Masivul Alcalin de la Ditru, unic n Romnia prin mrime i varietate petrologic, este amplasat n subsolul de roci metamorfice din interiorul Carpailor Orientali. Acesta este un masiv de mrime intermediar, avnd aproximativ 800 de km2 i prezint o structur inelar, unde multe din rocile bazice tind s trag spre vest, o zon cu sienite extinzndu-se de la nord spre sud est i, o zon mare dominat de sienite cu nefelin n zona de est ( Constantinescu et al., 2010 ) .
Masivul alcalin de la Ditru reprezent un corp intruziv cu o structur zonat, care a fost amplasat n rocile metamorfice pre alpine din complexul pnzei Bucovinene aproape de arcul vulcanic al lanului muntos Climani Gurghiu Harghita (Krautner , Bindea, 1998 ) . Acest masiv s-a format n timpul orogenului Variscan. Vrsta precisa a zirconului U Pb, 229,6 1,5 1,7 M.a., determinat de Pan et al. ( 2000 ) pentru sienitele din Ditru combinate cu erorile de date obinute de ctre Dallmeyer et al. ( 1997 ) pentru hornblend ( 40 Ar / 39 Ar ), formeaz complexul de diorite i tinde spre o evoluie magmatic scurt a masivului n Triasicul mediu ( Constantinescu et al., 2010 ) .
1.3 Istoricul cercetrilor
De cnd a fost descoperit de ctre Herbich n 1859, masivul de la Ditru a fost subiectul multor investigaii. Totui, din cauza structurii lui complexe i a varietii petrografice mari, petrogeneza nu este complet ineleas i diferite studii au condus la interpretri diferite ( Constantinescu et al., 2010 ). Streckeisen (1960), a explicat geneza masivului prin intermediul diferenierii magmatice al unui sienit alcalin al magmei parentale. Streckeisen i Hunziker (1974) au prezentat o cronologie a evenimentelor magmatice, sugernd intruziuni vechi de gabrouri i diorite, urmate de sienite, sienite cu nefelin i granite. Anastasiu i Constantinescu (1982) au considerat o derivaie magmatic cu 2 seturi principale de roci, una generat dintr- o manta provenit din magm bazic, i cealalt dintr- o magm alcalin felsic format prin topirea parial a rocilor crustale cu un coninut sczut de silice ( Constantinescu et al., 2010 )
Alcanii cu catena ramificată au numele format din numele catenei laterale notat ca prefix la numele celei mai lungi catene prezente în formulă. Poziţia catenei laterale seindică printr-un număr. Pentru aceasta, catena cea mai lungă se numerotează de la uncapăt la altul, cu numere arable, în acea direcţie în care catena laterală să ocupe poziţiacu numărul cel mai mic. Prezenţa mai multor catene laterale identice se indică prin