Argetoianu 6 - 1

Colec�ia ISTORIE & POLITIC�
l r
Volumele IV - VI din �nsemn�rile Zilnice ale lui Constantin Argetoianu au putut s�
vad� lumina tiparului gra�ie sprijinului generos
al Firmei CRIS - TIM Recuno�tin�� domnului RADU TIMI�
ISBN 973-96599-9-19
CONSTANTIN ARGETOIANU
�NSEMN�RI ZILNICE
Volumul VI l ianuarie � 30 iunie 1939
Edi�ie
de STEL1AN NEAGOE
EDITURA MACHIA VELL1
Bucure�ti, 2003
Toate drepturile pentru tip�rirea acestei edi�ii apar�in �n exclusivitate
EDITURI I M� CHIA VELLI
DIRECTOR FONDATOR Prof. niiiv. dr. STELIAN NEAGOE
Bucuresti-1. B-dul Batiu Manta nr. 22
Not� asupra edi�iei
�n volumul al Vl-lea din �nsemn�rile Zilnice ale lui Constantin Argetoianu este
cuprins� perioada l ianuarie-30 iunie 1939.
Dominante sunt informa�iile despre politica intern� a Rom�niei, cele despre
situa�ia interna�ional� extrem de agitat�, precum �i viermuiala din culisele vie�ii
politice �i mondene.
�n plan extern sunt note relevante despre continuarea r�zboiului japono-chinez;
despre caruselul dezmembr�rii Cehoslovaciei � consecin�� a Acordului de la Miinchen
1938; despre neputin�a Angliei �i a Fran�ei de a pre�nt�mpina declan�area unei
conflagra�ii mondiale.
Ucrainenii se agitau pentru autonomie �n Polonia. Uniunea Sovietic� rupea rela�iile
cu Ungaria, dar negocia tratate cu Anglia. Se �nte�eau conflictele armate de la
grani�a cehoslovaco-ungar�.
Anex�nd Austria, transform�nd Cehoslovacia �n protectorate germane Boemia �i
Moravia, Hitler vroia s� dea impresia c� acele State �i teritorii i se oferiser�.
La lichidarea Cehoslovaciei a fost invitat� s� participe �i Rom�nia, care a
declinat oferta �n favoarea Ungariei.
In Spania se contura cu claritate victoria final� a na�ionali�tilor lui Franco.
La discursurile c�nd mai amenin��toare, c�nd mai pa�nice ale liderilor marilor
State democrate (Chamberlain, Daladier, Roose-velt), Hitler a r�spuns prin ocuparea
Memelului �i preg�tirile tactice pentru iminenta ocupare a Danzigului �i
Coridorului polonez.
Toate aceste schimb�ri vertiginoase pe harta Europei sunt consemnate cu
rigurozitate de Argetoianu, care-si permite si fugare puncte de vedere personale
vizavi de o lume aflat� �n pragul unei derive apocaliptice.
Din �ar� sunt surprinse meandrele guvern�rii carliste sub regimul Frontului
Rena�terii Na�ionale; �ncorsetarea elitei G�rzii de Fier �ntre recluziune �i
amnistieri condi�ionate p�n� la dezicerea de crezul legionar; alarme mai mult sau
mai pu�in false la
6 NOTA ASUPRA I-DI�IHI
fruntariile ��rii, care se las� cu mobiliz�ri �n stil mare ale rezervi�tilor �i cu
bulversarea opiniei publice.
Argetoianu a urm�rit cu aten�ie evolu�ia politicii externe a Rom�niei: s� fim bine
cu Londra, cu Parisul, dar �i cu Berlinul, cu Roma. Sunt astfel povestite cu lux de
am�nunte turneele europene ale ministrului de Externe Grigore Gafencu, �nso�it mai
mereu de consoarta sa Esmee � fa�� de care scriitorul politic avea sentimente
amestecate.
Din aceast� prim� parte a anului 1939 nu lipsesc nici �nsemn�rile politice sau
turistice f�cute de Constantin Argetoianu cu ocazia c�l�toriilor sale la Londra, la
Paris (de dou� ori), �n Germania. Peste tot unde mergea, Argetoianu era atras �i de
societatea monden�, vizita muzee, expozi�ii, mergea la concerte reprezentative
sus�inute la Viena, la Berlin sau la Scala din Milano.
Multe alte aspecte ale vie�ii cotidiene se g�sesc �n �nsemn�rile lui Argetoianu: de
la plicticosul parastas de �ase luni, de la Curtea de Arge�, pentru Regina M�ria,
�i p�n� la moartea Haricleei Darclee �i de aci la spectaculoasele baluri organizate
la Clubul Miliardarilor din Bucure�ti, frecventate de metresa Regelui, Elena
Lupescu, dar �i de proasp�t lansata solist� de muzic� popular� M�ria T�nase � cea
care avusese un mare succes la Expozi�ia universal� de la New York �i era foarte
apreciat� de Argetoianu �nsu�i.
Om al p�m�ntului natal din zona Breasta - Craiova, Argetoianu era extrem de
sensibil �i la fenomenele meteorologice, pe care le consemna cu grij�: canicule
d�t�toare de secet� �i de dambla, ploi toren�iale �nso�ite de grindin� �i de
inunda�ii devastatoare.
Constantin Argetoianu obi�nuia s� aib� un trai bine asigurat, peste nivelul mediu
al contemporanilor s�i. Indemniza�iile de Consilier Regal �i de pre�edinte al
Senatului Rom�niei nu i-ar fi putut asigura o stare material� lipsit� de griji.
Ceva venituri �i veneau si dinspre Consiliile de Administra�ie ale unor societ�i
petrolifere saii bancare, al c�ror pre�edinte influent era � dar nici acestea nu
erau �ntru totul acoperitoare. Grosul veniturilor sale materiale se baza pe
exploatarea �ntinsei mo�ii p�rinte�ti. Din aceast� cauz�, Argetoianu � aidoma
plugarului rom�n � privea at�t de des cerul de unde se putea cobor� mana
binef�c�toare sau dezastruoas�.
Stelian Neagoe '�"'':
1939
l ianuarie. Nesf�r�it� �edin�� la Palat. Dup� Te Deum-ul la Mitropolie la care a
asistat, Regele ne-a primit la Palat, �n Sala Tronului. Sub cuv�nt c� nu e
Parlament, Patriarhul a f�cut un lung expozeu al activit�ii Guvernului din
februarie �i p�n� acum. A ar�tat toate lucrurile bune, dar m�runte, pe care le-au
s�v�r�it, trec�nd peste lucrurile mari pe care nu le-au f�cut, dar pe care ar fi
putut s� le fac�. A r�spuns Regele, printr-un c�lduros apel la uniune �i la munc�
�i a schi�at apoi un �ntreg program pentru anul viitor. Au vorbit foarte frumos, �i
Regele �i Patriarhul, �i dac� s-ar fi �nf�ptuit numai a zecea parte din c�te a spus
Patriarhul, �i dac� s-ar fi �nf�ptuit tot numai a zecea parte din c�te a f�g�duit
Regele, �ara rom�neasc� ar f� o �ar� fericit�.
�edin�a a fost lung�, �i corpurile constituite, sau mai exact conduc�torii lor,
prezen�i �n sal� �i �n picioare p�reau cam obosi�i.
Senza�ia serb�rii de azi trebuia s� fie uniformele mini�trilor, �i n-a fost. Tot
Bucure�tiul n-a vorbit ieri �i alalt�ieri dec�t de aceste uniforme; cei care le
v�zuser� asigurau c� erau albastre ca cerul (�bleu turquoise") cu epole�i de aur ca
generalii, ba chiar cu un canar mecanic care c�nta pe um�r... �n realitate
uniformele sunt albastru �nchis (�bleu marine") foarte simple, poate prea simple �i
f�r� nici un accesoriu care s� bat� la ochi... Lumea e rea! De vreme ce tr�im sub
un regim totalitar, �n care toat� lumea e mobilizat� �n serviciul comandat �
uniforma devine indispensabil�, nu numai pentru mini�tri, dar pentru toat� scara
func�ionarilor, p�n� la ultima treapt�. De altminteri, �n regulamentul Frontului
Rena�terii Na�ionale se vor stabili uniforme pentru toate forma�iile Frontului.
Dac� uniformele mini�trilor n-au avut succesul de haz a�teptat, �n schimb ne-a dat
o reprezenta�ie Ulea. �nainte s� vin� Regele, a venit s� ne �in� o conferin�� de
protocol: dup� ce se vor termina discursurile, ne-a cerut s� ne �ncolon�m, s�
trecem �n fa�a Suveranului f�r� s� ne �nclin�m, ridic�nd m�na dreapt�, apoi s�
ie�im, noi consilierii regali �i Guvernul pe u�a din fund ca s� cobor�m �n sala de
m�ncare unde Ma-jestatea Sa va veni s� ciocneasc� un pahar cu noi � restul
muritorilor pe u�a dinspre scara de onoare ca s�-�i reg�seasc� paltoanele. Abia ne
�nv�ase ce s� facem (f�cuse turul s�lii, c�ci eram mul�i) �i a venit
8 CONSTANTIN ARGETOIANU
Flondor �i i-a spus ceva la ureche. Speriat, Ulea s-a �ntors spre noi: �Domnilor,
s-a schimbat! Nu mai ridica�i m�na! Majestatea Sa va cobor� treptele Tronului �i va
str�nge m�na fiec�ruia pe m�sur� ce va trece. Da�i m�na �i v� �nclina�i!" A fost un
r�s!...
Dar p�n� s� d�m m�na cu Regele a mai trecut un ceas �i mai bine, cu discursurile.
Ad�ugat la ceasul de la Mitropolie a fost cam mult... sim�eam cum �mi intrau
picioarele �n stomac, �i mai erau �i al�ii ca mine.
�nainte de a intra �n sal�, Regele a chemat �n salonul de al�turi c�iva mini�tri si
i-a decorat. Celor noi de tot �i celor care aveau deja Steaua Rom�niei clasa I, nu
le-a dat nimic. Lui Ghelmegeanu, lui Andrei, lui Ralea, generalului dr Marinescu �i
lui Colan, care n-aveau Cordon le-a dat pe al Coroanei � Iui C�linescu, Iui Miti��
Constantinescu �i lui la-mandi, care aveau deja Cordonul Coroanei le-a dat Cordonul
cel mic al Stelei (clasa I).
Am trecut al treilea �n fa�a Regelui dup� Patriarh �i V�itoianu, Regele m-a oprit
c�teva minute �i foarte c�lduros, �i cu mult� prietenie, mi-a mul�umit pentru
cuv�ntarea mea de la Craiova, care i-a pl�cut mult!!! �n semn de recuno�tin�� mi-a
conferit Ordinul Carol (Mare Cruce)...
Jos, �n sala de m�ncare, un bufet foarte bogat, Regele a mai stat cu noi de vorb�
�i a ciocnit paharul cu fiecare � apoi s-a urcat iar sus, s� primeasc� felicit�rile
Corpului diplomatic.
Am mai stat c�teva minute ca s� fac dou� fapte bune: am ob�inut de la C�linescu
eliberarea lui Radu Meitani �i de la Dombrowski s� �ntrebuin�eze masca la abator
pentru dobor�rea vitelor �i s� interzic� t�ierile barbare de p�n� acum. Nu e vorba
fiecare primar mi-a promis s� introduc� masca la abator, �i nici unul n-a facut-
o... Cred c� Dombrowski se va �ine de vorb�. Am sim�it-o...
Gafencu mi-a explicat chestiunea cu Vaida. A fost �i n-a fost refuz din partea
nem�ilor, de a-1 primi. A�a cum a fost f�cut� cererea de agrement Berlinul nici nu
putea da alt r�spuns, m�rturisea �nsu�i Gafencu. S-a cerut ca Vaida s� fie numit
ministru plenipoten�iar, cu gradul de ambasador! S-au v�zut ambasadori cu gradul de
mini�tri (to�i ambasadorii italieni) dar contrariul nu. Guvernul german a r�spuns
c� dl Vaida trebuie s� fie sau ministru, sau ambasador, �i c� pentru moment
ambasador nu se poate. Cum Vaida voia s� aib� cel pu�in �rangul" de ambasador,
candidatura sa a c�zut �n ap� � �i astfel se explic� informa�ia cu �boala doamnei
Vaida". Dup� c�te mi-a spus Gafencu, Regele ar fi mul�umit de �nl�turarea
candidaturii lui Vaida ca s� poat� trimite la Berlin un om mai d�rz, c�ci
negocierile ce se deschid cu Germania nu vor fi u�oare.
�NSEMN�RI ZILNICE, I9iV 9
�n ce prive�te raporturile noastre cu nem�ii, ele s-ar prezenta �n momentul de fa��
astfel: Guvernul �i toat� clica lui Goring nu socotesc c� cele �nt�mplate (uciderea
lui Zelea Codreanu �i a tovar�ilor s�i) trebuie s� influen�eze raporturile cu
Rom�nia �i s� le strice � �partidul" (��die Partei") e �n schimb furios, consider�
pe Zelea ca unul de al lor, �i de aci dezl�n�uirea presei. Hitler st? �ntre aceste
dou� poluri, dar e sup�rat �i el. A autorizat^ '^dinea ostil� a presei ca s� nu se
cread� c� �n �ntrevederea avut� cu Regele Carol, c�teva zile �nainte de uciderea
lui Codreanu, ar fi consim�it la acest act. Situa�ia a fost foarte �ncordat� c�tva
timp � impresia lui Gafencu �ns� este c� mergem spre o destindere.
2 ianuarie. Din ultimele informa�ii sosite din Extremul Orient reiese l�murit c�
japonezii nu vor s� mearg� mai departe cu cuceririle lor �n China. Ei socotesc c�
au ocupat tot ce voiau s� ocupe, �i c� acum trebuie s� organizeze teritoriile pe
care au pus st�p�nire. Pentru pacificarea ��rii ; ei cer demiterea mare�alului Cian
Kai �i �i suprimarea Gomindanuiui. Pe de alt� parte se declar� gata s� se �n�eleag�
cu Puterile europene �i s� respecte drepturile lor, dar sub alte forme. Statele
Unite Ins� nu vor s� aud� de nici o schimbare.
Chinezii vor pace, oricum ar fi. Wang-Cing-Wei, pre�edintele Go- , mindanului �i
vicepre�edintele Guvernului lui Cian Kai �i a scris aces � tuia o scrisoare, pe
care a dat-o publicit�ii, prin care arat� c� bazele d', �mp�care propuse de
japonezi sunt acceptabile, �i-1 roag� s� trag� consecin�ele...
Cum pic� foile a�a cad �i fo�tii tovar�i de lupt� ai lui Z 'lea Codreanu din
�n�l�imile (?) crezului legionar. �i nenoroci�ii �tia care se �ntrec �n platitudini
isc�lite la adresa c�l�ilor lor, voiau s� reformeze moravurile noastre sociale �i
politice!
Un incendiu s-a aprins din nou �n imobilul Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, care
a mai ars acum c�tva timp. �ntreg imobilul este putred; ar trebui dobor�t c�ci c un
adev�rat pericol pentru cinematografele, administra�iile �i pr�v�liile ad�postite
�n el.
A murit b�tr�na Eugenia de Reus-Ianculescu, decana feminismului rom�n. A fost
s�raca o pis�loag� de mare av�nt, pe l�ng� d�nsa Didina Cantacuzino, Lilica
S�ulescu & co nu sunt nimic. Mi-a scos sufletul prin anii 1920-1921, dar apoi s-a
calmat �i de c�iva ani nu s-a mai auzit vorbind de d�nsa. Se vede c� era bolnav� �i
g�rbovit�.
Italienii sunt nebuni. Ne plictisesc. C�nd una cald�, c�nd una rece. Ziarele de
azi-diminea�� reproduc cu emo�ie un articol al revistei ofi-
8
Flondor �i i-a spus ceva la ureche. Speriat, Ulea s-a �ntors spre noi: �Domnilor,
s-a schimbat! Nu mai ridica�i m�na! Majestatea Sa va cobor� treptele Tronului �i va
str�nge m�na fiec�ruia pe m�sur� ce va trece. Da�i m�na �i v� �nclina�i!" A fost un
r�s!...
Dar p�n� s� d�m m�na cu Regele a mai trecut un ceas �i mai bine, cu discursurile.
Ad�ugat la ceasul de la Mitropolie a fost cam mult... sim�eam cum �mi intrau
picioarele �n stomac, �i mai erau �i al�ii ca mine.
�nainte de a intra �n sal�, Regele a chemat �n salonul de al�turi c�iva mini�tri �i
i-a decorat. Celor noi de tot �i celor care aveau deja Steaua Rom�niei clasa I, nu
le-a dat nimic. Lui Ghelmegeanu, lui Andrei, lui Ralea, generalului dr Marinescu �i
lui Colan, care n-aveau Cordon le-a dat pe al Coroanei � lui C�linescu, lui Miti��
Constantinescu �i lui la-mandi, care aveau deja Cordonul Coroanei le-a dat Cordonul
cel mic al Stelei (clasa 1).
Am trecut al treilea �n fa�a Regelui dup� Patriarh �i V�itoianu, Regele m-a oprit
c�teva minute �i foarte c�lduros, �i cu mult� prietenie, mi-a mul�umit pentru
cuv�ntarea mea de la Craiova, care i-a pl�cut mult!!! �n semn de recuno�tin�� mi-a
conferit Ordinul Carol (Mare Cruce)...
Jos, �n sala de m�ncare, un bufet foarte bogat, Regele a mai stat cu noi de vorb�
�i a ciocnit paharul cu fiecare � apoi s-a urcat iar sus, s� primeasc� felicit�rile
Corpului diplomatic.
Am mai stat c�teva minute ca s� fac dou� fapte bune: am ob�inut de la C�linescu
eliberarea lui Radu Meitani �i de la Dombrowski s� �ntrebuin�eze masca la abator
pentru dobor�rea vitelor �i s� interzic� t�ierile barbare de p�n� acum. Nu e vorba
fiecare primar mi-a promis s� introduc� masca la abator, �i nici unul n-a f�cut-
o... Cred c� Dombrowski se va �ine de vorb�. Am sim�it-o...
Gafencu mi-a explicat chestiunea cu Vaida. A fost �i n-a fost refuz din partea
nem�ilor, de a-1 primi. A�a cum a fost f�cut� cererea de agrement Berlinul nici nu
putea da alt r�spuns, m�rturisea �nsu�i Gafencu. S-a cerut ca Vaida s� fie numit
ministru plenipoten�iar, cu gradul de ambasador! S-au v�zut ambasadori cu gradul de
mini�tri (to�i ambasadorii italieni) dar contrariu! nu. Guvernul german a r�spuns
c� dl Vaida trebuie s� fie sau ministru, sau ambasador, �i c� pentru moment
ambasador nu se poate. Cum Vaida voia s� aib� cel pu�in �rangul" de ambasador,
candidatura sa a c�zut �n ap� � �i astfel se explic� informa�ia cu �boala doamnei
Vaida". Dup� c�te mi-a spus Gafencu, Regele ar fi mul�umit de �nl�turarea
candidaturii lui Vaida ca s� poat� trimite la Berlin un om mai d�rz, c�ci
negocierile ce se deschid cu Germania nu vor fi u�oare.
�NSEMN�RI ZILNICE, 193,9 9
�n ce prive�te raporturile noastre cu nem�ii, ele s-ar prezenta �n momentul de fa��
astfel: Guvernul �i toat� clica lui Goring nu socotesc c� cele �nt�mplate (uciderea
lui Zelea Codreanu �i a tovar�ilor s�i) trebuie s� influen�eze raporturile cu
Rom�nia �i s� le strice � �partidul" (�die Partei") e �n schimb furios, consider�
pe Zelea ca unul de al lor, �i de aci dezl�n�uirea presei. Hitler st� �ntre aceste
dou� poluri, dar e sup�rat �i el. A autorizat ;�. '�ndinea ostil� a presei ca s� nu
se cread� c� �n �ntrevederea avut� cu Rtgele Carol, c�teva zile �nainte de uciderea
lui Codreanu, ar fi consim�it la acest act. Situa�ia a fost foarte �ncordat� c�tva
timp � impresia lui Gafencu �ns� este c� mergem spre o destindere.
2 Ianuarie- Din ultimele informa�ii sosite din Extremul Orient reiese l�murit c�
japonezii nu vor s� mearg� mai departe cu cuceririle lor �n China. Ei socotesc c�
au ocupat tot ce voiau s� ocupe, �i c� acum trebuie s� organizeze teritoriile pe
care au pus st�p�nire. Pentru pacificarea ��rii ,-ei cer demiterea mare�alului Cian
Kai �i �i suprimarea Gomindanului. Pe de alt� parte se declar� gata s� se �n�eleag�
cu Puterile europene �i s� respecte drepturile lor, dar sub alte forme. Statele
Unite Ins� nu vor s� aud� de nici o schimbare.
Chinezii vor pace, oricum ar fi. Wang-Cing-Wei, pre�edintele Go- , mindanului �i
vicepre�edintele Guvernului lui Cian Kai �i a sens aces tuia o scrisoare, pe care a
dat-o publicit�ii, prin care arat� c� bazele d'-�mp�care propuse de japonezi sunt
acceptabile, �i-1 roag� s� trag� consecin�ele...
Cum pic� foile a�a cad �i fo�tii tovar�i de lupt� ai lui Z 'lea Codreanu din
�n�l�imile (?) crezului legionar. �i nenoroci�ii �tia care se �ntrec �n platitudini
isc�lite la adresa c�l�ilor lor, voiau s� reformeze moravurile noastre sociale �i
politice!
Un incendiu s-a aprins din nou �n imobilul Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta, care
a mai ars acum c�tva timp. �ntreg imobilul este putred; ar trebui dobor�t c�ci e un
adev�rat pericol pentru cinematografele, administra�iile �i pr�v�liile ad�postite
�n el.
A murit b�tr�na Eugenia de Reus-lanculescu, decana feminismului rom�n. A fost
s�raca o pis�loag� de mare av�nt, pe l�ng� d�nsa Didina Cantacuzino, Lilica
S�ulescu & co nu sunt nimic. Mi-a scos sufletul prin anii 1920-1921, dar apoi s-a
calmat �i de c�iva ani nu s-a mai auzit vorbind de d�nsa. Se vede c� era bolnav� �i
g�rbovit�.
Italienii sunt nebuni. Ne plictisesc. C�nd una cald�, c�nd una rece. Ziarele de
azi-diminea�� reproduc cu emo�ie un articol al revistei ofi-
10
cioase Relazioni Internazionali prin care se afirm� c� Tunisia e necesar� Italiei,
c� Italia n-a renun�at la ea �i c� cucerirea Tunisiei va fi piatra de �ncercare a
Axei...
De cine vrea Mussolini s�-�i bat� joc? Nu cumva de el �nsu�i?
C�l�toria lui Chamberlain �i a lui Halifax �n Italia a fost hot�r�t� pentru
ianuarie. Mini�trii englezi vor sosi �n ziua de 11 ianuarie la Roma �i vor fi
g�zdui�i �n Palazzo Madama...
Dup� informa�iile oficiale americane, �n luna septembrie, Germania �i Italia ar fi
dispus de 6 ori mai multe avioane dec�t Fran�a �i Anglia, �n�elegerea de la
Miinchen n-ar avea alt� explica�ie...
�n apa de mare exist� aur �i argint �n solu�ie, mai ales aur. Milioane de tone.
Extragerea metalului ar costa �ns� mai mult dec�t valoarea metalului extras. Un
japonez, inginerul Suzuki, ar fi g�sit un mijloc ieftin de extragere. Dac� e
adev�rat, ar fi o revolu�ie �n economia lumii �ntregi.
Ofensiva spaniol� continu�. Frumos an nou au trebuit s� s�rb�toreasc� nenoroci�ii
de pe ambele p�r�i ale frontului � vai de pielea lor...
Acarul P�un a f�cut pui... Ziarele de azi-diminea�� ne aduc vestea c� o serie de
impiega�i inferiori C.F.R. din sta�iile Gala�i �i Frec�ei au fost da�i �n judecat�
ca r�spunz�tori de accidentul feroviar dintre Frec�ei �i Etulia. Bine � dar cum
r�m�n cei mari care sunt marii vinova�i de lipsa de �nzestrare a liniilor?...
La �Ambasada" f�r� ambasador a Fran�ei a avut loc obi�nuita recep�ie de Anul Nou. A
vorbit dl Verglas, pre�edintele Coloniei �i a r�spuns ministrul Thierry f�r� s�
alunece pe �Verglas" � s-a mul�umit s� vorbeasc� de �redresarea" Fran�ei �i de
redresarea �sincronic�" a Rom�niei. A sc�pat omul pe tangent�...
V�zut pe C�linescu care mi-a citit proiectul de statut pentru F.R.N. E cam schema
mea, numai c� cele 3 sec�ii ale mele, politic�, economic� �i educativ� au fost
�nlocuite printr-o �mp�r�eal� tripartit� dup� bresle, ca s� se �ncadreze �n
Constitu�ie �i ca s� se �mpiedice formarea bisericu�elor reprezentative ale
fostelor partide...
Am f�cut c�teva observa�ii de fond �i de form� care au fost primite. Important,
pentru mine, a fost c� s-a men�inut organizarea de sus �n jos �i lista mic� de
candidaturi Ia alegeri, cu aprobarea, adic� cu alc�tuirea ei, de la centru.
iNSEMN�Rl ZILNICE. 1919 11
Am mai vorbit multe cu C�linescu. I-am ar�tat c�t r�u f�ceau noului regim
�ov�ielile Guvernului, cum a fost cu lorga, pus la Cenzur� �i scos dup� opt zile
precum �i devalorizarea continu� a tuturor func�iilor, �n aceast� din urm�
categorie i-am semnalat �ntre altele, scandaloasa ridicare a lui Grigorcea
(Kanzlerul) cel prost la rangul de ambasador �i numirea lui Chiriac, singurul care
a votat contra Constitu�iei �n Neam�, ca primar al Pietrei.
�n chestiunea lorga, C�linescu mi-a explicat c� ia un moment dat raporturile
noastre cu Germania au fost at�t de �ncordate �nc�t �o mobilizare general� a
sufletelor rom�ne�ti" nu era de exclus, �i c� �n asemenea condi�ii Guvernul a
socotit mai bine s� nu aib� pe nebun �n flanc. De aceea, �i numai de aceea, s-a
cedat la rug�mintea tuturor celor pe care n�b�d�iosul �i trimitea zilnic s�
cer�easc� scoaterea Neamului Rom�nesc de la Cenzur�. C�-i trimitea chiar lorga nu
�ncape nici o �ndoial�, c�ci cereau to�i un r�spuns la scrisoarea d-lui profesor,
scrisoare mojic� adresat� lui C�linescu, scrisoare de protest �mpotriva cenzur�rii
Neamului � scrisoare �n fine la care destinatarul a refuzat s� r�spund�, dup� cum
am notat-o mai sus. �Am scos Neamul de sub Cenzur�" � m� l�murea C�linescu � �cu
condi�ia expres� c� nu va mai apare nimic �mpotriva Guvernului �i a F.R.N. �ndat�
ce va apare ceva, acum c� rela�iile cu Germania s-au �ndulcit �i c� furtuna e pe
cale de aplanare, vom suprima pur �i simplu gazetu nebunului. �tii ce-a mai f�cut?
A trimis Patriarhului �napoi invita�ia de la l e Deum �i la serbarea Anului Nou cu
�nsemnarea: �Se va supune d-lui C�linescu pentru a fi cenzurat�". �i a semnat: N.
lorga! Patriarhul mi-a trimis plicul cu adaosul: F� ceva pentru bietul profesor, c�
e tare am�r�t� "\ �n rezumat, �n a-cest conflict �ntre lorga �i el, C�linescu crede
c� va avea ultimul cuv�nt �i c� autoritatea Guvenrului nu va fi astfel mic�orat�.
�n ce prive�te numirile pe care i le-am semnalat, C�linescu e de a-cord cu mine,
dar pretinde c� nu are r�spundere nici chiar pentru Chiriac: numirile de primari se
fac de reziden�i, �i dl Negruzzi �i face de cap. El i-a spus s� nu numeasc� pe
Chiriac �i cu toate astea tot 1-a numit. Cazul lui Chiriac nu e singurul, a mai
f�cut �i alte n�zdr�v�nii. C�linescu mi-a spus confiden�ial c� a ob�inut de la Rege
�nlocuirea lui Negruzzi �i a lui Gane ca doi caraghio�i �i a generalului
Sc�ri�oreanu care se dovede�te prea obosit.
Pentru numirea lui Grigorcea a auzit �i el, tot ce i-am spus eu, dar ce e de f�cut?
Am r�spuns c� nu se putea drege dezastruoasa impresie f�cut� �n opinia public�
dec�t prin acordarea gradului de ambasador �i lui Al. Em. Lahovari �i lui Dem.
Ghika, oameni stima�i �i iubi�i de to�i. Numirea lor va acoperi pe a lui
Grigorcea... C�linescu a g�sit ideea excelent� �i mi-a spus c� va vorbi numaidec�t
cu Regele. �De ce nu mi-ai
12
spus-o ieri?" m-a �ntrebat. �Fiindc� ieri am spus-o lui Gafencu, de altminteri am
spus-o mai de mult �i lui Urd�reanu, dar se vecie c� a uitat s� o transmit� mai
departe Majest�ii Sale"... C�linescu mi-a f�g�duit c� va vorbi el, �i �n a�a fel ca
Regele s� primeasc� sugestia.
Ministrul de Interne mi-a mai spus c� pe ziua de ieri Regele a amnistiat pe to�i
cei urm�ri�i pentru publicare de tracturi sau manifeste interzise, dar nu �i pe
colportorii unor asemenea publica�ii. M�sur� de clemen�� menit� s� recunoasc�
�poc�irea" at�tor renega�i �i lini�tirea spiritelor �n general. M�sura va fi
anun�at� ast�-sear� printr-un comunicat.
Revenind asupra statutului F.R.N. am fost de acord cu C�linescu pentru suprimarea
sfaturilor sau comitetelor �n �inuturi, jude�e �i comune, l�s�nd secretarilor
latitudinea s� adune, dac� vor, comitete consultative, dar f�r� caracter statutar.
P�n� ce centrul nu se asigur� de calitatea celor �nscri�i la periferie �i de
sinceritatea �i de fidelitatea adeziunii lor, comitete locale ar putea fi
periculoase. Ar putea s� �ncerce s� re�nvieze vechi curente �i s� rede�tepte
interese de ga�c�, pe care vrem tocmai s� le �nlocuim prin F.R.N.
3 ianuarie. A ap�rut comunicatul relativ la amnistia gardi�tilor. Amnistia nu e
acordat� dec�t pentru procese/e �n curs intentate de�in�torilor de publica�ii
clandestine. Nu vor intra �ns� �n amnistie �i cei ce se vor fi dovedit a fi
colportorii unor asemenea publica�ii.
Cum pentru justificarea amnistiei se invoc� ��mp�ciuirea general� a spiritelor
constatat� �n ultima vreme" � amnistia ar fi putut cuprinde �i pe cei ce au fost
deja condamna�i. A�a ar fi fost drept...
Toat� presa str�in� comenteaz� favorabil expozeul lui Gafencu, chiar-�i presa
german� mul�umit� de tonul nou adoptat de ministrul de Externe rom�n. Volkischer
Beobachter, care ne �njura acum c�teva zile, public� un articol elogios asupra noii
orient�ri rom�ne�ti. Raporturile cu Germania par dup� c�te se vede c� revin la ce
erau �nainte de uciderea lui Codreanu �i a tovar�ilor s�i...
Universul public� pe 3 coloane telegramele schimbate �ntre Gafencu �i to�i
mini�trii de Externe din lume. Numai limbile trase �ntre patru ochi sunt apreciate
� de vreme ce Gafencu era hot�r�t s� le trag� tuturor, mai bine nu le tr�gea. Nu ar
fi irosit nici demnitatea, nici banii ��rii...
Inscrip�iile la F.R.N. curg �n avalan��; �n aproape toate jude�ele �nscrierile
individuale au trecut de 50 000 de fiecare. De la Micaela Ca-targi p�n� la Victor
Antonescu, trec�nd prin R�ducanu �i Franasovici,
�NSEMN�RI ZILNICE, 1939 13
tot rom�nul ader� la noua mi�care de la care a�teapt� ce nu-i va putea da...
Ofensiva spaniol� continu� cu succes. Na�ionali�tii au �naintat cu vreo 40 de
kilometri de la frontul ini�ial. S� se apropie sf�r�itul??
Ziarele franceze sunt pline de escrocheriile lui Natan (Tannenzaft de la Ia�i),
��arul cinematografiei". P�n� acum, escrocheriile descoperite se urc� la frumoasa
sum� de 600 milioane franci �i mai bine (peste 3 miliarde lei!) S� ne tr�iasc�!
Daladier a plecat spre Tunis pe cruci��torul �Foch", urmat de o adev�rat� escadr�.
S-a oprit o zi �n Corsica, unde, la Ajaccio �i la Bastia li s-a f�cut o primire
triumfal�.
Italienii au r�spuns printr-o ofensiv� de pres�. De data asta spun f�r� �nconjur c�
Tunisul este indispensabil Italiei, �i-1 cer. De asemenea �i Djibouti...
Italienii exagereaz�. Afirm�ri ca cele f�cute �n Informazioni Interna�ionali cum c�
Puterile care se vor opune expansiunii italiene�ti �n Mediterana vor fi lichidate
fac s� r�d�. Anglia �i Fran�a lichidate de ma-caronari, iat� ceva nea�teptat.
Interesant e c� italienii pun �ncontinuu �nainte Axa. Nu cere Italia, nu revendic�
Mussolini: cere �i revendic� �Axa"! Axa va face, Axa va drege, Axa se va �nv�rti!
La toate aceste afirma�ii g�l�gioase, Germania opune o des�v�r�it� rezerv�.
Inten�ia italienilor de a compromite pe nem�i e tot at�t de v�dit� ca a nem�ilor de
a nu se compromite, salv�nd totu�i integritatea Axei...
Dup� informa�ii sigure, tot zgomotul italienilor tinde s� ob�in�:
1) Un port franc �n Somalia francez�, sau cel pu�in o zon� neutr� la Djibouti;
2) Un statut mai favorabil pentru italienii de la Tunis �i
3) O situa�ie �n controlul canalului de Suez.
Pe calea pe care au apucat-o nu vor ob�ine �ns� nimic. i!
4 ianuarie. Ducele de Windsor va face o vizit� familial� la Sandrin-gham, unde va
sosi cu avionul la 13 ianuarie. Queen Mary, bolnav� de; cord, dore�te s�-1 vad�...
Ducesa, care n-a fost poftit�, s-ar fi opus c�-' l�toriei, dar David a trecut peste
acest veto, �i va merge.
A murit C. T�n�sescu, pe care 1-am avut secretar general la Interne ' �n 1920. Om
foarte cumsecade �i func�ionar bun, a sf�r�it �n pielea unui' fost senator liberal.
�i Victor Antonescu, �i to�i titulescanii �ncep�nd cu Savel R�du-lescu, s-au
�nscris �n F.R.N. Ce ghiveci o s� mai fie �i acolo!
Ofensiva na�ionali�tilor spanioli merge tot �nainte...
S-a ridicat licen�a la 280 de debite de spirtoase din Bucure�ti... To�i titularii
acestor brevete sunt evrei... Foarte bine, dar din ce vor mai tr�i evreii dac� li
se ia tot? Prostie �i nebunie.
Daladier �i continu� c�l�toria triumfal�. Sosit la Tunis a fost primit cu mare
entuziasm de popula�ia francez� ca �i de cea musulman�.
Presa italian� e calm�. Se pl�nge de cea englez�, dur� pentru Italia. Nu se pl�nge
de cea german�, dar nu poate fi mul�umit� de d�nsa, c�ci se arat� �i ea foarte
rezervat� fa�� de preten�iile mussoliniene. �i cum n-ar fi rezervat� c�nd se
a�teapt� vizita lui Montagu Morman (guvernatorul B�ncii Angliei) la Berlin, pentru
zilele astea, �i a unei delega�ii de industria�i englezi pentru finele lunii? De�i
se afirm� oficial c� vizita lui Montagu Morman are numai caracter personal �
botezul unui copil al lui Schacht � e evident c� eminentul financiar englez nu va
trece prin Berlin f�r� s� ia contact cu cine trebuie. Vizita industria�ilor e �n
schimb m�rturisit� ca urm�rind o �n�elegere economic� �ntre ambele ��ri. E evident
c� pentru o jum�tate de Anglie, Germania e gata s� p�r�seasc� zece Italii...
Lue�cov, fost �ef al G. P. U.-ului din Extremul Orient, refugiat �n Japonia,
adreseaz� un mesaj Statelor Unite prin care dest�inuie�te toate ororile regimului
Stalin �i cere ajutor pentru sutele de mii de oameni ce se pierd �n �nchisorile �i
�n lag�rele de concentrare sovietice...
Ziarul ceh Poledni List public� un articol senza�ional �n care se afirm� c�
Stoiadinovici a oferit media�ia sa �ntre Cehoslovacia �i Germania, pe vremea
misiunii lui Runciman la Praga, d�nd asigur�ri c� era �n m�sur� s� ob�in� condi�ii
acceptabile pentru ambele p�r�i. Bene� ar fi refuzat �ns� aceast� media�ie, fapt
pentru care ziarul cere ca fostul Pre�edinte al Republicii s� fie tras la
r�spundere. Ziarele italiene confirm� exactitatea celor scrise �n Poledni List.
Radu Cru�escu, ministrul nostru la Praga, a fost chemat telegrafic la Bucure�ti. S�
fie vorba s�-1 trimit� la Berlin? �tiu c� Regele s-a g�ndit s�-1 trimit� pe l�ng�
Vaida, ca sfetnic, dup� ce ceruse agrementul pentru fratele Alexandru. Cru�escu ar
face treab� �n Germania, numirea lui ar fi cea mai nimerit�.
Polonezii pretind c� Stalin ar fi schimbat politica extern� a Sovietelor. C� anume
ar fi renun�at la propaganda comunist� �n ��rile str�ine (?) �i c� ar fi revenit la
pactele bilaterale �i mai ales la pactele de neagresiune cu ��rile vecine. Stalin
dore�te bun� �n�elegere pe grani�a de vest a Rusiei de la Marea Baltic� la Marea
Neagr�, �nc�t ne prive�te s� zicem: s� dea Domnul!
�n noaptea Anului Nou au fost aresta�i la Cluj to�i membrii �batalionului mor�ii"
din Garda de Fier, �n num�r de 74. S-a g�sit �i lista celor os�ndi�i la moarte; se
zice c� erau peste 200...
S-au arestat �i doi din cei trei uciga�i ai lui �tefanescu-Goang�. Istorioara cu
r�zbunarea d-nei Burtic�, abandonat�, pe care mi-a poves-tit-o Milea, nu corespunde
adev�rului. Uciga�ii sunt studen�i gardi�ti. Cei doi aresta�i, care au tras asupra
lui Goang� �i a agentului ce-1 �nso�ea, m�rturisesc c� au fost �ns�rcina�i s�
p�ndeasc� pe rector �n strada Avram lancu de c�tre organiza�ia G�rzii, din care
f�ceau parte. Al treilea student, care n-a putut fi �nc� arestat dar care este
identificat � am uitat numele tuturor acestor sini�tri caraghio�i � a adus
revolvere celor doi care p�ndeau, �ns�rcin�nd pe unul s� trag� asupra lui Goang� �i
pe cel�lalt asupra agentului...
Starea lui Goang� � dup� ce s-a sperat un moment vindecarea lui � e disperat�.
Infec�ie generalizat�; pronosticul letal...
T�taru la mine. �mi poveste�te fel de fel de la Cluj. Atitudinea lui Vaida ar fi
din cele mai dubioase. Nu face dec�t zeflemele cu privire la F.R.N. �i continu� s�
str�ng� lume �n jurul lui. Tilea �i ceilal�i vaidi�ti din Ardeal caut� pe de alt�
parte s� identifice Frontul Rena�terii Na�ionale cu fostul Front Rom�nesc al lui
Vaida. Ei �ndep�rteaz� tot ce nu e �nscris personal la Vaida, convin�i c� politica
de ga�c� va merge mai departe �i vr�nd s� o monopolizeze, �n Ardeal, pentru d�n�ii.
Vaida se �nvoie�te la acest joc, face pe nemul�umitul �i urm�re�te Dumnezeu �tie ce
scop. �ntrunirea din 22 decembrie a fost sabotat� la Cluj, dup� c�t spune T�taru.
Telefon�nd �n ajun lui Vaida ca s�-1 �ntrebe unde �i la ce or� va avea loc
�ntrunirea, acesta i-a r�spuns c� nu �tie, c� �ntrunirea nu-1 intereseaz�, c� o va
prezida fiindc� promisese lui C�linescu (de ce promisese?), dar c� nu va vorbi � �i
1-a trimis pentru orice informa�ii la Tilea. De fapt Tilea �i popa M�n au organizat
(?) sau mai bine zis au dezorganizat totul. Ei, T�taru, luliu Ha�egan, profesorul
Jinga, de�i semna�i �n actul de constituire al F.R.N.-ului nu au fost nici m�car
vesti�i, necum consulta�i. La �ntrunire a domnit cea mai mare dezordine. Tilea
adusese �i pusese �n fruntea locurilor pe to�i profitorii politicii de partid, ceea
ce a sup�rat pe t�n�rul profesor Jinga, care a luat cuv�ntul
16
ca s� cear� �nlocuirea genera�iei stricate de ieri prin genera�ia celor tineri �i
cura�i (?). Aceast� ie�ire a sup�rat la r�ndul ei pe Vaida �i s-a ridicat �i el, �i
de�i n-avea inten�ia s� vorbeasc�, i-a tras un nesf�r�it discurs �n care a jonglat
cu diferitele �jenera�ii" protest�nd �mpotriva elimin�rii celor b�tr�ni...
Oamenii mediocri nu pot s�v�r�i dec�t ac�iuni mediocre.
Flondor-Flondorel, mare�al-mare��lel al Cur�ii Regale mi-a adus azi-diminea��
Cordonul Ordinului Carol. S-a prezentat �n jachet�, cu temenele �i cu un �Domnule
Consilier Regal" urmat de c�teva cuvinte bine sim�ite. S�racul!
5 ianuarie. Azi se �mplinesc 98 ani de la na�terea lui tat�-meu. Ieri-sear�
Radiofonia i-a adus un pios omagiu printr-o scurt� biografie �n care s-au ar�tat
serviciile pe care le-a adus ��rii sale acest rom�n cinstit �i con�tiincios...
Palinodiile iorghiste sunt f�r� sf�r�it. Ori de c�te ori se nesocote�te faptul c�
d�nsul e buricul lumii, paranoicul intr� �n furii. Ultimul acces a fost provocat de
�ntemeierea Frontului Rena�terii Na�ionale, fiindc� n-a fost nici consultat, nici
proclamat �ef. Nesocotind regulile bunei cuviin�e totalitare �n Neamul Rom�nesc,
fi�uica a fost dat� �nainte de Cr�ciun la Cenzur�. De fric� s� nu fie tr�znit,
C�linescu a scos-o iar de sub cenzur� (gre�eal�...) Sub condi�ia c� articolele
apostolice se vor ��ncadra" �n regula stabilit�... Apostolul �i-a dat �ns�
numaidec�t �n petic. Num�rul de alalt�ieri al Neamului a fost confiscat, �i de ieri
fi�uica e din nou supus� Cenzurii. Ca �i prima dat� Nebunul �i-a �ters numele de pe
gazet� �i a �ncetat s� mai scrie, �ncetat vorba vine, c�ci dac� articolul s�u
zilnic lipse�te, foaia e �n schimb plin� de citate vechi de ale nebiruitului
poligraf. Num�rul de azi, public� �ns� �i o scrisoric� a d-lui profesor adresat�
ciracului s�u Coco�, prin care declar� c� gazeta apar�ine acestuia (!) c� d�nsul,
lorga, n-a fost dec�t un oaspete (!) �i c� va �nceta s� mai fie chiar numai un
oaspete (!) ca s� permit� existen�a ziarului mai departe (!).
C�linescu mi-a telefonat ieri c� Nebunul spumeg� �mpotriva lui �i c� i-a declarat
r�zboi de moarte... Ar fi dat �i demisia din demnitatea de Consilier Regal...
Ciudat! De lorga nu se tem dec�t exact trei oameni: Regele, primul-ministru �i
ministrul de Interne (oricare ar fi ei). �i fiindc� trei oameni se tem de d�nsul,
dl lorga �i bate joc de 20 de milioane de in�i! C�nd se va sf�r�i aceast� comedie?
C�nd vor pricepe cei trei, c� cei 20 de milioane trimit cu indiferen�� total� pe dl
profesor �n portul Marsiliei?
�NSEMN�RI ZILNICE. 1939 17
A ap�rut, aprobat prin decret regal statutul F.R.N. Totul depinde de cum va fi
aplicat. Dac� cu aceea�i lips� de autoritate ca cea cu care se guverneaz� apoi are
s� fie frumos si bine!!!...
Asasinii din Cluj: studentul care a tras �n Goang� se nume�te Dinu U�� i e din
Romana�i, cel care a tras asupra agentului de poli�ie Ion Du-mitrescu, originar din
Moreni Prahova. Studentul care le-a dat instruc�iuni �i revolvere r�spunde la
gra�iosul nume de Atofanei Gheorghe. To�i trei sunt studen�i �n medicin�. U�� a
fost prins la un servitor al Universit�ii, ascuns sub saltea � Dumitrescu la
Moreni, la p�rin�ii s�i. Atofanei n-a fost �nc� prins. Dup� noile legi, to�i trei
sunt pasibili de condamnare la moarte.
Elvira Popesco, casta diva noastr� de la Paris, a fost numit� �cavaler" al Legiunii
de Onoare. Biata Legiune de Onoare ajuns� �fond de bidet"!
Ziarele sunt pline de comentarii �n jurul mesajului trimis de Roose-velt
Congresului american. Pornind de la premisa c� cei care se ridic� �mpotriva
religiei, democra�iei �i bunei �n�elegeri �ntre popoare sunt inamicii omenirii �
Pre�edintele Confedera�iei americane cere unirea tuturor pentru ap�rarea p�cii �i
anun�� pe l�ng� necesitatea unui supli-ment^de �narmare al Uniunii, �i nevoia unei
revizuiri a legii neutralit�ii, �ntre r�nduri se poate citi c� �n cazul unui
conflict armat �n Europa �ntre Statele totalitare �i cele democratice, datoria
Statelor Unite va fi s� se alinieze al�turi de acestea din urm�...
Mesajul a f�cut senza�ie la Londra si la Berlin � dar senza�ie cu efecte contrare;
bucurie de o parte, necaz de cealalt�...
Contrar �tirilor de p�n� acum, Chamberlain �i Halifax, care vor sosi �n ziua de 11
ianuarie la Roma, se vor opri c�teva ceasuri la Paris �i vor lua contact cu Bonnet.
La �napoiere, Chamberlain se va opri din nou la Paris �i va conferi cu Daladier,
iar Halifax se va �nt�lni cu Bonnet la Geneva.
Daladier Africanul �i-a continuat �i ieri c�l�toria triumfal� �n Tunisia. La Gabes,
a citit un mesaj al Pre�edintelui Lebrun c�tre credincio�ii s�i supu�i din marginea
de�ertului...
Italienii tac deocamdat�. Prea o luaser� repede...
Ucrainenii din Polonia se agit� mai departe. Au �inut o mare �ntrunire la Lemberg
�i cer autonomie cu orice pre�. Ca prim pas. Dup� ce o
18
CONSTANTIN AROETOIANU
vor ob�ine, vor cere independen�a �i alipirea la celelalte �inuturi ucrainene...
Germania �i �ncurajeaz�. Probabil c� �n scopul unei explica�ii pe a-ceast�
chestiune, a luat Beck drumul spre Berchtesgaden, unde a trebuit s� soseasc�
ast�zi. De la Berchtesgarden, Beck va merge la Paris �i o nou� cotitur� a politicii
polone nu e exclus�, �n�elegerea sau mai bine zis �e�n�elegerea recent� cu
Sovietele a preg�tit-o. Numai c� Parisul e cam s�tuJ de palinodiile Var�oviei...
Furtuni mari pe Marea Neagr� � Dun�rea �nghe�at� � pr�p�d prin podgorii din cauza
chiciurei, iat� bilan�ul primei luni de iarn�. Mai avem trei!
Ziarele germane au anun�at �n ajunul Cr�ciunului c� Goebbels a intrat �ntr-un
sanatoriu ca s� se caute de o grip�. Ziarele americane afirm� acum c� Goebbels a
intrat �n sanatoriu cu trupul bandajat, cu un ochi �au beurre noir" �i cu un dinte
rupt � de pe urma unei vizite f�cute d-nei Lydia Barova, o stea cinematografic�
ceh�. De grip� nici vorb�. Ziarele americane adaug� � �i de data asta �i ziarele
londoneze le �in isonul � c� s-a vorbit deja de divor�ul d-nei Goebbels, �i c�
aceast� din urm� aventur� va avea o serioas� repercusiune asupra carierei celei mai
sonore buc�ele de carne din partidul nazist????
�n Germania �ncepe un proces monstru, procesul complotului Nie-kesche, proces care
va putea duce la 15-20 condamn�ri la moarte... Procesul se va desf�ura �n �edin�e
secrete �n fa�a Tribunalului Poporului din Berlin. Nieksche �i complicii s�i sunt
�nvinui�i de organizarea unui complot enorm �n scopul de a ucide pe Hitier, pe
Goring �i pe Goebbels. Complotul a fost descoperit �n momentul c�nd totul era gata
pentru trecerea la �nf�ptuirea omorurilor... O fi?... S� nu fie o �nscenare pentru
cur�irea c�torva adversari?
6 ianuarie. Mesajul lui Roosevelt continu� s� fac� v�lv� mare. �n toate ��rile din
Occident, presa nu se mai ocup� de altceva. C�l�toria lui Daladier Africanul �i
diferendul franco-italian au c�zut pe planul al doilea al aten�iei publice.
�n Senatul din Washington, senatorul P. Aman, coment�nd mesajul, a cerut, �n
aplauzele tuturor, sanc�iuni morale, financiare �i comerciale �mpotriva Statelor
care nesocotesc tratatele. Presa german� e indignat� �i �n lungi articole acuz� pe
Roosevelt c� preg�te�te un r�zboi de sanc�iuni �mpotriva Germaniei, �nfometarea
altora este �ns� � afirm� aceea�i pres� � arma celor slabi. Hitier va r�spunde
mesajului lui Roosevelt...
�n Italia, mesajul lui Roosevelt nici nu s-a publicat, dar efect a f�cut c�ci �n
chestiunea revendic�rilor, gazetele au l�sat-o moale de tot.
�n Fran�a �i �n Anglia, mesajul lui Roosevelt e aprobat f�r� rezerv� �i i se d� cea
mai mare importan�� cu at�t mai mult cu c�t atmosfera din Senatul american face s�
se prevad� acceptarea modific�rilor ce se vor propune de Pre�edinte la Legea
Neutralit�ii. Aceste modific�ri tind a favoriza o anumit� categorie de State
�mpotriva alteia.
Daladier continu� s� se plimbe �n Africa, �n aclama�iile popula�iilor, legate de
civiliza�ia francez�. C�l�toria primului francez a reu�it pe deplin: Fran�a triumf�
�i Italia �chioap�t� pe urmele ei...
S-a constituit un nou Minister japonez sub pre�edin�ia lui Hiranuma. Nu v� spune
nimic? Nici mie...
Vizita lui Beck la Obersalzberg a avut loc ieri. Un comunicat spune numai c�
ministrul de Externe polon a f�cut o vizit� Fiihrerului, care 1-a primit �n
prezen�a d-lui von Ribbentrop. �i nimic mai mult. Dar telegramele din Berlin ne
anun�� c� �n jurul Ambasadei polone domne�te optimism...
7 ianuarie. Fiind vreme cald� (un grad peste zero) �i av�nd diverse treburi cu
mini�trii, m-am dus ieri la parada Bobotezei. Nu mai fusesem de mult, de prin 1921,
dac� nu m� �n�el. De la Palat � exact de la r�scrucea Calea Victoriei � strada
Franklin � �i p�n� la D�mbovi�a, nici un om pe Calea Victoriei afar� de sergen�ii
de ora� �i c�iva agen�i de ai Siguran�ei. Nici o umbr� de om Ia o fereastr�...
Lumea fusese dat� �napoi �n str�zile care dau �n Calea Victoriei, la distan�� de o
�mpu�c�tur� �i men�inut� astfel la dep�rtare prin fr�nghii �ntinse �i prin
Poli�ie... Calea Victoriei astfel pustiit� era sinistr�. Nici la Petersburg, pe
vremea �arilor, n-am v�zut a�a ceva. E trist, dac� Regele nu mai poate circula �n
capitala sa, dec�t �n asemenea condi�ii. Mi se spune c�, pe tot parcursul Majest�ii
Sale, proprietarii �i chiria�ii sunt sili�i de Poli�ie s� semneze h�rtii prin care
se oblig� s� controleze pe to�i cei prezen�i �n casele sau apartamentele lor, �i s�
nu lase pe nimeni la ferestre. Faptul mi-a fost confirmat de Constan�a Cantacuzino,
care st� pe Bulevardul Lasc�r Catargiu, �i trebuie s� semneze o asemenea h�rtie de
c�te ori trece Regele la gara Mogo�oaia...
�n biserica Zl�tari �i la parad�, lume oficial� pu�in�. Guvernul �n uniform�,
�nainte de sosirea Regelui, Urd�reanu a comunicat mini�trilor c� de acum �nainte
vor trebui s� vin� �la lucru" la Palat, �mbr�ca�i �n uniform�. Regele nu va mai
primi pe nimeni (afar� de str�ini) �n audien��,
20
dec�t �n uniform�... �Dar cei care nu sunt �nscri�i �n F.R.N.?" � am �ntrebat eu.
�Pe aceia, � a replicat Urd�reanu � nu-i va primi deloc!" Am avut impresia c�
exagera...
Aruncarea �n ap�, revista, defilarea � nu s-a schimbat nimic, �n tradi�ionala
serbare... Pe c�nd era defilarea trupelor, mi�care �n dosul meu, apoi, pe de
l�turi: vreo 10-20 de poli�i�ti cu Gavril� Marinescu Cavalerul �n frunte s-au
precipitat �n imobilul din fa�� (defilarea a avut loc pe noul bulevard �n fa�a
Palatului de Justi�ie): dou� umbre se z�riser� la fereastra unei mansarde...
Poli�ia a c�tigat o grea victorie, �i nimic nu s-a �nt�mplat! Probabil c� erau doi
curio�i care voiau s� vad� �i ei parada �i pe Rege... Malleur en aprisl...
Dup� defilare, Regele foarte bine dispus a stat pu�in de vorb� cu noi �i a venit s�
m� �ntrebe c�nd �mi voi face uniform�. �A�tept s� se stabileasc�, Sire, �i pentru
Front!" � �Dar uniforma pe care o poart� mini�trii nu e a Guvernului, e a
Frontului... C�nd ai s� o �ncerci?" � �Sire, am s� o �ncerc o dat� cu prietenul meu
lorga..." Regele a r�s �i a �ncheiat: �Atunci o s� treac� ap� mult� pe g�rl�..."
Daladier a �inut la Alger un discurs foarte ferm. Ferm f�r� rodomon-tade, �i prin
urmare cu at�t mai impresionant. Fran�a nu caut� ceart� nim�nui, vrea pace, dar nu
va ceda o palm� de p�m�nt. Cum s-a b�tut �n 1914 ca s� apere �n mare parte
drepturile altora care par s� o fi uitat, e gata acum s� se bat� pentru ap�rarea
drepturilor sale, cu toate for�ele de care dispune... S� sper�m c� italienii au
priceput.
Presa englez� crede a �ti c� Germania va anexa �n cur�nd Danzigul. Marea Britanic
nu se va amesteca �n diferendul ce s-ar putea na�te din aceast� cauz� �ntre
Germania �i Polonia, l�s�nd Polonia s�-�i regleze singur� treburile cu puternica sa
vecin�, a�a cum a f�cut-o �i p�n� acum de c�iva ani �ncoace. Fran�a va p�stra
desigur aceea�i atitudine. Englezii ar voi ca nici Liga Na�iunilor s� nu fie atras�
�n conflict (!!!) �i se crede c� demisia �naltului Comisar al S.D.N.-ului la
Danzig, demisie dat� acum c�teva zile, n-ar avea alt scop...
Polonia d-lui Beck, care �n megalomania ei a f�cut de c�iva ani politic� de
emancipare fa�� de protectorii ei naturali, �ncepe s� fie tare plictisit�. De�i se
p�streaz� secretul asupra ei, se pare c� vizita la Hitler n-a fost un prea mare
succes pentru f�losului Beck. Dovada cea mai bun� e tocmai secretul care se
p�streaz� despre �ntrevedere � dac� ar fi avut cu ce s� se laude, polonezii ar fi
vorbit c�t i-ar fi �inut gura, c�ci discre�ia �i ei fac dou�... Se va fi vorbit la
Obersalzberg �i de chestiu-
nea Ucrainei �i de altele, dar e probabil c� s-a vorbit mai mult de Me-mel �i mai
ales de Danzig... �i aici st� buba.
C� polonezii nu sunt mul�umi�i �i c� sunt chiar �ngrijora�i, o mai dovede�te �i
faptul raportat �i discutat de mai multe ziare din Paris, c� Mare�alul Rydz Smigly
a �ncercat terenul �n Fran�a, s� vad� cum mai st� cu alian�a �i ar fi sugerat chiar
o conferin�� a celor dou� State Majore, f�g�duind �n cazul �n care ar primi un
r�spuns satisf�c�tor s� schimbe pe Beck. Se spune c� �n Fran�a, generalul Gamelin
ar fi favorabil unei conferin�e �ntre Statele Majore ale ambelor ��ri, iar Bonnet
defavorabil...
Incident violent �i nel�murit �ntre unguri �i cehi, �n jurul ora�ului Munkacs, pe
grani��. Ungurii pretind c� au fost ataca�i de cehi, iar cehii acuz� pe unguri.
Pare c� adev�ra�ii vinova�i sunt ungurii. Incidentul a fost �n tot cazul destul de
serios. Un mort �i mai mul�i r�ni�i...
Ofensiva na�ionali�tilor continu� �n Spania. Republicanii ar fi pierdut p�n� acum
43 000 de oameni dintre care jum�tate prizonieri...
8 ianuarie. Alalt�ieri, la Boboteaz�, C�linescu �mi spusese c� Urd�-reanu va merge
la lorga s�-1 potoleasc�, din ordin. Mi-am zis: �nc� o capitulare �n fa�a
paranoicului si o decep�ie mai mult, pe l�ng� at�tea altele pe care le-am
�nregistrat de c�nd cu ritmul cel nou. Ieri am v�zut pe Urd�reanu care mi-a
povestit cum s-au �nt�mplat lucrurile, �i m-am �nseninat. Ministrul Palatului a
chemat �nt�i pe Georgescu Coco� �i i-a declarat cu violen�� i b�t�nd cu pumnul �n
mas�, c� lucrurile nu mai pot merge a�a. Sau profesorul se ast�mp�r�, sau se vor
lua imediat m�suri �mpotriva sa. Nu i se va mai da valut� s� mearg� �n str�in�tate,
nici pa�aport; va fi scos de la �colile din Fontenay aux Roses �i Roma; nu va mai
pupa nimic de la Interne �i nu va mai primi nici o comand� pentru tiparni�a sa din
V�leni, �n fine, nu e exclus s� se abroge si legea prin care d-sa e excep�ional
men�inut �n diferitele sale func�ii f�r� limit� de v�rst�, a�a �nc�t s� ajung� de
la �apte lefuri la o singur� pensie...
Apoi 1-a dat pe Coco� afar� cu un picior �n c., f�r� s� se �ndoiasc� c� sclavul va
raporta imediat toat� conversa�ia st�p�nului s�u. Dup� dou� zile Urd�reanu a cerut
s� vad� pe lorga, care 1-a primit numaidec�t convins c� omul Regelui venea cu o
ramur� de m�slin, ca r�spuns la scrisoarea pe care o scrisese cu c�teva zile
�nainte Majest�ii Sale, scrisoare �n care se pl�ngea de tratamentul la care era
supus Neamul Rom�nesc. Mare trebuie s�-i fi fost decep�ia c�nd a auzit din gura
trimisului Domnului, c� trebuie s� se supun� legilor ca ori�ice cet�ean. �Eih, cum
atunci eu, eih, nu mai pot s� scriu?" � �Domnule profesor, pute�i
22
s� scrie�i, dar trebuie s� trece�i prin Cenzur�. Dac� Patriarhul care e
pre�edintele Consiliului, dac� dl C�linescu, care e ministru de Interne, dac� eu
care sunt ministrul Palatului am avea fantezia s� scoatem o gazet�, am trece pe la
Cenzur�. De ce nu a�i trece si dvs, c�nd legea e egal� pentru toat� lumea?" � �Eih,
asta e alt� chestiune, nu voi mai scrie �i pace! Dar e adev�rat c� m� ve�i scoate
de la Fontenay aux Roses �i de la Roma?" � �E �n m�na dvs, domnule profesor!" �
�A�a? �i de la Vene�ia?" � �E �n m�na dvs domnule profesor!" � �Eih, �i m� va
scoate Majestatea Sa �i din Consilieratul Regal?" � �Toate sunt �n m�na dvs,
domnule profesor!". ��i va trebui s�-mi fac �i o uniform�?" � �Desigur, domnule
profesor, �i v� va sta foarte bine, s� vede�i!" � �Eih, �i-�i face �i Argetoianu o
uniform�?" Urd�reanu �mi povestea aceast� nostim� conversa�ie �i-mi povestea cum
paranoicul se dezumfla pe m�sur� ce afla intransigen�a Regelui, �n cele din urm� a
repro�at lui Urd�reanu c� se aventureaz� �ntr-o mi�care f�r� nici un viitor �i i-a
mai spus c�t de r�u �i pare, c�ci �l �ine drept un b�iat simpatic �i inteligent...
�Domnule profesor, despre ce fac �i ce g�ndesc n-am s� dau seama dec�t Majest�ii
Sale. Eu sunt trimis la dvs de Majestatea Sa, nu vorbesc �n numele meu � n-a� avea
�ndr�zneala � ci �n baza instruc�iunilor pe care le-am primit", lorga era furios,
dar furia sa se �nf�i�a din ce �n ce mai con�inut� �i impresia lui Urd�reanu era c�
�n cur�nd va reveni �n patru labe la treptele Tronului. Regele e hot�r�t s� o
sf�r�easc� cu d�nsul, �i �n tot cazul nu se va mai reveni la favorurile
excep�ionale ce se acordaser� acestui caraghios care dezgust� �i plictise�te pe
toat� lumea. La plecare, Urd�reanu era s� se �n�ele �i s� ia din cuier blana d-lui
profesor: �Bag� de seam� s� nu te �n�eli � �i spuse acesta � ai putea g�si bile�ele
�n buzunare cu care s� m� trimite�i la V�leni �n domiciliu for�at! A�i face-o?" �
�Totul e �n m�na dvs, domnule profesor!" �i cu aceste cuvinte de pace, s-au
desp�r�it unul de altul.
Urd�reanu e de acord c� ritmul F.R.N.-ului nu e cel care trebuie. Consiliul Central
�i Directoratul trebuie s� se constituie repede, cererile de �nscriere triate (s-au
�nscris to�i punga�ii, nu mai e Frontul Rena�terii Na�ionale, ci al Rena�terii
escrocilor!), toate forma�iunile auxiliare �ntemeiate, propaganda �i l�murirea
satelor �i ora�elor �nceput� �n stil mare. Urd�reanu mi-a spus c� p�n� la 15
ianuarie toate formele vor fi gata. Regele vrea s� fac� o mare serbare pentru prima
aniversare a Constitu�iei, pe la sf�r�itul lui februarie, cu defilare a �G�rzii
Frontului", cu discursuri �n Sala Tronului etc. Pentru aceast� dat� trebuie s� avem
to�i uniformele Frontului... Chestiunea uniformei va fi hot�r�t� de Directorat,
c�ci e o afacere a Frontului, dar de la Protocol se va da o
circular� c� Majestatea Sa nu va mai primi pe membrii Frontului dec�t �n uniforma
Frontului...
�nt�lnit la Jockey-Club pe Radu Cru�escu, chemat de la Praga. A fost �ns�rcinat cu
girarea Lega�iei din Berlin, p�n� se �mpac� definitiv lucrurile �ntre Germania �i
noi. Dup� ce se vor �mp�ca, dac� se vor �mp�ca (c�ci pare c� sup�rarea e �nc� mare
�mpotriva noastr� �n cercurile partidului hitlerist), va fi numit definitiv
ministru acreditat pe l�ng� Reich. Cru�escu nu p�rea deloc �nc�ntat, �i chiar
plictisit. �O s�-mi rup �alele la Berlin, �i at�ta tot." Pesimismul s�u nu mi-a
p�rut justificat. Germania are prea mare interes s� se �n�eleag� cu noi... �ndat�
ce vor trece nervii lui Hitler, toate se vor aplana.
Daladier Africanul s-a �napoiat �n Fran�a �i a sosit la Toulon cu 5 ore �nt�rziere,
din cauza furtunii. De acolo a plecat cu automobilul la Orange unde i s-a f�cut o
primire triumfal�. De ce la Orange?
Presa italian� se r�zbun� pe incontestabila reu�it� a c�l�toriei primu-lui-ministru
francez, �ip�nd �i �njur�nd. Oficiosul RelationiInternazioli declar� c� Italia �i
men�ine toate revendic�rile sale �i c� e gata s� le satisfac� pe toate c�ile, chiar
�i pe calea armelor! Unde macaronarul se �ntrece pe el �nsu�i e c�nd declar� c�
dup� Consf�tuirea de la Miinchen, Europa s-a �mp�r�it �n dou�: de o parte o
�n�elegere tripartit�, Italia, Germania �i Anglia � iar de alta, Fran�a izolat�!!!!
�i se mai sup�r� mascalzonii c� nu-i ia nimeni �n serios!
La Var�ovia decep�ie mare. Se pare c� �n urma �ntrevederii Hi-tler-Beck, Polonia se
vede nevoit� s� primeasc� toate planurile germane cu privire �i la Danzig, �i la
Memel �i la politica unei expansiuni �n Ucraina... E cert c� Litvinov nu va mai
veni la Var�ovia, cum se proiectase. Se vorbe�te chiar de o zon� de trecere
neutralizat� prin coridorul polonez... D� faliment, dup� Bene�, �i politica lui
Beck. Se cur�� to�i �mecherii...
Incidentul de la Munkacs a fost mai grav dec�t afirmau cehii, �i de asemenea
contravine celor relatate de d�n�ii, se pare c� toat� vina e a lor. A fost atac �n
regul� din partea trupelor regulate cehoslovace... Guvernul din Praga s-a scuzat �n
cele din urm�, a ordonat o anchet� �i a primit ca o comisie mixt� ceho-maghiar� s�
stabileasc� r�spunderile ce vor fi urmate de sanc�iuni. Incidentul pare astfel
lichidat �n mod pa�nic. Au fost vreo 10 mor�i �i mai mul�i r�ni�i � de o parte �i
de alta...
24
Ofensiva na�ionalist� spaniol�, dac� credem ve�tile din Burgos, �nainteaz�
triumfal� �n direc�ia Barcelonei. Guvernamentalii anun�� i ei succese pe frontul
meridional, �n Estramadura. �n Catalonia �ns�, situa�ia lor pare din ce �n ce mai
critic�...
Regele George al Greciei a fost proclamat Mare Amiral (f�r� flot�!) cu prilejul
anivers�rii b�t�liei navale din Dardanele. De ce nu?
Parisul era s� r�m�n� f�r� cinematografe. Pentru a protesta �mpotriva unei noi taxe
fiscale, cele 300 cinematografe din Paris hot�r�sc s� �nchid� s�lile pentru opt
zile. Dac� n-ar fi ob�inut nimic �n acest r�stimp s-ar mai fi �nchis �i
cinematografele din �ntreaga Fran��... Din fericire pentru fetele b�tr�ne,
st�p�nirea s-a �mp�cat cu proprietarii cinematografelor �i s�lile au r�mas
deschise.
Un oarecare N.G. Constantinescu public� �n Universul �Anul literar 1938" �n care d�
seam� de c�r�ile ap�rute �n cursul anului trecut. De�i citeaz� zeci �i zeci de
volume inexistente, trece sub total� t�cere cartea mea asupra Egiptului, care n-o
fi cea mai bun�, dar desigur nici cea mai proast�. Din dou� una: sau dl
Constantinescu e un prost, sau e o lichea. S�-�i aleag�.
S-a hot�r�t asanarea D�mbovi�ei �ntre Bucure�ti... �i Bude�ti. Lucr�rile vor
�ncepe �n prim�var�. Ar fi trebuit s� fie de mult ispr�vite...
Din cifrele statistice rezult� c� venitul particularilor declarat, s-a urcat �n
Statele Unite, dup� rolurile fiscului din anul trecut la suma de 19 miliarde �i un
sfert de dolari, adic� la 600 miliarde de lei! �i declara�iile sunt v�dit sub
realitatea averilor...
Dl Miti�� a reorganizat Ministerul Economiei Na�ionale. O sum� de direc�ii legate
�ntre ele prin �comisiuni de coordonare". Sunt 4, plus una general�. Organizarea ca
organizarea, dar unde sunt oamenii? Hipertrofia birocra�iei e o nenorocire. C�nd la
aceast� hipertrofie se mai adaug� �i prostie � nenorocirea se schimb� �n
dezastru...
9 ianuarie, �n ce tarat� m-am b�l�b�nit asear�! Nicu Murg�anu a venit acum patru
zile s� m� roage s� iau parte la s�rb�torirea lui Gi-gurtu printr-un banchet care
trebuia s� aib�, �i a �i avut loc asear�. Pentru ce s�rb�torire n-am priceput �i n-
a �tiut s�-mi explice nici Murg�anu. Ca s� le fac pl�cere am acceptat. Mare prostie
am f�cut, c�ci rareori am suferit ca asear�. De la �nceput: mutre partibulare,
toat� pleava
fostului Partid al Poporului trecut� la Goga � pe fiecare frunte puteam �nsemna o
potlog�rie sau o porc�rie. Abia acolo, la Cina, am priceput rostul banchetului.
Epavele gogiste �i d�duser� m�na cu escrocii de la Porunca Vremii �i de la Sfarm�
Piatr� ca s�-�i refac� o virginitate �frontist�" �n jurul lui Gigurtu .,qui ne
voyait que du feu!" Dl llie R�-dulescu �i ai lui, Stan Ghi�escu si to�i Br�testii
�opteau �ncrezu�ilor la ureche: �un rol mare a rezervat lui Gigurtu, are s� fie
unul din secretarii generali ai F.R.N.-ului..." Ba unii mergeau p�n� a da ca sigur�
numirea lui ca ministru al Economiei Na�ionale, �i chiar ca prim-ministru...!!!
�edin�a a fost �nsp�im�nt�toare. Pe l�ng� cele 19 discursuri, unul mai plat, mai
f�arnic, mai t�mpit ca altul, bestia de dr llie R�dulescu mai adusese �i c�nt�re�i
�i c�nt�re�e de la Oper� � totul �ntr-o c�ldur� �i o tabagic de t�iat cu cu�itul.
Mai am avut �i norocul s� fiu plasat �ntre d-na Gigurtu, privighetoarea Banatului
�i d-na V�lcovici, cioc�rlia �vk l -dovei, care m-au omor�t cu conversa�ia. De la
privighetoarea Banatului � mai bine zis de la ex-privighetoarea Banatului, c�ci nu
mai c�nt� � am aflat c� ex-privighetoarea Ardealului, Veturia Goga, s-a mutat �n
cas� nou� pe care defunctul poet-afarisit �ncepuse s� o construiasc� l�ng�
T�t�rescu. �i cum ex-privighetorile se iubesc nevoie mare, a Banatului m� �ntreba
cu ce mijloace va �ntre�ine a Ardealului o cas� at�t de mare �i luxoas�? C�nd m�
g�ndesc �n ce hal de mizerie am cunoscut pe Goga, nu-mi venea s� cred c� v�duva lui
st� �n marmur� �i m�t�suri, �i aceast� imoral� viziune mi-a mai otr�vit masa, deja
destul de otr�vit�. Dac� n-ar fi fost Vasilescu Karpen �i V�lcovici, mi-ar fi fost
ru�ine, s� m� g�sesc printre oamenii din jurul meu. Nu lipsea nici Jean Th.
Florescu, nici Manoilescu, nici Niculescu Ritz, nici Coco� Georgescu, nici nimeni
din cei cu clopo�elul de coad�... La miezul nop�ii am crezut c�-mi vine r�u, �i am
fugit... Nu se ajunsese nici la jum�tatea programului!
Ca �i comisarul S.D.N.-ului de la Danzig, a demisionat �i directorul de la Memel.
Sunt oameni care cred c� p�n� �n 8 zile Danzigul, dac� nu �i Memelul, va fi anexat
Germaniei...
Dar ce va zice sau va face �n asemenea caz Polonia? Nimic. Sosit acas�, Beck a dat
un comunicat prin care se declar� mul�umit de �ntrevederea sa cu Hitler �i afirm�
c� � nici o dificultate de ne�nvins nu st� �n calea colabor�rii polono-germane". Ce
s� fac� �i biata Polonie? Fran�a e departe �i dl Beck �i-a cam b�tut joc de ea, de
c�tva timp....
Incidente continue pe grani�a ungaro-cehoslovac�. Abia s-a calmat v�lva din jurul
celui de la Munkacs, �i iat� c� se anun�� altul la Nagy-
26
gejoec (armonios nume!). Vor ungurii �i slovacii o ocupa�ie german�? A�a s-ar
p�rea...
Doi mari fantezi�ti polonezi, Paul �i M�ria Lubsky au inventat o escrocherie
delicioas�: s-au c�s�torit de 23 de ori, �i de fiecare dat�, de-clar�ndu-se orfani
�i lipsi�i de mijloace, au cer�it cu talerul �i au adunat sume importante.
Bine�n�eles c� au avut grij� s� se c�s�toreasc� de fiecare dat� �n alt ora�... La a
23-a c�s�torie au comis totu�i o gre�eal� (on n'est past parfait): au trimis o
scrisoare unui bog�ta� pe care-1 �atinseser�" deja cu prilejul unui precedent
matrimoniu. Bog�ta�ul, om sucit, a prevenit Poli�ia, �i simpatica pereche a sf�r�it
�naintea tribunalului corec�ional, �i s-a ales cu 7 ani pu�c�rie! Ce cruzime!
Lumea e indignat� �mpotriva m�surilor de siguran�� luate la Boboteaz�, ca �i la
sosirea Regelui din Sinaia �n ajun �i la plecarea lui �n aceea�i zi a Bobotezei. �i
le compar�, f�r� s� priceap�, cu libertatea l�sat� publicului �n noiembrie, la
�napoierea Regelui din str�in�tate. Ceea ce lumea nu �tie e c� �n ziua Bobotezei �i
�n ajun, ministrul de Interne �i Poli�ia au tr�it sub impresia descoperirii unui
atentat pus la cale �mpotriva Suveranului. Se zice c� �n capul acestui atentat era
un colonel de artilerie (?). Nu �tiu p�n� la ce punct era vorba de un adev�rat
atentat, dar fapt e c� Poli�ia �i Siguran�a au fost speriate.
C� se preg�tea ceva o dovede�te �i explozia �nt�mplat� alalt�ieri, s�mb�t� seara,
�ntr-o cas� de pe �oseaua Jianu, locuit� de gardi�ti (?). Profesorul M�nescu sau
M�inescu, care manipula explozivele, a provocat din gre�eal� explozia lor �i a fost
omor�t pe loc. Un ajutor al s�u �i un servitor au fost grav r�ni�i.
La o fabric� a lui Auschnit s-au furat c�teva kilograme de dinamit� �i dup� c�teva
zile au fost g�site sub sala ma�inilor, �n funda�ii, cu un fir care ducea p�n� la
ele. Se preg�tise distrugerea ma�inilor, spre a se paraliza fabrica...
Pentru Boboteaz�, mini�trii mai primiser� fiecare scrisori de amenin�are, prin care
li se vestea sf�r�itul p�m�ntului pentru acea zi. Pl�cute vremuri mai tr�im...
R�zbunarea evreilor:
Fa�� de persecu�ia la care sunt supu�i �i de teama unor vremuri �i mai rele, evreii
lichideaz� avutul lor �n Rom�nia �i cump�r� pe capete devize ca s� le trimit� �n
str�in�tate, �n t�rgul liber (bursa neagr�) livra englez� a ajuns la l 700 lei,
dolarul peste 400, iar francul elve�ian 79 lei.
10 ianuarie. Dl Tibor Eckhard a �inut o conferin�� la Budapesta prin care a c�utat
s� demonstreze c�, pentru determinarea frontierelor, criteriul geografic (geo-
politic) e mai na�ional ca cel etnic. Ideea nu e nou�, �i pentru motive tot at�t de
ra�ionale a fost abandonat� de mult. Conferin�a ilustrului revizionist maghiar e de
relevat numai prin faptul c� a recunoscut �n cursul ei c� �n �inuturile trecute de
la Ungaria la Rom�nia, marea majoritate a popula�iei e de na�ionalitate rom�n�.
Italia intrat� �ntr-un impas din care nu �tie cum s� ias�, pune mari n�dejdi �n
vizita d-lor Chamberlain �i Halifax. Mini�trii englezi vor fi primi�i cu mare fast;
Roma va fi pavoazat� �i de azi ziarele vor publica articole elogioase la adresa
lor. Opinia public� e �n fierbere �i consider� aceast� vizit� ca un eveniment
politic excep�ional. �i ziarele germane a�teapt� o destindere de pe urma ei � numai
cele fran�uze�ti se arat� rezervate...
Ziarele din Londra public� �tirea unui pact secret semnat �n 1937 �ntre Italia �i
Germania, pact ale c�rui clauze ar fi cam acelea ale faimoasei Triple Alian�e
dinainte de r�zboi. Din enumerarea lor nu rezult� mai mult dec�t se �tie �i dec�t
se poate conchide din diferitele �n�elegeri �i declara�ii pe baza c�rora s-a
constituit �i consolidat axa Ber-lin-Roma.
Regele e de vineri seara la v�n�toare �n p�r�ile Aradului �i Timi�oarei. Un
comunicat oficial ne aduce la cuno�tin�� c� la v�n�toarea de ieri de la Casa Verde
a luat parte �i Principele Paul, regentul Iugoslaviei.
�n afacerea exproprierilor frauduloase de la Ungheni, s-a dat ordonan�a definitiv�.
Au fost trimi�i �n judecat� mai mul�i delincven�i, dar pe�tii cei mari, Incule� �i
Sergiu Dimitriu, au fost sco�i din cauz�.
11 ianuarie. Cru�escu este desemnat pentru Lega�ia din Berlin. P�n� se vor
x,des�ncorda" rela�iile, va fi trimis acolo ca simplu girant al Lega�iei, �n acest
scop a fost rechemat de la Praga �i numit provizoriu director politic �n Minister
�i �n aceast� calitate va fi trimis la Berlin. Ieri a fost la mine �i 1-am pus �n
curent cu conversa�iile pe care le-am avut �n noiembrie cu Goring, cu Wohlthat �i
cu Korner.
Pare c� furtuna care a izbucnit pe cerul raporturilor noastre cu Germania e pe cale
s� se lini�teasc�. Ar fi de dorit.
Explozia din 7 ianuarie n-a avut loc �ntr-o cas� din �oseaua Jianu, ci �ntr-o
strad� �nvecinat�, str. C�pitan Oarc� � iar victima exploziei n-a
28
fost un profesor M�inescu ci un student Dumitrescu... Primele mele informa�ii au
fost ^gre�ite, cel pu�in �n c�t prive�te locul exploziei �i persoana victimei,
�ncolo...
A ap�rut un decret-lege prin care se modific� procedura dizolv�rii asocia�iilor �i
societ�ilor anonime persoane juridice. De acum �nainte dizolv�rile se pot pronun�a
prin simplu jurnal al Consiliului de Mini�tri. Casa Partidului Na�ional Liberal, s�
se �tie bine, c�ci i-a venit ceasul!
�n urma tratativelor d-lui Charmant cu Fabricius (nu ministrul, Fa-bricius al
nostru, sasul hitlerist), sa�ii s-au �nscris �n F. R. N. Ei vor avea �ase membri �n
Consiliul Superior �i unul �n Directorat �i vor putea �nfiin�a �i societ�i
culturale germane �n comunele lor. Vor pricepe cei de la Berlin c� au gre�it
b�nuind pe Rege de vr�jm�ie?
Dl Gu�ti s-a �mp�cat cu dl Andrei, probabil dup� interven�ia Regelui. Dl Andrei a
f�cut ieri o lung� vizit� d-lui Gu�ti �i faptul a fost semnalat �n ziare, de�i de
c�nd cu noul regim informa�iile de ordin personal sunt t�iate de Cenzur�.
Perechea ministerial� englez� a p�r�sit Anglia, �n drum spre Roma s-a oprit ieri
c�teva ore �n Paris. S-a remarcat c� dl Chamberlain �i-a l�sat umbrela acas�... �n
Italia vremea e at�t de frumoas�! Ziarele engleze sus�in toate teza: nici o
concesie Italiei �n dauna Angliei �i a Fran�ei! �n Italia se fac totu�i mari
preg�tiri �n vederea sosirii mini�trilor englezi...
La Paris, d.d. Chamberlain �i Halifax au luat ceaiul la Quai d'Orsay �i au conferit
cu d.d. Daladier �i Bonnet. La conferin�� au asistat �i exper�ii englezi care
�nso�esc pe mini�tri �n c�l�toria lor.
Echipa de c�lu�ari trimis� la Londra pentru concursurile de dansuri populare ce se
desf�oar� �n capitala Angliei, are un imens succes. A mai fost o echip� acum c�iva
ani �i a dansat cu acela�i succes �n fa�a londonezilor care se mul�umesc cu pu�in.
�nc�ier�rile continu� pe grani�a nou� maghiaro-cehoslovac�, dar �ntr-un ritm mai
slab �i f�r� moarte de om. E probabil c� se va crea pe grani�� o zon� neutr� �n
care nu vor avea dreptul s� p�trund� for�e armate nici dintr-o parte, nici din
alta...
Scandalul cinematografic Pathe-Natan continu� s� umple coloanele
ziarelor din Paris. O bun� recomandatie pentru noi, c�ci jidanul Tau-nenzapf de la
Ia�i ne face cinste. �Un escroc roumain", �le roumain nefaste", �le bandit
roumain"... �i c�te �i mai c�te. N-au dreptate �i antisemi�ii?
12 ianuarie. Apostolul lorga a �nnebunit de tot. �n ora�, toat� lumea nu vorbe�te
dec�t de ie�irea sa, deun�zi, la Academie. P�n� s� se deschid� �edin�a printre
academicieni, lorga perora: �Eih, drag�, apoi Ho-henzollernii sunt de origin�
jid�neasc�. Ei sunt bolnavi de sifilis ereditar. La fiecare patru genera�ii, iese
unul nebun. �i noi tocmai tr�im acum cu unul din a patra genera�ie. Eih, c� sunt
evrei, n-ar fi nimic, drag�, eih, dar e sifilisul acela..."
Academicienii slugarnici cum sunt, nu mai �tiu unde s� se bage. Pre�edintele
R�dulescu-Motru a disp�rut. �edin�a nu s-a deschis dec�t mult mai t�rziu, dup� ce
sup�ratul Apostol �i v�rsase focul...
Agrementul pentru numirea lui Tilea la Londra a fost dat de Guvernul englez. E o
numire ru�inoas�, dar te pomene�ti c� escrocul face mai bun� treab� acolo, dec�t
oamenii cinsti�i care 1-au precedat...
Regele s-a �napoiat ieri de la v�n�toare. Dup� c�te mi s-au spus �ntrevederea cu
Prin�ul Paul, Regentul Iugoslaviei, ar fi fost mul�umitoare. Cei doi conduc�tori de
State ar fi fost de acord s� lege �i mai mult soarta ambelor ��ri, �i s� str�ng� �i
mai tare leg�turile alian�ei... cu ochii la Berlin.
Despre atentatul descoperit �n ajunul Bobotezei se spune c� ar fi av�nd ramific�ri
ad�nci printre ofi�erii gardi�ti. P�n� acum n-am putut afla nimic precis, dec�t c�
atentatul a fost foarte serios �i bine preg�tit.
A murit c�nt�rea�a Hariclea Darclee. �mi aduc aminte de d�nsa prin anii 1900, la
premiera operei Tosca la Roma. Era la teatrul Constanzi, m� dusese George Cavadia.
Darclee a fost splendid� �i a contribuit mult la triumful operei. A fost una din
cele mai pre�uite c�nt�re�e din lume �i a c�tigat bani mul�i. Moare �n s�r�cie; pe
urma ei r�m�ne un b�iat, din c�s�toria sa cu maiorul Hartular pe care-1 luase
�nainte de a se consacra scenei �i pe care-1 l�sase dup� ce ajunsese la apogeul
carierei sale. C�t a fost de s�rb�torit� �i acoperit� cu flori, c�ci era �i femeie
frumoas�, �i cine-�i mai aduce ast�zi aminte de ea!
Bestiile na�ionaliste de la barou, escrocii care compun Consiliul au pus la cale o
nou� revizuire a avoca�ilor evrei. Nu-mi sunt simpatici
30
evreii, dar mai antipatici �mi sunt escrocii care tr�iesc ca parazi�ii pe curentul
na�ionalist.
La Geneva a ap�rut Anuarul militar pe 1938. Totalul cheltuielilor m�rturisite
pentru lumea �ntreag� �i pentru anul expirat se urc� la 608 milioane franci
francezi!! C�te lucruri utile s-ar fi putut face cu o asemenea sum�.
Cu toate procedurile de �mp�care anun�ate zilele trecute, atacurile continu� pe
noua grani�� maghiaro-cehoslovac�. Ziarele de azi-dimi-nea�� ne aduc �tirea unui
nou atac unguresc la Bervinkos. Patimi locale pe de o parte � dorin�e de a tulbura
apele pe de alta (dorin�� dovedit� mai ales de Budapesta) men�in o stare
sup�r�toare de precaritate pe absurda linie tras� la Belvedere din Viena de
Incompetentele Lor Rib-bentrop �i Ciano...
Arm�nd, Charmant, Marchant, a vorbit ieri-sear� la Radio despre F.R.N. A vorbit
lung dar f�r� mult miez. �ntr-o prim� parte a f�cut procesul vechilor partide.
Cuv�nt�rile mele de totdeauna �n gura acestui profitor al fostelor partide, nu
lipseau de savoare, �ntr-a doua parte a vorbit despre Front �i despre minorit�i.
�Ce qu'il fallait, et rien de plus". Acest �rien de plus" ne lipse�te tocmai...
Mini�trii englezi au sosit la Roma. Au fost primi�i cu entuziasm mare. S� vedem cum
vor pleca...
Am pus la Jockey-Club candidatura lui Urd�reanu'.Va fi o lupt� grea. Vai de mine...
13 ianuarie. Dup� cum era de a�teptat se pare c� rezultatul conversa�iilor de la
Roma e negativ. Dac� italienii �i-au �nchipuit c� vor putea face de dragul p�cii o
sp�rtur� �n blocul franco-englez, s-au �n�elat. Deziluzia pare s� fie mare �n
cercurile mussoliniene. De�i Guvernul italian a recunoscut �statu-quo" �n
Mediterana, mini�trii englezi n-au primit nici una din sugestiile Ducelui, nici
chiar pe cele de ordin secundar...
Chamberlain �i Halifax merg azi la Papa...
T�taru la mine. I se ofer� postul de rezident la Cluj. L-am sf�tuit s� accepte. Va
face treab�? E vorba ca �i cumnatu-s�u, profesorul Jinga,
Dup� dorin�a Regelui...
s� fie numit subsecretar la Interne. Jinga a fost pre�edintele tineretului lui
Maniu �i T�taru 1-a rupt de la dl luliu �i 1-a adus la Front; cu Jinga au venit �i
cei mai mul�i din tinerii �nscri�i la Maniu, printre d�n�ii �i nepotul acestuia,
Corneliu Pop, de la Bistri�a.
Radu Meitani a fost �n fine pus �n libertate (era dintre gardi�tii cu domiciliu
for�at), dar numai dup� ce s-a �nscris �n F.R.N., cu men�iunea �fost comandant
legionar". O �mecherie regretabil� a amicului C�li-nescu � prin acte de la�itate
impuse nu se �ndreapt� moravurile...
Sechestrii de la Clubul liberal (numi�i prin influen�a lui T�t�rescu asupra lui
lamandi) �i-au dat demisia, �n locul lor au fost numi�i al�i 4 �dei minores" �
necunoscu�i, afar� de T�u�anu... Am transmis ieri lui C�linescu dorin�a lui Dinu
Br�tianu de a transforma Casa Partidului Liberal �ntr-o institu�ie cultural� cu
orice alt nume, a�a cum m� rugase Dovlecel Dimitriu. C�linescu mi-a r�spuns c� nu
se ocup� cu aceast� chestiune pe care o las� �n seama mini�trilor fo�ti liberali...
Duminic� au loc dou� mari �ntruniri ale F.R.N.-ului, la Timi�oara �i la Gala�i. Am
fost rugat s� prezidez pe cea de la Timi�oara. M-am scuzat, av�nd treab� la
Bucure�ti, �n realitate nimic nu m� re�ine la Bucure�ti, dar m� plictise�te s� m�
duc la Timi�oara.
Corpul avoca�ilor a adresat un memoriu ministrului de Justi�ie prin care
protesteaz� �mpotriva extinderii institu�iei notarilor publici �n toat� �ara.
Interesul ob�tei? al ��rii? Haida-de, asta intereseaz� pe escrocii din barou! Punga
lor, iat� ce-i preocup�! Instanfele de autentificare �i dijma lor s� tr�iasc�! Cine
va pune o dat� cu botul pe labe aceast� cea mai infect� breasl� din �ara
rom�neasc�?
Jidovul infect Rustu Aras a fost numit ambasador turcesc la Londra, dup� cum i se
f�g�duise c�nd a fost dat afar� din Ministerul de Externe.
Generalul Ciuperc�, ministrul Ap�r�rii Na�ionale, a decorat ieri Ia Br�ila, �n
numele Regelui, drapelul Reg. 3 de Artilerie �Fran�a". O fi a-v�nd toate drepturile
regimentul la o decora�ie, dar momentul decor�rii � tocmai c�nd umbl�m s� �mbl�nzim
Germania sup�rat� � n-a fost bine ales.
Herriot, reales pre�edinte al Camerei franceze, a �inut �i el o cuv�ntare ferm� ca
r�spuns preten�iilor italiene�ti. Democra�ia se prezint�
32
unit� �i mobilizat� �n jurul drapelului Fran�ei, care �i de data asta e �i drapelul
bunului-sim�...
Hitler, primind cu oarecare �nt�rziere Corpul diplomatic pentru felicit�rile de
Anul Nou, a r�spuns Nun�iului �n cuvinte foarte m�surate si pacifice exprim�nd
n�dejdi de bun� �n�elegere �ntre cele patru mari Puteri, dar f�r� preciz�ri prea
conturate �n ce prive�te cererile italiene�ti �i mai ales solidaritatea Axei.
V�dit, Germania nu vrea s� se angajeze f�r� s� �tie l�murit, la ce.
Smintit� a trimis diferitelor foruri competente, spre examinare, anteproiectul
Legii de organizare a Institutului Na�ional pentru Garantarea Depunerilor �i
Ajutorare a B�ncilor. Legea e f�r� rost. Se impune l % asupra tuturor
�plasamentelor" (?) b�ncilor asociate �i 0,10% din dob�nzile pl�tite capitalurilor
depuse spre fructificare (ca o tax� special�) �i �n schimb se garanteaz� ziselor
b�nci asociate, �n caz de retrageri precipitate, un ajutor variabil dup�
disponibilit�ile Institutului. Impozitul nou care se arunc� astfel asupra b�ncilor
e enorm.^La Banca Rom�neasc�, dup� calculele f�cute ar fi de 30 milioane pe an! In
schimb, �n momentele de criz�, ajutorarea b�ncilor ar fi iluzorie: dac� contribu�ia
tuturor b�ncilor asociate ar fi de 300-400 milioane lei pe an, s� nu se uite c�
numai la Banca de Credit s-au retras �n septembrie trecut suma �n valoare total� de
790 milioane.
S� sper�m c� anteproiectul nu va ajunge lege...
Gafencu povestea c� Jean Th. Florescu, �ndat� ce �i-a dat seama de ridicolul
Ambasadelor noastre, s-a prezentat la minister, �i a cerut una � cu insisten��!
Ceruse mai �nainte �o p�ine" �i Regelui mai �nt�i prin scris, apoi prin viu grai!
�n peti�ie declarase Regelui �c� era gata s� moar� pentru Majestatea Sa", �n
audien��, Regele i-a oferit o Lega�ie �n America de Sud. Decep�ionat, Jean Th. a
refuzat. �Bine � i-a ripostat Regele � dar ai declarat c� e�ti gata s� mori pentru
mine?" � �Da, Majestate, sunt gata, dar ceva mai pe aproape...!"
14 ianuarie. Nae (onescu care fusese redat circula�iei acum c�teva s�pt�m�ni a fost
reintegrat ieri la Miercurea Ciucului. �Fiindc� �i-a c�lcat cuv�ntul...", spune
informa�ia oficial�. D�duse �ntr-adev�r cuv�ntul s�u c� �i va pune c�lu� la gur�,
c� numai de tr�nc�neal� e bun. �n loc s� tac�, i-a turuit gura de diminea�a p�n�
seara, �i numai bine de regim �i Rege nu spunea. �O s� termine ca Vod� Br�ncoveanu,
o s� vede�i..." Deocamdat�, o termin� el, la Ciuc...
Miercuri s-a r�sp�ndit zvonul c� Cella Delavrancea, so�ia lui Filip Lahovari,
fugise la Nae. �tirea nu era adev�rat�; adev�rat e c� isterica
�NSEMN�RI ZILNICE, l 939
33
dona e cuprins� de o mare patim� pentru Nae � c� �n noaptea de mar�i spre miercuri
Poli�ia a f�cut o descindere la zisul Nae �i i-a r�scolit toat� casa � c� Cella,
alertat�, a fost la ora 7 diminea�a la sus-zisul Nae ca s�-1 consoleze � �i c�
prieteni de ai domnului Nae (ah, prietenii!), alerta�i �i d�n�ii dis-de-diminea��
�i g�sind la B�neasa pe isterica dona au tras concluzia c� se mutase de la so�ul ei
legitim la cel nelegitim...
Sunt ciudate pornirile amicului Nae pentru femeile mature �i supra-mature. Dup� ce
s-a �inut ani de zile de Maruca Cantacuzino, care mai era �i nebun�, s-a legat de
d-ra Lucu�a Popovici, fiica ultramatur� �i nesatisf�cut� a profesorului Popovici
Lup�a de la Her�str�u, profesoar� �i ea de armonie sau de ritmic� sau de a�a ceva
la un conservator de muzic� sau la o �coal� de educa�ie fizic�.
Cella 1-a furat pe Nae de la d-ra Lucu�a �i toat� vara a fost lupt� grea �ntre cele
dou� z�ne r�scoapte, �n jurul bujorului de�inut succesiv la Miercurea Ciucului �i
la Bra�ov. C�linescu �mi povestea c� Cella venea regulat s�-i fac� scene cu le�in,
ca s�-1 sileasc� s� dea drumul lui Nae... �i c�nd nu venea �i trimitea scrisori ca
s� le fac� s� parvin� iubitului...
�i pe c�nd iubitul se �ndeletnicea cu studii filosofice, la umbr� �i �sub auspiciis
Regi", pe c�nd Cella le�ina, d-ra Lucu�a fura pianul din vila lui Nae de la
B�neasa, ca s� nu-l poat� folosi noua ibovnic� c�nd se vor �napoia cu to�ii acas�!
Ce vicleim... �i ce bordel!
Citesc �n Temps, �i s-au publicat �n mai toate ziarele str�ine, informa�ii cu
privire la atentatul descoperit la timp, �n ajunul Bobotezei. Toat� lumea �n
Bucure�ti vorbe�te de cele �nt�mplate �i poveste�te dup� obiceiul p�m�ntului de
zece ori mai mult dec�t a fost. Fiindc� Ministerul de Interne nu d� nici o
informa�ie �i ziarele noastre sunt mute. Am atras aten�ia lui C�linescu asupra
acestei gre�ite t�ceri, �i a convenit �i d�nsul c� opinia public� trebuia l�murit�.
A l�murit-o azi-diminea�� printr-un comunicat care nu l�mure�te nimic si �ncurc� �i
pu�inul ce se �tia... Mai bine nu mai d�deau nici un comunicat, dec�t s�-1 dea cum
1-au dat!
Mi�care �n diploma�ie, a�a cum pare hot�r�t�: Lecca la Praga, �n locul lui Cru�escu
� Barcianu la Rio �n locul lui Lecca � Nanu la Helsinki �n locul vacant �
V�lim�rescu �n locul lui Nanu la Buenos Aires � Filotti la Sofia �n locul vacant.
Ghi�� Cru�escu, la Protocol, �n locul lui Grigorcea avansat secretar general.
Posturile de la Chile �i de la Geneva s-ar suprima... Mai r�m�n Ambasadele noi de
chivernisit...
Se zice c� Cehoslovacia ar cere restituirea ora�elor Munkacs �i Uz-hod �i c�
Germania ar favoriza aceast� cerere. Atacurile �i tulbur�rile
34
CONSTANTIN ARGETO1ANU
din jurul acestor ora�e, din ultima vreme, ar fi avut de scop s� dovedeasc�
precaritatea posesiunii ungure�ti...
La Roma a ap�rut asear� comunicatul final cu privire la vizita mini�trilor englezi.
Comunicatul nu spune nimic, dar acoper� v�dit cu cuvinte prietene�ti rezultatul
negativ al vizitei. Situa�ia �ntre ambele ��ri r�m�ne, dup� vizit�, exact cum a
fost �nainte de vizit�. Cu un adaus: fiecare parte e acum l�murit� despre ce vrea
�i poate cealalt�. D�rzenia francezilor, solidaritatea englezilor cu ei,
indiferen�a german� � orice s-ar zice � fa�� de revendic�rile italiene, au domolit
mult �fuga" Ducelui �i a oamenilor s�i. Lui Mussolini i s-a fr�nt �n m�n� �i
juc�ria spaniol�. Ultima ofensiv� a lui Franco trebuia s� reu�easc� �i s� pun� a-
proape sf�r�it r�zboiului din Spania �n ajunul sosirii lui Chamberlain la Roma.
Fa�� de victoria trupelor na�ionaliste asigurat�, Ducele ar fi putut manevra cu
voluntarii italieni din Spania, �i ceva cu retragerea lor, ceva cu amenin�area unui
nou front fascist �n coastele Fran�ei, s� ob�in� oarecare avantaje de la englezi.
Ofensiva lui Franco a ratat �ns�. De�i na�ionali�tii au ajuns p�n� la Tortosa,
guvernamentalii au rezistat �ocului �i pe frontul Cataloniei nimic esen�ial nu s-a
schimbat. Pierderile suferite pe acest front sunt �ntruc�tva chiar compensate
pentru guvernamentali prin succesele de pe frontul din Estramadura...
Natural, presa italian� continu� s� men�in� toate preten�iile italiene, dar pe un
ton mult mai pu�in vehement � �i amenin��rile au �ncetat.
Din partea Fran�ei, compania de Suez a dat r�spunsul ei cererilor italiene printr-
un �jos labele", pronun�at f�r� menajamente, �n ultima �edin�� a consiliului de
administra�ie al companiei.
15 ianuarie. (Seara). Petrecut ziua la Sinaia. O vreme �nc�nt�toare. Sub lumina
unui soare de prim�var�, mun�ii albi de z�pad� str�luceau pe cerul albastru. Lume
pu�in�, �ntre�inerea drumurilor mizerabil�. Cum s� vin� str�inii s�-�i rup�
picioarele la doi pa�i de Cazinou �i de Pala-ce-Hotel?
Z�pad� mult� pe v�rfurile �i pe coamele mun�ilor, dar pe poale pu�in�. Amatorii de
ski se pl�ng; nici la Predeal n-ar fi mai bine.
P�n� aproape de Ploie�ti c�mpul e �nc� acoperit. De acolo �i p�n� la C�mpina nu mai
e z�pad� deloc, iar de la C�mpina �ncepe iar�i.
Italienii sunt superlativi din fire �i la aceast� �nsu�ire a rasei se mai adaug� de
c�nd cu fascismul necesitatea succeselor continue, pentru men�inerea opiniei
publice �ntr-o stare de extaz perpetuu �i totalitar...
Iat� de ce Agen�ia �tefani ne anun�� c� conferin�ele anglo-italiene de la Roma �au
fost un triumf diplomatic" pentru Guvernul Ducelui... S-ar putea spune c� italienii
se mul�umesc cu pu�in!
Mai aproape de adev�r, dar �nc� politicos a fost Chamberlain la plecarea sa din
Roma: �N-am semnat acorduri, dar am ajuns la o �n�elegere reciproca a punctelor
noastre de vedere..."
Presa englez� pune lucrurile la punct, indic�nd c� explica�iile de la Roma au dus
la un rezultat negativ.
Presa german� � �i faptul e simptomatic � a primit instruc�iuni s� se ab�in� de la
orice comentariu.
Alt fapt simptomatic: presa francez� e mul�umit�.
Cu toate preten�iile lor, e probabil c� italienii se vor mul�umi cu �triumful
diplomatic" pe care l-au �nregistrat la Roma.
Dar italienii mai sunt �i oameni sub�iri � �i Ducele are un adversar intern la
p�nd� care nu e nimic mai pu�in dec�t �Casa Savoia": mi-e fric� ca 1939 s� nu
�nsemne un �nceput de declin pentru fascism.
Chamberlain a plecat spre Londra, iar Halifax la Geneva unde va �nt�lni pe Bonnet.
Consiliul S.D.N.! Cine se mai g�ndea la el! Bonnet �i Halifax si-au dat �nt�lnire
la Geneva, dup� Roma, ca s� mai �nvioreze atmosfera �n jurul �muribundei"! Dar cum
st�m noi? Cehoslovacia reprezenta �n Consiliu, anul acesta, cele 3 State ale Micii
�n�elegeri... Guid nune?1'''
Consiliul de Mini�tri francez s-a �ntrunit pentru a discuta �i fixa posibilit�i de
�nviorare pentru comer�ul Fran�ei cu Iugoslavia �i cu Rom�nia. Misiunea economic�
francez� (cu Alphand �i Champin) care a studiat ast�-toamn� situa�ia �n Rom�nia,
Bulgaria �i Iugoslavia a f�cut oarecare propuneri pe care Guvernul francez urmeaz�
s� �i le �nsu�easc� sau nu. Pentru noi, m�surile propuse sunt de un interes
limitat...
Costic� Stoeanovici a �inut o conferin�� asupra noului nostru Cod de Comer�1, la
Facultatea de Drept din Paris. Conferin�a a avut loc �n ziua de 12 ianuarie, �n
prezen�a decanului facult�ii, G. Rivert, a directorilor Institutului de Drept
Comparat, �i a unui marc num�r de notabilit�i juristice. Bre, Bre! Sau am ajuns noi
lucru mare, f�r� s� ne d�m seama � sau a c�zut Facultatea de Drept din Paris cam
jos...
Na�ionali�tii spanioli au mai f�cut un salt �nainte �i au t�iat �oseaua Barcelona-
Valencia ce alearg� de-a lungul coastei. Trupele franchiste
' Cel cu buclucul, dat Consiliului Superior Economic spre revizuire...
ijir
!|!
36
sunt �nspre Sud la 45 kilometri de Valencia �i �nspre Nord la 35 de Tarragona...
Civiliza�ii:
Copiii bolnavi de scarlatin� trebuie ridica�i �i izola�i �ntr-un local special. A�a
sta scris �n carte, de mult. Acum m�sura se aplic�, de o fi -n-o fi unde s� se
izoleze micii bolnavi. Dar un om de genialitatea domnului general doctor Marinescu
nu se putea mul�umi cu at�t, �i d-sa a ordonat ca pretutindeni s� fie izola�i �i
copiii care au venit �n contact cu cei bolnavi.
�i acum, iat� ce s-a �nt�mplat la Pope�ti Leordeni, comun� suburban� a
Bucure�tiului:
Un copil al unui francez, maistru la o fabric� de m�tase din localitate, s-a
�mboln�vit �i fiind declarat suspect de scarlatin� a fost imediat izolat la
infirmeria special� a comunei. Cei trei fra�i ai lui, copila�i �ntre 5 �i l O ani,
au fost �ns� izola�i �i ei fiindc� veniser� �n contact cu suspectul. Rezultatul
inverven�iei sanitare a fost urm�torul: suspectul, nu avea scarlatin� si a fost
trimis acas� � dar din cei 3 fra�i ai lui unul a c�p�tat scarlatin� (contractat�
probabil de la un camarad de izolare) �i a murit, altul angin� difteric� �i al 3-
lea o pneumoniei!! P�rin�ii �nnebuni�i vegheaz� la c�p�t�iul celor doi copii �i
vorbesc s� �mpu�te pe domnul doctor general. Apoi daca asemenea s�lb�ticii se pot
�nt�mpla la o �mpu�c�tur� de capitala ��rii, ce trebuie s� fie prin satele pierdute
la sute de kilometri?
A�a e cu toate la noi: inten�ii bune � rezultate dezastruoase! Prea vrem s� urc�m
repede pe scara civiliza�iei.
16 ianuarie, �n fine, un mare succes na�ionalist �n Spania: Tarragona (ora� de 350
000 locuitori, al 2-lea ora� industrial din Spania), Rens �i Valls au fost ocupate
de trupele franchiste. �naintarea acestor trupe s-a f�cut tocmai �n momentul �n
care ofensiva na�ionalist� p�rea �mpotmolit�, ceea ce dovede�te o pr�bu�ire a
frontului republican. Barcelona e la 90 kilometri de Tarragona. Regimul comunist a
intrat �n agonie... Prada de r�zboi luat� de na�ionali�ti �n ultimele zile e
imens�: arme, muni�ii, prizonieri �i mai ales la Tarragona � aprovizion�ri.
Locurile cucerite sunt din cele mai bogate ale Spaniei.
Ne apropiem de sf�r�itul r�zboiului civil...
Daladier a f�cut un bun discurs �naintea Comitetului Executiv al Partidului
Radical-Socialist. Primul-ministru a subliniat sincronismul �ntre tulbur�rile
interne �i greut�ile externe. Jn ziua �n care Uzinele Renault au fost ocupate �i s-
a �ncercat greva general� � la Roma, �n
Camer�, a avut loc manifesta�ia cunoscut� �n contra Fran�ei. Concluzii trebuiesc
trase din asemenea evenimente. Fran�a are dreptul s� cear� s� fie ap�rat�, �n afar�
�i �n�untru. Fran�a nu vrea s� pericliteze pacea, dar nu va ceda o palm� din
teritoriul ei.
Ca �i Statele Unite, Anglia a trimis Japoniei o not� foarte energic� prin care
declar� c� nu admite modific�ri unilaterale la tratatele �i conven�iile existente
privitoare la China � dar c� e gata s� discute anumite posibile modific�ri ale
acestor conven�ii �ntruc�t asemenea modific�ri n-ar atinge drepturile c�tigate
�nainte de amestecul Japoniei �n afacerile Chinei.
Iugoslavia a generalizat controlul exportului �i importului, p�n� aci m�rginit,
pentru ��rile cu care Statul vecin n-avea conven�ii speciale, la vreo 40 de
articole. Iugoslavia a renun�at �n acela�i timp s� sus�in� cursul m�rcii (fixat la
14 dinari �i ceva), l�s�ndu-1 la libera negociere, din cauza prea multor cereri de
schimb din m�rci �n dinari. Merge bine pretutindeni...
�n Ungaria situa�ia continu� s� fie tulbure. Guvernul se zbate pe dou� fronturi: pe
cel intern �l freac� o cr�ncen� opozi�ie �n frunte cu Bethlen �i cu to�i magna�ii
pe tema reformelor agrare � pe cel extern �l freac� cehoslovacii �i ucrainenii,
care vor s� dovedeasc� c� grani�a a fost r�u tras� �i s� mai recupereze c�teva
ora�e, cu ajutorul Germaniei...
Csaki a plecat la Berlin, s� pareze cel pu�in una din amenin��rile ce apas� greu
asupra lini�tirii spiritelor, �n regatul Sfan�ului �tefan...
Noua orientare:
Mul�umit� organiz�rilor aeronautice germane, cehoslovace, ungare �i rom�ne � de la
�Lufthansa" p�n� la �Lares"� linia aerian� Berlin -Praga - Budapesta - Bucure�ti,
deja proiectat� anul trecut, va fi inaugurat� �n prim�var� �i deservit� de cele mai
moderne �i confortabile aeroplane.
F.R.N. a �inut ieri dou� �ntruniri, la Gala�i �i la Timi�oara. La Gala�i au fost
Ralea �i Gafencu. E ciudat ce otr�vi�i sunt tinerii ace�tia! Ga-fencu n-a putut sa
uite c� a fost ��ef na�ional-��r�nist la Covurlui �i a vorbit oamenilor s�i ca pe
vremea veche. Ralea nu s-a l�sat mai pe jos, �i i-a sc�pat chiar expresia fericit�
de �front popular" �n locul �Frontului R.N."! La Timi�oara n-a fost nimeni de la
Centru. Au tr�nc�nit to�i episcopii regiunii, de toate riturile. Interesant a fost
faptul c� pentru prima dat� s-au integrat �i �vabii �ntr-o manifesta�ie politic�
rom�neasc�.
38
Calvarul lui Israel:
Nu e de ajuns c� ovreii sunt trata�i �n Germania �i �n Italia cum sunt trata�i, c�
Iugoslavia nu-i mai las� s� treac� pe teritoriul ei, c� Elve�ia �i Anglia nu-i mai
las� s� se instaleze pe teritoriul lor, c� Statele Unite � care �i ador� � a oprit
orice imigra�ie israelit� �, c� �n Ungaria �i Polonia au fost exclu�i din toate
func�iile �i �ndeletnicirile, f�r� s� mai vorbim de Rom�nia � iat� �i Danzigul c�-
�i bate joc de ei. Telegramele ne informeaz� c� to�i jidanii din ora�ul liber vor
fi expulza�i! Deocamdat� au �i fost expulza�i l 000!
Fiul miliardarului american Dodge (proprietarul firmei de automobile cu acela�i
nume) s-a c�s�torit acum c�teva luni cu dactilografa lui, miss Laurine � �i scurt�
vreme dup� c�s�torie a murit �ntr-un accident, de automobil bine�n�eles.
Tribunalele americane au acordat d-nei Laurine Dodge suma de l 100 000 livre
sterline, pentru drepturile ei la mo�tenire. De la o ma�in� de scris la peste un
miliard lei avere, �n c�teva luni � iat� o frumoas� cariera!
Cea care a denun�at pe Nae lonescu (�Regele Carol va termina ca Vod� Br�ncoveanu cu
capul t�iat") a fost prietena noastr� Georgeta Cancicov. Fraza a fost pronun�at� la
dejun la Filip �i Cella Lahovari, dejun la care au mai luat parte �i Georgeta �i
Nae. D-na Cancicov a plecat de la Cella url�nd: �Nu vreau s� omoare pe Regele meu,
nu vreau s� omoare pe Regele meu!" Si s-a dus drept la Arm�nd C�linescu. A doua zi
a plecat la Paris, dup� b�rbatu-s�u care pornise acum c�teva s�pt�m�ni la drum,
singur � a�a �nc�t Cella n-a mai putut s� o prind� s� se r�fuiasc� cu d�nsa �rostro
et unguibus". Pe de alt� parte se zice c� Nae lonescu ar fi vorbit din ordin cum a
vorbit �i �n fa�a d-nei Cancicov, ca s� fie reinternat, deoarece �tie d�nsul c� se
vor �nt�mpla cur�nd lucruri teribile, �i c� prefera s� fie �n asemenea momente la
ad�post de orice b�nuial�... Ca �n basme!
Despre: �romanul" s�u cu Cella se mai spune c� Nae era gata s� plece �n Germania �i
c� Cella hot�r�se s�-1 �nso�easc�. Prevenise chiar pe b�rbatu-s�u Filip,
m�rturisindu-i numai o prietenie platonic� pentru Nae, o nevoie sufleteasc� pe care
era decis� s� o satisfac� � gata s� mearg� p�n� la divor� �n cazul nenorocit �n
care cel mai Lahovari dintre Filipi n-ar fi consim�it... Dar cel mai Lahovari
dintre Filipi, consim-�ise � c�nd arestarea lui Nae a venit s� strice toate
planurile b�tr�nilor porumbei! O fi ?
17 ianuarie. Acum trei zile func�ionarii de la Radio s-au �ntrunit �n-tr-o agap�
colegial� cu directorul lor S�r�eanu �i cu membrii Consi-
l
�NSEMN�RI ZILNICE, 1V3V 39
liului de Administra�ie. Cu acest prilej, Pamfil �eicaru, membru �n Consiliul de
Administra�ie, �ntr-o violent� alocu�iune a atacat pe to�i mini�trii �i �n special
pe Cancicov pe care 1-a tratat de �idiot" � totul �n stupefac�ia auditoriului
compus din oameni smeri�i. Ritmul dictaturii, nimic de zis...
Witzleben �napoiat de la Berlin poveste�te c� acolo atmosfera fa�� de noi continu�
s� fie deplorabil�. Ea e creat� de reprezentan�ii partidului, cu voia lui Hitler,
�mpotriva celor de la Guvern (Goring �i ai lui, Ribbentrop) care-�i dau seama de
prostia unei asemenea ac�iuni. Witz-leben �mi confirm� chestiunea decora�iilor,
care n-a transpirat �nc� aci, �n Bucure�ti. S-a vorbit numai foarte vag despre un
presupus refuz al nem�ilor de a primi decora�iile conferite de Rege cu prilejul
opririi sale �n Germania1. Faptele sunt mai grave �i Gafencu care a dejunat la mine
mi-a confirmat la r�ndul s�u cele spuse de Witzleben. Nu e vorba de un refuz de a
primi decora�iile, care au fost primite c�nd au fost date, ci de o restituire
ritoas�, ceea ce e mai grav. Dup� ce Regele a decorat pe demnitarii germani, �n
perioada de dragoste, Guvernul Reichului a hot�r�t s� decoreze cu ordinul nem�esc
pe Voievodul Mihai; decretul a �nt�rziat �ns�, �i a intervenit uciderea lui
Codreanu. Dup� acest eveniment, Cancelaria german� a socotit c� decorarea Prin�ului
rom�n nu mai putea ap�rea �n ziarele nem�e�ti, �i a renun�at s�-i mai dea curs. �n
consecin��, (??) s-a hot�r�t �i restituirea decora�iilor rom�ne�ti... Regele a fost
foarte afectat de acest gest, �i tot ce s-a putut ob�ine de la Berlin a fost s� nu
se dea publicitate gestului ofensator care �ncurc� ast�zi mai mult situa�ia dec�t a
�ncurcat-o acum c�teva s�pt�m�ni uciderea lui Codreanu... La �nver�unarea nem�ilor
a contribuit mult licheaua de Conradi, care, v�z�ndu-�i influen�a amenin�at�, at�t
prin atitudinea sa�ilor si �vabilor hot�r�i s� se str�ng� �n jurul F.R.N.-ului, c�t
si prin conflictul s�u cu ministrul Fabricius, a f�cut ce a putut ca s� �ncurce
toate i�ele. La Berlin, poveste�te mai departe Witzleben, cei �n drept au �nceput
s�-�i dea seama de intrigile lui Conradi, �i �ndep�rtarea sa ar fi �n principiu
hot�r�t�, dar nu poate fi efectuat� acum dup� ce �n conflictul s�u cu Fabricius, i
s-a dat dreptate lui, c�ci o avea. Witzleben crede a �ti c� �i Fabricius va fi
schimbat. Deocamdat� se vor �napoia �i unul �i altul la Bucure�ti, dar zilele lor
sunt num�rate, printre noi se zice...
Ca s� contribui �i eu dup� mijloacele mele la l�murirea situa�iei, am scris o
scrisoare lui Wohlthat �n leg�tur� cu cele vorbite de mine cu
1 Au fost decora�i Goring. Ribbentrop, Neurath, Wohlthat etc.
40
d�nsul �i cu Goring �n noiembrie. S� vedem ce r�spunde. Am scris scrisoarea �n
�n�elegere cu Gafencu, convenind �ns� cu d�nsul ca oficial s� o ignore, lat� textul
ei:1
� Mult stimate domnule Wohlthat,
Din lunga �i cuprinz�toarea convorbire pe care am avut-o �n noiembrie cu
feldmare�alul Goring, din declara�iile absolut categorice pe care excelen�a sa a
binevoit s� mi le fac�, am tras concluzia logic� �i fireasc�, c� nici o piedic� �i
nici o dificultate nu stau �n calea unei str�nse colabor�ri �ntre Germania �i
Rom�nia �n domeniul economic �i politic.
Dup� �nt�lnirea Majest�ii Sale Regele, cu prilejul �ederii sale �n Germania, cu
Fiihrerul �i feldmare�alul Goring, aceast� convingere, dac� mai era posibil, s-a
�nt�rit, �n�elegerea dintre conduc�torii celor dou� ��ri a fost deplin�.
�ntre timp a trebuit s� constat �ns�, spre cea mai mare consternare, c� rela�iile
at�t de fericite si utile stabilite �ntre Germania �i Rom�nia au fost date brusc
peste cap, �n urma unor evenimente care n-au nici o leg�tur� cu raporturile dintre
cele dou� ��ri.
Din toate cele spuse mie de feldmare�alul Goring, din toate cele comunicate M.S.
Regelui de c�tre Fu'hrer ca �i de c�tre feldmare�al, rezult� limpede �i f�r�
echivoc c� era �n interesul Germaniei ca pe Nistru s� se afle o Rom�nie puternic�.
Spre a crea o Rom�nie puternic�, era necesar ca Regele Carol s� fie l�sat s�-�i
duc� la bun sf�r�it programul �nceput. Un amestec din afar� �n treburile Rom�niei
trebuia s� par� o gre�eal�. Aceast� gre�eal� a fost totu�i comis�.
Pe de alt� parte, �i m�surile luate de Guvern contra G�rzii de Fier au fost gre�it
apreciate la Berlin, datorit� unor informa�ii tenden�ioase. M�surile Guvernului nu
s-au produs pentru c� Garda de Fier �i-a manifestat simpatia fa�� de Germania, ci
pentru c� ea a f�cut din asasinat �i teroare, din violen�� i nelegalitate un crez
politic al ei, �i amenin�a s� duc� �ara, prin propaganda sa cu caracter mistic,
�ntr-o stare de anarhie.
Cea mai bun� dovad� a faptului, c� ac�iunea ini�iat� de Guvern, sub conducerea
Regelui, �n leg�tur� cu prietenia cu Germania, este cea mai indicat�, este
�mprejurarea c� ieri Partidul German condus de domnul Fabricius � dup� cum se �tie,
conduc�torul germanilor din Ardeal � s-a �nscris �n totalitatea ei �n Frontul
Rena�terii Na�ionale, creat sub auspiciile M.S.
Iar dac� lucrurile stau a�a, s�-mi fie permis s� pun �ntrebarea: cum este posibil
ca interese at�t de mari s� fie compromise de lucruri at�t de m�runte, ca cuv�ntul
unui Rege s� c�nt�reasc� c�t cel al primului venit?
1 �n manuscris scrisoarea este �n limba german�.
lerta�i-mi, mult stimate domnule Wohlthat, aceast� scrisoare at�t de lung�, care se
explic� numai prin dorin�a mea fierbinte de a vedea realizat� colaborarea dintre
Germania �i Rom�nia, �n acord cu liniile fundamentale ale politicii noastre
externe. �tiu c� �i dumneavoastr� sunte�i un mare partizan al acestei colabor�ri si
c�teva cuvinte l�muritoare din partea dvs ar reprezenta pentru mine o pre�ioas�
�ncurajare.
Profit cu pl�cere de aceast� ocazie spre a v� transmite cele mai bune ur�ri, �i
r�m�n etc. etc.
CA.
Folosesc acest prilej spre a recomanda bun�voin�ei dvs pe domnul ministru Radu
Cru�escu, directorul sec�iei politice a Ministerului Afacerilor Externe, trimis cu
o misiune la Berlin.
Sfaturile dvs �i vor fi foarte pre�ioase.
V� mul�umesc mult �nc� o dat� �n prealabil".
CA.
Convenisem �i cu Radu Cru�escu s�-1 recomand lui Wohlthat, ca prin el s� se apropie
de sufletul lui Goring. S� vedem ce va da �i scrisoarea mea.
Ungurii ne-au luat-o �nainte. Csaki, Externul maghiar, e la Berlin, primit cu alai,
�i �n�elegerea ce trebuia s� se fac� cu noi, dup� convorbirile din noiembrie, se
face cu ungurii. Toate prostiile se pl�tesc �i r�zbun�rile lui Micky-Mouse ne cost�
scump...
Informazione Diplomatica trage concluziile vizitei lui Chamberlain la Roma �ntr-un
articol scris, zice-se, de �nsu�i Mussolini. �n acest articol, foarte m�surat,
foarte calm, ni se explic� c� raporturile dintre Italia �i Anglia fiind reglate
prin acordul din aprilie trecut, nimic nou nu ma(puteafi tratat �i �ncheiat acum
(!!!).
�n ce prive�te pacea Europei, Italia ca �i Anglia vor s� o consolideze pe c�t se
poate, pe baz� de dreptate �i de prevedere. E singura aluzie la revendic�rile cu
care Ducele a amenin�at, nu demult, Fran�a! Cu privire la Spania, articolul afirm�
c� Italia nu-�i va retrage voluntarii p�n� nu-i vor retrage �i celelalte na�iuni
(de pe frontul guvernamental) �i nu se va recunoa�te generalului Franco calitatea
de beligerant.
O alt� foaie // Telegrafe, ziarul lui Ciano, a g�sit o solu�ie conflictului italo-
francez: doi oameni de �ncredere ai ambelor popoare s� discute �ntre ei �i s�
fixeze condi�iile unui acord pe care apoi cele dou� popoare s�-1 primeasc� f�r�
rezerve. Italia posed� un asemenea om, Fran�a din nenorocire, nu!
Generalul Blanc a fost numit ministru de R�zboi �n Guvernul tunisian. Pentru prima
dat�, de la stabilirea protectoratului, un general francez ocup� acest post. Se
zice c� Beiul Tunisului ar fi �nghi�it cu greu numirea...
Pe c�nd na�ionali�tii iau Tarragona �i �nainteaz� val-v�rtej spre Barcelona,
Consiliul S.D.N. discut� la Geneva despre retragerea voluntarilor! Ridicol! �i mai
ridicole sunt declara�iile d-lui Bonnet, care afirm� �n �edin�� c� rezultatele
ac�iunii pentru retragerea voluntarilor sunt satisf�c�toare �i c� Fran�a va
continua ac�iunea ei umanitar� �n Spania! Prietenii Fran�ei din Barcelona trebuie
s� guste �n momentele de fa�� am�r�ciunea acelora�i sentimente pe care le-au gustat
deja �n septembrie, al�i prieteni devota�i ai democra�iei �i ai Fran�ei. Noroc
pentru Fran�a c� �i cehii �i comuni�tii din Barcelona sunt antipatici....
La Geneva, autorit�ile locale au interzis putoarei de madam Ta-bouis p conferin��
pe care voia s� o �in� asupra raporturilor franco-ita-liene. �ncep �i elve�ienii s�
fie oameni de gust � �i de bun-sim�.
Ieri la ora 6 seara, sfe�tania Athenee-Palasului reorganizat �i ref�cut, cu banii
B�ncii Rom�ne�ti �n a c�rei proprietate a r�mas...
Nun�iul Cassulo a poftit pe domnul ministru Gafencu la ceai. Domnul ministru
Gafencu-Papuc a uitat c� Nun�ii nu poftesc cucoane �i a r�spuns: �Vom veni cu
pl�cere, nevast�-mea �i cu mine". Nun�iul a mul�umit domnului ministru, dar a
ad�ugat: �Pour Madame, je ne peux faire que des prieres!" Delicios, fiind vorba de
Nouchette, c�ci are nevoie de multe rug�ciuni, biata fat� ca s� o ierte Dumnezeu!
Afacerea �Stelei" nemaisf�r�indu-se, am reclamat prin Urd�reanu lui Vod�. lamandi a
fost chemat �i a avut �ndr�zneala s� afirme c� �Steaua" a frustat Statul cu peste
500 de milioane, c�nd �n realitate nu 1-a frustat cu nimic �i toat� afacerea nu e
dec�t o �nscenare a consor�iului Valjean-Gross-Dorel Dumitrescu �i, Doamne iart�-
m�, cu complicitatea lui lamandi.
Dar nu m� las, �i canaliile vor sf�r�i prin a fi puse cu nasul �n propriile
dejec�ii...
Din sacul lui Blumenfeld:
1) Miti�� Constantinescu va fi numit la Finan�e �n locul lui Canei-cov care
p�r�se�te Guvernul (am auzit �i eu).
2) �n locul lui Miti�� va fi numit Bujoiu (am auzit �i eu).
3) La Ministerul Armamentului va fi numit Victor Sl�vescu (nu cred).
4) La Pre�edin�ia Consiliului, dup� 24 ianuarie, va fi numit... A.C. Cuza (!!!)
(cred �i mai pu�in!).
Ovreii sun �afola�i". Viseaz� de Cuza �i ziua �n amiaza-mare! �Fil-derman (�n
dezacord cu Blumenfeld) mi-a afirmat c� Cuza �i fiu-s�u vor fi trimi�i �n misiune
�n Germania s� studieze m�surile luate de Hi-tler �mpotriva jidanilor �i
posibilit�ile de colonizare a �alor no�tri" (�n Germania?). Ei, aceasta se mai
poate!
Blumenfeld mi-a mai povestit c� �din ordin superior" s-au cercetat la Banca
Rom�neasc� �i la Banca Ora�ului din Chi�in�u s�rurile ovreilor! Blumenfeld era
indignat! De ce? A�a se practic� sub orice dictatur�, a�a a f�cut Racovski �n 1918
la Odessa. Numai c� Racovski a luat �i banii pe c�nd oamenii lui Charmant i-au
l�sat. Tot e mai bun� dictatura de dreapta dec�t cea de st�nga!
Milcoveanu, tat�l, a venit la mine, trimis de lorga, s� m� roage s� cer Regelui
gra�ierea lui Milcoveanu junior. lorga i-a spus c� sunt singurul om care pot ob�ine
ceva de la Regel P�n� unde merge ura paranoicului dobitoc!
18 ianuarie. Am primit asear� Inir i:n plic un manifest adresat �Majest�ii Sale
Regelui" �i semnat de toat� �leahta gogo-cuzist�, cu �pre�edintele suprem A.C.
Cuza" �i cu �pre�edintele activ Istrate Mi-cescu" �n frunte. Nu lipsesc nici
caraghio�i ca Tilic� loanid, loam'tescu & co �i S�n Giorgiu! Fostul partid redivius
sub camuflarea titulaturii de �Uniunea Con�tiin�ei Na�ionale"! Semnatarii trag
limbi Regelui, se declar� din ad�nc� convingere (�con�tiin�a" lor!) al�turi de
ac�iunea pornit� de Majestatea Sa (care?), dar nu numai c� nu se �nscriu (�cu
sila", cum zic ei!) �n F.R.N., dar mai �njur� c�t pot pe unii membri ai Guvernului
(citi�i: Arm�nd C�linescu)...
A�a hal de dictatur� mai rar! Maniu trimite oamenilor sub plic manifeste
r�zvr�tite, lorga �njur� la Academie �i de pe catedr�, na�ional-��r�ni�tii pun
firm� �cultural�" �i iat� cum �i gogo-cuzi�tii au �Uniunea de con�tiin��", f�r� s�
mai vorbim de liberali... Frumos �partid unic" constituit prin decret Regal!
C�linescu, chemat la telefon, mi-a p�rut am�r�t. El pretinde c� �combina�ia" de la
la�i n-a fost �ncurajat� pe sub m�na de Sus, cum se pretinde de unii, c� dimpotriv�
Vod� e nemul�umit de ce s-a f�cut �i c� a autorizat pe ministrul de Interne s� nu
permit� publicarea manifestului �i s� confi�te pe c�t va putea exemplarele ce se
r�sp�ndesc clandestin. At�t? Pu�in lucru. Ce facem cu legea care urm�re�te manifes-
44
��rile politice clandestine? C�linescu a fost de acord cu mine c� trebuie s�
constituim c�t de ne�nt�rziat organele Frontului, lat� un caz �n care Frontul ar
trebui s� intervin� �i s� provoace urm�ririle. Nenorocit� �ar�, tot a lui Hiibsch
ai r�mas!
Goang�-�tefanescu, rectorul ucis de la Cluj, care moare de aproape 2 luni de zile,
s-a f�cut bine. Peste c�teva zile p�r�se�te sanatoriul. Poate c� vor sc�pa �i
asasinii lui cu via��...
Se anun�� vizita lui Ribbentrop la Var�ovia. Ac�iunea Germaniei �n centrul �i �n
estul Europei r�m�ne dup� cum se vede vigilent�. Poate c� ne va ierta Berlinul �i
pe noi, �i ne va �njuga p�n� �n cele din urm� la carul lui Hitler.
Dl Lucien Psichari, un nepot al lui Anatole France, a deschis un muzeu la
proprietatea defunctului Maestru la Bachellerie l�ng� Tours. Muzeul va con�ine
obiecte r�mase de pe urma marelui scriitor, manuscrisele sale, ciorapi �i ghete
vechi.
La Leningrad, ex Petrograd, ex Petersburg a izbucnit greva �n marile fabrici din
cauza unei sc�deri de salarii cu 15% �i a unei sporiri de munc� cu 25%. Peste 25
000 de lucr�tori au ocupat uzinele. E prima grev�, de la instaurarea regimului
bol�evic... Semn r�u? Caren�� de autoritate �n tot cazul � �i caren�ele de
autoritate �ntr-un regim despotic nu sunt de obicei un semn bun...
�n Spania, na�ionali�tii �nainteaz� repede spre Barcelona. Entuziasmul este pe at�t
de mare �n r�ndurile franchiste pe c�t e de mare depresiunea �n cele
guvernamentale. Barcelona a f�cut s� r�sune un S.O.S. puternic, adresat Statelor
democratice, dar mai ales Fran�ei vecine, �n Fran�a, discu�ie mare la Camer� pe
chestiunea unei eventuale interven�ii. Nimeni n-a fost pentru, nici chiar Blum. Au
protestat �ns� to�i, mai ales Blum, �mpotriva interven�iei italiene... Italia �i
Germania au f�cut cunoscut pe de alt� parte c� o interven�ie f�i�� n favoarea
Barcelonei din partea unei Puteri str�ine ar putea duce la cele mai grave
consecin�e... Ce e mai trist pentru lichelele din Barcelona, e c� Anglia e hot�r�t
�mpotriva oric�rei interven�ii... Anglia vrea s� se termine mai iute cu afacerea
spaniol�, �i nu vrea s� se termine cu izb�nda comuni�tilor... F�r� Anglia, e mai
mult ca sigur c� Fran�a nu se va mi�ca.
19 ianuarie. Prin vizita lui Csaky la Berlin, Ungaria s-a �ncadrat definitiv �n
sfera de interese germane. La sf�r�itul vizitei s-a dat un comu-
nicat oficial �i Csaky a f�cut declara�ii presei. Comunicatul e curat� literatur�
�i nu spune lucru mare; declara�iile lui Csaky sunt �ns� mai interesante. Dup� ce-
�i exprim� admira�ia pentru al III-lea Reich, ministrul de Externe unguresc se
�ntinde lung asupra rela�iilor Ungariei cu vecinii s�i (adic� �i cu noi) pe care le
vrea c�t se poate de pa�nice �i prietene�ti, �i protesteaz� energic �mpotriva
afirma�iilor unor ziare fran�uze�ti care au b�nuit c� �n�elegerile de la Berlin ar
putea fi �ndreptate �mpotriva acestor vecini ai Regatului Sf�ntului �tefan. Ca �i
Germania, Ungaria nu vrea dec�t s� consolideze pacea �n Europa Central� �i �nspre
Orient...
Camera francez� �i Guvernul englez s-au pronun�at �mpotriva interven�iei �n Spania,
�n Camera francez�, comisia armatei a dat un vot �n acest sens, iar �n Anglia
Chamberlain a r�spuns lui Attlee, printr-o scrisoare dat� publicit�ii, c� o
interven�ie �n favoarea republicanilor ar avea drept consecin�e complica�ii de o
gravitate de neprev�zut, a c�ror r�spundere Guvernul M. Sale e hot�r�t s� nu �i-o
�nsu�easc�.
Regele Suediei a luat masa la dl Barbu Constantinescu, ministrul nostru la
Stockholm. Se vede c� Majestatea Sa si-a adus aminte c� nu e dec�t un simplu
Bernadotte...
Un deputat des Bouches du Rhone, dl Andre Daher a depus pe biroul Camerei franceze
un proiect de mo�iune pentru compectarea titulaturii Pre�edintelui Republicii, care
s� se numeasc� de acum �nainte: Pre�edintele Republicii �i al Imperiului Francez.
Fanteziile mussoli-niene sunt contagioase, nu sunt francezii degeaba latini! Un pas
�nainte �i vom avea: Pre�edinte al Republicii �i �mp�rat al Fran�ei de peste M�ri!
De c�t�va vreme au avut loc o serie de explozii pe teritoriul Angliei, la Londra �i
�n provincie, prin jurul centrelor populate. Exploziile n-au ucis �ns� �nt�mpl�tor
pe nimeni. Dup� investiga�iile Poli�iei aceste explozii ar fi opera asocia�iei
iredentiste �i revolu�ionare intitulat� �Armata republican� irlandez�". Sc�rbos
neam de oameni, care nu se mai ast�mp�r�, irlandezii.
Profesorul (!) Ciang Peng Ciun, membru �n Guvernul chinez, a sosit la Londra �i a
declarat c� China se preg�te�te la a doua parte a r�zboiului cu Japonia, care nu se
poate termina dec�t prin �nfr�ngerea insularilor. Dl profesor e �ntr-adev�r foarte
optimist, d-sa afirm� c� China dispune �nc� de 240 divizii intacte (?) de c�te l O
000 de oameni fiecare
46
�i c� pierderile beligeran�ilor care la �nceputul r�zboiului au fost de l japonez
pentru 3 chinezi, sunt acum dimpotriv� de l chinez pentru 3 japonezi... �i noi care
credeam c� r�zboiul chino-japonez e pe sf�r�ite!
Victor Antonescu a demisionat din pre�edin�ia Asocia�iei ordinului �Virtutea
Aeronautic� de R�zboi" (a�a am aflat c� era, pre�edinte!) �i Asocia�ia a ales �n
locul lui pe Gregory Gafenko, �decorat cu Mihai Viteazul �i cu Virtutea Aeronautic�
de R�zboi". S� ne tr�iasc�! Cum a fost decorat Gregory cu Virtutea Aeronautic� nu
�tiu, dar �tiu cum a fost decorat cu Mihai Viteazul, �i iat� cum: ca ofi�er
observator �i �ns�rcinat cu manipularea mitralierei s-a urcat �ntr-un avion condus
de un francez; ajun�i la �n�l�ime au fost ataca�i de nem�i, �i cum mitraliera lor
n-a func�ionat, au fugit. Gra�ie abilit�ii fran�uzului au sc�pat, dar fuse-lajul
aparatului a fost ciuruit de gloan�e. Aviatorii au sc�pat neatin�ti. Pe frontul
francez, faptul nici n-ar fi fost consemnat; pe frontul nostru a produs un ecou.
Tot e bun� la ceva �i biata �ar� rom�neasc�!
Se zice c� Regele Carol va fi oficial invitat s� pofteasc� �n Italia. Se vorbe�te
de vizita lui Ciano la Bucure�ti (e acum �n drum spre Belgrad). Dar c�te nu se mai
zic, �i de c�te nu se mai vorbe�te!
Urd�reanu mi-a comunicat asear� c� s-au dat ordine lui lamandi ca afacerea �Steaua"
s� fie imediat terminat� sau e un culpabil �i s� fie dat numaidec�t �n judecat�,
sau nu e � �i �n acest caz afacerea s� fie clasat�. Foarte bine, numai s� execute
putoarea de la Justi�ie ordinul primit...
Au intrat �i maghiarii no�trii (�n bloc) �n F.R.N., �i li s-a acordat si lor
dreptul s� �ntre�in� �asocia�ii culturale". Au �i �ntemeiat una sub pre�edin�ia lui
N. Banfy (de la Bontida). Nu e bine. Cu sa�ii am mai priceput, a fost o lovitur�
dat� lui Conradt �i nazi�tilor din Rom�nia, care voiau s� tulbure apele rela�iilor
noastre cu Germania �i totodat� o dovad� dat� Berlinului c� hitlerismul s�sesc
merge cu Regele, nu cu Zelea Codreanu... Cu ungurii n-avem �ns� nici �n clin, nici
�n m�nec� �i autoriza�ia aceasta de a �nfiin�a bisericu�e politice camuflate �n
asocia�ii culturale e fatal� ideii partidului unic. lat� c� �i antisemi�ii gogo-
cuzis-to-neoistrati�ti au profitat de d�nsa ca s� ridice �Uniunea Con�tiin�ei
Na�ionale"! Prost, prost...
Thierry, care a fost consilier de Ambasad� la Londra sub Saint-Au-laire, �mi
povestea c�t se ar�ta acesta de impulsiv �n �ndeplinirea func�iilor sale. Ajunsese
s� se certe cu toat� lumea, �ntr-o zi fiind �n cabinetul
iNSEMN�Kl ZILNICE, 1939 47
lordului Curzon (ministru de Externe), acesta i-a �ntins o not� �n r�spuns la o
cerere francez�. Ambasadorul a citit-o, apoi cu un gest de sup�rare a mototolit-o
si a aruncat-o pe jos... Curzon nu 1-a mai primit pe Saint Aulaire c�t a mai stat
acesta �n fruntea Ambasadei. Am cunoscut �i noi la Ia�i, �n timpul r�zboiului,
ar�agurile lui Saint Aulaire! Dar ce om simpatic, ce cultur� literar� �i istoric�,
ce talent la vorb� �i la scris! Thierry mi-a mai povestit de c�nd cu afacerea
Oustric1, Saint - Aulaire e un om pr�bu�it. De�i justi�ia 1-a scos curat din toate
porc�riile b�ncii, omul nu mai �ndr�zne�te s� dea ochi cu nimeni. La �Cercle de l'
Union" unde perora �n toate zilele, nu mai pune piciorul. Nu merge dec�t la
�Societe d'Histoire et Geographie", o filial� a lui �Cercle de l'Union", dar se
suie sus pe scara de serviciu... s� nu-1 vad� nimeni...
�i mai e si �ntr-o mizerie cumplit� �i plin de reumatism, ca vai de el! '
De la Pangal:
Franco caut� s� se cotoroseasc� de italieni. Acum c� a c�tigat pe trei sferturi
r�zboiul nu mai are nevoie de ei: Maurul �i-a f�cut datoria, Maurul poate s� plece.
Italienii devin chiar jenan�i de acum �nainte pentru Spania na�ionalist�, pe care
vor s� o �in� sub tutel� �i inutil�, c�ci n-au parale �i Spania are nevoie de
parale. Dup� c�te spune Pangal, generalul Franco s-ar pune la mezat: cu cine d� mai
mult, cu acela va merge. Nu �ncape �ndoial� c� va merge cu Anglia.
�n ultimele consilii, generalii italieni nici n-au mai fost convoca�i; faptul a
indispus ad�nc, la Roma.
�eicaru la mine: foc �i p�rjol! E furios c� nu i s-a dat tip�rirea Rom�niei, care i
se f�g�duise �i care s-a l�sat tot la atelierele Adev�rului. '� Ar fi comandat de 8
milioane linotipuri pentru tip�rirea foii oficioase, cum i se ceruse, �i acum
r�m�ne cu ma�inile pe bra�e �i cu scaden�ele la u��. �njur� de spurc�, Guvernul, pe
C�linescu, pe Rege, pe Gafencu (concuren�a Timpului) �i amenin�� cu �nchiderea
Curentului �i cu divulgarea turpitudinilor regimului, pe care le cunoa�te, �i dac�
din c�te mi-a enumerat numai jum�tate sunt adev�rate, �i se face p�rul m�ciuc�...
Dup� ce s-a calmat m-a rugat s� intervin pe l�ng� C�linescu �i pe l�ng� Rege...
. i
Am priceput �i rostul �njur�turilor de s�mb�t� seara, de la Radio... J
F�cut ieri o vizit� Veturiei Goga, �n noua lor cas�, de l�ng� Tat�-' rescu. O
frumuse�e de cas�, numai �calcio vecchio" pe ziduri �i lespezi
' Ca s�-�i c�tige o p�ine, Saint - Aulaire primise s� intre �n Consiliul de
administra�ie al B�ncii Oustric, f�r� s� �tie �n ce tov�r�ie de escroci intrase...
48
de marmur� pe jos. Mobile de art� pretutindeni, covoare, aparate electrice de toat�
frumuse�ea! Ferici�i oameni care pot cl�di a�a de bogat �i de frumos, cu nimic!
Veturia, inconsolabil�, vrea s� transforme aceast� cas� �ntr-un muzeu �Goga". Face!
20 ianuarie. Ziarele de ieri anun�� cu admira�ie �gestul sublim" (Sic) al doamnei
Arm�nd C�linescu, care �a �mbr�cat de s�rb�tori 400 copii s�raci din Arge�".
�Sublime" au fost fondurile secrete de la Ministerul de Interne. At�t de sublime
�nc�t au permis d-nei Adela Arm�nd C�linescu s� �fac� un tur" �i d�nsa pe la Paris,
Monte Carlo �i Londra... De ce exagereaz� tinerii no�tri arivi�ti? Vor tot � p�n�
�i aureola de mironosi�� pentru damele lor...
Ambasador la Belgrad va fi numit... C�dere! L�s�nd la o parte numirile Franasovici
�i T�t�rescu, care, s� zicem c� au avut o baz� politic� � singurii rom�ni pe care
Majestatea Sa i-a g�sit p�n� acum destoinici pentru cea mai reprezentativ� func�ie
a Starului sunt Grigorcea Boul �i C�dere... �i o s� mai fie numit peste c�teva zile
si Radu Dju-vara cel De�tept. S-ar p�rea c� Regele n-are dec�t un g�nd: s�
devalorizeze tot �n biata noastr� �ar�...
De-ale lui lorga:
Pentru ziua de 24 Ianuarie, mare�alul Palatului a cerut decora�ilor cu ordinul
Ferdinand s� vesteasc� dac� vin sau nu la recep�ia obi�nuit�, lorga a r�spuns:
�Viu, ca ctitor al Rom�niei vechi, ca s�-mi �nt�lnesc tovar�ii cu care am f�urit
Rom�nia Mare. Voi sta �ns� la fund, ca s� nu st�njenesc trep�du�ii �i lichelele ce
mi�un� �n jurul Majest�ii Sale". Hot�r�t lucru, Apostolul e sup�rat r�u pe Carol �i
pe �carolingieni", cum nume�te el clica din jurul Regelui...
Alta: �n fiecare diminea�� ntreab� simpaticul domn profesor pe ai lui: �Eih, a�i
citit gazetele, a�i v�zut lista prizonierilor, cine s-a mai predat?" E vorba de
zilnicele liste de �nscriere la F.R.N.!!!! E bun�.
Numirea noului ambasador francez la Bucure�ti a �nt�rziat, fiindc� Paul Reynaud n-a
vrut s� treac� postul �n buget (anul bugetar francez �ncepe la l ianuarie) deoarece
se angajase s� nu sporeasc� cheltuielile bugetare cu un franc � �i acum trebuie o
lege ca s� se creeze postul �i s� se acorde creditul. Faptul va fi �ndeplinit
zilele acestea. Thierry sper�, e chiar aproape sigur s� fie numit el � dar iat� c�
s-au ridicat �i al�i candida�i: de la Baume �i de la Croix (ministrul Fran�ei la
Praga) �i se vorbe�te chiar la Paris de posibila numire a lui Guy la Chambre,
actualul ministru al Aerului...
Ciano, ministru-ginere, a fost primit �n Iugoslavia la Belje (ce o fi aia?) nu la
Belgrad. Poftit la v�n�toare de seniorul Stoiadinovici. Pe l�ng� v�nat,
Stoiadinovici a oferit oaspelui s�u entuziasm cu toptanul. Au delirat masele...
acelea�i mase care acum c�iva ani spurcau pe italieni �n �njur�turi...
Scopul vizitei lui Ciano e s� dezlipeasc� definitiv Iugoslavia de politica
�securit�ii colective" �i de Geneva. Aceea�i ac�iune e urm�rit� de Italia �n toat�
Europa Central� �i Oriental�, �n cur�nd va veni �i r�ndul nostru. Lucr�rile de
apropiere au �i �nceput si sunt chiar �naintate: poftirea Regelui Carol la Roma,
eventuala �descindere" a lui Ciano la Bucure�ti etc. etc. Deocamdat� (poim�ine)
sose�te Puricelli cu o scrisoare misterioas� �i cu num�rul din lllustrazione
Italiana consacrat Regelui...
Gazetele ungure�ti comenteaz� favorabil numirea lu; Gafencu la Externe �i
declara�iile Iui. De asemenea, �nscrierea Partidului Maghiar �n F.R.N. Ele adaug�
c� �ultimele m�suri luate de Rom�nia �n favoarea minorit�ilor au cur�it terenul �i
au creat o atmosfer� favorabil� unei posibilit�i de apropiere cu Ungaria".
Influen�a Berlinului...
�n Germania, atacurile �mpotriva noastr� au �ncetat. Berliner Boer-sen Zeitung
analizeaz� chiar �ntr-un lung articol cuv�ntarea lui Gafencu de la Gala�i �i laud�
politica extern� de cur�nd (?) adoptat� de Rom�nia.
Terori�tii irlandezi continu� cu bombele lor �n Anglia. Una a explodat �n
localitatea Tralee, la c�iva metri de casa �n care se afla g�zduit �nsu�i fiul lui
Neville Chamberlain � f�r� s� ating� pe nimeni. De�i n-au f�cut victime, toate
aceste manifest�ri teroriste ating ad�nc spiritul englez de legalitate si opinia
public� britanic� �i manifest�, sub diverse forme, indignarea.
Comisia Afacerilor Str�ine din Senatul Statelor Unite a respins ideea unei
modific�ri a statutului actual al neutralit�ii. Se �tie c� Roosevelt dore�te s�
modifice acest statut �n sensul unei posibilit�i de interven�ie indirect� �n
r�zboaiele ce s-ar putea ivi. Dup� cum se vede Senatul vrea pe de o parte s�
men�in� regimul actual de strict� neutralitate, �i pe de alta s� dea peste degete
lui Roosevelt, cum i-a mai dat �i alt� dat�...
Se zvone�te cu tot mai mult� insistent� c� Miti�� Constantinescu va trece la
Ministerul de Finan�e, Bujoiu la Economia Na�ional� �i... Savu la Banca Na�ional�
(guvernator)!...
50
22 ianuarie. Ieri parastas de 6 luni la Curtea de Arge�, pentru Regina M�ria...
Vreme ce�oas� �i rece � �i trist�, cum se cuvine pentru o asemenea ceremonie.
Impresionant�, indiferen�a asisten�ei, �ncep�nd cu familia Regal� (Regele,
Elisabeta, Voievodul Mihai) pentru o femeie care a �nsemnat ceva �n �ara aceasta �i
abia s-a dus... La �n�l�imea momentului n-a fost dec�t Elena Perticari, care �n
prima jum�tate a slujbei, cu ochii a�inti�i spre cer se r�fuia cu cele nev�zute,
iar �n a doua jum�tate, cu ochii pironi�i �n p�m�nt �i cu g�ndul la mar�i1 c�uta
v�dit mijloacele s� �nnoade prezentul cu trecutul... �n afar� de familia Regal�,
mai erau de fa�� pe l�ng� autorit�ile locale, Guvernul (�n uniform�), Curtea �i
dou� cucuvele � eu �i Mironescu. Exc. Sa Urd�reanu a binevoit s� apar� �n uniforma
F.R.N. ...
La �napoiere mas� nesf�r�ita. Am stat la o m�su�� cu Patriarhul �i cu nenea Ghi��
Mironescu, mai zglobiu ca oric�nd �i de o admirabil� incon�tien��. Patriarhul mi-a
m�rturisit c� pleac�, dar c� nu �tie cine �l va �nlocui. Regele e �nchis, �i nu
spune nimic.
Ne-a mai povestit �i istorioare de pe vremea c�nd era episcop la Caransebe�.
Printre altele ne-a dat am�nunte interesante despre familia generalului lacobici,
ministrul Armamentului, ofi�er sub�ire �i simpatic, mo�tenit din armata austro-
ungar�. lacobici e descendentul unei vechi familii gr�nicere�ti, cu sentimente
curat rom�ne�ti. Tat�l s�u a fost colonel �n armata cr�iasc� �i regimentul s�u se
bucura de mare reputa�ie �n ce prive�te arta de a defila\ O m�tu�� a generalului
nostru, c�s�torit� cu un Popovici si apoi divor�at�, st�p�nea �ntreaga opinie
rom�neasc� �n regiunea gr�nicereasc� �i 7 p�n� la 8 000 de oameni votau la fiecare
alegere dup� poruncile ei. Un b�tr�n sf�tos din partea locului spunea c� �n tot
jude�ul Cara�-Severinului nu era dec�t un singur b�rbat: d-na lacobici!
B�iatul colonelului lacobici, ajuns acum ministru �n Rom�nia �ntregit�, a primit o
excelent� educa�ie �i a trecut �n mod str�lucit prin toate academiile militare
austriece, �ntruc�t prive�te educa�ia, cel pu�in, se vede...
Fiul adoptiv al lui Vlahide, f�c�ndu-ne dup� mas� imita�ii �i discursuri �� al
maniere de...", foarte reu�ite (a imitat �ntre altele pe lorga �i pe Petro viei), a
venit vorba despre Nebun. Ne-am c�..t to�i pe el, dar am recunoscut cu to�i
prodigioasa lui putere de munc� �i cu acest prilej Patriarhul a l�sat s� cad�
aceast� delicioas� formul�: �Asta dovede�te c� nu e rom�n"! P�n� �i neao�ul ��ran,
fiul de opincar de la Topli�a �i d� seama de mediocritatea neamului nostru de
corcituri...
' Elena Perticari, dejuna �n fiecare mar�i Ja r�posata Regin�.
�NSEMN�RI ZILNICE,
51
Ieri-diminea�� a ap�rut pe nea�teptate decretul cu alc�tuirea Consiliului Superior,
Directoratului �i Secretariatului General al Frontului Rena�terii Na�ionale.
Convenisem cu C�linescu s� ne sf�tuim �mpreun� asupra acestor numiri. Chiorul mi-a
tras �ns� chiulul, ca o lichea ce e. Vineri diminea�a m-am pomenit cu un telefon
din partea lui prin care catadixea s� m� previn� c�-mi va trimite un sclav s�-i dau
lista �candida�ilor mei". La propunerea mea s� vin la d�nsul s� discut�m, scroafa
mi-a r�spuns din copac c� diminea�a trebuia s� mearg� la Rege �i dup�-amiaz� avea
Consiliu de Mini�tri, �n ce prive�te Consiliul de Mini�tri m-a min�it... Dac� n-a�
fi fost dec�t eu �n joc, 1-a� fi trimis �n portul Marsiliei � dar m-am g�ndit la
prietenii mei credincio�i si mi-am c�lcat demnitatea �n picioare. Am dat lui
Dragomirescu, de la cabinetul d-lui Arm�nd, o list� de 17 persoane alese pe
spr�ncean� � ceea ce fa�� de 150 de locuri cred c� nu era mult. Seara pe la ora 7,
dl Arm�nd mi-a telefonat s�-mi spun� c� Regele a primit pe to�i candida�ii mei
afar� de unul, al c�rui nume nu �i-1 aduce aminte, fiindc� nu-1 cunoa�te. M-am
declarat satisf�cut. Dar sc�rba min�ea, c�ci ieri-diminea�� n Universul am putut
constata c� din 17 nu numise dec�t 5, pe Christi, pe Radian, pe T�taru, pe G.
Apostolescu �i pe G. Dinopol, to�i �n Consiliu, iar �n Directorat nici unul.
L�s�nd la o parte amorul meu propriu jignit, am avut p�rerea de r�u s� constat c�
criteriul numirilor a fost deplorabil. F.R.N. nu e chemat �ntr-adev�r s� joace,
dup� Constitu�ie �i dup� �nse�i legea �i statutele sale organice, un rol prea
�nsemnat �n conducerea efectiv� a Statului �i principala sa menire e crearea unui
spirit nou si realizarea unei adev�rate rena�teri na�ionale. Dar cine mai poate
vorbi de primenire moral� �i na�ional� cu escroci �i bandi�i cunoscu�i de toat�
lumea ca atare �n fruntea bucatelor, cu un Bursan, cu un Nolic� T�t�rescu, cu un dr
Banu �n sfatul suprem al Frontului?
�nc� o idee mare sabotat�! P�cat, p�cat!
Ce s� mai spun de secretarii generali. Cu un agronom ca Corn�-�eanu, cu un
intelectual ca Silviu Dragomir �i un industria� (o^c�t!) ca V�lcovici vrea
Majestatea Sa s� organizeze �for�ele sociale"? �mi vine s� r�d...
�n tren, ieri, spre Curtea de Arge�, am vorbit Chiorului cum eram �n drept s�-i
vorbesc �i i-am declarat rituos �c� m-au pierdut si pe mine..." A �ncercat idiotul
s� se scuze �i s� se ascund� dup� Rege care... �i pe aci �i pe dincolo... i-am
aruncat �n fa�� toat� sc�rba ce m� cuprinsese...
Se vede c� atitudinea mea 1-a impresionat c�ci mi-a propus numaidec�t (at�t
Consiliul c�t �i Directoratul nu erau complecte, se umpluse numai dou� treimi din
locuri sau ceva mai mult) s�-mi mai numeasc�
52
trei: pe Ion Popovici de la Lugoj, pe dr I. Popa din Trei Scaune �i pe �oneriu �
iar pe Radian s�-1 pun� �n Directorat. I-am spus s� fac� cum o vrea �i i-am �ntors
spatele...
�napoiat de la Curtea de Arge� m-am dus drept la Jockey-Club unde avea loc
balotajul lui Urd�reanu. C�derea lui ar fi fost o lovitur� grav� pentru Societate,
c�ci cu siguran��, �n asemenea caz, Regele ne-ar fi retras patronajul s�u. E
probabil chiar c� fa�� de e�ecul ministrului Casei Sale s-ar fi retras din fruntea
Institu�iei. L-am scos; cum 1-am scos nu �tiu �n afar� de mine dec�t Laptew,
secretarul clubului Panaitescu �i servitorul de �ncredere, �tefan...
G�sit ieri, la �napoiere �n Bucure�ti, urm�toarea telegram� din Berlin:
�Personal, amici�ii � Djuvara"
Nu convenisem cu Djuvara, c�ruia �ncredin�asem scrisoarea mea c�tre Wohlthat �
nimic, nici telegram�, nici scrisoare. Ce sens poate avea telegrama lui? C�
personal, fa�� de mine prietenie, dar fa�� de Guvern sau de �ara Rom�neasc�, nul
Cine poate s� descifreze enigmele unui imbecil? �ntrebare pe care �i-a pus-o si
Gafencu, c�ruia am ar�tat telegrama asear�...
�nt�lnit asear� la Jockey-Club alt diplomat rom�n, pe Lecca, care vine de la Rio de
Janeiro. De la d�nsul am aflat c� �n lupta dintre p�ianjen �i �arpe, p�ianjenul
omoar� �arpele. E vorba bine�n�eles de p�ianjenii monstruo�i �i venino�i din
Brazilia... Tot de la d�nsul am mai aflat c� �erpii cei buni m�n�nc� pe cei r�i
(venino�i). �Hochinte resant!"*, cum zice neam�ul!
Schacht a fost demis �i din direc�ia (pre�edin�ia) jleichsbank-ului. Pretextul:
unificarea �Comandamentului economic", �ntr-adev�r �n locul s�u a fost numit Miti��
Funk, ministrul Economiei Na�ionale, �n realitate, pe Schacht 1-a m�ncat �die
Partei", fa�� de care iscusitul financiar nu �i-a ascuns niciodat� dispre�ul...
Hitler a scris �ns� lui Schacht o frumoas� scrisoare de mul�umiri pentru serviciile
aduse �i 1-a men�inut ca ministru al Reichului, f�r� portofoliu...
Incidentele de grani�� ntre Ungaria �i Cehoslovacia au fost lichidate. Probabil c�
o conferin�� va avea loc �ntre reprezentan�ii ambelor ��ri pentru o �n�elegere
definitiv� asupra tuturor greut�ilor ivite cu prilejul aplic�rii noii delimit�ri.
Chalkovski a fost la Berlin, unde 1-a primit si Hitler, cu tot alaiul. Au fost
examinate �i rezolvate problemele relative la interesele germanilor
�NSEMN�RI ZILNICE. 19)9 53
din Cehoslovacia �i la greut�ile Cehoslovaciei cu Ungaria. Vizita vasalului la
suzeranul s�u...
C�pitanul Wiedemann, aghiotantul �i omul de �ncredere al lui Hi-tler, a fost numit
consul general al Germaniei la S�n Francisco. Lumea se �ntreab� pentru ce? �i-o fi
luat c�pitanul nasul la purtare, sau �1-au m�ncat" al�ii � �partidul", spre pild�?
Stoicescu (cel cu 82 de voturi contra 18 lui Mironescu) a fost confirmat rector al
Universit�ii din Bucure�ti. Guvernul nici n-avea altceva de f�cut dec�t s� �ncaseze
palma...
Presa englez� socote�te c� ultima vizit� a lui Ciano �n Iugoslavia a pecetluit nu
numai complecta �nfeudare a Iugoslaviei la Ax�, dar c� constituie �nc� un pas
foarte �nsemnat �nainte pe calea �nfeud�rii �ntregii Europe Centrale �i Orientale.
Italia ar fi acordat Iugoslaviei un credit de l miliard de dinari...
Se zvone�te c� �n cur�nd Bulgaria va adera �i d�nsa la �n�elegerea Balcanic�. Greu
de crezut...
Propaganda noastr� a zv�rlit se vede din nou bani mul�i �n Anglia, �n Fran�a �i �n
Belgia. Presa acestor ��ri e din nou plin� de articole ditirambice la adresa
Regelui Carol �i a politicii sale ��n�elepte �i abile". La m�sura de �mp�care �i de
apropiere de Germania, procedura nu-mi pare din cele mai fericite...
Na�ionali�tii spanioli �nainteaz� mereu spre Barcelona. Au ocupat Igualada
�i^Vendrell, dou� puncte importante ale liniei de ap�rare republican�, �n linie
dreapt�, Barcelona nu mai e dec�t la vreo 50 de kilometri de front.
C�ile noastre ferate plimb� prin g�ri un tren de propagand� pentru demonstrarea
�ntrebuin��rii m�tilor contra gazelor... Foarte frumos, numai c� nimeni nu posed�
m�ti! �ara lui Hiibsch, pe toate liniile, e cazul s� o spunem!
23 ianuarie, �mp�rat Napoleon Mussolini �i Kaiser Franz-Adolf Hitler se vor �nt�lni
�n cur�nd la Schonbrunn... Palatul �a fost renovat" (?), zic ziarele, �n vederea
acestui epocal eveniment...
Vizita lui Ciano �n Iugoslavia lu�nd sf�r�it, un lung comunicat ne informeaz�
despre intimitatea raporturilor italo-iugoslave at�t pe terenul
54
* "*^W"
economic c�t �i pe cel politic. O fraz� cam �ncurcat� despre ��rile vecine care
�urm�resc scopuri favorabile �nregistrate la Belgrad", e pentru noi partea cea mai
interesant� a comunicatului. V�dit, Iugoslavia a fost tras� �n �eap� Axei...
Dramele M�rii: un aeroplan uria� al lui �Imperial Airways" a fost silit s�
amerizeze �n Oceanul Atlantic, la 600 kilometri de insulele Ber-mude. Din 13
pasageri, au putut fi salva�i 10 de vapoarele chemate prin S.O.S. Frigul fiind
intens �i marea foarte rea, cei 10 pasageri salva�i au fost g�si�i ag�a�i de epava
avionului �ntr-un astfel de hal de epuizare �nc�t p�n� acum n-au putut vorbi si da
am�nunte despre cauzele accidentului. Te miri cum se mai g�sesc amatori pentru
c�l�toriile cu aeroplane...
Na�ionali�tii spanioli au ajuns la 25 kilometri de Barcelona. Pe l�ng� Igualada, au
mai cucerit �i Villanueva y Geltru �i Sitges, pe coast�, iar la nord o sum� de sate
�i or�ele. De data asta, pare c� e �le comraence-ment de la fin"...
Mussolini �i-a pierdut cump�tul. S� dea Dumnezeu s� �i-1 reg�seasc� la Schonbrunn.
Deocamdat� �ine discursuri demagogice, mai demagogice ca sub cel mai electoral
regim � �i �njur� crunt � pe to�i inamicii fascismului. Cuprinde printre ei �i pe
prietenul de recent� dat� Chamberlain?
24 ianuarie. Unirea Principatelor. Te Deum la Mitropolie, disear� �ntrunirea
membrilor Ordinului Ferdinand la Palat, �n calitatea mea de tr�d�tor (sentin�a M.
Sale Regelui Carol II!) m� ab�in de la toate. �C'est toujours quelque chose de
gagne"!
Duminic� seara la banchetul lui Pamfil �eicaru, la care m-am m�rginit s� trimit o
scrisoare, Vaida s-a l�sat �n sc�ri �i a vorbit un ceas, ca o hahaler� ramolit� �i
nemul�umit�. E nemul�umit el, e nemul�umit Ardealul, e nemul�umit poporul valah
tot. De ce? Fiindc� nu e el, Vaida, prim-ministru! In cuv�ntarea lui, amestec de
zah�r �i de sare, a avut �i c�teva lucruri bune. A�a c�nd a declarat c� �micii
poney" (!) din Partidul Na�ional ��r�nesc 1-au dat afar� din partid fiindc� a
�ndr�znit s� se �ndep�rteze de doctrinele democratice �i s� se apropie de teoriile
na�ionaliste �i c� ast�zi vede cu mirare aceia�i �poney" galop�nd cu frenezie �n
jurul programului celui mai �ndep�rtat de democra�ie �i mai apropiat de
na�ionalismul integral...
* *-* -'r- �!
: . "� M j". > '? , *��! i' . '� '
- ''�>. * iji-�'Ti-, l
A�a c�nd a subliniat c� �crisalidele de la B�d�cini au devenit fluturii regimului"
(aluzie la Jinga �i al�i membri ai �tineretului" de pe l�ng� Maniu trecu�i la
F.R.N.)... Mai pu�in bine inspirat� a fost �ncercarea sa de a pream�ri �jeniul" lui
�eicaru �i de a lovi cu orice pre� �n to�i mini�trii �i �n Rege.
Ie�irea lui Vaida, a�a cum a fost, a impresionat �ns� opinia public� deja
dezgustat� de toate actele nesocotite ale pseudodictaturii noastre � �i a
nemul�umit ad�nc Sus. Cu at�t mai bine...
Nu se vorbe�te dec�t de remanierea Guvernului, �n afar� de trecerea lui Miti�� la
Finan�e �i de �nlocuirea lui prin Bujoiu, mi�care ce pare sigur�, c�te nu se mai
spun! Ba c� Sl�vescu Victor va fi numit la Armament �n locul generalului lacobici,
ba c� Ralea cedeaz� locul lui R�du-canu �i va fi numit Ambasador la Atena (!!), ba
c� pleac� �i Ghelme-geanu �i lonescu-Sise�ti, ba c� eu voi fi numit prim-ministru
�n locul Patriarhului!!! Dac� toate aceste zvonuri de numiri de mini�tri noi vor fi
tot at�t de �ntemeiate ca cel despre numirea mea, apoi nu fac cinci parale... Se
mai zice c� Dombrowschi va fi numit �Rezistent Regal" al Bucegilor, �n locul lui
Gane, iar primar al Bucure�tilor sau Dobrescu (fostul) sau Caranfil, iar pentru
locul de guvernator al B�ncii Na�ionale s-a vorbit �nt�i de Savu, apoi (de ieri) de
viceguvernatorul Teodorescu...
Cecropid a avut o lung� conversa�ie cu Madgearu care i-a povestit �ntrevederea sa
cu Urd�reanu, c�nd a fost s�-i �nm�neze faimosul memoriu �al Ardealului" semnat de
Maniu, Mihai Popovici si Bocu. Urd�reanu 1-ar fi �ntrebat �cum s-ar putea ie�i din
impasul �n care se g�seau raporturile dintre Rege �i Maniu"� �i Madgearu insista
asupra faptului c� chestiunea i-a fost pus� de Urd�reanu, �i c� n-a adus-o el,
Madgearu, �n discu�ie. La �ntrebarea lui Urd�reanu Madgearu ar fi r�spuns c� are o
solu�ie a lui personal�, pe care, dac� ar fi acceptat� Sus, ar pro-pune-o
�prietenilor s�i" angaj�ndu-se sau s�-i conving�, sau s� trag� consecin�ele
insuccesului s�u �i �n caz de nereu�it� s�-i p�r�seasc�. Solu�ia sa era urm�toarea:
1) Regele nu trebuie s� ias� �nvins din toate c�te s-au �nt�mplat, prin urmare
Constitu�ia �octroiat�" din februarie trecut trebuie s� r�m�n� �n picioare; 2) �n
baza ei s� se admit� dou� partide (�n loc de unul); 3) s� se fac� alegeri libere
(??) �i s� se constituie �n concordan�� cu rezultatul lor, un Guvern na�ional.'!
Urd�reanu a transmis Regelui �solu�ia" lui Madgearu (�n realitate a lui Maniu!) �i
consecin�a a fost c� a doua zi Regele a semnat decretul pentru �ntemeierea
partidului unic, a Frontului Rena�terii Na�ionale.
56
Gongopol a trecut pe la mine s� m� informeze c� a dejunat cu Ma-niu care i-a spus
c� �n situa�ia actual� numai un Guvern Argetoianu ar putea descurca lucrurile. Cum,
a uitat s� indice.
Senatorul Puricelli, prietenul meu, e pentru trei zile la Bucure�ti. A venit �n
baza poftirii pe care i-a f�cut-o Regele la Paris, unde 1-a �nt�lnit �n hall-ul
hotelului Meurice �i i-a spus: �Vino s� m� vezi la Bucure�ti, �n ianuarie".
Puricelli a sosit alalt�ieri-sear� �i azi la ora 3 1/2 va fi primit de Rege. Ieri
sear� i-am dat o mas� la Jockey-Club, la care i-am poftit pe Gafencu, pe Urd�reanu,
pe Ralea, pe Mocsoni etc. Regele 1-a chemat ca s�-i vorbeasc� de problema
drumurilor, de construc�ii pentru muncitorime �i de o autostrad� de la Triest la
noi prin Iugoslavia. Dar Puricelli a mai primit � dup� c�te mi-a spus � �i o
�ns�rcinare din partea Guvernului italian, anume s� sondeze pe Majestatea Sa asupra
oportunit�ii unei vizite a Majest�ii Sale �n Italia �i �n caz afirmativ, s� fixeze
�i data. Invita�ia italian� ar veni numaidec�t. �i �n fine Puricelli ar mai vrea s�
pun� bazele definitive pentru �ntemeierea faimoasei societ�i �regulatoare" a
schimburilor comerciale dintre Italia �i Rom�nia, societate despre care am notat
deja ceva �n aceste �nsemn�ri.
Am stat ieri mult de vorb� cu Puricelli care mi-a spus lucruri interesante.
Dezaprob� cu des�v�r�ire atitudinea Italiei �n conflictul cu Fran�a �i pretinde c�
�i Mussolini ar fi nemul�umit de tot ce s-a �nt�mplat (??). �Mussolini e un �amic
sincer al Fran�ei� � spune Puricelii (�i-mi aduc aminte de declara�ia cam �n doi
peri pe care mi-a facut-o mie Ducele �n 1932: �La France n'a malheureusement en
Italie qu'un seul ami, c'est moi!") dar din nenorocire n-are cu cine vorbi �n
Fran�a. Guvernul francez nu reprezint� Fran�a, Fran�a pe care o cunoa�tem �i o
iubim to�i!" �i subtilul italian mi-a povestit mai departe, c� tot t�m-b�l�ul de la
Camer�, tot scandalul din pres� 1-a organizat Starace, secretarul general al
Partidului Fascist, un prost, care �i va pierde probabil postul din cauza
impruden�ei sale. Ziarul Tevere care a insultat at�t de trivial Fran�a1 e condus de
un escroc care i-a m�ncat �i lui, lui Puricelli, peste l milion �i jum�tate de lire
ca s�-1 �njure apoi f�r� ru�ine. �Dac� s-ar ivi un r�zboi �ntre Italia �i Fran�a,
ceea ce din fericire este exclus � a continuat Puricelli � nici un italian din
nordul peninsulei nu s-ar bate �mpotriva Fran�ei. S-ar bate numai �lazzaroni� din
sud, �i ce ar fi �n stare aceia s� fac�? Noi, cei din nord, n-am uitat ce datore�te
Italia Fran�ei... Corsica? Dar n-avem pietre destule? � Nissa? Ce s� facem cu ea?
Tunisia? Tot ce vrem e un statut omenos pentru cei 300 000 italieni care locuiesc
acolo. �i desigur c� am mai vrea s� ne �n-
1 �Am scuipat Fran�a �n fa��, dar Fran�a nu merit� nici m�car scuipatul nostru."
�NSEMN�RI ZILNICE, 1939
57
�elegem cu Fran�a asupra unei zone neutre �n portul de la Djibouti �i asupra unui
control al c�ii ferate Djibouti � Addis-Abeba... Dar a�a cum s-a procedat din cauza
prostiei celor de sub ordinele lui Mussolini, cum s� ne �n�elegem? E o mare
nenorocire c� Ducele n-are dec�t pro�ti �n jurul s�u. Hitler are o mare
superioritate asupra noastr� �n aceast� privin��: are un Stat Major excelent. Dac�
nu se proceda la violen�ele de limbaj cunoscute, am fi avut probabil de partea
noastr� �i Anglia, care ar fi f�cut presiune asupra Fran�ei pentru o �n�elegere. Pe
c�nd a�a am silit Anglia s� fac� bloc cu Fran�a �mpotriva revendic�rilor noastre".
Puricelli mi-a vorbit cu mare admira�ie de Chamberlain, a c�rui vizit� ar fi f�cut
un efect enorm de lini�tire a spiritelor la Roma... Pri-mul-ministru englez ar fi
evitat s� ia angajamente, dar a luat totu�i unul: pe acela de a face un mare
�mprumut Spaniei na�ionaliste �ndat� dup� restabilirea p�cii. Cum Italia a investit
�n Spania circa 12 miliarde de lire, Ducele sper� s� reintre pe calea �mprumutului
englez �n cel pu�in 50% din aceast� sum�... E bine �n�eles c� Italia s-a angajat la
r�ndul ei s� nu p�streze nimic din ce ocup� �n teritoriul spaniol � nici Balea-
rele, nici zona de concentrare ce i-a fost concedat� de Franco �n Maroc. Minele din
nordul Spaniei vor r�m�ne �n m�na englezilor �i numai cele din sudul ��rii vor fi
exploatate �n tov�r�ie cu ini�iative italiene...
Ziarele din Belgrad comenteaz� comunicatul dat cu prilejul vizitei lui Ciano, �i
toate declar� c� �n ce prive�te atitudinea Iugoslaviei fa�� de Ungaria, ea nu va fi
hot�r�t� dec�t �n comun� �n�elegere cu Rom�nia � alian�a cu Rom�nia r�m�n�nd baza
politicii iugoslave �n bazinul dun�rean. O �n�elegere deplin� iugoslavo-rom�n�
asupra acestei politici va fi fapt s�v�r�it cu prilejul viitoarei conferin�e a
�n�elegerii Balcanice care va avea loc �n Bucure�ti, �n cursul lui februarie.
Italia ar fi �ara cea mai bine �narmat� cu submarine, cu un num�r de 125 asemenea
vase �n serviciu, �n 1942 Italia va avea 170 submarine. Dar c�te va avea Anglia,
Germania sau Statele Unite, la acea dat�?
Directorul ziarului oficios Pravda din Moscova, numit Kalcov a fost arestat. O
serie de execu�ii au mai avut loc. Lupt�, bietul Stalin, lupt�...
Spaniolii sunt hot�r�i, de o parte �i de alta a frontului, s� revin� la Monarhie.
Numai asupra persoanei viitorului Rege nu sunt de acord, nici la Burgos, nici la
Barcelona. Unii vor pe Don Juan, fiul mai mic al lui Alfons al Xlll-lea, al�ii pe
Prin�ul Louis de Bourbon-Parma care s-a c�s�torit ieri cu principesa M�ria, fiica
Regelui Italiei; sunt �n fine foarte pu�ini partizani �i ai unei re�nsc�un�ri a
Regelui Alfons.
58
Na�ionali�tii �nainteaz� mereu spre Barcelona, avang�rzile lor au ajuns deja la
Martorell, la 13 kilometri de ora�...
�n Barcelona, Guvernul republican se preg�te�te deja de plecare. Ora�ul e
�ncontinuu bombardat, mai ales �n regiunea portului. Dimitrov, pre�edintele
Kominternului de la Moscova, a cerut lui Stalin interven�ia Rusiei pe fa�� n
favoarea republicanilor. Stalin a refuzat �ns� s� intervin�. De asemenea, Guvernul
francez a hot�r�t s� r�m�n� pe linia neinterven�iei, mul�umindu-se �s� vegheze la
respectarea integrit�ii �i independen�ei Spaniei dup� �ncetarea r�zboiului civil".
Nu va avea lucru mare de f�cut...
25 ianuarie. Unele ziare engleze �i franceze anun�� o mobilizare italian�, �n
leg�tur� cu evenimentele din Catalonia �i spre a face fa�� unei eventuale
interven�ii franceze (?). Autorit�ile italiene dezmint orice mobilizare �i cred c�
confuzia e datorit� faptului anumitor concentr�ri individuale, ce se fac �n to�i
anii pentru anumite specialit�i �n vederea educa�iei tehnice a elementelor din
rezerv�. Pe de alt� parte Berlinul d� cea mai categoric� dezmin�ire zvonului dup�
care Italia ar p�stra pentru d�nsa insulele Baleare �i Germania ar instala o baz�
�n insulele Canare. �Tonto melio!"
Na�ionali�tii spanioli au ocupat Manresa �i toate localit�ile din sudul �i vestul
Barcelonei. Trupele lui Franco au ajuns �n mahalalele Barcelonei �i se a�teapt�
predarea ora�ului. Guvernul republican se preg�te�te s� se mute �n nordul
Cataloniei, la Gerona, sau poate chiar la Fi-gueras l�ng� grani�a francez�...
Evacuarea arhivelor �i fuga unui mare num�r de locuitori au �nceput deja...
Barcelona, dup� telegrama unui corespondent al Agen�iei Havas, ia deja aspecte de
ora� abandonat...
Beck a f�cut importante declara�ii asupra politicii externe poloneze. Aceast�
politic� se �ntemeiaz� pe:
1. Raporturi de bun� vecin�tate cu ��rile limitrofe. De aici dorin�a celor mai
bune rela�ii at�t cu Germania c�t �i cu Rusia Sovietic�.
2. Alian�ele sincere �i str�nse cu Rom�nia �i cu Fran�a.
3. Opunerea la orice hot�r�re european� luat� f�r� consultarea Poloniei.
De mult n-a mai f�cut Beck declara�ii at�t de l�murite, dac� a f�cut vreodat�.
Presa iugoslav�, continu�nd s� comenteze vizita lui Ciano, afirm� cu o unitate
mi�c�toare c� Iugoslavia nu va face un pas de dragul Ungariei, f�r� o prealabil� �i
complect� �n�elegere cu Rom�nia.
Puricelli e foarte mul�umit de lunga audien�� pe care i-a acordat-o ieri Regele. Au
vorbit �i de �osele �i de construc�ii, dar mai ales de politic�. Regele a afirmat
lui Puricelli c� vrea s� str�ng� rela�iile cu Italia c�t de mult �i a p�rut
�nc�ntat s� fac� o vizit� la Roma. Dar �nainte, ar dori s� vin� un prin� italian �
de preferin�� Principele de Piemonte � s� asiste la a 100-a aniversare a na�terii
Regelui Carol I, care se va celebra la 10 Mai. Regele ar vrea s� �ntruneasc� �n
acea zi reprezentan�i ilu�tri ai Fran�ei, ai Germaniei �i ai Italiei, cele trei
Puteri sub obl�duirea c�rora a fost �ntemeiat� Dinastia rom�n�. Ar fi �i un fericit
prilej de �nt�lnire �n trei... pe un teren neutru. Puricelli s-a �ns�rcinat s�
ob�in� trimiterea d-lui Piemonte �i �n tot cazul Regele Carol va primi o poftire
oficial� la Roma. Italianul a mai vorbit Regelui �i de planul lui cu Societatea
rom�no-italian� pentru reglementarea schimburilor comerciale. Regele a primit cu
mare pl�cere �i ideea �ntemeierii societ�ii �i propunerea pre�edin�iei mele, f�cuta
de Puricelli, c�ruia i-a spus: �C'este un conseiller des bons et des mauvais
jours!"(??). Puricelli va merge la Roma s� comunice consim��m�ntul Regelui Carol �i
societatea va lua imediat fiin��, zice el. Regele i-ar mai fi vorbit r�u de Sola
(�c'etait un ennemi de la Roumanie") pe care 1-a v�zut plec�nd cu pl�cere � si bine
de Ghizi care �i e simpatic.
�n materie de drumuri, a insistat �i Regele pentru o autostrad� Trieste-Rom�nia
prin Iugoslavia. Dar de unde parale, ca s� o construiasc�?
Alalt�ieri-sear�, dup� masa pe care am dat-o lui Puricelli la Jockey-Club,
Urd�reanu, lorgu Ghica, Mih. Sturdza, Niculi�a si al�ii au jucat poker p�n� la ora
7 1/2 diminea�a. A fost o lovitur� de 149 000 de lei, o �nt�lnire �ntre Ghica �i
Sturdza!
De-ale lui lorga:
Ieri-sear� la Palat (recep�ia decora�ilor cu Ordinul Ferdinand) �i tu-ruia gura
paranoicului. Nu ataca direct (at�t ar mai fi lipsit), dar povestea istorioare.
F�c�nd aluzie la mantaua alb� �n care Regele a ap�rut �nv�luit la Te Deum-ul de la
Anul Nou (pelerina Mihai Viteazul) �i la talia pipernici�ilor s�i de mini�tri, dl
profesor spunea: �Eih, drrrag� � Alb� ca Z�pada �i cei nou� pitici"1. Pe C�linescu
nu-1 chema dec�t �Tuc�linescu", �n r�setele asisten�ei si mai ad�uga: �Eih drrrag�
� Hi-tler are pe Goring �i Regele nostru pe Chioring � s� ne tr�iasc�!" Plin de duh
cum se vede, dl profesor!
1 Un film care a avui un imens succes pretutindeni, un film desenat de Walt Disney,
creatorul lui Micky Mouse.
Regele n-a schimbat, sus, dec�t c�teva vorbe cu fiecare din cei prezen�i �
conversa�ii mai lungi a avut jos la bufet. Acolo a luat pe Vaida �i s-a �ntre�inut
cu el timp de o jum�tate de ceas, iar cu lorga, ioc. Acum are s� se dezl�ntuiasc�,
paranoicul!
Dup� toate c�te a spus de Rege � �i fie numai c�t a spus la Academie � nu e de
priceput ce mai caut� dl lorga la Palat. C�nd �njuri �i dai ghes, asta se nume�te
c� faci �antaj. Dar �i �antajul reu�e�te o dat�, de dou� ori, de trei ori, �i
sf�r�e�te prin a nu mai prinde.
Candidatura lui C�linescu la pre�edin�ia Consiliului, care �n timpii din urm� avea
cele mai multe �anse (am consiliat-o �i eu ast�-toamn�) d� de dificult�i. Se pare
c� ar fi foarte prost primit� �n Germania. �i aiurea. At�t timp c�t nu se schimb�
sistemul, c�t timp se r�m�ne la dic-tatura-corcitur�, f�r� scopuri bine
determinate, f�r� metode, f�r� selec�ie, f�r� sanc�iuni, f�r� metode noi de
guvernare �ntr-un cuv�nt � schimb�rile la pre�edin�ia Consiliului (?) sunt lipsite
de orice importan��. Ori e pus acolo un zero ca Patriarhul, ori e cucu�at� o simpl�
slug� plecat� ca C�linescu � tot una e.
Azi-noapte (informa�ie Munizof) s-ar fi arestat ni�te ofi�eri gardi�ti care
organizau un complot �mpotriva Regelui. Al doilea de la Boboteaz�...
26 ianuarie. Un fapt care a trecut aproape neobservat; dar care totu�i nu e lipsit
de oarecare importan��: acum c�teva zile Regele Faruc al Egiptului a fost proclamat
Kalif al Islamului, titlu care c�zuse o dat� cu ultimul Sultan al Turciei.
Proclamarea s-a f�cut �n prezen�a Emirului Fey�al, Mo�tenitorul Tronului lui Ibn
Saud, st�p�nitorul Meccci �i a �eicului Hussein, Prin� Mo�tenitor al Yemenului �i
a�a-zisului �Napoleon al arabilor". Ace�ti prin�i arabi sunt cei mai �nc�p��na�i
reprezentan�i ai fanatismului musulman, �i gestul lor e simptomatic. Demnitatea de
Kalif a pierdut ce e drept, �n secolul trecut, mult din autoritatea ei, datorit�
sl�biciunii Sultanilor �i abuzului lor de putere cu care erau �nvesti�i, �n
favoarea politicii turce�ti. R�m�ne totu�i o bun� parte din musulmani care va mai
asculta de glasul Kalifului...
Na�ionali�tii spanioli continu� �ncercuirea Barcelonei �i �nainteaz� regulat.
Guvernamentalii se retrag spre grani�a Fran�ei. Ocuparea Barcelonei de c�tre
trupele franchiste e o chestiune de c�teva zile, sau chiar de ceasuri. Intr�m �n
ultima faz� a r�zboiului civil...
Germania inten�ioneaz� s� nu mai pl�teasc� anuit�ile �i dob�nzile �mprumuturilor
Dawes �i Young, singurele pe care le pl�tea de altrnin-
teri. Cel de-al III-lea Reich socote�te c� Germania a pl�tit p�n� acum Fran�ei 500
milioane livre sterline, �i Angliei 125, �i c� e destul.
Ribbentrop a sosit la Var�ovia. Vizita �nseamn� confirmarea acordurilor din 1934.
Daily Telegraph, specializat �n �tirile senza�ionale dar nu destul de bine
controlate, pretinde c� vizita lui Ribbentrop are de scop secret dar principal, s�
rup� Polonia din alian�a francez�...
Cutremur catastrofal �n Chile. Zeci de mii de victime...
Vicedictatorul nostru s-a hot�r�t �n fine s� l�mureasc� publicul asupra exploziilor
din 7 ianuarie (strada Oarc�) �i din zilele trecute (�oseaua G�rii de Est). Ziarele
de azi-diminea�� dau am�nunte aproape complecte. Principalul vinovat, un locotenent
Dumitrescu Nicolae din Direc�ia chimic� militar�, a fost arestat noaptea trecut�
(el e ofi�erul despre care vorbe�te �nsemnarea mea de ieri), a f�cut m�rturisiri
complecte, apoi s-a sinucis (?) Preg�tirea ma�inilor infernale ar fi fost poruncit�
de conducerea (?) G�rzii de Fier... Printre cei aresta�i e �i un director de la
Societatea petrolifer� �Redeven�a", un Popescu oarecare.
27 ianuarie. Marele eveniment de ieri e ocuparea Barcelonei de c�tre
na�ionali�ti... Nimeni, cred c� nici chiar Franco nu se a�tepta ca lucrurile s�
mearg� at�t de repede. Toat� lumea credea c� ro�ii vor rezista �n Barcelona �i c�
ora�ul va trebui s� fie cucerit strad� cu strad�, �n fapt n-a fost nici o
rezisten��, trupele franchiste au intrat �n metropola Cata-loniei f�r� nici o
lupt�, cu muzicile �n fruntea regimentelor. Autorit�ile �i trupele republicane s-au
retras spre nord, spre frontiera francez�. Telegramele na�ionaliste pretind c�
popula�ia Barcelonei a f�cut trupelor liberatoare o primire entuziast�, c�
steagurile franchiste f�lf�iau pretutindeni. O fi; poate c� oamenii istovi�i �i
�nsp�im�nta�i de at�tea bombardamente �i-au dat seama c� virtual r�zboiul era
terminat...
Entuziasmul a fost enorm la Burgos cum era �i natural, dup� marea victorie
pecetluit� ieri prin c�derea Barcelonei; a fost mare de asemenea �i la Roma, �i �n
toat� Italia. Manifesta�ii delirante au avut loc �n pia�a Vene�ia, �i Ducele a fost
aclamat �ndelung, �n Germania �tirea a fost comentat� de ziare cu bucurie dar
entuziasmul poporului a fost nul. �n Fran�a ziarele de dreapta sunt entuziaste de
fulger�toarea ofensiv� a lui Franco �i cer crearea imediat� a unei Ambasade la
Burgos. Cele de st�nga cer o interven�ie diplomatic� ca s� se sf�r�easc� v�rsarea
de s�nge... Democra�ia a devenit deodat� filantropic�. In Anglia, ca mai
pretutindeni, sf�r�itul r�zboiului civil din Spania e privit ca o u�urare
sufleteasc� �i ca o �mbun�t�ire a situa�iei politice generale.
I � l"
62
Se zice c� Mussolini ar fi hot�r�t s� cear� o nou� conferin�� a celor 4 Mari
Puteri, pentru reglementarea definitiv� a afacerilor spaniole. Scopul urm�rit de
Duce ar fi �ntreit: 1) S� opreasc� noi v�rs�ri de s�nge; 2) S� se proclame poporul
spaniol st�p�n pe propria lui soart�, cu consim��m�ntul Italiei �i Germaniei, care
au f�cut enorme sacrificii pentru triumful generalului Franco; 3) S� se stabileasc�
c� niciodat� un Guvern comunist sau de Front Popular nu va fi tolerat nici �n
Catalonia nici la Madrid.
Se confirm� pe de alt� parte c� Franco e �n pline negocieri cu Anglia pentru
ob�inerea capitalurilor necesare pentru refacerea Spaniei.
Un spanac italian: Dijesa della Rozza public� o cart� etnografic� a Occidentului
european din care rezult� c� majoritatea popula�iei e italian� p�n� dincolo de Lyon
�i aproape de Toulouse! P�n� unde poate duce patima!
Statele Unite de�in 58% din aurul lumii �ntregi; Anglia 12% �i Fran�a 11%. �n 1933,
Statele Unite nu posedau dec�t 33% din aurul mondial...
Paul Reynaud, ministrul de Finan�e al Fran�ei, cere libertatea schimburilor �i
comer�ului de devize! Am astfel un aliat, �i ce aliat (nu �ndr�znesc s� zic un
discipol, c�ci discipoli suntem am�ndoi, ai bunului-sim�!) �n �ara lui Rist!
Satisfac�ie tardiv� �i platonic�!
Ieri dup�-amiaz� S.S. Patriarhul ne-a �ntrunit, conform invita�iilor lansate, �ntr-
o prim� �edin�� a Consiliului Superior al Frontului Rena�terii Na�ionale. Au
r�spuns mul�i la chemare, sala Senatului era plin�, �i Guvernul �n p�r. Dintre
consilierii regali, Vaida, Mironescu, Balif �i cu mine. N-am mai recunoscut sala
Senatului, complect ref�cut�. Lojile laterale au disp�rut �i tribunele au fost
masate �n fund. Dou� singure busturi: Ionel Br�tianu �i Mi�u Pherechyde. Am �inut
astfel prima �edin�� a Consiliului F.R.N.-ului sub obl�duirea glorioaselor amintiri
ale Partidului Liberal...
�edin�a a fost lamentabil�. A �nceput prin inevitabila sfe�tanie. Doi popi �i o
ceat� de c�nt�re�i cu capete patibulare au �ng�nat rug�ciuni un sfert de ceas. Apoi
s-a urcat Patriarhul �n scaunul preziden�ial �i a citit o peltea lung�. Miron
Cristea s-a �nf�i�at totdeauna p�n� acum ca un cititor iscusit; vorba lui c�dea
l�murit� �i ritmat�. De data asta a citit cu greu, �ncurcat, cu opriri �n mijlocul
frazelor, f�r� glas � parc�-i era �i lui sc�rb� de ce citea. Dup� Patriarh a luat
cuv�ntul Garoflid, �n numele agricultorilor �i a citit din nou discursul pe care-I
repet� de 20 de ani... �l auzeam pentru a nu �tiu c�ta oar�. Dup� Garoflid a venit
la r�nd
�NSEMN�RI ZILNICE, 193,9
63
Gherman, socialistul, �n numele muncitorilor. A declarat c� muncitorii socotesc c�
orice rom�n trebuie s� se preocupe pentru moment numai de existen�a �i de ap�rarea
Statului Na�ional Rom�n; c� unirea tuturor este necesar�, �i c� �n vremuri at�t de
grele pun revendic�rile lor profesionale �i sociale pe un plan secundar. Programul
socialist nu va putea fi urm�rit dec�t dup� ce Statul rom�n va fi �nt�rit si
asigurat �n existen�a lui.
Dup� Gherman s-a suit la tribun� V�lcovici �i ne-a f�cut (�n numele industriei!!!)
un �discurs la Adres�" anost �i nesf�r�it. Timp de un ceas ne-a pisat cu �locuri
comune" pe care le-am auzit deja o via�� ntreag�, de la tribunele defunctului
Parlament. M-a exasperat, a�a �nc�t, n-am mai putut s� ascult �i pe Anibal
Teodorescu (�n numele intelectualilor!) care a vorbit �n aceea�i not�, �i am
plecat.
La ie�ire, �n sala de al�turi m� �nt�mpinau to�i �i m� �ntrebau: �Ce e asta? Suntem
la Camer�?" �n rezumat �edin�� perfect inutil� �i trist debut al unei organiz�ri
politice f�r� vlag� �i f�r� scop.
Seara a fost o mas� �colegial�" la Continental: nu m-am dus, s� nu fiu tentat s�
vorbesc. Tot ce pot face �n favoarea regimului actual e s� tac!
V�zut dup� �edin�a F.R.N.-ului pe doctorul Angelescu Ia care m-am dus s�-mi
isc�leasc� peti�ia pentru crearea unei Mitropolii �n Oltenia. L-am g�sit furios �i
foarte �ngrijorat. Toate merg prost, �n afar� �i �n�untru. Bine�n�eles, toate ar
merge bine dac� ar fi el prim-ministru sau m�car ministru... Mi-a vorbit despre
furia lui l orga care nu mai cunoa�te margini de c�nd Regele a vorbit o jum�tate de
ceas cu Vaida �i deloc cu el, la recep�ia de mar�i de la Palat... Mi-a spus c�
trebuie numaidec�t s� formez eu un Guvern, c�ci numai eu a� putea scoate c�ru�a din
noroi �i s� �mpac �ara cu Germania... �i mi-a mai spus c�te alte bazaconii.
Dar mi-a dat �i dou� informa�ii interesante: una c� Atta Constanti-nescu s-a dus la
Berlin s� intervin� prin Lipski, ambasadorul polonez, �n favoarea unei �mp�ciuiri �
alta c� Regele i-a spus mar�i seara c� vrea s� expulzeze pe Schickert,
corespondentul D.N.B.-ului, care se amestec� prea mult �n politica noastr� intern�.
At�t ne mai lipsea, s� expulz�m pe reprezentantul agen�iei oficiale germane de
informa�ii, ca s� ne �mp�c�m cu Berlinul! Mi-am adus aminte c� era joi, c� Gafencu
primea la Jockey-Club �ntre orele 6 �i 8 pe diploma�ii str�ini � am l�sat pe
Angelescu �i am alergat la club s� opresc dac� mai era timp un act de nebunie. La
Jockey am g�sit �i pe Urd�reanu �i am preferat s� vorbesc cu el. Mi-a spus c� nu
era vorba de expulzare, c� a fost numai o amenin�are ca s� impresioneze pe
Schickert, care se poart� foarte prost, dar c� nu va fi expulzat. L-am rugat s�
spun� Regelui s� nu mai
64
arunce untdelemn pe foc, s� o lase mai moale cu expulz�rile �i cu �mpu�c�rile
(aluzie la �sinuciderea" locotenentului Dumitrescu1 dac� vrea s� ajungem la o
�n�elegere cu Berlinul. Urd�reanu a fost absolut de p�rerea mea �i mi-a f�g�duit c�
va interveni repede.
Nu �tiu dac� a intervenit, dar rezultatul 1-am v�zut �n ziarele de azi-di-minea��:
'a fost �mpu�cat �i Cristescu2, fost profesor la liceul Laz�r �i conferen�iar la
Universitate. Cristescu sc�pase din tren, odat� cu Alexandru Cantacuzino c�nd au
fost transporta�i de la Miercurea Ciucului la Bucure�ti pentru judecare. Condamnat
�n lips� la 9 ani �nchisoare nu putuse fi g�sit p�n� ieri de Poli�ie. Cristescu era
cu siguran�� unul din cei mai activi gardi�ti �i probabil c� el conducea mi�carea
de la dispari�ia lui Codreanu... Gestul Poli�iei o fi purces din imboldul
preocup�rilor interne � dar c�nd Volkischer Beobachter public� cartea lui Ze-lea
Codreanu �C�tre Legionari" �i c�nd vrem s� ne �mp�c�m cu Germania, poate c� gestul
n-a fost tocmai socotit... Prea e expeditiv dl Arm�nd �n proced�rile d-sale!
�nc�t prive�te str�duin�ele domnilor George Br�tianu �i Atta Con-stantinescu la
Berlin, s� dea Dumnezeu s� reu�easc�. Le cred �ns� inoportune. Ce amestec� pe
Lipski (�l'ami de notre ami Djuvara"!) �n treburile noastre? Noua pereche comic�,
ace�ti Pat �i Pattachon diplomatici, cam pun picioarele �n str�chini!
Bichi Lupu Kostaki sejaud� c� e trimis �n misie la Berlin s� �mpace Germania cu
Rom�nia, ��n�elegi d-ta, Mackensen vorbe�te �n memoriile sale de tot, prin urmare
eu..." �i poveste�te asemenea lucruri secretarilor mei... Am rugat pe Gafencu s�
intervin� pe l�ng� d�nsul, s� tac� cel pu�in. Gafencu a s�rit ca �mpu�cat: �Cum? Ai
crezut c� puteam �ncredin�a o asemenea misiune lui Bichi? �tii d-ta ce sunt
neamurile; ca s� scap de el �i de Florica (so�ia lui) i-am vorbit de o misiune din
partea Timpului3, s� mearg� undeva �n Europa s� studieze situa�ia local� � �n
realitate s� se plimbe. M-am g�ndit mai mult la Nissa �i la Monte Carlo, dec�t la
Berlin..." Gafencu era furios. Dar �n realitate e lipsit de autoritate. Va s� zic�
p�n� acum se ocup� de �mp�carea ambelor ��ri!: 1) aparatul oficial diplomatic rom�n
ca �i cel german; 2) Eu; 3) Malaxa (a fost �i el trimis la Berlin); 4) G. Br�tianu
�i Atta Constan-tinescu; 5) Bichi Lupu Kostaki! Apoi dac� nu vom reu�i, unul sau cu
to�ii, e c� �ara rom�neasc� n-are noroc!
Mare dezbatere �n Camera francez� �n jurul politicii externe. Bonnet �i Daladier au
f�cut dou� discursuri bune, ferme dar totodat� moderate
1 La Senat, C�linescu-mi confirmase c� n-a fost sinucidere ci �mpu�care,
2 Nu trebuie confundat cu popa Cristescu, renegatul.
3 Ziarul lui Gafencu.
fa�� de insultele italiene. Camera le-a votat �ncrederea cu 374 de voturi contra
228. Despre noi, Bonnet a spus: �c�ut�m s� p�str�m cele mai bune rela�ii cu
Rom�nia", �nainte, enumer�nd alian�ele Fran�ei, a omis Rom�nia, �i �n alt loc a
vorbit de negocierile economice cu noi. Foarte bine, �mi era fric� s� nu ne str�ng�
mai tare �n bra�e... ceea ce ne-ar fi �ngreunat, �ntre altele, negocierile cu
Germania.
�nainte de a pleca Puricelli a v�zut pe Miti�� Constantinescu, care primise ordin
s�-1 primeasc�. Impresia italianului: �11 ne sait rien et ne comprend rien..."; i-a
anun�at totu�i c� Rom�nia va participa �i anul a-cesta la �Fiera di Milano", al
c�rui mare organizator este amicul Puricelli...
28 ianuarie. Illustrazione Italiana a scos un num�r special �nchinat Rom�niei �i
Regelui Carol. Num�rul a fost tip�rit cu ajutorul lui Puricelli �i cu banii da�i de
el �i aduna�i �n parte de �oneriu �n �ar�. Autoriza�ia Guvernului italian a fost
destul de anevoioas� de ob�inut �i nu s-a putut ob�ine dec�t prin influen�a lui
Puricelli. Articole despre latinitatea Rom�niei, despre drepturile noastre asupra
�ntregului teritoriu al Daciei etc. nu puteau fi pe placul ungurilor mai ales �ntr-
o revist� italian�. De�tep�i, ungurii n-au f�cut nici un demers la Roma �i s-au
mul�umit s� cumpere (�i s� distrug�) toate numerele, cum au ap�rut! �oneriu a
comandat �nc� l 000 de numere, livrabile la noi �n Rom�nia! �n �mprejur�rile de
azi, publicarea acestui num�r rom�nesc al r�sp�nditei reviste italiene ia o
importan�� politic� �nsemnat�.
Schickert, corespondentul lui D.N.B. (Deutscher Nachrichten Bu-reau) care era s�
fie expulzat, e omul care a pus la cale publicarea articolelor scandaloase contra
Lupeasc�i �i a Regelui Carol ap�rute �n ultima vreme �n ziarele nem�e�ti. De �noi"
nu se poate atinge nimeni, �noi" suntem sacrosanc�i. De aci hot�r�rea de expulzare.
Piar� �ara, duc�-se toate pe copc�, un singur lucru e important pe lume: d-na
Lupescu, dl Carol �i leg�turile lor... Nenorocit� �ar�! Acest Schickert se afla
acum �n urm� �n Berlin �i Lega�ia noastr� a refuzat s�-i vizeze pa�aportul pentru
�napoiere la Bucure�ti. A intervenit atunci Gafencu �i a dat ordin special sase
vizeze pa�aportul. Pentru aceast� gre�eal�, Gafencu a fost pus la col�, �n
genunchi, �n cabinetul lui Urd�reanu. D-na Lupescu, mai bun� de inim�, a iertat pe
Gregory �i a fost chiar �n persoan� la ceaiul diplomatic pe care zisul Gregory 1-a
oferit �n saloanele Nu�etei. De ru�inea diploma�ilor, Gregory a ascuns-o �ntr-o
odaie de sus, unde i-a aranjat un poker cu c�iva tovar�i sco�i din lada cu gunoi...
66
La Graz, �n Austria, dou� regimente locale s-au revoltat �mpotriva Reichului �i au
pus st�p�nire pe Administra�ie. Reichul a trimis for�ele necesare germane �i
ordinea a fost restabilit�! Germania nou� �i protestant� a �nghi�it vechea �i
catolica Austrie, dar nu o va mistui at�t de u�or!
Na�ionali�tii, st�p�ni pe Barcelona, �nainteaz� spre nord. �n aceast� direc�ie au
ocupat deja ora�ul Mataro. La Barcelona �i �n jurul Barcelonei, na�ionali�tii au
capturat imense cantit�i de muni�ii, de provizii �i armament �nsemnat. Din
fort�rea�a Montjuich au fost elibera�i l 500 de de�inu�i na�ionali�ti. Pre�edintele
Azana a fugit spre grani�a francez� �i se pretinde c� ar fi luat cu d�nsul 75
kilograme de bijuterii �i 30 kilograme de aur � furate din b�ncile din Barcelona.
Cehoslovacia a hot�r�t s� recunoasc� �de jure" Guvernul generalului Franco. Fran�a
�i Anglia �l vor recunoa�te �i ele c�t de cur�nd, �ndat� ce voluntarii italieni vor
�ncepe s� fie retra�i (?). Dup� ce Guvernul francez va recunoa�te Guvernul
na�ionalist spaniol ca legitim, �i va remite �i aurul depus la Paris de Guvernul
republican.
Din discursurile lui Bonnet �i al lui Daladier rezult� c� Fran�a ar dori o
conferin�� interna�ional�, dar n-ar admite ideea italian� a unei conferin�e �n
patru (gen Miinchen) deoarece e hot�r�t� s� nu primeasc� nici o media�ie �n
conflictul ei cu Italia...
Cutremurul din Chile a fost din cele mari: se num�r� p�n� acum vreo 30 000 de mor�i
�i vreo 50 000 de r�ni�i!
Cehoslovacia se g�nde�te la o eventual� retragere din Societatea Na�iunilor. P�n�
acum nu s-a hot�r�t la Praga, dar gestul e de a�teptat, dat� fiind �nfeudarea
complect� a Cehoslovaciei fa�� de Germania.
Simpaticul Csaki, ministrul de Externe al Ungariei, a f�cut �i d�nsul un lung
expozeu �n Parlament. Interesant pentru noi e numai ce a spus despre noi. A
m�rturisit c� ultimele m�suri luate �n favoarea minorit�ilor din Ardeal au �nlesnit
mult o apropiere �ntre Guvernele din Budapesta �i Bucure�ti, pe care o dore�te.
Ministrul maghiar n-a emis revendic�ri speciale �n dauna noastr� �i s-a mul�umit s�
agite numai problema minorit�ilor...
�n gara Ploie�ti-Triaj, un tren de marf� s-a ciocnit cu un tren de petrol al
Societ�ii �Astra". Un cazan a explodat �i a provocat un incendiu
care a distrus ambele trenuri �i alte vagoane. Sunt mai mul�i mor�i �i pagube de
peste 50 de milioane...
Printre gardi�tii aresta�i �n ultima vreme e �i ginerele defunctului profesor
Marinescu, neurologul imbecil. E un om �nst�rit �i-1 cheam� Butu. Mai sunt �i al�i
oameni cu stare, printre cei aresta�i �i te miri p�n� �n ce straturi a p�truns
psihoza aceasta a legionarismului... E �i un �ef de serviciu de la Casa P�durilor
�i c�i al�ii.
Mi se spune c� profesorul gardist Cristescu, r�pus �n mod at�t de tragic, a fost
g�sit de Siguran�� cu totul �nt�mpl�tor. Siguran�a �l c�uta cu to�i agen�ii ei,
c�ci Cristescu devenise �eful Mi�c�rii Gardiste de c�nd sc�pase din domiciliul
for�at, �i �nlocuise pe Zelea Codreanu mai �nt�i �nchis �i apoi ucis. Se vede �ns�
c� Cristescu nu era un prost, c�ci izbutise s� se ascund� perfect de Poli�ie, �i
din umbr� �ndruma toat� mi�carea de propagand�, ca �i pe cea terorist�...
Acum c�teva zile, un anumit David, avocat (�i de altminteri cre�tin de�i-1 chema
David) surprins la amanta lui de so�ul acesteia, s-a sinucis. Cel pu�in a�a s-a
spus. Poli�ia b�nuind c� David ar fi putut fi �mpu�cat de so�ul damei a f�cut o
descindere la inginerul Cristescu � c�ci a�a-1 chema pe so�ul �ncornorat � �i acolo
a f�cut c�teva descoperiri interesante. A descoperit mai �nt�i c� inginerul
Cristescu era fratele gardistului Cristescu. A mai descoperit printre h�rtiile
inginerului �i adresa sau mai bine zis adresele gardistului, c�ci avea mai multe.
�i a�a s-a �nt�mplat ce trebuia s� se �nt�mple...
�n Directoratul F.R.N. a mai fost numit �i dl Helmuth Wolf, din partea minorit�ii
germane, iar �n Consiliu al�i c�iva sa�i �i �vabi.
Domnii membri fondatori ai F.R.N. au fost du�i ieri la Curtea de Arge�, s� se
bucure �i ei de un dejun pe gratis �i de sindrofia d-lor C�-linescu, Miti��
Constantinescu & Consor�i. Au fost plimba�i la mormintele Regilor �i la biserica
domneasc�, unde popa Nae �subsicritarul" le-a �inut �i o conferin��.
29 ianuarie. Profesorul Keramopulos a f�cut o interesant� comunicare la Academia
din Atena � interesant� pentru noi. Pentru prima dat� se recunoa�te �n mod oficial,
�n Grecia, toat� importan�a popula�iei rom�ne�ti (cu�ovalahe) �n Pind �i �n Epir.
Dl Keramopulos enumera toate comunele �n care popula�ia valah� exist�, fie �n
majoritate, fie n\minoritate, m�rturisind ca atare �i comunele p�n� acum
contestate, �n continuare, profesorul K. explic� cauzele sc�derii popula�iei
68
cu�ovalahe �n ultimele dou� decenii prin emigrare �i le atribuie pe de o parte
atrac�iei etnice prin colonizarea Cadrilaterului, iar pe de alta concuren�ei
refugia�ilor greci din Asia Mic� c�rora li s-a �nlesnit crearea de mari cresc�torii
de vite �n Epir. Totu�i, dup� statisticile grece�ti, n-ar fi emigrat mai mult de 4
000 de familii, adic� vreo 20 000 de suflete. Profesorul Keramopulos se ridic�, �n
comunicarea sa, �i �mpotriva teoriei lui Roessler (discontinuitatea elementului
roman de partea st�ng� a Dun�rii prin retragerea tuturor coloni�tilor romani, sub
Aure-lian, de partea dreapt� a Dun�rii � odat� cu retragerea legiunilor), teorie pe
care ungurii au adoptat-o �ntr-un interes politic lesne de �n�eles.
Comunicarea profesorului Keramopulos e primul �i singurul succes pe care-1
�nregistr�m de pe urma �n�elegerii Balcanice! Tot e ceva!
Ungurii au votat serviciul militar obligatoriu, de la 18 la 60 de ani, pentru toat�
lumea, inclusiv ovreii � chiar cei din categoriile c�rora li s-au retras toate
drepturile cet�ene�ti.
A murti Gheorghe Mihalache, fost �nv��tor �i deputat. A nu se confunda cu Ion
Mihalache, fost �i el �nv��tor �i deputat, dar �n plus ilustru om de Stat. A murit
�i Nicu Corfescu, un nenorocit de tenor, unul din ini�iatorii Operei Rom�ne�ti �i
care ne pisa �n fiecare an cu bilete de concert, �nainte de a muri definitiv, a
murit ani de zile de foame...
Macaronarii amenin��. Glasuri oficiale din Italia afirm� c� revendic�rile lor
trebuie discutate. Dac� Fran�a se �nc�p��neaz� s� nu stea de vorb�, apoi vor vorbi
�tunurile italiene". Bietele tunuri italiene, de at�t sunt �n stare, s� vorbeasc�.
Presa german� sus�ine preten�iile italienilor, dar cu mult� modera�ie.
Pe c�nd cele dou� poluri ale Axei se agit� �n mi�c�ri care sunt departe de a fi
sincronice, pacifistul Chamberlain a �inut la Birmingham, la o mas� oferit� de
corpora�ia giuvaergiilor (!!), o cuv�ntare ce cu drept cuv�nt se poate numi
�epocal�" fiindc� pune definitiv la punct politica englez�. Premierul britanic
afirm� �nc� o dat� meritele politicii pe care a urmat-o �i pe care o va urma �i de
aci �nainte, �i anume de a face tot ce �i st� �n putin�� pentru evitarea unui
r�zboi ale c�rui consecin�e, dat� fiind tehnica de ast�zi, ar fi incalculabile.
Chamberlain mai afirm� c� �n septembrie trecut pacea n-ar fi putut fi salvat� f�r�
concursul lui Mussolini (??), si c� acest concurs, d�nsul, Chamberlain, nu 1-ar fi
putut ob�ine f�r� Acordul anglo-italian din prim�vara anului 1938 �i f�r�
scrisoarea pe care a adresat-o Ducelui �n august. Probabil c� Chamberlain �tie prea
bine c� Hitler n-ar fi f�cut niciodat� r�zboi, c�
interven�ia lui Mussolini era dinainte ticluit� � dar a vrut s� �ntind� un balsam
pe r�nile amorului propriu italian ce s�ngereaz� �nc�, fa�� de succesele aliatului
Hitler... �ir Nevilie a m�rturisit c� ��n�elegerile" sunt anevoioase de realizat �i
c� r�zboaiele se pot declara mai u�or, c�ci pentru o �n�elegere trebuie s� fie cel
pu�in doi, pe c�nd pentru un r�zboi e de ajuns unul � sofism enun�at pentru nevoile
demonstra�iei �ntreprinse: greutatea sarcinii ce apas� pe umerii celor ce vor s�
salveze pacea cu orice pre�.
Dup� ce a vorbit pe lung de str�duin�ele Angliei pentru men�inerea p�cii �
Chamberlain a �ntors foaia �i a enumerat tot ce a f�cut Anglia de doi ani pentru
armamentul ei �i a ar�tat tot ce va mai face �n urm�torii doi ani... E �ntr-adev�r
impresionant, �i probabil c� cei cu �elocin-�a tunurilor" vor fi impresiona�i �i
ei, f�r� s� mai amintim c� un r�zboi se face �nainte de toate cu parale �i c� cei
cu degetul �n gur� risc� s� �i-1 bage �i �n ochi!
In mijlocul z�p�celii provocate de n�zb�tiile totalitarilor, discursul lui
Chamberlain e bine venit.
Odat� cu cuvintele de t�rie �i de pace ne vine din Anglia �i vestea unei largi
remanieri a Cabinetului, �n fruntea mai multor departamente importante au fost pu�i
oamenii desemna�i prin �ncrederea opiniei publice, l�s�ndu-se pentru moment la o
parte criteriile de partid. Refacerea Ministerului va �nt�ri �i ea pozi�ia lui
Chamberlain, dovedind �ntre altele c� regimul nu e pe punctul s� fie schimbat, cum
s-a afirmat mult �n unele cercuri politice engleze...
Printr-un decret-lege s-a creat un Consiliu Superior al Tarifelor �i
Transporturilor. Reglementarea tarifelor �i problemelor de transport a fost astfel
scoas� de la C�ile ferate din m�na tehnicienilor �i con�opi�ti-lor care nu o
pricepeau dec�t din punctul de vedere str�mt al echilibr�rii bugetului �i dat� pe
m�na unor ini�iative mai independente. De c�iva ani nu cer eu aceast� m�sur�! Bine
c� s-au �ndurat s�-mi fure �i aceast� parte de program! Ca pre�edinte al noului
Consiliu a fost numit Caranfil (?). Consiliul Economic Superior a delegat pe
Costic� Ange-lescu, care vede clar �n materie de tarife si transporturi.
Gafencu pleac� la Belgrad, �ntr-o vizit� neoficial�, ca s� ia contact cu
Stoiadinovici �i probabil printr-�nsul s� mai lege un fir cu Berlinul. Numai s� nu-
�i bat� s�rbul joc de el...
La Journal din Paris crede a �ti c� Germania ar fi dispus� s� garanteze frontierele
Poloniei. Conven�ia s-ar �ncheia pe 25 de ani.
70
Polonezii au �nregistrat un mare succes prin hot�r�rea definitiv� a Justi�iei,
Copernic, care a murit �n 1544, a fost declarat polonez. N�scut la Thorn, �n 1473,
Koppernigk zis Copernic, era p�n� acum reclamat �i de nem�i �i de polonezi. R�m�ne
s� se mai pronun�e �i justi�ia german�!
Lichidarea Misiunii franceze din Cehoslovacia s-a terminat. Mai r�m�seser� trei
ofi�eri francezi �n Praga � au plecat �i ace�tia. Nici un obstacol nu mai st� acum
�n calea influen�ei germane �n patria lui Massaryk �i a lui Bene�...
Cu schimbarea de comandament economico-financiar �n Germania prin �nlocuirea lui
Schacht de c�tre Funk, o nou� experien�� ncepe �n Reich. Vechiul sistem
caracterizat prin cursa emisiunii monetare dup� plusvaluta produc�iei industriale
nu mai merge. Randamentul �ntreprinderilor a c�zut la aproape 2%, f�r� nici o
rezerv� pentru amortiz�ri. Marile uzine �i p�n� �i c�ile ferate au ajuns la o uzur�
�ngrijor�toare a materialului care de ani de zile n-a mai fost �nlocuit. O
schimbare devenise indispensabil�. Schacht a preconizat o �n�elegere economic� cu
Anglia pentru �nviorarea st�rilor economice germane pe de o parte prin aport de
capital englezesc, pe de alta prin deschiderea de noi debu�euri mondiale. Doctrina
lui Schacht n-a fost �ns� acceptat�. S-a p�strat sistemul autarhiei r�m�n�nd s� se
g�seasc� salvarea �n dezvoltarea raporturilor economice germane cu ��rile Europei
Centrale �i Orientale care pot oferi materii prime relativ ieftine �i debu�euri
destul de �ntinse, �n schimb, pentru produc�ia industrial� a Reichului. Viitorul va
ar�ta dac� Schacht a avut sau nu dreptate...
30 ianuarie. Patim� politic�: regimul hitlerist a dat unui regiment de S.S. numele
lui Planeta, asasinul lui Dolfuss. Dar nu s-a mul�umit cu at�t � �i a mai scos din
capela expiatorie zidit� ad-hoc sicriele con�in�nd r�m�i�ele aceluia�i nenorocit de
Dolfuss �i ale fostului cancelar Seipel �i le-a �ngropat �n cimitirul comun... Nu
mai r�m�nea dec�t s� pun� �n locul lor r�m�i�ele lui Planeta!
Fa�� de revendic�rile italienilor, belgienii au vrut s� cear� �i ei ceva. Dar
ne�tiind ce, s-au dus s� consulte pe Maken-Piss; acesta a r�spuns numaidec�t: �le
Po!"
Cutremurul din Chile, dup� c�te se constat� acum, a fost cel mai grozav de 100 de
ani �ncoace. Num�rul victimelor trece de 100 000, sate �i ora�e �ntregi sunt
distruse, pagubele se ridic� la peste un miliard
Je duros. Dup� cutremur s-a dezl�n�uit o ploaie catastrofal�, ceea ce �ngreuneaz�
enorm opera�iunile de salvare...
Profesorul Keramopulos, ale c�rui sincere constat�ri cu privire la popula�ia
rom�neasc� din Pind �i din Epir le-am �nregistrat �n aceste �nsemn�ri �i-a dat �n
petic. Din comunicarea lui complect�, sosit� prin po�t�, rezult� c� nu s-a ridicat
�mpotriva teoriei lui Roessler, c� n-a recunoscut existen�a elementului cu�ovalah
�n Macedonia, dec�t ca s� afirme c� zi�ii cu�ovalahi sunt greci care au uitat limba
elen� �i au �nv�at pe cea rom�neasc�!!!!
M� miram �i eu!
�Timeo Donaos et dona ferentes" � vorba b�tr�nului!
Prin ordonan�� definitiv� a judec�torului de instruc�ie, Negrescu, B�rbulescu,
Negu� �i al�i cloncani locali au fost sco�i din urm�rire �n afacerea fraudelor de
la prim�ria Craiova. Au fost da�i �n judecat� numai doi func�ionari inferiori...
Putea fi altfel, �n �ara lui Hiibsch? Parchetul, reprezentat probabil printr-un
naiv, a f�cut apel �mpotriva acestei neru�inate ordonan�e.
Refugia�ii spanioli de la Barcelona, func�ionari, partizani �i trupe au �nceput s�
treac� grani�a francez� care le-a fost deschis�. Trec �n mase; au trecut p�n� acum
mai multe mii �i se zice c� sunt �n total vreo 150 000. Pe toate drumurile ce duc
spre frontier� �mbulzeala e grozav�, dezordinea, foamea �i disperarea domnesc.
Ora�ul Gerone, unde autorit�ile republicane au f�cut un popas, e bombardat toat�
ziua �i trenuri de r�ni�i se scurg c�tre Fran�a.
Na�ionali�tii �nainteaz� mereu spre Pirinei, reorganiz�nd localit�ile pe care le
ocup� succesiv. La Barcelona s-au descoperit acte de cruzime s�v�r�ite de ro�ii,
�ngrozitoare. Ele vor fi date publicit�ii.
Discursul lui Chamberlain a reu�it s� �mpace �i capra �i varza. El e favorabil
comentat at�t �n Fran�a c�t �i �n Italia. Italienii continu� totu�i cu amenin��rile
�i cu revendic�rile lor, pe calea presei, c�ci, oficial, p�n� acum Italia s-a
mul�umit s� denun�e conven�ia franco-italian� din 1935. Calmul Guvernului francez
�nnebune�te �ns� cercurile fasciste �i a�a^se explic� violen�a de limbaj a
nesocoti�ilor de la Roma.
�n Germania, Volkischer Beobachter sus�ine, dar cu forme moderate, principiul
revendic�rilor italiene. Interesant va fi discursul pe care Hitler �l va rosti
disear� �n fa�a Reichstagului, pentru a 6-a aniversare a �nsc�un�rii regimului
nazist.
72
Vaida e otr�vit de tot: �Bine dom'le, tineri, tineri � nu zic, dar ce? numai tineri
sunt �n �ara asta? Mi-e foarte simpatic Mickidu��1, 1-am ajutat mult �i eu � dar s�
cread� c� numai el poate dicta �n �ara asta, pardon! Auzi c� acum vrea s� fie �i
prim-ministru! Poftim! Apoi s� ne ierte, c� nu e steag � ci numai ciucure!'''' E
bun�! Pentru Vaida toate chestiunile se reduc la chestiuni personale: tu, eu, el,
ei! Nu 1-am auzit f�c�nd nici un repro� asupra metodelor �ntrebuin�ate, asupra
lipsei de logic� �i de oportunitate �n m�surile luate � totul se reduce pentru
d�nsul la numiri �i la persoane. �i a�a sunt to�i: m�r�ie Vaida, m�r�ie lorga,
m�r�ie dr. Angelescu, m�r�ie T�t�rescu, url� Maniu � f�-i prim-mini�tri �i vor g�si
c� toate merg pe roate! Au �nc� to�i toxina politicianist� �n vine!
Cu ce se ocup� Regele �n aceste vremuri de grea cump�n�? Cu �Regulamentul pentru
purtarea �nsemnelor de c�tre vasele de r�zboi decorate"!!! Cum s� fie steagul de
pup� (culorile ordinului), cum s� fie cel din pror�, unde s� fie reprodus� ��n
relief decora�ia (sub nume) etc., etc. At�t ne lipsea, c� �ncolo le-am rezolvat pe
toate! Avem �i o marin� glorioas�, �i vase decorate de nu �tiu ce s� facem cu ele!
Ar fi mai bine s� avem vase, fie �i nedecorate, �i �nc� �i mai bine s� avem drumuri
� dec�t vase!
Toat� tevatura �n jurul schimb�rilor �n Guvern s-a lini�tit. Cancicov e mai bine �i
se zice c� nu mai demisioneaz�. A�a �nc�t � nenorocire � Miti�� Constantinescu
r�m�ne la Economia Na�ional�. Sunt dezolat, m� bucuram deja s� am �n fruntea
acestui Departament pe Bujoiu, cu care, ca pre�edinte al Consiliului Economic
Superior m-a� fi �n�eles foarte bine. Pe c�nd cu Miti��...
�Remanierea" se va reduce dup� c�t se spune la ad�ugarea c�torva subsecretari de
Stat ardeleni... �i poate la numirea lui Zigre, ofticosul din Oradea Mare la
Departamentul Cultelor �n locul lui Colan. �i prim-ministeriatul lui C�linescu �i
transferarea lui Ghelmegeanu la Agricultur� �n locul lui Sise�ti trimis acas�, par
combina�ii abandonate... C�linescu ar fi voit s� scape pe Ghelmegeanu de
Comunica�ii, unde n-a reu�it, �i s� numeasc� �n locul lui pe Savu... Planuri,
planuri...
Sub Maniu a domnit familia Boil� �n Ardeal, acum domne�te familia Dragomir: dl
Silviu e la minorit�i, Savu e cumnatul lui, Zigre v�r cu nevast�-sa, Seri don (!!)
care va fi numit subsecretar e �i d�nsul o iubit� rud� (pe l�ng� c� e �i o
sec�tur�), �n afar� de Scridon se zice c� vor fi numi�i subsecretari junele Jinga
�i mai pu�in junele Mihail �erban (s�
' Arm�nd C�linescu � zis �i Micki Mouse. .
facem pl�cere �i lui Vaida!). Oamenii de bun-sim� se �ntreab� pentru ce s-a
schimbat regimul nostru politic � pentru asta?
31 ianuarie. Discursul lui Hitler de ieri-sear� n-a pus foc Europei, dup� cum se
a�teptau adversarii s�i. Fiihrerul a fost chiar pacific, pe c�t putea s� fie de
pacific un om violent �i r�u crescut. A tras �n ovrei, a dat cu laba �n democra�i,
a tratat de idio�i pe nem�ii care au dus politica Germaniei �nainte de d�nsul � dar
�n rezumat a c�utat s� �mpace pe toat� lumea �i s-a declarat pentru pace �i pentru
dezarmare �ntr-o oarecare m�sur�. Cea mai mare parte a discursului a fost �nchinat�
prea m�ririi operei �ndeplinite de nazism �n cei 6 ani de guvernare care se �n-
cheiau ieri, �i mai ales succeselor din anul 1938. Trebuie recunoscut c� avea cu ce
s� se m�ndreasc�.
Hitler a pus �i problema coloniilor, dar a pus-o pacific, ca repararea unor mari
nedrept�i, �n ce prive�te Italia a spus minimul ce putea spune; a proclamat �nc� o
dat� solidaritatea ambelor popoare �i a declarat c� Germania va fi al�turi de
aliata sa, dac� aceasta ar fi atacat�... Despre noi nimic r�u sau �n doi peri: ne-a
clasat printre Statele amice cu care Germania vrea s� �ncheie conven�ii economice.
Singurul punct de meditat pentru noi, e pasajul de special� amici�ie fa�� de
Ungaria, �n opozi�ie cu tot ce-mi spusese Goring �n noiembrie. A b�tut �aua ca s�
priceap� iapa... Hitler a m�rturisit �n cuv�ntarea sa �i starea de criz� economic�
grav� prin care trece Germania, dar a afirmat c� va �nvinge aceast� criz� � c� a �i
�nvins-o deja...
�ntr-un cuv�nt, discursul de asear� n-a �nr�ut�it situa�ia politic� european�, ba
poate c� a mai lini�tit-o chiar.
Fabricius s-a �napoiat la post ieri. Nu �tiu cu ce a venit. Dar din c�te am aflat
de la ata�atul aerului german cred c� mergem spre o aplanare a conflictului. George
Br�tianu, care se v�r� totdeauna �n tarate, pleac� din nou la Berlin. �La mouche de
boche".
Deputatul Brand, din Parlamentul suedez, a cerut Premiul Nobel al P�cii pentru
Hitler... at�t mai lipsea!
�n Camera bulg�reasc� s-a cerut Rom�niei cedarea Dobrogei. De ce n-ar cere �i
bulgarii ceva? Cu acest prilej am fost copios �njura�i de prietenii no�tri de peste
Dun�re...
Na�ionali�tii spanioli �nainteaz� �n Catalonia spre Pirinei. Au ajuns aproape de
Vich. La grani�a francez�, o adev�rat� tragedie cu refugia�ii care sosesc istovi�i
�i mor�i de foame. Pe drumurile care duc spre grani�� e o astfel de �nv�lm�eal�,
�nc�t nu se poate �nainta. Ambasadorul
74
Fran�ei, Henri, care trebuia s� treac� �n Fran�a s� confere cu autorit�ile franceze
cu privire la refugia�i n-a putut r�zbi �i a trebuit s� ia calea m�rii... �n Fran�a
majoritatea cercurilor politice cer trimiterea imediat� a unui ambasador la Burgos.
Se vorbe�te chiar de Malvy... care ar fi bine cu Franco!
La Puigcerda, �n Mun�ii Cataloniei a fost o �ncercare de insurec�ie comunist�.
Na�ionali�tii au �n�bu�it-o imediat.
Primit ieri vizita lui Madgearu... A venit s�-mi vorbeasc� de o destindere de�i e
convins de falimentul regimului, prin urmare al Regelui. Destinderea, el o vede �n
�mplinirea urm�toarelor condi�ii, dou� la num�r: 1) o amnistie �rezonabil�", �n
care s� nu fie cuprin�i dec�t cei care n-au participat la ac�iuni criminale; 2) jm
�ap isp�itor: Arm�nd C�li-nescu, care s� fie eliminat din Guvern, �ncolo, o
eventual� �i mai t�rzie modificare a Constitu�iei, o nou� reglementare a
�nfiin��rii partidelor, un Guvern de unire na�ional� � n-arfi condi�ii, ci numai
deziderate. Mi-a vorbit dup� cum se vede cam �n acela�i fel ca lui Urd�reanu, c�nd
a fost s� se �n�eleag� cu el asupra remiterii Memorandumului ardelenesc. Asupra
remiterii Memorandumului, Madgearu mi-a dat c�teva preciz�ri care modific�
�ntruc�tva cele �nsemnate �n aceste caiete. N-a �nm�nat el Memorandul; a fost la
Urd�reanu numai ca s� se �n�eleag� asupra acestei �nm�n�ri �i asupra formei �n care
s-ar da r�spunsul. S-a convenit ca Memorandumul s� fie remis a doua zi de c�tre
Emil Ha�e-ganu � care 1-a �i remis � �i ca Regele s� primeasc�, dup� ce-1 va citi
(adic� dup� 3-4 zile) unul p�n� la trei delega�i care s�-i explice con�inutul
actului. Dup� c�teva zile s-a telefonat de la Palat c� Memorandumul era destul de
clar �i c� Majestatea Sa nu mai avea nevoie de nici o explica�ie... �i nimeni n-a
mai fost primit, dar a ap�rut decretul cu �nfiin�area partidului unic!
Eu: �Trebuie s� recuno�ti, d-le Madgearu, c� Memorandumul nu putea fi acceptat de
Rege..."
Madgearu: �Dar cele 8 puncte ale Memorandumului nu erau condi�ii, erau propuneri �i
constituiau o baz� de discu�ie..."'
Madgearu continu� s�-mi explice c� ei nu vor s� atace regimul sau pe Rege, c� stau
foarte lini�ti�i �n convingerea lor c� falimentul �ncerc�rii actuale vine mai iute
dec�t se crede �i c� ei constituind rezerva ��rii pare c� va c�dea �n gura lor.
Dac� vor azi o destindere e numai de grija situa�iei externe, pe care d.d. Maniu,
Mihalache �i Madgearu o consider� tragic�.
Am c�utat s� lini�tesc pe dl Madgearu �n aceast� privin��. Am convenit cu d�nsul c�
s-a pierdut o ocazie unic� c�nd �n noiembrie Germania ne-a deschis bra�ele iar
Anglia �i Fran�a ne �mpingeau �n ele... dar
am ad�ugat c� toate se vor^ aranja �i ne vom �n�elege cu Germania, din nenorocire
cu tarif urca�i �n ce privea propunerea de destindere � pe care el m� ruga s� o
transmit Regelui � i-am r�spuns c� despre o amnistie limitat� s-ar putea vorbi, dar
despre sacrificarea lui C�linescu, ca �ap isp�itor, nici vorb�. �Cum ai judeca d-ta
pe Rege dac� ar abandona pe cel care i-a slujit de coad� de topor? C�linescu �i-a
jertfit via�a �n serviciul Regelui... Dac� m�ine n-ar mai fi ministru, ar fi ucis
ca un c�ine..." � �Da, oriunde s-ar duce..." De�i a g�sit c� aveam dreptate �n ce
prive�te �soarta" lui C�linescu, Madgearu a persistat s� cear� capul fostului s�u
tovar� de lupt� de care nu-1 mai leag� dec�t sentimentul unei ne�mp�cate uri...
A r�mas s� ne mai vedem...
l februarie. Dup� c�teva zile de prim�var�, ieri a �nceput s� cad� zloat�, ninsoare
cu ploaie. De�i e cald, 5-6� peste zero, pe p�m�nt s-a prins o u�oar� pojghi�� de
z�pad�. Agricultorii cer �ns� ninsoare mare...
Chamberlain a vorbit ieri la Camera Comunelor. A vorbit chiar de tre ori. La o
chestiune ce i s-a pus �n leg�tur� cu discursul lui Hitler, a declarat c� nici o
negociere nu este �n curs �ntre Anglia �i Germania �i c� nici nu e vorba s� se
�nceap� una. Aluzie la problema colonial� �i economic� pus� de Hitler... Chambulaln
" subliniat apoi declara�iile pacifice ale Fiihrerului �i a declarat c�, ca �i
Germania, Anglia dore�te o bun� �n�elegere �ntre am�ndou� ��rile. Ca urmare la o
alt� �ntrebare, �ir Neville a luat din nou cuv�ntul pentru a confirma cele deja
spuse cu privire la vizita sa �n Italia. Premierul englez a ap�sat asupra faptului
c� a plecat de la Roma cu convingerea c� Mussolini vrea pace �i c� nu va cere nimic
de la Spania, �n�sprirea raporturilor dintre Italia �i Fran�a e regretabil� �i
aceste raporturi nu vor putea fi �ndulcite p�n� nu se va termina r�zboiul
spaniol... Dl Mussolini a declarat mini�trilor englezi c� Axa Berlin-Roma era baza
politicii italiene. Dl Chamberlain a informat la r�ndul s�u pe Duce c� �n�elegerea
anglo-francez� era baza politicii engleze...
Lu�nd a treia oar� cuv�ntul, dl Chamberlain a declarat c� pe chestiunea colonial�
Anglia nu va putea discuta cu Germania dec�t dup� ce se va fi ajuns la o �nsemnat�
reducere a armamentelor. Fa�� de chestiunea colonial� pus� de Germania, Anglia
ridic� astfel din nou problema dezarm�rii... �Dup� ce aceasta va fi rezolvat�,
Anglia va fi gata s�-�i �ndeplineasc� datoria �i pe alte terenuri" (adic� pe cel
colonial...).
Din rezumatele de azi ale presei interna�ionale rezult� c� cuv�ntarea lui Hitler a
fost bine primit� �n Anglia, �n Fran�a, �n Polonia �i bine�n�eles
76
�n Italia, �n schimb pres� proast� �n Statele Unite, unde se subliniaz� pornirea
antisemit� �i antidemocratic� a discursului...
Mult� lume a fost impresionat� de faptul c� de data asta Hitler n-a proferat nici o
invectiv� la adresa Rusiei Sovietice �i a comunismului. �i nici o vorb� despre
Ucraina �i despre planurile asupra Ucrainei at�t de v�nturate lunile trecute. Cauza
acestei discre�ii ar fi iminenta semnare a unei conven�ii comerciale �ntre Germania
�i Rusia Sovietic�, conven�ie prin care Rusia deschide debuseuri economice
Germaniei iar Germania s-ar obliga s� respecte integritatea Ucrainei ( cum s-ar
putea stiliza o asemenea clauz�?), �n tot cazul, pentru prima dat� de c�nd e la
putere, Hitler s-a ab�inut s� �njure comunismul �i Moscova...
Dictatura poli�ist�: un nou decret-lege ne oblig�, pe proprietarii de imobile, s�
declar�m numele, prenumele �i num�rul chiria�ilor no�tri... M� mir� c� nu ne oblig�
s� garant�m �i pentru ortodoxia lor politic�...
Sub auspiciile asocia�iei �Amicii Fran�ei", paranoicul a f�cut ieri la Dalles o
conferin�� asupra Regelui Ludovic-cel-iubit (le Bien aime). N-a fost tot timpul
dec�t aluzii la alt Rege, mai apropiat de noi, �i �mpotriva c�ruia dl profesor
lorga s-a dezl�n�uit de c�tva timp, uit�nd c� nu e frumos s� scuipi �n m�na care
te-a hr�nit. Se zice c� conferin�a a fost de altfel plin� de haz...
Consiliul de Mini�tri francez s-a ocupat �n �edin�a sa de ieri de noile acorduri
comerciale proiectate cu Iugoslavia �i cu Rom�nia �n vederea �mbun�t�irii
schimburilor de m�rfuri �ntre aceste ��ri �i Fran�a. Noile conven�ii ar fi
�ncheiate pe baza propunerilor Comisiei speciale trimise ast�- toamn� �n ��rile
noastre (Comisia Alohand), propuneri care tind la sc�derea taxelor fiscale franceze
pentru produsele rom�ne�ti �i iugoslave, prea scumpe ca s� p�trund� �n Fran�a
grevate de taxele existente. Se pare c� Consiliul de Mini�tri va aproba propunerile
Comisiei.
Ziarele noastre anun�� dup� Financial Times c� �n cur�nd o �nsemnat� delega�ie
comercial� englez� condus� de dl Hudson, subsecretar de Stat �n Ministerul de
Comer� britanic, va veni la Bucure�ti spre a trata cu Guvernul rom�n extinderea
acordurilor comerciale �i de clearing ro-m�no-engleze.
Public�nd aceast� �tire Financial Times observ� c� din faptul c� delega�ia englez�
este condus� de subsecretarul de Stat Hudson, reiese marea �nsemn�tate pe care o
atribuie Guvernul britanic extinderii rela�iilor sale comerciale cu Rom�nia... UH
v
De observat, adaug� zisa foaie, c� de data asta nu vin delega�ii rom�ni la Londra,
ci merg cei englezi la Bucure�ti �i �nc� cu un subsecretar de Stat �n frunte. Semn
al vremurilor?
Guvernul republican spaniol dup� ce a fugit din Barcelona s-a instalat �n castelul
de la Peralda, de la 6 kilometri de Figueras, ultimul ora� �nainte de grani�a
francez�. Ce e mai nostim e c� castelul de la Peralda apar�ine d-lui Mateu del Pila
care a fost numit de generalul Franco primar na�ionalist al Barcelonei...
Dulcele Companys, pre�edintele generalit�ii Cataloniei �i mini�trii generalit�ii s-
au instalat la Olot, or�el situat la nordul Geronei, la 20 kilometri de
frontier�...
Dumnezeu a pedepsit pe Jonhaux, putoarea de secretar general al C.G.T.-ului, unul
din oamenii care au contribuit mai mult la anarhi-zarea Fran�ei: fiul s�u a fost
ucis �ntr-un accident de automobil. Era de altmintreli ca �i tat�-s�u, un escroc �
numai c� tat�-s�u n-a fost condamnat de tribunale, dar el, da.
2 februarie. Ieri, oarecum pe nea�teptate, s-a f�cut remanierea ministerial�. Zic
pe nea�teptate, de�i se vorbe�te de ea de o lun�, fiindc� tocmai acum c�teva zile
s-a r�sp�ndit zvonul c� nu se mai face, deoarece Cancicov se �napoia la
departamentul s�u. Toate urmau s� r�m�n� cum erau �i trebuiau numai s� se adauge
c�iva subsecretari de Stat ardeleni, �s� se dea �i o satisfac�ie Ardealului!" Ieri,
�nainte de dejun, am aflat c� Cancicov �s-ar �ntoarce" dar c� nu-1 mai vrea Regele
c�ci se sf�dise cu el �ntr-un Consiliu de Mini�tri din decembrie pe chestiunea
creditelor cerute de C�linescu pentru lucr�ri publice �n stil mare, credite pe care
Cancicov le refuzase, de�i Regele sus�inuse cererea lui C�linescu... C�nd a plecat
Cancicov �n concediu, Regele 1-a primit cu r�ceal� �i nu i-a mai spus ca d�ile
precedente: �F�-te c�t mai iute bine �i vino de-�i reia locul!" Iar de l ianuarie
c�nd a decorat mini�trii, pe Cancicov, care era mai vechi ca to�i, �i �n tot cazul
pe placul lui C�linescu, lui Miti�� Constantinescu �i lui lamandi, nu l-a decorat.
Ca s� scape de Cancicov �i de lonescu-Sise�ti (?), Regele a provocat o criz�
general�. Patriarhul si-a dat demisia �i Regele l-a �ns�rcinat din nou cu formarea
Ministerului. Procedeul e perfect constitu�ional, dar �maniera" cum a fost scos
bietul Sise�ti e de o �muflerie" nemaipomenit�. Ieri la ora l 1/2 a venit s�
dejuneze la �Miliardari" unde-1 poftisem. A venit �n uniform� direct de la Palat,
c�ci avusese or� de lucru cu Suveranul. Era vesel �i voios. Cu un sfert de ceas
�nainte avusesem de la C�linescu lista �ntregii remanieri �i a numirilor la
Reziden-
78
�ele �inuturilor, �tiam prin urmare c� la ora 7 seara trebuia s� fie �nlocuit prin
Corn�eanu (!) el �ns�, s�racul, nu �tia nimic, de�i venea de la Rege, �i da
�nt�lniri la Minister pentru m�ine �i pentru poim�ine... M� �ntreb dac� au �tiut
ceva �i generalii Ciuperc� �i lacobici, debarca�i �i ei?
Pentru mine, remanierea n-a avut dec�t o singur� importan��: scoaterea lui Miti��
Constantinescu de la Economia Na�ional� �i �nlocuirea lui printr-un om �ntreg,
inteligent �i simpatic � Bujoiu. Evident, c� ar fi trebuit pentru ca lucrurile s�
fie de tot bine, ca bestia s� fie pur �i simplu trimis� acas�. Cu Regele nostru nu
trebuie �ns� s� ne a�tept�m la m�suri �ntregi, �i s� ne mul�umim �i cu jum�t�i de
m�suri. Cred c� la Finan�e amicul Miti�� i va rupe �alele c�ci aici repercu�ia
m�surilor t�mpite e imediat�, nu ca la Economia Na�ional� unde �ntre ciocan �i
nicoval� e timp s� bagi nu numai degetul dar s� mai �i pledezi �i s� mai min�i...
�n fine, acum o s� am pace la Consiliul Economici Dar dac� eu sunt mul�umit,
�nc�ntat chiar, capul bancherilor e de v�zut � sunt nenoroci�i, s�racii �i unii vor
chiar s� se sinucid�!
Toate celelalte numiri sunt f�r� importan��. Droaia de ardeleni numi�i mini�tri �i
subsecretari nu va satisface pe nimeni �n Ardeal, sunt oameni �ter�i sau
necunoscu�i. C� la Armament e Victor Sl�vescu �n locul generalului lacobici, nu v�d
deosebirea. �i unul �i altul sunt oameni cinsti�i �i dup� cum lacobici a pus
stavil� � pe c�t a putut � potlog�riilor, tot a�a va pune �i Sl�vescu. Interimatul
lui C�linescu la Armat� dovede�te c� �i �n O�tire se introduce sistemul poli�ist �
poate ca s� se lupte �i �n r�ndurile ei �mpotriva G�rzii de Fier...
Vicepre�edin�ia lui Charmant e o recompens� bine meritat� pentru omul care s-a
f�cut coad� de topor �i a v�rsat s�nge ca s� fac� pe placul Regelui... N-a� vrea
�ns� s� am nop�ile lui �i s� pl�tesc cu un asemenea pre� un titlu chiar at�t de
simandicos... R�m�ne deschis� �ntrebarea, dac� ca viceresedinte al Consiliului dl
Arm�nd va avea destul� autoritate asupra colegilor s�i ca s� coordoneze �n caren�a
Patriarhului, deja bine stabilit� � ini�iativele diferitelor departamente. Probabil
c� da, c�ci mai to�i �efii departamentelor sunt ni�te caraghio�i...
Mi�carea printre reziden�i e bunicic�. Mai ales numirea lui Giurescu la Gala�i.
Ieri-diminea�� se da ca sigur� numirea generalului Prodan �n locul lui Gane la
�inutul Bucegi, �i lumea �ncremenise. Identitate de dame: o curv� �i o escroac�
�nlocuia pe alta, iar dac� Gane era un p�c�tos, Prodan e un ling�u �i un t�mpit.
P�n� �n cele din urm�, cu toat� influen�a d-nei Lupescu, s-a renun�at la ru�inea
acestei numiri...
Generalul Mihail fiind numit subsecretar de Stat, generalul Ilasie-vici s-a
�napoiat la Palat ca �ef al Casei Militare; generalul �tefan Io-
nescu (�eful Statului Major) a fost numit la Corpul IV, generalul �e-nescu �ef al
Statului Major, generalul Ciuperc� inspector de Armat�, iar generalul lacobici
inspector general al Infanteriei...
Ce o fi aia: Ministerul Inventarului bog�iilor na�ionale? Cine o fi ala: dl Traian
Pop? Se zice c� ar fi decanul Facult�ii de Drept din Cluj �i un penalist de
seam�...
Ieri, �nainte de remaniere s-a publicat un decret-lege �n virtutea c�ruia
vicepre�edintele Consiliului de Mini�tri poate �nlocui pe pre�edintele Consiliului
de Mini�tri, �mpiedicat, la depunerea jur�m�ntului mini�trilor. �i astfel a
�nlocuit asear� dl Arm�nd pe Popa Miron, bolnav �n pat. Prin acela�i decret primul-
ministru �mpiedicat s� vin� la Palat a fost autorizat s� depun� jur�m�ntul �n fa�a
primului pre�edinte al Cur�ii de Casa�ie �i a ministrului Palatului � �i astfel a
depus asear� noul s�u jur�m�nt Patriarhul...
Roosevelt a f�cut o declara�ie senza�ional� �n fa�a Comisiei Armatei din Senatul
american. A afirmat anume �c�, �n caz de r�zboi, frontiera Statelor Unite va fi �n
Fran�a", parafraz�nd astfel fraza celebr� a lui Chamberlain cu grani�a Angliei pe
Rin. Impresia acestei declara�ii e enorm�: ziarele de azi sunt pline de
comentariile f�cute �n Fran�a, �n Anglia, �n Germania �i �n Italia � pretutindeni,
�n America dou� curente: majoritatea glasurilor se pronun�� pentru asisten�a
democra�iilor europene �i aprob� declara�ia Pre�edintelui. Sunt �ns� �i glasuri
contra, care se ridic� �mpotriva r�zboiului sub orice form� �i vor s� men�in�
Statele Unite �n splendida lor izolare. Gestul lui Roosevelt va fi �n tot cazul
ad�nc resim�it �n tot cuprinsul Statelor totalitare...
Gafencu �i Gafencu�a au plecat la Belgrad. Au �i sosit acolo �i au fost primi�i ca
�actori europeni"! �i vine s� r�zi! Presa italian� d� acestei c�l�torii o
importan�� pe care nu o are, ca �i cum din �ntrevederea Stoiadinovici cu Gafencoiu
va ie�i o Europ� Central� nou�! De altminteri presa italian� ne face o curte
nebun�: dup� num�rul din Illustra-zione datorat munificen�ei lui Puricelli,
principalele ziare sunt pline de articole supraelogioase pentru noi �i pentru
Regele Carol al II-lea. Locul l�sat liber de Germania...
Numirile lui C�dere �i a lui Ducici ca ambasadori la Belgrad �i la Bucure�ti au
ap�rut ieri, oficial.
Nu mai �tiu care ziar italian public� extrase din memoriile Prin�ului Cristofor al
Greciei � �i le public� cu litere enorme � din care reiese
80
c� Regele Carol al ll-lea e instruit, genial �i plin de un irezistibil farmec!
�N'enjetez plus...!"
Germania a creat o Lega�ie la Djeddan, �n Arabia. Pentru ceva propagand� �n
favoarea Angliei?
Vechea �i ilustra Neue Presse din Viena, ziarul care a hr�nit suflete�te genera�ii
�ntregi, a fost suprimat. A fost suprimat �i Neues Wiener Jurnal, un ziar foarte
popular �i el al Vienei vechi... �n locul lor va ap�rea Neues Wiener Tagblatt...
�
Schacht a fost �ns�rcinat � dup� c�te se zice � cu organizarea intensific�rii
exportului german. Export, bine, dar �ncotro?
Bene� pleac� abia acum s�-�i �in� conferin�ele la Chicago. Se vede c� a stat ascuns
la Londra, c�ci toat� lumea-1 credea deja plecat �n America.
�Purt�torul de cuv�nt" al Ministerului german de Externe � a�a se exprim� ziarele
nem�e�ti � explic� �n�elesul declara�iilor lui Hitler din 30 ianuarie asupra
solidarit�ii Axei... Dac� �purt�torul de cuv�nt" a vorbit ca s� fac� pl�cere
italienilor, mai bine nu vorbea...
Izvestia, ziarul oficios al Sovietelor scrie c� o cotitur� nou� se ive�te �n
politica Europei �i confirm� o apropiat� �n�elegere, deocamdat� numai economic�,
�ntre Rusia �i Germania... Izvestia adaug�, c�, dac� Germania va �ntinde o m�n�
amical� Rusiei, Guvernul din Moscova se va gr�bi s� o str�ng�... De ce �mi era
fric� nu sc�p�m. Prietenia noastr� nu va mai avea nici un pre� pentru Germania
�ndat� ce Berlinul se va �n�elege cu Moscova � �i din nefericire �n�elegerea pare
deja f�cut�...
Discursul lui Chamberlain a avut o pres� excelent� �i a fost favorabil comentat
pretutindeni, �n Fran�a, �n Germania, �n Italia, �n Statele Unite etc. �i totu�i a
spus lucruri pline de bun-sim�...
Na�ionali�tii spanioli �nainteaz� mereu, spre Pirinei. Au ajuns la 4 kilometri de
Vich �i au intrat �n provincia Gerona, limitrof� cu Fran�a. Am impresia c�
�naintarea s-a cam �ncetinit... S� nu fie �nc� sf�r�itul sf�r�iturilor?
3 februarie. Am notat deja �n aceste �nsemn�ri conflictul ivit �ntre ministrul
Germaniei, Fabricius, �i Conradi, gauleiterul partidului nazist
�NSEMN�RI ZILNICE, l V39 81
din Rom�nia � conflict care a fost rezolvat la Berlin �n favoarea lui Conradi.
Fabricius, �napoiat la post, a fost silit s� remit� cu alai lui Con-radi a�a-numita
�Goldene Parteiabzeichnung", �nsemnul de aur al partidului, cea mai �nait�
distinc�ie pe care o poate conferi partidul nazist. Fabricius a luat parte la o
�ntrunire a �Gaul"-ului local, s-a umilit �n-tr-un discurs de o sc�rboas�
platitudine �i a remis �nsemnul lui Conradi, care nici nu i-a r�spunsl Regimurile
totalitare sunt delicioase! �Nous en savous quelque chose!"
Rusia a rupt rela�iile diplomatice cu Ungaria. Litvinov a chemat pe ministrul
Ungariei la Moscova, 1-a informat despre retragerea ministrului sovietic �i despre
desfiin�area Lega�iei ruse�ti din Budapesta �i 1-a rugat s�-�i fac� bagajele.
Motivul acestei hot�r�ri e aderarea Ungariei la Pactul germano-ita-lo-japonez
anticomintern. Moscova socote�te c� Ungaria st� sub presiunea Germaniei �i c� �n
asemenea condi�ii �i-a pierdut orice independen��, ca Stat...
Interesant e c� aceast� m�sur� e luat� de Moscova tocmai �n momentul �n care se
vorbe�te de o apropiere ruso-german� �i de un pact economic �ntre ambele ��ri.
Ofensiva na�ionalist� spaniol� �n Catalonia continu�. Trupele lui Franco au ocupat
Berga �i Vich �i se apropie astfel de Gerona �i de Fi-gueras unde s-a refugiat
Guvernul republican sau ce a mai r�mas din el.
Vesti fantastice vin din Barcelona, ca din pove�ti. Se spun lucruri �ngrozitoare
despre tribunalul revolu�ionar �i despre sentin�ele date de el. Episcopul
Barcelonei, disp�rut de la �nceputul r�zboiului civil �i socotit ucis, a reap�rut:
de trei ani tr�ia ascuns �ntr-o pivni��!
A murit subit c�l�ul Anatole Deibler, �Monsieur de Paris" cum i se zicea. E c�l�ul
Fran�ei de la 1899 �i moare la v�rsta de 75 ani. Acum c�teva zile �i-a �ndeplinit
pentru ultima oar� �ndatoririle... E a treia genera�ie de c�l�i �n familia Deibler;
s� le fie de bine...
Nebunia de la Hollywood: dl Clark Gabele �star" �i d-na Carola Lombard, alt �star"
sunt �namora�i unul de altul �i vor s� se c�s�toreasc�. Dl star Clark este �ns�
deja c�s�torit, sau �nc�. Ca s� consimt� la divor�, a oferit so�iei sale frumu�ica
sum� de 98 milioane lei (transform�nd dolarii propu�i �n lei). �i c�nd te g�nde�ti
c� dl star Gabie e un fost muncitor de sond�, la petrol... Imoralitatea salariilor
americane astronomice, �n anumite bresle, �i d� roadele.
82
Dl prim-ministru Kioseivanov a f�cut �n Sobranie un expozeu asupra politicii
externe bulg�re�ti. A ar�tat str�duin�ele Bulgariei de a tr�i cu to�i vecinii �n
cei mai buni termeni. Vorbind despre Rom�nia a evocat tradi�ionalele leg�turi de
prietenie �ntre cele donatari.
O �ncercare de punere la punct a ultimelor manifest�ri parlamentare ostile fa�� de
�ara noastr�...
R�sunetul declara�iilor lui Roosevelt nu s-a lini�tit �nc�. Ele au impresionat
pretutindeni mai ad�nc dec�t se arat�. Mai ales �n Germania �i �n Italia. Germanii
sunt mai modera�i �n reac�iile lor dar macaronarii r�spund �frontierei pe Rin" at�t
de natural� �n gura unui aliat al Fran�ei prin formula: �Axa p�n� la Panama!" �
ceea ce e o prostie.
Cu prilejul vizitei �neoficiale" (?!) a lui Gafencu la Belgrad au re�nceput �n doi
comunicatele bombastice �i goale care se semnau �n trei pe vremea Micii �n�elegeri.
�Solidaritatea �i solidaritatea" Micii �n�elegeri a fost �nlocuit� prin
�solidaritatea �i solidaritatea" alian�ei �celor dou� ��ri"!
Trebuie s� recunosc �ns� c� �n declara�iile pe care le-a f�cut presei, Gafencu a
avut c�teva formule fericite, �ntre altele c� o politic� de realit�i nu �nseamn� o
supunere oarb� realit�ilor ci numai o just� apreciere a lor ca factori componen�i
ai atmosferei politice, la un moment dat. Din depe�ele sosite ar rezulta c�
�n�elegerea s-a f�cut �i asupra autostr�zii Triest-Bucure�ti �i am v�zut cu pl�cere
c� s-a adoptat traseul meu prin Panciova �i sudul Banatului �n locul traseului
ini�ial prin Serbia cu un pod nou de construit la Severin, c�nd aveam pe cel de la
Belgrad, gata.
Dar de ce n-o fi fost �oficial" voiajul lui Gafencu, de�i d-sa a fost banchetat,
decorat �i comentat de toate gazetele?
Noua forma�ie a Guvernului rom�n are pres� bun� �n Fran�a �i �n Italia, dar mai
rezervat� �n Germania, c�ci pentru to�i schimbarea f�cut� se rezum� la o promovare
a lui C�linescu, �omul care a st�rpit Garda de Fier"!
Sl�vescu, noul ministru al Armamentului, a venit ieri pe la mine. Era f�cut... A
trebuit omul s�-�i lase toate �ndeletnicirile bine remunerate pe care le avea
pentru leafa de foamete de la minister �i ce s� fac� la Ministerul Armamentului cu
casa goal�? O s�-�i rup� g�tul... Doar c� nu pl�ngea! L-am �ntrebat de ce a primit.
�Crezi c� m-a consultat? La ora 4 am primit ordin s� fiu gata la ora 7 pentru
jur�m�nt. Nici un cuv�nt �nainte, pe onoarea mea, domnule Argetoianu. Auzisem �i eu
din zvon public c� voi fi desemnat ca ministru al Armamentului, dar cum nimeni nu
m-a chemat s� m� �ntrebe, sau s�-mipropun� ceva, am luat zvonul drept o glum�...
Cum s� refuz �n ultimul moment, c�nd totul era preg�tit, m-arfi scos din toate
locurile mele �i m-arfi l�sat muritor de foame pe strad�\..."
�i Sl�vescu-mi confirm� c� �i Sise�ti n-a �tiut nimic, de�i v�zuse pe Rege la
amiaz�. Corn�eanu e ajutorul lui la Institutul de Cercet�ri � ce palm�! N-a fost
Sise�ti ministrul de Agricultur� ce ne trebuie, c�ci era moale �i lipsit de
ini�iativ�, dar om cumsecade, ce nu merita s� fie astfel batjocorit!
Azi-diminea�� a fost �i T�taru la mine. �i el e nemul�umit, c�ci trebuie s�-�i
abandoneze clientela �i n-are nici o poft� s� se ocupe de administra�ie. �i mai e
�i nedormit: dup� depunerea jur�m�ntului Urd�-reanu s-a apropiat de el �i i-a spus
la ureche c� era denun�at la Palat c� f�cea afaceri, f�r� s�-i arate cine 1-a
denun�at... T�taru care e cu musca pe c�ciul� �n aceast� direc�ie a fost destul de
impresionat. Dar m� �ntreb eu: dac� s-au primit asemenea informa�ii �i s-au crezut,
de ce a mai fost numit cel vizat � iar dac� nu s-a crezut, de ce i s-a mai spus?
Rezultatul e c� omul pleac� la Cluj f�r� nici o poft� de munc�...
�i �erban numit subsecretar de Stat la Agricultur� e furios: Corn�eanu a fost
elevul lui �i pe vremuri sub ordinele sale. Singur Giurescu e �nc�ntat �i repet�:
�o s� crape lorga de necaz!!"
Dl penalist Traian Pop e un om cam a�a: dac� poate face un bine cuiva nu-1 va face
�n ruptul capului, dac� poate �ns� s� fac� r�u, e gata. Fost de ai lui Maniu...
Apoi de asemenea lifte avem noi acum nevoie?
B�ran (!!!) e administratorul Reginei Elisabeta, a�a �nc�t are �i Sca-navi omul lui
�n Guvern. Pe Martha, tot Regina Elisabeta 1-a sc�pat de la mazilire, iar generalul
Papp care trebuia �i el s� fie schimbat, a refuzat pur �i simplu s�-�i dea demisia.
�Eu mi-s numit pe 6 ani �i nu m� fac de r�s!" De r�s se face el �n toate cazurile!
4 februarie. Dup� declara�iile senza�ionale ale lui Roosevelt care au �nv�rtit
lumea pe dos, iat� acum �i dezmin�irea �i mai senza�ional� a aceluia�i Roosevelt...
Declara�iile au fost evident f�cute, altfel n-ar fi fost at�t de aprig comentate,
zile �ntregi f�r� dezmin�ire, pe tot cuprinsul Statelor Unite. Americanii, popor de
trafican�i, au �ns� o mentalitate special�. Asupra faptului, cum a fost �n 1917,
po�i s�-i asmu�i �mpotriva cuiva �i s�-i
84
CONSTANTIN ARGETOJANU
�ncurci �n r�zboi, a priori �ns� orice politic� aventuroas� care s-ar desp�r�i de
crezul p�cii perpetue e respins� cu o indignare cu at�t mai copil�reasc� cu c�t e
mai f�i��. Acest popor al realit�ilor momentului, nu vrea s� priveasc� �n fa��
realit�ile de m�ine... Dezmin�irea lui Roosevelt menit� s� lini�teasc� o bun� parte
a opiniei publice americane, ad�nc pacifist� e f�cut� �n termeni at�t de exagera�i
�nc�t apare cam ridicol�. Pe de alt� parte s-au depus mai multe mo�iuni la Comisia
Armatei pentru p�strarea secretului deliber�rilor. Nici una din mo�iuni n-a putut
�ns� �ntruni majoritatea �i Comisia �i-a am�nat sine die �edin�ele...
Camera francez� a votat o mo�iune prin care suveranitatea Fran�ei asupra tuturor
teritoriilor franceze de dincoace �i de dincolo de m�ri, se declar� indivizibil�.
Fran�a nu va putea ceda o palm� din teritoriul ei �i al coloniilor sale nici aliena
drepturile ast�zi consfin�ite prin legi, tratate �i conven�ii.
Deputatul Archimbant a prezentat Camerei, �n fine, proiectul de lege prin care
Lega�ia Fran�ei la Bucure�ti e ridicat� la rangul de Ambasad�. Cu acest prilej, dl
Archimbant a constatat � pe l�ng� enorme progrese � dezvoltarea puterilor noastre;
a constatat asemenea c� raporturile Rom�niei cu Fran�a sunt din ce �n ce mai
str�nse � �i pe baza acestor elemente a cerut votarea proiectului s�u de lege.
Votul nu va prezenta probabil nici o greutate...
Josefma Baker, divina �negres�" divor�eaz�. Vai!
Mini�trii Majest�ii Sale se joac� de trei zile de-a criza rezolvat� �i de-a
schimbarea de Minister. In realitate remanierea de miercuri n-a �nsemnat nimic nou;
un poli�ist la R�zboi, un om normal �n locul unui dement imbecil la Economia
Na�ional� �i o puzderie de gr�jdari ardeleni �n Minister nu �nseamn� o schimbare de
directiv� �n politic�. Mini�trii schimba�i iau totu�i cu alai posesie de posturile
lor �i �in discursuri kilometrice ca s� dovedeasc� c� p�n� acum a fost bine, dar c�
de acum �nainte va fi �i mai bine. S�-i cread� cine o vrea... Ziarele redau
cuv�ntarea lui Michidu�� la R�zboi cu o man�et� de un cot: Rom�nia nu preg�te�te o
armat� agresiv�l � fraz� nenorocit� �ntr-ade-v�r pronun�at� �i subliniat� de noul
��f' al o�tirii � Michidu�� e un b�iat inteligent �i abil, cum a putut s� spun�
a�a ceva? Pe cine vrea s� lini�teasc�? Nimeni pe lume n-a acuzat Rom�nia �s�
preg�teasc� o armat� agresiv�". Toat� lumea e de acord c� avem o armat� inexistent�
�i dac� s-a spus �i se spune ceva despre noi e c� nu suntem �n stare s�
ne ap�r�m � la agresiune din partea noastr� nu s-a g�ndit nimeni! postul demagog
din Partidul ��r�nesc n-a putut s� se vindece �nc� de metoda minciunilor
patriotice...
R�u trebuie s� fie sup�rat Regele pe generalul Ciuperc�, c�ci nu i-a dat de plecare
nici m�car cordonul Coroanei Rom�niei, ci numai placa ,Ordinul Casei Domnitoare"
(Ordinul Casei de Hohenzollern, ramura valah�).
�n Anglia, o nou� mic� revolu�ie monetar� menit� s� sporeasc� �fondul pentru
egalizarea schimburilor". P�n� acum circula�ia monetar� englez� se ridica la 556
1/2 milioane livre sterline, din care 326 1/2 erau garantate prin aur �i 230 prin
titluri de Stat, iar aurul din stoc era �nc� evaluat pe baza pre�ului dinainte de
devalorizarea livrei din 1931. Printr-o prim� m�sur� pre�ul aurului a fost numeric
sporit, pe baza valorii actuale a livrei. Printr-o alt� m�sur� 200 milioane livre
au fost trecute de la garan�ia aur la garan�ia titluri, a�a �nc�t acum 126 1/2
milioane livre sunt garantate cu aur �i 430 milioane prin titluri, �n urma acestei
schimb�ri, dar �in�ndu-se seam� de argumentarea pre�ului aurului, acoperirea total�
a celor 556 1/2 milioane livre �n circula�ie e de 42% aur �n loc de 58% ca mai
�nainte. S-au c�tigat astfel vreo 450 milioane livre (peste 300 miliarde lei!!) �
sum� care a fost �n �ntregime v�rsat� la fondul de egalizare pentru ap�rarea
monedei.
Opera�iunea este abil�. Ea constituie totu�i o decep�ie pentru cei ce credeau �n
atotputernicia livrei... Orice schimb�ri �n regimul monetar al unei ��ri e un semn
de sl�biciune...
5 februarie. Criz� nea�teptat�, cel pu�in pentru noi, �n Iugoslavia. Stoiadinovici,
care �nc� era ieri tare �i mare, �i schimba telegrame pre-potente cu Ciano sau cu
Gafencu, e ast�zi pr�bu�it.
Criza a fost pricinuit� de divergen�ele de vederi asupra rezolv�rii problemei
croate, at�t �n blocul parlamentar majoritar c�t �i �n Guvern. Alalt�ieri, vineri,
cu prilejul valid�rilor mandatelor de pe urma alegerilor din decembrie, mul�i
membri ai blocului majoritar au luat cuv�ntul �mpotriva^ Guvernului. Ieri, cinci
mini�tri, printre care Spaho, �i-au dat demisia, �n urma acestei demisii
Stoiadinovici a dat demisia �ntregului Cabinet.
O �mp�care cu croa�ii e imperios cerut� de to�i oamenii cu scaun la cap. Se crede
c� viitorul Guvern � un Guvern de tranzi�ie menit s� voteze bugetul �i s� rezolve
criza croat� � va fi prezidat de Svetcovici, fost ministru �n Cabinetul
Stoiadinovici. Nu e exclus ca Stoiadinovici s� fac� parte din noul Guvern ca
ministru de Externe, c�ci politica lui
86
extern� e aprobat� de toat� lumea. Totu�i, date fiind antipatiile de care se bucur�
e mai probabil c� va r�m�ne pe din afar�. Prin�ul Paul, care se vede c� prevedea
cele �nt�mplate ieri, a avut �n ultima vreme un schimb de vederi cu Macek, �eful
partidului croat, printr-un om de �ncredere al acestuia pe care 1-a primit de 5 ori
pe r�nd...
�n Spania, na�ionali�tii au ocupat �i Gerona �i nu mai sunt dec�t 33 de kilometri
de Figueras, ultimul azil posibil al Guvernului republican pe teritoriul spaniol...
Dezmin�irile lui Roosevelt fac �i mai mare zarv� dec�t declara�iile lui. Pare c�
dezmin�irile n-au fost dec�t o manevr� electoral�, pe tema r�zboiului �i a
alian�elor, no�iuni antipatice majorit�ii aleg�torilor americani �i pe care
�republicanii" au vrut s� le exploateze �mpotriva celei de-a 3-a alegeri a lui
Roosevelt. Acesta a vorbit cum a vorbit �n fa�a Comisiei militare convins c�
secretul dezbaterilor comisiei va fi p�strat... Dup� dezmin�ire s-au g�sit senatori
republicani care au asistat la �edin�a Comisiei �i care s� afirme c� cuvintele
negate au fost pronun�ate. Presa republican� cere publicarea procesului-verb al al
�edin�ei, presa democratic� ap�r� pe Roosevelt pe care-1 prezint� ca adversar al
r�zboiului �i al alian�elor, dar �ngrijorat de repercusiunile posibile asupra
Statelor Unite, �n cazul unei sl�biri a puterilor democratice din Europa... �n
fine, v�lva e mare. �n Europa, �n Fran�a �i �n Anglia, presa afirm� c�, cu toate
dezmin�irile sale, Roosevelt nu �i-a schimbat politica pe care a manifestat-o
constant de ani de zile, cu fiecare prilej. Cam acela�i lucru se g�nde�te �i �n
Germania �i �n Italia, unde se socote�te c� dezmin�irile lui Roosevelt sunt cam
tardive �i nesincere...
Ieri-sear� Marele Consiliu fascist a �inut o �edin�� la Roma. P�n� azi nu s-a
transmis nici discursul lui Mussolini nici vreun comunicat. La Paris se crede c� �n
urma acestei �edin�e se va transmite Fran�ei �i Angliei o not� cu revendic�rile
Italiei. Ar fi prima not� oficial� �n a-ceast� materie...
Pe de alt� parte Relazioni Internazionali, foaie oficioas�, e mai moderat� �n
form�, nu mai afirm� lichidarea Angliei �i a Fran�ei, nu mai cere Panama, dar
declar� c� �revendic�rile Statelor totalitare trebuiesc satisf�cute", asociind
problema colonial� german� la cererile italiene... �Chiaicheroni, chiaicheroni"!...
Fabricius, �eful hitleri�tilor sa�i, a fost proclamat la Berlin �eful tuturor
comunit�ilor germane naziste din str�in�tate. Aceast� demnitate
fusese de�inut� p�n� acum de Henlein. S� aib� nem�ii inten�ia s� ne trateze ca pe
cehoslovaci?
A murit �i�eica, cel mai distins matematician rom�n, al�turi de Pompei. Era
profesor la Facultatea de �tiin�e �i secretar general al Academiei Rom�ne. �i mai
era �i pre�edinte al Consiliului de administra�ie al Societ�ii petrolifere
�Colombia", unde �l �nt�lneam des, f�c�nd eu �nsumi parte din acest consiliu.
�i�eica era oltean, din Severin. Era un om blajin, francofil, cumsecade �i
canceros. De�i a fost operat la Viena acum un an, �n ultima vreme boala lui s-a
agravat. Nu 1-am mai v�zut de prin august... De nu s-ar g�ndi la �Colombia" s�-mi
ofere mie locul lui, c�ci pre�edin�ii acestei societ�i mor repede; dup� dr
Cantacuzino, �i�eica...
Terori�tii irlandezi (�Armata republican� irlandez�") �i �nmul�esc atentatele.
Explozii se semnaleaz� peste tot locul. Guvernul ar fi primit un ultimatum, s�
retrag� p�n� la ultimul soldat englez din Irlanda �i p�n� �n patru zile � c�ci
altfel vor s�ri �n aer Buckingam Palace, Scot-land Yard, Parlamentul �i c�teva
ministere! Poli�ia a �nceput s� supravegheze foarte serios o mi�care c�reia nu i s-
a dat destul� aten�ie la �nceput...
Adina Voroniecko, ex Take lonescu, ex Cordescu m-a poftit ieri la d�nsa s� m� roage
s� intervin ca s�-i cumpere Starul casa, pentru Consiliul Legislativ pe o rent�
viager�. Ea st� �n fundul cur�ii caselor lui Take �ntr-un apartament ob�inut prin
modificarea grajdurilor sau garajului � peste care a mai construit dou� etaje. Din
nimic � aceast� femeie plin� de contraste, de �nfumurare, de prostie �i de gust, a
f�cut o locuin�� delicioas�, una din cele mai pl�cute din Bucure�ti. Nu m-a iertat
niciodat� c� am poreclit-o �la veuve na�ionale", mi-a spus-o �i ieri � �i nu mi-a
iertat nici altele, de�i �n fond am r�mas prieteni... Mai e certat� �i cu nevast�-
mea. Ba una, ba alta, faptul este c� nu fusesem �nc� la d�nsa de c�nd s-a instalat
�n noua ei locuin��...
A fost ieri amabil�, prea amabil� cu mine, mi-a m�rturisit 45 de ani (!!), mi-a
�inut m�na �ntr-ale ei, a c�utat s� m� seduc�... M� uitam la d�nsa �i m� �ntrebam
cum pot femeile s� se pr�p�deasc� a�a... �i urm�ream mi�c�rile f�lcilor b�lc�zite
�i m� �ntrebam dac� �ntr-adev�r aveam �n fa�a mea seduc�toarea frumuse�e de acum 25
de ani! Sunt femei care nu �tiu s� �mb�tr�neasc�...
6 februarie. �Optimism accentuat �n cercurile britanice" e titlul unui articol
informativ publicat �n mai multe ziare de azi-diminea��. Bine de ei, �n Anglia, c�
sunt optimi�ti! Dar deocamdat� terori�tii irlandezi
continu� cu prostiile lor (la explozii s-au mai ad�ugat �i incendii, �n nenum�rate
locuri �i toate localurile publice sunt p�zite) � iar de n-ar fi colosalul ritm al
�narm�rii, afacerile ar merge prost �i num�rul �omerilor ar fi mare...
Se pretinde c� p�n� �n toamn� Anglia va fi superioar� Germaniei ca armament �i ca
avia�ie. Punct de �ntrebare. Cum Guvernul a fixat alegerile generale �n octombrie
viitor, m� �ntreb dac� aceast� afirmare nu are un caracter electoral...
A murit �i Deterding la St. Moritz. N-avea dec�t 72 de ani. L-am crezut mai b�tr�n.
Se c�s�torise acum 2 ani cu o dam� cu 40 de ani mai t�n�r� ca d�nsul... Trebuie s�
lase o avere imens�; cui?
�n Ungaria a fost proclamat� starea de asediu, din cauza tulbur�rilor antisemite �
pretext m�rturisit � �n realitate �n vederea unor posibile tulbur�ri agrare �
pretext nem�rturisit.
Svetcovici a fost �ns�rcinat cu formarea noului Guvern iugoslav. P�n� azi-diminea��
dl Dr�gu�an (dr�gu�ul de el!) Svetcovici �nt�mpina oarecare dificult�i pentru
alc�tuirea unui Minister de larg� concentrare. Se zice c� va forma un Cabinet
omogen compus din membrii �Uniunii radicale iugoslave" care a ob�inut majoritatea
�n alegerile din decembrie �i ai c�rei �efi sunt Stoiadinovici, abatele Koro�e� �i
Spaho (mahomedan). Acest Minister de tranzi�ie ar avea sarcina s� voteze bugetul
iar pentru rezolvarea problemei croate s-ar forma alt Guvern pe baze mai largi. Se
zice c� elegantul s�rb Stoiadinovici (omul de sport de la St. Moritz cu m�nu�i
brodate) nu va mai face parte din noul Minister, fiind prea ur�t de toat� suflarea
s�rbeasc�... '�
Michidu�� a umplut Europa cu reclama Guvernului pe care-1 vice-prezideaz�. �Er�
nou�" � �schimbare epocal�" � � Rom�nia o insul� de ordine �i de prop�ire �n
anarhia european�" �i c�te �i c�te �i mai i c�te care miros de la o po�t� a
franci... Biata �ara noastr�, d� din groap� �n groap�! S� nu se rup� toate
arcurile! �
Ieri s-a dezvelit la Chi�in�u statuia Regelui Ferdinand... Un Ferdi- j nand
floncos, la picioarele c�ruia javrele regimului s-au �ntrecut �n "� platitudini �i
�n ditirambice laude... Mai mare ru�ine! j
Marele Consiliu fascist s-a �ntrunit s�mb�t� sear� �ntr-o �edin��. S-a dat un
comunicat din care rezult�: 1) C� Marele Consiliu a mul�umit lui Hitler pentru
solidarizarea politicii germane cu cea italian�, afir-
mat� �n discursul Fuhrerului din 30 ianuarie; 2) C� fascismul italian socote�te c�
Franco trebuie s� �nving� nu numai milit�re�te dar �i politice�te �i c� p�n� atunci
Italia nu va retrage nici un voluntar din Spania; 3) C� revendic�rile Italiei r�m�n
permanente dar vor fi formulate mai t�rziu (frumoas� formul�) dup� victoria
definitiv� a Spaniei... �i nici un discurs al lui nenea Mussolini... Che peccato!
Spania, �n Guvernul republican e adev�rat� debandad�. Pre�edintele Republicii Azana
a fugit �n Fran�a �i e pe drum spre Paris. A fugit �i Companys, prezidentul
Cataloniei �i Arrigue, prezidentul �arii Basce... Numai Negrin, �nc�p��nat, nu se
las� �i prin Fran�a e hot�r�t s� ajung� la Valencia unde vrea s� instaleze Guvernul
ro�u. Pe de alt� parte pune pe tovar�ii s�i de nenorocire din Madrid s� se r�oiasc�
�i s� declare c� victoriile din Catalonia nu sunt decisive, �i c� ei cei din Centru
vor riposta p�n� la sf�r�it. Chestiunea de �tiut e tocmai c�t va mai trece p�n� la
acest �sf�r�it"...
Trupele lui Franco au ajuns p�n� aproape de grani�a francez�. Se zice c� Figueras e
deja ocupat�. Trupele �i refugia�ii ro�ii au �nceput s� treac� �n Fran�a, unde to�i
cei cu arme �n m�n� sunt dezarma�i... Francezii sunt exaspera�i de aceast� nou�
invazie de str�ini, care �n cea mai mare parte mai sunt �i simple bestii
r�zvr�tite. Se spune c� Sarraut, ministrul de Interne, s-a dus printre ei cu
prilejul unei inspec�ii �i c� voini-co�ii de la Barcelona au �nceput s�-1 �njure �i
s�-1 scuipe. Pl�cu�i prieteni �i-a mai ales �i biata Fran��!
7februarie. Mii de refugia�i istovi�i de frig �i de foame continu� s� treac�,
valuri-valuri grani�a francez� dinspre Catalonia. Un infern, dup� descrip�iile ce
ne vin. �n Guvernul republican debandada e complect�, �ntreg Guvernul a trecut pe
teritoriu francez �i nu se �tie dac� va mai merge la Valencia, de unde, mai t�rziu,
nu va mai fi sc�pare. O propunere de armisti�iu �i de plebiscit, trimis� lui Franco
a fost respins�. �eful na�ionali�tilor nu ^admite nici armisti�iu, nici plebiscit
�i cere capitulare pur �i simplu, �n Guvernul lui Negrin, mini�trii au �nceput s�
se certe; e probabil c� �n Fran�a nu li se va tolera s� fac� acte de guvern�m�nt.
Deocamdat� au expediat la Geneva operele de art� furate din Spania, la Geneva unde
se va face o expozi�ie �n palatul S.D.N. (!!!) �n beneficiul r�ni�ilor �i fugarilor
republicani...
Leon Berard a fost trimis la Burgos s� mijloceasc� �n�elegere �ntre Fran�a �i
Franco. O �tire na�ionalist� despre negocieri cu generalul Miaja pentru capitularea
for�elor din centrul Spaniei � circul� cu insisten��...
90
Palinodiile �i rodomontabile italiene �i-au f�cut efectul. Dup� afirmarea lui
Bonnet c� for�ele engleze stau, �n caz de conflict, la dispozi�ia Fran�ei, dup� cum
cele franceze sunt la dispozi�ia Angliei � Cham-berlain, �ntrebat �n Camer� asupra
exactit�ii acestei afirma�ii, a declarat l�murit: �Orice amenin�are �mpotriva
intereselor vitale ale Fran�ei, de oriunde ar veni, ar provoca neap�rat colaborarea
imediat� a ��rii noastre'1.
Aceast� categoric� declara�ie a produs mare mul�umire la Paris, dar uimire �i
consterna�ie la Roma. Macaronarii care nu mai ating p�m�ntul cu picioarele �i
�nchipuiau c� englezii nu vor seconda Fran�a �mpotriva Axei!!!! Ce copii!
Dar copii c�rora nu le merge probabil tocmai bine, c�ci printr-o scrisoare
autograf� Ducele anun�� o serie de m�suri demagogice ca sporirea aloca�iilor de
�omaj, cobor�rea v�rstei pentru dreptul la asisten�� social� �i altele...
Dl Dr�gu�an Svetcovici �i-a putut constitui Cabinetul ieri-dimi-nea��. E un
Minister de tranzi�ie �i de �mp�care compus dintr-o sum� de oameni �n ici, �i din
care nu face parte banditul, adic� Stoiadinovici. Trebuie s� rostuiasc� omul tot ce
a furat �i s� se rezerve pentru un viitor Guvern de dictatur� poli�ieneasc�, dac�
�ncercarea de �mp�care ard� gre�...
N-am primit �nc� r�spuns de la Wohlthat �i m� mir�. De la Berlin a telegrafiat �ns�
G. Br�tianu c� a v�zut pe Goring �i c� negocierile cu Germania ar putea fi reluate
pe bazele convenite �ntre Regele Carol �i mare�al, �n conversa�ia lor din
noiembrie. Goring a declarat lui Br�tianu c� fa�� de Ungaria situa�ia Germaniei e
neschimbat� � dar c� negocierile cu Rom�nia ar trebui s� mearg� repede. Va s� zic�
pu�in �antaj peste prietenia de ast�-toamn�...
Gafencu, care mi-a dat ieri aceste informa�ii mi-a mai spus c� s-a cerut agrementul
pentru Radu Cru�escu. �i a mai ad�ugat, tot dup� informa�iile primite de la
Br�tianu, c� o vizit� a lui Goring �n Rom�nia n-ar fi exclus�...
Ce s-a �nt�mplat cu legea pentru declararea chiria�ilor e pilduitor pentru anarhia
legal� �n care tr�im, de c�nd cu dictatura. Ne-am pomenit deodat� cu un decret care
ne oblig� s� declar�m pe anumite formulare numele chiria�ilor no�tri �i a tuturor
persoanelor care locuiau �n apartamentele �nchiriate... O prim� dificultate: s�
afli �i s� str�ngi numele fiec�rui servitor � �i o a doua: imposibilitatea
procur�rii formularelor, c�ci se imprimaser� prea pu�ine. Comisarii de Poli�ie care
pu-
seser� c�teva la o parte le vindeau cu 100-200 lei bucata �n loc de trei... A
�njurat lumea exasperat� de a spurcat p�m�ntul � c�ci declara�ia trebuia f�cut� sub
pedeaps� de amend� mare... �n fine �n a cincea zi � nu se f�cuser� nici jum�tate
din declara�ii � s-a mai am�nat termenul �din cauz� de insuficien�� a
formularelor". Dup� alte dou� zile, ieri, dup� ce ne str�duisem to�i s� afl�m
numele �i prenumele servitorilor chiria�ilor no�tri � iat� o nou� dispozi�ie:
servitorii nefiind chiria�i ci salaria�i cu condicu�� special�, declararea lor nu
se mai cere... C�t� tevatur� degeaba! �i c�te cruci �i Dumnezei!
Doctorul Dogariu, medic-�ef al Craiovei a fost descoperit simplu escroc, f�r�
diplom� de medic! Asemenea numiri, se va zice, n-au fost posibile dec�t sub regimul
favoritismului politic �i electoral... Din nenorocire, d-rul Dogariu a fost numit
ast�-toamn�, �n plin regim al selec�iei valorilor...
8 februarie. Ziarele de azi-diminea�� public� manifestul �noului Guvern" (?!) � o
searb�d� �i nesf�r�it� poliloghie, mai r�u ca pe vremea partidelor. Ce nu se
f�g�duie�te, Doamne, �n cele opt coloane care umplu o pagin� �ntreag� din
Universul] �i numai minciuni �i demagogie. A�a dictatur� mai rar...
Manifestul �ncepe prin a declara c� actualul Guvern �este emana�ia Frontului
Rena�terii Na�ionale"; o prim� �i sfruntat� minciun�, c�ci bietul Front n-a ajuns
�nc� la �emana�ii" �i echipa actual� ministerial� ca �i cea precedent� nu e dec�t
�emana�ia" �ucalelor de la Palat. Paragraful al doilea e consacrat politicii
externe si se poate rezuma pe scurt: ��i cu �sta, �i cu �la"! Urmeaz� paragraful
ap�r�rii na�ionale care �ncepe cu f�g�duiala urc�rii soldei ofi�erilor... S� ne
oprim aici, s� nu mi se aplece...
Consolare: Majestatea Sa a decorat pe lonescu-Sise�ti � dup� ce �i-a b�tut joc de
el � cu Crucea de Onoare pentru Merit (aceea�i decora�ie pe care mi-a dat-o �i mie,
om b�tr�n, acum un an, dup� ce avusesem cu zece ani �nainte Marea Cruce a Stelei �i
Marea Cruce a Serviciului Credincios � �c'est du doigie!" �) si pe Cancicov cu �-a
clas� (semicordon) al ordinului Stelei...
C�linescu-mi povestea ieri am�nunte distractive privitoare la retrimiterea lui Nae
lonescu �n domiciliu for�at. C�nd a venit Poli�ia s�-1 ridice, Nae a fost at�t de
convins c� �va sc�pa de sub escort�" �nc�t n-a mai luat nici un bagaj cu el... Spre
marea lui mirare a sosit teaf�r la Miercurea-Ciucului �i atunci a scris o scrisoare
lui C�linescu �n care �i
92
spunea c� �n momentul arest�rii sale voia tocmai s�-i cear� o audien�a s�-i spun�
planul pe care-1 f�cuse pentru un nou rost de via�� etc., etc... C�linescu a dat
ordin ca �n chiar seara aceea, c�nd primise scrisoarea, s� plece un automobil s�-1
aduc� pe Nae... Nae, a doua zi a fost primit �ntr-o lung� audien�� la Ministerul de
Interne, unde �n loc s� vorbeasc� de el, n-a f�cut dec�t s� pledeze pentru anumi�i
legionari, �nt�mpl�tor tocmai aceia care fuseser� prin�i �i aresta�i cu prilejul
preg�tirii ultimelor atentate... Dou� ore mai t�rziu nenea Nae lua din nou drumul
Miercurei-Ciucului... �i Michidu�� povestea toate aceste fleacuri cu o voluptate
demn� de Scarpa, din Tosco...
La Paris, Bonnet a f�cut o lung� expunere �n Senat, asupra politicii externe. Nimic
nou, dar �n�elegerea celor trei mari democra�ii occidentale (Fran�a, Anglia �i
Statele Unite) a fost accentuat� cu fermitate. Daladier intervenind �n dezbateri a
vorbit �i mai cu energie. Aproape tot Senatul a dat un vot de �ncredere Guvernului.
Manifest�rile politice din ultimele zile la Londra �i la Washington au impresionat
ad�nc cercurile politice din Italia �i Germania. Italia o las� acum mult mai moale
� �i vine �n fine, �n fire.
Sarraut a declarat �n numele Guvernului francez c� Fran�a nu va tolera Guvern
spaniol pe teritoriul ei.
�n Camera francez� s-a constituit un grup al �Amicilor Rom�niei", �n fruntea
grupului au fost ale�i pre�edinte �i vicepre�edinte, deputa�ii Louis Marin �i
Taittinger.
Dup� Germania, iat� �i Italia pe punctul de a semna o conven�ie �economic�" cu
Rusia Sovietic�... Se duc dracului principiile!...
S-a vorbit mult �n Bucure�ti, zilele trecute, c� Urd�reanu nu e Urd�-reanu (ei �i?
Mare pagub�!). Marioara Pop a c�rei mam� e n�scut� Urd�reanu mi-a confirmat c�
Ernestic� e fiul lui unchi-s�u Urd�reanu �i al Sandinei Lapommeray � feti�a dr�gu��
cu care m� jucam la v�rsta de 7 ani, �n Slatina, pe c�nd m� aflam �n vizit� la
tat�-meu, pe atunci �n garnizoan� �n acel ora�...
9 februarie. Anglia �i Fran�a au adoptat acum �i ele metodele Italiei: au �nceput
s� fac� �i ele zgomot de r�zboi! Ponderatul ziar Times public� un documentat
articol privitor la planul colabor�rii de r�zboi cu Fran�a; la Paris, la banchetul
Comitetului Republican al Comer�ului,
Industriei �i Agriculturii, d.d. Bonnet �i Phipps (ambasadorul Angliei) au f�cut
discursuri de fr�ie curat pre-belice; ministrul Aerului englez a declarat �n fine
c� Anglia e gata...
�n Germania, ultimul discurs al lui Bonnet e comentat foarte favorabil �i cu toat�
�Axa", comentariile sunt pline de prietenie pentru Fran�a...
Emanuel de la Rochefoucauld1 �n treac�t prin Bucure�ti, om cu multe rude bine
situate �n Italia �i multe leg�turi personale �n Roma �mi povestea ieri c�
Mussolini nu mai e st�p�nul situa�iei �n �ara lui, �i c�, o-bosit �i cu limba
scoas� dup� o t�n�r� german� de 19 ani2, a abandonat direc�ia afacerilor unei bande
a c�rei animatoare e fiica sa, so�ia lui Ciano. Aceast� prim� a sa fiic�, avut� cu
o rusoaic�, ar fi 100% comunist� (?!) �i foarte inteligent�, duce de nas �i pe
tat�-s�u �i pe so�ul ei Ciano �i pe Starace �i pe to�i. �Banda" e aceea care
�mpinge la r�zboi, nu Mussolini. �Banda" e aceea care pune gazetele s� �njure
Fran�a �i s� cear� marea cu sarea, nu Mussolini...
Nu �tiu p�n� la ce punct informa�iile lui La Rochefoucauld corespund realit�ilor;
dac� sunt exacte � apoi s� fie sigur c� tot b�tr�nul vulpoi a pus �Banda" s� latre,
ca s� poat� manevra d�nsul din culise mai cu u�urin��. Toate sunt posibile, dar o
abdicare voluntara a Ducelui, nu. E drept c� de ast�-var� Mussolini nu mai pare
st�p�n pe nervii s�i. Dar probabil c�-1 enerveaz� mai mult succesele �nregistrate
de Hitler, dec�t sex-apeal-ul damelor...
Toate �tirile din Spania duc la o singur� concluzie: rapida lichidare a r�zboiului
civil. In Catalonia, ziua de ieri pare s� fi fost ultima zi de rezisten�� a
for�elor republicane. A trecut grani�a �n Fran�a p�n� �i Ne-grin, �nso�it de
generalul-�ef al Marelui Stat Major. Se zvone�te c� Pre�edintele Azana vrea s�-�i
dea demisia. De fapt, Spania republican� nu mai are Guvern. Ce a mai r�mas dintr-
�nsul pare a fi de p�rere c� orice rezisten�� ntre Valencia �i Madrid ar fi
inutil�. Franco negociaz� cu Madridul predarea ora�ului. Fran�a �i Anglia vor
recunoa�te pe Franco ca singur Guvern spaniol �ndat� ce Madridul va fi ocupat...
Italienii (probabil pofti�i de Franco, care a�teapt� cu ner�bdarania, unde ovreii
r�ma�i fuseser� sili�i s� adauge la numele lor Israel sau Sarah, dup� sex � o nou�
lege le interzice numele lor actuale c�nd au o aso-
' Consilier al Lega�iilor Ordinului de Malta la Paris �i Bucure�ti.
2 Din mai multe p�r�i se spune c� Mussolini, care p�n� acum c�tva timp ducea o
via�� exemplar�, a �nceput s� alerge dup� femei, �ntrevederi scandaloase cu o
actri�� i urm�rirea acestei tinere germane pomenit� de La Rochefoucauld, dau loc
la fel de fel de comentarii �n societatea roman�.
94
nan�� prea arian� sau sunt formate pe baz� de origine topografic�, ca de pild�
Berliner, Mannheimer, Wormania, unde ovreii r�ma�i fuseser� sili�i s� adauge la
numele lor Israel sau Sarah, dup� sex � o nou� lege le interzice numele lor actuale
c�nd au o asonant� prea arian� sau sunt formate pe baz� de origine topografic�, ca
de pild� Berliner, Mannheimer, Worms, Speyer etc. Bie�ii oameni, r�u au ajuns! Dar
Kaufmann c�nd telefoneaz� de la Paris lui Ehrenstein, tot pe nem�e�te �i vorbe�te!
Ieri a erupt o sond� a �Stelei Rom�ne" la �intea, la o ad�ncime de 3 100 metri!
Cantitate enorm� de petrol, cam 10 vagoane pe or�! E un mare eveniment, c�ci se
dovede�te astfel un nou strat foarte bogat de petrol, la ad�ncime mare... Sonda a
fost deocamdat� astupat� ca s� se preg�teasc� o exploatare mai ra�ional� a ei.
Inginerii inspectori Ion lonescu �i Constantin Bu�il� au fost numi�i prin decret
regal, rector �i prorector ai Colegiului inginerilor. Se vede c� Regele a iertat pe
Bu�il�, culpabil de prietenie fa�� de �tirbei. P�n� aici n-a vrut s� �tie de el...
�mi pare bine c� s-au schimbat lucrurile.
10 februarie. Lungi conversa�ii cu Fabricius (ministrul Germaniei) �i cu Gafencu
despre raporturile noastre cu Germania. Informa�iile a-duse de George Br�tianu sunt
confirmate prin declara�iile lui Fabricius. Scrisoarea mea c�tre Wohlthat a fost
bine venit�, c�ci acesta, ambi�ios, s-a �inut de capul lui Goring, care la r�ndul
s�u n-a sl�bit pe Hitler �i a�a s-au �ndreptat toate spre o solu�ie bun�. Goring
�pe care 1-a v�zut Br�tianu�ar fi dezaprobat toat� ac�iunea �ndreptat� de �Partid"
�mpotriva Rom�niei �i mai ales refuzul decora�iilor, care a jignit at�t pe Rege, �i
la care mare�alul pretinde c� s-a supus fiindc� n-a putut s� fac� altfel (?). �i
fiindc� vorbesc despre acest refuz de decora�ii, s� �nsemnez aci cu mirare dat�
fiind cunoscuta noastr� indiscre acesta, ambi�ionat, s-a �inut de capul lui
Goering, care la r�ndul s�u n-a sl�bit pe Hitler �i a�a s-au �ndreptat toate spre o
solu�ie bun�. Goering � pe care 1-a v�zut Br�tianu � ar fi dezaprobat toat�
ac�iunea �ndreptat� de �Partid" �mpotriva Rom�niei �i mai ales refuzul
decora�iilor, care a jignit at�t pe Rege, �i la care mare�alul pretinde c� s-a
supus fiindc� n-a putut s� fac� altfel (?). �i fiindc� vorbesc despre acest refuz
de decora�ii, s� �nsemnez aci cu mirare dat� fiind cunoscuta noastr� indiscre�ie,
c� nimic nu s-a �tiut la Bucure�ti despre gestul at�t de grosolan al nem�ilor...
Goring a mai spus lui Br�tianu c� el e pentru o �n�elegere c�t de repede cu Rom�nia
(�antajul...), pentru o �ncredere des�v�r�it� de dat Regelui Carol care azi de�ine
�ntr-adev�r toat� puterea �n �ara lui (m�gulire...), �napoiat la Bucure�ti,
Br�tianu a dezmin�it �tirea pe care o d�duse de la
Berlin. Nu vine Goring, dar vine Wohlthat �i sose�te �n Bucure�ti chiar luni, ne-a
confirmat-o chiar Fabricius, �i a mai conf�rmat-o �nsu�i Wohlthat ieri prin
telefon, lui Witzleben, ad�ug�ndu-i c� n-a r�spuns scrisorii mele fiindc� ar fi
fost prea lung �i complicat fa�� de importan�a interven�iei mele (!!) dar c� �mi va
aduce �n persoan� r�spunsul care de altminteri nu s-a perfectat dec�t �n ultimele
zile, dup� ce Goring a izbutit s� �ntoarc� pe Fiihrer, foarte montat de �oamenii
partidului" �mpotriva Rom�niei.
Wohlthat � o �tiu prin Pilder �i domnii de la Dresdnerbank � va sta mai mult� vreme
la Bucure�ti, fiindc� vrea s� se �napoieze la Berlin cu ceva �n m�n�. Nem�ii
pretind c� nu se vor mai mul�umi de acum �nainte cu cuvinte bune �i cu nimic �n
sac... Vin foarte doritori mai ales de petrol.
Na�ionali�tii spanioli au ocupat f�r� lupt� insula Minorca, care s-a predat. Era
singura insul� dintre Baleare r�mas� �n st�p�nirea republicanilor. La grani�ele
Cataloniei cu Fran�a, lichidarea ultimelor forma�iuni republicane. Cea mai mare
parte a popula�iei refugiate la frontiera francez� a fost �mpins� de ro�ii, �n
scopul s� tulbure situa�ia interna�ional� la zisa frontier� �i s� trag� folos
dintr-o eventual� �nc�ierare �ntre Fran�a �i trupele na�ionaliste. Mi�carea n-a
prins �ns�, �i o bun� parte din lumea ie�it� din Spania prin punctele de est se
�napoiaz� prin Irum...
Pe c�nd se des�v�r�esc ultimele opera�iuni �n nord, Guvernul din Burgos trateaz� cu
Madridul, adic� cu generalii din Madrid, c�ci Guvernul republican s-a �mpr�tiat �n
Fran�a � �i se sper� c� teritoriile Centrale r�mase �n m�inile republicanilor se
vor preda f�r� lupt�. Din telegramele sosite de la Z�nescu, �ns�rcinatul nostru cu
afaceri la Madrid, rezult� c� la Lega�ia noastr� mai sunt ad�posti�i vreo 200 de
refugia�i. La un moment dat au fost peste 600, din care peste 400 au putut fi
evacua�i �n Fran�a.
Reac�ia Axei �mpotriva declara�iilor �i a atitudinii categorice ale Angliei �i a
Statelor Unite, continu�. Tr�mbi�a o sun� bine�n�eles Italia, care nu �tie cum s�
ias� din �ncurc�tura �n care s-a b�gat. Germania tace �i-�i astup� urechile... Un
articol al oficiosului Relazioni Interna-zionali reprodus �n toat� presa italian�,
dup� ce afirm� c� Italia �i Germania (!) �i men�in toate revendic�rile, continu�
prin a afirma c� aceste revendic�ri nu constituie o amenin�are a p�cii si nu
urmeaz� s� fie satisf�cute pe calea armelor! Germania, Italia �i Japonia sunt trei
s�rmane na�iuni (au b�gat de data asta �i Japonia �n joc, o vrea, n-o vrea) care-�i
cer dreptatea! �i nu vor r�ul nim�nui! Dup� cuvinte at�t de m�-
96
surate, provocate prin constatarea acordului dintre Anglia, Fran�a �i Statele Unite
(acord a c�rui existen�� e admis� pentru prima dat� �n Italia printr-o foaie
public� �i pre�uit� la justa ei valoare), articolul se termin� prin alt� constatare
�i anume aceea c� Italia poate mobiliza zece milioane de oamenii Oameni desigur;
dar m�ncare, dar echipamente, dar muni�ii � de unde parale?
V�dit, macaronarii �ncep s� o lase mai moale � din ce �n ce mai moale!
A ars m�n�stirea Slatina �n jude�ul Baia, una din cele mai mari din Moldova. Pagube
�nsemnate. Odoarele m�n�stirii printre care ve�tminte biserice�ti brodate �n fir,
d�ruite de Alexandru L�pu�neanu �i o e-vanghelie legat� �n aur, d�ruit� de
�mp�r�teasa M�ria Tereza � au putut fi sc�pate.
Desfournaux a fost numit c�l�u �n Fran�a, �n locul decedatului Deibler �i un anumit
Obrecht ajutor al s�u.
La noi Nona Ottescu (frate cu Nicu) a fost numit director al Operei �i Camil
Petrescu, scriitorul, director al Teatrului Na�ional. Aceste func�ii au fost p�n�
acum cumulate de Ion Marin Sadoveanu �mpreun� cu cea de director general al
Teatrelor. Acum, c� dl Ion Marin a devenit semi-ministru, a cedat o parte din
atribu�iile d-sale �i a mai f�cut doi ferici�i... C�t f�cea el vor face desigur �i
cei doi mediocri chema�i s�-1 �nlocuiasc�...
Ieri � pe un soare de var�! � s-au expus �n gr�dina Ateneului covoarele �esute la
T�rgu-Jiu prin �ngrijirea d-nei Aretie T�t�rescu, de c�tre �Liga Na�ional� a
femeilor rom�ne din Gorj" � covoare destinate expozi�iei din New York, adic�
pavilionului rom�nesc din acea expozi�ie. Dou� din aceste covoare sunt imense, unul
are 20 metri pe 14, cel�lalt 16 pe 12. Motive de chilim oltenesc pe fond albastru.
De observat: mai �nt�i c� asemenea dimensiuni nu se potrivesc cu genul chilim
destinat micilor �nc�peri ale ��ranilor no�tri � apoi... apoi, tot acelea�i lucruri
pe care le repet de ani de zile f�r� s� ajung s� conving fiin�ele1 otr�vite prin
doctrina �altite �i bibiluri" care a f�cut din �abloanele mo�tenite forme rituale
�i intangibile vr�jma�e ale oric�ror schimb�ri, ale oric�ror fantezii, ale oric�rui
progres. �ablonizarea ritual� a formelor noastre ornamentale, at�t �n arhitectur�
c�t �i �n artele secundare e cu at�t mai regretabil� cu c�t modelele ini�iale nu
sunt rom�ne�ti, ci de pild� pentru covoare, s�rbe�ti...
Din mocirl�:
Pe vremea Guvernului T�t�rescu stabilimentele grafice Adev�rul au fost cump�rate de
o societate �Ziarul". Societatea �Ziarul" a fost �nfiin�at� pentru nevoia
momentului de c�tre Em. T�t�rescu, Gigurtu (!)��i Bujoiu1, iar banii au fost
da�i... de Pre�edin�ia Consiliului (F.O.P.). �n realitate, de�i nu ap�rea �n
afacere, marele mah�r al combina�iei a fost Gut� T�t�rescu. Dup� pr�bu�irea
partidelor, Gut� a r�mas cu afacerea pe bra�e, n-a �tiut cum s� se scape mai iute
de ea �i a pus la cale o minunat� �combina�ie secundar�" la des�v�r�irea c�reia
prietenul Arm�nd C�linescu i-a dat tot concursul, �ca s� nu zic� c�-1 persecut�",
�n�elegerea s-a f�cut repede: Statul cump�ra tipografia pentru �Funda�iile Regale"
(ve�nic nes�turatele �Funda�ii Regale"!), �i tot Starul devenea principalul ei
client, d�ndu-i Rom�nia la tip�rit! Ce frumos! Din nefericire a intervenit atunci
Cancicov, om cinstit, �i a spus: �Cum? Statul a pl�tit deja tipografia o dat� (sub
masca Soc. �Ziarul"), acum s� o mai pl�teasc� �nc� o dat�, �i tot el s� o mai �i
alimenteze prin tip�rirea unui ziar pe care nimeni nu-1 cite�te!" �i a refuzat s�
dea banii! Bietul Stat! A refuzat �i a plecat �n str�in�tate, �n concediu l�s�nd
lucrurile balt�. Ce se va alege acum cu acest �ghe�eft" se va vedea...
�ntre timp �ns�, sau mai exact �nainte s� se cristalizeze afacerea T�t�re�tilor,
�eicaru ob�inuse de la C�linescu �i de la Palat f�g�duiala c� va imprima el
Rom�nia, la Curentul �i pe baza acestei f�g�duieli �i mai comandase chiar nu �tiu
c�te linotipuri... C�nd a aflat �iganul combina�ia cu Adev�rul era s� �nnebuneasc�
�i am �nsemnat �n aceste noti�e furia lui... Nu s-a dat b�tut, s-a agitat, a urlat,
a pl�ns � la Interne, la Urd�reanu, pretutindeni... I-a venit �n ajutor �i opozi�ia
lui Cancicov care a am�nat concuren�a tipografiei foste Adev�rul, aproape sine
die... �n fine, �eicaru a scos �ntr-o zi de la Palat ordinul s� i se dea lui
Rom�nia de tip�rit. Triumf, bucurie! Dar mai era �i dl Cezar Petrescu pe lume, dl
Cezar Petrescu, directorul Rom�niei dar �i vr�jma� de moarte al d-lui Pamfil
�eicaru... Dl Cezar Petrescu s-a f�cut nev�zut, e �ncontinuu pe drumuri, �n toat�
�ara, �n inspec�ie, ca s� nu semneze contractul cu Curentull Dar a g�sit pe Pamfil
�eicaru, s�-�i bat� joc de el! Nu �tiu de unde, �iganul �i-a procurat un volum de
al lui Cezar Petrescu cu o dedica�ie lui Nae lonescu conceput� cam �n termenii
urm�tori: �Lui Nae lonescu, sufletul G�rzii de Fier, �n semn de admira�ie �i de
�mp�rt�ire al aceluia�i crezi " � �i a trimis d-lui Cezar vorb� c� dac� nu se
�nf�i�eaz� s� semneze imediat contractul, va publica dedica�ia �n facsimile! i M�
�ntreb cine va sf�r�i prin a �nvinge �n aceast� lupt� �ntre at�ia bandi�i de toate
calibrele??
1 Am aflat abia acum c� Bujoiu a fost b�gat �n aceast� porc�rie �i m-a mirat.
98
Dup� constituirea Ministerului Patriarh (cu numele) � Michidu�� (cu restul),
fratele Alexandru Vaida a trimis �i el o �memorand�" Ma-jest�ii Sale. Amestec de
bun-sim�, de prostie �i de obr�znicie. Recunoa�te c� va trebui mult timp p�n� se
vor st�rpi �n �ar� toate relele provocate de guvern�rile de partid � dar
protesteaz� �mpotriva ultimei forma�iuni ministeriale, �mpotriva devaloriz�rii
b�tr�nilor �i �Steagurilor" (?!), �de care va mai fi nevoie", �mpotriva corup�iei
care domne�te, a afacerilor veroase care se fac �i a sper��riei care se �ntinde din
ce �n ce. �n fine maltrateaz� �n mod neomenos pe simpaticul nostru vi�e-prezident
de Consiliu1. Efectul produs la Palat: � S-a ramolit de tot bietul Vaida!"
�i dl prezident Jules a f�cut �declara�ii" cu privire la schimbarea din Guvern,
�declara�ii" pe care le-a �mp�rt�it, poligrafiate, �n plicuri.
Dl prezident protesteaz� �mpotriva noului Guvern, care n-a schimbat nimic fa�� de
cel precedent.
Dl prezident blameaz� aspru pe to�i membrii Partidului Na�ional ��r�nesc care au
avut sl�biciunea s� dea concurs noii forma�iuni.
Dl prezident constat�, o dat� mai mult, c� regimul actual ridicat �mpotriva
partidelor se serve�te de elementele cele mai slabe �i mai descalificate ale
partidelor, pentru rezolvarea fiec�rei greut�i ce �nt�lne�te.
Dl prezident depl�nge c� Biserica rom�neasc� continu� s� fie necinstit� prin
prezen�a Patriarhului �n fruntea unui Guvern antina�ional �i nelegal.
Dl prezident deplor� pe de alt� parte c� la Ap�rarea Na�ional� s-au schimbat cinci
(?) mini�tri �ntr-un an.
�n fine, dl prezident cere �nc� o dat� o grabnic� revenire la legalitate �i la
puternicul Partid Na�ional ��r�nesc, singurul �n m�sur� s� salveze �ara!
M�rturisesc c� n-am citit manifestul Guvernului. C�nd am v�zut �program pe opt
coloane" ca pe vremea domniei partidelor, am aruncat c�teva priviri pe text �i am
aruncat jurnalul cu sc�rb�. Mi se semnaleaz� ast�zi �ns� o parte foarte interesant�
a acestui program. Se spune acolo undeva c� pl�ile �n str�in�tate nu se vov mai
face dec�t �n lei, acolo unde cleringul nu va procura devize suficiente. S� fie o
simpl� amenin�are, s� fie un �nceput de executare a �nc� unui punct din programul
meu? S� a�tept�m s� vedem cum se vor dezvolta lucrurile. Interesant, interesant...
1 Dl Vaida se mai pl�nge c� nu se iau m�suri suficiente de ordin na�ional... �
11 februarie. Ieri-diminea�� la ora 5 a �ncetat din via�� Papa Pius al XI-lea,
b�tr�n cardiac � a bout de souffle" . F�r� s� fi fost un Pap� mare, a fost un Pap�
bun �i las� �n urma sa �mp�carea Sfan�ului Scaun cu Regatul Italiei. �i a fost un
Pap� iubit �i popular �i las� multe regrete �n lumea catolic�. Cu prilejul mor�ii
Papei, Camera francez� �i Senatul au �inut �edin�e comemorative �i pe r�nd d.d.
Herriot, Jeaneney, Daladier �i Bonnet au �inut cuv�nt�ri emo�ionante �n amintirea
Sfan�ului P�rinte defunct! Citeam �i nu-mi venea s� cred! Unde sunt vremurile lui
Com-bes �i lui Briand �premier maniere"? Cum se schimb� toate pe fa�a p�m�ntului!
Japonezii au ocupat pe nea�teptate insula Hainan, posesie chinezeasc� a�ezat� �n
fa�a Tonkinului. Urmarea acestui gest va fi o nou� �ncordare �n raporturile
Japoniei cu Fran�a �i probabil �i cu Anglia. Chamberlain a zis: �colaborarea
Angliei e asigurat� Fran�ei din orice parte ar fi atacate interesele sale"� vom
vedea acum dac� cuvintele sunt simple cuvinte sau se vor traduce �n fapte... Presa
francez�, englez� ca �i a noastr� se arat� foarte alarmat� �i to�i ovreii de prin
redac�ii strig�: �gewa�t", r�zboi!
Conferin�a balcanic� (de ea este vorba iar nu cum au spus unii despre Mica Antant�,
defunct� din septembrie!) care trebuia s� se �ntruneasc� la 17 februarie �n
Bucure�ti, a fost am�nat� la 20 februarie deoarece noul ministru de Externe
iugoslav, dl ��n�ar Markovici, p�n� aci ministrul Iugoslaviei �n Germania, n-a
putut p�r�si Berlinul dec�t azi �i �nainte de a veni la Bucure�ti trebuia s� se mai
opreasc� la Belgrad, s� ia contact cu noii s�i colegi �i cu Prin�ul Regent Paul.
Un comunicat na�ionalist informeaz� c� r�zboiul din Catalonia e terminat, trupele
generalului Franco ocup�nd toat� frontierea hispa-no-francez�, p�n� la mare.
Se pare �ns� c� r�zboiul va continua �n centrul Spaniei �i c� tratativele de
capitulare cu Madridul �i Valencia au dat gre�, c�ci d.d. Ne-grin, prim-ministru �i
Del Vayo, ministrul de Externe �n Guvernul republican au p�r�sit Fran�a unde se
refugiaser� �i au plecat la Madrid unde vor instala autorit�ile sc�pate din
Barcelona. Madridul redevine astfel capitala Spaniei republicane. Pentru c�t�
vreme?
Au aderat �i bulgarii din Cadrilater �i Basarabia la F. R. N. �mecherii de ale lui
Arm�nd C�linescu, care nu �nt�resc o mi�care moart� dar fac s� sur�d� pe cei care
�tiu c� acum zece zile Camera bulgar� �n pi-
100
cioare a cerut anexarea Cadrilaterului, Dobrogei �i Sudului Basarabiei!!!1
P�cura r�sp�ndit� de sonda eruptiv� a �Stelei" de la �intea, a luat foc din
impruden�a unor copii care au aprins j�ratic �n apropiere de locurile inundate de
naft�. A fost o mare panic� � �i p�n� �n sufletul meu, c�ci abia �ntrev�zusem o
amelioarea �n situa�ia �Stelei Rom�ne". Din fericire focul a putut fi repede
localizat �i stins, a�a �nc�t pagubele nu sunt prea mari...
12 februarie. Procesul gardi�tilor care au ucis pe poli�istul lui �tef�-nescu-
Goang� �i erau c�t pe aci s� omoare �i pe acesta, s-a terminat prin condamnarea la
moarte a studen�ilor L�sc�ianu �i Ion Pop � cei care au executat atentatul �, prin
condamnarea lui Atofani (cel care a pus la cale �ntreaga afacere) la munc� silnic�
pe via�� i printr-o mul�ime de alte condamn�ri mai mici �i c�teva achit�ri. Fi-vor
executa�i, ace�ti primi condamna�i la moarte?
Ziarele de azi-diminea�� public� un lung comunicat, cu ilustra�ii (o serie de
revolvere, de grenade, de materii explozibile frumos a�ezate pe o mas� alb�) prin
care se aduce la cuno�tin�� public� c� un grav atentat �mpotriva �d-lui Arm�nd
C�linescu, vicepre�edinte al Consiliului de Mini�tri, ministru de Interne �i ad-
interim al Ap�r�rii Na�ionale" a fost descoperit la timp, �i conspiratorii (vreo
60) to�i aresta�i. Aflasem deja de vreo dou� zile c� se arestase o nou� band� de
terori�ti, dar nu mi se spusese c� atentatul descoperit fusese �ndreptat �mpotriva
Importan�ei Sale Michidu��. Bine�n�eles, to�i cei aresta�i, care au f�cut
m�rturisiri complecte (vai de mama lor!), sunt gardi�ti. Cu prilejul arest�rii s-au
tras focuri, dar de data asta n-a fost dobor�t nici unul din inculpa�i; se zice c�
ar fi fost r�nit un agent... Comunicatul nu d� nici locul unde s-a descoperit
materialul terorist, nici numele celor aresta�i, a�a �nc�t toate ipotezele sunt
permise... un atentat a�az� un ministru de Interne pe un piedestal!
Ieri am primit un r�spuns de la Wohlthat, la scrisoarea pe care i-am trimis-o.
�Mieux vaut tard que j'amais". Dup� ce-mi spune c� a citit cu mare interes
scrisoarea mea, pe care a primit-o la sf�r�itul lui ianuarie (minte, c�ci Djuvara
i-a remis-o la �nceputul lui ianuarie), �i anun�� vizita la Bucure�ti pentru
s�pt�m�na care vine (sose�te chiar m�ine, dup�
1 Faptul a fost cu grij� ascuns opiniei publice rom�ne�ti. Pentru ce avem noi oare
Cenzur�? El a fost �ns� consemnat pe larg �i comentat �n ziarele str�ine. Eu 1-am
citit �n Volkischer Beobachtei:
�NSEMN�RI ZILNICE. IV39 101
c�te am aflat de la mini�trii no�tri) conchide: �Va fi o pl�cere pentru mine s� v�
vizitez �i sper c� rezultatele convorbirilor mele vor sluji la �nt�rirea
colabor�rii dintre ��rile noastre".
Acum, de n-ar face ai no�tri gre�eala s�-i sar� prea iute �n bra�e, s� se arate
ahtia�i, c�ci am pl�ti scump zorul nostru. Wohlthat e �iret �i trebuie negociat cu
d�nsul, cu mult� b�gare de seam�. Spun asta fiindc� dup� c�te mi-a spus asear�
Bujoiu, Regele p�rea �nc� ieri-diminea�� foarte �ngrijorat de situa�ie �i spunea:
�S� vin� Wohlthat, s� vin� mai iute, s� vin� numaidec�t la mine!". Ar fi o gre�eal�
dac� Regele ar intra el �nsu�i �n negocieri. S� lase pe Wohlthat s� se frece �nt�i
cu mini�trii, iar el, Regele, s� r�m�n� un fel de arbitru, la sf�r�it. Am spus-o
lui Ur-d�reanu, am spus-o lui Gafencu, �i am spus-o �i lui Bujoiu. To�i trei au
fost de perfect acord cu mine �i vor c�uta s� conving� pe Rege s� se �in� mai �n
rezerv�... Nem�ii au spiritul ierarhic foarte dezvoltat �i Wohlthat, care ca grad e
un simplu �Ministerial direcktor" s-ar mira s� fie numaidec�t pus �n contact cu
Regele ��rii...
Iar au �nnebunit italienii. Relazioni Internazionali public� un articol voinicos �n
care spune curat, c� dac� nu le va ob�ine altfel, Italia va revendica cu armele
Tunisia, Corsica, Suezul (sic!) �i Djibouti! Fran�a e o �ar� moart� care nu poate
opri �n drum ��rile tinere (sic!) �i evolu�ia unei Europe re�nnoite!! De observat
c� Suezul nu e al Fran�ei � �i, c� acum dou� zile aceea�i foaie afirma c� Italia
�pune" revendic�rile ei la ordinea zilei, dar nu va provoca un r�zboi pentru
satisfacerea lor...
Dar cine mai ia pe italieni �n serios?
Mai serioas� e �tirea unui dublu demers al Fran�ei �i al Angliei pe l�ng� Japonia,
cu cerere de explica�ii pentru ocuparea insulei Hainan pe care ambele mari puteri
coloniale nu o admit dec�t cu caracter provizoriu �i militar, p�n� la sf�r�itul
r�zboiului chinezesc (?).
Dup� cum se vede, barometrul Europei e din nou la ploaie... de gloan�e! Noroc c�
ne-am obi�nuit cu fluctua�iile acestui instrument... diplomatic.
Anglia �i Fran�a vor recunoa�te �n cursul acestei s�pt�m�ni Guvernul generalului
Franco. Dup� c�te se spune generalul ar fi luat angajamentul salvgard�rii
complectei independen�e a Spaniei, de�i italienii afirm� acum � ce e drept numai
prin gazetele lor (�antaj?) � c� nu vor p�r�si Spania p�n� ce Franco nu le va
satisface cererile lor... Hot�r�rea Fran�ei de recunoa�tere a Spaniei na�ionaliste
va fi probabil luat� mar�i, �i a Angliei � miercuri.
102
Negrin, pe de alt� parte, care s-a instalat cu c�iva mini�tri la Madrid a f�cut
declara�ii prin care recunoa�te �nfr�ngerea guvernamentalilor, dar afirm� c�
ace�tia trebuie s� mai lupte �n scopul unei pacific�ri generale a Spaniei (??) �i
al ap�r�rii independen�ei na�ionale... Dup� unele informa�ii destul de serioase
generalul ro�u Miaja ar fi cerut autorit�ilor franceze autoriza�ia de a pleca la
Oran, �n Algeria, abandon�ndu-�i astfel postul de comand�...
Na�ionali�tii anun�� c� ocuparea Cataloniei fiind terminat�, for�ele lor au pornit
spre sud, spre alte obiective.
Ca �i c�nd n-ar fi pierit destui spanioli �n r�zboiul civil, un accident de drum de
fier �n apropiere de Barcelona a r�pus 31 de oameni �i r�nit peste 100...
Spaak, primul-ministru belgian, a renun�at definitiv la formarea noului Cabinet,
neizbutind s� �mpace pe flamanzi cu valoni �n chestiunea amnistiei politice. Se
vorbe�te de un nou Guvern Jaspar... Lumea piere �i o m�n� de oameni se m�n�nc�
�ntre ei pe o chestiune at�t de secundar�...
Caraghio�ii!
Dl Paraschivescu-Fr�sinet, secretarul general dizgra�iat de ast�-toam-n�, a fost
numit ministru la Tokio. Pentru ce? Nu era mai bun Stoicescu, care cel pu�in a
�ntemeiat acolo o �Cas� Rom�neasc�" �i un muzeu rom�nesc pe spezele lui? Numai
prostii face nenea Carol...
Generalul Petre Georgescu � anun�� gazetele de azi-diminea�� a fost numit
comandantul G�rzilor F.R.N.-ului. Dar atunci, Rasovi-ceanu?
�n cursul s�pt�m�nii va ap�rea decretul reglement�nd forma �i portul uniformei
pentru func�ionari. Ferici�i oameni, c�ci Statul va contribui cu o prim� la
echipamentul lor!
Datele �nmorm�nt�rii Papei �i a Conclavului nu au fost �nc� fixate. �i
�nmorm�ntarea �i Conclavul vor avea loc �nainte de 28 februarie.
Abia promulgat� acum c�teva luni, Legea de organizare a �colilor Normale Superioare
e modificat� printr-un nou decret. O dovad� mai mult a seriozit�ii cu care se
legifereaz� sub actualul regim.
Abia ieri am aflat c� legea de organizare a �Colegiului Inginerilor" care a luat
fiin�� zilele trecute impune tuturor inginerilor luarea am-
prentelor digitale^, la toate zece degetele m�inilor!!! Aceea�i m�sur� ar fi impus�
�i de noul Cod de Comer�2! Din fericire acesta e ��n refacere". Citesc, �i-mi fac
cruce! P�n� unde poate merge balcanismul bestiilor valahe! Dup� asta, orice
speran�� de mai bine se n�ruie�te! Regimul poli�ist actual va r�m�ne pecetluit �n
Istorie ca regimul amprentelor digitale!
Stat de vorb� asear� la Jockey-Club cu Bujoiu, noul ministru al Economiei
Na�ionale. A avut deja un conflict grav cu Miti�� Constanti-nescu. Acesta a venit
zilele trecute la d�nsul, cu un decret �i i-a cerut s�-1 isc�leasc�. Bujoiu a vrut
s�-1 citeasc� � �va s� zic� n-ai �ncredere �n mine?" a �nt�mpinat ar��gos ministrul
Finan�elor. Bujoiu i-a r�spuns cum merita... Decretul dezorganiza tot Ministerul
Economiei Na�ionale, ca s� treac� la Finan�e toate comenzile pe care acela�i Miti��
le grupase �n jurul Ministerului de Industrie, dup� ce fusese numit titularul
lui... Cu alte cuvinte, Miti�� i luase zestrea cu el! Jncidentul a fost adus
�naintea Regelui care a dat dreptate lui Bujoiu. �ntre el �i Miti�� r�zboiul este
�ns� declarat, �i dat� fiind �influen�a" t�mpitului, am impresia c� zilele lui
Bujoiu �n Guvern sunt num�rate...
Unul care a �tiut �s� se aranjeze" e don Manuel Azana, Pre�edintele Republicii
spaniole. Cum a v�zut c� afacerile guvernamentalilor au pornit pe un drum r�u, s-a
g�ndit s�-�i asigure undeva o retragere lini�tit�. A numit pe cumnatul s�u Rivas-
Cherif (p�n� atunci un muzicant f�r� talent) consul general la Geneva cu
�ns�rcinarea s� preg�teasc� un refugiu pentru �ntreaga familie. Timp de doi ani de
zile, sub pretext de propagand�, Rivas-Cherif a aruncat banii pe fereastr� (banii
Guvernului din Barcelona) �i a �inut-o �ntr-un chef �i o petrecere, �n acela�i timp
a cump�rat �i o vil� �n Fran�a, aproape de grani�a elve�ian� la Collon-ge-sous-
Salive, �i f�c�nd navet� �ntre Barcelona �i Geneva a transportat nenum�rate l�zi cu
bani, cu argint �i cu aur. Acum a sosit �i dl Azana la Collonge �et toute la petite
familie se voit heureusement reunie au-tour d'un bon feu de cheminee, et ne
manquant de rien" � pe c�nd pro�tii mor cu miile prin n�molurile Cataloniei fiindc�
au ascultat de �ndemnurile ilustrului: �om de Stat"! Istoria se tot repet�, �i
nimeni nu �nva�� nimic!
13 februarie. Continu� vremea de prim�var�. Azi suntem �n ultima zi din ianuarie,
stil vechi, �i parc� suntem �n martie... �i �ine a�a de la
' Asear� mi-a m�rturisit chiar ministrul Bujoiu c� a trebuit s� se supun� acestei
umilitoare formalit�i!
2 Pentru membrii Consiliilor de Administra�ie, directorii etc. �n toate societ�ile
anonime �i �n b�nci!
104
Cr�ciun! Nu ne putem pl�nge anul acesta de iarn�, n-am avut �n tot nici K) zile de
ger, �i p�n� acum o singur� z�pad�, topit� de mult. Dac� nu nc-ar atinge �nc� o
dat� criv�ul, cum vor da mugurii, c�ci a fost soare frumos �n ziua de 2 februarie!
Ieri-sear� la ora 8 1/2, �edin�� special� rom�neasc� la Radio pentru America
(Statele Unite). Emisiunea a fost difuzat� prin 400 de posturi americane, via
Geneva. �edin�a a fost organizat� de Comisariatul general american al Expozi�iei
din New York, cu concursul Comisariatului rom�n �i cu al Radiodifuziunii noastre.
Deschis� printr-o cuv�ntare �n engleze�te a Regelui, �edin�a a fost continuat� prin
diferite execut�ri muzicale. Program bun, mai pu�in porc�ria de Rapsodie rom�neasc�
a lui Morcovescu-Enescu. Auzit pentru prima dat� pe M�ria T�nase, c�nt�rea�� la
mod�; excelent�. O not� bun� d-lui Gu�ti...
Peste 500 mii oameni au defilat �n basilica Sf. Petru �n fa�a r�m�i�elor Papei Pius
XI. �nmorm�ntarea va avea loc m�ine, mar�i, la ora 16. Pius XI va fi a�ezat al�turi
de Pius al X-lea conform dorin�elor sale.
Aproape jum�tate din refugia�ii �mpin�i de trupele republicane �n Fran�a s-au
�napoiat �n Spania na�ionalist�, jur�nd credin�� lui Franco.
La Madrid nu se �tie �nc� dac� ideea unei rezisten�e mai departe va domina.
Deocamdat� mini�trii republicani delibereaz�, iar Franco �i bombardeaz� cu
avioanele. Cert e c� la ro�ii a pierit orice vlag�...
Giornale d'Italia pune la punct extravagantele afirma�ii ale revistei Informazioni
Internazionali, cel pu�in �n ce prive�te Spania. Dup� ziarul inspirat direct de
Duce, Italia nu urm�re�te nici un scop egoist �n Spania unde nu tinde nici m�car s�
impun� un regim fascist. Guvernul italian socote�te c� Spania e a spaniolilor �i
trebuie s� r�m�n� a lor. De aceea nu se va opune dec�t la orice �ncercare de
imixtiune str�in� dincolo de Pirinei...
Putoarea de Genevieve Tubouis care a mai �ncercat o intrig� �ntre Germania �i
Fran�a prin publicarea unei afirma�ii pus� �n seama lui Ribbentrop, a primit o
drastic� dezmin�ire �i a fost pus� cu botul pe labe.
Jaspar a fost �ns�rcinat cu formarea noului Guvern belgian.
Bene�, personajul mut din septembrie trecut a re�nviat la cuv�nt. A re�nviat tocmai
la Chicago, la un club al Universit�ii care 1-a poftit s� �in� c�teva conferin�e.
Dl Bene� a fost moderat. A declarat c� nu vom avea r�zboi. Bravo! A mai declarat c�
cele dou� mari democra�ii din occidentul Europei sunt �n decaden��. Vai! A analizat
apoi puterea Statelor totalitare �i a ajuns la concluzia c� ele nu se vor putea
pr�bu�i dec�t sau printr-un r�zboi �n care s� fie �nfr�nte, sau printr-o revolu�ie
care s� le r�stoarne idolii. Bre! Bre!
Pe c�nd Pene� Curcanul glugluia la Chicago, alt perimat, Flandin le Chapon glugluia
la Paris. Teza fran�uzului: numai o �n�elegere economic� general� poate asigura
pacea �n Europa... �Et ii a trouve cela tout seul".
14 februarie. Dl Gu�ti �i-a s�rb�torit asear� printr-un banchet la Athenee Palace,
20 de ani de munc� silnic� la Institutul Social... De�i socotesc sociologia ca cel
mai mare moft, m-am dus asear� la banchet, pentru c� Gu�ti s-a purtat totdeauna
bine cu mine. Inten�ia mea era s� fac �ns� numai un act de prezen��, ceea ce n-a
mai fost cu putin�� fiindc� am fost bombardat pre�edinte al banchetului... Mas�
numeroas� dar a-leas�, aproape numai intelectuali. Cuv�nt�ri destul de multe, dar
scurte
� pe care le-am scurtat �nc� �i mai mult. Totul s-a terminat la ora 121/2
� un record pentru un asemenea banchet. Gu�ti a plecat mul�umit; dar noi!...
Bujoiu mi-a f�cut ieri o lung� vizit�. I-am expus p�rerea mea asupra situa�iei. A�a
cum se merge, se merge de-a dreptul la faliment �i se irosesc banii degeaba. Cu
c�teva miliarde stoarse de la to�i produc�torii ��rii nu se poate realiza nici un
program de �narmare al ��rii, pentru care trebuie un minimum de 200 miliarde, nici
unul de �nzestrare cu tot utilajul necesar, pentru care trebuiesc alte 100
miliarde. Dac� cu c�teva miliarde stoarse la teasc nu se poate face nimic, ele sunt
totu�i de ajuns, scoase din economia na�ional� ca s� pr�bu�easc� �ntreg edificiul.
S-a luat de la b�nci anul trecut 2 miliarde, se mai iau acum alte 2 �i 1/2 � sume
insuficiente pentru o investi�ie serioas�, dar care ridicate din casele b�ncilor
vor st�njeni, p�n� la paralizie opera�iunile de credit. Cui va spune c� b�ncile n-
au dec�t s� bombardeze obliga�iunile emise de Stat, voi r�spunde c� Statul ar face
mai bine s� ia direct de la B.N.R. cc-i trebuie dec�t s� mai treac� prin girul
b�ncilor particulare. Un cont de ordine la B.N.R. pentru avansurile f�cute Statului
�i care vor fi lichidate ulterior �i gata. Trebuie s� profit�m de avaria monedei
noastre ca s� facem investi�ii masive.
Bujoiu s-a ar�tat de acord cu mine, dar �i d� �i el seama c�, c�t timp va porunci
�n sec�ia economico-financiar� a Guvernului, Miti�� nu
106
va fi nimic de f�cut. Bujoiu, hot�r�t s� mearg� pe calea cea dreapt�, nu �tie dac�
va putea �dura" mult la Ministerul Economiei Na�ionale... Orice s-ar �nt�mpla,
afirm� �ns� c� nu se va supune nici unui compromis.
Pentru Consiliul Economic, Bujoiu are un program pe care n-am putut dec�t s�-1
aprob. El vrea s� fac� din Consiliul nostru matca �n jurul c�ruia s� se adune �i s�
se ad�posteasc�, simplificate, toate comisiile cu caracter economic, r�sp�ndite �n
diferite ministere. Ar exista astfel un mijloc de coordonare a unor eforturi ast�zi
r�zle�e �i de cele mai multe ori antagoniste, �n acela�i timp consultarea
Consiliului Superior Economic ar deveni obligatorie pentru toate legile �i
regulamentele cu caracter economic. Frumos plan, numai s� nu-i pun� Miti�� be�e �n
roate �i s�-1 z�d�rniceasc�. �tiu c� Regele vrea s� g�seasc� o formul� ca cea
propus� de Bujoiu �i Gu�ti �mi spunea asear�, c� cu prilejul ultimei sale audien�e,
Regele i-ar fi declarat c� cele dou� pietre fundamentale ale noului nostru edificiu
de Stat trebuie s� fie Serviciul Social (?) �i Consiliul Superior Economic. Pe de
alt� parte mi se confirm� constatarea Regelui, m�rturisit� �n fa�a Consiliului de
Mini�tri, c� dictatura unuia singur a dat �n economie, cel pu�in, gre�. Bujoiu
prepar� o schem� de organizare nou� a Consiliului; �ndat� ce va fi gata va veni s�
o discut�m, apoi o va supune Regelui...
Am mai trecut �n examen cu Bujoiu c�teva legi recente �i stupide, ca legea pentru
organizarea Asocia�iei Exportatorilor, legea c�r�u�iei, legea asimil�rii v�nz�rilor
pe credit cu conturile curente � �i proiectul �nfiin��rii �Colegiului
economi�tilor" �i mai t�mpit�, cu privilegiile �i monopolurile pe care le acord�
diplomatic sc�rbelor de academii comerciale... Dac� �i vor l�sa m�inile libere, am
n�dejdea c� Bujoiu va ^netezi tot terenul...
La Industrie, Bujoiu a �i f�cut cur�enie. Sc�rba de Leonte a fost �ndep�rtat� �i �n
locul s�u a fost numit secretar general Mircea lonescu, de la �Pietro�ani". Lui
Marian i s-a redat �ncrederea �i toate paia�ele de la Banca Na�ional� au fost
alungate cu m�turoiul...
Ieri-diminea�� a sosit �i Wohlthat... Numaidec�t, dup�-amiaz�, �nainte s� vad�
vreun ministru a fost primit de Rege �n audien��... O mare gre�eal�, cum s� nu se
urce scroafa �n copac? Mare �nc�p��nat mai e �i Regele nostru!
Gafencu mi-a spus asear� c� Regele a fost mul�umit de audien��! (Sic!) Sunt to�i cu
frica �n s�n, ba c� Bulgaria, ba c� Ungaria, vor proclama revendic�rile lor
teritoriale �mpotriva noastr� p�n� s� nu fim �n�ele�i cu Germania, care ar putea
�ntr-un asemenea caz s� se pun� de
partea adversarilor no�tri!!! �i pentru evitarea unui asemenea dezastru,
platitudine, platitudine �i iar platitudine...
Jupan lovan Ducici, primul s�rb ambasador, �i-a prezentat ieri scrisorile de
acreditare. Regele 1-a primit cu alaiul deosebit fixat pentru ambasadori, �nc� de
la prezentarea ambasadorului polonez, Raczinski. Vicleim curat!
Svetcovici, primul-ministru s�rb, nu e Svetcovici ci �vetcovici. Ne �nchin�m cu
smerenie.
Leni Riefenstahl, boteul german (se zice c� e metresa lui Hitler) �i �genial�"
regizoare de filme e �n mijlocul nostru, venit� s� prezinte filmul �Olimpiadelor"
de acum doi ani, de la Berlin. Sportivii no�tri �i fac o primire ca pentru o
regin�... Exagera�ii din nou! Disear� invita�ie la �Aro" s� asist�m la prezentarea
filmului, �n frac �i decora�ii7! Frac mai merge, dar decora�ii, pentru dameza din
Berlin, s� m� sl�beasc�, nu voi merge!
Pare c� atentatul contra lui Michidu�� a fost real... S-au g�sit bombe sub podul
Sf. Elefterie, pe care trebuia s� treac� Excelen�a Sa, ca s� se �napoieze acas�.
Numai dac� n-o fi pus Poli�ia bombele!
Un medic rus ar fi g�sit un leac pentru lepr�: ungerea r�nilor cu �naf-tolan", o
p�cur� groas� ce se g�ze�te �n Azerbaidjan. Unde e norocul...
Bugetul Ministerului de R�zboi al Angliei pe anul acesta se va ridica la l miliard
de livre engleze � adic� vreo l 500 de miliarde de lei... �i vine r�u...
15 februarie. Fran�a a hot�r�t recunoa�terea Guvernului Franco �de facto". Dl Leon
Berard va fi trimis la Burgos s� negocieze �i recunoa�terea �de jure". �i
recunoa�terea din partea Angliei e iminent�; Elve�ia �i Olanda au creat deja
Lega�ii pe l�ng� Guvernul na�ionalist. Credincioase hot�r�rii ini�iale luate,
Statele Unite nu vor recunoa�te Guvernul din Burgos dec�t dup� ce acesta se va
�nst�p�ni peste toat� Spania.
Zvonul dup� care Anglia �i Fran�a ar fi trimis lui Negrin un fel de ultimatum s� se
predea, pentru evitarea unei v�rs�ri de s�nge inutile, se dezminte.
Italienii sunt furio�i de apropierea evident� dintre Fran�a, Anglia �i Guvernul lui
Franco �i numesc �cinic�" schimbarea de orientare a democra�iilor occidentale. O
�ar�, spun ei, nu trebuie s� se bizuie numai
108
pe parale �i ofer� Spaniei �n refacere ma�ini �i scule. Numai c� cu ma�ini �i scule
nu se recl�de�te tot ce a fost dobor�t. Italia trebuie s� se obi�nuiasc� cu aceast�
realitate: pierde Franco, care s-a v�ndut deja de mult.
�n Belgia, cri/� mai departe. Jaspar, �ns�rcinat cu formarea noului Guvern n-a
reu�ii �i a renun�at. Regele Leopold a �ns�rcinat cu constituirea noului < abinct
pe Pierlot (?).
Germania a lansat primul s�u cruci��tor de tonaj mare � 35 000 tone � pe care 1-a
botezat �Bismarck". Cu acest prilej Fuhrcrul a �inut un mare discurs �n care a
f�cut apologia lui Bismarck, �ntemeietorul Imperiului German �i a l�udat luptele
lui cu popii catolici �i cu tr�d�torii marxi�ti. Un fel de stabilire de filia�ie
�ntre primul �i cel de-al treilea Reich...
S�mb�t� a avut loc la Otopeni un accident din care au ie�it destul de grav r�ni�i
pilotul Costin (fiul surorii mai mici a M�ruc�i Rosetti-Te�-canu, fost� Maruca
Cantacuzino, actualmente Maruca George Enes-cu...) �i pasagerul s�u un anume Ion
Ni�escu. R�ni�ii au fost transporta�i la St. Vincent de Paul �i sunt �n afar� de
orice pericol de moarte. Se afl� acum c� Ion Ni�escu nu e altul dec�t Victor
Dragomirescu, un gardist condamnat �n lips� �i c�utat de Poli�ie, ca unul din cei
mai periculo�i terori�ti (?) Odat� identificat, s-a f�cut din camera sa de
suferin�� o �souriciere" �i au fost astfel prin�i mai mul�i gardi�ti �i gardiste
care veniser� s�-1 vad�... Dragomirescu se �n�elesese cu Costin, un simpatizant al
G�rzii, ca s�-1 duc� �n Polonia �i s� scape astfel de persecu�iile din tara lui. N-
a avut noroc...
16 februarie. Ieri-diminea�� a murit dac� nu pe nea�teptate, �n tot cazul prematur,
baronul Guillaume, ministrul Belgiei. Versiunea oficial� e c� s-a �mboln�vit
acum /ece zile, atins de o congestie gripal�, c� s-a f�cut bine �i c� icri-
diminea�� a c�zut brusc pe c�nd se �mbr�ca �i a murit �n c�teva secunde... Adev�rul
e altul �i ascunde o dram� familial�. Guillaume, a c�rui mam� e n�scut�
Gr�di�teanu1 se �inea de zece ani de c�nd e �n �ar� cu var�-sa primar�, d-na
Gr�di�teanu, divor�at� de un Mavrocordat. C� se �inea, ca omul, nu era nimic � dar
sub pretext de rudenie �i de lips� de mijloace a iubitei, �i luase ibovnica �n
cas�... D-na Guillaume, o italianc� foarte distins� �i simpatic� (din familia
1 D-na Gr�di�teanu. fost� demoazela de onoare a Reginei Eiisabeta, sor� cu Gr.
Gr�di�teanu, c�s�torit cu o domni�oar� /ef'eari �i condamnat pe vremuri la 2 ani
�nchisoare, pentru escrocherie. Tat�l eroinei romanului �ncheiat ieri...
napolitan� a marchizilor imperiali) care luase pe Guillaume f�r� dragoste �i numai
fiindc� era fat� s�rac� f�r� zestre, a tolerat ani de zile aceast� porc�rie. Se
vede �ns� c� dama de inim� a abuzat de situa�ia ei, �i �ncetul cu �ncetul so�ia
legitim� n-a mai putut suporta promiscuitatea conjugal� impus� de un so�
incon�tient. Acum opt zile d-na Guillaume a dat pur �i simplu afar� din cas� pe d-
na Gr�di�teanu... O scen� �ngrozitoare a urmat �i cum Guillaume era un sclerotic, o
congestie cerebral� a urmat � nu o congestie pulmonar� sau gripal�. Dup� c�teva
zile de relativ� ameliorare, un al doilea atac a survenit ieri-diminea�� .� �i
totul a fost gata...
Belgia n-are noroc s�pt�m�na asta: telegramele ne anun�� c� a murit �i Jaspar,
�ns�rcinat acum c�teva zile cu formarea noului Cabinet, la care a renun�at poate �i
din cauza s�n�t�ii sale, c�ci a intrat numaidec�t �ntr-o clinic� �i s-a supus unei
opera�ii abdominale de pe urma c�reia a �ncetat din via��...
Criz� de Guvern nea�teptat� �n Ungaria. Opozi�ia a repro�at �ntre altele lui Imredy
politica �i m�surile sale antisemite, dat fiind c� avea �i d�nsul s�nge ovreiesc �n
vine. Imredy a protestat cu s�lbatic� energie, dar opozi�ia a f�cut dovada
afirm�rilor sale �i Imredy a tras consecin�ele. Criza de Guvern din Ungaria e prin
urmare o criz� personal� iar c�tu�i de pu�in o criz� politic�. E prin urmare foarte
probabil c� oricine ar forma noul Guvern � se vorbe�te de contele Teleky, ministrul
Instruc�iunii din Cabinetul Imredy � politica Ungariei, at�t extern� c�t �i intern�
nu se va schimba.
Canalul de la Kiel va fi m�rit, l�rgit �i ad�ncit, ca s� poat� permite o trecere a
flotelor din Marea Baltica �n Marea Nordului �i viceversa.
�n fine, un aviator rom�n plecat �ntr-un raid a ajuns la locul de destina�ie!
Pilotul Cocia�, director la Lares, plecat din Bucure�ti a ajuns �n Indii � f�r� s�
bat� nici un record de altminterii � dar tot e bine c� a ajuns!
Guvernul englez a luat hot�r�rea s� recunoasc� pe Franco, dar nu 1-a recunoscut
�ns�, c�teva condi�ii mai urm�nd s� fie �ndeplinite. Se crede c� �n opt zile totul
va fi gata. Guvernul din Burgos a mai fost recunoscut de Brazilia, de Argentina �i
de Uruguay. Mergem dup� cum se vede spre lichidarea r�zboiului civil. Guvernul
britanic s-a declarat de altminteri gata s� intervin� ca mediator �ntre ambele
p�r�i, dac� i se va cere. P�n� acum generalul Franco nu vrea �ns� s� aud� de
mediere.
108
pe parale si ofer� Spaniei �n refacere ma�ini �i scule. Numai c� cu ma�ini �i scule
nu se recl�de�te tot ce a fost dobor�t. Italia trebuie s� se obi�nuiasc� cu aceast�
realitate: pierde Franco, care s-a v�ndut deja de mult.
�n Belgia, criz� mai departe. Jaspar, �ns�rcinat cu formarea noului Guvern n-a
reu�it si a renun�at. Regele Leopold a �ns�rcinat cu constituirea noului ( abinet
pe Pierlot (?).
Germania a lansat primul s�u cruci��tor de tonaj mare � 35 000 tone � pe care 1-a
botezat �Bismarck". Cu acest prilej Fiihrerul a �inut un mare discurs �n care a
f�cut apologia lui Bismarck, �ntemeietorul Imperiului German �i a l�udat luptele
lui cu popii catolici �i cu tr�d�torii marxi�ti. Un fel de stabilire de filia�ie
�ntre primul �i cel de-al treilea Reich...
S�mb�t� a avut loc la Otopeni un accident din care au ie�it destul de grav r�ni�i
pilotul Costin (fiul surorii mai mici a M�ruc�i Rosetti-Te�-canu, fost� Maruca
Cantacuzino, actualmente Maruca George Enes-cu...) �i pasagerul s�u un anume Ion
Ni�escu. R�ni�ii au fost transporta�i la St. Vincent de Paul �i sunt �n afar� de
orice pericol de moarte. Se afl� acum c� Ion Ni�escu nu e altul dec�t Victor
Dragomirescu, un gardist condamnat �n lips� �i c�utat de Poli�ie, ca unul din cei
mai periculo�i terori�ti (?) Odat� identificat, s-a f�cut din camera sa de
suferin�� o �souriciere" �i au fost astfel prin�i mai mul�i gardi�ti �i gardiste
care veniser� s�-1 vad�... Dragomirescu se �n�elesese cu Costin, un simpatizant al
G�rzii, ca s�-1 duc� �n Polonia �i s� scape astfel de persecu�iile din tara lui. N-
a avut noroc...
16 februarie. leri-diminea�� a murit dac� nu pe nea�teptate, �n tot cazul prematur,
baronul Guillaume, ministrul Belgiei. Versiunea oficial� e c� s-a �mboln�vit
acum /cce zile, atins de o congestie gripal�, c� s-a f�cut bine �i c� icn-diminea��
a c�zut brusc pe c�nd se �mbr�ca �i a murit �n c�teva secunde... Adev�rul e altul
�i ascunde o dram� familial�. Guillaume, a c�rui mam� e n�scut� Gr�di�teanu1 se
�inea de zece ani de c�nd e �n �ar� cu var�-sa primar�, d-na Gr�di�teanu, divor�at�
de un Mavrocordat. C� se �inea, ca omul, nu era nimic � dar sub pretext de rudenie
�i de lips� de mijloace a iubitei, �i luase ibovnica �n cas�... D-na Guillaume, o
italianc� foarte distins� �i simpatic� (din familia
1 D-na Gr�di�teanu. fost� demoazel� de onoare a Reginei Elisabeta, sor� cu Gr.
Gr�di�teanu, c�s�torit cu o domni�oara /ct'eari �i condamnat pe vremuri la 2 ani
�nchisoare, pentru escrocherie., Tat�] eroinei romanului �ncheiat ieri...
' '�
�NSEMN�RI ZILNICE. 1939
109
napolitan� a marchizilor imperiali) care luase pe Guillaume f�r� dragoste �i numai
fiindc� era fat� s�rac� f�r� zestre, a tolerat ani de zile aceast� porc�rie. Se
vede �ns� c� dama de inim� a abuzat de situa�ia ei, �i �ncetul cu �ncetul so�ia
legitim� n-a mai putut suporta promiscuitatea conjugal� impus� de un so�
incon�tient. Acum opt zile d-na Guillaume . dat pur �i simplu afar� din cas� pe d-
na Gr�di�teanu... O scen� �ngrozitoare a urmat �i cum Guillaume era un sclerotic, o
congestie cere-jral� a urmat � nu o congestie pulmonar� sau gripal�. Dup� c�teva
zile de relativ� ameliorare, un al doilea atac a survenit ieri-diminea�� i totul a
fost gata...
Belgia n-are noroc s�pt�m�na asta: telegramele ne anun�� c� a murit �i Jaspar,
�ns�rcinat acum c�teva zile cu formarea noului Cabinet, la '� care a renun�at poate
�i din cauza s�n�t�ii sale, c�ci a intrat numai-i dec�t �ntr-o clinic� �i s-a supus
unei opera�ii abdominale de pe urma j c�reia a �ncetat din viat�...
Criz� de Guvern nea�teptat� �n Ungaria. Opozi�ia a repro�at �ntre altele lui Imredy
politica �i m�surile sale antisemite, dat fiind c� avea �i d�nsul s�nge ovreiesc �n
vine. Imredy a protestat cu s�lbatic� energie, dar opozi�ia a f�cut dovada
afirm�rilor sale �i Imredy a tras consecin�ele. Criza de Guvern din Ungaria e prin
urmare o criz� personal� iar c�tu�i de pu�in o criz� politic�. E prin urmare foarte
probabil c� oricine ar forma noul Guvern � se vorbe�te de contele Teleky, ministrul
Instruc�iunii din Cabinetul Imredy � politica Ungariei, at�t extern� c�t �i intern�
nu se va schimba.
Canalul de la Kiel va fi m�rit, l�rgit �i ad�ncit, ca s� poat� permite o trecere a
flotelor din Marea Baltic� �n Marea Nordului �i viceversa.
�n fine, un aviator rom�n plecat �ntr-un raid a ajuns la locul de destina�ie!
Pilotul Cocia�, director la Lares, plecat din Bucure�ti a ajuns �n Indii � f�r� s�
bat� nici un record de altminterii � dar tot e bine c� a ajuns!
Guvernul englez a luat hot�r�rea s� recunoasc� pe Franco, dar nu 1-a recunoscut
�ns�, c�teva condi�ii mai urm�nd s� fie �ndeplinite. Se crede c� �n opt zile totul
va fi gata. Guvernul din Burgos a mai fost recunoscut de Brazilia, de Argentina �i
de Uruguay. Mergem dup� cum se vede spre lichidarea r�zboiului civil. Guvernul
britanic s-a declarat de altminteri gata s� intervin� ca mediator �ntre ambele
p�r�i, dac� i se va cere. P�n� acum generalul Franco nu vrea �ns� s� aud� de
mediere.
110
17februarie. Alalt�ieri-sear� a fost mas� la Lega�ia Germaniei, vreo 40 de
persoane, �n cinstea �Olimpicilor" �i a zei�ei Leni Riefenstahl. La sf�r�itul mesei
a luat cuv�ntul Plagiano (G) �i �n calitatea sa de pre�edinte al Comitetului rom�n
al �Olimpiadelor" a toastat �n s�n�tatea zei�ei �i �n cinstea �Fuhrerului". A
r�spuns Fabricius, c�teva cuvinte, dar n-a ridicat paharul s�u �n s�n�tatea
Regelui. Faptul a f�cut oarecum senza�ie �i v�lv� mare, lumea se �ntreba dac�
omisiunea lui Fabricius fusese inten�ionat� sau era datorat� numai prostiei omului,
un �gafeur" cunoscut. Dombrovski, prezent la mas�, a plecat imediat dup�, spumeg�nd
�i fulger�nd � �i ce e mai prost coment�nd incidentul �n fa�a tuturor. Numai
Fabricius nu �i-a dat seama de nimic �i n-a aflat dec�t a doua zi, adic� ieri-
diminea��, tot zgomotul ce se f�cuse �n jurul proced�rii sale. Mirat, Fabricius a
explicat c� masa trebuia s� fie f�r� discursuri, c� Plagiano s-a sculat pe
nea�teptate, c� pe vreme de doliu de curte (doliu pentru Papa) nu se bea �n
s�n�tatea Suveranului, c� �n fine prezen�a t�cut� a ministrului de Externe Gafencu
la mas�, 1-a f�cut s� cread� c� nu era cazul s� ridice un toast oficial � cuvintele
spuse de Plagiano urm�nd s� fie socotite ca o simpl� ie�ire camaradereasc�...
Incidentul a ajuns �ns� p�n� la urechile Regelui care a chemat ieri la ora l;,
Gafencu s�-i cear� explica�ii. Gafencu a sf�tuit �i Regele a primit s� n^ se dea
prea mare importan�� incidentului care a fost reglat astfel: la dejunul oferit ieri
de Gafencu zei�ei �i nem�ilor, Gafencu ca st�p�n al casei s� se scoale �i s� ridice
paharul s�u �n s�n�tatea Fuhrerului � imediat apoi s� se ridice Fabricius �i s� bea
�n s�n�tatea Regelui!!! Am asistat �i eu la acest dejun, a�a �nc�t am fost martor
la restabilirea echilibrului �n raporturile germano-rom�ne!!
Invita�ia nu-mi fusese �ns� adresat� ca s� asist la acest epilog de r�zboi, ci ca
s� �nt�lnesc pe d-ra Leni. M-a sedus complect; e delicioas�. N-am v�zut de mult o
plastic� at�t de reu�it� �nso�it� de un farmec aproape nelii * . E zei��, �i pace.
Din nefericire ne-a p�r�sit asear�!
La Gafencu era �i Wohlthat. At�t d�nsul c�t �i mini�trii no�tri prezen�i (Gafencu,
Bujoiu, Sl�vescu) mi-au spus c� negocierile merg bine. Contra garan�iei grani�elor
ne cer amicii nem�i, economice�te, cam mult � dar desigur c� siguran�a hotarelor
merit� s� fie pl�tit�...
Cu Wohlthat am vorbit pu�in, ca s� nu-1 compromit �n fa�a mini�trilor; am luat
�nt�lnire cu el p^ '-"> mar�i, c�nd vom dejuna �mpreun� �i vom putea sta de vorb�
mai liu
Pare c� �i afacerea Conradi e pe cale de a se aranja. Regele r�m�ne la punctul s�u
de vedere c� Conradi, adic�, trebuie s� plece � �i se pare c� Berlinul �n principiu
consimte la rechemarea tipului, dar nu acum.
Probabil c� se va ajunge la un compromis. Miercuri a dejunat dl Con-radi la Lega�ia
german�, �mpreun� cu Gafencu, probabil ca s� se explice �i s� se disculpe... Va mai
r�m�ne de aranjat �i chestiunea decora�iilor restituite... Am aflat c� Gerstenberg,
ata�atul german al aerului pleac� la Berlin, cu misiune special�. P�n� aci
Gerstenberg a fost omul de �ncredere al lui Goring, cu care e foarte �mprietenit �i
d�nsul a fost acela care a adus acum zece zile ramura de m�slin din partea
mare�alului � acum mi se spune c� a devenit omul lui Hitler, �i c� misiunea cu care
e �ns�rcinat ar fi pe l�ng� Fuhrer... De s-ar termina toate cu bine...
Guvernul �vetcovici �ntinde croa�ilor, �n programul pe care 1-a dezvoltat, ramura
de m�slin. Numai s� nu r�m�n� cu ea �n m�n�...
Dl ambasador C�dere a f�cut presei Belgradului declara�ii senza�ionale cu privire
la politica Europei. Se simte omul...
Contele Paul Teleky a format noul Guvern unguresc. E exact Ministerul Imredy cu un
singur ministru nou la Instruc�ie, dl Homan, vicepre�edintele partidului
guvernamental, �n locul fostului titular �naintat prim-ministru. Politica maghiar�,
intern� �i extern�, r�m�ne neschimbat�.
Pre�edintele Azana a luat pozi�ie �n conflictul spaniol. D�nsul declar� orice
rezisten�� a republicanilor imposibil� �i prin urmare inutil� �i �n asemenea
condi�ii refuz� s� mai ia r�spunderea s�ngelui v�rsat. Pre�edintele Azana s-a
hot�r�t s� r�m�n� �n Fran�a �i s� nu urmeze invita�ia ce i s-a f�cut de a merge la
Madrid. Vrea chiar s� publice un manifest prop�v�duind �ncetarea ostilit�ilor. P�n�
acum, mini�trii ro�ii au parvenit s� �mpiedice publicarea acestui manifest...
Ab�inerea lui Azana d� Guvernului din Madrid un aspect de ilegalitate, c�ci
cortezii nepu-t�ndu-se aduna �n num�r, alegerea unui nou Pre�edinte de Republic� nu
e posibil�.
Pre�edintele Azana pretinde c� a luat hot�r�rea sa dup� ce a consultat mai mul�i
generali republicani. Dorin�a de pace se resimte din ce �n ce mai mult �n r�ndurile
republicane... Se zice chiar c� Guvernul din Madrid ar vrea s� �ns�rcineze Anglia
s� mijloceasc� un armisti�iu pe urm�toarele baze:
1) Retragerea tuturor voluntarilor str�ini din armata lui Franco.
2) Nici o represalie �mpotriva republicanilor.
3) Eliberarea Spaniei �mp�ciuite de orice influen�� str�in�.
Republicanii ar voi s� apar� astfel ca eliberatorii Spaniei de sub jugul str�in �
motiv suficient pentru ca Franco s� resping� propunerile, de�i �n fond corespund
inten�iilor sale proprii...
112
18 februarie. Dl Summer Welles, subsecretarul Secretariatului de Stat din
Washington, a f�cut declara�ii asupra condi�iilor sub care Statele Unite ar
recunoa�te Guvernul na�ionalist din Spania. Aceste condi�ii sunt:
1) Capitularea Spaniei republicane, fie pe cale de tratative, fie pe calea
armelor.
2) Retragerea trupelor italiene �i a tehnicienilor germani.
3) Recunoa�terea privilegiilor �i investi�iilor americane dinaintea �nceputului
r�zboiului civil.
4) Recunoa�terea prealabil� din partea Angliei �i a Fran�ei.
Cum se vede Statele Unite fac din ce �n ce mai mult bloc cu Statele democratice din
vestul Europei. Mul�umit� lui Roosevelt, care p�e�te hot�r�t pe aceast� cale,
opinia public� american� evolueaz� repede spre un amestec �n politica european�,
al�turi de Anglia �i de Fran�a. Metoda de a-�i impune revendic�rile prin violen��
cel pu�in verbal�, inaugurat� de Mussolini, a dat gre�, �i n-a avut alt rezultat
dec�t s� str�ng� pe francezi la un loc, s� mobilizeze America �i s� v�re Italia
�ntr-un impas...
Japonezii au ocupat �i peninsula Nan Tan, la 5 kilometri de Hong Kong. Fran�a ca
Fran�a, ce poate face f�r� marin� la mii de kilometri; dar �i de Anglia vor
corciturile japoneze s�-�i bat� joc?
A dat moartea �n prefec�ii-colonei: dup� cel de la Ciuc, sau de nu �tiu unde, a
murit ieri �i cel din Covurlui. �l chema Subotin �i n-avea dec�t 48 de ani...
Ieri-diminea�� a fost �nregistrat �n Bucure�ti, la orele 5,29, un cutremur destul
de tare. N-am sim�it nimic...
Toamna trecut� a fost promulgat� o lege de organizare a Ministerului Afacerilor
Str�ine. Era t�mpit� �i aproape neaplicabil�. Ieri a ap�rut alta. S� sper�m c�
Gafencu a reu�it mai bine pe a lui dec�t Comnen. Dar cu at�tea legi pripite �i
proaste, regimul �i irose�te din ce �n ce autoritatea... Prea multe legi; pe vremea
regimului parlamentar, erau cel pu�in vacan�ele Adun�rilor �n timpul c�rora
�ma�ina" se odihnea. Acum se decreteaz� f�r� repaus; ar trebui s� se ia �n
legiferare �i sub actualul regim o vacan�� de trei luni, s� mai r�sufle lumea.
Bujoiu spune c� cererea germanilor de a investi �n exploat�ri de materii prime �i
�n industrii, �n Rom�nia, p�n� la zece miliarde lei, �i pare
�NSEMN�RI ZILNICE. 193V 113
exagerat�. Pentru ce? De fric� s� nu influen�eze prea mult prin �ntreprinderile lor
via�a noastr� economic�? Copil�rii...
Circul� zvonul c� a fost descoperit un nou atentat pus la cale �mpotriva lui
Michidu��. De ast�- dat� la Ia�i, dar tot �n cercurile gardiste... (subscc�ia
Poli�iei?)
Ziarele public� un nesf�r�it program privitor la Conferin�a balcanic� ce �ncepe
luni. �La ora cutare �i minute cutare, vizita d-lui Metaxas la E.S. Dl Gafencu,
etc. etc." �i cum sunt trei balcanici (turcul, grecul �i s�rbul) care fac vizit� la
trei valahi (Gafencu, Patriarhul �i Soldatul necunoscut) face 3 x 3 = 9. �i cum
valahii (minus unul, Soldatul necunoscut) vor �napoia vizitele balcanicilor, mai
face 3x2 = 6, total 15 la care se mai adaug� 3 inscrip�ii succesive la Palat (cu
or� �i minut fixat!) a�a �nc�t de 18 ori 3 linii sunt consacrate �n fiecare gazet�
de azi �formidabilei activit�i protocolare" a ilu�trilor caraghio�i... Bine c� nu
mai avem dec�t �n�elegerea Balcanic� �i c� am sc�pat cel pu�in de Mica �n�elegere,
de Bene� �i de toate madamele...
19 februarie. Vremea continu� s� fie cald� �i frumoas�; de mai bine de o lun� n-a
mai �nghe�at. Nimeni nu mai crede �ntr-o revenire a iernii �i mul�i agricultori au
�nceput s� semene maz�rea �i ov�zul...
Mitropoli�ii Ardealului, B�lan cel ortodox �i Niculescu cel unit au fost pu�i s�
semneze un apel c�tre to�i credincio�ii de ambele confesiuni, de peste mun�i. E o
chemare la Alba lulia pentru ziua de 27 februarie, aniversarea Constitu�iei care a
fericit �Rumunia", cel pu�in a�a zic popii. Cu mic cu mare, �de la vl�dic� p�n� la
opinc�" s� vin� lumea Ardealului la Alba lulia s� prosl�veasc� pe marele Rege care
ne-a dat fericirea, prop�irea �i mai �tiu eu ce. Chemarea popilor e o peltea f�r�
vlag� �i f�r� stil �i poart� pecetea neputin�ei �i m�r��viei ca tot ce se face sub
acest regim simbolizat succesiv de incon�tien�a Patriarhului �i de �mecheria
ieftin� a d-lui Michidu��... P�cat de c�t ne-am c�znit unii, s� facem ceva bine...
Ziarul jidanului �i escrocului Hefter, Le Moment a fost suspendat pe 5 zile fiindc�
a publicat �tiri neexacte �i tenden�ioase cu privire la �ntrunirea �n�elegerii
Balcanice. Hefter a fost p�n� acum un favorit al regimului, un complice al lui
Titeanu �i al bandei sale. E ciudat cum oamenii ace�tia se ceart�, se persecut�, se
�mpac� �i se pup� succesiv � toate pe spinarea oamenilor de treab� care nu mai
pricep nimic.
114
La societatea de asigurare �Lloyd" din Londra exist� o burs� de pariuri privitoare
la toate �event-urile" mai �nsemnate din lume. Iat� cota actual� a diver�ilor
candida�i la Pre�edin�ia Republicii franceze: �Da-ladier 6 contra l, Lebrun 10-1,
Herriot 14-1, Jeanneney 16 - l, Pietri 25 - l, Queille 30 - l �i Roy 60 - l..."
Generalul Kejci, �eful de Stat Major al armatei cehoslovace, a fost pus la pensie.
Era ultima epav� a colabor�rii militare ceho-franceze, de pe timpul lui Massaryk �i
al lui Bcne�...
Generalul^ Franco preg�te�te o ofensiv� decisiv�, �n stil mare, asupra Madridului,
�n acela�i timp se duc negocieri pentru un armisti�iu, eventual pentru o capitulare
a republicanilor. Negocierile sunt duse prin a-gen�ii englezi din ambele tabere. E
pu�in probabil c� Franco care dispune de o armat� plin� de �nsufle�ire, de arme �i
de muni�ii sa primeasc� un armisti�iu. E mai probabil ca republicanii descuraja�i,
decima�i, cu cele mai bune trupe pierdute �n Catalonia, f�r� armament �i f�r�
muni�ii � s� primeasc� capitularea pur �i simplu cum o cere Franco...
Ieri a fost �nmorm�ntarea lui Guillaume. Ceremonia s-a desf�urat la Catedrala Sf.
losif la ora 12 1/2 �i s-a mai l�sat �i cu discursuri. M-am ab�inut, dar so�ia mea
nu s-a �napoiat acas� dec�t la ora 2 flr� un sfert; aveam lume la masa �i am fost
furios. Unde mai pui c� au silit lumea s� mearg� �n frac sau �n uniform�!
Diploma�ii nu-�i dau seama c� sunt ni�te caraghio�i � �i se cred!
Se vorbe�te de �ntoarcerea lui Schacht la Reichsbanck!!! Abia trimis la plimbare,
iat� c� regimul �i d� seama c� nu se poate f�r� el! Ar veni �n calitate de
vicepre�edinte �ns�, �n locul lui Brinkman care s-a �mboln�vit. S-ar da astfel o
satisfac�ie �partidului". Dar pre�edinte sau vicepre�edinte, conducerea B�ncii ar
fi din nou pus� �n m�inile lui iscusite, �i asta e totul.
Pe drum spre manevrele navale din apele Floridei, Pre�edintele Roosevelt a f�cut
declara�ii presei americane. A m�rturisit c� d�nsul a �nlesnit comenzile de avioane
pentru Fran�a �i c� a facut-o cu consim��m�ntul �ntregului Guvern. Du�m aceast�
m�rturisire de p�rtinire a Fran�ei, a cobor�t din tren �i a inaugurat dou�
expozi�ii, pe cea din T�mpa (Florida) �n persoan� �i pe cea de la S�n Francisco
prin fir, pronun��nd succesiv dou� cuv�nt�ri din cele mai pacifiste. Un apel la
con�tiin�a tuturor popoarelor pentru men�inerea p�cii...
�NSEMN�RI ZILNICE, iv.iv 115
20 februarie. �intar �i Taxi-Marcovici �i Metaxas, fala Balcanului, au sosit asear�
�n Bucure�ti �i au fost �respectiv" primi�i �n Gara de Nord de d.d. Gregori
Gaferiko �i Charmant C�linesco, oameni de Stat. Cu alt tren a sosit de la Giurgiu
turcul, �n spe�� un armean, dl Saracio-glu, primit �i el cu alai. La ambele primiri
au lipsit l�utarii, ceea ce nu corespunde riturilor balcanice. O gre�eal� �n
catalog, elevului Arm�nd.
A murit colonelul N. Popescu-Lumin�, b�tr�n pensionar �i amator de anecdote
istorice. Purica vechile calendare, publica�iile �n Universul, cu un aproximativ de
informa�ie, de stil �i de judecat�. Venea des �i pe la mine. Era un om cumsecade;
fie-i ��r�na u�oar�!
Ieri a fost Adunarea General� a B�ncii Na�ionale. Dl Miti�� nu mi-a trimis darea de
seam� �i nu m-a invitat. Lui Cecropide, care a fost la Adunare, nu i-a dat m�na
mul�umindu-se s� �i mo��iasc� din cap. Dl Miti�� e sup�rat pe Societatea Bancar�
fiindc� n-a vrut s� subscrie la noul �mprumut pe obliga�iuni de ale Casei de
Amortizare1, �n realitate n-a vrut Berlinul �i cum ne aflam tocmai ��n delicate��"
cu Germania, am sf�tuit Guvernul s� nu insiste, ca sa nu se �ntind� mai mult
coarda. �n loc s�-mi fie recunosc�tor c� 1-am prevenit despre starea de spirit de
la Berlin, idiotul se sup�r�, Disear�, la Ministerul de Externe (mas� �n cinstea
balcanicilor), am s�-1 trimit �n portul Marsiliei...
�n chestiunea spaniol�, reviriment total �n Anglia �i Fran�a. Opinia publica toat�
s-a �ntors de partea lui Franco �i at�t ziarele din Londra c�t �i cele din Paris
explic� c� continuarea r�zboiului ar fi o nebunie, c� Negrin nu-�i d� seama de
realit�i pun�nd condi�ii �i c� pacea trebuie �ncheiata imediat prin capitularea
republicanilor. Fran�a �i Anglia sunt cam zorite sa vad� Guvernul din Madrid
desfiin�at ca sa poat� s� recunoasc� �de facto" �i �de jure", Guvernul lui Franco.
Del Vayo, c�tigat de Azana pentru ideea unei capitul�ri, a plecat la Madrid s�
conving� pe Negrin...
Italienii sunt furio�i de �ntors�tura evenimentelor. Amestecul francezilor �i
englezilor �n afacerile Guvernului din Burgos, amestec din zi �n zi mai intens �i
mai �ncurajat de generalul Franco, sleit de parale, exaspereaz� pe macaronari care
v�d cum se irosesc roadele sacrificiilor f�cute timp de aproape trei ani...
La revirimentul opiniei publice �n Fran�a contribuie mult �i purtarea refugia�ilor
republicani. La Argeles, unde s-a instalat principalul lor
l de anul trecut a fost fScut pe baza de bonuri de tezaur emise de Ministerul de
Finan�e. Anul acesta bonurile vor fi emise de Casa de Amortizare, Iar� a angaja
r�spunderea directa a Statului. ,. .
.. ,.
116
lag�r, au devastat 300 hectare de vii, ca s� pun� butucii pe foc. La St. Etienne au
�ncercat s� deraieze un tren ca s�-1 jefuiasc�, la Bordeaux au atacat o
proprietate... Bestiile anarhiste �i comuniste �i dau arama pe fa��.
Din ce-�i permit �n Fran�a, �n �ara str�in�, �i poate cineva da seama despre ce ar
fi s�v�r�it �n Spania dac� ar fi �nvins pe na�ionali�ti...
21 februarie. La banchetul lui Gu�ti pe care 1-am prezidat cu �brio" ca s� nu
adorm, am dat �ntre al�ii cuv�ntul lui Virgil Madgearu califi-c�ndu-1 de �fost �i
viitor ministru". Aceast� glum� banal� a f�cut o v�lv� nea�teptat�. �Trebuie s�
�tie ceva Argetoianu, de vorbe�te a�a!" Se repeta �n toate cercurile, cu at�t mai
mult cu c�t regimul a obi�nuit lumea cu actele �i numirile cele mai neprev�zute.
P�n� �i Blumenfeld a venit la mine s� m� �ntrebe ce se ascunde sub butada mea!
Idio�ii!
leri-sear�, mas� la Externe, �n cinstea balcanicilor. O sut� zece tac�muri, dar
mas� fain�, cu icre moi �i �ig�ri de Havana veritabile. Candelabre cu lum�n�ri
cafenii pe mas�, lumin� electric� discret� �i indirect�, �n col�uri, prin
�luminator-i". Dup� mas�, 2 000 de persoane � am fugit. Cei trei mini�tri balcanici
submediocri �i sub Gafencu. Me-taxas, o decep�ie: tipul grecului burtos de la
Br�ila, aduce cu Manole Cavadia. So�ia lui S�r�c�cioglu, fat� frumoas� � bine.
Discursurile la mas� (Gafencu �i Metaxas) de o �nduio��toare banalitate. C�te mese
�i c�te discursuri de felul acesta n-am �nghi�it �n 20 de ani de Mic� �n�elegere!
Dar cei care vorbeau se numeau Take lonescu, Br�tianu, Titu-lescu, Bene�,
Marinkovici etc...
C�t� cheltuial� degeaba, �i c�t� vorb�rie inutil�, �n�elegerea Balcanic� e un vax
�i mai mare dec�t Mica �n�elegere �i va da ca �i aceasta kix la prima greutate
serioas�... Aveam poft� ieri-sear� s� iau cuv�ntul �i s� propun �onorabilei
societ�i" s�-�i �nsu�easc� firma vacant� a �Micii �n�elegeri", �ntreprindere de
admira�ie �i de l�ud�rie reciproc�, c�zut� �n faliment!
La masa de asear� a asistat �i lorga de�i, dup� c�te am auzit pe Ur-d�reanu spun�nd
lui Gafencu, nu trebuia s� fie invitat, c�ci r�zboiul �ntre d�nsul �i Palat e
declarat pe fa��. Disear� la Palat nu e invitat... Urd�reanu mi-a confirmat cele
�nt�mplate vineri la Biserica Catolic�, cu prilejul Requiem-ului Papei �i pe care
mi le povestise deja Ralea. lorga venise �n parte fiindc� �n calitatea sa de Pap�
al culturii rom�ne�ti era �inut la un act de condescenden�� fa�� de Papa de la Roma
� dar mai ales ca s� dea cu ochii de Rege... La sosirea �i la plecarea Regelui a
m�turat pardoseala cu barba �n fa�a Suveranului care nici nu s-a uitat la d�nsul �i
nici bun� ziua nu i-a dat. Fa�� de acest afront constatat de
�NSEMN�RI ZILNICE, /v.; v 117
toat� lumea de primprejur, nenorocitul de paranoic s-a �ndreptat spre Urd�reanu,
dar �i acesta i-a �ntors spatele...
Ieri la Externe a intrat cu um�rul �i cu barba �n v�nt; era devreme �i eram �nc�
pu�ini a�a �nc�t n-a putut s� m� evite. Eu vorbeam tocmai cu C�linescu, cu care el
e certat acum de moarte; mi-a �ntins o m�n� sc�rbit� �i ca s� aud� C�linescu: �Doi
dictatori e prea mult pentru mine!" � �Vino cu noi s� fim trei!" i-am r�spuns pe
loc, dar Dictatorul V�nturilor (mirositoare) s-a �ndep�rtat cu dispre�. La mas� sta
�n fa�a mea �i numai nevasta ministrului turc Tanroer �l desp�r�ea de Urd�reanu. Ca
s�-1 �nt�r�t 1-am �ntrebat: �C�nd �i faci uniform�?" � �C�nd �mi voi face uniform�
voi fi bun de dus �i �n casa de nebuni!" � Eu: �Dar bine, n-ai s� mai po�i merge la
Palat!" � El: �Nu e nimic, are s� vin� Palatul la mine!". Urd�reanu a auzit tot �et
ce n'est pas tombe dans l'oreille d'un sourd".
Dup�-mas� am stat mult de vorb� cu Urd�reanu. Ne retr�sesem chiar �ntr-un salona�
ca s� fim mai singuri �i to�i cei care ne-au v�zut �i-au spus probabil c� puneam la
cale un nou Guvern! S�racii! Urd�reanu a �nceput prin a-mi m�rturisi c�t regret� c�
nu m� vede mai des ca s� se foloseasc� de inteligen�a �i de experien�a mea (!!!)
dar c� deja se insinueaz� (de c�tre cine?) c� st� prea mult sub influen�a mea!!!
Fiindc� a avut �ns� prilejul asear� s� stea sub influen�a mea, mi-am luat
libertatea s�-i ar�t �nc� o dat� toate gre�elile ce se f�ceau pe �ndoitul front al
Guvernului �i al F.R.N.-ului. Nu �tiu dac� se pref�cea, n-avea aerul, dar a fost de
perfect acord cu mine. Atunci?
Atunci, am avut impresia c� tr�iesc to�i �n jurul Regelui �ntr-o adev�rat�
teroare,^ teroarea de a displace, de a se semnala prea mult, de a lua ini�iative,
�nt�i capul plecat, restul pe urm� � iat� lozinca acestui regim, nu de autoritate
ci de despotism �i de slug�rnicie...
A�a de pild�, am putut constata din conversa�ia cu Urd�reanu c� ac�iunile lui
Gafencu sunt �n u�oar� sc�dere fiindc� �i permite mici acte de independen��, ca
�ncercarea de �mp�care a lui Conradi1 cu Palatul, ca invitarea lui lorga asear�
�mpotriva sfaturilor primite (sfaturi care de acum �nainte se vor schimba �n
ordine). De asemenea ac�iunile lui Gu�ti, �care prea exagereaz� cu s�rb�toririle
sale �i cu reclama pe care �i-o face". Vorbind despre banchetul lui Gu�ti,
Urd�reanu m-a pisat s� afle cine 1-a pus la cale, dac� pre�edin�ia mea a fost
solicitat� dinainte etc. Am pus lucrurile la punct, �nc�t m� prive�te pe mine cel
pu�in. La banchet am fost poftit, dar nu solicitat � m-am dus �n amintirea vechii
mele colabor�ri, ca conferen�iar, cu Institutul Social �i
1 Sf�tuit de ai lui �i probabil de Gafencu, Conradi ca s� fie iertat de cele
ap�rute �n Germania �i puse �n socoteala lui, a scris acum �n urm� un articol
elogios asupra Regelui...
118
pre�edin�ia mea a fost at�t de pu�in �aranjat�" dinainte, de Gu�ti, �nc�t,
str�ng�ndu-i m�na la sosire 1-am prevenit c� voi pleca imediat dup� mas�, d�nd
pretextul c� nu m� sim�eam bine (�n realitate m� plictisea) �i d�nsul mi-a susurat
la ureche: �Da, da, pricep foarte bine, pleci numaidec�t dup� cafea!" Ideea
pre�edin�iei mele au avut-o organizatorii banchetului �stan�e pede", la fa�a
locului. Dac� a� fi �tiut c� ea se va transforma �ntr-o arm� �mpotriva lui Gu�ti,
n-a� fi primit-o... Urd�-reanu a ad�ugat c� Regele 1-a �ns�rcinat s�-mi spun� c� nu
trebuia s� tratez pe Madgearu de �fost �i viitor ministru", c�ci butada mea
ajunsese p�n� la augustele urechi ale Majest�ii Sale. Am t�iat imediat: �Drag�, eu
cu Madgearu am rela�ii vechi �i speciale �i petrec cu d�nsul cum �mi place. Eu nu
cer nim�nui nimic �i n-am prin urmare s� dau socoteal� de nimic". Benjaminul
Majest�ii Sale a �nghi�it �i a schimbat vorba � lu�nd �n primire pe I orga.
Dup� c�te spune d�nsul, cu lorga s-ar fi cam sf�r�it. Dac� va continua s�
cleveteasc�, s� nu-�i fac� uniform� �i s� nu asiste la ceremoniile la care
consilierii regali sunt invita�i, Regele a hot�r�t �s�-1 des�rcineze de func�iile
sale de consilier regal" (care?). Deocamdat� i s-au t�iat toate subven�iile �i
mini�trii au primit ordine s� nu se mai duc� la el, silindu-1 s� vin� la d�n�ii �n
audien��, dac� are ceva s� le cear�... Cazul s-a �nt�mplat de cur�nd cu Andrei pe
care lorga �l convocase s�-i vorbeasc� de fiul s�u Mircea lorga, escrocul cumulard
pus sub anchet� pentru matrapazl�curile pe care le-a f�cut la �coala de meserii
(Liceul industrial!) unde a fost bombardat acum trei ani director, prin influen�a
lui tat�-s�u asupra doctorului Angelescu... Acum nebunul e �njurat de �ntreaga sa
familie care se pretinde persecutat� (nu mai curg ghelirurile!) din cauza
r�zvr�tirii lui �mpotriva Regelui...
Monitorul Oficial a ap�rut ieri sub forma unui jurnal de mode. Cuprinde
regulamentul uniformelor b�rb�te�ti �i femeie�ti h�r�zite membrilor F.R.N.-ului, de
ambele sexe. E o frumuse�e. Sunt �inute, �pentru timp c�lduros", �pentru tirnp mai
r�coros", �pentru timp ploios" etc. cu stele, f�r� stele, cu petlic�, cu bonet�, cu
�apc�, cu dracul �i cu lacul! Toat� lumea trebuie s� fie �mbr�cata pentru luni 27
curent, aniversarea Constitu�iei. Serbare mare: Te Deum, discursuri �n Sala
Tronului, defilare, dejun la Palat (pentru membrii Marelui Consiliu �i ai
Directoratului)...
Seria ambasadorilor mediocri �i f�r� nici o vaz� a fost sporit� cu un num�r nou. Dl
Stoica, actualmente ministru la Riga a fost numit ambasador la Ankara.
iNSEMN�RI ZILNICE. IV3V 119
Regele a primit ieri succesiv �i a decorat pe Metaxas, pe Tz�n�ar �i pe
S�r�c�gioglu. Metaxas a primit Cordonul Serviciului Credincios, Tz�n�ar pe al
Stelei �i S�r�c�cioglu... un pol bac�i� � c�ci turcii nu au voie s� primeasc�
decora�ii...
Ziarele de azi anun�� n fine prezen�a lui Wohlthat �n Bucure�ti � zece zile dup�
sosirea sa. De�teapt� mai e �i Cenzura noastr�!
Agrementul pentru numirea lui Cru�escu la Berlin a sosit asear�. �Tout va bien,
embrassons nous Folleville!"
Guvernul Rusiei subcarpatice din Cehoslovacia a proclamat o amnistie general�, de
bucuria succesului pe care 1-a repurtat �n alegeri. A intrat �n aceast� amnistie �i
Brady, primul prim-ministru rutean, care se v�nduse ungurilor... Morala e cam
aceea�i pretutindeni...
A ars pe trei sferturi castelul Cleres din apropiere de Rouen. Era un splendid
exemplar de arhitectur� din vremea Rena�terii �i apar�inea unui bog�ta� local anume
Delacour care �ntre�inea �n imensul parc al castelului o menajerie minunat�, o
colec�ie celebr� a faunei Africii �i Asiei. Menajeria a sc�pat de foc, dar au ars
covoarele, vasele �i curiozit�ile asiatice �i africane ad�postite �n castel �i care
alc�tuiau �i ele colec�ii pre�ioase.
l
Complotul descoperit la Ia�i �mpotriva lui C�linescu pare s� fi fost adev�rat.
Preg�tit la Ia�i, trebuia s� fie des�v�r�it la Chi�in�u cu prilejul descoperirii
monumentului Regelui Ferdinand, la care conspiratorii credeau c� va asista �i
ministrul de Interne. Bombe �i arme au fost transportate la Chi�in�u �i ascunse la
trei actri�e sau c�nt�re�e afiliate conspiratorilor din Ia�i, la care au fost
g�site. Una din aceste dame se nume�te V�rgolici...
Toate sfor��rile Angliei �i Fran�ei pentru a ob�ine condi�ii mai favorabile de la
Franco pentru capitularea republicanilor au dat gre�. Agentul englez Hodgson a
renun�at s� mai negocieze �i a plecat la Londra. Leon Besard, trimisul Fran�ei, mai
�ncearc�. P�n� la sf�r�itul s�pt�m�nii Anglia �i Fran�a vor recunoa�te Guvernul
na�ionalist �de facto" �i �de jure" � aceast� recunoa�tere fiind cerut� de
circumstan�e, c�ci Guvernul republican, p�n� aci cel legal, nu mai exist�.
Guvernul Franco va fi schimbat. Generalul cumula p�n� acum func�iile de �ef de
Stat, de generalissim �i de pre�edinte al Consiliului de Mini�tri. De acum �nainte
nu va mai p�stra dec�t atribu�iile de �ef de Stat �i de generalissim. Prim-ministru
va fi probabil numit cumnatul
120
s�u, actualul ministru de Interne �i unul din cei mai activi conduc�tori ai
Falangei monarhiste, dl Serrano Suner.
Pentru a justifica legea din 13 februarie privitoare la sanc�iunile de aplicat
republicanilor, lege de altminteri destul de moderat� �i de blajin�, autorit�ile
na�ionaliste public� cu documente �i fotografii �nsp�im�nt�toarele orori s�v�r�ite
la Barcelona �i Madrid de c�tre poli�iile �i tribunalele tiraniei ro�ii.
22 februarie. Ieri-sear� recep�ie la Palat � cu concert � �n cinstea celor trei
mini�tri balcanici. A 7-a simfonic a lui Beethovcn a fost slab� compensa�ie pentru
nesf�r�ita porc�rie a d-lui Perlea intitulat� �Tem�, varia�iuni �i final". Corpul
diplomatic, generali, �ncolo o lume ur�t� de o rar� vulgaritate. Nu �tiu de ce, de
c�nd domne�te Regele Carol al 11-lea, invita�ii Cur�ii sunt ale�i pe spr�ncean� din
ultimele r�nduri ale �Societ�ii". Am luat locul Belgradului dinainte de r�zboi,
c�ci acum la Belgrad domne�te o relativ� elegan��...
La serata de ieri au ap�rut pentru prima dat� uniformele F.R.N. P�n� acum nu le
�mbr�caser� dec�t membrii Guvernului � ieri am ap�rut �i eu �n livrea. Mironescu �i
cu mine am avut succesul cel mai mare, toat� lumea ne felicita �fiindc� p�ream
tineri"! Regele a p�rut �nc�ntat de gestul nostru.
Am ob�inut de la Rege am�narea punerii Codului de Comer� �n aplicare, de la l mai
la l octombrie. Cu Bujoiu �i C�linescu m� �n�elesesem deja pe aceast� chestiune. M-
am pus asear� de acord cu dl M i�it� Constantinescu care, �ncol�it de mine, s-a
ap�rat cu vehemen�� de orice inten�ie ostil� �mpotriva mea, a lui Cecropid sau a
Societ�ii Bancare (incidentul de duminic�, cu Cecropid, la Banca Na�ional�). A fost
din partea sa numai o inexplicabil� neb�gare de seam�, c�ci ne ador�, �i pe mine,
�i pe Cecropid (pe care m-a si rugat s� i-1 trimit azi la Bancanat, s� �i
explice\), �i pe to�i cei de la Bancar�...
Gu�ti era foarte excitat. A aflat despre cl�nc�nelele din jurul Regelui, �mpotriva
sa, �i a cerut s� m� vad� �s�-mi spun� el"!
Regele a vorbit mult cu Wohlthat � sper c� va fi spre bine.
Luat ieri dejunul la Cecropid cu Wohlthat, cu Fabricius, cu Witzle-ben �i cu Radu
Cru�escu, al c�rui agrement pentru numirea la Berlin a sosit �n fine. Dejunul avea
de scop s� familiariz�m pe Cru�escu cu Wohlthat �i viceversa � ceea ce s-a �i
f�cut. Wohlthat mi-a spus c� e mul�umit de mersul lucrurilor. Conversa�ie economic�
pe baza �n�elegerii tacite de garantare a grani�elor, proiectul de investi�ii
germane la noi �n stil mare, planul de furnituri militare � toate merg strun�.
Trebuie �ns� �n prealabil aranjat� chestiunea decora�iilor �i chestiunea Con-
radi. Pentru cea dint�i, Wohlthat mi-a spus c� are el o solu�ie, pe care nu o poate
spune p�n� ce nu i-a aprobat-o Berlinul. Chestiunea cu Con-radi e mai simpl� �i va
fi solu�ionat�. Deocamdat�, nu se mai public� nimic �n Germania, ce ar putea fi
nepl�cut Regelui. Chiar �i cartea lui Zelea Codreanu, a c�rei traducere �ncepuse �n
Volkischer Beobachter, nu va mai ap�rea. Wohlthat pleac� ast�-sear� la Berlin s�
raporteze despre rezultatele misiunii sale...
Al�i ambasadori �de derricrc Ies fagots" pentru care s-a dat ieri agrementul de
c�tre Guvernele rom�n �i grec: d.d. Radu Djuvara la Atena �i dl Collas la
Bucure�ti. Ce p�cat c� a murit Franz, b�tr�nul u�ier de la Externe, ar fi ajuns �i
el ambasador!
De la Madrid sose�te o �tire extraordinar�, �n lipsa lui Azana, urmeaz� dup�
Constitu�ia spaniol� s� �in� loc de Pre�edinte de Republic�, pre�edintele
cortizilor; dar �i acesta fiind rugit �n Fran�a vine la r�nd vicepre�edintele
Cortizilor, ori vicepre�edinte e... Pasionaria! �i iat� t�rfa nebun� �i sanguinar�
care t�ia cu din�ii beregata popilor �i c�lug�rilor, ajuns� �n fruntea Statului
spaniol legal, adic� �n fruntea a ce-a mai r�mas din el!
Hiranuma, pre�edintele de Consiliu japonez, a f�cut declara�ii senza�ionale cu
privire la Pactul anticomintern semnat de �mp�r�ia Extremului Orient cu Germania �i
cu Italia. Dup� �eful Guvernului japonez, Japonia n-a �n�eles s� semneze o alian��
cu Statele totalitare dec�t �mpotriva Kominternului �i a unui eventual atac al
Rusiei Sovietice, �n nici un caz Japonia nu �n�elege s� intre �n conflict cu
puterile europene occidentale. Acest punct de vedere a fost sus�inut �i de
predecesorul lui Hiranuma, de Konoye, �eful Guvernului care a semnat tratatul cu
Germania �i Italia. Un act adi�ional se negociaz� acum de Japonia cu aceste dou�
Puteri pentru precizarea punctului de vedere sus-ar�tat. Italia poate s� se �tearg�
pe bot � nu va avea ajutorul Japoniei �n Medite-rana!!
Japonezii au l�sat s� cad� c�teva bombe, �ntr-un atac aerian, asupra teritoriului
englez de la Hong Kong... F�r� importan��...
Nici Soldatul Necunoscut de la Filaret n-a fost scutit de vizita balcanicilor.
Reprezentan�ii presei lor au depus o coroan� pe morm�ntul s�u... Gazetari �i
balcanici, pe ce treapt� moral� trebuie s� stea oamenii ace�tia...!
122
Peste 60 de imobile (hoteluri �i case cu od�i de �nchiriat) apar�in�nd ovreilor au
fost scoase �n v�nzare la Karlsbad. Ce jale! Ce vor face to�i perciuna�ii care se
adunau la Sprudel �i la Muhlenbrunn?
23 februarie. Conferin�a balcanicilor s-a terminat asear� prin mese suplimentare �i
printr-un comunicat banal. Unanimitate, pace, felicit�ri reciproce �i rahaturi f�r�
fisdcuri. �i un foc de artificiu: Statele �n�elegerii Balcanice au hot�r�t s�
recunoasc� �de jure" Guvernul na�ionalist din Spania! Turcia nici n-a a�teptat s�
apar� comunicatul �i chiar ieri a procedat la aceast� recunoa�tere.
�ntre Turcia �i noi, schimbul de ambasadori va mai �nt�rzia o lu-n�-dou�, c�ci
Turcia vrea s� fac� o mare mi�care, �n care va fi cuprins �i Bucure�tiul.
Michidu�� i Gafencu au dat ieri dou� senza�ionale interviuri. C�li-nescu a spus �n
Paris Soir c� sarcina pe care �i-a luat-o e mare, c� F.R.N. este o organiza�ie
rom�neasc� �i c� �n Rom�nia toate merg bine: e un rai. Grigore jolicocur a
demonstrat � f�r� s� conving� pe nimeni � importan�a �n�elegerii Balcanice. Dar nu
�n Paris Soir, ci �n Politika de la Belgrad...
Patriarhul Mimi a plecat ieri-diminea�� cu Simplonul la Cannes, �nso�it numai de
trei persoane (pe spezele cui?). Nastitatea Sa1 beneficiaz� de un concediu de o
lun� care va fi probabil urmat de un picior �n c...
�i Ralea, b�iat bun, a fost s�rb�torit asear� printr-un banchet la Athenee Palace.
Probabil ca �s� se" demonstreze c� nu numai Gu�ti e meri tos �i popular... Cum eu
n-am fost prezent la aceast� agap�, poate c� Camarila nu se va emo�iona de data
asta...
Japonezii, care au aruncat �din gre�eal�" c�teva bombe pe teritoriu englez la Hong
Kong, au f�cut scuze Angliei �i au oferit s� desp�gu-, beasc� pagubele pricinuite.
Zilele astea s-a vorbit mult, mai ales printre cuconetul catolicofil, despre unirea
Bisericii noastre ortodoxe cu Roma. �i se punea ini�iativa �n seama Regelui. Toata
v�lva a fost pricinuit� de apelul semnat de mitropoli�ii B�lan de la Sibiu �i
Niculescu de la Blaj pentru chemarea credincio�ilor ambelor rituri la Alba lulia,
�n ziua de 27. Semn�turile celor doi mitropoli�i, una l�ng� alta, au dat loc la
confuzie, dup� cum se
1 Gurile rele spun c� se �ine cu d-na Nasta...
�NSEMN�RI ZILNICE, 19.19
123
vede. Unirea ar fi fost excelent� acum dou� veacuri � azi �ns�, ea nu mai este
posibil� pe de o parte fiindc� ideea na�ional� s-a identificat prea mult (gre�it
dup� mine) cu Biserica autocefal� rom�n� � iar pe de alta fiindc� �n starea de
precaritate a �ntregului nostru regim religios, nu ne putem atinge de el. Reformele
nu se pot realiza pe terenul religios, dec�t �n clipele de ad�nc� credin��.
Morrison, cancelarul ducatului de Lancaster (a nu se confunda cu pl�m�duitorul
hapurilor scumpe craiovenilor), care reprezint� �n Camera Comunelor pe ministrul
coordon�rii Ap�r�rii Na�ionale, a r�spuns la o chestiune a lui Churchill pun�nd
punctul pe i, cu privire la colaborarea armatelor engleze �i franceze �n caz de
r�zboi. O precizare necesar� fa�� de �tirile r�sp�ndite de propaganda italian� �i
german�, care caut� s� prezinte alian�a anglo-francez� ca o alian�� mai mult
politic� dec�t militar�...
�ntre Spania na�ionalist� �i Fran�a pare c� s-a ajuns aproape la o �n�elegere;
recunoa�terea Guvernului din Burgos de c�tre cel din Paris se va face probabil la
sf�r�itul s�pt�m�nii. Anglia a am�nat pe s�pt�m�na viitoare recunoa�terea ei, ca s�
dea timp Fran�ei s�-�i �ndeplineasc� formele.
Pacostea refugia�ilor preocup� mult Guvernul francez care nu �tie cum s� se scape
de ei. Franco �i Mussolini schimb� telegrame de �curtoazie" f�r� substrat politic,
mai ales din partea lui Franco. De front, nici o �tire.
24 februarie. Dl Arm�nd C�linescu dezminte interviul publicat �n Paris Soir, dar
numai pe jum�tate: interviul ar fi alc�tuit din diferite fragmente culese din
ultimele sale discursuri (???).
Ziarul Semnalul (director: �erbescu, fost liberal, actualmente membru �n Consiliul
Na�ional al F.R.N. � �i escroc ieri ca �i azi) a fost suspendat pe 10 zile, fiindc�
�n 3 zile consecutive a schi�at portretele d-lor mini�tri Jinga, Corn�eanu �i
B�ran, b�t�ndu-�i joc de ei �i in-sult�ndu-i. Frumoas� dictatur�, sub care ultrajul
unui ministru se pedepse�te numai cu 10 zile de suspendare a gazetei. Semnalul
apare �n locul Adev�rului �i e proprietatea familiei T�t�rescu...
Taxi, ��n�ar �i S�r�c�cil� au trimis �ndat� ce au trecut grani�a c�te o lung�
telegram� d-lui vicepre�edinte al Consiliului: iat� pe dl Arm�nd C�linescu, fala
Pite�tilor, intrat �n Istorie...
124
La Roma se zvone�te de o �proxim�" �ntrevedere la Stressa �ntre Mussolini, Hitler
�i generalul Franco. Se pare �ns� c� o asemenea �ntrevedere nu convine deloc lui
Franco �i numai pe jum�tate lui Hitler...
Guvernul spaniol na�ionalist a dat englezilor asigur�ri categorice de independen��
(e vorba de Italia, bine�n�eles) �i pare c� s-a �n�eles definitiv �i cu Fran�a. Se
zice c� recunoa�terea sa �de jure" va avea loc m�ine din partea Angliei �i luni din
partea Fran�ei. Se mai zice c� m�ine sau poim�ine se va dezl�n�ui o grozav�
ofensiv� asupra Valenciei. La Madrid, Negrin � abandonat de Pre�edin�ii republicii
�i cortezilor, care �l blestem� la Paris � se r�oie�te mai departe...
R�spunz�nd la o �ntrebare �n Parlament, lord Halifax a ap�sat din nou asupra
solidarit�ii politice �i militare ce une�te Anglia �i Fran�a. Declara�ia
ministrului de Externe britanic era, de data asta, special dedicat� Italiei...
25 februarie. Rene Pinon, un g�ngav t�mpit, pe care 1-am cunoscut �n anii 1910-1913
la Paris �i care de arunci �i p�n� acum a r�mas salahor la Revue des Deux Mondes,
unde scrie �la quinzaine politique", a fost ridicat la rangul de victim� politic�
interna�ional� prin prostia italienilor. Doritor �s� fac� o anchet� la fa�a
locului", Pinon a plecat cu pa�aport �n regul� spre Italia; la Modena �ns�, a fost
declarat �indezirabil" de c�tre autorit�ile italiene �i trimis �napoi �la vatr�"...
Daladier a �inut un important �i energic discurs �n Camera francez�. A blamat pe
cei care nu-si dau seama c� r�zboiul �n Spania e sf�r�it �i mai vor s� verse s�nge
inutil �ntr-o rezisten�� ce nu poate dura. A declarat apoi c� Guvernul francez a
hot�r�t s� recunoasc� de jure, luni, Guvernul generalului Franco, singurul existent
pe teritoriul Spaniei. Camera a votat �ncrederea cu o mare majoritate. Acest vot se
consider� ca o recunoa�tere a Guvernului Franco din partea Camerei franceze.
Anglia va recunoa�te �i ea Guvernul Franco imediat dup� Fran�a.
Na�ionali�tii prepar� o mare �i masiv� ofensiv�, cu peste 800 000 de oameni
�mpotriva Madridului �i Valenciei, ca s� termine r�zboiul �n c�teva zile.
Se zice c� Azana va demisiona din Pre�edin�ia Republicii �ndat� dup� ce Guvernul
Franco va fi recunoscut de Fran�a �i de Anglia.
�n toat� Polonia manifesta�ii violente antigermane din cauza m�surilor luate la
Danzig �mpotriva polonezilor de c�tre autorit�ile locale
na/.istc. La Var�ovia s-au spart geamuri la Ambasada german�, la Poz-nan (Posen) s-
au b�tut la s�nge nem�ii cu polonezii...
Patriarhul a l�sat pe Nicodim, mitropolitul Moldovei, s�-i �in� locul j la
Patriarhie pe timpul absen�ei sale. Faptul c� n-a l�sat pe B�lan (mi-j tropulitul
Sibiului) mai vechi mult dec�t Nicodim, se interpreteaz� ca o l indica�ie pentru o
eventual� �proxim�" succesiune. Nicodim e b�tr�n, e j slab, e un sfan�; Nicolae
B�lan e relativ t�n�r, d�rz �i politician...
T�t�rescu e printre noi (ha, ha!) � eu nu 1-am v�zut �nc�, dar Blu-jmenfeld
poveste�te: �Gut� � Gut� aduce �tiri extraordinare despre ati-Itudinea Statelor
Unite fa�� de Fran�a. Au dat Fran�ei l 000 de avioane l din stocul lor de r�zboi;
au spus c� dac� mai trebuie vor mai da, c� dac� j Fran�a n-are destule vase de
r�zboi, are America, �i c�, dac� francezii Inu sunt dec�t 40 de milioane de oameni,
ei sunt 130..." (Bre, bre!). Mai �departe Gut� decreteaz� c� Germania e o mare
Putere, cu care se poate (cineva (adic� Fran�a) �n�elege dar c� Italia e o �ar� de
n�to�i cu care nu se Ist� de vorb�...". Gu��-Gu�� s-a dus s� gu��iasc� la Poiana
a�a �nc�t n-am iputut controla exactitatea raportului d-lui doctor Kalman
Blumenfeld...
Acum c�tva timp a fost �n Bucure�ti un distins pisiholog �i literat litalian,
Bontempelli, trimis s� fac� conferin�e �i propagand�! A �i f�cut luna sau dou�
conferin�e la Bucure�ti �i a plecat s� fac� alta la Cluj. |�nainte de a pleca �ns�
�i-a permis s� critice �n nu �tiu ce salon (la Po�
ii se pare?) procedeele cam grosolane pe care presa italian� le-a dat la liveal�
fa�� de Fran�a... Se vede c� faptul a fost raportat la Roma tele-"fonic sau
telegrafic, c�ci odat� cu Bontempelli a ajuns la Cluj �i ordinul luvernului italian
c�tre profesorul italian de la Universitatea din Cluj s� �mpiedice conferin�a �i s�
nu lase pe Bontempelli s� vorbeasc�. Profesorul aranjase tot, poftise lume �i nu s-
a supus ordinului, l�s�nd pe
iontempelli s�-�i �in� conferin�a. Consecin�e: profesorul a fost imediat iestituit
�i chemat la Roma, iar Bontempelli a fost scos din Partidul Fascist �i i s-a
interzis orice activitate personal�. Nu mai poate nici s� scrie, nici s�-�i �in�
cursurile (era profesor �i el)! A�a dictatur� �n�eleg �i eu! Nu ca la noi: trei
zile de-a r�ndul se fac trei mini�tri de ocar� �n Semnalul care se suspend� pe 10
zile (!!), iar directorii s�i �erbescu �i Radu Patrulius continu� s� fac� parte din
Consiliul Na�ional al F.R.N.-ului... (de notat c� Corn�eanu, unul din mini�trii
�njura�i, e secretar general al aceluia�i F.R.N.!).
26 februarie. Dedesubturile dezmin�irii interviului lui C�linescu �n Paris Soir.
interviul a fost perfect autentic, dar c�nd 1-a citit Regele a
126
turbat, c�ci �ntr-�nsul Michidu�� se l�uda c� stabilise el ordinea �n Rom�nia �i c�
gra�ie lui Rom�nia se organizase ca o baricada solid� �mpotriva nazismului. Regele
a sp�lat capul vice-primului s�u ministru �i i-a impus dezmin�irea dat�, precum �i
suprimarea ziarelor care reproduseser� interviul, cel pu�in �n edi�iile lor din
provincie...
Nenoroci�ii de italieni s-au �ncurcat r�u �i se �ncurc� tot mai mult! Relazioni
Internazionali public� un lung articol � de data asta mai moderat �n ton ~ prin
care constat� (!!) c� Fran�a vrea r�zboi fiindc� a izbutit s� se �n�eleag� cu
Anglia �i cu Statele Unite (pre�ioas� m�rturisire!), fiindc� cele trei democra�ii
�i-au sporit �i-�i sporesc considerabil armamentul �i acapareaz� materiile prime pe
toate pie�ele mondiale, fiindc� �n fme Anglia �i Fran�a au reu�it s� anihileze
succesul Puterilor totalitare �n Spania na�ionalist� (alte pre�ioase, dar cam
nedibace m�rturisiri!). Totu�i, adaug� zisa revist�, Fran�a ar putea salva pacea
(!!!) satisf�c�nd dreptele revendic�ri ale Axei (de notat c� Germania nu cere nimic
deocamdat�!) care nu trec de cadrele �echit�ii �i ale omeniei". Dac� Fran�a �i
alia�ii s�i vor tenta �ns� r�zboiul (!!!) se vor izbi de st�nca Puterilor Axei,
care etc, etc. P�n� acum italienii au fost obraznici ~~ acum mai fac �i pe
pro�tii,..
Muscalii au ocupat provincia chinezeasc� Sin-Kian. Trupele sovietice, vreo 10 000
de oameni, au trecut pan� acum grani�a. Se zice c� �n unele locuri au fost ciocniri
�ntre sovietici, �i japonezi...
Ciano (contele ginere) a sosit la Var�ovia �i a fost primit c�lduros. Toasturile
schimbate la mas� �ntre Beck �i oaspetele s�u n-au trecut peste limitele polite�d
�i ale raporturilor artistico-literare dintre cele dou� ��ri. Ciano a �ncercat sa
bage Polonia �i Ungaria �n aceea�i teac�, A fost singura not� politic� mai ap�sat�.
Pe c�nd Talianul bancheta cu mini�trii polonezi, �boborul" s~a dedat la violente
manifesta�ii antigermane �i a spart �nc� o dat� geamurile Ambasadei Reichului, Alte
manifesta�ii, tot at�t de violente au avut loc la Wilna �i la Cracovia.., Cum
r�m�ne cu Axa, cu faimoasa Ax�?
Se vorbe�te de eventualitatea unui armisti�iu �ntre na�ionali�ti �i republicani �n
Spania, armisti�iu ob�inut (dac� vestea e adev�rat�) de Anglia, A�a s-ar explica,
dup� unii, �nt�rzierea ofensivei lui Franco �mpotriva Madridului �i a Valenciei,
ofensiv� tot anun�ata �i tot am�nat�. Armisti�iul ar avea de scop negocieri directe
pentru o �n�elegere �ntre cele dou� tabere, pe baza punctelor deja c�tigate,
�NSEMN�RI ZILNICE. i<J3v 127
Ziarul Curentul public� �n prima pagin� un diplic �n culori: Rom�nia �nainte �i
dup� domnia Regelui Carol, Prima e �nf�i�at� printr-o tniloag� istovit� �i
zdren�uroas� purt�nd un mald�r de cr�ci uscate �n spinare � a doua printr-o
feti�can� t�n�r� �i fericit� torc�nd l�n� alb� �i c�nt�nd. �i platitudinea ar
trebui s� aib� marginile ei; asemenea exager�ri de prost gust necinstesc �i pe cei
care le comit, �i pe cei c�rora le sunt dedicate.
A.C. Cuza �i Istrate Miceseu � un maniac rebegit �i un escroc au fost coopta�i �n
Consiliul Na�ional al F,R.N.-ului, �nc� un gest nefericit...
27februarie. C�linescu a luat masa asear� la mine. Eram numai noi doi; am stat 2
ore �i 1/2 de vorb�. Am provocat aceast� �ntrevedere ca s�-mi descarc con�tiin�a.
Pl�nuisem �nt�i s� merg la Rege, dar mi s-a ur�t s� tot toc pentru o bab� surd�. O
s� afle Majestatea Sa prin dl Arm�nd, dac� o fi oportun s� afle ceva...
Am ar�tat lui C�lineseu �c� nu merge", �c� nu poate s� mearg� a�a cum merge" � sau
�c� dac� merge, merge spre faliment �i spre lichidare". L�s�nd la o parte erorile
de am�nunt �i toate neajunsurile �i nemul�umirile care decurg din ele ~ am
subliniat cele dou� mari lipsuri care compromit regimul actual: unul de ordin
concret, altul de ordin abstract.
I. Lipsa nu numai a unui program dar chiar a unor simple scopuri de urm�rit �n anii
apropia�i anarhizeaz� �ntreaga munc� a diferitelor departamente ministeriale �i
face orice coordonare a eforturilor imposibil�. O definire a scopurilor urm�rite,
precizate, e indispensabil� dar nu e de ajuns. Nu e de ajuns s� se �tie dinainte
c�i kilometri �i ce linii de cale ferat� vor fi dublate, ce linii noi vor fi
construite, ce �osele, ce lucr�ri publice vor fi �nf�ptuite �- nu e de ajuns s�
�tim cu precizie c�te divizii vor fi �narmate �i cu ce material; pe l�ng� scopurile
pe care voim s� le atingem, mai trebuie s� �tim �i cum s� le atingem. Cu alte
cuvinte, o dat� scopurile fixate, mai trebuie s� stabilim �i o metoda de finan�are
a programului decretat.
�n aceast� privin�� metodele �ntrebuin�ate ast�zi sunt mai mult dec�t deplorabile,
sunt absurde. C�ile ferate au nevoie de 20 miliarde, �oselele de alte 20 miliarde,
armata de minimum 60 de miliarde, Din trei condeie, o sut� de miliarde. Capacitatea
nostr� de lucru ncfiind mai mare de 20 miliarde pe an, aceast� sum� de o sut� de
miliarde ar urma s� fie investit� � �i deci �n prealabil dob�ndit� de Stat, �n 5
ani. Cu mijloacele actuale limitate la stoarcerea contribuabililor, indivizi, b�nci
�i societ�i, este exclus sa se poat� g�si 20 miliarde pe an, �i �nc� 5 ani
128
de-a r�ndul. Cu chiu cu vai, �i cu periclitarea sistemului nostru bancar s-au g�sit
anul trecut 3 miliarde �i anul acesta cam tot at�t...
Am explicat lui C�linescu c� singura solu�ie este s� se creeze un cont de ordine la
Banca Na�ional�, din care Statul s� ridice treptat sumele de care are nevoie, p�n�
la 100 miliarde �i mai mult. Un cont curent pe care Statul 1-ar garanta cu toat�
averea lui, lucru ce ar r�m�ne �n�eles f�r� sa fie specificat pe fa��, s� nu se
sperie vr�biile... 1-am explicat nun departe c� un asemenea sistem nu poate fi
numit infla�ie; infla�ia nu exist� dec�t fa�� de o moned� adev�rat� de sine
st�t�toare. Fa�� de o moned� fictiv� �i conven�ional� a c�rei existen�� e bazat�
numai pe un decret, pericolul infla�iei nu exist�. Nici chiar al multiplic�rii
semnelor de plat�, �n sensul scumpirii pre�urilor cu condi�ia ca acestea s� fie
sever men�inute la interior si schimbul liber s� fie strict reglementat. Exemplele
Germaniei �i Italiei dovedesc c� nu vorbesc �n v�nt.
C�linescu a fost de acord cu mine, �n fond, dar �n form� se g�nde�te la o ipotecare
a bunurilor Statului la Banca Na�ional�, ca s� dea o baz� real� �mprumuturilor pe
care Banca le-ar face Statului. M-am ridicat �mpotriva acestui punct de vedere mai
�nt�i fiindc� Statul n-ar face un �mprumut; ia pur �i simplu bani fal�i de la
Banc�, cu care din fericire clien�ii s�i se mul�umesc pentru tranzac�iile interne.
Apoi, opera�iunea nu s-ar termina, �n concep�ia mea, singura practic�, printr-o
plat� a datoriei, ciprintr-o lichidare �n momentul refacerii monedei noastre
avariate: s� o spunem pe nume printr-un chiuli Argumentele mele (�ntre altele,
acela c� nu exist� pentru Statul nostru alt� cale de a-�i procura bani) n-au c�zut
nici ele �n urechile unui surd. A r�mas s� mai vorbim...
II. Lipsa unui cheag moral. S-a crezut la �nceput c� regimul dictatorial va fi un
regim de dreptate �i de sanc�iuni. Falimentul e complect pe aceast� linie. S-a
f�cut o zarv� enorm� �n jurul afacerilor din Prahova, din Dolj, din Durostor, din
Buz�u etc. � �i dup� un an de zile s-a tras asupra lor mu�amaua na�ional�. Justi�ia
e mai venal� ca oric�nd, magistra�ii judec� dup� cum sunt pl�ti�i sau dup� cum li
se porunce�te; presa e �n m�na unor escroci �i ziarele care se rjublic�, afar� de
2-3 excep�ii, au devenit citadelele tuturor �antajelor, �n posturi se numesc
aproape numai lichele; o devalorizare general� pe toat� scara numirilor �n toate
ramurile administra�iei.
F.R.N.-ul, care trebuia s� �nsemne o galvanizare a �ntregii opinii publice si o
rena�tere politic� �i social�, a dat un kix complect �i nu reprezint� azi dec�t un
organism mort �i prin urmare inutil...
C�linescu a recunoscut c� s-au f�cut gre�eli cu constituirea Consiliului Na�ional
(al F.R.N.-ului) �in�ndu-se prea mult� seam� de fostele partide �i nef�c�ndu-se o
selec�ie suficient�. A mai spus c� dac�
F.R.N.-ul n-a func�ionat mai zgomotos p�n� acum, e c� Guvernului i-a fost team� s�
nu re�nvie prin �ntruniri publice pofta de politic� �n vechiul �n�eles al
cuv�ntului... �Bine d-le � am replicat eu � dar numai �ntruniri �i discursuri sunt
pe lume? Trebuia �n fiecare duminic� �i s�rb�toare str�ns Frontul, �n fiecare
localitate, la biseric� de pild�, pus s� se �nchine �i s� c�nte, apoi s� defileze
pe str�zile principale ale ora�ului, s� strige tr�iasc� Regelel �i mai �tiu eu
ce... �ntr-un cuv�nt s� dovedeasc� prin acte aparente c� exist�\" � �Ai dreptate,
nu m-am g�ndit, trebuie numaidec�t s� facem a�a ceva..."
Am mai vorbit cu C�linescu multe �i de tot felul. E un b�iat ager �i inteligent � e
�ns� lipsit de experien�� i e �nc�, mai ales, otr�vit de vechiul politicianism pe
care �l �njur�, dar c�ruia i se supune �n multe din actele lui...
Din c�te mi-a spus mi-am mai dat seama c� nu are la stomac nici pe lamandi, nici pe
Miti�� Constantinescu. Se �n�elege �ns� de minune cu Urd�reanu...
Ne-am desp�r�it aproape de miezul nop�ii, �n bun� �n�elegere. Nu pot s� cred c�
omul acesta s� aib� s�nge pe m�ini...
A.C. Cuza �i Micescu au fost numi�i �n Consiliul Na�ional al F.R.N.-ului. Ca ce?
C�linescu pretinde c� au fost impu�i de Rege. Ca s� dea Berlinului o dovad� de
antisemitism?
Guvernul chinezesc din Nanking, un Guvern instalat de japonezi, public� manifeste
�mpotriva concesiunilor interna�ionale din Tien Tsin �i din Shangai, c�rora le-a
declarat �un r�zboi latent", sub pretext c� autorit�ile franceze �i engleze
favorizeaz� uneltirile mare�alului tr�d�tor Cian-Kai-�i... Ce departe e China...
�n Spania, de partea republicanilor, pare c� lucrurile se �ndreapt� spre pace prin
capitularea f�r� condi�ii aparente. Anglia �i Fran�a ar fi ob�inut �ns�, zice-se,
anumite garan�ii pentru salvarea conduc�torilor ac�iunii de la Barcelona...
Dup� anumite zvonuri, �ndat� dup� �ncheierea p�cii, generalul Franco se va proclama
�Regent al Imperiului Spaniol". O manie, chestiunea cu �Imperiul"... demisia
Pre�edintelui Azana e iminent�. Dup� o telegram� de la Londra mini�trii republicani
sunt gata s� fug� din Madrid...
�tirile din Var�ovia privitoare la rezultatele vizitei lui Ciano sunt
contradictorii. E probabil �ns� c� politica polon� vrea s� r�m�n� independent�,
�ntre cele dou� Axe, Berlin-Roma �i Londra-Paris. S� nu r�m�n� �ntre dou� scaune...
130
Manifesta�iile antigermane n-au �ncetat �nc�: la Berlin nu se semnaleaz� �ns� nici
o reac�ie.
La marele bal dat de Franasovici s-au b�ut 600 sticle de �ampanie fran�uzeasc�; a
fost un succes de pomin�, tot balul. �i sunt oameni care pretind c� Franasovici �n-
a muncit" pentru �ar�, pe vremea c�t a fost la Comunica�ii...
C�linescu mi-a povestit ieri c� cele trei articole publicate �n Semnalul �mpotriva
mini�trilor Corn�eanu, B�ran �i Jinga, au fost strecurate de Titeanu, f�r� �tirea
lui �erbescu �i a lui Patrulius �n scopul provoc�rii unei suspend�ri a ziarului,
care f�cea concuren�� gazetelor d-lui subsecretar. Seara �i Capitala. C� au �tiut
d.d. �erbescu �i Patrulius sau n-au �tiut, e indiferent. Trebuiau s� �tie. �i s�
zboare din fruntea gazetei indiferent dac� �tiau sau nu. Adaug, dup� cele aflate de
la C�linescu, c� trebuia s� zboare �i dl Titeanu de la Subsecretariatul Presei, �i
�nc� cu ghiuleaua de picior...
Am aflat �n fine pentru ce Regele s-a r�cit a�a de Dim. Ghika, fostul ministru de
Externe, pe care-1 iubea mult �i de care nu vrea s� mai aud�. Cauza ar fi c�
soacr�-sa, Ecaterina Ghika, c�t a tr�it, �i cumnat�-sa Mia Sp�taru au �inut �n cas�
cuiburi de-ale G�rzii de Fier... Sp�taru e �i acum �confiat" la �ar�, �n conacul
familial, de unde nu are voie s� se mi�te. �i eu care tot ceream gradul de
ambasador pentru Ghika, �i m� miram de ce nu vrea Regele s� i-1 dea!!!
28 februarie. Ieri a fost s�rb�torit� cu alai �frontist" prima aniversare a
promulg�rii noii Constitu�ii. Te Deum la Mitropolie, la care au participat to�i
membrii Consiliului Na�ional al F.R.N.-ului, Guvernul, generali, �nal�i demnitari
etc. De la Mitropolie ne-am dus la pia�a Episcopiei unde ne-am �ncolonat �i am
defilat �n fa�a Palatului. Regele a primit defilarea, �mpreun� cu Voievodul Mihai,
de pe un balcon al cl�dirii celei noi. �n fruntea coloanei am defilat �mpreun� cu
Vaida �i cu Arm�nd C�linescu. �i pe Vaida-1 prinde uniforma!!! N-am mai defilat de
la 10 Mai 1897, de c�nd �mi f�ceam serviciul militar! Am p�it acum 42 de ani, zvelt
�i necunoscut locotenent de doctori �n fa�a Regelui Carol I � iar ieri, burtos,
�ncins cu banda albastr� a celui mai �nalt Ordin, vedet� politic� de m�rimea �nt�i,
pe dinaintea Regelui Carol al Il-lea, care �n 1897 abia se n�scuse! �ntre aceste
dou� date, o via�� de om. Ce bine era pe vremea c�nd eram locotenent de doftori!
Un grup de �g�rzi na�ionale" (forma�iunile paramilitare ale F.R.N.-ului) a defilat
�n urma noastr�. O forma�iune nou� care se prezenta pentru prima oar� publicului,
�i s-a prezentat destul de bini�or.
Dup� defilare ne-am adunat, �ntreg Consiliul Na�ional F.R.N., plus consilierii
regali (adic� Vaida �i cu mine), Guvernul �i Curtea �n sala Tronului, unde
Michidu�� ne-a pisat 3/4 de ceas cu un discurs dup� formula veche. De�i se spune c�
lauda de sine nu prea miroase bine, dl vice-pre�edinte al Consiliului n-a f�cut
dec�t s� ridice �n slav� �opera" guvernului din care face parte, bine�n�eles cu
cuvenita parte de lim-b�rie datorit� St�p�nului. Am aflat astfel cu to�ii
giganticele �nf�ptuiri realizate de un an. Discursul a fost din acest punct de
vedere bine venit, c�ci f�r� el nimeni nu �i-ar fi dat seama c� s-a f�cut ceva...
Unde dl v. p. a trecut m�sura �ns�, a fost c�nd a declarat c� numai ce era cinstit
�n �ar� s-a adunat �n F.R.N. Cei 4-5 escroci selec�iona�i �n Consiliul Na�ional, �i
de fa��, au trebuit s� se ascund� dup� vecini...
Cuv�ntarea Regelui a fost a�a cum trebuia s� fie, �i caracterizat� printr-un ton de
sinceritate, �n opozi�ie cu vechilul s�u, Regele a m�rturisit c� tot ce s-a f�cut
de un an nu reprezint� dec�t un �nceput, �i s-a ferit s� califice moralitatea
str�nsurii adunate de d.d. C�linescu, la-mandi & Co.
A urmat un dejun de 164 de tac�muri, foarte frumos �i repede servit. La masa de
onoare, �n afar� de Rege, de Prin�, de consilierii regali (pe l�ng� Vaida �i mine
mai sosiser� �i Mironescu �i Balif), de vicepre�edintele Consiliului, cu Urd�reanu
�i St�rcea la cozile mesei � mai fuseser� a�eza�i �i mini�trii lamandi �i Victor
Sl�vescu, ceea ce a sup�rat pe ceilal�i mini�tri exila�i la mesele paralele unde se
gr�m�dise plevu�c�ria. Mai ales excelen�a sa M i�it� era foc, c�ci nu mistuia �nc�
excluderea sa de la negocierile cu Wohlthat... La sf�r�itul mesei, Michidu�� a
ridicat paharul �n s�n�tatea Regelui, iar Regele pe al s�u pentru prop�irea F.R.N.-
ului, decor�ndu-ne pe to�i cu �medalia Amintirii"...
Caracteristica serb�rilor de ieri a fost lipsa de orice vlag�, de orice entuziasm,
�ncep�nd cu Regele, toat� lumea p�rea plictisit� �i gr�bit� s� poat� zice �o
f�cur�m �i pe asta"...
Seara, Majestatea Sa ne-a poftit la o mas� intim�, pe mine, pe C�linescu, pe
lamandi, pe Istrati Micescu �i pe Urd�reanu. Cu Regele �i cu Voievodul eram �apte.
Mas� bun�, atmosfer� cordial� �i simpatic�. Ne poftise pe cei patru care d�dusem
acum un an Constitu�ia gata (alt� expresie mai exact�, nu g�sesc!) �n dou� nop�i.
Dup� mas�, Regele ne-a �inut p�n� aproape de ora 12. S-a vorbit de toate, dar
politic� nu.
�nainte de mas�, lamandi m-a luat la o parte s�-mi spun� c� s-a convins �i el c� �n
jurul �afacerii Steaua Rom�n�" s-au �esut intrigi interesate, c� au fost porc�rii,
dar c� Parchetul �i Instruc�ia nu sunt vinovate cu nimic � au fost to�i indu�i �n
eroare (!!!). �n fine, s-au luat m�surile necesare ca afacerea s� fie �nchis� �n
c�teva zile...
132
�nainte de a ne pune la mas� a sosit o scrisoare din partea lui lorga pentru
Urd�reanu. Urd�reanu ne-a citit scrisoarea. Cum Jorga e certat cu d�nsul se
adreseaz� oficial sub form� de peti�ie: �Domnule ministru, av�nd motive s� cred c�
telegramele mele nu ajung la Majestatea Sa (aluzie la �persecu�iile" lui
C�linescu!) v� trimit aci al�turat �n copie legalizat� (!) telegrama pe care am
adresat-o ast�zi Regelui". Telegrama (textul ei a fost publicat azi-diminea��), e o
m�rturisire de devotament �i de slug�rnicie fa�� de Suveran. Despre imposibilitatea
de a-�i pune �livreaua" �n spinare, cum se exprima at�t de elegant p�n� acum, nici
o vorb�. Am r�s cu to�ii. Regele a fost de p�rere s� se publice �i scrisoarea �i
telegrama, dar s-a supus cererii noastre de a nu se da drumul dec�t telegramei...
Ce ar fi zis uniformo-fobul Niculai dac� ne-ar fi v�zut pe to�i asear� �n frac,
c�ci a�a ne poftise Regele, de�i dup� instruc�iuni precedente � �i care au
�nnebunit pe lorga � nimeni nu se mai putea prezenta la Palat dec�t �n uniform�...
Dac� la Bucure�ti n-a fost entuziasm, pare s� fi fost ceva mai mult la Alba lulia
unde au fost adu�i vreo 30 000 de ��rani de prin jude�ele �nvecinate. Printre
��r�nimea ardelean�, Regele este �nc� foarte popular. R�zmeri�a lui Maniu nu se
�ntinde mai jos de surtucari. �i apoi poporul de peste mun�i ascult� de vl�dici, �i
la Alba lulia �l convocase cei doi mitropoli�i, care au �i prezidat �ntrunirea �i
au �inut cuv�nt�ri de �nfl�c�rat� platitudine. Mai ales p�n� aci b�osul Niculae
B�lan al Sibiului s-a distins prin slug�rnicia sa. Slug�rnicie cu t�lc: dat� fiind
starea s�n�t�ii Patriarhului �i un deznod�m�nt fatal ce nu mai poate fi prea mult
am�nat, �.P.S.S. �i prepar� de pe acum candidatura la locul vacant...
Guvernul generalului Franco a fost recunoscut ieri �de jure" de Anglia �i de
Fran�a. Mare eveniment, cu toate consecin�ele... �n Camera Comunelor, Major Attlee
a protestat, un vot de blam a fost chiar pus la cale, dar a dat gre�. Camera, cu
mare majoritate, a aprobat politica Guvernului. Chamberlain a declarat c� e convins
c� generalul Franco va �ti s� apere independen�a ��rii sale cu �nd�rjirea
tradi�ional� a spaniolilor �i c� nu va pedepsi dec�t actele criminale care au fost
s�v�r�ite �n r�ndurile republicane...
Guvernul republican e �n lichidare. Ambasadele de la Paris �i de la Londra au fost
abandonate. Pre�edintele Azana a p�r�sit Parisul �i s-a retras la Collonges, dar nu
a demisionat �nc�, probabil ca s� �ncurce �i mai mult pe fo�tii s�i prieteni, pe
cei de la Madrid. �i acolo debandada se accentueaz� pe zi ce trece. Generalul Miaja
ar fi fost �nlocuit prin altul �i nu se mai vorbe�te de rezisten�� dec�t p�n� ce se
vor ob�ine condi�ii mai favorabile din partea lui Franco.
f
Statele Unite n-au recunoscut �nc� Guvernul na�ionalist, dar vor imita probabil �i
ele gestul Angliei �i al Fran�ei.
Chamberlain a declarat �n Camera Comunelor c� o pace durabil� nu poate fi asigurat�
dec�t prin limitarea armamentelor �i prin suprimarea piedicilor ce �ngreuneaz�
comer�ul interna�ional. A ad�ugat �ns� c� n-a sosit �nc� momentul ca Anglia s� ia
ini�iativa unor negocieri �n aceste materii.
Nun�iul de la Bruxelles �ntrebat dac� nu e �ngrijorat de vr�jm�ia tot mai acut� pe
care Ducele o manifest� fa�� de Biseric�, a dat acest r�spuns sub�ire demn de un
abbe (abate) Muguier. �Oh, l'Eglise est si jeune et Mussolini est deja si vieux!"
l martie. Pr�bu�irea Spaniei republicane: Azana �i-a dat demisia pe care o^
adreseaz� lui Martinez Barrios, pre�edintele cortezilor, pribeag �i el. �n demisie
arat� c� �nainte de a p�r�si Barcelona, �eful Statului Major � generalul
responsabil de conducerea r�zboiului � i-a declarat c� �nfr�ngerea republicanilor e
definitiv� �i c� n-a plecat din Spania dec�t �n urma acestor declara�ii �i a
hot�r�rii Guvernului care a decis s� pun� pe Pre�edintele Republicii la ad�postul
unei surprinderi...
La Madrid ziarul guvernamental Heraldo de Madrid scrie c� totul s-a sf�r�it pentru
republicani, �i c� nu mai r�m�ne dec�t de �ncheiat pacea cu Franco. Mini�trii au
p�r�sit to�i Madridul, refugiindu-se spre �Levante" cum numesc acum spaniolii
coasta M�rii Mediterane. Toate drumurile de la Madrid spre mare sunt pline de
fugari, care vor s� fie mai aproape de vapoare...
Predarea Madridului, Valenciei etc. sunt iminente. A�a ne spun cel pu�in
telegramele de azi-diminea��.
�ntre Fran�a �i Guvernul de la Burgos s-a �ncheiat o conven�ie al c�rei con�inut nu
e �nc� dat publicit�ii. Ziarele din Paris cred �ns� a �ti c� conven�ia cuprinde pe
l�ng� anumite clauze relative la restabilirea comunica�iilor �ntre ambele ��ri �
angajamentul Fran�ei de a restitui aurul �i diversele obiecte �i efecte depuse de
ro�ii �i al Spaniei de a primi pe refugia�ii republicani actualmente afla�i pe
teritoriul republicii, f�r� a-i urm�ri pentru trecutul lor. Spania ar mai fi f�cut
�n conven�ie �i o declara�ie cum c� nu va ceda nimic din teritoriul ei altei Puteri
J7).
�n Camera Comunelor, Chamberlain a r�spuns pe larg lui Attlee asupra recunoa�terii
Guvernului Franco �i a pus lucrurile la punct. F�r� s� se declare satisf�cut,
Attlee n-a mai deschis pliscul.
134
Trebuie s� constat cu p�rere de r�u c� prietenii mei italienii continu� cu
balivernele. Coment�nd ultimul discurs al lui Halifax, ziarele italiene amenin��
lumea �ntreag� cu for�a �i cu Justele revendic�ri" ale Italiei. De notat c�
oficial, Italia nu �i-a formulat �nc� Justele revendic�ri". Vorba rom�nului, nu
�tiu prietenii no�tri pe unde s� scoat� c�ma�a.
Un decret-lege trecuse acum c�teva luni Poli�iile din jude�e sub ordinele Corpului
Jandarmilor � ast�zi, un alt decret-lege le scoate de sub acest comandament.
Z�p�ceal�, inexperien��, tatonare � iat� caracteristicile actualului regim...
2 martie. �aizeci �i doi de Papi au intrat ieri �n Conclav, dar din Conclav nu va
ie�i dec�t unul. C�nd �i cine? La Roma, ieri, candidatul favorit era �nc�
Cardinalul Pacelli...
Comisia European� a Dun�rii a fost complectat� prin admiterea Germaniei. Prin actul
semnat la Sinaia la 18 august 1938 de Anglia, Fran�a �i Rom�nia, Comisia European�
a fost �ncadrat� �n drepturile suverane ale Rom�niei, ridic�ndu-i-se toate
drepturile �i puterile excep�ionale pe care le avea �n baza vechilor tratate. Ieri
a aderat �i Italia la actul din 18 august, astfel �nc�t acum fac parte din Comisia
European�: Rom�nia, Anglia, Fran�a, Germania �i Italia. Rolul Comisiei a r�mas pur
tehnic �n vederea �nlesnirii �i garant�rii libert�ii naviga�iei. Av�nd �n vedere
interesele lor comerciale pe Dun�re, Polonia �i Grecia au cerut s� fie �i ele
reprezentate �n Comisie. Admiterea lor nu face nici o �ndoial�!
E mai bine a�a dec�t cum era � eu a� fi preferat �ns� suprimarea complect� a
Comisiei. Sarcina care i-a r�mas, o putem �ndeplini �i noi...
Pu-ji, actualul �mp�rat al Manciuko-ului, va fi, dup� c�te se spune, proclamat^ �i
�mp�rat al Chinei, cel pu�in al Chinei controlate de japonezi, �n haosul anarhic al
Chinei tradi�ia imperial� poate deveni un punct de atrac�ie �i de cristalizare
�ntr-o �ar� care-�i caut� de at�ia ani drumul. �i iat� cum roata lumii � �n China �
se �nv�rte�te �i se �ntoarce de unde a plecat...
�n Anglia s-au distribuit 50 de milioane de m�ti �mpotriva gazelor; la noi nici
una...
Ministerul de Finan�e a interzis orice p�suire, orice e�alonare de pl�i pentru
impozitele scadente. Piar� oamenii, s�-�i v�nd� s�racii p�n� �i
cojocul, dar s� pl�teasc� birul... Se vede c� la Finan�e domne�te dl Mi-ti��. Cum a
ie�it at�t de tiran �i de autoritar acest pui de �igan?
�n Spania republican� e haos complect. De�i nici o rezisten�� nu mai pare posibil�,
Guvernul ro�u cu b�t�iosul de Negrin �n frunte nu capituleaz�, de frica
sanc�iunilor na�ionaliste. La Madrid au �nceput dezor-dinele, oamenii nu mai au ce
m�nca �i fug s� se ascund� pe la �ar�. Generalii nu vor s�-�i ia r�spunderea unei
rezisten�e armate; Guvernul s-a �ntrunit la Alicante, unde mini�trii au �inut un
Consiliu �i s-au certat. Capitularea nu poate s� mai �nt�rzie mult...
La Paris se zvone�te c� ambasador �n Spania va fi numit mare�alul Petain...
3 martie, �mplinesc ast�zi 68 ani! M..., vorba lui Cambronne! Dar m� simt �nc� �n
puteri. Mai ales ast�zi, c� e o zi frumoas� cu soare!
Conclavul n-a durat dec�t o zi. Dup� dou� voturi negative ieri-di-minea��, din
votul de dup�- amiaz� a ie�it Pap� cardinalul Pacelli. Dup� �nvestitura succint� �n
Capela Sixtin�, decanul Sacrului Colegiu a pronun�at �n fa�a mul�imii, din Logia
bisericii Sf. Petru, consacrata formul�: �Habemus pontificum" �i a dat numele
alesului. Intrat �favorit" �n Conclav, cardinalul Pacelli a fost ales aproape f�r�
�ov�ire, fapt foarte rar �n analele conclavelor. Pacelli va fi cu siguran�� un Pap�
mare, c�ci are toate �nsu�irile cerute pentru o asemenea �nf�i�are. �i-a ales
numele de Pius al Xll-lea. Alegerea sa a f�cut un excelent efect �n lumea �ntreag�,
mai ales �n Fran�a unde trece drept francofil. Bucuria francezilor s-a manifestat
p�n� �n Camer�, �n Camera Frontului Popular! Ce �ncurc�tur� psihologic� mai e �i
psihologia politic� a momentului actual! �n Italia fascist�, alegerea lui Pacelli a
produs o decep�ie, dar nem�rturisit�. Anturajul Ducelui se a�tepta la succesul unui
candidat mai docil, dar fa�� de alegerea s�v�r�it�, presa mussolinian� p�streaz� o
atitudine de amabil� expectativ�...
Amuzant e c� Pacelli a fost ales �n chiar ziua �n care �mplinea 63 de ani!
M� bucur �i eu de alegerea Sa, mai �nt�i fiindc� socotesc c� e alegerea cea mai
nimerit�, apoi fiindc� a venit s� m� vad�, �n 1932, la Grand Hotel, la Roma. M� pot
�i eu furlandisi c� mi-a f�cut un Pap� o vizit�!!!
Mare�alul Petain a fost numit ambasador al Fran�ei la Burgos. Alegere foarte abil�
care simbolizeaz� nu numai importan�a pe care Fran�a vrea s� o dea Spaniei
na�ionaliste dar �n acela�i timp �i o tendin�� de
136
�n�elegere militar� �ntre ambele ��ri. Numirea lui Petain a fost primit� cu mare
mul�umire �n Spania dar cu mult� enervare �n Italia. De c�tva timp toate �i ies lui
Mussolini pe dos. S�-1 fi p�r�sit norocul?
Grigori Ciano Gafenco pleac� azi la Var�ovia. Vizit� de prezentare. S� nu cure�e pe
Beck cum a cur�it �i pe Stoiadinovici...
Collas �i-a prezentat ieri cu mare alai scrisorile de acreditare ca ambasador al
Greciei. Va renun�a �ns� la recep�ia tradi�ional� de prezentare, socotind cu
dreptate c� o asemenea ceremonie nu mai are rost dup� 14 ani de func�ionare printre
noi...
Din 115 000 asocia�ii particulare (!!) din Austria, 111 000 au fost dizolvate de la
�ncheierea Anschlussului �i p�n� acum. Dup� �tiri venite din Germania, destul de
sigure, soarta lui Schuschnigg pare s� se fi hot�r�t: nu va mai fi dat �n judecat�,
dar i se va impune un domiciliu for�at �ntr-un sat sau �ntr-un or�el ce r�m�ne de
determinat. P�n� acum a stat �nchis �n hotel Metropole (rechizi�ionat de Poli�ie)
pe Donau-Kai, �n Viena.
Consiliul de direc�ie al �Taberei Uniunii Na�ionale" a fost pus de Guvernul din
Var�ovia s� formuleze preten�iile coloniale (!!) poloneze. F�r� s� procedeze la
revendic�ri oficiale, Polonia aduce astfel indirect �n discu�ie cererile ei. Ea
pretinde c� coloniile nu trebuiau �mp�r�ite mai ales cele din Africa (la �nceput un
fel de �res mullins"), dup� norocul �nt�mpl�rilor ci dup� nevoile reale ale ��rilor
europene suprapopulate. Frumos; dar ce vor zice Anglia �i Fran�a?
Din Polonia ne vin^�i �tiri �nt�rziate despre cele �nt�mplate cu prilejul vizitei
lui Ciano. �n seara �dineului" oferit de Beck, mul�imea manifest�nd c�lduros �n
favoarea Italiei, �n pia��, Ciano a ie�it pe balcon s� mul�umeasc� dar a fost
primit cu un formidabil urlet de ,jos Germania!" � ,jos Hitler!" Jenat, ministrul
dotai s-a �napoiat �n salon. Dup� mas� Virginio Gayda (venit cu Ciano) s-a dus cu
c�iva prieteni �ntr-un local de petreceri. Abia ajuns a fost recunoscut �i lumea �n
picioare a cerut imnul... englez! Gayda �i ai lui au �ters-o dup� c�teva minute!
Bugetul avia�iei engleze a fost fixat pentru anul 1939-1940 la peste un miliard
livre sterline � �n socoteal� rom�neasc�: peste o mie patru sute de miliarde de
leii �i noi vrem s� facem tot, cu o sut� de miliarde.
�n Statele Unite, l 000 de uzine au fost desemnate pentru a se ocupa �n caz de
r�zboi cu fabricarea armamentului, echipamentului �i muni�iilor...
�n Italia se r�sp�ndesc periodic zvonuri de mobilizare, �i apoi se dezmint. Un joc
ca s� �in� opinia public� sub presiune � dar un joc periculos, c�ci poate provoca
m�suri mai serioase �n ��rile vecine.
La Londra s-a �nregistrat o explozie mai serioas�, care era s� arunce �n aer
principalul apeduct al ora�ului. La Birmingham alta. Bestiile de irlandezi nu se
mai ast�mp�r�. Ce vor?
Printr-o nou� m�sur� a lui M i�it� se cerea nenoroci�ilor de pensionari militari �i
v�duvelor un certificat cum c� sunt rom�ni (!!!). Apoi dac� au fost militari, cum
s� nu fie rom�ni? Am reclamat cazul lui Arm�nd C�linescu �i aceast� inutil�
vexa�iune a �ncetat de azi-diminea��, dup� cum ne informeaz� un comunicat.
�n Fran�a se introduce un nou sistem de control al str�inilor �i �ngr�diri foarte
serioase pentru imigrare.
Eliza Domescu, care a �mpu�cat pe amantul ei, Url�eanu, a fost condamnat� la 10 ani
temni�� grea. E primul proces senza�ional judecat de Curtea Criminal�. Jura�ii ar
fi achitat-o la sigur. �i cum suprimarea jura�ilor e opera mea, o am �i pe duduia
asta pe con�tiin��...
Vaida mi-a f�cut ieri o lung� vizit�, ca s�-mi povesteasc� snoave. Omul nu e
mul�umit, dar nu m�r�ie. A�teapt� convins c� ,jenera�ia t�n�r�" va da repede
faliment. E probabil � dar nu va profita el de acest faliment. Bine�n�eles c� nu i-
am spus. Vaida pretinde c� cei doi care au tras asupra lui �tef�nescu-Goang� �i a
agentului s�u, �i-au fost condamna�i la moarte, nu sunt gardi�ti. Omorul ar fi fost
pus la cale pentru motive nepolitice. Goang� era ur�t de to�i studen�ii �i mai ales
de toate studentele, c�ci pe cele mai frumu�ele �ncerca regulat s� le violeze.
Uciga�ul Pop ar fi c�utat s� se r�zbune �mpotriva lui Goang� fiindc� se legase de
logodnica lui... O fi?
Vaida sus�ine c� o m�sur� de gra�iere se impune... Pentru gra�iere a� fi �i eu, �i
o voi spune m�ine Regelui la mas� c�ci vine s� pr�nzeasc� la Jockey-Club (en
camarade!).
lorga a adresat o jalb� Regelui prin care se pl�ngea c� e calomniat de Arm�nd
C�linescu, �i c� niciodat� n-a pronun�at la Academie cuvin-
138
tele ce i s-au pus �n sarcin�. Regele a dat peti�ia lui Gavril� Marinescu ca s�
fac� o anchet�. Vorbele imputate lui lorga fuseser� raportate de Parizianu �i
Regele se �ndoia despre veracitatea lor. Ancheta a dovedit (depunerile lui
R�dulescu-Motru �i Lapedatu) c� raportul lui Parizianu era perfect adev�rat, �i
rezultatul anchetei a fost adus la cuno�tin�� Ma-jest�ii Sale � care din acel
moment a t�iat toate leg�turile Cur�ii cu dl profesor...
4 martie. A murit doctorul Gerota. Ca to�i oamenii a avut calit�i �i cusururi. Bun
cu cei mici, d�rz cu cei mari, a fost judecat �n lumina simpatiilor �i antipatiilor
pe care le inspira. Principala lui calitate a fost sinceritatea. Lucru aproape
nemaipomenit printre intelectualii no�tri, �i mai ales printre profesorii
universitari, nu a fost slugarnic. Nu putea suferi familia regal� �i s-a r�zboit cu
Regele Ferdinand �i cu Regina M�ria �nc� din 1917-1918, la Ia�i. �n Camera lui
Marghiloman a luat chiar cuv�ntul �mpotriva Reginei; un gest de prost gust �i o
nedreptate, provocat de germanofilia sa, pe care n-a ascuns-o niciodat�, ca al�ii.
Dup� atentatul de la Senat, �n 1920 a �ngrijit �i operat admirabil pe generalul
Coand� �i n-a vrut s� primeasc� nici un onorar. Am cerut �i am ob�inut pentru
d�nsul Placa de Mare Ofi�er al Coroanei, dar spre marea mea mirare � uitasem cele
�nt�mplate la Ia�i � a refuzat-o. Au trebuit toate insisten�ele lui Averescu �i ale
lui Coand� ca s� primeasc� decora�ia, s� o arunce �ntr-un sertar �i s� cear� o
audien�� de �mp�care Regelui... De la �ntronarea Regelui Carol, n-a �ncetat un
moment s� combat� pe fa�� Camarila" �i s� cear� capul... d-nei Lupescu. Aceast�
atitudine i-a pricinuit multe nepl�ceri. A fost chiar arestat _c�teva zile, dar pus
apoi �n libertate, fa�� de indignarea opiniei publice, �n politic� a fost un naiv,
�n chirurgie �ns� un realist, �i unul din cei mai pricepu�i operatori, �i p�strez o
ad�nc� recuno�tin�� pentru dou� interven�ii pe care le-a f�cut asupra mea, una la
Ia�i, alta la Bucure�ti dup� r�zboi. Nici mie n-a vrut s�-mi ia un ban onorar. A
l�sat o frumoas� avere, adunat� mai ales gra�ie sanatoriului pe care 1-a �ntemeiat.
Noul Pap� Pius al Xll-lea a trimis ieri un �mesagiu" �ntregii omeniri. Mesajul 1-a
transmis pe latine�te prin postul de Radio al Cet�ii Vaticanului. Dup� cuvinte de
recuno�tin�� i de �ncredere �n colegiul cardinalilor care 1-a ales, noul Pontifice
face o vibrant� apologie a p�cii �i cere tuturor oamenilor, de orice credin��, s�
se uneasc�, s� se �n�eleag� �i s� men�in� nezdruncinat� pacea �ntre ei...
Presa francez� continu� s� laude pe Pius al Xll-lea, ca �i cum ar fi fost
candidatul ei �n Conclav... Favoarea de care Papa nou ales se bucur� �n Fran�a �i
�n Anglia enerveaz� presa german� �i mai ales cea italian� care sper� c� Pius al
Xll-lea va decep�iona pe francezi...
Pius al Xl-lea a l�sat prin testament cardinalului Pacelli (azi Papa) potirul ce i-
a servit timp de 17 ani, c�t a �inut pontificatul s�u, la zilnica celebrare a
mesei. Dup� unii, acest legat ar fi fost o desemnare a cardinalului pentru
succesiunea tronului pontifical...
Dl Maurice Drumond Peterson, ministrul Angliei la Bagdad, a fost desemnat ca
ambasador la Burgos. Dup� nume pare un jidan, ceea ce n-ar fi foarte nimerit pentru
postul �n care a fost numit. Cam slab ca �pendant" al mare�alului Petain. Sau poate
c� Anglia nu vrea s� fac� concuren�� Fran�ei �n Spania?
Schacht pare s� intre iar�i �n scen�. Se zice c� va fi numit un fel de consilier
tehnic pe l�ng� Hitler, �n materie de finan�e �i economie. Ar avea pe l�ng� Fiihrer
�n aceste dou� compartimente, cam aceea�i situa�ie pe care o de�ine Neurath pentru
problemele de politic� extern�...
Pe Marea Neagr� b�ntuie de c�teva zile o furtun� �ngrozitoare. Naviga�ia e ca �i
oprit�. S-au scufundat �i c�teva vase de tonaj mai mic.
5 martie. S� fi intrat Regele �n anul mor�ii? A�a zice rom�nul c�nd vede un calic
pornind la cheltuial� sau un ciufut �ntrec�ndu-se cu amabilit�ile (e cazul
Regelui!). Luni-seara, Majestatea Sa ne-a poftit la mas� ��n intimitate" pe Istrate
Micescu, p� Arm�nd C�linescu, pe ia-mandi �i pe mine. Joi seara a poftit pe fo�tii
s�i prieteni din copil�rie. Pe Dorel Davila, pe Barbu P�ltineanu, pe Tibic� Romalo
(doi be�ivi), pe Nindi Romalo, pe Priboianu, pe Radu Cru�escu, pe Puiu Filitti, pe
Al. B�icoianu etc., �n total vreo 15. Pe cei mai mul�i din ei nici nu-i mai primise
�n audien��, de c�nd s-a suit pe Tron, cu toate insisten�ele lor... Cu prilejul
acestei petreceri Regele �i-a pus Coroana �n cui, a cobor�t �n persoan� �n pivni��,
a ales cele mai bune vinuri �i cea mai bun� �ampanie fran�uzeasc�, a �inut un
�speech" emo�ionat la mas� cu lacrimi �n coada ochilor� a b�ut �i a jucat c�r�i
p�n� �a ora 3 diminea�a...
Ca s� �ncheie aceast� frumoas� s�pt�m�n�, Majestatea Sa s-a a-nun�at asear� la
Jockey-Club, unde a lua masa. Plin de �humor" �i de �entrain" ne-a �inut p�n� la
ora l diminea�a. Erau prezen�i vreo 50 de membri ai clubului. Toat� lumea a fost
�nc�ntat� �i Regele, la plecare, ne-a spus: �Am reluat o veche tradi�ie, �i am s�
mai vin". Regele a jucat bridge cu Filip Lahovari, Toti�� Catargi �i Radu Cru�escu.
�ntre B�zu Cantacuzino, Mih. Sturdza, Urd�reanu, Constandache �i St�rcea, s-a
�ncins un poker homeric. ��neau �relansele" p�n� la 150 000 lei!
Fr�u von Kohler sau Colier? e o feti�� r�scoapt�, dar foarte de�teapt� care ne
cinste�te de c�teva luni cu prezen�a sa. Gazet�reasc� numai?
140
Spioan�? Nu se �tie ce e, nici de cine a fost trimis� aci. De Fiihrer? De
�Gestapo"? De Goring? Mister. Prima ei misiune la noi a fost pare-se s� �mpace
diferitele grup�ri s�se�ti care se certau. Cum a reu�it de minune �n aceast�
�ns�rcinare a fost men�inut� mai departe �n Rom�nia. Pe la sf�r�itul anului trecut,
�i �nc� �n ianuarie, nu ne iubea deloc �i scria �n gazetele din Germania articole
�n�epate despre noi �i despre �ara noastr�. Deodat� lucrurile s-au schimbat: Fr�u
von Kohler a devenit cea mai bun� prieten� a noastr�. Articole excelente �n
Germania, altul aproape ditirambic asupra Regelui �n Curentul, �i a�a mai departe.
Ce s-a �nt�mplat? Instruc�ii noi de la Berlin? Se poate s� fie �i aceasta, dar e
mai ales altceva: Malaxa a angajat-o cu 80 000 lei pe lun� �i l milion lei bani
ghea��, ca pe�che� � �i lupoaica s-a f�cut oi��! Acum, a angajat-o Malaxa personal,
sau e Malaxa numai un �piete-nom" prin care trec banii fondurilor secrete � asta nu
o �tiu. Ce �tiu, e c� a primit pe februarie sumele sus-ar�tate...
Dintre cei doi candida�i spanioli la Ambasada din Paris, Guinones de Leon �i
Cardenas, Franco a ales pe un al treilea, pe Sosi Felix Le-guerica, primarul
ora�ului Bilbao, un domn mai t�n�r, �i de o forma�ie mai pu�in �diplomatic�" ca
onorabilii precita�i.
Din Burgos se anun�� c� ofensiva �mpotriva Madridului va porni zilele acestea cu
250 000 oameni, afar� numai dac� republicanii nu vor capitula �nainte. Se zvone�te
�ntr-adev�r c� p�n� �i prim-ministrul Ne-grin ar fi fugit �n Africa.
Guvernul francez a hot�r�t s� remit� Guvernului Franco aurul depus de republicani
la Banca Fran�ei, aur a c�rui valoare se urc� la 8 1/2 milioane livre sterline.
�n chestiunea coloniilor, Fran�a �i Anglia se declar� dispuse s� discute cu
Germania, dar numai cu Germania, problema materiilor prime.
Gafencu a sosit la Var�ovia, cu Nu�eta, �i asear� la pr�nzul ce i s-a oferit a �i
schimbat cu Beck cuvinte definitive, care desigur vor impresiona Europa. C�inele de
Beck a ridicat paharul �i �n cinstea doamnei Gafencu �ale c�rei simpatii pentru
Polonia sunt cunoscute". S� fi vrut s� fac� o aluzie la Urusov? Dar Urusov era
rus... Poate la Nata�a Arcijewska care pe vremuri se �inea cu cel�lalt frate
Urusov... Dl Gre-gorie a fost decorat cu �Vulturul Alb". C�nd m� g�ndesc c�
�Vulturul Alb" a fost refuzat �n 1928 lui Vintil� Br�tianu, de�i era pre�edinte de
Consiliu... B�ie�andrii Regelui au noroc, dac� norocul se poate rezuma �ntr-o
panglic� albastr�!
Wohlthat se �ntoarce la Bucure�ti, �n continuarea negocierilor �ncepute. S� sper�m
c� nu vine cu tarif urcat, �n acest caz n-ar mai r�m�ne pentru nem�i �i pentru noi
speran�a de bun� �n�elegere...
Ziarele din Roma (nu ale Vaticanului!) public� indiscre�ii asupra alegerii Papei
Pius al Xll-lea. La primul scrutin cardinalul Pacelli ar fi avut 35 de voturi, la
al doilea 40 (cu trei voturi mai mult era s� fie ales) iar la al treilea 61, adic�
unanimitatea minus votul s�u pe care 1-a dat cardinalului Granito di Belmonte,
decanul Sacrului Colegiu, �n semn de respect pentru to�i cardinalii...
Pe c�nd Pius al Xll-lea mergea �n procesiune la Capela Sixtin�, pentru ceremonia
celui de al 3-lea act de supunere �i obedien�� al cardinalilor a v�zut pe
ambasadorul Italiei, contele Pignatti Morano di Custoza, �ngenuncheat �n marginea
cortegiului. Papa s-a oprit, a str�ns m�na ambasadorului �i 1-a ridicat din
genunchi. Acest gest a fost viu comentat �n Roma. Pentru prima dat� un Pap� se
opre�te �n calea unei procesiuni, �i faptul se comenteaz�, atribuindu-se noului
ales inten�ii de special� prietenie fa�� de Guvernul italian. E mai probabil c�
Pius al Xll-lea a voit s� taie aripile unei legende despre Mussolini �fobie ce
�ncepuse a se acredita.
Savinov, fostul secretar al Lega�iei imperiale ruse�ti �i supravie�uitorul lui
Poklewski a venit s�-mi expun� c�t de mizerabil� e via�a celor circa 10 000 de ru�i
refugia�i �n Rom�nia. Purt�tori de pa�apoarte Nan-sen, li s-a mai pus acum o tax�
fix� destul de grea care le ia p�inea din gur�. Dl C�linescu care se satur� �n
fiecare zi nu se g�nde�te la oamenii care mor de foame. Asear� n-am putut vorbi cu
Regele de aceast� chestiune � dar o voi ridica la prima ocazie.
Am ob�inut �n schimb consim��m�ntul Regelui pentru numirea lui V�lcovici �n locul
decedatului Ti�eica ca pre�edinte la Colombia. Ii pl�tesc astfel renun�area la
postul de comisar al Guvernului la Titan N�drag, ocupat de Pavlu, pe care voia s�-1
lucreze...
l
De c�teva zile s-a a�ezat o machet� de lemn, pe pia�a Palatului, reprezent�nd �n
dimensiunile sale naturale monumentul Regelui Carol I, opera lui Mestrovici.
Monumentul, a�ezat �n fa�a Funda�iei Carol, e mult prea mare pentru locul
disponibil �n actuala sistematizare a pie�ei. Trebuie dobor�t grilajul Palatului,
dobor�t� toat� vegeta�ia din dosul
142
grilajului �i �n pia�a astfel m�rit�, monumentul trebuie a�ezat �ntre aripile
Palatului, cu spatele la fa�ad�. Dac� Regele vrea s� r�m�n� cu o posibilitate de
izolare a Palatului � c�ci a�a se spune � n-are dec�t s� �nchid� cu por�i grilajate
toate str�zile care dau �n pia�� inclusiv cele dou� por�iuni ale C�ii Victoriei.
Dup� modelul pie�ei Stanislav, din Nancy, at�t de impun�toare...
6 martie. Ieri, la �nmorm�ntarea lui Gerota a fost o lume nebun�. A fost �i o zi
radioas� de prim�var�, �i mul�i din cei prezen�i erau desigur dintre cei pe care
defunctul �i ajutase �i care �i r�m�seser� recunosc�tori � dar valurile de oameni
care au luat cimitirul Bellu cu asalt �ntruchipau �i valurile de nemul�umire �i
vr�jm�ie fa�� de regim...
La Cartagena a fost ieri zi de r�zmeri��. O parte din trupele de marin� �i de uscat
republicane, ajutate de partizanii locali ai lui Franco, s-au revoltat �mpotriva
Guvernului �i au trecut la na�ionali�ti. �tirile sunt �ns� �ncurcate �i
contradictorii. La un moment dat revolu�ionarii au pus m�na pe Radio �i au emis
informa�ia victoriei na�ionaliste. Dup� c�teva ceasuri Radio a dat �tiri
contrare... Se pare c� p�n� �n cele din urm� tot guvernamentalii au r�mas st�p�ni
pe situa�ie.
Cele �nt�mplate �n Cartagena arat� fr�m�nt�rile ce domnesc �n ora�ele spaniole
r�mase sub domina�ia republicanilor �i explic� pentru ce Franco �nt�rzie ofensiva
sa: �n n�dejdea c� provinciile de sub teroarea ro�ilor se vor desface singure de
asupritorii lor �i vor trece de partea na�ionali�tilor.
Deocamdat� �ns� dl Negrin se agit� ca un diavol �i caut� s� galvani-zeze spiritele,
f�r� s� prea reu�easc�. Guvernul s�u a fost chiar �nlocuit printr-un Consiliu al
Ap�r�rii Na�ionale, care propov�duie�te lupta numai p�n� la ob�inerea unei p�ci
onorabile. Compus din generali �i militan�i, Consiliul Ap�r�rii lucreaz� sub
auspiciile generalului Miaja, care r�m�ne n�dejdea republicanilor, at�t pentru
continuarea r�zboiului c�t �i pentru negocierea p�cii...
�nainte de a p�r�si Barcelona, guvernamentalii au v�ndut o bun� parte din tezaurul
lor unei societ�i belgiene. Aurul �i valorile transportate �n Fran�a �n mai multe
camioane-automobile, a fost sechestrat de autorit�ile franceze, dar societatea
belgian� cere eliberarea obiectelor �i pachetelor sechestrate, ca fiind averea ei.
Afacerea a ajuns �naintea tribunalelor franceze...
Sovietele au oferit Guvernului francez o contribu�ie de 5 milioane franci francezi
pentru �ntre�inerea refugia�ilor republicani spanioli. Se
pune �ntrebarea: de cine vrea s�-�i bat� Moscova joc � de francezi ori de spanioli?
Cea mai veche cafenea din lume, o cafenea din Constantinopole deschis� �n 1540 �
�i-a �nchis por�ile. Peste 200 de ani a fost �n m�inile aceleia�i familii � apoi a
trecut din m�n� �n m�n�. A fost �nchis� fiindc� casa care o ad�postea a fost �i ea
d�r�mat�...
Colonelul Kowalewski din Ministerul de Externe polonez, a inaugurat lucr�rile unei
comisii numite pentru a zori �nceperea lucr�rilor unui canal care s� lege Marea
Baltic� cu Marea Neagr� de-a lungul r�urilor Vistula, S�n, Prut �i Dun�re. Numai de
s-ar putea ajunge la ceva; pentru noi ar fi minunat!
Gandhi, care se mai lini�tise, a �nceput iar s� se agite �n ultima vreme. Acum pare
c� se va lini�ti de tot, c�ci s-a �mboln�vit �i starea sa e destul de grav�.
Englezii sper� un deznod�m�nt fatal �i au adus la c�p�t�iul muribundului pe soru-
sa, �nchis� p�n� acum �ntr-un lag�r de concentrare...
Giornale d'Italia �i de�teptul Gaide au g�sit o formul� �pour bourrer le crane"
patrio�ilor italieni. Statele democratice prepar� un r�zboi ofensiv, dovad�
colosalele lor �narm�ri � fa�� de care bietele State totalitare sunt silite s� se
apere!!!! �n cur�nd, adaug� dl Gaida, Chamber-lain va schimba tonul �i va amenin�a!
Dar cum r�m�ne cu amenin��rile de p�n� acum ale Italiei?
Gregory Gafenko �i m-me Esmee sunt s�rb�tori�i la Var�ovia cu excesul inerent
temperamentului polonez. Academiile, Pre�edintele republicii, asocia�iile
patriotice, reprezentan�ii Armatei str�ng pe Gregory la piept � pe c�nd toate
bordelurile din ora�, sindicate, ofer� doamnelor Esmee �i Mary1 c�te un s�pun �i un
prosop de onoare! Tr�iasc� Romunia ��n pace �i onor" �i �n �odor de odicolon"!
7 martie. Asear� la ora 11,25 a murit Patriarhul, la Cannes. Plecat s� se �ntremeze
a r�cit pe drum, a c�p�tat o congestie pulmonar� care s-a transformat �ntr-o
bronho-pneumonie, �i �n opt zile 1-a dat gata.
Piere o figur� decorativ� a Bisericii dar at�t. Cu chipul s�u frumos, cu barba lui
alb�, cu portul s�u ieratic �nf�i�a �n stran� un adev�rat chip de arhiereu.
1 Mary Franasovici.
144
De�i a fost Regent �i prim-ministru, �n politic� a fost o nulitate; suflete�te �i
moralice�te, a fost sub toate a�tept�rile. Nu �tiu dac� credea �n Dumnezeu; �n tot
cazul dr�cuia �i �njura surugie�te. Muieratic, s-a �inut tot timpul episcopatului
�i arhiepiscopatului s�u cu tot felul de femei. Scandalul Nasta-Cern�ianu e
cunoscut de toat� lumea. Arghiro-fil, f�cea parale din toate �i trebuie s� lase o
avere �nsemnat�. Era detestat de to�i preo�ii eparhiei sale, fiindc� le lua parale,
�i de to�i vl�dicii care-1 dispre�uiau �i-1 comb�teau aproape pe fa��, �n Sinod.
Moartea lui nu e nici o pagub� � numai pentru acefalul de M�gureanu �i pentru
licheaua de p�rintele Antal, nepotul, e un dezastru...
Printr-un decret ap�rut cinci minute dup� moartea Patriarhului (trupul s�u era �nc�
cald), chiar asear�, Charmant-Marchand-Armand C�linesco a fost promovat din vi�e,
pre�edinte plin al Consiliului. Avansare de favoare �i quasi-miraculoas�, zic unii
� normal�, zic eu. Regele face o experien��, guverneaz� el, ajutat de c�teva slugi
credincioase �i nu putea pentru aceast� experien�� g�si un vechil mai supus �i
totodat� mai �n�eleg�tor ca C�linescu. Numai s� reu�easc� experien�a; p�n� acum nu
sunt semne. Un mali�ios ar putea nota c� dl Arm�nd �nainteaz� numai pe cadavre...
s� n-o sf�r�easc� �ntre patru sc�nduri �i el...
S-a promulgat ieri o nou� lege de organizare a municipiului Bucure�ti. Din
descentralizarea pe prim�rii de culori, se revine iar�i la centralizare.
Centralizare sau descentralizare, tot o m�ncare de pe�te: ce lipse�te
Bucure�tiului, � ca �i �ntregii ��ri de altminteri � e un om, care s� �tie s� vrea
�i s� fac�...
�n Cehoslovacia, fr�m�nt�ri. Slovacii, subcarpatini nu-�i g�sesc culcu�ul �n noua
organiza�ie a Statului. Fiecare vrea s� trag� plapuma asupra lui � �i se ceart� cu
to�ii. Un Stat �n lichidare; norocul lui e c� nem�ii nu vor s�-1 �nghit� � ce s�
fac� cu at�tea milioane de slavi? � �i nici s� lase pe al�ii s�-1 �nghit�...
�n Spania, �ntreprinderea republican� e �n plin� agonie. La Madrid, dup� ce
Guvernul Negrin a fost r�sturnat �i �nlocuit prin Consiliul Na�ional al Ap�r�rii
sub pre�edin�ia colonelului Cassado � s-a constituit, sub auspiciile acestui
Consiliu, un nou Guvern sub pre�edin�ia generalului Miaja, din care face parte �i
Cassado. Nu se prea pricepe dac� acest Guvern e hot�r�t s� reziste mai departe sau
s� �ncheie pace cu Franco. Se pare c� mai mult s� �ncheie pace. Un colonel Cipriano
Mera, fost zidar, a lipit pe zidurile Madridului un manifest prin care cere pacea
imediat�... �i manifestul s�u are mare succes, �ncolo, �tirile sunt
contradictorii. La Madrid se pretinde c� trupele din Cartagena au aderat la noul
Guvern Miaja pe c�nd la Burgos se declar� c� zisul ora� e �n m�inile
na�ionali�tilor. Flota republican� a p�r�sit portul Cartagena unde era toat�
adunat� (l l vase!) �i se zice c� e �n drum spre Bizerta, unde s-ar refugia spre a
fi dezarmat�. Passionaria ar fi fost v�zut�, fugar�, la Oran. Negrin �i Del Vayo au
fugit �n Fran�a; Martinez Barrios, pre�edintele cortezilor �njur� pe Negrin � pe
c�nd Negrin, �i cei din Madrid �l �njur� pe d�nsul! O harababur�!
La Burgos se pretinde c� capitularea republicanilor, f�r� condi�ii, e o chestiune
de zile...!
8 martie. La Madrid e anarhie complect�. Comuni�tii �i o parte din trupe s-au
r�sculat �mpotriva noului Guvern al Consiliului Ap�r�rii, �mpu�c�turi pe strad�.
Mitraliere. Pare c� trupele care s-au revoltat sunt �n leg�tur� cu cele de la
Cartagena �i Murcia, a�a �nc�t �i aceast� ultim� mi�care se deseneaz� ca o ac�iune
comunist�. Generalul Miaja a vorbit �n public pentru pace, acuz�nd pe comuni�ti c�
vor s� saboteze. Se spune c� Miaja a trimis chiar pe colonelul Cassado ca s�
trateze cu Franco (?). Flota republican� s-a refugiat la Bizerta �i dezarmarea ei a
�nceput. Negrin �i del Vayo, care au fugit cu greu din Spania, au trecut prin Paris
�i au plecat mai departe^ nu se �tie unde. Passionaria s-a �mbarcat la Oran �i a
sosit la Marsilia, �n Africa de Nord sosesc fugarii cu miile, din porturile
spaniole. Debandada republicanilor e complect�...
Franco a str�ns armat� mult� �n jurul Madridului �i a�teapt� momentul oportun s�
intre �n Madrid. Nu admite, fa�� de republicani, dec�t capitularea f�r� condi�ii...
Sp�rg�torul de nuci (cu capul)1 a zburat ieri la Cannes, s� aduc� trupul lui
st�p�nu-s�u. Ieri, la Consiliul de Mini�tri, la Curtea de Casa�ie, �edin�e solemne
�n cinstea defunctului. Discursuri: a ie�it �i Miron Cristea om mare! �i cum n-ar
fi ie�it: fiecare din mediocrii care au vorbit n-aveau alt g�nd dec�t s� se salte
�i pe ei o dat� cu nulitatea pe care o ridicau...
Funeralii na�ionale au fost hot�r�te �i pare c� vor avea loc mar�i ce vine. Trupul
va sosi s�mb�t� diminea�a �i va fi expus �n biserica Mitropoliei unde va fi �i
�ngropat, dup� dorin�a exprimat� de defunct.
Condolean�e oficiale au sosit din mai toate ��rile � n-am v�zut �ns� din partea
Germaniei.
Dup� lege, �n caz de vacan�� al Scaunului �ine locul p�n� la alegere mitropolitul
Moldovei (cea mai veche Mitropolie); Mitropolitul Nico-
1 M�gureanu. ' '' � � '�
*�� <
- � --
146
dim a �i fost chemat. Noul Patriarh va fi ales de c�tre Consiliul Na�ional
bisericesc la care se adaug� dup� lege senatorii �i deputa�ii ortodoc�i. Nefiind
Parlament, r�m�ne de v�zut dac� vor fi convoca�i senatorii de drept. Noul Patriarh
nu poate fi ales dec�t dintre mitropoli�ii �i episcopii �n func�iune.
�nc�ntat� de rezultatele vizitei lui Gafencu, presa polonez� afirm� c� Beck va
vorbi la Londra (unde este a�teptat) �i �n numele Rom�niei, at�t de str�ns unite
sunt cele dou� ��ri... Nu merge presa polonez� cam departe?
Slovacii se agit� �i fac dificult�i Guvernului din Praga pe chestiunea autonomiei.
�i �tia... Mari �ncurc�turi mai provoac� �i otrava na�ionalist�... N-au ajuns �i
rutenii no�trii din Bucovina �i din Basarabia s� pretind�, ce? Pur �i simplu
anexarea celor dou� provincii rom�ne�ti la Ucraina ruseasc�...
Dinu Hiott (consilierul Lega�iei noastre �n Ungaria) �mi vorbe�te de ura feroce �i
unanim� a ungurilor �mpotriva nem�ilor. Ungurii se supun injunc�iunilor politice de
la Berlin, fiindc� n-au ce face, dar blestem� pe noii lor st�p�ni, �n Ungaria s-a
format acum un nou partid rasist, antisemit �i antiarian � sipro-turanian. Adic�:
�nl�turi ovreii, dar �nl�turi �i nem�ii!
Imredy n-avea din 8 cartiere ascendente dec�t unul maghiar: �ncolo, l ovreiesc �i 6
germane, �n realitate nu-1 cheam� Imredy, ci Heinrich...
�n Germania, evreii nu vor mai fi l�sa�i de azi �nainte, nici �n vagoanele cu
paturi, nici �n vagoanele-restaurant...
Un inel de aur, greu �i frumos sculptat de un artist englez, a servit de talisman
Sarei Bernhardt, care 1-a d�ruit lui Max actorul �i acesta la r�ndul s�u 1-a dat
lui Robert Pizani, actor comic din Paris. Inelul a fost furat acum c�tva timp din
�loja" lui Pizani, �i un mare proces �ntruc�tva scandalos se desf�oar� acum...
9 martie. A plouat bine �n toat� �ara, �i ieri, �i alalt�ieri, �i plou� �i azi.
Azi-noapte ploaia s-a transformat �n ninsoare mare, dar fiind cald, nu s-a prins
z�pada de p�m�nt. Agricultorii, care se v�itau de secet�, sunt �nc�nta�i.
Asear� m-au dus prietenii la M�ria T�nase. De�i am oroare de localurile de noapte,
am fost �nc�ntat. O voce extraordinar de cald� �i un
�NSEMN�RI ZILNICE, 193,9 147
timbru care te prinde. C�nt� c�ntecele �ig�ne�ti �i rom�ne�ti cum nu s-au mai
c�ntat. O revela�ie � apoi femeia mai e �i simpatic�...
M�ria T�nase e fat� de plugari, de la Strehaia. Cum a ajuns p�n� la Bucure�ti, nu
�tiu. A descoperit-o Filionescu de la Radio, �ntr-o c�rcium� �i a scos-o la lumin�
ob�in�ndu-i un angajament la �Neprun", un local pe Buze�ti unde a c�ntat c�teva
luni. Tot Bucure�tiul a venit s� o asculte, �i a devenit astfel �Star la mod�". Dl
de la �Neptun" �i da 2 000 lei pe sear�; a venit dl de la �Roxandra" (unde c�nt� �i
acum) i-a oferit 4 500 �i a luat-o. E vorba s� fie angajat� �i la Expozi�ia din New
York, la pavilionul rom�nesc, cu 6 000 lei pe sear� plus voiajul �i �ntre�inerea...
C�nd s-o �ntoarce acas�, o s� cumpere Strehaia...
Negrin a declarat gazetarilor, �n Fran�a, c� r�zboiul spaniol e terminat. E ciudat,
c�t sunt la putere, sunt d�rji �i �ndat� ce fug declar� �r�zboiul terminat". A�a a
f�cut Azana, a�a Martinez Barrios, a�a del Vayo, a�a Negrin...
Luptele care au avut loc �n regiunea dominat� �nc� de republicani, la Madrid, la
Cartagena etc. par s� se l�mureasc� ca o �ncercare a comuni�tilor s� pun� m�na pe
Guvern �i pe de alt� parte ca o reac�ie a elementelor anticomuniste. Consiliul
Ap�r�rii Na�ionale reprezint� acest curent mai s�n�tos. De�i situa�ia este �nc�
foarte �ncurcat�, pare c� Consiliul Ap�r�rii Na�ionale a �nvins �i a dezarmat pe
comuni�ti. Consiliul fiind pentru �ncetarea ostilit�ilor, se crede c� pacea cu
Franco va fi �ncheiat� repede. Dup� telegramele de azi, ar fi chiar o chestiune de
ceasuri... Generalul Miaja �i colonelul Cassado au declarat de altminteri trupelor
din Madrid c� nu vor avea s� mai lupte...
Dup� �tirile din urm� din Paris, Lebrun ar fi renun�at s� mai candideze la
Pre�edin�ia Republicii, �n schimb ar candida Daladier, cu multe �anse. P�n� �n cele
din urm� poate �ns� s� se �nt�mple exact contrariul...
Hore Belisha, speran�a Palestinei �i ministrul Ap�r�rii Na�ionale engleze (!) a
f�cut o larg� expunere �n Parlament cu prilejul prezent�rii bugetului Armatei �i cu
acest prilej a f�cut preciz�ri �n privin�a colabor�rii armatelor britanice cu cele
franceze, �n eventualitatea unui r�zboi. P�n� acum se �tia c� avia�ia �i marina
englez� vor intra �n ac�iune din primul moment; Belisha a afirmat c� �i armata de
uscat va trece �ndat� Canalul. Declara�iile categorice ale ministrului englez au
f�cut cea mai bun� impresie �n Paris, �i cea mai proast� �n Germania �i �n Italia.
�.-.,, K .., ,��,.
148
Tensiunea dintre slovaci �i cehi continu� pe chestiunea autonomiei... At�t le mai
lipsea dup� c�te li s-au �nt�mplat toamna trecut�!
Curentul care cerea �n America un plebiscit �nainte de proclamarea st�rii de
r�zboi, e �n sc�dere, �n 1937vcirca 73% din aleg�tori au cerut modificarea
Constitu�iei �n acest sens. �n 1938, n-au mai fost dec�t 68% � acum nu mai sunt
dec�t 58%. �i Pre�edintele Roosevelt s-a pronun�at contra.
Trupul Patriarhului va porni ast�-sear� din Cannes �i va sosi la Bucure�ti, cu
Simplonul, s�mb�t� seara. Funeraliile na�ionale vor avea loc mar�i sau miercuri.
lorga, care �tia bine tot ce se ascundea sub rasa defunctului, a scris un articol
necrologic de o sc�rboas� platitudine, �i numai minciuni. Curentul lui Pamfil
�eicaru, vorbe�te de un sf�r�it �de Cruciat" (??!). Nu s-a schimbat nimic �n �ara
noastr�! Nu �crucia�i" � corcituri!
10 martie. Journal des Debats a publicat un articol senza�ional semnat de dl
Bernus, articol prin care zisul domn dest�inue�te planurile lui Hitler pe anul
1939. Dup� ce Italia va fi �mpins� s� fac� o presiune militar� asupra Fran�ei �n
Africa de Nord (??), dup� ce Anglia va fi exasperat� prin �ncurc�turile din ce �n
ce mai inextricabile provocate �n Palestina �i �n tot Imperiul colonial britanic
(??) � �i �n aceste dou� direc�ii Germania va lucra serios �ndat� ce se va termina
r�zboiul spaniol (de ce numai atunci) Hitler va da lovitura. Lovitura va consta �n
ocuparea Olandei �i a Elve�iei\ \!! Odat� aceste dou� ��ri ocupate prin surprindere
(!!!!) Fiihrerul va prezenta Europei (recte: Angliei �i Fran�ei) lista preten�iilor
sale, care va con�ine �i c�teva puncte referitoare la cererile Italiei...
Articolul d-lui Bernus a f�cut senza�ie �n Apus �i a fost reprodus �i comentat de
ziarele franceze, toate! S� mai spun c� la Berlin s-a dat o dezmin�ire cam sup�rat�
acestor bazaconii? E de ne�nchipuit ca un ziar at�t de serios ca Journal des Debats
s�-�i fi pierdut controlul p�n� a publica asemenea fantezii ridicole... �i e p�cat,
c�ci a�a se stric� raporturile �ntre dou� ��ri care de abia �ncepuser� s� se
�n�eleag� mai bine... M�na jidanilor!
Cu tot articolul domnului Bernus, la Londra domne�te optimism �n ce prive�te
situa�ia general� european�, �n cercurile guvernamentale engleze, o �mp�care �ntre
Fran�a �i Italia e socotit� ca posibil� �i probabil�, �i �ndat� ce acest pas va fi
f�cut, se va putea vorbi �i de o limitare a armamentelor... ^ >
Deocamdat� �ir Kingsley Wood, ministrul Aeronauticii se urc� la peste 250 milioane
livre (250 miliarde lei!!!) cu o cheltuial� zilnic� pentru trup� de circa 250
milioane lei, transform�nd livrele �n lei!!
�napoiat din glorioasa d-sale c�l�torie la Var�ovia, dl Gafenco a f�cut ieri dup�-
amiaz� �declara�ii" presei. F�r� nici o importan��. Tot ieri a vorbit undeva �n
Iugoslavia �i colegul d-sale ��n�ar. Iar�i f�r� nici o importan��. Mini�trii de
Externe nu mai au nici o importan��, nic�ieri...
Funeraliile Patriarhului au fost fixate pentru mar�i, 14 martie. Pe vremuri, �n 14
martie se s�rb�torea aniversarea proclam�rii Regatului... Noi ducem oamenii la
groap�! Existen�a regimului e prea �mpletit� cu cadavre...
Gur�nescu, ministrul nostru la Berna (�i acum la Geneva!), mi-a adus o veste �ntr-
adev�r senza�ional�: Mussolini ar fi �n plin� evolu�ie a paraliziei generale! Ar fi
�n faza de megalomanie �i de erotomanie. Gur�nescu �ine informa�ia de la
reprezentantul Greciei pe l�ng� S.D.N., unul din acei �elini subtili" care p�trund
pretutindeni, �i �tiu tot. S-ar fi g�sit chiar, la spital, la Geneva, fi�a lui
Benito Mussolini de pe vremea c�nd tr�ia surghiunit �n Elve�ia, fi�� care dovede�te
c� a fost tratat pentru sifilis... �n jurul lui Mussolini domne�te mare �ngrijorare
s� nu fac� �ntr-o zi o n�zb�tie, una ireparabil�... Familia �i familiarii s�i, �l
�in c�t mai departe de afaceri, �l �mpiedic� s� �in� discursuri, etc. Ducele e at�t
de �duce" �nc�t petrece �n fiecare zi c�te 5-6 ore cu pa�achina lui, �ntr-o vil�
din �mprejurimile Romei. �Pa�achina", nu e de altminteri �n fiecare zi aceea�i...
Despre toate acestea lumea ar �ncepe s� vorbeasc� �n Italia �i opinia public� s� se
�ndep�rteze de idolul ei, pe zi ce trece, �n schimb popularitatea principelui de
Piemonte ar fi �n continu� cre�tere...
Dac� informa�iile lui Gur�nescu sunt exacte � �i de obicei nu e r�u informat � apoi
schimb�ri noi se preg�tesc �n raporturile politice europene...
�n Spania, �nt�rzierea ofensivei lui Franco �mpotriva r�m�i�elor republicane �ncepe
s� se l�mureasc�. La Madrid, la Valencia, la Carta-gena, pretutindeni �n
provinciile ocupate �nc� de fo�tii guvernamentali s-a �ncins un nou r�zboi civil
mai limitat �ntre aderen�ii Consiliului Ap�r�rii Na�ionale �i comuni�ti. Pare c�
colonelul Cassado, generalul Miaja �i domnii din Consiliul A.N. lucreaz� oarecum �n
�n�elegere cu Franco care prefer� ca republicanii s� extermine ei �n�i�i pe
comuni�ti. De aci r�gazul dat de generalissimul for�elor na�ionaliste, adversarilor
s�i de ieri...
150
�tirile care sosesc din Madrid sunt cam �ncurcate: unele � cele mai multe �
�nregistreaz� succesul C.A.N.-i�tilor, altele vorbesc despre rezisten�a d�rz� a
comuni�tilor. E probabil c� �ndat� ce comuni�tii vor fi �nfr�n�i, va intra �i
Franco �n Madrid. O telegram� anun�a c� ar fi fost deja chemat de C.A.N... �n tot
cazul, chestiune de c�teva zile �i r�zboiul spaniol va fi �n fine sf�r�it...
11 martie. Blumenfeld a fost ieri la mine �i mi-a povestit c� C�li-nescu era foarte
�nc�ntat c� fusesem cel dint�i s�-1 felicit de promovarea lui. Mi-a mai spus-o �i
Ghelmegeanu. Michidu�� se mul�ume�te cu pu�in; de vreme ce am hot�r�t s�-1 felicit,
de ce a� fi fost cel din urm�? Blumenfeld mai spunea c� dintre cloncanii politici
(l�s�nd la o parte pe lorga cu care e certat) singurul care nu 1-a felicitat, nici
acum, nici c�nd a fost numit vicepre�edinte, a fost T�t�rescu �i c� aceast� lips�
de curtoazie a m�hnit mult pe dictatorul nostru, �n schimb a primit o lung�
telegram� de la Titulescu (!!) care caut� probabil s� reintre �n scen� m�gulind
slugile st�p�nului...
Vaida 1-a felicitat, c�ci cu Vaida s-a �mp�cat. Fratele Alexandru, dup� ce 1-a
be�telit c�t a putut la banchetul lui �eicaru, a trimis acum �n urm� pe Traian Pop
s� spun� Chiorului �c� n-a avut nici o inten�ie s�-1 atace" �i c� n-a f�cut nici o
aluzie la el, ci la al�ii (vorb� s� fie!). Traian Pop a ad�ugat c� Vaida �l
consider� pe el C�linescu, ca pe fiul s�u spiritual (!!!!) � frumoas� filia�iune �
�i c� ar dori s� se �mpace. C�linescu a luat �n fa�a lui Traian Pop creionul �i a
tras o telegram� �fiasc�" lui Vaida care a r�spuns: �Pax nobiscum! Scrisoarea
urmeaz�". Scrisoarea a urmat: 20 de pagini de elucubra�ii psihologico-politice f�r�
nici un rost...
�ara piere �i boierii se joac�... �i nici m�car boieri nu sunt!
Mi se spune c� zilele trecute au ars la Bra�ov, la fabrica I.A.R. 21 de avioane
noi. Incendiul ar fi fost provocat de un scurtcircuit. Tot aveam noi prea multe
avioane!
Alegerea preziden�ial� din Fran�a a fost fixat� pentru ziua de 5 aprilie. Lebrun
din nou? Daladier? Jeanneney?
O misiune rom�neasc� a sosit la Bilbao s� studieze posibilit�ile Rom�niei la
refacerea economic� a Spaniei. Petrol, lemn, gr�u etc.
Fr�m�nt�rile din Cehoslovacia par s� fi fost foarte serioase �i ac�iunea
extremi�tilor slovaci s� nu fi tins la nimic mai pu�in dec�t la desp�r�irea
definitiv� dintre Slovacia �i Cehia. C�nd Cehoslovacia �ntreag�
�NSEMN�RI ZILNICE, l V39 151
abia poate s� se �in� �n picioare, cum �i pot �nchipui droto�ii de slovaci c� o
m�n� de oameni ca ei ar putea constitui un Stat de sine st�t�tor? Praga, ca s�
curme mi�carea, a luat m�suri drastice: Guvernul slovac a fost destituit, un altul
compus din oameni mai �n�eleg�tori a fost numit �i m�suri �ntinse de Poli�ie caut�
s� st�rpeasc� r�ul �n fa��... Membrii fostului Guvern au fugit la Viena.
Wohlthat s-a �napoiat ieri-diminea�� la Bucure�ti, cu ve�ti bune dup� c�te se
spune.
Trupul Patriarhului sose�te disear� cu Simplonul. Se va face o scurt� slujb� �n
gar�. Din gar� la Patriarhie, trupul va fi transportat m�ine, duminic�, la orele 3
p.m. cu mare alai. Mi s-a cerut s� �in o panglic�: am refuzat c�ci plec m�ine-
diminea�� la Sinaia �i de acolo la Berlin.
Ziarele din Londra declar� c� odat� cu pacea din Spania se va sim�i �n toat� Europa
o destindere sensibil� a raporturilor interna�ionale. Chamberlain ar vrea s�
profite de aceast� destindere pentru a c�tiga ceva pe terenul dezarm�rii, sau cel
pu�in al limit�rii armamentelor. Chamberlain s-ar g�ndi chiar, zic unii, la
�ntrunirea unei conferin�e �n acest scop, �n cursul verii...
La Berlin se spune c� �nainte de o dezarmare propriu-zis�, trebuie s� se ajung� la
o dezarmare moral�.
�n Spania republican� continu� luptele �ntre armata lui Miaja-Cassado �i comuni�ti.
Luptele sunt cr�ncene dar comuni�tii sunt pe r�nd �nvin�i. Probabil c� p�n� �ntr-o
zi - dou� totul va fi sf�r�it �i trupele lui Franco vorjmtea intra �n Madrid
salutate de ale lui Miajo...
In Camera francez�, cu prilejul discu�iei chestiunii refugia�ilor spanioli, au avut
Joc scene foarte violente �ntre deputa�ii centri�ti �i de dreapta �i comuni�ti. S-
au adus acuza�ii foarte grave deputatului comunist Marty, �nvinuit de asasinarea
episcopului din Teniei �i de o sum� de alte omoruri... �edin�� sc�rboas�, care
dezonoreaz� regimul parlamentar...
Ieri la ora 4 am avut o destul de lung� audien�� la Rege. O cerusem pentru am�narea
termenului de aplicare a Codului Comercial de la l mai la l octombrie. Am ob�inut
deocamdat� 15 septembrie �i probabil chiar l ianuarie 1940 (dac� va consim�i Exc.
Sa lamandi; la 15 septembrie a consim�it). Am vorbit cu Regele �i despre viitorul
Consiliului Economic �i despre vizita mea la Berlin. Regele ar dori ca atribu�iile
Consiliului Economic Superior s� fie extinse �ncetul cu �ncetul �i nu-
152
mai dup� ce i se vor fi dat toate atribu�iile cuvenite, s� se intervin� cu o nou�
lege organic�. Fie.
�n ce prive�te atitudinea mea la Berlin (unde merg pentru afacerile Bancarei) �i
unde � dup� cum am declarat-o Regelui -� n-am nici o inten�ie s� m� amestec �n
negocierile �n curs, ea va.fi dictat� de convingerea c� nu trebuie s� ne arunc�m ca
dispera�ii �n bra�ele Germaniei �i s� primim tot ce ne cere: s� ne tocmim. Regele a
fost exact de aceea�i p�rere �i a ad�ugat: �Am spus lui Wohlthat c� mai avem �i
alte propuneri, dar nu vreau s� r�spund nimic p�n� nu �tiu ce pot face cu Germania,
cu care a� prefera s� �nchei.,."
Am vorbit cu Regele �i politic�: i-am mai repetat �i lui ce am spus lui C�linescu
duminica trecut�. De data asta a p�rut mai accesibil planului meu financiar �i
monetar... iar �n ce prive�te �reanimarea" F.R.N.-ului, cu totul de acord cu mine.
Venind vorba despre C�linescu, spre mirarea mea n-a ar�tat nici un entuziasm
spun�ndu-mi: �Pentru ce cer acum de la un prim-ministru, n-aveam altul mai bun''1.
A l�sat s� cad� fraza greu de tot, cu plictiseal�. Cu aceea�i plictiseal� cu care
mi-a vorbit �i de ceilal�i mini�tri...
Am ob�inut de la d�nsul �n principiu �i Mitropolia Olteniei. Un mare pas f�cut �n
aceast� chestiune �n care m� zbat de at�ta vreme. I-am l�sat peti�ia cu semn�turi
pe care am pus s� le adune �n cele 5 jude�e ale Olteniei...
14 martie. Sosit azi-diminea�� la ora 9 (cu o or� �nt�rziere) la Berlin, pe un timp
oribil: e frig, burni�eaz�, cum se cuvine pentru �nt�ia zi a �babelor".
Am plecat din Bucure�ti alalt�ieri, duminic� diminea�a la ora l O, cu autobuzul
p�n� la Sinaia, unde m-am dus cu nevast�-mea s� ne �n�elegem cu antreprenorul
Venturini pentru repara�iile de f�cut la vil�. P�n� la Sinaia a mers perfect � am
f�cut drumul �ntr-o or� �i trei sferturi � dar c�nd a fost s� ie�im cu ma�ina din
curte dup� ce ispr�viser�m treaba, era s� o d�m gata. Se f�cuse la poart� un prag
de ghea�� peste care am putut trece la vale dinspre strad� �n curte, dar c�nd a
fost s� o lu�m �n sus, spre strad� � nimic. Ma�ina patina pe loc �i tr�gea spre
st�lpul de zid al por�ii, din dreapta. Dac� n-am fi b�gat de seam�, praf se f�cea
ma�ina de st�lp. A fost o dram� �ntreag�! �oferul lui Trixi Mironescu, �i Trixi
�nsu�i, care treceau din �nt�mplare �i au venit s� ne ajute dar au alunecat �i s-au
�ntins c�t erau de lungi! Aceea�i soart� a avut-o �i un c�pitan de c�l�ra�i Bogza,
care trecea �i el pe dinaintea por�ii. D-sa a c�zut chiar de dou� ori! �n fine, cu
chiu cu vai � se str�nsese lume � cu sc�nduri, cu pr�jini, cu fr�nghii, au s�ltat
to�i �i am tre-cutpragul. .........,.�..,.�u, .
' -...' . :�< �'�*
153
Am dejunat la Caraiman, unde era pu�in� lume �i �n pustiul acelui hotel de m�na a
doua am g�sit pe Jo Thun, so�ia contelui Christian Thun, fiica lui Blome �i a
Martei Dim. �tirbei. St� acolo la Caraiman de vreo trei luni, de�i b�rbatu-s�u cu
copiii sunt �n castelul lor de l�ng� Praga. Nevast�-mea, foarte savant� �n aceast�
materie, mi-a explicat c� Jo Thun se �ine cu Pisoski, care de altminteri a �i
dejunat cu d�nsa. Onoare lui Pisoski, care mi-a m�rturisit c� a �mplinit 68 de ani
� dar p�cat de doamna contes� c�ci s-a balc�z�t grozav. C�nd m� g�ndesc c� am
cunoscut-o feti�� mic� �i acum iat-o o respectabil� (?) matroan� cu p�rul c�runt!
�i ce dr�gu�� era p�n� s� nu-i fi ie�it dou� p�tl�gele vinete de o parte �i de alta
a obrazului...
Am plecat cu Arlbergul, la ora 4 1/2, spre Berlin � din Sinaia. Witzleben �i
Cecropid se urcaser� la Bucure�ti cu mari greut�i din cauza funerariilor
Patriarhului, �n preg�tire la Gara de Nord.
Am plecat to�i trei f�r� chef, c�ci ne �ntrebam dac� vom putea r�zbi de la Viena la
Berlin, a doua zi, prin Cehoslovacia, �n ajun, s�mb�t�, se r�sp�ndise �ntr-adev�r
�tirea c� nem�ii ocupaser� Bratislava. A venit Radian, de la Curentul s�-mi spun�
c� citise telegrama. Am telefonat numaidec�t lui Gafencu s�-1 �ntreb dac� �tie ceva
�i d�nsul nu numai c� mi-a confirmat faptul dar a mai ad�ugat ca la Var�ovia se
a�teptau la lovitura nem�ilor, c� polonezii sunt hot�r�i �i ei s� intre �n Rusia
sub-carpatin�, c� ne ofer� �i nou� o p�rticic� (cu linia ferat� spre Polonia) �i se
angajeaz� s� ob�in� de la unguri o renun�are formal� la preten�iile lor asupra
noastr�, dac� consim�im s� ia ei cea mai mare parte a acestei Rutenii fost�
cehoslovac�... �i Gafencu conchidea: �Trebuie s� urm�rim evenimentele de aproape
(ce frumoas� formul� �i nou�!), ele devin foarte interesante. Nu cred �n nici o
reac�ie, nici din partea Puterilor Occidentale nici din partea Guvernului din
Praga, cu totul z�p�cit prin atitudinea slovacilor �i a lui Tiso, care s-au dat
pare-se pe m�na nem�ilor1.
Foarte frumos, dar va mai trece trenul � tranzit nem�esc Wien-Bres-lau-Berlin prin
Cehoslovacia? Noi am plecat totu�i fiindc� aveam o dup�-amiaz� �ntreag� la Viena ca
s� ne inform�m �i s� ne schimb�m eventual biletele prin Passau-Leipzig...
Lucru ciudat, ziarele noastre de duminic� diminea�a nu vorbeau de ocuparea
Bratislavei. Vorbeau de tot felul de tulbur�ri �n Slovacia, de o mi�care a trupelor
cehe dinspre Moravia spre Slovacia, de Bratislava �n m�na g�rzilor lui Hlinka
(forma�iuni devotate lui Tiso) de�i luase puterea acolo un nou Guvern numit de
pre�edintele Hacha, Guvern pe care de altminteri Germania nu-1 recuno�tea � dar
despre o �nc�lcare a frontierei cehoslovace din partea trupelor nem�e�ti, nimic. Am
plecat
' Cu dou� zile �nainte se vestise c� Tiso �i colegii s�i se refugiaser� la Viena...
154
ner�bd�tori s� afl�m ceva a doua zi diminea�a la Budapesta � dar n-am aflat nimic,
acelea�i �tiri �ncurcate �i contradictorii, dar despre ocuparea Bratislavei de
c�tre nem�i nici o vorb�.
La Viena, am v�zut pe Mitilineu, consulul nostru general, �i Witzle-ben pe un v�r
al lui, un alt Witzleben, ofi�er la Statul Major local � �i ne-am mai l�murit. Nu
�ncape nici o �ndoial� c� toat� afacerea a fost pus� la cale de nem�i. Ei au
�ncurajat pe idio�ii de slovaci s� se r�zvr�teasc� �i s� �mping� lucrurile p�n� la
cererea unei separa�ii complecte de cehi. Ei au asmu�it, �n provinciile �n care au
mai r�mas, mase compacte de nem�i; �n Cehoslovacia, pe ai lor �mpotriva cehilor �i
viceversa. A�a s-au �nt�mplat ciocnirile s�ngeroase din zilele acestea din jurul
ora�elor Brun �i Iglan. Ce urm�resc nem�ii prin �nc�ier�rile dintre germani �i cehi
e lesne de �n�eles: s� pun� m�na �i pe teritoriile germane ce au mai l�sat anul
trecut Cehoslovaciei, printr-o inexplicabil� generozitate... Ce urm�resc �ns� prin
desprinderea Slovaciei de cehi, e mai greu de priceput. S� despart� ca s� domine
mai u�or? Dar dominau �i �ntreaga �ar� cehoslovac� �i f�ceau din ea ce vreau... S�
se apropie mai mult de noi si de Ucraina printr-o ocupare permanent� a Slovaciei?
Se poate �i vom vedea. Poate c� s� fie la mijloc numai obiceiul pe care 1-a luat
Hitler s� dea �n fiecare an o lovitur� �n luna mai...
Fapt e c� trupele germane au fost �puse �n mi�care" joia trecut� ca s� ocupe
s�mb�t� anumite puncte din Cehoslovacia (mai probabil Briin �i Iglan dec�t
Bratislava...) �i c� s�mb�t� diminea�a mi�carea a fost oprit� �i ocuparea am�nat�
(aceste preg�tiri au dat na�tere la telegramele primite la Bucure�ti).
Witzleben ofi�erul spunea asear� lui v�ru-s�u bancherul c� ordinul de trecere a
grani�ei e iminent. To�i ofi�erii (a�a venise �i el la Grand Hotel) erau �n �inut�
de campanie. Witzleben ofi�erul ne-a mai dat s� �n�elegem c� nu era exclus ca
trenul nostru s� fie �ntors la Viena, de la grani�a Cehoslovaciei; avea aerul s�
spun� c� ordinele erau a�teptate pentru noaptea de ieri spre azi... Am pornit din
Viena la ora 8,55, destul de plictisi�i la ideea unei respingeri de la grani��...
Nu s-a �nt�mplat �ns� nimic, am trecut nesup�ra�i �i am sosit la Berlin cu o or�
�nt�rziere, cum ajung acum toate trenurile �n Germania1.
Cum am sosit la Berlin ne-am repezit pe jurnale. Pline de �njur�turi la adresa
cehilor, pline de povestiri despre �ororile" (!!!) comise de a-ce�tia asupra
nem�ilor minoritari � dar despre o ocupare german� fie �i numai a unui sat ceh �
nimic, �nc� o am�nare... Witzleben s-a dus
1 De un an toate trenurile circul� �n Germania cu mari �nt�rzieri. Cauza: ocupa�i
numai cu refacerea armamentului, nem�ii au l�sat la o parte toate repara�iile
necesitate de caile ferate, �i aproape toate locomotivele sunt defecte. Acum vor
�ncepe repara�ii �n stil mare, dup� ce esen�ia- , Iul, �n materie de armament, a
fost f�cut.
155
dup� informa�ii �i a adus �tirile urm�toare: situa�ia e foarte �ncordat�; nu �ncape
�ndoial� c� o interven�ie armat� german� va avea loc; teritorii din Cehoslovacia
locuite �n mare parte de germani (Brun, Iglan) vor fi anexate Germaniei; Slovacia
va fi probabil proclamat� independent� �i provizoriu ocupat� de nem�i ca s�
�mpiedice pe unguri s� o ocupe. Din str�in�tate se confirm� c� Anglia �i Fran�a s-
au declarat indiferente fa�� de evenimentele �n curs. Afacerile din Cehoslovacia nu
ating sfera de interese a Angliei... a declarat ieri lord Halifax �ntr-un discurs
pe care noi, rom�nii, ar trebui s�-1 medit�m ad�nc... Cu toate astea sferele
bancare sunt �ngrijorate, �i chiar cam speriate, �n popor (conductorul de la vagon-
lit, chelnerul �i hamalul de la hotel) spaim� mare de r�zboi la care fiecare se
g�nde�te cu groaz�... S� vedem ce va aduce ceasul de m�ine.
Duminic� a fost �ncoronat Papa Pius al XII-lea cu mare �i tradi�ional� pomp� la Sf.
Petru. Mai toate ��rile au trimis ambasade speciale. Noi am fost reprezenta�i prin
ilustrul Comnen, prin ilustrul Mocsoni (aflat �nt�mpl�tor la Roma), prin secretarul
de Ambasad� Mare� �i prin pr. T�utu, consultator eclesiastic pe l�ng� Ambasada
noastr�. Un om nenorocit: Callimachi. Era �i el la Roma (a petrecut iarna acolo) �i
a dat din m�ini �i din picioare �i el la Roma �i nevast�-sa la Bucure�ti, s� fie
numit �i d�nsul �n Ambasad� � dar Regele n-a mi�cat din urechi... E un om pisma�,
Regele c�te-odat�....
�n ajunul �ncoron�rii sale, Papa a numit secretar de Stat (locul pe care-1 ocupa
d�nsul �nainte de a fi ridicat pe Scaunul Pontifical), pe cardinalul Maglione, fost
nun�iu la Paris.
Cioclii Guvernului, Arm�nd C�linescu �i mini�trii au fost s�mb�t� seara la Gara de
Nord, la sosirea trupului Patriarhului �n Bucure�ti. De asta sunt buni...
Din cauza transportului �n sicriu, Patriarhul nu va fi �nmorm�ntat conform oribilei
tradi�ii, legat �ntr-un je�, la v�zul tuturor...
Cu privire la aceast� tradi�ie mi s-au povestit dou� istorioare nostime:
La �nmorm�ntarea Mitropolitului era �i Mironescu; nepotu-s�u Jimmy Mironescu s-a
�ncolonat cu familia dup� dric, la Capsa, de unde ie�ise beat mort. Cum cadavrul
tres�rea la smuciturile cailor �i capul mortului se cl�tina �ntruna, Jimmy �ntreba
�ntruna: �M� rog, nu mai v�d eu bine, sau face �ntruna semne mortul?..."
A doua anecdot� e relativ� la �nmorm�ntarea mitropolitului,Ghior-ghiu. Georges
Grant scotea pe vremea aceea o fi�uic� ilustrat� �i s-a cobor�t �n cavou cu un
aparat fotografic �n vederea unui reportaj senza-
156
�ional. C�nd a fost cobor�t cadavrul �n cript�, Grant a tras o flac�r� de magneziu,
�i a luat o fotografie. Mul�imea din afar� care nu vedea fotograful, dar care a
v�zut flac�ra a �nceput s� urle: �L-a p�r�sit sufletul, a zburat sufletul, minune
maic�!" �i to�i au c�zut �n genunchi!
�n Spania Miaja �i Cassado au terminat cu comuni�tii, dar nu vor (?) s� �ncheie
pace. Ofensiva � ultima � lui Franco se va declan�a azi-m�ine...
S� dea Dumnezeu s� se termine barem asta, acum, c�nd �ncepe alta...
15 martie.Toat� noaptea a urlat v�ntul. M� scol pe viscol mare, ninge �i ninsoarea
e zv�rcolit� �n toate direc�iile. M� uit pe fereastr�: trotuarele sunt pustii...
Nici p�n� azi-diminea�� ji-au intrat nem�ii nic�ieri, nici �n Cehia, nici �n
Slovacia, nici aiurea! �n schimb a sosit asear� la Berlin, la orele 10,30,
Pre�edintele Hacha �nso�it de ministrul de Externe Chwalkowski. Au venit la aman...
Nu i-a dat Dumnezeu lui Hacha degeaba o mutr� de mucenic. Tragice momente pentru
ace�ti nenoroci�i cumsecade, chema�i de soart� s� izb�veasc� prostia �i megalomania
unui Bene� �i consor�i...
De�i �ef de Stat, vasalul Hacha n-a fost primit la gar� de Hitler, nici m�car de
Ribbentrop! �n numele Fiihrerului 1-a salutat Meissner �i �n numele ministrului de
Externe, secretarul de Stat Weizs�cker �i �eful protocolului Dornberg... Cehii au
tras la hotel Adlon �i Chwalkowski a avut imediat o �ntrevedere cu Ribbentrop. �n
urma acestei convorbiri, Ribbentrop a f�cut o vizit� Pre�edintelui Hacha. Mai mult
n-am putut afla p�n� �n momentul c�nd scriu (ora 10 a.m.) � dar rezultatul
convorbirilor a fost c� trecerea trupelor �n Cehia, dat� ieri dup�-amiaz� ca sigur�
pentru azi-diminea��, n-a avut loc.
Ziarele berlineze de azi-diminea�� sunt pline de �tiri senza�ionale �i evident
tenden�ioase sosite din Cehia. La Brun, ��ranii nem�i �narma�i cu coase �i cu
lope�i (?) ar fi pornit �mpotriva ora�ului �i ar fi fost primi�i cu mitraliere.
Dou� sate germane ar fi fost incendiate. La Praga b�taie �n regul� �ntre cehi �i
nem�i; studen�i nem�i ar fi fost r�ni�i de Poli�ie. La Olmiitz, b�t�i �i
�nc�ier�ri. La Praga Guvernul �i-a pierdut capul, lumea alearg� la Hradschin dup�
�tiri �i nu poate afla nimic...
Slovacia s-a proclamat Stat independent. Abatele Tiso, �eful noului Guvern, a
vorbit lumii prin Radio, a proclamat fericirea poporului slovac �i a cerut
recunoa�terea noului Stat. N-am nici o informa�ie, dar cred c� o Slovacie
independent� nu poate exista dec�t sub dou� condi�ii: garantarea militar� din
partea Germaniei � �i �n schimb uniune vamal� cu Reichul. Vom vedea dac� m� �n�el.
�i din Slovacia se anun�� lupte s�ngeroase �ntre slovaci �i cehi...
157
Ungurii au intrat �n Carpato-Ucraina, f�r� s� �nt�mpine rezisten�� i au ocupat
c�teva sate... Dinspre Polonia �i dinspre Rom�nia ziarele de diminea�� nu public�
nici o �tire...
�ntreaga situa�ie e �n m�na Germaniei. Ziarele franceze sosite asear� (cu data de
13) sunt aproape indiferente fa�� de evenimentele din Europa central� �i pun toat�
vina �n sarcina anarhiei din Cehoslovacia. Germania e prezentat� ca �atras� f�r�
voia ei �n bucluc"! Abilitate sau prostie?
Goring �i-a �ntrerupt vilegiatura �i a sosit ieri-sear� la ora 6 �n Berlin. Spirit
�mp�ciuitor, prezen�a sa la Berlin va fi de folos pentru rezolvarea problemelor
puse, cu un minimum de oale sparte...
Ora 12. S-a terminat. Cehoslovacia a �ncetat s� existe ca Stat independent...
Dup� ce au fost comunicate �i prin Radiodifuziune, evenimentele de azi-noapte �i
documentele care au fost semnate ca urmare a acestor evenimente, au fost date
publicit�ii. Am citit cu emo�ie edi�iile speciale. Oric�t de slabe ar fi fost
leg�turile mele suflete�ti cu artificiala alc�tuire a Statului cehoslovac,
conglomerat de na�ii vr�jma�e �ntre ele �i f�r� nici un cheag care s� le lege,
oric�t de antipatic� mi-a ap�rut totdeauna ac�iunea ideologic� a unui Massaryk sau
a unui Bene�^� nu pot s� uit nici cei 20 de ani de sincer� colaborare �n cadrul
Micii �n�elegeri, pr�bu�it� din vina multora, nu numai a domnilor de la Praga...
Nemaiput�nd face fa�� situa�iei, Pre�edintele Hacha a venit la Berlin �i a declarat
lui Hitler: �Pun soarta poporului ceh �i a ��rii, plin de �ncredere, �n m�inile
Fiihrerului Reichului german".
Dup� conferin�a dintre Hacha �i Ribbentrop notat� mai sus, Hitler a primit pe
Pre�edintele Republicii cehoslovace la ora 1,10 diminea�a. O companie de S.S. a dat
onorurile �n Curtea noului Palat al Reichului. Conferin�a dintre cei doi �efi la
care au mai asistat �i Chwalkowski din partea ceh� �i Goring (chemat ieri de Hitler
la Berlin) �i Ribbentrop de partea Germaniei, a durat mult. Hacha �i Chwalkowski au
mai avut �i o convorbire particular� �ntre ei, dup� care, la ora 3,50 diminea�a s-a
semnat protocolul prin care Germania era solicitat� s� pun� ordine �n Cehoslovacia,
�i prin care soarta ��rii era �ncredin�at� Fiihrerului...
Fiihrerul a mai semnat o proclama�ie c�tre �ar�, �n care vorbe�te de sus �i prin
care pune �n leg�tur� evenimentele de azi cu cele din septembrie, vorbe�te de
restabilirea tradi�iei germane milenare �i f�g�duie�te poporului ceh o dezvoltare
autonom� �n cadrul Reichului... �i alta c�tre Armat� care dis-de-diminea�� a trecut
fostele grani�e ale Cehoslovaciei.
158
Situa�ia nu este �ns� complect clarificat�. La ora aceasta pare c� Boemia �i
Moravia (cele dou� provincii �n care s-a transformat Cehia de ieri) vor face parte
integrant� din Reich, cu anumite drepturi de administra�ie autonom�. Slovacia va
deveni un Stat independent sub o anumit� tutel�, iar despre Rusia subcarpatin� nu
se �tie �nc� nimic... Se vor opri ungurii � sau mai bine zis, fi vor ei opri�i?
Din c�te am putut afla, dorin�a unei frontiere comune cu Rom�nia e mare aci. Ziua
de m�ine ne va l�muri. P�n� acum pare c� polonezii stau lini�ti�i...
�n cercurile bancare se socote�te ca �genial�" procedura adoptat�: cererea lui
Hacha adresat� Fuhrerului taie orice pretext de interven�ie din partea Puterilor
semnatare de la Miinchen, care �i a�a nu aveau nici o poft� s� intervin�...
�n septembrie, Hitler a ob�inut jum�tate din Cehoslovacia prin �ndr�zneal� �i
curaj. Acum a luat �i restul prin perfid� dib�cie... Mai pu�in onorabil dar mai
sigur. S� nu plezneasc� colosul de indigestie....
La Dresdner Bank mare v�lv�. Pilder pleac� la Praga disear� �s� preia" pentru
Dresdner un num�r de b�nci cehe �i de societ�i industriale... �n general �ns� mai
pu�in entuziasm dec�t mirare de u�urin�a cu care a reu�it lovitura... Ce o fi
zic�nd Mussolini? Trebuie s� crape de necaz �i s� �mping� pe unguri �nainte...
Ora 5. Istoria merge repede �i ce s-a cl�dit cu at�ta greutate se d�r�m� �ntr-o
clip�. Trupele germane au ocupat Praga, Briin, Pilsen, Ol-miitz � f�r� nici un
incident. Ministrul Ap�r�rii Na�ionale ceh, generalul Sirovy, a consemnat �ntreaga
armat� ceh�, solda�i, ofi�eri �i generali, �n caz�rmi. Armata german� ocupant� n-a
�nt�lnit astfel nici un obstacol �n calea ei...
Ca prin minune au �ncetat �i toate conflictele �ntre cehi �i nem�i: devenind
inutile, n-au mai fost puse la cale.
Presa de aici a primit ordin s� nu critice ocuparea Subcarpatinei de c�tre unguri.
O polite�e la adresa Italiei, sau o renun�are la o at�t de dorit� frontier� comun�
cu Rom�nia?
Presa str�in�, mai ales cea englez� �i francez�, �n marea ei majoritate, se �ntrece
�n la�itate. �O forma�iune nenatural� care dispare", �eliberarea Slovaciei de Praga
era de a�teptat", �Cehoslovacia n-a putut tr�i dec�t la umbra Genevei", �mai bine
c� a disp�rut acest m�r de discordie" � sunt formulele ce se �nt�lnesc �n Londra,
�n Paris, de la Times p�n� la Temps �i la jurnalele de tiraj.
Unde sunt timpurile c�nd aceea�i pres� exalta pe Massaryk �i pe Bene� �i da
Cehoslovacia ca exemplu celorlalte State pentru cuminte-, nia atitudinii ei...
�n Polonia, �n Ungaria, �n Italia, �n Iugoslavia evenimentele petrecute azi-noapte
au f�cut o impresie ad�nc�. Polonia n-a mi�cat �nc�. Din Bucure�ti se telegrafiaz�
c� domne�te lini�te �i... r�bdare!
16 martie. Hitler, noul conquistador, a intrat ieri �n urma trupelor sale �n Praga
�i a descins la Hradschin. �Von der Wiener Burg zu der Prager Burg" c�nt� ziarele
berlineze, �i desigur c� au motive s� fie m�ndre... Gestul lui Hitler nu e lipsit
de curaj, c�ci de�i �Praga e un vechi ora� german", de�i �mp�ratul Carol al IV-Iea
a fondat acolo prima universitate german�, de�i toate monumentele ora�ului amintesc
istoria Imperiului German iar nu pe a cehilor � nu e mai pu�in adev�rat c� ast�zi
din un milion locuitori, 800 000 sunt cehi �i c� to�i ace�ti cehi, numai g�nduri
bune fa�� de Fiihrer n-au... Hitler s-a dus la Praga, dar p�n� acum n-a �inut nici
un discurs. Discre�ie de bun-gust, c�ci ar fi putut aduna 100 000 de nem�i �ntr-o
pia�� i s� apar� apoi �n fotografii ca �salvatorul poporului", �n mijlocul
urletelor �i delirului colectiv...
Ce e mai ciudat e c�, de�i nu �ncape �ndoial� c� �Boemia" �i �Mo-ravia" vor fi
�ncorporate Reichului, p�n� acum nici un ziar, nici o proclama�ie oficial� nu a
pronun�at cuv�ntul anexiune. Formula oficial� e c� cele dou� provincii s-au pus sub
protec�iunea (�unter dem Schutz") Reichului german. Se vede c� nu s-a stabilit �nc�
formula autonomiei cehe, ceea ce ar dovedi c� nimic n-a fost preg�tit �i c�
evenimentele au surprins Guvernul din Berlin. A�a se explic� �i absen�a lui Goring
din Germania �n momentul �n care s-a deschis criza...
Ce e �i mai ciudat e c� la Berlin anexiunea unei ��ri ca Cehoslovacia n-a produs
nici o reac�ie aparent�. Strada e aceea�i ca mai �nainte; nici o fierbere, nici o
mi�care de curiozitate �n jurul cafenelelor �i jurnalelor, nici o manifesta�ie
politic� sau de bucurie, c�t de mic�. Ce ar fi la noi dac� am fi anexat numai dou�
sate! Ce ar fi �n Italia, ce ar fi �n Fran�a! S� fie poporul acesta blazat de toate
succesele �nregistrate �n ultimii ani, sau s� fie at�t de st�p�n pe nervii s�i
�nc�t s� a�tepte ordinul s� se bucure? Ori�icum, au �nghi�it o �ar�, ce Domnului!
Abia azi-diminea�� s-au ridicat drapele pe case, �n urma unei circulare a lui
Goebbels propagandistul, ap�rut� ieri - sear�...
Poporul ceh a dovedit de dou� ori, �n septembrie �i acum, c� nu era demn s�
tr�iasc� neat�rnat. S� mai zicem c� �n septembrie nu i s-au luat dec�t teritoriile
locuite de str�ini de neamul lui. Dar acum, existen�a �ns�i a Statului ceh a fost
�n joc, �i nu s-a g�sit un om s�-�i jertfeasc� via�a; cu o armat� destul de
numeroas� �i bine organizat�, n-au cutezat s� reziste o zi... Destinele unui popor
se pl�m�desc numai �n s�nge, �n lupt� �i �n suferin��. Cu umbrela lui Massaryk la
ob�r�ie �i cu milo-
160
geala din Cancelarie �n Cancelarie, se ajunge la fuga lui Bene�, la ploconeala
funebrului Hacha �i la pr�bu�irea ru�inoas� pe care o �nregistreaz� ast�zi
istoria:.. Din s�ngele polonezilor care a curs �iroaie s-a ren�scut Polonia
Restituia; din ��mecheria" ceh�, din pledoariile lui Bene� �i din m�inile
�mpreunate ale lui Hacha � greu va rena�te
ceva...
B�ie�ii de la Lega�ie � Brabe�eanu, �ns�rcinatul cu afaceri �i Ilcu�, ata�atul de
pres� � alearg� dup� �tiri ca copoii dup� iepuri. Ei ne-au adus asear� informa�ia
c� Germania se dezintereseaz� total de Rusia subcarpatin�. Cu alte cuvinte,
Berlinul ar fi renun�at la o frontier� comun� cu noi. Ungaria va avea deci m�n�
liber� s� cucereasc� o provincie s�rac�, exclusiv locuit� de ruteni, �i la care
pretinde sub pretextul c� are nevoie de izvoarele de ap� din Carpa�i (autentic!) �i
pe motivul posesiunii istorice �n cadrul Monarhiei Habsburgice... De altminteri,
rutenii se arat� mai destoinici dec�t cehii �i cu pu�inele lor for�e �i ap�r�
teritoriul, pas cu pas. P�n� acum Polonia nu mi�c�, nici Rom�nia.
Decora�iile refuzate � adic� restituite de nem�i � �n num�r de 25 se afl� la
Lega�ia noastr� de aci. E de necrezut c� acest refuz at�t de dezagreabil pentru
amorul nostru propriu, s� fi r�mas secret, �ntr-ade-v�r �n afar� de c�iva ini�ia�i
nimeni n-a �tiut, nici la Bucure�ti, nici la Berlin, despre aceast� sup�r�toare
afacere.
Dup� c�te spun domnii de la Lega�ie, Goring n-a consim�it la aceast� restituire
dec�t dup� o teribil� scen� �n care Hitler 1-a f�cut de trei parale fiindc�-1
�mpinsese s� primeasc� pe �domni�orul acela" (Regele Carol!) �i i-a poruncit, lui
�i celorlal�i decora�i, s� restituie imediat decora�iile...
Tot domnii de la Lega�ie mai povestesc c� Fiihrerul se �ine cu o domni�oar� Eva
Braun, fiica sau secretara fotografului s�u (!!!)� At�tea s-au povestit (acum �n
urm� despre Leni Riefenstahl), �nc�t �mi vine greu s� o cred �i pe asta...
Fost asear� la Staatsoper, la reprezenta�ia �Rosenkavalier-ului" lui Richard
Strauss. Orchestr� admirabil�, condus� de Schuler, decoruri �i regie submediocre,
voci pasabile �joc de scen� mizerabil. Am auzit cu acest prilej �i pe compatrioata
noastr� Ciobotaru (devenit� la Berlin M�ria Cebotaril), fat� simpatic�, voce curat�
dar sl�bu��. Nu mai v�zusem �Rosenkavalier" din 1912, de la Viena. M-a �nc�ntat,
din nou. �Rosenkavalier" cere �ns� o execu�ie f�r� cusur, din toate punctele de
vedere. �i asear� a fost departe de a�a ceva.
Dup�-amiaza am petrecut-o ieri la Dresdner Bank, cu bilan�ul Societ�ii Bancare. S-
au aprobat toate propunerile noastre �i un dividend de 4%. Modest, dar real.
Presa francez� �i englez�, dup� c�te �mi pot da seama de aci, continu� s� fie
excelent� pentru nem�i: nici un repro�, admira�ie �i pu�in� invidie! S� ne tr�iasc�
�nving�torii din 1918! Cine ar fi �ndr�znit s� prevad� la Versailles �n 1919 toate
c�te s-au �nt�mplat de c�nd e Hitler la putere? Germania din 1939 e de dou� ori mai
puternic� dec�t Germania din 1914, �nfr�nt� �n 1918...
17 martie. Eram foarte curios s� �tiu cum va �mp�ca Hitler necesitatea geografic� a
�ncorpor�rii Cehoslovaciei cu principiile politice rasiste pe care le-a proclamat
de at�tea ori. Curiozitatea mea a fost satisf�cut� ieri prin publicarea unui �ukaz"
dat de Fiihrer din Praga prin care soarta celor dou� provincii, Boemia �i Moravia �
c�t a mai r�mas din fosta Cehoslovacie! � a fost fixat�. Cele dou� provincii nu
sunt anexate, ci puse sub protectoratul Germaniei. Sub protectorat, dar fac parte
integrant� din Reich... cu un �ef de Stat �n fruntea lor (ceh) dar cu un
�Protector" (o, Cromwell!) neam� la Praga. P�n� acum n-au existat protectorate
dec�t �n Africa �i �n Asia: facem progrese, iat�-ne cu pseudo-sultani cu m�inile
legate �i �n Europa! Decretul lui Hitler reglementeaz� situa�ia cehilor �n 13
articole. �Protectorat" de form�, robie de fapt. �i s-a g�sit un Hacha, care s�
semneze a�a ceva! �i nu s-a g�sit un singur ceh care s� ia pu�ca!...
S-ar fi putut g�si pentru guvernatorul german din Praga un alt titlu mai pu�in
umilitor ca cel de �Protector"! Cehii nefiind recunoscu�i ca cet�eni germani, ci
considera�i ca �cet�eni ai protectoratului", nu vor fi supu�i serviciului militar �
�n schimb germanii din Boemia �i din Moravia vor fi recunoscu�i ca cet�eni germani
�i ca atare contingentele lor vor fi �ncorporate �n armata Reichului...
Impresia mea este c� o s� vad� pe dracul �n c�snicia lor, �i cehii �i nem�ii...
Se zice c� Hacha va r�m�ne �n fruntea celor dou� provincii cu titlul de �Pre�edinte
al Republicii"... a c�rei Republici?
Printr-o telegram� cu data de ieri, Tiso, �eful Guvernului slovac, a cerut lui
Hitler s� ia sub obl�duirea sa noul Stat slovac. Hitler a r�spuns primind. A�a
�nc�t a r�mas definitiv �n Boemia �i Moravia �Protectorat" �i �n Slovacia �Schutz".
Aceast� din urm� mic� formalitate ca s� taie ungurilor orice poft� de �ntindere,
orice preten�ii asupra Slovaciei m�noase.
162
Maghiarii au trebuit astfel s� se mul�umeasc� cu Rusia subcarpatin� pietroas� �i
s�rac�, pe care au ocupat-o toat�. Cum popula�ia acestei provincii este 100%
rutean�, e vorba �i aci de o autonomie. Cu ungurii va merge �ns� mai greu...
Rutenii au cerut �i ei �Schutzul" nem�ilor, dup� ce au v�zut c� rezisten�a fa�� de
trupele ungure�ti nu mai era posibil� � dar Hitler a declinat propunerea. Ca s� nu
supere pe polonezi (deocamdat�), c�ci de unguri mi s-a spus de cei de la
Wilhelmstrasse, c� nu s-ar fi sinchisit... Rutenii ne-au cerut �i nou�
�protectoratul", dar o telegram� de la Bucure�ti ne inform� c� �i Guvernul nostru a
declinat propunerea. Norocul (!!!) ungurilor... Un abces se deschide �n flancul
lor...
La Berlin, de�i s-a pavoazat din ordin, atmosfera r�m�ne tot indiferent�. Curios,
fa�� de incontestabilul succes �nregistrat...
Presa francez� �i englez� mai pu�in bun�. Se deseneaz� atacuri violente �mpotriva
Guvernului Daladier la Paris, �mpotriva lui Chamber-lain la Londra, sub cuv�nt c�
i-ar fi f�cut de r�s �i c� �i-a b�tut din nou joc Hitler de Guvernele democratice
din Apus... Cam t�rziu, �i mai mult politic� intern� dec�t altceva.-Partida a fost
pierdut� la Munchen, �n septembrie; ce se petrece azi nu e dec�t consecin�a
sl�biciunii �occidentalilor" din acele triste ceasuri...
Dl Hacha, sinistr� paia��, a vorbit asear� cehilor prin Radiodifuziune. Mai bine
t�cea... Ar fi fost mai demn.
Din c�te am aflat aci proiectul ridic�rii Lega�iei germane din Bucure�ti la rangul
de Ambasad� era gata de supus Fiihrerului �n momentul c�nd a izbucnit afacerea cu
Codreanu... Natural, decretul n-a mai fost supus lui Hitler, care n-a avut astfel
s�-1 resping�; el va putea fi oric�nd reluat �n considera�ie, pretind filorom�nii
de pe Unter den Linden... C�linescu � adaug� informatorii mei � e foarte r�u v�zut
�n cercurile din jurul Fuhrerului, �i prezen�a lui �n fruntea Ministerului din
Bucure�ti, ar putea fi un obstacol la stabilirea unor raporturi mai intime �ntre
Germania �i Rom�nia, �n schimb ar fi foarte simpatizat George Br�tia-nu,^care,
pont�nd pe cartea german�, ar fi promis aci marea cu sarea...
�ntre Clodius (de la Externe) �i Wohlthat (de la Goring) rivalitatea ar merge p�n�
la sabotarea negocierilor, pretutindeni acelea�i porc�rii...
La plecarea lui Djuvara, Hitler i-a depus o carte de vizit� la Lega�ie �
amabilitate excep�ional� interpretat� ca o dorin�� de reluare a unor raporturi mai
cordiale cu noi...
Din toate c�te aud rezult� l�murit c� nem�ii vor de la noi petrol, �i iar petrol,
�i iar petrol. Pentru'petrol sunt gata s� fac� ori�ice...
iNSEMN�RI ZILNICE. 1939 163
Trecut ieri prin fa�a noului Palat al Reichului. Simplu, linii sobre � dar nimic
remarcabil, nimic impun�tor. Nici chiar dimensiunile. Cl�dirile naziste de la
Munchen sunt mult mai reu�ite.
18 martie. Hitler a plecat ieri din Praga �i s-a dus la Viena unde a fost primit �n
triumf�tor. Entuziasmul Vienei � spun gazetele berli-neze � a fost de nedescris...
Numai c� Boemia �i Moravia n-au fost re-anexate Austriei ci Germaniei, ca �i
Austria de altminteri!
�nainte de a p�r�si Praga, Hitler a primit pe Pre�edintele Hacha, cu care s-a
sf�tuit. Cehii nu vor mai forma dec�t un partid licit, Partidul Ceh, �n fruntea
c�ruia va fi pus dl Hacha �n persoan�. Parlamentul actual, �n compunerea c�ruia
intrau �i reprezentan�ii Slovaciei �i Sub-Car-patinei, va fi dizolvat, �i altul nu
se va mai alege. De�i ziarele franceze pretind c� popula�ia ceh� e foarte deprimat�
(�II y a de quoi!") nu s-a g�sit un om s� protesteze �mpotriva celor ce se �nt�mpl�
�i s� verse o lacrim� pe marginea morm�ntului Cehoslovaciei at�t de prosl�vit� p�n�
ieri... P�n� �i generalul Sirovy s-a dus �i s-a ploconit lui Hitler... Sc�rb�,
sc�rb�... Singurul care a �ndr�znit s� ridice capul a fost Osuski; a refuzat, la
Paris, s� predea Lega�ia reprezentan�ilor germani trimi�i s�
0 ia �n primire, �i a spus c� nu o va preda p�n� ce Fran�a �i Anglia nu vor
recunoa�te noua stare de lucruri din Europa Central�...
La Praga, la Brun, la Iglau � �n toate ora�ele din fosta Cehie, nem�ii b�tina�i fac
g�l�gie si manifesteaz�, a�a �nc�t dup� fotografi � c�ci sunt mul�i �n fiecare ora�
� s-ar p�rea c� �ntreaga �ar� e �nc�ntat� de ce
1 s-a �nt�mplat...
La Budapesta, ungurii au f�cut manifesta�ii populare la Lega�iile Germaniei,
Italiei �i Poloniei �n semn de recuno�tin�� pentru ajutorul dat de aceste ��ri �n
�cucerirea" (!) Ruteniei cehoslovace. Ar fi putut s� manifeste �i la Lega�ia
noastr�, c�ci am fost �i noi gentili...
La atacurile sociali�tilor �i comuni�tilor Daladier a r�spuns cer�nd Camerelor
depline puteri pentru legiferare prin decrete, p�n� la 30 noiembrie 1939, �n orice
materie ar fi necesar pentru �nt�rirea Fran�ei. Nu mai e vorba dup� cum se vede de
redresarea financiar� numai... Votul va avea loc zilele acestea.
Litvinov �i-a anun�at vizita la Londra. Vine s� cear�, sau s� ofere? �i ce?
�n Fran�a �i �n Anglia a �nceput o reac�ie serioas� fa�� de procedurile sumare
folosite de Hitler pentru sporirea continu� a puterii germane. E probabil c�
aceast� reac�ie va r�m�ne pentru moment pe terenul vorb�-
164
CONSTANTIN ARGRTOIANU
riei, dar vorba omului: merge ulciorul la ap� p�n� se sparge. Cecropid �mi
raporteaz� c� azi-diminea�� era la Dresdner Bank o atmosfer� foarte deprimat�,
�ngrijorare chiar, din cauza unui discurs �inut asear� de Chamberlain la
Birmingham, discurs al c�rui con�inut nu-1 cunosc, c�ci Cenzura nu i-a dat drumul
�n presa german�...
De altminteri lipsa de entuziasm �n publicul berlinez (�i probabil c� e a�a �i �n
celelalte ora�e) continu�. E foarte ciudat, c�ci oricum s-ar judeca evenimentele
din ultimele opt zile, ele reprezint� un formidabil succes pentru nem�i. Dar masele
sunt foarte sensibile la imponderabile, �i a�a se explic� c� omul de la lift, c�
coaforul, c� chelnerul de la etaj m� tot �ntreab� dac� toate aceste succese nu s-ar
putea schimba cumva �ntr-un r�zboi, sau a�a ceva. De r�zboi, au to�i o
nemaipomenit� teroare... Cu toate ordinele date, ora�ul n-a fost pe deplin pavoazat
dec�t azi... Trebuie recunoscut de altminteri, c� �n materie de pavoazare, nem-�ii
au ajuns la o adev�rat� art�, �i c� steagurile lor ro�ii cu pecetea alb� �n mijloc
�i cu crucea �nc�rligat� fac un efect de toat� frumuse�ea, cu at�t mai mult cu c�t
drapelele, imense, pornesc de la cre�tetul caselor �i acoper� pere�ii p�n� aproape
de p�m�nt. Fiecare strad� se transform� �ntr-o vesel� sinopsie de ro�u �i alb...
Una bun�:
Englezii fag�duiser� cehoslovacilor o subven�ie de 10 milioane livre ca s�-�i poat�
reface economia na�ional� atins� prin acordurile de la Munchen... Din aceast� sum�,
englezii pruden�i (?), n-au dat �ns� dec�t un sfert, a�a �nc�t au sc�pat trei
sferturi din suma f�g�duit�! Presa francez� laud� pruden�a englez� (o sum�
corespunz�nd cam la 2 miliarde de lei s-a dus �ns�...) � dar ce ar fi mai nostim,
ar fi s� vedem pe nem�i reclam�nd la Londra cele 7 1/2 milioane de livre promise
cehilor dar nepl�tite...
Guvernul englez a sechestrat tot aurul cehoslovac depus la Banca Angliei. Ar fi aur
�n valoare de circa 10 milioane livre poprit de Guvern, nu pentru ultimele 2 1/2
milioane livre v�rsate, care au fost un dar, �i dar vor r�m�ne � dar pentru alte
socoteli...
Dejunat ieri la Clodius. Nevast� oribil�... Stat dup� mas� de vorb� cu st�p�nul
casei. I-am explicat c� nu am nici o inten�ie s� m� amestec �n negocierile ce se
duc �n momentul de fa�� ntre Germania �i Rom�nia, negocieri ce se duc la Bucure�ti
�ntre Wohlthat �i Guvernul rom�n � dar c�, �n calitatea mea de partizan al unei
�n�elegeri �ntre ��rile noastre, �ineam s�-i spun dou� lucruri cu rug�minte s� Ie
transmit� mai departe:
1) Guvernul german trebuie s� priceap� c� Rom�nia este azi reprezentat� de Regele
Carol, c� �n�elegerea trebuie s� fie f�cut� cu Regele
165
Carol, �i f�r� rezerve mintale corespunz�nd unei atitudini de vr�jm�ie fa�� de
d�nsul. Ca consecin��, chestiunea cu decora�iile trebuie rezolvat� c�t mai grabnic,
�i bine rezolvat�. Clodius a vrut s�-mi fac� teoria imposibilit�ii decor�rii
Voievodului Mihai (viitor Rege, Fiihreral nu prime�te nimic, prin urmare nu poate
nici el decora un viitor �ef de Stat
� rahat) care a pricinuit refuzul decora�iilor. L-am oprit numaidec�t �i a priceput
c� nu-i �ng�duiam s�-�i bat� joc de mine. Chestiunea decora�iilor trebuie reglat�,
i-am repetat eu, fiindc� procedeul d-lor Goring �i consor�i a jignit ad�nc �i cu
drept cuv�nt pe Rege.
2) Guvernul german trebuie s�-�i dea scama c� nu suntem la cheremul lui; avem
trebuin�� de Germania dar �i Germania are nevoie de noi
� prin urmare s� nu ridice �n continuu tariful...
Cred c� a priceput, �i c� va repeta cui trebuie cuvintele mele. E tot ce puteam
face �n conjunctura actual� a Guvernului german, c�nd to�i mini�trii sunt cu cehii
�i cu slovacii �n bra�e, �i nici nu sunt m�car la Berlin.
Vorbisem eu cam �n acela�i sens, dar f�r� preciz�ri at�t de complecte cu Puhl de la
Reichsbank (Director) �i cu Grosse de la Petroluri... Dar cred c� Clodius a
priceput mai bine.
Fost asear� la Oper� s� v�d dou� nout�i: ultimele opere ale lui Ri-chard Strauss
(jucate pentru prima dat� la Miinchen �n 1938) � �Dafne" �i �Friedenstag". Un act �
lung � fiecare. Tehnic� mult�, art�, dar inspira�ie mai pu�in�. B�tr�nul Strauss
apare cam golit �i se repet�. In �Dafne" c�nta d-na Cebotari (Ciobotaru), �n
�Friedenstag" d-ra Ursu-leac. Orchestra dirijat� de Clemens Kraus, o splendoare,
�ntre cele dou� rom�nce nici o compara�ie. D-ra Ursuleac are o voce splendid� de
con-traalto, cum rar am auzit �i e o artist� minunat�. D-na Ciobotaru e o limfatic�
din care ies sunete, ca v�nturile pe partea opus�: unele note simpatice � dar
miorl�ie mai tot timpul.
De c�teva zile se vorbe�te foarte mult, aci �n Berlin, de serioase tulbur�ri rutene
�n Gali�ia polonez�. Aceste zvonuri nu pot fi controlate deoarece Polonia a oprit
toate �tirile neprielnice pozi�iei sale politice. E �ns� la mintea omului c�
evenimentele din Rusia subcarpatin� n-au putut s� r�m�n� tar� r�sunet �n masele
compacte de ruteni din Polonia.
Lipsit de contact direct cu Rom�nia, aflu prin ziarele locale c� la Bucure�ti a
avut loc ieri un Consiliu de Coroan�, la care au participat, pe l�ng� membrii
Guvernului, consilierii regali (c�i ori fi fost, c�ci unui e mort, doi sunt �n
str�in�tate �i doi sunt bosumfla�i?) �i mai mul�i generali cu �eful Marelui Stat
Major �n frunte. Consiliul a aprobat m�suri
166
militare de precau�ie, precum chemarea mai multor contingente sub arme �i �nt�rirea
for�elor de-a lungul grani�ei ungure�ti �i fostei Republici cehoslovace, �n
cercurile diplomatice se crede c� aceste m�suri nu �nseamn� nici o inten�ie
agresiv� �i c� �n mare parte au fost provocate prin trecerea �n mase a solda�ilor
�i partizanilor lui Volo�in peste grani�a rom�neasca.
C� Volo�in a cerut protectoratul rom�nesc pentru Rusia Sub-Carpa-tin� �i c�
Guvernul nostru 1-a declinat, am �nsemnat deja. Ce �n�elegere se va fi f�cut �ntre
Polonia �i Guvernul de la Bucure�ti, nu pot �ti la at�ta distan��, dar desigur c� o
�n�elegere, de care au profitat ungurii, a intervenit. Ar fi fost �i greu s� lu�m
hot�r�ri de unul singur...
19 martie. Am p�r�sit Berlinul ieri, s�mb�t�, la ora 2,16 cu trenul cunoscut sub
numele de �Fliegende Hamburger", un tren cu vagoane ��nvertebrate" conduse printr-
un motor Diesel foarte puternic. Am parcurs cei 287 kilometri de la Berlin la
Hamburg �n 2 ore �i 24 minute, adic� cu mai bine de 100 kilometri pe or�. De�i
viteza e mare, mersul e foarte pl�cut, vagoanele sunt bine suspendate �i nu se
simte nimic. Am trecut, �nainte de a ajunge la Hamburg, pe l�ng� castelul
Friedrichsruhe unde a murit Bismarck, �i unde este �nmorm�ntat. Regiunea Friedrich-
struhe e foarte simpatic�: dealuri �i v�i �i numai vile bogate cu gr�dini frumoase.
La Hamburg am sosit la ora 4,40 fix �i am tras la hotel �Vier Jares-zeiten", un
excelent hotel, foarte luxos �i cu tot confortul. Am ocupat camera nr. 415, cu
ferestrele pe Binnen-Alster. Vedere de toat� frumuse�ea, mai ales seara, c�nd se
aprind luminile.
Vremea continu� s� fie din nenorocire rea: iarn� �n tot toiul ei. Azi-diminea�� m-
am sculat pe ninsoare �i sufl� un v�nt de-�i taie obrazul. Ieri, �ntre ora 5 �i ora
7 m-am plimbat cu un taxi �n tot ora�ul, �n Altona, de-a lungul Elbei. Hamburgul s-
a m�rit considerabil de la prima (�i singura) mea trecere prin el, �n 1897.
Patruzeci �i trei de ani e ceva, e aproape o via�� de om! S-a �ntins enorm form�nd
�nspre nord-est cartiere noi, ora�e �ntregi, caz�rmi f�r� farmec cl�dite de-a
lungul bulevardelor �i str�zilor drepte ce se taie �ntre ele. �n centru �ns�, nu s-
a schimbat lucru mare � cl�diri noi multe dar aceea�i atmosfer�, pe care am
reg�sit-o aproape intact�.
Hamburgul n-are monumente vechi interesante �i cl�dirile mai noi, ridicate mai
toate �n acea epoc� de dec�dere a gustului arhitectonic caracteristic� a secolului
al 19-lea � nu sunt frumoase. Pe ici pe colea c�te o privire mai ademenitoare, pe o
buc�ic� de canal vechi, pe un umbros parc amenajat de cur�nd.
Ce impresioneaz� la Hamburg e puterea comercial� �i maritim� pe care o �nf�i�eaz�.
Nu cunosc Liverpool-ul, dar p�n� azi n-am v�zut un port at�t de imens, cu at�ta
mi�care � v�mi �i antrepozite at�t de nu-nieroase �i de �colosale". Imensul ora� de
l milion 1/2 locuitori respir� bog�ia �i simbolizeaz� de minune puterea Germaniei
de expansiune. Acest ora� de provincie e o capital� mare pe care ar putea-o invidia
multe ��ri.
Ziarele germane, f�r� a da �nc� textul, �ncep a publica d�ri de seam� despre
discursul pronun�at de Chamberlain la Birmingham cu prilejul banchetului ce i s-a
oferit pentru aniversarea a 70-a a na�terii sale. Concluzia cuv�nt�rii � am�nuntele
sunt indiferente � e c� politica Angliei urmat� fa�� de Germania de la Miinchen
�ncoace a fost gre�it� �i trebuie revizuit�. De altminteri comisia economic�
englez� care trebuia s� soseasc� �n Germania pentru elaborarea unui plan de
normalizare, a fost oprit� �i nu mai vine. Nem�ii sunt natural furio�i �i �njur� pe
Chamberlain, pe care-1 trateaz� de ramolit. Ei pretind c� Primul englez se pune pe
aceast� chestiune �n conflict cu Halifax �i cu al�i mini�tri �i c� �n cur�nd va fi
o schimbare de Minister �n Anglia... Paregorie de om bolnav; �n realitate nem�ii �i
dau seam� c� nu o mai pot duce mult f�r� ajutorul economic �i financiar al Angliei,
�inde irae"...
Ziarele germane ca �i cele fran�uze�ti nu mai con�in aproape nimic interesant
despre Spania, �n tot cazul Franco nu se mai mi�c�. S-ar zice c� ne afl�m �n fa�a
unei regii de vedete bine organizat�: de c�nd a �nceput Hitler s� se agite �i a
intrat �n scen� �n Europa Central�, a amu�it Franco pe scena extrem-occidental�, �i
se odihne�te �n culise! Dup� cum a amu�it �i nenea Duce... Cum Hitler se �napoiaz�
ast�zi, triumf�tor la Berlin, s� se odihneasc�, e probabil c� vor �ncepe ceilal�i
doi tenori!
Dl von Neurath (fost ambasador la Londra, fost ministru de Externe), cel �mai
cumsecade" om din Germania, �n tot cazul om moderat �i cu scaun la cap, a fost
numit Reichsprotektor �n Boemia �i Moravia, cu re�edin�a la Praga... Consiliul de
Mini�tri ceh, a�a cum era, cu Beran �n frunte (a nu se confunda Beran, cehul, cu
Baran, blegul nostru subsecretar de Stat...) a �inut �edin�� i a pream�rit pe...
Hitler! Deocamdat� Guvernul ceh continu� s� guverneze cele dou� provincii, cu
Hacha, cu Beran, cu to�i mini�trii. �i cu Chwalkowski?
Regentul Horthy s-a dus s�-�i inspecteze trupele �n Carpato-Ucraina (un nou nume al
provinciei cucerite de unguri). De�i trupele ungure�ti
168
CONSTANTIN ARGKTOIANU
au ajuns la grani�a Poloniei, luptele tot mai continu� �n partea cea mai de r�s�rit
a �inutului, �ntre unguri, forma�iuni cehe �i coipuri rutcne �nfiin�ate �i
organizate pe loc. Informa�iile poloneze nu confirm� tulbur�rile de la Lemberg �i
din �mprejur, dar m�rturisesc c� luptele nu s-ait terminat �n Ucraina. Rutenii au
sc�pat obrazul Cehoslovaciei...
Din Londra se anun�� oficial, c� �ir NcviJlc Henderson, ambasadorul englez de la
Berlin a fost rechemat la Londra, �ca s� dea explica�ii asupra situa�iei". Unele
ziare germane �ndr�znesc s� m�rturiseasc� ast�-sear� c�, dup� discursul de la
Birmingham, situa�ia politic� a lui Chamberlain s-a �nt�rit, �n opozi�ie cu cele
scrise de acelea�i gazete ieri-sear� si azi-dimincat�.
Deplinele puteri cenitc Camerei de Daladicr au fost votate f�r� nici un amendament,
cu peste 70 voturi majoritate. Contra: sociali�tii �i comuni�tii...
Azi dup�-amiaz� vremea a �nceput s� se �nmoaie. Din z�pad� a dat o ploaie a�a c�
dup� dejun n-am mai putut s� ies. �nainte de dejun, cu tot timpul aspru am fost s�
vizitez celebrul �Thiergarten" al lui Hagen-beck, la marginea ora�ului, matca
tuturor a�ez�rilor zoologice de tip nou, cu animalele �n libertate �i grupate dup�
afinit�i climaterice, adic� geografice. Foarte interesant. Foarte interesant mai
ales s� vezi cangurul �i leul �op�ind prin z�pad�... Hot�r�t, �n ��rile nordice,
martie nu e un sezon de c�l�torie...
Excelent dejun, la Vierjahreszeitcn...
M� uit pe fereastr� � iar a �nceput s� ning�. Zloat�. M� uit pe fereastr�: m�
�nc�nt� turnurile bisericilor �i acoperi�urile din fa�� (H.A.P.A.G.), verzi. Verzi,
c�ci sunt de aram� (cum au r�mas nerechizi�ionate?) �i timpul �i umezeala Ic-a
sfoegit. Ro�ul steagurilor se �mbin� de minune cu verdea�a deasupra c�reia
f�lf�ie...
Joi, 23 martie. Leipzig. Plecat luni 20 din Hamburg, la amiaz�, in-am oprit la
Bremen, la Hannover �i iat�-m� de asear� �n Leipzig (Hotel Astoria) unde voi sta
p�n� s�mb�t� sear� c�ci biletul meu de vagon-lit e fixat pentru acea zi. De aci,
direct la Bucure�ti, cu o oprire de c�teva ore �n Viena, necesitat� de mersul
trenurilor.
De duminic� (19 martie) n-am mai �nsemnat nimic �n acest caiet, de�i Europa e �n
plin� desf�urare istoric� a evenimentelor. Am tr�it �ns� zilele astea de unul
singur, f�r� s� vin �n contact cu nimeni �i n-am aflat cele ce se �nt�mpla dec�t
din ziarele locale... Nu in-a tulburat �n
lini�tea mea nici �ultimatumul" dat de Germania Rom�niei, nici anexarea Mcmelului.
Fa�� n fa�� eu trecutul, �n ora�ele prin care am poposit, flii-am dat seama c�t de
precare sunt schimb�rile ,,istorice" in politic�... N-am, bine�n�eles, niei o
informa�ie asupra �ultimatumului" care n-a existat dar care a emo�ionat at�t opinia
public� englez�, nu m-ar mira �ns� s� fie codi�a escrocului de Tilea la mijloc. O
m�rturisesc chiar englezii, c�ci, ca s� scuze atitudinea lor, invoc� �o
conversa�ie" a ministrului de Externe cu ministrul Rom�niei la Londra. Probabil c�
escrocul, ca s�-�i fac� m�na bun� pe l�ng� englezi a transformat �dulcea presiune"
pe care Wohlthat o exercit� la Bucure�ti �ntr-un ultimatum al Guvernului din
Berlin. Informa�ia a f�cut �n tot cazul v�lv� mare, Guvernul britanic s-a �ntrunit
imediat �n Consiliu, bursa a sc�zut cu c�teva puncte, Var�ovia, Belgradul, Atena �i
Moscova (!) au fost alarmate de bl�ndul �i �ncrez�torul Halifax. Dezmin�irile de la
Bucure�ti �i de la Berlin au calmat emo�ia � dar dac� toat� vina e a lui Tilea (cum
b�nuiesc), cum r�m�ne cu d-sa? M.S. Regele nostru prea ridic� lichelele; un
diplomat iscusit poate s� devin� un bun escroc � un escroc iscusit �ns�, niciodat�
un bun diplomat...
Anexarea Mcmelului am aflat-o prin edi�ie special� la Hanovra, ieri-diminca��. Nu
m-a emo�ionat deloc. O a�teptam. C�nd vine r�ndul Danzig-ului �i Coridorului
polonez? Europa a ajuns sat f�r� c�ini �i face fiecare ce vrea...
Cine trebuie s� crape de necaz, trebuie s� fie prietenul meu Musso-lini. Pe c�nd
�colegul" de la cel�lalt cap�t al Axei se �nfrupt� �n flecare zi, el rabd�, �i
trebuie s� se mul�umeasc� cu zeflemelele primite din toate p�r�ile...
Bremen mi-a pl�cut. Un trecut pentru mine cam nebulos, c�ci nu-1 prea cunosc,
scald� �n lumina lui opalin� minunatele arhitecturi r�mase de pe urma gloriei
hanseatice, �n jurul unui centru cuprinz�nd trei biserici, Rathausul �i c�teva casc
vechi de toat� frumuse�ea se l�f�iesc 300 000 de nem�i �n vile, �n case mari �i �n
case mai mici dar toate cl�dite cu acela�i confort �i cu aceea�i banalitate pe care
le g�sim �n fiecare ora� german, mare sau mic.
Rathausul e un exemplar de toat� frumuse�ea al arhitecturii Rena�terii germane, �n
spatele s�u �i �n acela�i stil a fost m�rit �n anii care au precedat r�zboiul.
Cl�direa veche cuprinde o singur� sal� de joc �i alta la primul etaj, enorme. Cea
de sus e decorat� cu sculpturi �n lemn, cu tablouri �i cu cor�bioare vechi, juc�rii
simbolice pentru un ora� maritim, juc�rii care at�rn� din tavan. Am c�utat �n zadar
modelul care mi se spusese c� servise Regelui Carol I pentru compunerea at�t de
ncreu-
170
sit� a �hall-ului" de la Castelul Pele�, dar nu 1-am g�sit, �nc� o pierdut�...
Printre cl�dirile cele mai interesante, r�mase �nc� �n picioare din vremea veche,
dar foarte restaurate, �ns� cu gust � citez: Schutzing-u\ construit �ntre 1537 �i
1594 (�n fa�a Rathausului) odinioar� casa decanilor negustorilor, actualmente
Camera de Comer�; Essighaus sau Altbrenner Haus �i Gewerbehaus (�n fa�a bisericii
Sf�ntului Ansgar) am�ndou� mai noi, din secolul al XVII-lea dar foarte remarcabile.
Bisericile: Domul (Sf. Petru), Liebfrauenkirche (Notre Dame) �i Sf. Ansgar �
onorabile dar nimic extraordinar. Ref�cute de zece ori (c�ci sunt toate foarte
vechi, din al Xl-lea secol �i dinainte) ele prezint� �n forma lor actual� o
�mbinare pu�in natural� a romanului tardiv cu goticul primitiv. Cl�dite din
material mediocru, golite de toate operele de art� vechi prin spurcata patim�
distructiv� a protestan�ilor � cele trei biserici au pierdut din farmecul lor dar
se �in �n picioare ca trei santinele r�mase de veghe de pe urma unor vremuri mai
glorioase...
�n flancul Domului, imit�nd stilul �i piedestalul monumentului lui Colleone de
l�ng� S�n Giovanni e Paulo din Venezia, se ridic� statuia lui Bismarck � dar e
departe griva de iepure... S�pat �n peretele fa�adei bisericii Sfintei Fecioare
(Lie&frauenkirche) se profileaz� c�lare mare�alul Moltke (alt� reminiscen��
vene�ian�), oper� superioar� celei precedente, dar cu c�t inferioar� tuturor celor
�n�irate pe zidurile bisericilor italiene...
Am vizitat �ntr-o jum�tate de or�, cu tr�sura, portul. Pe l�ng� cel din Hamburg,
din care nu putusem vedea �n diminea�a precedent� plim-b�ndu-m� trei ceasuri cu un
vapor special dec�t o mic� parte, cei din Bremen � de�i Baedekerul �l indic� drept
al doilea port al Germaniei � nu e nimic. Hamburgul e impresionant prin num�rul
vaselor, prin mi�carea lor, prin docurile �i �antierele pe l�ng� care treci, cum
trebuie s� fie porturile Londrei, Liverpoolului sau New Yorkului... Bremen; cu
c�teva vapoare adormite mi-a adus aminte de biata Marsilie �i mi-a dovedit �nc� o
dat� � de�i nu era nevoie � c� comer�ul mondial e �n Germania �n plin� criz�.
Vapoare p�n� la 18 000 de tone pot veni pe Weser � �i vin c�nd au ce transporta �
p�n� la Bremen, 60 kilometri departe de mare. Numai gigan�ii Nord Deutschen
Lloydului se opresc la Bremerhaven (c�ruia acum, oficial, nu i se mai spune dec�t
�Weser-munde").
Hanovra e un centru mare �i animat. Atmosfera comercial� �i industrial� a noului
ora� �ntins �n toate p�r�ile �n jurul celui vechi, a �n�bu�it cu totul ultimele
m�rturii r�mase �nc� �n picioare de pe urma dinastiei guelfe, care a domnit aci,
care un secol �i mai bine a fost una �i aceea�i cu a Angliei �i care s-a pr�bu�it
�n 1866 �n persoana unui Rege orb,
George al V-lea. Aceste r�m�i�e ale domina�iei guelfe nu sunt nici dovezi de art�
prea �nalt�, nici de munif�cien�� princiar�, de�i guelfii erau putrezi de boga�i.
Palate foarte mediocre, dou� sau trei, din care unul duios fiindc� reaminte�te
na�terea �i tinere�ea frumoasei Regine Luise, care n-a izbutit s� seduc� pe
Napoleon... Gr�dina de la Herrenhausen pare ceva mai important (palatul e foarte
mediocru), dar n-am v�zut-o dec�t de departe, c�ci era �nchis� din cauza
sezonului...
Pe c�t sunt de modeste cl�dirile guelfilor, pe at�t sunt de �an�o�e, de bogate �i
de ur�te cl�dirile imperiului (1866-1914) � noul Rathaus, muzeele, tribunalele etc.
�n ora�ul vechi, o sum� de ulicioare str�mte, pline de farmec, cu case �n aspectul
lor de acum 300-400 ani. Delicioase �echappees de vue" de pe podurile ce �ncalec�
r�ule�ul Leine, ce trece pe l�ng� cartierele vechi. Casa lui Leibnitz, �n
Schmiedegasse prea �nc�rcat� cu ornamente, de pe vremea filosofului, dar
interesant� fie �i numai fiindc� �ntr-�nsa a tr�it unul din cei mai mari
r�scolitori de idei (a nu se confunda cu creatorii).
Asear� am sosit la Leipzig, o veche cuno�tin��. Hamburg, Bremen, Hanovra, cu
popula�ia lor, cu aspectul lor, cu resursele lor de trai, ar putea fi fiecare �n
alt� �ar� o capital�... Au �i fost pe vremuri, �n Germania �nc� neunit�. Aceast�
hipertrofie a dezvolt�rii urbane �n Germania, �n ultima vreme (toate aceste ora�p
au de la 1/2 milion locuitori �n sus) poate duce la mari complica�ii sociaie ?i
economice. Germania rural� nu mai poate hr�ni ast�zi Germania urban�... Atunci?
Tr�ind aceste zile singur-singurel, am fost redus pentru �tiri, la ce voiau sau mai
bine zis la ce aveau voie s� spun� ziarele germane � dup� cum am �nsemnat-o deja.
Ce n-am �nsemnat �ns� e adev�rata surprindere cu care am citit ast�zi de diminea��
num�rul de ieri din Neue Basler Zeitung, num�r introdus prin contraband� �i g�sit
din �nt�mplare. Citindu-1 mi-am dat seama de adev�ratul �bourrage de crane" pe care
regimul hitlerist �l exercit� asupra supu�ilor s�i: nimic din ce nu e menit s�
pream�reasc� autoritatea regimului nu e l�sat s� treac�\ \ \
Am ignorat astfel, cu to�i nem�ii, �i am�nuntele c�l�toriei Pre�edintelui Lebrun la
Londra1 �i discursurile schimbate de cei doi �efi de Stat, �i comentariile presei.
Dar ce e mai grav, am ignorat nota de protest prin care Puterile democratice �i
Rusia Sovietic� au declarat c� nu recunosc �le fait accompli" cu privire la
Cehoslovacia; am ignorat c� Daladier a declarat �n Senat c� conven�iile cu Germania
din 29 septembrie (Munchen) �i din 6 decembrie (pace perpetu� �ntre Germania
1 Regele Caro! poate s� fie m�ndru: lui Lebrun, Regele George nu i-a dat dec�t
Ordinul B�ii, de�i predecesorii s�i Poincare �i Loubet avuseser� Jaretiera.
172
�i Fran�a) au devenit caduce; am ignorat c� raporturile diplomatice dintre Fran�a
�i Anglia pe de o parte �i Germania pe de alta au fost �puse �n stare de adormire",
prin rechemarea de fapt a ambasadorilor respectivi. Am ignorat �n fine ac�iunea
�nceput� de Anglia pentru constituirea unei �ncercuiri ostile fa�� de Germania �i
rezultatele � cam vagi! �-ob�inute p�n� acum. Citind Nene Basler Zeitung mi-am dat
seama c� situa�ia european� e ast�zi tot at�t de �ncordat� ca �n septembrie 1938.
Se vor sf�r�i oare toate ca �i �n septembrie trecut numai prin cuvinte �i prin
�mp�care? Depinde de apetitul d-lui Fiihrer �i de nervii anglo-fran-cezi. C�ci noi
ceilal�i le �nghi�im pe toate!
Dar nimeni nu �nghite ca bietul Hacha! �nghite �i sughi�e! L-au pus nem�ii s� dea
un interviu prin care protesteaz� �mpotriva anumitor afirma�ii t�cute de presa
str�in�. Astfel nenorocitul afirm� c� nu 1-a chemat Hitler la Berlin; au cerut ci
�i Chwalkowski s� mearg� �i s� vorbeasc� cu Fiihrerul. Nu i s-a supus spre semnare
acte ticluite gata. Le-a redactat el dup� lung� discu�ie la Berlin �i dup�
asentimentul Guvernului din Praga, consultat noaptea telefonic! Nu s-a sim�it r�u
din cauza torturii morale la care a fost supus, ci din cauza b�tr�ne�ii �i a
oboselilor c�l�toriei �i nedormitului!!! Bietul b�tr�n �ncheie interviul s�u
declar�nd c� toate sunt bune �i c� lucreaz� la constituirea unui singur partid Ceh,
care s� foloseasc� pentru poporul ceh, binefacerile regimului hitlerist german!
Trist� amintire va r�m�ne �n Istoric �i aventura Statului cehoslovac! Constituit
tar� glorie, dispare cum a fost constituit, printr-o tr�s�tur� de condei! Desigur
c� oamenii ace�tia nu meritau s�-�i verse al�ii s�ngele pentru ci, pentru ei care
n-au �tiut s� sacrifice o pic�tur� dintr-al lor!
Numai c� Germania devine prea mare, �i prea puternic�, �i ce se face faimosul
echilibru european???
24 martie. Cuceritor de ��ri �i de provincii prin pace, dup� cum al�ii au fost
cuceritori prin r�zboi, Hitler s-a dovedit �nainte de toate un excelent diplomat.
C�ci nici una din ��rile sau provinciile cucerite, nici Austria, nici Cehia, nici
Mcmclul nu au fost ocupate cu for�a: fiecare din ele s-au oferit Germaniei, care n-
a f�cut dec�t s� consimt� � era s� zic aproape cu regret! � s� fericeasc� popoarele
orfane de idealuri... Hitler nu va declara niciodat� r�zboi; dac� a organizat �i
mai �nt�re�te �nc� o armat� formidabil� � e ca s� fac� fa�� unui eventual atac al
altora �i at�ta tot. Tot �n pace va lua �i Danzigul �i probabil �i Coridorul
germano-polon. Situa�ia Angliei �i a Fran�ei e cu at�t mai grea, cu c�t n-ar avea
�n ajutorul cui s� alerge, c�ci acest ajutor nimeni nu-1 cere. N-au oare dreptul
to�i nem�ii s� se str�ng� la un loc �i s� primeasc� �i
ne cehi �n casa lor, dac� o cer? Anglia �i Fran�a nu mai pot interveni cu armele �n
afacerile Germaniei dec�t �n numele ap�r�rii echilibrului european � motiv foarte
impopular �n mase, �i �n tot cazul ele ar deveni ,agresorii" �n sensul
stipula�iilor de la Geneva, cu toate consecin�ele a-c'estei calific�ri!!! De aci
excesiva nervozitate, manifestat� �n ultima vreme la Londra �i la Paris...
Fiihrerul s-a dus s� ia �n st�p�nire teritoriile de la Memel. Nimic de zis. S-a dus
pe mare, �mbarc�ndu-se la Stralsund pe nava cuirasat� �Deutschland". Nimic de zis.
Dar a pus �ntreaga flot� german� s�-1 �nso�easc�; ca s� ocupe un teritoriu de
nimic, pe care nimeni nu-1 ap�ra sau refuza s�-1 predea � a luat o armat� �ntreag�:
flot�, avioane, trup� de uscat, Poli�ie, S.S. etc.! De ce aceast� mascarad�? Ea
sl�be�te un succes diplomatic foarte cert, c�ci asupra Memelului presiunea direct�
era mai grea �i apoi mai era �i Polonia...
De at�ta vreme de c�nd se tot a�teapt� un discurs al Ducelui care s� l�mureasc�
preten�iile Italiei � �i Ducele tace. �n schimb a vorbit 15 minute �mp�ratul
Abisiniei Victor Emmanuel, cu prilejul deschiderii noii Camere italiene, �n
discursul s�u �ns� nimic nou. Axa, fascismul, Italia. Raporturile cu Fran�a sunt
momentan dominate prin cererile Italiei din decembrie (care??). �i a�a mai
departe... Eclips� total� la cel�lalt pol al Axei Berlin-Roma!
�n toate ziarele germane de ieri �i alalt�ieri se anun�� un senza�ional �i proxim
demers diplomatic japonez, f�r� s� se fac� �ns� cea mai mic� aluzie la con�inutul
s�u. Ca la cinematograf!
Printr-un decret ap�rut ast�zi, Reichsprotektorul din Praga va depinde direct de
Fuhrer �i numai de el. O separa�ie complect� �ntre administra�ia Reichului �i a
celor dou� provincii anexate...
M-am plimbat ieri prin Leipzig �i am vizitat muzeul amintirilor locale din vechiul
Rathaus. Interes mediocru. O marc dioram� a �b�t�liei na�iunilor" din 1813 m-a
l�sat tot at�t de nel�murit ca �nainte asupra acestui mare eveniment, cu toate
explica�iile unui strateg special. N-am priceput niciodat� desf�urarea unei
b�t�lii...
Ziarele sosite azi la amiaz�, de la Berlin, ne aduc nu numai vestea semn�rii
conven�iei noastre �economice" cu Germania dar chiar textul ei. Conven�ia const�
din 5 articole. Articolul I enumera �n 10 paragrafe obiectul �n�elegerii:
dezvoltarea industriei silvice, procurarea ma�inilor
174
necesare exploat�rilor miniere din Rom�nia �i �ntemeierea unor societ�i mixte
germano-rom�ne pentru exploat�rile miniere (�n special pentru cupru �n Dobrogea
(?), pentru crom �n Banat, pentru mangan la Vatra Dornei, pentru bauxit� �n Ardeal)
� �ntemeierea unei societ�i germano-rom�ne pentru c�utarea �i exploatarea
petrolului, colaborarea pe terenul pur industrial, crearea de zone libere �n
porturile rom�ne�ti � �i instalarea utilajului necesar vaselor germane �n aceste
zone (?), � furnizarea armatei rom�ne cu tot armamentul de care ar avea nevoie
(armata de uscat, marina, avia�ia) precum �i cu ma�in�riile necesare industriei
noastre de r�zboi � construc�ia c�ilor de comunica�ie de ap� �i uscat, colaborarea
b�ncilor germane �i rom�ne mai ales �n vederea finan��rii �ntreprinderilor mai sus-
citate.
Articolul II specific� c� aplicarea acestor �n�elegeri va fi determinat� de c�tre
comisiile oficial prev�zute la art. 32 din Conven�ia de Comer� germano-rom�n� din
23 martie 1935.
Articolul III explic� modalitatea func�ion�rii acestor comisii (�n principiu) �i
arat� avantajele ce vor fi acordate de Stat �ntreprinderilor enumerate la art. 1.
Articolul IV e relativ la pl�i �i acord� o prec�dere �narm�rii �i lucr�rilor
publice, �n decontul clearingului, care r�m�ne baza general� de plat�.
Articolul V stabile�te necesitatea ratific�rii c�t de repede (la Berlin, schimbul
ratific�rilor) �i fixeaz� p�n� la 1944 durata conven�iei. Dac� nu va fi denun�at�
cu un an �nainte, Conven�ia va r�m�ne mai departe �n putere, p�n� la denun�area ei
� totdeauna cu un an �nainte.
Conven�ia a fost semnat� ieri la Bucure�ti, de Gafencu �i Bujoiu din partea
Rom�niei �i de Fabricius �i Wohlthat din partea Germaniei.
Un Consiliu de Mini�tri �inut asear� a �i aprobat-o, �n ce ne prive�te.
Pentru �ara noastr� �ncheierea Conven�iei cu Germania constituie un pas cov�r�itor
pentru �ndrumarea noastr� politic� viitoare. A�tept cu ner�bdare s� v�d la
Bucure�ti clauzele economice secrete (chestiunea anumitor pl�i �n valut� forte) �i
politice (ap�rarea grani�elor). Ziarele nem�e�ti nu sufl� o vorb� despre ele, dar
cum ele au fost punctul de plecare al negocierilor noastre, nu �ncape �ndoial� c�
n-au putut fi l�sate la o parte...
Tot ieri, joi, nem�ii au semnat �i Conve�ia cu slovacii prin care Germania
garanteaz� integritatea total� a Slovaciei timp de 25 de ani. �n schimb, Slovacia
se va �n�elege cu Reichul pentru politica ei extern� �i va pune zone speciale la
dispozi�ia Comandamentului german, pentru ridicarea lucr�rilor necesare de ap�rare
�i a�ezarea depozitelor armatei... :.S.,,'M :,.:.,�:- � -.-
Ocuparea Memelului, Conven�ia cu Slovacia �i Conven�ia cu Ro-jn�nia � toate au fost
des�v�r�ite ieri, joi. Se poate spune c� Hitler a avut o zi bun� �i c� toate �i
merg �n plin...
Cu toate acestea constat �i ast�zi, aci la Leipzig, ca �i �n toate ora�ele prin
care am trecut, o lips� total� de entuziasm �n public. Ziarele public� �n fiecare
zi articole ditirambice �i pline de vlag�, dar publicul nu vrea s� �tie nimic �i
contrar lozincii afi�ate pretutindeni, toat� lumea parc� ar vrea s� zic�: �Wir
marschieren nichtl" E foarte ciudat, c�ci oricum, a�a succese ca cele pe care le
�nregistreaz� Hitler se �nt�lnesc mai rar! Poate c� fiecare �i zice: mai pu�ine
anexiuni �i mai mult� p�ine? �i apoi mai st� �i Anglia la p�nd� �i r�nje�te �i au
�nv�at bie�ii oameni din 1914 ce �nseamn� r�njitul Angliei � r�njitul Angliei care
exaspereaz� p�n� �i pe cei mai calzi �i entuzia�ti prosl�vitori ai Fuhrerului...
�ntre ora 10 �i ora 2 p.m. am fost la Halle (30 de minute cu trenul). Mi-am pierdut
vremea. Un ora� imens, case �i iar case. �n centru a�a-zisul ora� vechi cu o
biseric�, un turn (Turnul Ro�u) �i un Rathaus � toate c�t se poate de pu�in
interesante. Un Moritzburg ruinat �i restaurat �n form� de muzeu. Banal �i el.
Hipertrofia tuturor acestor ora�e germane, str�zi nesf�rite, aliniate, bine
�ntre�inute, cu vile aproape identice, �mi d� o idee de ce trebuie s� fie ora�ele
�n America: confortabile �i f�r� nici o noim�!
Impresionanta �i exagerata gar� din Leipzig: ora�ul a ajuns aproape s� fie un
accesoriu al g�rii �i p�n� �i vechiul nucleu istoric �i simpatic al Leipzigului de
alt�dat�, al Leipzigului lui Goethe �i al lui Richard Wagner (mai este �i alt
Wagner, economistul � m�nca-1-ar puricii!) pare ru�inat de at�ta m�re�ie �i inutil�
fudulie...
De la Londra, de la Paris, din Spania (s� mearg� r�u?) � ziarele locale nu public�
nimic. M� g�ndesc cu pl�cere s� reintru �n lumea liber�...
25 martie. Ziarele nem�e�ti de azi-diminea�� se arat� �nc�ntate de succesul
�n�elegerii germano-rom�ne �i o comenteaz� pe larg, �nv�r-tind-o pe toate fe�ele.
Din �tirile din Londra �i din Paris, pe care acelea�i ziare le reproduc, reiese c�
Conven�ia rom�no-german� a impresionat enorm opinia public� din cele dou� mari
centre din Apus. Mai mult, desigur, dec�t anexiunea Memelului � �i poate chiar
dec�t a celor dou� ultime provincii cehoslovace. Faptul se explic� prin
surprinderea
176
CONSTANTIN ARGF.TOIANU
cercurilor neinformate, pentru care �n�elegerea rom�no-german� �nseamn� trecerea
Rom�niei pur �i simplu de partea Axei (se pare c� cercurile �neinformate" nu sunt
a�a de prost informate...) � trecere ce era cu at�t mai pu�in a�teptat� cu c�t se
vorbise cu c�teva zile �nainte de o stare de ostilitate �ntre Germania �i
Rom�nia...
Presa anglo-franeez� mai comenteaz� noua atitudine adoptat� de Rom�nia �i sub
unghiul raporturilor Occidentului cu Rusia Sovietic�. Germania put�nd ajunge repede
prin Rom�nia la grani�ele Rusiei, nu mai �ncape �ndoial� c� Sovietele vor refuza de
acum �nainte s� adere la un pact antigermanic, pact pe care nici p�n� azi Moscova
nu-1 v�zuse cu mult� simpatie...
Ziarele germane mai fac mare caz de clauzele conven�iei care specific� �ndatorirea
Germaniei de a ne furniza armament, o dovad�, zic ele, c� Reichul nu are nici o
inten�ie rea fa�� de independen�a Rom�niei. C� nu are nici o inten�ie rea fa�� de
suveranitatea noastr�, o cred �i eu, dar nu fiindc� ne d� armament �i ne ajut� s�
ridic�m fabricile necesare ap�r�rii noastre na�ionale...
Nu m� �n�elasem b�nuind pe junele escroc Tilea ca autorul �tirii alarmiste la a�a-
zisul ultimatum german. O telegram� de la Bucure�ti, publicat� �n ziarele germane,
confirm� b�nuiala mea, anun��nd �proxima" rechemare a junelui Viorcl, care a indus
�n eroare pe Van Sittard, de la Foreign Office, �n aceea�i telegram� se vorbe�te �i
de demisia lui Miti�� Constantinescu, care �s-a opus �n�elegerii cu Germania". Dac�
aceast� din urm� �tire ar fi adev�rat�, �i dac� n-am datora conven�iei cu Germania
dec�t aceast� fericit� schimbare, am avea de ce s� fim mul�umi�i... Dar s� nu ne
bucur�m �nainte de a vedea �mplinirea n�dejdilor noastre...
Sub titlul Finanzierung des Erfolges (Finan�area succesului!) foile de azi public�
decretul ce cuprinde un plan fiscal aplicabil �n interiorul Reichului. Partea
esen�ial� e c� 40% din pl�ile Statului c�tre furnizorii s�i se vor face �n �bonuri
de impozite" f�r� dob�nd� �i c� se va percepe o nou� tax� asupra plusvalutcj
beneficiilor (ce vor rezulta din marile . lucr�ri ce se vor �ntreprinde), �n schimb
se va spori, �n anumite condi-': �ii, libertatea de munc� �i de contractare a
diferitelor a�ez�minte comerciale �i industriale...
�tiau bie�ii oameni de ce nu se prea bucurau de �succesele" Fiih-rerului. A�teptau
�finan�area" lor!
Leipziger Neueste Nachrichten scrie sub titlul �Tr�snetul din Bucure�ti" un articol
prin care comenteaz� efectul nimicitor pe care 1-a produs la Londra �n�elegerea
germano-rom�n�! S� nu exager�m...
�NSEMN�RI ZILNICE. 1V3V 177
Dac� ziarele nem�e�ti vorbesc despre o nemaipomenit� �Verwirrung" �n presa englez�,
�n schimb, nu spun nimic despre cea polon�. Acolo pare s� domneasc� mult� rezerv�.
Prins� �ntre Germania �i Rusia, �i cu problema �Coridorului" �n spinare, biata
Polonie nu mai �tie �ncotro s� priveasc�. Tace �i a�teapt� s�-�i vad�, dac� nu
visul, cel pu�in soarta �ndeplinit�...
�n afar� de exaltarea succeselor Fuhrerului, ziarele germane fac o larg� parte
perfidiei Angliei �i �njur� pe englezi �n fiecare pagin�. Francezii au o pres� mult
mai bun�, ba chiar sunt prezenta�i ca victimele britanicilor care se slujesc de
d�n�ii pentru scopurile lor criminale. Dezl�n�uirea nem�ilor �mpotriva Angliei �mi
aminte�te acel �Got strafe En-glanci" de la �nceputul r�zboiului mondial... S�-�i
dea �i de data asta seama nem�ii c� cu for�a britanic� nu e de glumit?
Nu e zi de la Dumnezeu �n care s� nu se fac� pe str�zile �i prin localurile
publice, �n toate ora�ele din Germania, chete nesuferite. La fiecare pas, la mas�
�n restaurante sau �n cafenele, iese din p�m�nt c�te o coconit� ur�t�, c�te un S.
S. sau un S. A., c�te un copil din �Hitler-Ju-gend" �i agit�nd o cutie de tinichea
face s� sune crei�arii dintr-�nsa �i cerc pentru W.H.W., pentru K.D.F., pentru
D.K.A., pentru K.K.K. �i c�te alte firme reprezentate prin inteligibile litere.
Mania hitlerismului de a desemna toate institu�iile prin litere e tot at�t de
general� ca �i la moscovi�ii bol�evici: �nc� un semn de �nrudire a celor dou� st�ri
de
spirit care se reazim� pe acela�i substrat patologic...
"
V�zut la libr�ria Hinrich, �n Grimaische strase un volum frumos le^ gat purt�nd
simplul titlu: Codreanu, �i portretul �C�pitanului" �n culori. Pe banda de
prezentare a volumului: �Ein Dokument fur das Erwachen Europa's"...; Cum se �mpac�
cu ��n�elegerea" entuziastic comentat� de ziare? E drept c� �n nici unul din
aceastea n-am citit numele Regelui Carol... E �n continuu vorba de Rom�nia �i de
poporul rom�n � de Rege nici o dat�. Majestatea Sa s� nu-�i fi ob�inut �nc� iertare
de la Fu'hrer?
Luni seara, 27 martie. S�mb�t� seara 25 am p�r�sit (f�r� mult� p�rere de r�u)
Leipzigul, a doua zi diminea�� am fost la Viena unde am petrecut c�teva ore cu N.
Mitilineu, reprezentantul nostru �n fosta capital� a Austriei � iar azi la ora^ l,
cu Orient Expresul am sosit �n Bucure�ti. Tot pe frig �i vreme rea. �ntre Bra�ov �i
Comarnic am g�sit barem z�pad� ca �n toiul iernii...
La Viena, Mitilineu, posesorul unui elegant automobil, m-a plimbat �nainte de dejun
pe minunata �osea (�Hohenweg") care urc� la Kobenzel
178
''
�i de acolo la Kahlenberg �i la Leopoldsberg. E o plimbare �nc�nt�toare pe o �osea
ca �n palm�, cu vederi asupra Dun�rii, asupra Vienei �i asupra Klosterneuburgului,
f�r� pereche �n Europa...
Cinci lucruri m-au izbit de data asta �n Germania:
1) Lipsa total� de entuziasm, a� putea zice de �n�elegere, �n public nu �n pres�,
fa�a de extraordinarele succese �nregistrate de Fiihrer, �n Boemia �i Moravia, �n
Slovacia, la Memel... E ciudat, dar e a�a.
2) Chetele din fiecare zi; pe strad�, prin localuri, prin case. At�t am auzit 15
zile zdr�ng�nitul gologanilor �n cutiile de tinichea, �nc�t �mi mai sun� �i ast�zi
�n ureche.
3) Murd�ria prin g�ri, printre �ine. G�rile sunt pline de h�rtii murdare, de
zdren�e, de r�m�i�e � ceea ce nu exista �nainte.
4) Depozitele de fier�rie veche, de oale sm�l�uite sparte, de s�rm�, de tot felul
de tuciuri � �nfiin�ate pe l�ng� g�ri �i la marginea ora�elor � material destinat
s� devin� materie prim� �i care dovede�te lipsa general� a fierului de prelucrat...
5) Degarnisirea magazinelor de lux, �n toate ora�ele mari, mai ales la Berlin �i la
Viena. Magazinele de pe K�rntnerstrasse, de pe Graben, de pe Kohlmarkt �n Viena �
cele de pe Unter den Linden, Zanenzin-strasse, Kurfurstendamm �n Berlin, au ajuns o
jale.
Explica�ia acestor cinci categorii de anomalii s-ar putea poate g�si �n faptul
urm�tor: �n anul 1938, Statul german a �ncasat prin bugetul s�u ordinar suma de 18
miliarde de m�rci. Noi, cu 20 milioane locuitori, aducem Statului cu greu 30 de
miliarde lei, �i ne v�it�m c� ne doboar� birul. Nem�ii, adic� circa 80 milioane de
locuitori, de 4 ori mai mul�i ca noi, pl�tesc Statului de 20 de ori mai mult, c�ci
18 miliarde de m�rci fac peste 600 miliarde leii Produc�torul german e istovit �i
nu mai munce�te azi dec�t pentru bir...
Cum au intrat �n Praga, nem�ii s-au dus de-a dreptul la Banca Na�ional� s�
cerceteze conturile; voiau s� �tie disponibilul B�ncii la Londra... Au g�sit ceva,
mai pu�in dec�t credeau, dar totu�i o pic�tur� pentru setea lor at�t de mare. Au
mai g�sit c� amicul Bene� transferase �n livre la Londra, �n contul s�u personal,
mai multe sume �n valoare total� de 56 milioane coroane cehoslovace!!! Dup� cum se
vede democra�ia nu e o afacere rea cu condi�ia s� fie integral�...
La Viena mi s-a povestit alt� afacere m�noas� �aranjat�" �n Cehoslovacia. Un
bog�ta� Pecek, proprietarul celor mai importante mine de c�rbuni din �ara Sf�ntului
Venczel, �i-a v�ndut exploat�rile Statului ceh �n cursul verii 1938 (de�tept
b�rbat!), cer�nd un pre� mai mic dec�t valoarea lor cu condi�ia ca suma s� fie
transferat� la Londra... Statul a
179
�ncheiat afacerea (cu complicitatea cui?), sumele au fost pl�tite �i transformate,
iar familia Pecek a plecat la Londra cu un tren special, (!!!) ca s� fie mai sigur�
c� ajunge la Calais! Probabil c� la Londra a dat o mas� bun� lui Bene�, la trecerea
lui pe acolo!!!
28 martie, �napoiat de ieri la Bucure�ti sunt buim�cit de tot ce aud. Am stat tot
timpul crizei la Berlin, adic� �n �nsu�i focarul �ntregii ac�iuni care a r�scolit
Europa Central�: n-am v�zut cinci oameni aduna�i la un loc pe strad�, n-am observat
at�t la Berlin c�t �i la Viena �i prin celelalte ora�e prin care am trecut nici cel
mai mic semn de tulburare a vie�ii obi�nuite. Germania a ocupat cu trupele sale
Boemia, Moravia, Slovacia, Memelul �i n-a fost rechizi�ionat un automobil, �i n-a
�nt�rziat un tren. �n noaptea �n care trupele germane au intrat �n fosta
Cehoslovacie, trenul cotidian de vagoane cu paturi (Mitropa) Wien-Ber-lin, care
circula prin Cehoslovacia, a circulat ca de obicei... Despre o posibilitate de atac
a Rom�niei, din orice parte ar fi, n-a fost �n tot cazul nici o vorb�...
Sosit acas� g�sesc aproape aceea�i stare de nebunie ca �n 1916! E de necrezut, dar
trei zile Rom�nia �ntreag� a crezut c� r�zboiul a �i �nceput! Nevast�-mea s-a
�mprumutat 50 000 lei �i a cump�rat provizii de macaroane, de orez, de conserve, de
untdelemn! S-au concentrat nu �tiu c�te clase de rezervi�ti �i ca s� nu se �tie, nu
s-au f�cut publica�ii. Jandarmii, cu brutalitatea lor, au alarmat prin sate toat�
lumea �i au �mpins to�i oamenii la caz�rmi �i pe cei din contingentele chemate �i
pe ceilal�i. La caz�rmi �i prin ora�e, oamenii au fost �inu�i 2-3 zile nem�nca�i,
nead�posti�i pe ploaie �i pe frig � p�n� i-a ales pe cei chema�i, iar restul a fost
trimis Ia vatr�. Dar aci �i a�teptau jandarmii care i-au expediat din nou la
cazarm�. Acest du-te-vino a �ncurcat toate trenurile care au fost luate cu asalt;
acelea�i spargeri de geamuri ca �n 1916, acelea�i jupuieli de catifea �i de stofa
din clasele I �i II. �i toate acestea ca s� nu se �tie c� mobiliz�m par�ial!
Collas, ambasadorul Greciei poveste�te c� trei zile au poposit oamenii �n gr�dina
din fa�a Lega�iei, mor�i de foame �i de frig � �i c� le-a trimis el p�ine de
mil�... Gogori Carp �i Cecropid care au �nso�it pe Wohlthat la plecarea lui, mi-au
afirmat c� neam�ul n-a putut ajunge la trenul s�u dec�t cu ajutorul Poli�iei �i c�
a trebuit s� se cure�e milit�re�te vagonul cu paruri �n care trebuia s� ia loc �
culoarul �i cabinele fiind invadate de mobiliza�i! Ca �n 1916! N-aud dec�t un
singur glas: �mobilizarea lui Iliescu � Turtu-caia a fost o minune pe l�ng� asta!".
� ��n ce hal de dezorganizare e armata noastr�, vai de noi!" � �Ce ne facem dac� s-
o �ncinge iar�i?" Nici o metod�, nici o ordine. S-au concentrat ofi�erii �i
solda�ii de rezerv� f�r� s� se �in� nici o seam� de �ntreprinderile de interes
public
180
sau particular. La �Steaua Rom�n�" a trebuit s� se suspende lucrul la sonde; la
�Societatea Bancar�" era c�t pe aci s� se �nchid� obloanele c�ci plecaser� aproape
to�i func�ionarii �i a�a mai pretutindeni. Scene ridicole: la M�rie Mirea
buc�t�reasa a �nchiriat un taximetru �i a plecat la b�rbatu-s�u, minoritar ungur
concentrat �i el �de fric� s� nu-1 �mpu�te jandarmii" � un Horch nou, al unui domn
C�pit�neanu, rechizi�ionat (c�ci s-au rechizi�ionat �i trei sferturi din
automobile!) a fost dat gata �n c�teva ore pe l�ng� c�rciumile de la Otopeni, de
patru tineri ap�r�tori ai Patriei, care puseser� m�na pe el! Scene tragice:
cazinoul de la Sinaia a fost �nchis din lips� de personal, feciorul �i �oferul meu
lua�i �i concentra�i!
S-au dezorganizat toate �ntreprinderile, s-au devalizat toate magazinele
alimentare, s-au pr�p�dit vagoanele, s-au rechizi�ionat automobilele, s-a dat
spectacol �n fa�a diploma�ilor �i trimi�ilor str�ini, dar nu trebuia s� se �tie
nimic despre mobilizarea noastr� par�ial�\ Caraghio�ii, canaliile!
�i pentru ce toat� aceast� tulburare a tuturor rosturilor vie�ii? Fiindc�
mobilizaser� ungurii 5 corpuri de armat�. Le mobilizaser� ca s� intre �n Rusia Sub-
Carpatin� � unde au �i intrat � f�r� s� se g�ndeasc� un moment s� ne atace! � �Nu,
domnule, au fost corpuri mobilizate la gura Mure�ului �i la gura Some�ului!" � �Da,
domnule, dar de fric� s� nu n�v�lim noi �n Ungaria, s�-i �mpiedic�m s�-�i ia partea
lor de prad� din cadavrul Cehoslovaciei"...
�i acum c� a trecut vijelia, c� a r�mas numai ru�inea incalificabilei noastre
organiz�ri de mobilizare, f�r� s� mai vorbesc de trista figur� diplomatic� pe care
o facem, crede cineva c� a r�mas c�t de pu�in� am�r�ciune �n sufletul celor
r�spunz�tori de dezastru? Doamne fere�te, sunt �nc�nta�i: �99% din cei chema�i au
r�spuns la apel, chiar dintre minoritari! Ce �ar�, domnule!" � �ara lui Hiibsch,
iubite Ca�avencu monoclat!
Ieri dup�-amiaz� a fost convocat� o �edin�� a Consiliului Na�ional al F.R.N.-ului
ca s�-�i aduc� �i el aminte c� exist�. Pretextul: un expozeu asupra situa�iei. Au
asistat mai to�i membrii �i dintre consilierii regali Vaida �i V�itoianu. Dl Arm�nd
a f�cut ca Hitler o expunere a evenimentelor �nt�mplate. Vorbind despre conven�ia
cu Germania a spus singurul lucru pe care nu trebuia s�-1 spun�: c� suntem gata s�
�ncheiem conven�ii identice �i cu alte State! Deja, printr-un interviu acordat lui
Sauerwein (Paris Soir), interviu ap�rut ieri-diminea�� dar at�t de ciudat redactat
�nc�t nu se �tie dac� vorbe�te Regele sau dac� vorbe�te d�nsul � pigmenul nostru
politic mai spusese un r�nd de
�NSEMN�RI 7.1 L N IC E. IV 39 181
prostii care numai pl�cere la Berlin nu trebuie s� fi f�cut. E specialitatea
noastr� de altminteri s� ne a�ez�m pe dou� scaune; numai s� nu ne pr�bu�im
odat�.... Dl C�linescu a mai spus �n cuv�ntarea sa c� ne trebuie un plan economic
rom�nesc, �un catechism economic", cum a spus dl profesor lorga1 �i ca Consiliul
Superior Economic va fi �ns�rcinat cu elaborarea planului lui. Bre, bre, �nc� unul?
Parc� am mai fost �ns�rcinat de M.S. s� elabor�m un plan... dar a fost destul s� se
supere dl M i�it�, ca balt� s� r�m�n� toate. S� nu se supere �i acum? E drept c� nu
mai e la Economia Na�ional�, ci la Finan�e. A �i luat cuv�ntul ieri, s�-�i expun�
adun�rii F.R.N.-ului noul buget. Am aflat cu pl�cere c� va fi de 32 miliarde.
Cre�te, cre�te, mititelul de el! Au mai luat cuv�ntul �n frumoasa �edin�� de ieri
si Gafencu (care a repetat gre�eala lui C�linescu) �i Vaida care a delirat. Seara
au m�ncat cu to�ii la Continental... Am lipsit �i dup�-amiaz� �i seara � at�t mai
�mi lipsea: i-a� fi �njurat de mam�!
At�t de a�teptatul discurs al lui Mussolini � nu mai vorbise din septembrie, ca s�
zic a�a � a fost �inut duminic�. Un �Duce" cam dezumflat. Fasciile, �Axa" , �
literatura obi�nuit�, ��ntre Italia �i Fran�a a fost o baricad� � Spania � care a
c�zut. Cu Fran�a avem trei probleme de rezolvat: Tunis, Djibouti �i Suez..."
Revendic�rile �i amenin��rile (ridicole) ;;-au transformat �n �probleme"... La
Berlin �i Londra discursul lui Mussolini a f�cut bun� impresie prin modera�ia sa.
Mul�i pa�i �napoi, cu siguran��... La Paris a fost g�sit �nc� preten�ios �i
obraznic. Francezii o iau ei de sus, acum...
Despre succesele colegului german, Mussolini s-a mul�umit s� spun� �c� ceea ce s-a
�nt�mplat era fatal s� se �nt�mple..." �i a mai explicat c� Europa central� e
domeniul de ac�iune al Germaniei, pe c�nd al Italiei e Mediterana (tocmai domeniul
geografic �n care nu s-a �nt�mplat �i e �fatal" s� nu se �nt�mple nimic � afar�
numai dac� Italia va izbuti �s� lichideze" Fran�a �i Anglia dintr-o dat�)...
' 6 limb� la adresa z�natecului care s-a �mp�cat cu Regele (�i prin urmare cu
slugile lui) cu prilejul Consiliului de Coroan� �ntrunit �n lipsa mea �pentru
r�zboi"! lorga a venit �i a fost admis in tivii, ca �i doctorul Angclescu, de
altminteri. M� �ntreb de ce-mi voi 11 lacul eu uniform� �i de ce am crezut
mare�alatul Cur�ii c� nimeni mi va mai intra la Palat dec�t in uniform�'. C�nd mi-a
spus Urd�reanu c� cu lorga s-au sf�r�it toate, am fost mai de�tept �i nu 1-am
crezut. �N-are s� treac� anul �i o sa v� v�d iar�i pe to�i �n patru labe �n fa�a
lui". Cuvintele mele au fosl profetice �i iat� pe sinistrul b�rbos �ntors �cani� ad
vomitum" �i Ia loc de onoare (dup� concep�ia lui C�li-nescu -Urd�reanu). Cu Regele,
�n Consiliul de Coroan�, mi se spune c� lorga a fost de o platitudine care a
�ntrecut toate limitele. L-a declarat chiar �Rege genial"!
182
Aflu acum c� pe c�nd eram la Berlin s-au petrecut dou� evenimente senza�ionale pe
care le-am ignorat: Bene� a constituit �n America cu c�iva mini�tri r�ma�i
credincio�i (Massaryk & co.) un Guvern cehoslovac in partibus � �i tot Bene� a
�naintat S.D.N.-ului la Geneva �un protest" �mpotriva ocup�rii Cehoslovaciei de
c�tre germani, a dezlipirii slovace �i a anex�rii Ruteniei Sub-Carpatice de c�tre
unguri... Primul act e pur �i simplu ridicol; al doilea m� mir� fiindc� dovede�te
c� Bene� nu-�i d� �nc� seama c� S.D.N.-ul a �ncetat din via��. Avenol, secretarul
general �i ultima r�m�i�� a Societ�ii Na�iunilor (cine-�i mai aduce aminte de
Avenol?) a r�spuns de altminteri lui Bene�, c� ia act de protestul s�u, dar c� nu-i
poate da nici o urmare, Bene� nemaireprezen-t�nd azi nici un Stat membru al
Ligii!!! Ce dec�dere! �Sic transit..."!
�i Titulescu a p�r�sit sudul Fran�ei �i a sosit Ia Paris. O avea �i el ceva s�
reclame la S.D.N.?
�n centrul Europei lucrurile nu s-au lini�tit �nc�. Trupe �i avioane ungure�ti au
atacat �n mai multe puncte grani�a slovac�. De�i germanii au garantat aceste
grani�e �i au trupe �n Slovacia, n-au ripostat �nc�. De altminteri o comisie mixt�
a fost numit� pentru fixarea frontierei dintre Slovacia �i Ungaria. Ca s� menajeze
pe italieni probabil c� deocamdat� germanii a�teapt� rezultatul lucr�rilor acestei
comisii, care n-a �nceput �nc� s� func�ioneze.
�n Polonia de vest, de-a lungul Germaniei, manifesta�ii grave �mpotriva nem�ilor,
mai ales la Bromberg �i �mprejur. Mi�c�rile au fost puse la cale de �Asocia�ia
Polon� din Vest" care cere �ndep�rtarea tuturor proprietarilor rurali germani (c�i
au mai r�mas) �i ocupa�ie polonez� a Danzigului �i a Koenigsbergului... Au fost
lupte s�ngeroase �i oameni uci�i. La Berlin mult� nervozitate �i amenin��ri. Cam
a�a au �nceput lucrurile �i �n Cehoslovacia � s� fi sunat ceasul Poloniei?
La telegrama pe care so�ia mea a trimis-o Papei Pius al Xll-lea a primit urm�torul
r�spuns: �Santo Padre ringrazia e benefice. Cardinale Maglione". So�ia mea e
�nc�ntat� �i a �ncadrat telegrama!!!
A ap�rut decretul prin care punerea Codului de Comer� �n aplicare a fost am�nat� de
la l mai la l ianuarie 1940. �n fine! Decretul trebuia s� apar� �ndat� dup�
plecarea mea �n str�in�tate... Mai bine mai t�rziu ca niciodat�!
Vasul-�coal� �Mircea", un vas nou construit �n �antierele de la Ham-burg, a fost
luat �n primire de marina rom�n�. L-am v�zut la Hamburg; se prezenta foarte frumos
�i constituia una din curiozit�ile portului...
Dup� at�ta vreme de �palabre" ofensiva na�ionali�tilor spanioli a �nceput din nou.
Au atacat dinspre sud, din dreptul Cordobei �i din dreptul Toledoului. Trupele lui
Franco intr� ca �n unt: republicanii nu fac aproape nici o rezisten��. De la Madrid
ve�tile �ncurcate: unele telegrame anun�� c� ora�ul s-a �i predat, altele c� �nc�
nu. Ocuparea Capitalei de c�tre na�ionali�ti este �ns� iminent�...
A murit Teodor Costescu. O fiin�� ciudat�, de aspect ciufut �i aproape antipatic,
care n-a tr�it dec�t ca s� des�v�r�easc� dou� opere c�rora �nchinase toat� via�a �i
o bun� parte din averea lui: teatrul monumental din Turnu Severin �i un sat model
la mo�ia lui de l�ng� V�nj. Profesor, lung� vreme directorul liceului local pentru
dezvoltarea c�ruia a f�cut mult � a mai fost �i takist, dar un takist cinstit.
Deputat �i senator, alerga toat� ziua dup� mini�tri ca s� ob�in� subsidii �i
subven�ii. De c�te ori nu m-a asaltat �i pe mine! I-am f�cut chiar o conferin��, �n
scumpul s�u teatru �nc� neterminat. Oricum, o figur�, �ntr-o �ar� at�t de s�rac� �n
oameni!
�n lipsa mea s-a �ncheiat �i urm�rirea �Stelei Rom�ne" printr-o ordonan��
definitiv�, c�ci Parchetul nu mai face apel �i partea civil� (denun��torii, �n
specia �antaji�tii) au fost �n prealabil sco�i din cauz�. Bine, dar cum r�m�ne cu
oribilul �antaj? Mi-ar fi greu s�-1 las nepedepsit. Va trebui s� g�sim calea ca
fiecare s�-�i primeasc� pedeapsa, c�t de sus ar fi pus...
�n expozeul s�u de ieri, amicul Mitit� a avut tupeul s� vorbeasc� de degrev�ri... E
bun�!
29 martie. C�linescu a fost azi-diminea�� la mine, s�-mi explice. Mi-a explicat...
Incon�tien�� sau rea-credin��? Au mobilizat, au speriat lumea, au dezorganizat tot
�i au aruncat sute de milioane �n v�nt, pentru c�... Ungaria a mobilizat �i ea 8
divizii �i Bulgaria 4 (?) � �i c� am fost la dou� degete de pieire... Las la o
parte fleacul de amenin�are al Bulgariei, care, dup� spusele Iui C�linescu, ar fi
�ntrebat la Ankara ce atitudine ar lua Turcia �n cazul �n care trupele bulg�re�ti
ar intra �n Ca-drilater, o glum�, (de ce n-au �ntrebat �i la Atena �i la Belgrad?)
� dar cea mai bun� prob� c� Ungaria nu a avut nici o idee s� calce grani�a noastr�
e c� n-a f�cut-o, c�ci C�linescu �nsu�i mi-a m�rturisit c� nu aveam dec�t c�teva
mii de oameni de opus �n nordul ��rii si c� ungurii ar fi putut ajunge la Cluj �n
c�teva zile f�r� s� �nt�lneasc� cea mai mic� rezisten��...
184
La urma-urmei chestiunea mobiliz�rii �n sine nu avea o importan�� prea mare, era o
chestiune de oportunitate pe care Guvernul avea cu siguran�� c�dere s� o judece;
era o chestiune de cheltuial� �i de precau�ie � gre�it rezolvat� dup� mine, dar �n
fine punctul de vedere adoptat putea fi sus�inut; o precau�ie mai mult, chiar �i de
prisos, put�nd fi justificat�. Nu m-am �ntins prea mult asupra ci � dar n-am putut
ascunde primului-ministru buim�ceala si mirarea mea asupra modului cum a fost
ordonat� �i executat� mobilizarea. Aci C�linescu mi-a m�rturisit c� era complect de
acord cu mine, c� ceea ce s-a constatat �i a v�zut cu privire la concentrarea
oamenilor nu e nimic pe l�ng� dezastrul constatat �n compartimentul materialului de
r�zboi. Statul Major n-a �tiut nici ce avem �n materie de armament, nici unde-l
avem, �i c� a trebuit el, civil, s� lucreze 3 zile �i 3 nop�i ca s� stabileasc� c�
nu avem aproape nimic. Ultimele Guverne, �i mai ales T�t�rescu, au fost ni�te
criminali (expresia lui C�linescu) �i abia acum �ncepem s� avem ceva. Suntem
dezarma�i! C�linescu a r�s la b�nuiala mea de a fi ordonat mobilizarea ca s�
dovedeasc� Regelui dezorganizarea armatei �i incapacitatea Statului nostru Major�
�i a negat o asemenea inten�ie. Dar recunoa�te c� a fost o lec�ie bun�, si, crede
d�nsul, salutar� (?).
Toate astea nu sunt �ns� nimic pe l�ng� m�rturisirea, dup� mine catastrofal�, pe
care mi-a f�cut-o, c� Conven�ia economic� cu Germania s-a �ncheiat f�r� contra
partid� politic� din partea Germaniei}]] O simpl� declara�ie citit� de Fabricius la
�nceputul negocierilor c� Germania va ap�ra integritatea actual� a teritoriului
rom�nesc �n cazul �n care ar fi amenin�at�, declara�ie neconfirmat� �n acordul
final semnat...
Unde am ajuns, de la declara�iile categorice f�cute mie de Goring �n noiembrie �i
confirmate Regelui! Am r�mas cu grani�ele �n v�nt �i atunci m� �ntreb de ce ne-am
mai �nchinat bog�iile Germanici? Am discutat cu aprindere aceast� chestiune
esen�ial� a garant�rii specificate a grani�elor noastre, cu C�linescu, �i n-arn
putut s�-1 conving de gre�eala f�cut�. A c�utat el s� m� conving� de inutilitatea
unei asemenea clauze care ne-ar fi desp�r�it definitiv de Fran�a �i de Anglia �i de
concursul lor (tragedia Cehoslovaciei nu le-a deschis ochii?)!!! � �i s�-mi explice
c�, dac� ru�ii ne-ar ataca, nem�ii tot vor veni �n ajutorul �, nostru �i f�r�
tratat politic, mai ales dac� vor avea s� apere investi�iile , pe care le vor face
�n �ara noastr� (aci poate c� are dreptate, dar o conven�ie �n regul� cu
specificarea unui program de colaborare, ar fi fost mult mai eficace) � sic� e mult
mai bine c� ne-am p�strat libertatea] ; M�nca-o-ar c�inii de libertate!
Nu numai c� C�linescu nu m-a convins, dar am r�mas consternat de noua cotitur� a
politicii noastre externe. �ase luni de eforturi s-au dus
�NSEMN�RI ZILNICE. !93V 185
dracului! Am r�mas iar singuri-singurei fa�� de bestia ruseasc�, �i cu un aparat de
ap�rare ca cel ce s-a dovedit prin experien�a din zilele trecute! Mi-c inima
str�ns�, str�ns� c�t un pumn. Pe ce m�ini a �nc�put biata �ar�! Acum pricep toate
n�zb�tiile lui C�linescu �i ale lui Ga-fencu, �cu celelalte ��ri invitate s�
semneze conven�ii asem�n�toare cu cea �ncheiat� cu Germania", n�zb�tii pe care �nc�
ieri le socoteam simple impruden�e diplomatice �i scuze fa�� de alian�ele ineficace
din trecut, dar care erau declara�ii de principii ce se �ncadrau �n politica
stupid� si oarb� a unui Guvern f�r� experien�� i f�r� prevedere...
Acum �n�eleg de ce ziarele de azi anun�� ncheierea unei �Conven�ii culturale"
(!!!) cu Fran�a; acum �n�eleg temenelile ce se fac unor misiuni caraghioase trimise
de Anglia, ca aceea a lui lady Stanley', care zb�rn�ie �n mijlocul nostru �i �ine
conferin�e �n a�teptarea sosirii �unor speciali�ti" care trebuie s� ne aduc�
(pentru a c�ta oar�) investi�ii masive �n livre �i dolari2... Acum �n�eleg
declara�iile escrocului de Tilea la Londra � acum �n�eleg toate... �i m� iau cu
m�inile de p�rul care mi-a mai r�mas!
C�linescu mi-a confirmat necesitatea (�n fine recunoscut�!!) a planului economic pe
care-1 propun de at�ta vreme, �mi va trimite o adres� oficial� pentru a cere
Consiliului Superior Economic elaborarea imediat� a planului...
Despre Tilca mi-a spus c� deocamdat� va mai r�m�ne la Bucure�ti... Se va mul�umi
Berlinul cu at�t?
N-am putut s� ascund d-lui prim-ministru c� am g�sit �n Germania o atmosfer� plin�
de ne�ncredere at�t fa�� de Rege, c�t �i de Guvernul Majest�ii Sale... Nu i-a
pl�cut.
Paul Goma a fost la mine s�-mi spun� c� �n cercurile administrative atmosfera
Guvernului e rea, c� to�i �i dau seama c� nu mai merge, c� o schimbare de Guvern e
iminent� (!), c� to�i spun c� trebuie s� iau eu Guvernul (caraghio�ii!). Alexeanu,
rezidentul Bucegilor �i omul lui C�linescu ar fi �ns�rcinat ieri-sear� pe Goma �s�-
i plaseze" pe cei doi �efi de cabinet ai s�i, �i �nc� de urgen��, c�ci nu se �tie
ce se poate �nt�mpla... Tot Goma pretinde c� colonelul Rusescu (de la Palat) cu
care
1 Lady Stanley e fiica lordului Londonderry �i so�ia lordului Stanley, fiul
lordului Derby �i ministrul Comer�ului. E de altminteri o cucoan� frumoasa �i
de�teapt�.
- Scanavi care vine de la Paris �mi spune c� Pallash (un mare cunosc�tor al
�opiniei" din City i-a afirmat c� Rom�nia nu poate conta pe capital englez dec�t
dup� ce, mai �nt�i, toate nevoile armamentului englez, �i apoi toate nevoile de
investi�ii �n coloniile britanice vor fi fost satisf�cute. Pa�te murgule!
186
e rud� �i prieten, i-ar fi spus c� s-a cerut agrementul la Londra pentru C�linescu
(!!), rug�ndu-1 bine�n�eles s� nu spun� nimic nim�nui. De aia s-a �nfiin�at Goma la
mine azi-diminea��...
Madridul a fost �n fine ocupat de na�ionali�ti f�r� lupte, f�r� v�rsare de s�nge.
Republicanii s-au predat, de oboseal�; cea mai mare parte a �militan�ilor" a fugit
spre Valencia... Pe toate fronturile trupele lui Franco �nainteaz� victorioase �i
f�r� s� �nt�mpine rezistent�. S-a sf�r�it �co�marul" ce dureaz� de aproape trei
ani...
Un comunicat al Guvernului nostru ne aduce la cuno�tin�� c� Guvernul Franco a fost
recunoscut de noi �de jure", �nc� de la 23 februarie, dar c� �n �n�elegere cu cei
de la Burgos recunoa�terea a fost t�inuit� din cauza refugia�ilor na�ionali�ti de
la Lega�ia noastr� din Madrid. Acum, dup� luarea Madridului, t�inuita decizie se d�
pe fa��...
Fasci�tii au f�cut la Roma o mare manifesta�ie lui Mussolini, dup� c�derea
Madridului. A�a e soarta actual� a Ducelui s� se bucure de succesele altora. De la
balcon, dictatorul a strigat: �A�a se vor pr�bu�i pretutindeni du�manii...
Italiei!" Tronc Mari�o!
La Berlin enervare mare �mpotriva Poloniei din cauza manifest�rilor antigermane. Se
cere potolirea lor, pe un ton cominatoriu foarte apropiat de termenii unui
ultimatum...
Luptele �ntre unguri �i slovaci continu� pe grani��, dar azi se pl�ng ungurii c�-i
atac� �i bombardeaz� armata (!!) slovac�. Probabil c� au intervenit for�e germane
camuflate...
La Londra mare activitate diplomatic� pentru constituirea unui front care s� vin�
�n ajutorul Statelor mici din Europa central� �i oriental� �n cazul unui atac din
partea Germaniei. Chamberlain s-a �ntins mult �n Camera Comunelor asupra Conven�iei
germano-rom�ne �i a explicat c� ea nu are un caracter politic, c� rela�iile Angliei
cu Rom�nia r�m�n neschimbate �i c� Anglia �i Fran�a n-ar r�m�ne indiferente fa�� de
o ac�iune brutal� �ntreprins� �mpotriva Rom�niei, Olandei sau Elve�iei (???).
Acum c�teva zile un decret-lege a m�rit pensiile militare �i a reorganizat casa de
credit a ofi�erilor (legea care trebuia s� apar� �n momentul plec�rii mele �n
str�in�tate). Dup� admirabila dovad� de destoinicie dat� de d.d. ofi�eri �n
mobilizarea actual�, necesitatea unei recompense speciale era evident�!
O m�sur� bun�: s-a �nfiin�at pe l�ng� Prefectura Poli�iei Bucure�ti o Judec�torie
special� pentru judecata repede a contraven�iilor de flagrant delict, p�n� acum
supuse judec�rii, fanteziei �i l�comiei d-lui Prefect �i a agen�ilor d-sale...
Azi la ora 12 Consiliu de administra�ie la Re�i�a. Am cooptat �i proclamat
pre�edinte (�n locul lui Balif persistent �n demisia sa) pe dl Er-nest Urd�reanu...
La mirarea mea, c�ci �tiam c� Urd�reanu fusese �demisionat" din toate consiliile �n
care figura, situa�ia sa de ministru al Casei Regale nefiind compatibil� cu
func�iile de administrator al unor societ�i ce �lucreaz�" cu Statul � mi s-a
r�spuns c� Regele face o singur� excep�ie pentru �Re�i�a", deoarece la aceast�
societate s-a creat o tradi�ie, anume ca pre�edintele s� fie cel mai �nalt demnitar
al Cur�ii: Barbu �tirbei. Balif �i Urd�reanu!!! Tradi�ia e tradi�ie...
Scanavi a fost la mine �i mi-a explicat c� familia Regal� (Regina Elisabeta, Regele
Carol �i Regina Marioara) a devenit posesoarea majorit�ii ac�iunilor B�ncii de
Credit (410 000 ac�iuni din 800 000). S-au cump�rat ac�iuni de la str�ini, de la
Hefter, de la Kaufmann... Banca va fi reorganizat�. Kaufmann pleac� din fruntea ei
�i se mut� la Paris, unde pe l�ng� alte afaceri vrea s� �ntemeieze o Banc� anglo-
franco-rp-m�n�... Scanavi nu crede c� va reu�i �n aceast� din urm� �ncercare, �n
tot cazul, �n fruntea B�ncii de Credit nu va r�m�ne...
30 martie, �ncordarea �ntre Berlin �i Var�ovia e �n cre�tere. Manifest�rile
antigermane �n �Coridor" �i �n Pomerania tot mai continu�, de�i ceva mai domol, �n
schimb Beck a publicat un comunicat prin care declar� c� Polonia respinge
�sugestiunile" germane privitoare la Danzig �i la construirea unei autostr�zi
germane prin �Coridor" spre Konig-sberg... Berlinul �i exprim� mirarea fa�� de un
asemenea comunicat, cele dou� �sugestiuni" constituind baza unor discu�ii care
dureaz� �ntre cele dou� ��ri de mai mul�i ani... Conversa�ii mai mult acre �ntre
mini�trii de Externe ai fiec�rei ��ri �i ambasadorii respectivi...
Beck, care trebuia s� mearg� la Berlin, ar fi renun�at la aceast� vizit�. Va merge
�ns� la Londra �i aceast� c�l�torie sup�r� pe germani... Ce o mai ie�i �i de aci!
Polonezii se arat� �ns� d�rji �i germanii nu vor s� ajung� la r�zboi... Dac� s-ar
fi ar�tat �i englezii �i francezii d�rji �n septembrie nu s-ar fi �nt�mplat c�te s-
au �nt�mplat...
Radu Cru�escu va fi primit m�ine de Hitler care se �napoiaz� ast�zi la Berlin,
pentru prezentarea scrisorilor sale de acreditare.

Argetoianu 6 - 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Argetoianu 6 - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colec�ia ISTORIE & POLITIC�

S-ar putea să vă placă și