Sunteți pe pagina 1din 73

Scanned by comisaru

Scanned by comisaru
Scanned by comisaru
Scanned by comisaru
9i ,a~a, aproape pe nesimtite, "D" Ia reinceput sa cinte ... data 0 echipa jucind mai bine decit "D" impotriva lui
Prima mare victorie a fost recucerirea Bucure~tilor. Trei Diosgyor. $i n-am vazut niciodata 0 extrema mai nebuna
puncte cu C.C.A.-ul, care avea sa ci~tige campionatul cu decit Ivansuc in dupa-amiaza aceea. !nehipuiti-va un
7 puncte avans. Trei puncte cu Progresul! ['rei puncte cu Ivansuc repetind de zece ori starturile lui John Carlos.
Dinlamo! \'frei puncte cu Rapid! 0 jumatate din punctele Inchipuiti-va un Ivansuc ademenindu-l mereu pe Ma-
noastre le-iam ci~tigat cu bucure~tenii. A fost un virtej, teianu in "un-doi"-uri pe un singur metru patrat. In-
ea pe vremea "doetorilor" ... chipuiti-va un Ivansuc ~utind fara pendulare, ca la antre-
Ce mult mi-a plaeut mie "D" in toamna lui 1959 ~i pri- nament. Inehipuiti-va, in sfir~it, un Ivansue epuizat in mi-
mavara lui 1960. Dneori, aeel "D", eu Ivansuc ~i eu Ma- nutul 80, prabu~indu-se de pe urma efortului la picioorele
teianu, cu Mareu ~i eu Sueiu, m-a facut sa-l uit pina ~i iui Bandi-baci ... A fost 0 seara de vis. A fost seara in
pe \'fony. $i asta spune, cred eu, tot. In poarta era Mo- care Ivansuc mi-a aratat ee ar fi putut sa fie daca ar fi
gut, in mare forma. Traian i~i deseoperise adevarata vo- erezut eu adevarat in fotbal.
catie, pe post de stoper ... Petru Emil ~i ITavi Popescu In seal'a aeeea am eautat sa stau de vorba anume cu
formau eea mai elegant a halfie din tara, iar acolo, in Ivansue. Dar n-am reu~it. Zoli a fost 0 fire eu totu1ldeose-
fata, Suciu era interul ratacitor, Marcu luase locul lui bita decit cea a lui Tony, de pilda. Dupa un meci mare el era
\'fony, Mateianu scria pe gazon, sohimbind penitele aprola- ffntotdeauna eel mai tacut jueator a1 echipei, 1a masa sau
pe automat, ea aeordeonistul registrele, Horatiu parca
alerga la vale, iar Ivansuc adueea pe teren 0 personalitate
oare avea sa subjuge intTeg Clujul fotbalistic aproape
10 ani.
A fost un campionat tare frumos, terminat eu locul 5*,
care era insa cit locul 3. $i cind te ginde~ti ca aceasHi
eehipa de locul 3 a fost la un pas de a juea un an intreg
in divizia B! Intunecate sint caile tale, balon rotund! ...
Cea mai frumoasa zi a primaverii 1960 ,a fost, pentru
"D", 0 zi de aprilie, eind am juoat in Dngaria, eu Dios-
gyor, ci~tigind eu 4-2. (Nu-mi adue aminte ea 0 eehipa
romftneasea sa fi inseris vreodata patru goluri unei echipe
magihiare, in Dngaria. Iar dupa acel 2-4 cu "D", Diosgy6r
avea sa ci~tige ~ase meciuri 118 rind in campionatul ma-
ghiar.)
Am vazut eu multe jocuri de fotbal. Am vazut juditori
eu faima. I-am prins, in ultima vreme, prin televiziune,
pe toti uria~ii fotbalului mondial. N-am vazut insa nicio-
•• Clasamentul editiei 1959-60 a campionatului:
1. C.C.A. 22 15 4 3 52 : 25 34
2. Steagul ROi?u 22 9 9 4 47 : 34 27
3. Petrolul 22 8 8 6 33 : 23 24
4. Farul 22 9 6 7 33 : 34 24 Petru Emil in tri-
5. :;>tiinta Cluj 22 7 10 5 34 : 32 24 caul echipei natio-
6. Urmeaza, printre altii, U.T.A., Dinamo Bucurei?ti i?i Rapid. nale

106
pe drum. Se inchidea ~n e.l..$i r~mi~neapierdut, c~ gin~u- I: A realizat mai mult de 40 la suta cu ani in urma,
rile aiurea. N-am rew;nt mClOdata sa stau de vorba, pe In- dar a ajuns ~i ea la 40 (n.r. - discutia se poarta in pe-
delete, cu Zoli lvansuc. Cu toate di am incercat deseori, ca rioada de loc roza din 1966-67).
sa-l judec, ca fotbalist ~i ca medic. lata de ce am sa repro- R: Adica?
duc un dialog Zoli-reporter, care mie mi se pare a fi un I: Cifrele nu mint. Cu lotul sau, mai bine zis, cu po-
dialog de mare sinceritate. Dialogul se intituleaza "Fotba- tentialul sau, "D" nu are voie sa coiboare vreodata sub
lul merita sa fie 0 obsesie" !?iincepe cu 0 scurta introdu- locul 5-6 in finalul campionatului. Dar pozitia noas-
cere de atmosfera, pe care va rog sa nu 0 cititi daca sinteti tra actuala in clasament nu minte. Ea e in functie de
nerabdatori sa aflati ceea ce eu n-am putut afla niciodata. etapa. In functie de locul de disputare a meciului: acasa
"Putini dintre jucatorii nm;llriau izbutit sa egaleze popu- sau "afara". lar uneori nici macar in functie de asta ...
laritatea de care se bucura lvansuc la Cluj. "Mia" de spec- R: Cum explici?
tatori prezenta la antrenamentele Dniversitatii pe stadionul I: Pentru un student e din ce in ce mai greu sa faca
din Parc e atrasa in primul rind de mirajul !?uturilor ~i fata, la cel mai inalt nivel, ~colii ~i fotbalului. $coala e
fentelor lui Zoli, iar multe din zonele goale ale tribunelor mereu mai exigenta. Fotbalul la fel. Nu intimplator anul
in zi de meci au 0 singura explicatie: cu 0 seara inainte trecut am avut cinci repetenti in echipa. N-are rost sa
s-a zvonit ca "miraculoasa glezna" a lui lvansuc acuza dau nume. E destul sa spun ca toate compartimentele,
dureri. inclusiv portarul, sint reprezentate.
"Doctorul lvansuc" - cum Ie place unor crainici sa R: Totu~i tu ,ai absolvit frumos Medicina.
I: Dar ma costa cele 60 la suta de fotbal.
spuna, cu evlaV'ie, in dauna rostirii lapidare - este, in-
tr-adevar, un seducator al tribunelor. Copiii Clujului se R: Regreti?
inscriu pentru dreptul de a-i purta valijoara, fetele i~i po- I: Raspunsul e tare greu. Cind eram copil, la Re!?ita,
trivesc instinctiv parul cind trec pe linga Zoli, batrinii prin 1952, nu visam sa ajung fotbalist. De~i jucam in
clujeni il compara cu marii jucatori din trecut, iar unii spe- echipa intii la 14 ani, ma impresiona mai mult un elec-
trician din uzina dedt Mateon al nostru sau chiar Pet-
ciali~ti (~i nu numai cei din Cluj) Ii atribuie calitati su- schovski. Pe electrician il vedeam la panou in fiecare zi,
perioare consacratilor din ultimii ani.
$i totu~i ... pe dnd Mateon era criticat ~i la "Apro:oar" ~i la frize-
rie. A~a se face ca am plecat la Electromotor, la Timi-
Acest ,,~i totu~i" este tema interviului nostru ... ~oara. M-am dus la 0 echipa mai mica numai ca sa pot
Reporterul: Da-mi voie, draga Zoli, sa atac frontal face ~coala tehnica de energie electrica. Apoi m-am in-
a~a cum nu pre a faci tu in ultima vreme - ~i sa-ti ofer, tors la Re~ita ... A venit meciul cu lugoslavia 5-1 ...
spre desfacere, nodul gordian: e~ti sau nu multumit de ~i-a~a a incoltit in mine gindul de a deveni medic.
ceea ce ai fi:icut pina acum in fotbal? R: E~ti putin cinic.
lvansuc: Nul De trei ori nul I: Te rog sa nu confunzi sinceritatea cu cinismul.
R: Cit crezi di ai realizat din "posibilul lvansuc" de R: Spune mai departe ...
acum 10 ani? I: $i am facut medicina. Am furat, bineinteles, din £ot-
I: Nu stau pe ginduri. 40 la suta! bal. Pentru ca toata lumea ~tia ca spre Ia~i sau spre
R: Nu cumva e 0 incercare de a spori "mitul Ivansuc"? Constanta pleci de vineri seara ~i revii luni dimineata
I: Nu obi!?nuiesc. sau chiar la prinz. Pentru ca orice drum la Bucure~ti
pentru lot, sa zicem miercuri, te mai costa doua zile. $i-
R: Spune-mi, atunci, cit a realizat ~i dt realizeaza "D"? atunci?

108 109
R: Zoli draga, pentru ca am inceput 0 discutie ,absolut I: A~ face, poate, altceva. A~ descoperi, In sfir~it, min-
deschisa, vreau sa recuno~ti ca ~i in conditiile pe care dria de a fi fotbalist. La urma urmei, intre timp, Stanley
Ie enumeri, voi, studentii-fotbali~ti, irositi destul timp ... Matthews a fost InnobHat pentru fotbaI, iar Sivori ~i
I: Fara-ndoiala. Exista un climat epicurean in orice Altafini au garda personala la Napoli. Ca sa nu mai vor-
echipa studenteasca. Un climat impropriu marelui fotbal. besc de altii.
Fara indoiala. Dar asta e aproape 0 lege obiectiva. N-ai R: $i ~coala, Zoli?
ce-i face. Bunul meu prieten Petru Emil n-a putut re- I: N-~ renunta la ~coala. A~ face insa LE.F.S.-ul.
zista
Dinamo. decit foarte putin intr-o echipa cu pretentii, ca
Adica ,,~coala sportivilor". In speranta ca LE.F.S.-ul ar
R: $1 totu~i unii ... intelege ca un adevarat fotbalist are nevoie de TIMP. Nu
numai de timpul petre cut pe gazon, ci ~i de un pic de
I: $tiu ce vrei sa spul. Ai sa-mi aminte~ti de docto- timp in care sa gindeasca fotbalul. Sa compuna faze ima-
rul Mircea Luca, de doctorul Traian Georgescu. Excep- ginare, sa-l dribleze pe Bobby Charlton la 2 000 de kilo-
till Nae Mircea apartine altor vremuri, iar Traian e un metri depart1are, sa ~uteze la poarta lui Sarti ~i a~a mai
temperament de exceptie. $i daca te bazezi pe exceptii. departe ...
nu faci decit sa induci lumea in eroare sau sa-i ceri Uni- R: Visezi, Zoli ...
versitatii din Cluj sa elimine pe Atletico Madrid din "Cupa I: Nu. Nu visez. Dar imi dau seama, tot mai mult, ca
Cupelor".
fotbalul merita sa fie 0 obsesie ~i nu un scirtiit de vioara,
R: Ce poti spune despre pregatirea echipei voastre de-a o ora pe zi, in mina unui medic geJos pe ton'lll formidabil
lungul anilor? .
al lui $tefan Ruha ...
I: Cam chinuita. In zigzagurl. E greu sa antrenezi 0 $i doctorul Ivansuc a ramas dus pe ginduri, de pardi
echipa
romanica. cind X e la ora de biologie, iar Y - La filologie ar Ii fost singur ...
R: $i cum au reaction at antrenorii? *
I: Cel mai ... realist a fost Sepcl. EI a inteles ca m
fotbalul nostru exist a 0 notiune precisa: echipa studen- ... Pentru mine, Tony a fost un jucator foarte bun ~i
teasca. un prieten minunat. Pe Ivansuc nu I-am inteles, poate,
R: 0 mica pavanteza: ce parere ai despre evolutia fot- niciodata, dar aslla nu m-a impiedicat sa vad in el un
balului? fotbalist de talie mondiala. Cel mai bun din toti cei care
I: Crezi ca are vreo importanta parerea unui diletant? au jucat 1a Cluj in ultimii 25 de ani, chiar cu cele 40 La
R: A unui diletant care ginde~te, da ... suta, care slnt, de fapt, 70.
In editia urmatoare, "U" urca un loc*, de~i numaru1
I: Fie. Atunci pot spune ca - in ciuda aparentelor _ echi'pe1or cre~te de la 12 la 14. Am ajuns, astfel, cea
fotbalul se intoarce 1a izvoare. Nichi Dumitriu crede In
"un-doi"-uri. Eu, insa, cred in driblinguri. Cred in .ac-
tiunea pe cont propriu. Cred in Mazzolla contra IUl * Clasamentul 1960-61 al eampionatului:
Vasas ... anA~a 1. C.C.A. 26 17 3 6 61 : 36 37
pe maid ... dribleaza sau, mai exact, ~a driblau copiii 2. Diraamo Bue. 26 14 4 8 56 : 31 32
3. Rapid 26 11 8 7 37 : 31 30
R: 0 ultima intrebare: ce ai face daca ar fi sa ai din 4. ~tiinta Cluj 26 12 5 9 47 : 44 29
nou 18 ani? 5. Steagul Ro~u 26 12 4 10 50 : 40 ~l}
6. Petrolul 26 10 8 8 45 : 45 2i

110
111
mai bun a echipa a provinciei; plus 0 vietorie la Dinamo
Bucure!?ti (2-0), un joc egal cu C.C.A. (2-2), plus trei "HAl DE U!"
puncte din patru cu Progresul !?i doua vietorii cu Rapid.
"U" ajunsese astfel la plafonul maxim al deceniului VII.
Acum inaint~ii urca treptele c1asamentului golgeterilor. D ar sa ne intoarcem la campionat. Amintisem de
Traian Georgescu i~i serbeaza 10 ani la "U". $i toate locul 4 al editiei 1960/61. In editia urmatoare (1961{62)
astea dupa cele 11 remize penibile din campionatul salvat pierdem 4 puncte !?i trei locuri*. Sa ne consolam oare cu
de . " Rapid. gindul ca Steaua e in urma noastra !?i ca, intr-adevar,
"U" recapata gustul riscului. Jucam deschis cu C.C.A. nimie nu e ve!?nie?Dinamo a ci!?tigatcampionatul galopind.
!?i pierdem cu 5-1. Dar, jucind la fel de deschis, batem E vremea lui Nunweiller III !?ia lui Pircalab, de!?i,pentru
Lupenii cu 7-2. La Ploie!?ti, cu Petrolul, pierdem cu mine cel putin, de la Ivansuc la Pircalab e ca de la Jaguar
0-4, dar la Cluj, tot au Petrolul, ci~tigam eu 6-1. Cele la Simca. Cu1mea e ca Dinamo, in galopul sau, nu izbu-
11 remize sint, intr-adevar, departe ... "U" cinta, dan- te!?te sa invinga pe "U" (2-2 la Cluj !?i tot atita la
seaza, nu se apara !?i... marcheaza. La "Ursus", poetii Bucure!?ti). Culmea e ca Steaua, Rapid !?iprogresul reu~e5c
compun ode pentru Ivansuc. La locuinta aceluia!?i Ivansuc, sa adune, in fata noastra, doar 4 puncte din 12.
pictorii lucreaza 0 fresca ciudata, in amintirea doctorului "U" continua sa placa in Bucure!?ti. De ce? Pentru
care i-a sedus pe toti, cu farmecul sau straniu de "anii de munca" ai lui Traian Georgescu, pentru aruncarile
mizantrop. de la tu!?a ale lui Remus Cimpeanu, pentru "ingimfarea"
Cit va dura oare aceasta euforie? - se intreaba pentru lui Petru Emil, care se incapatineaza sa nu priveasca
a nu !?tiu cita oara suporterul c1ujean care !?tie de 40 de niciodata jos, spre minge, tot a!?a cum Alehin nu privea
ani ca drumul de marire al echipei dureaza intotdeauna aproape niciodata piesele de ~ah in timpul jocului, susti-
doar vreo trei ani, ca sa coboare in urmatorii doi, potrivit nind ca il distrag !?i-l impiediea sa gindeasca ... Da ...
dialecticii precise a cincinalului studentesc? Toti cei "U" continua sa placa in Bucure!?ti. Pentru inver!?unarile
indragostiti de "U" i~i indreapta privirile spre "Cupa de 0 c1ipa ale lui Ivansuc. Pentru inaltarile lui Tavi
Romfmiei", in speranta ca bataliile de 0 zi 0 sa Ie aduca Popescu, care plute!?te asemenea lui Nijinsky (spun biitri-
ceea ce campionatul - lung !?igrav - nu Ie poate oferi. nii) sau ale lui Aldrin pe Luna (ar spune copiii). $i pentru
ca sectorul de tribuna al studentilor bucure!?teni a aflat
Dar, aici, in Cupa, "U" se izbe~te de pofta de viata a de la Sfera sau de la $tefanescu Marius ca $tiinta** e un
echipelor mai mici, care vor sa traiasca, macar ca nume de trecere spre adevaratul "U" ~i ca intotdeauna
efemeridele, 0 zi pe an. A!?ase face ca echipa frumosului !?epcile ro!?ii din tribunele Clujului i~i incurajau echipa
"U" 1961 pierde in ,,16 zecimi", la Cimpia Turzii (1-3) ... cu "Haide, U!", un u prelung, poate in amintirea tulnice-
A!?ase face ca in anul urmator "U" este nevoit sa indure lor care adunasera echipa dupa anii Sibiului.
rabufnirile mindriei jignite a lui C.S. Baia Mare, care se
opre~te doar la 4-2. A!?ase face ca in 1963, la Satu Mare,
* Clasamentul editiei 1961/62 a campionatului:
intrealga tesatura de pase a "ui!?tilor" mei se rupe ca 0 1. Dinamo Bucure~ti 26 14 8 4 62 : 35 36
dantela veche (0-2). A!?a se face, in sfir!?it, ca in editia 2. Petrolul 26 13 7 6 57 : 33 33
1963/64 a Cupei, cind sortii ne trimit la Sinaia, pardi 3. Progresul 26 12 7 7 47: 32 31
4. Steagllll ROi}u 26 13 3 10 52 : 39 29
anume pentru a ne reface printre brazi, dupa exam ene, 5. Rapid 26 10 8 8 38 : 37 28
"U" pierde !?iin fata echipei de copilandri a "Carpatilor". 6. Diniimo Bacilu 26 11 5 10 35: 36 27
Se anunta, oare, sfir!?itul unei noi echipe? 7. $tiinta Cluj 26 10 6 10 46 : 44 26
** A~a s-a numit "U" intr-o vreme, prin 1951-66

112
8 - Sepcile Ro~ii 113
MINUTUL 90 ... In editia 1962-63venim iar frumos pe locul 4 din cap·,
~i cu alte patru locuri inaintea Rapidului, in baza legii
vechi care spune ca pe cine nu la!?i sa moara nu te lasa
sa traie!?ti.
In 1962,in primavara, am fost in Polonia, pentru doua Echipa merge bine acum. Zoli $i halfii lucreaza pentru
Mihai Adam, cel venit de la Cimpia, f?i astfel Mihai se
jocuri. Erau doua jocuri cu echipe bune: begia, cea care
a cazut in C.C.E. cu U.T.A., $i Lech din Poznan ... Am apropie de cifrele lui Tony Dascalu ... CJ:~tigam jocuri
frumoase. 0 singura ciudatenie: luam goluri pre a multe.
plecat cu destule griji. Cam pierdusem obi$nuinta jocurilor Si totu$i sintem la un pas de locul 3. Cum?
internationale. Mai emu ~i ceva accidentati in edhipa. , Tocmai se juca ultima etapa, cu Dinamo Bucure$ti, la
Mai era $i Polonia, care batuse Franta la Paris, cu 3-1, Cluj. Golurile curg de la 0 poarta la alta. A$a ajungem
chiar in zilele acelea. Inainte de plecare, oamenii de la la 3-3, in ultimul minut. Trebuie sa va spun ca pina
federatie ne-au rU(gat sa stringem dt putem rindurile, ca atunci am fost peste ei, dar fara spor. lata ca vine ~i
sa nu iasa bataie mare, ca $i a$a se adunasera multe pe minutul 90. Intram ... Atacam $i, din fericire, obtinem
capul fotbalului romanesc. $i "U" a ~tiut sa stringa un penalty. Cine sa bata? Baietii se codesc. Cum s-au
rindurile. Ba mai mult, a $tiut sa vina $i cu laude. Dar codit $i la Yokohama, cu Constantin. $i-atunci, vazind
laudele n-ar fi nimie. Pentru ca la fotbal nu e ca la teatru.
teama copiilor, vine Traian Georgescu de la "becie" $i
Un teatru pleaca in strainatate $i poate sa se mtoarca pune mingea pe mU$uroiul de var. Apoi se departeaza
acasa adudnd doar ziarele care au scris de bine $i sa vreo cinci metri, cum Ii e obiceiu1. $i trage. $i rateaza ...
fuga ca de foc de cele care au saris de rau. In fotoal nu Peste 10 secunde, arbitrul fluiera sfir$itul meciului. Dar
faci nimic cu laudele. In fotb81, ce sta scris la tabela de nici n-apuca. Publicul incepe sa huiduie. A uitat intr-o
marcaj, adica 1-0 sau 2-1, e totu1. Asta-i diferenta. clipa golurile lui Traian la poarta lui Voinescu. A uitat
Asta-i $i motivul pentru care, ani in ~ir, fotbalul a fost golurile (nenumarate) scoase de Traian, ca stoper, de pe
luat in tarbaca, iar filmele s-au ascuns dupa perdelele linia portii, in situatii mult mai grele dedt lupta pentru
de catifea. Atunci, in Polonia, am facut un 1-1 $i un 10cu1 4 sau 3. A uitat cei 12 ani de fidelitate ai ploie$-
1-0 pentru noi. :rare a!? vrea ca !?i U.T.A. sa faca 1-1 teanului, cu care nu se pot laud a prea multi clujeni de
cu Legia, acolo, la begia acasa. lmi aduc aminte ca jocul origine. A uitat tot. $i tine minte un singur lucru: di
de 1-0 se disputa pe stadionul pe care tocmai avea sa acest din urma penalty al lui Traian ne-ar fi putut urca
soseasca "Cursa pacii". Mai erau 15 minute pina la fluie- pe locul 3, inaintea timi~orenilor, astfel ca sa nu-i avem
rul final, dnd, deodata, au aparut cicli!?tii. Meciul s-a in fata dedt pe Dinamo ~i Steaua.
intrerupt $i nu s-a mai reluat. Rezultatul din minutul L-am vazut pe Traian dupa meci $i in zilele urmatoare.
75 a r~mas definitiv. Cred ca in Anglia, chiar dadi mai Era necajit. lmi spune: "Merg pe strada, $i odata aud:
1Jraim 0 mie de ani, n-am putea vedea ni$te biciclete «Uite-l, e Georgescu ... A imbatrinit ... Nu mai $tie sa
dea nici de la 11»".
oprind din joc mingea de fotba1.
Cu un an in urma, adica in 1961, am fost intr-un turneu
* Clasamentul editiei 1962/63 a campionatului:
de trei jocuri in lugoslavia. $i iara$i ne-am descurcat. $i 1. Dinamo Bucure~ti 27 14 9 4 46 : 25 37
tot nu numai cu laude. Am pierdut cu Vojvodina (1-4), 2. Steaua 27 13 8 6 58 : 42 34
am facut 2-2 eu Sarajevo ~i am d~tigat cu Vardar Skoplje 3. $tiinta Timi~oara 27 11 7 9 41 : 39 29
4. $tiinta Cluj 27 11 7 9 42 : 44 29
(2-1). Varadul d~tigase in anul acela Cup a lugoslaviei. 5. Farul 27 12 4 11 48 : 38 28
Dar iar trebuie sa ne intoarcem la campionat ... 6. Steagul Ro~u 27 12 4 11 48 : 44 28

114 115
N-am pus prea mult la inima vorbele flacaului. La Ca sa fiu iara~i foarte drept, "U" a avut ~n 50 de ani
urma urmei, gura lumii - sloboda. Dar am vazut in acel trei echipe. Echipa Academiei Comerciale, adica echipa
penalty ratat un semn. In 1956, semnul meu a fost Iuj S:-::ra ~i Sepi, In 1931/33, echipa Medicinei, adica
c;:[jipa c2lor ~apte doctori, de la Cristea la Coracu, in
mingea aceea gre~ita din meciul cu Olympique Charleroi. 1945/48, ~i echipa juri1;>tilor,cea din 1960/63. In aceasta
Acum semnul era mingea trasa prost de la 11 metri. $i ultima echipa, juri1;>tiau fost Costin, Remus Cimpeanu,
nu eram in joc doar noi: Luca $i Georgescu. Nu! Era in Petru Emil, Tavi Popescu, Mateianu, Horatiu Moldovan.
joc, parca, echipa intreaga. $i echipa incepea sa coboare. $i ca sa ma mindresc inca 0 dana, a1;> vrea sa amintesc ca
ceilalti au fost - da, da! - au fost tot doctori: Traian,
Ivansue 1;>iMichi Szabo. (Pe Paul Marcu nu-l mai pome-
nese, pentru ea sta toata ziua la eprubete, nu mai vine la
arena ~i e de categoria grea.) Veti spune, desigur, ca
aceasta impartire e fortata. Dar eu am sa va rog sa ma
credeti ca nu e de loc a~a. I-am vazut pe toti fotbali~tii
VISEZ UN FILM ... Clujului impreuna in vestiarele ultimilor 35-40 de ani.
I-am vazut pe Sepi 1;>ipe Sfera ciocanindu-1;>i eram-
poanele linga Szony-baci. (E adevarat, nu aveam
In campionatul 1963/64* am coborit tocmai pe locul 9. decit 12-13 ani, dar ma aseundeam $i eu acolo,
Dar nici nu putea fi altfel. Petru Emil plecase la Dinamo. in spatele lui Sz6ny-baci.) L-am vazut pe lonel Vigu, Cll
Tavi Popescu - de asemenea. S-a dus, cum s-ar spune, Sever, cu King-Kong, cu Jumate, eu Jo-Jo, eu Tony, $1
"centrul de comanda". Inchipuiti-va un Internazionale m-am vazut pe mine. In sfir1;>it,i-am vazut pe cei mlci,
fara Suarez ~i Corso sau, astazi, un Milan fara Rivera pe Viorel, pe Petrea, pe Tavi, fara sa ma ascund, dar
$i LodettL . 1;>tiindsa ma retrag eu citeva minute inainte de ie~irea
Atacul nostru 1;>i-aredus bateriile. "U" i$i mai aminte~te pe teren, cind tavanul vestiarului bubuie sa se darimC',
foarte rar ca e 0 echipa tinara. Ne lipsesc pasele lui cind uralele nerabdarii fae sa zbirniie ferestrele, iar copiii
Petrea. Ne lipsesc venirile pe furi~ ale lui Tavi Popescu trebuie sa-$i spuna eeva in $oapta, inainte de a ie$i la
in careul mic. E adevarat, intre timp a venit Mure~an neinchipuita lumina verde a dupa-amiezei fotbalului.
cel negricios. Nimic de zis. Mingiie mingea ca vienezii, I-am vazut pe toti $i mi-am dat seama ca "U" a fo"'t 0
se intelege cu Zoli, dar in ziare se scrie pre a mult despre echipa buna sau foarte buna numai atunei cind s-a legaL
noul tandem Ivansuc-Muresan. tmi dau seama ca e ceva lar $coala a legat cel mai bine.
artificial. $i Mure$an nici ~u pre a vrea sa invete carte, Am amintit de vestiar. De fapt, amintirile din vestiar
cu toate ca multi se tin de capul luL A$a-zisa sudura a sint cele mai frumoase ~i cele mai adevarate. Stadionul
tandemului se pierde treptat. Nu vreau sa comit prin te minte. Deseori, dumneata, spectatorule, nu vezi decit
asta erezia di fotbalul depinde de nota pe care ai luat-o ce e pe dinafara. Mi s-a intimplat uneori sa vad acolo
la examenul de anatomie sau la rezistenta materialelor. jos, pe iarba, un jucator in pozitie de drepti, in fata
Nu! $tiu ca Suarez s-a inteles foarte bine Cll Corso, eu arbitrului, impro$cindu-l cu vorbe la care sa-ti astupi
toate ca Mario nu are mai mult de cinci-~ase clase. Dar urechile. Pozitia de drepti era pentru public ...
acolo alta-i povestea. La noi, la "U", daca nu te legi $i In vestiar totul e pe fata. Visez un film despre fotbal,
altfel decit in triunghiuri sau pase nu fad nimic. in care totul sa se petreaca intr-o ora $i un sfert, dar
* Pe care am sii-l povestesc mai la vale ...
numai in vestiar. 0 jumatate de ora inainte de joc. Apoi

117
116
sfertul din pauza. lar 1a urma, 0 jumatate de ora dupa joc. de meci 0 gluma faina are un efect mai mare decit
Cite n-a~ avea sa-i povestesc operatorului ... Despre un juramint sau decit dnd minute de demagogie tactica.
buzele strinse ale lui Sfera ... Despre zimbetul lui Vaca nu ma in~e1, in ziua aceea le-a spus povestea cu
Tony ... Despre nepasarea fortata a lui Jumate ... Despre ~tudintele care vine la prorectoru1 Ciobanu cu 0 cerere
intunecarea la fata a lui lonel Vigu ... Despre mi~carile de reexaminare. Prorectoru1 ia cererea, cite~te ~i vede,
ordonate ale lui Q'raian Georgescu, atit la bucurie cit ~ila dupa nume, pronume ~i anul de studii, un "Va rog sa
tristete ... Despre privirea fixli a lui lvansuc, ca in tabloul binevoi-ti". Cind zare~te pe "binevoi-ti", Ii cade hirtia din
bautorilor de absint Despre refrenele ~uierate, obse- mina. $i nu mai are cuvinte. Studentul pleaca. Bineinteles
dante, ale lui Petrea Despre obose-ala imensa a lui ca cererea de reexaminare e respinsa in primul rind
Bandi-baci, care, dupa infringere, lasa impl'esia unui om pentru "binevoi-ti". Dar ~tudintele insista. Vine ~i a doua
scapat de la Buchenwald. oara ... Vine ~i a treia ... $i-atunci, profesorul pune
Cite n-a~ avea sa-i povestesc operatorului ... $i i-a~ apostila chiar pe loc: "Nu se apro-biif"
mai povesti 0 intimplare, dar tare mi-e teama ca e dintre A~a a ajuns cererea la minister. Studentul descoperise
cei pre a moderni ~i 0 sa ma invinuiasca de melodrama. ca "apro-ba" nu e scris ... corect ~i a vrut sa obtina un
Acum vreo trei ani jucam la Oradea. Era un meci ce profit din asta. Va dati seama ce efect a avut acest
important. In vestiar, Titus Lucaciu le-a spus citeva recurs 1a minister ...
cuvinte baietilor. Titus a ~tiut intotdeauna ca inainte Dupa ce a povestit intimp1area asta, Titus mi s-a adresat
mie: "Spune ~i tu ceva, Mircea". Eu tocmai ma uitam
la glezna 1ui Ne:;;u.Clnd ridic capul, ramin inlemnit. "U"
al meu, care purta de vreo doi ani ni:;;te tricouri de impro-
vizatie, albastru cu ,alb, despre care n-am inteles niciodata
de unde vin, era echipat de asta-data in alb-negru, cu
potcoava cea norocoasa pe piept. Am incercat sa spun
cUeva vorbe copiilor, dar n-am putut. Ma biruisera, din
nou, culorile Universitatii. $i nu mai aveam glas ...

LEGEA COMPENSATIEI

V -am promis cu vreo doua file in urma sa va spun


povestea locului 9 din campionatul 1963/64. $i-mi face
placere s-o spun, pentru ca acest loc 9 este mai frumos
decit se arata.
"La clinici" (n.r. - Mir- A:;;fi vrut sa incep cu inceputul, dar nu prea am timp
cea Luca) ~i spatiu, a~a ca am sa ~terg dintr-un condei primele

119

j
~apte etape ~i am sa ma opresc in seara lui 20 octombrie Pentru ultima etapa am plecat la Bucure~ti, ca sa jucam
1963, pe malul marii, la Constanta, dupa meciul cu Farul, cu Rapid. $i iar ne-a zimbit norocul. La 1-1, in minutul
de care am tras cu dintii, ca inecatii, dar tot I-am pierdut 87, Remus a centrat lung ~i Mure~an a marcat de la citiva
pina la urma, cu ~apte minute inainte de ultimul fluier. rnetri. Eram fericit, dar ~i putin stingherit. Nu puteam
$titi cum avea sa arate a doua zi rindul din clasament intra in vestiarul Rapidului. Ma gindeam di nu am pierdut
allui "U"? lata-I: nici un joc cu Rapidul dupa toamna fuziunii cu TAROM-ul,
care ne-a facut un loc in divizie ...
"U" 8 1 0 7 5 : 15 2 Ne-am intors acasa mai veseli ca oricind. De atunci, de
Din care se vede cum nu se poate mai bine ca am la Constanta, am ci~tigat ~apte puncte in cinci meciuri.
jucat opt meciuri ~i am adunat doua puncte. Dar mi-era putin frica. Intotdeauna am crezut intr-un
De ce m-am oprit la Constanta? Pentru ca seara de la echilibru al ~ansei la fotbal. Ma gindeam ca ne-am con-
Constanta avea sa opreasca "mersul in gol" ~i sa dea
semnalul uneia dintre cele mai frumoase campanii de
reabilitare din istoria Universitatii.
Duminica urmatoare am jucat la Cluj, cu Cri~ul Oradea,
~i am ci~tigat greu, ingrozitor de greu. In minutul 88 era
inca 0-0. $i atunci a venit mana din cer: 11 m! Nu
zimbiti. A fost un 11 m limpede, ca ochii lui Remus.
Trebuie sa va spun ca nici n-am avut curajul sa ma uit.
Vazusem doar, sau mai bine zis simtisem, ci'i se pregate~te
sa traga Tavi Popescu ... Ce greu i-o fi fost!
Apoi au izbucnit uralele. Aveam, in sfir~it, inca doua
puncte.
Peste ~apte zile am jucat tot acasa, cu Steaua, care era
sus de tot, in timp ce noi aveam doar 4 puncte din 18
posibile ... Steaua a facut un joc mare. Cu 10 minute
inainte de sfir~it, eram condu~i cu 4-2. Dar Steaua s-a
bucurat pre a devreme. De asta nu scapa nici cel mic ~i
nici cel mare. In minutul 90 era 4-3. $i aproape la fel
ca in meciul cu Cri~ul, Michi Szabo scapa in ultimele
secunde, inltr-un efort al dirsperarii, intra in careu,
fenteaza, portarul Eremia cade, golul e inevitabil, dar,
cind sa loveasca mingea, Eremia il placheaza. Penalty! ...
A urmat acela~i joc. Tavi Popescu ... Degetele mele
acoperindu-mi pleoapele ... $i gol! Aveam dnd punc-
tel ... Duminica urmatoare am pierdut la Arad. Nu prea
reu~eam sa ci~tigam la Arad. De data asta eram ~i 000-
siti ... Apoi a venit Petrolul la noi. Nimic nu mai era
u~or. Am ci~tigat pe un gol al lui Mihai Adam, eu un ~ut Asistentul univer-
de la 30 de metri, dupa un "sprint Adam". sitar Paul Marcu

120
sum at ~ansa d~tigind trei puncte in minutele 87, 88 ~i 90. am facut un joc foarte bun. Primul goll-a marcat Dinamo,
De~i poate cia ar fi trebuit sa fiu mai lucid. Era limpede prin "uistul" Petru Emil. A egalat "U", peste patru mi-
pentru toti ca noi d~tigasem meciul cu Rapid nu datorita nute, printr-un efort extraordinar al "dinamovistului"
bunavointei zeilor, ci datorita lui Paul Grajdeanu, care Vasile Alexandru. Ce teribila ironie 1... $i nu numai
nu s-a dezlipit de Dumitriu niei 0 secunda. $i totu~i, gindul ironie. E aproape 0 lege in fotbal. Ma intreb ~i astazi ce
la acea lege a compensatiei in fotbal nu mi-a dat pac~ resorturi Ii fac pe jucatorii repudiati sa izbucne.asca atunci
toata iarna. dnd joaca impotriva fostelor echipe? Nu e, bineinteles,
cazul lui Petru Emil, care n-a fost repudiat niciodata, dar
~i golul lui impotriva noastra are, cred, 0 explicatie. Emil
ar fi putut ramine la Cluj daca ar fi invins tentatia de a
juca la Bucure~tL Dar a pIecat. A simtit insa tot timpul re-
pro~ul tacit al prietenilor saL $i reactia lui a fost fireasca.
A fost rabufnirea omului care nu are argumente.
UN OM IN AFARA lEGlli A doua zi, in "Sportul", cronioa lui Cristian Mantu in-
cepea cu cuvintele: "Ieri, la meciul dintre Dinamo Bucu-

I ntre timp s-a intimplat un lucru neobi~nuit la "U".


A fost legitimat Vasile Alex,andru, un fel de hors la loi*
re$ti $i $tiinta Cluj, cei mai buni au pi'iri'isit terenul in-
vin$i". Am uitat sa va spun ca in ultimele minute de joc
dupa ce ratasem din toate pozitiile, Pircalab a centrat
precis, ~i Fratila, daca nu ma in~el, a inscris golul victo-
in fotbalul romanesc. S-a vorbit mult in legatura cu riei ... A~adar, tot in ultimele minute de joc ... Legea
aceasta legitimare. Vasile avusese, se spunea, 0 viata zbu- compensatiei, de care m-am temut atlta ... In schimb, in
ciumata peste tot. Tuturor Ie era teama ca va rupe echipa etapa urmatoare am inceput sa muncim pentru golaveraj.
in doua. Nu mai era tinaI'. AI' fi putut pactiza cu batrinii La Cluj, Al. Vasile a deschis scorul in meciul cu C.S.M.S.,
impotriva tinerilor. Ce era de facut? iar iluierul final ne-a taiat pofta de goluri la 4-l.
Pina sa ne gindim la mijlocul cel mai eficace de izolare A urmat deplasarea la Galati, unde Siderurgistul avea
a acestui "pericol public" a venit primavara ~i, 0 data cu o situatie ~i mai grea dedt a noastra. $i totu~i n-am
ea, prima etapa. Am jucat la Cluj, cu Dinamo Pite~ti. $i pierdut. Mai mult decit atit, am fost egalati cu destula
am ci~tigat cu 5-1 ... L-am urmarit in mod special pe greutate. AI. Vasile a acoperit din nou tot terenul. De sus,
Vasile. S-a batut pe tot terenul, de parca ar fi fost un din tribuna - ~i e foarte inalta "marchiza" 'figlinei -
junior la meciul de incercare pentru prima echipa. Toti se auzeau strigatele lui hors la loi, care ii indemna mereu
baietii au simtit in jocul lui Vasile un soi de disperare pe pe cei tineri cu un "Haide, U!" care avea rezonante im-
oare noi n-am avut-o niciodata. $i I-au urmat. Mure~an presionante in gura unui om ,abia venit ~i de loc iubit la
a primit, astfel, trei mingi pe tava, care au devenit golurL Cluj.
Mihai Adam a prim it ~i el doua ... Pite~tenii refuzau sa Duminica, lacasa, am ci~tigat alte doua puncte. Mure~an
ereada ca in fata lor se bate ca un leu jucatorul caruia Ii a marc at trei goluri ~i Progresul a trebuit sa se multu-
dadusera dezlegarea cu 0 singura conditie: sa nu se in- measca doar cu doua. Ne apropiam de 50 la suta - aveam
toarca. 16 puncte din 18 jocuri - ceea ce era foarte bine pentru
Duminica urmatoare am pIecat la Bucure~ti, pentru o echipa care pornise la drum cu ~apte forfait-uri unul
meciul cu marele favorit al campionatului, Dinamo. $i dupa altul. Cu toate acestea, am inceput sa sper cu ade-
varat abia dupa ce am d~tigat, in etapa urmatoare, tot la
* In afara legii (in lb. fr.). Cluj, meciul cu $tiint,a Timi~oara. Aveam 18 puncte din

122 123
19 meciuri ~i, pentru prima oara, un golaveraj pozitiv
(30 : 29). E adevarat ca am revenit la nl'£!ativ imediat dupa primul a luat cuvintul, marcind un gol, Traian Georgescu,
meciul de 113 Bra~ov (0-2), dar Farul m: a n'Gat mnra!ul, :in calitate de capitan. L-au urmat Adam, care se lansa in
chiar la Cluj, pierzind cu 3-0. cursa golgeterului, Szabo, Suciu ~i Mircea Ne~u. Ivansuc,
Aid se incheie, dupa parerea mea, formidabila campanie nemanifestindu-!ii dorinta expresa de a se prezenta in fata
"D" 1964. Am adunat 18 puncte in 12 etape. Cu Tony Das- portH lui Ion Vasile, i-a oferit lui Szabo prilejul de a mai
calu ~i cu Joja adunasem 22 de puncte in 15. Numai ca Iua un pi!icot de 9ampanie. Rezultatul final, ghici duper-
atunci nu mergeam pe sirma, ca in primavara lui 1964 ... ca!? ... 6-2 pentru Cluj*. Cel mai fericit dintre toti
['ot ceea ce a urmat a fost in limitele normalului. Am .,ui!itii" a fost AI. Vasile. Jucase 9i ci9tigase, in fata
pierdut 1a rind doua jocuri - fortasem peste puteri _ tuturor, pe Dinamo.
apoi am ci~tigat iara~i, ~i am incheiat campionatul cu un
fel de spectaco1 de varieteu, care era de fapt 0 descarcare
dupa toate cele patimite. In fata a 25 000 de spectatori.
"D" -iarta-ne, doamne - ~i-a aratat din nou ingratitu-
dinea fata de Rapid, ci~tigind u!ior, cu 3-1. Toate cele
trei goluri "uiste" au fost inscrise cu capul. Printre ACUM ORI NICIODATA
autori, bineinte1es, AI. Vasile, care nu scapa niciodata oca-
zia sa arate prietenilor sai din Bucure~ti ce poate viitorul
doctor Alexandru Vasile.
"D" Ii datoreaza foarte mult lui AI. Vasile pentru tot Am sa trec mai repede peste campionatul 1964/65,
ceea ce a facut pe teren, in crunta primavara a anului pentru ca se apropie noaptea "Cupei Romaniei" 9i nu mai
1964. AI. Vasile Ii datoreaza, insa, totul marii noastre am rabdare s-o a!itept. AI' trebui sa spun, totu!ii, despre
familii "uiste". campionat, ca "D" a reu!iit sa bat a pe Dinamo !ii la Bucu-
re!iti !ii la Cluj, ca sa faca un suspense fain in finalul
Nici pina astazi n-am izbutit sa-mi explic cum au fost campionatului, cu acel 10-1, cu lovitura "de teatru" de la
posibile cele 7 ~apte cvasi-forfait-uri la inceputu1 cam- Bra90v (Steagul RO!iu- Rapid 4-1) !ii cu ultimul cuplaj de
pionatului 1963/64. $i asta cu atit mai mult cu cit, in pe ,,23", cind Dinamo a ci!itigat campionatul - al patru-
august 1964, "D" avea sa faca jocuri mari in Spartachiada lea la rind - pe ultimii metri ...
republicana. E destul sa amintesc finala, ca sa ne putem $i acum v-a!i ruga sa ne concent ram putin impreuna,
da seama ce forta de joc capatase intre timp echipa celor ca sa putem prinde firele "Cupei Romaniei" 1964/65.
doua puncte din 16 posibile ... Finala a oferit un spectacol Adevarul e cami s-a aprins dorul de Cupa (un dol' stins
mare pe, Dinamo. Am jucat ou Banatul, care combi- de multa vreme, prin nenumarate orage mid) in seara cind
nase D.T.A. cu Timi~oara. Cu Banatul care invinsese am batut Parul, in optimi (2-1), la Bra!iov. "Sferturile"
Bucure~tii cu cUeva zile in urma ... aveam sa Ie jucam tot la Br~ov, cu Tirgu Mure!iul. Acest
Jocul a inceput catastrofal pentru noL Timi~oreanul meci mi s-a parut 9i mai simplu: 3-l.
Loli Lereter a deschis scorul, iar Tirlea I-a urcat 113 2-0. $i iata ca intimplarea face ca !ii semifinala sa fie pro-
Din acest moment, insa, "D" a demonstrat ca intelege ce gramata la Bra!iov. Adversar? Progresul Bucure!iti, echipa
inseamna Spartachiada !ii a pornit marele sau festival. care ne-a facut zile grele intotdeauna. Chiar ~i in acest
~a au inceput sa se perinde "ui~tii" mei prin fata portH
Banatului, roUnd ca la volei sau trecind, in graba, ca la * Care era sutii la sutii "U": Mogut - Marcu, Georgescu, Griij-
prezentarea concurentilor pentru San Remo ori Bra~ov. deanu, Cimpeanu - AI. Vasile, N~u - Ivansuc, Mure~an (Suciu)
Adam, Szabo.
124
125
ultim oampianat, in care a luat drumul diviziei B, Pr0- nU-s. Caut prin taate buzunarele. Le tapez, ca tapiterii
gresul ne-a invins la Cluj cu 1-0, iar jacul mi-a amintit saltelele, dar tigarile tat nu-s. Ce se intimplase? Am arun-
taate cele jucate in ultimii zece ani. Adidi, "noi ataciim, oat pachetlul cel nOUpe pista, dupa intimplarea cu Adam.
ei se apiirii, apoi contraatacii $i .,. gol". (Cum s-a in- Un capil oare vazuse ca pachetul e plin mi I-a adus
timplat 1?icu Ozon, in anul ultimei naastre dideri.) frumas inapai.
Cind am aparut pe teren, era lume faarte putina. Curind Pauza a fast scurta, ca to'ate pauzele pentru prelungiri.
insa avea sa vina. Ce se intimplase? Organizat9rii bra9a- Farfata mare pe iarba. BaietH, cei mai multi, intiil9i ...
veni n-au lipit afige 1?iastfel, spectatorii, cei mai multi, au Paul Grajdeanu, tin minte, mai avea chef de rastogoliri.
parnit spre "Tractarul". Abia dupa ce au vazut arena Mogut se juca cu mingea, plimbind-a pe 'antebrat. Zali
goala, au luat calea "Tineretului". se uita la cer, sprijinit in miini, la spate. Traian se plimba
Cei intirziati n-au avut ce pierde. Ne-am cautat unii printre trupurile abatute oa un caca1? printre gaini ... In
pe altH a repriza intreaga, ca arbii, pentru a gasi gangul tabara cealalta I-am cautat din priviri doar pe Viarel
prin care sa putem intra. Intr-a daua, lucrurile se schim- Mateianu. Era cazut pe spate, ca mart. (Intatdeauna mi..:am
ba. Pragresul ataca, nai raspundem, gangurile se largesc, zis ca Viarel Mateianu ar fi fast un jucatar fara pereche,
Mateianu e peste tat (din pacate, in cantul Pragresului), peste Zali chiar, daca ar fi avut ceva mai multa farta
il vede pe Mafteuta, "sfirleaza" de MaHeuta i-o pune bine fizica ... ) $i jacul a reinceput ... Ma gindesc ca ar fi bine
lui Tica Papescu 1?i... gal! Galul ne stirne1?te. Atacam sa ramina a1?:a:1-1. Regulamentul, de eare am pamenit,
9i nai. Incercam sa intram in fel 1?ichip. Dar baza ramine dadea liber echipei mai tinere. Dar bucuria asta n-a durat
tot pasa lung a la Adam, care pune capul intre umeri, ca dedt citeva secunde: "Cine spune, la urmn urmelor, cii
Silviu Avram pe vremuri, 9i se duce ... Peste vreo 10 noi sintem echipa mai tiniira.?" Ma uit pe teren. Nu mai
minute, Pragresul, strins mereu cu u1?a, face fault in urmaresc jacul. $i incep sa calculez virstele baietilar.
eareu. $i Mihai Adam nu se incurca cu planurile. $uteaza Mogut e trecut de 30, Vasile - de asemenea. Traian are
puternic, £ara fenta, spre vinclu, 1?i... gal: 1-1. Jocul peste 34. lanel Suciu e 1?iel din vechea garda. Pina 1?i
iar se paticne1?te. Amindaua echipele intaresc intrarile. $i Ne1?u, capilul, are apraape 26 ... Care echipa tinara?
mergem a9a, cu 1-1, pina spre sfir9it, dnd mai sint vrea fl'inara, a1?a... din inertie ca ne-am abi9nuit nai sa
trei minute. Pragresul venise tacmai in fata, ca sa poata spunem ... dar anii zboara .
impinge atacul, la ultima 1?ansa.Dar, pe nea1?teptate, Adam Din fericire, nu mai e cazul sa ma framint. Mihai
prime9te a minge lunga, una din cele care ii plac atit de Adam zbaara printre $tirbei !1ilaachim Papescu, care se
mult, 9i care cere un singur lucru: preluare rapida. De uita unul la altul ... Cursa ... Inca un pas ... $ut ... 9i
asta-data ii iese 9i preluarea. $i Mihai se duce singur-sin- gel! 2-1 pentru "U"! Dar nu apue dedt sa aprind inca a
gurel. Tati funda9ii s-au aprit 9i privesc cu groaza. Adam tigara. Pe un contmatac al Pragresului, ai na9tri, calzi inca
e in careu, Casma, partarul, ii iese in cale - ultima sa- in urma galului, fac fault in careu. Bate Tica Papescu
lutie - Adam il dribleaza pe sting a, dar - extraardinar! !1i... 2-2. Mai sint 13 minute de jac ... Schimbam tere-
- iese din unghi, baala veche, 1?inu mai are cum trage. nurile ... Nimic ...
Mingea a ajuns pina la "carner", intre timp Casma s-a A1?aa inceput nebunia din cabina arbitrilar. A1?aau in-
ridieat, iar funda1?ii s-au 1?i infiintat in careul mic ...
Ratam astfel cea mai clara ocazie din ultimul an. Peste ceput calculele, ca sa se stabileasca echipa mai tinara.
unul sau daua minute, arbitrul fluiera sfir1?itul primelar Ceva imi spunea di e a naastra, dar nu eram sigur. Intr-un
90 min. Ma ridie greu. Sint amartit. Cred ca am fumat vreo tirziu, cineva a zis ca sintem mai tineri cu vrea daua luni
20 de tigari. Caut a tigara. Parca aveam un pachet. Nu
de ... am. Dar nu m-am lini1?tit toata naaptea. Mai ales
dnd am auzit ca in seara aceea chiar a sa se adune virstele,
plec niciadata la meci cu un singur pachet. Dar tigarile
127
126
p€ ani, luni ~i zile, la federatie, pe baza fiijielor "de la to- poate faptul ca in deschidere avea sa se joace finala cam-
vara96 Rusu". pionatului de junior1. Iar una din cele doua echipe se
Am pOl'nit la drum ~i - yorba lui Titus - viermele numea "D".
indoielii rodea in mine ca intr-o galerie. A doua zi am Am privit 0 repriza din finala juniorilor. Am sarit oa
fugit sa iau ziarul. $i dnd I-am deschis, la pagina a treia, pe arcuri la primul nostru gol. Silviu Avram ~i Willy
parca ar fi aruncat cine va pe mine 0 galeata cu apa in Covaci, care antrenau echipa noastra, se perpeleau pe
miez de vara. Eram calificati in finala! Progresul avea banca. $i aveau de ceo Era munoa lor in joc. Eu, in schimb,
media de 27 de ani, 0 luna ~i 25 zile, iar noi aveam 26 de ma uitam la meci, dar cautam sa deslu~esc ce se intimpla
ani, 11 luni ~i 24 zile. Omul care aruncase yorba aceea cu jos, in cabina, la cei mari.
"doua luni" gre~ise cu 0 singura z1. Sau 0 fi fost dintre Am coborit la pauza. L-am intilnit in gangul luminat
eei care aduna ~i impart miliardele intr-o clipa, ca te ~i pe Dobrin. M-a salutat, dar parca I-am simtit zimbind cu
sperii ... Apoi am citit in "Sportul popular" ~i declaratia subinteles. Sus era forfota mare. Multi de la Progresul. In
lui Ozon, antrenorul de atunci al Progresului, care spunea vestiar mi s-a parut ca totul e in regula. Am ramas putin
ea a pierdut dintr-un singur motiv. AI' fi vrut sa joace cu ~i dupa inceperea reprizei a doua a juniorilor. Ve~nica
Mindru in poarta. L-a ~i anuntat, de altfel. Dar Mindru ingratitudine fata de juniori. Dar n-ai ce face. E atit de
a comis nu ~tiu ce act de indisciplina. A~a a jucat Cosma. omene~te dnd peste 0 jumatate de ora ...
$i Cosma avea doi ani ~i ceva mai mult dedt Mindru. Cu Am ie~it afara, pe iarba cea frumoasa a stadionului Re-
Mindru in poarta, Progresul s-ar fi calificat cu dteva zile publicii. Baietii s-au ~ezat care pe unde au apucat. Mi
de ... om in minus. A~a, insa, "D" a ajuns in final a Cupei s-a facut ~i mie dorsa stau put in pe iarba. De acolo, de
Romanie1. In schimb, lui Titus Ozon aveau sa-I desfaca jos, ma uitam la capul blond al funda~ului junior Sz6ke.
peste citeva zile contractul de munca. Intunecate sint Sorin BretJan ataca mereu pe dreapta, fortind trecerile.
caile tale, balon rotund ... Era ~i Oprea, mare de tot, cum e ~i astazi, ~i pardi tot
Am uitat sa va spun ca in seara victoriei asupra Pro- tuns cu ma~ina. Pe la jumatatea reprizei copiii au dat ~i
gresului, dnd simteam ca sintem calificati in ciuda indoie- al doilea gol. Nu mai puteam pierde. In timp ce coboram
lilor asupra virstei, ne-a venit vestea ca, la Ploie~ti, spre vestiar m-a fulgerat gindul ca am ci~tigat la juniori
Dinamo Pite~ti a eliminat pe Dinamo "mare" cu 1-0, ca sa pie I'dem Cup a Romaniei. Ideea fixa de intotdeauna
impotriva celor mai elementare norme de conduita filiala. a fotbalistului, cu legea compensatiei.
$i atunci mi-am zis: "Acum ori niciodati'i!"
A inceput finala. Am simtit din primele minute ca
sintem mai bunl. Mingile noastre pareau proiectile pe
linga "boltile" pite~tenilor. In numai dteva minute mi-am
dat seama di a venit, in sfir~it, ~i ziua noastra. Eram
calm. Fumam in lini~te. $i iata ca vine golul. Remus Cim-
peanu intercepteaza 0 minge, avanseaza ~i, de la vreo 30
11 IULIE 1965 ... de metri, ~uteaza formidabil: 1-0. Pina la sfir~itul repri-
zei, Dobrin a incercat dteva intraI'i, dar s-a izbit de minia
lui V'asile ~i de jocul foarte calculat al lui Ne~u, mereu
~i a venit ziua finalei. Nu-mi aduc aminte sa fi avut dublat de Traian Georgescu. In atac, Ivansuc era intr-una
din zilele sale mari.
vreodata emotii mai mari. Drma sa jucam tot pe Repu-
bHeii, ca in finala cu C.C.A. Trecusera 15 ani de atunc1. Dupa pauza a venit acea lovitura formidabila a lui Zoli,
Deasta-data totul pi'irea mai fastuos. Poate nocturna ... care a decis partida. Golul pite~tenilor a fost, intr-adevar,

128 9 - Sepcile Ro.ii 129


doar un gol de onoare. Nici 0 clipa nu am avut impresia
ca putem pierde. Am meritat victoria. A~a cum a scris a
doua zi ~i "Sportul" .

Duminica seam, pe gazonul inundat de re£lectoare, cind
clujenii descindeau de pe bratele suporterilor, ca sa intre
in tunelul vestiarului, antrenorul Sepci spunea: "Am a$tep-
tat ziua asta 32 de ani. Eu am mai jucat finala 0 singura
data, in editia 1933/34, dar marele atac al Ripensiei m-a
strapuns de cinci ori, de$i cu putin inainte aparasem
poarta Balcaniadei lui 13-0. Astazi sint fericit. Juniorii
care acum nOM ani au ci$tigat titlul de campioni republi-
cani aduc «Cupa» la Cluj".
A fost 0 finala frumoasa. Un stadion arhiplin a stat
incordat 90 de minute. Clujenii au demonstrat ce pot cind
vor. In numarul de duminica al revistei "Sport", antre-
norul dinamovist Angelo Niculescu declara: "Cel mai
puternic adversar al nostru in campionat a fost de departe
$tiinta Cluj, 0 echipa care poate mai multo Are jucatori
tineri, plini de talent, $i jucatori maturi, de 0 certa
valoare".
$tiinta Cluj a confirmat. A jucat modern, cu mi~cari
largi, cu schimbari de £lane derutante ~i cu patrunderi
spectaculoase. Mogut a plonjat ca in anii primei tinereti,
funda~ii marginali Marcu ~i Cimpeanu ~i-au impins tava-
lugul pina in careul advers, doctorul Georgescu a tempe-
rat cu experienta sa furia "integralistului" medicinist
Grajdeanu, trio-ul de mijloc AI. Vasile - Ne~u - Suciu
a "macinat" rampele de lansare ale pitef,'tenilor, iar avan-
garda Szabo - Ivansuc - Adam a dat 0 frumoasa culoare
tehnica elanului sau de totdeauna. De-a dreptul captivanta
evolutia lui Ivansuc, care a ti~nit ca din startblocuri, de-
rutind adversarii, ~i uneori chiar coechipierii, prin alterna-
rea registrelor tehnico-tactice in stil brazilian. De altfeI,
intre tehnologia "celebrului gol-doi al Iui Pele" ~i cea
a barei lui Ivansuc nu exista nici 0 diferenta. Aceea~i
plecare re£lexa, acela~i demaraj cu doi adversari in spate,
acela~i ~ut direct, din viteza.

130
Dinamo Pite1iltia luptat frumos, n-a cedat nici la 2-D, gescu acorda un interviu. Ne'1u, infa.!;mratintr-un prosop,
dar a trebuit sa se incline in fat a unui adversar in zi mare.
se grabea spre du'1, lipi"iind cu talpile sale de lemn.
* Lipiti parca de zid, Oprea, Sorin Bretan $i Tegean
priveau uimiti spectacolul intim al victoriei. Pe culoarul
Apoi au venit minutele ~i orele cele mai frumoase. Ne-au de pe pista "Republicii" se afla in acel moment toata
luat cu asalt fotoreporterii. Niciodata nu am vazut atit Universitatea clujeana. Adica, mai bine zis, aproape
de multi. Scinteiau blitz-urile. Eram impins ",i eu de catre toata Universitatea. Lipsea doar vechea garda a lui
fotoreporterii mai batrini sa ma alatur baietilor. $i ce mO$ Brutus Ratiu.
frumoasa era iarba stadionului Republicii la lumina unul Am ie~it din vestiar catre miezul noptii. Ne-aruintimpinat
singur reflector ...
Wicarile studentilor. Am avut 0 clipa impresia ca sintem
Am coborit impreuna in vestiar. Dar am coborit greu. in Verona medievala. Am intrat cu mare greutate in
Eram imbrath;iati $i nu puteam intra toti deodata. Pe autobuz. Prin ferestrele deschise zburau buchetele de
culoarul spre vestiar l~am intilnit pe Lazar Sfera. In flori. 0 fata s-a inaltat pe virfuri $i mi-a intins 0 garoafa.
vestiar, Bandi-baci Sepci avea ochii umezi. Traian Geor- Apoi, ca Ia 0 comanda, toti cei de jos au inceput sa cinte
Gaudeamus. $i ne-au petrecut cintind pina spre Izvor.
Seara victoriei in jocul cu Unirea Tricolor paIea pe linga
aceasta noapte extraordinara. In colt, linga FacuItate-a de
drept, autobuzuI nostru s-a oprit la stop ~i a fost inconju-
rat imediat de cei care plecasera mai devreme. Am pornit
greu, c1axonind. Pe bulevard, lumea continua sa Se rever-
se spre Kogalniceanu. Ne aplauda. Ce mult ne~au iubit
intotdeauna bucure$tenii! ...
Am petre cut 0 noapte alba. Era, de fapt, 0 victorie a lui
"U" de totdeauna. Legea aceea a compensatiei a hotarit,
dupa cit se pare, ca "U" merita sa fie rasplatita in al
46-lea an de viata.
In noaptea aceea alba am revazut toata povestea "",epci-
lor rO$ii". Vinul din pahare mi~ca frumos, ca un operator
iscusit, fotografiile vechi ~i noi.
Cu noaptea aceea s-ar cuveni sa rnchei. Tot ceea ce
urmeaza pare sa-i dea dreptate lui Zoli Ivansuc. Eu, insa,
draga Zoli, nu-ti dau dreptate. Spuneai di ai realizat 40
la suta din ceea ce ai fi putut realiza in fotbal. Dar nu
te cred, de~i poate ca e~ti sinceI'. $i ",tii de ce? Pentru
ca am 0 zicala care e fatalista doar in aparenta: "Fie care
om face in viata exact ceea ce poate sa faca". Eu pe tine
te-am iubit ca jucator pentru ceea ce ai facut. Vrei sa fiu
foarte sincer? N-ai fi putut face mai multo $i sint sigur
... sa 0 privim de a- ca, daca ai lua-o de la capat, n-ai face LE.F.S.-ul, ci tot
proape, in bratele lui Medicina. $tii de ce? Pentru ca la "U" aproape nimeni nu
Traian Georgescu
a fost prizonierul mingii pina la uitarea de sine, cum
132
133
spunea Baratky, eel care a reu~it sa faca din mingea de
fotbal un ideal absolut. La noi, la "U", totul s-a facut
dintr-un entuziasm de un an, de 0 ora sau de 0 clipa. Din-
tr-un entuziasm al unor oameni obi~nuiti. Guga, insu~i,
despre care toti spun caa avut calitatile unui fotbalist
desavir~it, s-a aprins numai la gindul ca ar putea dovedi
tuturor ca poate juca oricind in atacul lui Rudy Wetzer
$i al Chinezului, format din prizonieri ai mingii. Sfera,
a spus-o chiar el, ar fi putut ramine la Timi~oara, dar a
preferat sa petreaca patru-cinci ani la "U". Eu, la rin-
du-mi, draga Zoli, marturisesc ca n-a~ fi putut face mai
mult la fotbal. Chiar daca a~ fi fost tentat, prin cine ~tie
ce nebunie, sa nu ma fac medic de nas, gill ~i urechi. La noi,
la "U", copiii au iubit cartea, Clhiardraca S-\3.Ufacut glume,
uneori, pe socoteala asta. Pe Traian Georgescu nu I-a
putut invinge farmecul unic al marelui sau meci cu Voi-
nescu. Tu insuti ai facut totul numai din orgoliu. Ai vrut
sa demonstrezi tuturor ~i mai ales tie insuti ca ai fi putut
juca mai bine ca brazilienii daca ... ';;i n-ai pierdut pri-
lejul meciului cu Bahia. Ai vrut sa-ti incerci puterea cu
Mendoza ~i cu At1etico Madrid ... ';;i n-ai pierdut
prileju1 de a-I seduce, fara alt scop, pe antrenoru1 spaniol
Ba1manya. Noi, cei de 1a "U", am fost intotdeauna campi-
onii entuziasme10r de un an, de 0 ora, de 0 clipa.
A existat un om care a vrut sa ne schimbe. Pentru ca
era prizonier 13.1mingii. ';;tii foarte bine La cine ma gin-
desc. La Titi Tea~ca. Un timp am fost sedus ~i eu de p1a-
nurile 1ui maretie. Cum au fost sedu~i ~i a1ti indragostiti
de minge. Ne-a promis Victoria cea mare. Dar cu un pret
imens. VisuI 1ui era
Sa aiba 0 echipa in cantonament de 1a 1 ianuarie 113.
31 decembrie.
Sa cherne profesorii 1a patu1 de odihna a1 studentilor-
fotbali1?ti, in sesiuni ve~nic deschise.
Sa construiasca tune1uri pentru ca "U", devenita intre
timp 0 "Societate in nume co1ectiv pentru adunarea punc-
te10r emise 1a Bursa dasamentu1ui", sa nu zareasca nicio-
data 1uminile de 1a "Ursus" sau de 1a "Fetite1e vieneze".
Programu1 ar fi fost grandios, dar monstruos. Am fi
ci~tigat, poate, pina 1a urma doua 10curi in clasament (de~i
asta nu s-a intimp1at), dar am fi pierdut bunu1 nostru eel

135
mai de pret: entuziasmul spontan de 0 ora, de 0 clipa,
care I-a nascut pe "Haide, D!" f?i a facut din "D" mai
mult decit 0 echipa .
. . . Acum trei ani s-a jucat la Cluj un meci intre b~itri-
nii marelui C.C.A. f?ibiHrinii lui "D". A fost un meci fru-
mos, cum se intimpla intotdeauna cind batrinii joaci'i in
fata tinerilor. Dupa joc ne-am adunat toti, Zavoda II f?i
Luca, '1'ony f?iBone, la Casa Dniversitarilor. Era 0 noapte
frumoasa. Priveam spre Feleac f?i spre tinerete. $i deo-
data Tony s-a pornit sa cinte: lntr-o noapte t'irzie I Riita-
cind pe alei I Pe sub ramuri de tei I Am ziirit oehii ei /
Lucitori ea de drae / $i frumo$i ea de ze.i I Oehii Wi,
oehii tiii ... Tony cinta, yorba lui Titus, pre cum clopo-
telul de la poarta raiului ... M-am uitat la Voinescu.
Am vrut sa-i spun ceva. Mi-a facut semn sa taco Cind
Tony a sfirf?it cintecul, "Top" Voinescu mi-a spus: "Draga
Mireea, de foarte multe ori m-am 'intrebat cum de ati faeut
sa ne bateti in atltea r'induri, de$i, poate, nieiodatii nu ati
avut 0 eehipii mai puternieii dec'it a noastra. Abia asta-
searii, aici, 'imi dau seama ea ne-ati batut eu c'inteeul".
$i af?a a fost.
Acum trebuie sa inchei de~adevaratelea. Si am sa inchei
copiind nif?te rinduri scrise nu de mult despre' "D". Jude-
cati-le f?i dumneavoastra.
«Putine dintre echipele noastre de fotbal au fost f?isint
mai iubite dedt Dniversitatea Cluj. Acesta este f?imotivul
pentru care multi dintre iubitorii fotbalului nostru refuza
sa creada ca "D" implinef?te 50 de ani in aceasta toamna.
Ce reprezinta, la urma urmei, "D" in povestea fotbalului
nostru? Daci'i privim palmaresul din pagina alaturata, ne
dam seama ca "D" n-a baut prea mult din cupele bucu-
riel. 0 singura victorie pina la capat, aceea din 1965, a
incununat stradaniile unui intreg Semicentenar. E adeva-
rat, de-a lungul anilor, "D" s-a apropiat de citeva ori de
victoria suprema, dar a pierdut prilejul, poate in virtutea
unei filozofii pe care a dntat-o cindva un mare poet
clujean, dnd a restrins in citeva cuvinte frumusetea
visului neimplinit: "Grice idee aplicata e un inger ci'izut".
Bineinteles ci'i Dniversitatea Cluj e departe de acest
dor de neimplinire, dar istoria ei se confunda cu 0 aseme-
nea idee. Echipa studenteasca prin definitie f?i structura,

136
Universitatea Cluj a ridicat pe gazonul fotbalului nostru mai multi, elanuri carora spiritul metodic al unui jucator
notiunea de joc la superlativ. Pentru studentii clujeni, de tipul doctorului Traian Georgescu n-a reu9it sa Ie
fotbalul a fost intotdeauna doar un joc. Orice incercare gaseasdi albia.
de forare a limitelor joculuia avut 0 reactie naturala din Universitatea Cluj a invins 9i a pierdut cind nu se af?-
partea ,,gepcilor r09ii" de totdeauna. tepta nimeni. Pina 9i victoria ei din Cupa Romaniei este
Fara indoiala ca aceasta stare de spirit nu poate fi rezultatul unoI' coincidente de calendar, cind studentii au
aplaudata prin prisma Fotbalului Mare, care vizeaza gasit forma maxima prin legile hazardului.
intotdeauna virful performantei. La Cluj, insa, a9a cum "U" a incercat de citeva ori sa fie mai mult decit poate.
spuneam, visurile de marire in fotbal au palit intotdeauna A incercat sa uite ceea ce este. A incercat, in ultima
in fata bucuriei de a juca, a unei bucurii deseori candide, instanta, sa nu mai fie "U", jertfind minunata potcoava
in care me9te9ugul cuceririi victoriei a fost cu mare neagra de pe pieptul ei studentesc, in numele dorintei de
greutate deprins. a fi ceea ce niciodata nu va putea fi.
In ciuda acestei boerne perpetue, Universitatea Cluj a Universitatea Cluj va fi intotdeauna doar 0 campioana
fost de foarte multe ori un partener (dar niciodata adversar) a elanurilor nestavilite. Poate exista oare un titlu mai
de temut pentru multe din echipele noastre avide de frumos?"
glorie. Dupa cum vedeti in palmares, in primele rinduri,
Ripensia insa9i, care reprezinta in cel mai inalt grad
notiunea de Echipa, a suferit din greu in fata copiilor
teribili ai Clujului.
Se spune deseori ca 0 echipa universitara trece prin
momente seismice 0 data la cinci ani, cind unii pleaca, Cluj-Bucure9ti, iulie 1969
iar altii vin. Daca cercetam palmaresul 9i istoria, ne dam
seama ca uneori aceasta succesiune de tipul anotimpurilor
ii?i exercita, intr-adevar, legea. Cu toate acestea, Universi-
tatea Cluj, mai mult decit toate celelalte echipe universi-
tare din tara noastra, a trait deseori din elanurile unoI'
oameni care au invins periodizarea tehnicista a celor cinci
ani 9colari.
Cei care au trait 50 de ani alaturi de Universitatea
Cluj sustin ca "i?epcile rOf?ii" au avut pin a acum patru
mari despartitori de epoca. Este yorba de Guga, despre
care batrinii spun ca a fost unul dintre cei mai mari
jucatori ai fotbalului nostru, este yorba de Sfera, cel care
avea sa faca mai tirziu greu egalabila pereche Sfera-Albu,
este yorba de dr. Mircea Luca, care se confunda de mult
cu "U" cel de ieri, de azi 9i de totdeauna, este yorba, in
sflrf?it, de Ivansuc, una din mindriile artei fotbalistice de
pe gazonul clujean, ramasa Clujului la fel ca 9i Luca,
pentru totdeauna.
Universitatea Cluj n-a fost niciodata 0 echipa de efort
prelungit. Ea a trait din elanurile dezlantuite ale celor

138
CUPRINS

5
Prefata
7
Prolog necesar
Amintirile lor
9
Corul din "Hernani" 11
Undeva, in ltalia 13
Batrinul cronicar Lisandru 17
Unde-s brazii astazi . 18
Invingatorul "Scalei" 19
Fotbalul de altadata 20
Place de la Coneorde 22
Guga 23
Deutsch, santinela imperiala 24
MarcIe "U" 25
Cei 500 de dolari 26
Vedeniile
Amintirile mele 29
Hungaria . 31
Carnetelul de euvinte 33
Totul a fost frumos la "U" 36
Ujpest ~i capraria lui Hermes 40
Indata dupa Ripensia! 44
Floarea de colt 45
Amiaza lui "U" GO
Calvarul 31
Sever Coraeu 53
Viscolul 58
Tricourile . 58
Cind suna tulnieele 62
Ce mult ne-au iubit bucurestenii! 68
De la sublim la ridieol . 70
La revedere, LT.A.! . 82
Ce mult am vrut sa joe la "U" 84
Doctorii s-au dus 86
Derbyul inimilo:' 87
92
David ~i Goliat . 94
,.Cutremurul"
Intermezzo cu hocus-pocus

141
Copiii Clujului .
Nu credeam sii-nviit . 9&
Ce greu se na9te 0 echipii 96
o searii de vis 102
"Haide, U!" 104
Minutul 90 113
Visez un film [14
Legea Compensatiei 116
Un om in afara legii? 119
Acum ori niciodatii! 122
11 iulie 1965 12:)
128"

ERATA

Pag. Tindul in lac de se va citi

92 Rindul 12 Gigii Gidi


105 Fotografie M H
138 Rindul 4 forare fortare
"SEPCILE ROSII"

BUCURE$Tl 1969
CaLl TIPAR: 9
INTREPRlNDEREA POLlGRAFICA CLUJ

IJ Sir. BRASSAI
COMANDA
NT. 5-7
NT. 64711969