vede, lucrurile se precipitã ºi la noi se formeazã urgent cele douã fr
onturi, unul pentru Rusia ºi altul contra ei.
Pentru Rusia sunt: Mihalache, lunian, Titulescu, ovreii, comuniºtii ºi Gr. Filipescu
. Contra Rusiei s-au pronunþat: Averescu, Maniu, Go-ga, Gh. Brãtianu, Garda de Fier,
Statul Major al Armatei (!!) ºi toata dreapta. Este sigur cã formula lui Titulescu
nu va reuºi ºi cã aceea ce fac liberalii acum, o fac numai ca sã obþinã bani ºi tunuri.
Formula contra Rusiei, sau neutralitatea, va reuºi sigur fiind susþinutã de cei mai mu
lþi ºi de aceea cred cã ar fi bine ca ºi noi sã împingem ºi mai accentuat spre ea, ca sã o lu
ntea altora.
Interviul dvs. acordat italienilor a prins de minune ºi este viu comentat. Am vorb
it asearã cu Antoniu de la Garda de Fier (cel care a organizat boicotul Dimineþii) ºi
este foarte încântat de politica partidului nostru.
îmi permit a crede cã ar fi bine sã mai faceþi o ieºire contra lui Titulescu. Acum când Mani
u rupe în douã Partidul Þãrãnesc pe chestiunea externa, poziþia lui Titulescu devine foarte
slabã.
Eu v-am trimis un articol din Times din care se vede cã la Mon-treux ruºii au cerut
lui Titulescu ca flotele engleze ºi italiene sã nu aibã acces în Marea Neagrã unde ei sunt
stãpâni, în timp ce englezii cereau mare liberã - aºa cum s-a ºi aprobat prin modificarea a
t. 16 ºi care ne convine ºi nouã1. Aceastã filã din Times am trimis-o cu explicaþii la Garda
de Fier ºi lui Gh. Brãtianu, unde a fãcut vâlvã mare. Am mai trimis ºi niºte gazete italiene
confiscate, în care Titulescu este atacat groaznic.
Mi-am luat îndrãzneala sã va cumunic toate acestea pentru cã din ele reiese cã lucrurile s
e precipitã. Aceasta bineînþeles afarã de cazul cã Titulescu o fi minþit în ceea ce priveºte
enþia nemþilor de a face rãzboi.
Liberalii ar întoarce-o spre dreapta dar le este fricã sã nu li se taie împrumuturile ºi c
omenzile de armament. Ruºii ºtiu cã liberalii nu pot fi oameni de încredere ºi de aceea im
ediat ce Mihalache se va rupe de Maniu cât de puþin, vor încerca un Guvern Mihalache Lup
u. Aceasta se va întâmpla foarte curând 3-4 sãptãmâni ºi dacã în acel moment critic, drea
bine pregãtitã, Regele nu va merge pe drumurile lui Litvinov ºi ale lui Titulescu.
Primiþi" etc.
1 E aici o eroare. Englezii urmãreau dreptul de trecere prin Strâmtori fãrã restricþie. Pr
opunerea ruseascã la care s-a raliat ºi România, ºi pânã în cele din urmã ºi Anglia a limitat
t drept la trecerile ce ar urma sã se efectueze în baza Pactului S.D.N.-ului sau a v
reunui alt pact încheiat sau ce ar urma sã se încheie, în cadrul Pactului S.D.N.-ului.
22 iulie. Citisem încã de câteva zile cã un domn Cernat fusese numit director general al
Siguranþei Statului, loc vacant. M-am întrebat dacã acest Cernat era unul si acelaºi cu
faimosul Cernat care a gustat plãcerile puºcãriei, dar am respins aceastã ipoteza. Aflu
azi cã e el în persoanã. E de necrezut! Am cunoscut pe Cernat în 1920, era maior ºi comis
ar Regal pe lângã Consiliul de Rãzboi din Bucureºti, în desfiinþarea nucleelor comuniste efe
ctuata de mine ca ministru de interne în 1920/1921, Cernat mi-a dat un concurs preþi
os: a lucrat inteligent, cu hotãrâre ºi cu autoritate. A lucrat chiar aºa de frumos încât s-
a impus atenþiei ºefilor sãi ºi a fost numit puþin ºi prin influenþa politicii director g
l al închisorilor sub Guvernul Brãtianu din 1922. Aici ºi-a dat în petic, ºi a fost antren
at ºi el, dupã lonescu-Maritza, în procesul fraudelor de la Direcþia închisorilor. Pus în ur
mãrire prin ordonanþã ºi rechizitoriu în regulã, a fost închis preventiv ºi achitat din lip
probe, aºa cum achitã justiþia noastrã pe toatã lumea de la un grad sau de la o situaþie în
us. A fost achitat, dar a rãmas pentru toatã lumea ceea ce este: un pungaº. Regele Mil
an fãcea sã râdã Europa fiindcã îºi alegea miniºrii în puºcãrie. Cel puþin miniºtrii lui Mila
ntni delicte politice. Regele Carol al II-lea a perfecþionat metodele balcanice: îºi a
lege înalþii demnitari printre puºcãriaºii de drept comun. Ce autoritate va putea sã aibã ace
t fost puºcãriaº asupra oamenilor care 1-au pãzit pe când era închis? Cine sunt criminalii c
are sfãtuiesc atât de prost pe Rege, sau dacã nu-1 sfãtuiesc ei, nu-1 împiedicã sã-ºi batã jo
rã ºi de oameni.
Universul de azi reproduce un lung ºi important articol din ziarul parizian L 'Ord
re, consacrat situaþiei noastre politice ºi curentelor noastre anticomuniste. Ziarul
L 'Ordre citeazã ºi aprobã fãrã restricþie formula d-lui Argetoianu, care a rãpus pentru 10
i comunismul în România" ºi anume cã pauperismul poate duce la Paukerism ºi cã Paukerismul
una ºi aceeaºi cu comunismul". Probabil ca în urma acestei citaþii, Ostrovski mã va pune p
e lista lui neagrã.
23 iulie. Aflu cu întârziere la þarã de Conferinþa Puterilor locar-niene cã se va þine astã
Londra. Se vor întruni reprezentanþii Franþei, Angliei ºi Belgiei. Londra a dat astfel
satisfacþie Franþei, în ceea ce priveºte data, adicã reuniunea imediatã a conferinþei, fie ºi
mai în trei. Anglia ºi-a luat însã revanºa prin publicarea urmãtorului comunicat care dã ordi
ea de zi a conferinþei: Scopul acestei reuniuni va fi de a examina situaþia ºi de a cãuta
cele mai bune mijloace pentru a da
418
Sighet. Dupã cum se vede, lucrurile se precipitã ºi la noi se formeazã urgent cele doua
fronturi, unul pentru Rusia ºi altul contra ei.
Pentru Rusia sunt: Mihalache, lunian, Titulescu, ovreii, comuniºtii ºi Gr. Filipescu
. Contra Rusiei s-au pronunþat: Averescu, Maniu, Go-ga, Gh. Brãtianu, Garda de Fier,
Statul Major al Armatei (!!) ºi toata dreapta. Este sigur cã formula lui Titulescu
nu va reuºi ºi cã aceea ce fac liberalii acum, o fac mânai ca sã obþinã bani ºi tunuri.
Formula contra Rusiei, sau neutralitatea, va reuºi sigur fiind susþinutã de cei mai mu
lþi si de aceea cred cã ar fi bine ca ºi noi sã împingem ºi mai accentuat spre ea, ca sã o lu
aintea altora.
Interviul dvs. acordat italienilor a prins de minune ºi este viu comentat. Am vorb
it asearã cu Antoniu de la Garda de Fier (cel care a organizat boicotul Dimineþii) ºi
este foarte încântat de politica partidului nostru.
îmi permit a crede cã ar fi bine sã mai faceþi o ieºire contra lui Titulescu. Acum când Mani
u rupe în douã Partidul Þãrãnesc pe chestiunea externã, poziþia lui Titulescu devine foarte s
abã.
Eu v-am trimis un articol din Times din care se vede cã la Mon-treux ruºii au cerut
lui Titulescu ca flotele engleze ºi italiene sã nu aibã acces în Marea Neagrã unde ei sunt
stãpâni, în timp ce englezii cereau mare liberã aºa cum s-a ºi aprobat prin modificarea ar
. 16 ºi care ne convine ºi nouã1. Aceastã filã din Times am trimis-o cu explicaþii la Garda
de Fier ºi lui Gh. Brãtianu, unde a fãcut vâlvã mare. Am mai trimis ºi niºte gazete italieneº
confiscate, în care Titulescu este atacat groaznic.
Mi-am luat îndrãzneala sã vã cumunic toate acestea pentru cã din ele reiese cã lucrurile se
precipitã. Aceasta bineînþeles afarã de cazul cã Titulescu o fi minþit în ceea ce priveºte in
a nemþilor de a face rãzboi.
Liberalii ar întoarce-o spre dreapta dar le este fricã sã nu li se taie împrumuturile ºi c
omenzile de armament. Ruºii ºtiu cã liberalii nu pot fi oameni de încredere ºi de aceea im
ediat ce Mihalache se va rupe de Maniu cât de puþin, vor încerca un Guvern Mihalache-L
upu. Aceasta se va întâmpla foarte curând 3-4 sãptãmâni ºi dacã în acel moment critic, dr
fi bine pregãtita, Regele nu va merge pe drumurile lui Litvinov ºi ale lui Titulescu
.
Primiþi" etc.
1 E aici o eroare. Englezii urmãreau dreptul de trecere prin Strâmtori rarã restricþie.
Propunerea ruseascã la care s-a raliat si România, ºi pânã în cele din urmã ºi Anglia a limit
acest drept la trecerile ce ar urma sã se efectueze în baza Pactului S.D.N.-ului sau
a vreunui alt pact încheiat sau ce ar urma sã se încheie, în cadrul Pactului S.D.N.-ulu
i.
l
22 iulie. Citisem încã de câteva zile cã un domn Cernat fusese numit director general al
Siguranþei Statului, loc vacant. M-am întrebat dacã acest Cernat era unul ºi acelaºi cu f
aimosul Cernat care a gustat plãcerile puºcãriei, dar am respins aceastã ipoteza. Aflu a
zi cã e el în persoanã. E de necrezut! Am cunoscut pe Cernat în 1920, era maior ºi comisar
Regal pe iângã Consiliul de Rãzboi din Bucureºti, în desfiinþarea nucleelor comuniste efect
uatã de mine ca ministru de interne în 1920/1921, Cernat mi-a dat un concurs preþios:
a lucrat inteligent, cu hotãrâre si cu autoritate. A lucrat chiar aºa de frumos încât s-a
impus atenþiei ºefilor sãi ºi a fost numit puþin si prin influenþa politicii director gen
l al închisorilor sub Guvernul Brãtianu din 1922. Aici ºi-a dat în petic, ºi a fost antren
at ºi el, dupã lonescu-Maritza, în procesul fraudelor de la Direcþia închisorilor. Pus în ur
mãrire prin ordonanþã ºi rechizitoriu în regulã, a fost închis preventiv ºi achitat din lip
robe, aºa cum achitã justiþia noastrã pe toatã lumea de la un grad sau de la o situaþie în su
. A fost achitat, dar a rãmas pentru toatã lumea ceea ce este: un pungaº. Regele Milan
fãcea sã râdã Europa fiindcã îºi alegea miniºrii în puºcãrie. Cel puþin miniºtrii lui Milan
tu delicte politice. Regele Carol al II-lea a perfecþionat metodele balcanice: îºi ale
ge înalþii demnitari printre puºcãriaºii de drept comun. Ce autoritate va putea sã aibã acest
fost puºcãriaº asupra oamenilor care 1-au pãzit pe când era închis? Cine sunt criminalii car
e sfãtuiesc atât de prost pe Rege, sau dacã nu-1 sfãtuiesc ei, nu-1 împiedicã sã-ºi batã joc
de oameni.
Universul de azi reproduce un lung ºi important articol din ziarul parizian L 'Ord
re, consacrat situaþiei noastre politice ºi curentelor noastre anticomuniste. Ziarul
L 'Ordre citeazã ºi aprobã fãrã restricþie formula d-lui Argetoianu, care a rãpus pentru 10
i comunismul în România" ºi anume cã pauperismul poate duce la Paukerism ºi cã Paukerismul
una ºi aceeaºi cu comunismul". Probabil cã în urma acestei citaþii, Ostrovski mã va pune pe
lista lui neagrã.
23 iulie. Aflu cu întârziere la þarã de Conferinþa Puterilor locar-niene cã se va þine astã
Londra. Se vor întruni reprezentanþii Franþei, Angliei ºi Belgiei. Londra a dat astfel
satisfacþie Franþei, în ceea ce priveºte data, adicã reuniunea imediatã a conferinþei, fie ºi
mai în trei. Anglia ºi-a luat însã revanºa prin publicarea urmãtorului comunicat care dã ordi
ea de zi a conferinþei: Scopul acestei reuniuni va fi de a examina situaþia ºi de a cãuta
cele mai bune mijloace pentru a da
420
urmare dorinþei pe care o au cele trei puteri de a consolida pacea Europei printr-
un acord general.
Foreign-Office-ul a încunoºtiinþat pe însãrcinaþii cu afaceri ai Germaniei ºi Italiei despre
onferinþa de azi, punându-i totdeodatã în curent cu planul conversaþiilor."
Tribunalul a confirmat mandatul de arestare al ucigaºilor lui Ste-lescu. Procesul
va fi judecat de Curtea de Juraþi.
în Spania, rãzboi civil în toatã regula, cu poduri aruncate în aer, oraºe bombardate, mii
mii de morþi. Pentru moment pare cã revoluþionarii (armata) dominã situaþia. Guvernul Fron
tului Popular se menþine totuºi la Madrid ºi în Catalania. Generalul Jurjo, unul din cei
mai populari generali regalist a capotat cu avionul în momentul în care decola de l
a Lisabona (unde trãia în exil) ºi a fost carbonizat. Generalul Franco a rãmas astfel fãrã r
ival în fruntea miºcãrii revoluþionare.
Condamnarea lui Charles Maurras la 8 luni închisoare fiindcã ar fi provocat prin ar
ticolele sale atacul îndreptat împotriva lui Leon Blum, a rãmas definitivã, Curtea de Ap
el confirmând sentinþa tribunalului Seinei. Charles Maurras în puºcãrie ºi Blum prim-ministr
u iatã unde a ajuns în anul 1936, dupã un rãzboi victorios, Franþa lui Ludovic al XlV-lea º
a lui Napoleon!
25 iulie. Conferinþa celor trei Puteri locarniene, întrunitã în ziua de 23 iulie la Lond
ra, a fost scurtã ºi s-a terminat prin urmãtorul comunicat:
Reprezentanþii Franþei, Belgiei ºi Marii Britanii, întruniþi la Londra la 23 iulie 1936, þin
seamã de aranjamentul de la 19 martie, de propunerile cancelarului Reichului din
21 martie ºi de propunerile Guvernului francez din 8 aprilie, au ajuns la urmãtoarel
e concluzii:
1) Scopul principal cãtre care trebuie sã se îndrepte sforþãrile tuturor naþiunilor europene
este consolidarea pãcii printr-un acord general.
2) Un astfel de acord nu poate fi obþinut decât printr-o cooperare a tuturor Puteril
or interesate ºi nimic nu ar fi mai dezastruos pentru nãdejdea care trebuie pãstratã în ac
eastã privinþã decât divizarea aparentã sau realã a Europei în blocuri opuse.
3) Cele trei Guverne socotesc în consecinþã cã trebuie fãcute demersuri pentru organizarea
unei întâlniri a celor cinci Puteri locarniene, imediat ce aceastã întâlnire va fi cu put
inþã sã fie convocatã.
Prima sarcinã este, dupã pãrerea lor, negocierea unui nou acord destinat sã se substitui
e pactului de la Locarno ºi reglementarea prin colaborarea tuturor interesaþilor a s
ituaþiei create prin iniþiativa germanã din 7 martie.
4) Cele trei Guverne intenþioneazã deci sã intre în comunicaþie cu Guvernele german ºi itali
an, în vederea participãrii lor la aceastã reuniune.
5) Daca se va face un progres la aceastã reuniune, alte chestiuni privitoare la pa
cea europeanã vor veni în mod necesar în discuþie.
în aceste condiþii ar fi locul sã se ia în considerare extinderea câmpului de discuþie pentr
u a se înlesni cu colaborarea tuturor Puterilor interesate1 reglementarea probleme
lor a cãror soluþionare apare esenþialã pentru pacea Europei".
Odatã cu acest comunicat agenþia Havas a dat drumul urmãtoarelor douã telegrame:
.JLondra 23 iulie, -r- La conferinþa tripartitã delegaþii Franþei au fãcut sã se admitã cã în
i când dl. Hitler ar accepta reafirmarea statu-quo-ului din apusul Europei, ar fi
bine sã se lãrgeascã negocierile, ad-miþându-se sã participe la ele ºi Puterile interesate di
Europa Centralã ºi Europa Orientalã. D-nii Blum ºi Yvon Delbos s-au arãtat partizani hotãrâþ
i principiului securitãþii colective.
Numai în cazul când Germania ar refuza sã participe la o conferinþã de lichidare, sau nu a
r contribui pozitiv la ea, constatarea eºecului conciliaþiunii ar deveni inevitabilã,
cu toate consecinþele ei, si în special intrarea în vigoare a dispoziþiilor militare pre
vãzute prin scrisorile schimbate la l aprilie între Guvernele francez, englez ºi belgi
an.
Data ºi locul viitoarei conferinþe în cinci nu se vor fixa pânã nu se va cunoaºte mai întâi r
sul Cancelarului Hitler."
Londra, 23 iulie. Dupã terminarea conferinþei tripartite s-au dat instrucþiuni telefon
ice ambasadorilor britanic, francez ºi belgian din Berlin ºi Roma pentru a face deme
rsuri simultane pe lângã Guvernele german ºi italian, aducându-le la cunoºtinþã comunicatul p
blicat astã-searã de reprezentanþii celor trei Puteri reuniþi la Londra. Ambasadorii sun
t însãrcinaþi sã transmitã Guvernelor german ºi italian invitaþia de a trimite reprezentanþi
conferinþa celor cinci Puteri semnatare ale acordului de la Locarno, a cãrei convoca
re a fost hotãrâtã azi."
1 Sublinierile în textul acestui comunicat sunt ale autorului acestor însemnãri C.A.
2 i
' ªi probabil nu numai Guvernului român.
422
Pe lângã aceste documente ziarele noastre mai publicã ºi urmãtoarea comunicare fãcutã de Guve
nul francez Guvernului român2 în ajunul întrunirii conferinþei de la Londra:
în spiritul Guvernului francez ºi dupã cum arata comunicatul care a fost publicat1, con
ferinþa preliminarã anglo-franco-belgianã care urmeazã sã se întruneascã la Londra are drept
biect sã examineze în comun situaþia ºi sa defineascã metodele negocierilor care vor urma.
Pe deplin conºtient de importanþa pe care o prezintã pentru România mai multe dintre pro
blemele generale care vor fi evocate ulterior, Guvernul francez þine sa dea Guvern
ului Regal român asigurarea cã este de pe acum hotãrât sã nu ia în considerare alte soluþii d
cât acelea care vor rezerva în întregime tuturor Puterilor interesate posibilitatea de
a participa la viitoarele tratative."
Am reprodus aici cele patru documente care precedã fiindcã ele pecetluiesc o epocã în ev
oluþia istoricã a Europei. Cu conferinþa de la Londra se încheie un capitol din istorie ºi
se deschide un altul. Falimentul politicii bazate pe securitatea colectivã ºi pe pa
cturi, dovedit pe deplin prin ridicarea sancþiunilor împotriva Italiei ºi prin dezlega
rea de fapt unilateralã a problemei Strâmtorilor2, a fost confirmat acum ia Londra p
rin mãrturisirea de neputinþã a Franþei faþã de actul de agresiune (cum îl califica dânsa atu
) sãvârºit de Germania la 7 martie. Unde sunt ameninþãrile Franþei cu sancþiunile prevãzute d
actul sfâºiat de Hitler fãrã nici o jenã? Unde sunt pretenþiile ei de a nu sta de vorbã cu Ge
mania pânã nu va fi restabilitã starea de lucruri prevãzutã în pact (în cel de la Locarno) ºi
recunoaºterea, sub nici o formã, a dreptului de denunþare unilateralã a tratatelor? Ce a
mai rãmas din aranjamentul tripartit din 19 martie, din propunerile franceze din
8 aprilie? O timidã aluzie în telegrama particularã a Agenþiei Havas, iar în comunicatul o
ficial nimic ci numai hotãrârea negocierii unui nou acord.
Zãpãcita de tot zgomotul în mijlocul cãruia se agitã, lumea nu-si dã seamã niciodatã de valoa
evenimentelor ce-i trec prin-naintea ochilor. Data de 23 iulie 1936 trebuie reþin
utã: ea înseamnã o nouã cotiturã în îndrumarea omenirii. Numai Dumnezeu ºtie ce ne poate aduc
iua de mâine!
1 Comunicat aproape identic cu cel englez reprodus la pag. 419 a acestor însemnãri.
2 La care trebuie sã adãugãm ºi revoluþia din Spania, cãci securitatea externã nu face doi ba
i fãrã securitatea internã atunci când tulburãrile dintr-o þarã sunt provocate de agenþii une
titeri strãine.
Procesul celor daþi în judecatã ca rãspunzãtori pentru prãbuºirea tribunei de la Cotroceni
ua de 8 iunie ºi care s-a terminat de câteva zile, se încheie în primã instanþã prin publ
a sentinþei tribunalului. Vasile Vasilescu (ajutor de primar) ºi arhitecþii Jean Burcu
s ºi Roger Bolomei sunt condamnaþi la câte un an închisoare corecþionalã; loil Blumenfeld, I
ulian Cozianu ºi M. Druþu, la câte 18 luni, Aurel Ca-cip la 8 luni, Vasile lonescu la
6 luni ºi Dobrin Ion la 5 luni. Singur arhitectul Marcel Pompei este achitat. Despãg
ubirile victimelor la care este condamnat Municipiul Bucureºti ºi care se urcã la mai
multe zeci de milioane sunt înºirate pe 6 coloane pline ale gazetelor de azi-dimineaþã.
Gazetele de azi-dimineaþã mai ne aduc vestea unui incendiu care a distrus complect c
onacul de la Bãleni (Covurlui) al fetelor lui Leon Cantacuzino. Aceste douã nenoroci
te sunt lipsite de noroc: ani de zile n-au avut o recoltã cum se cade; acum, când Du
mnezeu le îngãduise una, le arde casa, cu magazii cu tot. Cea mai mare din ele þine pe
prietenul meu Donici, fost prefect al Covurlui în ultima mea guvernare. Cealaltã, cãsãt
oritã cu diplomatul spaniol Amat ºi divorþatã, trage pe dracu de coadã ºi zugrãveºte cu un oa
are dar al coloritului.
26 iulie. Am celebrat ieri parastasul de doi an de la moartea scumpei mele mame.
Golul lãsat dupã plecarea ei a rãmas neîmplinit. Slujbã simplã ºi duioasã, numai în prezenþa
r ºi devotatelor ei prietene Mãrie Mirea ºi Eugenie Nedelcovici si a oamenilor casei.
Zi tristã ºi de reculegere.
Azi-dimineaþã viaþa ºi-a reluat drepturile ei. Geblescu (ªerban) a venit sã mã ia la ora 7 ºi
a dus la Fii iaºi unde prietenii mei politici organizaserã o frumoasã întrunire a Partid
ului Agrar. A fost lume multã ºi însufleþire mare. Un dejun de vreo 50-60 de persoane di
ntre fruntaºii organizaþiei Dolj a urmat la Craiova, la Cina. Pe drumul spre Filiasi
mi-am dat seama cât sunt de bãtrân. Cât s-au schimbat toate de pe vremea copilãriei mele!
Pe locurile nisipoase pe dreapta ºi mlãºtinoase pe stânga, la ieºirea din bariera Severin
ului odinioarã melancolice pârloage se ridicã acum o mahala întreagã de demobilizaþi în j
unei cârciumi La Gogu". Splendida alee de plute seculare care ducea de la barierã, pe
la fântâna Obedeanului ºi mai departe, a dispãrut douã trei plute rãzleþe se mai ridicã pe
uri ºi întrerup prin trufia verziºului lor întunecat ºirul de jigãriþi ºi spãlãciþi salcâmi n
istoviþi de secetã. Printr-un miracol pe care nu mi-1 explic, fântâna Obedeanului e încã int
actã ºi ºiroaiele ei de minunatã ºi
424
curatã apã curg ca în trecut, în preajma Amaradiei ºoseaua a fost cotitã aºa încât podul pest
e gãseºte acum la stânga cãii ferate ºi ºosea rãmâne tot la stânga ei pânã la gara Iºalniþa.
bleul liniei, conacul Elisei Opran nu se mai vede ºi poate cã e mai bine aºa. Câte amint
iri ale copilãriei ºi ale tinereþii mele s-au ºters ºi ele, ascunse de rambleul vremurilor
, cu atât mai implacabil cu cât e mai intangibil. Conacele boiereºti din Almaj, Bradeºti
ºi Racari au cãzut pe mânã de mitocani ºi-mi apar sãrãcite ºi nenorocite. Jalea cea mare e î
o-mireºtiul Filiºenilor, încãput pe mâna unui Dumitrescu, falsificator de bani care 1-a cu
mpãrat de la Alexandru Filipescu zis Filipuº, ºi 1-a ciopârþit. .. îmi aduc aminte vizitele
pe care le fãceam copil, cu mumã-mea, Smârãndiþei Filiºanu, ºi cât eram de impresionat de nob
þinutã a casei, ºi de minunatul parc, prin care ºerpuiau râuleþe cu apã curgãtoare. Nu pot p
epe nici azi cum puteau fi alimentate râuleþele pe acel deal arid... Mi s-a spus, cãci
n-am avut curajul cã mai calc pe acolo, cã azi apele nu mai curg, cã arborii umbroºi au
fost tãiaþi, casa a ajuns o ruina... Nimic nu poate dãinui în þara noastrã...
înainte de dejun m-au dus prietenii la ºtrandul nou de la Jiu ºi la cel de lângã biserica
Sf. Dumitru. Miºuna de lume ºi unul ºi altul. Locurile bine întreþinute dar omenire urâtã ºi
tã. S-a schimbat mult ºi viaþa la Craiova... dar aci schimbarea e într-un ritm de incont
estabil progres. Curentul de azi-dimineaþa a parvenit sã strecoare un articol din Gr
ingoire de sãptãmâna trecutã, interzis de cenzura noastrã. Ziarul parizian publicã dedesubtu
rile prin care s-a ajuns la angajarea Micii înþelegeri faþã de statutul Internaþionalei co
muniste. Henriot povesteºte ca ar fi greu ca numai douã State din numita grupare sã pa
rticipe la negocieri pe care al treilea nu le voia. S-a încercat totuºi obþinerea conc
ursului Statului iugoslav. A fi vorbit însã de statutul Internaþionalei comuniste aces
tuia ar fi însemnat sã-1 indispui de la început.
De aceea i s-a vorbit de restauraþia fostei Dinastii vieneze. ªi la 3 martie 1935, m
inistrul de externe al României a vizitat în capitala Iugoslaviei pe ministrul de ex
terne sârb de pe vremuri1 ºi amândoi miniºtrii au semnat un angajament de mobilizare în ca
zul unei astfel de restaurãri sau în cazul unei înarmãri ilicite a Statului ungar. Minis
trul de externe al celei de-a treia þãri2 a semnat ºi el acordul (cu alianþa sovieticã de
gât), dar mai târziu cãci trebuie sã spun, adaugã Gringoire, cã oricât de ºmecher e minist
externe al României, sunt doi
1 Jeftici
2 Beneº
profesori în aceastã materie: ministrul de externe al Sovietelor ºi redutabilul actual
ªef al Statului cehoslovac". Au urmat apoi alte deplasãri, alte sforarii, pânã când condu
cãtorul actual al afacerilor externe iugoslav s-a gãsit în fata unor stãri de lucruri pe
care a refuzat sa le mai tolereze. Conducãtorul afacerilor strãine al þarii latine din
rãsãrit luase noi angajamente, ah, ce abil, nu faþã de dl. Litvinov, ci faþã de dl. Beneº. C
angajamente? Doar acestea: cã în caz de rãzboi, în centrul vechiului continent, dl. Tit
ulescu acorda nu d-lui Litvinov, ci d-lui Beneº dreptul de zbor peste teritoriul r
omân al avioanelor sovietice destinate Cehoslovaciei ºi autoriza pe dl. Litvinov, nu
pe Beneº sã instaleze simbolic trei corpuri de armatã în partea de nord a þãrii româneºti. A
tizaþi, dl. Sto-iadinovici ºi Principele Regent au refuzat sã se bage în viespar."
De ce o fi interzis cenzura noastrã reproducerea acestui articol? Sã fi fost prins a
micul Titulescu cu mâþa în sac?
29 iulie. Dl. Eden a fãcut un mare expozeu în Camera Comunelor. Un tour d'horizont" c
are nu iese din banalitatea manifestaþiilor parlamentare de aceastã naturã ºi al cãrui sin
gur interes e constatarea cã pericolele provocate prin sancþiuni nemaiexistând, mai al
es dupã ce Guvernul italian a declarat acum în iulie cã nu pãstreazã nici un resentiment f
aþã de Iugoslavia, de Grecia ºi de Turcia pentru participarea lor la zisele sancþiuni ga
ranþia de securitate data de Anglia acestor trei þãri, nu mai are nici un obiect. Guve
rnul britanic a dat astfel Italiei satisfacþia pe care o cerea, prin anularea aºa-zi
sului pact mediteranean.
în Spania rãzboiul civil continuã cu o furie ºi cu o cruzime de ne-descris. Pânã acum nu se
vede de ce parte va fi victoria finalã, ºtirile fiind contradictorii.
30 iulie. Dupã depeºele de azi din ziare, pare cã Italia va lua parte la viitoarea întru
nire a locarnienilor. Declaraþiile lui Eden în Camera Comunelor, relative la scoater
ea pactului mediteranean din vigoare, ºi-au fãcut efectul. ªtiri din Roma parvenite d-
nei Tabouis fac totuºi pe aceastã muza a Genevei sã creadã cã Italia nu va reintra în hora l
ocarnienilor decât cu anumite condiþii. Printre acestea ar fi participarea Germaniei
care pânã acum e încã problematicã , recunoaºterea cel puþin de fapt a anexiunii Abisiniei
cuþii la început numai în cinci (o încercare de reînviere, fie ºi cu condiþii modificate a co
venþiilor de la Lo-carno), iar numai mai târziu o lãrgire a negocierilor prin admisia
la dezbateri ºi a altor State. Germania pare a condiþiona ºi ea participarea ei la vii
toarea întrunire, însã pe alte baze. Ea nu pricepe sã se discute asu-
426
pra trecutului, ci numai asupra viitorului cele întâmplate în martie urmând a fi conside
rate ca fapte îndeplinite ºi câºtigate pentru dânsa.
Regele a primit pe Sola, ministrul Italiei, ºi 1-a poftit la dejun împreunã cu della P
orta, ataºatul militar ºi cu ofiþerii italieni care au adus submarinul Delfinul". Dupã de
jun i-a decorat pe toþi, conferind lui Sola Marea Cruce a Stelei (deºi n-avea încã Coroa
na). O compensaþie pentru ieºirile lui Titulescu la Geneva, ºi poate o urinare a celor
ce a trebuit sã-i povesteascã lui Pamfil ªeicaru, înapoiat de la Roma zilele trecute.
31 iulie. Ziarele noastre reproduc un voluminos interviu dat de Titulescu ziarul
ui francez Le Temps, prin care ministrul nostru de externe dovedeºte anacronismul ºi
inutilitatea Comisiei Europene a Dunãrii ºi declarã cã ea trebuie desfiinþatã. Taleranul" n
stru vorbeºte de sus, de egalitate de drepturi, de suveranitate etc. ºi îºi mai dã ºi aere d
e Kemal faþã de concertul Marilor Puteri.
Dl. Titulescu e glumeþ.
Anacronismul Comisiei Europene ºi perfecta ei inutilitate au fost scoase în relief d
e mult ºi de mulþi, mai ales de la rãzboi încoace. Eu unul am protestat împotriva acestui a
nacronism" ºi a acestei inutilitãþi" cu fiecare prilej pe care 1-am avut. A protestat ºi
Vintilâ Brãtianu ºi atâþia alþii. Dl. Titulescu enfonce des portes ouvertes" ºi n-a descoper
nimic. Dar daca d-sa vrea sã facã din suprimarea Comisiei Europene o compensaþie faþã de l
ovitura Strâmtorilor datã de turci, ºi sã înregistreze si el un succes de acelaºi fel nu pu
em decât sã-i zicem turceºte: hai sictir! Nu se poate pune în balanþã un fapt divers cu un e
veniment care schimbã faþa lucrurilor în tot bazinul Mãrii Negre. E desigur foarte bine,
ºi mai potrivit cu logica internaþionalã ºi cu situaþia localã a gurilor Dunãrii sã suprimãm
sia Europeanã, dar aceasta suprimare nu are decât o importanþã de amor propriu ºi de puner
e la punct fãrã nici o înrâurire asupra echilibrului politic în raporturile noastre cu cel
elalte þãri. Tocmai fiindcã toatã chestiunea n-avea decât o importanþã secundarã, am lãsat-o
imp Iarã sã o rezolvãm. Aveam alte probleme mai importante care ne preocupau. Sa sperãm
cã opinia publicã româneascã nu va permite farsorului nostru internaþional, cu toatã presa l
ui plãtitã, sã mai arunce lumii praf în ochi cu acest nou bluff.
2 august. Duminicã seara. Dupã zece zile de cãldurã caniculare, sosit asearã în Sinaia unde
am gãsit rãcoare ºi aer. E de necrezut ca la câþiva kilometri de distanþã sã fie aºa o deoseb
e temperaturã. La Bucureºti erau 36°C la umbrã aici 23.
Ziua de ieri am petrecut-o la Bucureºti. Zi de naduºealã. A venit Pamfil ªeicaru pe la m
ine sâ-mi povesteascã vizita lui la Mussolini. Ducele 1-a reþinut douã ore, foarte inter
esat sã afle cât mai mult despre starea opiniei publice de la noi. ªeicaru a ieºit de la
dânsul, cucerit, si-derat, entuziasmat. Ducele ne iubeºte, nu ne confundã cu Titulesc
u pe care-1 dispreþuieºte mai mult decât îl urãºte. Nu pricep politica d-lui Titulescu" sp
a Mussolini ca sa facã plãcere lui Beneº s-a rãcit de Berlin ºi ca sã facã pe placul Iugos
i s-a stricat cu Italia. Acum Beneº se înþelege cu Germania cãci se va înþelege iar Iugos
ia cu noi ºi numai România rãmâne certatã ºi cu unii ºi cu alþii. De dragul «Franþei» aþi cãz
iei ºi aþi pierdut Strâmtorile; de dragul Rusiei veþi cãdea în ale lui Blum ºi veþi pierde ce
i aveþi de pierdut". Mussolini, povesteºte ªeicaru, îºi dã seamã cã România se detaºeazã de F
e va apropia fie de Germania, fie de Italia ºi bineînþeles ca dânsul ar vrea grozav sã fie
Italia. ªeicaru a avut impresia cã Mussolini vrea pacea cu orice preþ, cãci organizarea
cuceririlor din Africa nu e uºoara, si cere muncã ºi vreme ºi cã e gata sa facã multe conc
siuni ca sa nu fie tulburat în opera lui din Abisinia, în acest ordin de idei se încad
reazã ºi consimþãmântul lui la înþelegerea dintre Germania ºi Austria, în condiþiile în care
tã.
ªeicaru a vãzut ºi pe Rege, dupã înapoierea lui de la Roma. Spu-nându-i ca Mussolini va fi în
tat de decorarea lui Sola1 ºi a ofiþerilor italieni, Regele i-a replicat: ,«4m vrut sa
se ºtie cã politica lui Titulescu nu e ºi politica þãrii". ªeicaru a avut impresia netedã cã
ulescu e lichidat ºi cã acum (!?) Regele mai þine pe Tãtãrescu ca sã cureþe prin el pe Titule
cu, sã nu fie acuzat dânsul, Regele, ca 1-a exoflisit proprio motu". Aceastã impresie d
e lichidare ºi de faliment, în ce priveºte pe Titulescu, o are ºi Stelian Popescu, si a
mãrturisit-o lui Radian ºi lui Ra-dovici care au fost azi-dimineaþã sã-1 vadã la Predeal. Tr
ecând la politicã internã cu ªeicaru, Regele 1-a întrebat: Cum vezi cea mai bunã îndrumare,
e stânga ori spre dreapta?" ªeicaru neºtiind cum s-o nimereascã mai pe placul Regelui, i
-a rãspuns: spre centru". Bine, centru e ce am azi, centru e Tãtãrescu dar dupã el?" Amic
l Pafnutie s-a debuto-nat în fine si a declarat cã el nu vede decât o îndrumare spre dre
apta care sã poatã combate anarhia de care suntem ameninþaþi. Aºa vede el, ºi aºa vede marea
ajoritate a þãrii, s-a grãbit sa adauge. Regele pãrea încântat. Dupã ªeicaru, toate simpatiil
ui sunt astãzi îndreptate spre dreap-
1 Are aflat la Bucureºti cã Sola n-a primit decât Cordonul Coroanei României. Informaþia z
iarelor cã ar fi fost decorat cu Cordonul Stelei, era greºitã.
428
ta, spre Germania ºi spre Italia. Dacã e aºa, ne-a luat dracul: va da þara, ca sã nu se zicã
pe mâna lui Mihalache, a lui Titulescu ºi a lui Litvinov!
Pangal a vãzut pe Papacostea care i-a povestit despre vizitele lui Titulescu la m
areºal cãci au fost douã. Titulescu a fost sã spunã lui Averescu cã singurul om indicat sã
meze în momentul de faþã Guvernul era dânsul, Averescu, ºi ca el, Titulescu, e gata sã intre
într-un asemenea Guvern. ªi da-i încoace ºi încolo iar la plecare a sãrutat de douã ori pe
reºal. Cam în acelaºi timp a dat ºi interviul sau Universului, prin care-si fãcea spovedan
ia sa naþionalistã ºi în care ºi-a manifestat ºi tot respectul faþã de înalta personalitate
ului".
Averescu, dupã spusele lui Papacostea, a interpretat vizitele lui Titulescu în modul
urmãtor: Am întrebat pe dl. Titulescu daca a fost însãrcinat sã-mi facã propunerea pe care
i-a fâcut-o, sau dacã mi-o face din propria sa iniþiativã. D-sa mi-a rãspuns cã n-are nici o
însãrcinare, ca exprimã pãrerile sale personale. Atunci mi-am zis, din douã una; sau Titu
lescu e la mare ananghie ºi vine sã se agate ºi de mine sau vrea sã se împace cu Italia ºi
rea sã se serveascã de influenþa mea", în tot cazul, mareºalul n-a fost prea mult impresio
nat de intervenþia d-lui Titulescu, cãci a plecat la Kissingen.
3 august. Din Spania nimic decisiv încã, deºi rebelii par a avea succese zilnice. Se z
ice cã generalul Molia ar fi aproape de tot de Madrid. Probabil cã daca va cuceri Ma
dridul, va declara rãzboi generalului Franco, rivalul sãu! Oricum s-ar învârti lucrurile
, Spania pare pierdutã.
Ziarele ne aduc vestea morþii lui Bleriot. Cine-ºi mai aduce aminte de bãtrânvil aviato
r si de emoþiile care ne-au cuprins pe toþi când am aflat cã trecuse canalul La Manche în
zbor? ªi de turneul lui triumfal în capitalele Europei? A venit ºi la Bucureºti, unde la
Hipodrom s-a ridicat ºi a zburat pe câteva sute de metri în faþa mulþimii încremenite ºi a R
gelui Carol ºi a Reginei Carmen Sylva. Dar anul 1908 e atât de departe de noi! ªi câte v
eacuri au trecut de atunci!
Oribilul Blum ºi puturosul lui Guvern au luat iniþiativa unei acþiuni internaþionale în v
ederea neintervenþiei" (î) în afacerea Spaniei ca sã împiedice presupusul ajutor dat de It
lia revoluþionarilor ºi sã pregãteascã alt ajutor al stângii franceze, dar în favoarea comuni
mului din Spania.
4 august. Seicaru mi-a cerut un interviu ca rãspuns celui dat de Titulescu ziarulu
i Le Ternps, pe chestiunea Comisiei Europene a Dunã-
rii. L-am dat ºi Curentul 1-a publicat azi-dimineaþã, sau mai bine zis a încercat sâ-1 pub
lice cãci cenzura 1-a masacrat. Nu numai cã 1-a masacrat dar a comis chiar o infamie
: a tãiat tot sfârºitul declaraþiilor mele lasându-le sã se sfârºeascã cu fraza: Neînþelegri
cu dl. Titu-lescu sunt numai de nuanþe, îndeobºte privim lucrurile cam în acelaºi fel", ºi
e la virgulã nimic altceva decât albul hârtiei! Or, tocmai aci începea o punere la punct
care dovedea contrariul, ºi includea fraza lãsatã de cenzurã ca o simplã ironie, înþeleg mul
e, dar ca cenzura sã fie pusa în slujba unui falit nu!
Fost azi înspre Urlãtoarea. ªi drumul acesta a fost închis publicului. Ca sã ajungi la vec
hea potecã, la plãcuta fostã plimbare fãrã urcuº, trebuie sã cobori acum de la podul de piatr
pe drumul trãsurilor, pânã la spãlãtorie dincolo de grajduri ºi de acolo sã urci iar pe o
cã nouã de altfel bine croitã ºi frumos întreþinutã, pe care îþi iese sufletul, de-a lungul c
utei Opler-Wiese. Ce poate lumea înjura pe Rege, e de nedescris! Pânã ºi femei cu rost l
a cap ca d-na Mironescu ºi surorile ei (Bragadir) povestesc ca toatã aceastã închidere în
jurul Palatului a fost fãcutã numai ca Lupeasca sa se poatã plimba fãrã grijã ºi fãrã sã fie
acum stã de fricã la Foiºor. E vorba sã i se clãdeascã o vilã în dosul Foiºorului, mai aproap
garda Regelui.
5 august. Elena Vãcarescu a dejunat la noi. De când e milionarã pare cã s-a mai curãþat puþ
la trup ºi cã sufleteºte s-a mai îndepãrtat de îndrumãrile celor ce mânuiesc fondurile secre
speþã ºi de atâta vreme, Tifulescu. Nu ca i-ar dezaproba politica, dimpotrivã ( ii faut mar
cher avec Ies Soviets la mort dans l'âme, mais Ies autres veu-lent reviser nos tra
ites") dar nu mai cascã gura la tot ce cade din a Sco-pirului. A sosit de câteva zil
e în þarã Blumistã", mã asigura ieri Didina Cantacuzino. Faþã de noi nu s-a arãtat însã câtu
uziastã de noul curs din Franþa, ba chiar ne-a spus cã încercarea cu Frontul Popular" nu
se poate termina decât printr-o teribilã reacþiune a dreptelor, cã rãzboiul civil e aproap
e inevitabil ºi altele. Poate cã ºi-a schimbat atitudinea faþã de sentimentele pe care le-
a întâlnit în toate cercurile româneºti dar cred mai mult cã Didina s-a înºelat. Simpatiile p
tice sunt întotdeauna împletite la Elena Vãcarescu cu simpatiile ºi pretenþiile personale.
Dacã nu poate zice Raymond (Poincare) m'a declare hier"
1 Subsolul moºiei Vãcarescu (în Dâmboviþa) vecinã cu Bucsanii, unde s-a gãsit atât petrol, a
t concesionat de Societatea Astra. înainte de a se pune mãcar o sondã. Elena Vãcarescu ºi
soru-sa Zoe Caribol, au ºi cãpãtat câteva milioane.
430
sau mon cher Edouard (Herriot) cessez de mã raconter des histoires'' politica nu ma
i are nici un farmec pentru dânsa. Or, ne-a spus cã aproape nu cunoaºte pe Blum (Leon)
pe care nu 1-a întâlnit decât de câteva ori, ºi pe care 1-a judecat cu severitate în faþa no
strã. Mai mult: ne-a confirmat originea lui strãinã. Cãci dacã nu prea cunoaºte pe Leon Blum
, cunoaºte mai bine pe frate-sau Rene Blum ºi mai ales pe soþia acestuia, cu care a co
laborat la nu mai ºtiu ce asociaþie internaþionalã. D-na Rene Blum i-ar fi spus ca Leon
s-a nãscut la Vidin ou par la quelque part" iar despre d-na Leon Blum nu mai încape n
ici o îndoiala cã e evreicã din Brãila. Dacã ar fi numai atât! Dar mai e si spiritul rãu al b
atului-sau, o militantã pasionata, care împinge pe toþi la luptã si la excese. Franþa, sau
mai exact Guvernul Franþei, în mâinile unei jidoavce fãrã graþii de la Brãila, iatã un subie
pentru tapiþerie de Gobelins de împerecheat cu una înfãþiºând pe Regele-Soare Ludovic al XlV-
ea dictând pacea popoarelor Europei! Deºi apreciez foarte puþin personalitatea Elenei
Vacârescu, plãmãditã din vanitatea ei ºi din prostia celorlalþi, trebuie sã recunosc cã poves
cu haz. Dupã ce ºi-a bãtut joc de unul ºi de altul, mai toate persoane secundare ºi necun
oscute în afarã de zidurile Parisului, ca de exemplu de Principesa vãduvã Six-te de Bour
bon apucatã de mania conferinþelor a trecut la faimosul potentat al petrolului Deter
ding1 despre care ne-a spus lucruri interesante ºi de mine cel puþin necunoscute. De
terding ar fi hotãrât sã se retragã din afaceri, din toate afacerile, nu numai din cele
petrolifere si sã se instaleze in Germania drept consilier agricol (sic) al lui Hi
tler, punând toatã imensa lui avere la dispoziþia Fiihrer-ului pentru întreprinderile lu
i politice. Deºi a trecut de mult de 70 de ani, deºi a trãit ani de-a lungul sub influ
enþa primei sale soþii, o ovreicã, rusoaicã foarte inteligentã Deterding a divorþat de curâ
s-a cãsãtorit cu o tânãrã dactilografa. Oh, la dactylographie! Ce qu'elle a pu revolutionn
er Ies familles austeres de la haute banque et de la «grande bourgeoisie d'af-fair
es»!" observa nu fãrã dreptate Elena Vãcãrescu. Pe aceastã primã madame Deterding am cunoscut
o ºi eu la Paris, unde venea întruna, amestecatã în treburile cercurilor monarhiste ruseºt
i (deºi ovreicã). Fãrã sã fie frumoasa, era o femeie simpaticã, cam coaptã, fãrã tip semit ºi
vorbãreaþa ºi inteligentã. Venea totdeauna cu mâinile pline de bani (se zice cã Deterding îi
da un milion de franci de câte ori trecea
1 Creatorul puterii lui Royal Dutch, adversarul care a înfrânt dominaþia universalã a lu
i Rockefeller ºi a lui Standart Oii, organizatorul controlului englez în industria ºi în
comerþul mondial al petrolului.
Mâneca) pe care le golea în ajutorul refugiaþilor ruºi. Probabil cã astfel a fãcut cunoºtinþã
lui Duce Kiril (împãratul!) care se vede cã în dubla lui sãrãcie i-a apreciat ºi banii ºi duh
Elena Vãcãrescu povesteºte acum cã Marele Duce (vãduv de câteva luni) e pe punctul sã se îns
e cu aceastã fostã madame Deterding care se intituleazã deja Principesa Donskaia (sub
acest nume i-a apãrut sãptãmâna trecutã portretul în revista englezã Tatler). Referindu-se la
acest proiect de cãsãtorie, la toate nebuniile Regelui Alfons, la ale tuturor marilo
r Duci ºi la ale Regelui ºi Prinþilor noºtri, Elencuþa încheia cu melancolie: Ies derniers r
presentants des grandes dynasties sont acharnes â la perte du Principe monarchique
!" încheia, vorba vine, cãci i-a mai turuit gura înainte. Ne-a povestit astfel cã un bun
prieten al lui Hitler i-ar fi spus ca acesta nu va merge mai departe de o colab
orare paralelã în chestiunea Anschlussu-lui, nevoind sã indispunã Italia, dar cã aceastã doc
ilã colaborare o pretinde de la Viena; dacã cumva regimul actual austriac s-ar îndepãrta
de la programul convenit, Hitler ar aduce în fruntea Austriei pe Habsburgi, pe ca
re îi are în mânã. Astfel s-ar explica un împrumut destul de important pe care Deterding l
-a consimþit împãrãtesei Zitta si Arhiducelui Otto. Ar fi fost primul pas în colaborarea a
gricolã a lui Deterding cu Hitler.' Da agricolã, spunea râzând Elena Vãcãrescu, cãci Arhiduc
Otto e un bou! E complectamente degenerat ºi puþina inteligenþã câta o are, e toatã în mâna
ilor!" Habsburgii reîntronaþi de Deterding ultimul succes al magnaþilor petrolului ºi un
nou subiect pentru seria volumelor publicate de Zischka ºi de alþii împotriva acestor
a!
Azi dupa-amiazã au venit sã mã vadã, de la Bucureºti, Pangal ºi Dinu Cecropide. Pangal mi-a
adus o ºtire senzaþionalã, în tren de la Bucureºti a întâlnit pe d-rul Angelescu care l-a lua
la o parte ºi i-a dat informaþia confidenþialã, dar precisã, cã Guvernul pleacã. Tãtarescu l
convocat pe dânsul, pe Inculeþ, pe Victor Antonescu ºi pe Franasovici ºi le-a spus cã în aud
ienþa pe care va avea-o vineri 7 august, va spune Regelui ca Guvernul nu mai poate
face faþã greutãþilor ºi ca Majestatea Sa sã gãseascã o altã formulã pentru octombrie, în cu
luni urmeazã sã se facã schimbarea. Hotãrârea Guvernului cei patru miniºtri au fost de aco
d cu Tãtarescu ar fi irevocabilã (spune Angelescu). Pânã acum numai miniºtrii (câþiva) ar f
rãtat Regelui cã schimbarea este necesarã pentru a împiedica o încãierare a partidelor de ex
tremã dreaptã cu cele de extremã stângã, încãierarea încurajatã de opinia publicã exasperatã
ctualului Minister. Pentru pri-
432
mã datã o va spune-o Regelui ºi Tãtãrescu. Angelescu socoteºte cã dupã ei va veni un Guvern d
tare, ºi cã numai eu la Interne pot garanta pacea si liniºtea (mersi), în nici un caz Gu
vern de partid sau þãrãnist. Angelescu a pus pe Pangal sã jure cã nu va spune nimãnui, nici
chiar mie (!) cele aflate, ºi pe care nu le ºtiu decât cei cinci miniºtri sus numiþi, nici
chiar ceilalþi.
Dacã informaþia lui Angelescu corespunde cu adevãrul, atunci chestiunea stã astfel: Rege
le a pus pe Tãtãrescu sã spunã celor patru miniºtri etc. etc. Nu pleacã Tãtãrescu de bon gre
amne fereºte! Pentru mine, nu dau mare importanþã acestei senzaþionale veºti, fiindcã suntem
în august ºi în octombrie Majestatea Sa poate gândi ºi face exact contrarul decât gândeºte s
r vrea sã facã azi. Si totuºi! Þin minte cã Brãtianu (Ionel) mã întreba în primãvara anului 1
crezi cã e în stare sã facã Averescu?" întrebare la care am rãspuns: Averescu e în stare s
ice chiar sã-nu facã nimic!" (Era vorba de o eventualã loviturã de Stat, la moartea Rege
lui Ferdinand!) Tot cam în acelaºi sens, aº zice ca Regele Carol e în stare sã facã orice c
iar ºi ceva bun! Numai sã o facã! Tare mi-e fricã cã se va rãzgândi.
în legãturã cu ºtirea lui Angelescu, Pangal mi-a mai raportat o conversaþie avutã ieri cu Ar
istid Blank, care 1-a poftit la dejun (politeþe suspectã, date fiind relaþiile foarte
vagi ale lui Blank cu Pangal). Aristid i-a spus cã situaþia e foarte primejdioasã (Gar
da, asasinatele, Duduia etc.) ºi cã trebuie neapãrat un Guvern tare. Numai eu la Inter
ne, puteam salva þara! (þara, sau gaºca?) Dar cã trebuia ºi un preºedinte de Consiliu. Panga
l, exasperat, a întrebat pe Blank pentru ce mai umblã Regele dupã un prim-ministru, când
mã are pe mine (!). Blank i-a rãspuns ca nu e vorba de Rege, cã îºi dã el pãrerea lui ca sim
lu cetãþean, cã Regele e pânã în gât cu actualul Guvern, ºi ca rãmâne încã sã fie convins de
nei schimbãri de regim. Cã el, Aristid, ar fi încântat sã mã vadã pe mine în capul Guvernului
ar crede cã ar fi poate mai nimerit Averescu (!) ca sã fie satisfãcuta ºi armata (!!!).
Pangal care crede ca Blank ºtie mai multe decât spune (cred cã se însalã) comparã formula lu
i cu formula de mânã tare" a lui Anglescu ºi vede în spusele confidentului d-nei Lupescu
confirmarea celor destãinuite de ministrul instrucþiunii.
Toate aceste informaþii mã lasã rece. N-am avut niciodatã tentaþia sã scotorocesc în lada cu
unoi. Cu atât mai puþin azi: la ora 9 1/2 de searã pãrãsesc Sinaia ºi Rumunia; mã duc sã mã o
sc o lunã la
Nauheim ºi în regiunea Rinului. La vârsta mea toate au o importanþã foarte relativã, mai ale
s în politicã.
8 august. Sosit azi-dimineaþã la ora 10 1/2 la Nauheim ºi tras la Grand Hotel.
De la Sinaia ºi pânã aici, toate mi-au mers în plin, ºi cãlãtoria a fost plãcutã ºi instructi
mai vãzusem de foarte multã vreme þinuturile prin care am trecut. Prin Austria n-am m
ai trecut, ºi în Germania n-am mai fost din 1932 (înaintea lui Hitler), iar la Frankfu
rt â Maindin 1911!,
în dimineaþa de 6 august m-am deºteptat dupã graniþa ungureascã. De la Szolnok, Orient-Expre
suI este acum îndrumat prin Czegled, staþie prin care nu mai trecusem dinainte de rãzb
oi, de când circulau trenurile internaþionale între Budapesta ºi Bucureºti prin Segedin ºi T
imiºoara. La plecarea din Budapesta de-a lungul Dunãrii, pe acea linie familiara pe
care am circulat o viaþã întreagã, m-a apucat un dor nespus de tinereþile mele ºi de vremuri
le trecute. Aici începea Occidentul, pe atunci, adicã acel nou ritm de viaþã caracteriza
t prin faptul cã elementele ºi împrejurãrile încetau sã fie vrãjmaºe omului ºi-1 ajutau dimpo
realizarea scopurilor lui. Graniþa Occidentului s-a mutat acum la Viena cãci cultura
porumbului, caracteristicã regimului oriental ºi necunoscutã în aceste regiuni înainte de
rãzboi, a ajuns pânã la porþile acestei Capitale. Intrarea în Austria provoacã încã celor ca
au cunoscut falnica Monarhie dualistã sentimente cu atât mai jalnice, prin contrastu
l înfãþiºãrilor de ieri ºi de azi, cu cât mizeria stã scrisã ºi pe feþele oamenilor ºi pe luc
fleþite. De la Marchegg ºi pânã la Viena, gãrile sunt într-o stare de darãpanare ºi de murdãr
rprinzãtoare; calea dublã a fost demontatã între frontiera ºi Raasdorf (ºi probabil va fi de
montatã ºi mai departe, pânã la Stadlan), ºi totul pare paraginii, pânã ºi atât de intens ºi
cultivatele lanuri de odinioarã pe întinsul cãrora în locul pãioaselor ºi leguminoaselor pli
vite ºi îngrijite creºte porumb ºi lucru de necrezut buruieni! Aceastã linie Viena-Pres-b
rg-Budapesta a fost pe vremea Habsburgilor principala arterã de circulaþie a Monarhi
ei ºi ambele þãri (Austria ºi Ungaria) s-au întrecut în înzestrarea ei tehnicã, aºa încât aju
valizeze din acest punct de vedere cu marile linii din apusul Europei. De când înain
tarea Cehoslovaciei pânã la Dunãre a întrerupt circulaþia acestei linii ºi a izolat cele douã
capete ale ei, ea a trecut în categoria liniilor de clasa a Il-a, iar oropsita de
pe vremuri, linia Budapesta-Bruck-Viena, i-a luat locul.
434___________
Deºi n-am vazut-o decât de la distanþã ºi deºi n-am trecut decât de-a lungul marginilor Viene
, populaþia mi-a pãrut trista ºi deznãdãjduitã. Bãrbaþii sunt prost îmbrãcaþi ºi slabi1; feme
e cu gust ºi simplicitate nu mai oglindesc în ochii lor veselia vremurilor dispãrute c
i grijile zilei de mâine. ªi femeile ºi bãrbaþii tac, ºi toþi ca ºi toate par sa aºtepte ceva
Erlosung", o mântuire, cãci aºa nu poate sã mai meargã. Mi-am pus deseori întrebarea, de la
rãzboi încoace cum izbutesc vienezii sã trãiascã? Oraº industrial ºi comercial, de 2 milioane
de locuitori, cum de mai ajung atâþia foºti muncitori, atâþia foºti impiegaþi sã-ºi agoniseas
e de când industria ºi-a închis fabricile ºi comerþul tarabele din lipsã de muºterii?
Din cele trei State prin care am trecut în spaþiul unei dimineþi, Ungaria, Cehoslovaci
a ºi Austria figura cea mai jalnicã o înfãþiºeazã cu siguranþã Austria, în Ungaria deºi nu
de entuziasm ºi de belºug, viaþa pare normalã; nu se constatã în tot cazul dãrãpãnarea lucrur
e au fost" ºi se observã chiar o uºoarã miºcare înainte, care nu se poate explica decât prin
nteligenta valorificare a producþiei agricole ºi prin falsificarea bilanþurilor, buget
elor ºi monedei procedeu care în epoca de mistificare în care trãim nu e mai blamabil de
cât altul, în bucata de Cehoslovacie prin care am trecut prosperitatea e mult mai ac
centuata; Presburgul devenit Bratislava ºi principalul port la Dunãre al nou întemeiat
ei þãri s-a îndoit, ºi construcþii de tot felul, imobile blocuri de locuit, fabrici si ins
titute publice ocupã locurile pe unde acum 30 de ani creºtea viþa ºi hameiul. Dar chiar în
afarã de Bratislava, prin tot þinutul cehoslovac pe care-1 strãbatem apare silinþa unei
þãri sã-ºi dovedeascã dreptul la existenþã prin afirmarea voinþei oamenilor ºi exuberanþa op
realizate. ªosele impecabile, case ºi construcþii noi, liniile ferate spilcã ºi gãrile curãþa
lustruite ºi pline de miºcare dovedesc într-adevar cã în aceastã parte a fostei Monarhii lu
crurile merg mai bine ca înainte.
Deºi n-am nici o rãspundere în ciopârþirea Austriei un sentiment de jenã m-a cuprins de câte
ri am trecut prin Viena, de la rãzboi încoace. De data asta sentimentul m-a curpins
parcã ºi mai tare deºi n-am trecut prin Viena ci pe lângã Viena. Dupã ce trece Dunãrea, dupã
trece peste Prater ºi încalecã Donaukanalul, cam pe la halta Simeringer Hauptstrasse,
Orient-Expresul a deviat spre Bruck iar de la Schwehat
1 O droaie de lucrãtori de-a lungul liniei ferate (angajaþi probabil ca sã li se procu
re o pâine) sâpau aproape goi, disimulând sãrãcia lor vestimentarã sub ridicole pretenþii spo
tive.
(suburbia care adãposteºte marea fabricã de bere Dreher) spre Ober Laa ºi de acolo prin
Inzersdorf ajunge la Penzing ºi la Gara de Vest. Chiar aºa, vãzutã din afarã, nesfârºita adun
rã de case1 se dovedeºte moarta. Nimic si nimeni mi iese din oraºul amorþit ºi nimic nu in
trã. îmi aduc aminte de forfoteala acestei mari Capitale dinainte de rãzboi, una din c
ele mai animate, din cele mai zgomotoase, din cele mai ahtiate de petrecere îmi ad
uc aminte de frumoase zile de vara ca cea de azi în care aproape toatã populaþia se re
vãrsa asupra suburbiilor înflorite ºi a Wienerwaldului ºi nu pot sã pricep unde sunt oamen
ii cãci toate casele par totuºi locuite. Se vede cã sunt prea ocupaþi sã moarã de foame, în t
t cazul, spre Luxemburg, spre Rodaun nimeni. Lainzul, Hierzingul ºi toatã partea din
spre Schonbrunn (prin care trecem) e pustie, dupã cum pustie vom gãsi dupã plecarea di
n Viena ºi valea Wien-ului de la Hiitteldorf si Purkersdorf pânã la Rekawinkeî. La Westb
ahndorf, în cele zece minute de oprire n-am vãzut decât feþe deprimate deºi temperatura zi
lei era rãcoroasa aproape rece atmosfera moralã deprimatã pãrea a fi adaptatã deznadejdei
unei temperaturi caniculare. Dar nu erau flãcãrile soarelui de vinã ci probabil focul
care mistuia în sufletul fiecãruia ultimele speranþe de mai bine.
Pânã la Linz, toate liniile de drum de fier, inclusiv linia principalã, înierbate (ce nu
s-a pomenit înainte în Austria atât de îngrijitã de rostul fiecãrui lucru) iar gãrile imense
cu zecile lor linii de garaj inutile ºi ruginite, moarte. Nici încãrcãri, nici descãrcãri
pentru prima datã de când am pãrãsit România am dat iar de parcuri de maºini ºi de vagoane st
icate, date la o parte ºi exploatate drept cariere de fier si de piese de schimb.
La Linz, ceva mai multã animaþie, ºi în tot cazul lucrãri mari în curs probabil aceeaºi pre
pare de a procura oamenilor o posibilitate de a-ºi câºtiga o pâine gara se mãreºte ºi se re
e, iar pe sub linii se sapa un tunel în prelungirea strãzii principale a oraºului. De
la Linz înainte, fãrã ca miºcarea sa reaminteascã mãcar ce a fost înainte, lumea îmcepe sã fi
voioasã. Probabil prin influenþa indirectã a hitlerismului german, vecin.
Deºi priveliºtea e aceeaºi de o parte ºi de alta a Inului, deºi aceleaºi case ºi aceleaºi bis
ci ºi capeluþe se ridicã din mijlocul unor câmpii cultivate identic sau printre pãduri în ca
re se alineazã aceiaºi brazi,
1 Demagogia socialistã de dupã rãzboi a mai sporit stocul de locuinþe din Viena ridicând e
norme blocuri, cu sute de apartamente în care au fost gãzduiþi refugiaþi de prin provinc
ie sporindu-se astfel numãrul stomacurilor goale ºi gurile înfometate.
436
cum treci tunelul de sub oraº ºi te opreºti în gara de la Passau ai impresia cã ai intrat în
altã lume.
Ritmul plin de viaþã al celui de al III-lea Reich te prinde de la graniþã. Hitler, nu nu
mai cã a pus în miºcare tot poporul german, cu mic cu mare, dar a mai cerut ca fiecare
sã fie mulþumit ºi sã o arate. Nu ºtii dacã oamenii sunt mulþumiþi primele impresii culese
ovedi cã da dar toþi se aratã nu numai mulþumiþi, dar chiar încântaþi. Contrastul gâlãgiei
a feþelor luminate cu mutrele de un cot tãcute ºi deprimate de o parte si de alta a g
raniþei e impresionant.
De la primul pas pe care-1 fac în Germania lui Hitler, îmi dau seamã cã nemþii trãiesc azi în
r-o stare de adevãratã si perpetuã halucinaþie ºi cã nu mai vãd ºi nu mai judecã lucrurile de
um le judecã Fiihrer-ul ºi le cere sã le vadã. Aºa de exemplu, Fiihrer-ul a hotãrât cã Olimpi
care îºi desfãºoarã competiþiile la Berlin1 ºi în care 52 de naþiuni sunt reprezentate pri
ºi prin braþele lor cele mai de seamã înfãþiºeazã cel mai de seamã eveniment de la rãzboi
zã Germania în fruntea civilizaþiei mondiale, organizaþia sportivã fiind cea mai importantã
preocupare a omenirii moderne. ªi a mai hotãrât cã acest covârºitor eveniment sã fie sãrbãtor
a un prilej de reabilitare si de mântuire de întreaga suflare germana, ca o revanºã" a um
ilinþelor suferite dupã înfrângerea din 1918. ªi la glasul lui Hitler, tot poporul german
s-a sculat ca un singur om. Toate oraºele din Germania sunt împodobite ca pentru sãrbãto
rile mari; de la fiecare casã atârnã cel puþin un steag, steagul roºu al lui Hitler cu rot
ogolul alb încãrcat cu o svasticã neagrã în mijloc. Alte steaguri, culorile germane, sau l
ocale ca pe vremea antebelicã nu se mai vãd. Aceasta bolta roºie sub care se trece, ab
solut pe toate strãzile fie ele cât de depãrtate de la centru, dã oraºelor o notã de inconte
stabilã veselie ºi dovedeºte cã roºul, când nu simbolizeazã porcãria moscovitã e cea mai deco
a culoare. Si nu sunt astfel decorate numai strãzile oraºelor, dar ºi ale
1 Pregãtirile fãcute la Berlin în vederea acestei a 11 -a Olimpiade n-au mai fost fã1-cu
te nicãieri, ºi, judecând chiar numai dupã reproducerile fotografice ºi dupã cele scrise în p
esa germanã consacratã în mare parte de când au început competiþiile, marelui eveniment þin
literatura poveºtilor miraculoase.
Un adevãrat oraº, cu cel mai desãvârºit confort, prevãzut cu amenajamentele tehnice cele mai
perfecþionate, a ieºit din pãmânt la marginea Griinewaldutui, între Char-lottenburg ºi Span
dau. Fiecare naþiune îºi are cartierul ei, unde trãieºte ºi petrece. Un stadion imens, alte
piste speciale, un bazin pentru competiþiile nautice ºi tot ce poate omul dori, au f
ost clãdite nu in paiante ºi en trompe l'oeil" ca sã dureze câteva sãptãmâni, ci în zid ºi f
sã rãmânã ca o veºnicã amintire ºi ca o capitalã a sporturilor pentru întreaga Germanie, în a
sã fie a întregii Europe.
satelor, chiar prin cãtunele care n-au vãzut vreodatã un picior de atlet. De asemenea
toate gãrile sunt decorate, toate, nu numai acelea aºezate în drumul oaspeþilor strãini, ºi
decoraþia constã în mici steguleþe reprezentând culorile celor 53 de naþiuni înºirate pe sfor
e-a lungul peroanelor. Am constatat pretutindeni ºi culorile noastre în proporþie egalã
cu þãrile mari ale Europei, si mi se pare cã cu atât ne vom alege din aceastã Olimpiadã.
Preamãrirea evenimentului nu se mãrgineºte însã la aceste manifestaþii de ordin oficial sau
oficios ce ar putea dovedi numai o buna organizare administrativã ºi docilitatea cetãþen
ilor. Ceea ce impresioneazã mai mult e ecoul pe care cuvintele Fuhrer-ului 1-a deºte
ptat în sufletul fiecãruia. Pe strada, oameni de toate vârstele nu comenteazã decât recordu
rile" stabilite zilnic la Berlin; cetãþeni durdulii ºi bucãtãrese ce se bãlãcesc ca raþele di
unei prãvãlii într-alta, fetiþe sprintene rezemate de bicicletã sau tineri cu capul gol,
cu faþa îmbujorata ºi cu riick-sack-ul" în spinare toþi cu mic cu mare sunt cu ochii beliþ
e ediþiile speciale ce apar de 3-4 ori pe zi ºi care comenteazã cursele de 100, de 200
, de l 000 de metri sau aruncarea greutãþilor sau nu mai ºtiu ce, performanþe sigur strâns
legate de soarta lumii. Megafoane înadins aºezate pe la rãscruci ºi în locurile de mai ma
re aglomeraþie dau veºti ºi comenteazã fiecare gest al eroilor de pe stadion; prãvãliile au
toate câte ceva în mostrele lor care sã sublinieze importanþa zilelor pe care le trãieºte naþ
a ºi cuvântul olimpic" sau olimpiadã" însoþeºte tot ce se expune de la borcanul de muºtar p
a mai elegantã pãlãrie de damã. Cele cinci cercuri împletite se lãfãiesc pe toate zidurile, p
toate ferestrele tramvaielor ºi taximetre lor1.
Manifestând atât de spontan ºi atât de exagerat ar putea face sã se creadã cã asistãm la o ex
zie de nebunie colectivã, provocatã de un nou mit. Trãim desigur într-o epocã în care preocu
pãrile sportive par a fi luat locul preocupãrilor culturale de alta datã; accesibile f
iecãrui prost, desigur curentele sportive au ridicat valuri de o intensitate pe ca
re curentele culturale nu le puteau ridica, dar mobilizarea totalã a poporului ger
man la care asist nu are la bazã nici mitul, nici curentul sportiv, ci alt mit, mu
lt mai puternic, care a cucerit tot poporul ºi-1 duce pe cãile lui necunoscute: mitu
l hitlerian. E destul sã stai trei zile în Germania ca sã-ti dai seamã cã Fiihrer-ul e stãpân
absolut ºi necontestat pe spiritul
1 însemnele Olimpiadelor simbolizeazã împletirea eforturilor celor 5 continente. Deºi au
fost întrunite pânã acum zece olimpiade, abia acum am aflat existenþa acestui nou simbo
l de viaþã pe care probabil nici nu 1-aº fi cunoscut dacã n-aº fi venit în Germania.
438
maselor. Cei câþiva intelectuali rãzvrãtiþi în afarã de ovrei care se zice ca ar mai fi î
a lui Hitler stau ascunºi ºi nu îndrãznesc sã se arate. Oricare vor fi rezultatele acþiunii
lui Hitler, oricare ar fi judecata posteritãþii asupra lui, un lucru trebuie sa i se
recunoascã: din sufletul multiplu al Germaniei a fãcut un singur suflet. Ca o fi bi
ne, ca o fi rãu, altã chestiune. Deocamdatã sã constatãm cã într-un popor de peste 70 milioan
de oameni bate o singura inimã sã o constatãm si sa luãm aminte. Poporul german e azi u
n popor care crede, ºi un popor care crede îºi realizeazã toate nãzuinþele.
Judecând dupã experienþa de la Frankfurt, viaþa oraºelor nu s-a schimbat sub noul regim beþ
a ocazionala a steagurilor roºii lãsatã la o parte. Aceeaºi þinutã impecabilã a strãzilor ºi
perfectã organizaþie a serviciilor publice. Aceeaºi curãþenie, aproape supãrãtoare fiind ca
tânjenitoare de orice libertate. Clãdiri ºi lucrãri particulare si publice, pretutindeni
în construcþie Spre marea mea mirare nici o uniformã, deºi Frankfurtul e la doi paºi de R
in poate tocmai din cauza asta. în 48 de ore n-am întâlnit nici un ofiþer, nici un solda
t. Câta deosebire cu aspectul strãzilor si localurilor publice dinainte de rãzboi, când
uniformele miºunau ºi te izbeai de ele la fiecare pas! Remilitarizarea Germaniei sã fi
e ºi ea un mit? Lucru ciudat n-am întâlnit decât doi tineri în uniforma secþiunilor de apãrar
ºi de asalt hitleriste (S.S. ºi S.A. adicã Sicherheits-Scharren ºi Sturm-Abteilung)1 un
contrast iarãºi caracteristic cu puzderia de cãmãºi negre care circulã pe strãzile oraºelor
liene.
Parcã numãrul ovreilor a mai scãzut mai ales în localurile publice, deºi la Frankfurt sunt
la ei acasã; se vede cã totuºi se aratã mai puþin.
La hotelul Frankfurte-Hof n-am mai gãsit clientela elegantã dinainte. Lipsesc englez
ii ºi americanii, în schimb mulþi italieni pârliþi, nespãlaþi ºi guralivi. Þinuta hotelului º
les a restaurantului se resimte.
Revãzut Romerul" si Domul. Atâta mãrire istoricã nu putea sã încapã în cele trei saloane imp
e ºi în bisericuþa" vecinã. Cu toate cele 36 de elecþiuni" împãrãteºti ºi cele 12 încoronãr
un cheag între oraºul de negustori si de cãmãtari care a fost totdeauna Frankfurtul ºi al
II-lea Imperiu Roman. ªi sub Habsburgi ºi înainte de ei, inima poporului bãtea aiurea.
Vizitat pentru prima datã casa pãrinteascã a lui Goethe în Hirsch-graben, casa restauratã ºi
repusã cu migãleala cunoscutã a Herr Profes-
1 S.S. constituie o trupã de paza, mai ales pentru Hitler ºi oamenii lor sunt plãtiþi. S
.A. sunt toþi ceilalþi nazi, ºi nu primesc nici o leafã.
sorilor, în starea în care se afla pe vremea genialului poet. O oroare înspãimântãtor de tri
sta. Camera în care s-a nãscut Goethe, micã ºi întunecoasã, strânge inima. Cât soare a trebui
aibã acest om în sufletul lui ca sã scrie în aceastã puºcãrie Gotz von Berlichingen, Cîavigo,
rther ºi începutul lui Faust! Posomorâta casa de altminteri încãpãtoare pentru vremuri ºi c
retenþii explicã pasiunea poetului pentru lumina Italiei ºi relativa lui neînþelegere pent
ru o artã pe care nefasta influenþã a unui Winckelmann nu ar fi fost în stare, singurã, sã-i
ascundã ritmul.
10 august. Bad Nauheim e un buchet de vile confortabile la poalele Taunusului. P
arc splendid atât de bine þinut încât oamenii se sfiesc sã calce pe alei, sa nu le strice.
Arbori bãtrâni, tei, castani, arþari, cu coroane seculare. Stabilimente de bãi moderne
clãdite cu gust si cu tot confortul. Un Kurhaus mai vechi, de pe vremea Prinþilor de
Hessa, dar nu prea urât, nici antipatic.
La Nauheim nu se prea bea apã (e o singurã sursã) ci se fac bãi, care au reputaþia cã întãres
nima ºi regleazã circulaþia. Doctorul Hubert inteligent nu-mi gãseºte nici o leziune (cro
a aortei dilatata, ventricul stâng cam mãrit ca la 65 de ani!) ºi socoteºte cã micile tulb
urãri care m-au supãrat astã-primãvarã erau datorate oboselii. Vom vedea.
Profitat ieri de o dupã prânzã de libertate ca sã fac o excursie la Saalburg ºi la Homburg
, cu un autocar pentru preþul de 3 1/2 mãrci, o splendidã organizaþie germanã!
Saalburgul este un castram" roman reconstituit cu multã cheltuialã ºi reclamã de împãratul W
lhelm al II-lea pe muchia Taunusului, pe acel limes" sãpat de romani de la Rin la D
unãre ca sã apere Imperiul de nãvãlirile germane. Toata lucrarea e fãrã interes. Herr-Profes
-sorii au zidit clãdirile dupã medalii, dupã reliefurile columnei Traiane, dupã descrier
ile celor vechi, pe urmele fundaþiilor gãsite. Le-au zidit nu dupã fantezia lor, cãci ne
norociþii n-au avut nici o umbrã de aºa ceva, dar dupã placul stãpânului lor. Lui Wilhelm al
II-lea îi plãcea sã se joace aici de-a împãratul roman ºi sa se fotografieze cu Regele Angl
iei (Eduard al VH-lea) ºi cu Regele Siamului.
Homburgul e o glorie decãîiutã, o glorie de pe vremurile lui Napoleon al III-lea. Aici
au fost instalate primele jocuri în stil mare de cãtre fraþii Blanc, în schimbul unui împ
rumut de 100 000 de taleri, Prinþul de Hessa-Homburg a dat isteþilor francezi conces
iunea jocurilor. Un Casi-no monumental a fost construit pe principala stradã a oraºu
lui ºi timp
440
de 20 de ani toatã floarea Parisului ºi-a petrecut verile la Hombourg" sã-ºi încerce norocu
l. Homburgul fiind incorporat în 1866 Prusiei, Bis-marck a desfiinþat jocurile acordân
d însã concesionarilor un rãgaz pânã în anul 1872, când jocurile au fost definitiv suprimate
fraþii Blanc s-au mutat la Monte-Carlo, pentru fericirea Prinþului de Monaco.
Ridicat în acea perioada de totalã lipsã de gust care a caracterizat a doua jumãtate a v
eacului al XlX-lea, Casinoul din Homburg devenit acum Kurhaus" este pãstrat ca o re
licvã, cu îngrijire, în starea lui iniþialã, ºi arãtat cu mândrie vizitatorilor de câþiva fec
re mai poartã livreaua vremurilor dispãrute. E o oroare în toatã puterea cuvântului. E de
neînchipuit cum meºteri veniþi dintr-o þarã cu atâta tradiþie esteticã cum e Franþa au putut
pe ceva atât de hidos ca cele trei saloane în care funcþiona ruleta ºi trente-et-quarante
". Dar sala de teatru! Sã-i pui foc! Amuzante vreo 12 cadre mari, fotografii repre
zentând în grupuri înalþii oaspeþi regali ºi imperiali ai Homburgului pe vremea crinolinelor
ºi turnurelor". Picknick-uri ridicole, curse de domni care împing cucoane în roabe, cu
rse de dame înfoiate care împing roabe goale toate organizate de Prinþul de Galles, un
mare prieten al Homburgului încearcã în zadar sã reînvieze pe ziduri o epocã apropiatã dar
de moartã. Lumea priveºte însã cu smerenie, dacã nu cu regrete, la toate aceste cadre car
e fac parte din marea moºtenire a trecutului.
în opoziþie cu Nauheimul, staþiune balnearã modernã care ar putea fi aºezatã ºi în Conecticut
Noua Zeelandã, Homburgul e un vechi oraº cu uliþi strâmte dar pline de caracter, care d
au pe o stradã largã. Influenþa esteticii franceze, vecinã, se simte deja în aspectul mai
tuturor caselor mai vechi de 100 de ani. într-o parte a oraºului se ridicã un castel a
l Principilor de Hessa-Homburg, preluat de Hohenzollerni dupã incorporarea provinc
iei ºi în care împãraþii Wilhelm I ºi al II-lea îºi primeau în fiecare an neamurile. Astfel p
e oaspeþii fotografiaþi în Casino, e ºi împãratul Nicolae al II-lea al Rusiei, cu Þarina, ven
sã punãprima piatrã a bisericii ruseºti...
In castelul de la Homburg ºi-a instalat împãratul Wilhelm, pentru un timp îndelungat car
tierul general, pe vremea rãzboiului din 1914. Alãturi de castel, tot dânsul a clãdit o
bisericã monumentalã în care Profesorii" au pus toatã arta lor ºi materiale alese. Interior
ul e inspirat de Agia Sofia de la Constantinopol, dar prin alterarea proporþiilor
tot ce e viaþã ºi minune la Bizanþ e experienþã moartã ºi nereuºitã la Homburg. Operã totuºi
iindcã dovedeºte o datã mai mult falimentul Profesorilor".
O încântare, la Homburg, este parcul care se întinde de la terasele din dosul Casino-u
lui, peste vale, pânã la un deal împãdurit. Ca desen ºj ca întreþinere, e unul din cele mai f
umoase parcuri din Europa, ºi în jurul lui miºuna acum viaþa celor circa 10 000 de kur-gãst
e" care vin sa ia în fiecare varã bãi inofensive în aceastã staþiune balnearã. Deºi trãiesc
e curentele politice de când am plecat de la Sinaia, aflu printr-un ziar care îmi ca
de în mânã cã în ziua plecãrii mele din România, în 5 august, generalul Metaxas, primul minis
al Greciei a dizolvat Parlamentul (ales astã-iarnã) ºi a proclamat dictaturã. Mo-ivul mãr
turisit: necesitatea unui Guvern de mânã tare împotriva pericolului comunist, din ce în
ce mai ameninþãtor. Am notat deja de câteva luni acþiunea sovieticã începutã ºi în Grecia, od
cea pusa la cale în Spania, în Franþa ºi în Algeria. Nu ºtiu pânã la ce punct lovitura pe car
încearcã generalul Metaxas era necesarã pentru mãsurile de luat împotriva comuniºtilor. E m
ai probabil ca generalul a vrut sã taie încurcatul nod al raporturilor politice dint
re diversele partide din Grecia, nod pe care, cu toatã buna lui voinþã, Regele Georgio
s n-a putut sã-1 descurce. Speranþele puse în Restauraþie pentru o normalizare a vieþii po
litice greceºti par cã se nãruie. Buna-credinþã ºi buna-educaþie nu sunt de ajuns în politicã
ru a duce o întreprindere pânã la capãt. Regele George a fost lipsit de autoritate ºi a pi
erdut partida. Nici dictatura pe care o încearcã generalul Metaxas nu poate duce la
nimic. Pentru o dictaturã trebuie un dictator, ºi generalul Metaxas n-a dovedit prin
nimic cã ar fi omul indicat pentru un asemenea rol. Dacã dictatura unui genial poat
e salva o þarã, proceduri dictatoriale în mâna unui nechemat nu pot sã ducã decât la o pieire
sigurã.
Din Spania veºtile din fiecare zi se aseamãnã. De o parte ºi de alta se comit nemaipomen
ite cruzimi ºi fiecare pretinde cã e sigur de victoria finalã. Deocamdatã lucrurile stau
cam pe loc ºi Madridul este încã în mâna Guvernului Frontului Popular, ca ºi Barcelona.
12 august. Fãcut ieri, de dimineaþã ºi pânã seara, o frumoasã excursie cu autobuzul ºi cu v
l. Cu autobuzul am plecat din Nau-heim dupã ora 7 dimineaþa ºi prin Homburg (fãrã sa ne op
rim) ºi lãsând orãºelul Hoechst (incorporat de câtva timp la Frankfurt) la stânga, pe o autos
radã cimentata, recent construitã pentru a lega Frankfurtul cu Mainzul ºi bifurcând înaint
e de Weilbach la dreapta, am ajuns prin Er-benheim înainte de ora 9 la Wiesbaden.
Din nenorocire am fãcut tot drumul pe ploaie dar în aceastã grãdinã dintre Taunus, Rin ºi M
in, nici pe ploaie nu te poþi plictisi. E unul din colþurile cele mai civilizate
442
ale Europei. Oraºele si orãºelele cãci satele sunt adevãrate orãºele, pavate, cu trotuare,
luminã electricã ºi cu gaz, cu alei seculare, cu edificii impunãtoare ºi cu tot dichisul u
rban oraºele ºi orãºelele stau unul într-altul ºi abia ai pãrãsit o localitate, te pomeneºt
ta. Iar ce nu e clãdit, e brãzdat de ºosele asfaltate, de linii ferate mai toate duble
de linii de tramvaie ºi de inextricabile ºiruri de piloane metalice care distribuie
forþa electricã în toate pãrþile. La câþiva kilometri de Nauheim, dupã Friedberg ºi între Ob
ach ºi Friedrichsdorf, am trecut pe sub noua autostradã, lucrare impunãtoare în construcþi
e, menitã sã uneascã Germania de Nord cu regiunea Pãdurii-Negre ºi deja deschisã circulaþiei
re Frankfurt ºi Heidelberg. Prin proporþiile lor, aceste întreprinderi1 menite sa simb
olizeze trufia regimului hitlerist, reamintesc marile lucrãri romane, într-o tarã în car
e ºoselele sunt atât de numeroase ºi atât de excelente, într-o þarã în care cãile ferate s-au
oltat ºi organizat într-o reþea atât de complectã, omul de bun simþ se întreabã daca miliarde
cheltuite cu aceste autostrãzi, dacã atâþia bani bãgaþi în pãmânt ºi în beton nu constituie u
til. Specialiºtii rãspund cã tracþiunea automobilã pe stradã e menitã sã înlocuiascã tracþiun
cã în curând caile ferate vor dispare, menþinându-se numai liniile necesare pentru legãturi
le la distanþã mare, si cã pe acest teren Germania trebuie sã fie ºi va fi gata, înaintea a
tor þãri. O fi. Am trãit destul sã vãd drumurile de fier trecute la muzeu, dupã ce în copilãr
mea am asistat la inaugurarea primelor linii în þara mea ºi la o primã trecere la muzeu
a diligentelor si a trãsurilor de poºtã. Aºa mergea omenirea înainte, ºi cine ºtie ce vor mai
vedea copiii copiilor noºtri! Probabil cã peste 50 de ani nu se va mai circula decât p
rin vãzduh, nici mãcar deasupra capetelor noastre, ci prin stratosfera!
Suprafeþele rãmase libere între oraºe, orãºele, ºosele ºi linii ferate, sunt cultivate ca grã
e. Nici o buruianã, nici un locºor neutilizat ºi tot ce iese din pãmânt pare sã fie sãdit ºi
jit fir cu fir. De la Nauheim ºi pânã pe Rin, am trecut printr-o simfonie de varzã ºi de s
feclã. Þarã de proprietate mica, ºi chiar foarte mica si de o culturã super-in-tensivã, câmpu
se înfãþiºeazã la dreapta ºi la stânga drumului printre parii care poartã tot felul de sârme
un nesfârºit covor de petice în care vânãtul argintiu al verzelor hidrocefale (e drept cã a
plouat toatã vara) alterneazã cu verdele închis al sfeclelor ce îºi ridicã cotoarele, fãrã o
sa, la o înãlþime de aproape un metru. N-am vãzut nicãieri ºi niciodatã o asemenea exuberanþã
erea acestor douã nepreþuite
; Sunt o serie de autostrãzi în construcþie.
plante care ºi-au gãsit aici un loc de elecþiune. Printre ele, pe ici, pe colo câteva ruºi
nate miriºti de secarã acoperite cu cârteþi atât de numeroase ºi de bogate, încât se vede cã
aceastã dispreþuitã graminee nu e lãsatã în creºterea ei, la voia întâmplãrii. Dacã mãcar un
inderea ei ar produce cât produce acest colþ de pãmânt, Germania ar fi cea mai bogatã tarã d
in Europa, înapoierea, tot cu autobuzul de la Ko-blenz la Nauheim, prin valea Lahn
ei ºi printre platourile Taunusului ne-a arãtat însã cã din nefericire pentru ea, chiar în pã
le care nu sunt stepe de nisip. Germania e mai mult piatrã si pãmânt de oale pe care n
u creºte, din voie, decât pinul ºi cu sila, o sãrãcãcioasã secarã.
La Wiesbaden ne-am oprit o orã, Wiesbadenul, despre care auzisem mult ºi pe care nu-
1 vãzusem niciodatã, mi-a fost o decepþie. Poate cã a contribuit la aceastã impresie ºi vrem
ea rea, cãci n-am putut vizita parcul adicã ce e mai frumos în acest mult lãudat oraº. în s
himb, plecat cu turma, a trebuit sa mã þin de ea ºi am vizitat KurhausuJ, o oroare, deºi
prin dimensiunile ºi prin luxul lui constituie mândria Domniei lui Wilhelm al Il-le
a. Hall-ul, imens cu o boltã înaltã neluminatã si zugrãvitã cu materii stercovare, ar fi mai
la locul lui în inima unui Hauptbahnhof' trist ºi înfumat decât în a unui local de veselie
. Dar ceea ce întrece orice, e sala de concert ºi de spectacole, cu proporþiile ei colo
sale", cu luxul tâmpit al unei profuziuni de coloane ºi de pilaºtrii de marmorã policromã,
cu poleituri, cu un abuz de picturã simbolicã, care nu simbolizeazã nimic, cu acea to
talã lipsã de mãsurã ºi de gust care caracterizeazã arhitectura ºi plastica de pe vremea celo
doi Wilhelmi ºi pe care o vom regãsi la Koblenz, în colosalul" monument închinat lui Wil
helm-der-Grosse ºi ridicat la confluentul Moselei cu Rinul pe promontoriul botezat
Deutsches Eck". Kursaus-ul de la Wiesbaden ºi Deutsches Eck de Ia Koblenz ne aratã d
e ce sunt capabili profesorii" înarmaþi numai cu manuale si cu documentare strãinã (mai a
les italianã) ºi cu totul lipsiþi de darurile care nu se capãtã pe bazã de diplome.
Oraºul Wiesbaden prin care ne-a plimbat autobuzul pare plin de viaþã, ºi judecând dupã mu
a prãvãliilor de mare lux, plin de prosperitate, înfãþiºare modernã, banalã ºi simpaticã, cu
minunate alei de arbori bãtrâni.
De la Wiesbaden carul" nostru ne-a dus la Asmanshausen, pe malul Rinului. Priveliºt
ea se schimbã ºi devine mãreaþã în faþa impunãtorului fluviu, dupã Schierstein. Apa curge la
noastrã, iar pe dreapta se ridicã dealurile acoperite cu vii, sãdite pe terase proptit
e în
444
ziduri de piatrã. Intre ºosea si Rin, vila lângã vilã, în mijlocul unor parcuri de toatã frum
seþea, rãmãºiþe de pe vremea când viile de pe Rin constituiau o avere. Trecem pe lângã câteva
rei" celebre, dar jucãria, nu începe decât la Asmanshausen, unde fluviul intrã în defileul
din care iese la Koblenz ºi care constituie celebra Rheinfahrt cântatã de atâþia poeþi din
veacul trecut, ºi loc de exaltare al patriotismului german în jurul pintenului de la
Loreley care spintecã apele râului, dar nu le mai spintecã, cãci spiritul practic al ge
neraþiilor moderne a despãrþit stânca de valuri printr-o ºosea câºtigatã prin umpluturã (!) a
fluviului.
Am spus cã la Asmanshause începe jucãria fiindcã nu gãsesc o expresie mai adaptatã ca sã cupr
nd într-un singur cuvânt impresia pe care o deºteaptã acest colþ de pãmânt, unic în felul lui
e un mal ºi pe altul, de-a lungul apei, câte o dublã linie feratã pe care trenurile trec
în continuu, într-un sens ºi în altul si câte o sosea ticsita de automobile de tursim ºi de
camioane ce se urmãresc fãrã rãgaz în sus ºi în jos; pe Rin, vapoare de cãlãtori, remorchere
ri ºi vaporaºe de serviciu de la un þãrm la altul, se întâlnesc sau se întrec într-o agitaþie
u se vede de obicei decât în porturile mari. ªi toate aceste marafeturi care aleargã fãrã sã
e opreascã ºi fãrã sã se ciocneascã, reduse în dimensiunile lor prin efectul distanþei, au ae
sã fie reglate în miºcarea lor printr-un mecanism ascuns ºi savant, ca jucãriile complica
te din copilãria mea în care învârtind de o cheie, o ceatã de vânãtori se punea sã urmãreascã
b pe un munte de tinichea pe când la poalele muntelui un tren intra într-un tunel, a
ltul ieºea dintr-însul, iar sus pe vârf se desfãºura atacul unei cetãþi. Daca aceastã Rheinf
n-ar fi o jucãrie, de proporþii uriaºe, n-ar fi posibil sã treacã atâtea trenuri, atâtea aut
mobile, atâtea vapoare, vãdit menite numai sã distreze, sau sã uluiascã pe spectatori. Aºa s
e explicã numai, cã defileul Rinului nu mai e o priveliºte ci un spectacol. Pânã ºi renumite
le vii, mãrginite de vale de-a lungul apei de un ºir neîntrerupt de orãºele ºi de vile, agãþa
sus, de castele ruinate care se ridicã dinadins ºi fãrã alt rost pe fiecare muchie, par
a fi fire de lânã verde lipite cu mâna, atât de regulate sunt liniile lor.
Aceastã impresie de jucãrie pe care mi-a dat-o Rinul de data asta, n-am resimþit-o acu
m aproape 50 de ani1 când tânãr ºi neblazat m-am apropiat pentru prima datã de malurile lu
i. Erau probabil ºi mai puþine trenuri ºi mai puþine vapoare, iar automobile deloc. Dar
erau mai ales alte vremuri. Facilitatea deplasãrilor prin mecanizarea vieþii din ult
imele decenii a permis omului sã pãtrundã cu uºurinþã în toate colþurile
1 în 1887. Am coborât Rinul cu tatã-meu mergâmd la Ostanda.
\
vechiului continent, iar cinematograful ne familiarizeazã zilnic cu toate minunile
celorlalte continente aºa încât valoarea priveliºtilor pe care le avem sub ochi e forþat
micºoratã prin comparaþii care-ni impun de la sine. La 17 ani, Rinul m-a impresionat a
dânc, îmi aduc aminte cã de pe vaporul cu care coboram spre Colonia, când am trecut pe lân
gã Lo-reley, pasagerii au început sã cânte în cor Wacht am Rhein", ºi aceastã manifestare m-
moþionat pânã la lacrimi. Mi-am adus aminte de versul lui Musset:
Nous l'avons eu votre Rhin allemand", ºi mi-am dat seamã cã între malurile acestui râu nu c
urge numai apã, ºi cã valurile pe care le spintecam au legãnat timp de veacuri nãzuinþele ºi
ntagonismele a douã neamuri. Azi concepþiile politice ºi sociale au schimbat faþa lucrur
ilor. N-am mai auzit cântându-se Wacht am Rhein", vremea legendelor a dispãrut cine mai
cunoaºte pe cea de la Loreley? le-au gonit pe toate automobilele ºi claxoanele aii
speriat fiicele Rinului" ce alergau dupã inelul de aur.
O datã mai mult am constatat cã nu trebuie sã revezi dupã vreme îndelungatã, locurile care t
e-au încântat odatã. Decepþia e sigurã, ºi amãrãciunea decepþiilor e greu de mistuit la bãtrâ
îmbarcaþi la Asmanhausen la ora 11 ºi 1/4, am debarcat la Ko-blenz la ora l 1/2, ºi dupã u
n ocol prin oraº, am pornit prin valea Lah-nei, prin Ems ºi Limburg spre Nauheim. O
oprire de 5 sferturi de orã la Ems a fost pentru mine o staþiune dureroasã. Am petrecu
t o lunã minunatã cu scumpa mea mamã în aceastã plãcutã localitate în vara anului 1889. De at
i n-am mai cãlcat pe acolo, dar vai câte s-au schimbat în aceºti 47 de ani! Aproape n-am
mai regãsit nimic de ce sã-mi agãþ amintirile. Numai casa în care am locuit Stadt Wiesbade
n" a rãmas intactã. Kursalonul a fost refãcut ºi mãrit, Kurhausul de asemenea ºi atât de cara
teristica lui curte, pe care dau ferestrele de obicei locuite de Wilhelm I, a di
spãrut. Doborâtã a fost ºi colonada de-a lungul râului, în faþa casei noastre. ªi câte altele
ai piatra comemorativã a declarãrii rãzboiului din 1870 n-a fost ridicatã. Istoria cu de
peºa de la Ems falsificatã de Bismarck e cunoscutã. Regele Wilhelm îºi bea în fiecare dimine
aþã paharul de apã, plimbându-se printre simplii muritori. Pe vremea aceea, Regii n-avea
u nevoie sã fie pãziþi la fiecare pas. într-o dimineaþã, ambasadorul Benedetti a întâlnit .pe
ge, lângã ºandramaua care servea pentru inhalaþii (doborâtã, azi ºi dânsa), ºi i-a comunicat,
ordin, cã rãzboiul era declarat. Locul pe care sta Regele a fost în-
446
semnat cu o piatra pe care a fost sãpatã data. Piatra a rãmas, dar inscripþia s-a cam ºter
s.
îmi aduc foarte bine aminte cã în acel an ºi odatã cu noi mai erau la Ems urmãtorii români: E
fi Grant cu soþia (nãscuta Bãlãceanu), d-ra Capitanovici (sora lui Teodor Capitanovici,
fost viceguvernator la Banca Naþionala), d-na George Opran ºi un cãpitan Constantinesc
u, ajuns mai târziu general: nici unul nu mai e în viaþã, afarã de mine. Mângâietoare constat
re.
Limburgul e un orãºel animat cu cartiere nou ridicate în jurul unui nucleu medieval tãia
t de strãduþe strâmte ºi cu case râmase de veacuri neschimbate. Oraºul vechi se suie în trept
pe poalele unei înãlþimi pe care se ridicã Domul", sau catedrala, o minunatã clãdire din ep
ca de tranziþie între stilul roman ºi cel gotic (pe la începutul secolului al XIII-lea).
Ogiva începe sã aparã cu timiditate dar tot planul bisericii e încã al basilicelor romane
. Proporþii frumoase. Pãcat cã materialul din care e zidita biserica nu corespunde une
i atât de remarcabile realizãri arhitecturale. E cusurul aproape tuturor clãdirilor di
n Germania, mai ales a celor vechi. Sãrãcia materialului apare mai ales în case, toate
în bârne aparente ºi ziduri de moloz, construite dupã un tipic dar tipic simpatic, din
afarã cel puþin.
De la Limburg ne-am înapoiat direct, fãrã nici o oprire, prin Cam-berg ºi Usingen la Nau
heim.
14 august Polonezii nu mai ºtiu pe ce scaun sã se aºeze, ºi în nedumerirea lor se aºeazã pe
uã. Pe când generalul Gamelin1 e primit la Varºovia cu onoruri excepþionale de generalul
Rydz Smigly2, vicemi-nistrul de externe, simpaticul nostru prieten contele Szem
beck se prezenta comme par hasard" lui Hitler la Berlin si îi explica probabil cã viz
ita succesorului lui Weygand în Polonia nu are nici o importanþã.
Ziarele aduc ºtirea numirii lui Ribbentrop ca ambasador al Germaniei la Londra. N
umirea nu e lipsitã de importanþã: Ribbentrop e inteligent ºi abil ºi va face mult pentru
o apropiere între Anglia ºi Germania, afarã numai daca prietenul sãu intim, Lord Londond
erry, nu-i va strica toatã treaba prin obiºnuitele sale gafe ºi prin exces de zel.
A murit ºi Charles Benoit, pãrintele proporþionalei" în materie electoralã, o remarcabilã
teligenþã ºi uri scriitor cu miez ºi limpede. Din partizan convins a devenit cu timpul c
el mai aprig adversar al sufragiului universal. Analizele lui asupra celor douã bo
li sociale, la par-
1 Generalisimul armatei franceze.
2 Succesorul mareºalului Pilsudski.
lamentarire" ºi l'electoralite" vor rãmâne ca doua opere ale bunului simþ. Un om de bun s
imþ ca dânsul nu putea rãmâne sub un regim demagogic ca cel din Franþa actualã, decât în umbr
umbrã a ºi murit.
în Spania rãzboiul civil devine din ce în ce mai oribil, tara sa se poatã încã vedea de ce
arte va îl izbânda. Fiecare o prevede dupã simpatiile sale. Ziarele germane au anunþat a
stfel zilele trecute fuga Guvernului din Madrid la Valencia, în vederea unei viito
are posibilitãþi de evadare pe mare. ªtirea nu s-a confirmat, a fost numai o schimbare
de Guvern1: în locul necunoscutului Girai a fost numit un alt necunoscut, în schimb
la Barcelona, doi generali naþionaliºti, generalii Goded ºi Buriel, au fost condamnaþi
la moarte ºi executaþi imediat.
15 august. Cum se învârteºte roata lumii: îmi aduc aminte de modestul ºi nebãgatul în seamã
n Goring, la Convegno Volta" din 1932 în Roma ºi azi citesc în Frankfurter Zeitung, pe
prima paginã o lunga dare de seamã asupra unei serbãri ca din poveºti, oferite la Berlin
notabilitãþilor strãine venite pentru jocurile olimpice, de acelaºi Goring, devenit însã mi
nistru, Preºedinte (al Prusiei) ºi General Oberst". Printre invitaþi: Regele Boris al B
ulgariei, Prinþul Moºtenitor Gustav Adolf al Suediei cu Principesa Axei a Danemarcei
, Prinþul Moºtenitor Paul al Greciei etc. etc. iar în grãdina splendid decoratã a Preºedinþ
, de o parte baletul Operei, de alta un fel de Kermeza în care tipuri din toate þinu
turile Germaniei fuseserã adunate, cu porturile lor originale pentru distracþia înalþilo
r oaspeþi. Tata de la" Goring, trebuie sa fi tresãrit de plãcere, sãracul, în mormântul lui.
Neavând ce face am vrut sã mã duc la cinematograf, dar pe unicul ecran din Nauheim nu
apar decât filme slabe ºi perimate. Mi-am adus cu acest prilej aminte de o amuzantã is
torioarã pe care mi-a povestit-o Elena Vacãrescu ºi care aratã pânã la ce grad de prostie po
ate ajunge zelul platitudinii, în jurul oamenilor mari sau ajunºi mari. Nimfa noastrã
naþionalã, pe lângã alte fleacuri, prezideazã ºi un fel de comitet pentru cooperarea internaþ
onalã prin film, cu sediul la Paris, comitet din care face parte ºi ambasadorul germ
an, între altele, ilustrul areopag distribuie ºi douã medalii de aur pe an. Anul trecu
t, comitetul a vrut în aproape unanimitate sã acorde una din aceste medalii lui Char
lie Chap-lin dar ambasadorul german a venit disperat la Elena Vacãrescu ºi i-a spus
confidenþial cã dacã se conferã medalia lui Chaplin, dânsul se va vedea nevoit sã demisionez
e din comitet. La mirarea Elenei, ambasadorul a informat-o cã din cauza mustãþii ( en mo
uche") pe care o poar-
1 Nici mãcar atât.
448
ta Chaplin ºi care e identicã cu a lui Adolf Hitler chipul, numele ºi persoana vestitu
lui comic sunt ostracizate în Germania, ºi filmele lui interzise pe tot cuprinsul Re
ichului! Comitetul a renunþat sã confere medalia lui Chaplin, ºi astfel a putut conser
va în sânul sãu pe reprezentantul Majestãþii Sale Hitler!
Primit scrisori din þarã: în fine a plouat douã zile! A scãpat porumbul.
17 august. Excursia de ieri dupã amiezi, pe o vreme de toatã frumuseþea: prin Usingen
si prin Weilthal (valea Weilei) la Weilburg (pe Lahn); de acolo la Braunfels si
apoi prin Wetzler ºi Butzbach îndãrãt la Nauheim. O minunatã dupã-amiazã si hotãrât lucru, au
ilul e o invenþie mare sã nu mai scuipãm pe dânsa. Wilburgul se ridicã pitoresc pe un deal
stâncos într-o buclã a Lahnei, în jurul unui foarte considerabil dar destul de banal ca
stel ce a aparþinut Casei de Nassau. Acum se adãpostesc diferite autoritãþi, mai ales de
ordin corecþional, ºi o puºcãrie ºi nu se poate vizita. Dupã ce am înghiþit o îngheþatã de f
lãcere fiindcã aºa era în programul autobuzului, am pornit peste dealuri si peste vãi ºi am
ajuns într-o jumãtate de orã la Braunfels, castel enorm cu turle ºi cu surle ce se contu
reazã de departe pe înãlþimea lui, ºi pe care 1-am vizitat, fiindcã era ºi el în program, ca
eþata de la Weilburg. Castelul Braunfels e leagãnul Familiei Princiare Solms-Braunfe
ls, care-1 locuieºte ºi în momentul de faþã. A fost restaurat în anii 1879-1880 de Principel
e Ferdinand de Solms, cu bani mulþi cãci ajunsese o simplã ruinã, ºi cu ajutorul profesoril
or" care au fãcut tot ce poate face omul cu tehnicã" dar fãrã vlagã. Pe dinafarã e impozant,
chiar foarte impozant cu enormele lui turnuri rotunde ºi pãtrate. Pe dinãuntru, numai
lucruri mediocre, copii de tablouri vechi ºi câteva originale dar foarte retuºate, mob
ile de stil adunate pe la anticari, porþelanuri pe care ghidul nostru se obstina sã
le atribuie secolului al XlV-lea (!) ºi un splendid spãlãtor de mahon cu ornamente de
bronz ºi cu tot serviciul în argint aurit (vermeil), una din cele mai frumoase mobil
e ce se pot vedea din epoca Directoriului pe care acelaºi ghid o califica Nobel aus
dem 18-tem Jahrhundert, stile Ampor" (adicã Em-pire!). încolo, ca în toate castelele
germane coarne de cerb simbolice ºi puºti inutile de toate ºi pentru toate vârstele.
Scopul principal al excursiei noastre în afarã de plãcerea priveliºtilor peste culmile ºi
de-a lungul vãilor Taunus-ului îl înfãþiºa Wetslarul, care ne-a rãsplãtit cu prisosinþã de
Catedrala din
Wetzlar e un edificiu din cele mai interesante ºi unic în felul lui. Pe locul pe car
e se ridica au fost clãdite mai multe biserici din care una în cel mai pur stil roma
n pe la 1140, din care a rãmas însã numai faþada principalã. Peste biserica romanã a început
se ridice una în stil gotic, pe la mijlocul secolului al XH-lea, dar în loc sã se dobo
are biserica veche din temelie ºi sã se construiascã alta noua, cum s-a fãcut pretutinde
ni, s-a construit cea nouã peste cea veche care n-a fost doborâtã decât dupã ce cea nouã a f
ost gata sau aproape gata e deasupra sanctuarului precedent. ªi cum ctitorii din v
eacul al Xlll-lea n-au avut bani ca sã-ºi termine lucrarea, faþada edificiului roman a
rãmas intactã pentru fericirea ochilor noºtri, încãlecatã în modul cel mai curios de pilaºtr
gotici uriaºi care n-au putut fi duºi pânã la boltã. Portalul principal al bisericii de st
il roman a rãmas astfel intact ºi e o minune de linii, de boite suprapuse tãiate print
r-un pilastru central, de proporþii ºi de ornamente, a cãrui pereche s-ar cãuta în zadar în
cele mai pure exemplare de artã romanicã din Franþa sau din Italia. Ce pãcat cã n-a mai rãma
s decât aceastã faþadã din vechea bisericã, cãci cea goticã, deºi foarte interesantã ca amãnu
onstrucþie e lipsita de proporþiile care fac tot farmecul bisericilor din secolul al
Xlll-lea ºi al XlV-lea. Nava nu e nici destul de înaltã nici destul de adâncã ºi e prea mul
t luminatã prin ferestrele prea mari pe de o parte în opoziþie cu cele din partea opusã,
de dimensiuni mai reduse ºi cu ornamentaþie mai severã. Acest amãnunt ca ºi decoraþia mai e
xuberanþa, în ce priveºte capitelele coloanelor ºi loburile ferestrelor dintr-o parte faþã d
e cealaltã, dovedeºte cã cel puþin un secol a trebuit sã treacã între construcþia laturei din
eapta ºi a celei din stânga, ºi se explicã prin procedeul de clãdire adoptat, de învãluire a
echiului edificiu, lãsat cultului pe tot timpul ridicãrii noului templu. Acest proce
deu unic de construcþie mai dovedeºte cã nu e nimic nou sub soare, ºi cã spre exemplu clãdir
ea gãrilor monumentale din ultimii 30 de ani fãrã ca cele vechi sã înceteze un moment sa f
uncþioneze pe timpul suprapunerii celei noi, tont de force" considerat ca o minune
a tehnicii moderne, a fost deja sãvârºit acum 600 de ani de cãtre meºterii zidari din Wetz
lar.
Dar catedrala Wetzlar nu este interesanta în felul ei numai din punct de vedere ar
hitectural, ci încã ºi din altul. E una din foarte puþinele biserici din Europa care ser
veºte în acelaºi timp ºi cultului catolic ºi celui protestant1! în momentul Reformei, ilustr
a catedralã se afla pro-
1 Aceeaºi anomalie o mai înfãþiºeazã ºi biserica Heiligen Geist, de la Heidelberg. Alta nu cu
osc.
450
prietatea unui capitol de ctitori ( Stiftsherren") care aveau privilegiul sã stea în v
remea slujbelor în corul bisericii, restul navei nemaifiind la dispoziþia cetãþenilor or
aºului. S-a întâmplat însã în acele agitate vremuri cã capitolul ctitorilor sã rãmânã credinc
icii catolice, pe când majoritatea orãºenilor a îmbrãþiºat Reforma. ªi capitolul ctitorilor a
put sã se certe cu reprezentanþii comunei pentru posesiunea catedralei, ºi cearta a du
rat vreo 250 de ani pânã ce Tribunalul Suprem din Wetzlar1 a pronunþat o sentinþa inspir
at de biblica judecatã a lui Solo-mon: jumãtate din bisericã (adicã corul) a fost lãsat ca
tolicilor ºi jumãtate (restul navei) protestanþilor dându-se în plus catolicilor dreptul s
a-ºi desfãºoare procesiunile ºi prin partea rezervatã protestanþilor ºi sã. iasã din Catedral
arta principala. Actualmente un zid de paiantã, ridicat pânã la o treime din înlþimea edif
iciului, desparte cele douã turme de credincioºi, ºi fiecare din ele ºi-a aºezat câte o orgã
onumentalã care rãsun alternativ, cãci slujbele religioase se þin într-un rit ºi în-tr-altul
a ceasuri deosebite. Ce ar fi sã sune odatã împreuna! Dar paci-nicii cetãþeni din Wetzlar
nu se mai ceartã!
De la Wetzlar ne-am înapoiat la Nauheim prin Butzbach, orãºel vechi, devenit un centru
industrial. Un Markplatz înconjurat de case din veacul al XVI-lea cu un Rathaus ºi
mai vechi ºi cu o fântânã AltDeutsch a rãmas ca un anacronism în mijlocul uzinelor ºi cartier
lor noi.
Caracteristica aspectelor rurale în þãrile civilizate ale Apusului e desãvârºita încredere re
iprocã ºi perfecta armonie ce domneºte printre fiinþe, ºi între fiinþe ºi lucruri. Oamenii nu
vrajmãºiserã între ei (cel puþin în aparenþã, cãci ce o fi în sufletul lor Dumnezeu ºtie!) º
de soarta lor. Pe drumurile asfaltate pe care le strãbat, prin sate ºi pe lanuri, n
ici o urmã de luptã de clasã de invidie sau de sfialã, ca la noi. Aici þãranii nu se înfãþiºe
etãþi sordide, murdare ºi nespãlate acoperite de þoalele spurcate de toate excrementele pãmân
ului ºi ale sãrãciei, mai apropiate de boli alãturi de care îºi trag sufletul în praf; aici þ
l, curãþ, harnic ºi mândru e un om din clasa noastrã, cu haine ca ale noastre, cu bicicletã,
cu cãruþã ºi cu belºug. Clasa þarãneas-
1 Pe timpul Sfântului Imperiu existau douã tribunale supreme, unul la Viena, Reictls
hofratul ºi altul la Wetzlar Reichskammergerichtul, douã Curþi de Casaþie, cum s-ar zice
azi. Pentru ce Wetzlar? Misterele Istoriei, cel puþin ale Istoriei cât o ºtiu eu. La
Tribunalul din Wetzlar a lucrai divinul Goethe, ca Praktikant" în vara anului î 772, ºi
s-a amorezat lulea de faimoasa Lotte (Charlotte Buff). Natural casa btrânului Buf
f conservatã ºi azi a devenit un loc de pelerinaj pentru toþi cei pe care îi uneºte cultul
marelui poet, ca ºi casa în care s-a sinucis tot în Wetzlar dar nu din cauza Charlott
ei tânãrul Jerusaleni, sinucidere care a inspirat lui Goethe sfârºitul romanului sãu Werth
er.
câ constituie un strat nobil al poporului, ºi þi-e drag sa stai cu ei de vorbã ºi sã trãieºti
intre ei. In þãrile civilizate ale Apusului nu existã vrãjmãºie între oameni ºi animale: vite
sunt îngrijite cu drag, ºi n-am vãzut un copil torturând un câine sau o pisicã, în aceste bin
cuvântate þari nu existã vrãjmãºie nici între oameni ºi lucruri: nimeni nu se atinge de un po
au de o plantã ºi arborii încãrcaþi de fructe stau neatinºi de-a lungul drumurilor ºi prin câ
i neîngrãdite. A rupe o cracã, ar fi o fapta rea pe care nimeni n-ar înþelege-o, ºi când mã g
c cã la noi trebuie sã pãzeºti arborii ºoselelor ca sã nu-i rupã oame-nii, aºa din senin, ca
rice ceva! în binecuvântatele þãri ale Apusului înjghebarea între oameni, animale ºi lucruri
ajuns la o stare de perfect echilibru care dã priveliºtilor rurale o înfãþiºare de pace ºi d
......
23 decembrie 1936.....masoni; lui se datoreºte renaºterea masoneriei la Iaºi ºi în Moldova
. Ajuns în primele rânduri, a intrat în rivalitate cu Pangal, a cãlcat toate constituþiile
Ordinului, ºi în cele din urmã acum doi ani a fost exclus din Masoneria Naþionalã Românã
omunicatul a întemeiat o altã loje ºi a încercat sã o punã în legãturã cu Marea Loje din Angl
ceasta a aprobat însã toate hotãrârile Consiliului Suprem român ºi n-a rãmas în relaþii decât
ea Loja Naþionalã Românã. Schismaticul Sadoveanu, caterisit de Masoneria românã, a intrat în
uptã fãþiºã cu reprezentanþa legalã a Obedienþei. Toate acestea, marele public nu le cunoaºte
asoneria Naþionalã Româna duce în spinare ponosul urilor pe care le-a declanºat Sadoveanu.
Ieri searã a murit Simki Lahovari dupã grele suferinþe, împlinea acum, în ianuarie, 56 de
ani! Femeie inteligentã ºi plina de viaþa, simpaticã ºi îndatoritoare, lasã pe urma ei numai
egrete.
Ne legasem mult de dânsa în anii din urmã, ºi asta-varã a petrecut douã luni în vila mea de l
Sinaia. Un cancer abdominal nemilos a rã-pus-o în câteva luni. Pentru Regina Mãria a cãre
i prietenã sincerã ºi devotatã era, e o pierdere aproape ireparabilã. Cine ar fi crezut cã s
e va prãpãdi înaintea lui Nicu Lahovari, pe jumãtate orb ºi paralizat, de mai bine de 6 lu
ni!
24 decembrie. Noul Rege al Angliei George al Vl-lea a acordat Ducelui de Windsor
(fostul Rege Eduard al VUI-lea) rangul nr. 3 în precãderile Curþii Regale adicã imediat
dupã dânsul ºi dupã moºtenitorul Tronului (pentru moment moºtenitoarea Tronului). Lucru de
452
necrezut însã, a acordat ºi eventualei viitoare Ducese de Windsor care va fi actuala m
rs. Simpson pe lângã titlul de Alteþã Regalã ºi rang imediat dupã Reginã, înaintea tuturor
or de sânge! Cât venin la Curtea englezã pentru ziua de mâine!
în legãturã cu ultimele evenimente de la Londra se colporteazã tot felul de snoave ºi cuvin
te de spirit". Aºa, spre pildã, la Paris se spune: On ne Baldwine pas avec Pamour!" I
ar la Londra, fiindcã a fost foarte serios vorba la un moment, sã se treacã Coroana as
upra micii Principese Elizabeta, se explicã predilecþia englezilor pentru Domniile f
eminine în modul urmãtor: lucrurile merg mai bine sub o Reginã, fiindcã Regina are amanþi ºi
guverneazã astfel bãrbaþii, pe când Regii au metrese, ºi guverneazã femeile.
Cine ar fi crezut ca într-un partid atât de strâns ºi de restrâns ca stat major ca Par
ul Agrar, sã izbucneascã furtuna ºi sa meargã lucrurile, cum era sã se întâmple, pânã la rãzb
icid". Amicul meu Ottescu s-a nãpustit asupra lui Radian cu o patimã ºi cu o violenþa de
nepriceput. De nepriceput, fiindcã nu se potrivea nici cu caracterul ºi cu intelige
nta lui Ottescu, nici cu învinuirile reale pe care le aducea lui Radian. M-au tort
urat opt zile cu o ceartã inutila; în fine asearã lucrurile s-au aranjat, cel puþin în cee
a ce priveºte partidul.
Presa internaþionalã democraticã si jidovitâ este iarãºi plinã de ºtiri alarmante, cele ma
re intenþii fiind puse în seama Germaniei antisemite ºi anticomuniste. Germania trece,
ce e drept, printr-o grea crizã economicã internã din cauza lipsei materiilor prime,
pe care, cu moneda ei avariatã, nu ºi le mai poate procura. Schacht, vorbind de acea
stã lipsã a ameninþat lumea cu o explozie". Atât a fost de ajuns pentru ca sicofanþii democ
raþiei integrale sã anunþe urbi et orbi" proxima intrare a Germaniei în rãzboi. Mai simplu
ar fi fost sã-ºi dea seama cã Schacht, foarte priceput în ale finanþelor, vorbeºte câteodatã,
m fãrã rost cu privire la cele politice ºi cã, dacã viaþa este grea în timp de pace fãrã ma
rime e ºi mai grea în timp de rãzboi. Mai mult: rãzboiul nici nu poate fi dus fãrã materii p
rime!
25 decembrie. O minunatã zi de Crãciun. Soare ºi cald. Deºi toate calendarele, toþi meteor
ologii ºi toate babele cu ghiocii lor au prezis o iarnã grea, excepþional de grea, adi
cã lungã ºi geroasã, toamna s-a prelungit pânã acum, fãrã frig ºi fãrã zãpadã.
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 19)6 453
Iarnã geroasã ne mai poate dãrui Dumnezeu, cãci n-am trecut încã de Boboteazã, dar lunga nu m
i poate fi. Pentru semãnãturi, n-am avut de mult o vreme atât de prielnicã. Pentru prima
datã de la rãzboi încoace, viermii de toamnã n-au apãrut. Grânele sunt splendide ºi înfrãþit
iþa, neatinsã, e frumoasã.
în drama lui Leo Ferrero1 Angelia" gãsesc o frazã care exprimã un vechi gând al meu, pe c
re n-am avut încã prilejul sã-1 aºtern pe hârtie: Mourir... mourir".. .verbe etrange... mou
rir...
N'est-ce pas cette chose qui arrive aux autres?" Ciudatã coincidenþã de gânduri între un se
mit sutã în sutã ºi un latin idem. Coricepþia morþii trece peste hotarele raselor.
în aceste zile de veselã sãrbãtoare ºi de vreme frumoasã, ideea morþii mã împresoarã din toat
nu mã pot desface de ea ºi-mi otrãveºte aproape fiecare ceas. Cei 66 de ani care-mi bat
la poartã stau de strajã ºi nu mai lasã sã intre nici o nãdejde în casa mea... Poate cã tragi
moarte a Simki Lahovari, care m-a impresionat adânc, sã fi determinat aceastã depresiu
ne moralã, pe care trebuie sã o înving.
Câþiva vaidiºti îmi povesteau ieri cã lorga, mai deºãnþat decât oricând, mã înjurã cât poa
temând caraghiosul? El, care ºtie atâtea lucruri fãrã sã le fi mistuit de altminteri nu c
aºte oare zicâtoarea româneascã: de ce þi-e teamã tot nu scapi?"
26 decembrie. Zile radioase, cu soare, ºi ieri ºi azi. Azi-noapte a fulguit ºi un stra
t de zãpada de un centimetru s-a aºezat pe pãmânt dar se topeºte.
Aristid Blank a fost operat de apendicitã. Deºi nu merita, i-am depus o carta la Sa
natoriul Elisabeta.
Trãim vremurile pe care le-a prevãzut Jules Verne în povestirile lui pe care le-am ci
tit copil. O damã din Paris s-a certat cu prietenul ei, i-a tras un glonþ de revolve
r, apoi s-a suit în aeroplan pe care l-a pilotat singurã ºi a debarcat în Anglia!
'Leo Ferrero este fiul faimosului istoric Guglielmo Ferrero ºi al fetei tot atât de
faimosului Lombroso, psihologul criminalitãþii. Toþi jidani sadea ºi habotnici. ªi d-na Fe
rrero-Lombroso scrie cãrþi de filosofic. Tânãrul Leo a fost ucis în America, într-un acciden
t de automobil. Rareori se poate constata pecetea semiticã cu atâta intensitate ca în
operele acestor 4 autori, reprezentatori ai rasei lor pe terenuri deosebite, între
aga familie Ferrero s-a expulzat singurã din Italia, din oroarea fascismului, mipo
triva cãruia scriu toþi.
Drama lui Leo nu e decât o searbãdã satirã împotriva iui Mussolini, aplaudatã de Bergson, al
t jidan.
454
Mi se spune ca Costicã Patzuris bietul Patz! zace bolnav în sala comunã de la Spitalu
l Filantropia. Omul tuturor elegantelor care a tocat atâtea milioane cu femeile, c
u caii, cu jocul soþul celei mai curtenite femei din Bucureºti (moarta ºi ea în mizerie)
, nu mai are literalmente ce mânca: i-au sechestrat creditorii pânã ºi rufele ce i-au ma
i rãmas. O alta epava a strãlucirilor de odinioarã, Mihai Haralamb, valahul milionar d
evenit parizian 100%, care a întreþinut ani de zile pe Jeanne Granier ºi câte alte paþachi
ne avec hotel et voitures", care a servit de model lui Sem caricaturistul ºi de prov
idenþã" celor mai iluºtrii decavaþi de pe malurile Seinei a ajuns ºi el fãrã franc ºi aproa
b sã-ºi trãiascã viaþa nu departe de amicul sãu Patz, prin cârciumile ºi casele sordide din m
laua Griviþei. O îndoitã ºi groaznicã rãzbunare a virtuþii asupra viciului?
Istorioara Jules Verne" despre care am scris mai sus este, dupã ultimele ºtiri, ºi mai
Jules Verne" decât am notat-o. D-na Schmeter (cãci aºa o cheamã) zbura cu amantul ei, pi
lotul Lallemand ºi a început sã se certe cu el, ºi sã-1 ameninþe în plin zbor. Lallemand dând
seama cã nu era de glumit cu fata aerului" s-a aruncat cu paraºuta din avion. D-na Sc
hmeter a tras asupra lui, ca asupra unei pãsãri, pe când cãdea, ºi 1-a rãnit destul de grav.
Apoi a continuat singurã cu aeroplanul spre Anglia. Nici imaginaþia lui Jules Verne
n-ar fi prevãzut o dramã aerianã ca asta.
27 decembrie. Ieri dupa-amiazã înmormântarea lui Simky La-hovari. Capela de la cimitir
ul Bellu, unde sicriul fusese depus încã de miercuri, era plina de coroane ºi de jerbe
de flori. N-am vãzut atâtea nici la înmormântarea lui Duca, cu prilejul cãreia se sângerase
un întreg partid, nici la a lui Ionel Brãtianu, nici la a Regelui Ferdinand. Regele
. Regina Mãria, Principesa Elisabeta, Arhiducesa Ileana trimiseserã fiecare câte o spl
endidã coroanã. A Reginei Mãria era toatã în flori albe, cu o panglicã roºie pe care sta scri
To my little Simky". ªi Principesa Elena trimisese una, prin Nelly Catargi. Lume e
normã, toate clasele sociale fiind reprezentate. Vreo 5 discursuri ºi jale mare, cãci
biata Simky n-a lãsat nici un vrãjmaº pe acest pãmânt, ci numai prieteni.
Afacerile din Spania au aerul sã se încurce. Dopaþi de o parte ºi de alta a baricadelor
de cãtre prietenii lor de peste graniþã, ºi naþionaliºtii ºi guvernamentalii par sã se fi ec
ibrat ca forþe. Când doi beligeranþi se echilibreazã ca forþe, se stabileºte un front care n
u se mai schimbã pânã ce una din pãrþi nu dobândeºte o vãditã superioritate asupra celeilalte
ia frontului ce pare sã se fi stabilizat trece prin Madrid,
rãmas în cea mai mare parte în mâinile guvernamentalilor. Cine va sparge aceasta linie d
e front? Cel mai tare, ºi întãrirea fiecãreia din pãrþi nu mai poate fi urmãritã astãzi prin
ace de ordin intern, ci numai prin mijloace de ordin extern. Arme, muniþii, echipa
mente ºi chiar oameni nu mai pot veni, în amândouã lagãrele decât din strãinãtate mai ales
usia ºi Franþa pentru unii ºi din Germania ºi din Italia pentru alþii1. Rãzboiul civil span
ol este astfel din ce în ce mai mult atras pe terenul internaþional, teren pe care d
aca nu conflictele armate, cel puþin cele diplomatice nu sunt excluse.
Anglia face toate sforþãrile pentru evitarea oricãror complicaþii ºi la sincerele sforþãri al
Angliei pare cã se asociazã ºi Guvernul francez, de frica unei încãierãri cu Germania. Acþiu
ea englezã urmãreºte un dublu obiectiv: sã obþinã un acord de neintervenþie între Puteri ºi s
scã o formulã de mediaþie între beligeranþi. Greutatea soluþionãrii acestei îndoite probleme
deosebirea iniþialã de judecatã a situaþiei: Anglia ºi Franþa nu urmãresc decât restabilirea
, oricare ar fi regimul învingãtor în Spania (Franþa cu o notã de simpatie pentru guvernam
entalii Frontului popular) pe când Rusia pe de o parte ºi Germania cu Italia pe de a
lta nu admit pacea decât ca o consacrare a regimului politic pe care fiecare din e
le îl reprezintã, în Spania nu mai luptã doua facþiuni indigene: luptã naþionalismul totalita
cu judeo-comu-nismul, adicã cele doua mari ideologii care-ºi împart astãzi lumea. Franþa
neputând intra pe faþã în joc, naþionaliºtii vor câºtiga foarte probabil partida prin ajutoru
ermaniei ºi Italiei, oricât ar face pacifismul" Angliei jocul Rusiei. Interesant de r
elevat un articol al ziarului Le Temps prin care se mãrturiseºte cã stabilirea unui St
at comunist în Peninsula Ibericã ar fi un dezastru pentru Europa întreagã. în ultimile opt
zile, lupta între cele douã ideologii era sã se dez-lãnþuiascã cu o noua violenþã în China,
mareºalul Ceai-Ceai-Ceai a fãcut prizonier pe mareºalul Hai-Hai-Hai (sau viceversa) ºi s
-a rãzvrãtit contra Guvernului anticomunist ºi antirus din Nan-King. Se anunþase deja un
început de mobilizare japonezã ºi pregãtiri de intervenþii ruseºti. Dar iatã cã telegramele
azi-dimineaþã ne aduc vestea ca Hai-
1 Zizi Cantacuzino, care vine de pe frontul Madridului, îmi spune cã Spania miºunã de st
rãini. Sunt francezi ºi pe o parte a frontului ºi de cealaltã, dupã cum sunt înregimentaþi în
anþa în Frontul popular sau printre Crucile de foc. Acelaºi lucru ºi cu germanii, cu ita
lienii ºi cu ruºii. Dar în marea lor majoritate ruºii sunt de partea barce-lonetelor" iar
germanii ºi italienii de partea lui Franco.
Numai francezii sunt împãrþiþi în mod aproape egal între cele douã armate ºi se împuºcã unii
456
Hai-Hai s-a împãcat cu Ceai-Ceai-Ceai, ºi cã rãzboiul fratricid" s-a amânat. Cu atât mai bin
Deºi am citit cu mult interes ºi cu multã atenþie trei romane chinezeºti scrise de d-na Pe
arl Buck, o americanã nãscutã ºi crescutã în China si care ºtie sã vadã ºi sã descrie, tot nu
iliariza cu viaþa ºi cu moravurile din îndepãrtata împãrãþie. Un lucru am priceput însã din c
celor 3 volume e cã noi, europenii, nu putem pricepe nimic din ce se petrece în Chin
a, la distanþa cel puþin.
Regele a plecat de joi la Sinaia, unde va petrece sãrbãtorile. Regina Mãria le petrec
e la Sonnenberg (lângã Viena) la Arhiducesa Ileana, unde a invitat ºi pe Ducele de Win
dsor! Nici nu se putea altfel!
Eu, care sunt în rãzboi cu toþi ai mei pentru cã sunt niºte puturoºi, ºi fiindcã din cauza
nu putem mânca decât la ore imposibile, citesc cu voluptate în Rabelais urmãtorul distih
:
Lever ã cinq, dinei" ã iieuf,
Souper ã cinq, coucher ã neufl (Rabelais, Pantagruel, Liv. IV Chap. 64)
De altminteri ºi Bileau a scris (în Le Lutrin):
... Soiivenez-voiis bien
Qu 'on diner rechauffe ne valutjamais rienl
28 decembrie. Anglia ºi Franþa au fãcut un demers la Berlin, prin ambasadorii lor, cerân
d Guvernului german sã se þinã de angajamentul de neintervenþie în Spania, luat la Londra.
Se pare ca Guvernul german ar fi rãspuns cã n-are nici dânsul o dorinþã mai vie decât aceea
de a vedea toate Puterile abþinându-se de la o imixtiune în afacerile Spaniei. Cu alt
e cuvinte: que messieurs Ies assassin commencent!" asasinii fiind în cazul de faþa so
vieticii ºi codiþele lor, coadele de topor democratice.
Lungile negocieri menite sã aducã o destindere ºi chiar o apropiere între Italia ºi Angli
a, au luat sfârºit prin încheierea unui gentlemen's agrement" care va fi pecetluit zile
le acestea. Transformarea Legaþiei britanice din Adis-Abeba în Consulat (transformar
e imediat efectuatã si de Franþa ºi de Statele Unite pentru Legaþiile lor, ºi apoi ºi de cel
elalte þari) n-a fost decât un act premergãtor acordului ºi o mãsurã menitã sã prepare opinia
blicã. Agenþiile telegrafice anunþã, pe baza informaþiilor primite de la Londra, cã acordul
anglo-italian va cuprinde urmãtoarele 5 puncte:
1. - Obligaþia de a pãstra pacea;
2. - Respectul intereselor reciproce ale celor douã þãri;
3. - Asigurarea ca accesul liber spre Mediterana va fi menþinut;
4. - Asigurarea libertãþii mãrilor fãrã nici o restricþie;
5. - Menþinerea statu-quo-ului în Mediterana, în ceea ce priveºte poziþiile militare, baze
le navale ºi zonele de influenþã, ale celor douã
þãri.
Asistat ieri la primul film al Oficiului Naþional de Turism, O.N.T., cu Coroana R
egalã pe deasupra. Primul film e: Bucureºtii! în loc sã cureþe de pãduchi hotelurile câte sun
, prin regiunile atrãgãtoare ale tarii sau sã construiascã altele noi, în loc sã se îngrijeas
ca prin birturile localitãþilor mai importante sã nu curgã mucii bucãtarului în bucate ºi sã
se îngroape muºtele în ele, în loc sa stãruie sã se astupe gropile ºi sã se repare podeþele p
ele abandonate pânã ºi de Dumnezeu Oficiul Naþional de Turism a început prin a cumpãra câte
automobile pentru lãfâirea nenumãraþilor sãi funcþionari, prin scoaterea unei reviste de pri
sos ºi prin filmarea costisitoare ºi inutilã a Bucureºtilor, care numai centru de turism
nu va deveni niciodatã. Iar directorul Oficiului, dl. Sergiu Dimitriu, secretar g
eneral la Interne, a avut neobrãzarea sã-ºi asigure situaþia printr-un contract pe 5 ani
, prevãzân-du-ºi bineînþeles o leafã tot atât de mare cât e ºi incapacitatea sa în mizerie. ª
auzi Garda de Fier", când împuºcã! Nu împuºcã destul, ºi mai ales împuºcã prost, adicã fãrã
29 decembrie. Anglia ºi Franþa, cele douã Puteri democratice
hotãrâte sã nu intervinã în afacerile spaniole, nu, Doamne fereºte fac sforþãri desperate
ermania, Italia ºi Portugalia, ca sã opreascã trimiterea voluntarilor pe frontul lui F
ranco. Presa întreagã, în mâinile ovreilor, face o larmã enormã în jurul acestor intervenþii,
i ales în jurul celor de la Berlin. Titluri ca acestea: între rãzboi ºi pace"
Pacea Europei în mâna Germaniei" La un rãscruci" etc. etc. se imprimã cu complezenþã în
loanelor mai tuturor foilor franceze ºi engleze. In timp ce Germania pregãteºte rãzboiul
(daca ar fi sã ne luãm dupã ziarele jidãneºti) Fiihrer-ul Hitler îºi bea liniºtit cafeaua la
rchtesgaden. E amuzant de constatat cã si ziarele naþionaliste de la noi, cãzute în cursã,
reproduc ºtirile alarmante ale presei judeo-demo-cratice.
în vederea comitetului Stelei Române care urmeazã sã se întruneascã la 15 ianuarie la Lond
a, Nae Stefanescu mi-a adus ieri un memoriu în care înºirã toate nemulþumirile Bãncilor român
recte ale lui. Unele sunt întemeiate, altele nu. Am avut impresia cã în fond e nemulþum
it cã nu i se acordã o alocaþie speciala, în calitatea sa de membru al Comitetului de Di
recþie alocaþie ce urma sã se fixeze deja acum câþiva ani, ºi care nu s-a mai fixat.
458
Azi timpul s-a posomorât, probabil cã va ninge.
în ce hal a ajuns Franþa, odinioarã mândria lumii creºtine ( La France tres chretienne"
ille aînee de FEglise"):
în afarã de primul ministru (Blum) ºi de vreo 10 miniºtri ovrei, citesc într-un ziar franc
ez lista Jupanilor" ce funcþioneazã în Cabinetele ministeriale: Preºedinþia Consiliului. C
abinet: dumnealor domnii A. Blumel, ovrei; Jules Moch, ovrei; Heilbronner, ovrei
; Griinebaum-Ba-lin, ovrei; R. Hug, ovrei; d-nele Picard-Moch, ovreicã; Madeleine
Osmin, ovreicã. Subsecretariatul de Stat idem. Cabinet: dl. Number, ovrei. Ministe
rul de Stat. Cabinet: dl. I. Schuler, ovrei. Ministerul Justiþiei. Cabinet: dumnea
lor domnii Weil, ovrei; Pierre Rodrigues, ovrei. Ministerul de Interne. Cabinet:
dumnealor domnii Bechoff, ovrei; Salomon, ovrei; Cahen-Salvador, ovrei. Ministe
rul de Finanþe. Cabinet: dl. Weil-Raxnal, ovrei. Educaþia Naþionalã (Ministerul Instrucþiu
nii). Cabinet: dumnealor domnii Marcel Abraham, ovrei; IJ. Moerer, ovrei; E. Wel
l-hof, ovrei; Adrienne Weil, ovreicã; S. Chaskin, ovreicã. Economie Naþionalã. Cabinet:
dl. I. Cahen-Salvador, ovrei. Marina Comercialã. Cabinet: dl. Gregh, ovrei. Agricu
ltura. Cabinet: dumnealor domnii R. Ly-on, ovrei; R. Kiefe, ovrei; R. Veil, ovre
i. Munca. Cabinet: I. F. Drey-fus, ovrei P. T. T. Cabinet: dumnealor domnii Didk
owsky, ovrei; H. Grimm, ovrei. Sãnãtate. Cabinet: dumnealor domnii Hazemann, ovrei;
A. Rozner, ovrei; M. Wusler, ovrei. Educaþie fizicã. Cabinet: dl. En-dlitz, ovrei.
ªi totuºi în Franþa ovreii nu constituie decât 2% din populaþie. Ce ar fi dacã în loc de 2 ar
prezenta 20%, ca în unele þãri? Poate curentul antisemit care bântuie la noi, atât de absu
rd în unele privinþe, sã ne scape biata noastrã þarã de ruºinea prin care trece Franþa.
Toleranþa este cu siguranþã o virtute creºtinã, dar câteodatã e ºi o mare pacoste.
30 decembrie. Era sã pierdem pe Max Auschnit, marele nostru financiar. Apucat în Ori
ent Express de dureri nebune de abdomen, de nãduºeli ºi de otihneli, a fost debarcat l
a Viena, pe o targa. Medicii chemaþi au diagnosticat o apendicitã acutã ºi au decis oper
aþie imediatã. Operaþia a reuºit pe deplin, aºa încât o nenorocire naþionalã a fost evitatã.
Presa democraticã internaþionalã continuã sã facã mare vâlvã în jurul intervenþiilor angl
e, în lipsã de un alt subiect senzaþional ºi în nãdejdea unui ajutor de adus frente"-ului po
ular din Spania. Natural e numai vâlva, ºi treaba puþinã. Germania ºi Italia se declarã de a
cord cu o politicã de neintervenþie în rãzboiul civil din Peninsula Iberi-
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. 19)6 459
ca, mai mult, afirmã CÃ e politica lor, ºi cer sã se împiedice intervenþia Sovietelor în favo
rea comuniºtilor de la Barcelona. Germania ºi Italia sunt gata sã nu mai trimitã nici un
voluntar, nici o armã, nici o muniþie pe frontul naþionalist, dacã nici Rusia, nici Fra
nþa nu mai trimit nici ele nimic pe frontul guvernamental, Rusia se declarã gata ºi ea
, sã nu mai trimitã nimic, dacã Germania ºi Italia se vor abþine de aci înainte de la orice
intervenþie. Cum însã neîncrederea domneºte ºi de o parte ºi de alta, nu se va ajunge la nimi
, fiindcã nu existã nici o posibilitate serioasã de control al transporturilor.
în delirul lor germanofob, gazetarii evrei au mai gãsit una bunã: Germania ar fi hotãrâtã sa
ocupe nordul Spaniei, ca sã poatã ataca Franþa din douã pãrþi, într-un eventual viitor rãzbo
acest scop, ea-ºi maseazã voluntarii în regiunea dinspre Burgos, ºi nu trimite decât foar
te puþine forþe (?) pe frontul Madridului, unde urmãreºte sã þinã pe generalul Franco imobili
at!
Pentru a ridica moralul barcelonetelor aceeaºi presã democraticã publicã vestea ca armam
ent în valoare de 2-7 milioane dolari a fost expediat din Statele Unite trupelor g
uvernamentale, ºi cã autoritãþile locale au fost nevoite sã permitã acest export deoarece le
gile americane nu prevãd restricþii bazate pe principiul neutralitãþii decât pentru cazul
de rãzboi între diferite þâri, iar nu ºi pentru cel de rãzboi civil!
Pe când democraþia integralã se joacã cu focul pe terenul internaþional, în Franþa ºi mai
la Paris, grevele se þin lanþ. Acum în ajunul anului nou, lucrãtorii alimentaþiei" parizie
ne s-au pus în greva, ocupând bineînþeles toate stabilimentele, în Franþa, ca ºi în Europa, l
eºte mâna unui stãpân, care sã fie ascultat de toþi.
Obiºnuita cartã de felicitare de anul nou din partea Regelui, însoþita de câte o vedere
din þarã, reprezintã de data asta Palatul Regal, aºa cum va fi când va fi gata. Executatã de
ªtiubei, prin urmare sub indicaþiile Suveranului, aquarela ne aratã în locul aripii act
uale cu Corpul de Gardã, una simetricã cu cea din faþã ºi care se va întinde peste locurile
imobilelor Imperial ºi Wappner, expropriate. Palatul va câºtiga mult ca înfãþiºare dar mã înt
mulþi se vor întreba dacã în vremuri ca acestea, în care þara duce lipsã de spitale, ºi spi
e de materiale, se poate face, desface ºi reface, cu preþul a zeci de milioane pierd
ute, o construcþie de agrement ºi de fudulie regeascã? E ciudat, cum unii oameni nu învaþã n
imic din Istorie!
Zilele trecute a avut loc o vânãtoare mare la Reºiþa. Au luat parte dl. Gutã, primul, dl
. Stoiadinovici, preºedintele Consiliului sârb, ºi la
460
masã a asistat ºi dl. Victor Antonescu-Talleyrand. Ziarele dau comunicate discrete.
Pare cã s-a pus la cale soarta Europei si a Balcanilor. Despre sârbi, nimic de zis,
cãci aºa a fost întotdeauna la ei ºi nici despre noi dacã Dumnezeu a vrut sã ne pedepseascã
hãþurile Þãrii pe mâinile grajdarilor. Dar nu-ºi poate omul þine râsul privind aerele de mar
eniori ce-ºi dau aceºti salahori de rând. Vânãtoare le lipsea! Nu s-ar fi înþeles mai bine la
un pahar de pelin, la cârciumã? Despre ce au vorbit, nu ºtiu nimic, dar nu-mi e greu sã
ghicesc: o încercare mai mult, cu argumente aduse de Antonescu de la Paris, de a f
ixa Iugoslavia în rândurile Micii înþelegeri ºi în catehismul lui Beneº. Se vede cã fleur-toº
bilor cu Germania, cu Italia ºi mai ales cu Bulgaria tous Ies chemins conduisent â Ro
me" a îngrijorat Parisul. Nu încape îndoialã, dacã acesta a fost scopul exerciþiilor cinege
ice de la Reºiþa, ca toate au reintrat în ordine: nu s-a nãscut încã omul care sã reziste far
ecului lui Victor Antonescu ºi surâsului lui Gutã Tãtarescu.
31 decembrie. Ciudatã mai e cenzura noastrã! N-a lãsat sã se publice nimic despre întreved
erea cinegeticã de la Reºiþa, dar ziarele franceze sosite azi la Bucureºti publicã urmãtoare
a notã:
Bucarest, 27 decembre. Se conformant aux stipulations du pacte balkanique qui int
erdit â ºes membres de conclure des accord separes avec un cinquieme Etat, sans prev
enir ºes allies, M. Stoyadinovitch, president du Conseil yougoslave, a informe pen
dant la chasse qui a eu lieu dans le Banat, M.M. Tãtarescu et Antonesco, le premie
r president du Conseil et le second ministrea des affaires etrangeeres de Rouma-
nie, des negociations bulgaro-yougoslaves, concernant un pacte entre Ies deux Et
ats. Leº negociations sont tres avancees et le pacte sera con-clu tres prochaineme
nt.
La Bulgarie n-adhere pas au pacte balkanique et ne reconnait pas le statu-quo ga
ranþi par ce pacte, mais elle prend des angagements d'a-mitie plus precis1 envers
la Yugoslavie.
Leº deux ministres roumain ont donne le consentement du gou-vernement de Bucarest â
la conclusion de ce pacte.
Quant aux gouvernements d'Ankara et d'Athenes, on croit savoir qu'ils font encor
e des reserves, craignant surtout que la Bulgarie, libre du cote yugoslave, ne r
eprerme l'agitation irredentiste en Thrace et en Macedonie comme elle le ferait
d'ailleurs sur la frontiere de Dobroudja.
l 71
ÎNSEMNÃRI ZILNICE. J936 461
On ignore si en dehors du pacte en discussion, le gouvernement yugoslave s' enga
ge â soutenir amicalement Ies revendications bulgares concernant un acces â la mer E
gee."
Pactul dintre Iugoslavia ºi Bulgaria despre care Excelenþele balcanice s-au întreþinut l
a Reºiþa, e acordul foarte limitat" despre care Mi-dilef a vorbit lui Pangal la Sofia
, într-o lungã conversaþie pe care am consemnat-o în aceste însemnãri1 ºi care dã adevãratul
t în care Bulgaria a tratat ºi trateazã. Cele întâmplate acum sunt un început de confirmare
pentru destãinuirile lui Midilev.
Ziarele noastre povestesc primirea lui Radu Cruþescu, noul ministru la Sofia, de
cãtre Regele Boris ºi reproduc discursurile protocolare schimbate. Pe când citeam dec
laraþiile ritoase ale noului nostru ministru, cu misiunea lui", cu eforturile lui pe
rsonale de a strânge legãturile între cele douã þari", mi-am adus aminte de bucãþica de carne
pe care o plimba mumã-sa în cãrucior la Gmunden, ºi mi-am dat seamã o datã mai mult, cât sunt
de bãtrân.
O nouã formulã economico-financiarã sterilizarea aurului"! în urma devalorizãrii monetar
a grupului aur european din toamna trecutã, aurul a început sã fuga din Europa în Ameri
ca, cu un ritm mai accelerat. Cu toate mãsurile de apãrare luate, conform înþelegerii tr
ipartite (Franþa, Anglia, Statele Unite) încheiate pentru echilibrarea noii alinieri
monetare, aurul a fugit în masã, transformându-se în dolari. A evadat astfel din Europa
în America, în cursul ultimelor luni aur în valoare de peste 45 miliarde franci franc
ezi. Rezultatul neprevãzut al devalorizãrii a fost o carenþã de metal în Europa cu o pleto
rã de dolari strãini ºi o inflaþie de investiþii strãine în Statele Unite. Pentru a remedia a
este stãri de lucruri, manevra fondurilor speciale, destinate de cele trei þãri echili
brãrii schimburilor fiind insuficientã Preºedintele Roosevelt a luat o dispoziþie dictat
orialã în virtutea cãreia aurul introdus de acum înainte în Statele Unite nu va mai putea
fi cumpãrat de Bãnci ºi servi la emitere de dolari. Va fi cumpãrat de Stat care-1 va pãstr
a în Tezaurul Federal, imobilizat. Acest aur va fi astfel sterilizat", adicã nu va ma
i putea produce dolari!
Mãsura, chiar dacã va aduce oarecari servicii schimbului internaþional, e un paliativ,
ºi nu va putea sã stãvileascã curentele determinate prin ineluctabile legi economice. N
umai o reformã generalã monetarã, mondialã, prin care s-ar întãri încrederea detentorilor în
oarea intrinsecã a monedelor, ar putea rezolva o crizã, în care acomodarea s-a con-
Pe ziua de 20 decembrie 1936.
462 CONSTANTIN ARGETO1ANU
fundat prea des cu vindecarea. Pentru o asemenea reformã generala unanimitatea Mar
ilor Puteri este însã indispensabilã. Cât timp Germania va persista în autarhia ei ºi nu va
vrea sau nu va putea sã-ºi alinieze moneda cu celelalte þãri (greutatea de a-ºi procura au
r ºi de a regla chestiunea moratoriilor datoriilor în strãinãtate), nu va fi nimic de fãcu
t.
Parca ar vrea sa ne facã sã-1 regretãm, anul 1936 sfârºeºte printr-o zi radioasã. E soare c
ara, cerul e albastru, termometrul aratã +5° la umbrã ºi nici un strop de zãpada. E un tim
p nemaipomenit, dar toate sunt alandala...
Urmeazã volumul II (193 7)
INDICE
nume de persoane
ANGELESCU, CONSTANTIN
35, 42, 220. ANGELESCU, CONSTANTIN ar.
89, 114, 118, 142. 143,
173,262,317,431. ANGELESCU, PAUL 28, 122,
157,216,251,288. ANTONESCU, ION 27, 91. 228. ANTONESCU, VICTOR 11,17,
22, 37, 90, 100, 135, 144,226,
326, 459. ARCIZEVSKI. MIROLSAW 39,
130,136,239,249,322,345,
407.
ARGHEZI, TU DOR 417. ARION, MIHAI (M1ªU) 242,
396.
ATATURK KEMAL 14, 108, 324. AUBOIN.ROGER 14. AUSCHNITH, MAX 120, 276,
458. AVERESCU, ALEXANDRU 20,
43,398,418,432.
BADOGLIO, PIETRO 344. BALDWIN, STANLEY 76, 343. BANU, CONSTANTIN 325. BARTHOU. LO
UIS 19. BECKJOSEF 31.322. BEJAN, PETRE 62, 78. BENES, EDVARD 14, 55, 115,
140, 150,190, 267, 307, 330,
336, 398, 425, 460. BENTOIU, AURELIAN 40, 132,
255, 273.
BIBESCU, G.V. 65, 147, 238. BIBESCU, MARTHA 106, 320,
361. BLANK, ARISTID 10, 12, 14,18,
20,42,113, 197,234,303,432. BLUM, LEON 39, 261, 327,367,
369,408,421,428.
BLUMENFELD, KLEMENT (SCRUTÃTOR) 34, 156, 162, 227, 290, 317,
406.
BOCU, SEVER 33. BOILÃ, ROMUL 40, 93, 148,246. BONCOUR, PAUL 59, 63, 230, 312,
331.
BRÂTIANU, CONSTANTIN (DINU) I.C. 13, 29, 47, 100, 110/132, 156,
158, 168, 179,203,221,232,251,
259, 273. 287, 293, 298, 306, 310,
371, 374, 392.
BRÂTIANU, ELIZA 173. BRÂTIANU, GHEORGHE I. 20,
43, 50, 68,136, 166, 186, 203,204,
351.265,271,349,351,358,364. BRÂTIANU, ION I.C. 173. BREDICEANU, CAIUS 74.
CANTACUZINO, ALEXANDRU
169. CANTACUZ1NO-GRÃNICERU, ZIZI
16,21,74, 174,269,281,350. CAROL I, Rege al României 432. CAROL al H-Iea, Rege al
României
12, 14, 18, 20, 28, 33, 40, 49, 55, 67,
70, 76, 82, 89, 100, 107, 109. 116, , 122,129,138,149,162,164,183,
190, 198, 205, 209, 219, 232, 236,
244, 269, 277, 308, 318, 325. 328,
350, 353, 366! 377, 397, CARP, GRIGORE 155. CATARGIU, BARBU 67,335. CÃDERE, VICTOR 1
19, 370. CÃLINESCU, ARMÂND 182,239,
255. 276, 304, 334, 383. CAMÃRÂSESCU, ION 81. CECROPidE, DINU 10, 146, 330. CESIANU,
DINU 12, 46, 165, 245. CESIANU, GEORGE 12, 240. CHAMBERLAIN, AUSTEN 206,
343.
464
INDICE nume de persoane
CHURCfflLL WINSTON 159. CIHOSKI, HENRI 40, 93, 398. CIOLAC-ANTICI 25, 26, 267 CLEM
ENCEAU, GEORGES 71. CONSTANTINESCU, MITIÞÃ
124, 132, 198,233,259,302,
327. CONSTANTINESCU, TANCRED
73.
CORTEANU, ANDREI 153. COSTACHESCU, NICOLAE
35, 383. COSTINESCU, EMIL 46, 189,
208.v
COTIGA, TRAIAN 169. COTTESCU, ALEXANDRU
394.
CRISTESCU, GHEORGHE 200. CRISTI, VLADIMIR 72. CUZA, A.C. 89, 124, 154,
158,170, 175, 182, 193, 199,
214,246,369.
DAVILA, CITTA 139. DJUVARA, TRANDAFIR 202. DOBRESCU, DEM 346, 372. DRAGU, CONSTANT
IN 34. DUCA, I.G. 27, 76, 268, 270,
273,285,313. DUMITRESCU, PUIU 41, 257.
EDEN, ANTHONY 109, 239,
277, 360. ENESCU, GEORGE 253, 255,
318,322,425.
FABRICIUS, WILHELM 283,
330. FERDINAND I, Rege ai României
432.
FILIPESCU, GRIGORE 17, 48,
105,251,372.. FLANDIN, ETIENNE 72,246,
255, 300. FLORESCU, JEAN TH. 18,61,
284,301. FRANASOVICI, RICHARD 12,
17,20,67,222,381,408,431. FRANCO FRANCISCO 415,
428. FURDUI, GEORGE 169, 284.
GAFENCU, GRIGORE 140, 149. GEORGE, Rege al Greciei 70, 146,
212,315,441.
GEORGESCU, GEORGE 154, 335. GEROTA, DIMITRIE dr. 165. GHELMJEGEANU, MIHAIL 236. G
HIAÞA, PETRE 320 GHICA, VLADIMIR 104. GIURESCU, C.C. 105, 266,304,
416.
GOEBBELS, JOSEPH 224. GOGA, OCTAVIAN 12, 19, 32, 60,
90, 96, 124, 129, 140, 141, 154, 160,
170, 175, 181, 193, 197, 214, 220,
228, 239, 242, 246, 263, 265, 268,
270, 342, 347, 357, 369. GOMBOS, GYULLA 137. GORING, HERMANN 75, 49, 364,
447. GRIGORCEA, VASILE 23,242,
34J.359. GURANESCU, ALEXANDRU 149,
150, 279. GUªTI, DIMITRIE 310, 313.
HAILE SELASSIE 19, 230, 280, 298, 380.
HALIPA, PANTELIMON 118.
HAÞIEGÃNU, EMIL 220.
HERRIOT, EDOUARD 318.
HITLER ADOLF 39, 108, 155, 173, 247, 248, 254, 256, 264, 266, 272, 274, 286, 291
, 307, 355, 364, 389, 409, 421, 431, 433, 436, 448, 457.
HOARE, S AMUEL 81.
HORTHY MICLOS 342.
IAMANDI, VICTOR 183, 276. ILASIEVICI, CONSTANTIN 28,
258, 277. INCULEÞ, ION 153, 183, 211, 275,
337, 354, 399.
IOANITESCU, D.R. 63 196. IONESCU,NAE 18, 148, 173, 291,
348, 364. IORGA, NICOLAE 54, 66, 106,
110, 156223,226,308,335,351,
416! IUNIAN, GRIGORE 37, 110, 241,
251,263,357,418.
INDICE nume de persoane
465
JEFTICI, BOGOLIUB 150, 249. KROFTA, KAMILL 15. 286, 322, 335, 375, 378.
LAHOVARI, AL.EM. 359. LAHOVARI, SIMKY 94, 451. LA VAL, PIERRE 13, 38, 74,
176, 193,211,231,300,336. LENIN, V.I. 161,241. LITVINOV, MAXIM M. 25, 26,
136, 177, 218, 309, 364, 365,
379,391,426,427. LUGOªIANU, ION 242, 411. LUPESCU, ELENA 15, 20, 29,
120, 127, 142, 149, 189, 206,
244,260,269.277,297,331,
35"> 43?
LUPU'NICOLAE dr. 70, so,
154,162, 182,213,238,246, 261,316,345,368,383. LUPU, PETRACHE 116.
MAC DONALD, RAMSAY 13,
76. MADGEARU, V1RGIL 19, 31,
47,110,140,145, 194,236,259,
261, 170,276,283,304,321,
409. MALAXA, NICOLAE 37, 120,
191,200,208. MANIU, IULIU 30, 33, 40, 68,
110, 131, 147, 163,175, 194, 216,
227, 247, 262, 266, 276, 379 382,
409, 418:
MANOILESCU, MIHAIL 126. MANOLESCU-STRUNGA,GRIGO-RE 37, 107, 110. MÃRIA, Reginã a Românie
i 25,
27, 40, 142, 154, 288, 454. MARINESCU, GAVRILÃ 73,
93,120, 174,210,243,276,313. MASARYK JEAN GARRIGUE
15, 187.
MAURRAS, CHARLES 420. MEHEDINÞI, SIMION 106. MICESCU, ISTRATE 182, 286. MIHAI, Voie
vod de Alba Mia
155, 237, 307. MIHALACHE, ION 35, 36, 46,
55,66,71,73, 120, 131,135,
147,158, 163, 193,205,216,
227, 247, 261, 276, 291, 304, 313,
316, 320, 326, 345, 353, 367, 382,
406,409,418. MIRONESCU, G.G. 54, 141, 163,
183, 189. 216, 231, 247, 264. 270,
284,291.295,315,406. MIRTO, EDUARD 64, 259. MITILINEU, ION 52, 140, 226, 286. MO
CSONY, ANTON 210, 269. MORUZOV, MIHAI 244, 413. MOÞA, ION 275. MUâSOLINI BENITO 39, 10
3. 105,
108, 111, 123, 178, 181, 192,230,
299, 307,320, 360, 416, 427.
NICOLAE, Principe al României 44,
68,148, 151,260. NIÞESCU, VOICU 64, 220.
ORMESSON, LEFEVRE 392, 412. OSTROVSKI, ANDREI 23, 38,39,
161,241,292. OTTESCU, NICOLAE 13, 101, 163,
236. OTTULESCU, EMIL 33.
PANGAL, ION 12, 43, 70, 105, 112,
130, 153, 183, 196, 231, 249, 264.
326,334,413,45L PAPACOSTEA, PETRE 136. PAUKER, ANA 340, 358, 367, 386,
389.
PAUKER, EMIL 13, 386, 389,402. PAUL, Principe al Jogoslaviei 146. PETRESCU-COMNE
N, NICOLAE
178,224,364. PILSUDSKIJOSEF 31, 62, 108,
411.
POINCARE, RAYMOND 14. POKLEVSKI-KOZIEL, STANISLAS
23,26, 163.
POP, VALER 68, 183,354. POPESCU, ELVIRA 119. POPESCU, STELIAN 34, 107, 140,
164, 186, 207, 232, 242, 335, 358,
414. POPOVICI, MIHAI - 40, 93, 240, 302,
3?9 POTÃRCÃ, VIRGIL 91, 123, 141,
162. PREZAN, CONSTANTIN 46, 156,
466
INDICI
RADIAN, ALEXANDRU 136,
275. RÂDESCU, NICOLAE 34, 140,
166.
RÃDUCANU. ION 236, 261. RÃDULESCU, SAVEL 65, 330. ROOSVELT FRANCLIN 201.
SADOVEANU, MIHAIL 451. SAMSONOVICI, NICOLAE 23. SAVEANU, N.N. 180, 226. SCANAVI,
ALEXANDRU 45,
J 45, 172. SLAVESCU, VICTOR 11, 124,
205,232.258,306,321. SOLA, UGO 19,314. STALIN I.V. 108, 365. STÂRCEA, AL. 147. STELE
SCU, MIHAI 295. STERE, CONSTANTIN 160,
193, 377. STOIADINOVIC1, MILAN 150,
2)0,226,331,459.
SE1CARU, PAMFIL 23,162, ' 309,360,367,416,428. SONEJUU, ION 10, 88. STEFANESC
U-AMZÂ, CONSTANTIN 176, 413, 426.
TABACOVICI, NICOLAE 120,
126,305.
TARDIEU, ANDRE 11. TÃTÂRESCU, GHEORGHE 12,
17,28,32,46,49,68,72,75.76, 77,89, 100, 102, 107, 113, 120, 126, 132, 138, 141.
143, 157, 158, 167, 171, 180, 183. 190, 193,199,202,204,211,216, 221,226,230,235
,246,260, 262,269,281,284,283,290, 191, 293. 306. 328, 337, 342, 354,371,389,393
,396,401, 427, 460.
TILEA, V.V. 33, 43,74, 134, 196,334.
TITEANU, EUGEN 18, 149, 195,207,275.
TITULESCU, NICOLAE 10, 14, 15 23, 26, 28, 30, 34, 38, 50, 54, 55, 59, 61,65,67,82
,92, 102, 115, 122, 126, 136 138, 145, 148, 150,156, 165, 170, 186, 199, 202, 20
4, 214. 218, 222, 229, 239, 244, 251, 256, 267, 281; 283, 294. 297, 312, 314, 32
2, 332, 339, 346. 359, 361, 363, 368, 373, 382, 39< 397.
TRANCU-IAªI, GRIGORE 21, 51, 95, 243, 360.
UICÂ, NICOLAE 126. URDAREANU, ERNEST-
174,257,276,287,309.
142, 168,
VAIDA-VOIEVOD, ALEXANDRU
33, 36, 42, 50, 63, 109, 129, 141, 170, 181, 193, 199,220,226,246, 263, 308, 342
,349, 351, 358, 406.
VÃCÃRESCU, ELENA 248, 253,
379, 429, 447.
VÃITOIANU, ARTHUR 32. VENTZELOS, ELEUTHERIOS, 33,
34, 37, 256, 278.
VENTURA, MARIOARA 50, 23o. VICTOR EMANUEL AL III-LEA, Rege al Italiei 307.
VIªOIANU, CONSTANTIN 119,
'130, 138, 374. VLAD, AUREL 95.
WILSON THOMAS WOODROW
273.
ZELEA-CODREANU, CORNELIU
16, 21, 64, 74, 174, 282. 294, 304, 376, 407. ZOGU I, Rege al Albaniei 19.
CUPRINS
Notã asupra ediþiei (de Stelian Neagoe)
Anul 1935
Anul 1936.......................................................................
............. 200
INDICE nume de persoane.......................................................
448

1 Argetoianu Constantin Insemnari Zilnice Vol1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Argetoianu Constantin Insemnari Zilnice Vol1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTANTIN ARGETOIANU

S-ar putea să vă placă și