Apare la intii a fie-ceirei luni

CONVORBIRI LITERARE
No. 10. Bucuresti, 1 Octombrie Anul XXXI.

OUB MINISTERUL IOAM BRATIANU1)

RASBOIUL SI PROCLAMAREA REGATULUI
21 IDLIE 1876 11 Xi-ARM .1881

Pe cind induntrul tarii Camera liberald 4i pierde

vremea cu incidentele acusarii ministeriale, Mano-
lache Kostaki, prezidentul Cabinetului de la 27 A-
prihe 1876, dupd deabia trei luni de slabh guver-
nare, cedeazd locul ministerului mai omogen format
de I. C. Bratianu : evenimentele istorice din Orient
se desfmurä cu necesitatea prevazutd.
Rascoala din Bosnia i Herzegovina se repercu-
teaza in primdvara anului 4876 pina" in Bulgaria,
uncle se lateste cu toate salbaticele incercari de na-
bu§ire din partea Turcilor (Gladstone: bulgarian a-
trocities). Marile Puteri, in scop de a preveni sau
cel putin de a localiza un eventual rásboi regulat,
incearca' acum obisnuita actiune diplomatica asupra
Turciei, une-ori cu aparenta deplinei intelegeri intre
ele, adese-ori insa ca transparenta diversitatu mtere-
selor. Dupa o prima intervemre formald, presentata
Inaltei Porti de Contele Andrassy in numele Austro-
1) Peste cite-va zile va aparea volumul II din «Discurstuile parlamen-
tare» ale d-lui Titu Maiorescu. Din studiul istorico-politic, care introduce
acest volum, am publicat in revista noastra (Martie §1. Aprilie 1897) par-
tea relativa la caderea §i darea in judecata a Ministerului L. Gatargi. Ne
grabim a adaoga in numarul de fata continuarea.
Nota Red.

www.dacoromanica.ro
854 SUB M IN1STERUL IOAN BRATIANU

Ungariei, al Germaniei si al Rusiei (Ian. 1876) con-

ferenta celor «trei cancelarb) Bismarck, Athdrassy st
Gorciacov, adunata in Berlin, stabileste la 1/13 Mai
1876 asa numitul memorandum de la Berlin, prima
si de Italia si de Franta, nu insd de Anglia, din causa
careia se zadarnicesc cele 5 puncte de reforme im-
paciuitoare1).
In _tulle 1876 Sirbia i Montenegrul, ajutate cu
arme i voluntari (generalul Cernaiev) trecuti din
Rusia prin Rominia, incep i ele rasboiul in contra
Turcilor. Montenegrimi ramin biruitori, dar Sirbil
sint indatä batuti la Timoc (24 Julie). Puterile propun
un simplu armistitiu, Turcia ii refusa, luptele con-
tinua ; insh in momentul pericolului unei desavirsite
nimiciri a Sirbiei, Rusia intervine la 16,28 Octorn-
vrie cu un ultimatum, in care cere Turciei armis-
titiul neconditionat pe 6 saptamini. Guvernul englez,
sub conducerea lordului Beaconsfield (Disraeli), ia o
atitudine amenitatoare in contra Rusiei ; pentru a
preveni contlagratia generala, ambasadorn Puterilor
se aduna in conferentai la Constantinopol, 11/23 De-
cemvrie. Deasta-data Puterile Europene ajung la 0
intelegere, si la 3/15 Ianuarie 1877 lordul Salisbury,
al doilea trimis al Angliei, citeste propunerile con-
venite in privinta Montenegrului, Sirbiei, Bosniei,
IIerzegovinei i Bulgariei.
Dar Inalta Poarta, sub noul Sultan Abdul-Hamid,
insceneaza in acelas timp curioasa Constitutie a lui
Midhat-Pasa cu libertatea presei, a religiei, a intru-
1) Autorul acestet scrieri (trimis de mimsterul L Catargi in Martie
1876 pentru negoparea conventiei cornerciale cu Germania, dupti a carei
incheiere prealabiLi a dernisionat la 2 lulie fattr cu situatia schimbata in
tall) se afla in timpul memorandului ca agent diplomatic la Berlin. Felul
primirli sale, in deosebire de primirea putin simpaticti fäcutä noului am-
basador turcesc Edhem Pap, era un simptom al bunelor dispositn pentru
Rominia in contra Turcilor §i a fost i ast-fel semnalat intr'o scrisoare
cátre mmistrul de externe ca o prevestire a rolului nostru in räsbolul
vntor.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL SI PROGLAMAREA REGAIULUI 855

nirilor (o ironie in contra Rusiei), cu un fel de Ca-

mera (Mare le Sfat), compusd din 225 membri, etc.
si o promulga in chiar zioa deschiderii conferentei
ambasadorilor ; iar propunerile di plomatice le supune
acum «Marelui Sfat» care le respigne. Turcia acoarda
numai Sirbiei i Montenegrului un arrmstitiu pind la
19 Fevruarie, in rästimpul caruia incheie pacea cu
Sirbia, dar nu cu Montenegru.
Calculul politic al Inaltei Po rti se arata gresit,
fiind-ca se bizue prea mult pe an tagonismul dintre
Anglia, Rusia si Austria, care tocrnai in acest moment
este imblinzit, aproape inlaturat. Anglia, desaprobind re -
sistenta Turcier in contra diplomatiei Puterilor asteaptà
acurn mai mari foloase de la srabirea usiei §I a Turciei in
urma unui rdsboi in tre ele ; iar Rusia, incredintata de a-
miciia Germanrei (Bismarck in sedinta .Reichstagului de
la 5Decemvrie 1876 : ((cita vreme vom sta noi la acest
boo, mrnic nu v a putea atinge amicitia noastrai seculard
cc Rusia») Ii asigurase i bine-voitoarea neutralitate
a Austriei prin intelegerea secreta de la Reichstadt
8 lulie 1876), care incuvunta viitoarea ocupare a
Bosniei i Herzegovmei de catre Austria)).

1) Probabil si reluarea Basarabiei noastre de catre Bum. Este de

aware, cum un diplomat consum at ca Benedetti, cu toata dubioasa re-
pula(ie ce 1- a ramas din hmpul functionarn sale ca ambasador la Berlin
1861-1870, a mai putut sa acne in Revue des deux mondes de la 1
lannarie 1897 (ce e drept, la virsta de 79 de am) : Au congres de Berlin
on se concerta pour limiter d' tune façon derisoire les avantages sti-
pules par la Russie a San-Stefano . . On a ravi 4 la Porte la
Bosnie et alerzegovine, dont on confla l'adnunistratton tern poraire
a l'Autriche.. M de Basmarch a étd, dans une pensée Intéressde, le
promoteur des avantages a l'Autrtche gut, pour prix de ses blenfaits,
nous; l'annee suivante une élrotte alliance avec l' Allemagne Bismarck
a fast asa de pupil promotorul acestus avantage, c din contra preala-
bila intelegere directa intre Itusia si Austria la Reichstadt trebuia, in
Intentia Russo, sa ramhe ascunsa. Germ awe]. §i nu i-a fost descoperita
detit ce-va mai tirziu, printr'o confidenta din partea A ustriel, provocata
de alto descoperin curioase asupra planui ilor rusesti. (Vezi, Mire allele si
Noes zur Basmarck' schen Polatak in N. Fr. Presse de la 4 Noemv. 1896).

www.dacoromanica.ro
856 SUB MlNISTERUL MAN BRATIANU

Puterile Europene mai fac o ultimä incercare pentni

a evita Turciei izbucnirea conflictului cu Imperial
de la Nord. Tott reprezentantii lor, afara de cel o-
toman, se aduna intr'o noua conferenta, la Londra,
si semneaza acolo la 19/31 Martie 1877 un «protocol»,
ale carui conclush insa Turcia le refusa iaras, i acum
Rusia declara formal rasboiul.
Care este, in mijlocul acestor peripetii diplomatice,
atitudinea statului romin?
Ministrul-prezident Ioan Bratianu, inaltat la guvern
in fruntea unui partid numeros si bine disciplinat,
incepe a-si simti i a-§i desvolta incetul cu incetul
calitatile omului de stat, pe care in tot partidul sau
el singur le avea. Pardsind in curind frasele si apu-
caturile revolutionare, cu care se deprinsese in tine-
retea sa turbulenta, marele sau simt politic, care a-
dese-ori i-a putut acoperi lacuna unei culturi mai
aprofundate, ii inlesneste intelegerea situatiel reale.
el devine mai accesibil sfaturilor Principelui Carol in
chestiile internationale si poate pentru prima oari
Ii art seama de toata importanta Domnului hereditar
dmteo casa suverana a Europei.
Principele Carol, dupa 10 ani de domme, ajunsese
a cunoa§te oamend §i lucrurile din tam, i preen]
i§i insu§ise intelesul istoric al limbei noastre in contra
neologismelor pripite, se patrunsese de toata asp-
rarea nationala a generatiei divanului ad-hoc, si iii
aceastä privintä devenise, a ramas si este recunoscut
ca cel mai Romin dintre Romini.
Pricepator al pohticei europene, in positie de a
afla amrinuntele ei mai intirne, el a avut din capul
loculni suntimintul, al, in aceasta crisa orientala Rn-
minia era chiemata sa-si manifeste puterea ei mill-
tara i valoarea ei de stat, prin care sa-si dobin-
deasca adevarata suveranitate a independentei 1).
1) Aceasta atitudme a Domnitorului merita cu alit mai rnult recuno
tinta Tarn, cu cit era in contiancere cu sfaturile ce i le da insus ta I

www.dacoromanica.ro
 RASBOICIL I PROCLAMAREA REGATULIII 857

Insd Domn constitutional precum era, el nu putea

sa impue politica sa ca un autocrat, ci trebuia sa
caute a o inspira ministrilor sdi. In deosebire de
prea prudentul cabinet Lascar Catargi, hi care in-
timpinase credinia in neutralitatea absohitd, gdseste
in ministerul liberal un guvern mai mladios, i Joan
Bratianu se identified treptat-treptat cu noua si cu-
rajoasa conceptiune.
Numai treptat, si nu de indatd si nu cu toatd e-
nergra. In primele 6 luni politica externd a lui Joan
Bratianu e prea sovaitoare. Inca in Decemvrie 1876,
la conferenta ambasadorilor din Constantinopol, tri-
misul árii, Dimitrie Bratianu, insisth cu tot dina-
dinsul asupra garantdrii neutralitatil noastre, pe care
o ceruse in Noemvrie i memoriul lui Joan Ghica
catre guvernul englez. Precum era de asteptat, ce-
rerea Rominiei intirnpind refusul Puterilor.
Poate Ioan Brdtianu sta la indoiald si din causa
parerilor d-lor Ion Ghica i Dimitrie A. Sturdza. Ion
Ghica, fund-ca fusese ca.t-va timp Bey de Samos, tre-
cea de cel mai bun cunoscdtor al intrigilor orientale,
iar d. Dimitrie A. Sturdza era pe atunci simplul sdu
adept, amindoi partizani botdriti ai neutralitgii
vazind numai in aceasta atitudine schparea.
Poate era in defavoarea cabinetului liberal i faptul,
ca avea ca ministru de externe pe d. Nicolae Io-
nescu, care fusese primit cu gindul prea usor, cä
deocamdatil nu vor fi interese mai grave de ingrijit.
Locul era aici SI atunci indicat pentru Mihail Ko-
galniceanu, care insd nu reintrd in cabinet decit la
3 Aprilie 1877.
Cu asemenea dispositii nehotdrite, caldtoria lui loan
Bratianu la Livadia, in Octomvrie 1876, nu pare a fi avut
tot succesul ce poate 1-ar fi avut in alte imprejurdri.
Principele Anton, din Sigmaringen i marele strateg Moltke din
(Ven Deutsche Revue, Aprilie '1897, Zur Vorgeschnchte des
Krteges von 1877, pag. 49 si 51).

www.dacoromanica.ro
858 SUB MINISTERUL JOAN BRATIANU

La Livadia Impäratul Alexandru H era insotit

de cancelarul säu Gorciacov, de ministrul de rasboi
Miliutin st de ambasadorul din Constantinopol Igna-
tiev. Pe loan Brätianu ii insoteste numai ministrul
de rasboi, colonelul Sldniceanu, fireste nu si minis-
trul de externe d. Nicolae Ionescu.
Totus faptul acestei intilniri a lui Bratianu cu Im-
paratul Rusiei dovedeste inceputul unei mai bune-
intelegeri a necesitatii politicei romine in fata crizei
orientale.
Ce se va fi desbatut la Livadia este greu de cons-
tatat in toate amdnuntele. Joan Bratianu nu era om
de condei ; raporturi scrise, necum memoare perso-
nale, nu a lasat din timpul ministerultu sau. Sintem
dar redusi la simple conjecturi 1). Ca s'a stabilit un
fel de intelegere prealabilti asupra trecerii armatelor
rusesti prin teritoriul nostru, ne pare sigur: esirea
la iveald a conventiei formale de la 4 Aprilie 1877
O Tnärturiseste. Dar care a fost contra-valoarea ce-
ruta de Brätianu? A insistat el asupra unet aliante
1ntru deplina cooperare a armatei noastre alaturi
cu cea ruseasch in contra Turmei? Sau o asemenea
politica energica nu era inch hotdrita in propriul lui
cuget si in or ce cas nu fusese diplomaticeste destul

1) De cind am scris aceste rinduri, au aparut in Deutsche Revue (A-

prilie si Mai 1897), cite-va revelari asupra tratativelor premergatoare las-
horalm de la 1877. Ele nu sint de natura a moditica textul de mai sus
Extragem din ele urmätoarele aLa 16 Oct se intoarce Bratianu din Li-
vadia si raporteaza, ca rashmul trece de inevitabil Contele lgnatiev
i-a explicat necesitatea neaparata a unei conventli pentru trocerea ar-
rnatei rusesti prin Rornima, el insa a raspuns evasiv. ... La plecare
zis Printul Gorciacov. . Mica e rtlsboi, ne von) intelege noi cum-va, Ro-
minia nu poate &nit sa cistage, i Bratianu i-a raspuris, ct o intelegere
este do sigur in interesul amindoror state si a el este dispus a cerceta
chestm ma) deaproape ... In inimsterut romin d. Sturdza sustme neu-
tralitatea absoluta ca cea mai hund po1itic, pe cind Biatianu vedea din
contra in intelegerea cu Rusia cea mai inteleapta masura. Prmcipele Carol
!mpg rtasea parelea ministrului prezidenta.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL SI PROCLAMAREA REGATULUI 859

de pregatitd pentru a avea i sprijmul Germaniei SL

al Austriei pe lingã Tarul Alexandra? S'a preocupat
indestul de soarta Basaralnei, a carei pierdere o pre-
vedea Rominul inca din 15 Noemvrie 1875? Sau
ceea ce ar fi mai gray Bratianu s'a intors de la
Livadia cu impresia, ca Basarabia tot era pierduta
pentru noi, i redactarea cam \raga, a conventiei de
la L Aprilie 1877, despre care vom vorbi mai jos,
si declararea ulterioara a Parlamentului, ca ñu ce-
deaza Basarabia si nu admite nici-un schimb de te-
ritoriu, erau numai ni.ste inscenäri de ocasie pentru
a scapa aparentele pi a-si pästra popularitatea fata
cu periculoasa atitudine, ce o luase coalitia de la
Mazar-Pasa tocmai asupra acestei chestii ?
Dupa raspunsul, ce un om nepartinitor, cunos-
cind odata exact toate amanuntele, ii va da la aceste
intrebari, va atirna judecata asupra meritulm sau
derneritului actiumi pohtice a guvernului liberal din
acest tirnp.
Or cum ar fi, realitatea evenimentelor, care este
mai puternica, decit inchipuirilr individuale, impune
in curind lui Joan Bratianu linia de conduita i insas
Turcia se insarcaleaza sa-i grabeasca hotarirea, cel
putm In ceea ce priveste relatule noastre cu Puterea
suzerand.
Caci faimoasa Constitutie, plasmuita de Midhat-
Pasa si promulgata la 11 Decemvrie 1876, ne tund
searna de capitulaliunile. la a caror respectare Inalta
Poarta se angajase iprin conventia de la Paris,
vorbeste in art. 1, 7 1 8 de «provinclile» privile-
giate ale Imperiului Otoman i, dup a. cum declara
ministrul de externe Savfet Pasa guvernului nostru,
intelege sä supue i Rominia sub aceasta denumire.
Acum era destul! Pe de o parte sfaturile starui-
toare ale Principelui Carol, pe de alta nevointa Ma-
rilor Puteri de a ne garanta neutralitatea si in sfirsit

www.dacoromanica.ro
860 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

nechibzuita vatdmare a drepturilor noastre prin Con-

stitutia lui Midhat, produc in cugetul lui Bratianu
hotarirea definitivd, si de la 21 Fevruarie 1877 ina-
inte, politica guvernului liberal tinde spre ruperea
relathlor cu Turcia i spre cucerirea independentet
prin arme.
Fixdm data de 21 Fevruarie 1877 diva un ter-
mometru caracteristic pentru sovdirile anterioare ale
lui Bratianu: acest termometru este d. Dimitrie A.
Sturdza. D. Sturdza se apropia sau se depärta de
guvernul liberal, dupd cum acesta se apropia sau se
departa de Turcia. Intrat in cabinetul lui Ioan Bra-
tianu la 24 Tulle 1876, d. Sturdza il pardseste la 7
Ianuarie 18.77, reintrd in cabinet dupd 20 de zile,
dar ii pärdseste iards dupd alte 24 zile, adecd tocmai
la 21 Fevruarie 1877, si remine adversar al politicei
partidului liberal in tot timpul rasbolulm i pina
tirziu dupd incheerea pAcii de la Berlin.
D-sa, ca si Ion Ghica, sint i rdmin partizani ab-
soluti ai neutralitäti, i chiar pe la Martie 1877, cu
o lund inaintea inceperh rdsboiului, d. Ion Ghica in
brosura sa «IRt cugetare politick 1877» ne dä sfatul :
«Ideea, care ni s'ar pdrea mai nementd, ar fi de a
«nu incuraja prin atitudinea i prin cuvintele noastre
«nici pe Turci nici pe Rusi, a nu ardta nici unuia
«nici altuia nici simpatii nici antipatii. A pdstra, cum
«s'au rostit corpurile legtuttoare, neutralitatea noastra,
«o neutralitate adevdratä, tar nu o neutralitate
«cu mestesuguri, a nu inlesni nici impedica tre-
«cerea, iar in cas de trecere fie a unuia fie a
«celui-l-alt sa protestdm sus si tare inaintea Eu-
«ropei in contra violarit teritoriului nostril i sa
e n e reservdm actiunea pe viitor, retragind ar-
«mata noastrd din ochii trupelor strdine ; sä ne ma-
«nifestam dorintele i sperantele ca sä obligam pe
«Europa sä ne garanteze pe viitor acea neutralitate,
«de care avem atita trebuintd, si care ii este chiar

www.dacoromanica.ro
 RASBOILTL I PROCLAMAREA REGATULUI .861

«ei atit de necesard. Dar aci se desteapta un sen-

«timent de cavalerism räu inteles. i apoi sa te mai
«tii cuvintele cele marl ! «Nu voiu sa las tam mea
«sa fie umilita», zice unul. «Nu eu voiu consimtl ca
«dupa atitea sacrificii ce am facut cu brava §i iubita
«noastra armath O. las pe strain» ... zice altul. «Sa
«protestam cu singe», striga multi; si o mie de alte
«cuvinte frumoase pe care le-ar invidia Racine si
«Corneille, care atrag aplause i stringeri de mina
«patriotice, dar care din nenorocire nu pot fi decit
«cnvinte». i apoi mai adaoga par'ca in rindurile
de mai sus nu era destuld smerenie
«Cit pentru onoarea armatei, le respundem ca nu
«credem, cä onoare unei armate, care se retrage di-
«naintea altei armate, cu care nu se poate masura
«in luptd, sa fie compromisä, nici ca ar fi mai urni-
«litor de a se retrage dinaintea numarului decit de a
«fi hatutd sau silitä a depune armele dinaintea ma-
«micul ui».
Ce slab sfatuitor, ce räu prooroc a lost Ion Ghica
Si aceasta" «cugetare politica» era pe atunci evan-
ghelia d-lui Dimitrie A. Sturdza ; i aa de inrada-
cinat era d. Sturdza in credinta sa, incit cbiar mai
Lirziu, pe timpul discutiilor parlamentare pentru a-
phcarea tractatului de la Berlin, roste,te in .5edinta.
Senatului de la 28 Septemvrie 1878 un discurs de
opositie in contra guvernului lui Ioan Bralianu si
alribue acestui act politic al d-sale destuld impor-
tanta pentru a-1 scoate §i a-1 raspindi in brosura de-
osebita sub titlul «Basarabia i Dobrogea» (Bucure§ti,
1878) 1).

1) 1:1n om public de insemnAtatea d-lw MI-nitric A. Sturdza se cuvme

s) tie judecat dupii exacta constatare a diferitelor sale faze. De la 1 Au-
gust 1882, cind a pArAsit pe ion Ghica §i a reintrat in cabinetul lui loan
Britianu, sub a arm influenta a Minas, §i mai ales de la 1801, de cind
a ajuns in capul partidulut national-liberal, d. Sturdza vorbqte mereu
de credit* sa in Joan BrAtianu §i de scuniptitatea, cu care ii pAstreaz6

www.dacoromanica.ro
862 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

norocire Joan Bratianu de pe la sfirsitul lui

Din
Fevruarie 1.877 isi hotäreste atitudinea politica in
contra pärerii d-lor Ion Ghica si Dimitrie Sturdza,
si pentru a avea fat,n, de gravitatea situatiei externe
un Parlament mai mlticlios. disolvd Senatul, ales Inca
sub ministerul Lascar Catargi, si convoaca pentra
zilele 21-26 Apri lie colegnle electorate. Insa eve-
nimentele se precipita peste asteptarea guvernului ran
informat. Deabia se disolvase Senatul la 23 Martie,
si inceperea rtisboiulm ruso-turcesc, prin urmare ne-
cesitatea trecerii armatei rusesti peste teritoriul nos-
tru, se anunta ca iminentn". In toatä pripa guvernul
trebue sa dea acum o forma legalti intelegerii asupra
intrarii trupelor de la Nord in Rominia, despre care
se vorbise la Livadia cu 6 luni inainte si a carei re-
dactie se stabilise (la spatele titularului de la ex-
terne, d-lui Nicolae Ionescu) Inca pe la sfirsitul lin
Noemvrie intre Joan Bratianu si Nelidov. (Nelidov
sosise in secret de la Constantinopol si rämhsese as-
cuns la baronul Stuart in consulatul rusesc din Bil-
e ure;iti).
La 4 Apri lie 1.877 se subscrie formal conventia cu
Rusia de baronul Dimitri Stuart si de Mihail Kogal-
niceanu, numit in ajun ministru de externe 1).

traditia. Dar pentru respectul adevat ului, fara a insista asupra vechei
sensor], ce a publicat-o d-sa inipreuna cu d. Balticeanu in contra lui
Bratianu la 15 Martie 1869 (vezi Indépendance Roumaine de 1 i 4 Ian.
1887), este necesara amintirea. cii in una din actiunile principale ale lin
Bratianu, in care s'a manilbstat valoarea acestula ca on] de stat, adica
in participarea la rAsbolul ruso-turc, d. Dirnitne Sturdza i-a fost adversar
hotarit si ca poate aceasta ostilitate a d-sale si a lui Ion Ghica a imp-
dicat partidul liberal de a apuca mal de timputiu calea cea dreap a in
criza orientalA si de a dobindi pentru t aril mai multe foloase decit s'au
dobinclit dupa Mita so%aire.
11 Spre a-si usura raspunderea, Ioan Bratianu indeamnA pe Principele
Carol la consultarea mai multor oamem politica dm difente particle, cite
insa eonstatA numai predomnirea Oren] d-lor Ion GInca si DirnitriP A.
Sturdza penIru neutralitate (2 Apr. 1877).

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL I PROCLAMAREA REGATULUI 863

Reproducem aim textul oficial al memorabilui act :

«Lucrind in intelegere cu cele-l-alte mad Pu-
ted pentru a ameliora conditiumle de existentä
ale crestinilor supusi dominatiunii Sultanului,
guvernul imperial al Rusiei a atras atentiunea

Caracteristica este recenta polemica iscata in ziarele noastre (Mai1897)

asupre participarn conservatorilor si in deosebi a d-lui Lascar Catargi
la aceasta consultare. Ea dovedeste o slaba cunoastere a celor petrecute
in tara i prea putina judecath. D-nul Lascar Catargi nu a fost chiemat
la acea consultare, si nici nu putea sh fie chiemat. Deabia cu 12 zile ina-
inte Camera liberald votase acusarea delinitiva a celor sase ministri con-
servatori pentru acrime i dehcteA. Ar fi fost o monstruositate constatu-
tionalä ca in acelas timp sa fie chiemati de guvei n la o consultare po-
hticA I Daca ar Ii fost cluemati, unn din ei, desi nu d. Lascar Catargi,
s'ar fi aratat partizani ai rasbolului in contra Turcilor. Este sbut cà ge-
neralul Florescu a facut toate incercarile putmcioase Ca sa ia parte la
actiunea armatei, dar cu o rani cruzime s'a refuzat vechiului mi-
War indeplmirea acestei supreme datorii patriotice. Uitat-au publicistn
nostri strigatul de indignare ce poetul national al Rominilor, Vasile A-.
lexandri, I-a adresat generalulm Florescu 9

Din sinul Tarn noasti e o mindra oaste-apare I

Memta ca antreaca a lumn asteptare

Prin fapte glorioase din titnpi de alta-data,
Ea sboara 'n foe i ese cu fruntea 'ncoronata !
1 insti tu, victim& de-o oarbli prigonire,
Ai lost ca un netrebnic lasat in parastre I
Netrebnic) tu, netrebnic I.. De cind o ! Doamne 'n lunie
Lumina zilei poarta al noptn negru nume 9
De cind netrebnic este acel ce cu inbire
Consacra-o viata 'ntreagd l'a patriei marire ?
De cind netrebnic omul cu inima mareata
Ce 'n lupta pentru tara ofet a brat si viata 9
De cind netrebnic setul ce, or cum bate vintul,
lsi aptb a stmdardul i si tine juramintul 9 ...
ACIIM, in loc de arme curate, lucitoare,
Eu vad a se preferà huhrea minjitoare.
Or cme sta. 'n arena, de ting are parte
Eu, nedeprms cu -Una, ma tin de ea departe
'astept sh vad sub trasnet hidoasa pocitura
Cale-au sadit in tara invidie st urA.

www.dacoromanica.ro
861 SUB MINISTERUL JOAN BRATIANU

Ca'binetelor garante asupra necesitrttii de a a-

sigura intr'un chip eficace executarea reformelor
cerute de la Poartd.
eDeoarece intaritarea Musulmanilor si sla-
biciunea invederatà a guvernului otoman nu lasd
a se spera masuri serioase de executare din
partea autoritdtilor turce, o interventiune mili-
tar . din gall poate devenl necesar5.. In casul
cind desvoltarea ulterioard a afacerilor politice
in Orient ar sill pe Rusia sä iea asupra-si
aceastä sarcina si a dirige armata sa spre
Turcia din Europa, guvernul imperial, dorind a
respecta inviolabilitarea teritorialà a Statului
Romin, s'a inteles de a incheia cu guvernul Al-
tetei Sale Domnitorul Carol I o conventiune
speciald relativA la trecerea trupelor ruse prin
Rominia.
«Prin urmare au fost desemnati ca plenipo-
tentiari :
Din partea MajestAtn Sale Imperatorul tutulor
Rusiilor, baronul Ditnitri Stuart, consilier de
stat, agent diplomatic si consul general al Ru-
siei in Roraima, cavaler al ordinului St. Vla-
dimir clasa III, al St. Anei clasa II, al St. Sta-
nislas clasa II si al ordinelor straine : Leul si
Soarele clasa II cu placa, Medgidie, clasa III,
Muntenegru clasa II cu placd si al Crucei de o-
fiter al Mintuitorului;
Din partea Altetei Sale Domnitorul Rominiei,
d. M. KogdIniceanu, ministrul Srtu al afacerilor
straine, mare Cruce al ordinuiui St. Ana clasa
1, al Vulturului rosu clasa I, al Coroanei de fier
clasa I.
Care, dupà ce si-au preschimbat deplinele lor
puteri, gäslte in blind si regulata forma, s'au in-
volt asupra articolelor urniatoare:
Art. 1. Guvernul Altetei Sale Domnitorul

www.dacoromanica.ro
RASBOICL I PROGLAMAREA. REGATULUI 865

Rominiei Carol I asigur 5. armatel ruse, care va

fi chematri a merge in Turcia, libera trecere
prin teritoriul Rominiei si tractarea reservatä ar-
matelor amice.
Toate cheltuelele, care ar putea fi ocasionate
de trebuintele armatei ruse, de transportul s'au
precum si pentru satisfacerea tutulor trebuin-
telor sale, cad bine inteles in sarcina guver-
nului imperial.
Art. 2. Pentru ca nici un inconvenient sau
pericol sä nu resulte pentru Rominia din faptul
trecerii trupelor ruse pe teritoriul s5.u, guvernul
Majestâtn Sale Imperatorul tutulor Rush lor se
obligri a mentine si a face a se respecta drep-
turile pohtice ale Statului Romin, ast-fel cum re-
sultä din legile interioare si tractatele existente,
precum si a mentine si a .apara integritatea ac-
tual5. a Rominiei.
Art. S. Toate amAnuntele relative la trecerea
trupelor ruse, la relapunile lor cu autorit4ile
locale, precum si toate invoiehle, care ar trebui
sà fie facute pentru acest sfirsit vor fi consem-
nate intr'o convenpune special& care va fi in-
cheearâ de delegatn ambelor guverne, si ratifi-
cata in acelas timp ca si cea de fat& si va in-
tra in lucrare de odatd.
Art. 4. Guvernul Mtetei Sale Domnitorul Ro-
miniei se indatoreazá a obpne pentru Conven-
punea de fat& precum si cea mentionat5. la art.
precedent, ratificarea cerut5. de legile romine,
si a face imediat executorie stipulapunile co-
prinse intr'insele.
Drept aceea plenipotenparii ,respectivi au pus
pe convenpunea din fatd semnäturile lor si si-
0a ihul armelor lor.
Facut5. in Rucuresti la 4 ('16) Aprilie anul
mintuirn una mie opt sute saptezeci si sapte.

www.dacoromanica.ro
866 SUB MINISTERIIL 10A.N BRA.TIANII

Pentru deosebita irnportant6 a articolului 2 de mai

sus, dam i textul oficial al redactiei franceze.

Art. 2. Afin qu'aucun inconvenient ou danger

ne résulte pour la Roumanie du fait du passage
des troupes russes sur son terraoire, le Gouver-
nement de Sa Majesté rEmpereur de toutes les
Russies s'engage A maintenir et a faire respecter
les droits politiques de l'Etat Roumain tels qu'ils
résultent des lots intérieures et traités existants,
amsi qu'à maintenir et A dCfendre rintégrité ac-
tuelle de h Roumanie.

Cind recitim astazi acest act si ne alucem aminte

de marturisirea fticuta de Kogalniceanu in §edinta
Camerei din 30 Sept. 1878, ca inca la Iunie 1.877,
Rutin dupd incheerea conventiei i inamte de tre-
cerea armatei noastre peste Dunare in ajutorul Ru-
siei, cancelarul Gorciacov ii spusese la PloWi ca ne
cere Basarabia1): ne revin asupra actiunii diploma-
tice a guvernuhn libeal toate indoehle, de care am
vorbit mai sus.
Prea este curioasá redactarea conventiet de la 4
Aprihe. Faimosul articol 2 zicea, ca Rusia «s' engage
maintenir les droits politiques de Etat Roumain
tels gu'ils résultent des traités existants (aga dar su-
punerea sub suzeramtatea Turciei?), ainsi qu'à main-
tenir l'intégrité actuelle de la Roumanie.
Acest text cuprindea pericolul unei reservatio men-
talis din partea Rusiei si putea da loc la o inter-
pretare contrarä celei presupuse de Romini. Cdci
Rusia, prin tractatul Pontului, semnat in Londra la
1/13 Martie 1871 (vezi vol. I, pag. 35) obtinuse anu-
larea tractatului de la Paris din 1856 in ceea ce

1) Vezi discursul 40 dm acest volum.

www.dacoromanica.ro
 RASBOML I PROCLAMAREA. REGATOLUI 867

privea Marea Neagra. i pe de alta parte noi in§i-ne

11 §tirbisem prin Unirea de la 1859 i prin institu-
irea Domnului hereditar strain de la 1866, amindoua
aceste acte find admise de Puteri in fapt, dar nu
recunoscute in drept. In asa stare de lucruri, mai
era oare tractatul de la Paris, pentru Rusia fatd de
noi, un traité existant? >5i l'intégritd actuelle de la
Rovinanie, interpretata cu oare-care siretenie, mai era
integritatea cea de la 1856 pina la 1870, adeca cea
conforma cu tractatul de la Paris, care ne dase Ba-
sarabia?Dealtminteri chiar art. 21 al tractatului
de la Paris zicea : Le territoire (en Bassarabie) céde
par la Russie sera annexé a la Principauté de Mol-
davie, sous la suzeraineté de la Sublime Porte. E sem-
mficativä relevarea suzeranitatii in acest articol. Care
e puterea Suzeranuiui asupra teritoriului? Cuvintul,
ca termm de drept international, nu are inteles pre-
cis. Ca precedent istoric, A ustria ne luase la 1775
Bucovina Si Rusia la 1812 Basarabia prin intelegere
directa cu Turcia. Gorciacov ne va aduce aminte de
aceasta la 1878.
Daca era vorba sa se previe o a§a interpretare in-
grata din partea Rusiej, atunci textul articolului 2
trebuia sã cuprinda anurne garantarea Basarabiei.
far daca era vorba sä ramie redactia aa de vaga,
fiind-ca tot nu mai puteam pästra Basarabia fath de
pretentule puternicei Rush, atunci trebuia din vreme
pregatitã cornpensatia de build voie, care ar fi fost
incomparabil mai mare, decit partea rau hmitata din
Dobrogea, si care am primit-o mai la urrnd cu
dea
un asemenea act guvernul lui Joan Brätianu se
vede nevoit sa.-1 incheie
i s'a-1 publice in lipsa Par-
lamentului ;
iar dupa 7 zile, la 11 Aprilie, primele
trupe ruseti trec peste Prut si intra in tara.
Art. 123 din Constitu-tie prescrie, ca «nici o truph
straina nu va putea trece pe teritoriul Rominiei de

www.dacoromanica.ro
868 SUB MINISTERUL IOAN KIATIANU

decit in virtutea unei anume legi». Cum sh indeph-

neasca guvernul liberal aceasta prescriere constitu-
tionald, cind din lipsd de prevedere tocmai in acest
moment Senatul era disolvat si epoca alegerilor fi.
xath de abia la 21-26 Apri lie?
Pentru a reintra mai curind in legalitate, cel putin
in aceastd privintd, ministerul comite o noud violarp
de lege si, scurtind termenul minimal de 21 zile pre-
vdzut de art. 46 din legea electorald, modifich prin
decretul de la 3 Aprilie 1877 convocarea colegulor
0 o fixeaza intre 9 0 13 Aprilie.
Alegerile dau o mare majoritate guvernamentala,
insa din fosti ministri conservatori intra in noul
Senat dd. Lascar Catargi, P. Carp, B. Boerescu si
G. Gr. Cantacuzin.
Parlamentul se deschide la 14 Aprilie 1877, si la
16 si 17 Apri lie arnindoua Corpurile legiuitoare pri-
mesc conventia cu Rusia si dau ministerului un bil
de indemmtate pentru violdrile de lege comise.
Atitudinea opositiei conservatoare in acest moment
important al Istoriei noastre contimporane merita sa
fie relevata. In organul lor recunoscut, Timpul, con-
servatorii publica la 26 Apri lie urmatoarea declarare
demna :
(tImpregiurdrile sint de o gravitate exceptt-
onalà. Armatete rusesti ocup5. teritoriul nostru.
0 conventie iscalità de guvernul romin st apro-
batà de majoritatea corpurilor legiuitoare, a fixat
rolul, ce Rominia este chematä a juca in sttua-
tra actuald. Constatárn, di aceasta conventte a
fost supusä Cameret si Senatulut, dupa ce ar-
mata imperiald a Rustei trecuse Prutul st ocu-
pase o parte a tärit.
«In fata acestor fapte implinite, in fata unor
impregiurdri, de la cate poate atirna vittorul
Statului nostru, noi conservatorli credern, ca

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 1 PROCLAMAREA REGATULUI 8(39

ar fi §i, nepatriotic 0 inoportun de a crea gu-

vernului, cdruia evenimenlele i-au incredintat
soarta teirii, dificultetti in chestiile exterioare.
(Opinia noastra despre acest guvern este cu-
noscuta ; ea nu s'a schimbat intru nimic. Pentru
un.mornent insä credem, ea o polemical in contra
politicei sale din afard nu este la locul ei».

Cu toatä conventra de la 4 Aprihe, relatiile noa-

cu Rusia sint foarte precare. .

Fratele Imparatului Alexandru II, Mare le Duce

Nicolae, cdruia ii era incredintat cornandamentul su-
prem al armatei, isi permite a adresa la 11 Aprilre
un manifest catre «locultorii romini», in car.e le zice
intre altele:
Prin porunca Majestátii Sale Irnpâvatului tu-
tulor Rushlor, armata Sa ce am sub a mea co-
manda, insarcinata a combate in contra Tur-
eilor, intra astazi in tara voastrd, care nu pentru
Mims data a intimrinat cu bucurie ostinle ru-
sesti.
Vestindu-vd aceasta, fa declar ea venim la
Voi ca vechi prieteni si voitori tie bine ; naddj.:
duesc sal gasesc la Voi aceias sufleteasca primire
care au aratat strabunii vostri ostirilor noastre
'in trecutele resbele ce le-am avut cu Turcii ...
Va invit dar prin aceasta a va urma in pace
indeletnicinle si a usura armatel chipul de a
satisface nevoile si trebuintele sale, etc.

Par'cal sintem inch sub protectoratul de la Ak-

lerman .si Balta-Liman! Rusia §i de asta-datà consi-
dell tractatul de la Paris din 1.856 ca ne mai a-
vind funtà.
Pe de altd parte Turcia vede acum In statul Romin
un dusman, sile§te pe representantul nostru sai plece

www.dacoromanica.ro
870 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

din Constantinopol si la 26 Aprilie incepe din Vidin

bombardarea Calafatului, careia ii urmeaza pind la
14 Mai si bombardarea Giurgiului, Oltenitei, Isla-
zulut, Bechetului si Corabiei.
In ast-fel de situatie, Parlamentul nostru ia act de
inceperea ostilitatilor efective din partea Turciei SI,
dupa o discutie prealabild in sedinta Camerei de la
29 Aprilie, care se termina cu primirea unei mo-
tiuni de incredere, propuse de d. P. Grädisteanu
(voteaza contra dd. Nicolae Ionescu, Pantazi Ghica,
A. Vizanti), Adunarea Legiuitoare hotaraste la 9 Mat
1877 cu unarnmitatea voturilor exprimate (se abtm
dd. Nicolae Ionescu si N. B. Locusteanu): «Camera
«ia act, cä rdsbelul intre Rominia si Turcia, ca ru-
«perea legaturilor noastre cu Poarta si Independenta
«absoluta a Rominiei au primit consacrarea lor o-
« fi ciala » .
In aceeas zi Senatul voteaza legea pentru insti-
tuirea ordinului Steaoa Rominiei ca semn al Suve-
ranitatii, care lege se primeste si de Camera si se
sanctioneaza a doua zi, 10 Mai. La aceastä serbare
nationala (Marti in 10 Mai 1877) o deosebtta solem-
nitate accentueaza actul sävirsit : ministrul-prezident
Joan Brdtianu, Mitropolitul Moldovei si Sucevei Iosif
Namescu, vice-prezidentul Senatului Dimitrie Brätianu,
prezidentul Camerei C. A. Rosetti, primul-prezident
al Curtii de casatie Al. Cretescu si prezidentul Gurtli
de conturi Em. Gradisteanu tin discursuri inamtea
Domnitorulut si-1 felicitä pentru independenta de-
claratä.
E de notat, cd aceastä (cam acoperita) declarare a
independentei provoacd in prima linie nemultumirea
Rusiei, care se st grabeste a o exprima prin o nota
a d-lui de Nehdov. Politica ruseasca fata Cu micile
state era vederata : Tarul voia sa le aiba in decur-
sul rasboiului la dispositia sa si, dupa izbindä sa le
procure oare-care foloase ca resultat al generositatu

www.dacoromanica.ro
 RASBOIOL I PROCLAMAREN REGATULUI 871

sale. La vre-un ajutor din partea armatelor acestor

state (adeca a Rominiei si a Greciei, cdci Sirbii erau
b'atuti, i Montenegrinii prea putini la numar) nu se
gindea Rusia : incerchrile guvernului romin de a face
sa se admita cooperarea regulata a armatei noastre
le respinge cu trifle.
Dar in curind soarta armelor aduce situatia la ex-
presia adeväratd a valorilor reale. Cdci Rusia se a-
rata rail pregdtita pentru un asemenea rasboi. In-
fluentatd poate de ilusiile lui Ignatiev, care fata cu
pretinsa decadentd a Turciei vorbea de o simpla
plimbare militara, Rusia trimite la inceput pe cimpul
de rdsboi european, unde efectivul turcesc este de
aproape 400000 luptgori, numai 150000 care cu
veo 10000 cazaci din asa numitul corp combinat
(svodny) i cu personalul technic insumeaza deabia
un efectiv de 170000 oameni 1); iar intendenta este
concesionatd unor intreprinderi private: pentru trans-
porturi lui Warschawsky pentru aprovizionari con-
sortiului Horwitz, Gregr i Kohan, a cdror exploa
tare ajunge dupa sfirsitul rasboiului in cercetarea
instantelor criminale.
Cu miscarea intirziatd prin ploile torentiale din
primdvara anului 1877, armata ruseasc ii face tre-
cerea peste Dunare deabia intre 10 si 15 Iunie, iar
la 16 Innie trece i Imparatul Alexandru cu Marele
Duce Nicolae. Centrul armatei, sub generalul Gurco,
ocupd Tirnova la 25 lunie, strabate cu o surprin-
1) Aus dem Leben Konig Karls von .Rusnanien (vol. III, pag 156)
Statul-major romin dt cifra ade 135 la 140 mii oamenia (vol. I, pag.
54) Cartea statului nostru major este intatulatä «Istoricul fläsbondui
din 1877-1878. Participarea Flominiei la acest räsboi. Lucrare fdcutA
de mai multi ofiteria. Partea I, (Bucuresti, 1887). Lucrarea cuprinde
atitea neajunsuri de tot felul, incht se inlelege, pentru ce se prezentA sub
o forma anonim i oare-cum Totus este de regretat, cä dupA
20 de ani de la räsbot si 10 ant de la publicarea volumulm intil, n'a a-
pArut Inca volumul al doilea u cel mai important, in care a ilmas sa se
-descrie luatea Plevnet.

www.dacoromanica.ro
872 SUB M1NISTERUL JOAN BRATIANU

zatoare repeziciune Balcanii prin pasul Hainkioi si

ajunge la 5 Iu lie pint). la Cazanlic. Insa Turch se re-
culeg dupa prima ameteala, Suleiman-Paa bate pe-
Rusi k Eski-Zagra (18 Julie), §i la 23 Julie trupele
lui Gurco se intorc iaras la Tirnova.
Dar indrasneata inaintare era si fara de aceasta
periclitata prin evenimentele intimplate in acelas timp
la baza de operatie lingä Dundre Spre a largi aceasta
baza, aripa dreapta a armatei sub generalul Kru-
dener, läsind deocamdata Plevna la o parte (de st
Principe le Carol, intr'un consthul de rasboi tinut la
Mare le Duce Nicolae in Ploesti, aratase inca de la
20 Mai necesitatea de a pune cit mai curind mina
pe acest punct de incrucisare usor lucru pe la
sfirsitul lui lume, cind era reocupat numai de pu-
tine batalioane turcesti), se indreptase spre Nicopoli
si dupd o scurta boinbardare, dar cu relativ marl
pierderi, intrase la 3 Julie seara in aceasta cetatue.
Insa in restimp Osman-Pa§a, ne mai putind sost de
la Vidm in ajutorul Nicopolei si intelegind pe de
alta parte marea importanta strategica a Plevnei,
concentrase aici toate trupele disponibile (de la in-.
ceput peste 15000 oameni) si in cite-va zile de o
activitate febrila izbutise sa faca din aceasta pozqie,
de la sine favorizata prin dealurile dimprejur si prin
vaile laterale, Cea mai strasnica intäritura. Statul-
major rusesc ord ona gen eral u lui Schild er-Schuldner
sa plece de la Nicopoh §i sä ia Plevna. Nefericitut
general o ataca. la 8 Julie cu deabia 8000 oamern,
fara recunoasteri prealabile, fard trupe de rezerva,
si este respins cu pierderea unei treinn din sol-
datti sai.
Pentru a restabili cit mai curind prestigiul ar-
rnelor rusesti, generalii Krudener, ahovscoi i Scobelev
ataca la 18 lulie Plevna pentru a doua oara, de
asta-data cu vr'o 32000 oameni infanterie, 3 bri-
gade de cavalerie §i 186 tunuri ; dar si Osman-Pasa

www.dacoromanica.ro
 RASBOlIIL I PROCLAMAREA REGATULIII 873

adunase pina atunci in intariturile sale cam acela.,s

numar de combatanti cu 51 tunuri. Rusii sufera o
a doua i mult mai cruda infringere si au si de-
plinga pierderea exorbitanta a veo 7000 oameni cu
aproape 200 ofiteri.
Situatia lor devine din cele mai critice; in aceea§i
zi este bätut i Gurco la Eski-Zagra in Balcani, toata
soarta räsboiului e push' la indoiald.
Acutri inceteazd or ce trufie. Mare le Duce Nicolae
mtervine deadreptul pe linga Domnitorul nostru
cere ajutor prin memorabila depe§a de la 19 Iu lie
1877, al carei text il vom reproduce mai jos. Tot-
deodath se ordona chiemarea unui spor de peste
100000 oameni din Rusia, i ministrul rusesc la
Atena primeste insarcinarea de a provoca i intrarea
Grecilor in rdsboi. Chiar i Sirbilor, cu toatri in-
fringerea din anul precedent, li se adreseaza pe la
sfirsitul lui Octomvrie aceeasi cerere. lar Montene-
grinii reincep de la sine lupta deabia intrerupta1).

1) In contra Gi ecilor Turcia asezase un corp de observare la grani la din

Tesalia. In casul until atac efectiv din partea Greciei, acest corp trebina
inGirit prin detasarea de trupe din Sudul Balcanilor, i astfel s'ar fi sl-
bit resistenta contra Rusilor dm pasurile ipca i Hainkloi. Dar Saburov,
pc atunci ministrul Rusiei la Atena, cunoscind starea deplorabilii a ar-
nntei grecesti i temindu-se ca aceasta sh nu fie indat nimicitt i a-
tuna din contra trupele turcesta din Tesalia sh poath sport contingentul
din Balcani, a luat asupi rl-si de a nu executa ordinul prunit, ci de a
slain pe Greci sh rärnie in pace. Inteligenta nesupunere, inarturisith inai
tirziu Tarulin de insus Saburov, i-a procurat inaintarea Ia ambasada din
Beilin Deabia duph incheierea armistitmlui de la 19 Ianuarie 1878
intre Rusi i Turci, cind ee stabiIiser i bazele pcii, Green declara

rlsbouil si intrh cu 12000 oamem in Tesalia, pentru da aerul de

beligerant si a putea reclama o sporire de teritoriu.
In ce priveste Sirbia, Prmcipele Milan (spre marea nemultumire a Irn-
paratulm Alexandru) nu se poate hothri la actiune. Tocmai pe la De-
cenivrie (6 zile dupil chderea Plevnet I) ii pune armata in miscaie spre
Sofia si spre Vidin, ocuph la 11 Decemvrie Adhe si Mrarnor, la 16 Pi-
rot, etc.

www.dacoromanica.ro
874 SUB MINISTERIIL MAN BRATIANU

Ce fiicuse pinà atunci armata rominil?

Mobilizatä in luna lui Aprilie 1877, cu un efectiv
de 50000 oameni si 180 tunuri (dupa ce in de-
cursul iernei se construiserd cu bund prevedere in-
taxirile de la Bärbosi. i Calatat), armata noasträ este
impärtitá prin ordinea de batae din 26 Aprilie in
cloud corpuri, fie-care cu cite cloud diviziuni, sub co-
manda supremä a Domnitorului Carol, avind ca sef
al statului-major general pe colonelul G. Släniceanu1).
Primul corp de armata este comandat de generalul
G. Lupu, al doilea de generalul Al. Radovici, iar co-
mandantii celor 4 divizii sunt colonelii M. (Christo-
dulo) Cerchez, I. Logadi, G. Angelescu i generalul
G. Manu (numit general en cite-va zile mai nainte,
iropreund cu N. Haralambie, caruia i se incredinteaza
comanda milithlor).
Intr'o consfatuire tinutd la Ploesti (7 Mai), Mare le
Duce Nicolae isi exprima" personal dourna unei co-
operari a armatei romine ; Principele Carol se arata
animat de aceeas dorinta, cere insä prealabila sta-
bilire a conditiilor militare pentru o asemenea ac-
tiune si in or ce cas o baza." proprie de operatie in
Bulgaria ; deocarndata promite in princip ajutorul tru-
pelor romine la trecerea armatei rusesa peste Dunare.
Insä intre dorinta Marelui Duce Nicolae, milita-
,

Cit pentru Montenegrini, ei continua cu vechiul curaj male atacuri

locale in muntli greu accesibili de la granita lor i silesc cetatuia An-
tivari s1 capituleze (27 Decernvrie). Antivari se si anexeazil Montenegrulut
prin tractatul de la Berlin.
1) Cifrele de 50000 oameni si 180 tunuri le lam din cartea citati
Aus dem Leben lanig Karls (vol. III, pag. 149), care evalueaza in-
treaga putere armatd a tdrn din acel moment, cu milibil, cu garda na-
tionala cu tot, la 70000. Publicarea statului nostru major (pal tea I, pag
75) vorbeste de un etectiv mobilizat de 58,709 oarneni cu 190 tunuri,
plus 1000 oarnem din contingentul anului 1877, plus 33000 din bata-
hoanele de militu, afara de garda ordseneascd si de depositele trupelor
de lime. Probabil cifreie statulw-major erau pe hirtie, pe cind Relatia a
supra vietei Regelui ne d reahtatea.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIIIL I PROCLAMAREA REGATULUI 875

re§te foarte justificatd, si atitudinea diplomatiei ru-

ruseti este o mare deosebire, precum este, in
dauna noastra, o deosebire i in tre cuvintele mai
rezervate ale Domnitorului §i actiunea petulanta a
ministerului sau. Acesta insista prea mult asupra
cooperarii armatei romine §i se expune la nota d-lui
de Nelidov de la 16 Mai, care zice intre altele: Le
Gouvernernent Roumain avait fait des demarches au-
pres du cabinet imperial pour temoigner de son désir
de coopérer a I' action de r armee Russe au dela du
Danube, et poser les conditions, auxquelles cette coo-
peration serait possible. La R us si e n a pas b e-
soin du concours de rarrnée Roumaine.
Les forces qu'elle a mises en mouvement
pour combattre la I urquie, sont plus que
su ffis ant es pour atteindre ce but elevé que l'Em-
pereur s'est pose en cornmengant la guerre actuelle.
D'autre part la securite exterieure de la Roumanie
ne roblige guere a attaquer la Turquie. Si donc, par
des considerations personnelles dune nature différente,
et que le gouvernement Roumain tient a ne pas dé-
voiler, mais qui ressortent assez clairernent du lan-
gage de la presse locale, il se croit tenu d'honneur a
entreprendre une action offensive contre l'Empire Ot-
toman, cette action ne doit en aucun cas gêner rex&
cution du plan general des qrandes operations de l'ar-
mee Russe,a l'ombre desquelles exclusive-
ment ont pu être jetées les bases des des-
tinées futures de l'Etat Roumainl).
Cu toate aceste, ajutorul fagaduit de noi pentru

1) Gind, uncle st cu cme ? La Livadta cu 'loan BrAttanu 9 Dar Bass-

rains 9 .51 dacii acolo, sau poate la Bucuresti, In timpul tratArdor cu Ne-
lidov pentru conventia de la 4 Aprthe, s'au asternut abazele destmelor
vntoare ale Statultu Romina, nu era atunci, Mamie de a fi mtrat Rusu
pe ternorml nostru, momentul de a hotari si cooperarea armatei romine,
pentru ca sA nu se poatA nee acum, c4 vntorul Romimei este pus ex-
dusty la umbra operatnlor rusesti ?

www.dacoromanica.ro
876 SUB MINISTERUL JOAN BRATIANU

trecerea armatei rusesti peste Dunäre se db.' cu pri-

sosintd. In acel moment armata rominh este ast-fel
asezatä : divizia intii la Calafat, a doua la Cetate, a
treia la Bailesti, a patra la Corabia-Islaz. Duph in-
strintarea despre timpul i locul trecerii (pind atunci
tinute secrete), baternle romine de la Islaz pinh la
Calafat intretin in zilele de 14-16 Iunie un foc viu
si neintrerupt, si, ocupind ast-fel trupele turcesti, a-
Ora transportarea materialului 'de pod (150 pontoane
si 60 plute) din gura Oltului pe Dunare in jos de
Nicopoli spre Zimnicea-Sistov. Cu acest material
sosit intact la destinatie si in asemenea irnprejurari
intregul corp VIII al armatei rusesti incepe sä treaca
Dunarea chiar in noaptea de 14 spre 15 Iunie p
poate sä ocupe Sistovul in seara de '15, iar a doua
zi trece i Imparatul Alexandru II in Bulgaria.
Dar in lungul raport, ce Marele Duce Nicolae ii
adreseazd Imparatului asupra intimplarilor de la in-
ceputul rdsboiului pina la 15 Iunie, nu se zice nici
un cuvint despre armata romind, ci se- aduc numai
plingeri in contra chilor noastre ferate!
Cind i corpul IX al armatei rusesti, parasind
Turnu-Magurele, trece Dundrea, regimente romine
din divizia a patra se asazd aici, i paza bateriilor
rusesti din aceasta parte a malului sting al Dunärii
le este incredintata. Ast-fel armata romind formeaza
in fapt continuarea aripel drepte a armatei rusesti.
Duph intelegerea avuth la Magurele intre generalul
rus Stolypin i generalul Manu, trupele noastre ur-
meazd cu. bombardarea Nicopolii inca pina la 30
Iunle, pentru aphrarea altor plute rusesti, care trec
din gura Oltului spre Zimnicea.
Si la 3 Iulie, atacul generalului Krudener asupra
Nicopolii este puternic ajutat din partea noastra prin
neintrerupta bombardare de la bateriile din Flaminda,
Magurele i Islaz i prin focul de pusti al infanteriel
rornine asupra celei turcesti dinspre riul Osma.

www.dacoromanica.ro
 BASBOIIIL I PROCUMAREA. REGAIULIII 87 7

Insä cind Kriidener duph cucerirea Nicopolii. spre

putea indrepta toate trupele spre Plevna, cere
de la generalul Manu sh ocupe Nicopoli i sh in-
grijeasch de transportul celor 7000 de prisonieri
turd, generalul romin cu drept cuvint refuzä, nea-
vind de la Principe le nostru autorizarea de a intra
in Bulgaria. La intervenirea Marelui Duce Nicolae Si
chiar a Impäratului Alexandru, Principe le Carol rds-
punde, eh, fhrh stabilirea unei haze proprii de ope-
ratie pentru armata romina, aceasta nu va trecePu-
narea.
Astfel generalul Krudener e silt sh retie o parte
a trupelor sale la Nicopoli si nu poate trirnite in
contra Plevnei decit acei 8000 oameni sub co-
manda lui Schildner-Schuldner, care sufär infrin-
gerea de la 8 Julie, despre care am vorbit
Mare le Duce Nicolae arunca vina asupra noastrh
si se face ca uita atitudinea diplomatiei rusesti. Dar
dupa" o noud intervenire a sa si a Imphratului A-
lexadru si dupd ce si cancelarul Gorciacov recu-
noaste acum trebuinta neaparata a cooperdrii ar-
rnatei romine in Bulgaria, generalul Manu primeste
la 12 Iu lie ordinul de a ocupa Nicopoli, si la 17
Iu he steaguI romin se inalth deasupra acestei cetätui
turcesti.
Cu toath considerabila sporire a trupelor de atac
in contra Plevnei, Krudener mai cere de la gene-
ralul Manu trimiterea a patru regimente romine in
ajutorul lor, ceea cein lipsa autorizarn Domnito-
rului--se refusä iaràs. Rusu sint pentru a doua oard
batuti la Plevna (18 Julie), si in sfirsit Mare le Duce
Nicolae adreseazd Principelui Carol depesa hothri-
toare pentru chiemarea in ajutor Depesa este astfel
conceputh :

www.dacoromanica.ro
878 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

Mardi, 19/,, Jui Bet 1877.

PRINCE CHARLES DE ROUMANIE
A l'endrott oft se trottve la Quartier-Général Roumatn.

Les Tures agant amassé les plus grandes

masses et Pievna, nous abiment. Prie de faire
fusion, démonstration et, si possible, passage
du Danuve que Tu desires faire. Entre le Jiul
et Corabia cette demonstration et indispensable
pour faciliter mes mouvements.
NICOLAS 1)

Un nou moment de grea cumpänd pentru poli-

tica romind ! Chiar acum, prin inoportuna insistenta
antermard a guvernului nostru intru cooperarea ar-
matei romine (insistentd tardivd dupd incheerea con-
ventiei de la 4 Aprilie i prematurd inaintea infrin-
gerilor de la Plevna), situatia Rominiei fatd de Rusia
nu era atit de fa vorabild, pe cit ar fi putut fi, si
depesa Marelui Duce Nicolae cdtre Principele Carol
vorbeste de passage du Danube que Yu desires faire,
par'cd ajutorul mvocat ar fi mai ales o implintre a
dorintelor noastre. Dar or cum ar fi redactatd de-
pesa Marelui Duce, rdmine totus constatat, cã Rush
cer acum formal conlucrarea armatei noastre in Bul-
garia st cd, find zdrobiti (abimes) la Plevna, aceasta
dernonstratie le este indispensabila pentru a fa-
cilita miscetrile lor.
Actiunea nnlitard ce ni se cerea, era pentru not
din toate punctele de vedere de o importantd su-
premd. Ea se cuvenea sd fie insotita de cea mai pre-

I) E mare deosebire intre acest text autentic i cuvintele apocrife tra-

duse in publicarea statulm major romin, in cartea d-lui T. C. Vacarescu
si in prelegerile d-lui general I. Falcmanu asupra rasbomlui. Expresule exa-
gerate, ati ibuite acolo Mai elm Duce Nicolae («Treci Dunarea sub ce con-
diiuni vei voio «Causa crestina este pierduttia) el au din capul loculUl
suspecte

www.dacoromanica.ro
 RASBOIIIL I PROCLA.MAREA RECATOLUI 87 9

vdzatoare actiune politica, mai ales dupd declararea

cancelarului Gorciacov din luna trecutd in privinta
Basarabiei .§i. dupd nota d-lui de Nelidov cu destinées
futures de l'Etat Roumain. Dar pe cind Principele
Carol vrea sa, garanteze soarta Tarii printr'un nou
tractat cu Rusia, inainte de a intra cu toga' armata
in Bulgaria, Joan Bratianu stärue sa le dtim «simplu
,..i franc» ajutorul putincios, fiind-ca Rominia, la o
respingere a Rusilor peste Dunare, ar fi in pericol
de a deveni teatrul rasboiului si fiind-ca un nou
tractat ar desfiinta garantiile ..i foloasele(!) conven-
tiei de la 4 Aprilie 1).
Domnitorul cedeaza ministrului sau, dar eel putin
asigurd armatei romine o situatie cuviincioasä in
contra multiplelor incercari ale generalilor nisi de
a dispune de ea ca de propriile lor Wive. Cu o in-
tirziere intentionata si cu neclintita hotärire de a
pastra comanda deosebita asupra armatei sale, Prin.
cipele Carol mai asteapta cite-va interveniri din partea
Marelui Duce Nicolae, care i se .§i adreseaza, si rds-
punde in sfirsit la 10 August :
Dans ses rapports avec l'armee Impériale,
l'armee Roumaine devra conserver, ainsi que
Votre Altesse Imperiale a bien voulu le recon-
naitre Elle-méme dans" Sa dernière lettre, sort
individualité et son unzté de commandement,
tout en operant bien entendu d'apres le plan
general et les dispositions de V. A. I. A cet
effet je serai tres heureux de pouvoir me ren-
contrer avec V. A. I. c't .Nicopoli ou ailleurs,
On de regler et titre définitif la marche de nos
operations contre Plevna. Je prie V. A. I. de
vouloir bien fixer le jour et l'endroit de cette
entrevue.

1) Aus dem Leben Konig Earls. (vol. III, pag 213). Vezi §i chs-
cursul 40 din volumul de fatà.

www.dacoromanica.ro
880 SUB MINISTERUL IOAN BRATIANU

Intrevederea se hotdreste pentru 16 August. In

acea zi, spre 8 ore seara, Principe le soseste in car-
tierul imperial la Gornia-Studena, unde este intim-
pinat de Impdratul Alexandru II si de Mare le Duce
Nicolae. Pe fata celui dintii e intiparita durerea pentru
pierderile suferite i grija de vfitor. Cu mare cor-
dialitate Impdratul ii exprimd multumirea de a ve-
dea pe Principe le nostru in Bulgaria si speranta, ca
de acum inainte toatd greutatile vor fi inläturate.
Iar Mare le Duce intreabd indatá, dacd Principe le are
intentia de a comanda rmata romina in persoana.
La raspunsul Principelui, Ca aceasta «se intelege de
la sine», Marele Duce intimpind, Ca s'ar produce prea
multe greutati, flind-ca, Principele Carol nu ar putea
fi pus sub ordinele unui general rus. «Fireste ca
nu», rdspunde Domnitorul nostru, «insa zece gene-
rah rusi ar putea fi pusi sub ordinile mele». Im-
paratul Alexandru ascultd discutia in tdcere, apoi
conduce pe Principele Carol la cortul ce-i era pre-
gätit, el insu-si se retrage in simpla casa bulgareasca,
in care locuia. Peste putine minute soseste Marele
Duce Nicolae in cort i, in numele Imparatului, o-
ferd. Principelui nostru cornandamentul superior a-
supra tutulor trupelor rusesti dinaintea Plevnei.
Mare onoare, si mai mare rdspundere!
Dupa un timp de refiectie, Principele primete, de
si numärul soldatilor rusi concentrati la Plevna nu
trece peste 30000 si din trupele romine nu poate
fi deocamdata. adus in ajutor decit acelas numdr de
oameni slab contingent fata cu armata i cu po-
sitia lui Osman.
A doua zi Principele Carol pleach inapoi i, pu-
tind deabia sa se strecoare spre Sistov prin nesfir-
sita multime de cdrute i rdnitii de la .5ipca si prin
coloanele de tren, soseste seara la Zimnicea, gazduit
In aceeas cash', din care cu putine shptamini ina-

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUE, ft PROCLAMAREA REGA.TULUI 881

Rite Imparatul Alexanclru pornise peste Dundre

plin de incredere intr'o grabnicd izbindd.
Iii Corabia, la '19 August, Principele tine un con-
situ de rasboi, la care iau parte Joan Brätianu, ge-
neralul Cernat, colonelii Anion, Cerchez, Barozzi,
Dabija, Slaniceanu i maiorul J. Lahovari. Conform
parerii maiorului Lahovari §i a lui Ioan Brätianu,
si in contra pdrerii celor-l-alti, Principele hotare.ste
trecerea trupelor romine peste Dundre chiar pentru
a doua zi.
Trecerea avea sä se facd pe podul cel mare de
800 metri, care cu invingerea atitor greutati deabia
se construise de colonelul Erache Anion si loc.-co-
lonelul Anton Berendei la Silistioara-Magura lingd
Corabia si care acum, in intelesul celor convenite la
Gornia-Studena, trebuia desfácut i reconstruit la
precurn i toate cdile de etape i proviant
trebuiau alt-fel stabihte conform nouei baze de o-
peratie.
0 ordine de zi de la 23 Iulie modificase organi-
zarea armatei active prin impartirea in armata de
operatiuni i armata de observatiune. Rdmiind in-
tact torpul II sub generalul A. Radovici (numai ge-
neralul Manu se nurneste comandant al artileriei ar-
rnatei de operatiuni si este inlocuit la divizia a 4-a
pnin colonelul A. Angelescu), cele cloud divizii ale
corpului I, formind armata de observatiune sub co-
neralul Lupu, sint incredintate colonehlor Pencovici
0 M. IIolban, i din trupele lor se mai formeazd o
rezerva generala, avind aici colonelul Cerchez co-
manda infanteriei, colonelul Creteanu a cavaleriei si
colonelul E. 'Arlon a artileriei.
In zioa de 20 August pe la amiaz, dupd serviciul
divin celebrat sub cerul liber de Episcopul Rimni-
cului, divizia de rezervd i o brigada a diviziei a 3-a
incep trecerea peste Dundre pe la Silistioara. La
capul podului, in mijlocul emotrei generale, sub ar-

www.dacoromanica.ro
-882 SUB MINISTERUL MAN BRATIANU

§ita tropicald a soarelui, Principe le Carol, insotit de

ministrul-prezident I. Brätianu si de prezidentul Ca-
merei C. A. Rosetti, asistä ore intregi la marele e-
veniment.
Trupele au ordin sä continue toatâ noaptea marpl
lor spre Plevna.
(Va urma) T. Malorescu.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 883

IN FRASBOIU
FZ. 0 Al A. N

Ziva de 11/23 Aprilie a anului 1877 era o zi ca

toate cele-l-alte, cu nouri pe o parte a cerului, cu
soare pe alta, i n'ar fi avut dorul sà scoatà pe u-
lite atita lume, dacä 1initi1ii cetáteni ai capitalei nu
ar fi fost turburati de zgomotul asurzitor al vinzà-
torilor de jurnale, care, alergind ca niste scapati din
balarnuc, strigau cit le lua gura : «Rolninia liberd,
de miine, cu trecerea Rusilor !».
Din cele mai departate räspintii, de pe Podul Ca-
licilor si din Dealul Spirei, din Calea Mosilor si de
la Obor, de prin Schitu Magureanu, de prin Olari,
de pe la Tei, se indrepta lumea, ca in zilele de pa-
rah', spre Podul Mogosoaei. Jidani de prin Sfinta
Vinere; brasoveni, sdpunari i luminarari de pe la
Bardtie; cavafi din gura pietii ; chiristigii de prin
Dudescu i Antim ; olteni cu cosurile banandind; sa-
cap' aruncati ca de \Tint pe hulube, toti rnInau in
spre centrul orasului. La imbuaturile stradelor mici
cu Podul Mogosoaei, stau heti de pravalii, veniti
de departe, cu pestelcile sumecate sub jileta mito-
cann cretulii, cu tocuri de o schioapa ; casapi am-
bulanti, cu mieii atirnati de cobilite; fete de cusd-
torese, esite de la lucru fára" rost ; functionari nedo-

www.dacoromanica.ro
881 IN RASBOIEJ

miriti, scdpati de prin Ministere inainte de vreme.

Toti se uitau pe Podul Mogooaei cu nerabdare,
a§teptind par'cd trecerea vre unui saltanat neobici-
nuit, fiind-ca lucru curios ! trasurile, foarte nu-
meroase la ceasul acela, se rdreau ca inaintea so-
sirii lui Voda. Lumea foia pe jos, fara treaba,
totusi preocupatd ; grupuri de barbati se formau, pe
tot hingul trotuarului de la palat pind In bulevard;
birjarii muscali, neastirnparati, e§eau din rindurile lor
pe piata teatrului §i dau raite nebune*ti pe dinaintea
publicului, filflind din naineci §i din biciuri, ca ratele
la venirea ploii.
Si acela* strigat asurzitor, al vinzatorilor de jur-
nale, se repetd din ce in ce mai des : «Rominia li-
berd de mime, cu trecerea Ru§ilor !»
Daca ochii acestor cascd-gurd, veniti de prin fun-
dul mahalalelor, nu erau multurniti de priveli§tea
stradelor, totus.i pe chipurile lor se citea nedornirirea
§i nelini§tea. «Vin Ru§ii!».
In micarea naiva a caciulei ridicata pe frunte. in
bleojdirea capului pe o parte, in raspunsurile silnice
ce-si dau unii altora, plecind inapoi spre mahalale,
multimea avea intelegerea dreapta, a unei impreju-
rani mari, pe care nu putea sà o cintdreascd bine,
dar de care se simtea neIinitita. Vin Ru*ii !».
Trecind prin lumea aceasta posacd, Mihai Coma-
ne§teanu urnbla repede, cautind sà easd mai la larg,
ca sä se urce intr'o trasura §i sa ajunga la sord-sa
mai curind. In graba lui la cotitura unei strade, se
lovi piept in piept cu un dom, caruia ii cdzurd o-
chelarii de pe nas.
Vacs! zise acesta, dindu-se cu un pas inapoi
§i uitindu-se urit la Comane§teanu.
Un minut se privird amindoi, cu fondul de rdu:
tate ce pare a esi cite o data in firea omeneasca
tocmai din departarea salbatica a stramo§ilor, §i nu-
mai In urma i§i adusera aminte sd-si ceard ertare.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 883

Erau tocmai sä se despartd, cind parura a se re-

cunoaste.
Mihai, tu esti ?
Milescule !...
-- 0, mii de tunete si de vacsuri ! tu esti ma ba-
eatule? Vino sa te särut...
Si fall sa, mai astepte multa pofta, Milescu, rosu,
vesel, bufnind pe nari de multumire, strinse in bra-
tele lui puternice pe vechiul prieten de scoala.
Ce mai faci, uritule ? Cind ai venit din fundul
codrilor ?... Am intrebat de tine pe toga' lumea...
Mii de tunete ! asta-seard maninci la mine... Nu se
poate... Ai auzit domnule ? Vin Rush. Vacs !..
Comanesteanu se uita la el, mirat de a-I regdsi
intocmai cum II lasase cu zece ani in urma, vor-
baret, sanatos, cu ticurile lui, cu mii de tunete §i
de vacsuri care se amestecau färä rost In convor-
hire. I se paru cä se intoarce deodata cu atitia
anii inapoi si se simtl prins de induiosare pentru...
pentru nitrieni, asa de geaba, pentru vremea tre-
catoare.
Bine, Milescule, viu cu placere, alta-data. Asta.-
seard ma asteapta sord-mea.
Vacs ! nu se poate : asta-seara. Te astept- si
ma duc. Vin Rusii. La revedere.
Milescu se repezi din nou prin lume, gata sa se
mai izbeasca de alti trecatori. Comanesteanu se urca
inteo trasura si era sa plece, cind prietenul sau 11
apse de pe urma.
Mii de vaviloane si de tunete ! ne desparteam
fara sa-ti fi spus unde sed. Sa nu-mi umbli dum-
neata cu vacsuri cu fracuri, m'ai inteles?... Asa curn
te afli. La 7 si jumatate, m'ai inteles ?
Si facind un semn din mina, iar voea sä plece.
Milescule, da'spune unde sezi , striga Mihai
dupa el.
El sari din nou spre trasura.
www.dacoromanica.ro
886 IN RASBOIU
Vacs ! j iar vacs ! cA ma prostesc. Strada Ba-
tistea, draga. La revedere.
Mergind spre Sasa, Mihai se gindea la amicul lui
de care atita risese la Paris. Desi ii venea sä zim-
beascd i acum de felul spiritului lui Milescu, totusi
se siintea fericit ca-1 intilnise, si mai cu seama ca-1
IntIlnise asa precum II stia, naiv, plin de ticuri tot-
deauna grabit si mai presus de to ate incurai treaba.
Ceea-ce in prima tinerets i-se pa'rea numai cara-
ghios in caracterul prietenului sdu, acum, in pragul
maturitdtii, cind intelepciunea coboarà tot mai afund
In oameni nota lor personala, i se parea incintator,
prin. desAvirsita sinceritate cu care se desfäsura firea
lui Milescu.
Ajunse la Sasa vesel, cum nu i se Intimplase de
mult ; urci scdrile fluerind i cind intri in salon, nu
se putu opri de a nu zice si el «Vacs !», ca Milescu.
Istorisi surori-sei intilnirea cu vechiul lui camarad de
scoala ; placerea neasteptata ce-i pricMuea revederea
lui Milescu ; miile de bombe si de vacsuri ale
acestuia ; in fine invitarea la masii.
Sasa, a cArei netarmuita iubire pentru fratele ei
crescuse cu virsta, se uita la el cu privirea calda,
fericita: de a-I vedea rizind, desi ea parea tristä.
Senindtatea grava a Sasei se intunecase in umbra
unei melancolii dureroase, ce parea cä inriureste deo-
potrivä pe toti dimprejur. Un moment, Mihai rd-
mase In mijlocul camerei, uitIndu-se la cei de fata :
Inteo chi* i se limpezira lucrurile. Vestea räsbo-.
iului apropiat, ingrijea pe toti. Pentru intIia data ii
dete el seama cà in caz de actiune toti bärbatii din
familia lor ar fi trebuit sA ia parte la luptd. 111 a-
runcd ochii spre Victoria si spre cumnatul sdu, Co-
lonelul Amza ; spre Mary si spre barbatu-sàu, Ca-
pitanul Dudescu ; spre Mateiu, medic si deci pro:
babil chemat. Se gindi si la el, locotenent in rezerva.
Toti trebueau sá meargd.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 887

Colonelul Arnza, care ii ldsase totdeauna o irn-

presie de enigma', cu parul aproape alb, cu pielita
aramie de creol, cu mustata rasucita in vint, se uita
inteun jurnal ilustrat, tihnit, gray, cu botforii de lac
elegant incheeati Inteun pinten de bronz, ce suna a
voinicie, cu tunica strinsa pe el ca de parada. Vic-
toria, desi mai tinara cu 20 de ani decit barbatu-sau,
parea absorbità cu desaylrsire in personalitatea lui.
Capitanul Dudescu era tocmai opusul Colonelului
Arnza : spaidcit si sters la chip, slab si neingrijit,
purtInd uniforma de vInator cu o valdità sil, vorbea
repede si nervos, fára a se gin& la efectul ce pro-
ducea. 0 nota antiestetica caracteriza toed fiinta sa
aparenta. Se vedea bine ca Mary suferea de tinuta
barbatului ei.
Si cu toate astea cine putea spune cu hotarire care
din amIndoi era un oni? Poate rdsboiul. Pind atunci
insà, Mihai vedea In insa-si familia sa legea stapInirii
barbatilor frumosi si voinici asupra femeilor. Ii parea
rau, desi era el Insu-si frumos si voinic. Ii parea
rau, fiind-ca simtea cd era oare-care immoralitate in
aceastä lege fireasca, si mai cu searnd fiind-cA credea
cd familia lui trebuea sa.' fie in toate perfecta, färà
slabiciuni, fara asemänari vulgare cu cele-l-alte fa-
milli. De aci, o instinctiva pornire contra lui Amza
si o nejustificatá simpatie pentru Dudescu.
De ar fi putut Insa sa fie cu totul sincer in cer-
cetarea sufletelor celor ce-1 inconjurau si mai cu
searnd In cercetarea sufletului sat', ar fi trebuit sd-si
marturiseasca cd mai erau i alte pricini pentru care
Colonelul Amza parea mai putin simpatic decit Ca-
pitanul Dudescu.
In acelas jurnal ilustrat in care se uita Colonelul,
pnvea de aproape i o persoana straind familiei lor,
Natalia Cantk amica de copilarie a Sasei, maritata
in Moldova si statornicita la mosia lor din Vrancea,
Sarba, linga rnosia lui Mihai.

www.dacoromanica.ro
 888 IN RASBOIU

Plecata pe jurnalul ilustrat, ochii ei se indreptau

spre usa la fie-care miscare, parind ca asteapta pe
cine-va. Cind intra Mihai vesel, fata ei se lumint. de
bucurie. Apoi, incet, ii trase scaunul la o parte si
asculta povestirea cu Milescu, in modul cel mai
natural.
Zau, Natalito, rámli la masa', zise Sasa. Ce faci
la otel singura ?
Trebue s. ma'mbrac, draga.
Pina la i i ai tot vreme sä te imbraci. Tu vii
la bal, Mihai ?
Stiu en... Milescu mi-a zis sä nu ma duc in
frac, asa cal ar trebui sä trec i eu pe la otel, ca sa
mà'mbrac. Sa vedem...
Ce urit lucru, cu otelul ästa, zise Sasa Na-
taliei. As fi vrut sa" te am la mine. Dar cind sintem
la Bucuresti cu totii, nici Mihai n'are loc.
Nu-i nimic, draga. Vezi cà stau la voi toata
ziva...
Sasa schimba deodata tonul.
Ce-ai mai auzit despre rasboiu, Mihai ? $ezi
linga mine.
Ce s'aud maman... Rusii au trecut granita.
Natalia incepu sa." rida, cu o notd simpaticd in
voce, uitindu-se dud la sora, cind la frate.
Tu rizi, fiind-ca pe tine nu te amenita sä-ti
lase casa puscie...
. Natalia se uita lung si mingietor pe sub gene la
Mihai :
Ia mai zi o data.
Mihai zimbea cam in sila, neintelegind de ce ridea
Natalia.
Ce am zis ? cá Rusii au trecut frontiera.
Asa este.
Zi Inca o data maman...
Cu nota a cesta intirna, convorbirea merse inainte
cum putu, fara insä sa ajunga la limpeziciunea de

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOILT 889

toate zilele. Mateiu veni §i el acasa, lini§tit ca in-

totdeauna, in aparenta, dar In fond preocupat.
Ei, Colonelule, imi pare ca de asta-data o sä
scot §i eu briciurile de prin cutii. Ori la deal, ori la
vale, o sa ne batem cu cine-va.
So. ne batem daca trebue. Eu, ca militar, nu
pot vorbi alt-fel. Cred insa Co. e o grepla sa e§im
din neutralitate.
Dudescu, nervos, sari in sus.
Ce neutralitate, dornnule! Cine-ti garanteaza
neutralitatea? La ce rezultate a ajuns conferinta de
la Constantinopole ? Zero bani, zero centirne. Noi am
trimis acolo pe Dimitrie Bratianu, ca sa" convingem
pe Turci ca e mai cu seama in folosul lor sa ne
declare neutri ! Cine ne-a ascultat ?..
Avem tractatul de la Paris. Noi trebue sa fim
un adevarat bulevard intre cele cloud Imperil.
Bulevard. Moft !.. 0 so.. fim bulevard de prim-
blare pentru ()stile ruse§ti... cum am fost intotdeauna
de cind au pus Fanarlotii mina pe noi. Ah, Doamne,
cum a§ vrea sa mai vie o data Dracule§tii so. ne
curate tara de lifte !... Eu cel d'intiiu a§ pregatl
teapa unui nou Vlad.
Tocrnai asta zic §i eu : sa" nu vie strdinii pe
parnintul nostru.
Atunci sa ne batem. Ori cu unii ori cu altii.
Victoria, enervata de felul tanto§ cu care vorbea
Dudescu, vol so. schimbe indrumarea convorbirii.
Hai sa nembrA.cdm. La revedere Mihai, claci
te duci la Milescu tdu.
Se sculara CU totii. In mica Incurcatura a momen-
tulur, Natalia zise lui Comane§teanu incet :

Vrei sa ma duc hi bal ?

El raspunse cu ochii in pdmint jenat :
Cum dore§ti...
Vii ?
Poate so. viu...

www.dacoromanica.ro
890 IN RASBOIU
II

Mel-0nd la Milescu, Comanesteanu se simti deo-

data prins de aceeasi idee : rasboiul. Ordinul de con-
centrare 11 primise de cite-va zile, cu data de 6/18
Aprilie, Regrmentul al io-lea de dorobanti, care fAcea
parte din al II-lea Corp de Armatä, era pe drum spre
Dunare, intre Giurgiu i Oltenita. El trebuea sa-1 a-
junga la Fratesti. Mara ploua. 0 geand vIndta de
lumina tivea nourii spre apus. Fantastica. i indife-
renta In sine, natura era arnestecatä de inchipuirea
oamenilor cu intimplarile de pe pämint : un cer ne-
sigur, Oda, ploae, dupa cum nesigure si moho-
rite erau evenimentele de mline.
Treclnd prin fata Palatului, ComAnesteanu scoase
capul de sub cosul träsurii si se uitä la ferestrele
lurninate. Niciodata nu-i parusera atit de intere-
sante geamurile acelea multrcolore, dincolo de care
raspunderea i grijile erau asa de mari. 0 miscare
instinctiva de respect si simpatie 11 facu sa se plece mai
jos, spre a zäri o umbra ce trecea pe la ferestre,
mdritá probabil de apropierea vre uner lampi. Ii ra-
sari In suflet pentru intaiai data dorinta puternicd
de a se bate, cu ori cine si ori unde ; de a da na-
vald in multimea dusmanilor ; de a rdni, de a ucide
fall mild el, omul pacinic al gindurilor. Inchipuirea
cam donchisoteasca a tutulor eroilor improvizati,
facea din el, acolea, in trasura, un crunt cavaler de
pe vremea marilor nostri Domni pämInteni, un Bu-
zesc, un Mihalcea, al cArui palos orb zdrelea sute de
capete. Totii Basarabii din Istoria Tarii Rominesti,
DrAculestii si Danestii ; Marii Bani ai Craiovei, mindri
si bogati ; hartagosul Vlad Tepes; genialul Mihai al
II-lea Bravul ; apoi Bogdanestii din Moldova ; crudul
si eroicul Stefan al VI-lea cel Mare ; Hatmanii din po-
etica teara a Bucovinii ; Asanachii VrAnceni, din care
se coboara el despre mama ; toate figurile legendare ;

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 891

toate numele ce-I emotionau, batalia de la Rovine,

lupta de la Calugareni ; toate se gramadeau In mintea
lui, cu puterea evocativa ce o au pentru Romini fi-
gurile st faptele marete ale tirnpurilor lor eroice,
peste care vremurile grele de mai pe urma au a-
runcat melancolia neputintei.
A venit vremea sa ne desteptam ! In vinele tale,
Mihai, parea a-i zice glasul inchipuirii lui aprinse,
curge sinabele Comanestenilor de la ses, al Asana-
chilor de la munte, singele Latinilor biruitori, al Da-
cilor biruiti, care, in preajma codrilor, imprejurul iz-
voarelor, a prins fiinta noua in poporul tau de as-
ta'zi in munteni, In Baciul Micu, In tine ! Du-te cu
Regimentul tau de Vranceni pe drumul Calugarenilor,
ca nu s'a stins virtutea sulitarilor, a rosiorilor, a ca-
larasilor si a vinatorilor lui Mihnea !..
Si ce ciudat i se paru, clnd birja se opri In fata
unor case curate din strada Batistei, chid el se dete
jos, aiurit de gInduri eroice, si suna prozaic la usa
lui Milescu...
Un fecior, gata de a servi la masa', Ii esi Inainte
spunindu-i ca «domnul» nu se'ntorsese Inca. Mihai,
cam Incurcat, ceru sa-1 astepte.
Gräbit, feciorul deschise usa de la cabinetul de lucru,
trase un chibrit pe pantaloni si aprinse gazul.
Poftiti, va rog.
Mihai se vazu deodata Intr'o camera spatioasà,
plina de carti, cu lucruri curate asezate la locul lor,
färä praful de un deget pe mobile, cum era In bu-
nele deprinderi ale amicului sau. Tablouri cuviin-
cioase pe pareti, flori prin vase, un aer de intimitate
demna peste tot... «Nu se poate, isi zise el, am in-
trat intr o casa straind». Si fara a se gin& mult,
cauta. clopotul In zid si suna. Feciorul veni din nou.
Ma rog, sint aici la d-nul Milescu?
Da, cuconasule, poftiti de sedeti, ca trebue sa
vie numaidecit la masa.

www.dacoromanica.ro
892 IN RASBOID
Va se zicd. tot era ce-va schimbat in prietenul sdu.
Se puse sà astepte i prinse din nou a se gindi la
rasboiu. Regirnentul 10 de dorobanti fdcea parte din
I-a brigadd de infanterie a diviziunii a III-a a Cor-
pului al II-lea de armatd. Un Corp de armatd... Ce
solemn cuvint ! In fata lui, o litografie colorata in-
fdtisa o femee minunat de frumoasa, uitindu-se pc
ginduri In departare. lsi aduse aminte de Natalia si
de muntii de la Andreias. I se pdru c'o vede, la iz-
voarele Milcovului, sarind ward din piatrd in pia-
trd, cu virful piciorului incondeiat ca In poveste, cu
chipul senin cu ochii privind par'ca tot dmcolo de
ce se vede ca femeea din cadru... Se uita la cea-
sornic : erau 8. Alaturi se auzeau pregdtiri de masa',
furculite i cutite ce sunau, ba par'cd chiar glasuri
vorbind. Mai trecu un sfert de ceas. Milescu nicderi.
Asa ce-va se potrivea cu el de minune. Acurna era
sigur ca n'a intrat in casd straina.
Se auzi deodata sunind la intrare cu furie. Fe-
ciorul se repezi sá deschida.
A venit un domn ? L-ai poftit sà m'astepte?
Da, cuconasule, e in biurou.
Plateste trasura i sa dai la masa.
Apoi sari treptele in goand deschise usa si se nä-
pusti spre Mihai :
Mii de bombe !... te-arn facut sä m'astepti. Vino
draga sà minarn. Dumitrache, da fuga dupd birjar,
c'am lasat niste Camenbert in trasurd...
L-am luat, cuconasule, zise omul, zimbind.
Spune cuconitelor sa se coboare si da-ne la masa
Poftiti, c dumnealor sint la masd de mult.
Ce face !?..
Feciorul Inalta din umeri, iar Milescu, furios, kisä
pe Mihai in anticamerd si se repezi in sala de mincare.
Bine, draga, nu se putea sa mai astepti cite-va
minute... Stiai cd am invitat un prieten la masa...

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOI 117 893

Ii lasi singur, ca pe un caraghios, nici nu-i pui

taclm...
Ce va sa zica asta, Nicule L. Ai visat se vede...
Cc prieten ?..
Mii de bombe !.. Nu te insura, mon cher, nu
te Insura... Vino sa te prezint jumatatii mele, care
mg respectd asa de putin...
Mihai, inlemnit de scena displgcutg ce se simtea
pe sub bombele lui Milescu, se gäsi in fata a doug.
doamne tinere, nedomirite si ele ca si el, dar par'ca
deprinse cu asemenea intImplari. Ele se uitau la din-
sul, mirat ca nu-I mai vazuse Mciodatg ; el de a-
semeni se uita la ele.
Va prezint pe vechiul i bunul rneu prieten
Mihai Comgnesteanu. Nevasta-mea si curnnatd-rnea...
Apoi cazu pe scaunul lui i Incepu a minca din
ce ggsea pe masa. Elena Milescu aseazg pe Mihai in
dreapta ei, binisor, fgrg pripd §i vorbindu-i; lua' de
dinaintea lui bgrbatu-sgu fructele, din care acesta
inccpuse sa roboteasca.
Asteaptg sa N/A' dea supa.
Milescu se muia pe o parte, ca o bleandg, i in-
cepu sa zIrnbeascg :
Vezi, mon cher, asa mg poarta dumneaei, ca
pe un copil. E drept Insä ca sint §i uituc... Md rog,
te-arn prezentat curnnata-mei, Anna ?
Fata surldea, cu obrazul ei rotund, plin de sanl-
tate, cu ochii inteligenti, cu gura usor ridicata de la
rngrgini.
Ca sg va cunoasteti numaidecit, sa vg de-
finesc In putine cuvinte: Mihai Corngnesteanu, june
bgiat, doctor In drept, ofiter in garda civilg, retras
In munti pentru cauze de ordine publicg; Anna Vil-
lark fiica soacrg-mei, 21 ani la Octombrie, fatg cu
printipuri, a refuzat ping acum 6 pretendenti ; Elena
Milescu, nevasta si tutoarea mea ; subsemnatul,
vacs L.

www.dacoromanica.ro
894 IN R ASBOIU

Elena ridea din toata inima.

Nu shit tutoarea ta... Daca D-nul Comanesteanu
Iti este prieten, trebue sa te stie ca n'ai nevoe de
tutor. Dar de un intendent general, un secretar par-
ticular.
Si o bond, zise Anna.
Asa faci, Annico ?
Fata incepu sá rida, suparata.
Ti-am spus sd nu-mi mai zici asal..
Sa-ti zic Annetto, cu doi n si cu doi t; sa-ti zic
Annino, Annicuto, Anninetto, Anninatto. Nu-i vorba,
de aninat nu te prea anini tu usor.
Ba nicidecum : sa-mi zici Anna, curat.
Ma rog, Mihai, daca vrei sá placi cumnati-mei,
sà fii conservator Infocat... si sa nu-i ceri mina.
Conservator si sint.
Milescu se uita la el :
Ei: asi L. Si nici mina nu i-o ceri ?
Mihai zimbea. Anna se facu rosie.
Spune curat ca nu i-o ceri, fiind-ca atunci,
cine stie, poate sa ti-o dea... Asta-i logica femeilor.
Comanesteanu zise intr'adins :
Nu o cer.
Milescu batu din palme.
Bravo ! al 7-lea pretendent.
Prinzul, Inceput de a doua oara, merse Inainte,
dupa sartul lui. Milescu mInca In fuga, vorbea cu
gura plina, se inneca cu vinul, indemnind pe Mihai
sa mai ia o data din fie-care fel :
la mai da niste vacs de asta.. Maninca Mihai, ca
yin Rusii.
Mai incet, Nicule, zise nevasta-sa, ca n'or fi la
bariera.
Dupd. aceea, Intorcindu-se catre Mihai, ii zise, cu
aceeasi preocupare ca i Sasa :
Adevarat e domnule Comdnesteanu, ca au trecut
peste hotare ?

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 895.

Da, doamnA.
Milescu ridicA ochii din farfurie, Inviorat.
Au trecut. Bine c'au trecut, sl se sfirseascA o
data cu mizeriile astea !.. Ba mergem, ba nu mer-
gem. Auzi, sa fugi la munte, ca bAjenarii. Vacs...
Sa mergem, domnule ! Am sa rnerg eu, ai sa mergi
dumneata, au sä mearga dumnealor, ca nu sintem
mortaciuni.
Si noi sa mergem ? Intreba Anna ironicd.
Vorba vine. 0 sa mergern noi. Dumneavoastrl,
care NI trageti din Fanarioti, aveti dreptul sä stati
acasä.
Elena se uita, trist spre bárbatu-Säu:
De ce vorbesti a§a, Nicule ? Nu e vina noasträ
ca ne coborim din unii si nu din altii, desl tu
stii bine ca mama e Goleasca...
Pentru intliasi data de cind 11 intilnise, vazu
Mihai pe Milescu devenind serios si vorbind cu
curnpdt :
Eatta-ma draga : mi-a scApat o vorbä de om
rau. Nu breau sä ating pe nimeni, iar pe voi per-
sonal stiti ca vä iubesc i nu pot sä và ränesc
färä cuvint. Insä aci e o chestiune cu mult, dar cu
mult, mai grava cleat se pare. Dupa atit timp de
nevoi in care clasa stdpinitoare a poporului nostru
a fost de o miselie revoltatoare, supunindu-se rind
pc rind la toti veneticii, alergind cu pungi de bani
§i cu capul plecat de la un Pasá la un Consul, de
la un Fanariot la un Muscal, de la un Hospodar la
un altul, a venit vremea ca ea, clasa stäpinitoare,
care pretinde Ca Isi da seamd de rolul ei, sd dove-
deascd cä numai e cea din trecut. Cine nu e patruns de
evidenta lucrului acestuia, acela e atins de o infir-
innate atavicA, este victima unei nefericite incrucisäri
de rasä, in care minciuna, lenea i poltroneria fana-
notà biruesc nu numai glasul patriotismului, dar
chiar glasul intelepcinnii.

www.dacoromanica.ro
896 IN RASBOIU
Pe clnd el vorbea Incalzindu-se din ce In ce mai
mult, Anna da semne de nerabdare :
Dumneata contestezi boerilor influenta lor fe-
ricita...
Milescu ridicâ vocea :
Nu ma intrerupe, cd nu contestez nimic. Au
fost i boeri patrioti pe vremea Fanariotilor, si a-
celora halal sä le fie. Dar aceia erau putini. Restul
era coplesit de venetici...
Pe aceia i-a absorbit masa Rominilor, zise Anna
enervatd.
Nu ma intrerupe. Tocmai asta e nenorocirea:
i-a absorbit cum absoarbe o vadra de apa cite-va
picaturi de anilina. Stiu cà sInt oameni astazi care
-

sustin ca Fanariotii ne-au fkut mult bine, fiind-ca

ne-au adus cultura. Ne-au adus singe vitiat : pol-
tronerie, fanfaronada i fatarnicie, asta ne-au adus.
Du-te Intr'un salon, priveste astd-seard barbatii de
la bal : te vei crede la Constantinopoli sau la Athena.
la o ramurd de administratiune publica, ia alege-
rile : strickiune peste tot. Noi strigdm atit impotriva
jidanilor, fiind-ca nu se asimileaza. E o fericire cd
nu se asimileaza si din punct de vedere ethic tocmai
de aceia nu sint prirnejdiosi.
Strickiune de asta a mai fost i alta data,
zise Anna. Pe vremea lui Vlad Tepes nu erau Fa-
nariotii, i cu toate astea teapa a fost inventata de
acest bun Romin tocmai ca sd stirpeascd hotiile si
coruptiunea.
Mihai se uita la fata. Raspunsul ei inteligent si
ironic llfacu sd se mire. Negresit, tinind seama de nu-
mele ei de farnilie, teoriile lui Milescu nu prea erau
cu tact. Dar tactul la Milescu mai cu seama cind
se aprindea la vorba, era lucru necunoscut. De a-
ceea, raspunse si mai violent, trintind furculita pe
taler :
Nu e adevarat !., Daca se fura i pe vremea

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 897

lui Vlad Tepes, asta nu dovedeste nirnic. In toate

umpurile si la toate popoarele aU fost momente de
decadere administrativä. Dar chiar faptul cd a venit
un Vlad Tepes, care a stirpit faul din raclacina, pro-
beazal cd ramasese virtute in clasele boerilor, fiind-ca
Tepes era boer pämintean, Basarab Dräculesc. Ara-
ta-mi dumneata care este Domnul care s'a ridicat,
dintre stralni sau chiar dintre boeri, pe vremea Fa-
nariotilor, impotriva acestora ? Nici-unul. De aceea,
e ru§ine sá vorbim astäzi de fuga la munti, de neu-
tralitate si de fleacuri. Astea sunt lucruri demne de
mueri sau ,de Fanarioti. Eu sunt Milesc. Eu am sä
ma duc sa ma bat, cu Turcii, cu Ruii, cu Tatarii,
sr cu dracu, daa o trebul L.
Dumitrache ramasese cu farfuria in mina, uitin-
du-se la stapinu-sau. Acesta, cind tacu, cum nu-I
mai intrerupea nimeni, se simti se vede cam ridicul
de atita patriotism, deoarece o dete iar prin born-
bele lui :
Mii de cataclisme ! ca" eloquent am mai fost.
Anna se uita in taler, nemiscatä ; Elena rninca incet,
gindindu-se; Mihai tacea, jenat de picla aceea de
neintelegere ce-i invaluea, dar in fond multumit de
amicul lui. Milescu privi lung spre cumnata-sa. Cu_
glasul blind, aproape rugator, Ii intinse mina si o
chemä :
Annicuto !.. Stii cä tu ai fost foarte de spi-
rit cu Vlad Tepes...
Fata isi intoarse ochii spre el plini de lacrämi.
Mii de bombe si de baionete ! plingi?.. Sä tii
ca te mdriti L.
Ea, stergindu-si ochii, incepu a ride : dub', sirn-
pane, rusine se topeau intr'un sentiment de fericiti
constiinta de sine. 0 privire piezisa atre Mihai In-
tilm .privirea acestuia, admirativa, lard voea lui. Fata
ii ridica bustul mai sus, miscl usor din cap din-
du-si rarul la o parte de pe frunte, ca si cum o se-

www.dacoromanica.ro
898 IN RASBOILT

creta dorintà ar fi indemnat-o sd se arate in toatd

curdtia ei. El se simci surprins In gindul lui bun,
si, indemnat par'cd de o pornire sufleteascd cinstitd,
vol sd rupd farmecul. ce se intindea de la unul la
altul, si se Intoarse cdtre Elena :
M'ati Intrebat, doamnd, dacd e adevdrat cd au
trecut Rusii- peste hotare...
Da.
E foarte adevdrat...
Cu voea noastrd?
Imi inchipuesc, deoarece noi sintern concen-
trati pc Dundre, iar nu pe Prut.
Sinteti chemat si d-voasträ?
Da, doamnd,
Anna intrebd repede :
Da ?
Da. Regimentul meu trebue s'à fie deja spre
Giurgiu.
Milescu sari In sus :
Bravo, Mihai!.; Mergem impreund. Tu esti aici
ln permisie.
Da. Cumnatii mei fiind militari, doi in armata
permanentd si unul doctor in rezervk ne-am strins
cu totii Inainte de a ne desparti.
Tu esti in Regimentul de Putna ? Eu shit in
al 8-lea de linie.
Da, sintem In aceiasi Divizie.
Bravo !.. Dumitrache, dd-ne o sticld de sam-
panie.
pupa cite stiu de la cumnatu-meu, Rusi trec
spre Dundre in patru coloane: una prin Copacenn
de Arges, alta prin preajma Bucurestilor, o a treia
pe Ialomitd spre Cdldrasi, iar a patra spre Bolgrad,
pentru a ocupa Dundrea de jos si a apdra ast-fel
mersul celor-l-alte.
Dar armata noastrd ?
Armata noasträ are *i ea drept obiectiv tot Du-
.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 899

narea, spre a Impiedica pe Turci sa faca din tarsa

noastra cimpul rasboiului. Noi nu putem apara tot
malul sting al Dunarii cu cloud Corpuri de Armata,
dar putem ocupa punctele cele mai primejduite, a-
celea din fata Vidinului...
Va rog, numai o clipa, zise Anna, sculindu-se.
Esi repede pe usa, usoara ca o pasarica, si dis-
pdru. Dupd un moment se intoarse cu o harta a
tarii, pe care o intinse pe masa.
Inchipuiti-va cd noi sintem de-a dreptul ame-
nintati, fiind-ca avem proprietati pe malul Dunkii...
SA vedem uncle e Vidinul...
Eata Vidinul. In fata avem Calafatul, Cetatea
si Bechetul. Mai la vale, Turcii au Nicopoli, Rus-
ciucul si Silistra. Pe aici capItala este deadreptul a-
menitata. Spre Vidin va merge probabil I-iul Corp
de armatA. De la Nicopoli spre Silistra, Corpul al II-lea.
Al nostru ? intreaba Milescu.
Da. Asa ca noi vorn lua pozitia cam prin
preajma Giurgiului.
Bravo L. zise Anna, batind din palme. Mergem
si noi la mosie...
Milescu ridica ochii de pe hartá si privi lung la
fata, cu o seriositate comicd.
Ce te uiti asa la mine ? zise ea cu mirare pre-
fäcuta. Par'ca nu stiu eu ca Elena o sa mearga
dupi tine....
El da din cap, rnultumit, dar vrind sä faca pe
scepticul. Urma a privi la fata cu insistenta. Ea se
inrosi din nou si se prefacu suparata :
Ce te uiti asa la mine, frate ?
Haide, haide...
Ba nici un haide-haide. Mergem la Stanesti,
sA §tii.
Milescu lua binisor mina nevesti-sei si li zise
rizind:
Elenuto, imi pare cd nu mai trecern peste al 7-lea

www.dacoromanica.ro
 900 IN RASB011:1

pretendent. De ne-om intoarce de la rasboiu, jucArn

la nunta...
Fata se supara :
Nu mai vorbi prostii, Nicule.
Imi pare rau pentru tine, Annicuto, cà ti se
potrivesc tocmai junii cdrora tu nu le placi. Mihai
mi-a spus, inainte de a aka pragul casei noastre,
Ca nu se insoard. Asta e un mod delicat de a ma
preveni cd nu te vrea...
Nu e adevarat, protestä Mihai rizind : nici nu
stiam ca eti insurat.
Ia lasa, mon cher, ca ma cunoaste o lume In-
treaga : cariera mea de astA-zi este de a prezenta
juni de insurat cumnatA-mei... Fug baetii de mine, ca
de rAposata Tita Cismegiu, petitoare de profesie
Elena ridea, plecindu-si capul pe o parte ; Mihai
ridea si el, uitindu-se la Anna, care, aprinsa la o-
braz, batea nervos cu degetele pe masa.
Dupa cite-va minute, Milescu se uitâ la ceasornic :
Mii de bombe, fetelor, da nu va duceti sa. và
imbracati ? La cite vreti sà mergeti la bal ?..

III
A doua-zi clnd Comänesteanu ridica perdelele, piata
teatrului era era plind de apa. Citi-va birjari rataciti
stringeau burdufurile de la trasuri, cu colturile livre-
lei lor muscalesti, prinse in briu. El baga de seamA
cu atentia aiurita a omului ce de-abia s'a desteptat
din somn, ca desi Imbracati muscale§te, birjarii aceia
erau rornini. «Neapdrat, gindi el, ori de cite ori e
vorba de truda, de munca iobageasca, de alergat
prin ploae i noroiu, stainul se ascunde si rominul
se trudeste. El §i cu gloabele lul. Uite-1 colo. Si-a pus
sleapca leseasca In cap, rochie pe trup, dar 11 dau de
gol mustatiled) Soarele strdbatea cu gre0 prmtre
nouri si, rar, cite o razd palida venea sa mar lumi-

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOILT 901

neze nevinovatia melancolia a bietului Vidin TEA-

TRV NATIONAL. Un pllc de soldati trecu pe sub
ferestre, merglnd drept prin baltoacele de apd.
Mihai se Imbräcd Incet, gthdindu-se la IntImplarile
ce aveau sä se deslasure in curind. Peste cloud zile
trebuea sä plece la Regiment.
In lini*tea diminetii, cind Inchipuirea sldbe§te, §i
cu dinsa srabesc treatoarele avinturi de vointa, oa-
menii imaginativi, mai mult decIt cei-l-alti, au ne-
voe de soare *i lumina', spre a-si redobindi energia
cheltuita In alcdtuiri chimerice. Alt-fel, viata le apare
skacd, o inläntuire fragmentara de fapte nelogice.
Pentru ce ra'sboiu ? De ce so' nu se desvolte tara In
pace? Atitea schimbári ereau de fãcut din cele pa-
cdtoase ale trecutului, atitea lucruri nouà de Intro-
dus !... Si apoi n'avea oare dreptate cumnatu-sdu,
clnd zicea cd ne lipsesc comandantii, generalii ? Sol-
datul era vinjos ; dar cine sOl-1 (Ilia la biruinta ? . ..
Deodatà se auzi In stradd glasul ràgu.*it al vinzá-
torilor de jurnale strigind : «Supliment la Orientul
de astazi, cu trecerea Turcilor pe la Giurgiu L..»
Trecerea Turcilor !...
«Nu se poate !» li zise ComAne§teanu. Cum sa
, treacd Turcii pe la Giurgiu, clnd noi sintem con-
centrati tocmai prin partile acelea ? Ori poate regi-
mentele n'au ajuns Inca pe malul Dundrii. Si noi,
cine noi? El sta lini§tit la otel, a§teptInd sd meargd
soldatii pe jos la Giurgiu, ca el, cuconaul, säii a-
jungá mai tirziu cu trenul sau cu träsura... I se Om
odios un asemenea lucru.
Se sculA sd sune, ca sa-i aducd jurnalul frantuzesc
care vorbea de trecerea turcilor, chid bAtu cine-va
la u§ä.
Inträ L.. zise el, tare, gata sä ceard jurnalul.
Usa se deschise nurnai de-abla §i cine-va de a-
fard Om cd se uitd InnAuntru; dupd aceea, se des-
chise toatä i o doamnd, acoperità pe ochi cu urt.

www.dacoromanica.ro
902 IN RASBOIII
vdl des, intra repede i ca.zu pe un scaun linga usa.
Comänesteanu rämase cu bratul intins i cu graiul
pe buze : recunoscuse pe Natalia.
Toate gindurile lui, ce fluturau Imprejurul unor
imagini atit de diverse, se adunall deodata Impre-
jurul uneia singure : a femeii ce era acolea, linga
dinsul.
Dumneata, aici !...
Ea ridica usor välul de pe obraz si se uitâ lung
la dinsul.
Da, eu. Te sup!. ?...
Enervat de a vedea inteinsa atita hotarire, trist
cl nu gasea In sufletul lui nici-o pornire generoasa
prin care sa"-.5i explice i s erte venirea ei, luä §i
el un scaun i ezu, uitindu-se in pämInt.
Ea II privi Inca: alte cite-va minute, asteptind o
vorbil buna. Vrea sa" zical ce-va, sj nu Indraznea, sirn-
rind cd ori-ce cuvint ar fi rostit, ar fi parut fals. Sta
cu bratele pe genuchi, privindu-si batista.
El ridica ochii din pamInt si se uitâ la ea.
Te-am rugat sd nu vii la Bucuresti. De ce-ai
ven it ?
Fiind-ca n'am putut face alt-fel.
Comlnesteanu se sculd., se duse pind la fereasträ,
se intoarse i ramase cu mina pe räzämätoarea unui
scaun, gindindu-se.
Te rog, sezi.
Ea .veni, incet, i ezu.
AdevArat e cä te'nsori ? zise ea deodata.
El se uita drept la dinsa :
Ce inteles are intrebarea asta ?
Acela pe care-I au cuvintele ce-ai auzit : daca
este adevarat cá te'nsori...
El Inalta din umeri, trist Ca era bánuit pe .ne-
drept. Nu mai putin Insä era mirat, aducindu-si a-
minte de prinzul de la Milescu si de Anna, de sen-

www.dacoromanica.ro
 IN RA.SBOI13 903

sibilitatea cu care Natalia parea ca strabate in toate

gthdurile lui.
Daca nu este adevarat, de ce fugi de mine ?
Fiind-ca nu pot face alt-fel. Vad cu mirare cä
insiti asupra unor lucruri atit de fine, pe care am
incercat sa ti le explic pe cit am putut... Eu am un
rol odios fata de dumneata... Si cu toate astea nu
pot face alt-fel, zise Comanesteanu.
De ce nu poti face alt-fel ?
Fiind-ca nu pot. Dumneata de ce nu poti face
alt-fel, cind eu te rog sä stai la mosie ... Vezi cit
e de greu sá ne intelecrem cu pot i nu pot?...
Natalia se uitâ la el7 mirata i trista si ea cd nu
era inteleasa :
Bine, Mihai, esti om inteligent. Ar trebul s.
pricepi ca la mine e un sentiment puternic care ma
kaga de dumneata : eu nu pot face alt-fel, fiind-ca
asta este pornirea inimei mele. La dumneata, nu sen-
timentul, ci judecata te face sa fii asa de schimbat
cu mine.
Se poate. Ori-care ar fi causa, ea e ant de pu-
ternica, Incit nimic nu ma va intoarce din cale. Bar-
batul dumitale este adevarata victimä intre noi doi.
Natalia sari de pe scaun.
Ah, te rog !...
El o hid de brat si o sill sä sea&
Linisteste-te. Stiu. E lucru vechiu i Intimplat
si altora. Nu-1 iubesti si nu 1-ai iubit niciodatd. Mai
mult: dumneata esti persoana cea mai simpatica ...
Nu sint simpatica ! Sint, din potriva, antipa-
tick ,fiind-ca sint crucla. Nu protesta. In sufletul tau.
chiar, Mihai,asta este adevärata causa pentru care
nu ma mai poti iubl...
El ridicâ ochii catre dlnsa, mirat :
Nu-i asa ?
Poate cl ai dreptate: e ce-va asa...
La rnärturisirea aceasta, smulsa prin surprindere,

www.dacoromanica.ro
904 IN RASBOIU
care pärea o explicare mai mult curioasa declt a-
devarata a starii lor sufletesti, ea ramase Incremenitd.
Va sà zicd e adevdrat, Mihai, cd nu ma rnai
poti lubi ?...
El, incurcat, se uita la dinsa :
E mai rnult surprinzator decit adeW.rat...
Ea zImbea, cu un sentiment de nefericire acuta,
care parea el o patrunde pina In ramificatiunile nervilor
pipaitului. Si cu toate astea, farmecul Intelectual de
a intra departe In sufletul lui, ii inea atentiunea 1n-
cordata In subtilitdti de spirit, lard raport cu sta-
rea ei.
In care parte a creerului sta.' puterea asta de a
iubi atIt de intens, atlt de dureros i cu toate astea
ant de dulce ?...
Vorbind ast-fel, linistiti In aparenta, sIngele i se
urcâ In obraz. Isi duse mlnile la cap si se uita la
el zimbind :
AtIt de dulce... Tu nu mai Intelegi. Te pricep
ant de bine !... si tocmai de asta ma simt ratacita,
par'ca a tral Intr'un vis. CIteodatd, Mihai, asa de
pierduta slut In gInduri despre tine, Inch Imi pare
ca nu te mai iubesc, ci- cd traesc din chiar viata ta,
si atunci barbatu-meu Irni e simpatic, cum Iti este
tie...
- Si cum e In adevar...
Ah !... Daca ai *ti cu toate astea cum 11 urdsc !...
De ce ? Nu pot spune de ce, dar 11 urasc In de-
taliu, In linia aceea de moralitate grosolana cu care
apasa pe sufletul meu, In violentele de nebun cu care
stapineste tot, in glas, In coloarea ochilor, in glume,
in chiar iubirea ce are pentru mine... A !...
Un fior paru ca-i trec prin tot corpuL
Eu credeam cä tu o sa'ntelegi toate lucrurile
astea triste....
Le Inteleg. Dar Inteleg ca este si o parte bar-
bateasca foarte frumoasa Intfun asemenea om, cam...

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 905

de pe vremea de demult, dar frumoasd. In toate ca-

zurile, el te iubeste. Mi-a pdrut asa de intelept, era
atit de dinos cind vorbea de d-ta, Incit m'a miscat...
Natalia se uita la el, zinbind cu mild. El urma,
serios :
Trebue sá adrniti cu toate astea cä este *i o
parte morald in viatà, peste care nu se poate trece
fär pedeapsd. Un om violent, voluntar, cum zici Ca
e bärbatul dumitale, nu se umileste pind a se ruga
de un alt om, aproape cu lacrdmile in ochi, sä plece,
fdrä a avea o causd sufleteascd puternia ; iar eu,
acela de care s'a rugat bärbatul dumitale, nu pot sä
nu fac sacrificiul ce mi se cere, färd a ma simti mi-
serabil.
Mihai, nu fii copil !... zise ea tare.
Apoi, mai incet, vorbind repede, par'cd ar fi gin-
dit, adaose :
Sau mai bine nu, rdmii asa cum esti, mlddios,
nehotdrit in multe, dar cu puterea de a te sacri-
fica pentru o idee generoasd. Uite Mihai, stiu cd in
lurnea noastrd modernd, oamenii hotdriti, cu vointd
puternica, sint foarte cdutati, fiind-ca sunt rari. Dar
crede-md, a tral zilnic cu asemenea oameni, e un
chin, fiind-cd sint egoisti i brutali. Sufletul nostru
Ie astázi e complicat, plin de finete, plin de cotituri,
in care nu intrá clecit cei ce-1 cunosc. In amorul
nostru modern s'ar putea statornici cu siguranta o
estetia a iubirii... De ce zimbesti ?...
Nu zimbesc...
Ba da, zimbesti. Pot chiar sd-ti spun de ce
zimbesti. Tot ceea-ce Insir eu acum, iti este si tie
cunoscut ; cu toate astea tu nu mi 1-ai spus nicio-
data, hind-cd In tine, ca si In Sasa, e inndscut sim-
tul acela atit de patrunzdtor al esteticci de a fi... Nu
ride, Mihai. Lasd-mä sa-ti spun de ce imi esti atit
de drag. Intelege cd asta e ertarea mea cdtre mine...
Nu rid deloc.

www.dacoromanica.ro
906 IN RASBOIU
Vezi, eu sint sigurA cd atunci chid voi inceta
cu totul de a ma iubl, ai gdsi un mijloc de a ma
face sà nu sufAr. Nu-i a§a ?
Incetind de a te iubi, dud ce dumneata ai fi
incetat de mult de a md iubi pe mine.
Ea, neldmuritA in intelesul ce vrea sA puna el in
vorbe, 11 privea cu aceea§i enigmatica intrebare a
ochilor.
Da' s'ar putea, Mihai, sd nu rnd mai iube§ti
deloc ?...
Dupa aceea, mi§cindu-se pe scaun cu IndemAnare
§i lard a a*tepta raspunsul, aclaoga rizind §i arAtin-
du-§i dintii :
Stii cl ti-am fAcut un neajuns... Mi s'a pArut
CA Elena Milescu se interesa cam mult de dumneata.
Are o sorA de mAritat, nu-i a§a ?...
Cred cA da.
Cum, crezi ? Par'cl asearA ai prInzit acolo...
Am prinzit, dar actele stArii civile nu ni le-arn
dat pe fatA.
Foarte bine. Iti spun eu cA are soil de md-
ritat...
ComAneteanu privea la mlnile ei delicate, fArA
InsA a le vedea. Ea baga de seamA §i le ridid. In
sus, cu instinctul copildresc al vanitAtii adormite ce
se deteaptA deodatA.
Si ce neajuns mi-ai fAcut Intrebd el, indemnat
de curiositate.
Ea Inchise ochii §i dete din cap.
Unul foarte mic. Am spus Elenei Milescu cA
ai o veche legAtura la Paris §i a nu cred cA te
vei insura vreodatA...
El sAri In sus", fArd sal-si dea seamA de ce face.
A !...
Am fost rea, nu-i a§a ?
Dumneata stii bine cd n'am nici-o legAtura.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 907

Natalia se scula si ea, vazindu-1 suparat, si venl

pina aproape de el, privindu-1. Apoi zise incet si
lung.
Dar eu?...
Dumneata esti femee maritata...
Da ?...
Ea se intoarse binisor la loc ; el se duse la fe-
reastra. 0 tdcere de cite-va minute pdru lunga a-
mindurora. Cornänesteanu lovl usor cu degetul in
geam ; apoi veni spre ea.
De alt-fel n'ar nici-o insemnatate. Eu plec la
Regiment si ast-fel totul se sfIrseste.
Natalia 11 privea, cu capul rezernat de fotoliu.
N'are nici-o Insemnatate !... Eu gasesc cd are o
insemndtate foarte mare. Sezi.
El ven1 si sezu in fata ei.
Fii linistit, cà n'arn spus nimic. Ma mir ca n'ai
priceput ca-ti intindeam o cursa... Acurna stiu ceea-
ce voeam sa §tiu. Iti place Anna VillarA.
Comanesteanu, nemultumit de intorsätura ce o
luau lucrurile, raspunse aspru :
Si daca mi-ar placea ?
N'ar fi nici-o mirare. Place la atitia altii !..
El, revoltat, se uitâ tintd in ochii ei scinteetori,
intrebindu-se in fuga gindurilor, cum se putea sd fie
o femee ant de find §i atit de rea in acelas timp.
Ea paru cd strabate in mintea lui, dci adause nu-
maidecit :
Zic cd place la multä lume, fard nici- o ironie.
Place, fiind-ca e vesela, frumoasa, tindrd... Eu insa-mi
am adrnirat-o aseard... Esti multumit ?
Rostind cuvintele din urmd, Natalia se scula, isi
cobori valul pe ochi si vol sa plece. Ii intinse mina,
privindu-1 cu o nespusa tristete par'ca ar fi inteles
toatd departare ce se aseza cu Incetul intre dinsii. El
insu-si se sirnti invaluit ca de un nour de nesigu-
ranta i de zadarnicie. Mina delicata a Nataliei 11

www.dacoromanica.ro
908 IN RASBOIU
Induiosa mai mult decit toate cuvintele, §i o duse
incet la gurd, cu ternerea ascunsä a oamenilor ce se
jertfesc, c lumea nu meritá sacrificii.
Mihai, Mihai... credeam cä ne Intelegem atit de
adinc unul pe altul si totusi vdd cã räminern ne-
cunoscuti unul altuia cu partile cele mai bune ale
sufletului nostru... Pleci miine, cu adevdrat...
Plec.
Va sA zicd Anna Villarâ nu te inte'reseaza ?
Ce curioasá esti cu Anna Villará !...
Ea rdmase linga 110', gIndindu-se. Dupd aceea dete
din cap nedomiritä :
Cine stie !... Adio Mihai.
Dupd ce esi Natalia, el rárnase in mijlocul oddii.
Se simti cam singur, dar par'cd li era ruine sg.-i
m'arturiseascd ca se simtea totodatä usurat ca de
o mare grijä. Ce fire complicata, Natalia !... Cit ii
tinuse mina In tacere, Coma'nesteanu crezuse a re-
inviazd deodatá tot farmecul iubirii lor trecute...
Pentru ce vorbise?... De ce mania aceea de a spune,
prin cuvinte, lucruri infinit de delicate, pe care ta-
cerea le exprimä cu mult mai bine ?... Era oare in
adeviir lipsita de intelegerea estetica a simturilor (curn
zicea ea) sau era foarte inteligenta i patrundea mai
departe °keit el in sufletul omenesc ?...
La ideea cá inteligenta ei era mai ascutitá decit
a lui, se simti umilit. Dar umilit, de ce ?... Ea il
iubea, si el n'o mai iubea, sau cel putin voea si n'o
mai iubeascd. I se paru ca' i in aceasta ea era mai
presus de el. Un bárbat, erou de roman, e asa de
antipatic !
Si cu toate astea, ce era de fAcut ?
In cercetarea propriilor sale slàbiciuni, ii apa'ru
deodatà obrazul rotund al Annei Villart, chipul
limpedc al Elenei Milescu, liana de pe masa', Turcii,
Rusii, Invalmdsala rasboiului, si din nou i se aprinse
mintea de fapte rasboinice.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 909

Se sculd repede si sung, spre a cere Suplimentul

la Orientul.

IV

La vestea ca Turcii au trecut Dundrea si amenintd

deadreptul capitala, care nu era decIt la 6o de ki-
lometre de Giurgiu, panica devenI generald. Rusii
trecuserd Prutul ; Turcii treceau Dundrea, prin ur-
mare tara devenea din nou cImpul deschis al .lup-
telor dintre cei doi dusmani.
In cei mai culti si rnai echilibrati isi facea drum
cu Incetul credinta cd de astd-datd lucrurile nu aveau
sa se mai petreacd ca pe vremea Hospodarilor fa-
narioti, si ca armata romInd va fi dusd la foc si se
va bate. Cei mai multi Insd dau din cap, nehotdrIti.
Rusinea de propria lor frica ; speranta chi soldatul e
vinjos, lipsa de incredere In armament si in experi-
enta oficerilor, toate acestea li facea sd traeasca.
Intr'o alarmd continua. La fie-care noud §tire, se
supdrau :
Da'armata noastra ce face, domnule ? Vad cd
n'ai cap sa" esi pe stradd de sdbii !...
Erau si de cei care plecau tiptil la Brasov sau si
mai departe, sub cuvint cá se duc la Mi... Era ce-va
cam.de vreme pentru Mi.
Iar masa poporului, care nu stia sa meargd la bai
si nici nu avea cu ce, sta acasa, ducind sartul vietii
ca Intotdeauna, cu o Incordare de vointd seacd, as-
teptind ca ziva de mline sd aducd\ prdpastia. Aci,
nici mare entusiasm, nici mare frica. 0 supunere
ticnitä soartei, oare-care scepticism rämas din ge-
neratiile vechi, o clatinare de cap la trecerea pilcu-
rilor de soldati, si, departe, in fundul constiintei, In-
credintarea ca au sä se mai mareasca dajcliile §i ne-
voile. Notiunea patriotismului, ca ori-ce abstractiune
coprinzatoare de prea multe lucruri, nu avu Inteles

www.dacoromanica.ro
910 IN RASBOIU
In popor, decIt cind Rusii, tabarIti prin preajma
oraselor si satelor, incepura a da raita prin tijghe-
lele si cotinetele oarnenilor. Un sentiment de groaza
strabatuse cu incetul pind In straturile poporane, la
vorba baszbum4c. Cruzimele acestor horde, cunos-
cute de pe vremea rdscoalei din Hertegovina si a
rasboiului Sirbilor, ajunsese legendara.
De fapt, pe tot lungul tarrnului bulgaresc, bande
de basibuzuci si de cerchezi pradau ca in codru, as-
teptInd Inceperea actiunii.
La Vidin, Turcii aveau 40 de mii de oarneni,
pusi sub comanda lui Osman Pasa, oficer Intelept
si hotarIt, a carui purtare in rasboiul cu Slrbii facea
pe cunoscatori sa-1 judece favorabil. La Rusciuc, erau
18 mii de oameni, pusi sub comanda lui Ahmed-
Ejub Pasa, venit de la Sumla ; la Sumla, 40 de mii.
pusi sub comanda lui Abdul-Kerim, numit de curind
Serdar Ekrem.
Prin urmare numai Intre Smula si Rusciuc, pe
drumul de la Varna la Dunare, erau aproape 6o de
mii de Turci, amenincind capitala ; fail a mai socoti
ca, de la Vidin, Osman Pasa ameninta Craiova si
toatä Oltenia.
In fata aimatei turcesti de peste Dunare, Rominii
puneau doua Corpuri de Armata, cu un efectiv de
50.000 de oarneni si 18o de tunuri.
Intliul Corp de Armata, sub comanda Generalului
de brigada Lupu George, avea sä ocupe Oltenia, ca
obiectiv principal Calafatul; al doilea Corp, sub co-
manda Generalului de brigada Radovici Alexandru,
era chemat sä acopere capitala, observind drumurile
dintre Giurgiu si Oltenita.
Stirea din jurnalul francez nu era asa de grava.
cum 0 faceau vinzatorii de ziare. Turcil treceau Du-
narea, dar In bande mici mai mult pentru a prada:
Puneau foc pichetelor ucideau soldati singuratect

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 914

pescari, ciobani spre a le lua vitele; merserd pind a

ridica de pe malul romInesc slepuri cu grine. Insd
nu fácuserd nici-o Incercare serioasd de a coborl
trupe.
Cu toate astea, Comdnesteanu hotdri sd plece chiar
in ziva aceea. Prin ordinul de concentrare de la 6
Aprilie era chiemat numai decit la Regiment. In
urma stdruintelor, i se dase un rdgaz de zece zile,
cu conditiune ca la termen sd se afle pe malul
Dun drii.
Se cobori din otel si se duse la sord-sa. 0 gdsi
intr'o odae goald cu niste tridnusi vechi In mind a-
sezind Intr'un cufdr. La fereastrd, un soldat curatea
instrumente de chirurgie asezindu-le cu mare grijd
in cutii. Comanesteanu avu o miscare de oroare,
fatd cu tdisul lucios al foarfecelor si al cutitelor.
Sasa era slabd si nedormitd. Cum II vdzu, rdmase
cu ochii tintd la el.
Ce este Mihai?
Nimic, maman. Am venit sa." te vdd.
Ea is.i duse minile la timple.
Am ajuns de-mi sare imma la toate nimicurile...
Adevdrat e cd au trecut Turcii Dundrea?
Nu-i adevdrat. Trec noaptea cerchezi singura-
teci dupd prddaciune... Dar chiar dacd ar fi trecut
armatd regulatd, tot n'ar trebul sd fii asa de neh-
nistitd, dragd maman. Acuma stii ca nu se mai poate
face alt-fel; mergem cu totii sa ne implinim datoria,
si Dumnezeu cu noi.
Stiu, dar ce sa fac... Toatd noaptea ma mun-
cesc gindurile... Baciule, adu doud scaune.
Soldatul esI in vlrful degetelor. Mihai se uita la
el lung. Par'cd-1 cunostea de unde-va.
Cine-i omul aista, maman ?
Sasa se Insenina putin :
Nuii mai aduci arninte de el?... Baciul Micu de
la Ciulintei... cel cu clinele omorit...

www.dacoromanica.ro
:912 IN R ASBO 1 17

Cel care a fugit de la nenea Mateiu ?...

Da. S'a Intors tocmai acum, fiind-ca a auzit
el, prin satul lui, ca Mateiu se duce la rasboiu....
Zice ca vrea sa mearga dup. dlnsul...
Foarte bine... E rarà o ap fire de om.
Saa ramase un moment cu privirea in departarea
spatiului. Frate-sau o atinse bini§or pe umar. Baciul
aduse scaunele.
Maman, unde e Alexandru ?
Au esit amindoi... De ce ?
Mihai sezu linga dInsa.
Daca vrei sä te 1initeti i sa m'asculti, as a-
yea douà, trei lucruri sa-ri spun.
Ea se uitâ la el, aiurita dar zimbind :
Spune draga.
Eu plec astd-zi la Regiment...
Chiar asta-zi ! ?...
Te rog, maman, nu te mira si qu ma intre-
rupe. Da-mi voe sä fiu §i eu o data autoritar cu du-
mneata... Plec chiar asta-zi. Ce s'o IntImpla cu
noi, Dumnezeu stie. Eu slut incredintat ca am sa
ma Intorc viu nevatamat...
Ea facu o mi§care, ca §i cum ar fi voit sä vor-
beasca, dar o Inecau lacramile §i nu putu rosti nici-
o vorba. El, hotarit sa spuna ce avea de spus, in-
toarse privirile in aka parte si urrna :
Nici-un om cu mintea sanatoasa nu se poate
gindi serios la moarte si mai cu seama nu pricepe
posibilitatea mortii sale, -- pricepind In acela§ timp
foarte bine pe a altora. Notiunea individuaIitàii noas-
tre abstracte ne face sa ne socotim eterni. Dar
eterni nu sintem... Maman, ma asculti ?
Ea facu semn din cap cä da. El urma mai departe,
rar, de-abia vorbind, cu respiratia scurta :
Si fiind-ca nu sIntem eterni, daca s'ar intim-
pla sd nu ma mai intorc, te rog sä dai numele nos-

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 913

tru unuia din heti... lui Alexandru buna-oara... find-

ca alti Comäne§teni nu mai sint...
Nu mai putu nici el urma. I§i duse mina sting&
la vinele gitului §i aplsa pe ele cu putere. Apoi se
scula repede.
Te rog, maman, nu mai plinge. Avem nevoe
de inaltare sufleteascd .§i de vointd. Stiu ce ne vor-
beai cind eram copii... Sdrutd-ma §i sä ne vedern
sanato§i.
Sa§a se sculd, 1§i §terse lacramile, cdutind sa se
stapineasca cit mai mull. II sdruta lung pe ochi, ca
in vremea cea bunk §i zise apoi incet :
Pleci pe la Giurgiu?
Da. Astä-zi la 5. Ma duc pind la Comana cu
trenul §i de acolo cu cdruta. Trec acum pe la Mi-
lescu sä \rad dacd merge §i el. La din contra o sa-i
cer sä scrie ingrijitorului de la mo§ia lor sa ma pri-
meascd in gazda. Poate chiar sä ma duc pinä la
Giurgiu, unde e Divisia mea, ca sd aflu cu siguranta
unde mi-este Regimentul. Linia noasträ era Fra-
te§ti-Turbatu-Stane§ti. Dar cine §tie ce schimbari s'or
fi urmat...
Ma duc numaidecit la otel sd-ti vdd de lu-
cruri. Lasd-mi cheile. Vii la dejun ?
Da. Insa te rog maman sà nu se mai vor-
beasca asupra plecarii mele.
Dupa ce e§1, din josul scarii intrebd pe sord-sa :
Cine mai e la dejun ?
Nu mai e nimeni decit noi §i Natalia.
De la Sa§a, Cornane§teanu se duse la Milescu. Fu
primit de acela§ fecior, In acela§ biurou, cu acelea§i
vacsuri §i bombe din partea prietenului sau. Milescu,
cu parul halaciuga, cu cama§a desfacuta pe pieptuI
lui puternic, sufla in ochelari ca O. vada mai bine-
pe Mihai.
De ce nu mai stai cite-va zile, omule, sa
rnergem impreund.

www.dacoromanica.ro
914 IN RASBOILT

Nu ma mai intreba, Milescule, fiind-cd nu pot

sa-ti rdspund nimic. Ne intelegem de minune : doua
zile mai mult sau cloud zile mai putin flU schimbd
lucrurile. Si cu todte astea eu plec. Acesta e senti-
mentul meu. Am de implinit pentru Intiiai data in
viata o adevdratd datorie barbateascd ; voiu s'o im-
plinesc bine. Imi pare räu cä n'am plecat deadreptul
cu Regimentul.
Cel-l-alt se uita la el lung, ascultind cu bagare de
seamd.
Mii de bombe !.. tii Ca ai dreptate, dragd.
Si sdrind de pe scaun, suna si sunâ i iar sunk
pind ce feciorul, speriat, intra pe usd ca o vijelie.
Du-te de vezi dacd cuconita e irnbrdcata §i
-spune-i sa' vie numaidecit aici.
Apoi, intrInd cu Inlesnirea firii lui nehotärite dar
entusiaste in pärerea arnicului sdu, Incepu a striga :
Ba bine cd. nu! Ba vezi cä o sa' stArn sa. ba-
tern balurile §i cluburile la Bucures,ti, pe cind Turcii
trec Dundrea !.. Ai de o mie de ori dreptate, mon
cher. Merg i eu cu tine. Auzi doud-trei zile L.
Par'cd sintem §colari lenesi, care cautd sa mai lun-
geasca vacanta...
Elena Intrerupse monologul lui vinturatec. Cum o
vazu Milescu, sari la dinsa :
Elencuto, astd-seard plec la Regiment.
Elena se uiti §i la unul §i la altul aiuritd.
Nu se poate, Nicule, n'ai nimic gata.
Se poate, nu se poate, eu plec, asta-i! La 5
plecam Mihai ?
Trenul pleacd la 5.
Tocmai atunci Elena bdga de searnd a era §i
Cománe,teanu de fatd. Fácu un pas cdtre el cu mina
lntinsd i ii zise zimbind :
Dumneata e§ti de vind.
Milescu se infundase intr'un potop de vaviloane,

www.dacoromanica.ro
 IN RISBOIII 915

de vacsuri si de bombe de nu-1 mai scotea nici co-

rabia lui Noe. ,
Mille millions de tonnerres I.. Auzi dumneata
a nu se poate !.. Vacs nu se poate !.. Poftesti dum-
neata sa ma iu de baluri si de fleacuri, cind toti
camarazii mei sä duc sa se bata ?.. Vacs !.. Pune
slugile sd-rni facà valiza, cä eu plec. Asta-i I.. Auzi,
domnule, par'cd sint la epitropie... Toga lumea se
duce sd'§i facd datoria, numai Milescu sade acasä.
Vacs si iar vacs ! asta nu se poate draga...
Elena se uita la el, cu miinile rnolesite §i cu ca-
pul pe o parte.
Bine, crestinul lui Dumnezeu, n'ai hotkit tu
singur cd plecam cu totii in ziva de 16 ?..
Milescu aprinse o tigard i arunca furios chibritul
pe covor.
Plecati dumneavoastrA la 16. Eu plec asta-
seard.
Cu simtul realitätii practice imediate al ferneilor,
Elena lud chibritul de jos si cAlca' pe covorul care
incepuse sà fumege. Apoi veni cdtre Mihai, mnälind
din umere.
Ce A fac ? N'are nimic gata.
Comänesteanu care atItase fárä voea lui pe Milescu,
se duse binisor catre el.
Ia ascultà, Nicule... Sezi sä vorbirn. De ce tii
cu or-ce pret sä pleci asta-zi?
Milescu se rdsti la el:
Cum !.. O'ntorci acuma?
Sezi. N'o intorc de loc. Eu, daca plec, am alte
cuvinte, personale ale mele, pe care tu nu le ai...
Nu-mi umbla cu mofturi !..
Nu umblu cu nimic. Sezi, A vorbim linistit.
Milescu se mai urnblInzi j sezu. Comdne§teanu urniA :
Eu plec pentru ci... asa trebue sa' fac. Dacä
avea o familie ca tine, care sa-mi cearl sà ra.-
min Inca dnuA zile, a§ rárninea.

www.dacoromanica.ro
916 IN RASBUIU.
Pe onoarea ta ?
Comänesteanu dete din cap, rizind. Milescu iar
säri de pe scaun.
Vezi ? vezi ?
Stdi la loc binisor. Mai Intli nu-i adevdrat ea'
Turcii au trecut Dundrea. Dacd te crezi neapdrat
trebuincios oastei romine pentru a birui pe dusmani,
linisteste-te : pind acuma n'avem cu cine ne bate...
Nuanta de ridicul din vorbele lui Mihai pdru a-I
atinge mai mult decit toate argumentele, fimd-cd
incepu a ride. Comdnesteanu urma.:
Fd-ti toate pregdtirile In pace, ascute-ti sabia,
unge-ti revolverul, mai fd un pocker cloud, i cind
vei fi gata, porne§te-o.
Tu ai totul gata ?
Negresit a am. Eu am plecat de opt zile de
la tard, cu toate pregatirile fdcute.
Va se zicä eu trebue sd rdmin...
Nu se'mpdca deloc cu ideea asta.
Trebue sd rämli [And vei avea totul gata. De-
ocamdatd. sd fii bun sd-mi dai un cuvint pentru in-
grijitorul tdu de la mosie.
Milescu pdru Incintat :
Cu cea mai mare placere... Bra-vo !.. Elencuto,
dd-mi niste hirtie.
Nevastd-sa se uita prin pupitrul lui, rizind.
Alaltderi i-am pus toate la loc...
Ea vru sd easa ca sa-i aducd hirtie. Milescu o
chemd Inddrät :
Elencuto, Elencuto, stdi cd nu merge asa. Spune
Annicutei sd vie.
Elena rdmase pe prag, fd.rd sä priceapd ce avea a
face Annicuta cu scrisoarea.
Nu cred sd fie gata.
Fdrà vorbd, femee !.. SA' vie aici, cd durnneaei
este proprietara...
Annicuta se si ivi la usd, par'cd ar fi esit din [Arnim..

www.dacoromanica.ro
 IN R ASBIDIU 917

Milescu se uita la nevastd-sa, inchizind dintr'un

ochiu :
Intelegi dumneata !..
Anna, vesela, cam Incurcatà de privirea ironica a
lui cumnatu-sdu, se duse la Comane*teanu cu mina
intinsa. Apoi se intoarse catre Milescu.
Ce vrei, Nicule?
Milescu o privea de sus pind jos, cercetind-o par'ck
ar fi vrut s'o cumpere.
Da' repede te-ai imbracat dumneata astd-zi L.
-- Trebuea sa es. MAI duceam sa-ti curnpar ni*te
cravate militare*ti. Ia stai.
Si Anna se inalta in virful picioarelor, cu o pan-
glica subtire in mina ca sa."-i ia mäsura gitului. Mi-
Jescu, ca o bleanda, se dete cu capul catre dinsa :
Echipati-ma, fetelor, cd plec la batalie...
Dup.' aceea, isi netezi parul scärtnänat de Anna.
*i ii zise :
1- Acuma *ezi aici *i scrie : «Domnule Ioane.»
Anna lila condeiul *i scrise «Domnule Ioane». El
dicta mai departe :
«Iti fac cunoscut cA amicul nostru, d-1 Mihai
Comane*teanu, june incintator *i bray militar, vine
sa se bath' cu Turcii...
Annicuta lasa condeiul *i se sculA. suparata. Mi-
lescu ridea :
Nu vrei sa scrii ?
Daca nu e*ti serios, nu scriu.
Ba foarte serios. Tu e*ti proprietara, tu trebue
A scrii.
Anna se facuse ro*ie *i ramase rezemata de biurou.
Apoi se intoarse din nou pe scaun *i luind o aka'
foae de hirtie se puse sä scrie.
Zi pe slovä : «Iubite domnule IoaneD.
Fata dete din cap, cu silnicie prefacuta, pe dna
Elena *i Comane*teanu rideau.
Acuma nu te mai ascult. Am sd scriu cu.

www.dacoromanica.ro
 ,

918 IN R ASBOIU

Si in adevar se asezâ sä scrise pe socoteala ei.

Dupd ce sfIQ,I, puse scrisoarea intr'un plic si o in-
tinse lui Comanesteanu, multurnita clt nu se mai
poate.
Milescu, repede, lua el scrisoarea.
Ma rog, sa ma erti, domnisoara : eu sint tu-
torul durnitale. Cred ca nu pot sä te las sa cores-
pondezi cu tinerii asa sub ochii mei...
Anna rIdea linistita.
Zdu Niculae, Ocala esti ! Citeste-o daca vrei.
Spun lui Ion sa puna casa la dispositia D-lui Co-
manesteanu...
Milescu sari In sus, strigInd.
Asa ?.. Stai ca te-am prins : de unde stiai du-
mneata ce trebue sa scrii?..
Anna ramase uimitd. In adevar, ar fi trebuit sa
nu stie. VazIndu-i pe toti rIzind, se inrosi si mai tare.
Elena veni spre dinsa, umflata de rls, si zise si ea :
Ba zdu, Anicuto, prin ce minune stiai at ce
sa spui in scrisoare ?...
Milescu sal-ea prin odae ca un clown, batInd din
palme si cintind :
Am prins-o, am prins-o !.. Asculta la usa L.
Anna vrea sä se apere : da sä zica o vorba lui
Milescu, acesta sarea i mai sus; da sä se adre-
seze Elenei, sora-sa nu-i putea raspunde de ris. In
cele din urma, ne mai stiind cum s'o scoata la capat,
Incepu sa plInga.
Milescu, care niciodata nu ducea glumele prea
departe, se opri din tumbe si veni lInga dinsa.
Nu fii copila, Annicuto... Esti fata mare... Daca
plingi nu-ti mai aduc petitori...
Ea nu raspundea. Toti taceau acum. Situatia de-
venea curioasa. Milescu mai Incerca o gluma, care
se prinse :
Asa-i ea, fata. simtitoare...
Anna ridica ochii catre el, plini de o indignare

www.dacoromanica.ro
 IN R ASBOIU 919

asa de comicd, Incit Elena incepu din nou a ride :

Parole d'honneur, Nicule, dacd vei mai vedea tu
cravate de la mine...
Bine, draga, m'oiu duce 5i eu la Regiment
färl cravatd, ca Regele Kalakaua...
Apoi, scotindu-si ochelarii, citi adresa de pe scri-
soarea Annei : «Domnului Ion Paraipan» asa zis si
«Reactionarul dropicos».
Dupa' a ceea dete scrisoarea lui Mihai.
Anna ridea de porecla lui Ion si, pe furis, isi duse
batista la ochii...
(va urma) Duda" Zamfirescu.

www.dacoromanica.ro
920 CANTATU-TE-AM IN STIHURI MANDRE

CINTATU-TE-AM IN STIHURI MINDRE,

Cintatu-te-am n stihuri mindre i spus-am doru-mi

[tuturora
Pe jondul negru al vielii cind mi-apeirufi ca aurora
Iluziilor mele albe--intrevdzute ca'ntr'un vis
Cind degetele tale rose spre ele poarta mi-a deschis.

Acum amurgul cade tainic i mutt mai trist in suflet

[pica
Caci tu din cintecele mele, iubito, n'ai cules nimicd;
mi-e ca harpa mea fu steaga, fi noaptea vietii va
[fi stins
Poema mea, mai inainte ca ochiu-ti rece sei fi

0, spune-mi, nu tii tu vr'un cintec, vr'o serenadd

[lemmata
Pe care nimeni nu o cintei in viata lui decit o data,-
S'o cint murindO'n voluptatea jrumoasei morti sel

[simt teicut
ai-ti bate inima i tie fi ceensfiqit m'ai priceput?
Stefan Crueeann

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA. VOLUMULUI AL I1l-lea DE aSTUDII CRITICE9 921

Agi1PRA VOLUMULUI AL 111-Iea DE OTIIDII GRIME"

al d-lui
G. DOBROGEAND-CIHEREA

Acum cite-va luni a aparut in editura hbrdriei Socecu al

treilea volum de critice al d-lui C. Dobrogeanu-Gherea. In-
teresante probleme sint discutate in noul volum, ca si in
.cele precedente. --
Ziaristica a dat semnalul aparitiunii volumului dupä
cum si trebuea ba a facut mai mult : a incercat a aprecia
valoarea stiintificei a lucrarii.
Cine a urmarit cu atentie articolele de apreciere, publi-
cate in diferite gazete din Capitald, trebue sa fi fost de
sigur impresionat in sensul, ca mai toate aprecierile s'au
márginit in afirmari ca eminentul critic a dat la lumina o
noua opera de valoare... a asezat pe base §tiinfifice critica
estetico-literard la noi..., a distrus din temelii critica es-
tetico-metafisisa, schopenhaueriand, etc...
Cu un xuvint laudele n'au lipsit, ba poate s'a dat emi-
nentului critic mai mult decit se cuvenea.
Aceasta darnicie, explicabila numai prin impulsiunea en-
tusiasmului, ce a provocat lucrarea d-lui Gherea, a fost,
credem, vdtamatoare si publicului asi criticului.
Vätämatoare publicului, deoarece acest public al nostru,
Thud lipsit de cultura cea serioasà, care dá aprecierea prin
sine, va socoti valoarea lucranii dupa cantitatea de laude.
Vatamatoare criticului, cad el va considera aceste laude
ca fiind resultatul unei convingeri reci, stiintifice, iar ci-
tusi de putin al unui entusiasm copilaresc, näscut mai

www.dacoromanica.ro
922 ANDRA. VOLUMULUI AL 1II-lea DE iSTUDII CRITIC&

mult din aparenta inseratoare a lucrurilor, decit din stu-

diul lor profund.
Ziaristica deci era in rolul ei, dac6 s'ar fi márginit in a
da numai coprinsul operei lásind publicul sá-i aprecieze in
liniste si tdrã suggerare de idei preconcepute valoarea me-
ritat5. Ea insà dupá cum arkAm, n'a facut numai alit ; ci
a mers mai departe : a voit s5, aprecieze valoarea stiintificd
a lucririi.
Las la o parte aceste aprecieri, basat pe convingerea ca
odatrt dispärutá partea afectiv5., din care au isvorit, vor
dist:Area si. ele, neavind nimic serios si. ca atari nu vor
mai fi luate in serios nici chiar de autorii bor.
Am lásat a spune cuvintul nostru mai la urmd, deoare-
ce nu voeam a a:lea in pdcatul recensentilor de acum
douá sau trei luni, in pdcatul adicä de a fi condusi
in apreciare mai mult de sentimente si. de lucirea mo-
mentanä a lucrurilor, cdzind ast-fel sub prescriptia prover-
bului rominesc : graba stria. treaba.
E greu fireste, intr'un singur articol sá te intinzi la
discutii lungi asupra valoarei cutárei sau cuarei teorli,
sustinutà de vre-un autor, in casul nostru de d-nul
Gherea, vom incerca insd a aduce un real serviciu publi-
cului indicind pe scurt ideile de fundament pe care
se baseaza intreg edificiul domnului Gherea, arkind
in acelas timp situatia unor asemenea teorii in Na
stiintei actuale. St pentru ca publicul sà poatà con-
trola prin sine, vom indica si diferite lucrAri, in care sus
zisele teorii sint discutate cu toatà obiectivitatea stiintificá
moderná.
1. In prima linie constatAin in actualul volum al d-lui
Gherea un mare spirit de concesie fatä cu teoriile ad-
versare. In adev5r, in prirnele cloud volume d. Gherea se
arat5, intransigent d outrance. In polemicele sale din a-
ceste volume ese in relief figura sa, inconjuratâ mai mult
de un aer martial. Ne face impresia unui general prea cu-
ragios care-si ap5.rà positiunile ocupate cu ferma convm-
gere de nirnicirea totald a dusmanului. Acest spirit ras-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA. VOLUMULUI AL III-lea DE eSTUDII CRITICEs 923

boinic este Insa intunecat in non! volum de spiritul de

concesie. Asa siguranta procederli in stabilirea de legkuri
causale infailibile sigurantd ce transpira peste tot in cele-
l-alte doua volume, face loc in noul volum moderafiunii,
tactului, in ori-ce cas indoelii.
La pag. 51 gdsim in articolul «Cum se citete la nob
urmatoareie : eManifestärile artistice, psichologice, sociale,
sint asa imens de complexe, incit a avea pretentia (eel
putin acuma) de a stabili regule, generalisari, criterii ri-
gide, fard exceptii, aratã toarte putina familiarisare eu a-
acele discipline care se ocupa de aceste manifestari,). Si
mai jos ne spune cà generalisari Vara exceptii sint foarte
putine i anume numai cele mai generale.
Dar moderatiunea, tactul, marea prudenta, ce trebue sa
aibd omul de stiintá, cind vrea sá cunoasca causa feno-
menelor psicho-sociale, a fost de mult predicata de susti-
natoni teonilor adversare, representate la noi prin (Con-
vorbin literarev.
La pag. 181 in articolul de polemica cu d. Panu asnpra
causelor saraciei noastre literare, gdsim urmätoarea afir-
mare :
Prima pricina e hpsa de genii sau de mari talente. Si apoi
mai departe : dmpotriva acestei pricini n'ai ce sa faci ;
geniile sint totdauna rani, sint fericite accidentel.
Prin aceastd afirmare d. Gherea-si tae insuli craca pe
care se reazama. In adevdr cum rdmine cu mediul a tot
facator, dacä presenta geniului e prima causa ? i aceasta
presentà on absenta e ea Oiinfificege de stabtht ? Nu, rds-
punde d. Gherea, cad geniul e un fericit accident. Cit de
departe sintem de pnmele doua volume, e usor de vazut.
Dar Cara supdrare i aceasta teone a fost sustinuta in
partibus de revista adversarilor d-lui Gherea.
Spre a nu lungi articolul, märginim aci citatiunile, prin
care am documentat cu negru pe alb afirmarea noastra, ca
adica in noul volum d. Gherea e stapinit mai mult de spi-
ritul de moderatiune, de concesie, decit de spiritul intran-
sigent, martial de odinioard.

www.dacoromanica.ro
924 ASUPRA VOLIIMULUI AL III-lea DE aSTIZIDII CRITIdED

Sintem printre cei d'intiiu a recunoaste ca bine face d.

Gherea de procedeaza ast-fel. In adevar, stiinta evoluind
mereu face sa carä unele generalisari pripite, face sä se
cortgeze altele si sa se stabileasca altele noi. Domnul
Gherea a aratat ca-si dá perfect seama de acest fapt st ca
e bine dispus a face sacrificii pentru adevar. Din acest
punct de vedere spiritul de concesie din noul volum e pe
deplin laudabil.
2) Domnul Gherea in tot volumul cel nou, cum si in
cele precedente face o confusie regretabild intre startle a-
fecti ve ordmare si cele estetice. Asa buna oard in noul
volum la pag. 151 in articolul de polemica cu d-nul Panu,
gasim afirmarea de mai multe-ori espusa, ca «literatura
fie-carei epoce esprima modul de a gindl si a simti al a-
celei epoce». Notam modul de «a gindl si a simti al acelel
epoce» si intrebam, care mod ? Aceasta tesal de identificare
perfecta intre modul de a gindi si simp in viata de toata
ma si intre cel estetic o gasim peste tot in volumele
d-lui Gherea. In articolele sale de polemica cu d-1 Maio-
rescu asupra personalitatii si moralei in arta gastm per-
fecta identificare de mai sus. Pentru d-nul Gherea frica,
bucuria, speranta, iubirea ordinara, adica toate sentimen-
tele pe care le avem in viata zilnica, in viata cea serioasà,
in viata de lupta perpetual cu tine insu-0 si mediul in care
te afli, sint identice cu cele estetice.
Fara a fi de parerea acelora, care sustin, ca citarea de
nume ilustre poate intari ori slabi o teorie, citam totus
pentru controlul publicului numele unui Spencer care in
lucrarea sa (cPrincipii de Psichologie», eata ce zice : Clam
dupa trad. Ribot si Espmas t. II, p. 661 : (Les activités
que nous appelons jeu sont unies avec les activités es-
thetiques par ce trait : que ni les unes ni les autres.ne
servent d'une f con directe quelconque aux procesus utiles
a la vie. Les energies corporelles, les facultes intellectu-
elles, les instincts, les appétits, les passions, et mem tous
ces sentiments supérieurs dont nous venons de traiter, ont
pour fin immédiat ou éloignee de maintenir l'equilibre or-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA VOLUMULTH AL HI-lea DE aSTUDII CRITICE, 925

ganique de l'individu, ou du moins de maintenir l'espèce...

Mais tandis que les actions primitives de nos facultes, cor-
porelles on mentales, avec les plaisirs correspondents, se
rapportent ainsi evidemment a des fins prochaines, qui
imphquent des avantages ultérieurs, les actions de ces fa-
cultés qui constituent le jeu ou celles qui donnent lieu aux
plaisirs estliétiques ne se rapportent pas ci des avantages
ultérieurs, les fins prochaines sont leurs seules fins.
Se vede clar prin urmare, ca Spncer respinge botdritor
dmtre sentimentele estetice, pe cele ce ar trezi vieata cea
serioasá, pe cele ce ar avea adicá vre-o legAturá cu utilul,
raporteazd-se acest util fie la nevoile individului, fie la
nevoile speciei.
Si apoi la pag. 681 citim : (Plus haut encore se placent
les sentiments estliétiques proprement dits, qui ne contien-
nent aucun element purement présentatif (adica' vre-un e-
lement ce ar exista de fapt in lumea externd). Des deux
ordres inférieurs ci-dessus, les elements présentatifs sont
essentiels et les elements représentatifs accidentels. Mais
dans les ordres les plus elévés des sentiments esthétiques,
les elements presentatifs sont accidentels et les elements
représentatifs essentiels. Les impressions de forme et de
couleurs fournies par la peinture, les cadences et les ac-
cords d'un air on d'un choeur, et encore plus les symboles
du langage, oral ou écrit, par lesquels la description d'une
chose belle ou grande est mise devant les yeux, ne sont
ici que des moyens par lesquels certaines emotions sont
excitées d'une maniere ideale. Ainsi le sentiment produit
est Cleve en raison de la distance qui le sépare de la simple
sensation en raison de sa complexité, c'est-d-dire en tant
qu'il contient une plus considerable varidte des elements
dont les emotions sont composées, en raison de son volume
c'est-d-dire en tant qu'il est la faible reproduction d'un
plus énorme agrégat de ces elements agglomerés ensemble
dans le cours de l'evolution».
Asa dar Herbert Spencer respinge din domeniul artei
pc acele productiuni, care s'ar apropia prea mult de sen-

www.dacoromanica.ro
926 ASUPRA VOLUMOLUI AL III-lea DE eSTUDII CRITICED

satie, adicä pe acele care ar reproduce, dupá cum pretinde

d-1 Gherea «ideile Si sentimentele epocem Arta dar remine
un produs mintal deosebit i de viata practicá si de viata
socialä a d-lui Gherea.
Nota de deosebire intre cele cloud stdri afective ached dis-
tantierea de utilresultd din atitudinea constiintei asupra
acestor stein% Eatd spusele aceluias filosof in aceastd. privintá.
Ils (les sentiments esthéliques) ne sont rien autre chose
que des modes d'excitation particuliers de nos facultds
sensation, perception, emotion,facultés qui excitées au-
trement produisent ces autres modes de conscience qui
constituent nos impressions, idees et emotions ordinaires.
Les mernes energies sont en action, et la seule difference
est dans l'attitude de la conscience par rapport et ceux
de ces états qui en résultent (Ibid. pag. 683.)
Ribot, analisind aceastd atitudine a constiintei, stabi-
leste mai precis nota specified, ce deosebeste activitatea
esteticd de activitatea de joc, cum si de activitatea in
genere. Asa la pag. 323 in «Psychologie des sentiments»
gisim : «Le caractere propre de cette activite superflue,
de cette forme du jeu. c'est qu'elle se ddpense en une corn-
binaison d'images et aboutit a une creation qui a son but
en elle méme: car l'imagination créatrice a quelque fois
pour but l'utilite pratique». Nota specified dar a constiintei
estetice este : une combinaison d'images care dd nastere-
unei creatiuni, ce-si are, scopul in ea insd-si.
Ribot dar respinge din domeniul artel asa numita
arta cu tendente, referitoare ori la folosul individului, on al
societAtii ; cdci o asemenea arta' ar urmdri scopuri in afard
de ea ins5.-si ceea-ce ar depárta-o deodatà din siera artel
adevdrate i ar apropia-o de alte activitkti intelectuale.
Toate studnle enumdrate mai sus sint fecute mai ales
prin metoda observatiumi prin constiintk Psichologia ex-
perimenta15, credem, ca va ajunge a prinde i alte note
de diferentd : bund-oara in ceea-ce priveste raportul celor
cloud stari affective fie cu circulatia capilard, fie cu respi-
ratia, fie cu presiunea singelui, etc. In lipsá de asemenea cer-

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA VOLUMULUI AL III-lea DE aSTUDII CRITICEn 927

cetari, ne permitem a aminti Inca un studiu interesant

al lui Binet, publicat in «L'Année)) pe 1894. Acest studiu
e o ancheta psichologica asupra dmaginatiumi creatricep
la autorii dramatici. Frangois de Curet a dat cele mai in-
teresante i curioase observatiuni. Acea speciala atitudine
a constiintei estetice, care o deosebeste de constiinta in-
telectuala si de cea afectivä in genere, e studiatä aici cu
multa ingrijire. Constiinta estetica e legata direct de ac-
tivitatea inconstienta a psichicului. In felul aces-ta produ-
sele estetice es din activitatea conscienta a psichicului,
care activitate e per exellentiam legata de util. Intre sta.-
rile afective ordinare Si intre cele estetice e asa de mare
deosebire, in cit unii autori dramatici, buna-oard. Curel,
le considera in timpul creatiunii ca find ale personagelor
descrise, iar catus de putin ale lui. Asa intr'una din scri-
sori el spune urmatoarele: «je suis indifferent d, la douleur
et et la joie de mes personnages.» Apoi g.je suis impersonel
par rapport aux sentiments». E evident apoi, cá dacä std-
rile estetice s'ar identifica cum-va cu cele ordinare, de
indata ele ar pierde caracterul estetic, pierzindu-se acea
speciala atitudine a constiintei, care imprima starilor a-
fective caracterul estetic.
E de prisos sa mai amintim, cà deosebirea din tre sen-
timentele estetice i cele pe care le avem in viata zilnicã
e sustinuta i probata 'Inca de multa vreme de Kant, Scho-
penhauer Si alti metafisici atit de displacuti d-lui Gherea.
Toti acestia fac deosebire intre starile afective ordinare si
cele estetice. Afirmarea d-lui Gherea apare in cimpul lang
al stiintei moderne ca o inovatie si deci avem tot dreptul
sà cerem d-lui Gherea esplicatii mai largi asupra acestei
interesante probleme.
3) Psichologii actuali discuta cu mare pasiune faptul de
a se stl, dacà stdrile afective in genere, prin urmare i cele
estetice, sint de originä fisiologica, organica sau ca sint
de origina pun intelectuald. Discutia s'a inpartit intre douä
tabere, creindu-se ast-fel cloud scoale : a) scoala lisiologica
b) s c o al a intelectualistä.

www.dacoromanica.ro
' 928 ASUPRA VOLIIMULUI AL I1I-lea DE DSTUDII CRITIC&

Scoala fbiologica sustine faptul, cum cà stdrile afective

sint de originá organicd, somaticä si ca prin urmare starea
de constiintà ce numim sentiment, nu e decit partea in-
ternd, constientd, a unor modific5ri fisiologice, care se petrec
.in profunzimile organismului. Aceste modificari organice
constitue esenta sentimentului. Presenta ori absenta for
echivaleazà cu presenta or absenta sentimentelor. Intelec-
tualitatea, creerul nu dä nimic in formarea sentimentelor
el are un rol aproape pasivinregistreazà adica sub
forma de sentiment, emotie, ceea-ce se trimite c'atre el
din adAncimile profunde ale organismului. Una din nume-
roasele consecinte ale acestei teorii e si faptul, ca. stä-
rile afective se pot modifica cu mare greutate in fata
fortelor mediului ambiant.
D-1 Gherea admite pe de intregul aceasta teorie, cáci la
p. 385 in articolul a Poetul tárdnimii» citim : Caracterele
intelectuale si ideile unui om se schimbk mai usor, dar
nici acestea intr'un mod absolutsi fie-care om urmeazá
intru cit-va a conserva un anumit mod de a gindi, dar
caracterele afective i sentimentale mai adinci 0 mai in-
rdddcinate in organismul, sufletesc, acela se schimbd qi,
mai greu 0 niciodatd cu desdvir0re qi, doar acestea din
urnai sint mai ales acele care se manifestd inteo perso-
nalitate poeticd.
E clar deci, c5. d. Gherea se poate usor considera ca
partisan al teoriei fisiologice.
De altmintrelea teoria aceasta e sustinutä de apdr5.tori,
ce poartä nume ilustre ca Flourens, Ribot, Bain, Spencer,
Maudsley, James, Lange etc.
135.nd aici am fi in drept sA credem, c5. domnul Gherea
sustine §tiirififice§te persistenta caracterului stärilor afective
si prin urmare greutatea modificArii lor. Citind ins6 mai
cu aten tie volumul, gdsim, cd d. Gherea sustine si teoria
ad vers5.. Asa in articolul «Poetul fardnimiiD d. Gherea
voind sá ex plice asa numita a doua personalitate poeticd a lui
Cosbuc manifestatà de la venirea in Bucuresti a artistului, si
Ardzind cA prin sustinerea teoriei fisiologice a starilor afective

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA. VOLUMULIII AL III-lea DE gSTUDD GRITICEo 929

nu mai poate pune in relief cu succes influenta mediului

cautd refugiu in teoria contrard. De altmintrelea si a-
ceastä teorie e destul de serioasá si bine sustinutà de au-
tori ce poartà nume ilustre ca Herbart, Waitz, Drobich,
Nahlowski, Wundt. .
Asa la pag. 366 citim urmätoarele :
a Aceste influente in Cluj, dupg cum am arätat in al t
articol, au fost si trebuea sO fie putin hotáritoare, ele, au
devenit atari, in Bomilnia liberä mai ales in Bucuresti ;
aceastä din urmá viatd a trebuit sà influenteze mult tem-
peramentul poetic si deci creatia poeticti a lui Cosbuq».
Ceea-ce va sä zic5. : temperamentul. esenta afectivd si sen-
timentald, quasi-mvariabilä adineaori, e acum asa de mult
modificatà sub impulsiunea fortelor mediului ambiant din
Bucuresti, incit sá facá pe d. Gherea sh vorbeascá de o , a
doua personalitate poeticei a lui Cosbuc. Aceastd afirmare
contradictorie a d-lui Gherea nu e o ,frasä scOpatá din
condeiu, ci e esith dintr'un intreg sistem de a gindi. Asa
la pagina 239 si 240 in articolul a0 problemd literara»
voind sá explice trecerea unui Maupassant, Daudet, Tolstoi
,s1 chiar Zola de la naturalismul pur spre romantismul cel
mai pur, ne trimite spre lAmurire la articolele sale : Causele
pesimismulni in viata si literaturd si artist:1i proletari in-
telectu al i ».
In aceste articole cheea, care dd esplicare problemelor,
este influenta mediului social. Dar aceastä influent:à nu e
posibilä decit prin intermediul intelectualitatii, adica prin
intermediul representdrilor. Cele cloud personalitáti artistice
de la autorii sus citati s'au format -- dup5. afirmarea d-lui
Gherea prin inflenta mediului social, ergo prin interme-
diul intelectualitàtii. Dar personalitatea artisticd congä din
elemente afective sau cum spune d. Gherea la pag. 385.
aSi doar acestea din urmä (adicà elementele afective qua-
si-invariabile) sint mai ales acele, care se manifestä in-
tr'o personalitate poeticá».
Prin urmare d. Gherea nu sustine nici mai mutt nici
mai putin, decit cà cele douà personalitdti poetice ale a

www.dacoromanica.ro
930 ASUPRA VOLUMULUI AL DI-lea DE (STODII CRITIC&

utorilor sus citati s'au format prin influenta mediului, prin

intermediul intelectualitatii.
Acestea din urma ne fac a erode, ea d. Gherea sustine
cu tot dinadinsul teoria intelectualista a sentimentelor ;
totpsi aceasta nu e adevarat, deoarece d-sa sustme sau
mai bine se serveste cu aceeasi seninatate si de teoria
adversa.
Acest sistem de a gindi, adicd de a te servi intr'un cas
de normele unei teorii si in alt cas de normele teorii ad-
verse, aratä putina deprimiere cu stringenta
Am dorl din tot sufletul, in interesul literilor i stnntei
in genere, disparitia din operile d-lui Gherea a unor ase-
menea jonglerii cu principhle stiintei i deci intrarea de-
finitiva a d-sale in arena stiintei.
4) La pag. 51, gäsim afirmarea cà aptitudinile moste-
nite influenteazd arta artistulum La pag. '102 gas= ur-
mätoarele : «Explicati unui auditor ce-va mai cult, ca mi-
ce act al vietei noastre psichice e determinat de medial
ancestral si social, i tot auditorul nu va avea nimic de
zis... nici copiii nu mai cred in libera vointav.
Toate acestea insemneaza cà d. Gherea presenta pubhcului
romin teoria hreditatii functiunilor fisiologice i psichice
ca o dogma infailibild; deoarece «ori-ce act al vietei
noastre psichice e determinat de mediul ancestral... si mci
copiii nu mai cred azi in limba voin[AD, adicà in posibili-
tatea unor actiuni fisiologice si psichice, care nusi-ar avea
motivatiunea in ce-va anterior in mediul ancestral. Inam-
tind aceastt afirmare, d. Gherea trebuea, dupd parerea
noastra, sä lamureasca prin discutii de fapte teoria heredi-
tatii, in loc de a ne-o presenta ca o dogma; mai ales acum,
cind o asemenea Leone a fost din nou pug in discutie.
Formularea ei de Darwin e mult arnendatä si e destul
pentru sustinerea afirmdrei noastre sa citez numele lui
Weissmann cu lucrarea sa «Essais stir l'Hérdité Si pe
Wallace cu lucrarea sa «Darvinism». Amintim aceasta
.pentru cä d. Gherea represinta la noi, dupa cum spune
d-sa, critica stiintifica. Si tocmai aceastä calitate trebuea

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA VOLUMULIII AL III-lea DE (slum CRITICEs 931

sa-i impuna d-lui Gherea datoria de a se conforma regu-

lelor si obiceiurilor usitate in cetatea oamenilor de pinta.
5) D. Gherea explica deceptionismul actual din viola si
literatura prin faptul, Ca mediul economic a subjugat pe
omul modern. El nu mai e stdpin pe produsul muncei sale,
ci din contra acest produs il stapineste si-i determind ac-
tiunea. Acestea se gAsesc sustinute mai ales in articolele:
«Artistir proletari culti si Cause le pesimismului in viata si
literatura».
0 asernenea subjugare, dependentd oarbd de mediul e-
conomic determina, conditioneaza. spune d. Gherea
caracterul afectiv al omului actual, facind sä se nasca in
sufletul sari sentimente de deprimare ca : indoeala, nesigu-
ranta, pesimismul cum si subieclivismul, misticismul, etc.
Cu alte cuvinte omul modern, care a invins si subjugat
natura prin stiinta, cel nutin omul de oras, e la rindul
sau invins si subjugat de mediul economic, care fapt ii de-
termind caracterele de mai sus Si retinem aceasta.
In articolul «Poetul taranimii* d. Gherea ne spune de
taranul din Nasaud, ca el, ached taranul, «nu o stiipineste
pe ea. Ea i-e prielnica sau nu, ii e muma buna sau vi-
trega, il imbogateste sau il saracestm
In schimb huã cu toata subjugarea Ini sub fortele oarbe
ale naturii, taranul din Nasaud stapineste produsul muncei
sale.
Din aceasta causa spune d. Gherea, taranul acesta e
curagros, sigur, optimist, obiectivist, etc., caractere ce se
gdsesc si in opera lui Cosbuc, el insuli un Oran din
Maud.
Marturisesc, ca-mi pare curios cum niste forte relativ
mici, ea fortele ecouomice, pot sá amarasca pind la dis-
trugere pe individ, pe cind niste forte mult mai marl si
mai grozave, fortele oarbe ale naturii, sá lase pe taranul
din Ndstiud curagios, neindoelnic, optimist, obiectivist, etc.
E evident dar cä pricina pesimismului in viata si lite-
ratura nu poate fi subjagarea, dependenta, de care vor-
beste d. Gherea, cad ea e aceea§i, in ambele casuri, si

www.dacoromanica.ro
932 ASUPRA. VOLUMULUI AL ID-lea DE aSTUDII CRITICE.

totusi efectul nu e acelas. De o parte omul din centre mari

invins, subjugat de produsele economice, dobindind caractere
afective specifice ca indoeala, nesiguranta, frica, deceptio-
nismul etc., de alla omul de tard invins, subjugat de me-
diul cosmic dobindind caractere afective opuse, cum e cur a-
giul, neindoeala, optimismul, etc.
Trebue sä fie alt-ce-va, care se amestecd in viata com-
plexá a centrelor mari, care acest aft-ce-va determine
ceea-ce subjugarea nu poate determina. Supunem aceasta
'problemd sociald atentiunii color in drept. De alt-fel noi
nu credem sincerd afirmarea d-lui Gherea si deci e cu
atit mai putin stiintificd, deoarece a sustine cd o influ-
encà oare-care externci poate determina stari efective spe-
cifice, e a sustine teoria intelectualistá a sentimentelor ;
teorie ce noi am ardtat, cd. d-I Gherea n'o sustine cu tot-
dinadinsul, din momentul ce d-sa, in acelas timp si
mai pe aceleasi pagine, sustine si. teorm contrarie, teoria
fisiologicd.
6) In articolul de polemicd. cu d-1 Maiorescu, d. Gherea
citeazii numele lui Maudsley, James Suly si Binet, intru
sustinerea tesei, ca in actul perceperii subiectul nu e pasiv,
cum sustine d. Maiorescu, ci activ. Ceea-ce insemneezd,
ca in actul perceperii subiectul percepkor modified pin
sistemul sku nervos ceea-ce i se trimite din afard. Aceastá
teorie sustinutd, pe lingà autorii de mai sus si de Spencer
Ribot, Mtinsterberg, Kotzaki, etc., se intoarce deadreptul
tocmai contra d-lui Gherea, nicidecum contra d-lui Ma-
iorescu.
In adevar, deed in simplul act al perceperii, subiectul
percepkor dd de la sine, prin actiunea sistemului säti ner-
vos, sporeste sau micsoreazd intensitatea sensatiei, e curios
atunci cum acest subiect mai poate reproduce in opera sa
de artá ddeile si sentimentele epocei, in care trdesteD.
E curios dar cum in aceastd functie superioard, functia
esteticd, psichicul e fonograf de inregistrare al ideilor si
sentimentelor epocei, pe cind in simplul act al percepern
el e activ sl ca atare modifickor. Din toate acestea nu

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA VOLUMULUI AL III-lea DE uSTUDII CRITICEp 933

reese decit ca, admitind sustinerea d-lui Gherea, adica

activitatea psichicului in actul perceperii, nu mai putem
admite reproducerea ideilor si sentimentelor epocei in o-
perile de arta..
Dar d-nul Gherea n'a obser vat bine, de care nerceptie
era vorba in scrierile autorilor citata de dinsul. In adevdt.
in lucrarea Mi. Binet «La psychologie du raisonnement»,
lucrare citata de d-nul Gherea, nu se vorbeste decit de
perceptia ordinard, de perceptia zilnica, prin care inmultim
cunostintele logice si stiintifice, iar citusi de putin de per-
ceptia estetica. In felul acesta Binet a putut defini per-
ceptia ast-fel : «La perception est le processus par lequel
l'esprit complete une impression des sens par une escorte
d'images) (pag. 13) si 'a putut da publicitatii ancheta psi-
chologica amintith mai sus, din care ese la iveala cons-
tatarea, de alt-fel veche in Psichologia si Filosofia ger-
mand (Kant, Schopenhauer), cà in actul perceperil este-
tice, subiectul percepator se luta pe sine ca persoana, (le
marche instinctivement, zice Curet).
Puni aceastä in tare de sine pasivitatea psichului e evi-
den td.
Ne permitem a cita din Spencer urmätoarele linii pe care le
am mai citat odata «ainsi le sentiment produit est élévé en
raison de la distance qui le sépare de la,.simple sensation,
ea raison de sa co mpléxitd, c'est-4 dire en tant qu'il con-
tient une plus considerable variété des elements dont les
6motions sont composées, en raison de son volume, c'est-d,
dire en tant gu'il est la [cable reproduction d'un plus
énorme agrégat de ces éléments agglomérés ensemble dans
le cours de l'évolutionv. Se vede elar de aici, cd spre a
avea un adevarat sentiment estetic (élevé) intre alte con-
ditii, se mai cere, ca acel sentiment sd fie slaba, palida
reproducere a unui cit se poate mai mare agregat de ele-
mente, aglomerate impreunä in cursul evolutiei. E evident
dar ca de indatä ce aceste elemente aglomerate impreund
ar deveni o forte reproducere, sentimentul ar inceta de o
data a mai 11 estetic, devenind nn sentiment ordinar. Si

www.dacoromanica.ro
 931 ASUPRA VOLUMULUI AL III-lea DE gSTUDD. CRIME»

slaba reproducere e conditionata curn zice Spencer, de

atitudinea speciald a constuntei in durata emotii estetice
atitudine, ce foarte bine a fost exprimatá prin cuvintul
pasivitate.
Ribot in lucrarea sa «La psychologie des sentiments )

cap. asupra sentimentului estetic, demonstrk ca activi-

tatea estetica face parte din activitatea instinctivd.
Asa la pag. 323 citim : Quand on a dit que les images,
leur association et leur disociation, la réflexion et l'émo-
sont les éléments constitulifs de l'imagination créatrice, ii
se trouve qu'on a oublig un facteur irréductible le prin-
cipal, le proprium quid de cette operation de l'esprit, celui
qui donne l'impulsion premiere, qui est la cause du tra-
vail erdateur et en fait l'unitd. Cet. X que, faute d'un me-
illeur terme, ou peut appeler spontandité, est de la nature
des instincts».
Dacä dar e adevArat, cá activitatea esteticd se apropie
sau se confundd chiar en activitatea instintivk inconsci-
entà a psichicului, atunci privim chiar aceasta rolul psi-
chicctlui constient i activ in producerea emotil estetice e
foarte redus. Pasivitatea psichicului constient in actul per-
cepern estetice resultd dar si din afirmArile lui Ribot.
7) In actualul volum gàslm o ex plicare a ceea-ce se cheama
in arra personificdri.
D. Gherea la pag. 285 ne spune : c(Procedeul acesta al
personificArilor are multe neajunsuri.
Primul si principalul e, cà e nefiresc, are ce-va artificial
volt in el». Aceastà explicare a procedeului personificdrei
in arra ne intrireste si mai mult in convingerea cã, d.
Gherea e departe de a fi in curent cu recentele studn de
psichologie experimentald, care se gasesc in ori-ce revista
si lucrare serioasá de stiiná psichologied; ce apar in apus.
In adevAr, in psichologia de azi a dispdrut in marea parte
discutia de vorbe si frase, atit de la modd in psichologia
de acum cite-va decenh, fácind loc observatiumi si expe-
mentatiunei de fapte. Din aceastà cauzd e greu a mai a-
runca azi explicdri in domeniul psichologiei, daca n'ai nici

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA VOLIIMULUI AL IR-lea DE aSTIMII CRITICED 935

observapuni nici experimentapuni de fapte. Dar acest fel

de discutie discutie de frase goale, se poate intrebuin ta
de multe-ori cu aparenta de succes intr'o stiinta inruditä
cii psichologia, adica in sociologie, tocmai din causa, Ca
aceastä stiint.à nu si-a adunat inca un material bogat de
fapte, care sa priä in loc ex pansiunea netarmurita de ge-
neralisare a oare-caror capete. Si d. Glierea, fâcind in studiul
saa mai mult sociologie, decit psichologie, ar fi scusabil
din acest punct de vedere. Cum insa chestiunea proce-
deului personfficarilor in arta cade direct in domeniul psi-
chologiei, credem necesar a ardta, cà afirmdrile d-lui Gherea
sint gresite.
In prima linie d-sa suspne, cä personificatea ar fi ce-va
nefirese, artificial. Aceasta afirinare ne indreptateste a crede
ca d-1 Gherea priveste personificarea artistica din punctul
de vedere al intelectualitdpi, din punctul de vedere al lo-
gicei. In adevar asa prività chestiunea, personificarea ar-
tistica apare ca ce-va nefiresc, artificial ; deoarece in viata
noastra serios Iogicã, asemenea personificari nu sint intre-
bum tate.
De aceea i apare d-lui Gerea ca ceva nefiresc. Amintim
d-lui Gherea faptul, Ca psichologia actuald introduce in do-
meniul su pentru explicarea multor fenomene psichice,
un nou element, necunoscut vechei psichologii. Acest nou
element e funcpa reald i activä a inconstientului psichic.
Mai ales prin activitatea inconstientului psichic cautà psi-
chologii actuali a explica natura emotiei estetice, cum si
creatiunea operei de arta.. Spre control citam cartea (La
psychologie des sentiments» a lui Ribot, capitolul «Le sen-
timent esthétiqueD, in care gasim urmatoarea afirmare : elle
(adica creatiunea poeticd) a son impersonnalité, la creation
n'est pas le fille de la volonté, mais de cette pousée in-
conciente qu'on apelle inspiration (pag. 324); apol tot
cartea lui Ribot «L'évolution des idées générales» in care
cairn la pag. 33 qincline méme a croire qu'elle (adica
activitatea inconstientà Si inferioard a spiritului) est le
nerf principal de l'imagination constructive. II vaudrait la

www.dacoromanica.ro
 936 ASUPRA VOLLIMULUI AL III-lea DE aSTUDII CRITIC&

peine de chercher, d'aprés des observations authentiques,

quelle rOle elle joue dans l'inventions des romanciers, des
pokes, des artistes» ; cartea lui Binet a La psychologie du
raisonnement.); apoi, principala lucrare a lui Binet din anul
1894, a L'Année psychologique.D in care se gaseste in teresantul
studiu amintit asupra psychologiei autorilor dramatici.
Nu mai amintesc diferitele studii si. anchete psichologice
din diferitele reviste din occident, Din toate aceste ini-
portante 1nel-ill, in mare parte de laborator, functia reala
a inconstientului psichic e pusá in evidenta. S'ar putea
vedea din aceste lucrari, ca logica conceptelor abstracte P
mult diferita de logica imaginilor, ca adica in alt-fel se
combina unele si in alt-fel altele.
Personificarile artistice slat produsul firese al funcyei
psichice, sus amintite ; deoarece in ele se gäseste carac-
terul logicii combinarilor intre imagini. Falsa e dar susy-
nerea d-lui Gherea.
Mai afirma d. Gherea, ca personificarea e voitei. Credem,
ca si aceastd afirmare e o gresala. In adevdr creatia ar-
tistica e socotitá azi ca fiind resultatul mai mult al unor
irnpulsiuni instinctive, deci catus de puyn al voinfei. Pentru
eine vrea sä se lamureasc5. pe deplin si asupra acestui ,punct,
va gasi destule dovezi de fapte in lucrarile sus citate.
ln scurt dar d. Gherea, voind sä se mentind in lucrarea
sa pe teren .ti.infilir.;, face aceasta numai cu vorba iar citus
de putin in fapta. In adevar explicdrile causale, date de
dinsul, dupâ felul lui Taine, sint elastice si prea puyn
stiintifice. Contradictii peste contradictii, intrebuintare de
formule vechi si cazute in disgraye azi in stnnta, eata.
procedeul d-lui Gherea.
«Manifestarile artistice, psichologice si sociale, sint asa
de imens de complexe, Inca a .avea pretentie (cel puyn
acuma) de a stabill regule, generalisari, criterii rigide,
Para esceptii, arata foarte put,inci familiarisare cu acele
disciphne....», ne spune d. Gherea in noul sau volum.
Ce frumos si adevarat precept !
De ce nu s'o fi tinut d. Gherea de el in toga opera sa?

www.dacoromanica.ro
 ASUPRA. VOLUMULUI AL III-lea ,DE eSTUDII CRIME') 937

Ar fi recunoscut atunci, cit sint de efemere faimoasele

teorii ale mediului social a tot racator, si dacà acest
mediu cu a sa influenca nu e indestuldtor pentru a da o
explicare §tiintificci, operei de artâ care e atunci causa unui
asemenea produs?
Eatà o in trebare, pe care o supunem meditatiunii pa-
blicului si d-lui Gherea pentru viitoarele d-sale concesh1).
Petre Popescu.

1) Sub o forma incompleth acest articol a mai test publicat 0 in Con-

stttationalta. Iritat de cuprmsul lui, cunoscutul scriitor Dr. Taupiz a
luat apararea D-lui Gherea, inteun mod lbarte dogma cum afirrnä d-sa.
In loc adid iil dstoarne argumentele aduse de d. Popescu, s'a apucat
s4 entice, intr'un articol din Foaea Interesantd (3 numere din Septem-
vrie), o carte ecu coperta galbenb, pe care a gasit-o la eanticariv, plim-
bindu-se pe ebulevard» §i care s'a inemerit d fie (ce finete I) tocmai tesa
de Imo* a d-lui Popescu. Negreit, §i critica acestei lucdri e la aceeaqi
idltime ca §i elogicae cu care numitul doctor a pro cedat la apärarea
d-lui Gherea. In loc sa ne arate inferioritatea formei sau neadevilrul
fondului ei, d-sa imputà autorului, cu vorbe §i en mustdri amare, de ce
n'a t5cut multe citatii. Ad mArturisina cu utmlitg, d. dr. Taupiz e tare
de tot. Cunoa§te adinc toate tablele bibliografice, pubhcate in ultima ani
§i co deosebire (se intelege !) tablele bibhografice ale lui Binet td Delage.
Ei, e ce-va aceasa cuno§tintä 1
Dar, din päcate, cunoginta nu e §tnnt4, si cu a melancolid Were de
rlu, marturisim d nu ne putem uni, deloc cu ptirerea criticului in chestie,
care sustme §1. subscrie imperturbabil, ctt prin indice §i table bibliogra-
fice poll cdpAta patrunderea filosofid pe care n'o al... Unde n'ai pus id-
minta n'are ce srt ead. i e peat d chiar din articolul d-rului Taupiz,
t'a putut sa ead. nimic 1.
Not red.

www.dacoromanica.ro
938 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA.

REFLEXURI ZIRBE001 BUll IOTORIA ROMINA

UN STUDIU ISTORIC
de
CEDILT MIAMONTICI
In priN inta lui Nicodim, eata ce ne spune un document de
la Vladislav Voevod, relativ la zidirea manastirii Vodica :
aFiind cä eu, carele intru Christos Dumnezeu, bine-credin-
aciosul Voevod, Vladislav, cu mita lui Dumnezeu domn a toad
«Ungro-Vlahia, am bine voit dupa dumnezeeasca povatuire a
«inalt-t minastire la Vodica in numele marelui §i purtatorului
a de Dumnezeu Antonie, ascultind pe cinstitul intre monahi
«Nicodim ; Insä de la domnia mea cheltueala §i darueli §i cu
«munca lui Kyr Nicodim §i a fratilor acestuia (calugarii) am,
«zidit §i "zugravlt §i pe cit vremea a adus am dat.D . . .

Dupla aceasta vine enumararea obiectelor biserice§ti pe care

Voevodul le da, evanghelia, cadelnita etc., apoi se enumara sa-
tele §i veniturile. Intre altele Voevodul promite cä va da in
fie-care an din cassa sa minastirii o tine de perperi, din cate
trei sute de perperi si se imparta la saraci.
Pomenesc aceasta aici ca sit se vada cà pe atunci §i in Ro-
mima ca §i in Serbia se socotea pe aperperiv. Si apoi ur-
meaza :
«Eara§i a orinduit Dornnia mea, dupa sfatuire... cá dupa
amoartea lui Kyr Nicodim sa nu fie volnic nici-un Domn, si
apurai in locul acestui statet, nici archierei, nici ori-care altuL
aci, cum va zice Nicodim §i cum va a§eza, a§a sa Tina acolo
calugarii §i ei in§i-§t sa-§i puna stare;.

www.dacoromanica.ro
 REFLEXURI SIRBESGI DIN ISTORIA. ROMINA 939

Atrag in treacat atentia asupra curateniei §i frumusetii limbii

sirbe,sti biserice§ti, in care se scria pe la jumatatea veacului
al XIV-lea la Curtea romina inca tinara! Mai mult ca sigur
este ca avem in aceasta foae stilul §i limba in care a scris
insu-§i Nicodim.
Dupa o legenda, pe care un calugar a cintat-o in versuri §i
in limba romineascai), Nicodem a venit la inceput in pamintul
(tinutul) Hateg (Azar, In cintecele nationale sirbe§ti) §i ari a
ridicat minastirea Pi islopu. Zic prima monastii e pe pamintul
rominesc, cad in ori-ce cas e de crezut ca el mai zidise mi-
nästirea Vratna (aproape de Brza Palanca) despre care, spune po-
porul, ca §i despre biserica Monastirita ce se afla inteun loc urnbros
linga coasta rnuntelui Mirocika la Dunare, c'ar fi ridicata de un
oate-care «sfintul Nicodimp. Dupa ce a zidit Prislopu, Nico-
dim, conform legendei, a plecat in Banatul Craiovei, §i aci a
pusnicit in pe§tera Jiului, apoi a zidit Schitul Motrului §i apoi
pe rind Vodita §i Tismana.
Foarte interesante date despre Nicodem a adunat Archidia-
conul Paul din Alep, care Insoiind pe Patriarchul din Antiochia
Macarie, ca secretar, a trecut pe la sus numita minastire in a-
mil 1657 §i calatoria sa s'a descris in limba araba. Descrierea
aceasta este tradusa §i tiparita in engleze§te (The Travels of
Macarms, London 1836). Calugarii Tismanei i-au povestit
patriarhului urmatoarele :
Nicodim s'a nascat in Prilip. Taal sau era Grec, de neam
din cetatea Costur, iar matna-sa era Sirboaica. Si-a parasit
pariniii §i patria sa §i insotit pretutindeni de un inger a venit
in Ro minia, pina la un loc unde a inaltat schitul Motru. In
stinca sus peste apa Motru, Nicodim si-a zidit o chilie *i aci
a pusnicit §i multe minuni a farm. De aci a plecat la Buda
§i aci a vorbit regelui unguresc cum trebue sa se pocaeasca si
sa creaza. Regele i-a zis .
dnteadevar am sa cred claca tu, a§a, in odiiidiile tale cu

1) Venelin St. Petersburg 1810 pag. 5-6.

2) Havleu Istoria Grind, 139.
3) M. Milicevicl. Monastirile in Serbia. Glasme XXI 36 §i 37.

www.dacoromanica.ro
910 REFLEXIMI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA

evanghelia In mini vei trece prin foc fãrä sa fii vatamat I))
Nicodim a orinduit sa se fad un foc mare, s'a imbracat in
odájdiile sale §i cu evanghelia In mina, insotit de diaconul sau
caruia ii poruncise sa arunce intr'una tamaie in foc, a trecut
prin foc fárä sa fie citu-§i de putin vatamat. Regele s'a uimit
§i a inceput a crede §i dindu-i multe daruri scumpe i-a dat
§i treizeci de sate §i multi bani ca sa poata zidi minasnri.
Kneazul Lazar; care pe timpul acela era tarul sirbesc, i-a
dat un tirg mare cu §eaizeci de sate imprejur. Voevodul Ro-
miniei i-a scutit minastirile de ori-ce bir §i vamuire §i i. a mai
dat inca the libertati §i privilegii.
Iar acel rege al Ungariei ii dete o cadelnita de argint, care
intati§a chipul castelului din Buda. Calugarii Tismanii au scos
§i au aratat lui Macarie i lui Paul aceasta cadelnita §i
le-a mai aratat §1 evanghelia, pe care Nicodirn cu mina sa a
scris-o unde-va in Ungaria, cu un scris foarte frumos, pe un
pergament scump §i in limba slavona ; era legata in aur i pe
margini e scris anul ,sease mii noua sute douasprezece».
Nicodim deci a terminat scrierea acestei evanghelii, care din
nenorocire de mult a disparut din Tismana, pe la anul 14041)
Aceea ce calugarii Tismanei au spus Patriarchului, cum
Nicodim ar fi parasit locul sau i a venit in Muntenia, capata.
o foarte romantica lumina prin povestirile poporului din Ma-
cedonia care povestiri si-au gasit rasunetul §i intr'un cintec
popular. Profesorul Tocilescu a gasit acest cintec in cartea
lui Ciolacov (Bulgarschi narodni-Sbornicp (Bolgrad 1872),

1) In noniele lin Paul de Aleppo sint oare-care curiositati caie pot

mteresa pe ratitori.
Patriarchultu i s'a at-Mat odajdnIe in care a fost imbracat Nicodim
cind a trecut prin foe in fata regelui unguresc. Din moastele Jui Nicodim
au adus spre sarutare numai un deget, trupul find ascuns unde-va sub
podele de teama tingurilor, caci Nicodim trecea la acestia drept dint si
calugarn se temeau ca nu cum-va sa li-1 fure, granita find toarte a-
proape. April calugarii au aratat Anne §i padurea de castani asezate ce-va
mai sus de minastire. Numa doul au fost sadite de Nicodim. Dupii 1!).
Hasdeu aceasta padure de castau este unica in toata Rominia. La urma
au aratat Patriarchulm §i un butoi, pe care-1 (house Nicodim si in care
putea sa incapa pina la 3000 de vedre de vin.

www.dacoromanica.ro
 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA 94 I

si a atras asupra lui atentia D-lui Hasdeu, care, despre

aceasta, pomene§te In dstoria Criticau (pag. 145) ca despre
o legendi sirbo-bulgara. Lisa Insh-§i limba acestei poesii
arati cà nu este bulgareasci ci sirbo-machedona. In acea poesie
se dna cum o cadIna turceasca s'ar fi indragostit de tin tinar
§i bogat episcop (numele nu se pomene§te) §i ca fata unui
bogat §i puternic Turc, a poruncit sa fie prins §i inchis intr'o
geamie §i si fie silit a prirni religia mahomedana.
Tinarul calugar s'a luptat voinice§te in contra acestei pro-
puneri, §i intr'una se ruga lui Dumnezeu, ca sa-f scape :

Se pot fugi d'aici

SA pot pleca in Val achm
SI fac acolo minum
In fie-ce sat InsermA
Si in fie-care oraq minAstre !

Dumnezeu i-a implinit rugaciunea dind o furtuna grozavi

care a dartmat geamia §i care a ucis subt dararnaturile ei pe
toti turcii, iar episcopul a qit viu §i sänatos din darimaturi.
Diaconii sdi Ii iau §i-1 duc :

Si I-au dus departe

De-a zuht biserici
In Valachia in fie-care sat
Si in cetAti minAstiri.
Si mare mdrire a ajuns.

Mi se pare cá abia mai poate fi indoeala ci aceasta legenda

n'ar fi referitoare la Nicodem.
Ceea-ce povestesc cilugarii Tisrnanei despre darurile regelui
Sigismund §i ale Kneazulului Lazar nu sint fara temei. De la
regele Sigtsmund s'a pastrat cite-va chrisoave privitoare la nil-
nastifile lui Nicodem, Vodita §i Tismana. De la Kneazul Lazar
nu s'a pastrat nici-unul sau cel putin pIna acum nu s'a gasit
nici-unul.
Insa ca Kneazul Lazar ar fi fost un generos ctitor al minasti-
rilor lui Nicodem, de care ponlenii mai sus, aceasta e mai pre
sus de ori-ce Indoeala precum se vede din chrisoavele Despo-

www.dacoromanica.ro
942 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA

tului «Stefan cel mare, imparatul Rominilorn Sigismund §: Vo-

evodul Sibiului Iancu. Documentele lui Sigismund le-a tipdrit
Venelin In colectia sa «low sonrapcmia HM-I A.AKO-Cild13/MICKIA
rpanurno.
Documentele Despotulut Stefan §i ale lui Iancu de la Sibint
erau pastrate intr'o vreme la Tismana, acum se gasesc In Ar-
chiva statului Romin la Bucure§ti, §i cu buna-vointa D-lui
Hasdeu le-am transcris. Pe al lui Stefan, D. Hasdeu Inca din
1864 1-a tiparit In a Archiva Istorica» ; iar documentul lui
Iancu nu a fost nicatri tiparit. Cind am comparat Impreuna
cu D-nul Hasdeu documentele originale ale lui Stefan cu acele-
traduse in a Archiya» am gasit ca o interesantà expresie, dintr'o
gre§ala de tipar a riimas netiparita, a§a Ca acuma va fi prima
oara, cind textul documentului lui Stefan se tipare§te Intocmai.
Acest document este foarte interesant pentru istoria poporului
sirbesc mai ales prin ceea-ce Stefan vorbe§te la Inceput.
Bata textul documentului :
a Cu mila a tot tiitorului D-zeu, eu Stefan Intru Christos cu
pioasa credinta. Pe la Inceputul domniei mele, mai Inainte de
a deveni en despot, fui foarte mult asuprit §i apasat de cdtre
strait-1i, iar dimpreuna cu mine sufereau necazuri §i cet man
§i cei mici, §i calugarii de pe la minastiri. Dupa aceea bine-
vol bunul D-zeu a visita pe oameni sdi §i a-i scoate din strIm-
toare la larg §i din slabiciune la putere §i din Intristare la
veselie, §i Inca §i pe mine m'au adus prin bunatatea sa din
apasare la libertate §i de pe tronul cel mai mic la cel mai
inalt. Atunci §i eu am eliberat mindstirile dind fie-carei dupf .
a sa demnitate, Intre care minastiri am gasit §i pe acele din
Tara Romineasca zidite cu ajutorul fericitului meu parinte,
anume templul Prea curatei de D-zeu Nascatoare la Tisinana
§i al marelui Antonie la Vodita. $i a§a dar, metoa§ele lor din
provincia domniei mele, fiind ajunse ca §i altele la o desa,Ir-
§ita uitare §i pustiire, m'am milostivit domnia mea de a le
Innol §i intarindu-le cu credinta mea a le inapoea ziselor
minastiri, §i anurne metoa§ele : Tri-brodi, Hapovti, Drajevit,
Cru§evita cu Duhovti, Izvoret Barici, Bichin, Ponicva, Po-
porati. Iar acei ce au fost oameni biserice§ti Inainte de pus-

www.dacoromanica.ro
 REFLEXIIRI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA. 913

tiere, ori-unde s'ar fi aflind ei, sau in pamintul dornniei mele

sau la Unguri sa mearga fie-care la locul lui si nimeni din dre-
gatorii domniei mele sã nu aibi a-i bintui sau a le lua ce-va ;
si sa fie scutiti de gloabà si de toate darile dregatoresti ; iar daca
cine-va va fi fugit din pamintul domniei mele in tam Ungureasca
sau in Bulgaria, sau al meu om, sau al vre-unui dregator al meu,
si va fi petrecut acolo trei ani, sau doi, sau unul, si va vol a se
intoarce in zisele sate bisericesti, acela sa fie liber a trece, a-
fari numai de cei osinditi pentru crimele urmatoare : daca va
fi lucrat contra domniei mele, sau va fi jefuit pe dregatorul
meu sau va fi omoritor, sau fur de cele sacre sau este rob
cumparat cu pamint, sau rapitor de fecioare, unora ca acestia
nu li se acorda libertatea ad fagaduita ; iar de va fi cine-va
osindit pentru o alt-fel de crima, atunci sa-mi raporteze despre
el economul ziselor sate ca sd-i dau credinta mea. Acestea
toate de mai sus se intaresc cu credinta si cu porunca domniei
mele ca sa fie nestramutate si neclintite pentru cit timp va trai
Popa Kyr Nicodem, asemenea si dupa moartea lui in toti anii
vietei domniei mele ; iar dupa raposarea dotnniei mele, dupa
porunca dumnezeeasca pe ori-cine il va alege Dumnezeu a-mi
urma pe tron, il rog sä pazeasca toate acestea ca sa nu mos-
teneasca pacatul stingind pentru eternitate pomenirea noastra
in acele minasttri. Toate de mai sus s'a scris cu porunca dom-
nului despot Stefan. In anul su,m (6900 Decembre ?) indic-
tionul 14.
Documentul este pe un pergament foarte fin, scris foarte
citet, foarte deslusit si aproape fari nici-o prescurtare Insa-
dupa forma si apoi din causa cuvintelor nelarnurite si nein-
trebuintate din fruntea documentului ((taxi% CTE*Mik UnAro-
garnisoiol, care probabil trebue sa. sune : «s 'own u,soro snaro-
ej9HH HTA))) si apoi anul, imi dau de gindit ca acest do-
cument pe pergament care se &este azi in archiva statului
Romin, nu este adevaratul original, ci copia cu care s'au servit
calugarii la nevoe.
D. Hasdeu, cind a tiparit acest document, a gindit ca numai ,

4) Archiva istoriea T. I. P. 1 pag. 17-18 trad. de Hasdeu

www.dacoromanica.ro
944 REFLEXEMI SIRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA.

anul a fost gre§it intocmit, §i ca trebuea si fie scris ick irkTo

fsu,A,g adica anul 6900=1391 Decembrie. Insä anul acesta
nu poate fi adevarat. Aceasta din causa ca nu putea Stefan sa
vorbeasci ast-fel abia dupa trei ani de la batalia de la Cosova
§i al doilea e cunoscut si Stefan abia In 1404 incepe sa poarte
numele de Despot. In documentul insu-§i e scris destul de des-
lu§it anul Isme=6945=1437 ceea-ce:ne arata c'a fost scris cu zece
ani In urma mortii lui. S'ar putea inchipul, ca este in origi -
nalul insu-§i fsu,ne =6935=1427 in care an Stefan a fost Inca
in viata. Insa a lua anul acesta nu permite insu-§i textul, care
pomene§te pe popa Nicodem ca fiind Inca In viati, iar dupa
datele romine§ti de popa Nicodin se pomene§te numai pina la
1410 §i in ori-ce cas abia pe la 1418 gasim in Tismana pe
popa Agaton ca egumen. Deci documentul lui Stefan poate sã
fie scris numai intre 1404 §i 1410. Si de oare-ce gre§ala
este destul de vadita, ne putem inchipui ca in original a fost
scris fsuji=69 r 5=1407.
Am ce-va care confirma Ca acesta este adevaratul an al do-
cumentului lui Stefan. De la voevodul Mircea a limas un do-
cument In care este scris:
Dam domnia mea aceasta porunca a domniei mele rugdto-
rului domniei mele Popa Nicodim, ca nimeni sa nu in-
drazneasca a pescui in apa Tismanii, sau sa pasca dobitoace
incepind de la satul Tagorea pita la munti, numai calugarii
sint volnici a pescui sau pa§te dobitoacele minastire§ti.
Dupà aceasta vine blestemul contra acelor care ar face in
potriva §i apoi vine faptul asupra caruia tocrnai atrag atentia!
«Si aceasta a fost in anul 6915, zile 15 pe cind mergea
domnia mea la Severin intru intimpinarea regelui §i am ajuns
la minastire, luna Noemvrie 23 zile, cu tori egumenii minastirli
-§i cu toti boerii domniei mele.p
Inainte de toate se vede anul 1407 (sau tocmai 1406 dupa
socoteala noastra) pe la sfir§itul lui Noemvrie §i inceputul lui
Decemvrie, and a fost intilnirea politica intre Mircea §i regele
Sigmund la Severin. Cind amindoi luptatorii au venit la gra-

4) Venelin pag. 22-23 §i. 49-51.

www.dacoromanica.ro
 REFLEXDRI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA 945-

nita farii lui Stefan, oare, este indoelnic de a crede c'a venit
la Severin §i Despotul Stefan prietenul §i tovara§ul lor po-
litic ? Si apoi energicul §i neobositul Popa Nicodim ar fi putut
läsa sa treaca ocasia aceasta atit de favorabila a venirii celor
trei ctitori ai bisericilor sale Vodita §i Tismana Para sa se fo-
loseasca de ea ? Din aceasta eu ma intaresc tn parerea mea
6 §i pe documentul lui Stefan trebue sa fie acela§ an care
este §i pe documentul lui Mircea, deci MO =1407. E mai
mult ca sigur c'd Nicodim a capatat cu ocasia aceasta vr'un
document §i din partea regelut Sigismund.
Venelin a publicat un document al lui Sigismund de la 14
Iulie 1418 §i un altul din 1420 Septembre 29, prin care se
intare§te lui popa Aga.hon (urma§ul lui Nicodim) privilegiu-
rile date mai nainte monastirilor lui Nicodcm. Si intr'un al
treilea document din 20 Octombrie 1420, Sigismund Intäre§te
calugarilor rnonastirii Vodita §i Tismana, averile §i libertatea
marturisirii credintei. Dara. pentru noi cel mai insemnat este
documentul, pe care regele Sigismund (sau cum se intituleaza
el insu-5i : «Eu imparat al Romei, zic cu limba me a ca dau a-
ceastii carte») la 28 Octombrie 1429 1-a dat calugärilor rninastiri-
lor mai sus pomenite. Dupa ce a intärit pe rind toate proprieta-
tile care sint date Voditei §i Tismanei (pomenind sigur §i cloud
sate (sirbe§ti ?) da Tismana satul Sob,sor §i la Jales satul Rasovl ),
Sigismund continua :
aSi am aflat adevarul ea tatal despotului Stefan, Kneazul
Lazar, a dat slobode acestor mánastiri sate in sara Sirbeasca
pentru sufletul sau, Prea sfintei Nascatoare de D-zeu de la
Tismana §i sfintului parinte Antonie de la Vodita, satele nu-
mite tirgul Kiselev cu tarina (gamma = dare, bir, vamuire)
§i vie si livada §i cu toate hotarele §i veniturile. A§i§jderea §i
alte sate : Popovtii, Marianii §i Dramni pe Mlav a §i Kliceviti
pe Dunare §i aceste sate le a dat cu vii, mori §i prine §i li-
vadie §i cu toate hotarele §i veniturile slobode, ca sa fie ma-
nastirilor Prea sfintei Nascatoare de D-zeu de la Tismana §i
sfintului parinte Antonie de la Vodita 5i Popei Nicodim §i
carui va fi dupa el de acum §i pia. In veac §i calugartlor
lor care petrec in aceste manastiri. Pentru acesta §i eu le am

www.dacoromanica.ro
946 RE:MEV:MI SIRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA
/
dat aceste sate ca sa le fie slobode §i in uric cu toate veni-
turile de acum §i pina in veac.v
Acum, daca ceea-ce despotul Stefan spune de tatal sat] cum
ca a ajutat la zidirea minaqinlor Vodita §i Tismana insemneaza
ca dupi ce s'au terminat minastirile le a daruit cu paminturi
in tara sit beasca, on ct Lazar a ajutat in adevar cu bani Ca sa se
ridice acele minastiri §1 atunci, afara de ajutorul acesta, a
mai dat spre a completa dania §i acai eturi din alara sitbeascd1,
aceasta e o intrebare greu de deslegat faça cu pupnul material
ce-1 avem la indemina.
Propositiunea din documentul lui Stefan ((Cu ajutotul ferici-
tului meu parinte s'a zidit) mi se pare ca insemneaza, ca
Kneazul Lazar a ajutat si cu bani la zidirea minastirilor si la
terminarea lor. Despre Vodita am vazut c'a fost zidita de
Voevodul Vladislav (1360 1372) §i despre aceasta avem
un fapt istoric, ca Kneazul Lazar a ajutat Voevodulut ro-
min Vladislav, sa zideasca cu ajutorul neobositului Sill),
Popa Nicodim, monastirea Vodita. Si pe cine a ajutat el ca
sa se zideasca Tismana ? La aceasta ne raspunde foarte la-
murk un document existent in archiva romina in care
Voevodul rornin Dan II (fiul lui Dan I-iu nepotul Voevo-
dului Mircea cel mare in anul 1432 a scris §i iscalit') urma-
toarele : (citam inceputul).
aPentru cit eu, cel intru Christos D-zeu bine credinciosul
Dan Voevod, cu mila lui D-zeu, Donm a toata tara Romi-
neasca la inceputul domniei mele de D-zeu daruite, am aflat
rninastirea in tara domniei mele la locul numit Tismana, pe
care sfint reposatul mo§ al domniei mele Radu Voevod a
inaltat-o din ternehe §i sfint reposatul parinte al dommei mele,
Dan voevod cu multe lucruri a intarit-o....))
Avem deci §i un alt fapt istoric : pe Radu Voevod, acela
de care se pomene§te in cintecele noastre populare ca de un
mare viteaz,Kneazul nostru Lazar I-a ajutat la ziditea monas-
tirii Tismana.

I) Venehn str. 55-59

1) B. P. Hasdeu Archiva Istoriml T. I P. 1 pag. 19-21.

www.dacoromanica.ro
 REFLEKORI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA 917

La aceste dota fapte voiu reveni mai la vale, aici voiu cita
Inca ce-va interesant din documentul lui Dan al II-lea.
Intarind toate acareturile i pâminturile precum i Bistrita
cli tarzna yi Sagovdiul pe care 1-a cumpdrat Popa Nicodirn
de la Dan Voda, el continua :
t(Catre acestea porunceste domnia mea, ca, calugatii sä fie
«stapini (samovolnici) in amindoua manastirile, i dupa moartea
apovatuitorului lor, nacealnic nimeni sh nu le punk nici insu-rni
aeu Dan, nict altul ori-care dintre cei din urma mea, numai
«sa-1 incuviinieze, nici sä strice ordinea i tiaditia lui Nicodun
ttsi porunca mea».
Se vede deci ca Nicodim dedese organisatie mlnastirilor sale
Tismana i Vodita pi in care ele aveau singure dreptul de a-si
alege egurnenul, fdra mci-un amestec din partea episco-
pului eparchiot, a mitiopolitului sau a statului. In biografia lui
Kyr Givrilã asupra patriarchului Nifon spune ct pina la sfin-
tirea bisericei Argesului (1517,) In toata Muntenia, numai mi-
nastirea Tismana a avut rangul de aArchimandrieo rang care
i s'a dat prin bine-cuvintarea patriarchutui de la Tarigrad si
minastli ii Ai gesului.
51 acurn sA fac cnnoscut si tetul intreg al documentului lui
Iancu Sibianu pe care 1-a dat minastirii Tismana si care n'a
fost Inca tiparit. Documentut acesta este intru cit-va o repro-
ductie a docun-tentului lui Sigismund din anul 1429, mai ales
in partea in care se vorbeste despre libertatea marturisirti
credintet (confesiunii) si a acareturilor, pe care Kneazul Lazar
le-a dat Voditei i Tismanei. Iancu a stat multa vreme pe la
Orsova cu cita-va arrnatä, adastind de sigur pe regele Vla-
dislav si Inca cu vr'o aka arrnata cu care avea si tread. Dunarea
si apt:it pun Bulgaria sa meat ga la marea pierdere a Ungurilor
(la Varna, Noemvrie 1444). In document este pus anul
(1444) §i ziva (20), dar e sters cuvintul prin care se arata
luna si este mai mult ca sigur ca va fi fost 20 Octom-
vrie, deci nici 3 saptarnini Inainte de tnacelul de la Varna.
Penult ce documentul acesta-1 scrie Iancu de la Sibiu si
nu insu-si Sigismund aceasta nu o pot talrnaci, dar totusi
impiejui area aceasta irni bate la ochi. Se vede ca pe vremea

www.dacoromanica.ro
9/8 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA

aceea era egumen, al mtnästirilor lui Nicodim, Gherasie. Ce

fel de serviciu or fi facut calugarii din Tismana lui Iancu
despre care el pomeneste tn document nu §tim, tnsa se poate
crede ca Gherasie ar fi adus niscai va oi, ce-va faini §1 vin
pentru armata lui Iancu pentru ca Iancu si fie multumit.
Textul gthsueste asa :
dano§ de Huniade, voevod al Ardealului ispan al Secuilor
§i Temesvarului st capitanul cel mai mare al tutulor ostirilor
regatului ungar. Dam Inscriere prin aceasta scrisoare desc lima
a noastra bisericasflor, staro§tilor §i tutulor dregatorilor §i spa-
nilor §i pircalabililor st vamesilor §i birarilor si la tot omul cc
asculta de mine. Sä se fereasca tot omul sa ifaca vre-o im-
piedecare calugarilor din mtnastirile popii Gherasim, minas-
tirile sfintului Antonie la Voclita §i Prea Sfintei Nascatoare
de la Tismana, pentru ca pe ei Insu-mi i-am luat sub mina
mea, ca sa-i apar de catre ori-cine, §i pe credinta mea am
voit ca tot ce a fost al acestor minastiri §i acum sa le fie
slobod, st satele si toate hotarele cite au §i viile si motile si
nucii §i livadiile biserice§ti aproape de mlnastirea sf. Antome
de la Vodita, Satul Jidov§tita si Susita si Precleceni st Pot%
§i Jarcovat si la Vodita, Bahruna si Elhovita si la judetul de
Balta. pe Dunare, Vadul Cramanilor si la Blatmta Saghtevatul
§i Pesticerul si Toporna §i Sogoiul §i in fata Tibrei b ilia nu-
mita Bistrita §i pe lit-1ga acestea, doui sate, arnbele calugaresti.
$i in judetul de Jales, satul Plostina §i Cereselul si Turcinestii
si Leorda §i la Jilturi Picalestii si din Bagale§ti si Valea
Larga si Strimta. Si pe Jiu, satul Ceaurii §i Ungureii si Du-
sestii. Si pe (apa) Tismana satul Tismana §i Sttbisori. Si pc
Isvarna, Podenii, si pe Jales, Arcanii §i Tarnase§th si Balestn
si Rasova. Am aflat Inca. ca §1 Bistrita dintru'rutiu a fost a
minastirii. $i dupa rugaciunea si dreapta lot credinta, aceasta
am dat-o popii Ghetasim si manastirilor, ca si le fie de
ba§tina §i sd le Ora, cu tot ce an tmut la hotarul Bistritet.
Si doua treimi vama de transtt sa fie ale popii Gherasim §1 ale
calugarilor din Vodita si Tismana, sit fie volnici asupra tutulor
veniturilor ce sint la &strip asijderea si pretutindeni, .cite au
sate cu cele mai sus scrise, si hotare §i livade §i mon si la

www.dacoromanica.ro
 REFLEXURI SIRBESGI DIN ISTORIA ROMINA 949

Severin 5i la Bistrita 5i la oti-ce loc care este al minastirilor

lor 5i tot ce tin In ele tot si fie al lor slobod 5i In uric de
acum 5i 'Ana In veci. Si nimeni care nu-5i voe5te räul sau sä
nu fie volnic a face impiedecare'calugarilor. Aceasta o spun
tutulor 5i. celor de acurn 5i celor de apoi, care vor fi slugile
mele ii dupa. noi 5i pIna in veac, sa nu fie nitneni volnic a
face jignire calugarilor, nici ornului lor, nici dobitocului lor,
si ce cumpara 5i ce vind 5i pe uscat 51 pe apa ori-unde am
meige. Oarnenii 5i dobitoacele lor, in nici-un loc, sä nu pla-
teasca vama, ci sa meargii slobozi. $i ce vir5i 5i viltori au la
Dunare, toate sit le fie slobode, cum a fost 5i mai Inainte,
tot asa sit fie mInastirilor popil Gherasie, 5icare va fi in a-
ceste minastiri, frati saraci, pe care i-am luat sa-i pazim 5i
sa-i ocrotim pentru slujba lor 5i dreapta credinta, cad ne au
slujit cu dreptate 5i credinta. St ei sa ramina In crechnta lor,
si sa tina legea in minastirile lor, 5i nirneni sa nu fie volnic
a-i Impedeca, sau bantui pentru legile lor. La aceasta am dat
lor credinta noastra si a intregii tari ungure5ti scrisoarea
noastra deschisa. Drept aceea poruncim la toata slujba noastra,
care este acurn 5i va fi de acum Inainte, ca nimic alt sä nu
Indrasneasca a face, care nu-5i voe5te raul sau de la domnia
mea, ci toti sa-i apere 5i sa-i tina, drept care eu Insu-mi le-am
dat sclisoarea mea, 5i cum le tine cartea sfint raposatului
irnparat Sigismund. Si Inca am afiat de adevarat, cum tatal
despotului Stefan Lazar cneaz a adaogat manastirii sate in
tara Slibeasca pentru sufletul sau, prea sfintei Nascatoare de
D-zeu de la Tismana si sfintului parinte Antonie dela Vodita,
satele anume : TIrgul Kisellev, cu tarina (birurile) 5i cu viile
5i cu livezile 5i cu tome hotarele 5i veniturile slobode. A5ij-
derea 5i alte sate Popovtii 5i Marianii 5i Diamanii 5i Mlava 5i
Clincevicti pe Dunare. Si aceste sate le a dat cu vide, cu -ta-
rinele, cu finul (5i cositul lor) cu motile -5i. toate hotarele ca
si fie slobode, sa fie manastirilor, Prea sfintet Nascatoate de
D-zeu a Tismanei 5i sfintului parinte Antonie de la Vodita, 5i
aceasta de acum o dam popei Gherasim 5i acelora, care dupa
el vor fi 5i acum pina in veac. $i ast-fel vorbe5te domnia
mea tutulor slugilor noastre credincioase, 5panilor, 5i pircala-

www.dacoromanica.ro
950 REFLEXORt SHIBESCI DIN ISTORIA ROMINA

bilor i vamesilor §i a Karmintilor (Harminczad=vama ungu-

reasca) ca sit se fereasca de calugarii lui Gherasim, de ornul
lui, de averea lui, de tot dobitocul lui §i ori-ce caraturi sa-i
fie Incredintati si pe apa §i pe uscat §i pe ori-unde slobod
sä mearga. $i nicaieri sä nu plateasca vama, de acum §i pina
In veac, i nirneni sa nu fie volnic a-i stingheri in ce-va, cine
nu voe§te a lua rau de la domma mea. Aceasta o spune la
tot omul i slugilor mele de astazi, si de acum inainte care
vor fi. $i carele va citi aceastä carte a mea, sa o dea Inapoi
omului care i-a dat-o s'o vada. S'a dat aceasta carte popei
Gherasim de la Orsova, dupa nasterea lui Christ 1444 ani.....
20 zile.» Jos subt text scrie cu litere mari: «Insu-nzi Doninul
Voevodo)
6. De la Despotul $tefan am aflat ca, tatal situ ea ajutat
sa se zideasca» minastirile Tismana §i Vodip. De la iegele
Sigisrnund si de la Iancu Sibianul am aflat cä Kneazul Lazar a
dat pomenitelor mInastiri acareturi, un tirg §i cite-va sate in
rara Sirbeasca, si in docurnentele lor ni se spune si nurnele
tirgului si al satelor. Oare acest sacrificiu al lui Lazar Intern-
neaza nurnai evlavia sa personala sau, inca ce-va ?
Chiar faptul ca Lazar ajuta pe Voevodul Vladislav sa
zideascl Vodip si pe Voevodul Radu sá zideasci Thmana, si
cã acesti doi primesc aceste servicii, dovedeste ca intre acesti
voevozi romini i Knezul Lazar au existat relaii prietenesti
foarte intime. In casurile obicinuite ar fi foarte logic si na-
tural sa gindim ca Lazar a ajutat sa se zideasca minastiri pe
pamintul rominesc pentru ca s'a interesat personal de tam
aceasta, pentru ca-i era nu numai un bun vecin dar i unul
din cele mai intime rude ale voevozilor Vladislav i Radul
Dar popa Nicodim nu ne permite sit judecarn despre casul
acesta ca despre ori-care alte casuri ordinare. Acest calugai
strb care reuseste, si pe «archi-catolicul tar al Rornei» pe
Sigismund, a-1 converti ca sa darueasca, bisericilor si rninasti-
rilor ortodoxe cadelnite, sa dea bani si sa le ia subt seama sa,
acest extra-ordinar om a putut §i mai u§or sa convetteasca pe
Kneazul Lazar ca sa devie ctitorul monastirilor sirbesti din tara
romIneascii. Faptul ca Kneazul Lazar a ajutat pe Voevodul

www.dacoromanica.ro
 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA. 951

Vladislav sä zideasca. Vodita i pe Radul si zideasca Tismana

faptul ci le-a inzestrat bine, poate sa ne arate ca toti trei au
fost inteo strinsä prietenie i c'au fost mai mult sau mai putin
intre ei rude, dar se poate sa nu insemnezen umai aceasta. In-
dividualitatea aprinsa si iresistibila a popei Nicodim poate
singur lard nici-un alt ajutor si explice, faptul acesta, chiar
daca nu s'ar adeveri povestirea calugarilor din Tismana ci
Nicodim ar fi fost unchiul lui Lazar.
Dar sint doul cause care ne pot duce la parerea, cä Kneazul
Lazar n'a zidit acele dotal minastiri numai din simpla iubire
cane popa Nicodim, ci si din alte vederi si motive.
Inamte de toate e curios ca Kneazul Lazar apare ca ctitor
si al minastirii Arges. Arges sau, cum Ii ziceau atunci, Argis
tra capitala voevozilor munteni i in aceeasi vreme scaunul
maropolitului. Aci voevodul Radul, i, dupa cum se crede, pe
niste ziduri vechi, a zidit 0 minastire mareata. Inauntru, pe
un zid al bisericei stau inscrise subt chipurile ctitorilor sai
Voevodul Vladislav, Voevodul Radul i Kneazul Lazar cu
sopa sa Milita. In anul 1512 Voevodul Neagoe si nevasta sa
Despina Brancovici au doborir vechea manastire pina la te-
melte si au zidit una noua i mai mareata, i, pe zidurile a-
cestea, au dat sa se inscrie i nutnele vechilor ctitori, si
?nue acera este si numele lui Lazar si al Militei. Si azi stau
chipurile lor la locurile vechi intr'o afundaturi de zid, tocmai
in stinga cind intri in biserica. Amindoi tin pe mini litre
dinii un fel de model de biserica cu zece turnulete. Impre-
jurul capului lor e scris prescurtat rocnoArnik ICHE3h na3aini»
= Domnul principe Lazar, (i rocnompl KFIErAllat MHAFILIA
= Doamna principesa Milita. Aceste chipuri singure arata ci
Intre Kneazul Lazar pe de o parte si intre Kneazul Vladislav si
Radul pe de alta, au dommt strinse si prietenesti legaturi,
ast-fel ca impreuna au zidit biserici ca si cum ar fl dintr'una
si aceeasi familie. Aci umbra sfinta a lui Nicodim nu mai luceste
Acest fapt st, asa cred cu desavitsire afara din sfera inriu-
ririi sale.
Al doilea fapt ml avem In cintecele noastre populare. Au
avut Rominii domnitori si mai mari ca Vladislav si Radul

www.dacoromanica.ro
952 REFLEXCRI SiRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA.

§i chiar atit de glorio§i, ca ful lui RadulMircea, §i totu§i

in cintecile- noastre populare se pomenesc numai : Vladislav,
Radu §i Mircea. Cintecele noastre populare §tiu ce-va §i mat
mult, §i de luptele Imre fiii lui Radul (Dan i Mitcea, pe
primul 11 numesc Radul), precum §tiu §i de luptele lor cu Si§man
domnul Vidinului. Mircea, sigur, ar fi putut avea o inriurire §i
mai mare asupra Sirbilor, cãci in batalia de la Rovine au
pierit Marco Kralevici §i Constantin Drago§. $i totu§i de unde
vine ca poporul nostru stie numai de Voevodul Vladislav §i
de Radul ? Toate acestea de mult au isbit patrunzatorii ochi
critici ai unui istoric, Domnul Hasdeu. Cautind larnurirea,
d-sa ajunge la resultatul, cä ,Sirbii au luat pe fiii lui Alexandru
Basarab (Vladislav §i Radul) §i pe nepotii acestuia (Dan §1
Mircea) drept viteji ai poporului lor, mai ales pentru ca o
Ettt a lui Alexandru (dupa parerea istoricilor romint) a plecat
dupii Uro§ fiul lui Du§an, iar o alta fata dupa Vucasin, tatal
celui mai mare erou al Sirbilor, Marco Kralevici. 1)
Eu a§ zice ca. D. Hasdeu in fond a jadecat foarte bine sustinind
cä Vladislav, Radul §1 Mircea slut cunoscuti In poporul sitbesc,
din causa int udirii dinastiei sitbe§ti cu dinastia Basarabilor.
Numat nu gasesc drept §i nu re'spunde faptului, cind sustine pd-
rerea cä Uro§ ar fi luat pe una din fetele Voevodului to-
min §i regele Vucasin pe o alta fata a aceluta§ Voevod.
Mie-mi pare ca este mai intii de crezut c legaturile strinse
ce au existat intre Vladislav, Radul cu Lazar, au bfacut §i pe
ace§tia §i pe fiul lui Radul, Mircea, cunoscuti §i admirati de
poporul sirbesc, prin faptul cà ace§tia au dar oare-care ajutor
armatei but Lazar la Cosova, iar Mircea nu o data a rasbit
pe Turci.
De asemenea indata voi recunoa§te Ca pentru aceasta parere a
mea nu avem probe neindoelnice si lamurite, exprese. Despt e
inrudirea celor mai de sus citati Domni romini cu Kneazul
Lazar, nici Hasdeu nici Xenopol nici Tocilescu toti ace§ti
corifei contimporani istorici---nu §tiu sa spuna absolut nimic

4) B. P. Hasden, Istona Grata pag. 58.

www.dacoromanica.ro
 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA ROMINA 953

Dar ca o indirecta proba sau cel putin ca momente care merg

in ajutorul acestei gindiri, a§ putea sa citez :
lntii, acea tradiPunc nelamuriti dar trainica care exista la
Romini despre inrudirea Basarabilor cu casa domnitoare Sir-
beasca ;
Al doilea, acea ce spune Fotin, ca, nu stiu in care .cronici
a citit, ca Voevodul Dan s'ar fi Insurat cu una din fetele lui
Lazar;
Al treilea, citatul acela in Pray, in care se vorbeste ca Dan
si Mircea, sint nepotii lui Lazar ;1
Al patrulea, in cintecele noastre nationale despre lupta intre
IVIircea §i Radul (corect Dan) si despre modul cu care Radul
(Dan) a scapat de Sisman, adevaratul erou este femeea lui
Radul, cad ea cu inima ei iubitoare mintue de la moarte pe cum-
natul ei scapindu-1 din temnita, si apoi spune Inteun ceas bun
larbatului sau ca fratele ii este in viata. Pentru ce cintaretii
no§trii nationali iau tema aceasta, s'ar lamuri destul de bine
daca s'ar afia ca solia lui Radul (Dan) a fost fata sau sora
lui Lazar.
Al cincil ea, in poporul de pe linga Arges si chiar intre cIti-va
invatati romini se crede ca monastirea Argesului a fost ziditi
de Milita, altmintrelea Despina fica Kneazului Lazar.
Profesorul Xenopol si profesorul E. Picot, stiu ca Despina,
caie pe la 1517 restaureaza biserica Argeplui, nu putea fi fica
Kneazului Lazar care pe la 1384 a mum la Craiova si ei sus-
pn ca ea ar fi fost fata Despotului Lnar Brancovici. Eu citez
aceasta incurcatura si ratacirea a invatatilor si traditia poporului
caci este posibil ca dupa ele sa se ascunda arnintirea vre'unui
alt fapt istoric si anunne : casatoria fie a lui Radul, fie a lui
Dan cu fata sau sora lui Lazar.
De asemenea Incurcatura aceea venea d'acolo ca. se §tia cã
reintemeetoarea bisercii Argesului s'a chemat Despina, ca ea
a fost printesa strba. si ca In biserica a fost scris Kneazul
Lazar ca cititor. Poporul a legat toate acestea la un loc §i

1) Milica Despina e acea doamna vestill care 'tu dete sculele pentru
ca sa poata sfirsi biserica de la Curtea de Arge§. B. Floresco I c.

www.dacoromanica.ro
951 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA.

*i-a creat teoria lui, ca inarinimioasa §i nobila femee, care §i-a

jerfit §i giuvaericalele ca sa nu mai Incarce poporul cu noi
clajdii pentru facerea bisericei a fost fata Knezului Lazar.
Deoarece Kneazul Lazar a ajutat pe Voivodul Vladislav,
(1360-1372) sa zideasca monastirea Vodip, e temeiu a crede
a el sa se fi Inrudit cu casa domnitoare romineasca Inca de
pe timpul lui Vladislav, Inca Inainte de 1372. Deoarece
Lazar 4i maritase pe cea mai mare din fetele sale dupa Vuc
BrancovIci In 1371, aceasta nu este in deajuns sa credem ca el
i§i va fi maritat o altà fata mai tinara mai 'nainte sau in a-
cela§ an dupa un print rominesc. Mara d'asta, ma surprinde,
ca scriitorii no§trii care pomenesc mai mult sau mai putin a-
devarat de toate fetele lui Lazar, nu pomenesc de nici-una ca
s'ar fi dus dupa vr'un Dornn romInesc; si in cronice nu se
spune decit ca Despina ar fi fost maritata dupa Sisman, iarul
Bulgaresc, domnitorul Vidinului, ca sa zicem a§a, in apropierea
Curtii doninevi de la Argq §i care Sisman mai in urmi devine
omorltorul lui Dan Voevodul. Si ma surprinde ca cIntecele
noastre populare, care §tiu de numele Voevozilor Vladislav §i
Mircea nu pornenesc nimic de Dan, ceea-ce nu s'ar fi putut
intimpla, dacä acesta ar fi fost ginerile lui Lazar adica (Lica
ar fi fost legatura principala, care ar fi unit ambele case dom-
nitoare.
Imi vine, deci, sa cred, ca Dan n'ar a fost insurat cu o
fata de a lui Lazar, dqi Fotin sustine c'ar fi citit aceasta
inti'un document slrben De Mircea, se §tia c'a fost Insurat cu
sora regelui polonez Vladislav '). Decit aceasta Itni vine
sa cred et e mai adevarata acea Insemnare de Pray despre Dan
§i Mircea in care zice adlcuntur esse nepotes Lavri Regis
Serbian). Cu alte cuvinte Imi pare de crezut, ca una din su-
rorile lui Lazar a fost maritata dupa Radul, cel mai tinar
frate al voevodului Vladislav. Cum am vazut una din surorile
lui, Draghina, a fost maritata dupa vistierul Musu §i fit lui
Radul ar fi deci cophi de la doua surori, yeti. Si atunci s'ar
deslu§i de unde boerii moldoveni gasesc la Curtea de Argq

1) Hurmuzacht, Docunnente pivitoare etc. 1 825.

www.dacoromanica.ro
 REFLEXCRI SIRBESCI DIN 1STORIA ROMINA. 955

pe Petre Musici sau Muptin §i dupii recomandalia lui Radul

ii iau ca donmitor in Moldo,;a. Deci se intelege de ce Kneazul
Lazar a ajutat pe Voevodul Vladislav care era cel mai mare
frate al cumnatului sau Radulsä zideasci Vodip, §i e lamurit
St de ce poporul §tie de Vladislav, de Radul §i de Mircea, de
luptele Imre ace§tia §i de pericolul in care erau amindoi pu§i
de catre $i§man.
$i In cele din urma, Insa-§i impregiurarea cá istoricii
romini spun hotiat cl Radul pentl u lucrarile s Ile pa-
cinice §i cre§tine§ti a gasit nn pretios ajutor in Sirbul popa
Nicodim §i In ((sotia sa», ca aceasta femee in fata *generatiilor
departate lucreaza alaturea cu Sirbul Nicodim §i cu bar-
bawl sdu Radul, caruia Lazar ii ajuta sa 'fad. mInastirea
Tismana §i Arge§ul ne dà sà gindim c'aceasta femee a
fost Sirboaica §1 cä e de crezut ca Nicodem a venit In suita
ei In Rominia §i ca ea e mai degrab o sora cleat o fata de a
lui Lazar. Nu numai Ca, calugarii SIrbi au zidit mInastiri §i
au scris evanghelii, dar Radul a §i adus multe lucruri sfinte
din tam sirbeasca. A§a, spre pilda calugarii tninastirii Bistrita
au povestit patriarchului din Antiochia, Macarie, cä moa§-
tele stintului Grigorie, care se pastrau In monastirea lor, Voe-
voeul Radul din Serbia le-a adus 1).
Cu greu ar fi capatat Radul un a§a mare lucru, chiar de-ar
fi dat cel mai mare pret dad n'ar fi fost ajutat de staptnitorul
5i patriarchul slrbesc. $i toate aceste vin in ajutorul parerii. cä
Voevodul Radul a fost cumnatul Kneazului Lazar.
De talentul poporului nostru, de puterea lui culturala, de
caracterul politicei noastre, nu e o mai sfinta dovadi declt
faptul, ca Sirboaicele de pe tronul moldevenesc §i muntenesc au
ajuns In totdeauna sa fie admirate. Ca femei cele mai insem-
nate ale poporului rominesc, D. Hasdeu, intr'un studiu al
sau 2), pomene§te : pe mama lui Stefan cel mare, pe Despina lui
Neagoe Basarab, Elena lui Petru Rare§, Kiajna, sotia lui
Mircea Ciobanul, Stanca solia lui Mihai Viteazul, Rocsanda,

1) The Travels of Macarms VIII 316.

2) Hasdeu, Istorta CI-Ala 93.

www.dacoromanica.ro
956 REFLEXURI SIRBESCI DIN ISTORIA. ROMINA.

Movila. Mari de cele doua dintii §i aceste doua din urma,

nevasta lui Alexandru Lapu§neanu, Elisaveta, so0a lui Ieremia
toate cele-l-alte sus citate sint sirboaice. Eu cred c'am putea
pune intre ele .si pe sofia lui Radul II Voevod o sirboaica, tot
sora Kneazului Lazar. Numele ei ptna acuma nu-1 §tim, dar
persoana ei sfinta imediat apare cum luam istoria RomInilor.
Ea sta smerita §i sfioasa, §i ca sa zicem na se ascunde intre
marile figuri ale Kneazului Lazar, Popa Nicodem §i Voevodul
Radu. Nu stim, de numele ei dar §tim faptele ei mari §i mobile.
Si mai exista un fapt istoric, cu care Rominii, cu drept cu-
vint, se rnindresc, dar cu care §i noi ca popor am avea drep-
tul sa ne mindrim. Poporul romInesc a avut In trecutul sail
trei mari domnitori : Mircea cel Mare (1386-1418), Stefan
cel mare (1457-1504) §i Mihai Viteazul (1593-1601). Dintre
ei Mihai Viteazul este stranepotul Rocsandei, fica Despinei
Bi ancovici, iar Mircea cel mare e nepotul Kneazului Lazar !
Tradus de *

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 957

ANALISE I =TICE
Versuri §i ProsA de George Co§bue. Caransebe§ Edit.
aBibiliotecii NostraD 1897.
Zece bucati de versuri si opt de prosa. Din cele zece
poesii, trei: Pe lingd boi Damancele §i Numai una, au
mai fost publicate in Balade ci Idile: Cele-l-alte au
vazut lumina zilei in Vatra, in Epoca, si chiar in Foca
Interesantd.
Cea mai mare si cea d'intii totdeodatd, Noaptea In-
vierii, este brodata pe aceeasi tema ea si cunoscuta poesie
a d-lui Vlahuta : La Icoand: 0 mama, cal e se rasvratecte
inpotriva Dumnezeirii care i-a rapit unicu-i copil. Tema
poesiei d-lui Co§bue e complicata prin faptul cd copilul
mamei moare tocmai in noaptea invierii fiului lui Dumezeu.
De aci si aerul de afectatie care transpira in blestemele mamei :
«Dar cine-1 pune oare sa fie Dumnezeu ?
Copilul lui e colo, §i-aici copilul meu:
De-al lui ii pasa numai, de-al 'altora ce-i pasa ?

geme ca'njunghiatd: De-al altora nu-1 doare :

a Pe-al lui sa §1-1 invie, pe-al meu sä mi-1 omoareD.
Si apoi povestirea n'are deloc vioiciunea caracteristica
poesilor bune ale autorului. Dupa (La Icoanap numai o
adinca sinceritate §i o simplicitate naturald, care lipseste
poesiel d-lui Vlahuta ar mai fi dat dreptul poetului s'o scrie.
In cele-l-alte bucati se face abus de provincialisme nu
tocmai de gust, cum buna-oara in aCintec) :

www.dacoromanica.ro
958 ANALISE I CRITICE

Zire Voda : dupá vremi,

Multi pagini am dat de smintd!
Sd-i mai judeci cind s'alintd
Cind esti bun si al o flinta,
aNici de dracul nu te temiD.
Si ce rost are wrsul es5-i mai judeci cind s'alinta ?D.
Si apoi de multe-ori versificutia se ingreueazd si se
coboara atit de mult incit de-abia daca mai poti cu-
noaste pe autorul Morkii lui Fulger.
Asa e Lordul John o bucata dealtminterea cu hoz. 0
citfim ca !_-"A se vaza deosebirea dintre felul anecdotic al
d-lui Cosbuc si (in casul de faca, de ce nu ?) acela al d-lui
'1'. D. Speranta.
Se svonise prin ziare
Ca'n Irlanda e'ntr'un sat
Un barbat grozav de tare
Lordul John, prinzind de veste
Cine e si unde este,
Pleaca repede cdlare (indata?)
Sd gaseasca pe bdrbat (pe acel ...?)
Ca multi lorzt din vita veche
Din intunecatul Nord
Lordul John e 'ntr'o ureche,
Fluera pe drum si cinta
Si e cel d'intii la trinta
Si voinic lard pereche
Si e cel mai tare lord.
A gasit in urma satul,
Pe tdran el I-a gasit
Ocupat cu mäturatul
Curtii. Si cu vorbe scurte (vorba scurta ?)-
Intra Lordul John in curte
Si descalecd de graba
Fdr'a zice tbun sositD
*i-apoi gata de luptare (lupta ?)
aTu esti Willy Spuker ?» aEu»
eSpun cd esti grozav de tare

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 959.-

De ti-a mers cuvint prin lume,

Eu din Londra viu anume,
Sä nd punem la'ncereare,
Trinta deci cu tine vreu b)
Willy Spuker se cruceste
,Fn orbite ochii-i ard,
Lenes tirnul ,si-1 propteste ;
Scuipa'n palme si se 'ntinde
Si pe lord de briu il prinde,
gus odata-1 rdsuceste,
Si-I asvirle peste gard.
a 0 sä stau acum cu tine
((SA ma lupt... Mai vrei ee-va ?
aSpune ce mai vrei cu mine ?D
Lordul John privind cu jale
Si tinindu-se de sale :
aSa-mi asvirli, te rog, crestine
ii, cel cal sa pot pleca ID
Sint in aceasta bucata atitea pete, se vede dintr'insa ea-
poetul a fost atit de eau tiranisat de rima Ca nici nu-ti vine sa
crezi ca a fost scrish de autorul abucatilor) Toti sfinfii si,
Puntea lui Rurni. E de cine-va scrisä, dar nu de acela
Repede in loc de indatd, pe bcirbat, eel cal, vorbe scurte,
in loc de vorbd scurtd, luptare in loc de luptd, um-
pluturi curioase si incongruente ca aSi'n orbite ochii-i
ard» numai peantru a putea sprijini deatminteri mi-
nunatul vers aSi-1 asvirle peste gardDtoate intr'o asa
mica bucata e prea mult chiar pentru un talent ca
al d-lui Cosbuc. Cad sa nu uite poetul ca tocmai de-
fectele sale vor fi imitate si scoase in relief de poetastri
intr'atit, ca vor isbuti curind-curind pá asvirle un val de
neincredere si asupra fondului bun.
Din partea swig in pro* de sigur « Vorba ciluia» este
cele mai importante si cele mai bine scrise bucati ale d-lui
Cosbuc. Aci se reveleala o aprofundata cunostinta a limbii,
deplina stapinire a graiului rominesc de peste munti. Ex
plicatiile cele mai multe sint drepte, allele ingenioase.

www.dacoromanica.ro
-960 ANALISE I CRITICE

Nuvelele, pline de observatii juste din viata taranilor

romini, scrise in limba cunoscuta a d-lui Cosbuc, luate
ca lucrari de arta, lasa de dorit. In prosa. d. Cosbuc nu-
si poate da pe fata caldura temperamentului sari si splen-
doarea nnaginatiunii sale; e prea didactic, prea putin poet.
Si-apoi si sinqul intim al novelistului se pare cá nu-I are.
Totu-si ca documente sint foarte interesante ca tot ce de-
altminteri ese din pana d-lui Cosbuc, fie-ca are sau nu
valoare proprie artistica. Volumul e precedat de o notita
biografica facuta de d. Enea Hodos, in care remarcarn :
eStiu cä cititorii nostri nu asteapta sá le dau o dare de
searna amdnuntita i critica asupra lucrarii poetului Cos-
buc. Intii si mai intii nu ma tin harnic de a construi a-
emenea dare de seama. Dar nici aiii n'o pot face ; caci
poetul n'a dat la lumina tot ce a scris, nu §l-a adunat
toate publicatiunile de prin felurite reviste §i ziare,
fdrd sd mai amintesc imprejurarea, cà de sigur Cosbuc, a-
bia intrat in virsta ,barbatiei, creeaza opere mdestre, nu
una, ci mai multe, de acurn inainte».
Intru cit priveste rindurile din urma zicem i noi ca
rominul : «sa-ti fie vorba intr'un ceas bun !» Nu ne indoim
cà poetul nostru are in sine comori de poesie nedesgro-
pate Inca din inima sa, cä talentul sau e in floare, ea si
_gloria sa. Dar, intru cit priveste rindurile de la inceput, ca
o dare de seama critica nu se poate face asupra poetului,
parerea noastra este alta.
D. Cosbuc nu este un incepator in literatura ; d-sa serie
de cinsprezece ani si mai bine, iar volumul Balade §i L-
dile a fost floarea scrierilor sale : in volumul acela se afla
tot ceea-ce poetul a produs mai desavirsit, mai artistic
pina acum. Ceea-ce a tiparit retiparit-, dupa Balade 0 I-
dile credem eà toti sint de acord cä std pe o treapta
ee-va mai jos ca valore artistica. Se mai adauga cà tech-
nica poetului acum e priceputä cu totul, si deoarece e
de multe-ori simplista, repetirile au inceput sa fie si mai
.vizibile.
Negresit, poetul s'a manifestat si in alte directii, necu-

www.dacoromanica.ro
 ANALISE ,,SI CRITICE P61

noscute Incã unei insemnate Orti din public. Asa, in Ga-

zeta Seiteanului, de prin 1890 (ni-se pare) a publicat o
o serie intreagö. de epigrame, despre care putind lume
are cunostintd. Crede oare d. Hodos ca adunarea acelor
epigrame s. e. este absolut necesard celui ce ar incerca
s'a facd critica lucrdrii d-lui Cosbuc ? E de discutat daca
pentru a jud.eca puterea unui talent, maximul lui, trebue
sa ai absoluta necesitate de toate partile lui slabe.
Sä sperdm cd poetul are sa ne dea in curind ce-va la
nivelul I3aladelor i Idilelor, ce-va mai original si mai
frumos decit ceea-ce a publicat in Versuri 0 Prosd din
«Biblioteca Noastra.)

De la protection da Travail en Roumanie par F. Robin

Bibliothécaire au Ministere des Domaines de Roumanie et
Chr. Staicovici, publiciste et Bucarest.
0 brosura de zece pagini, scrisa in frantuzeste, dar de
atita insemnatate pentru tara noastrd, incit ne socotim
datori a-i arata in cite-va linii cuprinsul...
Intr'un stil condensat pe cit se poate, autorii aratà cu
multa precisiune de observatii, starea primitiva a conditiu-
nilor in care se shvirseste inunca la noi.
In Agricultura nici-o preintimpinare la accidente neno-
rocite, la boale, nici-o lege de ajutorare. De ad abusurile
din partea proprietarilor si arendasilor , si impildrile pe care
le'ndura muncitorii agricoli.
In Industrie care se poate data la noi numai de la
12 mai 1887 aceeasi neregula si nepasare din partea
legluitorilor.
«Nici-o masura nu limiteaza ceasurile de muncrt; nici
una nu prescrie modurile de plata.)
Asemenea nici-o legiure cu privire la accidente, la boalà,
etc. Se mai adaugä si restrinsul numär de asociatii seri-
oase de ajutorare a lucratorilor. Ba, tocmai acelor cdrora
le-ar fi mai necesare aceste societati, nici nu le sint cuno-
scute. E vorba de lucratorii de pe la puturile de pacurd

www.dacoromanica.ro
 '9 62 ANALISE 1 GRITICE

al cAror null& a ajuns atit de mare in ultimul timp.

4Nici-unu1 din acesti tdrani nu face parte dinteo asocia-
tie de preintimpinareD.
Cum se vede o intreagd legislatie de ocrotire a munch
ar trebui creatd.
«Ceea-ce intirzia», zic insà cu multh judiciositate auto-
rii, aprogresele, legislative sau administrative, in materie
de protectiune a muncii, termenul fund luat in acceptiune
sa cea mai larga, e ca mun itorii agricoli, exclusiv Romini
nu-si dau hied socoteala ca ar putea sa se slujeasca de
Areptul lor de vot, asa restrins cum este, Ca instructiunea
lor este Inca destul de inapoeatä, si ca modul lor de a
privi viata destul de patriarchal, si un oare-care fond na-
tural de optimism nu-i pregatesc la o campanie stdrui-
tcare spre imbunkatirea soartei lorD.
PasaOul asesta plin de patrundere a psichologiei täranului
nostru, poate singur forma un studm capital.
Dar nu numai munca agricold si industriala, munca ma-
nuald, ci si munca intelectuald nu este reglementatä, spre
marea pagub5. materiald a autorilor romini. La noi tra-
duceri, localizdri, adaptdri se fac absolut fail nici-o auto-
. risatie sau indatorire.
De aci pierderi reale pentru scriitorii national Cad,
-acine o O. vie sä plateasca o nuvela sau un studiu al d-lui
X sau Y, cind poate sä alba pe degeaba pentru ziarul,
revista sau culegerea sa, tot ce se publica in Europa? Si
sa mai notdm ea Inca nici-o revistä romind n'are destui
abonati spre asi plati colaboratorii sdi. Se munceste pro-
sloria, pro patria sau pro Deo, dup5. alegere »
Asa cd eata ce ar trebui, dupá autori, sà se fad in tara
noastrà, cu privire la punctele ardtate.
Sà se creeze b legislatie a muncii, prin care sa se sta-
torniceasca modul si zilele de platà, amenzile si retinerile,
pausele pentru odihnd, ceasurile de muncd, higiena atelie-
rului sau a fabricei, prevederea accidentelor, ajutoare celor
-cAzuti .in nenorociri, ajutoare in cas de boal5., etc.

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 963

0 protectiune speciala a copiilor si a femeilot.

Interventia, deocamdatet, a legiuitorului in favoarea lu-
.cratorului adult.
Organisarea in vataturii adultilor i ticenicilor.
0 serie de masuri luate spre a se spori numdrul ele-
mentului romin, in clasa meseriasilor i lucratorilor indus-
triali.
Acestea ar fi masurile neapdrat trebuincioase pentru or-
ganizarea muncii in Rominia.
Raportul acesta a fost tiparit de Congresul international
al legislatiei muncii, intrunit in luna Septemvrie (27-30)
la Bruxelles, unde dd. Robin si Staicovici II trimesese ca ras-
puns la prima cestiune pusa de Congres in programul situ.

Din viala unei institutoare de Sissina Constant. I3uc.

Tip. F. Gobl, Fii. 1897.
Un volum, nici mai mull, ni i mai putin de cinci sute
saizecisicinci de pagine indesate.
Incepind din ziva cind autoarea fuse trirnisa intii la
scoala, descriind bucuriele i necazurile vietei de eleva

silitoare si in totdeauna premiata, precurn spune cartea,

apoi supardrile incercate la intrarea in viata : lupta la con -
cursuri cu concurentele slabe, tail numai in cunostintele...
cu profesorii examinatori, nemultumirile incercate din partea
superiorilor sai erarchici, si mai ales din partea revisorilor
cu care avea mult de lucru din pricina (it'll sale atantop»
rum spune i subliniaza autoarea; apai plictiseala pe care
cdomnisoaraD trebuea sã o indure din partea candidalilor
la inima sa, si a celor de têapa lor.
Pentru un om care ar cduta documente psichologice,
carlea d-nei Sissina Constant este de multa importanta :
autoarea cautá sa noteze cele mai inici etnotii Si cele mai mari
bucurii, dimpreuna cu causele si modul Ion de a se manifesta.
Apoi observatii privitoare la diteritele medii in care a

www.dacoromanica.ro
964 ANALYSE F CEUTICE

trait autoarea : mediul pensionatelor, mediul provinciei, me-

diul institutorilor, etc. Ei, dar sh vedem de ce i cum le
spune !
Institutoarea care se ascunde sub pseudominul de Sis-
sina Constant a dat la lumina cartea aceasta, din doua mo-
tive bine envintate.
Unul este ea d-ra institutoa're e din fire, dupa cum ne
spune si se vede st din carte, foarte «tantosa» i vindica-
tivd: primind multe lovituri in viatà de la semenii sal, a
voit sa le riposteze. «Am mai intors eu pe ici pe colea cite
o rovitura de labd, dar tot mi-au rimas o multime de
ghionturi care s'au sti ins in atit, ca nu mai am unde sa
le pun si sint nevoita sá le restitui pe la fie-care.»
Si apoi vorbind de vrasmasii sal zice :
«pupa cite am insirat, am pretentiunea, cä i-am studiat
in cit-va i tiu, ca nu numai eu, dar pind la al 9-lea
neam, va fi trecut prin ascutitul limbh, ea sa se stie cine
sint, de unde sint, ce au facut si n'au facut.» Si apoi ne
aratä arborele sail geneologic. «in linie femenind ma cam
trag de la Plevnino spune dinsa ; pe un unchiu al sau II
chema Dedu Patru i autoarea ne spune eä intr'o zi avind
lectie despre fratii Petru i Assan, s'a gindit cà poate si
unthiul san Dedu, s'o fi tragind din acel strabun Petru,
principe al Bulgarilor, cu atit mai virtos cà mama sa
spune tot d-ra Sissina, avea un var caruia ii zicea ne-
nea Ionitä anume cum se stie al unui alt frate al lui
Petru Si Assan !»
Un alt motiv care a causat imprimarea aceste voluminoase
carti este un molly mult mat frumos. Pant totusi ca se
pare cà aceasta idee a fost prea intinsa de n'a putut in-
capea in cele einct sute saizeci de pagine ale d-rei ins-
titutoare in chestiune.
Este vorba crt pdrintii de fete a vdzind greutatea din ce
in ce ca sà ia un loc de institutoare sau profesoare i mi-
seriile ce intimpina persoanele, cind voesc sa indeplineasca
cu demnitate aceasta cariera. vor indrepta activitatea fi-

www.dacoromanica.ro
 ANALISE SI CRITICE 965

celor lor in alte directiuni, lásate piná astazi in miinele

stramilor, care pe lingrt profitul material, au si placutul a-
vantagiu de a ft hbere sa dispuna de persoana lor cum
voesc si a se bucura de reputatiunea, care o merita.
Frumoasa idee si cam ar merita sa ocupe un volum ce-va
mai mic decit ecDin Map uneVinstitutoarel, dar scris, in
ori-ce caz, nu de d-ra Constant.
Citi vor fi putut citi, daca nu pina la sfirsit, day cel putin
jumatate cele cinci sute saizeci de pagini de tiparitura, a
vazut cã ceea-ce face mai... usor de urmarit cartea este mania
autoarei sle a trinti mai la fie-care cuvint cite un cuvint
de spirit:- Ei, sa zicem si noi spirit!.
Cititorii au vazut deja o mustra mai sus, acolo unde a
vorbit de fratii Petra si Assan precum si de unchiul sat'
anenea Tonitb.
0 fi avind vrdsmasi autoarea, o II primit multe ghion-
turi, dar stiu ca cu monumentul de 565 de pagini, le-a
verut de hac !...
Promovarea elevilor. Raport presentat conferintei cor-
pului profesoral de la §coalele medii gr. or. romane
din Bra§ov, de Dionisie FeigeirdOanu. Brasov. Tip. Mu-
resianu 1897.
aPromovarea elevilor este un act de mare importanta
in viata scolara; ea atinge de aproape interesele scoalei,
ale elevilor si ale pdrintelor acestora.»
aDin causa aceasta promovoarea elevilor formeazd pentru
profesori o problemd eticei, care pretinde multd seriositate
si premeditare, pretinde un tact pedagogic deosebit, dis-
ciplind severd fatä cu sine si cel mai inalt grad de o-
biectivitate).
Asa este pusa cestiunea pe care autorul acestei brosuri,
s'a pus ea o studieze din toate punctele de vedere.
In acest scop, d-sa face mai intii expunerea istorica a
deosebitelor sisteme de promovare, precum : cpromovarea
in sistemul de clasaD strict räu si pentru elevi, rau si
pentru profesori; promovarea in sistemul dupà specialitati,

www.dacoromanica.ro
966 ANALISE I dRITICE

defectuos i acesta atit din punctul de vedere disciplinar

si educativ cit i din acela al profesorilor ; apoi promo-
varea in sistemul Graff, introdus de mult Inca in klcoalele
Jesuitelor, si care pärea destul de bun la prima vedere,
dar cercetat mai de aproape suferà de aceleasi lipsuri ca
si asistemul de clasb.
Combinindu-se sistemul de clasä cu asistemul de spect-
alitäyp s'a format sistemul care domneste astázi in scoa-
lele medii (dmcoace de Carpay : scoalele secundare) si care
indeplineste toate conditiunile pedagogice. Caci promo-
varea este un act pedagogic, iar nu de drept, dupA cum
sustin unii bárbatii de scoald.
La promovare nu trebue sá se caute unilateral si ex-
clugv numai interesele elevului cum zic unit nici
numai interesele scoalei cum zic alti. Trebue ca intre
cele douá categorii de interese sä se stabileascd o justA
medie, spre a fl folositor i unora i altora dar nici unuta
mai mult ca celui-l-alt.
La promovare trebue sä se useze de blindete i strictete,
asa cum constanta profesorului II va indemna sa. Ned ; el
trebue totdeauna sà se fereascd : «de asprimea prea mare
si de blindetea 1acs5.».
Acum, «ce conditiuni trebite sà Indeplineascd elevul spre
a putea fi promovat ?).
115.spunsul este usor.
Numai acel elev va fi vrednic sä ia promovarea : «care
a ajuns tinta clasei in toate disciplinele, adec6 elevul, care
si-a cistigat cunostintele i desteritatea de lipsd, ca sA
poatä urmari cu succes instructiunea din clasa proxinda
mai inaltav.
aDespre aceasta nu se mai poate naste nici o dubietate»,
zice autorul.
Se intelege !
«Pe lingá cestiunile amintite pind aci profesorti vor a-
vea sà inä cont la promovarea elevilor, si de alte impre-
turIn si consideratiuni pedagogice, care'n genere se pot
aminti dar nu se pot statorl insemnatatea i influenta lor in

www.dacoromanica.ro
 ANALISE 51 CRITICE 967

fie-care cas special. Ast-fel de imprejurdri sint: etatea elevu-

lui, timpul petrecut in clasà, nivelul spiritual si moral al ele-
vilor, slabiciunea i influenta stricacioasa a unei puteri
didactice asupra elevilor, etc. etc.i)
Cum se vede, din acest punct de vedere problema pro-.
movárii elevilor capata o estindere mult mai mare, devine
o problema etica pentru profesori, i d-nul Fagarasanu ar
fi facut mutt mai bine sa starueascd asupra ei, iar nu sä
o dea gata in cincisprezece rinduri.
Aci statea toata insemnatatea ratV.

Ovrei oni... Israeliti? Prescurtaredupd cal.tea lui Lady

Caithness. Adovdratii Israeliti, de B. Marian. Buc. 1897.
Cind pentru intlia oara ne-a cazut sub ochi celebra
carte a lui Ed. Drumont La 1; ranee juive, ne-a parut cà
pe lingd nota fundamentald sincerd i adevarata a carpi,
se mai afla i multe exagerari puse in seama stranepotilor
lui Israel.
Brosura pe care vrem sá o analisam acum va sterge si
ultima urma de indoeald pe care cititorii impartiali mai
pot s'o alba despre afirmarile antisemitilor.
Facind elogiul cartii lui Lady Caithness, a israelità de sigur,
d. B. Mariani Ii face si resumatul, in acea particulara limba
romineascá cu care am avut fericitul prilej sa ne desfatam
la citirea traducerilor facute din deosebitii autori streini Si
mai ales celebra Viat4 a lui Isus de Renan.
Dar sa läsam ori ce comentarii i sa punem sub ochii
cititorilor veacul al XIX-lea, resumatul fidel al brosurii
d lui 13. Marian.
TEvolutia civilisatoare» a inceput de la rdsdrit spre apus
«in sens invers miscarii pamintului si in acelas sens cu
miscarile soarelub.
In Iudea, si-a oprit ea pasii To clipa o lungd clipä...
spre a condensa acolo intr'un focar spiritual, cel mai pu-
ternic poate care s'a format yea datt pe pamintv. la

www.dacoromanica.ro
968 ANALISE I CRITICE

Judea si-a ales D-zeu poporul sAu evreu, pe care 1-a des-
tinat s5. nasca pe Mintuitorul lumii.
Poporul acesta cu origina la Abraham, s'a impártit cum
se stie in 12 triburi, dupà cei 12 fii ai lui Jacob. Cel de
al 12-lea Iosif a avut totdauna o soartá favorisard.
Murind Iosif, cei doi fii ai sai, Manase i Efraim devin
capi de triburi, asa cd triburile, prin dublarea celui de al
12-lea se fac 13. ,

Venirea proorocului Mesia trebuea sä se facá cu piedici

mari si multe, pe care o fractiune trebuea sa le pue. Frac-
tiunea aceasta a poporului ales, au format-o tribune lin
Levi si Iuda. Asa c5., numai pentru cele 10 triburi, icoanä
a credinciosilor rdspinditi in univers, se va realisa opera de
min tuire. Casa lui Iuda se gáseste asa dar deosebità de casa lui
Israel. A ceastà deosebire intre Israel si Iuda e cheea tutulor
profetiilorl. Si, deci, lui Iuda se rezerva rolul de a r6stigni
pe Mintuitor ; luda si Levi aveau sá fie «uriti in mijlocul
eelor alesi.»
In tirnpul deosebitelor lupte cu popoarele din impreju-
rimi, poporul Israelit a fost dus ID robie, prin aceastd robie
s'a intimplat un fenomen ne mat pomenit in Istorie cele
10 triburi s'au pierdut... Nu s'a mai auzit de ele ; nu se
stie ce s'a fácut. Cele douà insk s'au risipit in lume.
Fenomenul aceeta unic s'a intimplat pe la 725 a. Chr.,
cind cu robia AsirianA.
Cind a venit Mesia, Iudeii 1-au restignit i 1-au torturat
pe el. AlAturi. de Evrei insd, mai era o ramdsita din tribul
lui Beniamin, care singur nu se pierduse si din care Mem
si-a recrutat apostolii sAi.
luda, dupà ce a rästignit pe Isus, s'a risipit in toate *-
tile, sub blestemul i ura intregei lumi. Dar Israel ? S'a
regasit el veodatà? Unde se gAseste astà-zi oare acest
popor ales, care trebuea s5. rdspindeasca lumina lui D-zeu
in lume ? S'a perdut el cu desavirsire ?
Nu!
Steagul lui Ismael filfiie astd-zi pe turnul eastelului
Windsor Urmasul dinastiei lui David este dinastia regard

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 969

a Engliterei : aposteritatea lui David traeste azi in An-

glia, in persoana reginei Victoria!» Poporul Israelit lopu-
este asta-zi insulele Britaniei mari !
Dar curn ? Prin ce intimplare cele '10 triburi s'au po-
menit tocmai pe marginile Tamisei ?
Ei eaca :
In Anglia a fost un rege Iacob J (fost Jacob VI-lea al
Serbiei) si care dupd cum arata numele este... evreu
El se trage din regele Ioachid regele Mandel, care ar
fi luat de sotie pe 'ilea lui Zedekia, cel din urmd rege al
lui Israel... Acest Zedechia, murind in robie, flicele lui au
lost transportate de prool'ocul Ieremia, in ainsulele de vest)D
dupd cum ii poruncise D-zeu!
«Aceastd parere e de multà vreme raspindita in Anglia
unde multe opere au fost publicate, spre a se dovedi des-
cendinta ebraica a familiei regale. S'au fondat chiar pentru
aceasta mai multe ziare, din care cloud exista de mai mult
de 11 ani anume : Life from. the dead si The Banner of
Israel, care au un tiraj de 30000 exemplare fie-care. Pentru
aceste ziar si carti regina Victoria e nu numai o urmasa
a lui David, dar cbiar poporul englez nu e alt-ce-va decit
cele 10 triburi aJe lui Israel ; pe cind rasa evreeasca risi-
pita acum peste tot globul, Fara rege i farà tard, nu se
coboara decit din triburile lui Iuda si Levi.»
Mai urrneaza. apoi o serie de... sa. zicem i noi ca au-
torul, argumente, aduse intru dovedirea acestei teze.
Eaca o mustra :
d. Israel trebue sà fie un popor insular. Profetii nu
sovaesc asupra acestui punct i nici-unul nu este asa de
bine stabilit. Exemple : textele urmaloare : a) aInsulele vor
astepta legea lub (Isaia, XIIX). «Voi natiuni, ascultati cu-
vintul celui vesnic si vestip insulelor depdrtate...»
Acum de ce insulele acelea sa fie tocmai Britania?
(Aceste insule trebueau sa fie spre Apus la iN. V. A-
ceastá positie geografica e precisatei in deosebite forme si
mai cu seamet prin cuvintele asa des repetite : aSpre vintul

www.dacoromanica.ro
970 ANALISE SI CRITICE

de N. Insulele Britanice nu sint oare la N. V. Pale-

stinei 'lb
Am spus ca dam faptele fail comentar. Acum dupa ce
am dovedit cine sint Englezu, sa vedem cum rdmine cu
Americanii. Cine si de unde sint Americanii ?
«Mai intiiu poate 'Area ce-va surprinzator, ca formarea
Statelor-Unite a fost prevrizutd de Mlle...»
Drept aceea sa ne intoarcem putin indardt. Cind a fost
sa moard, Iacob a chemat pe fiii sdi si le-a spus viitorul,
si. mai ales despre Iosif a zis cd este arbore roditor ale
cdrui ramuri vor acoperi zidul.
Dar ramurile lui erau Manase si Efraim, si Jacob zice
despre Efraim : Urmasii sai vor fi o multime de popoare»
Si despre Manase: «El va ajunge un mare poporD. Dar
poporul englez, a produs pe poporul american. Poporul
englez e Israel ; Manage din acelas singe cu el, trebuea
totusi sá trdeasca deosebit si sà fie un- popor mare. Insä
poporul american care e deosebit de Marea Britanie, este
un popor mare si deci... el este Manase !...
Intre acesti coloni englezi si. intre starea israelitilor din
robia egipteana, e o mare asemanare si anume precum ur-
meaza :
«Begele Angliei era F'araon si Oceanul, Marea Rosie.
Numárul lor chiar era de 3 milioane, ca acela al copnlor
lui Israel. Pustale Americei, pe care le destelethra ajun-
sera pentru ei pustiul din Bibhe; Statul pe care-1 orga-
nizard fu pämintul fagaduintei ; Washington, Moise al lor
si Adams, Iosua lor. In slirsit culmea asemdndrii, co-
loniile fondate de ei erau in numar de 13, cifra identica
cu aceea a triburilor...»
Ne oprim aci cu expunerea cuprinsului acestui «docu-
ment uman».
Ramine intrebarea : cei care au scris cartea aceasta sint
israelifi ori... ovrei?
Cititorh pot, fard comentarii din partea noastra, sa
creazá cum vor vol. Tare insa ne e teama ca spre a ras-

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 974

punde la intrebare, sà nu aleagg. alt5. denominatie, mai

expresivá, si pe care numai noi rominii o avem.
Vise roze, Versuri de G. Russe Admirescu, cu o pre-
tata de Alexandru Macedonski. Buc. Edit. Autorului, 1897.
Eatä un volum despre care poti cu drept cuvini sà spui
ca cuprinde multe. Mai intii portretul autorului, apoi is-
c5.11tura, apoi prefata d-lui Macedonski si in sfirsit versurile.
Inainte de a intra in analisa versurilor d-lui Admirescu
sä vedem cum ni-1 presintä d. Macedonski si in acest scop
deci putinii stáruintä asupra celor patruzecismouä de
pagini care alcdtuesc prefata volumului.
One este d. Russe Admirescu? De unde vine si unde
merge ?
«George Russe Admirescu s'a Ascut in mediul cel mai
putin favorabil poesiei si desvoltärei intelectualle in acest
sells), zice maestrul in sblul si ortografia sa proprie.
«George Russe Admirescu s'a ridicat pun elD. Uncle s'a
ridicat d. Russe? se vor intreba cititorii. D. Russe s'a ri-
dicat «mai presus de mediul ce 1-a inconjorat ce-1 incon-
joarä.
anchis inteun cerc social ingust, cu puteri de gygant
a inldturat obstacolele, Qi-a ldrgit craniul pentru incAperea
cugetärei, si-a adincit sufletul pentru a coprinde in el fru-
mosub.
Care va sà zicd, s5. ne'ntelegem : D. Busse Admirescu,
este o fiintà care s'a nàscut intr'un mediu nefavorabil
poesiei, dar s'a ridicat prin el cad avea puteri gigantice,
cu care si-a desfacut craniul, 1-a mai 15.rgit, ca sá poatá
inapea intr'insul cugetarea si apoi si-a adincit sufletul ca
sa poatá intra ce-va frumos in n5.untru.
Dupà aceste operatii, d. Busse Admirescu s'a apucat sä
cinte, a inceput sá facá versuri, netemindu-se de särdcie
cind ciputea sá se team5.... pentru c5. el a cunoscut-o».
A facut versuri atunci cind aputea sà ajungá onorabil
commerciant de coloniale cu trei falimente la activul s5.0
si cu sute de mii de lei la pasivul s5.0 onnorabil...».

www.dacoromanica.ro
972 ANALISE I CRITICE

Eark deci, un om desinteresat, un om care se lipseste

de sute de mii de lei, pe care putea sá le aibk 0 se de-
died unei cariere ingrate, pentru care preturile in piata
noasträ sint nule.
De aceea d. Russe este un om mare prin jertfa sa pre-
cum si. prin cele de mai la vale ardtate, in Prefatei.
aPoelii sint cei simpli pentru cd ei sint cei mari, si
ei sint cei mail, pentru d. a Cr mare este a simti si a
lubi.....
(Shakspeare a fost un simplu, Lamartine a fost un
simplu; si. amindoi au fost simpli...
«Admirescu este un simplu..» si deci el este poet, 0.
deci este un a mare..I. ca si Lamartine, ca si Shakspeare.
Ce ne pad dad, avind simtiri el nu le poate concretiza,
materializa? S6-0 materializeze sentimentele ? Dar d. Russe
e un hordrit vrdsmas al materialismului !
Si acum, date fiind aceste cause si moduri de a fi, sà nu
dutati nici retoricd, nici formd, mei gramaticá la d. Russe
&ad : «Regulele didactice sint pentru cei care nu sint poeti.
aPoetii au creat rithoPica si forma.
«Poetii creaza limba si armonia.
«Si George Russe Admirescu este poeb. Cu aceste cu-
vinte de recornandatie, sä trecem acum la versurile poetului.
Eatä ce-va probe:
Atunci k3i Acum
Erai in iie de arnici
Si'n vilnice de link
Cind te'nvirteai intr'un scinciob,
Acurn o säptdmind.
Si panglicute rqi, aveai
In párul thu de aur
Si'n ochn Cali &earn, atunci,
De vise un tezaur.
Cum se vede «atunci» fecioara era ce era ; acum insà,
Acum in rochie-mi apari,
Corsetul te inchee
Si diamante ai la git
Ságalnic5. femee.

www.dacoromanica.ro
 ANALISE I CRITICE 973

Cum se vede s'a ridicat la rang ; poetului insä nu-i place;

nu-i place, cad ii zice dinsul :
Dar teamä mi-e Ca nu mai esti
Fecioara cea cu iie...
Si dacä sufer de ce-va
Si vreau ceva a-0 zice
E ca-mi dadusern inima
Fecioarei cu panglice.
Precum se vede poetul «vrea ce-va a-i zice) din urmd-
toarea consideratie: chid fecioara umbla cu panglici, atunci
ii luase inima, dar acum cind nu mai umbrá cu panglice ii
e fried sá nu umble cu panglicdrii !
Atunci prosa, poete Ruse ?
Dar Macedonski s'a inselat cind a spus cá Russe cugeta
numai.
El chtar are si idei. In an lupt5....D autorul vorbeste de
un eine mic de vindtoare, pe care-I intepase o vespe, i de
durere bietul «se zbateal in stradd ta moartel. .

Atunci Russe face urmatoarea profunda rellectie, in

versuri :

«Poporu'n lupta cu bogatii,

Au nu infliseaza. care
Grozava luptä dintre viespe
Si ciinele de vindtoare ?))

Da, sa intelege ! i felicitam pe poet de aceasta fericita

comparatie.
Ear o bucata plind de cele mai nobile aspirattuni, plind
insa i de o amard Si ingenioasd ironie este ((Revederel in car e
e vorba de un student cersetor... Cersetor in toata puterea
cuvintului, care n'a cerut nici bilete de tren, nici bursa"
ei pur i simplu pline !

«Student sarman L. Ceruse piine

De la un om slava st mare
Si 'ntotdauna'n loc de brand
bäsise cruda ne'ndurare...

www.dacoromanica.ro
974 ANALISE I CRITICE

Trecu vreme insä si studentul nostru cdpatà functie

grasä; bogatul veni sä ceara si el o cruciulita de tinichea,
tocmai de la cel pe care il (Muse afar5. odinioari.
Si atunci cimbuibatub de student zise acu ton hotgriton
§i plin de dispret :
«Cers.este cinste !.. decoratii ?
Nenorocitul cerOtor !..»
Si atunci:
Atrasi, prin nu stiu ce deodatä
Simtird inteinsii mii fiori
Si, ca prin taind, isi zimbir5.
Iqefericitii cers6tori».
Si la urmä probabil din pricina atitor fiori s'au imbrAtisat
tot tea prin taink».
***

Cum se vede talentul poetului s'a aplicat mai mult la

cintarea nevoilor sale si ale celor-l-alti semeni ai ski pro-
letari intelectuali.
Sáracia sub toate formele ei i-a värsat, in creerul pc
care singur si-I lgrgise, inspiratia si priceperea avietii celor-
l-alti v...
Si poate dacá n'ar fi fost skrac, d. George Russe Admi-
rescu n'ar fi fdcut versuri, n'ar mai fi devenit Ruse pur si
simplu, si noi n'am fi avut astà-zi Vise Roze!..
«Pauvrete ! Pauvretè ! c'est toi la courtisane
C'est toi qui....»
Si cu toate acestea d. George Russe Admirescu cputea
sá ajungd onnorabil commerciant de colonialle cu trei fa-
limente la activul sku §i cu sute de mii de lei la pasivul
sau onnorabil»...
Dar d-nia sa ma stint ce-I asteap5. §i a preferat ce-I a§-
tepta».
Drept aceea, sa aiba parte de ce a preferat.
Lisandros.

www.dacoromanica.ro
 LINIt5 TE 975

L1NITE
Peste-a lacului oglindd moare blind amurg de toamnd...
Sdlcii triste in adincu-i lung se uitd atipind
Si de somn picurd frunza printre rare crdngi fomind
Pe cdrdri, pe fafa apei unde cercuri mari Insamnd.
Lin4te... de sus, pe-o creangd, o stingherd pdsdricd
Cintd rar, §i cheamd par'cd... Doar pustiul ii rdspunde:
Jalea ei din sufiet scoasd, in auz iar ii pdtrunde
?i, de propriul ei cintec se intunecd de fricd...
Dar, prin ramurile negre o luminei o cuprinse
Colo'n deal, rdsare tuna din pdduri intunecate
Peste prunduri, peste lanuri revdrsind singurdtate,
Gindul vremilor apuse peste inimile stinse !..
Cintd pasdre stingherd visul tdu de fericire
Ca sd tie §i pustiul cit de tristu-i pentru noi .

Sit te alle tuna singur sub copaci de toamnd gai

Fdrd dor, fdrd de lacrimi, fdeo razd de iubire I
Dem. Mum.

www.dacoromanica.ro
976 REVISTA PUBLICATIILOR

REVISTA PUBLICATIILOR

De mai mult timp, se publicase de Conte le Zichy in Ungaria pentru ((MI-

lenitu un premiu pentru cel mai bun studiu istoric asupra Notaruhn a-
nonim al Regelui Bela. Anul trecut, cind expira termenul nu s'a prezentat
nici o lucrare a§a cA s'a mai lAsat un an pentru prezentarea lucrAriler.
Pester Lloyd din 2 Oct. ne spune a un D-r. Sebestyen a isprAvit acum
§i a dat la tipar o scriere, interneeatä pe dovezi istorice hothritoare, dupl
care acel Anonim ar fi un oare-care Adorjan, care a fost cancelar al re-
gelui Emeric, 6u1 lui Bela al 11I-lea, si apoi episcop al Ardealului, unde
ar fi munt la 1204. La 1184, ar II studiat la Umversitatea din Pans,
cronica ar fi scns-o in earna 1203-1204 Afarà de interesul ce presintrt
ping acum acest prim cronicar al Ungurilor, mai are acum O. un interes
de actuahtate, caci Notarul anonim e printre ilustratiunile maghiare el-
rora Impératul Francisc-Iosef a hothrit sA ndice monumente cur cheltu-
eala sa.
Precum Mileniul a fost fixat, in mod arbitrar, la anul 1896, aca F sta-
tua Anonimului, nu va putea infAtisa decit un chip conventional.
. .
Institutul international de sociologie inflintat in '1894 la Paris, prin
stAruinta D-lui Rend Worms a tmut de la 21 la 24 Iuhe, al 3-lea Con-
gres al sAu Ca i de rindunle cele-l-atte, cei mai multi participanti au
fost Francezi, Rusi, Englezi 10. Americani, pe cind Germam n'au prea
venit. Principala discutrune a fost aceea de la 22 Iuhe, continuath la 23
asupra teonei organice a Sometattlon D. Nowicow din Odesa a citit un
memoriu pentru a sprijini asimilarea Societhtu cu un organism, Dom-
nul Lilienfeld a expus pe basa acestei asimiléri un sistem de represen-
tatie graficA a lenomenelor sociale. Domnu Worms, Espmas au vorbit in
acelac sens. D-I G. Tarde a opus teonei orgamste o teorie psichologica
a societhin, G. Krausz, L. Stein, S. R. Steinmetz, Starke etc. au corn-
bAtut ecoala organistl. Garofalo, Kareiev, au cAutat sA conciheze am-
bele ecoh. Mai toate argurnentele ce se pot aduce in aceasta 1 cestiune,
vitallt pentru Sociologie, se pot gési in aceastli discutiune.
*
Pevue dcs revues a publicat in numArul ei de la 1 Sept un articol
al unui D. I. Kont, un ungur care e profesor in F'rancia, in care acesta
incearcA dupa scnerea tut Réthy, ce am seinnalat cu cite-va luni mai ina-
into, sl stabileascA a Romimi nu sint continuatorn Romanilor din
Dacia, ci au venit dupa Ungun din Bina in tArile ce cent:A. In NurnArul
de la 1 Oct. aceeaci revista publicA o intimpinare ce i-a trinus istorieul
nostru d. N. Vaschide.

www.dacoromanica.ro