Argetoianu 7 - 2

188
CONSTANTIN ARGETOIANU
Am l�murit Regelui c� se sup�r� degeaba. Dac� ar �ti c�t s-a bucurat lumea de
suprimarea Serviciului Social �i de �ndep�rtarea acestei lipitori de Gu�ti nu i-ar
mai �ine partea �i ar fi recunosc�tor celor care 1-au �ndrumat sa fac� gestul,
�ncetul cu �ncetul l-am consolat �i 1-am �mp�cat. I-am spus c� nici pentru o mare
victorie n-a� fi primit at�tea felicit�ri c�te primesc pentru suprimarea
Serviciului Social. A fost pentru toat� lumea o pacoste despre care nici eu nu-mi
d�dusem seama. Gu�ti e azi omul cel mai ur�t din �ara Rom�neasca. Serviciul Social
se amesteca �n toate, st�njenea toate serviciile administra�iei. Personalul s�u,
compus din oamenii cei mai nechema�i, sub pretextul leg�turilor directe ale
Serviciului cu Regele, batjocorea lumea �ntreag�. Pl�ti�i gras, incapabili �i
obraznici, domnii de Ia zisul serviciu transformaser� birourile lor �n cuiburi de
pricopseal�. Dup� �nchiderea Serviciului, to�i cei prezen�i au �nceput s� c�nte �n
cor c�ntece de moarte gardiste (de moartea cui?). A m�rturisit-o �i Gu�ti, afirm�nd
c� �acel tineret avea nevoi suflete�ti de satisf�cut" (!!!). �per�ari, cu nevoi
suflete�ti, �n fine, Regele s-a calmat, mi-a spus c� are demisia lui Gu�ti de la
Funda�ii �n buzunar, dar c� m� roag� s� nu o dau �n vileag dec�t odat� cu numirea
�nlocuitorului s�u... Am convenit, si s-au �mp�cat lucrurile!
Au sosit am�nunte cu privire la scufundarea cruci��torului englez �Royal Oak".
Vasul a fost atacat la ancor�, �n golful Scap� Flow pe care amiralitatea britanic�
�l socotea la ad�postul oric�rui atac inamic. E de nepriceput cum un submarin a
putut s� se strecoare prin at�tea mine, prin at�tea plase �i alte aparate
defensive. E o fapt� care va r�m�ne �nsemnat� cu litere de aur �n analele marinei
germane. A recu-noscu�-o �i Winston Churchill �n Parlamentul englez...
Ziua de ieri a fost iar�i o zi de spaim� �n cercurile a�a-zise informate �i care,
cu toat� Cenzura, iau cuno�tin�� de toate depe�ele str�ine. O telegram� de la
Londra a agen�iei �Exchange Telegraph" a anun�at c� Saracioglu a rupt negocierile
de la Moscova �n urma preten�iei sovietice ca Turcia s� accepte necondi�ionat
urm�toarele trei puncte:
1) recunoa�terea f�r� rezerv� a �mp�r�irii Poloniei de c�tre U.R.S.S. �i Germania;
2) organizarea unui bloc balcanic sub conducerea Germaniei �i Rusiei;
3) Rom�nia s� fac� largi concesii teritoriale Rusiei �i Bulgariei.
Eu nu m-am prea speriat, fiindc� deja de mai multe ori aceast� agen�ie evreo-
engleza a lansat �tiri pe at�t de alarmiste pe c�t de neexacte. Condi�iile sus-
ar�tate nu corespundeau de altminteri deloc cu
�NSEMN�RI ZILNICE. /930
189
pu�inul ce aflasem direct de la Moscova �i de la Ankara, �i indirect prin nem�i �i
prin italieni.
Am avut dreptate, c�ci dup� anchet� la Londra, am aflat azi ca �tirea agen�iei
�Exchange Telegraph" fusese f�urit� la Budapesta. Am mai aflat c� cauzele aiperii
negocierilor au fost cu totul altele �i anume constatarea inutilit�ii lor. Ru�ii
refuz�nd sa dea asisten�� Turciei �n cazul unui atac al Germaniei (singurul Stat
care �mpreun� cu Italia ar fi putut eventual amenin�a Turcia) iar turcii nefiind
obliga�i de la �nceput s� ajute pe ru�i �n cazul unui atac anglo-francez � un pact
de asisten�� ntre ambele ��ri s-ar fi �nf�i�at f�r� obiect. Mai era �i clauza
Str�mto-rilor, pe care ru�ii voiau s� le vad� �nchise �mpotriva oricui, pe c�nd
turcii nu puteau refuza trecerile stipulate prin pactul de la Montreux.
Despre noi, despre Balcani, nu s-a tratat la Moscova. Saracioglu �i rezervase s�
ating� aceste chestiuni dup� semnarea pactului. Cum pactul n-a fost semnat,
problemele noastre n-au fost discutate...
Am�nunte mai precise vom avea dup� �napoierea lui Saracioglu la Ankara.
19 octombrie. Una bun� a lui St�rcea. Adic� dou�. Regele a primit zilele aceste pe
noii mini�tri ai Slovaciei si Chinei. C�nd a introdus pe slovac, St�rcea s-a
f�st�cit �i a anun�at: �Ministrul Cehoslovaciei... ah, pardon, al Slovaciei..." Iar
c�nd a introdus pe chinez, i-a uitat numele: �Excelen�a Sa, Domnul..., Domnul...,
Domnul... ministrul chinez!"
Sabina Cantacuzino a organizat cu Universitatea ei Liber� un ciclu de conferin�e
asupra domniei Regelui Carol I. Duminica 22 octombrie trebuiau s� se �in�
conferin�e �n fiecare capital� de jude�, iar de la 6 noiembrie �nainte o serie �n
Bucure�ti. Cum s� vorbe�ti de domnia Regelui Carol I f�r� s� pomene�ti de r�pirea
Basarabiei �i de anexarea Cadrilaterului? S� le treci sub t�cere ar fi fost un act
de la�itate � s� le comentezi ar fi fost inoportun �n �mprejur�rile de azi. Am
rugat pe Sabina s� renun�e la conferin�e. N-a vrut. Le-am interzis � dar mi-am
aprins paie �n cap �i Sabina m� �njur� de m� spurc�!
Asistat asear� la redeschiderea Teatrului National. O pies� de Ber-nard Shaw,
infect jucat�. Am adormit.
Statele Unite au hot�r�t un supliment de cheltuial� pentru armat�, de 4 miliarde de
dolari � circa 700 miliarde de lei. Binecuv�ntat� neutralitate!
190
Bietul Auschnit a fost frecat ieri 5 ceasuri la Instruc�ie. Toat� afacerea e o
ur�t� �nscenare, pornit� de Sus, dup� �ndemnul lui Malaxa Trist, trist...
Regele a consim�it la dizolvarea comitetelor Societ�ii Ortodoxe a Femeilor Rom�ne.
Didina introdusese anarhia acolo. M�ine vom face decretul-lege.
20 octombrie. Turcii n-au semnat la Moscova, dar au semnat la Ankara ieri un pact
tripartit cu Anglia �i cu Fran�a. O clauz� precizeaz� ca Str�mtorile vor fi
deschise flotelor anglo-franceze �n cazul c�nd cele dou� Puteri ar fi chemate sa
dea urmare garan�iei acordate Rom�niei, pentru ap�rarea integrit�ii teritoriului
ei.
Nem�ii sunt furio�i. Pricep, dar ce nu pricep e c� sunt furio�i pe noi. Or, noi n-
am cerut garan�ia celor dou� Puteri, �i n-am �tiut nimic de clauza �nscris� �n
pactul tripartit semnat ieri. Le va trece, c� e vremea rece. Frica lor cea mare e
nu cumva anglo-francezii s� �nfiin�eze un front contra lor la noi. Fric� inutil�;
am dat asigur�ri formale lui Fabri-cius c� nu vom permite instalarea unui asemenea
front. Prev�d �ns� plictiseli pe chestiunea aceasta.
Propus� de mine, Regele a primit pe d-na T�t�rescu �n locul Didinei Cantacuzino �n
fruntea Societ�ii Ortodoxe. A primit �i d�nsa. Cu prilejul vizitei pe care �e-am
facut-o, Gut� mi-a declarat c� am pornit-o bine. Suprimarea Serviciului Social 1-a
�nc�ntat. L-a �nc�ntat �i pe Vai-da care a scris �n acest sens lui �erban (de la
Agricultur�).
Postul de Radio de la Daventry anun�� c� Titulescu pleac� la Bucure�ti �s�-�i
reocupe postul de ministru de Externe" (sic). Prin Radio, prin gazete, Titulic� nu
se las�... S�racul!
La Rege:
�mi va l�sa m�n� liber� pentru organizarea Frontului.
A admis dizolvarea barourilor din Bucure�ti �i Ia�i.
A admis trecerea cadastrului de la Ministerul Justi�iei la Ministerul Inventarului.
Idem convocarea Parlamentului �ntre 15 si 30 noiembrie. Voievodul Mihai va depune
jur�m�ntul de senator. Nu se va alege pre�edinte p�n� la ianuarie. La ianuarie vom
alege pe Patriarhul...
IKSEMN�R! ZILNICE. 1939
191
21 octombrie. Asear� a venit Gafencu la mine, terorizat, �i f�cuse o scen�
Fabricius, convins c� clauza din pactul tripartit rurco-anglo-fran-cez �n care se
vorbe�te de �garan�iile date Rom�niei �i Greciei" nu putuse fi inserat� f�r� voia,
ba chiar f�r� complicitatea noastr�. Tot frica cre�rii unui front anglo-francez pe
teritoriul nostru. Fabricius a mers p�n� a spune lui Gafencu c� publicarea acestei
clauze va pune �n discu�ie bunele noastre rela�ii cu Germania, c� el nu mai garanta
nimic etc. Aproape c� ne amenin�a cu un r�zboi. Gafencu n-a putut sa-1 conving� c�
totul s-a f�cut fard noi �i f�r� m�car s� cunoa�tem dinainte textul pactului
semnat.
Am calmat pe Gafencu. Dup� p�rerea mea ie�irea ministrului Germaniei nu era dec�t
ori prostie, ori exces de zel local. Era la mintea omului ca Anglia introdusese
clauza, aproape �mpotriva dorin�ei noastre (de aceea nici n-am fost preveni�i), nu
de dragul nostru, dar ca o amenin�are �mpotriva Germaniei. Germania avea tot
dreptul s� se supere pe Anglia �i pe Turcia, dar pe noi nu. C� noi beneficiam
indirect de aceast� clauz�, e altceva. De altminteri, avusesem grij� cu c�teva zile
�nainte s� afirm rituos lui Fabricius c� Rom�nia nu va consim�i la �nfiin�area unui
front de r�zboi pe teritoriul ei.
La preten�ia lui Fabricius de a face noi o declara�ie de desolidarizare cu Anglia,
Fran�a �i Turcia � am �ns�rcinat pe Gafencu s�-i spun� neam�ului c� noi nu putem
face dec�t o singur� declara�ie: o declara�ie de strict� neutralitate cum am mai
f�cut �i p�n� acum. Vorbind cu Gafencu mi-a venit o idee. Nem�ii sunt furio�i de
incontestabilul succes �nregistrat de anglo-francezi prin semnarea pactului
tripartit �i se tem de crearea unui front nou �n Rom�nia. S� le d�m prilejul s� ia
o revan�� n ce prive�te succesul �i s� scape totdeodat� de grija frontului
rom�nesc. S� le propunem semnarea unui alt pact tripartit de neagresiune �i de
asisten�� ntre noi, ei si Rusia. Un asemenea pact, �n care noi am juca rolul
Turciei ar avea un r�sunet �i mai mare ca cel semnat la Ankara. Dac� nem�ii ar
primi propunerea noastr� am fi sc�pat �i noi de grij� p�n� la pace � dac� n-ar
primi-o, le-am �nchide cel pu�in definitiv gura.
Regele, la care am fost azi-diminea�� cu Gafencu a perfec�ionat formula, �ntr-un
mod foarte dibaci, trebuie s� o recunosc. S� nu propunem pact tripartit cu Germania
�i Rusia, deoarece Germania e beligerant� �i noi suntem neutri �i neutrii care nu
voim s� ne color�m. S� propunem pact tripartit cu vecinii adic� cu ungurii �i cu
ru�ii, care nu sunt beligeran�i. Din punctul de vedere al siguran�ei Germaniei ar
fi acela�i lucru, c�ci nu s-ar putea ataca de la noi Reichul dec�t trec�nd sau
peste Ungaria sau peste Rusia, cum stau grani�ele acum. Iar �n ce prive�te
siguran�a noastr�, pactul Regelui ar avea acelea�i efecte ca �i al meu. Am g�sit ca
�i Gafencu ideea minunat� �i vom face taton�rile necesare.
192
CONSTANTIN ARGFTOIANU
Am avut dreptate asear�: �tirile sosite azi-diminea�� de la Berlin indic� mare
sup�rare �mpotriva Angliei �i a Turciei, dar nu �mpotriva noastr�. Fabricius a
f�cut exces de zel. S-au telegrafia! ample instruc�iuni lui Radu Cru�escu la
Berlin, ca s� �tie ce s� spun� acolo.
Ca urmare la conserva�ia mea de ieri cu Regele �n care i-am cerut s� m� lase sa
organizez F.R.N. cum cred eu, Majestatea Sa a semnat azi-diminea�� decretele prin
care Victor Moldovan �i G. Apostoleanu au fost numi�i secretari generali ai
Frontului �n locul lui Corn�eanu �i al lui Silviu Dragomir, prea preocupa�i cu
ministerele lor ca sa fac� treab� la F.R.N. �n Apostoleanu am f�cut cred o alegere
buna �i mi-am pl�tit �i o veche datorie fa�� de d�nsul.
Corn�eanu, reg�ean cumsecade, mi-a dat numaidec�t demisia. Ardeleanul Silviu
Dragomir a �ncercat s� se tocmeasc� � dar n-a mers.
23 octombrie. Ieri meci de fotbal. Prima echip� ungureasc�, cea mai bun� din
Europa, c�ci a b�tut toate celelalte echipe � s-a m�surat cu echipa noastr�
na�ional�. Meci nul: l la 1. Sportivii no�tri, cu Gavril� Marinescu �n frunte, sunt
�nc�nta�i...
Branly descoperitorul principiului telegrafiei f�r� fir �i al radiofoniei a
�mplinit 95 de ani. Probabil fiindc� n-a vrut niciodat� s� asculte la Radio...
24 octombrie. Kiosseivanov, care a demisionat acum c�teva zile, a fost re�ns�rcinat
de Regele Bulgariei cu formarea Guvernului. Kiosseivanov a demisionat ca s�-�i
recompletecze Cabinetul �n vederea viitoarei sesiuni a Sobraniei, fa�� de care
vechiul Guvern se �nf�i�a cam slab. Regele Boris a consultat cu prilejul demisiei
primului s�u ministru pe mai to�i oamenii politici bulgari cu vaz�. To�i s-au
pronun�at pentru men�inerea politicii actuale de strict� neutralitate.
Vilna �i teritoriul s�u au fost cedate Lituaniei care a �i ocupat �ntreg �inutul,
�n schimb ru�ii au instalat dou� garnizoane pe teritoriul lituanian, am�ndou� �n
apropierea grani�ei germane... �ncrederea domne�te dup� cum se vede �ntre alia�i...
Se zice c� lituanienii � bine�n�eles iar� s� �tie ru�ii � vor cere Germaniei
�inutul Suvalki �i Memelul.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1939 ' 193
Hitler a convocat la Berlin pe frunta�ii partidului �i pe principalii s�i
ambasadori din str�in�tate. P�n� acum, de c�te ori a convocat un astfel de sobor, a
urmat c�te o lovitur� senza�ional�... Ce o fi planuind acum? Se vorbe�te de o
�nte�ire a r�zboiului cu Anglia, de un adev�rat blocus al Insulelor Britanice,
blocus ce s-ar asigura prin submarine �i prin aeroplane...
Ieri la ora 6, la Camer�, au fost �ntruni�i secretarii de �inuturi �i de jude�e, ai
F.R.N.-ului a c�ror list� a fost complectat� de cur�nd. Am �inut o cuv�ntare foarte
reu�it�, dup� p�rerea tuturor, l�murind c� mobilizarea Frontului nu �nsemna
ofensiv�, cum gre�it s-a spus, �mpotriva nim�nui, ci ac�iune de l�murire. Ac�iune
care nu exclude o destindere � dimpotriv�.
S-a descoperit la Oradia Mare un important complot terorist, pus la cale din
Ungaria � complot �n care sunt implica�i mul�i preo�i �i ale c�rui fire merg p�n�
la episcopul Fiedler (catolic) un agent unguresc neru�inat. Dat� fiind ac�iunea
noastr� de apropiere cu Ungaria, care, de�i �nceput� de cur�nd a dat roade bune �
n-am dat nimic �n vileag. Dar instruc�ia continu� �i nu poate fi �n�bu�it�, c�ci
afacerea se prezint� ur�t de tot. S-au g�sit dinamit�, bombe, acte compromi��toare
la principalii aresta�i. S-au �nchis peste 60 de persoane.
Episcopul Fiedler �mpinge maghiarismul s�u dincolo de limitele permise. A refuzat
astfel intrarea tuturor candida�ilor �vabi �n seminar, sub cuv�nt c� nu �tiu
ungure�te] Am �ns�rcinat pe Gafencu s� atrag� serioas� aten�ie Nun�iului asupra
acestui ciudat episcop!
�i consulul general maghiar din Cluj, baronul Bothmer, a fost prins �ntr-o afacere
de spionaj. Ungurii �i fac de cap!
26 octombrie. Petrecut ziua la Breasta. Vreme de toamn� nespus de dulce. Inspectat
lucr�rile de la cavou, zidul de desp�r�ire dinspre sat � g�sit totul �n regul�,
lucr�rile aproape sf�r�ite. Cred c� voi avea lini�te acolo... numai de n-ar veni
ru�ii peste noi...
Alalt�ieri-sear� Gafencu era iar s� moar� de fric�. De frica bulgarilor, de data
asta. La grani�a Cadrilaterului, �nspre Sars�nlar, a fost o
194
CONSTANTIN ARGtTOIANU
�nc�ierare �ntre comitagi' �i jandarmi �n care au fost r�ni�i grav trei jandarmi �i
uci�i trei bulgari. Un bulgar, r�nit �i el, dar u�or, a sc�pat cu fuga. Ministrul
Bulgariei a venit la Gafencu s� povesteasc� c� �n realitate jandarmii no�tri au
ridicat 20 de bulgari din Sars�nlar pe care i-au dus �n p�dure s�-i �mpu�te �
f�c�ndu-i sc�pa�i. Un bulgar r�nit a putut s� scape (?) �i a povestit m�celul.
Impresionat, ministrul nostru de Externe, convins c� bulgarul avea dreptate, mi-a
cerut la telefon s� trimit pe ministrul de Interne (Ottes-cu) �n anchet� ca s�
poat� s� arate la Sofia c� am dat incidentului toat� importan�a �i c� sanc�iuni se
vor lua contra celor dovedi�i vinova�i. Am declarat lui Gafencu c� nu cred �n cele
spuse de ministrul Bulgariei, date fiind instruc�iunile pe care le-am dat
jandarmilor si pe care �tiu c� generalul Benglhi le-a transmis p�n� la ultimul post
de paz� dar c� nu m� opun la o anchet� serioas� civil�. Am refuzat �ns� s� trimit
pe Ottescu deoarece jandarmii depind de ministrul Ordinii Publice, Ga-vrila
Marinescu cu care Ottescu e ��n delicate��". Gavril� n-a iertat �nc� pe Ottescu c�
i-a !uat jum�tate ministerul; a trimite pe Ottescu s�-i cerceteze oamenii ar fi s�
aprind focul �n Guvern, ceea ce nu-mi convine. Am propus s� trimit la Sars�nlar pe
August Filip; Gafencu a primit. Dup� o jum�tate de or� mi-a telefonat �i Palatul;
�i Regele voia s� trimit pe Ottescu. Am explicat �i lui Urd�reanu de ce nu-1 puteam
trimite. P�n� �n cele din urm� a priceput si Regele c� era mai bine s� �ns�rcinez
pe Filip cu aceast� misiune.
Ieri a fost ziua de na�tere a Voievodului Mihai. A �mplinit 18 ani �i a devenit
astfel major, senator de drept �i membru al Academiei Rom�ne. Acum s� ne fereasc�
Dumnezeu de-a binelea de moartea Regelui Carol; am r�m�ne pe m�na unui pu�oi � un
b�iat foarte gentil dar unpu�oi...
Regele n-a vrut s� se serbeze cu alai ziua lui fiu-s�u. N-a fost Te Deum �i toate
birourile au lucrat. Steaguri pe uli�e, articole biografice �n ziare, o comemorare
(sic) la Radio � �i at�t. N-a vrut nici m�car ca Guvernul s� vin� �in corpore" s�
felicite. Am fost numai eu la ora 13, i-am �inut Prin�ului un mic discurs �i i-am
oferit �n numele Guvernului dou� Jaduri" frumoase pe care le-am g�sit la Djaburov
(75 000 lei). La dejun, la care am fost re�inut, Regele a luat cuv�ntul �i a rostit
un foarte mi�c�tor �i frumos �speech". Ne-a mi�cat. Numai pe Mih�i�� nu 1-au mi�cat
nici cuvintele lui tat�-s�u, nici ale mele, c�ci a t�cut tot timpul ca un
pe�ti�or...
S� �i dea Dumnezeu noroc!
�NSEMN�RI Zlf.NICE. 1939 195
27 octombrie. La sosire la Craiova m-au primit Irineu (loc�iitorul de episcop de
V�lcea) cu popi � apoi au venit �i la Breasta a doua zi. Rezultatul a fost c�
automotorul nostru s-a oprit ieri-sear� la gara Titu cu un defect ireductibil la
motor... A trebuit s� ne remorcheze o locomotiv� p�n� �n gara Mogo�oaia...
S�rac�cioglu s-a �napoiat la Ankara. Stoica care 1-a v�zut telegrafi-az� c� turcul
este convins c�, tem�ndu-se de orice complica�ii r�zboinice, Uniunea Sovietic� nu
va ataca Rom�nia chiar dac� ar profita de un prilej favorabil pentru a pune �n
discu�ie chestiunea Basarabiei. Dea Dumnezeu s� fie a�a.
Fran9ois Poncet a spus lui Comnen c� dac� Rom�nia, Grecia sau Turcia ar fi atacate
de oricine, armatele aliate ar debarca imediat �n Balcani.
La Londra, subsecretarul de Stat Cadogan a afirmat lui Tilea c� Anglia va veni �n
ajutorul Rom�niei dac� ar fi atacat� chiar numai de Rusia.
Sunt dou� afirm�ri interesante, c�ci p�n� acum asemenea declara�ii nu ne-au fost
f�cute nici din partea Angliei, nici din partea Fran�ei.
De la Berlin, de la ministrul de Externe, s-a confirmat pe de alt� parte lui Radu
Cru�escu c� n-avem de ce s� ne temem, c�ci rusii nu ne vor ataca.
Franasovici raporteaz� de la Paris c� ungurii fac o formidabil� propagand� �n
Fran�a, prin toate mijloacele �i c� aceast� propagand� prinde. Cere s� �ntreprindem
�i noi ceva, �n stil mare. De v�zut...
28 octombrie. Am dobor�t �i citadela baroului din Bucure�ti, unde, sub dictatura
demagogic� a lui Istrate Micescu se �ncuibase anarhie �i cele mai deplorabile
apuc�turi. Printr-un decret-lege am dizolvat toate barourile din �ar� precum �i
Uniunea avoca�ilor, �nlocuind comitetele alese prin comisii interimare. Legea
barourilor va fi complect modificat�. Autonomia avoca�ilor nu se poate �ncadra
�ntr-un Stat autoritar. Am l�sat �n fruntea Uniunii pe Perie�eanu dar �n locul
escrocului de Istrate Micescu am pus pe Anibal Teodorescu �i pe l�ng� el o serie de
oameni cumsecade.
196
Filip �napoiat de la Sars�nlar confirm� �n totul cele consemnate �n rapoartele
Jandarmeriei. Toate afirma�iile ministrului Bulgariei sunt mincinoase. Gafencu tot
nu e �ns� convins �i vrea s� d�m c�ivajandar-mi �n judecata. Vom da poate pe cei
care au l�sat pe unul din comitagii s� scape...
Ieri conferin�� de 2 ore la Cotroceni cu Regele, cu Gafencu, cu Stoica �i cu
C�dere.
Stoica ne-a f�cut o lunga expunere a conversa�iei sale cu Sara-cioglu, dup�
�napoierea acestuia de la Moscova.
Motivul aparent al e�ecului negocierilor turco-sovietice este refuzul turc de a
accepta �clauza german�" �i de a da �clauzei ruse�ti" interpretarea cerut� de ru�i
�n vederea �nchiderii Dardanelelor, restr�ng�nd dispozi�iile Conven�iei de la
Montreux.
Motivul real al ruperii negocierilor este �ns� ezitarea ru�ilor de a se lega acum,
dup� ce au dob�ndit mari avantaje �n Polonia �i pe ��rmul baltic � avantaje ce
trebuiesc consolidate �nainte ca r�zboiul pe frontul occidental s� fie deplin �i
definitiv angajat.
Uniunea Sovietelor �ine totu�i s� aib� rela�ii foarte bune �i amicale cu Turcia.
Saracioglu nu a constatat la Moscova nici du�m�nie fa�� de Rom�nia, dar nu a avut
prilejul s� discute rela�iile sovieto-rom�ne c�ci aceast� chestiune era rezervat�
pentru a fi discutat� dup� �ncheierea pactului de asisten��...
Stoica ne-a confirmat �i prin grai cele telegrafiate din Ankara, cu privire la
lipsa de inten�ii r�zboinice din partea Moscovei �mpotriva noastr�, �i notate mai
sus.
Dl Saracioglu a constatat totu�i la Moscova simpatie pentru Bulgaria �i tendin�a de
a sprijini cerin�ele ei �i desigur c� se lucreaz� la o �n�elegere �ntre bulgari �i
ru�i. Din acest fapt ar reie�i c� inten�iile ruse�ti, de�i lipsite de agresivitate
fa�� de Rom�nia, nu pot fi prea amicale �n ce ne prive�te.
�n convorbirile cu dl Saracioglu, ru�ii s-au interesat de chestiunea constituirii
unui bloc al neutrilor. Din faptul c� nu au manifestat nici o aprobare si nici o
dezaprobare fa�� de acest bloc, se poate deduce c� nu este privit �n mod favorabil
la Moscova.
�n concluzie, �i �n ce ne prive�te pe noi cei din Balcani, Saracioglu a constatat
c� U.R.S.S. reia firul politicii �ariste...
Dup� un destul de lung schimb de vederi, f�r� s� d�m o importan�� excesiv�
�ncerc�rii, am hot�r�t cu to�ii s� sprijinim formarea unui bloc al neutrilor din
Sud-Estul Europei, �n care ar intra Italia, Iugoslavia,
�NSEMN�RI ZILNICE. 1939 197
Ungaria, Rom�nia, Bulgaria, Grecia �i Turcia. Acest bloc al neutrilor ar avea prin
defini�ie o durata limitat�, c�ci odat� cu �ncheierea p�cii nu mai exist�
�neutralitate". �i ar mai avea �i avantajul s� nu prejudicieze asupra solu�iilor
finale, cum ar face-o de pild� ��n�elegerea Balcanic�" l�rgit�, care ar r�m�ne
bazat� pe garantarea grani�elor actuale �i �n care prin urmare nici Ungaria, nici
Bulgaria n-ar intra.
Atitudinea Italiei pare �nc� nehot�r�t�. Semnarea pactului tripartit franco-anglo-
turc a nedumerit-o, dup� cum reiese din informa�iile directe de la Roma � de�i de
la Paris �i de la Londra mi se telegrafiaz� c� zisul pact n-a fost semnat dec�t
dup� o prealabil� acceptare a Italiei... Sup�rarea Italiei s-a repercutat �i asupra
noastr�... Dup� ce Fari-nacci �mi ceruse un c�t de mic semn ca s� zboare spre
Bucure�ti, dup� ce-1 f�cusem � am primit ieri o scrisoare, foarte amabil�, nu e
vorb�, de la d�nsul prin care �mi explica c� ��n momentele de fa��" nu poate p�r�si
Italia �i c� va veni la Bucure�ti mai t�rziu... Iat� �ns� c� Varenna a telefonat
azi lui �oneriu c� iar s-au schimbat lucrurile la Roma �i c� Farinacci (Rodolfo) va
fi �n ziua de 2 noiembrie la Bucure�ti.
Dac� s-ar putea pune �n picioare, un bloc al neutrilor ne-ar asigura pacea � p�n�
ne-ar ataca unul din semnatari! Dar �n fine, o �ncercare se poate face.
Deocamdat� ce e mai important pentru noi e c� at�t Ungaria c�t �i Bulgaria, par a
fi foarte lini�tite. Am�ndou� declar� c� nu vor s�-�i valorifice revendic�rile
dec�t pe cale pa�nic�. La Budapesta a ap�rut o revist� pe coperta c�reia e zugr�vit
portretul lui Teleki (primul-minis-tru unguresc) iar pe pieptul lui, �n medalioane,
portretul meu �i al lui Svetcovici (primul-ministru iugoslav). De remarcat c�
portretul meu este at�rnat �n dreptul inimii lui Teleki pe c�nd al lui Svetcovici e
�n dreptul portofelului �efului maghiar...
La Sofia Kiosseivanov re�ntronat a f�cut lui Filotti declara�ii categorice de pace
�i prietenie, iar recentul incident de la Sars�nlar n-a fost deloc exploatat de
c�tre presa bulg�reasc�...
l
Am avut ieri-dimineat� o explica�ie cu Gavril� Marinescu. �l sim�eam ostil �i am
vrut sa o l�muresc. Am l�murit-o. Cred c� de acum �nainte va merge cum trebuie...
29 octombrie. Petrec duminica la Sinaia. Plou� de rupe p�m�ntul. Niciodat� nu am
v�zut barometrul at�t de jos: acul a ie�it aproape din cadran, la st�nga...
[98
Toate ziarele de azi public� �n fruntea paginii �nt�i o �tire senza�ional�. O
copiez ad litteram:
�Moscova 28 (Rador). Presa public� schimbul de telegrame dintre agen�ia telegrafic�
sovietic� �Tass" �i agenta �Reuter".
Agen�ia �Tass" a primit �n ziua de 27 octombrie din partea agen�iei �Reuter" din
Londra o telegram� conceput� astfel: �Dup� o comunicare din Copenhaga, ieri-sear�
trupele ruse�ti au p�truns �n Basarabia. Rug�m confirmarea sau dezmin�irea �tirii".
Agen�ia �Tass" a telegrafiat urm�torul r�spuns:
�Comunicarea pe care a�i primit-o din Copenhaga nu este numai pur �i simplu o
inven�ie, ci �i o cinic� provocare. V� rug�m s� ne informa�i imediat din ce izvoare
v-a sosit aceast� �tire".
Agen�ia �Reuter" a r�spuns agen�iei �Tass" c� �tirea pe care n-a publicat-o i-a
sosit din Copenhaga care o avea din Amsterdam...
E, de la �nceputul r�zboiului, prima declara�ie categoric� a Sovietelor cu privire
la Basarabia...
�i e bun�.
Roosevelt a �nvins. Legea neutralit�ii a fost modificat� de Senat conform
proiectului Pittman aprobat de Roosevelt. Bucuria e mare la Paris �i Londra...
Consternare la Berlin. S� n-aib� dreptate Papen care spunea acum c�tva timp lui
Stoica: �Statele Unite vor intra cu siguran�� n r�zboi contra noastr�. Suntem deja
�n r�zboi economic cu ele..."
Nimeni nu se a�tepta ca lucrurile s� mearg� a�a repede, nici ca Roosevelt s� aib� o
majoritate at�t de mare �n Senat...
30 octombrie. Ziarele de azi-diminea�� aduc vestea c� Rusia ar fi pe punctul de a
face o interven�ie pentru pace. Dac� vestea e adev�rat�, e probabil c� ru�ii nu s-
au decis la un asemenea pas dec�t �n siguran�a c� interven�ia lor nu va reu�i... �i
probabil sub presiunea Germaniei.
Berlinul pare c� vrea pacea �ntr-adev�r �i numaidec�t. Mai ales de c�nd cu votul de
la Washington, dorin�a nem�ilor de pace s-a �nte�it, pacea a devenit pentru ei o
adev�rat� obsesie...
Cecropid a avut o lung� conversa�ie cu Gerstenberg1 �napoiat de la Berlin �i a
venit sa mi-o raporteze.
Semnarea pactului tripartit �ntre Anglia, Fran�a �i Turcia, spune Gerstenberg, a
f�cut o impresie catastrofic� (sic) �n cercurile diriguitoare ale Reichului. Nimeni
nu vrea s� cread� ca Rom�nia a putut fi
1 Ata�at german al Aerului �i omul lui Goring. \.
numit� �n acel pact f�r� consim��m�ntul ei. A�a �nc�t se socote�te la Berlin ca
Rom�nia s-a pronun�at de partea anglo-francezilor... Aceast� credin�� e �nt�rit� �i
prin �tirea primit� la Berlin despre v�nzarea ac�iunilor �Re�i�ei" (apar�in�nd lui
Malaxa (�i Regelui!!)) c�tre un grup englez pentru suma de 4 milioane livre
sterline!!! Englezii au cump�rat astfel pe Rege �i pe omul s�u de �ncredere! �i
asemenea bazaconii sunt crezute de oameni serio�i! E probabil c� �zvonul" despre
v�nzarea ac�iunilor lui Malaxa provine din opera�ia transferului ac�iunilor lui Max
Auschnit asupra lui Malaxa (adic� tocmai contrariul: Malaxa cump�r�, nu vinde!) �
ac�iuni care se afl� depuse �i gajate la Westminster Bank!
�n asemenea condi�ii, a continuat Gerstenberg, Germania se va vedea nevoit� s�-�i
schimbe atitudinea fa�� de Rom�nia. Desigur, ea nu va exercita nici o presiune
asupra noastr� �i nici nu se g�nde�te s� ne atace � dar ne va l�sa s� ne ap�r�m
singuri �n cazul unei agresiuni (din partea Rusiei, bine�n�eles). Germaniei �i
convine s� lase Rusia s� fac� ce o vrea �n estul Europei �i s� se arunce ea cu
toate for�ele sale spre Occident. Germania nu va mai face gre�ala pe care a f�cut-o
�n 1914, de a-�i �mp�r�i for�ele... Dup� r�zboi, �n ce o prive�te, Germania va fi
�nc� destul de tare ca s� se aranjeze cu Rusia... Despre ceilal�i, s� se
�nv�rteasc� cum vor putea...
P�n� aci, atitudinea lui Gerstenberg era logic� �i interesant� �i putea fi
interpretat� ca o hot�r�re a Germaniei s�-�i dea tot efortul pe frontul de vest �i
�n acest scop s� ne caute nod �n papur� ca s� ne dovedeasc� dreptul ei de a ne
abandona Rusiei. Dar dup� ce a l�murit aceast� nou� atitudine a Reichului, omul lui
Goring a continuat:
�Evident dvs ve�i hot�r� cum ve�i voi. C�ci r�m�ne ca dvs singuri s� hot�r�i de ce
parte v� ve�i da, f�r� nici o presiune din partea noastr�. Va sosi momentul c�nd �i
neutrii vor trebui s� se pronun�e ca simpatizan�i fie pentru unii, fie pentru
ceilal�i dintre beligeran�i. Dvs v� ve�i pronun�a �n toat� libertatea. Dac� v� ve�i
pronun�a pentru Anglia, cum pare c� sunte�i pe cale, s� vin� englezii s� v� apere
contra ru�ilor... Noi nu vom mai fi �n m�sur� s� o facem..."
Va s� zic�, onorate d-le Gerstenberg, tot ar mai fi o posibilitate s� ne apere
Germania �mpotriva Rusiei: �i anume �n cazul c�nd nu ne-am da de partea Angliei...
S� fie lini�tit dl ata�at al Aerului, nu ne vom da de partea nim�nui, vom r�m�ne
neutri �i le vom da lor petrol � dup� ce Rusia va �nceta s� le mai dea.
Ion Vlad Sturdza, fiul lui Luc� Sturdza �i al lui Zoe Mavrocordat, e grav compromis
�n preg�tirea atentatului terorist pus la cale ast�-var�
200
IIV
�mpotriva Regelui. A dat bani, a f�cut pe mesagerul �ntre Germania �i Rom�nia �
pare s� fi fost amestecat �n toate, p�n� �i �n omor�rea lui C�linescu...
31 octombrie. Cu toate cele povestite de Gerstenberg lui Cecropid, ve�ti bune
sosesc de la Berlin. Ziarele cele mai importante pre�uiesc lealitatea noastr� �i
modul cum �n�elegem s� ne �ndeplinim datoriile de neutri. Aceea�i nota la
Fabricius, care a venit s� m� vad� ast�zi, �i care pentru prima dat� nu s-a pl�ns
de nimic.
Cred c� amenin��rile lui Gerstenberg au fost mai mult p �ncercare de dulce
presiune, ca s� le d�m �i mai mult dec�t le d�m.
Franasovici raporteaz� o interesant� conversa�ie cu Couloudre. Dorind a avea o
impresie precis� asupra atitudinii alia�ilor �n cazul unui atac rusesc �mpotriva
Reichului � dar nevoind a pune aceast� chestiune direct � Franasovici a vorbit lui
Couloudre despre greut�ile pe care le �nt�mpin� cu livrarea comenzilor noastre
militare, ar�t�nd c� ar fi chiar �n interesul alia�ilor s� fim gata �n vederea unui
asemenea atac �i c� ajutorul franco-englez ar fi mult u�urat prin aceasta.
Recunosc�nd juste�ea acestui punct de vedere, Couloudre a declarat c� �n cazul unei
agresiuni a Rusiei, flota englez� �i flota francez� trec�nd Str�mtorile � ne-ar
veni �ndat� �n ajutor.
Ieri de la ora 4 la ora 7 �edin�� la Cotroceni prezidat� de Rege, pentru ultimele
m�suri de organizare a F.R.N.-ului. Au luat parte, afar� de mine, Giurescu
(ministrul F.R.N.-ului), V�lcovici, Victor Moldovan, Apostoleanu (secretari
generali) �i Urd�reanu.
S-a aprobat �n principiu un buget de vreo 45 milioane anual �i o serie de directive
propuse de Giurescu �i de mine. V�lcovici a pledat pentru o autonomie complect� a
F.R.N.-ului ca s� fie el mai mare, �i s� nu primeasc� instruc�iuni de la Giurescu.
Am ar�tat c� a�a va fi, dar pentru moment, pentru pornire, ini�iativa Guvernului
este indispensabil� F.R.N.-ul fiind �ntemeiat de sus �n jos, iar nu de jos �n sus.
S-a discutat pe larg �i �ncadrarea breslelor �n Front, pun�ndu-se la punct �n acest
scop proiectul de lege al breslelor, cu care se zbate Ralea �n fa�a comisiilor
parlamentare.
l noiembrie. O sum� de mini�tri au fost schimba�i �n Italia. A fost schimbat �i
Starace, secretarul general al partidului fascist, de 8 ani. �n
locul s�u a fost numit Ettore Mutti � �o energie noua". �i �eful Marelui Stat
Major, generalul Pariani � cel care a negociat colaborarea militar� cu Germania! �
a fost �nlocuit prin mare�alul Graziani, jum�tate semit �i pus la o parte de
Mussolini (repus �n circula�ie de Rege �i de Principele de Piemont). Mi�carea, �n
fond, nu e dec�t o schimbare de echip�, schimbare de felul celor pe care Mussolini
le-a mai efectuat, de mai multe ori �n cei 18 ani de c�nd domne�te asupra Italiei.
Totu�i, numirea lui Graziani pare a indica o alunecare mai mult spre ideile �Casei
Savoia" �i prin urmare o deplasare politic� spre Fran�a.
Un pact de neagresiune �i de asisten�� ntre Grecia �i Italia e pe punctul de a fi
semnat. Tanto megliol
Au �nceput �i gazetele s� vorbeasc� despre proiectatul pact al neutrilor din Sud-
Estul Europei. Comentariile sunt de diferite nuan�e, dup� ��ri, dar �nc� toate,
sfioase.
Discursul lui Molotov de ieri n-a adus senza�ionalul a�teptat. Nici o alian��
militar� cu Germania. Sovietele se declar� al�turi de Germania �n ofensiva acesteia
pentru pace. Pace, pace, pace este lait motivul purt�torului de cuv�nt al Moscovei
�fiindc� �tie bine c� pacea nu se va �ncheia\ Germania trebuie s� fie �nc�ntat� de
ajutorul pe care bunul ei prieten Stalin i-1 d�! Ca s� fac� totu�i pl�cere lui
Hitler, Molotov �njur� c�t poate Anglia �i Fran�a �care comit crima de a continua
r�zboiul" � �i de a voi s�-�i bage nasul �n afacerile Poloniei, teren rezervat
Rusiei �i Germaniei.
Despre Rom�nia nici o vorb�. E drept c� nici despre Bulgaria. Indirect, dl Molotov
ne face favoarea unei declara�ii lini�titoare: Sovietele vor pace �i lini�te �n
bazinul M�rii Negre � �i, tovar�ul mai repet� pace cu toate ��rile vecine amice.
Cum nu suntem �n stare de vr�jm�ie cu Moscova, s� ne consider�m �i noi printre
��rile amice...
Potemkin a chemat ieri pe Davidescu �i i-a cerut s� primim 124 ofi�eri �i 526
solda�i cehoslovaci �care, dup� criza din martie trecut, trecuser� �n fostul
teritoriu polon actualmente ocupat de trupele sovietice �i care se g�sesc aduna�i
�ntr-o localitate nu departe de frontier�".
To�i ace�ti cehi ar fi prev�zu�i cu documente de identitate sovietice vizate de
ie�ire. Potemkin a precizat lui Davidescu c� o parte dintre ei
202
ar dori s� se stabileasc� �n Rom�nia, iar restul ar avea inten�ia s� se �nroleze �n
legiunea cehoslovac� din Fran�a!!! O, lealitate a alia�ilor t�i, scump� Germania!
Lucrat azi-diminea�� cu Regele, dup� ce am luat jur�m�ntul lui Goma. Chestiuni
curente. Am schimbat numele g�rii Mogosoaia (non sens) �n cel de B�neasa, mai
eufonic �i geografice�te mai exact. S-a aprobat o pensie celor 20 de b�tr�ni
memorandi�ti, supravie�uitori �n mizerie ai unei epoci de av�ntate lupte. Am vorbit
despre situa�ia economic�... �i despre Italia.
Ieri-diminea��, ministrul Portugaliei mi-a �nm�nat Colanul �i Marele Cordon al
ordinului S�nt Jago, unul din cele mai vechi � dac� nu cel mai vechi � din lume,
c�ci a fost �ntemeiat ia l i 75. Colanul �i Marele Cordon se dau foarte rar; faptul
mi-a fost confirmat prin mutra lui Mocsony care a �ng�lbenit de necaz, felicit�ndu-
m�...
2 noiembrie. Am fost de aocrd cu Gafencu s� nu r�spundem ru�ilor nu, la cererea lor
de trecere �i de g�zduire a celor 124 ofi�eri �i 526 solda�i cehi � �i s� ajungem
la acela�i rezultat negativ pe c�i dilatorii. Asear� mi-a telefonat �ns� ministrul
nostru de Externe c�, dup� ce aprobase textul de r�spuns prin care se punea �n
vederea Sovietelor c� tranzitul combatan�ilor pe teritoriul nostru nu poate fi
�ng�duit �i c� solda�ii �i ofi�erii cehi vor fi interna�i � Regele schimbase ideea
�i ne cerea s� r�spundem pur �i simplu nu.
Am rugat pe Gafencu s� am�ne r�spunsul pe azi-diminea��, dorind a vorbi �i eu cu
Regele.
Toat� noaptea m-am �ntrebat ce vor ru�ii cu aceast� cerere bizar�, �i insidioas�.
S� introduc� un p�lc de comuni�ti la noi, cu instruc�ii s� provoace tulbur�ri
pentru ca apoi s� intervin�? N-aveau nevoie de cehi, mul�umit� Domnului au destui
ru�i �n Basarabia �i un nou T�tar Bunar nu le-ar fi greu de pus la cale. Iar o
interven�ie �n Basarabia ar fi mult mai justificat� �n favoarea unor elemente
ruse�ti, din partea Sovietelor, dec�t �n favoarea unor elemente cehe...
S� fi destinat pe ace�ti cehi Bulgariei �i s� vrea s�-i treac� pe la noi? N-ar avea
iar nici un sens, c�ci i-ar fi putut transporta direct pe mare la Varna. Nu mai
r�m�ne �n picioare dec�t ipoteza urm�toarei alternative: ru�ii au vrut s� ne strice
cu nem�ii dac� am fi primit s� tranzit�m pe cehi spre Fran�a � sau cu francezii,
dac� refuzam... Oricum ar fi am
�NSEMN�RI ZILNICE. 1939
203
socotit c� nu era politic s� r�spundem cu un nu sec la prima cerere direct� pe care
Sovietele ne-o fac.
Am fost azi-diminea�� la Vod� �i 1-am convins s� primeasc� o formul� dilatorie mai
�ncurcata, care sa reprezinte un refuz, f�r� s� con�in� cuv�ntul nu. Vom redacta
telegrama azi �i o vom supune Regelui m�ine-diminea��...
Dezagreabil, foarte dezagreabil...
Deputatul american Mac Cormack a cerut �n Camera din Washington rechemarea
ambasadorului Steinhardt de la Moscova, din cauza aprecierilor pu�in m�gulitoare
rostite de Molotov asupra interven�iilor Pre�edintelui Roosevelt �n afacerile ruso-
finlandeze. Deputa�ii americani au aplaudat viguros propunerea...
Am primit o scrisoare din Stockholm de la vechea mea prieten� din Viena, Mimi
Zucker Kandl-Szeps, n�scut� Bachrach. Femeie foarte inteligent�, a izbutit s� se
strecoare prin furtunile vremurilor... O credeam moart� de mult. �mi pare bine c� e
�n via��, �mi recomand� pe un alt fugar vienez care s-ar afla la Bucure�ti, autorul
dramatic Csokor, pe vremuri aplaudat la Burgtheater... �l voi c�uta...
Ieri la amiaz� a depus Goma jur�m�ntul de rezident Regal (Prut) la Cotroceni, �n
fa�a Regelui, a mea �i a lui Ottescu. �nt�i i-a f�cut �coal� Flondor �i 1-a �nv�at
cum s� se �in�, cum s� se �ncline, cum s� s�rute crucea etc. Era o halima s� vezi
pe ace�ti doi caraghio�i sidera�i fiecare de cov�r�itorul s�u rol, cum se �nv�rteau
�n jurul mesei, �n a�teptarea Regelui, ca �i cum noi n-am fi fost acolo...
Pe ziua de ieri, Goma a fost un om fericit � mai ales c� 1-am poftit si la Clubul
Miliardarilor...
J noiembrie. Dac� cererea Guvernului sovietic (trecerea cehilor) constituie pentru
noi punctul nevralgic al zilelor acestea, �n politica extern� � c�ci nu �tim ce va
urma acestei cereri � scumpirea brusc� a traiului, ridicarea subit� a pre�urilor
constituie punctul nevralgic �n politica intern�. Am convocat alalt�ieri pe
mini�trii economici �i am avut o lunga conferin�� cu ei. Ieri-sear� am consacrat
aproape o �edin�� ntreag� a Consiliului de Mini�tri acestei probleme �i azi am
cerut si Consiliului Superior Economic s�-�i dea avizul.
204
Cauze sunt evident multe pentru scumpirea traiului. S-au urcat pre�urile fiindc�
cererea e mai mare ca oferta, din cauza r�zboiului. S-au �ngreunat transporturile
din pricina concentr�rilor �i transporturilor militare. A cump�rat lumea pe capete
�i a f�cut provizii, de fric�. Dar poate c� cauza cea mai de seam� a fost eroarea
ce s-a f�cut �n momentul schimb�rii regimului comer�ului exterior �i al
schimburilor, neprev�z�ndu-se nici o etap� de tranzi�ie. Regimul s-a schimbat pe
ziua de l octombrie: din acea zi Banca Na�ional� n-a mai dat devize comer�ului �
iar acesta n-a putut g�si mai nimic �n comer�ul liber deoarece devizele libere nu
avuseser� timpul s� intre �n �ar�. De aci o ridicare vertiginoas� a devizelor �i �n
consecin�� ridicarea pre�ului petrolului �i derivatelor sale � �i cerealelor.
Suirea pre�urilor acestor dou� produse de baz�, a determinat ridicarea tuturor
pre�urilor �i scumpirea brusc� a traiului.
Legea neutralit�ii a fost votat� la Washington �i de Camer� cu mare majoritate.
Succesul lui Roosevelt e deplin � iar anglo-francezii pot s� se bucure...
Americanii, ca singur r�spuns la atacurile lui Molotov, au publicat telegrama lui
Kalinin din 19 aprilie 1939 prin care pre�edintele Sovietelor mul�umea c�lduros lui
Roosevelt pentru �nobila ini�iativ�" luat� ca s� salveze pacea (mesajele c�tre
Hitler �i c�tre Mussolini). Ini�iativa se repet�, cu prilejul conflictului dintre
Rusia �i Finlanda � dar de data asta ea nu mai este pe placul sovieticilor. Nu e
vina lui Roosevelt.
�n loc s� ajung� la pactul de asisten�� ce se a�tepta, negocierile dintre greci �i
italieni n-au dus dec�t la un schimb de note prin care se constat� c� amici�ia
dintre Grecia �i Italia a fost �nt�rit�. �Mieux vaut peu que rien".
Cina cea de tain� la Gut� T�t�rescu. Poftise 10 gladiatori liberali la dejun, cu
d�nsul 11 �i cu mine 12. Au fost acolo dr Angelescu, N. S�-veanu, dr Costinescu,
Victor Antonescu, Incule� Vania, Vaier Pop, Al. Lapedato, Dovlecel Dimitriu,
Cancicov �i Nistor. Scopul dejunului: destindere. Scopul m�rturisit, c�ci cel
nem�rturisit mergea ceva mai departe � la o mai intim� colaborare cu F.R.N. To�i �i
dau seama c� Regele nu va ie�i din formula Frontului �i vor s� fie sco�i de pe
lini-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1939 205
ile moarte. Au vorbit mai to�i pe r�nd �i T�t�rescu cel din urm�. Au brodat to�i pe
tema: ce a fost n-are s� mai fie � de acord � dar ce este nu poate s� mearg� mai
departe. Ca sa mearg� trebuie Frontului animatori � d�n�ii � nu numai func�ionari
�n uniform�.
Le-am spus c� Regele �mi d�duse un mandat de destindere, dar nu �i unul de
colaborare; c� eram gata s� solicit �i un asemenea mandat de la Majestatea Sa, si
c�, dac� mi-1 va da, voi fi la la dispozi�ia lor pentru a discuta aplicarea
principiului.
Au fost foarte mul�umi�i �i mi-au manifestat prietenia �i �ncrederea lor. Cu
C�linescu n-ar fi mers � cu mine da. Nemul�umi�i de atitudinea provocant� �i
t�ioas� a lui Giurescu. To�i au fost de p�rere c� F.R.N. trebuie s� aib� un
conduc�tor cu autoritate �i c� de vreme ce Regele nu vrea s� exercite �n persoan�
�efia Frontului, s� delege puterile sale primului-ministru, pe l�ng� conducerea
Guvernului �i a Frontului.
E o idee, c�ci conducerea Frontului este lipsit� �ntr-adev�r de unitate �i de
autoritate. Cei 3 secretari generali �i ministrul Frontului nu se arat� la
�n�l�imea cerin�elor.
Am m�rturisit domnilor prezen�i c� n-ar putea fi vorba de colaborare numai cu
fo�tii liberali, ci cu fo�tii ��r�ni�ti r�ma�i �i ei pe linie moart�, sau �n afar�
de Front, ca Mihalache.
La T�t�rescu, Cancicov m-a luat la o parte s�-mi spun� c� a descoperit o adev�rat�
delapidare la Banca de Credit, din partea lui Kauf-mann �i a c�torva complici. E
vorba de 130 milioane... Unii din complici au �i restituit banii. Va veni s�-mi
povesteasc�... Tot Cancicov mi-a mai spus c� merge azi s� vad� pe Nae lonescu, �cu
�nalt� autorizare", �mi va povesti �i ce a vorbit cu defunctul TataNoe.
4 noiembrie. Jean Th. Florescu care tot ofteaz� dup� Lega�ia din Spania, a fost s�
vad� pe Filip �i i-a povestit urm�torul schimb de cuvinte dintre Rege �i el, cu
prilejul ultimei serb�ri a decora�ilor Ordinului Ferdinand, �n ianuarie trecut:
Regele 1-a �ntrebat �Ce mai faci, domnule Florescu?" � iar el a r�spuns: �Am mult
de lucru, Sire!" � �Da?" � �Da; treizeci de ani am lucrat s�-mi fac un nume � acum
trebuie s� m� dau peste cap s� distrug tot ce am f�cut, s� se uite, ca s� fiu �i eu
un om nou\\" Regele ar fi r�s cu pofta.
�n ziua aniversar� a �ntemeierii Republicii turce�ti, duminica trecut�, imnul
turcesc a fost difuzat de diferitele posturi italiene, �nso�it de
206
CONSTANTIN ARGHTOIANU
o urare de prosperitate pentru Turcia. Aceste amabilit�i au f�cut un excelent efect
la Ankara, unde se vorbe�te din ce �n ce mai mult de o apropiere �ntre Italia �i
Turcia. Guvernul grecesc, bine �i cu unii �i cu al�ii, face sfor��ri mari pentru
�mbun�t�irea raporturilor dintre cele dou� ��ri.
Dl Virgil Madgearu a fost poftit ieri la Parchet ca sa dea explica�ii asupra
continuelor sale ultragii �i amenin��ri la adresa Regelui �i a Guvernului. Gura
veninosului politician nu mai tace, �ntr-adev�r. C�r�ie ca o bab� cloan��. A fost
adus de la via sa, de l�ng� Pite�ti, �i pe drum era sa moar� de fric�, convins c�
1-a luat s�-1 �mpu�te!! La Parchet a ajuns cu picioarele muiate. A f�cut scuze, a
cerut iertare �i a sf�r�it prin a semna c� nu va mai deschide gura s� vorbeasc�
politic�...
A�a va trebui procedat cu to�i cl�n��ii de cafenea, cu to�i oratorii de la
url�toarea avoca�ilor...
Legea neutralit�ii a fost definitiv votat� de Camera �i de Senatul american �i va
fi promulgat� ast�zi. E un mare succes pentru Roose-velt, pentru Anglia �i pentru
Fran�a. Hitler trebuie s� fie furios.
Decretul de dizolvare al Comitetului ortodoxiei a ap�rut ast�zi. D-na T�t�rescu a
fost numit� prezident� a noului comitet, iar doamnele A. Voinescu, Voiculescu,
Herther, d-na �erban, d-na Lovinescu membre �i p�rintele Nae Popescu membru, dac�
�ndr�znesc s� spun a�a. Gata �i Didina, nebuna!
Ofensiva �mpotriva speculei �i pentru ieftinirea traiului a �nceput bine. Cred c�
�n c�teva zile ce se poate face � �i se poate mult � va fi f�cut.
�ncurajat de succesul repurtat de echipa noastr� de fotbal �mpotriva ungurilor,
Gavril� Marinescu (care a ajuns mare protector al sporturilor) vrea s� aduc� �i
echipa din Viena la Bucure�ti. Regele ezit� �i e mai mult contra, de teama vreunei
manifesta�ii ostile. D�nsul crede c� nu e bine s� aducem echipe din ��rile
beligerante. M� las� totu�i pe mine �i pe Gavril� s� hot�r�m cum vom voi. �nc�t m�
prive�te, cred c� nu e nici un pericol de manifesta�ie ostil� fa�� de austrieci,
care de altminteri sunt at�t de pu�in beligeran�i...
iNSEMN�RI ZILNICE. 1939 207
8 noiembrie. S�mb�t�, 4 noiembrie, am avut o lung� conversa�ie cu Gerstenberg. A
venit din partea lui Goring s�-mi ceara un supliment (considerabil) de petrol. L-am
rugat s� zboare <a Berlin �i s� spun� din partea mea lui Goring c� noi am dat
Germaniei tot ce am putut �n schimb, p�n� acum, numai pe material de r�zboi. Nu
dispre�uim valoarea acestui material, dar dac� nem�ii vor �i mai mult petrol, s� ne
dea �n schimb ce le cerem noi: tunurile andtanc �i antiaeriene polone sau
cehoslovace. Gerstenberg mi-a replicat c� pentru tunuri antiaeriene Germania ar
cere ceva mai mult, anume ca �prietenia noastr�" s� fie �nt�rit� printr-o
�conven�ie militar�". Am rugat atunci pe omul lui Goring s� se duc� c�t mai iute �a
Berlin �i sa ob�in� dou� lucruri de la patronul s�u: pe de o parte tunuri antitanc
�i antiaeriene (�flak" �i �pak" � cum se zice �n jargonul militar), iar pe de alta
media�ia Germaniei pentru o �n�elegere cu Rusia... �n schimb, eram gata s� stau de
vorb� �i pe chestiunea suplimentului de petrol si pe chestiunea conven�iei
militare...
Am mai vorbit de multe, �i Gerstenberg a plecat de la mine plin de entuziasm. De nu
s-ar �napoia de la Benin, plouat...
Ziarele de azi-diminea�� ne aduc, �n litere groase �i cu toate comentariile
meritate, o veste senza�ional� �i nea�teptat� � cel pu�in pentru momentul de fa��.
Regele Belgiei �i Regina Olandei au adresat Fuhre-rului, Regelui Angliei �i
Pre�edintelui Lebrun o telegram� identic� prin care puneau media�ia lor la
dispozi�ia beligeran�ilor, pentru �ncheierea unei p�ci durabile, �nainte de
�n�e�irea r�zboiului pe frontul occidental. P�n� acum c�teva zile, sugestia noastr�
transmis� Regelui Belgiei �n vederea unei asemenea ini�iative fusese considerat� ca
inoportun� �i prematur�. Mai mult, nici ia Bruxelles nu s-a �tiut pentru ce a
plecat Regele Leopold cu ministrul s�u Spaak ia Haga. O depe�� de la �ns�rcinatul
nostru cu afaceri din Belgia, ar�ta �nc� azi-diminea�� c� deplasarea Regelui nu era
�n leg�tur� cu propuneri de pace... Secretul p�strat �n jurul evenimentului �i
precipitarea hot�r�rii luate fac pe mul�i sa cread� c� ini�iativa celor doi
Suverani a fost determinat� de frica unui atac bruscat german �mpotriva Belgiei �i
Olandei. Cu at�t mai mult c� for�e importante germane au fost concentrate �n
Germania, spre grani�ele celor dou� ��ri neutre...
Chiar dac� demersul n-a fost f�cut �n complicitate cu beligeran�ii to�i sau cu unii
din ei, nu se poate ca el s� nu aib� un mare r�sunet, c�ci dorin�a de pace e de
net�g�duit �n Germania, �n Fran�a si chiar �n Anglia. S� a�tept�m...
208
CONSTANTIN ARGKTOIAMJ
Pe un teren cu totul altul, ziarele de azi-diminea�� ne mai aduc o veste
senza�ional�: Max Auschnit a fost arestat �i rechizitoriul dresat �mpotriva lui
publicat. Sp�l�tur� de rufe murdare �n Serai... Am stat trei ore ieri dup�-amiaz�
la Cotroceni �i nici Regele, nici Urd�reanu nu mi-au spus nimic. Mai bine a�a...
Nu-mi place s� m� amestec �n t�r�t�. Poate c� m�sura luat� de lamandi din ordin s�
fie cam drastic�, dar Auschnit e vinovat... Lucru ciudat: efectul arest�rii, �n
public, a fost excelent. �i-a zis lumea c� nimeni �n aceast� �ar� cinstit� nu e
cru�at (!!) �i c� po�i trece u�or din cabina �Luceaf�rului" �n alta mai pu�in
confortabil� la V�c�re�ti...
Pangal sosit de c�teva zile de la Lisabona, via Paris, poveste�te c� �n capitala
Fran�ei toat� lumea vrea pacea. Din cercurile guvernamentale a aflat c�, dac� ru�ii
ne-ar ataca, nici englezii, nici francezii nu ne-ar veni �n ajutor, �n contradic�ie
cu afirm�rile lui Couloudre (fa�� de Franaso-vici), cu ale lui Catogan fa�� de
Tilea �i cu ale lui Fran9ois Poncet (la Roma) fa�� de Bossy. Cred totu�i c�
impresiile lui Pangal sunt cele juste...
Petrecut ziua de 5 noiembrie la Breasta. O duminic� trist�, pe �ntuneric �i ploaie,
dar plin� de duio�ie pentru mine, c�ci era ziua de na�tere a mum�-mii. A ars
electricitatea toat� ziua, a�a a fost de �ntuneric. S-a pus prima piatr� a
Palatului Administrativ (!) din Breasta, un palat ce ar fi fost mai la locul lui
�ntr-un ora�. Construc�ia a fost hot�r�t� de ast�-pri-m�var� a�a �nc�t nu-i port eu
vina... �n cuv�ntarea scurt� pe care am �inut-o am evocat leg�turile mele cu
p�m�ntul... care m� cheam�!
�nc� o deziluzie: Cancicov a descoperit la Banca de Credit fraude mari �n sarcina
lui Kaufmann. E vorba de peste 100 de milioane, �l crezusem om cinstit... Ani de
zile a alc�tuit bilan�uri duble la fabrica de sticl� din Media�. S-au g�sit vreo 14
milioane �ntr-un safe la sucursala B�ncii de Credit din Oradea � iar 96 milioane au
fost ridicate de Kaufmann �i de dl Buhu�i �i �n mic� parte de Ehrenstein �i de
Pauker (directorul contabilit�ii). Ace�tia doi au m�rturisit. Pentru a se evita o
amend� la fisc de peste 400 milioane lei (pe care ar trebui s� le pl�teasc� Banca)
afacerea va fi cocolo�it�, dar banii vor fi restitui�i...
Roosevelt s-a adresat prin Giinther (ministrul s�u la Bucure�ti) Regelui Carol, �Ca
cap de Stat la Cap de Stat", �n favoarea lui Moscicki.
Regele a r�spuns c� si el ar vrea s�-1 elibereze, dar sunt anumite forme de care
trebuie s� se �in� seam�.
George Enescu a venit ieri la mine �i mi-a adus 100 000 lei pentru ap�rarea
na�ional�. Un gest frumos. Am putut constata cu acest prilej c� face un �nceput de
scolioz�. Maruca �l a�tepta afar�, �n automobil...
Regele a dat 2 milioane �i 1/2 pentru cantinele �colare, c�te 250 000 lei de �inut.
Doctorii Ramon �i Le Meyer de la Institutul Pasteur din Paris au descoperit
vaccinul tetanosului. R�m�ne cancerul, tot f�r� vaccin...
Francezii au scufundat un submarin care a e�uat apoi pe o plaj� l�ng� Dunkerque.
Marina francez� a f�cut funeralii oficiale celor mor�i. Sicriele lor au fost
acoperite cu steagul ro�u �i cu zvastica hitle-rist�. Discursuri... Tocmai cum au
procedat �i nem�ii cu aviatorii c�zu�i la Karlsruhe. Ciudat r�zboi...
Chestiunea cehilor a fost �n fine reglat� ieri la Cotroceni, cu Regele �i cu
Gafencu. Adeverindu-se c� cehii cu pricina n-aufost combatan�i �n Polonia, am admis
tranzitarea lor prin Rom�nia. S-a telegrafiat �n consecin�� la Moscova.
Fost ieri la recep�ia Lega�iei sovietice, pentru aniversarea instal�rii
bol�evismului �n Rusia. Ce am ajuns... Consolare: n-am fost singurul, erau acolo,
pe l�ng� mult� lume politic� �i diplomatic� �i reprezentantul Italiei fasciste �i
al Germaniei na�ionaliste... Oribile timpuri! Am intrat acolo cu inima str�ns�, ca
�n 1918 la Buftea...
Alfieri, fostul ministru al Propagandei italiene, a fost numit ambasador pe l�ng�
Sf. Scaun �n locul lui Pignatti di Custoza.
Halifax a f�cut ieri declara�ii importante la Radio asupra scopurilor engleze de
r�zboi. Crearea unei Europe noi. Dar cu consim��m�ntul
210
tuturor popoarelor, fiecare f�c�nd de bun� voie sacrificiile necesare pentru
stabilirea unei p�ci durabile. Ne a�teapt� zile pl�cute...
Azi de ziua Voievodului (Sf. Mihail) Te Deum la Mitropolie �i �nscrierea la Palat,
�i nimic mai mult.
Kominternul, care, dup� cum se �tie, n-are nimic comun cu Guvernul Sovietelor (!!!)
a lansat un manifest �n care �njura laolalt� Anglia, Fran�a, Germania �i Italia, ca
{ari capitaliste care fac r�zboiul �n urm�rirea unor scopuri imperialiste... Ce s�
mai zicem noi, dac� Berlinul nu zice nimic? Un viguros protest din partea Italiei
prin pana lui Gayda. Italia r�m�ne intransigent� pe frontul antirus...
Consiliu de 3 ore ieri la Cotroceni, pentru combaterea speculei (!). Am plecat de
acolo ab�tut fa�� de at�ta incompeten�� i de at�ta prostie. Regele a f�cut
propuneri utopice. Voi c�uta s� le pun la punct, de se va putea. De nu, s�
demonstrez imposibilitatea realiz�rii lor...
A murit Neumann, mare specialist de nas, g�t �i urechi � chemat deseori �i la
Bucure�ti. P�r�sise Viena dup� Anschluss, �i se instalase �n Statele Unite. N�scut
�n 1873.
A murit de asemenea �i Adolphe Max, d�rzul �i popularul primar al Bruxellului, pe
vremea marelui r�zboi �i a ocupa�iei germane.
Azi-diminea�� a ap�rut decretul-lege pentru �nfiin�area Mitropoliei Olteniei. M�car
at�t va r�m�ne de pe urma mea...
De�i Anglia nu vrea s� fac� pace, lady Hoare, so�ia ministrului britanic o
seminebun� url� toata ziua dup� pace. Martei Bibescu �i spunea: �D-voastr� care
scrie�i, de ce nu scrie�i �mpotriva acestui r�zboi oribil?"
Se vede c� printre englezi numai nebunii sunt cu minte...
f
M-me de Ganay (ca �i soru-sa m-me de Behague1) aveau ca bunic un ovrei, numit
Haber. Contesa de Ganay a povestit Marthei Bibescu c� acest Haber avea un frate
care s-a �inut cu ducesa de Saxe-Cobourg de pe vremuri, mama Prin�ului-consort al
Angliei, Albert. Prin�ul Albert ar fi fost fiul natural al ovreiului Haber, fugit
cu Prin�esa de Cobourg � mam� din Germania... Prin�ul de Galles (Eduard al VH-lea)
considera pe Contesa de Ganay ca rud�. Pic�tura de s�nge ovreiesc se reg�se�te �n
actualul Duce de Kent � a c�rui fa�� semit� e impresionant�...
9 noiembrie. Pare deja stabilit ca motivul ini�iativei de pace luat de Suveranii
Belgiei �i Olandei a fost numai frica unui atac bruscat din partea Germaniei, �ntr-
adevar, for�e masive sunt concentrate pe frontiera Reichului de vest, de la Colonia
�n jos, spre mare. Sunt aceste for�e menite numai s� se opun� unui eventual atac
anglo-francez prin Belgia, cum spun unii? E mai probabil c� e o mas� de atac; o
ofensiv� german� �mpotriva celor dou� State neutre pare cu at�t mai posibil� cu c�t
nici o dezmin�ire nu vine de la Berlin, dar �n schimb amenin��ri �i rodomontade
r�zboinice at�t �n ziare c�t �i �n discursuri...
La Londra �i la Paris propunerea belgo-olandez� a fost primit� cu simpatie �i
deferent�, acoperit� cu flori �i cu... refuzuri de luare �n considerare. La Berlin
se declar� c� propunerea a fost torpilat� �nainte �nc� de a fi f�cut� prin
discursul lui Halifax care-�i bate joc de lume �i de drepturile Germaniei...
Evident, �ncercarea Regelui Leopold a dat gre�. P�cat, c�ci toat� lumea vrea pace.
Daca se va �nte�i r�zboiul, dac� Germania va s�v�r�i imensa gre�eal� politic� de a
viola neutralitatea Belgiei �i a Olandei, sor�ii p�cii se vor �ndep�rta �i mai
mu�t...
Ziua de 9 noiembrie (aniversarea s�ngeroasei �nc�ier�ri din 1923, �n care au c�zut
primii �martiri" ai nazismului) este s�rb�torit� �n fiecare an la Munchen de vechea
gard� a lui Hitler �n ber�ria Burgerbr�u, unde se adunau regulat, acum 15 ani,
�ntemeietorii Partidului Na�ional-Socialist. Ca �i �n anii trecu�i, Hitler a luat
parte �i anul acesta la comemorare �i a tr�ntit asear� un discurs kilometric �n
care, dup� ce face din nou tot istoricul r�zboiului din 1914, cu r�spunderile lui,
dup� ce pream�re�te ca de obicei puterile Germaniei �i ale noului regim � �njur� de
spurc� Anglia �i �i declara r�zboi de moarte... Nimic nou. Discursul d� �ns�
impresia unei exasper�ri �i unei disper�ri care trece dincolo de efectul urm�rit,
se pune �ntr-o ciudat� lumin� mentalitatea Fuhrerului...
1 Al c�rui �hotel" din Paris a fost cump�rat pentru Ambasada rom�n�.
'
212
CONSTANTIN ARGETOLANU
Mare incendiu ieri la rafin�ria Teleajen (l�ng� Ploie�ti) proprietatea �Societ�ii
Rom�no-Americane". Pagubele sunt de peste 30 de milioane.
Arestarea lui Auschnit a provocat un val de popularitate �n favoarea Regelui...
P�tima�� mai e lumea!
Generalul Gavril� Marinescu a cump�rat duminica trecut�, la v�nzarea de yearlingi
organizat�1 de Jockey-Club, trei c�rlani �n valoare total� de 700 mii lei. A doua
zi 1-a chemat Regele �i i-a sp�lat capul, spun�ndu-i: �Cum, abia ai ajuns �n
fruntea unui departament cu fonduri secrete �i ai �i cump�rat cai de curse?
�mpu�cai francul p�n� mai ieri, �i acum grajd de curse-�i trebuie?" �i d�-i, �i d�-
i... A fost c�t pe aci sa-1 dea afar� din Guvern... S-a de�teptit cam t�rziu
Majestatea Sa; lumea obi�nuit� cu cheltuielile �i cu fastul lui Gavril� n-a fost
cine �tie cum mirat� de noua fantezie a favoritului... Adev�rul e ca ac�iunile lui
Gavril� sunt �n mare sc�dere, sus. Ca s� �mpace pe Rege, zisul Gavril� a trecut
provizoriu caii pe numele lui Malaxa, un amic, ca s� nu-i zicem un complice � care
a primit s� serveasc� de data asta de manta de vreme rea.
10 noiembrie. Ieri-diminea��, cum mi-a venit �tirea atentatului de la Miinchen, am
telefonat lui Gafencu rag�ndu-1 s� telegrafieze Guvernului lui Ribbentrop � �i lui
Urd�reanu rug�ndu-1 s� sugereze Regelui o telegram� adresat� lui Hitler.
Pe la ora 12 1/2, tocmai c�nd m� preg�team sa �ntreb pe Urd�reanu dac� Regele a
telegrafiat, m-a chemat Palatul, s� m� duc imediat la Cotroceni, Am presupus c� se
iviser� ceva greut�i cu telegrama lui Hitler �i am plecat plictisit.
Sosit la Cotroceni am g�sit �ns� alt� muzic�. Telegrama lui Hitler plecase deja de
mult. Dar sosise alta din partea Regelui Leopold al Belgiei, adresat� direct
Regelui Carol, prin care �i cerea s� sprijine pe l�ng� �efii Statelor beligerante
interven�ia de pace belgo-olandez�. �Te rog, dac� �i este posibil, s� sprijini pe
l�ng� cei trei �efi ai Statelor beligerante interven�ia noastr� pentru o pace just�
�i durabil�". Sau a�a ceva. Transcriu din memorie. Regele ne chemase la sfat, pe
Gafencu, pe Urd�reanu �i pe mine. Gafencu a fost contra unei interven�ii de felul
celei cerute, deoarece Anglia �i Fran�a �i fixaser� deja pozi�ia. Ar fi
1 Jockey-Clubul a adus �i anul acesta 16 yearlingi din Fran�a �i i-a v�ndut la
licita�ie.
�NSEMN�RI 7JLKICE, 1939 213
fost sa mergem �naintea unui e�ec sigur... Urdareanu dimpotriv� a fost pentru o
solidarizare c�t de complecta cu gestul Suveranilor Belgiei �i Olandei.
Am ar�tat c� nu aveam nici un motiv s� refuz�m cererea Regelui Leopold, c� putem
sprijini (�appuyer") f�r� team� de succes sau insucces un demers, care, oricare ar
fi soarta lui, va fi primit cu simpatie de opinia public� at�t �n Germania c�t �i
�n Fran�a �i �n Anglia. Am ad�ugat �ns� c� nu trebuia s� ne angaj�m prea ad�nc,
fiindc� n-am putea-o face f�r� a consulta pe tovar�ii no�tri din �n�elegerea
Balcanic� (mai ales pe iugoslavi care ar fi avut poate un cuv�nt de spus) �
consulta�ie pentru care nu aveam timp1. Sfatul meu a fost ascultat �i s-a trimis,
�n alb, Regelui Angliei �i d-lor Lebrun �i Hitler telegrama cunoscut� (publicat� �n
ziare).
Din �tirile de azi-diminea�a reiese c� gestul Regelui Carol a fost �nt�mpinat cu
simpatie la Berlin, la Paris �i la Londra. De altminteri, reac�ia Parisului �i
Londrei fa�� de interven�ia belgo-olandez� nu e at�t de categoric� pe c�t se
anun�ase. Fran�a n-a r�spuns �nc�, dar va r�spunde. Chamberlain, ieri, a vorbit �n
doi peri, a vorbit de dorin�a Angliei de pace, de oroarea r�zboiului etc. Probabil
c� r�spunsul Angliei �i Fran�ei va fi de ast�-dat� negativ, dar cu forme: ideea
p�cii �i face drum.
Panic� mare la Bruxelles �i la Haga. Belgienii �i olandezii socotesc un atac german
iminent. Aceea�i impresie ne-o dau telegramele lui Cru�escu de la Berlin...
Dac� atac va fi, eu nu cred c� Germania va ataca Belgia. Va ataca Olanda. Ca s�
lase pe franco-englezi s� violeze Belgia, �n ajutorul olandezilor � �i s� aib�
astfel tovar�i de viol... nem�ilor nu le trebuie Belgia, c�ci nu pornesc �mpotriva
francezilor: vor coasta m�rii �n fa�a Angliei, �i Olanda le �nf�i�eaz� porturi mai
bune dec�t Belgia...
Linia Sniatin-Lwow e aproape gata reparat� �i zilele acestea se va deschide
transporturilor din Rom�nia spre Germania.
F�cut ieri dup�-amiaz� o vizit� lui Fabricius. Condolean�e pentru cele �nt�mplate,
felicit�ri pentru sc�parea lui Hitler. Ministrul Germaniei mi-a p�rut op�rit; un om
dezn�d�jduit. De altminteri, dezn�d�j-
1 Telegrama Regelui Carol trebuia s� ajung� la Londra �nainte de declara�iile lui
Chamberlain anun�ate pentru ora 17.
214
duite sunt �i informa�iile care ne vin din Germania � �i atentatul de la Miinchen e
simptomatic. Ipotezele (german�) c� atentatul ar fi opera englezilor sau (anglo-
francezilor) a Poli�iei germane, sunt stupide. E nemul�umirea ad�nc� a maselor care
s-au manifestat prin acest act disperat... Un discurs de nebun-disperat a fost de
altminteri �i discursul Fiihrerului de alalt�ieri-sear�, �n sala fatal�...
Auschnit a cerut s� fie dus de la V�c�re�ti la Palatul de Justi�ie, �i vice-versa,
cu ma�ina lui. S-a refuzat � duba comun�. Nici m�car la un regim special n-au vrut
s�-1 pun�... Cine oare �l urm�re�te cu at�ta ur�?
�n Consiliul de Mini�tri de asear� s-a hot�r�t o amnistie fiscal� cu privire la
to�i cei � �i sunt droaie � care nu f�cuser� declara�ii la impunere, sau f�cuser�
declara�ii incomplecte.
11 noiembrie, �n momentul de fa�� punctul nevralgic, �n Europa, e Olanda. For�e
mari germane stau la grani�a �arilor de Jos �i bie�ii olandezi se �ntreab� cu
�nfrigurare ce le va aduce ziua de m�ine. Deja o bun� parte a ��rii a fost inundat�
� dar aeroplanele trec �i peste ap�... Ca acum 300 de ani privirile lumii sunt
�ncordate spre gurile Rinului �i ale Meusei... �mp�ratul Wilhelm �i-a construit
dou� posturi blindate, la Doorn, unul pentru ��mp�r�teas�" � altul pentru el. De
altminteri, dac�-1 va prinde Hitler nu-i va merge bine, judec�nd dup� soarta
recent� a �Prin�ilor", �n Germania. Nazi�tii, de fric� probabil s� nu provoace
tulbur�ri sau vreo schimbare de regim, i-au arestat pe to�i... Numai unul, prin�ul
George-Friedrich, al 4-lea fiu al Kronprintzului a sc�pat, g�sindu-se �n Anglia la
studii. Acum e �n Olanda, la tata-mo�u...
Telegramele Regelui nostru au f�cut cel mai bun efect �n c�te�itrei ��rile
beligerante. De ar putea ie�i ceva de aci, pentru pace...
Au arestat �i pe Aronovici, directorul �Socometului", societate �ns�rcinat� cu
v�nz�rile produselor �Re�i�ei". Lucru de necrezut dl Aronovici e om cu cazier
judiciar, c�ci a mai fost condamnat acum c�iva ani, pentru escrocherie...
�NSEMN�RI ZILNIC r:, 1939 215
13 noiembrie. Petrecut dou� nop�i �n tren �i ziua de ieri la Cluj, unde a avut loc
prima mare �ntrunire a F.R.N.-ului de la reorganizarea lui. Succesul a fost deplin.
Lume enorm� venit� din cele �apte jude�e ale �inutului. Ora�ul �mpodobit cu
steaguri, cu covoare la ferestre, cu ghirlande � a�a cum nu se mai v�zuse de mult.
Ba unii spuneau chiar c� nu s-a mai v�zut niciodat�. P�n� �i vremea ne-a ajutat: o
diminea�� ce�oas� s-a luminat c�tre amiaz� �ntr-o zi tomnatic� �nsorit�. Razele
soarelui n-au izbutit �ns� s� topeasc� de tot p�nzele aburite a�ternute peste
poalele v�zduhului, p�nz� din �mbrobodeala c�rora ora�ul nu s-a putut desface pe
deplin... De sus, de la locuin�a lui T�taru de pe deal, priveli�tea era
�nc�nt�toare.
Primit la gar� de rezident, de mini�trii sosi�i �n ajun, de autorit�ile militare �i
biserice�ti (cu cei doi episcopi rom�ni �n frunte) am pornit �ntr-un automobil
deschis p�n� la teatru � trec�nd printre acalama�ii�e mul�imii, �n fa�a teatrului,
serviciu divin � apoi �n teatru, �ntrunirea cu toat� intelectualitatea Clujului
prezent�. Megafoane transmiteau discursurile noastre �n pia�a din fa�a teatrului �i
�n cea din dos. Am�ndou� era pline de lume...
Dup� �ntrunire, defilare, tot �n fa�a teatrului. Defilarea a �inut p�n� la ora 2,
c�nd ne-am dus s� m�nc�m la T�taru, mini�trii, cei doi episcopi �i Vaida.
Vaida a fost nespus de gentil. A venit la gar� s� m� primeasc�, a prezidat
�ntrunirea, a stat toat� ziua cu mine �i m-a dus seara la tren. E o natur� leal� �i
deschis�. De aceea i se iart� � mult �i multe � �ntre altele discursul de ieri, �n
care a cam pus picioarele �n str�chini...
Am fost primit la Cluj ca un rege, cu onoruri quasisuverane �i am cunoscut �n fine
taina unei adev�rate popularit�i. �i-au dat oamenii deodat� seama c� �i sc�pasem de
datorii... Acum 10 ani, o zi ca cea de ieri m-ar fi �nc�ntat. E �ns� prea t�rziu,
am c�scat de diminea�� p�n� seara, �i n-am cunoscut dec�t un singur sentiment:
oboseala. ��i apoi, lipseau femeile!!!"
l
�napoiat azi-diminea�� n Bucure�ti am g�sit o chemare la Cotro-ceni, pentru ora
12, cu Gafencu. Regele a primit asear� o telegram� din partea Regelui Angliei, ca
r�spuns la interven�ia sa. King George transmite personal r�spunsul dat Regelui
Leopold �i Reginei Wilhelmina �i termin� cu cuvintele: �Dac�-mi po�i face propuneri
acceptabile din partea Germaniei (sau a�a ceva) le voi examina cu toat�
aten�iunea". Regele nostru a crezut c� aceste cuvinte i se adresau lui �i a socotit
cu drept cuv�nt c� ele cereau o urmare. Mi-a fost u�or s�-i demonstrez c� cuvintele
�n chestiune f�ceau parte din telegrama adresat� Regelui
216
Leopold �i c� nu comportau, prin urmare, vreo obliga�ie direct� de interven�ie din
partea noastr�. Dat fiind interesul pe care-1 avem noi, �ns�, de a vedea pacea
�ncheiat� cu o zi �nainte � interes mai mare ca al Belgiei sau al Olandei, care,
prin oric�te suferin�e vor trece, �i vor primi r�splata la pace, pe c�nd noi cu
ru�ii �n bra�e... � am sf�tuit pe Rege s� caute s� fac� ceva. Cine �tie de unde
sare iepurele. A fost �i Regele de acord. Gafencu, tot fricos, mai reticent.
Urdareanu a vorbit ca mine. S-a hot�r�t ca Regele s� cheme azi pe Fabricius �i s�-i
propun� s� mearg� la Berlin s� �ntrebe pe Hitler dac� nu are cumva o sugestie de
f�cut la Londra...
a
75 noiembrie. Fabricius a primit cu �nc�ntare propunerea Regelui �i plecat ieri-
diminea�� cu avionul la Berlin.
Clodius e de alalt�ieri, luni, din nou �n apele noastre. Cum nem�ii au cerut
s�rbilor s�pt�m�na trecut� s�-�i sporeasc� furniturile de la simplu la dublu, m�
cam temeam de vizita lui Clodius, cu at�t mai mult c� a sosit �i Dassler (�eful de
la �Getreidestelle") �i oamenii s�i. Am rugat pe Cecropid s�-1 ia pe Clodius �n
primire, cum o sosi �i s�-1 descoase. Cecropid a petrecut toat� noaptea cu omul
nostru �i din pahar �n pahar a aflat lucruri interesante. Mai �nt�i c� nu venise ca
s� cear� un spor al tributului nostru, ci ca s� pun� o dat� mai mult la punct
schimburile deja consim�ite �ntre cele dou� ��ri. Ceea ce-1 sup�ra mai mult (�i pe
el!) era instabilitatea puterii de cump�rare a leului m�surat� pe scara devizelor
(livr�, dolar etc.). �i era indiferent � zicea d�nsul � dac� marca valora 39, 40,
41 sau 42 de lei, dar ceea ce voia s� �tie odat� era c�t putea cump�ra cu o
marc�...
Trec�nd la politica noastr� Clodius a m�rturisi c� la Berlin mai domnea oarecare
�ngrijorare asupra adev�ratelor noastre inten�ii. �Bine � i-a replicat Cecropid �
dup� ce Rom�nia v-a dat aceste dou� probe de sinceritatea neutralit�ii sale, m�rire
la �ndoit a capitalului de finan�are pentru cump�r�rile dvs �i declara�ia oficial�
a primului nostru ministru c� nu vom tolera crearea uni front aliat pe teritoriul
nostru � ce vre�i mai mult?" Clodius a declarat c� el nu vrea mai mult, c� e
convins, c� a spus-o la Berlin, dar c� a spus-o numai el c�ci noi nu suntem
reprezenta�i �n Germania. Cru�escu nu vede pe nimeni. Nici chiar pe el care nu e
inaccesibil, nu 1-a v�zut de la 14 mai trecut... �V-ar trebui un om la Berlin care
s� intre pretutindeni, s� fie prezent �n fiecare minut, s� v� apere pozi�ia..." Dar
unde s�-1 g�se�ti? Desigur nu printre diploma�ii no�tri. Vorbind mai departe,
Cecropid a ar�tat c� Germania ne tot
�NSEMN�RI ZILNICE, 1939
217
cere favoruri dar �n schimb nu ne prea face. �Germania � a �ncheiat Cecropid �
trebuie s�-�i dea seama de interesul ei de a avea la sf�r�itul r�zboiului o Rom�nie
tare �i bine �narmat� �mpotriva Rusiei..." Cum Clodius a declarat c� subscrie cu
am�ndou� m�inile aceasta afirmare, Cecropid a profitat de prilej ca s�-i vorbeasc�
din nou de artileria antitanc �i de artileria antiaerian�... �Apoi pentru asta am
venit �i eu aci" � a replicat Clodius...
�n ce prive�te politica lor intern�, Clodius a l�sat s� �n�eleag� c� lucrurile nu
merg �n Germania... De o victorie sut� �n suta nu mai vorbe�te nimeni. Dar nici de
o �nfr�ngere sut� �n sut� nu le e teama. De ce le e team� e de tirania �partidului"
nazist, care va deveni insuportabil�, dac� r�zboiul va mai dura. Hitler e hot�r�t
s� se �n�eleag� cu armata �i cu ajutorul ei s� mai fac� o purificare a partidului.
�Purificare" complect�, fizic� �i moral� pentru unii membri, simpl� a�ezare pe
linia moart�, pentru al�ii. Ribbentrop ar fi printre ace�tia din urma... � Pentru
aceast� opera�ie Hitler se sprijin� pe Goring, cu care e �n�eles, �i care st�
dinadins la o parte. Majoritatea conduc�torilor armatei sunt �ns� �nc� de c�tigat.
Majoritatea lor e monarhist� �i Hitler conteaz� pe Goring s�-i conving�...
�ntrebat dac� nem�ii vor �ncepe �n cur�nd o ofensiv� pe frontul de vest, Clodius a
r�spuns: �Da ce? S� a�tept�m ca America s� �ndoiasc� poten�ialul armatelor aliate?"
Luat masa asear� la �ir Reginald Hoare, cu lord Lloyd, fost �nalt Comisar al
Angliei �n Egipt �i actualmente lord �i pre�edinte al lui �British Comicii",
societate oficial� pentru propaganda limbii �i culturii engleze�ti, cu un buget de
circa 400 milioane lei. Lloyd a venit �n Rom�nia �s� vad�" cum stau lucrurile,
bine�n�eles f�r� nici o misiune oficial�...
Am vorbit de multe. Mi-a spus dou� lucruri interesante:
1) La �ntrebarea mea daca garan�ia englez� e valabil� �i contra Rusiei sau numai
contra Germaniei mi-a r�spuns textual: �Lord Hali-fax m-a �ns�rcinat oficial s�
spun, dac� mi s-ar pune aceast� �ntrebare, c� garan�ia joaca numai contra
Germaniei, din cauza art. 3 al pactului �ncheiat cu Turcia care exclude un r�zboi
cu Rusia. Dar �n pactul cu Turcia, a ad�ugat lord Halifax, mai e �i art. 5 care
prevede c� �n cazul �n care un Stat balcanic ar fi atacat Anglia, Fran�a �i Turcia
se vor consulta � �i �n ce sens ar conchide aceste consult�ri v� las s� ghici�i,
dar s� nu m� �ntreba�i �i s� fi�i plini de �ncredere c�ci
2) de c�teva s�pt�m�ni Anglia a �nceput �n fine s�-�i dea seama de ce reprezint�
pericolul rusesc pentru Europa �ntreag�..."
218
De opt zile m� str�duiesc s� pun �n picioare m�surile necesare pentru st�vilirea
scumpirii traiului �i mai ales pentru stabilizarea devizelor. Am impresia c� sunt
pe drum bun. Cu Regele merge �ns� greu...
16 noiembrie. S�pt�m�na trecut� a fost o s�pt�m�n� de mare excitare. Atacul german
asupra Olandei, poate asupra Belgiei, era socotit ca iminent, �nfrigurarea din
Occident tulburase p�n� �i climatul nostru politic, m�rginit spre r�s�rit prin
norii negri ce se adunau �ntre Soviete �i Finlanda. �i acolo o ofensiv� era s�
izbucneasc�. Propunerea de pace belgo-olandez� p�rea mai mult menita s� �nte�easc�
dec�t s� lini�teasc� lucrurile... Contrar tuturor a�tept�rilor s�pt�m�na aceasta
este o s�pt�m�n� de lini�te relativ�. Ofensiva din Occident n-a izbucnit, si
tensiunea de pe frontul de vest a f�cut loc unei adev�rate destinderi. S-ar p�rea
c� nem�ii au revenit la planul lor de r�zboi de nervi, de r�zboi de uzur� �nso�it
de pu�ine torpil�ri �i de raiduri aeriene inofensive pe coastele Angliei... �ntre
Rusia �i Finlanda negocierile au fost �ntrerupte �sine die", f�r� ca s� porneasc�
tunurile, de asemeni...
Sunt foarte curios s� v�d cu ce se va �napoia Fabricius de la Berlin...
Afacerea Auschnit continu�. Max cel ro�u e tot la V�c�re�ti urm�rit de ura
implacabil� ce porne�te de Sus � f�r� s� se poat� preciza dac� de la Rege, de la
Urd�reanu sau de la Malaxa... Eu unul nu cunosc dedesubturile, c�ci n-am primit
Guvernul dec�t cu condi�ia ca masacrele efectuate �i procesul Auschnit s� r�m�n� �n
afar� de competen�a �i de controlul meu... Avem doar dictatur�: s�-�i ia �i Regele
r�spunderile sale.
Urm�rirea lui Auschnit a fost primit� cu entuziasm �n cercurile na�ionaliste �i
antisemite �i a creat chiar Regelui o adev�rat� popularitate �n aceste cercuri; �n
cercurile bancare-industriale, cu �ngrijorare � iar �n cercurile filosemite, cu
consternare.
Generalul V�rtejanul, amicul familiei Auschnit �mi spunea ieri: �E afacerea
Dreyfuss rom�neasc�: �nt�i se aresteaz� �i apoi se caut� probe". Iar Nicu loanid,
amicul tuturor ovreilor, repeta: �E afacerea colierului! Este sf�r�itul Monarhiei!"
Am impresia c� toat� lumea exagereaz� si cei care au arestat pe Auschnit si cei
care-1 ap�r�...
Valjean (Vasilescu) mi-a adus din partea lui Liciu un lung memoriu. Memoriul
cuprinde faptele bine cunoscute, cu urm�toarele ad�ugiri: Cei doi magistra�i care
au confirmat mandatul de arestare al lui Liciu la Roman, au fost avansa�i a treia
zi dup� confirmare; judele de instruc�ie avansat cinci zile dup� darea ordonan�ei,
iar procurorul a fost
�NSEMN�RI ZIL N IC E. 1V39 219
adus special din Bucure�ti, pentru o s�pt�m�n�, ca s� pun� concluzii �n chestiune,
�n �nchisoare, Liciu a fost culcat pe sc�nduri, cu un bec electric imens �n tavan,
ca s� nu poat� dormi.
S-a f�cut o lege special� pe care Consiliul Legislativ a considerat-o
neconstitu�ional� �i care totu�i a devenit lege. Aceast� lege prevede c� ministrul
poate pune �n disponibilitate un magistrat, �ndat� ce se deschide ac�iune public�
contra lui � indiferent dac� instan�ele penale-1 achit� �n urm�. Legea a fost
declarat� neconstitu�ionala fiind cu caracter retroactiv. Liciu a f�cut ac�iune �n
contencios pentru reintegrare, pe motivul neconstitu�ionalit�ii legii, lamandi ca
s� evite discu�ia �n sec�iile unite ale Casa�iei a chemat pe avocatul lui Liciu �i
i-a cerut s� retrag� ac�iunea �n contencios, �n schimbul c�rui gest ministrul urma
�s� aranjeze" achitarea lui Liciu la Roman �i s� cumpere pentru minister un imobil
al so�iei lui Liciu... Liciu a retras ac�iunea, dar lamandi 1-a p�c�lit, deoarece
la Roman a dat ordin de condamnare �i nici imobilul nu 1-a cump�rat...
Liciu e �n apel la Ia�i, unde consilierii au c�p�tat cel pu�in dou� grade fiecare
de la lamandi �i sunt oamenii lui de cas�.
Liciu e o lichea �i Auschnit nu face scump, dar procedee ca cele �ntrebuin�ate din
ur� �mpotriva acestor doi fo�ti complici �i actuali �api isp�itori ruineaz� teoria
dictaturii. Dar ce s� mai spunem dup� masacrele din septembrie...
Reversul medaliei: lamandi aplecat joia trecut� la Ia�i cu un vagon ministerial, �n
vagonul dinainte �i �n cel care urma fuseser� instala�i jandarmi cu revolvere-
mitraliere �i numai astfel p�zit a putut ajunge logof�tul Drept�ii la Ia�i... Se
raportase �ntr-adev�r Siguran�ei c� 19 gardi�ti se ascunseser� pe linie, hot�r�i s�
trag�...
77 noiembrie. Radu Cru�escu telegrafiaz� de la Berlin: �Se pare c� am�narea
ofensivei, care fusese �ntr-adev�r hot�r�t� pentru data de 12 noiembrie �i �n
vederea c�reia ordinele necesare fuseser� trimise p�n� �i celor mai mici unit�i,
este datorit� obiec�iilor puternice de ordin militar ridicate de generalul von
Brauschitsch �n conferin�a �inut� �ntre Fuhrer �i �efii armatei cu dou� zile mai
�nainte. Va fi contribuit poate la aceast� am�nare �i tulburarea produs� de unele
arest�ri efectuate �n �naltul comandament drept consecin�� real� sau poate anume
voit� � a atentatului de la Munchen. Poli�ia de Stat ar pretinde �ntr-adev�r c�
toate firele anchetei duc �nspre cercurile monarhiste �i militare �i p�n� la Marele
Cartier General. Nu trebuie exclus �ns� c�
220
l
aceast� neputin�� de a lua o hot�r�re (?, sic) sa nu fie dec�t aparent� spre a
adormi vigilen�a adversarilor �i a ascunde mai bine momentul �i locul ac�iunii
proiectate, c�ci simplul bun-sim� arat� fiec�ruia c� at�t modificarea �n timp a
raportului de for�e c�t �i situa�ia intern� impun Reichului c�utarea unei c�t de
grabnice solu�ii.
Desigur, nu poate fi vorba deocamdat� de o r�sturnare a regimului. Numeroase
indicii, inimaginabile acum c�teva luni (inscrip�ii du�m�noase a�ezate �n fiecare
noapte pe ziduri �i trotuare, numeroase efrac�i-uni ale pr�v�liilor v�nz�nd
portretul Fiihrerului �i distrugerea acestora, nemul�umirea cresc�nd� �i din ce �n
ce mai pu�in re�inut� �mpotriva restric�iilor �ntr-adevar foarte ap�s�toare),
constituie, oric�t, unele simp-tome destul de �ngrijor�toare pentru ducerea unui
r�zboi de lung� durat�"...
Fabricius nu s-a �napoiat �nc� de la Berlin, dar Ribbentrop a �ns�rcinat pe
Stoltzer s� mul�umeasc� lui Gafencu pentru demersul Regelui...
Pentru ieftinirea traiului:
A ap�rut azi decre�ul-lege modificator al legii speculei. S-au introdus m�suri mai
eficace pentru combaterea ridic�rii nejustificate a anumitor pre�uri. E o fr�n� de
suprafa��, pus� �n a�teptarea m�surilor �de fond".
S-au creat prin alt decret dou� comisariate generale, unul al aprovizion�rii �
altul al combaterii speculei1.
Cel dint�i va avea sarcina de a ra�ionaliza aprovizionarea Bucure�-tiului, a
ora�elor �n general, at�t prin organizarea desfacerii produselor c�t �i prin o mai
nimerit� �ndrumare a transporturilor. Cel de-al doilea va trebui s� coordoneze
m�surile prev�zute �n legea contra speculei �i s� supravegheze aplicarea lor.
M�sura esen�ial� �ns�, noul regim al schimbului, nu va fi luata dec�t peste dou�-
trei zile, Miti�� Finan�ul nefiind �nc� gata cu legea lui. Dolarul a ajuns ast�zi
la 505 lei !!!!...
lamandi mi-a dest�inuit ieri c� toat� �nscenarea juridic� �mpotriva lui Auschnit e
menit� s�-1 fac� s� primeasc� tranzac�ia prin care cedeaz� toate ac�iunile sale de
la �Re�i�a" �grupului rom�n" �n condi�iile
1 �n fruntea aprovizion�rii a fost pus generalul Rom. Sc�ri�oreanu cu intendentul
general Bendescu ca adjunct. Comisar general contra speculei a fost numit generalul
Georgescu de la
... . . . ... . ,,,-,..,...,
F.R.N.
cerute de acest grup. �n fapt, Auschnit consim�ise la aceast� tranzac�ie �nainte de
a fi arestat, dar a cerut �n schimb o scrisoare prin care s� i se garanteze c� dup�
ce va fi semnat va fi l�sat �n pace � scrisoare care i s-a refuzat. Refuz�ndu-i-se
scrisoarea, a refuzat �i el s� semneze tranzac�ia si a doua zi a fost �nchis... Mi
se mai povestise aceast� istorioar� dar nu vrusesem s� o cred. Auzit� din gura
ministrului de Justi�ie, ea c�tig� caracter de autenticitate. lamandi mi s-a v�itat
de meseria lui de coad� de topor. De ce o face?
Avut �i asear� mas� de �nfr�ire cu mini�trii. Atmosfer� prietenoas� �i de �ncredere
� excelent�. Prezen�i 18 mini�tri �i subsecretari de Stat.
18 noiembrie. Fabricius s-a �ntors ieri de la Berlin � tot �n zbor � cu sacul gol.
Reicul, adic� Hitler, nu vrea s� mai �tie nimic de pace, nu are nici o sugestie de
f�cut � e hot�r�t pe exterminare. R�zboiul �total" va �ncepe ne�nt�rziat pe frontul
de vest... �i totu�i oamenii vor pace. Fabricius s-a �napoiat �ns� galvanizat. �Nu
viseaz� dec�t b�t�lii". Gestul nostru a fost totu�i foarte favorabil interpretat �i
Fabricius ne-a adus �i d�nsul mul�umirile Fuhrerului �i ale lui Ribbentrop pentru
interven�ia noastr�. Cred c� am f�cut bine ce am f�cut �i c� �n cur�nd nem�ii vor
recurge ei la bunele noastre oficii pe l�ng� Anglia...
Am avut azi pe m-me Colier, spioana german�, la dejun. Mi-a pl�cut mult. E
de�teapt� �i are o talie �nc�nt�toare... O mai v�zusem o dat� la Gafencu, dar nu m�
impresionase. Azi m-a impresionat...
La dejun a fost �i Clodius venit la Bucure�ti pentru aplanarea dificult�ilor ivite
�n trocurile noastre cu Gemania. Principala greutate o reprezint� diminuarea
puterii de cump�rare a m�rcii germane r�mas� la 40 de lei pe c�nd toate pre�urile
noaste au luat-o la goan� �n sus, dup� livr� �i dup� dolar. Din toate p�r�ile numai
pl�ngeri �mpotriva regimului schimburilor inaugurat la l octombrie. P�n� �n c�teva
zile trebuie s� pun lucrurile la punct. Miti�� va fi gata luni cu lucrarea lui. S�
vedem cum o �ndrept�m...
Clodius mi-a spus c� a avut mai multe conversa�ii cu Ribbentrop c�ruia i-a raportat
declara�iile mele privitoare la eventualitatea �nfiin��rii unui front anglo-francez
�n Rom�nia. I-a raportat de asemenea �i despre situa�ia noastr� fa�� de Rusia �i
despre dorin�a noastr� de a avea
222
o garan�ie serioas� din partea Germaniei. Ribbentrop a m�rturisit lui Clodius c�
grija de c�petenie a Germaniei era s� nu se strice cu Rusia, ca �n asemenea
condi�ii o interven�ie mai drastic� a Berlinului la Moscova nu era cu putin��, dar
ca �diplomatice�te" s-a intervenit cu fiecare prilej �n favoarea noastr�. �Oficial
nu-�i pot spune nimic �n aceast� chestiune, a ad�ugat Ribbentrop, dar �n
particular, �i prietene�te, c� Rom�nia n-are nevoie s� se team� de Rusia. C�ci �tiu
c� Rusia nu se g�nde�te s� atace Rom�nia, cel pu�in acum. Pentru mai t�rziu, am
ob�inut ca, �n cazul �n care Rusia ar avea ceva de pretins din partea Rom�niei s�
ne previn� mai �nt�i pe noi. �i atunci vom avea totdeauna timpul s� intervenim..."
Clodius mi-a mai spus c� toat� lumea la Berlin, �i Ribbentrop, �i Goring, �i Hitler
sunt �nc�nta�i de noi...
�n ce prive�te armamentul polonez, mare decep�ie. Ar fi pu�in, prost �i avariat.
Pu�ti de 18 calibre diferite, tunuri stricate, tunuri antitanc �i antiaeriene
aproape deloc. Armamentul polonez a fost un mare bluff... Clodius sper� totu�i s�
ne ob�in� tunuri antitanc din stocurile germane...
Urd�reanu, care a avut �i el o lung� conversa�ie cu Lloyd, mi-a raportat o �tire
senza�ional� pe care i-ar fi dat-o englezul � anume c� Anglia ar fi �ncheiat o
conven�ie cu Italia prin care aceasta din urm� se obliga s� nu lase submarinele s�
circule �n Mediterana. Lui Urd�reanu nu-i venea s� cread�, �i nici mie. Lloyd a
povestit c� dou� vase submarine fiind descoperite �n apropierea Alexandriei, sub
pavilion italian, amiralitatea britanic� a �ntrebat telefonic la Roma care a
r�spuns c� vasele nu erau italiene. Flota englez� le-a scufundat imediat (???).
Regele 1-a primit ieri pe Lloyd care i-a spus cam ce ne-a spus �i nou�, mie, lui
Gafencu �i lui Urd�reanu. Fa�� de d�nsul, Regele a avut o violent� ie�ire �mpotriva
bulgarilor �i a Regelui Boris � cu revendic�rile c�rora englezii ne tot plictisesc.
Lung� vizit� a lui Thierry cu tot felul de plictiseli. Nici o reclama�ie nu e
justificat�. I-am repetat din nou: �Facem ce facem; preferi s� vezi Rom�nia ocupat�
de nem�i �i s� ne ia tot?"
19 noiembrie. Se adevere�te c� Italia �i Spania au intervenit pe l�ng� Germania �n
favoarea respect�rii neutralit�ii Belgiei �i a Olan-
w
dei. Demersul n-a fost f�cut colectiv, cum s-a spus � ci separat. S� fi contribuit
si aceast� interven�ie la am�narea ofensivei germane ce fusese hot�r�t� pentru
duminica trecut�?
De la Bruxelles, R�dulescu-Mehedin�i telegrafiaz� c� se constat� o oarecare
destindere �n Belgia. Cercurile din jurul Regelui �i Guvernului socotesc c� cu tot
e�ecul interven�iei de pace belgo-olandeze, ideea p�cii a f�cut c�iva pa�i �nainte.
�i la Bruxelles sunt oameni con�tien�i de pericolul bol�evic �i de rolul pe care
numai Germania 1-ar putea �ndeplini �ntru ap�rarea Europei de flagelul moscovit. De
la Bruxelles la Londra distan�a nu e mare; poate c� se vor convinge �n cur�nd �i
englezii.
Fran�a �i Anglia au hot�r�t �nfiin�area unui comandament general unic care s�
hot�rasc� asupra tuturor raporturilor economice dintre ambele ��ri �i asupra
acelora pe care cele dou� ��ri, form�nd de acum �nainte un bloc, vor avea s� le
�ntre�in� cu restul lumii.
S-a hot�r�t de asemenea, un comandament unic pentru avia�ia britanic� �i cea
francez�. Comandantul va fi probabil un englez, nu numai fiindc� avia�ia britanic�
e mai puternic�, dar �i ca o compensa�ie fa�� de comandamentul general al
opera�iunilor care este francez (Gamelin).
Un preot irlandez, Father Manning din Cork, �mi scrie o scrisoare ca s�-mi cear� un
autograf. Au ajuns �i bie�ii valahi la pre�.
Gavril� Marinescu �mi aduce vreo 10 scrisori interceptate ale Didinei Cantacuzino.
Grafologic, scrisorile sunt oribile. Tot a�a ca stil � nu mai vorbesc de
maltratarea limbii rom�ne�ti. Scrisorile denot� �n plus c� femeia e pe cale de a
�nnebuni. Ce a scos-o din s�rite nu e at�t executarea nenorocitului ei de b�iat c�t
�ndep�rtarea ei de la Societatea Ortodox� a Femeilor Rom�ne. Un c�ine �ncol�it n-ar
c�uta s� latre �i s� mu�te mai r�u...
Voiam s�-i dau drumul, dar nu e cu putin��... Regele nu vrea!
Mor�i peste mor�i:
Mi se telefoneaz� c� a murit brusc generalul G. Moruzi. Suferea de inim� de c�iva
ani. De�i lipsit de caracter, a jucat un rol de la r�zboi �ncoace, mai ales �n
materie de sport, de cre�tere �i de alerg�ri de cai... Nu va l�sa multe regrete.
224
Tot brusc a murit ieri Niemerower, �eful rabin (cum se intitula el) si
reprezentantul cultului mozaic �n Senat. Era un om cu carte �i cumsecade. Va fi
mare ceart� �n jurul �nlocuirii sale.
�n fine, al treilea mort, c�nt�re�ul Folescu de la Oper�. Acesta s-a sinucis din
neurastenie...
Hacha, sinistrul, a vorbit la Radio. Mi�c�rile cehe au luat �n vremea din urm�, la
Praga, aspect curat de rebeliune. Mai ales la Universitate. �eful Poli�iei locale
nem�e�ti a fost chiar atacat cu revolverul, f�r� s� fie atins. Autorit�ile germane
se �mpotrivesc mi�c�rii cu brutalitate. Dup� un comunicat oficial 9 studen�i au
fost �mpu�ca�i si Universitatea a fost �nchis� pe 3 ani. Treaba nem�ilor �i s�
zicem, chiar dreptul lor. Dar ce se amestec� b�tr�nul Hacha �n s�ngele
cona�ionalilor s�i �i-i �nva�� cum s� se poarte ca s� nu supere pe Fiihrer �i pe
st�p�nii s�i de la Berlin? Ce rol sc�rbos!
Primit o lung� peltea semnat� luliu Maniu, �pre�edintele Partidului Na�ional
��r�nesc". Dl Maniu se crede dator cu un r�spuns, cu un r�spuns la invita�ia mea de
la Cluj, adresat� tuturor minorit�ilor �etice" de a se �nscrie �n F.R.N. Dl Maniu-
mi explic� pe 6 foi mari de h�rtie pentru ce d-sa �i partidul d-sale nu se pot
�nscrie �n Front. �i-mi �n�ir� toate principiile democratico-parlamentaro-sper�aro-
consti-tu�ionale care au f�cut fericirea �arii Rom�ne�ti, pe care toat� lumea le
vrea iar�i �ntronate �i pe care regimul actual le neag�... Numai c� adev�rul este
exact contrariul.
M-am g�ndit un moment s� r�spund d-lui Maniu � sau s�-1 trag la r�spundere pentru
semn�tura ca ��ef de partid" � dar m-am r�zg�ndit. At�ta vrea �i el, s� se g�seasc�
�n treab�, s� nu-1 uite lumea sau s� nu-1 �in� drept mort... Voi �ntreba m�ine �i
pe Rege, dac� vrea s�-1 pun� �n urm�rire � c�ci o putem termina o dat� �i cu
d�nsul...
20 noiembrie. leri-diminea��, la Institutul de Cercet�ri Agricole, serbarea
gr�ului. De la poart� p�n� la scar� erau �n�irate g�rzi ale F.R.N.-ului �i
premian�ii, pe �ar�, dintre produc�torii de gr�u �i porumb, �n�untru, toate
vedetele lumii agricole � profesioni�ti �i agricultori. Mi s-a f�cut o primire
�ntr-adev�r cald� � �i am r�spuns �i eu printr-un discurs care a pl�cut...
,
�NSEMN�RI ZILNICE. i9sv 225
Vasul olandez �Simon Bolivar"' s-a lovit de o min� �n Marea Nor-Idului �i s-a
scufundat �n c�teva clipe. Din 400 de oameni c�i erau pe Ibord au fost salva�i 310.
Pe linia Berling-Hamburg, un blitz-zug s-a izbit de un tren de marfa, aproape de
Spandau: 9 mor�i �i 20 r�ni�i...
�i Etna s-a molipsit de nebunia oamenilor �i de c�teva zile a �nceput s� erup� cu
violen�� neobi�nuit�...
Agen�ia �tefani dezminte c� Guvernul italian ar fi intervenit pe l�ng� cel german
�n favoarea neutralit�ii Belgiei �i Olandei. �E pur si muove..."
Meci senza�ional de fotbal, ieri, �ntre cele dou� mai bune echipe german� �i
rom�n�: Berlinul a selec�ionat (din cei mai buni juc�tori) �i Bucure�tiul idem.
Animatorul acestui meci a fost Gavril� Marinescu, veselul �tueur". Rom�nii au
�nvins pe nem�i cu l la O, marc�nd �ns� o continu� superioritate �n joc. Delir!
Seara, Gavril� �i Dombrowski au oferit juc�torilor �i �sportfuhrerului" von
Schirach (venit dinadins de la Berlin pentru aceast� �nt�lnire senza�ional�) o mare
mas�, la Clubul Miliardarilor, cu l�utari �i cu danturi. Be�ia a durat p�n� la ora
4 diminea�a! Vivat Rom�nia!
21 noiembrie. Telegramele de ieri ne aduc ve�ti de scufund�ri de vase, �n serie, �n
Marea Nordului. S-au scufundat �i vase engleze, dar mai ales neutre �i chiar unul
italian. Abia a �nceput s� se potoleasc� v�lva f�cut� �n jurul scufund�rii vasului
�Simon Bolivar" �i alte sute de victime au isp�it nebuniile d-lui Hitler. C�ci ne
afl�m evident �n fa�a unei �ncerc�ri de minare a �ntregii m�ri din jurul Angliei,
pe care Germania o pune la cale f�r� nici un respect al conven�iilor
interna�ionale. Fuhrerul vrea s� realizeze amenin�area unui adev�rat blocus
comercial al Insulelor Britanice...
�Auwi" a vorbit. Prin�ul August Wilhelm, unul din fiii Kaizerului, a fost pus s�
�in� un discurs ca s� risipeasc� zvonurile unei �ncerc�ri de restaura�ie monarhic�.
�Auwi" a declarat c� 10 Prin�i ai Casei de Ho-henzollern sunt pe front, c� propriul
s�u frate Oskar comand� un regi-
226
CONSTANTIN ARGKTOLANU
ment �i c� fiul acestuia, Oskar �i el, a fost ucis �n fa�a inamicului. A mai
declarat c� to�i Hohenzollernii sunt amicii regimului (dovad� ca �i d�nsul serve�te
�n administra�ia Reichului) �i ca oricine se ridica azi �mpotriva lui Hitler se
ridic� �mpotriva Germaniei...
Se mai adaug� la Berlin, c� dup� atentatul de la Miinchen a avut loc, pentru prima
oar�, un schimb de telegrame �ntre Kaizerul Wilhelm �i Fiihrer. Kaizerul a
felicitat pe Hitler c� a sc�pat cu via�a �i acesta i-a r�spuns �n modul cel mai
c�lduros. Sunt ini�ia�i care cred a �ti c� �n cur�nd Wilhelm al II-lea �i va muta
re�edin�a din Olanda �n Germania. Dar nu laPotsdam...
22 noiembrie. Stoica, vorbind cu von Papen la Ankara, 1-a �ntrebat dac� crede c�
Germania este �n stare s� �nfr�ng� Anglia �i Fran�a: �nu" � a fost r�spunsul
categoric al ilustrului diplomat german.
Tot Stoica telegrafiaz� de la Ankara c� Sovietele au �ntrebat pe turci dac� mai
sunt dispu�i s� semneze un pact de neagresiune cu Moscova. R�spunsul turcilor a
fost afirmativ, cu condi�ia c� ru�ii vor retrage condi�iile care au z�d�rnicit
primele �ncerc�ri.
Ziarele de azi-diminea�� anun�� c� autorul atentatului de la Miinchen a fost
descoperit �i prins. El se nume�te Georg Elser �i ar fi fost arestat �n momentul �n
care se preg�tea s� treac� grani�a elve�ian�, la Kon-stanz. Comunicatele germane
afirm� c� acest Elser lucra �n contul lui �Intelligence Service" �i c� atentatul ar
fi fost organizat de Otto Stras-ser � fostul hitlerist certat cu Fuhrerul �i
refugiat �n Elve�ia...
Csaki a f�cut o expunere �n Camera ungureasc� �i a vorbit ca un prost. A pus toate
picioarele �n str�chini. Tocmai �n momentul c�nd e de acord cu noi s� ajungem la o
destindere �ntre ambele ��ri, tocmai �n momentul �n care ne cere � �i noi am
consim�it � s� reducem la un minimum schematic procesul terori�tilor descoperi�i �n
Oradea, tocmai �n acest moment g�se�te nimerit s� ne spun� obr�znicii �i s� declare
�c� caut� sa dezinfecteze atmosfera �ntre Ungaria �i noi..."
�i nu s-a mul�umit groful s� ne zg�nd�re numai pe noi. Ca s� fac� pl�cere Germaniei
s-a ploconit fa�� de Anglia �i de Fran�a �i ca s� satisfac� probabil pe Italia,
marea prietent� a Ungariei, a f�cut temenele �i Rusiei Sovietice...
Noroc c� noi urm�rim interesele t�rii noastre �i nu ne lu�m dup� toanele altora...
Vom trece peste mitoc�niile dlui Csaki, �i vom c�uta
w
�NSEMN�RI /.UNICE. 1939
227
mai departe s� �mbun�t�im raporturile noastre cu Ungaria, �n vederea lini�tii
generale...
Criza latent� din Guvern s-a sf�r�it ast�zi prin demisia lui Bujoiu. Ministerul
Economiei �i Ministerul Finan�elor sunt cele dou� roate pe care se sprijin� c�ru�a
Guvernului. Miti�� i Bujoiu care se ur�sc de moarte, duceau de luni de zile o
lupt� de fiecare ceas �ntre ei. Lua unul o m�sur�, cel�lalt o sabota. La Consiliul
de Mini�tri, cum punea unul m�na pe un jurnal al celuilalt, �l ascundea de nu se
mai g�sea. Banca Na�ional� si Ministerul de Finan�e ajunseser� s� nu mai dea nici
un concurs Ministerului Economiei. Comisiile r�m�neau descomplectate �i nu puteau
lucra...
Buba s-a spart cu prilejul schimb�rii regimului comer�ului exterior, la care m-am
v�zut nevoit s� recurg, ca temei al �ncerc�rii ieftinirii traiului. Libera
negociere a 70% din devizele importate ca pre� al exportului � sau mai exact simpla
perspectiva a acestei negocieri, c�ci ea nu trebuia s� �nceap� dec�t la 25
noiembrie, a perturbat ad�nc t�rgul schimburilor. Dolarul a ajuns la 510 lei!!
Pre�urile, natural, au ��nit �n sus, at�t pentru marfa importat� c�t �i pentru
produsele �i marfa din�untru. Cu aprobarea Regelui am hot�r�t schimbarea regimului.
La cel vechi nu m� puteam g�ndi s� revenim, mai �nt�i din punct de vedere politic,
nu se putea m�rturisi eroarea f�cut� �i �terge pur �i simplu ce se f�cuse �n ziua
de l octombrie. Apoi nu mai erau nici �mprejur�rile acelea�i. Defunctul regim
cunoscuse raporturi interna�ionale de pace � acum ne aflam �n r�zboi. �i cusururi
avea destule �i fostul regim.
Eu m� g�ndeam la un regim simplu �i arbitrar, �n care fiecare deviz� s� fie fixat�
la un pre� de... (a�a de pild� livra englez� la 800 lei), la cump�rare ca �i la
v�nzare. La o moned� fictiv� ar fi r�spuns astfel �i un pre� de schimb fictiv. Cum
nu puteam �ns�rcina pe Bujoiu cu studiul acestui sistem �i punerea lui la punct,
c�ci Bujoiu nu voia s� aud� dec�t de regimul s�u (cel de la l oct, cu 70% liber�
negociere) am fost silit s� �ns�rcinez pe Miti�� Constantinescu. Miti�� m-a �inut
zece zile, cu studii, cu parastudii, cu inciden�e �i cu statistici � �i a venit �n
fine, alalt�ieri, cu un studiu am�nun�it �i a ipotezei propuse de mine �i a unei
alteia propuse de el.
A mea s-a dovedit c� avea un mare cusur: prin fkarea unui curs fix la toate
devizele, for�at ar fi trebuit s� stabilim unul mult mai mare pentru marca german�
(fa�a de pre�ul de azi) ceea ce ne-ar fi dus la mari pagube. Am convenit c�
sistemul lui Miti�� (o nou� prim� de 38,86% pentru devizele ��rilor f�r� restric�ii
monetare, adic� Elve�ia, U.S.A.,
228
CONSTANTIN ARGE TOIANU
Egiptul, Palestina, Danemarca, Olanda, Belgia, Norvegia, Suedia etc. � dar nu
Anglia �i Fran�a, cu care r�m�neam la conven�iile actualmente �n vigoare) era mai
bun1, �i 1-am primit f�r� ezitare. Bujoiu, natural, nu 1-a primit. O �ntrevedere
�ntre Miti��, Bujoiu �i mine, ieri, a fost acr�. O a doua �ntrevedere azi-
diminea��, a fost �i mai acr�. La ora 12 Bujoiu a fost la Rege �i i-a expus punctul
s�u de vedere pe care Suveranul nu 1-a putut primi. Bujoiu a remis Majest�ii Sale
demisia sa, �i mi-a adus �i mie o copie. I-am ar�tat cu c�t� p�rere de r�u m�
desp�r�eam de el, dar c� nu se putea altfel. Eu pricepeam situa�ia lui, dar 1-am
rugat s� priceap� �i d�nsul pe a mea �i cred c� a priceput-o...
Cu prilejul acestei vizite de adio Bujoiu �i-a dat drumul asupra lui Miti��. Mi-a
povestit c� teza lui de doctorat la Paris a fost plagiat� �i c� unul din
examinatori i-a aruncat-o �n fa��, trat�ndu-1 de falsificator care surprinsese
buna-credin�� a colegilor s�i, �i c�, regreta c� chiar d�ndu-i nota cea mai proast�
nu-1 putea �mpiedica s� treac�... Trei rom�ni ar fi fost martori ai acestei scene
�i Bujoiu mi-i poate aduce oric�nd. Mi-a mai povestit apoi c� Tancred
Constantinescu intr�nd �ntr-o zi la Alecu Porcu, a g�sit pe acesta dojenind pe
Miti��: �Am s� te dau pe m�na Parchetului, m�garule, s� te �nv� minte s� mai iei
mit�!" Tancred e gata s� repete scena oricui1 (C�t pl�te�te cuv�ntul lui Tancred?).
Gaillac, �n fine, ginerele lui Fernic, n-a putut s�-�i scape afacerea p�n� ce n-a
dat lui Miti�� un comision de 3 milioane... �n'enjetez plus!"
�n colonia nem�easc� care a devenit enorm�, c�ci Bucure�tiul e plin de misiuni �i
paramisiuni economice, agricole, financiare, tehnice etc. s-a deschis r�zboi �ntre
trei cucoane: d-na Fabricius (so�ia ministrului), d-na von Colier �i d-na von
Winterfeldt. D-na Fabricius e prima dam� oficial�, d-na von Colier e de�teapt�,
plin� de farmec �i cumnat� � sau a�a ceva � cu Himmler, faimosul conduc�tor al
Gestapoului, iar d-na von Winterfeldt (so�ia reprezentantului Casei Wolf) se �ine
cu Clodius, Excelen�� ns�rcinat� cu negocierile economice dintre Germania �i noi.
Fiecare dam� are clanul ei �i d�-i! Cum se vede, �ig�nia nu este un apanaj al
rom�nilor!
Scufund�rile, �n num�r at�t de mare, care s-au s�v�r�it pe toate c�ile M�rii
Nordului �n ultimele zile, sunt comentate de �ntreaga pres� european�. Se vorbe�te
de torpile magnetice, ca de o arm� infernal� �i nou� � arma cu care Hitler a
amenin�at Anglia �n discursul s�u de la
Nu e locul aci s� intru �n am�nunte asupra acestor chestiuni.
l
229
Danzig. Se mai spune c� nem�ii ar mai avea �i alte arme secrete, cu care ar fi
siguri s� �mpiedice aprovizionarea Angliei. S� a�tept�m... �Capromet!"
�i Kronprintzul Wilhelm a dat celui de-al III-lea Reich un certificat de
legitimitate �i o m�rturisire de credin��... Evident, de bun� voie!
Fabricius a fost azi-diminea�� la mine s�-mi povesteasc� vizita sa la Hitler.
Fiihrerul a fost foarte mul�umit de spiritul care a dictat interven�ia Regelui
nostru, dar dup� r�spunsul Angliei �i al Fran�ei mai ales, Germania nu se mai poate
g�ndi la pace, ci numai la r�zboi, p�n� la nimicirea Angliei. Aci, la noi, �n Sud-
Estul Europei, Hitler vrea pace �i crede c� pace va fi, c�ci Germania nu o va
tulbura niciodat� �i nici ru�ii. Singura teama a Fiihrerului este ca nu cumva
anglo-francezii s� nu vrea s� creeze un �front Salonic" pe undeva, cu complicitatea
Turciei.
N-ar fi imposibil ca cererea Rusiei de a relua negocierile cu Turcia s� fi fost
sugerat� de la Berlin.
Gafencu face eforturi disperate s� pun� �n picioare un pact al neutrilor din
Peninsula Balcanic�, la care s� adere �i Ungaria �i Italia. �Cela ne fait de mal a
personne" � dar poate c� mai cu folos ar fi s� ajungem la ceva cu Rusia... Din
nefericire Moscova continu� s� se arate inabordabil� pentru noi, ceea ce dovede�te
c� n-are g�nduri bune � c�ci numai cele rele se ascund...
(�n 23 �i �n 24 si �n 25 nu am �nsemnat nimic �n aceste foi...). �Et pour c�u�e..."
( Urmeaz� volumul VIII, 1940 )
ADDENDA
17 august�22 decembrie 1936
Edi�ie de George Trohani
1936
...Cu toat� lipsa de vr�jm�ie �ntre oameni, mai prin toate satele prin care am
trecut am v�zut inscrip�ia: �Die Juden sind hier uner = wunscht" (Ovreii nu sunt
primi�i aici cu pl�cere). Dar aceasta nu e vr�jm�ie, e hitlerism � �i hi�lerism
�nseamn� la urma urmei tot armonie! Inscrip�ia e de altminteri pus� f�r� r�utate,
adus� de or�eni, c�ci ruralii, am putut s� o constat personal, nu sunt nici m�car
antisemi�i. Un singur lucru nu-1 vor: r�zboiul � fiindc�, repet, ruralii civiliza�i
sunt oameni esen�ialmen�e pa�nici, �i �in la via�a �i la lucrurile lor.
�i fiindc� �in la lucrurile lor sunt �i oameni foarte cura�i. Cur�enia este o a
doua caracteristic� a aspectelor rurale din ��rile occidentale, din ��rile germano-
anglo-saxone mai ales. Nu numai c� pe drumurile ce trec prin sate nu se vede o
murd�rie, nu se vede o h�rtie aruncat� � dar nici m�car viet�i f�r� rost: nici
c�ini, nici p�s�ri, nici porci pribegi � nici copii mici t�v�lindu-se �n praf (care
de altminteri s-ar c�uta �n zadar). Toat� via�a familiar� se petrece �n cur�ile
oamenilor �i acolo �n cea mai strict� ordine. Din privirile aruncate peste un gard
sau printr-o poart� deschis� am putut sa-mi dau seama de ordinea �i de cur�enia ce
domnesc p�n� �n cea mai s�rac� gospod�rie, �n aceast� armonizare moral� a tuturor
factorilor care joac� un rol �n via�a public� �i privat� �i �n �nfr�ngerea
dezordinii �i murd�riei sub toate aspectele lor, st� puterea �i prestigiul
popoarelor �ntr-adev�r civilizate.
18 august. Jocurile Olimpice s-au �ncheiat alalt�ieri la Berlin �i psihoza care
cuprinsese poporul german a �ncetat. Steagurile �ntinse peste toate str�zile ca o
bolt� ro�ie au fost retrase, rotogoalele (cele 5 cercuri �olimpice") au disp�rut de
pe tenderele locomotivelor1, de pe tramvaie �i de pe geamurile pr�v�liilor,
radiofoanele s-au potolit �i edi�iile speciale nu mai tulbur� lini�tea nim�nui.
Germania a dat Jocurilor Olimpice pe care le-a g�zduit anul acesta, un caracter ce
nu 1-au avut p�n� acum. �n locul unor competi�ii sportive sau atletice, al c�ror
r�sunet nu dep�ea cercurile restr�nse �nchinate exerci�iilor fizice, Germania s-a
' Tenderele tuturor locomotivelor din Germania s-au plimbat l? zile cu cercurile
olimpice zugr�vite pe flancul lor. Pe umerii locomotivelor era lipita cr�cea
�nc�iligat�. ;.......
CONSTANTIN ARUHTOIANU
priceput cu mult� dib�cie s� organizeze o competi�ie de poten�ial na�ional, �i sa
transforme un concurs de ordin special �ntr-o manifestare de putere etic� �i
etnica.
Astfel cum s-a �nf�i�at a 11-a Olimpiada, sportul nu mai e sport ci o nou� religie
care caut� s� supun� omenirea. Sporturile s-au dezvoltat �n Anglia, �n jurul
Universit�ilor �i colegiilor �n care tineretul c�uta �nv��tur� �i g�sea �n
exerci�iile fizice un compliment igienic �i distractiv de ordin secundar, pentru
orele de recrea�iune. Obiceiurile contractate �n �coal� au fost �ncetul cu �ncetul
r�sp�ndite �n toate straturile sociale engleze, dar locul lor de ba�tin� a fost
�coala, �coala englezeasc�. Pe vremea tinere�elor mele, studen�ii francezi �i
petreceau vremea libera �n cafenele juc�nd biliard sau c�r�i, studen�ii germani �n
localurile corpora�iunilor lor c�nt�nd �gaudeamus", b�nd bere �i ciop�r�in-du-�i
obrazul �n duele ridicole � numai studen�imea englez� juca foot-ball, hockey sau
tenis, �ncetul cu �ncetul superioritatea regimului englez, mai ales �ntruc�t
prive�te �ntre�inerea s�n�t�ii, a fost recunoscut� de toat� lumea, �i sporturile au
c�tigat drept de cetate �i �n afar� de �inuturile anglo-saxone. Cu sfial� la
�nceput, cu pasiune tot cresc�nd� mai t�rziu, tineretul din cele 5 p�r�i ale lumii
s-a dedat tot mai mult culturii fizice �i exerci�iilor menite s� dezvolte �i s�
men�in� puterea �i calit�ile trupului. Astfel conceput, ca un complement al
educa�iei cet�ene�ti, sportul merit� toate �ncuraj�rile. A face �ns� dintr-
�nsul/wm-ci.pala si aproape unica preocupare a educa�iei tineretului, e o
periculoas� abera�iune. Spiritul sportiv, de care se vorbe�te at�t, are p�r�ile lui
bune dar nu poate �nlocui cultura intelectual�, mai ales �n vremurile de �nalt�
dezvoltare tehnic� �n care tr�im. Abuzul sporturilor a mai avut un rezultat
diametral opus cu spiritul �n care ele s-au n�scut: prin defini�ia, �i prin
regulile bine stabilite, sportul a exclus p�n� acum meseria � or importan�a
exagerat� care s-a dat �n vremea din urm� no�iunii recordurilor (no�iune de origine
american�, ca tot ce e spurcat) a creat adev�ra�i meseria�i ai diferitelor
exerci�ii. Din acest punct de vedere Olimpiada de la Berlin s-a �nf�i�at mai mult
ca un circ cu diverse vedete, dec�t ca un concurs al diferitelor performan�e
na�ionale.
Iat� de ce reprezenta�ia dat� la Berlin n-a �nsemnat lucru mare din punct de vedere
sportiv, oric�t de paradoxal� ar p�rea afirmarea. S-au distins ��rile care au
preg�tit meseria�ii cei mai buni, c�iva speciali�ti care au renun�at la orice alt�
�ndeletnicire �n vederea tumbelor pe care urmau s� le fac� la Berlin, �n numele
unei na�iuni de cele mai multe ori cu totul str�in� de asemenea exerci�ii �i
metode. A re�nviat, pe alt� scen�, regimul gladiatorilor din vechime la care s-au
ad�ugat �i gladia-tri�ele. A�a se explic� c� �n aceast� ultim� Olimpiad�, Anglia
care r�m�ne, orice s-ar zice, �ara �n care sporturile, �n adev�rata lor con-
w
cep�ie, sunt cele mai bine �mp�m�ntenite � n-a ob�inut dec�t 4 medalii, pe c�nd
Germania a ob�inut 33 �i Statele Unite 24 (gra�ie atle�ilor negri).
�n afar� de aceste considera�ii trebuie recunoscut� puterea de orga-niza�iune a
Guvernului lui Hitler care a �tiut nu numai s� impun� lumii �ntregi falsul s�u
punct de vedere � fals �n ceea ce prive�te concep�ia no�iunii de sport, dar nu �i
�n ceea ce prive�te exaltarea spiritului �i prestigiului german � dar �i s�
comunice na�iunii germane �ntregi un entuziasm �i o solidaritate de g�ndire �i de
ac�iune, cum nu s-a mai v�zut de la declararea r�zboiului din 1914. �n tot cazul,
Olimpiada de la Berlin trebuie �nsemnat� ca un eveniment de mare importan��
istoric�.
Asear�, �ntre orele 5 �i 8 m-am dus pe jos la Friedberg �i m-am �napoiat tot a�a.
Friedbergul e un or�el foarte vechi � o cas� de pe pia�a central� poart� data
cl�dirii sale: 1333 � cu un castel medieval (�mprejmuit cu ziduri groase �i cu
turle) �i cu o biseric� cu ifose de catedral�. Biserica nu e interesant�,
arhitectur� gotic� tardiv�, construc�ia conceput� �n stil mare �i terminat� �n
s�r�cie. Zidurile romantice ale castelului, cu iedera care se aga�� de ele, cu un
�glaris" transformat �ntr-o minunat� gr�din�, cu turlele lor masive � formeaz� �n
schimb un tablou c�t se poate de atr�g�tor. Zidurile se ridic� �n jurul unui
conglomerat de cl�diri de tot felul, printre care un palat modest cl�dit �n piatr�
ro�ie de un �Kurf�irst" de Hessa, �n care s-a n�scut Alexandra Feodoiovna, ultima
�i nenorocita �mp�r�teas� a Rusiei, menit� s� moar� asasinat� tocmai �n Siberia.
Dup� r�zboi, palatul a trecut �n posesia Statului si ad�poste�te ast�zi autorit�ile
circumscrip�iei administrative, �nainte de r�zboi, palatul din Friedberg a
ad�postit �ns� de mai multe ori perechea imperial� ruseasc�, �mp�r�teasa fac�ndu-�i
�n mai multe r�nduri cura la Nauheim. Masseurul meu �mi poveste�te c� a �nt�lnit
deseori pe �arul Nicolae, merg�nd singur �i pe jos de la Friedberg la Nauheim. Ce
g�nduri 1-or fi purtat pe dramul pe care-1 calc �i eu acum? Probabil c� nu se
g�ndea la tragicul s�u sf�r�it, ci mai mult s� nu fe�-teleasc� buche�elul de flori
pe care desigur �l ducea scumpei lui Alex.
�i fiindc� m-am apropiat de capetele �ncoronate, trebuie s� �nsemnez aci ad�nca
emo�ie ce m-a cuprins asear� la citirea scrisorii pe care Ana Boleyn a adresat-o
din Turnul Londrei crudului ei so� Henric al VlII-lea �n ziua de 6 mai 1536
(publicat� �n Albatross Book of En-glish Letters). E o minune de frumuse�e, de
demnitate, de bun�tate �i ar trebui sa figureze �n loc de onoare �n toate
antologiile. De�i scris� acum 400 de ani, e plin� de un farmec viu, ca �i cum ar fi
fost scris� ieri. Din
234
CONSTANTIN ARGKTOIANU
dou� lucruri una: sau scrisoarea n-a fost scris� de d�nsa, sau Ana Boleyn a fost o
personalitate de �nalt� intelectualitate � lucru pu�in cunoscut p�n� acum.
19 august. Ziarul Le Matin reproduce o fotografie luat� cu prilejul plec�rii d-lui
Leon Blum �n concediu. Dl Blum pleac� cu automobilul, �i e prins �n momentul c�nd
urma s� se urce �ntr-�nsul, �pre� � monter en voiture oii Mme Leon Blum tient deja
le volant". Am impresia c� d-na Blum ��ine volanul" nu numai �n automobil.
Borcicele din Br�ila pot fi m�ndre: iat� pe una de a lor instalat� �n pantalonii
lui Colbert, poate chiar sub patrafirul lui Richelieu. O mic� compensa�ie pentru
nepl�cerile impuse de Hitler neamului ales.
R�zboiul civil din Spania, unde puterile se cam cump�nesc, unde o jum�tate din �ar�
se bate cu cealalt� �i unde sf�r�itul m�celului e greu de prev�zut � a pus pe
pacifi�ti �i pe democra�ii din Fran�a �i din Anglia la grea �ncercare. Ei, care fac
at�ta zarv� la Geneva pentru o lovitur� de pu�c� �ntre dou� ��ri, s� nu intervin�
fiindc� ostilit�ile se desf�oar� �n limita hotarelor aceleia�i ��ri? Ce se face
�umanitatea", �i dac� �securitatea colectiv�" nu e pus� la �ncercare, nu e oar�
pus� soarta �bol�evismului" simpatizat pentru moment, �n mod at�t de absurd, de
cele dou� Mari Puteri Occidentale? Considera�iuni la care se mai adaug� antipatia
englez� principial� pentru �mi�c�rile de generali" �i pentru dictatur� de orice fel
�i grija Frontului Popular francez pentru soarta celui din Spania. Fran�a a �i luat
ini�iativa unei �n�elegeri interna�ionale de neinterven�iune � a�a a numit-o f�r�
s� bage de seam� c� merge �mpotriva principiilor de interven�iune geneveze fa�a de
manifest�rile for�ei brutale �n conflictele dintre na�iuni. Scopul Guvernului
francez a fost �ns� �nainte de toate s� �mpiedice o asisten�� a frontului
na�ionalist-spaniol, fie �i indirect�, din partea Italiei fasciste sau a Germaniei
hitleriste. Ini�iativa Fran�ei a fost �ns� primit� cu multe rezerve de Guvernele
din Roma �i din Berlin, care s-au declarat � de�i cu �nt�rziere � de acord asupra
principiului de neinterven�iune, dar au pus anumite condi�iuni care complicau
negocierile. Faptul, denun�at de ziarele na�ionaliste franceze, c� mai multe
avioane �particulare" sunt gata sa plece din Tours �n ajutorul Guvernului comunist
de la Madrid, �i mai ales expulzarea fostului ata�at militar spaniol pe l�ng�
Ambasada din Paris, nu sunt de natur� s� accelereze tratativele diplomatice �n
curs. Maiorul Barraso, ata�at militar �n Fran�a �i dedese demisia, dup� izbucnirea
revolu�iei, fiindc� Guvernul spaniol �l �ns�rcinase s� cumpe-
�NSEMN�RI SILNICE. 1936 235
re avioane �i arme �n vederea r�zboiului civil, ordin pe care a refuzat s�-1
execute, con�tiin�a lui nepermi��ndu-i s� procure fie �i unui Guvern legal
constituit, arme pentru uciderea cet�enilor spanioli.
Aceast� atitudine cavalereasc�, �i care �n tot cazul nu avea nici un caracter
agresiv, mai ales fa�� de Fran�a, a fost r�spl�tit� de Guvernul Blum printr-un
decret de expulzare, comunicat maiorului Barraso, devenit simplu particular, cu
injunc�iunea de a p�r�si teritoriul Republicei �n 48 de ore. Gestul ministrului de
Interne Salengro (et en detail) a indignat cercurile na�ionaliste din Fran�a precum
�i opinia public� din Italia �i din Germania.
De pe linia frontului spaniol, nici o veste decisiv�, zilele acestea. Masacre de o
parte �i de alta; recordul ororilor pare totu�i s�-1 �ie trupele credincioase
Guvernului.
21 august. Am profitat de ziua de repaus de ieri ca s� merg la Hei-delberg. P�n� la
v�rsta de 65 de ani n-am avut alt contact cu acest ilustru centru de sim�ire �i de
g�ndire german�, dec�t opereta Alt-Heidel-berg, fotografii prin reviste ilustrate,
vederi prin filme �i ce am putut citi pe ici pe colea despre vechea Universitate,
despre obiceiurile studen�ilor, despre castelul ars �i despre cruzimea �i barbaria
solda�ilor generalului francez Melac. De obicei locurile asupra c�rora a lucrat
mult imagina�ia decep�ioneaz� pe vizitator. Nu este �ns� cazul pentru Heidelberg �i
am fost �nc�ntat de vizita mea. N-am putut �ns� s� �mp�rt�esc indignarea Bacdecker-
ului �i a nem�ilor �mpotriva generalului Melac: a�a, �n stare de ruin� cum se afl�,
castelul se �nf�i�az� mult mai frumos dec�t cum ar fi fost altfel �i se �ncadreaz�
mult mai bine pe fundul �mp�durit, deasupra ora�ului �i a V�ii Neckarului. De
altminteri starea �n care se afl� pare datorit� mai mult incendiului din 1746 dec�t
brutalit�ii contelui de Melac. Fa�adele r�mase aproape intacte, din timpul
Rena�terii, sunt frumoase �i interesante mai cu seam� �n Germania unde nu se prea
�nt�lnesc asemenea m�rturii ale artei latine, �n compara�ie �ns�, cu modelele
�nrudite din Italia �i din Fran�a, decorul de la Heidelberg pierde mult. Are
�mpotriva lui �i culoarea pietrei, ro�ie, ca mai toat� care a fost �ntrebuin�at�
pentru palate �i pentru biserici pe Valea Rinului, culoare care nu se potrive�te cu
ornamentica Rena�terii � sau cel pu�in nu suntem noi obi�nui�i cu ea.
Jos, la poalele Castelului, ora�ul e c�t se poate de simpatic. F�r� s� te
tintuiasc� pe loc nici un edificiu, ansamblul place, �mi pare r�u, c� fiind �n
vacan�e mi-a lipsit atmosfera studen�easc� �i universitar�, care face farmecul
Heidelbergului. Atmosfera Goethian�, �i �n anumite cartiere englezeasc�, �nrudit�
cu cea de la Oxford sau Cambridge.
236
La dus (am f�cut excursia cu automobilul) am mers prin Frankfurt, Darmstadt �i
peste �oseaua care duce de a lungul poalelor Odenwaldu-lui, a�a numita �Berg-
strasse"', prin Zwingenberg, Auerbach, Bensheim �i Weiheim � iar �napoi, ne-am
�ntors pe noua autostrad�, dat� �n circula�ie acum un an, �ntre Heidelberg �
Mannheim �i Frankfurt. Darm-stadtul, prin care am t�cut o rait� cu automobilul mi-a
p�rut pu�in interesant. Schloss-ul e onorabil, masiv �i simplu, arhitectur� de
punere la punct din secolul al XVIII-lea, a construc�iilor mai vechi. �i �ncolo
case, case �i iar case aliniate pe str�zi impecabile � �i foarte multe gr�dini.
Am v�zut, �i am folosit pentru prima dat�, o �autostrad�" adev�rat�, c�ci cele de
la Napoli la Pompei �i de la Roma la Ostia cu care am f�cut cuno�tin�� n 1932 sunt
numai �semi-autostrade". O dubl� pist� cimentat�, una pentru dus �i alta pentru
�ntors, desp�r�ite complect printr-o �uvi�� de gazon pe care s-au plantat arbori,
�i care nu comunic� de-a dreptul nic�ieri �ntre ele, alearg� prin c�mpii �i prin
p�duri, nu atinge nici un sat �i nici un ora� �i trece peste sau pe dedesubtul
�oselelor �i c�ilor ferate. Din c�nd �n c�nd, sta�ii de acces �i de ie�ire permit
de fiecare parte comunica�ia cu localit�ile �nvecinate. Ca s� treci de pe o pist�
pe alta, ca sa schimbi adic� sensul mersului, trebuie s� ie�i prin una din sta�ii,
s� treci peste sau pe dedesubtul autostradei, dup� locuri, �i s� reintri pe partea
opus�.
Fiecare pist� e �mp�r�it� �n dou� printr-o linie alb� sau neagr� care spintec�
drumul; cea din dreapta e destinat� mersului vehiculelor iar cea din st�nga
serve�te pentru �ntrecerea ma�inilor mai lente de c�tre cele mai repezi, a�a �nc�t
nu e nevoie de nici un semnal �i uniformitatea drumului nu e nici m�car t�iat� fie
�i de zgomotul strident al claxoanelor. Ma�inile merg, merg f�r� nici un obstacol
�n fa�a lor, ca hipnotizate de linia median� ce alearg� �i ea �naintea lor. Fiecare
sta�ie e semnalat� printr-un tablou albastru, pe care numele localit�ii celei mai
apropiate e �nscris cu litere mari albe, a�ezat pe dreapta autostr�zii, la distan��
de un kilometru. Apoi, la 600, la 400 �i la 200 de metri de sta�ie, c�te un par
mare albastru t�iat de 3, de 2 �i de o linie alb� permit mecanicului s�-�i modereze
iu�eala dac� vrea s� se foloseasc� de zisa sta�ie pentru a ie�i de pe autostrad�.
Circula�ia devine astfel automat� �i e de o monotonie cu at�t mai dezagreabil� cu
c�t nesf�r�ita panglic� alb� de-a lungul c�reia alergi sf�r�e�te prin a te adormi.
Se citeaz� cazuri de accidente datorate a�ipirii conduc�torului. Pentru distan�e
mai mari, autostr�zile constituie un progres real al locomo�iei, �n ce prive�te
timpul (am f�cut cei 90 de kilometri de la Heidelberg la Frankfurt �ntr-o or� �i un
sfert, cu o ma�in� foarte mediocr�) �i se adapteaz� perfect �ntrebuin��rii
transporturilor automobile: am �nt�lnit astfel nenu-
�NSEMN�RI ZILNIC/-:, 1936
237
m�rate autocamioane imense care mai tr�geau dup� ele una sau dou� anexe, adev�rate
trenuri automobile, care n-ar putea circula pe obi�nuitele �i �ntortochiatele
�osele vechi sau trece prin localit�i �mb�csite cu c�ru�e, cu vite sau alte
obstacole. Dar din punct de vedere al turismului nu fac cinci parale; cu c�t mai
pl�cut a fost dusul nostru, pe �osele animat, prin sate �i prin ora�e interesante,
dec�t-�napoierea pe aceast� pist� anonim� �i f�r� via��! Nu �ncape �ns� �ndoial� c�
autostr�zile vor deveni o serioas� concuren�� pentru c�ile ferate, care vor sf�r�i
prin a nu mai fi folosite dec�t pentru distan�ele foarte mari, pentru care
automobilul de turism �i autobuzul constituie mijloace de transport prea obositoare
� �i pentru m�rfurile prea voluminoase.
Autostr�zile reprezint� o revolu�ie �n mijloacele de comunica�ie �i toate ��rile se
afl� �n fa�� necesit�ii unor noi �i imense investi�ii, la care nu �tii cum unele
din ele vor face fa�a. C�ci pre�ul kilometric de construc�ie al unei autostrade e
imens; �n Germania, care s-a pus �n capul acestei perfec�ion�ri a comunica�iilor �i
care va avea �n cur�nd gata o re�ea de 9 000 de kilometri, fiecare kilometru cost�
circa 400 000 de m�rci (aproape 20 milioane de lei!)
22 august. Ziarele franceze care-mi parvin cu �nt�rziere, povestesc str�lucita
primire care s-a f�cut la Var�ovia generalului Gamelin (generalisimul actual) �i
anun�� cu satisfac�ie foarte apropiata vizit� a generalului Rydz-Smigly la Paris.
Aceste vizite de generali sunt poate �n leg�tur� cu schimbarea de orientare
politic� a Poloniei, pe care mi-a semnalat-o �n iulie Arcijewski1.
R�zboiul civil din Spania continu� tot mai aprig, f�r� ca rezultatul final s� poat�
fi prev�zut. Nervozitatea e �i ea �n cre�tere �n celelalte State ale Europei, care
�ncep s� se �mpart� pe fa�� n dou�, �n State simpatizante cu �frontul popular",
adic� cu Guvernul comunist (sau sub controlul comuni�tilor) din Madrid � �i State
simpatizante cu mi�carea na�ionalist� �i prin urmare cu Guvernul Franco � Mola din
Bur-gos. Italia fascist� declar� prin presa ei c� nu va admite niciodat� instalarea
unui regim comunist �n Peninsula Iberic�, iar �n Fran�a d-lui Blum se recruteaz�
voluntari �i se str�ng parale (prin subscrip�ie public�) �n folosul Guvernului din
Madrid. Negocierile conven�iei de ne-interven�iune propus� de Fran�a stau pe loc,
fiindc� fiecare parte �n�elege neinterven�ia �n folosul mai ales al unora din
beligeran�i.
1 A se vedea pag. 1084 a acestor �nsemn�ri [�n edi�ia noastr�, volumul I din
�nsemn�ri Zilnice, p. 409-4111. Poate s� �nsemne �i mimai o nevoie de bani din
partea Poloniei.
238
CON S l AN �IN ARC K IOIA NU
F�r� s� fie �nc� pericol de o conflagra�ie general�, nu se �tie ce poate aduce
ceasul. E la mintea omului c� Italia �i Germania nu pot admite o bol�evizare a
Spaniei care ar fi urmat� de o bol�evizare a Fran�ei �i ar permite comunismului s�
le atace din dou� p�r�i. Pe de alt� parte, o �nfr�ngere a Guvernului din Madrid ar
�nsemna o lovitur� grea pentru Guvernul �frontului popular" din Fran�a, a�a �nc�t e
probabil c� �i acesta va face tot ce �i va sta �n putin��, pe sub m�n�, ca s� ajute
pe netrebnicii care n-au ezitat s� �ndrumeze spre pr�bu�ire frumoasa �ar� de
dincolo de Pirinei.
�i �n aceast� situa�ie critic�, Titulescu nu se mi�c� �i-�i continu� concediul
l�s�nd biata Europ� f�r� c�rma. Sau poate c�, �n izolarea lui, preg�te�te planul
unei �mp�c�ri generale? Desigur c� Mussolini, Hitler, Stalin �i chiar Blum � Blum
f�r� s� mai vorbesc de Edenicul Antho-ny, �l a�teapt� cu �nfrigurare, ca pe un
Salvator.
24 august Folosit de ziua de repaus de azi (f�r� bae) pentru a vizita Marburg �i
Giessen. Zi minunat�, cald� �i senin�. Din Marburgul istoric a mai r�mas un castel
al landgrafilor de Hessa, �i o biseric� gotica �nchinat� Sfintei Elisabeta, din
aceea�i familie, �n vechiul castel care se ridica pe muchea dealului, �i �n care
Filip cel Bun a adunat, �n 1529, pe Luther, pe Zwingli, pe Melanchton �i pe al�i
capi ai mi�c�rii Reformiste � �n vederea unei zadarnice �ncerc�ri de �mp�care cu
Biserica din Roma � se fac repara�iuni, a�a �nc�t nu 1-am putut vizita. Se zice c�
sunt s�li frumoase. Se poate, dar judec�nd dup� fa�adele cl�dirilor, nu cred s� fie
nimic foarte interesant.
Ora�ul se ridic� �n semicerc �i �n terase pe poalele dealului, la picioarele
castelului �i a p�strat, cu ulicioarele lui abrupte, cu casele a�ezate unele peste
altele, tot pitorescul trecutului.
�n vale, �ntre deal �i r�ul Lahn se ridica biserica Sf�nta Elisabeta care trece
drept unul din cele mai importante monumente arhitectonice ale Germaniei. Terminat�
pe la sf�r�itul secolului al XlV-lea, �nf�i�eaz� o mostr�, r�mas� intact�, a
stilului ogival din acea epoc�. Linii simple, ornamentic� c�t se poate de redus�,
alc�tuiesc o oper� interesant�, dar lipsit� de vlag� �i de via��. Lipsesc
dimensiunile �i propor�iile catedralelor din Fran�a, precum �i toate acele
accesorii de ordin plastic f�r� de care stilul gotic r�m�ne ne�nsufle�it.
Monumentul nu da impresia operei unor mari animatori ai pietrei cioplite, ci pare
mai mult a fi realizarea unui proiect �colar, �ntocmit cu respectul canoanelor de
discipoli s�rguitori. �n biserica aproape goal� � a trecut valul Reformei peste ea
� au mai r�mas o serie de monumente funerare ale vechilor landgrafi, o capelu�� din
secolul al XHI-lea cu sarcofagul Sfintei
Kl Zll.KICE. 1916 239
Elisabeta �i racla de argint poleit �n care s-au p�strat osemintele Sfintei. Racla
e o oper� �nsemnat�, din acela�i secol, �i trece drept cea mai bogat� �i frumoas�
lucrare a giuvaergiilor din acele timpuri, �n compara�ie cu sicriul lui Tutankamon,
din Cairo, e o oper� barbar� ce subliniaz� toat� deosebirea concep�iilor artistice
ale celor dou� civiliza�ii.
Marburgul de azi, �n care au r�mas �ncastrate dar moarte aceste r�m�i�e ale
trecutului, nu mai tr�ie�te dec�t prin Universitatea local� care se ridic� din
mijlocul ora�ului, pe poalele dealului, instalat� �ntr-o veche m�n�stire Dominican�
din care a mai r�mas intact� numai biserica. Cl�direa nou�, �n stil ogival �i ea,
a�ezat� pe steiul ei de piatr�, �n�bu�it� de plantele ag��toare care �i �mbrobodesc
ferestrele, e de un efect minunat. Al�turi de Universitate^ ceva mai sus, un
�Rathaus" vechi, interesant numai fiindc� e vechi, �ncolo, �n tot ora�ul �i la
fiecare pas, numai institute speciale universitare, �i clinici. P�n� �i gr�dina
botanic�, �ngrijit�, bogat� �i umbroas� e �n centrul cartierului modern de la
poalele dealului.
Aceast� atmosfer� universitar� lipse�te cu totul la Giessen, de�i exista �i aci o
Universitate veche. Dar a fost mutat� �n ultimele decenii, ca o anex�, la mahala,
dac� se poate �ntrebuin�a aceast� expresie oriental� �i peiorativ� pentru gr�dinile
care constitue periferiile �ngrij i�elor ora�e germane. Giessen e un ora� comercial
si industrial, cu mari depozite militare fiind un �Knottenpunkt" (un r�scruci) al
comunica�iilor feroviare. Ora�ul vechi � c�ci Giessenul e vechi �i a fost mult�
vreme capitala Hessei � e �nchis �ntr-un inel de verdea�� alc�tuit de splendidul
parc circular s�dit pe locul d�r�matelor ziduri �i al �an�urilor, din care nu se
mai vede nimic, �n afara acestui inel se �ntinde ora�ul nou. mahalale cum mi-am
permis s� spun mai sus. O vil� mai frumoas� ca alta, �i numai verdea��.
�n ora�ul vechi, multe case neatinse din veacul al XV-lea �i al XVI-lea, dar nimic
foarte interesant. �Schloss-ul" devenit o cazarm� pentru batalioanele hitleriste,
�i �n parte un muzeu, e o cl�dire greoaie din secolul al XVI-lea pe sf�r�ite, �ntr-
o parte a parcului circular, �ncadrat de verdea�a, statuia lui Liebig, monument
mediocru, �i mai departe, tot pe linia parcurilor un teatru cu preten�ii, ca �n
fiecare ora� german ce se respect�. Giessen, care �i-a �ndoit popula�ia �n c�teva
decenii, e ora� de viitor.
25 august Dup� Italia, a aderat �i Germania la propunerea franceza pentru
�ncheierea unei conven�ii interna�ionale de neinterven�ie �n r�zboiul civil din
Spania. Se vede c� �i Germania �i-a dat seam� c� ajutorul oficial sau �n tot cazul
oficios al Guvernului francez �i al Guver-
240
nului Sovietelor ar fi fost mai eficace pentru Guvernul spaniol dec�t al Reichului
sau al Italiei pentru na�ionali�tii de la Burgos. �i apoi, ce e un petic de h�rtie!
Mai r�m�n at�tea c�i deschise pentru ajutoarele clandestine! De o parte �i de alta,
nu e vorb�.
�tirile din Spania sunt tot contradictorii sau incerte. Faptul ca revolu�ionarii n-
au putut pune m�na pe Madrid din primele zile ale insurec�iei, c�nd Guvernul se
g�sea nepreg�tit, nu e �n favoarea lor. Timpul lucreaz� �ntotdeauna �i pretutindeni
�n favoarea Guvernului.
La Moscova se d� din c�nd �n c�nd c�te o sinistr� lovitur� de teatru, care cost�
via�a c�torva nenoroci�i. Acum �n urma s-a �ncercat un proces �mpotriva lui Tro�ki
(refugiat �n Norvegia), lui Zinoviev, Iui Ka-tnenev1 �i a altor 13 complici ai
acestora, acuza�i to�i c� au vrut s� schimbe regimul �i s� asasineze pe Stalin.
Dezbaterile procesului au fost duse �ntr-o atmosfer� bizara, acuza�ii au m�rturisit
tot ce li s-a cerut (afar� de Tro�ki, care a protestat din Norvegia, �n scris), au
renun�at Ia ap�r�tori, dar n-au l�murit nimic, �n afar� de m�rturisirile lor, nici
o prob� n-a putut fi adus� �mpotriva acuza�ilor. C�te�i �aisprezece au fost
condamna�i ieri la moarte prin �mpu�care ...
Se pare c� situa�ia lui Stalin e mai pu�in sigur� dec�t ar p�rea de departe.
Opozi�ia grupat� �n jurul lui Zinoviev �i Kamenev c�tig� teren, iar Stalin a trecut
�n defensiv�. Iat� cum descrie reporterul unui mare ziar englez2 existen�a
dictatorului ro�u:
�Stalin tr�ie�te retras �n Kremlin ca �ntr-o fort�rea��. El e azi omul cel mai bine
p�zit din lume. Ar fi mai u�or s� furi giuvaerele Coroanei �n Turnul Londrei dec�t
s� te apropii de Stalin la o distan�� convenabil� pentru o lovitur� de revolver. O
adev�rat� armat� de compatrio�i georgieni vegheaz� �n jurul lui. Apropierea oricui
e semnalat�. O re�ea de fire �nc�rcat� cu electricitate la �nalt� tensiune
�nconjur� Kremlinul �i amenin�� pe orice nechemat ar vrea s� intre.
U�ile apartamentului lui Stalin sunt f�r� clen�e �i se deschid �i se �nchid prin
ni�te resorturi comandate prin butoane electrice ce se afl� pe biroul dictatorului.
Mai �nainte Stalin se plimba cu pl�cere prin Moscova; acum aproape nu mai iese din
Kremlin, �i c�nd iese, circul� �ntr-un automobil blindat precedat de 3 automobile
ale Poli�iei, urmat de alte 3 �i cu 12 motociclete de o parte �i de alta. Tot ce
m�n�nc� e �n prealabil analizat cu aten�ie, de�i nu e servit dec�t de buc�tarul lui
' Numele adev�rat al lui Kameiiev e Rosenfelci, al lui Zinoviev, Radomisselsky �
ovrei a-m�ndoi.
2 Sunday - Express.
1
�NSEMN�RI ZILNICE. J936
241
georgian. Stalin pare foarte obosit �i ab�tut de toate aceste precau�iuni pe care e
silit s� le ia ca s�-�i apere via�a". S� mai fie �i el plictisit, c�ci destul a
plictisit pe al�ii!
Am l�sat instruc�iuni la Bucure�ti s� nu mi se trimit� nici scrisori nici gazete,
ca s� am o lun� de odihn� �n acest frumos si lini�tit Nauheim, a�a �nc�t nu mai
�tiu nimic din cele ce se petrec �n Rom�nia. Deschiz�nd ast�zi ziarul francez Le
Matin, citesc urm�toarele telegrame sub titlul: L 'Agitation en Roumanie:
,,Bucarest 24 Aout. (Siid-Est1). � Hier apres midi, est arrive � Galatz M. Oscar
Stoinesco (?) secretaire general du groupement de la Croisade Roumaine, dont le
chef, M. Michel Stelesco fut assassine recemment, ainsi qu'on Ie sait, dans un
hopital de la Capitale par des partisans de la Garde de Fer.
M. Stoinesco qui avait ete salue � son arrivee par des membres de la Croisade
Roumaine, s'aper9ut alors qu'il etait parvenu dans le centre de la viile et qu'il
etait suivi par des �Gardes de Fer�. S'etant refugie dans la cour d'un immeuble,
ceux-ci l'y rejoignirent et le blesserent grievement � coups de couteau et de
matraque.
Le� representants locaux de la Croisade Roumaine avertis an h�te se rendirent sur
place et reussirent � arreter l'un des agresseurs nomme Popesco2, etudiant �
Bucarest. M. Stoinesco a ete transporte dans un hopital de la Capitale".
Si alta:
�Bucarest, 24 Aout (Tot Sud-Est, bine�n�eles). � Menace de mort par une dele-gation
de la Garde de Fer qui s'estpresentee a son domi-cile et a Iu une declaration dans
ce sens � son epouse, M. Madgearu, ancien ministre des Finances et secretaire
general du p�r�i national-pa-ysan, a envoye au roi un telegramme, dans lequel ii
met sa vie sous la haute protection du souverain".
Ce o mai fi �i asta? Prima telegram� o mai �n�eleg, e un fapt divers f�r�
importan�� dar pe a doua o pricep mai pu�in. S� fie amicul Madgearu care-si face
pu�in� publicitate?
Tot din Matin aflu c� generalul Samsonovici a sosit la Var�ovia. S� �i fi dat voie
Titulescu, �n urma vizitei lui Gamelin �n capitala Poloniei? Sau poate c� s-au mai
�nc�lzit rela�iile noastre cu Beck de c�nd Rydz Smigly s-a hot�r�t s� fac� �sluji"
la Paris. Toate se pot: poate s� vedem �i pe Titulescu �n bra�ele lui Beck, �i
viceversa.
1 Adic� Mircea. alias Hirsch, omul subven�ionat de Titulescu.
2 Ce reclam� rea pentru biat� Elvira!
242
CONSTANTIN A ROI: TOIANU
27 august. Prin urcarea serviciului militar de la l an la 2, decretat� acum c�teva
zile de Hitler, Germania se va afla de la anul viitor �nainte �n posesia unei
armate active formidabile. Contingentul anual recrutat fiind de 500 000 oameni,
totalul trupelor de prim� linie va fi de l milion de oameni la care trebuie s� se
adauge: trupele de poli�ie (shupo), forma�iunile hitleriste S.S. �i S.A. precum �i
asocia�iunile �de sport aerian" � �n total al�i 500 000 de oameni. Dac� se mai �ine
seama ca to�i cet�enii germani valizi sunt obliga�i s� slujeasc� 12 luni �n
�serviciul militarizat de munc�", �n anul care precede chemarea lor �n armat�, se
poate afirma c� Germania a reintrodus de fapt serviciul de 3 ani �i c� dispune de 2
milioane de oameni sub drapele �n timp de pace.
Pretextul dat de Hitler pentru introducerea serviciului de 2 ani, e necesitatea de
a face fa�a �narm�rilor Sovietelor. Reiese clar acum, ca campania extrem de
violent� dus� de presa german� �n timpul din urm� �mpotriva comunismului �i
comuni�tilor �i �mpotriva propagandei acestora �n ��rile str�ine � avea mai ales de
scop justificarea m�surii militare pl�nuite, �n realitate, Hitler a c�utat orice
pretext ca s� ridice poten�ialul armatei germane f�r� prea multe proteste. De fapt,
protest, n-a fost nici unul, nici m�car un ecou, din partea Fran�ei, al
dezaprob�rii anodine pe care �i-o �ng�duise acum un an, c�nd Hitler a decretat
serviciul militar obligatoriu.
Numai presa, din toate ��rile, comenteaz� cu vivacitate evenimentul. Presa francez�
d� cifre �i dovede�te c� la anul armata german� va fi cea mai puternic� din lume.
Presa englez� socote�te m�sura luat� de Germania ca foarte grav�, dar nu vede nimic
de f�cut, violarea Tratatului de la Versailles fiind un fapt �ndeplinit, demult.
Presa polonez� e foarte �ngrijat� �i afirm� c� m�sura luat� de Hitler anuleaz� de
fapt pactul decenal �ncheiat �ntre Germania �i Plonia. Rezultatul final e c� Hitler
se afl� ast�zi �n capul unei armate mai tari dec�t a fost a �mp�ratului Wilhelm si
r�m�ne de v�zut ce va face cu ea.
Cei 16 condamna�i la moarte �n procesul Tro�ki-Zinoviev-Kamenev au fost executa�i �
afar� de Tro�ki � �n curtea �nchisorilor din Moscova. De la Oslo, Tro�ki �ipa: �Am
datoria s� r�zbun una din cele mai mari crime din istoria lumii!" �n gura
complicelui lui Lenin �i al CEKA din 1917/1918, asemenea cuvinte nu sunt lipsite de
farmec. Pe de alta parte se anun�� noi procese la Moscova, unde pare-se c� Stalin
�i oamenii lui vor s� se scape de to�i bol�evicii din prima or�, r�ma�i cu mult
prestigiu �n partid � �i to�i �mpotriva regimului actual. ��'--
�NSEMN�RI/.IONICE. 1936 243
Adeziunea Rusiei Sovietice la conven�ia francez� de neinterven�ie �n Spania,
adeziune pe care ziarele au anun�at-o ieri, va corespunde probabil la o trimitere
de bani �i mai intensiv� la Madrid, din partea Kominternului.
�nt�mpl�tor, citesc plin de mirare �n Le Marin, vestea funeraliilor d-nei Juliette
Adam care au fost s�v�r�ite �n ziua de 24 august la Ca-llian, l�ng� Toulon. O
credeam moart� demult, pe vestita �ntemeietoare a periodicului La Nouvelle Revue,
pe femeia care �ntre 1880 si 1890 a �inut deschis cel mai celebru salon literar din
Paris �i despre care nu s-a mai auzit nimic de mai bine de dou�zeci de ani. Trebuie
s� fi fost foarte �n v�rst�.
Presa polonez� crede a �ti c� vizita pe care Regentul Horty a facut-o zilele
trecute lui Hitler, la Berchtesgaden ar fi fost motivat� de inten�ia ungurilor de a
reintroduce c�t de cur�nd serviciul militar obligator, �n opozi�ie cu
prescrip�iunile tratatelor �n vigoare. Horthy ar fi vrut s� �tie ce atitudine va
lua Germania �n cazul �n care Mica �n�elegere s-ar opune cu for�a la des�v�r�irea
proiectatei m�suri. C� Ungaria �i spore�te armamentul e un lucru cert; c� ar vrea
s� reintroduc� serviciul militar obligator, e probabil � �i de ce nu ar face-o c�nd
toat� lumea calc� tratatele f�r� nici o sanc�iune? Dar ce vor ungurii de la Hitler?
Sa fie a�a de naivi �nc�t sa cread� c� Germania ar pune foc Europei �i ar risca un
singur om de dragul lor?
Dl dr Schacht, guvernatorul Reichsbank-ului �i ministrul Economiei Na�ionale e la
Paris, unde �ntoarce vizita pe care i-a fcut-o dl Labeyrie, guvernatorul B�ncii
Fran�ei. Acesta este pretextul c�l�toriei, �n realitate Hitler caut� o apropiere cu
Fran�a �i a trimis pe Schacht sd stea de vorb�. Nu putea alege mai bine, Schacht e
azi omul cel mai indicat, �n Germania, ca sa reu�easc� �ntr-o asemenea misiune. Dar
va g�si cu cine s� vorbeasc�? �l vor pricepe Blum �i Sub-Blumii �nfeuda�i
Moscovelor franceze de la Villette �i de la Pantin?
29 august. Vizitat ieri-diminea�� Mainz, de unde,^ cu tramvaiul (20 de minute) m-am
dus s� iau dejunul la Wiesbaden. �nc�ntat de catedrala din Mainz, veche construc�ie
�n stil romanic, restaurata de mai multe ori, din nefericire cu adausuri �n stil
gotic. Dar a�a cum e, im-
244
pune, �i propor�iile navei sunt m�re�e �i reu�ite. Biserica are particularitatea de
a se �nf�i�a cu 2 abside �i f�r� fa�ad�. Absida �i turnul care dau pe pia�� (Markt)
sunt de toat� frumuse�ea, �i restauratorii au respectat vechiul stil romanic.
Partea superioar� a turnului, evident ad�ugat� e cu totul inutil�, �i �ncurca
privirea degeaba, �n interior sculpturi tumulare gotice, interesante, dar mai mult
pentru speciali�ti dec�t pentru ochii oamenilor care caut� numai frumosul �i
armonia. Un �chiostro", �n stil gotic tardiv, c�t se poate de antipatic � dar din
gr�dina pe care o �ngr�de�te, priveli�tea asupra catedralei e minunat�.
Un frumos palat, �n stilul francez al secolului al XVHI-lea, al Ordinului Teutonic,
uli�e str�mte �n vechiul ora� cu culoarea lor local�, un �Schloss" r�mas de pe urma
Kurfiirstilor disp�ru�i, amestecul r�m�i�elor vechi cu cel mai modern urbanism,
Rinul care d� prestigiul s�u malurilor pe care le scald�, �domul" care domin� tot
�i se z�re�te de pretutindeni � fac din Mainz un ora� interesant �i plin de farmec.
Amicul meu Radovici m-a chemat la telefon de la Karlsbad ca s�-mi dea ve�ti
politice din �ar�, crez�nd c� m� intereseaz�. Pasionat de politic�, d�nsul prime�te
necontenit �tiri de la Bucure�ti. Pare c� amenin�area lui Madgearu de c�tre Garda
de Fier � care se adevere�te astfel
� �i telegrama adresat� Regelui de viitoarea victim�, au �ncurcat i�ele politice.
Fapt este c� ilustrul Sasu, ministrul Agriculturii, abia sosit la Karlsbad, a fost
rechemat telefonic de T�t�rescu �i aplecat la Bucure�ti
� afirma Radov�ci. N-am nici o grij�: nu se va �nt�mpla nimic grav. Nimic nu poate
clinti pe T�t�rescu, �n afara de bunul plac al Regelui, care �tiu c� nu se va
manifesta acum �mpotriva lui.
Ce s-o fi petrec�nd �n Rusia? �n afar� de procesul care s-a terminat cu masacrarea
a 15 din cei 16 acuza�i, nu �tim nimic. Pare �ns� c� se petrece ceva serios, �i c�
lucrurile nu s-au lini�tit cu os�ndirea lui Zi-noviev, lui Kamenev �i a
complicilor, mai bine zis a prietenilor lor. Ziarele de azi anun�� arestarea
generalului Putna, ata�at militar la Londra. A fost chemat� la Moscova �i so�ia
generalului, care a plecat din Anglia cu 7 cufere, �ns� a fost silit� de membrii
Ambasadei sovietice din Germania s� le lase la Berlin, �n seama lor. Gospodina
Putna s-a supus, �i a continuat c�l�toria spre Moscova, f�r� bagaje. Curajoas�
femeie!
Campania electoral� pentru alegerea Pre�edintelui Statelor Unite fiind �n toiul ei,
candida�ii nu mai �tiu ce s� inventeze ca sa atrag� sim-
�NSEMN� R / ZILNICE. 193,6
245
patiile aleg�torilor. Bine�n�eles ca toate �bluff-urile" sunt �ng�duite. Roosevelt,
care se reprezint�, a g�sit una bun�. A anun�at c� va invita � dac� va fi reales �
pe Regele Eduard al VUI-lea, pe Pre�edintele Lebrun �i pe d. d. Mussolini, Hitler
�i Stalin, la o conferin�� menit� s� asigure pacea permanent�. Gluma e bun�, dar ce
cap va face bietul Lebrun al�turi de Mussolini, de Hitler �i de Stalin? Probabil c�
va �nv�a pe Eduard al Angliei s� joace �belota".
Generalul Rydz Smigly s-a �i anun�at �n Fran�a pentru ziua de 2 septembrie. Trebuie
sa aib� Polonia nevoie mare de bani.
30 august. Inamicii lui Stalin par s� fi p�truns p�n� �n r�ndurile armatei ro�ii,
�i acesta ar fi faptul care a motivat procedura sumar� �i drastic� �n ultimul
proces politic judecat (vorba vine) la Moscova. Corespondentul ziarului Daily
Express ar fi aflat la Var�ovia, c� dup� o lung� conferin�� cu Stalin, �eful
G.P.U.-ului ar fi primit �mputernicirea s� aresteze pe oricine ar b�nui d�nsul ca
adversar al regimului. E vorba de o epurare general� a cadrelor sovietice, �n stil
mare, a�a cum nu s-a mai f�cut p�n� acum. Generalii Schmidt, Sapajnikov, Kuzne�zov
�i Tulijn au �i fost aresta�i, �i multe ziare mai vorbesc si de 7 000 alte
arest�ri, printre solda�i �i ofi�erii de toate gradele, b�nui�i s� fi pus la cale
un complot pentru uciderea lui Voro�ilov, �eful armatei ro�ii, �n toate
garnizoanele ruse�ti au fost �mp�r�ite foi volante prin care se face apel la
revolu�ie �i �n care se spune �ntre altele: �Tro�ki, conduc�torul vostru �i
f�uritorul Armatei e �n surghiun, lupta�i pentru el! R�zbuna�i pe Zino-viev �i pe
Kamenev!"
Witzleben1 a sosit ieri la amiazi, pe nea�teptate, la Nauheim, s�-mi fac� o vizit�.
Vine cu automobilul de la Koln �i trece prin Frankfurt spre �ar�. M-a plimbat cu
Mercedesul lui si cu �oferul Costic� prin Hamburg �i prin Ober-Ursel p�n� la
Cronberg, loc minunat, o vale numai gr�dini �i vile. Castelul Friedrichshof,
construit pentru �mp�r�teasa Frederic la sf�r�itul veacului trecut, e o construc�ie
bloncoas� �i ursuz�; noroc c� e ascuns� �n mare parte de arborii b�tr�ni care o
�nconjoar�.
1 lob von Witzleben, fost ofi�er prusac, fost director ale sucursalei lui
Dresdener-Bank �n Bucure�ti; actualmente unul din directorii Societ�ii Bancare
Rom�ne.
246
Ziarele din Frankfurt anun�� pentru m�ine un Consiliu de Mini�tri important la
Bucure�ti �n care se va hot�r� fie m�suri severe �mpotriva grup�rilor extremiste
(de dreapta), fie demisia Guvernului.
31 august. De�i nu primesc nici o gazet� din �ar� �i de�i mi-am t�iat pe c�t se
poate orice leg�tur� cu Bucure�tii, �mi pare c� ghicesc de la distant� dedesubtul
piesei care s-a jucat �n �serai-ul" de la Sinaia, �i care se rezum� la debarcarea
lui Titulescu � nimic mai mult �i nimic mai pu�in. Ce nu cunosc, sunt dedesubturile
dedesubtului: sa fie o adev�rat� debarcare, �i Regele sa-�i fi realizat astfel
planul de mult urm�rit de a se debarasa de singurul element recalcitrant din Guvern
� sau sa fie o abil� manevr� a lui Titulescu care sa �i permit� s� fac� parte, mai
u�or, din viitorul Guvern? Nu voi putea lamuri situa�ia adev�rat� dec�t dup�
�napoierea mea �n �ar� �i m�rturisesc c� din dep�rtare ea nu m� pasioneaz� deloc.
Titulescu e un caraghios, �i Regele nu-mi inspir� mult� �ncredere.
�ntr-o scrisoare datat� din 28 august seara expediat� cu avionul �i primit� ieri,
30 august la amiazi, prietenul meu Filip �mi scrie:
��n urma ultimei audien�e a primului ministru la Rege s-au ivit simptome de criz�
politic�: to�i mini�trii au fost rechema�i din concediu, iar Victor Antonescu �i
Franasovici care se g�seau �n str�in�tate au anun�at c� sosesc imediat �n �ar�.
Criza se pare c� a fost dezl�n�uit� de faptul c� Guvernul � nelu�nd m�suri
�mpotriva g�rzilor de dreapta � este amenin�at de na�ional-�ar�ni�ti cu organizarea
g�rzilor verzi, deci sunt posibile tulbur�ri.
O parte din Partidul Liberal cere Guvernului s� ia m�suri energice pentru
men�inerea ordinei. Se pretinde c� nu exist� acord complect �n Guvern asupra
m�surilor care ar trebui luate.
Luni1 ar urma s� fie un consiliu de Cabinet care s� decid� asupra a-cestor m�suri.
Informa�iile sunt contradictorii. Se poate ca alarma s� fie dat� chiar de �eful
Guvernului pentru a-�i asigura solidaritatea tuturor si deci Guvernul s� mearg�
�nainte lu�nd m�surile necesare pentru men�inerea ordinei, dup� cum nu este exclus�
o schimbare de echip� sau chiar de regim. Cercuri din anturajul primului ministru
spun c� dac� liberalii r�m�n la putere, este foarte posibil s� avem o schimbare la
Externe.
Na�ional-��r�ni�tii se folosesc de toate presiunile externe �i interne pentru a
provoca acum criza de Guvern, fiind convin�i c� formula de
In 31 august.
iNSEMN�RI ZILNICE. 1936
247
dreapta sau de centru nu este �nc� �nchegat�. Se fac �n special presiuni de ordin
extern �n leg�tura cu contractele de armament. Din informa�i-unile ce de�inem se
pare c� na�ional-�arani�tii au Sus o situa�iune ceva mai bun� �i cercurile lor
conduc�toare cred c� ar putea profita de acest moment politic care li se pare
favorabil. Nu se poate face nici o prevedere ast�zi, etc. etc."
Lucrurile � aranjate probabil dinainte � au mers �ns� mai repede dec�t �i �nchipuia
prietenul Filip, �i ziarul Le Matin din 30 august public� urm�toarea telegrama:
,,Bucarest, 29 Aout. M. Tataresco, president du Conseil, apres avoir ete re9u en
audience par le roi � Sinaia et avoir preside un dernier con-seil extraordinaire1
de Cabinet a annonce qu'il avait presente au Sou-verain la demision collective du
Gouvernement.
Dans un communique � la presse, M. Tataresco a declare:
- Nous avons considere qu'il etait necessaire de proceder � un large remaniement du
Cabinet et, dans ce but, j'ai presente m� demission au roi qui l'a acceptee et qui
a bien voulu me renouveler sa confiance en me chargeant de former le nouveau
Gouvernement. Celui-ci sera con-stitue dans Ies vingt-quatre heures."
Frankfurter Zeitung de azi-diminea��, �n fine ne aduce vestea constituirii noului
Minister, care a depus jur�m�ntul ieri duminic� 30 august, si care s-a alc�tuit
precum urmeaz�:
G. T�t�rescu, prim-ministru � Incule�, ministru f�r� portofoliu �i vicepre�edinte
al Consiliului � luca, la Interne � Victor Antonescu la Externe � Cancicov la
Finan�e � Mircea Djuvara la Justi�ie � Vaier Pop la Industrie �i Comer� �
Franasovici la Comunica�ii � Nistor la Munca � Sasu la Agricultur� � general Paul
Angelescu la Ap�rarea Na�ional� � dr. Costinescu la S�n�tate � lamandi la �Arte �i
Culte" (?)2 � dr. Angelescu la Instruc�ie � Lapedatu �i Negur�, mini�trii f�r�
portofoliu.
Excluderea lui Titulescu din Guvern �i a lui Incule� de la Interne, iat� tot scopul
�i tot sensul remanierii. Celelalte rocade �i numiri nu prezint� nici o importan��.
Frankfurter Zeitung comenteaz� cu un viu interes ie�irea lui Titulescu �i public� o
telegram� din Paris �n care se arata surprinderea �i nemul�umirea cercurilor
politice franceze fa�� de exoflisirea omului care se identificase �ntru at�t cu
politica francez� �nc�t mult� lume se �ntreba dac� reprezint� interesele unui Stat
str�in sau pe ale Fran�ei �ns�i. Surprinderea a fost cu at�t mai mare, cu c�t s-a
dovedit astfel c� exist� si alt� Rom�nie, care nu e c�tu�i de pu�in dispus� s� se
arunce �n
l 9
2
Minister nou! Intelectualii pe m�na unui be�iv analfabet!
248
CONSTANTIN ARCil-TOIANU
bra�ele Sovietelor, ceea ce s-ar fi �nt�mplat desigur dac� Titulescu ar fi
continuat s� �ndrumeze politica rom�n�, fie �i de la hotelul Ritz din Paris, sau de
la St. Moritz, sau de pe Riviera franceza".
Gazeta german� mai vede �n concedierea lui Titulescu un avertisment dat Fran�ei ca
s� nu continue s� se dea cu m�inile �i cu picioarele legate alian�ei cu Moscova.
Ca consola�ie, unele ziare din Paris scriu (�o� dup� Frankfurter Zeitung) c�
absen�a lui Titulescu din fruntea Ministerului de Externe rom�n, va fi de scurt�
durat�. Mai �tii! Titulescu, care se afl� pe Rivier�, a fost intervievat de un
gazetar francez c�ruia i-a spus c� n-a aflat despre schimbarea de Guvern din
Rom�nia dec�t dup� ce aceasta a fost un fapt �ndeplinit. �Foarte bine, a declarat
Titulescu gazetarului, Guvernul rom�n nu mai are nevoie de serviciile mele. E
dreptul lui. Dar a� fi preferat s� fiu pus �n cuno�tin�� despre aceasta �nainte ca
primul ministru s� se fi debarasat de persoana mea". Titulescu a mai declarat c�-�i
rezerv� s� vorbeasc� mai t�rziu asupra proiectelor sale politice.
�n rezumat Regele �i-a f�cut cheful, �i debarcarea lui Titulescu r�m�ne un lucru
bun, �i o not� buna la activul Suveranului. Pentru Guvern, plecarea lui Titulescu e
�ns� o mare sl�bire, a�a �nc�t, chiar dac� Regele a mai promis lui T�t�rescu s�-1
mai �ie, nu cred c� se va putea �ine de cuv�nt. Dar i-o fi promis? �n tot cazul,
voi g�si �n �ar� o situa�ie schimbat�, �i poate c� va mai fi totu�i ceva de f�cut.
Vorba rom�nului: nu �tii de unde sare iepurele.
Bine�n�eles c� T�t�rescu a dat un interviu sonor (reprodus �n parte de Frankfurter
Zeitung) prin care afirm� c� nimic nu se va schimba �n politica Rom�niei, c�
Guvernul a devenit mai omogen �i c� preocuparea lui esen�ial� e �nzestrarea
armatei, pe care o va urm�ri mai departe �i pentru care va cere un nou credit de
cinci miliarde de lei. Nu lipse�te din interviu nici cupletul de mul�umiri adresate
lui Titulescu pentru �nsemnatele servicii aduse ��rii. �Le coup de pied de
l'�ne ..."
/ septembrie. Urmare la povestea cu ... �Titulescu ro�u". Ziarele franceze au �i
�nceput, cu mult� abilitate, campania pentru Titulescu. Ele public� urm�toarea
telegram� a Agen�iei Sud-Est, datat� de la Bucure�ti dar evident dictat� lui Mircea
de Titulescu, la Cap Martin:
,j}ucurest 30 Aout. Depuis la derniere1 detnission de M. Titu�esco, le Gouvernement
s'etait engage formellement et publiquement (ba dedese chiar proces verbal la m�na,
amicului!) � pratiquer une poli-tique interieure compatible avec la politique
exterieure defendue par
1 Acest �la derniere demission" e foarte bine adus ca s� fac� pe cititori s�
cread�, f�r� s� o spun� ritos, c� �i acum, adic� a doua oar� a fost tot �demisie",
iar nu �dare afar�".
tNSEMK�Rf ZILNICK. 1916 249
M. Titulesco � et qui comporte la fidelite aux alliances el le respect des
traites1.
En pratique on sait que l'agitation des extremistes et des racistes ger-manophiles2
a continue (!!!), qu'elle a amene Passassinat de M. Steles-co, ancien depute (�i ar
putea s� se adauge: �i escroc) et Ies menaces de mort contre M. Virgile Madgearo,
ancien ministre des Finances et secre-taire-general du p�r�i national-paysan, ainsi
que du docteur Lupu, ancien ministre de PInterieur, egalement membre du p�r�i
national-paysan.
Le� nationaux-paysans avaient decide d'organiser en h�te Ies gar-des de defense
paysanne, ce qui a porte au paroxysme (!!) l'agitation politique. Une crise de
Gouvernement est sortie qui � la stupefaction generale (stupefac�ia a fost a d-lor
Titulescu �i Hirsch-Mircea) s'est terminee non pas par un desaveu des elements que
Popposition (adic� �Fopposition", toat� opozi�ia de azi a Guvernului, e
reprezentat� dup� jidanii �i jid�ni�ii de la Paris de Partidul Na�ional��r�nesc:
abila insinuare!) indiquait comme responsables de l'agitation ainsi creee dans le
pays, mais par l'exclusion de M. TitulesCcC Celui-ci a ete tenu dans une ignorance
complete de tous ces evenements jusqu'� samedi (29 Aout), tard dans la nuit,
lorsqu'un telegramme qui lui fut envoye par le presi-dent du conseil le remercia
des services rendus et lui annon9a la forma-tion d'un ministere uniquement de
membres du p�r�i liberal.
La censure ayant permis aux journaux de donner, dans la soiree de samedi, ces
details, l'agitation politique s'est encore accrue, car on a le sentiment qu'on se
trouve devant un vaste complot (!!!) dont on ignore encore Ies fils mais qu'il est
difficile de ne pas mettre en relation avec Ies evenements de la plus haute
importance qui s'accomplissent au meme moment dans certains pays de l'Europe.
(Care? Masacrele de la Moscova, sau masacrele, provocate tot de comuni�ti, din
Spania?)
L'ilorgnement de M. Titulesco servir� � aci pu�in �antaj: � cer-tainement,
d'element de polarisation de Pactivite de tous le� partis de Popposition (cum? mai
sunt �i altele, afar� de al d-lui Mihalake?) fidele's au regime constitutionnel et
parlementaire et fideles � la politique exterieure traditionnelle de la Roumanie."
Ca s� nu se lase mai pe jos ca �Sud-Est Hirsch" � Agen�ia Havas d� �i ea o
telegram�, pe care presa parizian� o public� sub titlul tip�rit cu litere groase:
Une declaration de M. Titulesco
1 Dar cine e contra unei asemenea politici �n Rom�nia? Cui �i permit Titulescu �i
Hirsch-Mircea s� pun� condi�ii?
2 Escrocheria cu a�a-zisa germanol�lie a grup�rilor de dreapta re�ncepe. Poate fi
cineva contra mi�c�rilor noastre de dreapta, fie pentru c� sunt mi�c�ri, fie pentru
c� sunt de dreapta � dar a te ridica �mpotriva lor pe motivul leg�turilor lor cu
Germania, care n-au existat �ii nu exist�, e o porc�rie de care numai un Titulescu
�i slugoii Quai d'Orsay-ului sunt capabili. Cine n-are alt� arm� dec�t minciuna, nu
poate izb�ndi p�n� la sf�r�it �n nimic.
250
�A7ce, 30 Aout. M. Titulesco qui est actuellement en villegiature � Cap Martin, sur
la Cote d'Azur, a fait � propos du denouement donne hier soir en Roumanie, a la
crise ministerielle, la declaration suivante:
�Je n'ai appris la formation du nouveau Cabinet roumain, qui est d'ailleurs compose
de tous Ies anciens ministres sauf moi, qu'apres que ce dernier a ete constitue.
Le nouveau Gouvernement n'a plus besoin de mes services. C'est son droit. J'aurais
prefere pourtant etre mis au courant de �es intentions av�nt, car ce n'est pas moi
qui aurais embarrasse de m� personne qui que ce soit1.
Je reserve tout jugement et toute mon action politique future.�"
O telegram� �Radio" anun�� c� agita�iune mare ar domni (vax!) �n anume �inuturi ale
Rom�niei:
,Jtucarest, 30 Aout. Le� nationaux-paysans ont donne des ordres ur-gents (alt vax!)
pour la constitution immediate des gardes de defence paysanne, notamment dans Ies
nouvelles provinces. L'agitation est par-ticulierernent forte en Transylvanie (s-o
cread� mutu!) ou M. Maniu ancien president du Conseil mene une violente campagne
(�mpotriva lui Titulescu, dup� c�te �tiam eu!) contre le Gouvernement et reclame le
maintien de la politique exterieure traditionnelle de la Roumanie (adic� �mpotriva
comunismului �i a Sovietelor!)
En Bessarabie, l'agitation compte un mort (prima victim� a lui Titulescu!), membre
du p�r�i national-paysan, dont le cadavre a ete trouve dans un champ (!).
Dans Ies milieux officiels, on pense que pour faire face � la situa-tion, M.
Tataresco conclura un accord avec le p�r�i de M. Goga et la Garde de fer" (adic� cu
�bosofilii", in coda venenum!).
�i ca o concluzie, Hirsch cot Sud-Est mai d� o depe�� ca s� l�mureasc� opiniei
publice franceze c�tre ce abis alunec� Rom�nia lipsit� de dl Titulescu, c�rmaciul
ei providen�ial:
,JBucarest, 30 Aout. M. Mihalako (sic) chef du p�r�i national-paysan a fait � la
presse Ies declarations suivantes: � J'ai Iu le communique que le premier ministre
a donne. II precise que le but du remaniement est �de pouvoir parcourir la demiere
etape"2. Politiquement, M. Tataresco veut dire que la derniere etape est
l'endiqguement de l'anarchie creee par son gouvernement. Pour nous, l'explication
est autre, ii s'ag-it simplement de la position difficile de M. Tataresco devant
Ies res-ponsabilites que son gouvernement a lui-meme encourues.
1 �Qui que ce soit", adic� nici pe Rege, la care aluzia e direct�. Ar fi fost mai
abil din partea lui Titulescu s� nu m�rturiseasc� �exoflisirea", s� lase lucrurile
�ncurcate �i impresia c� divergen�ele de politic� extern� 1-au �mpiedicat sa mai
fac� parte din Guvernul T�t�rescu. L-au furat �ns� nervii.
: Interesant. R�m�ne de v�zut c�t va dura ultima etap�.
l
�NSEMN�RI ZILNICE, l V36 251
Le debarquement, commodement prepare de M. Titulesco, ministre des Affaires
Etrangeres, est une preuve sufflsante du complot (!) ourdi � Bucarest. La formation
du nouveau Gouvernement presente le re-gime d'une facon plus sincere. Le p�r�i
liberal disparait totalement (??). Le gouvernement est completement sans base. Le
p�r�i na�ional paysan fera tout son devoir envers le pays, la couronne et le regime
constitutionnel et parlementaire.
Norocul regimului nostru parlamentar, c� mai sunt pe lume �i i�arii d-lui Mihalako!
Reversul medaliei, ni-1 d� ziarul german Vdlkisctier Beobachter, oficiosul lui
Hitler, care public� �n num�rul s�u de azi, sub titlul sugestiv Titulescu,
derpolitische Intrigant, coresponden�a din Var�ovia �i din Paris.
Iat� telegrama din Var�ovia:
�Var�ovia, l septembrie, �n cercurile politice poloneze, retragerea ministrului de
Externe Titulescu a provocat nu numai mare surprindere, dar �i mare mul�umire.
P�rerea general� e c� �ntortochiata politic� a lui Titulescu, �n �ntregul ei, a
adus multe pagube ��rii sale, �i a dus acum �n urm� la reocuparea �i la re�narmarea
Dardanelelor de c�tre turci, �i la remilitarizarea �n curs a Ungariei. Acestea sunt
�n prima linie cauzele c�derii sale".
�n general, personalitatea politic� a omului care se laud� c� a aruncat Fran�a �n
bra�ele Rusiei, e aspru criticat�. Caracteristic �n aceast� privin�� este
�necrologul" pe care Kurjer Poranny, ziar guvernamental, �l �nchin� fostului
ministru de Externe rom�n, �i �n care se poate citi, �ntre altele: �Dl Titulescu
este una din apari�iile diplomatice cele mai inverosimile din timpurile de dup�
r�zboi. Dac� �ntr-adev�r politica sa a avut un fir conduc�tor, acest fir nu pare a
fi fost dec�t acela s� �ncurce c�t mai mult posibil garan�iile reciproce, ca la
sf�r�it s� nu se mai descurce nimeni �n ele. Dl Titulescu nu s-a preocupat
niciodat� de valoarea practic� a acestei politici. S-a mul�umit s� joace un rol
important �i s�-�i satisfac� mania de a ob�ine efecte teatrale. Cea mai sensibil�
lovitur� primit� de dl Titulescu e ca a fost �ndep�rtat de la enormele fonduri de
dispozi�iune ce le avea la �ndem�n� ca ministru de Externe. Luxul f�r� de care d-sa
nu credea p�n� acum c� poate tr�i �i care-1 a�eza �n r�ndul Nababilor Indieni, nu
era deloc potrivit cu resursele economice ale ��rii sale. Mai exist� vreo na�iune �
a�a se �ntreab� foaia polonez� � care s�-si poat� pl�ti luxul unui asemenea
diplomat �jongleur ca conduc�tor al politicii sale externe?"
Ziarul polonez mai las� s� �n�eleag� c� dl Titulescu nu va renun�a u�or la situa�ia
sa, �i conchide c�, dac� d-sa nu va fi �n stare s� reintre �n arena politic�,
aceasta va fi dovada c� aliata rom�n� a Poloniei �i a�az� politica sa pe baze noi."
252
Din Paris, �i sub titlul: �mboln�vit Ia timp, Volkischer Beobachter public�
urm�toarea depe��:
�Fostul ministru de Externe rom�n Titulescu, care, de la �ncheierea negocierilor de
la Montreux, se afl� pe Riviera Francez�, la Cap Martin
� unde dup� cum se �tie a primit �i vestea excluderii sale din Guvern
� s-a �mboln�vit subit. Duminic�-seara a t�cut temperatur� �nalt�, a�a �nc�t cei
dinprejurul lui au fost foarte �ngrijora�i. Un medic din Monte Carlo1 a fost chemat
la patul bolnavului.
Noul subsecretar de Stat la Afacerile Str�ine, R�dulescu (sic) a sosit de
altminteri la Cap Martin, si a descins �ntr-un hotel."
�i acum s� sf�r�im � pentru moment � cu acest eveniment istoric, cu o not�
rom�neasc�. Am primit azi-diminea�� o nou� scrisoare de la Filip care sun� astfel:
�Sunt �n continuarea informa�iunilor de ieri2. Ast�zi situa�ia se precizeaz�: din
informa�iunile pe care Radian le socote�te sigure, Guvernul va demisiona �i va fi
remaniat sub urm�toarea form�: vor ie�i din Guvern Titulescu, Vaier Pop �i
Incule�3. La Extrene va fi numit Victor Antonescu care va p�stra �i interimatul
Finan�elor. La Interne va fi numit probabil luca cu un militar ca subsecretar de
Stat.
Sensul acestor schimb�ri e urm�torul: Titulescu este scos �ntr-un moment �n care
iese foarte diminuat at�t din cauza ac�iunii sale personale dus� �n str�in�tate
�mpotriva Guvernului pe care 1-a sabotat la contractele de armament, c�t �i pentru
celelalte motive cunoscute.
Pentru ca scoaterea lui Titulescu s� nu fie interpretat� �n str�in�tate ca o
orientare spre dreapta a Guvernului sunt sco�i �i Incule� �i Vaier Pop, considera�i
ca simpatizan�i ai dreptei at�t �n �ar� c�t �i �n str�in�tate. Se desparte deci
chestiunea Titulescu de problema mi�c�rilor de dreapta, ca s� nu se dea impresia c�
schimbarea lui Titulescu �nsemneaz� o nou� orientare �n politica extern�. Tot �n
acela�i scop, Minite-rul de Externe este dat lui Victor Antonescu, ale c�rui
leg�turi cu Fran�a sunt cunoscute �i care are mai mult� independen�� fa�� de
actualele cercuri conduc�toare din Paris (?). Se mai spune c� �n cazul c�nd va
demisiona �i Savel R�dulescu, va fi numit subsecretar George Fotino.
Bine�n�eles, pot surveni schimb�ri de ultim� or�, �ns� �n acest moment, aceasta
este situa�ia �n ceea ce prive�te pe Titulescu �i pe Incule�."
Au �i survenit, modific�rile cunoscute, �n alc�tuirea Guvernului.
Din toate c�te preced, reiese limpede c� ipoteza pe care o f�cusem �n primul moment
c� ie�irea lui Titulescu din Guvern putea fi o manevr� a lui ca s� reintre mai u�or
�n viitorul Guvern, e nefondat�. L-a exe-
1 Poate un crupier?
2 Aceast� a doua scrisoare e din 29 august, ora 15.
' Incule� �i Vaier Pop n-au ie�it din Guvern �i au fost numai schimba�i din loc.
253
cutat Regele, pur �i simplu, �n ce scop, nu voi putea sa-mi dau seama dec�t dup� ce
m� voi fi �napoiat �n �ar�. �n tot cazul, recunosc c� a fost o lovitur� s�v�r�it�
cu curaj, �i o �nsemn la activul veleitarului nostru Suveran. S� fie pe cale s� se
vindece de boala lui? Asupra acestui punct �mi fac �i eu toate rezervele.
Generalul Rydz-Smigly a fost primit cu mari onoruri, si s�rb�torit �n Fran�a, �n
vreme ce �n Rusia Sovietele �i dau poalele peste cap. Se masacreaz� comuni�tii unii
pe al�ii, se masacreaz� solda�ii cu civilii �i solda�ii �ntre ei. Situa�ia la
Moscova apare tulbure, steaua lui Stalin �ncepe s� p�leasc�. S�-�i fi revenit �n
fire bunul sim� francez, �i vizita polonezului la Paris s� �nsemne o nou� cotitur�
�n politica european�? Dea Dumnezeu, dar cu Blum �n capul Guvernului �mi vine greu
s� cred �ntr-o orientare nou� a Fran�ei.
2 septembrie. Termin�ndu-mi cu bine cura, adic� cu 6 kilograme pierdute �i cu o
stare a circula�iei aproape perfect�, am p�r�sit azi-diminea�� Nauheim-ul �i am
luat drumul �napoi spre cas�. Am luat �ns� pe cel mai lung, c�ci nimic nu m�
zore�te sa m� �ntorc mai repede. Vreau s� v�d catedralele din Trier (Treves), Worms
�i Speyer (Spere) pe care nu le cunosc, �i am �nceput cu Trier.
Urm�nd s� schimb trenul la Frankfurt �i av�nd un ceas de a�teptat, m-am plimbat pe
Kaiserstrasse �i spre marea mea surprindere m-am �nt�lnit piept �n piept cu ...
Dinu Br�tianu! E �n�r-adev�r de necrezut c� doi, singuri rom�ni s� fie �ntr-un ora�
at�t de �ntins, �i dintre ei unul numai pentru un ceas, �i s� se �nt�lneasc�. Semn
indubitabil c� Providen�a se ocup� de aproape de Valahi. La mirarea mea s�-1 g�sesc
pe trotuarele din Frankfurt, mi-a explicat c� 1-a adus la repezeala �o �n-
cuurc�tuur�". Nev�st�-sa, care f�cea o cur� la Kissingen, a fost prins� brusc de
temperatur� mare, p�n� la 40 grade �i nici un medic nu i-a putut da de rost, a�a
�nc�t, temperatura men�in�ndu-se, domnul Dinu a fost chemat de urgen�� de la
Bucure�ti. Un specialist adus de la Frankfurt a diagnosticat malarie grav�. Didi
Br�tianu a fost internat� �n sanatoriul specialistului la Frankfurt, unde continu�
s� fac� temperatur�, dar mai sc�zut�, iar nenea Dinu alearg� dup� feti�e � a�a
�nc�t toat� lumea e �n fine mul�umit�, �i Didi, �i Dinu, �i specialistul. Iat� �nc�
un caz de contaminare grav� pe malul M�rii Negre, complect infestat de malarie �i
nimeni nu se mi�c�. Poate c� �mboln�virea sojiei �efului partidului, care mai e �i
sor� cu ministrul S�n�t�ii, s� pun� �n fine �n mi�care autorit�ile noastre
sanitare.
254
L-am �ntrebat pe Dinu dac� a p�r�sit Bucure�tii �nainte de evenimentele de la
sf�r�itul s�pt�m�nii trecute; mi-a spus c� nu, �i numaidec�t, ca s� nu cred c� nu a
fost consultat �i el: �A fost T�t�rescu la mine �i mi-a explicat...". La observa�ia
mea c� singura explica�ie valabil� e c� 1-a m�ncat Vod� pe Titulescu, mi-a r�spuns
f�r� ezitare: �Apoi, da". �i a continuat: �Mi-a explicat T�t�rescu, nu mai putea
merge cu Titulescu. Nu numai c� f�cea politica lui personal�, dar a ajuns sa ne
certe �i cu Polonia, �i cu Italia, �i acum �n urm� �i cu Iugoslavia. �i nu mai
mergea nici cu Incule�, la Interne, c�ci � nu �tii? � e un om de nimic, un agent
ordinar incapabil de o ini�iativ� mai inteligent�, un �ov�itor, �i a trebuit scos
�i el." E amuzant de constatat cum �i bate joc T�t�rescu de bietul om, �i ce basme
�i poveste�te! L-am l�sat s� alerge dup� fetite, c�ci i se scurgeau ochii dup� ele.
�i m-am dus la gar�.
Rinul mi s-a �nf�i�at de ast�-dat� �n ve�tminte de argint. O u�oar� cea�� l�sa s�
cad� peste tot ce se mi�ca, �i peste toate, v�luri opaline care �ndulceau
contururile �i culorile, �i parc� mai stingeau �i zgomotele. Vremea posomor�t�
influen�a probabil �i asupra ritmului mi�c�rii, pe maluri �i pe ap�, c�ci juc�ria
mi-a p�rut ceva mai lini�tit� �n me�te�ugit� ei agita�ie.
Pe c�t e de agitat� valea Rinului, pe at�t e de lini�tit� valea Moselei. Pe ap�, de
la Koblenz si p�n� la Bully, unde linia p�r�se�te malurile r�ului, n-am �nt�lnit
dec�t un vapora� cu pasageri. Satele, de o parte �i de alta a apei, au aerul de
a�ipite �ntr-o dulce beatitudine, iar prin g�rile �n care am oprit, mi�care aproape
nul�. Mosela �erpuie�te printre dealuri pietroase, destul de ridicate, cu coame
�mp�durite �i poalele �nc�rcate cu vii ce se urc� �n terase zidite, foarte sus. Ca
�i pe Rin, viile sunt admirabil cultivate �i de o uniformitate impresionant�.
Vegeta�ia vi�ei nu este �ns� foarte bogat�, probabil din cauza terenului pietros,
care da �i acel gust special vinului, apreciat deja de pe vremea romanilor, dac�
credem afirma�iile poetului Ausoniu, �n aceast� privin��. Apa curge at�t de lin,
�nc�t p�durile �i viile se oglindesc �ntr-�nsa �i �i dau o �nf�i�are verzue de
sticl� topit�, pus� de Dumnezeu la �ndem�na vinarilor. Podgoria Moselei e de 3-4
ori mai �ntins� ca a Rinului, �i calitatea vinului e mult mai variabil�.
La ora 4 �i 1/2 am sosit la Trier, ora� plin de lucruri vechi si de via�� nou�, �i
am fost c�t se poate de bine g�zduit la hotelul Porta Nigra, �n fa�a monumentului
cu acela�i nume.
7 septembrie. Am sosit asear� �n Miinchen. Raita mea prin Trier, Speyer, Worms �i
Mannheim de�i s-a �ndeplinit �n cele mai favorabile
�NSEMN�RI /.II. N l(7-;. 19 .?<5
255
condi�iuni, m-a obosit. Cura de ia Mannheim mi-a t�cut mult bine, mi-a luat 6
kilograme din spinare, dar n-a putut s�-mi ia cei 65 de ani pe care cu ajutorul lui
Dumnezeu �i port pe umeri.
Tr�s�tura comun� �i caracteristic� a monumentelor din cele trei ora�e vechi prin
care am trecut (Mannheimul e un ora� prea nou pentru a fi pus �n r�nd cu ele),
adic� a bisericilor, c�ci monumente civile din vechime sunt pu�ine �i de ordin
inferior � e lupta pe care toate au dus-o cu vitregia vremurilor. Catedralele (si
al�turi de ele, c�teva biserici mai modeste, dar c�t se poate de interesante din
punct de vedere documentar) din Trier, Speyer �i Worms au fost ridicate �n secolul
al Xl-lea �i al XH-lea �n stilul romanic al epocii, �i concepute de arti�ti
iscusi�i �i plini de vlag�, a�a �nc�t, daca ar fi r�mas intacte, cum au fost
zidite, ar reprezenta ast�zi, cu toat� inferioritatea materialului, m�rturii tot
at�t de �nsemnate ale acelor vremuri �ndep�rtate, ca bisericile din partea
meridional� �i din sud-vestul Fran�ei, sau ca cele din Italia.
Dar nu numai oamenii �sunt sub vremi" cum zice b�tr�nul nostru cronicar, dar din
nefericire �i cl�dirile. �i veacuri de-a r�ndul toata a-ceas�� regiune a Rinului �i
a Palatinatului a fost o permanent� aren� de lupte duse cu �nver�unare �i cu
cruzime. R�nd pe r�nd, ora�ele au fost pr�date �i pe jum�tate distruse de
n�v�litorii veni�i din Apus �i din R�s�rit. Monumentele n-au avut �ns� sa lupte
numai cu barbaria n�v�litorilor; au mai cunoscut �i nenorocirea incendiilor
sporadice �i mistuitoare �i mai ales pacostea st�p�nitorilor plini de bun�voin��
care s-au trudit sa le restaureze, s� le m�reasc� sau s� le �nfrumuse�eze. Pe
admirabilul fond romanic s-au ad�ugat astfel eroarea gotic� �i nebunia barocului
din secolul al XVIII-lea. M�sura �i gustul acestui secol, care ne-a l�sat at�t de
interesante urme �n arhitectura civil�, n-a priceput arhitectura religioas�. �i nu
e de mirare, c�ci i-a lipsit credin�a, �i prin urmare vlaga secolelor precedente.
La aceste alter�ri de ordin neinten�ionat, se adaug� opera dezastruoas� a
restauratorilor din �oribilul secol al XlX-lea" cum �l nume�te Leon Daudet.
Sacrilegiile de ordin estetic datorite �profesorilor" �i speciali�tilor din secolul
trecut �ntrec cu mult stric�ciunile datorite atacurilor brutale, fie ale oamenilor,
fie ale focului. Trebuie o adev�rat� b�taie de cap, obositoare �i chinuitoare,
oricui se c�zne�te s� dea lucrurilor, prin imagina�ie, aspectul lor primitiv.
Din acest punct de vedere, catedrala de la Worms, cel pu�in �n ce prive�te aspectul
ei exterior, face o excep�ie. Se vede c� a avut mai pu�in de suferit, din partea
elementelor �i din partea oamenilor, �i a�a cum este, se ridic� �nc� �n mijlocul
ora�ului, ca un minunat exemplu de pur� arhitectur� romanic�, pe care cele c�teva
excrescen�e gotice de pe o latur� �i de pe alta nu parvin s� i-1 altereze.
Catedrala din Speyer a p�strat �i ea intact� toat� partea dinapoi, cu o absid� de
toat� frumuse�ea.
256
O prelungire �n partea dinainte, cu o banal� fa�ad�, opera arhitectului Neumann din
veacul al XVIII-lea, a necinstit-o �ns� pentru vecii vecilor � c�ci nimeni nu va
�ndr�zni s� o doboare. Aceast� prelungire, care stric� propor�iile cl�dirii, mai
are cusurul de a fi zidit� din piatr� alb�, pe c�nd tot restul bisericii e din
piatr� ro�ie, a�a �nc�t efectul e �i mai dezastruos. Acest Neumann, care a l�sat
opere at�t de remarcabile �n arhitecturile civile pe care le-a ridicat sau le-a
restaurat, a comis o adev�rat� crim� la Speyer, lucru cu at�t mai ciudat cu c�t
interven�ia lui �n restaur�rile din Mainz �i Trier a l�sat urmele unei inteligen�e
estetice �i unui respect al trecutului care nu se prea �nt�lnesc �n epoca lui.
Cov�r�itor de impresionant� este biserica romanic� subteran� din Speyer, a�a-zisa
cript� a catedralei, r�mas� intact�, de o simplicitate �i de o m�sur� a liniilor de
toat� frumuse�ea. Acolo se afla �nc� mormintele �mp�ra�ilor din dinastia
Hohenstaufenilor (vreo nou� la num�r) �i al lui Rudolf de Habsburg, �ntemeietorul
dinastiei sale.
Din c�te�itrele, cea mai falnic� a trebuit s� fie catedrala din Trier. A fost �ns�
de at�tea ori ref�cut�, �i �n zidurile ei au fost �nregistrate at�tea epoci ale
civiliza�iei noastre, �nc�t masa arhitectonic� care se �nf�i�eaz� ast�zi trebuie
descifrat� ca o complicat� partitur� de muzic�. Peste zidurile unei basilici, sau
unui palat din vremurile Imperiului Roman s-a ridicat prima catedral� romanic�, din
care a r�mas �n picioare splendida absid�, bazele turnurilor �i cupolele. Peste
d�nsa, restaur�rile ulterioare, au a�ezat pacostea unui gotic de m�na a doua, �i
peste toate, oroarea barocului a adus nota lui de necinste laic� �i u�uratec�, care
stric� tot.
C�te�itrei monumentele, al�turi de care trebuie pus� catedrala din Mainz,
constituie totu�i �nc� �i azi, cea mai pre�ioas� podoab� artistic� a Germaniei, �i
nu-mi pare r�u de osteneala pe care mi-am dat-o f�c�nd acest pelerinaj �nainte de a
�nchide ochii. O caracteristic� de am�nunt, dar interesant�, a celor trei catedrale
din Mainz, Trier �i Worms e c� fa�adele lor au fost �nlocuite �nc� din epoca
romanic�, prin abside, a�a �nc�t accesul �n biseric� e l�sat �n seama unor por�i
ne�nsemnate, des-chi-se pe p�r�ile laterale ale cl�dirilor. S� fi fost din frica
ne�ncetatelor invazii, �i o inten�ie de a ascunde, sau de a putea ap�ra mai bine
intr�rile �n biseric�? V�zute din interior, cele dou� �choruri", cu altarele lor
pontificale fa�� n fa��, las� o impresie ciudat� fiind neobi�nuit�.
Trierai e un ora� plin de preten�ii nu numai din cauza vechime! lui �i a fastelor
sale istorice, dar �i din cauza monumentelor de pe vremea Imperiului Roman r�mase
�nc� �n picioare, singurele pe tot teritoriul germanic. Dintre ele, numai faimoasa
�Porta Nigra" merit� admira�ia noastr�. A�a-zisa Basilic�, transformat� �n biseric�
evanghelic�, chiar dac� cele patru ziduri ale ei ar fi de pe vremea �mp�ratului
Constantin
257
� ceea ce pare dubios pentru �ntreaga construc�ie � n-ar fi dec�t o cl�dire banala
roman� �i n-ar �nsemna lucru mare, ca �i r�m�i�ele ter-melor �i ale amfiteatrului,
fa�� de ce ne-a r�mas de la romani pe teritoriul Italiei. Porta Nigra �ns� r�m�ne
un edificiu f�r� pereche. Poart� dubl� de cetate �i cazarma cu trei caturi. Porta
Nigra e singurul exemplar de arhitectura militar�, aproape intact, de pe tot
cuprinsul vastului Imperiu Roman, cl�dire dup� care putem judeca formidabila putere
de cucerire �i de civilizare a romanilor. Formidabil� putere, ce n-a putut rezista
�ns� mai mult de patru veacuri potopului barbarilor, �n afar� de interesul s�u
tehnic, Porta Nigra se mai �nf�i�eaz� ca un monument de toat� frumuse�ea.
Propor�iile celor dou� por�i cu arcurile lor perfecte, simplicitatea �i m�sura
celor trei r�nduri de colonade boltite suprapuse, m�rturisesc m�na unui arhitect
experimentat, p�truns de armonia ritmului elenic. Cine �tie ce artist grec, exilat
de la Roma �n aceste �inuturi dep�rtate, o fi schi�at planul acestui clasic
monument! Se vede c� cl�direa n-a fost complect terminata, c�ci blocurile din care
sunt alc�tuite coloanele �i bol�ile n-au fost �lefuite �i egalizate �i a�teapt�
�nc� de dou� mii de ani �le dernier coup de main". Vremea a dat �ns� pietrelor o
patin� neagr� datorit� ploilor, z�pezilor si permanentei umezeli, o tonalitate
special� ce nu se �nt�lne�te �n monumentele din Grecia, din Italia �i din sudul
Fran�ei, �ntregul monument pare �nvelit �ntr-un z�branic de doliu, ca o mut�
protestare pentru exilul lui departe de malurile sc�ldate de soare.
Lucru ciudat, acest sentiment de exil �i de izolare �l resimte �nc� �i azi, omul,
la Trier, de�i azi Trierul se g�se�te �n centrul lumii civilizate, �ntre Fran�a �i
Germania. Marile c�i de comunica�ie �ntre cele dou� ��ri ocolesc valea Moselei,
trec pe la nord �i pe la sud, �i am avut �n cele dou� zile pe care le-am petrecut
la Trier impresia c� sunt t�iat de restul lumii. Aceast� izolare nu �mpiedic� �ns�
ora�ul s� fie plin de via��, de o via�� local� foarte caracteristic� �i nu-1 tine
c�tu�i de pu�in �n loc. Trierul spore�te din an �n an, �i �n jurul vechii cet�i se
ridic� cartiere noi, dup� regulile urbanisticii celei mai moderne.
Speyerul dimpotriv�, e un ora� aproape mort, �n care totul a r�mas nemi�cat de
decenii. De�i a�ezat pe malul Rinului �i prins �n re�eaua intensei activit�i
omene�ti care caracterizeaz� aceast� regiune, Speyerul se �nf�i�eaz� ca un focar
stins din mijlocul c�ruia se ridic� ca o protestare �mpotriva nedrept�ii vremurilor
m�ndra lui catedral�. Ca atmosfer�, �i de-a lungul multor str�zi, Speyerul se
aseam�n� cu ora�ele de provincie franceze mai bogate �n amintirile trecutului dec�t
�n n�dejdile viitorului.
Cu totul diferit e Wormsul, care �n opozi�ie cu Speyerul, particip� la frenezia
ora�elor germane ce nu mai cunosc nici un obstacol �n dez-
258
voltarea lor. �n aceast� privin��, tipic este �ns� Mannheimul, ora� f�r� tradi�ii
vechi, nici politice, nici culturale �i care a ajuns �n c�iva ani s� se prezinte ca
o Capital� foarte populat�, de o rara elegan�� i frumuse�e. Fandat �n secolul al
XVIII-lea de Marii Electori Palatini, Man-nheirnu� nu s-a dezvoltat �ns� dec�t �n
ultimele decenii �i azi a trecut de 500 000 locuitori. Cu planul s�u geometric, cu
aleele sale umbroase, cu minunatele cl�diri noi care se ridic� pretutindeni,
Mannheimul ar putea servi de model urbanistic Europei �ntregi. Ca �i cum ar fi
ghicit dezvoltarea ulterioar� a ora�ului, Marii Electori au cl�dit aci � dup�
distrugerea castelului de la Heidelberg � un �Schloss" imens �i inutil, c�ci dup�
scurt� vreme s-au mutat la Miinchen. �n acest �Schloss", cl�dit dup� normele
arhitectonice franceze din �nceputul secolului al XVIII-lea, �i cu mu't gust, se
ad�postesc azi muzee, expozi�ii �i diverse administra�ii publice, f�r� s� parvie
s�-1 foloseasc� �n �ntregime.
8 septembrie. Am reg�sit Miinchenul, dup� 25 de ani, aproape neschimbat �n
caracteristicile lui. Mi�care mai mult�, c�ci de la 350 de mii, ora�ul a trecut Ia
o popula�ie de 740 000 de suflete. O not� nou� tou�i: nota Hit�erist�. Dictatorul
german �i-a �nceput �ntr-adev�r aci cariera sa politic�, �i aci s-a n�scut �i a dat
primele lui lupte Partidul Na�i-onal-Socialist. Hitler nu e un ingrat, �i-�i aduce
aminte. Recuno�tin�a lui s-a manifestat f�c�nd din Miinchen un fel de Mecc� a celui
de al IlI-lea Reich �i instal�nd aci postul de direc�iune al �Partidului".
Cartierul general al �Nazismului" a fost instalat �n dou� splendide palate de
piatr� alb� ridicate la �mbuc�tura lui Briennerstrasse �n Konigsplatz. Palatele,
identice, opera arhitectului Troost, sunt de o rar� frumuse�e �n simplicitatea
clasic� a liniilor �i a propor�iilor lor. Pu�in retrase de la strad�, pe flancul
fiec�ruia se ridic� c�te o platform� de piatr� �nconjurat� de o simpl� colonad�
p�trat�, platform� pe care sunt a�ezate �n sarcofage masive r�m�i�ele victimelor
na�ionaliste c�zute �n mi�carea de strad� din noiembrie 1923. Militan�i S.S.
�mbr�ca�i �n negru, cu arma la picior, stau nemi�ca�i de veghe. Pe strad�,
circula�ia vehiculelor e interzis� iar �n jurul sicrielor pelerinajul popula�iei �i
a mai ales al str�inilor e continuu, �n totul ei, cl�diri �i forfoteal� de oameni,
priveli�tea e impresionant�. La Feldherrnhalle � loggia florentin� din fa�a
Reziden�ei Regale � unde au c�zut mucenicii din 1923 � s-a a�ezat o placa neagr� cu
cuvenit� inscrip�ie �i aci de asemenea stau de veghe permanent� c�te doi militan�i
din S.S. �n uniforma lor neagr�, iar to�i trec�torii salut� cu m�na �ntins�
monumentul si amintirea celor c�zu�i...
Prezen�a enormului num�r de S.S. �i S.A. nazi�ti nu tulbur� �ns� �n nimic ritmul
obi�nuit al vie�ii ora�ului. Acelea�i ber�rii pline, �i aceea�i
�KSEMN�RI ZILNICE. 1936 259
minunat� bere, aceia�i str�ini �i turi�ti germani alerg�nd dintr-un muzeu �ntr-
altul, aceea�i �GemiUhlichckeit" care �nrude�te Miinchenul cu
iViena �i face din capitala Bavariei unul din cele mai pl�cute ora�e ale
j Europei.
11 septembrie. Orient-Expresul m-a depus ieri la amiazi la Sinaia. l �i astfel s-a
�ncheiat pl�cutul capitol al celor 35 de zile de vacan�� pe j care le-am petrecut
�n Germania.
Concluziile de ordin politic general la care am ajuns de pe urma | acestei
c�l�torii sunt urm�toarele:
1. Germania �i-a reg�sit unitatea ei sufleteasc� �i poporul urmeaz� j orbe�te
�ndrum�rile pe care Fiihrerul s�u, Hitler, i le da, pe toate tere-I nurile.
2. Regimul autarhiei financiare �i economice, la care Germania e nevoit� s� se
supun� din cauza situa�iei ei monetare, pare a da rezultate str�lucite. Vioiciunea
comer�ului �i schimburilor interioare de m�rfuri (judecate prin lumea care
forfote�te �i cump�r� prin pr�v�lii, prin activitatea intensa a fabricilor �i
uzinelor �i prin mi�carea enorm� de pe c�ile ferate �i prin cursele camioanelor pe
�osele) �ntrece cu mult ritmul opera�iunilor de acela�i fel din celelalte ��ri.
Oamenii, din toate straturile sunt mul�umi�i, nu se vait�, au cu ce tr�i � to�i �
�i numai cei �nst�ri�i se pl�ng c�teodat� de impozitele prea mari pe care le
pl�tesc.
3. E incontestabil c� Germania preg�te�te o formidabil� armat�. La anul, armata
german� va fi cea mai puternic� din Europa � cu mult. Germanii nu vor �ns�
r�zboiul, �n nici o p�tur� a societ�ii, �i au oroare de el. Se �narmeaz� al�ii s�
�i atace �n clipa �n care vor proceda la realizarea punctelor lor de program �nc�
nedes�v�r�ite: unirea cu Austria, unirea cu Danzigul, solu�iunea problemei
Coridorului polonez �i a regiunilor germane din Cehoslovacia. Spiritul militarist,
spiritul de cast� �i de parad�, din vechea armat� imperial� nu mai exist� �n cea
nou�. Armata celui de al III-lea Reich nu mai are rigiditatea celei vechi, e mai
supl� �n mi�c�rile �i �n portul ei. Corpul ofi�eresc nu se mai recruteaz� din
nobilime, ci aproape excluziv din burghezime. Capital, pentru sf�r�itul de corp.
4. Deosebirea �ntre dictatura din Germania �i cea din Italia e c� �n Germania pe
l�ng� dictator �exist�" �i partidul, pe c�nd �n Italia nu. Mussolini e totul, �i
fascismul, ca organ de �ndrumare sau de execu�i-une este o simpl� garnitur� a
�efului care face din ea ce vrea. Hitler trebuie s� conteze cu partidul s�u, care
�l sile�te s� calce c�te-o dat� cu st�ngul. Pe c�t e ast�zi de adoptat Hitler chiar
de cei care nu sunt �nscri�i �n Partidul Na�ional Socialist, pe at�t e de ur�t
partidul, die Par-
260
CONSTANTIN ARUETOIANU
tei, de tot ce nu e militant �ntr-�nsul, adic� �profitori". P�n� �n cele din urm�,
chiar c�nd se nasc ne�n�elegeri mai grave �ntre Partei �i Fiihrer, tot acesta are
ultimul cuv�nt � dovad� evenimentele din 1935, �n care s-a ajuns p�n� la execu�ia
unui destul de �nsemnat num�r de partizani. 5. St�p�nirea lui Hitler, bazat� �n
realitate pe consim��m�ntul Armatei, e popular� �i popularitatea ei este datorit�
unei serii de factori, din care iat� pe cei mai de seam�:
a) Factorul �tineret". Regimul hitlerist d� educa�iei copiilor �i �ndrum�rii
morale a tineretului o importan�� cu totul excep�ional�. Copilul este luat �n
primire aproape de la ��, �n tot cazul de la prima clasa primar�, �mbr�ca�i to�i
la fel, (copiii) b�ie�ii cu pantalona�i negrii �i cu c�m�i cafenii � feti�ele cu
fustuli�e negre �i cu bluze albe, copiii sunt supu�i �n �coal� �i �n afar� de
�coala unei discipline de solidaritate na�ional� �i patriotic� voios primit�, �n
fiecare zi, sunt du�i �n r�nduri, pe plutoane �i companii �n locul destinat pentru
sporturi �i exerci�ii fizice, ales de obicei la marginea ora�ului sau satului. Trec
prin str�zile principale, c�nt�nd c�ntece na�ionale, cu steagul �n frunte si c�nd
se poate si cu o muzic� sau o fanfar�. Fiecare copil e m�ndru de uniforma pe care o
poart� �i se simte o p�rticic� c�t de mic� a marii organiza�iu-ni a �Partidului".
To�i copiii cresc astfel �n cultul lui Hitler �i al crezului na�ional-socialist. De
la 16-17 ani �nainte, to�i tinerii care sunt pe sf�r�itul liceului sau pe la
facult�i sau �n �colile superioare sunt �nscri�i �n A.S., a�a �nc�t genera�iile ce
vin sunt pe deplin identificate cu toate n�zuin�ele pe care Hitler le-a formulat �n
cartea lui Mein Kampf. Multe puncte din programul ini�ial al �Nazismului" au fost,
cel pu�in �n aparen�� sau pentru moment, l�sate uit�rii de Fiihrer, din
oportunitate politic�. Tineretul �ns� n-a abandonat nici unul din aceste puncte �n
ideologia lui, a�a �nc�t genera�iile noi se �nf�i�eaz� nu numai ca hitleriste, dar
chiar ca supra-hitleriste.
�n afar� de ac�iunea �colar� propriu-zis�, prin c�l�torii �i excursii �n comun,
prin nenum�rate �lag�re de var�" �i regiuni alese din punct de vedere sanitar �
toate gratuite, c�l�torie �i �ntre�inere � spiritul de solidaritate al copiilor �i
al tineretului e �ncontinuu excitat �i dezvoltat. Ca totul �n Germania, aceast�
ac�iune asupra tineretului e admirabil organizat� �i nu las� nimic de dorit din
punct de vedere material ca �i moral. Aceste continue manifest�ri ale copiilor �i
ale tinerilor, �n v�zul tuturor, determin� prin repercu�iune o ac�iune foarte real�
�i asupra genera�iilor mai vechi: tinerii sunt �ndeob�te cei mai buni propagandi�ti
printre oamenii �n v�rst�, care �i �nchipuiesc c� �ntineresc asimil�ndu-�i
ideologiile genera�iilor mai noi.
b) Un al doilea factor e presa, admirabil �ndrumat� pentru o zilnic� �i
impresionant� exaltare a �noului curs". Nici o not� discordant�; toate
261
gazetele vechi odinioar� conduse de ovrei, ca Frankfurter Zeitung sau Sertiner
Zeitung �i altele s-au supus, iar ziarele de extrem� st�ng� au Ifost pur �i simplu
suprimate.
c) Un factor important de popularitate �l constituie indirect enor-Imele lucr�ri
publice �ntreprinse, cl�diri, poduri, �osele ref�cute, auto-Istr�zi etc. � pe de o
parte fiindc� au dat p�ine la o sum� de �omeri lip-Isi�i de toate, pe de alta
fiindc� au �nlesnit comunica�iile, au atras tu-Iri�tii, prin urmare bani str�ini,
�i au contribuit �ntr-o bun� parte la ridi-[carea prestigiului regimului, fiecare
cet�ean m�ndrindu-se cu incomparabilul utilaj na�ional pus la punct �n ultimii ani.
d) Un al patrulea factor, foarte important, care a atras �n cercul po-Ipularit�ii
lui Hitler si a regimului na�ional-socialist p�n� �i pe cei mai [hot�r�i adversari
din primele vremuri, �l constitue rezultatele politicii [externe naziste. Tratatul
de la Versailles �n petice, serviciul militar o-[bligator reintrodus, armata
reconstituit�, remilitarizarea zonei Renane l�n ciuda �ntregii Europe, demnitatea
�i prestigiul Reichului repuse pe jtreaptape care erau �nainte de 1914 � iat�
realiz�ri pentru care tot ger-Imanul r�m�ne ad�nc recunosc�tor lui Hitler.
Experien�a celor dou� regimuri care �i �mpart azi ��rile Europei a [dovedit cu
prisosin�� superioritatea regimului de dictatur� zis �i na�io-[nalist fa�� de
regimul democratic �nc�lecat �n cele mai multe ��ri de in-' fluen�a comunismului.
Italia, Germania �i Portugalia � f�r� s� mai num�r�m Turcia �i Rusia, dictaturi de
ordin special � sunt azi singurele ��ri guvernate, care �tiu ce vor �i care merg
drept la �inta urm�rit�. Spectacolul din Fran�a e lamentabil, cel din Spania
tragic, p�n� �i Anglia a�ezat� pe tradi�iuni at�t de puternice a dat �n timpurile
din urm� dovezi de �ov�ire �i de abdicare �i a fost �nfr�nt� �n mai toate
str�duin�ele ei. �ari ca Austria, Ungaria �i Polonia �n care domne�te numai o semi-
dictatur�, parvin totu�i gra�ie ei, s� se men�in� mai bine dec�t alte ��ri
secundare supuse regimului parlamentar-democratic.
Un singur faliment pe terenul dictaturii: al nostru. E drept c� la noi avem
dictatura �per�ului �i a porc�riilor de tot soiul.
12 septembrie. Amicul meu Nae Chirculescu a venit s�-mi zugr�veasc� starea de
spirit de la liberali, dup� ultima remaniere ministerial�, �n Guvern, �n jurul
Guvernului �i �n partid nemul�umirea e general�. Incule� e nemul�umit fiindc� a
fost scos de la Interne, adic� de la manipularea fondurilor speciale. Era c�t pe
aci s� fie scos de tot din Guvern: T�t�rescu nu ignor� �ntr-adev�r c�t �l lucrase
Incule� la Rege ca s� �i ia locul; Dinu Br�tianu nu-1 putea suferi, iar �partidul"
era satul p�n� �n g�t de d�nsul � a�a �nc�t to�i �factorii politici" se puseser� de
262
acord asupra sacrific�rii �mecherului. L-au salvat �influen�ele oculte" pe care
�tiuse s� le �ntre�ie cu mult� dib�cie. C�ci at�t a �tiut s� fac� de c�nd e
ministru de Interne. Influen�ele oculte au putut s�-1 men�ie �n Guvern, dar nu la
Interne, unde le f�cuse prea de oaie. Simpatizant la un moment dat cu Garda de
Fier, ca sa �i c�tige bunele gra�ii, inventase �i subven�ionase acum �n urma
�Stelismul", adic� ac�iunea gardista paralel� �n cap cu escrocul Stelescu. Cu banii
Poli�iei si cu ajutor comunist procurat prin Madgearu, Stelescu �ncepuse sa
zb�rn�ie. Ca sa taie scurt o posibil� concuren�� i mai ales o sup�r�toare
confuzie, adev�ra�ii gardi�ti au ucis pe Stelescu, au b�tut pe Stoicescu �i au
amenin�at pe Madgearu, pe dr. Lupu si pe Incule�. Acesta �ncurcase lucrurile at�t
de bine menaj�nd �i lovind pe r�nd pe gardi�ti, pe steli�ti, pe studen�i, pe
cuzi�ti, pe vaidi�ti �i pe ��r�ni�ti, �nc�t nu le mai putea descurca. Ca s�-mi
arate cat de z�p�cit �i de lipsit de autoritate era Incule� la Interne, Chirculescu
�mi poveste�te una bun�. �n cursul instruc�iei procesului ucig�torilor lui
Stelescu, a fost convocat de judec�torul instructor �i Corneliu Zelea Codreanu, ca
informator, �i cum nu se prezentase, judec�torul emisese �mpotriva lui un mandat de
aducere pe care Ministerul de Interne trebuia s�-1 execute. Zelea Codreanu se afla
�n tab�ra gardi�tilor de la Carmen-Silva �i un colonel de jandarmerie �nso�it de un
ofi�er �i de un subofi�er s-a prezentat la intrarea taberei, �n care gardi�tii 1-au
�mpiedicat �ns� s� intre, �ntreb�ndu-1 ce dore�te. Colonelul a r�spuns c� are un
mandat de aducere de executat �mpotriva lui Zelea Codreanu � la care gardi�tii au
replicat c� nimeni nu va intra �n tab�r� dec�t peste trupurile lor: �C�pitanul" nu
poate p�r�si tab�ra. Afacerea lu�nd o �ntors�tur� ur�t�, colonelul s-a dus s�
telefoneze d-lui ministru �i s� cear� instruc�ii.
�Au zis a�a?" � a �ntrebat Incule�.
�Au zis!" � �Atunci d�-i dracului si las�-i �n pace!" De notat, adaug� Chirculescu,
c� colonelul primise �n ajun ordine foarte severe de la acela�i Incule�, pentru
�ndeplinirea misiunii cu care fusese �ns�rcinat.
Dar Incule� nu e singurul nemul�umit din Guvern. Nemul�umit mai e Costinescu, care
socote�te scoaterea lui de la Industrie ca o dezavuare a politicii sale economice,
�i prin urmare ca o capitis diminutio. Chirculescu �mi aduce un interviu ap�rut
chiar azi �n Argus �n care Costinescu, ap�r�ndu-�i politica lui de compensa�ii,
�njur� de-1 spurc� pe Miti�� Constantinescu, guvernatorul B�ncii Na�ionale, pe care
�l face �i necinstit �i incapabil � cre�nd astfel noi dificult�i �n Guvern �i �n
Partid, c�ci nu �ncape �ndoial� c� junele Miti�� va cere satisfac�ie. Nemul�umit e
�i d-rul Angelescu, c�ruia i s-au refuzat parale ca s� �nfiin�eze gimnazii noi prin
sate (!!!) �i care amenin�� cu demisia �i cu o mi�care a �nv��torilor! Nemul�umit e
�i Sasu, c�ruia i s-au luat cele mai impor-
INSF.MNAR1 ZILNICE. 1936
263
tante atribu�ii, ca s� fie date lui Negur�, noul ministru f�r� portofoliu;
nemul�umit e �i Nistor, retrogradat �i el ca s� fac� loc lui Costinescu (p�n� s-ar
putea vota o lege de Repara�iune �ntre Ministerul S�n�t�ii �i al Muncii).
�n afar� de Guvern, sup�rarea e �i mai mare. Manolescu-Strunga c�ruia T�t�rescu
promisese formal un portofoliu, url� pe toate potecile, mai ales fiindc� dl Gut�
�i-a b�tut joc de el. Manolescu �i telefonase s�mb�ta, s�-1 �ntrebe cum stau
lucrurile cu d�nsul �i primul-ministru �i r�spunsese s� treac� luni pe la el, c�
�lucrurile stau bine" � iar a doua zi duminic� a depus jur�m�ntul cu noul s�u
Guvern, dar bine �n�eles f�r� Strunga. �i Leonte Moldovan �ipa, c�ci �i lui i se
promisese un minister! Dar mai ales nemul�umit e tineretul din cauza ascensiunii
prea repezi a lui Vaier Pop �i a numirii be�ivului �i ignorantului de la-mandi la
Culte. �i mai sunt sup�ra�i tinerii fiindc� n-au fost numi�i subsecretari de Stat1
domnii T�t�ranu, Alexandrini �i Fotino �i �n locul lor rable ca Barc�, Valaori,
Bejan �i chiar Mihai Berceanu.
La aceste cauze de enervare se mai adaug� �n Guvern �i sup�r�-toarea repercu�ie a
unui scandal de pederastie ce ar fi fost de cur�nd descoperit �i �n care sunt
amesteca�i �i Vaier Roman, fostul subsecretar de la Justi�ie �i Neagu, secretar
general de la Finan�e.
Concluzia lui Chirculescu e c� Guvernul, mai slab ca cel vechi, �i subminat din
toate p�r�ile, nu poate dura dincolo de octombrie.
�nt�lnit pe C�dere, cu care am schimbat dou� vorbe �n grab�. Va veni la mine s�-mi
spun� multe. Deocamdat�, la repezeal�, �mi afirm� c� una din cauzele mazilirii lui
Titulescu a fost c� s-a �n�eles cu Pierre Cot ca o parte din armamentul comandat de
noi �n Fran�a s� fie trimis �Frontului Popular" �n Spania. Prea e lat�, �i nu-mi
vine s� o cred. C�dere e �n toate fericirile � et cela se comprend.
13 septembrie. Interviul de ieri al lui Costinescu face mare v�lv�. Se spune c�
ministrul S�n�t�ii 1-ar fi dat �ntr-un moment de mare sup�rare, fiindc� Vaier Pop
(succesorul s�u la Industrie) ar fi anulat, dup� imboldul lui Miti�� Constantinescu
� care le cuno�tea (�i era probabil gelos de ele) � trei permisuri de import prin
compensa�ie de pe urma c�rora Costinescu �i �eful s�u de cabinet Diaconescu au
�nca-
1 Odat� cu mini�trii nota�i mai sus �n aceste �nsemn�ri, mai fuseser� numi�i cu
prilejul remanierii �i urm�torii subsecretari de Stat: Externe: Victor B�dulescu,
Interne: Bentoiu �i Barca, Finan�e: D. Alim�ne�teanu (fiul Sarmizei), Domenii: M.
Berceanu, Armament: Bejan, Instruc�ie: �uliu Valaori �i �tef�nescu-Goanga (rectorul
Universit�ii Cluj), Avia�ie: Caranfil, Culte: Tiberiu Mo�oiu.
264
sat o suta de milioane (o fi �i mai pu�in!). Negustorii cer acum banii �napoi �
indetrae. O fi, n-o fi, nu �tiu � dar ceea ce �tiu e c� �i Costi-nescu, �i Milita
sunt am�ndoi �per�ari de soi.
Cu Vaier Pop la Industrie va fi �ns� �i mai r�u. Se vor arunca to�i ardelenii pe
afaceri, �i aceia sunt de nes�turat.
Frigul �i ploaia persist�. Chiar la Bucure�ti, dup� c�te mi se telefoneaz�. Sunt 12
grade. Pentru l septembrie stil vechi e cu totul anormal.
Prima �istorioar�" care mi s-a povestit, o or� dup� ce m� cobor�sem din tren, a
fost senza�ionala demisie a generalului George Moruzi, Prin� �i Inspector General
al Cavaleriei, �nc� �nainte de plecarea mea �n str�in�tate, fac�ndu-se un loc
vacant printre inspectorii de Armat�, fusese numit generalul Prodan, comandantul
Corpului II de Armat�. Generalul Prodan e unul din cei mai pro�ti generali, din c�i
avem. La prostia congenital� a Prod�ne�tilor, se adaug� o doz� personal� din cele
mai v�dite. �i nu e numai prost, dar mai e �i lichea. A ajuns la corp de armat�, �i
la Corpul de Armat� din Bucure�ti prin platitudinele so�iei sale, o putoare, care
s-a gudurat c�t a putut pe l�ng� d-na Lupescu, pe care a slujit-o cu umilin��.
Numirea lui a indignat toat� armata, iar Moruzi, fiind mai vechi dec�t d�nsul a
protestat cu vehemen��. Printr-un raport adresat Regelui, Moruzi arat� c� Prodan n-
a putut ajunge general dec�t gra�ie indulgen�ei lui, ca �ef, �i c� ast�zi n-ar
putea r�m�ne �n armat� �ntr-o situa�ie inferioar� fostului s�u subordonat, c� dac�
prin urmare nu i se face dreptate, nu �i r�m�ne dec�t s�-�i dea demisia. Regele s-a
mul�umit s� pun� pe raport rezolu�ia: �Se prime�te demisia pe ziua de l
septembrie". �i aci �ncepe scandalul. Invitat la Regimentul 4 Ro�iori, care i-a
remis un dar �n amintirea trecerii lui prin acel corp, Moruzi a f�cut un discurs
at�t de violent �mpotriva Regelui, �nc�t Cenzura 1-a t�iat mai mult dec�t jum�tate.
Bine�n�eles nu violen�e directe care s� poat� da loc la sanc�iuni militare, dar
indirecte. �Nu regret plec�nd din armat� dec�t pe camarazii mei, �ncolo nimic.
R�m�ne�i cu g�ndul la datoria voastr�, �i nu v� pleca�i �naintea nim�nui, mai ales
�naintea celor care n-au ce c�uta �n armat� si respinge�i cu dispre� influen�ele
femeilor" � e una din frazele care mi-au fost citate. Majestatea Sa �i face de drag
�n toate cercurile, nu e vorb�. Ofi�erii Regimentului 4 au ascultat smeri�i
cuvintele lui Moruzi.
�NSEMN�RI ZII.NICK, 1936 265
16 septembrie. Duminica trecut� (13 septembrie) Stili�tii cuib�ri�i �n num�r destul
de mare �n p�r�ile muntoase ale jude�elor Neam� �i Baia (F�lticeni) au cobor�t spre
Piatra Neam�, sa libereze c�iva conduc�tori ai lor �nchi�i �n preven�ie �n arestul
local. Autorit�ile, prevenite, luaser� m�suri, �ns� insuficiente, a�a �nc�t
cordoanele de jandarmi opuse celor mai bine de 2 000 de manifestan�i arma�i n-au
fost �n stare s� opreasc� puhoiul care s-a rev�rsat peste ora�, devast�nd �i
sp�rg�nd geamurile. Abia �n fa�a pu�c�riei, trupe de infanterie chemate �n zor, au
putut opri pe manifestan�i �i st�p�ni situa�ia dar numai f�c�nd uz de arme, dup�
soma�iile legale. Mor�i �i r�ni�i destul de numero�i. Jandarmi mul�i grav r�ni�i.
Armata a putut pune m�na pe escrocul Glicherie, �episcopul Glicherie", cum �i spun
stili�tii, conduc�torul mi�c�rii care se afla �n fruntea manifestan�ilor, travestit
�n femeie. Nu �ncape nici o �ndoial� c� acest Glicherie e un agent comunist, pl�tit
de Moscova, �i c� mi�carea stilist� nu e dec�t o �ncercare comunist� de a tulbura
satele noastre, �ncercare ce se �ncadreaz� �n ofensiva general� pus� la cale de a
IlI-a Interna�ional� �n toate tarile �n care a putut g�si un punct de sprijin.
Front popular, antifascism, antirevizionism, stilism, nu sunt dec�t diferitele fe�e
sub care se ascunde r�njetul comunist. �i mai sunt oameni destul de orbi�i ca s� nu
vad�, �i s� ajute f�r� s� vrea ac�iunea de dezorganizare a Europei, pornit� din
Moscova! Gra�ie Cenzurii � stupid� �i de ast�-dat� � gravele ciocniri de duminic�
de la Piatra Neam� au trecut aproape neb�gate �n seam� de opinia public�.
17 septembrie. Din toate informa�iile culese de o s�pt�m�n� de c�nd m-am �napoiat
�n �ar�, reiese c� remanierea Guvernului n-a avut nici o semnifica�ie politic�
intern� �i c� soarta Guvernului a r�mas neschimbat�: �i tr�ie�te ultimele
s�pt�m�ni. Remanierea n-a avut alt scop dec�t debarcarea lui Titulescu, pe care
Regele a voit s� o pun� �n seama Partidului Liberal �i a Guvernului T�t�rescu,
�nlesnind astfel Suveranului formarea viitorului Guvern f�r� vedeta noastr�
interna�ional�. T�t�rescu a profitat de ocazie ca s� impun� Regelui c�teva avans�ri
�n partid, �i un �rappel � l'ordre" d-lui Incule�, favoritul Camarilei, care-�i cam
luase nasul Ia purtare. S-a constituit astfel unul din cele mai ridicole Ministere
din c�te a avut �ara rom�neasca. La Externe, Grigorcea, ministrul nostru la
Budapesta1, a primit delega�ia de Secretar General �parce qu'il ne s'agit que de
deux ou trois mois" �i aceast� m�rturisit� stare de provizorat sau mai bine zis �de
fin de regime" se d� ca scuz� pentru instalarea totalei incompetente a unui
Cancicov sau a
1 A nu se confunda cu cel�lalt Grigorcea, zis �Kanzler", ministru plenipoten�iar �i
el, dar de o perfect� nulitate.
266
unui Vaier Pop la locurile de comanda cele mai importante (Finan�e �i Industrie).
Slab� scuza, trist� scuz�, cum spunea Maiorescu.
�inut� �n secret de Rege �i de T�t�rescu, debarcarea lui Titulescu a fost o
adev�rata lovitur� de teatru. Citta Davila, care se afla la Cap Martin �n acel
moment, �mi poveste�te c� in ajunul loviturii, Titulescu i-a ar�tat diferite
telegrame ca s�-i dovedeasc� �ncrederea Regelui �n el �i totala aprobare a
politicii sale. �n ziua loviturii, javrele de la Adev�rul au telefonat la Cap
Martin: �Domnule Titulescn, Guvernul T�t�-rescu demisioneaz�, �i se reformeaz� f�r�
d-ta!" � �Ce m�, a�i �nnebunit? Cum s� demisioneze Guvernul f�r� sa �tiu eu?" �i
Marele Om a tr�ntit telefonul. Dup� c�teva ore, javrele au telefonat din nou:
�Domnule Titulescu, Ministerul a demisionat �i s-a reformat f�r� d-ta!" � �Vorbi�i
prostii, l�sa�i-m� �n pace!" �i a �nchis din nou telefonul. Numai dup� ce
Raicoviceanu a auzit la Radio compunerea noului Minister T�t�rescu �i confirmarea
depunerii jur�m�ntului, numai atunci Titulescu �i-a dat seam� de lovitura pus� la
cale �i izbutit�, �i s-a pr�bu�it. �n �ar�, piesa s-a jucat altfel. S-a f�cut mare
t�mb�l�u �n jurul agita�iilor provocate de diversele �garde", verzi, galbene, negre
�i albastre si s-a explicat remanierea ca o necesitate de �nt�rire (!) a Guvernului
�i de �nlocuire a lui Incule� la Interne, unde se cam f�cuse de r�s �i nu �tiuse s�
st�vileasc� violen�ele, dintr-o parte sau alta. �nl�turarea lui Titulescu a fost
prezentat� ca un eveniment secundar (!) determinat prin str�duin�a de a da
Guvernului un aspect mai omogen! Au fost la �nceput pro�ti care au crezut, dar
lumea s-a dumerit repede �i �i-a dat seam� c� remanierea n-a avut alt scop dec�t
remanierea lui Titulescu.
18 septembrie, �nainte de a pleca la Montreux, Titulescu, vorbind cu un prieten, ar
fi spus: �Le Roi possede une merveilleuse intelligen-ce, mais c'est une
intelligence qui a des trous: c'est un gruyere!" Prietenul era un prieten nesigur
�i a f�cut s� parvin� butada, Regelui. Dup� c�teva s�pt�m�ni, �Gruyere-ul" �i-a
luat revan�a.
T�taru (profesorul de la Cluj �i fostul subsecretar de Stat) a venit s�-rni
povesteasc� o audien�� pe care a avut-o acum �n urm� la Rege, �n calitate de
Pre�edinte al Automobil-Clubului din Cluj � venise s� invite pe Suveran la cursa
anual� de pe dealul Feleacului, care anul acesta va avea loc la 4 octombrie. Regele
i-a cerut s�-i spun� cum stau lucrurile �n Ardeal. T�taru a c�utat s� evite un
asemenea subiect prevenind pe �naltul s�u interlocutor c� nu avea nimic pl�cut de
povestit. Regele 1-a rugat s� vorbeasc� totu�i, �i s� vorbeasc� cu toat�
sinceritatea. T�taru
�NSEMN�RI ZILNICE. 19S6
267
1-a pus atunci �n curent cu toat� propaganda Mani�tilor �mpotriva lui, cum trimit
agen�i din cas� �n cas� cu o bro�ur� care con�ine discursul de la Vin� �i altele,
cum ace�ti agen�i otr�vesc sufletele prin comentariile verbale cu care �nso�esc
distribuirea bro�urilor, cum to�i se bucur� de protec�ia sau cel pu�in de
indiferen�a autorit�ilor care las� propaganda nest�njenit�, dac� nu o �ncurajeaz�
chiar. T�taru a mai spus Regelui c� aceast� propagand� prinde �i c� foarte mul�i
��rani vin s�-1 �n-
|trebe: �Ce mai face Regele, cu curva lui?" Eu: � �Ai spus Regelui a�a?" � T�taru:
�Sa m� tr�zneasc� Dumnezeu daca n-am spus textual a�a!" Regele a p�rut foarte
impresionat �i a �ntrebat pe T�taru ce e de ut. La r�spunsul acestuia c� numai un
om cu m�n� de fier ar putea june ordine �n tar�, Regele ar fi r�spuns: �Da, un om
�n genul lui Arge-
|toianu!" A �ntrebat apoi pe T�taru ce facem noi, dac� nu putem s� ne i�eiegem cu
Vaida si cu Goga. T�taru a r�spuns c� numai eu as putea ia r�spunsul la o asemenea
�ntrebare. Concluzia Regelui ar fi fost �Mi�cati-va mai mult". Lui T�taru i-a p�rut
c� pentru viitoarea guvernare � despre actuala nu i-a spus nimic � Regele s-ar
g�ndi la Vaida. Eu socotesc c� numele lui Vaida a fost evocat de Rege mai mult ca
s�-1 opun� lui Maniu, dup� cele povestite de T�taru � Qui vivra, verra.
Ziarele aduc vestea naufragiului vasului lui Jean Charcot, �Pourquoi pas?" pe
coastele Islandei. Ar fi pierit tot echipajul, inclusiv Charcot. Nu-1 mai v�zusem
de pe vremea Salpetrierei, c�nd eram am�ndoi studen�i �n medicin�, el mult mai
�naintat ca mine. Mi-am propus deseori s�-1 rev�d, dar n-am parvenit niciodat�.
Acum s-a sf�r�it �i cu el, cum s-a sf�r�it cu mai toate din timpul tinere�elor
mele.
Pangal �mi aduce din partea lui Prat (ministrul Spaniei) copii de pe notele pe care
le-a trimis Ministerului nostru de Externe ca s� protesteze �mpotriva agrementului
dat de Guvern pentru numirea unui domn Alomar ca reprezentant al Guvernului
comunist din Madrid, la Bucure�ti.
Bietul Prat y Soutzo a trecut prin grele suferin�e. Dup� izbucnirea r�zboiului
civil �n Spania, ne�tiind de ce parte s� se dea, fiindc� nu �tia de ce parte va fi
victoria, Prat a fugit la Mamaia unde s-a instalat cu familia �i n-a mai vrut s�
aud� de Lega�ie, cu toate apelurile disperate ale secretarilor s�i. Glum� a �inut
c�t a �inut, dar �ntr-o buna zi a venit o telegram� de la Madrid prin care guvernul
spaniol cerea d-lui Prat y Soutzo s� se pronun�e �n 24 de ore. Bietul om a c�utat
s� scape prin tangent� r�spunz�nd c� �a fost totdeauna credincios Republicii �i c�
va continua s� execute ordinele �Guvernului" f�r� sa precizeze care Gu-
268
vern. Dar imediat dup� telegrama de la Madrid a venit alta de la Bur-gos, prin care
Guvernul Provizor cerea si el o m�rturie de credin��, ad�ug�nd c� �n caz de
neadeziune, func�ionarii vor avea s� trag� toate consecin�ele. Dup� grea �i lung�
cump�nire, Prat s-a hot�r�t pentru Burgos, ale c�rui �anse �i s-au p�rut mai mari
�i a telegrafia! ministrului de Externe de la Madrid: �Etant donnes Ies actes de
barbarie et d'anar-chie commis par Ies troupes du Front Populaire, je prie Votre
Exce-llence d'accepter m� demission" � �i �n acela�i timp a trimis Guvernului
Provizor na�ionalist complecta lui adeziune.
Reac�iunea Madridului a fost simpl�: pe de o parte a trimis lui Prat urm�toarea
savuroas� depe��: �Votre Excellence, elle est destituee"! iar pe de alta a cerut
agrementul pentru Senhor Alomar, om de litere �i socialist. Titulescu, care era
�nc� ministru, s-a gr�bit s� intervin� la Rege �n favoarea candidatului Frontului
Popular1 �i ultimul act al lui Misa Arion, �nainte de a p�r�si Secretariatul
General al Externelor, a fost s� transmit� telegrafic prin f�r� fir, agrementul
ob�inut. Victor An-tonescu �i Guvernul actual sunt foarte plictisi�i de cele
�nt�mplate, dar nu mai �tiu pe unde s� scoat� c�ma�a. Prat face note �i rapoarte
pline de bun sim�, dar inutile. Vom avea probabil doi mini�tri spanioli. R�m�ne de
v�zut cui va reveni �Lega�ia". E probabil c� Prat care o ocup� o va ap�ra cu for�a,
�i c� vom asista astfel la o lupt� identic� cu cea care s-a desf�urat la Roma, �n
circumstan�e identice.
19 septembrie. Sunt de ieri la Breasta. O vreme divin�, �i dup� ghe��ria de la
Sinaia m� l�f�iesc la soare cu o deosebit� pl�cere.
Ziarele de ieri sunt pline de boala lui Titulescu. La �nceput s-a crezut c� era
vorba de �o boal� diplomatic�" care s�-i permit� s� stea la o parte �i s� nu
ia.pentru moment pozi�ie nici �n politica noastr� intern�, nici ��mpotriva cuiva".
Pare �ns� c� e vorba de ceva serios, chiar foarte serios. Leucocitemia, de care a
suferit totdeauna �n calitatea lui de insuficient glandular, a f�cut, dup� �tirile
publicate, progrese enorme. Cauza: malaria contractat� pe plaja de la Eforie, unde
a f�cut b�i de soare tocmai �n vederea multiplic�rii globulelor sale ro�ii.
Analizele f�cute de un specialist de la Paris ar fi dat l 200 000 globule2 la
milimetru cub �i dou� transfuzii de s�nge au fost executate de c�tre alt specialist
de la Innsbruck. Se poate ca Titulescu s� se apropie de Sorocul existen�ei lui.
Insuficien�a glandular� generalizat� nu �ng�duie de obicei o via�� mai lung� ca 40-
45 de ani. Titulescu a ajuns la 58 de ani. Un
1 �n alte ��ri s-a tar�g�nit cu agrementul cerut. Pasia cu care Titulescu s-a pus
�n slujba comunismului �i a fronturilor populare dovede�te �i ea o stare
patologic�.
2 Normal: circa 5 milioane. -��
269
record, �n ultima noastr� �ntrevedere (�n vagon, �n iulie, c�nd plecase la
Montreux) am fost speriat de �nf�i�area lui: �ntins pe pat sem�na cu un cadavru pe
o mas� de disec�ie. Figura lui p�rea modelat� �ntr-o mas� de Gorgonzola � numai
pete galbene �i verzui.
Presa �democratic�" pune starea lui Titulescu �n leg�tura cu lovitura politic� ce i
s-a dat. Nici nu se putea altfel. P�n� acum nu se �tia �ns� c� depresiunile
nervoase scad num�rul globulelor ro�ii din s�nge. O descoperire nou� a doftorilor
Honigmann, Bubi Br�ni�teanu �i Fermo.
21 septembrie. Venit �n Bucure�ti, chemat de afaceri personale. Ziarele dau �tiri
foarte alarmante despre starea lui Titulescu. �nt�lnindu-1 pe calea Victoriei,
Grigorcea (Kanzlerul) �mi spune c� dup� telegramele sosite azi-diminea��, bolnavul
ar fi pierdut cuno�tin�a.
23 septembrie. Consiliul �i Adunarea Societ�ii Na�iunilor �in �edin�e de c�teva
zile dar dezbaterile de la Geneva nu �nt�lnesc dec�t indiferen�� n opinia public�
de pretutindeni. Adunarea a ales pre�edinte un american de Sud, apoi s-a ocupat cu
chestiunea admiterii sau nead-miterii reprezentantului Abisiniei, de solu�ia c�reia
Italia face sa depind� prezen�a ei la Geneva, �n loc s� se pronun�e categoric �ntr-
un sens sau �n altul (�i nu putea fi dec�t ��ntr-un sens", c�ci ce Societate a
Na�iunilor ar mai fi �i aceea �n care, pe l�ng� Germania, Statele Unite, Japonia �i
Brazilia ar mai lipsi �i Italia!), Adunarea S.D.N. a c�lcat �i de ast�-dat� �n
str�chini, hot�r�nd c� chestiunea mai trebuie studiat�. Cum era de a�teptat,
solu�ia n-a mul�umit pe nimeni: italienii o socotesc jignitoare pentru prestigiul
lor �i se ab�in de la dezbaterile din Geneva, iar Negu�ul a declarat c� face apel
la tribunalul de la Haga. Pe c�nd Sedeneul se pr�bu�e�te �n ridicol la Geneva dup�
�ns�i m�rturisirea presei iudeo-democratice, Titulescu lupt� cu moartea la St.
Moritz. Ospitalierul cer al Elve�iei se �ntinde asupra acestor dou� ilustre agonii.
Chiar dac� vor putea ocoli �i de ast�-dat� sf�r�itul, nici unul nici altul din
muribunzi nu va mai pl�ti o ceap� degerat�: sunt am�ndoi atin�i la mir.
24 septembrie. Loviur� de teatru la Geneva: �mpotriva concluziilor comisiei de
verificare (care hot�r�se c� �chestiunea mai trebuie studiat�"), plenul Adun�rii a
votat admiterea delega�iei abisiniene, �pentru sesiunea actual�", r�m�n�nd ca la
cea viitoare s� se hot�rasc� din nou. �ntre tipicul pactului �i bunul sim�, S.D.N.
a ales tipicul, silind astfel Italia la decizii care numai bine nu vor face
prestigiului Genevei �i po-
270
CONSTANTIN ARGETOJANU
sibi�itatilor ei de reorganizare. Dup� vot, atmosfera la Geneva a fost foarte
deprimat�; se a�teapt� toata lumea la retragerea Italiei din Lig�.
Ameliorare sensibil� �n starea lui Titulescu. Globulele lui ro�ii se �nmul�esc
repede spre fericirea �D-nei Titulescu, d-ior Savel R�dules-cu, Neni�or,
Raicoviceanu �i Dumnezeu", care vegheau cu to�ii, dup� spusele jidanului Fermo, la
c�p�t�iul �marelui om". S� fi fost toat� boala numai teatru? Nu-mi vine s� cred.
Un oribil accident s-a �nt�mplat ieri pe �oseaua Bucuresti-Pite�ti. La 5 kilometri
de G�e�ti, automobilul �n care se aflau t�n�rul arhitect Mincu �i so�ia lui, fata
lui Gica �tef�nescu, s-a ciocnit cu altul. D-na Mincu a r�mas moart� pe loc, cu
coloana vertebral� rupt�, dl Mincu s-a ales cu un picior fr�nt, iar �oferul � ca �i
cele dou� persoane din automobilul advers � n-au avut nimic.
T�n�ra pereche �i celebrase c�s�toria chiar ieri dup�-amiaz�, l�sase nunta�ii s�
petreac� �i pornise spre C�mpulung. Unii spun c� accidentul a fost pricinuit de
praf, al�ii c� �oferul ar fi fost cam cherchelit, de la nunt�. Margareta Mincu era
singurul copil al lui Gic� �tef�nescu, o fat� de o frumuse�e rar�, de care se
amorezaser� mul�i. Jalea p�rin�ilor �i prietenilor e mare.
26 septembrie. Diploma�ii no�tri:
Cu prilejul vizitei ministrului prezident Stoiadinqvici Ia Bucure�ti, s-a distins
Gur�nescu, ministrul nostru la Belgrad, �n momentul plec�rii lui Stoiadinovici, la
gar�, Gur�nescu �ipa �n gura mare c� e s�tul de Belgrad �i de s�rbi, �i c� vrea un
alt post (ca cumnat al lui Franaso-vici-Camaril�, pe�tele �i crede permis orice).
Iugoslavii prezen�i f�ceau un cap. Grigorcea (Secretarul General) a c�utat s�
�nchid� gura nebunului, dar acesta i-a replicat �i mai tare �Da, dom'le, mi s-a
ur�t la Belgrad, vreau s� fiu mutat la Praga!" Incidentul a venit p�n� la urechile
lui Stoiadinovici care n-a fost deloc mul�umit, cum lesne se pricepe, de
nepoliticoasa ie�ire a �diplomatului" rom�n.
Toderi�� Emandi, ministrul nostru ta Praga nu s-a distins pe peronul unei g�ri, ci
cu prilejul unei mese mari diplomatice la care ar fi declarat ritos c� dl Bene� a
ajuns Pre�edinte al Republicii numai gra�ie lui. Prostia a sup�rat foarte mult pe
Bene� care are capul (?) lui �mo� Toderi��".
Al treilea diplomat rom�n care s-a distins �n ultimele s�pt�m�ni a fost Jean Th.
Florescu, �Menistrul" nostru �n Spania care demonstra la
Karlsbad, �n fa�a unui auditoriu buim�cit c� comuni�tii reprezint� ordinea �n
Peninsula Iberic� �i ca generalii Franco �i Mola nu sunt dec�t ni�te criminali
anarhi�ti.
Se vede c� nulitatea corpului nostru diplomatic a pus pe g�nduri �i Guvernul �i pe
Rege. O mare mi�care se preg�te�te. Se va numi �n fine un ministru la Londra, iar
Laptew va trece ministru la Berna �n locul lui Boerescu, pus la pensie. Vor mai fi
rechemat! Emandi de la Praga, Vi-�oianu din Polonia, Jean Th. Florescu de la
Madrid. C�dere ar dori s� fie retrimis la Var�ovia, dar lucrul nu e posibil dup�
modul cum a fost rechemat, �i se crede c� va fi numit la Viena, �n locul lui
Brediceanu, rechemat. Vasiliu, va fi �i el rechemat de la Roma-Vatican. I se caut�
un loc. Titulescu hot�r�se s�-1 trimit� la Benia, dar acum acest loc destinat lui
Laptew, nu mai e disponibil. Regele ar voi s� trimit� pe Gu�ti la Berlin, dar
informatorul meu (Grigorcea) socotea numirea imposibil� � Signora Gu�ti fiind
ovreic� (var� buna cu Alte�a Sa Lupescu). La Londra se caut� un ministru. Va fi
Comnen, dac� se va ajunge la cazarea lui Gu�ti la Berlin. Poate �i Davila, care
umbl� cu limba scoas� dup� acest post. O greutate pentru aceast� numire ar fi c� �n
Anglia (cel pu�in sub domnia lui George V) nu se primeau �efi de misiune divor�a�i
(influen�a puritan� a Reginei Mary). E regretabil c�ci cred c� Davi�a ar reu�i la
Londra; un ministru bun �n Anglia ar fi �i Grigorcea (nu Kanzlerul).
Pangal a aflat c� �ncrederea fran�uzilor ar fi at�t de mare �n noi �nc�t nu vor s�
ne livreze tunurile comandate dec�t descomplectate. O singur� baterie s� fie
complectat�, de fiecare regiment (pea�ru instruirea oamenilor) iar pentru rest,
c�te o piesa secundar� dar indispensabil� de fiecare tun s� fie depozitat�, dup�
unii la Odessa (�n p�strarea Soviete-lor!!), dup� al�ii �n Cehoslovacia. Se zice c�
una din cauzele demiterii lui Titulescu a fost c� n-a protestat �mpotriva unor
asemenea jignitoare preten�ii, �i c� a acceptat-o chiar. Chestiunea n-ar fi �nc�
rezolvat�; ea arunc� o ciudat� lumin� asupra raporturilor noastre cu �marea noastr�
aliat�".
Ziarele de azi public� c� Titulescu e �n afar� de orice pericol. Globulele lui
ro�ii sporesc vertiginos, dar teatrul continu� �n jurul s�u �i lancu Fermo tot mai
umple dou� coloane �n Universul cu am�nunte sanitare �i sentimentale care nu
intereseaz� pe nimeni.
27septembrie. A�teptata m�sur� � a�teptat� de cei ini�ia�i � a devaloriz�rii
francului francez e �n fine un fapt �ndeplinit. Camerele au
272
fost convocate pe ziua de m�ine ca sa voteze textele necesare pentru reducerea
valorii aur a francului cu 25 p�n� la 36%. Cifra exact� va fi fixat� �n cursul
�edin�ei de azi. E o concesie a bancarilor, prin urmare o �nfr�ngere a lor.
Devalorizarea mai �nsemneaz�, �nc�, c� cu�itul a ajuns la os �n Fran�a, c�ci altfel
nici b�ncile, nici reprezentan�ii faimosului �bas de laine", nici scrobi�ii
ortodoxiei capitaliste n-ar fi consim�it la o m�sur� pe care au repudiat-o cu cea
mai mare energie p�n� acum.
M�sura vine �ns� prea t�rziu, �i disciplina monetar� pe care a �tiut s� �i-o impun�
Anglia, c�nd a devalorizat lira, nu va putea fi men�inut� �ntr-o �ara anarhizat� ca
Fran�a, a�a �nc�t toate rezervele sunt de f�cut asupra consecin�elor acestei
devaloriz�ri. Interesant� e de relevat ipocrizia, ve�nica ipocrizie a regimurilor
democratice-ovreie�ti: �n lungile comunicate ale Guvernului francez, cuv�ntul
devalorizare nu exist� �i toat� opera�iunea e prezentat� ca o ajustare monetar�,
consecin�� a unei �n�elegeri economice �ntre Anglia, Statele Unite si Fran�a �n
vederea normaliz�rii (?) schimburilor interna�ionale (!!!). Am savurat cu o pl�cere
special� alineatul prin care se anun�� c� dob�nzile ipotecare vor fi reduse la 5%
�i c� angajamentele de plat� (poli�e) libelate �n moned� str�in� sau aur sunt
am�nate �n scaden�a lor p�n� Ia un termen care se va fixa prin decret. Mi-am adus
aminte de palinodiile d-lor Rist et consor�i din 1931 �i 1932 �i de varia�iunile
lor asupra temei intangibilit�ii crean�elor �i angajamentelor! Pe acele vremuri, eu
eram �un bol�evic" �i bestiile de la Paris mi-au sabotat �ntreaga mea ac�iune, prin
slugile lor din Bucure�ti. Pl�tim scump, azi, slug�rnicia noastr� dup� cum scump
vor pl�ti francezii egoismul bancherilor lor �i prostia �i slug�rnicia
teoreticienilor din slujba acestora.
Citesc cu mare pl�cere ultimul volum al lui Saint-Aulaire, �Geneve contre la paix"
ap�rut de cur�nd. E plin de duh, �i de adev�ruri. E o analiz� inteligent� dar crud�
a palinodiilor de la Geneva. Sunt ani de zile de c�nd am botezat S.D.N.-ul �le
Petit Cafe"; azi a� putea complecta c� �c'est un Petit Cafe ou l'on ne sert que des
consomations fre-la�ees". Instinctiv, n-am putut suferi Societatea Na�iunilor
dmprima zi a �nfiin��rii sale. Ea n-a servit dec�t ca punct de cristalizare a
tuturor la�it�ilor �i neputin�elor unei demagogii �mb�tate de vorbe goale �i ca
aparat de selec�iune pentru lichele �i profitori. Despre r�sun�toarea, inutila �i
searb�d� elocin�� care a ilustrat tribuna de la Geneva, de la Vivia-ni �i p�n� la
Blum, trec�nd prin Briand �i prin Titulescu � Saint-Aulaire ne d� o excelent� �i
lapidar� defini�ie: �La phraseologie est si briliante qu'elle n'est ternie par
l'ombre d'aucune pensee et si vide qu'elle ne contient pas meme des mensonges
hormis ceux qui sont si obliga-toires qu'ils ne trompent plus personne."
Depe�ele de azi-diminea�� ne aduc vestea c� �i Belgia �i Elve�ia vor proceda la
devalorizarea monedei lor. Se crede c� va urma �i Olanda. Probabil c� ��n�elegerea
economica" cu Anglia �i cu Statele Unite const� �n angajamentul acestor dou� ��ri
de a nu proceda pentru moment la o nou� devalorizare, c�ci dac� ar face-o �i ele,
ca to�i ceilal�i, m�sura bie�ilor francezi ar �nsemna �un coup d'epee dans l'eau"
�i un sacrificiu monetar inutil pentru redresarea raporturilor economice, care ar
r�m�ne neschimbate.
�n Spania, evenimentele par a fi pe sf�r�ite �i victoria na�ionali�tilor �mpotriva
comuni�tilor asigurat�.
28 septembrie. Mi s-au povestit urm�toarele dou� istorioare, care par n�scocite de
un umorist macabru, dar care sunt adev�rate. Realitatea �ntrece de multe ori �n
fantezia ei limitele pe care imagina�ia omeneasc� nu le atinge dec�t cu sfial�.
Prima istorioar�. Colonelul Pleniceanu1, cumnatul lui Titulescu, care a murit de
cur�nd, a cerut prin testamentul s�u s� fie incinerat iar cenu�a s� fie r�sp�ndit�
asupra Bucure�tiului, dintr-un avion. Sosindu-i sorocul, v�duva lui a executat
prima dorin�� dar a ezitat �n fa�a celei din urm�. Titulescu a protestat cu
energie, �i dup� un agitat consiliu de familie s-a ajuns la un compromis: cenu�a s�
fie r�sp�ndit� peste un lan de pe mo�ia defunctului de l�ng� Peri�, �i nu cu
avionul, ci mai modest, de la �n�l�imea m�inilor. D-na Pleniceanu a luat urna, �i
alte bagaje, si s-a dus cu trenul la Peri�, dar din nenorocire a uitat borcanul cu
cenu�� n tren. Ajuns� la conac, ia pe Pleniceanu de unde nu e. Telegrame,
Prefectura Poli�iei �i Ministerul de Externe chema�i �n ajutor n-au ajuns trenul
dec�t departe �n Moldova. A doua zi a sosit �n gara Peri� ... un borcan cu �erbet
de trandafiri, pierdut �i el probabil �n tren de alt� gos-
1 Colonelul Pleniceanu era un om ar�tos, dar prost de da �n gropi. Ceea ce nu-1
�mpiedica s� fie c�t se poate de �ncrezut �n el �nsu�i. Mai ales de c�nd Titulescu
devenise un personaj �nsemnat �i �nchipuise �i d�nsul c� avea un rol de jucat,
fiindc� so�ia lui era sora mai mare a doamnei Titulescu (am�ndou� erau n�scute
Burc�) �i fiindc� �nainte de a-�i fi organizat casa de la �osea, Titulescu tr�gea
la d�nsul. Pe timpul Ministerului Vintil� Br�tianu, Titulescu fiind deseori gripat
sau r�cit, mai multe Consilii de Mini�tri s-au �inut �n casa lui Pl�niceanu, din
strada Gogu Can�acuzi-no (fost� Polon�). Reprezentan�ii Lega�iilor �i ai Presei
forfoteau de diminea�a p�n� seara �n casa Colonelului care f�cea onorurile cu acea
m�ndrie caracteristic� a prostului; talia lui, de aitminten zvelt�, se �ncorda �i
mai mult �i din barba lui c�runt� �i p�trata se desprindeau fulgere, ca din pumnul
�ncle�tat al lui Zevs. Mason convins, ajunsese la gradul 33 dar a f�cut gre�ala s�
urmeze disiden�a lui Sadoveanu. L-am crezut om cinstit, am aflat �ns� dup� moartea
lui ca �n timpul r�zboiului, la Ia�i, f�cuse un fals �n acte publice �i dob�ndise
mo�ia debitorului s�u Mumuianu. Mar-ghilomanist credincios, conul Alecu �l
introdusese la Jockey-Club unde �pozele" lui aristocratice aveau darul s� fac� pe
mul�i s� sur�d�.
CONSTANTIN ARGI-TOIANU
podin�. Borcanul cu cenu�� n-a mai fost g�sit niciodat�, �i iat� cum musafirii d-
nei Pleniceanu au degustat mult� vreme r�m�i�ele polcovnicului Sever cu c�te un
pahar de ap� rece.
A doua istorioar�. O guvernant� elve�ian�, d-ra Steline a tr�it 50 de ani �n
Rom�nia �n familia V�rvoreanu din Craiova, unde a crescut to�i copiii copiilor, �i
la b�tr�ne�e s-a dus sa-�i sf�r�easc� zilele acas� �n Elve�ia. Fie c� se
dezobi�nuise de via�a prea metodic� a patriei sale, fie c�-�i l�sase inima la noi,
g�ndul ei era tot la Rom�nia a�a �nc�t a l�sat cu limb� de moarte s� fie incinerat�
�i ea, iar cenu�ile s� fie trimise �n �ara dorului ei. Dup� ce a murit, familia a
incinerat-o, conform testamentului g�sit, �i tot conform acestuia au hot�r�t s�
trimit� cenu�ile �n Rom�nia. Dar cui �i cum? S-au hot�r�t pentru d-na C�linescu
n�scut� V�rvoreanu de care defuncta era legata prin at�ta vreme de convie�uire si
fiindc� trimiterea cenu�ilor omene�ti peste grani�� e tot at�t de complicat� ca
trimiterea unui cadavru, mo�tenitorii s-au g�ndit s� pun� r�m�i�ele guvernantei
�ntr-o cutie de cacao �i sa o expedieze la Bucure�ti f�r� alt� formalitate. D-na
C�linescu a rugat pe fra�ii Vr�biescu s� �i scoat� cutia de cacao de la vam�.
Fra�ii Vr�biescu, cei doi gemeni, care tr�iesc �mpreun� �i sunt foarte str�n�i la
pung�, au hot�r�t s� dij-muiasc� aceasta cutie de cacao care le c�dea din cer, �i a
doua zi diminea�a a fost s�rb�toare �n casa lor. La prima linguri�� i-au dat ei
seam� c� cacaul lor n-avea gust de ciocolat�, dar au aplicat vorba rom�nului despre
calul de dar �i cacaului, �i f�r� s� cerceteze mai departe �i-au sorbit fiecare
cea�ca. Un examen mai minu�ios al con�inutului cutiei din partea buc�t�resei a
�mpiedicat singur pe d-�oara Steline s� nu fie �nghi�it�, cea�ca dup� cea�c�, de
fo�tii ei elevi.
Cum se vede, incinera�ia, pe l�ng� at�tea avantaje, are �i ea cusururile ei.
29 septembrie. Vorbind cu C. despre Sain�-Aulaire, cu prilejul ultimului �i
incisivului s�u volum (�Geneve contre la paix"), prietenul meu �mi reaminte�te �un
mo� a l'emporte piece" al fostului ambasador. Pe c�nd se afla acreditat la Londra,
ministru al Afacerilor Str�ine englez era lord Curzon, cunoscut pentru morga
atitudinii lui: p�ea maiestuos, cu umerii da�i �napoi �i cu capul ridicat �n sus.
Pu�in� lume �tia �ns� c� aceast� atitudine, care nu corespundea sufletului
nobilului lord, era datorit� unui accident din copil�rie: primise la Eton, juc�ndu-
se, o lovitur� �n �ale care �i �n�epenise pentru totdeauna �ira spin�rii. Saint-Au-
laire explica caracteristica atitudine a lordului Curzon �n cuvinte pu�ine, dar
plastice: �II lui a suffi d'un coup de pied au derricre pour lui donner de la
dignite pour toute la vie!" E de priceput c� cu asemenea formule, neast�mp�ratul
diplomat nu putea prinde r�d�cini nic�ieri.
4 octombrie. Breasla. Un frig excep�ional de 4-5 zile. A nins �n Iugoslavia, pe
coastele Dalma�iei �i �n Ungaria pe l�ng� Budapesta. Se zice ca ar fi nins �i la
noi, �n D�mbovi�a �i prin Bucovina. Facem foc, ca iarna.
Primesc o scrisoare de la Martha Bibescu din Londra, �ntre altele aceast� amuzanta
dar exacta formul�: �L'Angleterre regarde tomber le franc et bruler l'Espagne. Elle
ne fait que ca depuis Philippe II." Numai c� lucrurile s-au mai schimbat de atunci;
s-a inventat cuv�ntul �solidaritate" �i o na�iune nu mai cade singur�.
�n fine devalorizarea francului cu o treime e un fapt �ndeplinit. Dup� o serie de
amendamente (relative la m�surile de precau�iune �n vederea decalajului pre�urilor)
�i dup� dou� plimb�ri de la Camer� la Senat �i de la Senat la Camer�, legea
special� a fost votat� �i promulgat�. Bine�n�eles nu e vorba de �devalorizare" ci
de ajustare, nu e vorba de o m�sur� de expedient fa�� de dezastrul exporturilor ci
de un aranjament monetar �ntre Statele Unite, Anglia �i Fran�a (probabil �n
favoarea celor dou dint�i?). E ciudat c�t de u�or se �mbat� bie�ii francezi cu
vorbe, dar de la distan�� noi �ntreb�m: pe cine cred c� �n�ai�? Amuzant: citesc
�ntr-un ziar serios c� �n�elegerea monetar� dintre cele trei ��ri sus-po-menite n-a
f�cut obiectul unei conven�iuni scrise �i semnate, fiindc� un gentlemen 's
agreemen� are mult mai mult� valoare (sic) dec�t un act scris! C� tratatele se
calc�, o �tim cu to�ii; de unde ia economistul nostru � c�ci e un economist �
siguran�a c� cuv�ntul dat n-are aceea�i soart�?
Elve�ia �i Olanda au devalorizat �i ele �n aceea�i propor�ie. Prima consecin��
pentru noi: marasm pe pia�a cerealelor din cauza sc�derii pre�urilor. Negura-le
Guvernului sunt mobilizate �n vederea m�surilor de luat pentru ap�rarea
valorific�rii produc�iei agricole. A�tept�m m�surile.
�n Spania, cercul na�ionali�tilor �n jurul Madridului se str�nge. La Burgos s-a
constituit Noul Stat Spaniol, �i �n fruntea lui a fost pus ca �ef al Statului,
generalul Franco. Transmiterea puterilor din partea Pre�edintelui Juntei
Provizorii, generalul Cabanellas, c�tre genera�u�Fran-co s-a f�cut �n mijlocul unei
mari �nsufle�iri. La �iremonie asista �i generalul Mola.
Inginerul Ciulei, b�nuit de omorul �i�ei Christescu, a fost judecat de jura�i, �i
achitat �n unanimitate, alalt�ieri. Lipsa de probe, prezum�i-
276
uni cu sau f�r� temei �i mult� patim�, mai ales din partea instruc�iei, au dus la
rezultatul pe care toat� lumea 1-a a�teptat. E pur �i muove � a spus Galilei!
Universul de azi-diminea�� anun�� ncetarea din via�� a d-nei Lucia Buzdugan,
v�duva fostului Regent. P�n� s� ajung� b�rbatu-s�u Regent, fusese o femeie foarte
cumsecade �i la locul ei, cu alte cuvinte nu o cuno�tea nimeni, �n�l�area so�ului
ei �i z�p�cise capul, �n 1928, pe c�nd eram ministru al Agriculturii �mi trimitea
prin aghiotantul lui Buzdugan scrisorele de recomanda�ie pe care le semna �Lucie",
ca o regin�. Dup� moartea d-lui Regent �i f�cuse c�r�i de vizit� astfel libe-late:
�Mme Vve du Regent Buzdugan". Autentic. Moartea ei �nsemneaz� o economie de 60 000
de lei pe lun� pentru Stat. �n�r-adev�r, c�nd pensiile fo�tilor Regen�i (S�r�eanu
�i Patriarhul Miron) au fost suprimate din ini�iativ� parlamentar�, v�duva Buzdugan
a fost uitat�, �i uitat� �i cu pensie a r�mas.
5 octombrie.
Le gaffeur:
Victor Antonescu, transformat �n diplomat peste noapte, o face �lat� r�u" la Geneva
unde se pare c� sesiunea S.D.N.-ului nu a luat �nc� sf�r�it. Vorbe�te, d� banchete
escrocilor presei interna�ionale �i interviuri. A dat acum unul ziarului Le Figaro
prin care clasific� raporturile noastre interna�ionale �n modul urm�tor:
�A Han�a noastr� cu Fran�a constituie baza politicii Rom�niei.
Recentele hot�r�ri ale conferin�ei din Bratislava au dovedit ac�iunea ferm� a Micii
�n�elegeri (!). M� voi str�dui s� ^str�ng �i mai mult (?) leg�turile politice
dintre cele 3 ��ri ale acestei �n�elegeri. La fel �n ce prive�te rela�iile dintre
Statele �n�elegerii Balcanice. (Bravo! dar cum r�m�ne cu Str�mtorile?)
�ti�i c� avem o alian�� cu Polonia (delicios!). Pun mare pre� pe scoaterea �n
eviden�� a clauzelor acestui tratat. (Aci e lat� r�u; ce va zice Moscova amic� �i
protectoare?)
Cu marele nostru vecin (s�rut m�na!) care este Uniunea Sovietic� vreau s� dezvolt
�i mai mult rela�iile de bun� prietenie. (Ce va zice Polonia, cea cu clauzele?)
Cu Italia de asemeni (?) avem bune rela�ii culturale �i economice (!!!)
Rela�iile noastre cu Germania sunt bune".
Admira�i aceast� scar� �degresiv�" a sentimentelor noastre politice! Dac� mai
suntem nevoi�i s� juc�m �ntr-o hor� f�r� l�utari, �i s� con�i-
w
nu�m politica altora �n loc s� facem pe a noastr�, de ce s� o strig�m �n gura mare.
Declara�iile ritoase ale d-lui Victor Antonescu ne-ar putea jena m�ine; sau poate
n-au nici o importan��, dat� fiind personalitatea care le-a f�cut?
Titulescu a tras cu piciorul. Depe�ele anun�a iminenta decapitare a lui Litvinov. E
de necrezut, dar pare ca un puternic curent antisemit s-a ivit �i �n Rusia
Sovietic� �i for�eaz� m�na lui Stalin, silindu-1 s� se despart� de to�i ovreii.
Bie�ii jidani trec printr-un ceas r�u pretutindeni. Dl Finkelstein, zis Litvinov,
era f�r� �ndoial� cel mai inteligent dintre mini�trii de Externe din Europa, �i a
�nv�rtit ani de zile pe colegii s�i dup� degete. Pe Titulescu'cel dint�i. Sovietele
se vor resim�i de lipsa lui. Cu at�t mai bine pentru noi.
Na�ional-��r�ni�tii au �inut ieri o �ntrunire la Satu Mare la care au participat
Mihalache, Maniu �i natural Mihai Popovici. O �ntrunire �i c�teva discursuri mai
mult sau mai pu�in nu �nsemneaz� nimic �i n-a� fi notat aci �ntrunirea de duminic�
dac� la sf�r�itul ei nu s-ar fi trimis 3 telegrame din care cel pu�in 2 n-aveau
nici un sens. Una a fost trimis� �efului Partidului Agrar ciocoslovac, �i aceasta
avea sens, c�ci era un r�spuns la o telegram� de felicit�ri (f�r� sens) dat� de
ciocosvlac pre�edintelui �ntrunirii. Cele dou� f�r� sens au fost, una adresat� lui
Hogea de la Praga (Mr. Hodza, prime Ministre), un tovar� de lan� al lui Maniu de pe
vremea ungurilor � �i alta lui Titulescu, �de admira�ie pentru glorioasele lui
�nf�ptuiri". Care? Dl Jules Maniu a vorbit la �ntrunire mai �na�ionalist" �i mai
�valahicus" ca fratele Alexandru Vaida. A-tunci de ce sunt certa�i? Fiindc� nu se
�n�eleg pe blidul de linte? Telegrama dat� lui Titulescu a trebuit s� fac� o
pl�cere deosebit� M.S. Regelui.
l
7 octombrie. Gombos, primul ministru al Ungariei, a murit alalt�ieri �n sanatoriul
Witelsbach de l�ng� Miinchen. Suferea de un cancer la rinichi, �i era condamnat de
c�tva timp. De mai bine de dou� luni, interimatul pre�edin�iei fusese trecut lui
Daranyi, �i tocmai fiindc� moartea titularului era iminenta nu se schimbase
Guvernul. Ungaria pierde cu Gombos un �ef de Guvern �ndr�zne�, dinamic �i
�nver�unat �n revendicarea postulatelor na�ionale maghiare. N�scut �n 1886, ofi�er
t�n�r �n timpul r�zboiului s-a aruncat �n politic� dup� pace �i a fost ales
pre�edinte al mai multor asocia�iuni na�ionaliste. Deputat �n 1920, ministru �n
1930 �i prim-ministru �n 1932 �n locul lui Bethlen. Era un devotat
278
al lui Horthy, �i contribuise mult pe vremuri, la �mpiedicarea Regelui Carol de
Habsburg s� pun� m�na pe Tronul Ungariei. Nu ne putea suferi. S� �i fie ��r�na
u�oar�.
Cu o procedur� sincer� �i elegant�, Italia a devalorizat �i ea lireta, cu 40%,
m�rturisind faptul �i explic�ndu-1 prin devalorizarea principalelor devize str�ine.
Pe l�ng� m�surile cuvenite pentru men�inerea pre�urilor interioare, Mussolini a mai
lansat �i un mare �mprumut �pentru punerea �n valoare a noilor cuceriri �i pentru
consolidarea economiei na�ionale". Posesorii de bunuri imobiliare sunt obliga�i s�
subscrie c�te o sum� reprezent�nd 5% din valoarea acestora. Numai la Milano s-au
subscris peste l miliarde de lire. Eitviva ii Duce\
Consiliul nostru de Mini�tri s-a �ntrunit, s-a consf�tuit �i a publicat un
comunicat prin care Guvernul aduce la cuno�tin�a boborului c� nu este cazul s� se
devalorizeze �i leul. Cred �i eu! Devalorizarea nu este o doctrin�, este o m�sur� �
�i este o m�sur� a c�rei oportunitate nu poate fi examinat� dec�t �ntr-un corriplex
de alte m�suri la care guvernan�ii no�tri nici nu se g�ndesc. De fapt, sc�derea
pre�urilor cerealelor, petrolului �i lemnelor la export, va fi compensat� prin
sc�derea pre�ului materiilor prime �i semifabricate �i a m�rfurilor importate. Cum
industria�ii �i comercian�ii sunt �ns� ni�te �mecheri, st�p�nirea trebuie s� ia
m�suri pentru ap�rarea agricultorilor, care vor fi altfel, �i de ast�-dat�,
victimele conjuncturii noi.
12 octombrie. Ieri, duminic� frumoas� de toamn�. Pe c�nd, cu Patriarhul �i cu
episcopii �n frunte, to�i ahtia�ii de publicitatea Universului s�rb�toreau f�r�
ru�ine pe Stelian Pope�te �n Arenele Romane (reclam� et... circenses!),
proclam�ndu-1 �mare rom�n" � am fost cu prietenii mei din Craiova, diminea�a, la
Valea Stanciului �i dup� amiaz� la Livezi. Lume mult�, primire cald�, entuziast�
chiar � oamenii m-au luat pe sus � �i natural vorb�rie multa. Am putut constata o
dat� mai mult ravagiile sifilisului, paludismului �i politicianismului! Cu tot anul
bun, foarte bun chiar, s�r�cia e mare �i plugarii nevoia�i si nemul�umi�i, �n ce
hal am g�sit �oseaua na�ional� Craiova-Calafat! Dup� podul Jitianu-lui, la Podari,
era s� ne �nn�molim. Ceea ce nu �mpiedic� pe T�tarescu s� tr�mbi�eze c� a ref�cut
�oselele! . ^
�NSEMN�RI ZILNICE. 19)6 279
Ziarele de ieri aduc vestea loviturii lui Schuschnigg. S-a proclamat dictator �n
Austria, a dizolvat Heimwehrul �i toate forma�iile paramilitare �i a redus astfel �
pentru moment � la neputin�a pe Starhemberg. O dictatur� mai mult �n Europa.
Na�ionali�tii spanioli merg bine, dar �ncet.
13 octombrie, �napoiat la Bucure�ti � dup� 15 zile de izolare la Breasta unde am
t�iat arbori ca s� croiesc alei noi, unde am redactat �expozeul" pe care-1 voi citi
la congresul Partidului Agrar la l noiembrie �i un mic capitol din Memoriile mele,
� g�sesc un frig neobi�nuit �n aceast� vreme a anului. Un frig cu at�t mai nepl�cut
cu c�t caloriferul meu e stricat �i nu-mi pot �nc�lzi casa.
Zvonurile ziarelor despre numirea lui V. Stoica la Londra, pe care de la distan��
le judecam ca o glum� de prost gust, erau �ntemeiate. De�i lucrul pare de necrezut,
s-a cerut agrementul Guvernului englez pentru numirea b�d�ranului de la Sofia �n
postul de reprezentant al Rom�niei, pe l�ng� cea mai aristocratic� Curte a Europei.
Stoica �n �culo-te scurte �i ciorapi de m�tase!" Pare c� Regele Carol, c�ci el a
cerut aceast� numire, a pierdut nu numai orice urm� de bun-sim�, dar p�n� �i orice
ru�ine. Stoica nu are nici o calitate care s�-1 impun� la o avansare precipitat�,
peste capul altora mai vechi. O rupe pe fran�uze�te �i pe engleze�te (a petrecut
doi ani �n America) �i jongleaz� cu solegismele �i cu barbarismele, dar acest curaj
nu compenseaz� o totaS� lips� de cultur�. E �ns� la picioarele d-nei Lupescu, �i
aceast� �nsu�ire �nlocuie�te cu prisos pe toate cele ce s-ar cere unui diplomat
obi�nuit, neini�i-at �n riturile Camarilei. Mi se spune ca Regele ar fi declarat
�c� un fiu de ��ran ardelean va face bine la Londra, fa�� de de��n�ata propagand�
pus� acolo la cale de unguri!" Divin� incon�tien��! �mpotriva magna�ilor maghiari
at�t de apropia�i suflete�te de snobismul englez, fiul de cioban iobag � cu care
lorzii �i bog�ta�ii din Citty nici nu vor cata-dixi s� stea de vorb�! Am auzit c�
Stoica � care nu ro�e�te de tat�-s�u, �i aceasta e o not� bun� � se plimb� cu un
portret al b�tr�nului, �n �inuta lui de �baci". Cojocul de oaie �ntors �i c�ciula
de oaie �urcan� vor impresiona desigur ad�nc pe prietenii Principelui Festetics.
Se poate �ns� � izb�nd� de ultimul minut ai bunului-sim� � ca
totu�i aceast� scandaloas� numire s� nu se fac�. Am uitat to�i �ntr-ade-
v�r palmele pe care Stoica le-a aplicat �n 1929, �n anticamera lui Maniu
lui Antoine Bibescu. Or se �nt�mpl� c� so�ia lui Ant. Bibescu, Eliza-
ibeth, n�scut� Asquith, s� aib� �n acest moment o situa�ie privilegiat� pe
280
l�ng� Guvernul englez din cauza prieteniei sale intime cu Leon Blum. Elizabeth
Bibescu face leg�tur� �ntre Downing Street �i primul ministru francez �n care
Anglia, lucru ciudat, �i-a pus toat� �ncrederea. Poate s� aib� dreptate englezii,
c�ci cine �tie dac� dup� Blum, nu vor veni comuni�ti sadea, �n Fran�a. Dac� la
trecerea momentan� de care se bucur� Elizabeth Bibescu se mai adaug� �i formidabila
ei putere de clan��neal�, ca �i a mamei sale vitregi Margot Asquith, una �i mai �i
� oricine poate s�-�i dea seam� de ce a�teapt� la Londra pe t�n�rul pugilist
Stoica. Uitaser� to�i, la Palat �i la Ministerul de Externe, incidentul Bibescu-
Stoica, dar �i. 1-au adus aminte acum, dup� ce a venit agrementul de la Londra, �i
se pare c� ezitarea e mare �i c� toat� afacerea a r�mas �n suspensie. Eu cred c�
numirea tot se va face; e prea mare prostia ca s� nu �i-o �nsu�easc�, cu
�nc�p��nare, iubitul nostru Rege.
14 octombrie. �ara negrilor:
De c�teva zile a sosit �n �ar�, poftit de Martha Bibescu, lord Lon-donderry cu
so�ia �i cu fiica. N-ar fi nimic de zis, dac� lucrurile s-ar fi oprit aci. Lord
Londonderry e un caraghios. Descendent al faimosului lord Castlereagh, imens de
bogat, a fost toat� via�a lui un trep�du�, �n politic� mai ales. Amic intim al
�mp�ratului Wilhelm al II-lea a fost �i �nainte �i dup� r�zboi, �i chiar pe timpul
r�zboiului, cel mai agitat germanofil din Anglia. Se zice c� numai prietenia lui
Ribbentrop cu d�nsul a �mpins pe junele cirac al lui Hitler la Ambasada din Londra.
F�r� s� se poat� da mare importan�� vizitei lui Londonderry la noi (�n Anglia n-are
nici o trecere), prezen�a lui la Bucure�ti �i la Sinaia putea s� fie interesant�,
dar at�t tot. N-a� fi obiectat nimic dac� to�i rom�nii cu care ar fi venit �n
contact 1-ar fi primit cu polite�e, dar de aci la platitudinile ce s-au f�cut e o
deosebire mare. Vagon special de la Bucure�ti la Lugoj, unde Regele a �ntrerupt
manevrele s�-1 primeasc�; tren special de la Lugoj la Sinaia (unde o v�n�toare-1
a�tepta la Posada); tren special, vapor special, ministru special, excursie
special� �n Delta Dun�rii. Bietul Londonderry n-a fost de c�nd e el �� pareille
fete". De la noi merge �n Ungaria, la Festetics, invitat la v�n�toare �i acolo. E
probabil c� �nobilul lord" �i �nobilul magnat" vor face haz mare �mpreun� de
sperietura valahilor fa�� de vizita unui �european" de vaz�. Ca �i cum ar fi venit
un �alb" �ntr-o �ar� de �negrii"! M�sura nu se dob�nde�te pe calea civiliz�rii,
dec�t la ultima etap�.
A murit, de pe urma unei congestii cerebrale, profesorul Vallaori, om cumsecade �i
simpatic, tovar�ul de �munc�" al doctorului Ange-
lescu, care cu prilejul ultimei remanieri a izbutit s�-1 ridice la rangul de
subsecretar de Stat. Vallaori era tat�l unei fete frumoase, c�s�torita cu Metaxa.
Dup� ce acesta a ajuns la o situa�ie frumoasa �n Anglia �i Statele Unite, ca
c�nt�re� de operet� (c�tiga milioane cu glasul lui) a divor�at, iar frumoasa lui
so�ie s-a rec�s�torit cu un american bogat. Tr�ie�te, ca �i fostul ei so�, �n
America.
Pangal �mi poveste�te c� a v�zut pe Dinu Cesianu �nainte de plecarea lui la Paris,
unde s-a �ntors, dup� nunta fetei sale cu fiul lui Taba-covici. Cesianu i-a
m�rturisit c� pleac� dezorientat ca niciodat�. N-a putut s� afle nimic de la Rege,
mai butonat ca oric�nd. Impresia lui, dar numai impresia, c�ci Regele nu i-a spus
nimic, e c� Guvernul va mai dura, poate p�n� �n prim�var�. Eu cred c� va �ine mai
mult. De ce 1-ar schimba? Am putut constata c� cl�direa Palatului cre�te, Majes-
tatea Sa nu duce lips� de nimic, �i ia drept bune toate minciunile lui T�t�rescu.
�n discursul pe care 1-a f�cut cu prilejul �ncheierii manevrelor, ieri, a acoperit
cu laude Guvernul �care-�i face datoria!" Apoi devalorizarea monedelor din Occident
a f�cut o gaur� �n �depozitele speciale" din Fran�a �i din Elve�ia � cum s-ar g�si
un Guvern mai �bun" ca s� o astupe?
Aceast� devalorizare a francilor a dat na�tere la scene de operet� � dar de trist�
operet�. S-au repezit �depozitarii" s�-�i scape avutul (?). Madgearu, Gavril�
Marinescu (cu depline puteri) si al�ii mai obscuri au �ters-o de zor spre Zurich �i
Paris. S�racii � ca simpatice victime �i ce nedreptate pentru ei! Al�ii mai
prev�z�tori �i-au luat m�surile la timp. Mihai Popovici, ramolit, n-a resim�it �nc�
toat� cruzimea loviturii.
16 octombrie. Ziua Regelui. De�i m� aflu la Sinaia, m� ab�in de la orice gest de
cordialitate. Am dat o telegram�, din Bucure�ti cu un minimum de cuvinte.
Ziarele str�ine sunt pline de discursul Regelui Leopold �i comenteaz� cu aprindere
hot�r�rea Belgiei de a reveni la politica ei de strict� neutralitate dinainte de
r�zboi, �n delirul m�ririlor din 1918, mica Belgie �ncheiase o conven�ie militar�
cu Fran�a si-si luase nasul la purtare. Remilitarizarea Renaniei, de c�tre
Germania, a readus pe belgieni la sim�ul realit�ilor. S-au hot�r�t s� denun�e
conven�ia militar� cu Fran�a, s� nu mai ia parte la nici un Locarno �i s� ceara
garan�ia neutralit�ii ei tuturor puterilor vecine, f�r� s� fie �i d�nsa garant�.
Francezii se str�m-
282
b�, fa�� de hot�r�rile de la Bruxelles, Germania e �nc�ntat�, Anglia nu e
nemul�umit� iar Geneva � les-Blum se mir� de defec�iunea Belgiei fa�� de blocul
antigerman.
Pe c�nd Europa se preocup� de schimb�rile politice ce se pl�m�desc, noi hiritisim
pe marele nostru Rege, iar Marele Nostru Rege nu se g�nde�te dec�t la viitoarea
plimbare ce va face cu be�i�orul s�u de mare�al, �n Cehoslovacia.
Doua concep�ii politice: la Atena, Guvernul a dat agrementul s�u la numirea unui
ministru spaniol na�ionalist; la Praga dl Bene� a dat afar� din Lega�ie pe
�ns�rcinatul cu afaceri �rebel" �i a instalat pe cel comunist. �i se zice c� dl
Bene� e inteligent.
Titulescu continu� s� fabrice globule ro�ii, a ajuns la 3-400 000 � dar lumea nu
mai vorbe�te de el.
18 octombrie. V�zut ieri un moment pe Victor Antonescu. Mi-a spus c� cu tot
agrementul cerut �i dat, numirea lui Stoica la Londra a c�zut �n ap�: a triumfat
bunul sim�, s� ne felicit�m. La Londra va fi numit Grigorcea (actualul Secretar
General). Zevzecul de Stoica a socotit c� cel mai sigur mijloc s� gr�beasc� numirea
sa la Londra era s� se fac� imposibil la Sofia �i �n acest scop a trimis mai multe
telegrame �n alb la Bucure�ti, �n care �njura Guvernul pe l�ng� care era acreditat.
Antonescu a profitat de ocazie, a ar�tat telegramele Regelui, iar acesta a renun�at
la trimiterea unui �bucluca�" �n Anglia.
Na�ionalii �i ��r�ni�tii s�rb�toresc azi �n Arenele Romane zece ani de la fuziunea
lor. Nimic de zis. Dar e de zis ceva la manifestul c�tre �ar� pe care-1 public� �i
prin care f�g�duiesc poporului rom�n realizarea tuturor fericirilor: au uitat cei 4
ani de guvernare de pomin�, �n care au f�cut tocmai contrariul de ce spun �n
manifest.
Acum dou� zile a murit Alexandrina Bal� (�la perruche"). Pe vremea r�zboiului, la
�a�i �i la Odessa, o acaparase cu totul Belle-Helena cu fiicele ei. �La cousine" nu
ie�ea din vorba lor �i le f�cuse testament. M� �ntreb dac� a mai l�sat ceva, c�ci
probabil Belle-Hellenele au mo�-tenit-o de vie.
w
�NSEMN� R l Z �L N IC E, 1916
283
19 octombrie. Asistat ieri la v�nzarea yaerliugilor �i m�njilor adu�i de Jockey-
Club din Anglia, ca s� vin� �n ajutorul proprietarilor de cai. Eram deci�i sa-i
vindem sub pre�, �n pagub�, tocmai ca s� venim �n ajutorul micilor proprietari, dar
n-a fost chip, c�ci au venit Malaxa, Kar-mitz �i Schwartz �i au licitat ca nebunii.
Malaxa a dat 350 mii de lei pe un m�nz, 200 de mii pe altul. Spre deosebire cu
Karmitz �i cu Schwartz mai mode�ti �i mai la locul lor, �donatorul" Camarilei s-a
�nf�i�at cu fumuri de parvenit �i cu o obr�znicie �n atitudini care chema palmele.
A cump�rat vreo 7-8 cai, ca s�-�i refac� grajdul1 si pe c�nd supralicita, tot
spunea s�-1 aud� to�i: �Aci nu trebuie chilipir. Cine vrea s� aib� cai de curse s�
dea parale multe!" Dup� ce s-a sf�r�it v�nzarea, ne-am dus sa vizit�m noile boxe pe
care le construim �ntr-un col� al hipodromului. �C�t v� cost�?" m-a �ntrebat
Malaxa. � �Un milion �i ceva" � "Ce e un milion? Un pol! Eftin." Era s�-1 �i
c�rpesc, �nainte s� p�r�seasc� hipodromul, ne-a oferit un premiu de 100 mii lei
pentru duminica viitoare. Nu puteam s�-1 refuz, c�ci a� fi p�gubit pe nenoroci�ii
de proprietari, care deja trag pe dracul de coad�.
Despre modul cum c�tig� parale Malaxa, mi-a povestit Grigorcea o interesant�
�nt�mplare. Pe c�nd era �nc� ministru la Budapesta a venit Ganz s� se pl�ng� de
procedeurile rom�ne�ti. Direc�ia C.F.R.-ului i-a refuzat o ofert� de vagoane pe
pre�ul de un milion de lei bucata, pentru a da dup� c�tva timp comanda lui Malaxa,
cu 5 milioane vagonul, comand� pe care Malaxa a trecut-o lui Ganz pe pre�ul
stabilit de acesta, iar diferen�a de 4 milioane de vagon a fost �mp�r�it� �ntre
Malaxa �i tovar�ii lui de afaceri...
D. �mi poveste�te cele v�zute cu ochii lui, vara aceasta la Monte Carlo. Radu
Polizu pierdu-se vreo 150 000 franci la rulet�, �i, cur�at, se consola citind
gazete la soare. Vota Blank nepricep�ndu-i durerea, s-a hot�r�t el s� intervin�. A
declarat iubitei c� situa�ia �n care se aflau nu mai putea dura, c� ar fi luat-o de
so�ie dac� d�nsa n-ar fi avut un copil de la altul (��), c� o iube�te, dar c� nu
vede alt� solu�ie dec�t desp�r�irea. Scandalul era prea mare, etc. etc. Plan�ete �i
disperare din partea Votei � triste�ea pe fa�a lui Polizu. A doua zi, lacrimile
Votei au secat, figura lui Radu s-a �nveselit, �i banii au �nceput s� curg� din nou
pe masa verde. Vota se executase cu o nou� sum�.
Ieri, la Arenele Romane, na�ional-�ar�ni�tii au f�cut lui Maniu farsa s�-1 aleag�
pre�edinte al �ntrunirii. A�a �nc�t a fost silit nu numai s� as-
1 Acum c�iva ani Malaxa �nfiin�ase un grajd de curse, �n combina�ie cu Buhi
Diamantescu. dar sup�r�ndu-se pe acesta, a desf�cut tov�r�ia �i a d�ruit grajdul
adic� caii - Regelui!!
284
culte �n picioare Imnul Regal �i ora�iile adresate Regelui, dar �nc� s� citeasc�
telegrama omagial� expediat� la Sinaia. Se zice c� Mihalache a pus la cale aceast�
mic� lovitur� ca sa pedepseasc� pe Juliu pentru atitudinea avut� la ultima �edin��
a Delega�iei Permanente a partidului, �n acea �edin�� Maniu ar fi spus c� a luat cu
mare mul�umire cuno�tin�� de faptul c� dl prim-ministru cununase �n Gorj 70 perechi
de ��rani care tr�iau �n concubinagiu, c� astfel dl prim-ministru a vrut sa
reaminteasc� c�t.de imoral� e starea de concubinaj, at�t din punct de vedere social
�i na�ional c�t �i din punct de vedere religios � dar c� era p�cat c� asemenea
cqnvingeri nu erau �mp�rt�ite si mai sus de dl prim-ministru. Apoi, povestind cele
petrecute la Blaj cu prilejul serb�rii Astrei, Maniu s-a declarat foarte prost
impresionat de Voievodul Mihai, care a scos �n cursul ceremoniei o �igaret� din
buzunar �i a �nceput s� fumeze, �n prezen�a ministrului Instruc�iunii. Acesta
dedese o circular� ca s� opreasc� elevii de liceu (printre care e �nscris �i
Voievodul) s� fumeze. Gestul Voievodului constituia o nesocotire, fie a
ministrului, fie a ordinelor sale �i �n tot ca/ul era o dovad� de rea-cre�tere. Dar
ce poate s� �nve�e un copil � a continuat Maniu � c�nd de diminea�a p�n� seara nu
are �n fa�a ochilor dec�t �icoana vi�iilor �i nep�s�rii". Cost�ches-cu,
impacientat, a p�r�sit �edin�a �i n-a venit nici la Arenele Romane. Cum se vede
armonia e deplin� la na�ional-��r�ni�ti.
Citta Davila, care a c�tigat ceva parale specul�nd la bursa din New-York, mi-a spus
ieri c� e �n tratative cu Graur �i Pauker ca s� cumpere Diminea�a �i Adev�rul. Ar
fi vorba s� scoat� din pung� vreo 30 milioane � restul pe datorie. Am felicitat pe
amicul meu Citta pentru cele 30 milioane pe care le posed�, dar 1-am sf�tuit s� nu
se �ncurce cu gazetele.
Azi-diminea�� a fost la mine Blumenfeld, reparat prin 3 luni de c�utare �i de
plimbare prin str�in�tate. A venit s�-mi spun� ce lucruri frumoase a v�zut �i s� m�
informeze despre reorganizarea Adev�rului �i Dimine�ei. Pauker, Graur �i Labin vor
pleca, se va numi un director �arian" �i se vor concedia o bun� parte din gazetarii
actuali, mai to�i o-vrei. El, Blumenfeld, nu va mai scrie, dar va r�m�ne ca un
�spiritus rector" ca s� des�v�r�easc� reformarea ziarului �i s� pun� la cale noua
lui �ndrumare. Despre tratativele cu Davila, am putut constata ca nu �tia nimic, �i
nu i-am spus nici eu nimic. Amuzant e, c� �n ipoteza v�nz�rii gazetelor, lui
Davila, cel dint�i care ar urma s� zboare ar fi Blumenfeld! A�a mi-a spus-o cel
pu�in dulcele Citta. ..........i. ..... ;,� ,;
Blumenfeld mi-a mai povestit c� a v�zut pe T�t�rescu care i-a l�sat impresia c�
acum nu mai alearg� el dup� Rege �i dup� putere, dar c� Regele �i puterea alearg�
dup� el! I-a spus c� el, T�t�rescu, a fr�nt �alele lui f itulescu, �mpotriva
dorin�ei Regelui, c� el, T�t�rescu s-a debarasat de Incule� �i de Vaier Pop, tot
�mpotriva Regelui � c� el, T�t�rescu, �n fme e st�p�n absolut actualmente asupra
Partidului Liberal! Am explicat lui Blumenfeld c� �n chestiunea Titulescu,
T�t�rescu se �ncarc� cu o r�spundere pe care nu o are, pentru a acoperi pe Rege,
iar �n ce prive�te celelalte afirma�iuni, c� pe Incule� 1-a m�ncat prostia �i
l�comia lui, �i c� soarta Partidului Liberal se va hot�r� abia �n opozi�ie. Am fost
�ns� de acord cu amicul Scrut�tor c� M. Sa �i sap� groapa, cu Gut� �n bra�e.
Jid�nasul Hirsch, b�iat frumos, de�tept, ofticos �i escroc, care sub numele de
Mircea �i cu banii lui Titulescu, ai Sovietelor �i ai fran�ujilor duce la Paris
Agen�ia �Sud-Est" � a oferit o mas� gazetarilor de la Geneva. La �ampanie, t�n�rul
Mircea-Hirsch a luat cuv�ntul �i �n fraze balan�ate a f�cut istoricul luptei
globulelor ro�ii cu globulele albe �n s�ngele lui Titulescu. �Era la un moment s�
�nving� albele, dar ro�iile nu s-au l�sat, �i p�n� �n cele din urm�, tot ro�ul a
�nvins si ne-a conservat pe Titulescu �n via��, ca s� mai �nregistreze �i pe alte
terenuri alte victorii ro�iii" Vorba francezului, on n 'est trahi que par Ies
siens\
23 octombrie. Din misterele Seraiului: Aflu dintr-un izvor demn de �ncredere
adev�ratul motiv care a determinat concedierea celor doi �educatori" ai Voievodului
Mihai, generalul Grigorescu �i colonelul P�l�ngeanu1. Se zvoniser� fel de fel de
lucruri, unele mai nepl�cute iec�t altele pentru Rege �i anturajul s�u. Ba c�
am�ndoi ofi�erii fuse-er� prin�i cu afaceri veroase �n seama lor, ba c� Voievodul
�i un coleg lui de clas� strigaser� �n auzul d-nei Lupescu Jos jidanii", ba c� �i
�rigorescu �i P�l�ngeanu �ntre�ineau o coresponden�� secret� cu Prin-Icipesa Elena
�i c� complotau �mpotriva Regelui. Adev�rul pare a fi l mult mai pu�in tragic,
�ntr-o zi, Voievodul Mihai �nso�it de P�l�ngeanu j ar fi �nt�lnit pe Lorentz,
arhitectul Palatului �i v�rul d-nei Lupescu �i j i-ar fi strigat, jum�tate �n
glum�: �Ce m� jidane, numai de tine dau toa-\ ta ziua!" P�l�ngeanu ar fi f�cut
imediat Prin�ului observa�iile cuvenite, la care acesta ar fi r�spuns: �Da, sunt
antisemit" �i i-a ar�tat o svastic�
1 Cele dou� jup�nese ale Voievodului au fost �ndep�rtate cam brusc, acum c�tva
timp. Injo ; cui generalului Grigorescu (fiul �eroului" Eremia) a fost numit
comandorul Fund�eanu, un b�iat ! de zah�r, inteligent �i corect, cu mult mai
nimerit pe l�ng� Prin� dec�t prostul de Grigorescu.
286
�i
�nfipt� sub reverul hainei. �Sunt antisemit ca �i voi, c�ci �i voi tot ca mine
g�ndi�i dar n-ave�i curajul s� o spune�i. Eu o spun, s� vedem ce o s�-mi poat� face
Z". Lorentz a reclamat cazul Regelui �i Voievodul a fost pedepsit cu 5 zile �f�r�
automobil" (!!!) iar cei doi mentori ai lui muta�i �n garnizoane �ndep�rtate.
Lucrurile nu s-ar fi terminat �ns� aci, �i s� dea Dumnezeu s� fie a�a. Balif, care
�ine locul de Mare�al, om cinstit �i care nu se sfieste s� vorbeasc� Regelui verde,
ar fi intervenit �n chestiune. Ar fi ar�tat Suveranului c� lumea vorbe�te deja de
mult de favoarea acordat� unui ne�nsemnat arhitect, c�ruia s-au dat pe m�n� zeci de
milioane f�r� control �i care a fost �n plus numit � lucru f�r� precedent � printre
demnitarii Cur�ii, toate numai fiindc� este v�rul d-nei Lupescu. C� satisfac�ia
dat� jidanului pe pielea a doi ofi�eri stima�i va fi foarte ad�nc resim�it� de
�ntreg corpul ofi�eresc, c� dl Lorentz �n fine nu merit� nici o considera�ie
fiindc� e un om necinstit �i a furat ca �n codru din sumele alocate pentru
refacerea Palatului. Balif ar fi ar�tat Regelui facturi �nsemnate pl�tite unor
firme fictive. Regele ar fi fost foarte impresionat, �i a declarat lui Ba�if c� n-a
b�nuit necinstea lui Lorentz, dar c� �n fa�a eviden�ei, va lua m�surile cuvenite.
Lorentz va fi dat afar� de la Palat, iar Grigorescu �i P�l�ngeanu vor fi numi�i �n
posturi importante � toate acestea dup� �napoierea Regelui de la Praga. Vom vedea
ce se va �nt�mpla, dar grozav a� dori s� fie a�a. De mai bine de un an de zile m�
munce�te f�r� s� �ndr�znesc s� o m�rturisesc, b�nuiala c� Regele e complice �n
toate potlog�riile care se s�v�r�esc �n jurul s�u. E de nepriceput altfel cum nu
vede ceea ce toat� lumea vede, �i cum nu ia m�suri �n consecin��. Ar fi pentru mine
o mare u�urare s� m� conving c� �ntr-adev�r �n-a v�zut" �i c� cel pu�in �n ce
prive�te banii publici a r�mas cu m�inile curate.
Tr�mbita�ul T�tarescu a fost expediat �n excursie pe Dun�re p�n� la Belgrad. Pare
c� iar e ne�n�elegere �n solida �Mica �n�elegere". De data asta prilejul
ne�n�elegerii �l da vizita Regelui la Praga. Drotosul de Bene� vrea s� mai fac�
dintr-�nsa o piatr� de granit a�ezat� la temelia edificiului b�tut de valurile
furtunii. K�mil Krofta, caraghiosul de la Externele cehoslovace, a �i tras ieri un
expozeu calificat de �admirabil" de presa pl�tit�, �n care exalt� o politic� al
c�rei faliment nu vrea s�-1 vad�, �i �n laturile c�reia vrea s� �ncurce la 28
octombrie �i pe Regele nostru. Consulta�ia la Belgrad a fost dezastruoas� pentru
droto�. S� sper�m c� Regele va avea la Praga cel pu�in at�t curaj c�t a avut Regele
Leopold, c�nd a declarat � acum c�tva timp � c� Belgia trebuie s� fac� politica ei,
nu a altora.
�NSEMN�RI
1916
287
25 octombrie, �n leg�tur� cu cele �nsemnate mai sus despre �miste-;le Seraiului":
colonelul P�l�ngeanu a fost numit aghiotant Regal o-lorific, cu dreptul de a purta
cifra Regelui. Un �nceput de satisfac�ie �i jle reabilitare.
26 octombrie. Sf�ntul Dumitru. Zi posomor�t� �i f�r� soare. Di-sear�plec la Paris,
pentru o �edin�� important� a Consiliului de Administra�ie �Steaua Rom�n�"
(petrol). Vor s� m� aleag� pre�edinte, loc r�mas vacant de la demisia lui �tirbei
�n 1930.
Ieri am petrecut ziua � o zi splendid� de var� � �n jude�ul Tecuci. Sosit �n ajun,
am luat masa �i am dormit la �ig�ne�ti, la d-na Nestor Cincu, soacra �i m�tu�a
prietenului meu George Apostoleanu, �eful jude�ului Tecuci. Instala�ie luxoas� de
fost proprietar mare. Cas� cu etaj �i cu multe od�i, silozuri monumentale de zid
pentru sute de vagoane de cereale, cas� pentru administra�ie f�loas�, dependin�e,
acareturi �i toate rosturile cl�dite sau �nfiin�ate cu drag de pasionatul de p�m�nt
ce era Nestor Cincu, �i care toate, poart� acum doliul lanurilor �i ogoarelor
pierdute din cauza reformei agrare, �ntrunire �n comuna Lie�ti, bun�. Dejun la dl
Gheorghiade, la �erb�ne�ti; conacul lui Gheorghiade e pe linia fostelor forturi
N�moloasa-Gala�i. Tunurile au fost luate �n 1916 �i duse la Turtucaia. Forturile
�nse�i au fost aruncate �n aer de ru�i, cu dinamit�, �n timpul r�zboiului. Au mai
r�mas cupolele blindate, dar �i ele plesnite. �i perdelele de salc�mi! ... C�i bani
irosi�i, din s�r�cia noastr�! D-na Gheorghiade e sora lui Paul Prodan.
Congresul radical-sociali�tilor, �inut la Biarritz sub pre�edin�ia lui Daladier a
�nsemnat prima not� discordant� �n armonia �frontului popular". Radical-sociali�tii
au luat pozi�ie �mpotriva exceselor comuniste.
Moscovi�ii au f�cut scandal �n comisia de coordonare a eforturilor tinz�nd la
neinterven�ie �n afacerile spaniole. Au t�cut scandal, �i au ie�it din comisie. Se
crede c� gestul e destinat mai mult s� dea o satisfac�ie militan�ilor de la
Moscova, dec�t s� �nsemneze un �nceput de ajutorare mai efectiv� a comuni�tilor din
Spania. Moscova �tie c� pe terenul interven�iei �n Spania n-ar putea concura cu
Italia, care n-ar ezita, la r�ndul ei, sa ajute pe na�ionali�ti.
288
Am aflat ieri c� lorga1 ar fi trimis o scrisoare Regelui, amenin��ndu-1 c� �i
restituie toate decora�iile (ce glum�! lorga nu d� niciodat� nimic �napoi, nici
chiar o palma, c�nd din �nt�mplare o �ncaseaz�!) dac� nu destituie imediat pe
Rosetti-Bal�nescu. Regele ar fi declarat c� dl lorga �prea vrea s� terorizeze pe
toat� lumea", �i a refuzat p�n� acum s� se execute. Dar, �n schimb, a ap�rut un nou
volum al lui Arghezi, �n editurile Regale, tras pe h�rtie special� cu cifra Regelui
(cei doi C �nc�rli-ga�i) �n filigran�.
�napoindu-ma asear� de la Tecuci, am f�cut drumul cu Arm�nd C�linescu care mi-a
f�cut deschideri �n vederea unei colabor�ri la Guvern cu na�ional-�ar�ni�tii. I-am
r�spuns c� pentru mine nu exist� chestiuni personale �i c� dac� ne putem pune de
acord asupra unui program de guvern�m�nt, n-am nici o obiec�ie �mpotriva unei
colabor�ri. A r�mas s� ne mai �nt�lnim dup� �napoierea mea de la Paris.
Comnen, ministrul nostru la Berlin, �n concediu la Bucure�ti, a venit s� m� vad�. E
si el, ca toat� lumea, �nm�rmurit de unitatea sufleteasc� pe care hitlerismul a
�tiut s� o impun� poporului german. Mi-a povestit c�t a impresionat pe to�i
str�inii extraordinara �nscenare a congresului de la Nurnberg. A fost teatru, dar
totul a fost �ntocmit de m�n� de maestru. �edin�a de sear� a dat prilej unui
spectacol minunat. Deodat� toate l�mpile s-au stins, muzicile au t�cut �i
nenum�rate proiectoare �i-au aruncat razele vertical �n sus. Liniile paralele
�nt�lnindu-se la infinit, rezultatul a fost o bolt� de foc peste imensul amfiteatru
�n care stau alinia�i �i nemi�ca�i mai bine de un milion de oameni. Din r�ndurile
superioare ale tribunelor au �nceput s� se coboare mii de purt�tori de steaguri
hitleriste �i flamurile ro�ii p�reau sub reverbera�ia reflectoarelor, adev�rate
fl�c�ri �i v�paia �nainta spre tribun� �n t�cerea general� scandat� de ropotele
ritmice ale cizmelor ce b�teau �n caden��. Moment de emo�ie, chiar pentru simplii
spectatori, str�ini de fanatismul militan�ilor.
Comnen mi-a mai povestit c�t de mult a crescut �ncrederea �n Hitler dup� lovitura
de ast�-prim�var� cu remilitarizarea Renaniei. To�i �n anturajul lui Hitler au fost
contra, Neurath ministrul de Externe, convins c� Fran�a �i Anglia vor reac�iona cu
energie a implorat pe Fiihrer s� nu
1 lorga e furios �mpotriva �Funda�iilor Regale" �i �n special �mpotriva lui
Alexandru Ro-setti-B�lanescu, directorul editurilor Funda�iei, fiindc� a tip�rit
�Istoria Rom�nilor" a lui Giurescu �i acum �n urm� operele lui Arghezi, f�r� s�
�in� seam� c� ace�ti doi autori sunt vr�jm�i�i de moarte de poligraful de la
V�leni. lorga iart� cu at�t mai pu�in pe Al. Rosetti-B�l�nescu, cu c�t a-cesta a
fost elevul s�u.
�NSEMN�RI ZILNICI-:. 1936
289
�nfrunte consecin�ele unei asemenea reac�ii. Generalul Blomberg, sigur �i el c�
Fran�a va r�spunde ruperii tratatului prin trecerea grani�ei cu o armat� pe atunci
cu mult superioar� celei nem�e�ti, �i-a declinat orice r�spundere. Schacht �n fine
a �nceput s� urle, c� un asemenea act de nebunie ar �nsemna ruina total� a
Germaniei. P�n� �i Goring �i Goebbels au fost contra. Hitler i-a adunat pe to�i
�ntr-o sear� s� le mai cear� o dat� sfatul. Dup� ce i-a ascultat pe to�i �i i-a
l�sat s� arate pericolul �ntreprinderii, Hitler f�r� s� r�spund� la nici un
argument, s-a sculat, a pus sf�r�it �edin�ei �i a dat scurt ordin lui Blomberg s�
dispun� trecerea trupelor peste Rin, pentru a doua zi, la orele 12. Consternare
general�. Ordinul a fost �ns� executat, dar timp de dou� zile a domnit la Berlin o
atmosfer� de panic�. Depe�ele de Ia Paris �i de la Londra erau a�teptate �i
urm�rite ceas cu ceas, cu aceea�i emo�ie ca �n preajma unui r�zboi.
Comnen �i reaminte�te c� a doua zi seara, a luat masa la generalul von Ruhmstedt,
ajutorul lui Blomberg �i c� �ngrijorarea era �nc� pe fe�ele tuturor. Se �tie ce
succes a �nsemnat pentru Germania gestul lui Hitler �i ce insucces pentru Fran�a �i
pentru Anglia lipsa oric�rei reac�ii. De atunci toat� lumea, dar absolut toat�
lumea a �nceput s� cread� �n steaua lui Hitler.
28 octombrie. Plecat la 26 octombrie seara din Bucure�ti, am ajuns azi-diminea�� la
ora 9 1/2 la Paris. C�l�torie pl�cut�, al�turi de d.d. I. Mi-u'lineu, Nae
��ef�nescu, S�vescu, Ossiceanu �i dr Dumitrescu-Br�ila (to�i membri �n consiliul
�Stelei Rom�ne") dar mai mult �n �tete � tete" cu Saint-Aulaire, adic� cu cartea
lui Geneve contre la paix, plin� de verv�, de venin �i de bun-sim�.
Ziarele franceze care mi-au c�zut �n m�n� pe drum sunt pline de senza�ionalul
divor� al d-nei Emest Simpson, ��iitoarea" Regelui Eduard al VIH-lea al Angliei.
Ziarele ilustrate dau fotografii ale d-nei Simpson, �n pantaloni, pe plajele
Adriaticei, �mpreun� cu Regele Eduard, �i adaug� c�, dup� ce va divor�a,
aventuroasa americanc� se va cununa cu Regalul s�u amant. Tot dup� ziare, scandalul
pare enorm, �n Anglia. Pe mine m-a bucurat, c�ci aventurile puternicului Rege al
Marei Britanii, �mp�rat al Indiilor �i Suveran al Posesiunilor de peste M�ri, mai
arunc� ceva umbr� asupra aventurilor Regelui nostru care �nceteaz� sa fie singura
vedet� �ncoronat� a rubricelor scandaloase.
30 octombrie. Ieri �edin�a Consiliului de Administra�ie al �Stelei". Am fost ales
�n unanimitate pre�edinte al Consiliului Societ�ii. Discurs cald al lui Champin,
relev�nd activitatea mea politic� �i dinamis-
290
mul de care am dat totdeauna prob�. Am r�spuns cum se cuvenea, cu dragoste pentru
petrol, pentru Fran�a �i pentru cei prezen�i.
Azi, dejun de 24 tac�muri la Ri�z, pentru s�rb�torirea alegerii mele. Din nou
discursuri.
V�zut pe Marioara Ventura, cu care am stat un ceas de vorb� �n noua ei locuin��
de !a Neuilly (150 rue Peronnet). Cas� dr�gu��, cu un sf�rc de gr�din� � mobilat�
simplu �i cu gust. Ventura e ecoul lui Paul Boncour, �n politic� bine�n�eles. E
ciudat cum multe persoane inteligente �n Fran�a nu v�d nici o posibilitate de
�ndrumare spre dreapta. De altminteri trebuie s� recunosc c� dac� partidele de
st�nga franceze sunt odioase, cele de dreapta nu simt mai simpatice �n sterilitatea
ac�iunii lor. Nu e destul sa serve�ti �principii" respectabile, ii y a encore la
maniere. Ventura � prin urmare Boncour � e convins� ca Guvernul Blum va c�dea �n
cur�nd �i c� dup� d�nsul va veni un Guvern radical (probabil cu Chautemps �n
frunte), f�r� sociali�ti, dar cu sprijinul acestora �n Camera. Un asemenea Guvern
ar avea majoritate �n Parlament, dar o majoritate mic�, �i va fi �n m�na lui Blum
�i a sociali�tilor. Ventura mai e convins� c� r�zboiul (Fran�a � Germania) e
inevitabil, �i c� probabil va izbucni �n prim�vara. Mentalitate ciudat� �i din alt
punct de vedere: e convins� c� pentru moment patriotismul �n Fran�a e monopolul
comuni�tilor (!!!) � iar pe de alt� parte pretinde c� armata e necontaminat� de
spiritul sovietic.
Trebuie s� recunosc, c� de c�nd sunt la Paris, mi-am modificat �i eu p�rerea �n ce
prive�te pericolul comunist �n Fran�a. De departe, prin prisma �tirilor de tot
soiul �i a ziarelor de dreapta, totul �mi p�rea pierdut, mai ales la Paris. La fa�a
locului constat ca le diable n 'est pas si noire. Desigur Fran�a a alunecat mult pe
panta extremismului de st�nga, mai ales pe aceea a demagogiei �i a supralicit�rii
electorale, dar nu e �nc� nici o �ar� bol�evizat� nici o �ar� �n pericol de
imediat� revolu�ie. O reac�ie a opiniei publice e �nc� posibil� �i se pare ca nu e
exclus�.
De vizita Regelui la Praga nu se prea vorbe�te aci. T�cerea ascunde � o
nemul�umire. Discursurile schimbate nu dovedesc o dezvoltare a Micii �n�elegeri �n
sensul �ntinderii obliga�iunilor de asisten��, cum ar fi dorit Bene� s� fie, ci
�tout au plus" o men�inere a unui statu-quo, care apare cu at�t mai �ubred cu c�t
are ne�ncetat nevoie s� fie confirmat. Aci �n Paris, mult� lume consider� Rom�nia
pierdut� pentru Fran�a, cum pierdut� este Belgia (pe fa��) �i Iugoslavia (pe
nefa��). Pentru prima dat� nu s-a vorbit de Fran�a, �n discursuri oficiale Klein-
antan-tiste � �n schimb s-a vorbit de Germania, cu modera�ie �i polite�e.
Ca pre�edinte al �Stelei Rom�ne", am avut norocul s� p�esc cu dreptul: am ob�inut
de la grupul franco-englez s� reduc� dob�nda dato-
�XSEMN.-lRI /Jf.i\!('/�:. 1936
291
riilor b�ncilor rom�ne�ti de la 4% la 1,1/2%. Am impresia c� �i francezii, �i
englezii �i rom�nii sunt mul�umi�i de mine.
31 octombrie. Primit azi vizita lui Puiu Dumitrescu. De�tept, poveste�te cu haz, e
o gradin�. De�i Regele nu vrea s� aud� de el � nu 1-a l mai primit de c�nd 1-a dat
afara, contrariu zvonurilor puse �n circula�ie l la Bucure�ti -, el, Puiu continu�
s�-1 iubeasc� �i e am�r�t de prostiile pe j care le face (Regele). Amicul Puiu-mi
m�rturise�te c� e �cur�at", a m�ncat to�i banii pe care-i adunase � procesului lui
tat�-s�u dar mai ales Ella, 1-au costat scump. Acum tr�ie�te din expediente, gra�ie
aceleea�i E�la care 1-a v�r�t �ntr-o lume de milionari �i de miliardari, de la masa
c�rora cad frimituri multe. Face orice meserie. �Sunt �n stare s� v�nd �i Turnul
Eiffel, lui Hitler, numai s� se prind�!" Locuie�te la hotel Georges V (!), cel mai
scump din Paris. Ia comisioane la toate cum-p�rile americancelor pe care le
cunoa�te. El �i cu Ella sunt intimi cu Mss. Simpson, amica Regelui Angliei, care se
joac� cu banii, �i de la care cade mult. �mi spune ca Regele Eduard a telefonat
�personal" la 2-3 giuvaergii mari din Paris ca s� deschid� un cont nelimitat d-nei
Simpson, La fiecare cump�r�tur� c�tig� �i Puiu ceva. Poate se laud�, dar e fapt ca
tr�ie�te la Paris, �i bine � de�i e cur�at. Crede c� Regele ! Eduard se va �nsura
cu dama. S� o vedem �i pe aceasta!
Dup� Puiu a venit Bacher. �Toute la lyre", dup� cum se vede. Alt gen de escroc. E
omul lui Pfeiffe care e omul Statului Major. Tripo-teaz� �n politic�, dar �i merge
mai greu ca lui Puiu. E bine informat. Consider� pe Blum c�zut, dar socote�te
viitorul �nc�rcat de nori. Pretinde c� Statul Major ar dori o mi�care comunist� ca
s� o �n�bu�e �n s�nge, �i �n 24 de ore. Din trupele cantonate la Paris, 65% ar fi
negrii si marocani, oameni siguri �i foarte dispu�i s� trag� cu mitraliera �n albi.
Asupra lui Weygand:
- Eu: Nu crezi �n posibilitatea unui Guvern Weygand, de concentrare na�ional�?
- Bacher. Imposibil mai �nt�i fiindc� e belgian! -Eu: Cum?
- Bacher.Da sigur, e fiul fostului �mp�rat al Mexicului, Maximilian, �i al
Charlottei, �mp�r�teasa nebun� ...
- Eu: Nu se poate!
- Bacher: E un lucru �tiut de toat� lumea. E fiul lor legitim, dar na�terea lui a
fost ascuns�, fiindc� dintr-un �mp�rat �mpu�cat �i o prin�es� nebuna nu putea ie�i
dec�t un degenerat!!!
292
CONSTANTIN ARCjETOIANU
Mi se spusese de mult c� Weygand era considerat ca fiul natural al Regelui Leopold
al Il-lea. Iat�-1 acum fiu legitim de �mp�rat, �i Arhiduce austriac! O fi sau n-o
fi?
Francezii au avut totdeauna o sl�biciune pentru tot ce e extraordinar. Filia�ia
regeasca a lui Weygand �i atrage, dup� cum i-a atras acum c�teva s�pt�m�ni
personalitatea � dac� de personalitate se poate vorbi �istericei spaniole Dolores
Ibarruri, zis� �La Passionaria", care �n demen�a ei revolu�ionar� dup� ce a expus,
legat, un biet c�lug�r pe o pia�� din Barcelona, s-a repezit pe d�nsul �i i-a
sf�iat bere-gata cu din�ii.
l noiembrie. Duminic�, vreme posomor�t�. M-am dus la Musee Carnavalet dar 1-am
g�sit �nchis. M-am plimbat �n vechiul cartier du Marais, �i am rev�zut cu pl�cere
vechile uli�e �i la place Royale (des Vosges), neschimbate de dou� secole. Intrat
la Notre-Dame unde am dat peste o slujb� pontifical�, celebrat� de cardinalul
Verdier. Orga �i corul �n atmosfera de reculegere care domnea sub dumnezeiasca
bolt� m-au mi�cat ad�nc. M-au prididit lacrimile �i g�ndul mi s-a dus c�tre scumpii
mei disp�ru�i.
Un tur �n Cartierul Latin. L-am reg�sit tot at�t de odios, cum �l l�sasem. Scoli �i
cafenele. Studen�ii aproape to�i circul� f�r� p�l�rie �i cu pantaloni largi,
adev�ra�i �alvari. M� �ntreb pentru ce �alvarii largi? Capul gol, �l pricep: e
menit s� mai aeriseasc� creierul nenoroci�ilor �nchi�i toat� ziua, mai ales prin
cafenele � dar �alvarii?
3 noiembrie. Petrecut ziua de ieri la Versailles. Am avut norocul unei minunate zi
de toamn� si sub lumina soarelui parcul de�i pe jum�tate despuiat nu evoca nici o
idee trista. O armonie at�t de des�v�r�it�, o tradi�ie at�t de glorioas�
m�rturisit� de fiecare piatr� �i de fiecare pom, exclud de altminteri orice g�nd de
�ntristare. Aci la Versailles, lumea nou� cu cortegiul ei de zgomot �i de
perfec�ion�ri tehnice n-a p�truns �nc�. Nimic nu s-a schimbat, �i am retr�it
clipele tinere�elor mele ...
Marele discurs al lui Mussolini, la Milano, anun�at ca un punct de plecare pentru o
nou� politic� europeana, a decep�ionat �ntruc�tva. E mai mult un proces al
trecutului, al tuturor gre�elilor trecutului, dec�t un plan pentru o politic� nou�.
C� nici una din marile Puteri nu �tie ce vrea, c� Societatea Na�iunilor e
falimentar� �i c� cu greu ar putea fi �ndrumat� pe cale mai s�n�toas�. � Sunt
lucruri cunoscute, �i repetarea lor devine banal�. Lumea vrea altceva, desigur, dar
nici Mussolini
293
nu pare s�-�i fi ales �nc� drumul. Declara�ia c� �Ungaria e marea mutilat� a
Europei" e nedreapt�, c�ci Ungaria a fost redusa exact la teritoriul ei etnic, �n
tot cazul asemenea declara�ii nu pot �nlesni o apropiere �ntre noi �i Italia.
P�cat.
In saloanele din Paris se povestesc lucruri de necrezut despre Regele Eduard al
Angliei. La Ragusa, cobor�ndu-se de pe yachtul lui, �nconjurat de damele care-1
�nso�eau, a fost �nt�mpinat de autorit�ile locale �n redingot� �i cilindru, �n loc
s� se �ndrepte spre ele, Regele a f�cut o volt� brusc�, s-a apropiat de un zid �i a
dat drumul unei trebuin�e cu at�t mai imperioas�, cu c�t era dup� b�utura.
Autorit�ile iugoslave n-au g�sit �ns� gluma de gustul lor. La Corfu, autorit�ile
grece�ti s-au suit pe bord, iar t�n�rul Eduardo le-a primit... �n pielea goal�. La
Viena alerga prin pr�v�lii nu numai cu Mss Simpson, dar �nc� �i cu mama acesteia, o
mitocanc� f�r� cusur, �nt�lnind �ntr-o pr�v�lie o prieten� din America, baba s-a
repezit la d�nsa: �Oh, darling, d�-mi voie s�-�i prezint pe Rege!" Apoi �ntorc�ndu-
se spre Rege a �nceput s� strige: �David, David1, vino iute �ncoace s� te prezint
doamnei!" Vie-nezii, din pr�v�lie, care recunosc pe Rege, erau �nm�rmuri�i!
Toate astea n-ar fi nimic pe l�ng� un fapt care mi s-a afirmat ca riguros exact,
�ntr-o sear�, acum de cur�nd, la Londra, Regele a intrat cu d-na Simpson la Prunier
(sucursala celui din Paris, situat� �n St James Street). Restaurantul era plin.
Personalul recunosc�nd pe Rege a c�utat s�-i fac� loc. D�nsul �i cu dama s-au
a�ezat �ns� f�r� jen� pe dou� tabu-rele �nalte, la taraba barului, �n sal�, o
mirare �i o consternare general�: a�a ceva nu se mai v�zuse niciodat�. Regele �i
dama, jena�i �i ei de t�cerea si de atmosfera care-i �nconjura, au consumat �i au
plecat.
In societatea �i �n cercurile guvernamentale din Londra purtarea Regelui a �nceput
s� enerveze pe to�i, si se vorbe�te de o abdicare silit� �i de proclamarea Ducelui
de York ca Rege. E de ne�nchipuit cum �ntr-o vreme c�nd Monarhiile trebuie s� se
strecoare cu at�ta greutate sub loviturile ce le vin din toate p�r�ile, s� se
g�seasc� descreiera�i care s� compromit� o tradi�ie secular� de dragul unei curve
sau unui pahar de vin. Noi, rom�nii tragem cel pu�in un folos din porc�riile
Regelui E-duard: presa str�in� nu se mai ocup� de ale Regelui Carol! �i c�nd m�
g�ndesc c� acum 30 de ani, alt Eduard, faimosul (Prin� of Wales) �Prince de Galles"
(mai t�rziu Eduard al VH-lea) era tratat de �desfr�nat" �i de �monstru" fiindc�
supa din c�nd �n c�nd �n cabinet particular cu c�te o vedet� a teatrului sau a
saloanelor! C�nd compar actele lui cu ale^ str�nepo�ilor s�i, �mi dau seam� de c�t
am cobor�t pe panta destr�b�l�rii �i a devaloriz�rii generale.
1 �n familie, Regele Angliei nu e chemat Eduard, ci David, al doilea nume al iui.
294 CONSTANTIN ARC�ETOIANU
4 noiembrie. Roosevelt a fost reales Pre�edinte al Statelor Unite cu o majoritate
zdrobitoare, nemaipomenit� p�n� acum. Lumea merge spre oamenii dinamici, spre
oamenii care fac ceva, fie bun, fie r�u � numai ceva s� fie � �i fuge de
�deliberativi" �i de �consultativi", care nu se hot�resc niciodat� la nimic, �n
dinamismul lui, de�i de multe ori a dat gre�, st� tot succesul lui Roosevelt �n
ultimele alegeri.
Din c�te mi-a spus Elena V�c�rescu, nu �ncape nici o �ndoial� c� toat� boala lui
Titulescu a fost datorit� unui tratament intens cu �Dinytra", o specialitate
american� care tope�te gr�simile �i deshidrateaz� �esuturile dar distruge �i inima.
Miocarditele sunt aproape inevitabile dup� acest afurisit tratament. Dac� s-o fi
ales �i Titulescu cu o miocardit�, atunci va fi greu s� se mai �ntremeze.
7 noiembrie. Plecat joi seara 5 noiembrie din Paris, am sosit azi la amiazi �n
Bucure�ti. La Sinaia m-a �nt�mpinat prietenul Filip, ca s�-mi anun�e devalorizarea
leului decretat� azi-dimineat�. �n realitate e vorba de o ajustare, c�ci leul a
fost devalorizat �n ziua �n care Banca Na�ional� a �ncuviin�at cump�rarea devizelor
cu o prim� de 38% peste valoarea legal� a leului. Devalorizarea e de 40% �i ca s�
arunce praf �n ochii oamenilor � de ce? � mascat�: �n loc s� se devalueze pur �i
simplu leul �i s� se reduc� pur �i simplu valoarea lui de la 3.12 (centime aur) la
2 centime, s-a f�cut o revalorizare a aurului din stocul B�ncii Na�ionale a c�rui
valoare a fost trecut� de la circa 111 000 lei kilogramul la 155 000. Rezultatul e
acela�i, dar opera�iunea e �ncurcat� � totul ca s� se mai poat� ad�uga o minciun�
la at�tea altele: Guvernul declar� �ntr-adev�r, sus �i tare, c� n-a devalorizat
leul!!!
Ziua de 5 noiembrie a fost pentru mine o zi trist�: c�t a tr�it muma-mea am
petrecut-o totdeauna cu d�nsa (era ziua ei de na�tere) �i de c�nd s-a pr�p�dit, la
morm�ntul ei. �mprejur�rile m-au �ndep�rtat anul acesta de Breasla ...
La gar�, la Paris, a venit s� stea de vorba cu mine Cesianu (Dinu) sosit chiar �n
diminea�a aceea, dup� o lunga c�l�torie pe mare. A pus 17 zile de la Constan�a la
Marsilia, �n �ara nu-1 v�zusem. Dup� �napoierea mea din Germania, am stat mult la
�ara, apoi �n treac�t pe la Bucure�ti �i pe la Sinaia, c�ile noastre nu s-au
�ncruci�at. L-am g�sit de-
�NSKMN.�RI Z/l. NI C K. 1936 295
primat �i dezorientat. E �i el dezgustat de tot ce vede �n junii Regelui. Si nu
sper� nici el �n nimic mai bine. Mi-a spus lucruri oribile: pentru refacerea
Palatului Regal s-au ordonan�at p�n� acum 450 milioane^ (!!!) din care �onorariul"
lui Lorentz (care a g�sit jum�tate Palatul gata!) s-a ridicat la 30 milioane lei,
transforma�i to�i de Banca Na�ional� �n franci francezi pe cursul de 6,50 � c�nd �n
bursa liber� erau 12 �i 13! Cesianu mi-a confirmat c� Balif a pus piciorul �n prag
�i a cerut o anchet� Regelui, dar nu mi-a confirmat �i istorioara cu Prin�ul Mihai.
Balif ar fi cerut anchet� numai pe baza b�nuielilor pe care le avea, despre toate
�nv�rtelile veri�orului Duduei. Ancheta a fost f�cut� de Petre Antonescu �i de
Nenciulescu �i rezultatele au fost deplorabile. Amicul Cesianu este �ns� sceptic
asupra sanc�iunilor Regale. Tot d�nsul mi-a confirmat cele ce-mi spusese deja
L�zeanu2 cu privire la comenzile noastre militare �n Fran�a. De�i devalorizarea
francului s-a f�cut tocmai pentru ca industria francez� s� poat� concura pe
celelalte, de�i Guvernul francez a declarat �coram populo" c� valoarea de cump�rare
a francului r�m�ne neschimbat�, furnizorii francezi ne-au cerut majorarea
pre�urilor (la contractele �ncheiate) cu diferen�a devaloriz�rii �i �pertarii
no�trii aupr�mit\\\ Mitralierele Hotsckiss au fost pl�tite at�t de scump �nc�t
administra�ia francez� a dispus facerea unei anchete, iar generalul Gamelin ar fi
spus: �Le� roumains ont donc achete des mitrailleuses en or?" Cesianu �mi spunea
c�t de fericit e ca n-a fost amestecat �n nici una din aceste faimoase comenzi, �n
care s-a furat ca �n codru � �i ca s� avem marf� proast�.
Am l�sat pe confidentul Regelui disperat, pe peronul aburit al G�rii de Est.
C�l�toria mea la Paris a fost scurt� dar rodnic�. M-am ales cu pre�edin�ia �Stelei
Rom�ne" �i cu o viziune foarte net� despre cele ce se petrec �n Fran�a. M-am
convins c� pericolul cel mare, acolo, nu e de ordin politic, ci de ordin financiar.
C� politice�te terenul este subminat de extremi�tii din st�nga nu �ncape nici o
�ndoial�; o rezisten�� pe acest teren este �ns� �nc� posibil� �i chiar probabil�,
dat� fiind reac�ia opini-unei publice, p�n� si �n r�ndurile radicale, si armata de
negri cantonat� �n jurul Parisului. Situa�ia financiar� �mi pare �ns� disperat�.
Anul aces-
1 Refacerea Palatului a �nceput sub Guvernul Vintil� Br�tianu. La ideia c� ar putea
costa peste 100 de milioane, nici Vintil�. nici eu nu puteam dormi de ciud� �i de
grij�!
2 L�zeanu, secretar general la Finan�e, St�nescu de la C.A.M., Tutuc si Romanescu
sunt de mai multe s�pt�m�ni la Paris, unde �negociaz�" zadarnic reducerea
cuponului, pe care >ni-lputem pl�ti, �nt�lnind pe L�zeanu i-am spus ca asemenea
chestiuni nu se negociaz�. Se pune creditorul �n fa�a unui fapt �ndeplinit, printr-
un comunicat, cum a f�cui Bra/ilia. L�zeanu �mi da dreptate, dar adaug�: �(u cine
s� faci o politica de hot�r�ri �i de r�spundere?"
296
CONSTANTIN ARGF.TOIANU
ta deficitul bugetului a fost de 20 miliarde de franci �i a fost acoperit prin cele
20 de miliarde dob�ndite prin opera�ia devaloriz�rii. Bugetul viitor se anun�� de
pe acum cu alte 23 miliarde deficit: cu ce va fi acoperit acest gol? Impozite nu se
mai pot pune fiindc� maximul a fost deja atins, �mprumut nu se mai poate face
fiindc� n-ar mai subscrie nimeni, dup� experien�a ultimului �mprumut � ratat de
altminteri � urmat la scurt interval de devalorizarea negat� prin �nsu�i prospectul
�mprumutului. R�m�ne o a doua devalorizare. Dar dup� aceasta va veni o a treia, �i
o a patra � �et puis la deb�de". Francezul suport� orice, numai sa-1 atingi la
pung� nu. Ce va da falimentul financiar? R�sturnarea regimului actual de mijloc,
sigur� dar apoi: extrema dreapt�, sau extrema st�ng�?
Devalorizarea francez� a fost f�cut� �n cele mai deplorabile condi�i-uni. Cea
englez� a reu�it fiindc� englezii au �nceput prin a face economii masive (au redus
bugetul la aproape cu 50%), prin a-�i echilibra bugetul �i numai apoi au procedat
la devalorizare, ca o m�sura economic�. Francezii �i-au �ndoit bugetul (a�a-zisele
sporuri de ordin social), 1-au l�sat dezechilibrat, �i au recurs la devalorizare
f�r� nici o preg�tire, ca la un expedient de trezorerie, pentru a umple golul din
cas�. Consecin�ele celor dou� metode: �n Anglia ordine si prosperitate �i nici o
�ov�ire monetar� de la 1931 p�n� azi; �n Fran�a, dou� luni dup� devalorizare, toate
merg prost si se vorbe�te de o nou� devalorizare, �n Anglia, nici un pre� n-a
crescut � �n Fran�a s-au scumpit toate, �n Anglia, de pe urma devaloriz�rii numai
foloase � �n Fran�a, numai ponoase.
11 noiembrie. Azi se �ntrune�te la Viena conferin�a mini�trilor de Externe ai
Italiei, Ungariei �i Austriei, �n ziarele noastre de ieri se anun�a cu ifos �c�
fa�� de atitudinea d�rz� a Micii �n�elegeri, chestiunea restaur�rii Habsburgilor nu
va fi pus� la Viena". Nu va fi pus�, desigur, dar nu din cauza �atitudinii d�rze" a
Micii �n�elegeri, ci fiindc� restaurarea Monarhiei �n Austria nu convine nici
Germaniei nici partizanilor Anschlussului din Austria.
Na�ionali�tii spanioli au intrat �n Madrid de duminic�, dar trebuie sa-1 cucereasc�
strad� cu strad�; luptele sunt grele �i stric�ciunile ce se fac, enorme.
Alalt�ieri, �n ziua de 9 noiembrie, �inut congresul anual al Partidului nostru
Agrar. Expozeul meu �n fata congresului a avut r�sunet �n opinia
297
public�. La banchet am spus �ntre altele, vorbind despre ie�irea lui lussolini de
la Milano, �n favoarea Ungariei (�marea mutilat�"), c� j�era o lacrim� pioas� pe
morm�ntul unui c�ine fidel!" Lumea a r�s �i si-a uitat de sup�rare.
�n lipsa mea din �ara, Pangal a avut o lung� conversa�ie cu Thierry, loul ministru
al Fran�ei pe care eu nu 1-am v�zut �nc�. Thierry a spus [lui Pangal c� are
instruc�iuni cu totul diferite de ale predecesorilor s�i, Isi anume de a nu se mai
�nfeuda lui Titulescu (cred �i eu!) sau unui sin-Igur partid (cum s-a f�cut p�n�
acum). Dup� cum a fost menit sa schimbe macazul politicii franceze �n Grecia1, a�a
m�rturise�te sur�z�nd noul [ministru francez ca e menit s� o fac� �i �n Rom�nia.
Fa�� de actualul [Guvern, Fran�a nu poate s� aib� dec�t o atitudine amical� �i de
�ncre-[dere, dar nu �ncape �ndoial� c� zilele Cabinetului T�t�rescu sunt num�-
jrate. F�c�nd cu Pangal examenul diferitelor posibilit�i de succesiune, j Thierry
p�rea destul de bine orientat. Excludea orice posibilitate de Jforma�ie na�ional-
�ar�nist�. Se temea de o formul� Vaida sau Goga (!) (pe care le declara c�t se
poate de antipatice Fran�ei. Dintr-una �ntr-alta j a ajuns la o formul� Averescu-
Argetoianu �i a �ntrebat pe Pangal dac� Jar fi posibil�. Pangal i-a r�spuns c�
desigur, c� �n 1934 se ajunsese a-jproape p�n� la realizarea ei dar c�, �ntre
altele, fusese torpilat� �n ulti-jmul moment si cu ajutorul d-lui de Ormesson.
Thierry a replicat c� n-ar J mai fi cazul acum, �i a �nceput s� m� laude pe toate
tonurile, s� spun� !c� sunt omul �n care Fran�a are �ncredere (!!) �i c�te �i mai
c�te! Pangal j i-a �inut isonul �i nu s-a sfiit a spune c� mai iute dec�t o formul�
Averescu-Argetoianu ar vedea realizabil� o formul� Argetoianu f�r� Ave-| rescu.
Thierry a mai vorbit �i de o formul� Mironescu-Argetoianu, dar l dup� c�te spune
Pangal, nu vedea nici o posibilitate de guvernare f�r� mine la c�rm�. Cum se
�nv�rte�te roata lumii! Eu, persoana gratissima ' a unui ministru francez, si �nc�
a unuia pe care nu-1 cunosc, de unde p�n� aci fusesem considerat ca francofob
fiindc� sim�eam �i vorbeam rom�ne�te! Thierry a conchis fa�� de Pangal, c� cea mai
nimerit� formul� pentru viitorul Guvern ar fi una cristalizat� �n jurul meu, �i c�
i d�nsul va lucra pe c�t va putea, �n favoarea unei asemenea solu�ii.
Azi, aniversarea proclam�rii independen�ei Poloniei. Generalul Rydz-Smigly a fost
proclamat Mare�al, adic� st�p�n al ��rii, dup� propria
i ' P�n� la sosirea lui Thierry la Atena, politica francez� se sprijinea �n
Grecia num;" pe V eni-I zelos �i pe venizelisti. Thierry, urm�nd instruc�iunile
Parisului, a luat contact �a cu monarhi�tii �i pretinde c� ar fi contribuit mult la
re�ntronarea Regelui Gcorge.
298
m�rturisire a Pre�edintelui Republicei, Moscicky. Totdeodat� i s-a schimbat �i
numele din Rydz-Smigly �n Smigly-Rydz (!!). Smigly �nseamn� �n limba polona �iute".
Mi se comunica de la Externe c� s-a semnat decretul pentru Gri-gorcea la Londra �i
c� s-a cerut agrementul pentru Radu Cru�escu la Sofia si pentru Alexandru
Zamfirescu la Var�ovia.
Mitropolitul Visarion, al Bucovinei �mi trimite o telegram� de felicit�ri �pentru
admirabila expunere politic� f�cuta zilele acestea". Curajos prelat! O not� bun�
pentru Sf�ntul Sinod, �n care se g�se�te cel pu�in un ierarh ce nu se sfie�te sa
calce pe piciorul Guvernului.
14 noiembrie. Petrecut zilele de ieri �i alalt�ieri la Breasta pe o vreme
�nc�nt�toare. Am putut circula de diminea�a p�n� seara �n hain�. Prin aburelile
p�m�ntului, razele soarelui p�reau c� �nvie pentru o clip� p�durile pe jum�tate
moarte �i despuiate �i �n lini�tea imensit�ii sim�urile nu mai percepeau dec�t
contrastele de lumin� �i umbr�. T�cerea era des�v�r�it�, pe p�m�nt �i �n v�zduh, �i
sufletul f�r�mi�at al firii m� p�trundea din toate p�r�ile. Era a�a de frumos �nc�t
m-am desp�r�it cu greu de scumpele mele orizonturi, ca s� m� afund din nou �n
cloaca de la Bucure�ti.
La Bucure�ti am g�sit ziarele pline de cele petrecute la Viena: �n conferin��
tripartit� italo-austriac�-maghiar�, Austria �i Ungaria � cu aprobarea Italiei � au
adus la cuno�tin�a lumii ca �i reluau drepturile ce le ridicaser� tratatele de la
Trianon �i St Germain �i au proclamat dreptul de egalitate pentru �narmarea lor.
Evenimentul nu se prezint� ca ceva nea�teptat, dup� at�tea nesocotiri ale
tratatelor � era �ns� interesant� de notat reac�iunea S.D.N.-ului �i a Micii
Ne�n�elegeri. Reac�ia Genevei � cea cu tratatele �nregistrate � a fost bine�n�eles
nul�. A Micii �n�elegeri care de ani de zile ne-a plictisit cu rodamontadele ca
(�nu vom permite, m�surile noastre sunt luate, nimic f�r� voia noastr�, vom
mobiliza imediat etc. e�c.), e �i mai tipic�, �n materie de nem�rturisit�
neputin��: �n fiecare trei ��ri ale �n�elegerii, telegraful ne anun�a c�
comunicatul de la Viena �a fost primit cu rezerv�". Admirabil!!! C�t� larm� ca s�
ajungi la un asemenea rezultat!
�NSEMN�RI zii.NICI-:, /�-iii 299
Prin Decret Regal, s-a �nfiin�at ast�zi un Minister al Aerului �i al Marinei. Un
Minister al Marinei ne lipsea! E interesant de �nsemnat cum ace�ti ap�r�tori ai
regimului constitu�ional-parlamentar �i bat joc de Parlament �i promulg� decrete-
legi �n ajunul deschiderii Camerelor. Zilele acestea s-a legiferat astfel, f�r�
nici un control, �n cele mai importante ramuri economice (modificarea legii
minelor, devalorizarea leului etc.)
75 noiembrie. Camerele, prorogate de la 15 octombrie, se deschid ast�zi. Nu m� duc,
m-ar apuca sc�rba.
Germania a denun�at ieri clauzele Tratatului de la Versailles prin care un regim
interna�ional fusese impus naviga�iei fluviale pe teritoriul Reichului. Cum era de
a�teptat � suntem �n serie � Fran�a a reac�ionat numaidec�t prin propunerea unei
note de protest de depus la Berlin de Puterile interesate.
Un comunicat al Ministerului de Externe (al nostru) ne informeaz� c� �nc� din 1933
Mica �n�elegere a consim�it �n principiu la dreptul egalit�ii de armament pentru
Austria �i Ungaria, cu rezerva unei �n�elegeri prealabile �ntre Statele interesate
�i asigur�rii securit�ii (!!!) Statelor Micii �n�elegeri! Rezerve si note de
protest�ri, iat� singurele arme care au mai r�mas �n arsenalul genevezilor de toate
neamurile.
16 noiembrie. Mesajul de deschidere a Parlamentului n-a fost, ieri, mai pu�in
searb�d ca de obicei, �ntr-�nsul se oglinde�te satisfac�ia farsorului de T�t�rescu
de a ne fi umilit aproape 4 ani prin guvernarea lui, cea mai ru�inoas� din c�te a
avut s� sufere �ara rom�neasc�. Un paragraf special pe care Regele 1-a citit cu un
�patos" special, ap�s�nd asupra cuvintelor, cere tuturor rom�nilor s� pun� cap�t
�nvr�jbirilor �i s� se uneasc� to�i pentru ap�rarea intereselor supreme ale
neamului, amenin�ate. Pentru unire suntem cu to�ii, dar nu �n jurul curv�riei �i a
�per�ului.
Universul scrie c� absen�a mare�alului Averescu, a mea, a lui lu-nian �i a lui Gh.
Br�tianu de la �irimonia de ieri, a fost remarcat� �i comentata.
Ceart� mare �ntre guvernamentali pentru pre�edin�ia Senatului. Guvernul �i direc�ia
partidului vor s� aleag� pe Alex. Lapedatu, ca sa dea o satisfac�ie ardelenilor,
totdeauna pe at�t de exigen�i pe c�t sunt de pu-
300
turo�i. Dimitriu surdul, nu vrea �ns� s� aud� nimic, �i �i men�ine candidatura.
Micile nepl�ceri ale regimului de partid.
V�zut ieri pe Grigorcea, noul nostru ministru la Londra �i actualmente �nc�
Secretar General al Ministerului. El crede c� zilele lui Ce-sianu la Paris sunt
num�rate �i c� favoarea de care s-a bucurat p�n� a-cum acesta pe l�ng� Rege e mult
sc�zut�. Urm�nd a se �nainta acum mini�trii plenipoten�iari clasa a 111-a la m.p.
ci. I, Regele a cerut lista pe vechime �i s-a oprit la Cesianu pe care nu 1-a
�naintat, de�i o asemenea avansare ar fi fost natural� pentru �eful unei Lega�ii de
importan�a celei din Paris, �mi explic acreala lui Cesianu pe peronul g�rii din
Paris �i de ce mi-a spus de mai multe ori c� pusese postul s�u la dispozi�ia
Regelui.
Una bun�. Caius Brediceanu trimitea, c�t a stat la Viena, informa�ii particulare
lui Maniu, �i numai lui Maniu. Astfel �n ultima vreme, afl�nd de la prietenii lui,
portarii si Kammerdienerii de la Ballplatz, c� la conferin�a tripartit� de la Viena
se va pune chestiunea dreptului egalit�ii de �narmare, Caius s-a gr�bit s�
transmit� vestea d-lui Jules. Acesta alarmat a cerut s� vad� pe Victora� Antonescu
ca s�-i comunice senza�ionala �tire, �nt�lnirea a �i avut loc, �i ziarele
democratice n-au lipsit s� vorbeasc� �de o conferin�� de 8 ore (!!!) pe care dl
Maniu a avut-o cu un �nalt demnitar". Victora�, pus la curent pe cale particular�
de cele ce urmau s� se �nt�mple la Viena, s-a dus furios la Ministerul de Externe
�i a �nceput s� urle �mpotriva lipsei de informa�ii oficiale. Grigorcea a ar�tat
atunci lui Victora� raportul lui Brediceanu care se l�f�ia pe masa ministrului, dar
pe care ministrul nu-l citise. Se �nt�mplase c� secretarul Lega�iei din Viena
trimisese Ministerului �n copie raportul pe care Brediceanu �l adresase lui Maniu!
�i astfel onoarea diploma�iei rom�ne�ti a fost salvat�!
Scanavi, sclivisit �i tras prin inel, vine la mine �ntr-o chestiune particular�. Cu
acest prilej �mi spune c� cel care a cump�rat ac�iunile ziarelor Adev�rul �i
Diminea�a ar fi Malaxa; c� tot Malaxa ar fi cump�rat majoritatea ac�iunilor �Astra
vagoane" (o fi?) � c� tot Malaxa �i-ar fi asigurat monopolul motoriz�rii armatei,
�nfiin��nd aci �n Bucure�ti sucursala Ford (al c�rui conduc�tor ocult este) �i
�n�eleg�ndu-se de alt� parte cu Skoda, �ntrega afacere urm�nd s� fie f�cut� cu una
din aceste dou� firme sau cu am�ndou� (o fi?). E un fapt cert c� oferta Mercedes-
Benz, de trei ori mai ieftin� ca a firmelor precitate, nici n-a
luat� �n considera�ie. Dac� lucrurile sunt a�a cum le poveste�te Scanavi, Malaxa
devine inamicul public No 2, inamicul public No l, im�n�nd Aristide Blank, care
av�nd primul cuv�nt la Lupeasca, are se cel din urma, �n toate chestiunile, la
Rege.
19 noiembrie. Ieri-diminea�� a venit S�veanu la mine; face ocolul [�efilor de
partide �n vederea serb�rilor pe care le preg�te�te pentru a S-a aniversare a
alipirii Ardealului. E vorba de mari solemnit�i pen-ru zilele de l �i 2 decembrie,
solemnit�i la care au fost invita�i �i parlamentarii iugoslavi �i cei cehoslovaci.
�edin�e festive, mese, concert cu Enescu, inaugurarea Arcului de Triumf. Pentru
�edin�a festiv� am Ifost de p�rere s� nu vorbeasc� dec�t pre�edintele Camerei �i
Guvernul, par nu c�te unul de fiecare partid.
Universul de ieri-diminea�� anun�� rechemarea lui Cesianu de la 3aris �i numirea
lui �n postul de ministru al Cur�ii Regale, �n locul lui Cesianu s-ar fi cerut la
Paris agrementul pentru Franasovici. Dac� �ti-. e adev�rat�, �i pare c� e, �nseamn�
c� prevederile lui Grigorcea (consemnate c�teva pagini mai sus) s-au realizat mai
repede dec�t credea.
Salengro, ministrul de Interne al Fran�ei, �nvinuit de a fi dezertat la lamic �n
timpul r�zboiului, s-a sinucis. L-a m�ncat ziarul Gringoire care a dus �mpotriva
lui o campanie �nver�unat�, �i pare-se justificat�.
Italia �i Germania au recunoscut Guvernul spaniol na�ionalist �i au tri-lis
�ns�rcina�i cu afaceri la Burgos. Ocuparea Madridului de c�tre for-j�ele
generalului Franco merge �ncet. Ora�ul trebuie cucerit cas� cu cas�.
20 noiembrie. Regele George a omor�t si pe Papanastasiu. De un an ie c�nd e pe
tron, a cur�at pe to�i �efii de partide, �ncep�nd cu Venize-i �i cu Condylis. E cea
mai practic� metod� de a �nl�tura dificult�ile.
Marele Consiliu Fascist �ntrunit la Roma �i-a terminat �edin�ele f�r� ca lussolini
sa mai fi luat Ungaria �i revizionismul �n bra�e. E un progres.
21 noiembrie, �nlocuirea lui Cesianu la Paris prin Franasovici s-a Idezmin�it.
Informa�ia fusese data ziarelor de fra�ii lui Dimitriu-Dovle-
302
CONSTANTIN ARC�I�TOIANU
cel, exoflisitul pre�edinte al Senatului, �ntr-adev�r acum c�tva timp Regele ceruse
lui Franasovici s� mearg� la Var�ovia1 �i acesta refuzase. T�t�rescu mai insista pe
l�ng� d�nsul s� primeasc�, �i tocmai �ntr-o zi �n care se g�sea �i Dimi�riu de fa�a
�n biroul Pre�edin�iei. Franasovici plictisit a refuzat din nou si a ad�ugat: �Dac�
ar fi la Paris a� mai �n�elege, dar la Var�ovia" ... De�i cuvintele lui Franasovici
au c�zut �n urechia unui surd, Dovlecel �i-a adus aminte de ele c�nd a v�zut c� nu-
�i mai poate p�stra fotoliul preziden�ial de ia Senat, �i a cerut lui T�t�rescu s�-
i promit� Ministerul Comunica�iilor, �n cazul �n care actualul titular ar trece �n
serviciul diplomatic. T�t�rescu, care �tia c� nu risc� nimic, a promis � iar
familia Dimitriu a expediat imediat pe Franasovici la Paris ...
V�zut ieri pe Averescu. L-am g�sit foarte �mb�tr�nit. Nimic interesant.
23 noiembrie. Se vede c� Regele a intrat �n anul mor�ii: a �nceput s� fac�
polite�e. Alalt�ieri s�mb�t�-seara a convocat o serie de invita�i s� asculte pe
celebrul pianist Brailovski. Ne-a c�ntat numai Chopin cu o dexteritate aproape
�nsp�im�nt�toare.
Bietul Rege nu o nimere�te �ns� niciodat�: dac� nu prime�te, �l �njur� lumea
fiindc� nu prime�te, dac� prime�te, �l �njur� cei care n-au fost pofti�i. De fapt,
nu-mi prea dau seama care pot fi criteriile pe baza c�rora M. Sa �i selec�ioneaz�
musafirii, �n afar� de Guvern (�i nu to�i mini�tri), de Mini�trii str�ini, de
c�teva personalit�i mondene dar nu din cele mai alese, de o serie de func�ionari
mira�i �i ei c� se g�sesc acolo, cu damele, Regele nu invitase din fo�tii mini�tri
dec�t pe mine, pe Jeaa Mitilineu, pe C�m�ra�escu, pe Goga �i pe Gu�ti, �i �nc� pe
acesta din urm� �n categoria oamenilor de cas�. Cei nepofti�i s-au sup�rat; ve�nic
nemul�umitul lorga a izbucnit chiar. Cei de la Palat mi-au povestit c� �n ajun dl
Profesor a telefonat ca s� spun� c� se mira ca nu �i-a primit �nc� invita�ia.
Transmis� Regelui, reclama�ia lui Fute V�nt a primit r�spunsul cuvenit: Regeie nu
se las� terorizat �i va invita pe dl lorga la r�ndul lui. �Ei, domnule, eu nu sunt
om de r�nd, �n �arrra aceasta!" a urlat paranoicul �i a tr�ntit telefonul.
Regina M�ria p�rea foarte afectat� de �tirea mor�ii nepotului ei, fiul Infantei
Beatrice, ucis �n preajma Madridului. �tirea se �optea �ns� numai la ureche, pentru
a se permite seratei s� se desf�oare p�n� la sf�r�it. Asista la recep�ie, pentru
prima dat� si Prin�ul de Wied, cu cei doi copii ai lui. Mi s-a spus c� s-ar fi
naturalizat rom�n, ca s�-�i poat� p�s-
1 Regele mersese p�ii� a oferi lui Franasovici � lucru de necrezut � sa stea la
Var�ovia ca ministru de Stat �n misiune Special�! : ,, t,.!,!
,, ,. ,, ., ,..;(,., ....
JNSEMN.�KI /.II.NICK. 19)6 303
tra F�nt�nelele. Dintre diploma�i lipsea Os�rovski, ministrul Sovietelor, �n schimb
a fost prezent Poklewski, care �mplinea �n acea zi 50 de ani de serviciu
diplomatic.
�nainte de a intra �n sala cea mare, Regele 1-a chemat �ntr-un salon al�turi �i 1-a
decorat cu Ordinul pentru Merit, zic�ndu-i: �Fiindc� nu mai ai Suveran, d�-mi voie
mie s�-mi aduc ast�zi aminte de credincioasele d-tale servicii". Apoi 1-a s�rutat.
Poklewski era mi�cat p�n� la lacrimi. Hot�r�t, Regele a intrat �n anul mor�ii.
Vorbit cu Regele politic� extern�. E �i d�nsul foarte �ngrijorat de probabila
caren�� fie si temporar� � a Fran�ei �i se teme s� nu r�m�nem �n aer. Dar
socote�te c� �nu trebuie s� ne arunc�m �n bra�ele celorlal�i". Pentru moment,
politic� curat rom�neasc�, de expectativ�, cu o not� mai ap�sat� fa�a de alian�a cu
Polonia. Cuminte. Dar Regele vorbe�te totdeauna cuminte � numai ;iu �face" cuminte.
Petrecut ziua de ieri la Constan�a. V�nt tare, �i cam rece. Congres splendid,
organiza�ia lui Teodorescu-Valahu e azi organiza�ia noastr� cea mai tare. Profitat
de ocazie pentru a r�spunde apelului �la unire" f�cut de Rege �n mesajul de
deschidere al Parlamentului. Am declarat orice unire imposibil� �n jurul
mincinosului de T�t�rescu �i al Guvernului s�u de �per�ari. S� ia Regele fr�nele �n
m�n�, �i ne vom uni to�i �n jurul lui.
Seara am luat masa la restaurantul Venezia pe care Titulescu S-ar fi declarat cel
dint�i din Europa. Am m�ncat �ntr-adev�r extraordinar de bine. Dup� mas� am trimis
o cart� po�tal� lui Titulescu, la Lugano, cu urm�torul con�inut: �Ai avut �i tu
dreptate o dat�: �Venezia e �ntr-adev�r cel mai bun restaurant din Europa!" �i am
semnat to�i, c�i ne adunasem acolo.
25 noiembrie. Regina a telefonat la Londra surorii sale Infanta Bea-trice �i a
aflat astfel c� fiul ei a c�zut Ia Madrid, a fost dobor�t cu aeroplanul pe care-1
conducea. Aeroplanul �n fl�c�ri a c�zut �n zona st�p�nit� de na�ionali�ti; corpul
t�n�rului Prin� era complect carbonizat. A fost recunoscut de fratele mai mare,
care lupt� �i d�nsul sub ordinele generalului Franco. Infanta a mai spus Reginei c�
Coti Zanescu, �ns�rcinatul nostru cu afaceri �n Spania s-a purtat admirabil tot
timpul <!e c�nd a �nceput r�zboiul civil. F�r� s� p�r�seasc� o clip� Madridul �i
Lega�ia, a salvat de la moarte o sum� de oameni. Cine ar fi crezut vreodat� c� �n
blegul de Coti sa fie s�m�n�� de erou? �i de la Externe rm s-a confirmat curajoasa
purtare a lui Zanescu. Jean Teha� Florescu (mi-
304
nistrul) a fugit din Madrid la prima alarm�, acum �ase luni, s-a instalat la St
Jean de Luz �i de acolo a trimis telegrame la Bucure�ti, reclam�nd �mpotriva lui
Z�nescu care-si permite sa ia la Madrid ini�iative, f�r� s�-1 consulte. Ministerul
i-a r�spuns cum merita �i Jean Teha� n-a mai spus vorb�.
Singura r�zbunare a lui Z�nescu a fost urm�toarea depe�� expediat� Externelor: �Rog
comunica�i Excelen�ei Sale Florescu c� i-am sc�pat bl�nurile si fotografiile!"
Alexandru Zamfirescu pus la grea �ncercare � a trebuit s� organizeze primirea
ministrului s�u Antonescu abia 12 ore dup� ce �i-a prezentat scrisorile de
acreditare � a pronun�at �n fa�a Pre�edintelui Mos-cicki un discurs �n care s-a dat
la hiperbole inutile. E un b�iat inteligent, dar primul s�u pas la Var�ovia a fost
gre�it.
Din cronica puroiului:
Acum c�tva timp s-a ivit un conflict �n �Societatea Surorilor de Caritate Regina
Elisabeta", societate prezidat� de Regina M�ria �i condus� de ani de zile � foarte
bine, de altminteri � de Lili F�lcoianu. Dou� surori, dou� intrigante, au ridicat
pe colegele lor �mpotriva d-rei F�lcoianu. De�i dreptatea era de partea acesteia,
de�i principiile cele mai elementare de guvern�m�nt interziceau s� se dea c�tig de
cauz� celor dou� r�zvr�tite, conflictul s-a termint prin eliminarea directoarei
Lili F�lcoianu, din ordinul Regelui. Cele dou� surori r�zvr�tite erau �ntr-adev�r
prietene bune cu alte dou� r�nduite cu serviciul pe l�ng� b�tr�nul Lupescu, tat�l
Alt. Sale Seren. Duduia. At�t a fost de ajuns, �i prin Lupescu �i prin Lupeasca,
Regele a fost pus �n ac�iune. Regina M�ria spumeg�. �i fiindc� eforii Societ�ii
hot�r�ser� �i o pedeaps� disciplinar� pentru cele dou� surori, Regele a cerut
Reginei �i a ob�inut de la d�nsa numirea lui Donescu (primarul) ca al treilea efor,
iar Do-nescu abia numit a anulat pedeapsa dat� de eforii cei vechi!
Cu prilejul discu�iei la Adresa am citit ieri �n numele Partidului Agrar urm�toarea
declara�iune:
�Partidul Agrar socote�te prezen�a prelungit� a actualului Guvern la c�rma ��rii ca
o compromitere a intereselor na�ionale �i a�tept�nd demisia lui, renun�� la
discu�ia inutil� a Adresei.
Gata s� r�spund� oric�nd la apelul Coroanei, pentru unirea tuturor, convins chiar
c� numai o asemenea unire ar mai putea �ndrepta situa�ia
disperat� a economiei noastre na�ionale �i anarhia moral� �n care ne zbatem �
Partidul Agrar nu poate concepe �ns� o asemenea unire �n jurul unui regim silnic �i
falimentar, care dezbin� �n loc s� uneasc�.
Cu oameni noi �i cu un program s�n�tos �i prealabil precizat, Partidul Agrar este
gata s� aduc� contribu�ia sa neprecupe�it� la opera de refacere, care ie�ind din
faza vorbelor goale va trebui s� intre, �n fine, �n aceea a realiz�rilor rodnice."
Majoritatea a urlat, bine�n�eles. Dar scurta mea declara�ie a f�cut mai mult efect
dec�t m� a�teptam, �n opinia public� � ca �i discursul meu de la Constan�a, de
altminteri. Azi-diminea�a a venit la mine Stan-cu Br�di�teanu; pre�edintele
Asocia�iei func�ionarilor publici, s�-mi spun� c� acum toat� func�ion�rimea e
al�turi de mine.
26 noiembrie. Ziarele de azi-diminea�� public� textul conven�iei semnate ieri �i
�ncheiate �ntre Germania si Japonia, pentru combaterea comunismului. Textul e cam
vag si vorbe�te de m�suri de luat prin comun� �i ulterioar� �n�elegere. Singura
�ndatorire formal� este comunicarea de informa�iuni, dintr-o parte si din alta.
Importan�a actului st� �n inten�iunea p�r�ilor de a crea un instrument �n jurul
c�ruia s� vin� s� se grupeze � dac� vor veni � Puterile na�ionaliste de
pretutindeni, �n lupta lor �mpotriva tendin�elor comunizan�e, sau democratice.
Semnarea tratatului e primit� cu mult� rezerv� la Paris �i la Londra, �i cu
oarecare indiferent� la Roma.
A murit pe nea�teptate, la Calafat, doctorul Viorel Popescu, inspector general
sanitar al Olteniei, un om cumsecade �i bun func�ionar. N-avea nici 60 de ani.
Gardi�tii care au amenin�at cu moartea pe Madgearu �i pe dr Lupu ; au fost
condamna�i la c�teva luni de �nchisoare � �n schimb, ajutorul � de primar Vasilescu
�i arhitectul Bolomei, condamna�i �n prima instan�a pentru vina lor �n pr�bu�irea
tribunelor de la Cotroceni, au fost achita�i de Curtea de apel.
Victor Antonescu a fost primit la Cracovia cu mare alai. Onorurile acordate
ministrului nostru de Externe, sunt �n realitate palme pe obrajii lui Titulescu.
Beck se r�zbun� cum poate, de tot ce a avut de suferit din partea fostului nostru
mare european.
306
CONSTANTIN ARC,I TOIANU
V�zut pe Thierry �i stat cu el de vorb� un ceas. Inteligent, �n curent. E hot�r�t
s� stea c�t o putea la Bucure�ti �i mi-a confirmat cele spuse deja lui Pangal cu
privire la ac�iunea lui politic�. E hot�r�t s� dea tot concursul Regelui �i s� nu
se amestece c�tu�i de pu�in �n politica intern�. S-a declarat �nc�ntat c� n-a mai
g�sit la Minister pe Titulescu, pe care nu-1 poate suferi. Indignat de o noti��
publicat� de un ziar de la Paris, prin care era acuzat c� nu luase �nc� contact cu
�prietenii Fran�ei", adic� cu na�ional-��r�ni�tii, mi-a m�rturisit c� nu va face
nimic pentru a c�tiga bun�voin�a lor special�. Pricepe oroarea de comuni�ti pe care
a constatat-o la Bucure�ti, fiind el �nsu�i om de dreapta. L-am asigurat de
bun�voin�a noastr� a tuturor dac� persist� �n inten�iile sale de a nu se amesteca
�n politica intern� a ��rii �i dac� se va ar�ta � �n opozi�ie cu predecesorii s�i �
mai mult reprezentantul Fran�ei dec�t al creditorilor no�tri francezi. Vrem s� fim
trata�i �n alia�i, nu �n mu�terii.
27 noiembrie. Ieri la Var�ovia �-au schimbat discursuri c�lduroase �ntre mini�trii
colonel Beck �i aviator Victor An�onescu. Din nefericire noi trecem de la un extrem
la altul: Titulescu vorbea prea bine, iar An-tonescu vorbe�te prea prost. Discursul
lui e un amestec de superlative de o monoton� platitudine �i de platitudini de o
disperant� monotonie.
Discursuri �i la Roma unde au vorbit cu paharul �n m�n� Regele �mp�rat Victor
Emmannuel (Victor �i el) �i Regentul Horthy. �n opozi�ie cu discursul lui Mussolini
de la Milano, cuv�ntarea Regelui Italiei a fost banal� dar plin� de tact; Regele a
insistat asupra dorin�ei de pace a tuturor �i n-a jignit pe nimeni. Serb�rile de la
Roma �i Napoli au a�ezat definitiv Ungaria �n orbita Italiei.
Luat masa ieri la Radovici cu Dem. Dobrescu, fostul primar. Vrea s� intre �n
Partidul Agrar, cu to�i ai lui. A r�mas s�-mi supun� un program or�enesc �i
muncitoresc.
28 noiembrie. Vizita lui Victora� la Var�ovia s-a sf�r�it printr-un comunicat �n
tradi�ia lui Titulescu: principii generale cu un minimum de preciz�ri � dar �i cu
un minus de brio stilistic. Nu r�m�ne mai pu�in adev�rat c� vizita lui Antonescu �n
Polonia marcheaz� o reluare a intimit�ii �n rela�iile rom�no-poloneze. E p�cat ins�
c� s-a vorbit numai de str�ngerea rela�iilor culturale �ntre ambe�e ��ri �i nu �i
de crea-
�NSEMN�RI Zll.KICK. 1V36 307
rea unei zone france �n portul Gala�i, c�ci aceasta ar fi str�ns mai mult
leg�turile noastre cu Polonia dec�t o sut� de vizite ale doftorului Ange-lescu la
Var�ovia.
Ieri s-a terminat discu�ia la Adres� la Camer�. O lung� declara�ie a Partidului
Na�ional-�'�r�nesc �n care se t�g�duiesc ��rii minuni, parc� onorabilii n-ar fi
guvernat-o deja spre unicul beneficiu al d-lor Mirto, loani�escu, Tilea �i Co. �n
numele Guvernului a r�spuns dl inculci., care a declarat c� Rom�nia e fericit�, si
�ntre altele � r�spunz�nd la refuzul meu de a sta al�turi de ei � c� o apropiere de
mine nu i-ar tace d-sale nici o pl�cere. Uit� licheaua c� in prim�vara anului 1931
a venit la mine (era �n preajma demisiei Guvernului Mironescu) �i mi s-a oferit
tar� condi�ie, gata s� lase Partidul Liberal numai s� fie ministru �i s� fac� parte
din forma�ia ministerial� ce se preg�tea. Ba mi-a mai promis c�-mi aduce �i pe
Nistor cu el. �i eu am fost atunci acela care n-am avut nici o pl�cere sa stau
l�ng� d�nsul, de fric� s� nu m� buzun�reasca.
Generalul Zizi Cantacuzino a plecat �n Spania �mpreun� cu 6 legionari printre care
Alexandru Cantacuzino �i un pop�. Delega�ia aceasta a G�rzii de Fier duce
colonelului care a ap�rat Alcazarul din Toledo o sabie de onoare, dup� care to�i
membrii ei r�m�n s� lupte �n r�ndurile �Falangei" � partidul fascist spaniol � �n
care au fost excep�ional primi�i, de obicei voluntarii str�ini fiind v�rsa�i �n
legiunea str�in� (�Ban-diera"). �nainte de a p�r�si Bucure�tiul, Cantacuzino �i-a
adunat tovar�ii de drum �i le-a �inut urm�toarea scurt� cuv�ntare: �M�, s�-i L,
mama lui aceluia din voi care se va �ntoarce viu din Spania, Poate sa scap eu, c�
sunt b�tr�n, �i nu m� vor pune, te pomene�ti, �n r�ndul �nt�i! A�i �n�eles?" � �Am
�n�eles!" � �Jura�i s� muri�i?" � �Jur�m!" P�n� s� moar�. Fran�a le-a refuzat viza
pa�apoartelor, a�a �nc�t cei 7 eroi au fost sili�i s� plece prin Germania �i s� se
�mbarce la Hamburg. Probabil c� la �napoiere vor putea trece prin Fran�a.
Aniversarea Unirei Transilvaniei se preg�te�te ,.di granda", �n cadrul alian�elor
noastre �indestructibile". Fran�a trimite pe generalul Mittelhauser cu mai mul�i
ofi�eri, Cehoslovacia pe pre�edintele Camerei �i Senatului cu 30 de parlamentari,
Iugoslavia pe pre�edintele Camerei cu al�i 30 de �per�ari, iar Stelian Popescu pe
Sei�anu (Romu-lus). Mas� (parlamentar�) la Athenee Palace, mas� ia Externe,
inaugurarea Arcului de Triumf, �edin�� solemn� la Camera, ceaiuri la Lega�ii � o sa
petrecem de minune!
308
CONSTANTIN ARGETO1ANU
/ decembrie. Ca r�spuns rodomontadelor ungure�ti �i glumelor revizioniste
mussolinice, voinicosii alian�elor noastre sfinte au pus la cale pentru azi o mare
manifestare de solidaritate franco-s�rbo-ceho-rom�n�. Pentru comemorarea celei de a
18-a anivers�ri a Unirii Ardealului cu noi, Parlamentele Cehoslovaciei si
Iugoslaviei ne-au trimis din s�nul lor c�te o delega�ie compus� din c�te 30 de
parlamentari �i condus�, pentru cehi de Malypetr, pre�edintele Camerei, �i Sukup
pre�edintele Senatului � iar pentru iugoslavi de Chiriei, pre�edintele Skupcinei.
�i fiindc� tot ast�zi se inaugureaz� �i faimosul Arc de Triumf, a venit �i o
delega�ie de ofi�eri francezi �n frunte cu generalul Mit-telhauser. Acesta a fost
probabil ales, nu fiindc� numele s�u �ncepe ca Mitteleuropa, dar fiindc� a
organizat dup� r�zboi eroica armat� a dro-to�ilor. �n cinstea delega�iilor s-a dat
ieri dup�-amiazi un ceai la Lega�ia cehoslovac� �i seara o recep�ie la Lega�ia
Fran�ei. Bufetul vagmis-�rului �eba a fost excelent: pe l�ng� toate bun�t�ile din
lume, o excelen�� unc� de Praga, mici c�rn�ciori na�ionali �i o formidabil� bere
de Pilsen ne-au transportat pentru c�teva momente �n lumea visurilor, �n schimb,
de�i d-na Thierry e n�scut� Rotschild, bufetul de la Lega�ia Fran�ei a fost
mizerabil. Am cerut un pahar de �ampanie, si mi s-a r�spuns c� nu mai e! Iar ce
era, era de lep�dat, m�ncare pentru c�ini! �i c�nd m� g�ndesc c� �la pauvre Nadine"
avusese grij� s� telefoneze nevestei mele �que tou� sera fait par mon chef, m�
apuc� groaza pentru masa pe care trebuie s� o lu�m �n ziua de 5 decembrie la ei!
La recep�ia de la cehoslovaci mi-am pl�tit o poli�a pe care o datoram lui Incule� �
�i capul lui Victor Antonescu. Incule� f�cea cerc, �n jurul lui Vaier Pop �i vreo
7-8 cloncani liberali; m-am �naintat spre el �i cu fiur�sul pe buze: �Ce amice, n-
ai avea nici o pl�cere s� stai al�turi de mine?" � �Coane Costic�, pe banca
ministerial� nu!" At�t a�teptam �i eu ca s� continui: �Ia ascult�, amice, e�ti rud�
cu unul, Ion Incule� care a venit la mine �n 1931 s� se lepede de partidul s�u ca
s�-1 a�ez pe banca ministeriala al�turi de mine?" Licheaua s-a f�st�cit, i s-au
�nro�it obrajii �i mi-a �ng�nat �Alte vremuri... Coane Costic�"... � �Da alte
vremuri, nu ajunseser� �nc� lichelele unde au ajuns azi. Ascult� Incule�, cu mine
s� o iei mai moale, s� nu �ncep eu s� vorbesc, c� nu-�i va place", �i i-am �ntors
spatele. Prietenii lui f�ceau un cap, dar r�deau pe din�untru. Lec�ia a fost crud�
dar n-a �mpiedicat pe zisul Incule� s� se apropie seara, la Lega�ia Fran�ei, de
mine �i s�-mi spun�: �Ce, Coane Costic�, �e-ai sup�rat pe mine?" � �Sup�rat? Pe d-
ta? Ar trebui s� te iau �n serios, �i ar fi greu. Ti-am spus ce aveam de spus, �i
gata." Am r�mas preteni, cum zice Maniu.
�nt�lnirea cu Victor Antonescu a fost mai hazlie: �Te felicit, drag�, de tot
succesul pe care 1-ai avut la Var�ovia. Ai dovedit o dat� mai mult
�NSEMN�RI ZILNICE. 19.16 309
ca bunul sim� poate face treab� mai serioas� dec�t inteligen�a!" � �Nu-i a�a?" mi-a
r�spuns Antonescu cu beatitudine, f�r� s� priceap� c�-1 f�ceam prost.
Azi-diminea�� se inaugureaz�, �n prezen�a Regelui, Arcului de Triumf. Dup� amiaz�,
�edin�� solemn� la Camer�, desear� masa la Externe �i m�ine dejun la Athenee Palace
oferit de pre�edin�ii Corpurilor noastre Legiuitoare �n cinstea delega�iilor
str�ine. Toate cu discursuri �i cu solidaritate pe morm�ntul tratatelor. Europa se
va cutremura poate, dar Musso-lini va r�de desigur de efectul unei fraze pe care a
aruncat-o �n v�nt �i c�reia, adversari nedibaci i-au f�cut o soart� pe care nu o
merita.
Pre�edin�ii Corpurilor Legiuitoare cehoslovace au venit cu daruri. C�te un pocal de
cristal �mpodobite cu pajure si feti�e �n costum pentru fiecare Adunare, c�te un
pocal mai mic tot de cristal, dar numai cu feti�e � plin cu sare de Karlsbad �
pentru pre�edin�ii no�tri.
Ca s� nu fiu tratat de germanofil am luat patriotica hot�r�re s� asist la toate
solemnit�ile. Am fost la cehi, am fost la fran�uzi, m� voi duce la Camer�, m� voi
duce la mesele de la Externe �i de la Atenee Palace. Numai la inaugurarea Arcului
de Triumf nu m� duc, de fric� s� nu m� aleg cu o pneumonie ascult�nd cu capul gol
morm�iala popilor �n frig, �i diversele discursuri, �mi pare r�u, c�ci la aceast�
ceremonie vor apare pentru prima oar� cavalerii Ordinului Mihai Viteazul costuma�i.
M.S. a hot�r�t �ntr-adev�r ca zi�ii cavaleri s� poarte de aci �nainte o manta-
pelerin� alb�, c�ptu�it� cu violet, iar pe cap o c�ciul� mare alb� cu o pan�. Pe
pelerin�, �n dreptul inimii, brodat� si mare de 25 centimetri crucea albastr� a
ordinului! Decora�iile, uniformele �i costumele constituie o continu� �i
boln�vicioas� preocupare a Regelui nostru. Dup� ce a f�cut de r�s cu costume de
operet� pe Buchmann, pe Urd�reanu, pe Krainick �i pe ceilal�i gentilomi ai Cur�ii,
s-a aruncat acum �i pe nenoroci�ii decora�i �n principiu pentru eroica lor purtare
pe c�mpul de lupt�. Pelerina alba, cu crucea brodat�, e o imita�ie dup� vechile
ordine spaniole (Calatrava, Aviz) �i dup� ordinul teutonic (Deuts-chmeisterorden).
Maj. Sa uit� �ns� c� aceste ordine erau ordine de cast�, cu o organiza�ie
permanent� �i special�; �nsemnele lor nu erau decora�ii pentru r�splata meritelor
ci semne distinctive ca �i uniforma sau mantaua, �i portul lor era bazat pe o veche
tradi�ie, respectat� printr-un sim��m�nt de pietate. Ordine pentru vitejie pe
c�mpul de lupt� exist� �n mai toate ��rile, dar nimeni nu s-a g�ndit s� complecteze
printr-o manta �mprumutat� ordinelor medievale sau printr-o c�ciul� luat� de pe
capul ciobanilor, �inuta solda�ilor pe pieptul c�rora a fost cusut� medalia
bravilor. Dar ca la noi la nimeni! A�tept cu ner�bdare s� v�d pe Miha-lache sau pe
Pamfil �eicaru, cu tipul lui �ig�nesc, �n manta alb� si �n c�ciul� cu pan�!
310
Nu m� duc la sfe�tania Arcului, dar am fost s�-1 v�d ieri. Noul Arc e mult mai
suportabil ca cel vechi. S-a pierdut caracterul fantezist, pe trei planuri de
�n�l�ime, conceput de Petre Antonescu, arhitect lipsit de orice inteligen�a
artistic� sau istoric�. Liniile �i ornamenta�ia au fost extrem de simplificate.
P�cat c� au mai r�mas capul Regelui Ferdinand �i al Reginei M�ria, ie�ite din dou�
mici ferestruici. Platforma �n jurul Arcului e mult prea str�mt�. Trebuie l�rgit�,
�i pentru aceasta, l�rgit� �i pia�a.
Nici aici, regimul n-a putut sa �nl�ture minciuna. Sub bolta Arcului sunt �nscrise
victoriile noastre: al�turi de M�ra�ti �i de M�r�esti au fost �n�irate Neajlovul,
Cerna, Valea Jiului � �nfr�ngeri de trist� amintire.
M� mir� c� n-a fost pomenit� �i Turtucaia. Pe o parte a monumentului citesc
inscrip�ia: �Regnante Carolo Secundo". Bine. Dar pe cealalt� parte e s�pat: �Anno
nona regni sui". Pentru ce? Cine e �nchipuitul care crede ca poate suprima Istoria?
2 decembrie. Dat� fatidic� � dar cine �i mai aduce aminte de lovitura de Stat, de
Napoleon al III-lea �i de Badinguet?
�edin�a solemn� de ieri de la Camer� a fost lung� �i plictisitoare. Am �nghi�it 6
discursuri �n �Kesketu" (�Le liberte de nos pe" a spus spre exemplu unul) debitate
de cei 6 pre�edin�i ai Corpurilor Legiuitoare ale celor 3 ��ri. La sf�r�it, �ntr-o
fran�uzeasca mai bun� � dar departe, totu�i, de a lui Titulescu � a trompetat
T�t�rescu, dup� ce �convorbise" c�teva minute pe rom�ne�te cu mor�ii. Oratorii
str�ini mi-au p�rut oameni cumsecade �i mediocrii. Unul din ei �ns�, Frantisek
Sukup, pre�edintele Senatului ciocoslovac trebuie s� fie un stra�nic demagog pe
limba lui, dac� p�n� �i pe Frantisek a speriat Camera. Cu plete albe aruncate pe
spate, cu un cioc � Ia Basil Zaharof, cu pumnii succesiv ridica�i spre cer, a
invocat pronia cereasc� �n favoarea celor trei popoare aliate �i a blestemat pe cei
care ar �ndr�zni s� ne atace hotarele.
�n general tonul cehoslovacilor a fost al unor dispera�i, pe c�nd al iugoslavilor a
fost mult mai calm �i mai rezervat. Cehoslovacii au vorbit mai ales de alian�� si
de armar� � iugoslavii numai de prietenie, �i bine�n�eles de suferin�ele
trecutului.
Manifesta�ia a fost bun�, adic� binevenit�. Provoc�rilor maghiare s-a r�spuns
printr-o declara�ie de solidaritate a trei ��ri care �nsumeaz-� o popula�ie de 50
milioane de suflete �i 5 milioane de combatan�i. Dar at�t era de ajuns. Palinodiile
d-lui Stelian Popescu si �ntreaga agita�ie
�NSEMN�RI ZILNICA, l VI6 311
antirevizionist� sunt de prisos. Din na�ionalism ca �i din patriotism nu trebuie
f�cut� tarab� pentru �mecheri. Regret c� cei care au vorbit ieri nu au subliniat
destul �i cu to�ii (a spus-o Malypetr, pre�ed. Camerei cehoslovace) c�
revizionismul tratatelor din punc� de vedere al schimb�rii hotareior e o
absurditate �i c� nici o �ar� n-a cedat niciodat� �i nu va ceda un petec de p�m�nt
dec�t prin r�zboi si c� prin urmare �revizionism" �nseamn� provocare la r�zboi.
Seara, masa de la Externe (78 de tac�muri) a fost proast�, din fericire �ns� f�r�
discursuri. Toat� lumea plictisit�, un singur om fericit: lorga. Acoperit cu
tinichele, aluneca ca o fregata printre grupuri �i tr�nc�nea din barb� tot timpul,
�n diferite limbi, aproximativ folosite.
3 decembrie. Ieri a fost ultima zi patriotic�: mas� mare oferit� de Saveanu �i
Lapedatu. Peste dou� sute tac�muri, �i fapt nea�teptat, masa buna. P�str�vi
excelen�i, icre proaspete �i banane.
Dup� amiaza, concert la Ateneu cu Georgescu �i cu Enescu.
Absen�a lui Maniu de la toate serb�rile, de�i era �n Bucure�ti, mai ales cea de la
Camer�, a fost viu comentat� �n cercurile politice. �Partidul" trimisese dup� el la
Cluj, �i-1 adusese �n Bucure�ti aproape cu for�a. Dar abia sosit �n Capital�, Maniu
�s-a declarat" bolnav �i n-a mai ie�it din cas�. �n ziua de la Camer�, Mihalache a
stat pe spinarea lui p�n� dup� deschiderea �edin�ei, dar f�r� s�-1 poat� �ndupleca.
Mihalache a sosit chiar cu �nt�rziere la Camer� g�f�ind, �i plictisit, ca sa-�i
poat� toat� lumea da seama c� �comb�tuse" din r�sputeri. ��r�ni�tii sunt furio�i
fiindc�, cred ei, atitudinea d-lui Juliu �i �ndep�rteaz� �i mai mult de viitoarea
guvernare, pe care nu se g�nde�te de altminteri nimeni s� le-o ofere.
�i la Goga e z�zanie, �ntre ai lui �i Cuzi�ti. Dou� ideologii diferite nu puteau
merge al�turi f�r� s� se ciocneasc�.
P�n� �i �n micul meu partid au �nceput prietenii s� se certe. Invidii, gelozii �i
antipatii personale. Am �mp�cat lucrurile pe c�t s-a putut.
Inteligentul �i simpaticul Nae lonescu mi-a f�cut azi o lunga vizit�. Nu-1 mai
v�zusem de ast�-prim�var�. Am vorbit de toate, verzi si^ uscate. Am fost am�ndoi
din nou de acord c� nu mai e nici o speran�� de pus �n Regele Carol, cel pu�in �n
ini�iativa lui pentru o �ndreptare a rosturilor noastre politice. Convingerea lui
este ca Regele este sub totala influen�� a d-nei Lupescu, noaptea, �i a lui
Urd�reanu, ziua, � adic� tot sub a d-nei Lupescu. O fi, dar p�rerea mea � i-am
spus-o � e c� mai periculoas� dec�t influen�a d-nei L. (�n care nu cred at�t, am
exph-
312
cat lucrul aiurea) e prezum�iunea �i megalomania Regelui, care se crede genial,
vrea s� rezolve el �nsu�i tot, �i nu e �n stare s� rezolve nimic.
Nae � care trece de la un exces la altul �n analiza st�rilor de la Curte � crede c�
Regele e s�tul �i de Lupeasca �i de Urd�reanu (omul ei) dar c�, terorizat, nu
�ndr�zne�te s� ia nici o m�sur� �mpotriva lor, din contr�, silit, face tot ce poate
ca s�-�i apere concubinajul, concubina �i pe �sufle�elul" acesteia.
Astfel � spune Nae � Regele ar fi trimis ast�-prim�var� pe Vaier Pop (pe atunci
ministrul Justi�iei) la el s�-1 �ntrebe dac� nu s-ar putea ajunge la un �modus
vivendi" �ntre Palat �i Garda de Fier; f�r� s� mai �ntrebe pe Zelea Codreanu, el ar
fi spus lui Pop c� singurul mijloc ar fi (c�ci �tia c�t �inea C�pitanul la aceast�
�ndeletnicire) ca Guvernul s� lase pe gardi�ti s�-�i organizeze taberele lor de
munc� �n limitele legilor comune �i f�r� recurs la m�suri violente �i excep�ionale.
Rezultatul a fost c� taberele G�rzii de Fier au fost l�sate sa lucreze �n pace
toat� vara. Isc�ndu-se incidentul din gara Sinaia, studen�ii gardi�ti au fost
maltrata�i �i ca r�spuns, inculpa�ii de la T�rgu Mure� au pus �nainte numele d-nei
Lupescu. At�t a fost de ajuns pentru ca Regele, terorizat de d-na Lupescu
�nsp�im�ntat�, s� schimbe pe Incule� �i pe Vaier Pop de la ministerele care au sub
ocrotirea lor ordinea public�, pun�nd la Interne un slugoi, pe luca, �i �a Justi�ie
un caraghios, pe Djuvara. Aci ra�ionamentul lui Nae e cam slab, c�ci Incule� era �i
mai slugoi ca luca, �i frica de gardi�ti ar fi impus la cele dou� ministere oameni
de m�n� tare, nu dou� sec�turi; e mai probabil, cum am notat-o de altminteri la
timpul s�u, ca schimbarea la cele dou� ministere a fost determinat� de ideea unei
concesii fa�� de curentele �democratice" �i germanofobe ca compensa�ie pentru
decapitarea lui Titulescu. Fapt e c� taberele au fost �mpr�tiate, �i de atunci
raporturile dintre Gard� �i Palat s-au �ncordat, �i astfel au r�mas p�n� azi.
Nae pretinde a �ti c� �mpotriva lui Urd�reanu (ca s� se ajung� p�n� la Lupeasca) s-
a dezl�n�uit un adev�rat r�zboi �n jurul Regelui. Balif �i to�i aghiotan�ii sunt
hot�r�i s� ob�in� capul lui Urd�reanu. La un moment era sa-�i ating� scopul, �i
numirea lui Cesianu ca ministru al Cur�ii Regale � hot�r�t� �i apoi abandonat� � ar
fi pecetluit izb�nda r�zvr�ti�ilor. Dar �i data asta, influen�a d-nei Lupescu a
fost mai tare. Am impresia c� Nae amplific� �i exagereaz�. Nu v�d pe Puiu Filitti
r�zvr�tit �mpotriva d-nei Lupescu.
�n politic�, Nae lonescu nu vede clar ce va ie�i. �n tot cazul prost. Singura
influen�� serioas� asupra Regelui o are d-na Lupescu, �i �n spatele ei lucreaz�
Auschnit, pentru na�ional-��rani�ti. Malaxa ar fi singurul care ar putea �ine cap
lui Auschnit, dar politica nu-1 intereseaz� c�tu�i de pu�in �i e prea ocupat �sa
pun� m�na pe tot �n �ara rom�neas-
�NSEMN�RI ZILNICE.
313
ca". Regele ar vrea un Guvern prezidat de Vaida (nu de vaidi�ti, dar prezidat de
Vaida) dar Vaida se las� greu (crede Nae!). Un asemenea Guvern n-ar fi posibil
dec�t cu mine (s�racul de mine!) �i nu pare a �nc�nta pe voievodul Vaida. �Regele
s-a obi�nuit s� fac� tot el singur, s� fie �i prim-ministru �i ministru de Externe,
�i ministru de R�zboi, �i prefect �i poli�ai � cine ar putea primi �n asemenea
condi�ii Guvernul?" dac� �ntr-adev�r Vaida a spus aceste cuvinte lui Nae � cum
pretinde el � e semn c� tot a mai r�mas ceva dac� nu �n capul, cel pu�in �n
sufletul �efului Frontului Rom�nesc.
Nae lonescu �mi mai poveste�te una �lat�". Nu �tiu p�n� la ce punct pot s�-i dau
crezare, dar o �nsemn aci fiindc� adeverit� ar fi de o importan�� capital�. Ast�-
var� ar fi venit la d�nsul (?) un trimis al Guvernului german s�-1 roage s�
transmit� Regelui urm�toarele: dac� Rom�nia e gata s� declare c� nu va las� s�
treac� pe teritoriul ei nici o trup� ruseasc� spre centrul Europei � dup� cum de
asemeni n-ar l�sa s� trec� nici o trup� german� spre Rusia, Germania ar investi
imediat 30 de miliarde de lei �n industrii pentru armament, �n Rom�nia (sum�
rambursabil� �n 40 de ani cu o dob�nd� foarte mic�) �i ar mai fi gata la r�ndul ei
s� garanteze integritatea teritoriului nostru actual. Nae lonescu a transmis
Regelui propunerea, �i Regele a r�spuns (era dup� pr�bu�irea lui Titulescu) c�
�nainte de a putea da un r�spuns trebuie s� dreag� gre�elile fostului ministru de
Externe �i s� restabileasc� rela�ii cordiale cu Italia �i cu Polonia. Propunerea
german� n-ar putea fi examinat� dec�t �n noiembrie. �lat�-ne �n noiembrie, omul lui
Hitler a venit iar�i; am informat pe Rege: a�tept r�spunsul s�u!" S� fie adev�rat?
S� mint� Nae lonescu, sau s� aib� vedenii?
Nenea Noe mi-a mai spus multe, �ntre altele, c� ilustru) Manoilescu a abandonat
corporatismul (pu�in rentabil) �i c� se consacr� acum automobilelor germane ca
prezident al societ�ii Automobil-Unio (mult mai rentabil�), care i-a �i f�cut cadou
un splendid Porch. Nae se pl�nge c� nimeni nu acuz� pe Manoilescu, care a primit
�ntr-adev�r un automobil gratis, sa se fi v�ndut nem�ilor �i c� toat� lumea �l
acuz� pe el, care �i-a pl�tit automobilul prin Banca Urban� (!!!). �Ce s�-i faci,
1-am �ntrerupt eu, lumea e nedreapt� �i gurile sunt spurcate!" Mai interesant� a
fost informa�ia ca Garda de Fier face enorme progrese �n lumea muncitorilor. Mi-a
dat �i c�teva explica�ii asupra func�ion�rii �cuiburilor" pe care C�pitanul le are
�n m�n�, pe tot cuprinsul ��rii.
Dejunat azi cu dr Angelescu �i cu Virgil Pot�rc�. Ne poftise Ange-lescu s� ne pun�
�n curent cu planurile lui privitoare la mo�tenirea Mihail. Deocamdat� un muzeu �i
o bibliotec� �n casa mare Mihail din
314
C O N S T A N TIN AR G!-: T OIA N U
Craiova, ia care se va ad�uga o sal� de conferin�e �i de concerte pe locul fostului
teatru Theodorini, pe care Ministerul Instruc�iei �l va d�rui Funda�iei Mihail �
iar la Devesele (Romana�i) o sec�ie a Institutului de cercet�ri �i experimente
agronomice. La Cernele sau la Dr�nic (Dolj) o �coal� practic� de Agricultur�. Am
aprobat, �i eu �i Pot�rc�.
Am mai hot�r�t to�i trei s� �ntemeiem o Asocia�iune pentru ridicarea Olteniei,
(propunerea mea) �n care s� intre to�i frunta�ii vie�ii publice olteni din na�tere.
Asocia�ia s� fie prezidat� de dr Angelescu (propunerea iui Pot�rc�) iar Pot�rc�, ca
mai t�n�r s� fie secretar genera! (propunerea mea). Am hot�r�t de asemenea s�
alc�tuim un proiect de lege din ini�iativ� parlamentar� pentru crearea unei
Mitropolii a Olteniei � idee pe care o urm�resc de mult. Toate vechile �inuturi ale
Rom�niei �ntregite au o Mitropolie, numai Oltenia nu. Propus� de mine, ideea a fost
primit� cu entuziasm de Angelescu �i de Pot�rc�, care vor semna proiectul.
Am hot�r�t sa mergem to�i trei �mpreun� la Craiova, �n s�rb�torile Cr�ciunului, s�
punem �n mi�care opinia public� �n favoarea unei de�tept�ri a vie�ii regionale. Vom
anun�a cu acest prilej programul de distribuire a fondurilor Mihail �i ne vom lega
�ntr-o ac�iune de continuitate.
�n momentul de a �nchide �nsemn�rile mele pe ziua de azi, �mi vine �tirea c� Regele
Angliei a hot�r�t s� se c�s�toreasc� cu Mss Simpson, si s� abdice �n favoarea
fratelui s�u, Ducele de York. Ministerul Bald-win ar fi demisionar. Aceste �tiri
cer �ns� confirmare.
4 decembrie. �tirile s-au confirmat. Gazetele de azi-diminea�� sunt pline de
�conflictul constitu�ional" ivit �n Anglia �ntre Rege �i Guvern. Dar cum tr�im �n
�ara minciunii (�i cum mai e �i cazul delicat Popescu � madam Lupescu), conflictul
e prezentat ca fiind provocat de o divergen�� de p�reri �ntre Rege �i Guvern asupra
ajutor�rii minerilor �omeri din Wales (!) �i de refuzul Regelui de a primi
cuminec�tura �n ziua �ncoron�rii (!!!). Acest din urm� motiv ar explica interven�ia
arhiepiscopilor de Canterbury �i York (semnalat� de gazetele noastre), dar cum
r�m�ne cu numeroasele �ntrevederi dintre Rege, Regina Mary �i ceilal�i Prin�i ai
Coroanei, �nregistrate �i ele de gazete? Despre abdicare, nici o vorb�. Atunci de
ce e conflictul �constitu�ional"? Despre Mss Simpson �i despre c�s�toria Regelui,
iar�i nici o vorb�! Adev�rul este c� Guvernul a cerut Regelui abdicarea, �n cazul
�n care ar persista �n hot�r�rile sale matrimoniale, c� Biserica Anglican� a fost
de acord cu cererea Guvernului, aprobat� �i de celelalte partide din Parlament �i
de Gu-
�V.VEMN�Rl ZILNJCK. 1936 315
vernele Dominicanelor. Interven�ia Reginei Mame �i a fra�ilor Regelui a avut de
scop s� hot�rasc� pe Eduard al VlII-lea s� renun�e la putoarea de care s-a
amorezat. Pare �ns� c� interven�iile toate au dat gre�, �i c� Regele va abdica azi
�n favoarea Ducelui de York. Ce trebuie s� fie �n capul unui om ca s� renun�e la
Coroana Angliei �i a Imperiului Britanic, la tot ce ar putea face �n situa�ia lui,
de dragul unei t�rfe? Probabil c� �n capul ca �i �n sufletul acestui degenerat nu e
nimic. Trist� experien�� pentru regimul monarhic!
�ncepe sa se vorbeasc� iar de banii pe care �i ia Nae lonescu de la nem�i. In
cursul conversa�iei pe care am avut-o ieri, Nae a protestat energic �mpotriva
acestei acuza�ii. Mai �nt�i, el pretinde c� nem�ii nu dau bani. N-ar fi dat �n
Rom�nia dec�t la doi oameni: lui �tefan T�t�-rescu l milion (c�nd farsorul a
�ncercat crearea unui Partid Na�ional-So-cial �n Rom�nia) �i d-rului Ilie
R�dulescu, escrocul de la Porunca Vremii, care n-a primit dec�t 200 000 lei. Nae nu
neag� c� c�tig� multe parale cu nem�ii, dar nu de la nem�i. Face afaceri. De cur�nd
a f�cut una cu Malaxa, care i-a raportat bine. �apira �i oferise un beneficiu de 50
milioane (? Nae e c�teodat� poet) ca s� o fac� cu el, dar d�nsul a preferat sa
c�tige mult, mult mai pu�in, �i sa aduc� afacerea lui Malaxa de care �l leag� �i
prietenia �i recuno�tin�a (pentru serviciile din trecut). Nae se mai pl�nge c�
c�teodat� nem�ii �l p�c�lesc; astfel, el ar fi acela care a pus la cale
desc�lecarea lui I.G. Farben �n Rom�nia, �i dup� ce a muncit-o o var� �ntreag�,
puternica Societate din Germania 1-a exoflisit �i a �ncredin�at reprezentan�a sa
lui ... Tilea!
Ieri la dejun Pot�rc� afirma c� casa cea nou� a lui Ta�arescu i-a fost cl�dit� pe
gratis de c�tre antreprenorul loanovici, �n schimbul contractului pentru digurile
de la Constanta1. Tot Pot�rc� povestea c� fr�iorul Primului, Nolic� Ta�arescu e
gata s� cumpere �i mo�ia lui Nicu Pop, Padea din Dolj. Nu se �n�eleg pentru un
milion: Pop vrea 10 milioane �i simpaticul Nolic� ofer� numai 9. Toate le-a� fi
crezut, dar ca am s� v�d pe T�t�re�ti sub form� de milionari, nu!
Coconetul e foarte excitat de evenimentele din Anglia. Duminic� dejun�m la
Cotroceni: voi petrece. Deocamdat� am spus celor care tr�nca-
1 Am �nsemnat �n ait� parte c� acest contract ru�inos a fost semnat gra�ie
influen�elor combinate ale doamnelor loanovici. �eptilici si Lupescu. E probabil ca
loanovici a fost pus la contribu�ie din mai multe p�r�i. An luat �i �damele", a
luat �i Ta�arescu. Prev�z�torul antreprenor a-vea de unde da!
316
neau �n jurul meu: �Mul�umi�i lui Dumnezeu c� avem un Rege virtuos care nu se arat�
�n lume cu t�rfe, nici nu cere s� le ia de nevast�!"
Pangal a stat ieri dou� ore de vorba cu Mihai Popovici � conversa�ie grea c�ci
Popovici devine din ce �n ce mai surd. Dup� ce a f�cut lui Pangal o or� de teorie
pe tema politicii externe, ilustrul ardelean a trecut la capitolul politicii
interne. Nedumirit �i el. A povestit lui Pangal c� �n audien�a pe care a avut-o
acum o lun� circa, a demonstrat Regelui c� singurul mijloc de a face pe Maniu s�
renun�e la calea pe care a apucat � cale pe care el, Popovici o dezaprob� � era de
a chema Partidul Na�ional-T�r�nesc la putere. Se va dovedi atunci c� teoria lui
Maniu, cum c� simpatiile d-nei Lupescu sunt precump�nitoare �n politic�, e fals�,
�i dl Juliu va trebui s� renun�e la o ac�iune f�r� nici un rost. Altfel, se va
dovedi c� Maniu a avut dreptate �i pozi�ia lui �n partid se va �nt�ri. Fratele
Mihai a ad�ugat c� Regele p�rea s� aprobe ra�ionamentul lui (a�a face cu to�i). �i
Cost�chescu a fost �n audien��, sa spun� Regelui c� fratele Vaida venise s�-1
�ntrebe dac� ar intra �ntr-un Guvern prezidat de d�nsul Vaida, �i Cost�chescu voia
s� �tie dac� propunerea fusese f�cut� dup� o sugestie venit� de Sus. Regele ar fi
sur�s �i ar fi spus: �Astea sunt �tilisme� (adic� idei de-ale lui Tilea). Nici o
sugestie n-a pornit de la mine. N-am nici un angajament fa�� de Vaida". Cost�chescu
a mers de la Palat la Mihalache �i 1-a asigurat c� Regele nu e angajat cu Vaida.
Acela�i lucru i 1-a spus Regele �i lui Mihalache �n ultima lui audien��. Mihalache
a ar�tat Regelui c� �n partid sunt dou� tactici, a lui �i a lui Maniu; dac�
Partidul Na�ional-T�r�nesc nu e adus la putere, va �nsemna c� tactica (a lui
Mihalache) a fost gre�it�, �i el, Mihalache va trebui s� trag� consecin�ele. Le va
trage �i va demisiona din fruntea partidului, �i �n locul lui va veni Maniu
(vechiul �i cunoscutul �antaj). Regele ar fi r�spuns c� are toat� stima pentru
Mihalache �i c� cunoa�te popularitatea Partidul N .T. Acesta are toate drepturile
s� fie luat �n considera�ie �n momentul �n care se va deschide criza, dar ca nu se
poate angaja fa�� de d�nsul (de Mihalache) cum nu s-a angajat �i nu se angajeaz�
fa�� de nimeni. �Nu pot spune mai mult dec�t am spus lui Duca pe vremea lui Vaida,
s� aib� �ncredere �n mine. Atunci Duca m-a crezut." Mihalache a fost foarte
mul�umit de aceast� declara�ie a Regelui (o fi f�cut-o tocmai a�a?) �i a
considerat-o aproape ca o fag�duial�.
Cu toate acestea, fratele Mihai nu p�rea foarte convins de chemarea lor la putere.
Dup� d�nsul Regele nu e hot�r�t �i preg�te�te tot felul de formule. Manoilescu i-ar
fi raportat c� a ie�it din audien�a lui cu impresia c� Regele se g�nde�te mai ales
la un Guvern prezidat de Vaida, din
tNSEMN�Rf ZILNICE, 1936
317
care ar face parte mai multe personalit�i, �i bine�n�eles �i d�nsul! Popovici nu
crede �n formula Vaida, dar nu crede nici �n posibilitatea unui Guvern na�ional-
�aranesc pur. El socote�te c� baza trebuie sa fie na�ional-��r�nist�, dar c� de
data asta partidul trebuie s� vin� la putere in asocia�ie, ca s� dea cel pu�in
aparen�a unei concentr�ri, dac� nu a unui Guvern na�ional, �n asocia�ie, dar cu
cine? Cu lunian nu se poate, c�ci demisioneaz� a doua zi din partid �i el,
Popovici, si Madgeam, �i Lupu. Cu Vaida iar nu se poate, c�ci demisioneaz� Lupu si
Maniu (sunt to�i porni�i pe demisii!). Numai cu Argetoianu se poate. �Te rog spune
lui Argetoianu" � a continuat fratele Mihai � �ca dac� e �i el dispus s� se
�n�eleag� cu noi, eu m� declar gata s� fac tr�s�tura de unire �ntre el, Mihalache
si Maniu. A� face-o nu numai fiindc� sunt vechi prieten cu d�nsul, dar �i fiindc�
sunt convins c� ar fi bine �i pentru el, �i pentru noi �i pentru �ara". E
interesant c� �nt�lnirea �ntre Pangal �i Popovici fusese provocat� de acesta din
urm�, cu siguran�� n singurul scop al acestei �ncerc�ri de apropiere de mine. A
doua �ncercare, dup� a lui Arm�nd C�linescu. Planul national-��r�ni�tilor e v�dit:
vor s� m� neutralizeze pentru �mpiedicarea oric�rei formule de Guvern �n afar� de
partide. Pangal s-a �ns�rcinat s�-mi vorbeasc� �i s� aduc� lui Popovici r�spunsul
meu. E probabil c� voi intra �n vorb� cu ei, dar rezer-v�ndu-mi toat� libertatea de
ac�iune.
5 decembrie. La Londra statu-quo. �n gazetele de azi-diminea�� au �nceput s� se
�ng�duie �tiri mai precise: dorin�a Regelui de a se c�s�tori morganatic, cererea sa
adresat� lui Baldwin de a se vota o lege autoriz�nd contractarea unor asemenea
c�s�torii1, refuzul Primului englez, solidarizarea partidelor de opozi�ie �i a
Dominioanelor cu acest refuz ai Guvernului. Pentru moment se negociaz� �nc� cu
Regele Eduard: deznod�m�ntul crizei se anun�� pentru luni.
Stelian Popescu, �ntr-o man�et� cu litere de-o �chioap� �n fruntea Universului, �i
sub semn�tura sa, protesteaz� �mpotriva cenzur�rii �tirilor din Anglia, �i bate
�aua ca s� priceap� iapa.
La Madrid, luptele continu�, teribile. De�i na�ionali�tii par a avea a-vantajul,
�naintarea lor este foarte lent�, �n Spania situa�ia s-a schimbat cu totul: nu mai
e un r�zboi civil �ntre dou� fac�iuni, ci un adev�rat r�z-
1 �n Anglia nu exista c�s�torie morganatic�, a�a �nc�t, cu orice rezerve ar lua
Regele Eduard pe Mss Simpson, ar face dintr-�nsa o Regin� a Angliei � solu�ie pe
care nu o prime�te nimeni. Legea din 1772 votat� �i promulgat� in favoarea
c�s�toriei morganatice a Regelui George al III--lea, nu se poate aplica �n cazul de
fa��, ea av�nd un caracter personal si statu�nd numai pentru cazul de atunci.
318
CONSTANTIN ARGKTOI ANU
boi interna�ional �ntre dou� ideologii. De o parte au intrat �n lupt� ru�ii
sovietici, de alta germanii �i italienii. �i nu numai cu arme �i cu muni�ii, dar �i
cu oameni. Fran�a, de fric� s� nu se �ncurce f�r� s� vrea �ntr-un r�zboi cu
Germania �i cu Italia, st� �n rezerv� �i se mul�ume�te sa autorizeze tranzite pe
teritoriul ei �i recrut�ri de voluntari. Anglia st� �n rezerv� �i ea. Cu toate
aceste rezerve, �i Iar� ca nimeni sa o vrea, o nou� �nv�Sm�al� generala ar putea
izbucni.
Aflu c� conflictul �ntre Biserica Anglican� �i Regele Eduard ar fi izbucnit
duminica trecut� �i ar fi fost pricinuit de prezen�a Regelui �n^ so�it de Mss
Simpson Sa serviciul divin de la Westminster Abbey. �Dea-nul" (decanul) care oficia
a oprit slujba �i a declarat c� nu o poate continua �n fa�a unui Rege al Angliei
care vine la biseric� cu metresa lui. Scandalul a fost mare. Biserica englez� e
inexorabil� fa�� de so�ii divor�a�i (Mss Simpson). Arhiepiscopul de Canterbury ca
�i cel de York s-av� solidarizat cu totul cu decanul de Westminster. ��nde irae".
Dac� �n Anglia e cum e, ce s� mai zicem de mocirla �n care se b�l�b�ne�te familia
noastr� Regal�. Las la o parte toata porc�ria dintre Rege �i Lupeasca, cel pu�in
aci mocirla fierbe �en vase clos" �i se d� c�t mai pu�in pe fa��. Las, asemenea, la
o parte via�a amoroas� a Reginei M�ria, de la �tirbei �i p�n� la Zwideneck � ca �i
pe aceea a Reginei Elisabeta ce-�i d� ochii peste cap, �n bra�ele lui Scanavi. Dar
cele ce se petrec �n momentul de fa�� cu Prin�ul Nicolae au �ntrecut orice m�sur�.
Maiorul Zapan, aghiotantul Prin�ului, b�iat simplu �i om dintr-o bucat�, �i
cinstit, a f�cut zilele acestea confiden�e unui camarad de �coal� cu care a r�mas
�n raporturi de intimitate �i de �ncredere. Zapan e speriat de ce vede �i de ce
aude. Nicolae locuie�te singur la Cotroceni, dar la Snagov cu Valentina, pe care o
aduce zilnic la dejun �i la cin� �n palatul mum�-si Regina, c�nd aceasta nu e �n
Bucure�ti. Sunt scene conjugale ca la mahala. Dar cu cine se ceart� mai ales
Nicolae, e cu frate-s�u �i cu mum�-sa. �ntr-o zi Prin�ul a venit turbat de la
Regina; era ro�u ca un rac �i spumega. ��tii �i tu, Zapan, c� mum�-mea e o curv�?"
� �Nu �tiu, Alte�� Regal�!" � �Cum nu �tii? Nu �tii c� s-a �inut cu �tirbei?" � �Nu
�tiu, Alte�� Regal�!" � �Da, da, sunte�i to�i fal�i, �ti�i �i nu vre�i s� spune�i!
S� v� fie m�ine! E o curv�! E o curv�!" �i da cu toate c�r�ile de p�m�nt, �n alt�
zi, Zapan a asistat la o conversa�ie telefonic� cu Regele: �Da, e�ti o canalie! �i
numai escrocii t�i au dreptul s� tr�iasc� �n �ara asta! Ai s� vezi! ai s� m� �ii
minte!" Si poc, cu telefonul pe masa. Asemenea scene sunt zilnice, de�i mai rareori
cu
319
martori; de obicei se aud urlete din odaia �n care e �nchis cu Doletina,
t c�reia �i poveste�te cele �nt�mplate �n familie, c�nd nu o �njur� chiar pe
j�nsa. �i toate sunt provocate prin cererile lui continue de bani. De�i a
lo�tenit o avere mare, e a�a de �ncurcat �nc�t nu �tie �ncotro s� dea cu
^apul. �i putoarea �i cere �n continuare parale. Paralele, acesta este
n�rui de discordie �ntre ei to�i, �i mai este si ura dintre Lupeasca �i
)oletina. Afacerile lui Nicolae au fost luate �n m�n� de Manole�cu,
care a p�r�sit armata numai s� se consacre administra�iei bunurilor
3rin�ului.
Colonelul Manole�cu care era adjutant Regal deta�at pe l�ng� Prin�, : �i nu mai e
�n armat�. Poftit �ntr-o zi la Urd�reanu, a refuzat s� mearg� c�nd a aflat c� era
s� fie acolo �i A.S. Duduia. At�t a fost de ajuns sentru ca Regele s�-1 rad� la
examenul de general, la care nu 1-a admis se prezinte sub pretext c� nu avea un
stagiu suficient la trup�. Manole�cu s-a prezentat la Rege �i i-a spus c� �n fa�a
unui asemenea afront nu-i r�m�nea dec�t s�-�i dea demisia, �i a �i �naintat-o
Regelui. Regele luat demisia �i a pus-o �n buzunar, f�r� sa spun� nici da, nici nu.
De atunci Manole�cu n-a mai pus uniforma, consider�ndu-se demisionat, iar a �ncasat
regulat leafa de colonel, dup� obiceiul p�m�ntului.
Se zvone�te c� Ducele de York nu vrea s� primeasc� succesiunea �lui frate-s�u. Din
cauza aceasta �nt�rzierea �n rezolvarea crizei. Se mai zice c� �n locul lui ar fi
proclamat� Regin� mica Elizabeth, fata Ducelui, iar acesta ar accepta sarcina de
Regent. Toate zvonuri neconfirmate. Vom vedea luni.
7 decembrie. Dejunat ieri la Regina M�ria, la Cotroceni. De�i era Sf. Nicolae, nici
o urm� a Prin�ului Nicolae. Zwideneck mi-a confirmat ca Prin�ul e la cu�ite cu
mum�-sa �i c� i-ar fi declarat c� nu mai pune picioarele la ea dec�t cu nevast�-sa
(Dolet�na) de bra�. Nicolae e turbat �i �mpotriva Regelui fiindc� nici unul nici
altul nu vrea sa-i recunoasc� c�s�toria (anulat� de mine prin distrugerea
registrului st�rii civile pe 1931 din comuna Tohan) �i sa primeasc� pe �putores"
Dolleti ca Principes� a Rom�niei. �i Elisabeta e acum certat� cu Carol, fiindc�
acesta nu �face destul" pentru Scanavi! �Scheene Farniilie!" Eiisabeta a �nceput sa
construiasc� un mare palat l�ng� Incul Her�str�u, �ca s� arate lui Carol cum se
prime�te, �i c� nu numai canalia de Aristide Blank �tie s� organizeze o
recep�ie!!!"
320
Serie de audien�e la Rege. Acum �n urm� au fost �n aceea�i zi Miro-nescu, lunian �i
Gh. Br�tianu. Br�tianu care HU fusese at�ta vreme la Vod�, dar care �ntre timp �l
�njurase copios, a �nceput �pour rompre la glace" prin a vorbi politic� extern� �i
a raporta tot ce auzise �n str�in�tate, la Paris, Bruxelles �i Berlin. Intr�nd apoi
�n politica intern�. Regele a spus lui Br�tianu c� nu schimb� acum Guvernul dar c�
dup� T�t�-rescu vrea un Guvern de uniune na�ionala �i a �ntrebat pe Br�tianu dac�
ar intra �ntr-un asemenea Guvern. Br�tianu a r�spuns Regelui c� dac� toate
partidele vor fi reprezentate �n acel Guvern (except�nd bine�n�eles partidele
caraghioase ca ale lui Jean Th. Florescu sau Gr. Fili-pescu), intr� �i el. Dar a
ad�ugat c� �n vremurile de fa�� nu crede formula fericita, admi��nd c� ar putea fi
realizat�. Dup� d�nsul, ceea ce ar trebui e un Guvern omogen �i de autoritate �i a
recomandat Regelui un Minister Averescu �n combina�ie cu d�nsul si cu mine. Regele,
f�r� nici o apreciere asupra propunerii lui Gh. Br�tianu, a replicat numai c�, dac�
nu va putea forma un Minister de uniune na�ional�, va alc�tui un Guvern �de
alegeri", ca s� se pronun�e �ara �i s�-�i aleag� poporul Guvernul pe care �l vrea.
Cu lunian, Regele a f�cut numai politic� intern�. lunian a recomandat Regelui un
Guvern de alegeri �i a avut impresia plec�nd de la Palat c� Regele va recurge la un
asemenea Guvern, pe care-1 va prezida Mi-ronescu �i �n care vor fi reprezentate
toate partidele. Despre audienta lui Mironescu n-am aflat �nc� nimic; probabil c�
nu e nimic de aflat. In tot cazul, ce e cert e c� pentru moment nu se schimb�
nimic.
La Londra continu� negocierile cu Regele, �ntr-o enervare cresc�nd� a opiniei
publice. Azi la ora 12 s-a anun�at prin Radio �tirea c� s-ar mai da Regelui un
r�gaz ca s� nu ia o hot�r�re definitiv�. Ca to�i oamenii slabi, de c�nd a plecat
t�rfa1 �i a r�mas singur, pare c� nu mai e a�a de hot�r�t. Nu e exclus s� renun�e
la dam� �i s�-�i p�streze astfel Tronul. Diseara Baldwin va face declara�ii �n
Camera Comunelor si vom fi l�muri�i.
8 decembrie. Ieri-sear�, toata lumea se a�tepta la abdicarea Regelui Eduard.
Baldwin anun�ase c� va face o comunicare la Camera Comunelor �i oamenii cei mai
bine informa�i dedeser� acestei comunic�ri o importan�� senza�ional�. Baldwin �i-a
f�cut comunicarea, dar ea n-a avut nimic senza�ional, c�ci n-a venit cu �tirea
abdic�rii. Dl Prime-Minister
Hxpediat� la Canncs ...
IKSEMN.tRI '/.ll.MC't:. IVSf> 321
s-a m�rginit s� declare c� Regele va lua o hot�r�re �n toat� independen�a voin�ei
sale �i c� pentru aceast� hot�r�re i-a dat r�gazul necesar. Decep�ie �i speran�e.
Prestigiul Regelui e �ns� astfel de sc�zut, �nc�t fie numai pentru men�inerea
autorit�ii Coroanei fa�� de negrii �i de supu�ii cu turban ai vastului Imperiu, o
abdicare a devenit inevitabil�. Dac�, pentru motive de oportunitate, Guvernul va
ceda �n atitudinea sa, impresionat de manifesta�iile �snob-ului" �n s�nul c�ruia
Eduard al VUI-lea se bucur� de reale simpatii � prestigiul Coroanei britanice va
suferi �i el foarte mult, �i cine �tie ce complica�ii va mai aduce viitorul.
9 decembrie. Dejunat ieri la Fabricius (ministrul Germaniei), cu colonelul
Manolescu �factotonul" Prin�ului Nicolae. Dup� dejun mi-a vorbit lung despre
melodramele din familia Regal�. Manolescu e de��n�at �mpotriva Regelui �i socote�te
pe Nicolae drept un excelent element care ar putea face numai lucruri bune dac� n-
ar fi r�stignit �ntre frate-s�u si �putoarea" de Doletti. Cuv�ntul de �putoare" e
de data asta al lui Manolescu. Confidentul Prin�ului mi-a confirmat c� toat�
vr�jm�ia dintre cei doi fra�i e datorit� numai opozi�iei Regelui �mpotriva unei
c�s�torii pe care, �nainte de a se sui pe Tron, f�g�duise s� o sprijine. Dup� ce a
fost re�ntronat, Regele �i-a tot am�nat consim��m�ntul �i a sf�r�it �n 1931 prin a
spune lui Nicolae: �Pune-m� �n fa�a unui fapt �ndeplinit, �i voi zice amin". Cum a
zis amin, Regele, dup� faptul �ndeplinit, se �tie. Ceea ce nu se �tie �ns�, mi-a
ad�ugat Manolescu, este c� singurul motiv care a �ndemnat pe Prin�ul Nicolae,
Regent, s� �nlesneasc� revenirea lui Carol, a fost f�g�duiala acestuia de a-i regla
dup� dorin�� situa�ia matrimonial�. Pre�ioas� m�rturisire! Iat� cum se face
Istoria, sub dinastia noastr� de curvari! �Vezi M�ria Ta" � ar fi spus Manolescu
Prin�ului, acum c�teva zile � �dac� ai f�cut d-ta o dictatur� cu Argetoianu �n
iarna lui 1930, n-ai fi acum �n situa�ia �n care e�ti, �i n-am tr�i to�i sub
dictatura d-nei Lupescu!" Manolescu iacea aluzie la �ntrevederea mea cu Prin�ul
Nicolae, la Regina Elisabe-ta', pe care-mi dau astfel seam� c� a cunoscut-o, �i �n
care Prin�ul n-a vrut s� se deschid� fa�� de mine. Nimic de regretat de altminteri,
c�ci �n loc de atotputernicia d-nei Lupescu, am fi avut pe a d-nei Doletti.
�n Anglia lucrurile t�r�g�nesc. Pe ziua de ieri pare c� Regele E-duard a c�tigat
teren �i c� ac�iunea lui Baldwin �i a Guvernului a mai sl�bit. Poate s� fie �i o
tactic� din partea lui Baldwin, c�ci pu�lamaua
1 Raportat� w Amintirile mele, partea VI! [ ;n edi�ia noastr�, volumul VIII, p.
277-278}.
322
de Eduard se dovede�te a nu fi lipsit� de popularitate. Fa�� de enervarea general�,
situa�ia Regelui trebuie �ns� s� se l�mureasc� �ntr-o zi sau dou�. Sunt �i oameni
care cred c� junele Eduard va r�m�ne pe Tron �i c� va face din Mss Simpson o Regin�
a Angliei. S� o vedem �i pe asta! Eu unul �ns� nu cred c� se poate. Ar fi un
dezastru pentru noi.
Dejunat la Lalla de Belloy (n�scut� Bibescu), dejun execrabil cu m�runtaie de
iepure �i tumori hepatice �n aspic, mai �nt�rziat �i p�n� la ora 2 din cauza
Didinei Cantacuzino pe care a trebuit s� o a�tept�m � dar �mpreun� cu persoane bine
informate despre cele ce s-au petrecut la Londra, de la care am aflat tot ce
cenzura n-a l�sat s� se publice � te �ntrebi pentru ce � �n ziarele noastre. Criza
a �nceput prin comunicarea f�cut� de Rege lui Baldwin despre inten�ia sa de a se
c�s�tori morganatic cu d-na Simpson. Baldwin n-a f�cut nici (o) obiec�iune �i s-a
mul�umit s� spun� Regelui: �Majestatea Voastr� poate s� se c�s�toreasc� cu cine
vrea, dar morganatic nu. C�s�toria morganatic� nu exist� �n Anglia. Majestatea
Voastr�, c�s�torindu-se, face automatic din so�ia sa Regina Angliei."
Regele, care nu se a�tepta la a�a ceva, a r�mas perplex. Baldwin a mai ad�ugat:
�Trebuie sa mai atrag aten�ia Majest�ii Voastre asupra faptului c� Biserica noastr�
oficial� (the High Church) nu admite la sacramente femeile divor�ate nici pe noul
lor so�. �n asemenea condi�iuni, Majestatea Voastr� nu se va putea �mp�rt�i, nici
nu va putea fi �uns� la �ncoronare"; �i astfel, �n mod abil Primul Ministru a pus
alternativa �ntre c�s�torie �i �ncoronare, sau mai simplu �ntre c�s�torie �i
domnie. De aci tot conflictul, cu toate peripe�iile cunoscute.
10 decembrie. Ziarul Le Moment de azi public� o fotografie instantanee luat� la
Lega�ia Sovietelor dup� un dejun copios. E un grup de trei prieteni care se uit� cu
drag unul la altul, iar dedesubt, ca titlu, cuv�ntul �Intitnites". Cei trei
prieteni sunt Ostrovski ministrul Sovietelor, �i �eful propagandei comuniste la noi
� Marele Vornic Incule�, �i boierul Grigore Filipescu, a�a-zisul �ef al a�a-zisului
partid Conservator. Despre Incule� nici o mirare, e la locul lui � la Interne, nu
e. Dar ce s� zicem despre boierul conservator? Dar la ce nu ne putem a�tepta de la
Grigora� Sifilipescu?
Nicu Greceanu mi-a povestit azi �nc� una nostim�. Adjudicatar a unei por�iuni de
�osea ce se construie�te de la Silistra spre Constan�a, s-a
�NSEMN�RI ZILNICE. 19}6 323
tdus zilele acestea �n jude�ul Durostor s�-�i rostuiasc� �antierul. L-a �nt�mpinat
prefectul Ta�cu Pucerea �i i-a cerut 2 milioane, ca sa-i fur-Inizeze piatr�; cum
Greceanu �i-a dat seama ca nu era nici o vorb� de [piatr� ci numai de bani, a
refuzat. �Cum- s-a r�stit la el banditul, fra-\tele Richard1 mi-a spus c� 2
milioane, e partea mea!" Greceanu a per-Isistat �n refuzul s�u, dar e foarte
plictisit fiindc� �i d� seama c�te nea-jjunsuri poate s�-i fac� un prefect, mai
ales un prefect bandit �i liberal. tDouxpays! ar fi zis Forain.
11 decembrie. Melodrama de la Londra s-a terminat ieri prin abdica-Irea Regelui
Eduard �n favoarea lui frate-s�u, Ducele de York, �i printr-un [frumos �i
emo�ionant discurs al lui Baldwin la Camera Comunelor. Bu-|nul sim� englezesc �i
puterea tradi�iei au �nvins. Principiul Monarhiei [ereditare a primit �ns� o crud�
lovitur�. Cele ce s-au desf�urat la Lon-Jdra trebuie s� fie un avertisment pentru
Regele Carol si o lec�ie pentru (politicienii nostrii. Ducele de York va fi
proclamat Rege sub numele de IGeorge al Vl-lea. Se stabile�te astfel, printr-un
singur cuv�nt, un pro-Igram de cinste �i de omenie pentru noua domnie, �n opozi�ie
cu scurta [domnie precedent�.
12 decembrie, �n mesajul adresat asear� �popoarelor Sale" fostul Rege Eduard are
incon�tien�a s� spun� �c� nu putea duce greaua sarcin� ce-i ap�sa pe umeri f�r�
sprijinul femeii pe care o iube�te"! Cite�ti �i nu-�i vine s� crezi! Noul Rege va
fi proclamat ast�zi.
Ieri dup�-amiaz� �edin�a comisiei Afacerilor Str�ine la Camer�. Expozeul lui
Antonescu, searb�d �i f�r� nici o not� nou�. Gh. Br�tianu, naiv �i incomplect
informat. Dup� d�nsul am luat cuv�ntul eu, ar�t�nd inutilitatea unor asemenea
�edin�e. Am ar�tat chiar c� ele pot fi d�un�toare, politica extern� se face �i nu
se discut� �ntre oameni necompeten�i �i neinforma�i. Am fost �n verv�, �i scurta
mea cuv�ntare a avut succes. C�nd, vorbind despre uzan�ele parlamentare �n ��rile
de democra�ie integral�, ca a noastr�, am spus c� singurul drept al Parlamentului e
s� schimbe ministrul de Externe, daca nu mai are �ncredere �n el, �dup� cum
Parlamentul rom�n a procedat ast�-var� �nlocuind pe dl Ti-tulescu prin dl
Antonescu" � lumea a r�s. De�i am cerut mai mult� discre�ie, �i chiar �nchiderea
�edin�ei � d.d. A.C. Cuza, Goga, I. Miha-
Richard Franasovici, ministrul Comunica�iilor ...
324
CONSI AN I IN ARUinoIANU
lache �i D.R. loani�escu s-au dedat dup� mine la nesf�r�ite dizerta�ii �i au pus
picioarele �n toate str�chinile. Mai ales dl Mihalache-I�ari, a criticat �i
�nv�rtit pe toate fe�ele demiterea lui Titulescu, ceea ce a trebuit s� fac� mare
pl�cere Regelui, cu at�t mai mult c� T�t�rescu � �n replic� � a explicat foarte
slab lovitura din august.
Azi-diminea��, parastas pentru a 25-a aniversare a mor�ii generalului M�nu. Am fost
s� reprezint Jockey-Clubul, al c�rui vicepre�edinte defunctul a fost mult� vreme.
Aristocra�ia rom�neasc�, cel pu�in cea mai de aproape �nrudit� cu familia M�nu, mi-
a p�rut �tare stafidit�".
13 decembrie. Ducele de York a fost proclamat ieri Rege, sub numele de George al
Vl-lea. Entuziasm la Londra. Eduardo Simpson a p�r�sit ieri Anglia cu vaporul �i cu
titlul de Duke of Windsor �i de Alte�� Regal�. Nimeni la plecarea lui, quasi-
clandestina, de la Ply-mouth. �Sic transit gloria" ... �i astfel s-au terminat
toate �ncurc�turile pe care incon�tien�a unui degenerat le provocase. Totul reintr�
�n ordine. �II n'y a qu'un Anglais de moins".
Rom�nia Nou� de la Cluj, gazeta lui Maniu, public� �n prima pagin� un articol cu un
titlu de o �chioap�: Abdicarea de la datorie. E vorba de Regele Eduard al Angliei,
dar g�ndul autorului e vizibil pironit de alt Rege. Cenzura, care �n ajun t�iase
complect articolul de fond din aceea�i gazet� (ce o fi fost �ntr-�nsul?), a l�sat
pe cel de azi s� treac� complect, de�i putem citi �ntr-�nsul fraze ca acestea:
�Divor�ul este o stare familiar� inadmisibil� de (sic) Biseric�. Acolo unde au
tronat Regine ca Elisabeta, Victoria, Alexandra �i Mary, nu se putea admite o
doamn�, oric�t de frumoas�, inteligenta �i gra�ioasa ar fi, care a fost de dou� ori
divor�at�. C�s�toria este sf�nt� pentru muritorii de r�nd, pentru ultimul cet�ean
�i enoria�. Deci cum n-ar fi sf�nt� pentru primul cet�ean al ��rii? ...
I s-a cerut �n fond renun�area care o accept� benevol at�ia c�lug�ri din s�nul
Bisericilor, �i chiar mai pu�in, i s-a cerut s� renun�e numai la cutare persoan�,
in parantez� fie zis, str�in� chiar. ...
Regele care trebuia s� premearg� �n pild� de sacrificiu �i abnega�ie fa�� de
milioanele de cet�eni simplii ai Imperiului, n-a ales calea aceasta. El a abdicat
de la �mplinirea datoriei �i a ales satisfacerea unei patimi trec�toare. A dat o
pild� rea. Cu ziua de azi �ns�, numele lui va fi �ters din �irul marilor oameni."
Bon entendeur salut\ ��<�'� *-;:..
325
Mocsonyi �mi povestea ieri-sear� la club, indignat, c� fiind poftit acum c�teva
zile la Max Auschnit, a g�sit acolo �ntrunit� toat� banda profitorilor regimului:
Gavril� Marinescu, Franasovici, Malaxa, Urd�-reanu, �n jurul d-nei Lupescu, to�i �n
jurul meselor de poker, juc�nd c�te 10, 20 �i 30 000 lei pe o lovitur�! �n afar� de
sus-zi�ii, de sluga Lupeasc�i Mic Catargi �i de c�teva slugi ale Palatului, nimeni.
�Eram singur �i jenat, �n mijlocul bandi�ilor � spunea Mocsonyi. M-au poftit �i pe
mine la joc dar le-am r�spuns c� mijloacele mele nu-mi permiteau s� iau parte la o
asemenea partid�!"
Urd�reanu � care tr�gea pe dracul de coad� p�n� la �Restaura�ie"
� �n pielea unui milionar, iat� o priveli�te nea�teptata; de altminteri aceea�i
observa�ie s-ar putea face �i pentru to�i ceilal�i tovar�i de petrecere, �i de
afaceri, ai d-nei Lupescu, cu d-sa colac peste pup�z�. Lu�nd pe nem�e�te,
Mocsonyi m� �ntreb�: �Wie lange wird das dauern?" � �Das wird sehr lange dauern,
wir sind alle lauter Dreck"
� nu m-am putut ab�ine de a-i r�spunde.
Dejunat azi la Capsa cu Cowles, marele Comandor al Supremului Consiliu din Statele
Unite (obedien�a de sud) �i cu Remond, marele Comandor al Supr(emului) Consiliu din
Fran�a. Ace�ti mari demnitari ai Masoneriei (ritul sco�ian antic �i acceptat) sunt
�n drum spre Sofia, unde merg sa �ntemeieze Supremul Consiliu bulg�resc �i s-au
oprit c�teva zile �n Bucure�ti. Remond mi-a dat nea�teptata �tire c� Marele Orient
din Paris, �i lojile dependin�e de el (nimic comun cu ritul nostru) \ au evoluat
mult, au �ncetat s� se mai amestece �n mod prea activ �n politic� �i c� latura atee
�i anticlerical�, at�t de accentuat� �n secolul trecut �i p�n� la r�zboi �n acele
loji, s-a atenuat mult. Chiar dac� ar fi a�a, e cam t�rziu, �i r�ul imens pricinuit
Masoneriei de ac�iunea secular� a Marelui Orient din Paris, nu mai poate fi reparat
printr-o poc�in�� n care nimeni nu va crede.
75 decembrie. Ziarele sunt lipsite de orice interes: Scandalul cu Regele Angliei s-
a terminat, la Madrid na�ionali�tii au �nghe�at �i stau pe loc, Hitler, Mussolini
�i Victor Antonescu nu mai spun nimic � noroc c� r�zboiul civil se �nte�e�te �n
China, a�a c� �n c�teva zile vom avea iar �tiri senza�ionale.
l
Mi se spune c� domnul profesor Nicolae lorga m� �njur� pe toate potecile. Se vede
c�-�i tot aduce aminte �c� el nu e el" �i ca totu�i 1-am
326
f�cut prim-ministru. �Eu care sunt eu" nu-i voi r�spunde dec�t prin dou� citate din
cartea celebrului fiziolog Al. Carrel (L 'homme, cet in-connii), care se aplic� de
minune dezordonatului nostru poligraf:
Primo: �Des observations incompletes, h�tives,, le passage rapide d'une impression
� � (sic) l'autre, la multiplicite des images, l'absence de regie et d'effort,
empechent le developpement de l'esprit." (pg. 142)
�i secundo: �Le� grands savants sont toujours d'une profonde hon-netete
intellectuelle. Ils suivent la realite partout ou celle-ci Ies mene. Ils ne
cherclient jamais � lui substituer leurs desirs, ni � la cacher qnand elle devient
genante. L'homme qui veut contempler la verile doit etablir le calme en lui-meme.
II faut que son esprit devienne comme l'eau morte d'un lac." (pg. 162)
16 decembrie. Acum c�tva timp s-a stins la Paris, M�rie Bengescu, sora lui George
�i a lui Achile Bengescu. B�tr�n� de peste 80 de ani, c�zuta �n extrem� s�r�cie, a
murit de cancer la Hotel Dieu. Str�ne-poat�-sa Zoe B�icoianu-Bengescu, care
studiaz� sculptura la Paris �i e �n treac�t prin Bucure�ti poveste�te c� duc�ndu-se
s� o vad� c�t�va vreme �nainte de sf�r�itul ei, muribunda i-ar fi spus: �Je sui�
ravie de m'en aller; j'adore la vie, j'aurais voulu encore vivre. Mourir dans la
miscre, parmi des cuisinieres et des blanchisseuses, c'est affreux! Ce qui me
console un peu, ce sont Ies belles proportions de cette salle!" B�tr�na
�brocanteuse" de mobile vechi �i obiecte de art�1 a murit dup� cum se vede �ntr-o
halucina�ie de estetism, cum a tr�it de altminteri!
Luat masa la Heber Oscar Kaufmann (mas� excelent�) cu d-ra Hal-ban-Kurz din Viena,
fiica lui Selma Kurz, celebra primadon�. E simpatic� �i seam�n� pu�in cu mum�-sa.
C�nt�rea�� i ea, dar mai pu�in �nzestrat�, a venit s� dea dou� reprezenta�ii la
Oper� (Rigoletto �i La Boheme). Mi-am adus aminte de vremurile c�nd f�ceam curte la
Viena mamei sale, pe atunci �nc� �domni�oar�" ca s� �ntrebuin�ez un eufism, �i am
constatat o dat� mai mult c�t sunt de b�tr�n!
J8 decembrie. Fost ieri la Camer�, prima oar� �n sesiunea actual�2, �n speran�a s�
mai apuc o codi�� din b�taia din ajun. �n ajun fusese scandal mare provocat de
Ghi�� Pop (na�.-t�r.) care a vorbit de �invazia
1 Despre M�rie Bengescu, �n Amintirile mele partea l [�n edi�ia noastr�, volumul
I, p. 3 7-38]
2 Am mai fost o dat�, dar nu �n �edin�� public�, ci la Comisia Afacerilor Str�ine
care s-a �ntrunit �n sala bibliotecii.
327
r�g�enilor necinsti�i �n Ardeal". Aceste gra�ioase cuvinte au fost r�spl�tite prin
palme �i pumni pe care cavalerul Ghi�� le-a �ncasat de la jadev�ra�ii rom�ni Robu
�i Urziceanu. N-am avut noroc, c�ci n-a mai Ifost b�taie ci numai �njur�turi �i
amenin��ri. Am avut totu�i prilejul s� �aflu din gura apostolului Goga c� mama lui
Madgearu era n�scut� |Condocuris, a�a �nc�t bucolicul Virgil, rom�n neao�, se
prezint� ca Hodusul unei corcituri �ntre armean �i grecoaic�. Un prieten �mi spu-i
azi-diminea�� c� si-ar fi f�cut studiile gimnaziale la Varna, pe Bulg�re�te, �i
c� la liceul din Gala�i nu s-ar fi �nscris dec�t �n clasa a V-a. ISe vede c� lupta
acestor semin�e etnice deosebite se r�sfr�nge asupra �caracterului bl�ndului
economist!
Manolescu-Strunga, care vine de la Berlin1 �mi povestea ieri la Ca-Imer� lucruri
interesante cu privire la succesul planului cincinal �n Ru-isia Sovietic�. La mas�
la Comnen era �i secretarul Lega�iei noastre din |Moscova, venit la Berlin s�
cumpere sonete electrice �i fire pentru localul Lega�iei, deoarece la Moscova nu se
g�seau! Fa�� de mirarea lui Manolescu, Comnen i-a dat l�muriri complementare: �Duc
lips� de toate la Moscova, �n fiecare s�pt�m�n� trimit eu de toate lui Ciuntu
(ministrul nostru pe l�ng� Soviete). Cele mai uzuale obiecte necesare traiului unui
om obi�nuit cu un c�t de redus confort, nu se g�sesc �n Rusia. Faimosul plan de 5
ani pare s� fi dat complectamente gre�." Secretarul de la Moscova � un domn Popescu
�i mai nu �tiu cum � descria via�a de la Moscova sub culori at�t de negre �nc�t pe
amicul Manolescu 1-a prins mirarea cum de mai pot oamenii s� reziste la at�tea
priva�iuni.
Emo�ie mare printre ovrei. Din ini�iativ� parlamentar� s-a depus pe biroul Camerei
un proiect de lege pentru revizuirea tuturor �ncet�eni�ilor de la 1919 �ncoace.
Proiectul e semnat de deputa�i din toate partidele. A semnat �i lunian �i Fotino,
vicepre�edintele Adun�rii. Fielder-man a fost azi-diminea�� la mine s�-mi explice
proiectul. Pare c� con�ine clauze inchizitoriale inadmisibile. Va fi poate totu�i
votat, fiindc� to�i �per�arii au g�sit un exutoriu �n �na�ionalism", prin
manifestarea c�ruia vor s�-�i acopere potlog�riile.
1 Cu diverse afaceri �n buzunar: �nfiin�area unor fabrici de bumbac din c�nepa
verde �i de stofe pentru haine, din sticl�. Dup� noul procedeu german, pachetul de
bumbac ar costa 130 lei �n loc de I 200.- Hainele de postav din sticl� au avantajul
c� nu ard.
328
CONSTANTIN ARGKTOIANU
l
Ieri la Camer� era mare v�lv� �n jurul decretelor-legi pe care Guvernul vrea s� le
ratifice �n bloc, prin votarea unui singur articol. E interesant de constatat c�
Guvernul unui partid care s-a afirmat totdeauna, �i se afirm� �nc� ap�r�torul
regimului parlamentar, �ncearc� s� nesocoteasc� astfel iar� nici o jen� sau ru�ine
cel mai elementar drept al Adun�rilor Legislative. Deputa�ii na�ional-��r�ni�ti
p�reau hot�r�i s� �mpiedice votul, t�c�nd obstruc�ie, p�n� la luarea vacan�elor de
Cr�ciun hot�r�te pentru m�ine-sear�.
19 decembrie. Citesc �n cartea lui Carrel (L 'homme, cei inconnu) urm�torul pasaj:
�II n'en est pas de meme du sens moral. Le milieu social actuell ignore de fa9on
complete. En fait ii Fa supprime. II inspire � tous Pirresponsabilite. Ceux qui
distinguent le bien et l� mal, qui tra-vaillent, qui sont prevoyants, restent
pauvres et sont consideres comme des etres inferieurs. Souvent ils sont severement
punis. La femme qui a plusieurs enfants, et s'occupe de leur education au lieu de
sa propre carriere, acquiert la reputation d'etre faible d'esprit. Si un homme a
economise un peu d'argent pour sa femme et Teducation de �es enfants, cet argent
lui est voie par des financiers entreprenants. Ou bien ii lui est enleve par le
gouvernement, et distribue � ceux que leur impre-voyance et celle des industriels,
des banquiers et des economistes ont reduits � la misere. Le� savants et Ies
artistes, qui donnent � tous la prosperite, la s�nte et la beaute, vivent et
meurent pauvres. En meme temps ceux qui ont voie jouissent en paix de l'argent des
autres. Le� gangsters sont proteges par Ies politiciens et respectes par la police.
Ils sont Ies heros que Ies enfants imitent dans leurs jeux, et admirent au cinema.
La possession de la richesse est tout, et justific tout." Aceste r�nduri amare sunt
inspirate ilustrului savant de tot ce vede �n jurul lui, �n Statele Unite. Ele se
aplica �ns�, cuv�nt cu cuv�nt, �i st�rilor din �ara noastr�. Dup� cum se vede,
suntem �i noi �n r�ndul lumii!
Dejunat la Gafencu, �ntre al�ii cu Ghelmegeanu. Ca �i Arm�nd C�li-nescu, nu vede
salvare pentru �libert�ile constitu�ionale" �i pentru ��ara" dec�t �ntr-un front al
partidelor agrare (ei, lunian, eu) �n care bag� �i pe lorga (se vede fiindc� pa�te
iarb� �i m�n�nc� f�n!). Am priceput ca �i dau �n fine seama c� n-au nici o �ans� sa
constituie viitorul Guvern, �i c� caut� s� neutralizeze pe c�t mai mul�i din cei
care ar putea forma un Minister de personalit�i. Am convenit s� mai st�m de vorb�
dup� vacan�ele Cr�ciunului.
JNSEMX.-�R1 ZILNICE. 1936
329
20 decembrie. Pangal s-a �napoiat azi de la Sofia unde a petrecut c�teva zile
�mpreun� cu Cowles (Marele Comandor al Masoneriei americane) �i cu Remond (Marele
Com. al Masoneriei franceze de rit sco�ian) �i poveste�te lucruri interesante din
Bulgaria. Cei trei crai ai Masoneriei de doctrin� na�ionalist� �i anti-atee (a nu
se confunda, cum face at�ta lume, cu Masoneria �Orientelor", anticlerical�, ovreit�
�i de extre-st�ng�) au fost primi�i, de la primii lor pa�i peste Dun�re cu mari
nnoruri. La Rusciuc le-au ie�it �nainte prefectul, primarul si frunta�i ai
(ora�ului care au dus pe oaspe�i la loja local� unde li s-a oferit o gustare. Pe
drum spre Sofia, la Plevna, au fost �nt�mpina�i �n gara de alt prefect �i de
autorit�ile locale, �n Capital�, �n fine, au fost a�tepta�i de gene-Iralul Midilev,
de ministrul Instruc�iei �i de o seam� de frunta�i ai vie�ii (publice. Scopul
c�l�toriei celor 3 mari demnitari masonici era �nteme-lierea Supremului Consiliu
Na�ional al Bulgariei. Pangal a fost surprins Ide importan�a Masoneriei �n via�a
politic� bulg�reasc�. Masoni nu sunt J mul�i, �n toat� �ara nu sunt dec�t 600, dar
ace�ti 600 de fra�i sunt ale�i [pe spr�ncean�, �i �n regimul actual, au �n m�n�
toate re-sorturile vie�ii [publice. A�a se explic� �i primirea quasioficial� care
s-a f�cut celor j 3 demnitari ai ordinului. Jum�tate din mini�tri, generalii cei
mai de seam�, �efii Lega�iilor din str�in�tate (printre ei �i Kovev, ministrul
Bulgariei �n Bucure�ti) sunt masoni. Conduc�torul lor este generalul Midilev, fost
vicepre�edinte �n precedentul Guvern, fost �ef al Statului Major, �homo regius" �i
conduc�torul actual al Comitetului Macedonean. Midilev a fost de altminteri numit
Mare Comandor petru Bulgaria, iar Supremul Consiliu a fost alc�tuit din 12
persoane, devotate generalului.
�n afar� de �ndeletnicirile masonice, Pangal a avut o lung� conversa�ie politic� cu
Midilev, al c�rui rol n-a �ncetat a fi foarte important �n Bulgaria. El a fost
autorul loviturii de Stat cu Ghiorghiev, iar Guvernul actual pare a fi fost
constituit de Rege �n �n�elegere cu d�nsul, pentru a face fa�a unor greut�i de
ordin intern. Midilev a informat pe Pangal, pe baza secretului masonic, c� Guvernul
actual va fi �nlocuit �n februarie printr-un Guvern Tzancov (mason si el). Guvernul
actual de�i guverneaz� f�r� Camer�1, s-a ar�tat cam slab, �i de altminteri a fost
alc�tuit numai ca un Guvern provizoriu; Guvernul Tzankov va fi Guvernul tare, care
va des�v�r�i reformele cerute de situa�ie si va duce cu d�rzenie lupta �mpotriva
comunismului, care amenin�a foarte serios s� se �ntind� �n Bulgaria. Pangal pun�nd
lui Midilev chestiunea dac� Regele Boris e �nvoit cu aceast� schimbare2, generalul
i-a r�spuns lini�tit: �Vous savez, chez nous, le roi doit se soumettre ou se
demettre!"
1 Trec�nd pe l�ng� cl�direa Parlamentului, Pangal a �ntrebat pe Midilev ce era
acolo, �E Camera, a r�spuns generalul, dar acum e Ministerul de Interne!"
* Regele Boris, de�i nu e mason, e un mare �i real protector al Masoneriei � dup�
c�te i-au spus to�i, la Sofia, lui Pangal.
330
Acesta fiind personajul � chemat s�-�i spun� cuv�ntul sub viitorul Guvern Tzancov �
declara�iile lui nu sunt de aruncat la co�. Midilev s-a �ntins mai mult asupra
politicii externe �i a m�rturisit c� pozi�ia Bulgariei era �intenabil�". �nfeudat�
Italiei dup� r�zboi, leg�turile ei cu �mp�r�ia lui Mussolini s-au sl�bit, cu toat�
ac�iunea Reginei Ioana, fiindc� alian�a cu Italia n-a dat poporului bulgar dec�t
decep�ii, �ncercuit� de toate p�r�ile prin �n�elegerea Balcanic�, Bulgaria a c�utat
o apropiere cu Iugoslavia � apropiere care n-a dep�it �ns� anumite limite, �i care
�n tot cazul nu poate fi operant� pentru aspira�iile bulg�re�ti. Bulgaria vrea
�nainte de toate1, o ie�ire la Marea Egee. Tratatele interna�ionale i-au promis o
zon� franc� la Dedeagaci, dar fag�-duiala n-a fost �mplinit� p�n� azi. Grani�a
bulg�reasc� se opre�te la 18 kilometri de Mare, dar comer�ul bulg�resc nu poate
ajunge p�n� la ea. Midilev ar dori stabilirea unui culoar, ca cel polonez, pentru a
c�tiga o ie�ire liber� la Mare, indispensabil� ��rii sale de c�nd Str�mtorile pot
fi �nchise de turci. Rom�nia av�nd �i d�nsa acela�i interes, generalul Midilev ar
dori din toat� inima o �n�elegere Polono-Rom�no-Bulgar�. Pentru a �ncheia o
asemenea �n�elegere. Bulgaria ar fi gata s� renun�e la toate preten�iile ei asupra
Dobrogei (??) �i s� ofere avantaje culturale �i cultuale rom�nilor din Bulgaria
identice cu cele pe care le-am oferi noi bulgarilor din Rom�nia, �n�elegerea
Polono-Rom�no-Bulgar� n-ar �mpiedica, spune Midilev, nici Polonia, nici Rom�nia s�-
�i men�in� sistemul lor de alian�e actual, �n�elegerea cu Bulgaria ad�ug�ndu-se
peste aceste alian�e. Generalul a ad�ugat c� un pas important spre �ndrumarea unei
asemenea politici ar fi construirea ferry-boat-u\ui dintre Giurgiu �i Rusciuc,
lucrare ce n-ar costa mai mult de 40 milioane de lei (c�te 20 de fiecare �ar�) �i
ar constitui un �nceput de str�ngere a rela�iilor dintre ambele maluri ale Dun�rii.
Midilev s-a pl�ns mult lui Pan-gal de atitudinea lui Stoica, care, c�t a stat la
Sofia a vrut s� �ntrebuin�eze �la maniere forte". ��ara mea e o �ar� mic� pe l�ng�
a dvs � a �ncheiat generalul � dar are m�ndria ei, �i nesocotirea acestei m�ndrii
nu poate duce la nimic bun". P�rea �n curent cu activitatea mea �n Rom�nia, �i
a�tepta mult de la mine. Oricum, declara�iile lui �mi par interesante � dac� vor
duce la ceva pozitiv, r�m�ne de v�zut. Qui vivra, verra.
Dup� spusele lui Pangal, Cowles a plecat furios �mpotriva Regelui nostru, fiindc�
nu 1-a primit, de�i trecerea iritabilului �i influentului a-merican prin Bucure�ti
�i fusese anun�at�2. �Eu care am fost poftit de
1 Dar �dup� toate"?
: Nici Regele Boris nu 1-a primit, dar era la Euxinograd, l�ng� Regina �ns�rcinat�
�i �n a�teptarea unui Mo�tenitor al Tronului.
Regele Suediei, eu care am fost poftit de actualul Rege al Angliei �n Sco�ia" (�i
scotea scrisori din buzunar, pe care le arat�), �eu, s� nu fiu primit de Regele
Carol, pentru care, �i pentru jidanca lui ro�ie am dus campanii �n America � e o
ru�ine; pe care va trebui s� mi-o pl�teasc�!" B�tr�nul a plecat am�r�t, �i Pangal
nu exclude posibilitatea u-nei noi campanii de pres� �n Statele Unite �mpotriva
iubitului nostru Suveran.
Am �nsemnat pe ziua de 7 decembrie o serie de audien�e la Rege, printre care �i una
a lui Ghi�� Mironescu. Omul meu de leg�tur� cu mo� Ghi�� fiind Pangal, �i acesta
fiind ocupat cu vizita masonilor, apoi dus la Sofia � am aflat abia azi foarte
interesantele am�nunte ale acestei audien�e. Mironescu a chemat pe Pangal chiar a
doua zi dup� audien��, ca s�-i spun� �i s�-1 roage s�-mi transmit� urm�toarele:
El nu s-a g�ndit s� cear� audien��, Regele i-a trimis vorba s� o cear�, �i apoi 1-a
invitat la dejun. La dejun era �i Gu�ti, a�a �nc�t nu s-a vorbit politic�. Dup�
dejun Regele a avut cu Mironescu o lung� conversa�ie pe care vreau s� o rezum �n
stil telegrafic. Ministerul T�t�rescu ajuns la sf�r�itul legislaturii. Schimbare.
Regele ar dori un Minister de unire na�ional�, va �ncerca, dar �tie c� nu se poate.
Atunci Minister de concentrare, prezidat de Mironescu, cu Vaida �i cu Argetoianu.
Dac� se poate �i cu Goga. Dac� lunian �i al�ii pot intra, cu at�t mai bine (!!!).
Esen�iali sunt �ns� numai Mironescu, Vaida �i Argetoianu. �Regis ex-pressis
verbis!" Mironescu la Externe, �i Argetoianu la Interne (presupun, ca salata s� fie
mai cu gust, c� pe Vaida �l va pune la Finan�e!). Schimbarea pe la aprilie-mai. Dar
poate �i mai devreme, �ntrebat de Mironescu dac� se poate duce �n ianuarie la
Paris, Regele a r�spuns: �Da. Dar sa fii �n februarie �napoi!" Exact ca acum un an
pe aceea�i vreme! Am convingerea c� Regele a fost sincer fa�� de Mironescu �i acum,
�i acum un an! E drept c� anul acesta M. Sa e cam �ncol�it� prin sf�r�itul
legislaturii. S� se separe de lichelele care ne jefuiesc sub pretext c� ne
guverneaz�, nu-mi vine s� cred! Oare f�r� Parlament, dar cu escroci, s� se poat�
guverna mai departe?
23 decembrie. Cum se face politic� la noi: Papacostea, confidentul lui Averescu �i
prieten intim cu T�t�rescu a fost la Pangal s�-i spun� ca primul ministru i-ar fi
comunicat confiden�ial c� Guvernul pleac� �n aprilie, �i la �ntrebarea lui
Papacostea dac� �tie cine �i urmeaz�, i-ar fi ad�ugat: �E�ti bine cu Argetoianu?" �
ceea ce n-a �mpiedicat pe acela�i Papacostea s� spun� dup� c�teva zile lui
Cecropid: �S� �tii de la
332
mine, T�t�rescu nu pleac�; dup� Guvernul actual va veni alt� forma�ie, dar tot cu
T�t�rescu!"
Pentru c� Germania a luat anumite m�suri �n vederea unei eventuale mobiliz�ri � nu
se �tie ce aduce ceasul � ziarele de azi sunt din nou pline de �tiri senza�tionale.
�Germania preg�te�te r�zboi" �i c�te altele.
Aflu prin Fabricius (ministrul Germaniei) c� venirea lui Schacht la Bucure�ti e
definitiv hot�r�t�. Va merge �nt�i Miti�� Constantinescu la Berlin �i Schacht �i va
�ntoarce imediat vizita la Bucure�ti. Ambele vizite au fost sorocite pentru
ianuarie, dar Fabricius crede c� ar mai putea �nt�rzia ceva din cauza a dou�
chestiuni care trebuiesc rezolvate �n prealabil. Prima relativ� la o serie de
tancuri �nc�rcate cu petrol pentru Germania �i pe care Banca Na�ional� nu le las�
s� plece. Sfor��rile lui Fabricius la Ministerul de Industrie au fost f�r�
rezultat, toat� lumea fiind plecat� �n concediu de S�rb�tori. A doua chestiune e
mai serioas�. Banca Na�ional� e de acord cu Berlinul s� fixeze cursul m�rcii �ntre
39 �i 41 lei, dar dl Miti�� mai cere �i o garan�ie din partea Germaniei pentru
stocul nostru de m�rci �n cazul � totdeauna posibil � al unei devaloriz�ri legale a
monedei germane. Asupra acestui punct Berlinul nu mai e de acord cu Bucure�tiul.
Fabricius crede totu�i c� vizitele vor a-vea loc, fiindc� le vrea Regele �i primul
ministru � �i cu toate be�ele �n roate pe care le pune dl Miti��. Opunerea d-sale
nu va putea �ns� dec�t s� �nt�rzie cu c�teva s�pt�m�ni cele hot�r�te.
La propunerile Fran�ei �i Angliei pentru �mpiedicarea ravitalierii celor doi
beligeran�i din Spania, generalul Franco a r�spuns cum era de a�teptat, cer�nd
garan�ii pentru o egal� aplicare a m�surilor. Controlarea porturilor �i vaselor ar
�mpiedica orice transport de partea na�ionalist�, pe c�nd comuni�tii care sunt �nc�
st�p�ni pe grani�a Pirineilor, ar aduce tot ce ar voi, oameni �i material, din
Fran�a simpatizant� cu ac�iunea lor. Din �tirile ce vin, pare c� comuni�tii sunt
absolut st�p�ni pe Guvernul din Barcelona, din care toate elementele socialiste,
mai moderate, au fost eliminate. Se zice chiar c� Pre�edintele Republicii, Aza-na e
�nchis la Monjuich.
Generalul Zizi Cantacuzino, plecat acum o lun� pe frontul lui Franco, cu 8 tineri
din Garda de Fier �ca s� arate cum se moare pentru o
�NSEMN�RI 7.II.KICE. 1936
333
cauz�" s-a �i �napoiat, l�s�nd �ns� pe cei 8 tineri pe front. De unde �nainte de
plecare nu vorbea dec�t de s�nge �i de moarte �i de cele 8 sicrie pe care le va
aduce �napoi, acum spune c� n-a fost niciodat� vorb� de a�a ceva �i c� misiunea Iui
personal� a fost numai s� remit� sabia de onoare colonelului M., gloriosul ap�r�tor
al Alcazarului din Toledo. Bietul Zizi a fost toat� via�a lui un caraghios, �i a�a
va muri, dar nu pe front, ci �n patul lui.
Pangal a rugat pe Nicu Condeescu s� arate Regelui nemul�umirea lui Cowles pentru
refuzul de audien�� pe care 1-a �ndurat. Totdeodat� s� spun� Regelui urm�toarele:
dac� Regele nu mai are �ncredere �ntr-�nsul, Pangal1 e gata sa p�r�seasc� direc�ia
Masoneriei rom�ne �i sa lase locul altuia agreat de Majestatea Sa � dac� Regele
socote�te c� Masoneria rom�n� e d�un�toare politicii Sale, sa o spun�, �i Masoneria
nu va ezita sa-si �nchid� lojile. Nicu Condeescu a adus azi lui Pangal r�spunsul
Regelui. Regele a �ns�rcinat pe aghiotantul s�u s� spun� lui Pangal c� �ncrederea
Sa �ntr-�nsul e ne�tirbit�, �i ca �n�elege s�-1 �ntrebuin�eze �n viitor, cum L-a
�ntrebuin�at �i �n trecut; �ntruc�t prive�te Masoneria, nu poate fi vorba de
dizolvare nici de �nchiderea lojilor, dar s� o lase deocamdat� mai moale, �ntruc�t
prive�te audien�ele, le-a considerat inoportune �n conjunctura actual� politic�.
R�spunsul Regelui a fost acela pe care-1 a�teptam �i pe care am prevenit pe Pangal
c�-1 va primi. Regele c�ruia nu-i place s� �nfrunte greut�ile �i prefer� s� se
strecoare printre ele, ca to�i oamenii slabi, a ac�ionat �n ultima vreme sub
influen�a de��n�atei campanii pe care antisemi�ii �i na�ionali�tii de Tarab� o duc
�mpotriva Masoneriei, �i mai ales a ac�iunii Universului, care, �n vr�jm�ia lui
�mpotriva lui Mihail Sado-veanu (de c�nd a luat direc�ia Adev�rului �i Dimine�ii}
s-a n�pustit �i asupra Masoneriei, f�r� s�-�i dea seama c� azi Sadoveanu este cel
mai �nver�unat du�man al Marii Loji Na�ionale. Zeci de ani, Sadoveanu a fost unul
din cei mai perfec�i �i zelo�i...
Nici pe Pangal, Regele nu 1-a primit, de�i a cerut audien�� de mai bine de o luna.
INDICE
nume de persoane
Alim�nesteanu, D. � 263. Andrei, Petre�161. Angelescu, C., dr. � 110, 173,
186, 204, 247, 262, 280, 307,
313.
Angelescu, Costic� 177. Angelescu, Paul � 247. Antonescu, Petre � 295, 310.
Antonescu, Victor � 189, 204,
246, 247, 252, 276, 277, 282,
300, 305, 306, 308, 322, 325. Apostoleanu, G. � 192, 200. Arge�anu, Gh. � 151, 153,
155,
159, 160, 161, 176. Auschnit, Max� 10, 24, 26, 35,
72,86,89, 104, 120, 136, 171,
185, 190, 199, 208, 211, 218,
219,325. Averescu, Alexandru � 297,
302,320,331.
Balif, Ernest � 110, 161, 174,
286, 295.
B�dulescu, Victor � 263..... �
Barc�, Vasile �263.
Beck, Josef � 50, 91, 143, 173,
176,241,305,306. Bejan, Petre � 263. Bene� Eduard� 157, 165,270,
282, 286.
Bengliu, Ion � 194. ?
Berceanu, Mihai � 263. Blank, Aristide � 90, 319. Blum. Leon � 145, 165, 234,
235, 237, 238, 243, 272, 280,
282,290,291. Blumenfeld, Klement � 102,
159, 161,284,285. Bocu, Sever � 22. Boil�, Romul �26. Bonnet, Georges � 11, 13, 18,
28, 83, 131, 176. Bossy, Raoul �208. Br�tianu, Constantin (Dinu) I. C.
� 16, 19,21,23,24,45, 162,;
180, 181,253,254,261. Br�tianu, Dumitru � 48. Br�tianu, Gheorghe � 23, 181,
299, 320.
336
CONSTANTIN ARCiiaOlANU
Br�tianu, Ion I. C. � 28, 29. Br�tianu, Vintil� I. C. � 28,
2-73, 295.
Brediceanu, Caius � 300. Briand, Aristide �272. y,, Budi�teanu, Radu�166.
Bujoiu, Ion � 23, 49, 67, 154,
172, 173,227. Buzdugan, Gheorghe � 276.
Cancicov, Mircea � 24, 26, 35, 41, 101, 119, 161, 182, 204, 208, 247, 265.
Cantacuzino, Alexandru� 159.
Cantacuzino, Gh. Gr. � 28.
Cantacuzino, Gheorghe (Zizi) � 332,333.
Carol I, rege al Rom�niei � 23, 36, 189. '<
Carol al II-lea, rege al Rom�niei � 9, 15, 22, 29, 33, 34, 37, 44,49, 51, 53, 59,
64, 66, 83, 86, 88, 89, 91, 103, 110, 120, 123, 128, 138, 146, 151, 155, 159, 167,
169, 173, 175, 176, 179, 184, 186, 187, 189, 191, 194, 196, 199, 202, 204, 208,
211, 218, 222, 227, 244, 246, 253, 261, 264, 268, 271, 277, 280, 284, 286, 288,
290, 293, 299, 302, 306, 309, 311, 314, 318,323,330,332,333.
Carp, Grigore� 120.
Catargi, Mic � 325. '�%
Catargiu, Barhu � 117. '&
C�dere, Victor � 196, 263, 271.
C�linescu, Arm�nd � 8, 10, 20, 23, 33, 42, 51, 52, 54, 59, 64, 65, 66, 67, 80, 83,
99, 102, 110, 121, 125, 128, 137, 150,
152, 154, 155, 160, 166, 170,
173, 181,200,205,288,328. Cecropid, Dinu �52, 85, 127,
149, 150, 183, 198, 200, 216,
217,331. Cesianu, Dinu � 42, 281, 294,
300,301. Chamherlain, Austin � 11, 13,
17, 22, 25, 40, 46, 50, 75, 78,
87, 88, 93, 99, 119, 131, 156,
163, 178, 179, 180,213. Churchill, Winston � 8, 100,
188. Ciano, Galleazo � 7, 28, 30, 57,
58,61,64,66,68,70,72, 146. Ciuperc�, Nicolae� 187. Clime, Gheorghe�159. Clodius,
Karl � 9, 11, 18, 20,
34, 149, 153, 154, 169, 173,
216,217,221,228. Codreanu-Zelea, Corneliu �
152, 155,262,312. Condeescu, Nicu � 333. Constantinescu, Miti�� 49,
64,66,67, 119, 138, 161, 172,
173, 175, 181, 182, 187, 221,
227, 262, 264, 332. Constantinescu, Tancred � 228. Corn�eanu, Nicolae � 186,
187, 192. Cost�chescu, Nicolae � 29,
284,316. Costinescu, Emil � 247, 262,
264.
Cre�eanu, Gheorghe � 35. Cristea Miron, patriarh � 276. Cru�escu, Radu � 171,
172,
192,195,219,298. '�
Csaky, Istvan � 70, 71, 72, 73. r. Cuza, A. C. � 111, 323. ^.^,�,3
337
Dalaclier, Eclouard � 13, 24, 88, 91, 118, 131, 132, 156, 176, 178, 179, 287.
Davidescu, Gheorghe � 103, 116, 175, 183,201.
Davila, Citta � 266, 284.
Delbos, Yvon� 131.
Dinu, Simian � 38.
Djuvara, Mircea � 247, 312.
Dobrescu, Aurel � 21.
Dohrescu, Dem. � 306.
Dombrowski, Victor � 21, 225.
Dragomir, Silviu � 192.
Duca, I. G. �43, 170,316.
Dumitrescu, Dorel� 179, 185.
Dumitrescu, Puiu � 291.
Eden, Anthony � 8, 100, 238. Enescu, George � 21, 209.
Fabricius, Wilhelm � 112, 155, 169, 183, 190, 191, 200, 213, 216,220,229,321,332.
Ferdinand I, rege al Rom�niei � 33,36,205,310.
Filip, August � 194, 196, 246, 247, 294.
Filipescu, Grigore � 42, 320, 322
Filitti, Puiu �53,312.
Flondor, lancu � 203.
Florescu, Jean Th. � 205, 270, 271,303,320.
Fotino, George � 263.
Franasovici, Richard � 82, 84, 92. 121, 128, 176, 195, 200,
208,246,247,301,302,325.
Franco Francisco � 30, 31, 32, 38,44,48, 51, 53, 55, 62, 71, 92, , 158, 237, 271,
275, 303, 332.
Gafencu, Grigore � 33, 59, 64,
75, 80, 83, 85, 98, 110, 121,
128, 159, 160, 161, 163, 164,
169, 178, 185, 187, 191, 193,
196, 202, 209, 212, 215, 220,
22,229,328. Gamelin, Maurice � 162, 174,
237.
Garoflid, Constantin � 10, 119. Ghelmegeanu, Mihail � 36, 55,
57, 149, 160, 161, 173,328. Ghia��, Petre � 119, 120. Ghica, Ion �48. Gigurtu, Ion
� 119, 166, 169,
171. Giurescu, C. C. � 168, 181,
186, 200, 205, 288. Goebbels, Joseph � 35, 64, 139,
157,171,289. Goga, Octavian � 170, 267,
297,302,311,323,331. Golescu, Alexandru � 48. Goring, Hermann � 9, 48, 50,
64, 75, 88, 96, 120, 128, 139,
166, 172, 198, 207, 217, 222,
289. Grigorcea, Gh. � 83, 84, 91, 92,
106.
Gur�nescu, Alexandru � 270. Gu�ti, Dimitrie � 29, 149, 169,
184, 186, 187,271,302,331.
Hacha, Emil �224.
Halifax, Edward � 13, 18, 47,
49, 50, 75, 97, 131, 156, 209,
211,217.
Herriot, Edouard � 50. Himmler, Heinrich � 64. Hiiler Adolt � 9, 12, 13, 15, 25,
34, 35, 40, 50, 54, 57, 61, 63,
338
CONS IANTIN ARGf-TOIANU
64, 66, 67, 72, 77, 78, 80, 83, 84, 86, 91, 93, 96, 98, 103, 107, 120, 124, 127,
130, 133, 136, 139, 144, 148, 153, 163, 171, 174, 177, 179, 183, 193, 201, 204,
206, 211, 214, 217, 224, 228, 233, 238, 242, 245, 251,259,280,288,291,325.
Hoare, Reginald � 68, 155.
Hodza, Milan � 165,277.
Horthy Miclos � 92, 243, 278, 306.
Huli, Cordel � 36, 37.
lamandi, Victor � 161, 167, 170,
174, 179, 185,219,220,247. Ilasievici, Constantin - 187. Ilcus, Ion-151, 173, 187,
Incule�, Ion � 204, 247, 252,
254,261,262,285,308,322. loani�escu, D. R. � 164, 307,
324. lonescu, Nae � 10, 166, 205,
311,315. lorga, Nicolae � 21, 32, 33,
110, 156, 173, 174, 184, 186,
288,302,311,325,328. luca, Dumitru � 247, 312. lunian, Grigore � 21, 320, 328,
331.
Kamenev, L. B. -- 240, 242, 244.
Kaufmann, Oscar� 10, 13, 14, 15, 19, 24, 26, 35, 41, 58, 89, 101, 119,
120,205,208,326.
Kiosseivanov � 15, 18, 27, 34, 37, 183, 192, 197.
Krofta, K�mil � 286.
Kuhn, Bela �14.
Lapedatu, Al. � 204, 299.
Laval, Pierre � 148.
Lebrun Albert � 11, 84, 92,
121,213,245. Lecca, Sergiu � 159. Litvinov, Maxim � 79. Lupescu, Elena � 10, 11,
49, 53,
89, 106, 187, 264, 286, 304,
311,314,316,318,321,325. Lupu, N. dr. � 21, 249, 262,
305,317.
Madgearu, Virgil � 139, 162, 182, 206, 244, 249, 262, 281, 305, 327.
Malaxa, Nicolae � 10, 14, 24, 35, 36, 49, 53, 72, 86, 89, 105,
171, 190, 199, 212, 218, 283, 300,301,312,315,325.
Maniu, �uliu � 21, 23, 29, 32, 33, 42, 162, 224, 250, 267, 277, 279, 283, 284, 300,
308, 311,316,324.
Manoilescu, Mihail �313, 316.
Manolescu-Strunga, Gr. � 263, 327.
M�ria, regin� a Rom�niei � 32, 36,54,303,304,310,318,319.
Marinescu, Gavril� 133, 135, 151, 157, 159, 161, 166, 169,
172, 184, 192, 194, 197, 206, 211,223,225,281,325.
Micescu, Istrate � 195. Mihai, voievod al Rom�niei �
45,49,53, 190, 194,210,284,
285,286,295., Mihalache, Ion � 21, 29, 156,
162, 205, 251, 277, 284, 309,
311,316,323,324. Milcovean�, �erban � 166, 167.
INDICE nume d f persoane
339
Mironescu, G.G. � 8, 32, 33, 110,
156, 173,297,307,320,331. iJVLirto, Eduard � 67, 307. litilineu, lancu� 151.
[itilineu, Ion (Jean) � 117,
289, 302.
locsony-St�rcea, I. � 189, 202, 325.
Moldovan, Victor � 192, 200.
Molotov, V.M. � 78, 141, 162, 175, 183,201,203,204.
Moruzi, George � 264.
Moscicki Ignazy � 143, 164, 169,208,298,304.
Mo�oiu, Tiberiu � 263.
Mussolini Benito � 22, 26, 61, 62, 64, 65, 72, 73, 80, 84, 87, 97, 100, 106, 122,
146, 162, 163, 201, 204, 238, 245, 259, 278, 292, 297, 301, 306, 309, 325.
Nicodim, patriarh � 7, 15, 16,
152,160,174,186. Nicolae, principe al Rom�niei �
318,319,321. Niculescu, Oscar � 41. Nistor, Ion � 204, 247, 263. Ni�escu,
Voicu�186.
Oskeanu� 179, 185. Ostrovski, Andrei � 322. Osuski�165. Ottescu, Nicolae � 67, 72,
168,
169, 194,203. Otulescu, Emil � 90.
Pangal, Ion � 13, 32, 36, 52, 83, 208, 267, 280, 297, 306, 316, 329,330,331,333.
Papen, Franz von � 9, 12, 226. Perie�eanu, Al. � 36. Petrescu-Comnen, iS. �
52,
195,271,288,327. Poncet, Francois � 195, 208. Pop,Ghi�� 326, 327. Pop, Vaier �
204, 247, 252,
264,266,285,308,312 Popescu, Steiian � 278, 307,
314,317. Popovici, Mihai � 21, 277, 281,
316.
Pot�rc�, Virgil � 313. Poterakin, Vladimir � 175. Prezan, Constantin � 21, 111.
Radian, Al. � 125, � 26, 128, 137, 150, 159, 169, 174,252.
Radovici, Constantin � 244,306.
Ralea, Mihail �125, 134, 160, 161, 167.
Raducanu, Ion � 9.
R�dulescu, Ilie � 315.
R�dukscu, Savel � 252, 270.
Reynaud, Paul � 63, 124, 176,
Ribbeuirop, Joachim von � 57, 58, 64, 70, 78, 96, 120, 127, 128, 146, 163, 167,
171, 172, 184, 212, 217, 220, 222, 280.
Roman, Vaier � 263.
Romniceanu, Mihail� 149.
Roosevelt Franklin D. � 9, 14, 25, 29, 30, 36, 37, 43, 61, 80, 97, 136, 158, 181,
198, 203, 204, 206, 208, 245, 294.
Rosetti-B�l�nescu, Al. � 288.
Rydz-Smigly Edward � 130, " 143, 157, 162, 165, 170, 175, 237,241,245,253,297,298.

Argetoianu 7 - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Argetoianu 7 - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

188

S-ar putea să vă placă și