Unul din oamenii cei mai nvai ai secolului su, pentru ca la urm s adauge, c acesta era anul mbrcat

n plato de fier i mnuind un condei de fier, n contra dumanului neamului su. Mihai Eminescu Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21 august 1723), domn al Moldovei (martie - aprilie 16 3 i 171! - 1711), autor, c"rturar, enciclopedist, etnogra#, geogra#, #ilo$o#, istoric, lingvist, mu$icolog, compo$itor, om politic i scriitor rom%n. Viaa i cariera politic Dimitrie Cantemir s-a n"scut la 26 octombrie 1673, &n localitatea 'iliteni din comuna ("lciu, a$i comuna Dimitrie Cantemir din )udeul *aslui, &n partea de sud a oraului +ui. , #ost #iul lui Constantin i al ,nei. -a 1. ani a #ost nevoit s" plece la Constantinopol (16//-16 !), unde a stat 17 ani, ca $"log al tat"lui s"u pe l%ng" 0nalta 1oart", &nlocuindu-l pe ,ntio2, devenit ulterior domn al Moldovei. 0n perioada martie - aprilie 16 3, dup" moartea tat"lui s"u, a #ost domn al Moldovei, dar 0nalta 1oarta nu l-a con#irmat, ast#el &nc%t s-a &ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prile)ul unui r"$boi turco-austriac, a e#ectuat o c"l"torie &n 3uropa Central", a)ung%nd i &n 4anat, la 5imioara. , avut ast#el oca$ia s" se conving" de unitatea lingvistic" a poporului rom%n. ,ntio2, #ratele mai mare, i-a &nsuit &ntreaga motenire, l"s%ndu-l &ntr-o situaie precar". Din 16 . a #ost capuc2e2aie la Constantinopol, al #ratelui s"u ,ntio2, acesta #iind ales domn. '-a c"s"torit cu #iica lui erban Cantacu$ino, Casandra, care i-a d"ruit doi copii, Maria i ,ntio2 (viitorul poet, scriitor i diplomat rus ,ntio2 Dimitrievici Cantemir (17! 1766).) 5urcii l-au &nsc"unat pe Dimitrie Cantemir la 7ai &n 171!, av%nd &ncredere &n el, dar noul domn-c"rturar a &nc2eiat la -u8 &n 9usia, &n 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian" cu 1etru cel Mare, &n sperana eliber"rii "rii de sub dominaia turc". 0n politica e:tern" s-a orientat spre 9usia. 0n subsidiar, s-a a#irmat c2iar #aptul c" ar #i &ncercat alipirea Moldovei la 7mperiul 9us, aa cum #"cuse i ;craina. , #ost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a #ost &mpotriva trans#orm"rii "ranilor liberi &n erbi. 1

Dup" numai un an de domnie (171! - 1711), s-a al"turat lui 1etru cel Mare &n r"$boiul ruso-turc i a plasat Moldova sub su$eranitate ruseasc". Dup" ce au #ost &n#r%ni de turci &n -upta de la 't"nileti - inutul ("lciu pe 1rut, neput%ndu-se &ntoarce &n Moldova, a emigrat &n 9usia, unde a r"mas cu #amilia sa. , devenit consilier intim al lui 1etru 7 i a des#"urat o activitate tiini#ic" rodnic". -%ng" +ar8ov i s-a acordat un &ntins domeniu #eudal i a #ost investit cu titlul de 1rincipe 'erenisim al 9usiei la 1 august 1711. Dimitrie Cantemir - crturar , #ost primul rom%n ales membru al ,cademiei din 4erlin &n 1716. 0n opera lui Cantemir, in#luenat" de umanismul 9enaterii i de g%ndirea &naintat" din 9usia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de de$voltarea social-istoric" a Moldovei de la s#%ritul secolului al <*77-lea i &nceputul secolului al <*777-lea. Opere principale Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris" &n rom%n" i tip"rit" la 7ai &n 16 /. ,ceast" oper" este prima lucrare #ilo$o#ic" rom%neasc". 0n aceast" lucrare &nt%lnim disputele medievale despre timp, su#let, natur" sau contiin". Dimitrie Cantemir sugerea$" superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, #ace din om un st"p%n al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, &ncearc" s" de#ineasc" concepte #iloso#ice i s" alc"tuiasc" o terminologie #iloso#ic". maginea tainic a tiinei sacrosante !"##, lucrare #iloso#ic" &n care &ncearc" s" integre$e #i$ica &ntr-un sistem teist, un #el de &mp"care &ntre =tiin>" =i religie, &ntre determinismul =tiin>i#ic =i meta#i$ica medieval". Cantemir mani#est" un interes deosebit pentru astrologie =i =tiin>ele oculte, sacre, speci#ice 9ena=terii. storia ieroglific, scris" la Constantinopol &n rom%n" (17!3 - 17!.). 3ste considerat" prima &ncercare de roman politic-social. Cantemir satiri$ea$" lupta pentru domnie dintre partidele boiere=ti din >"rile rom%ne. ,ceast" lupt" alegoric" se re#lect" printr-o disput" #iloso#ic" &ntre dou" principii, simboli$ate de 7norog =i Corb. -ucrarea cuprinde cuget"ri, proverbe =i versuri care re#lect" in#luen>a poe$iei populare. storia mperiului $toman ( storia creterii i descreterii curii otomane), redactat" &n latin" (%istoria incrementorum at&ue decrementorum 'ulae $t(omanicae) &ntre 1716

=i 1716. 0n aceast" lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman =i a anali$at cau$ele care ar #i putut duce la destr"marea sa. , insistat =i asupra posibilit">ilor popoarelor asuprite de a->i recuceri libertatea. -ucrarea a #ost tradus" =i publicat" &n limbile engle$", #rance$" i german". %ronicul vec(imii a romno)moldo)vla(ilor, scris mai &nt%i &n latin" dar tradus apoi de autor &n rom%n" (171 - 1722), cuprinde istoria noastr" de la origini p%n" la desc"lecare. 'us>ine ideea cronicarilor? originea comun" a tuturor rom%nilor. 1entru scrierea acestei lucr"ri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 1.! de i$voare rom%ne =i str"ine &n limbile latin", greac", polon" =i rus". Descriptio *oldaviae (Descrierea *oldovei), scris" &n latin" (1716 - 1716), c%nd tr"ia &n 9usia, la cererea ,cademiei din 4erlin. Dimitrie Cantemir a sus>inut originea romanic" a na>iunii =i a limbii noastre &n spiritul ideilor ;manismului, pled%nd &n #avoarea a#irma>iei sintetice c" @suntem urma=ii unui popor care a creat o civili$a>ie =i o cultur" clasic"@. Cantemir a &nceput s" scrie c"r>i #ilo$o#ice cu caracter religios =i a terminat cu opere istorice, =tiin>i#ice si geogra#ice. , scris mai mult &n latine=te, c"ci limba latin" era pe atunci limba universal" a =tiin>ei. 'criind &n limba latina, scriitorul se adresa lumii &ntregi, lumii &nv">ate. 1rima lui lucrare se intitulea$" ADivanul sau glceava neleptului cu lumea sau giudeul sufletului cu trupul@, tip"rit" la 7a=i &n grece=te =i &n rom%ne=te. 'ubiectul acestei c"r>i porne=te de la epistola apostolului 1avel c"tre B"l">eni. 7n scrierea lui Cantemir, &n a#ar" de aceste te:te cu con>inut religios, autorul #ace trimiteri la c%teva personalit">i de marc" ale culturii? Cicero, 3pictet, 'eneca, etc. apoi la marele umanist olande$ 3rasmus din 9otterdam. , doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esen>a #ilo$o#ic" este A+tiina sacrosant@ sau 7 se mai spune A maginea +tiinei ,acre care nu se poate -ugrvi@. Ctiin>" sacr" este teologia, ea nu se poate $ugr"vi, #iind abstract". Cantemir are certitudinea s-a personal" c" ar e:ista o =tiin>" sacr" =i c" aceast" =tiin>" nu poate s" #ie dec%t aceea pe care Creatorul o are despre sine =i despre creaturile sale. Dmului ii este inacceptabil" o asemenea =tiin>a a adev"rului absolut. ,t%t ADivanul@ c%t =i A+tiina sacrosant@ au #ost dedicate de c"tre autor, dasc"lului, adus de tat"l s"u &n #amilie pentru ai instrui copiii E 7eremia Cacavelas. -eg"turile lui Cantemir cu ,cademia de la

Constantinopol se con#irma prin dou" c"r>i de g%ndire ra>ional" =i e:trara>ional"? A.ogic@ =i A*etafi-ic@. 'crie &n limba turca A5ratat de mu$ic" turceasc"@ cu note arabe. Dup" e=ecul de la 't"nile=ti (1711), Cantemir este luat sub protec>ia lui 1etru 7 =i se stabile=te la 1etersburg. ,ici &ncepe s" scrie =i s"-=i #ac" cunoscut" pre$en>a lui de mare c"rturar, &n occident, &n special prin #iul s"u, care a #ost ambasador al 9usiei la 4erlin, -ondra, 1aris. 0n 1716 este ales membru al ,cademiei din 4erlin, la cererea acestui #or &nalt va scrie lucrarea ADescrierea *oldovei@, #"c%ndu-=i >ara cunoscut" str"in"t">ii =i lumii &ntregi. -ucrarea cuprinde trei p"r>i? partea geogra#ica (grani>ele, apele, &mp"r>irea pe >inuturi, #orme de relie#, bog">ii, etc. deci geogra#ia #i$ic" si economic")F partea a doua apar>ine geogra#iei politice, organi$area statului #eudal, relat"ri despre religie, despre limb", despre obiceiuri, tradi>ii, descriindu-le cu detalii, partea a treia se re#er" la unitatea limbii rom%ne #"c%nd a#irma>ia A/ala(ii si ardelenii au acelai grai cu moldovenii@. 3ste primul nostru c"rturar care spune ca &n limba noastr" se a#l" =i cuvinte de origine dac". -a s#%r=itul lucr"rii sale este desenat" 2arta Moldovei, #iind prima scriere &n care apare 2arta acestei >"ri &n cultura noastr". 'crie o carte cu caracter memorialistic A/iaa lui 0onstantin 0antemir@. Dup" ce tratea$" originea #amiliei, sublinia$" apoi calit">ile tat"lui s"u, &n #inal se opre=te asupra unei gre=eli, pe care nu i-o poate ierta =i anume #aptul c" s-a supus turcilor =i boierilor =i la uneltirile celor din urm", la sacri#icat pe cel mai mare &nv">at al timpurilor E Miron Costin. ;ltima carte a lui Dimitrie Cantemir se intitulea$" A%ronicul vec(imii romno)moldo) vla(ilor@, carte ce 7-a servit celui mai mare ap"r"tor al neamului rom%nesc, &n con#runt"rile lui de la curtea imperial" de la *iena E 7noc2en>ie Micu Glein. De aceea Dimitrie Cantemir a #ost numit un precursor al iluminismului rom%nesc. Dimitrie Cantemir este unul din cei mai de seam" repre$entan>i ai istoriei =i culturii rom%ne=ti. C"rturar de #orma>ie enciclopedic", este cel mai important promotor al umanismului =i preiluminismului rom%nesc din secolele <*77-<*777. 1"trun$%nd in mediul ambasadelor marilor puteri 3uropene, Cantemir a avut prile)ul promov"rii culturii =i spa>iului rom%nesc. 0n 3uropa, Dimitrie Cantemir a #ost repede =i de#initiv acreditat ca #iind cel mai de seam" cunosc"tor al istoriei otomane ocup%nd un loc privilegiat in tagma erudi>ilor timp de peste un secol. Dimitrie Cantemir a)unge domn al Moldovei in 171! iar in timpul scurtei sale domnii &ncearc" &ntemeierea unui stat centrali$at domnesc

&nc2eind H5ratatul de ,lian>"H cu 1etru cel Mare #iind nevoit ast#el sa intervin de partea >arului &n r"$boiul ruso-turc. 7n urma &n#r%ngerii de la 't"nile=ti c"rturarul este nevoit s" se re#ugie$e la curtea lui 1etru cel Mare. 7n 9usia Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al >arului spri)inindu-l in ac>iunile sale politice. 9edactea$" impulsionat de -eibnt$ HDescriptio *oldaviaeH - oper" &n care a de$voltat aceea=i concep>ie politic" pe care o promovase si din postura de monar2. Ca o recunoa=tere a valorii operei amintite, la propunerea #iloso#ului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al ,cademiei 9egale din 4erlin. '#etnic ideal, av%nd in vedere unitatea de concep>ie statala a celor doi monar2i, ini>ia$" o serie de re#orme radicale menite de$volt"rii rapide a statului. 7ntegrat &n aceast" via>" de pre#aceri economice =i militare a 9usiei, Cantemir &=i continu" opera literar"? H storia creterii i descreterii mperiului $tomanH - lucrare tradus" din latin" &n toate limbile europene de larg" circula>ie - =i H+ronicul vec2imii rom%no - moldo-vla2ilor. Dpera lui Dimitrie Cantemir este unic" =i in $iua de a$i datorit" comple:it">ii re$ultate consecutiv #orma>iei sale enciclopedice? =tiin>a se &mplete=te cu #iloso#ia istoric" =i geogra#ia sunt anali$ate =tiin>i#ic iar etica, literatura si mu$ica sunt completate de studiul moravurilor =i al #olcloruluiF departe de orice diletantism toate acestea poarta pecetea metodei =tiin>i#ice =i cunoa=terii reale. Ca scriitor, savant =i g%nditor, Dimitrie Cantemir a desc2is &ns" calea modernit">ii &n cultura rom%n" =i ne-a dat primul certi#icat de europenitate ma)or", la r"scrucea dintre Drient =i Dccident, #iind din 1716, la propunerea #iloso#ului -eibni$, membru al ,cademiei din 4erlin, iar o parte din opera sa circul%nd &n toat" 3uropa (#ie &n latin", #ie tradus" &n limbile moderne de mare prestigiu cultural? german", engle$", #rance$", italian"), ba c2iar =i dincolo de ocean (unde, nu demult, academicianul *irgil C%ndea a descoperit originalul latinesc integral din storia mperiului $toman, pe care l-a =i editat &n 1 =i 2!!2). -ucr"rile lui Dimitrie Cantemir con>in un =ir de principii metodologice ce >in de cercetarea =tiin>i#ic" =i de #iloso#ie a istoriei care &l a)ut" s" discern" adev"rul, pun%nd la temelie un num"r c%t mai mare de i$voare istorice, dar =i >in%nd cont de opiniile e:primate de al>i istorici &n problemele luate &n de$batere. 1rin opera sa istoric" Dimitrie Cantemir a #"cut un salt enorm &n =tiin>a istoric" na>ional" pun%nd temeliile istoriogra#iei noastre moderne =i contemporane.

'-ar putea spune c" Dimitrie Cantemir repre$int" primul nostru certi#icat de europenitate, &n sensul modern al cuv%ntului. Dimitrie Cantemir prin opera sa a #ost precursorul =tiin>elor moderne, ulterioare, inclusiv al etnosociologiei, antropologiei culturale, integr%nd Moldova cu =tiin>" =i cultur" european" =i universal" &nc" la &nceputul secolului al <*777-lea, p"=ind &n pas cu timpul din epoca iluminismului. , &ncetat din viata in 1723 pe mo=ia sa Dimitriev8a =i a #ost &nmorm%ntat in 9usia. Dsemintele lui Dimitrie Cantemir readuse &n 1 3. &n 9om%nia se a#l" la 4iserica Domneasc" H5rei 7erar2iH din 7a=i. 1e lespedea raclei sale st" scris1 2'ici, ntors din lunga i pre greaua pribegie nfruntat pentru libertatea rii sale, odi(nete Dimitrie 0antemir, domn al *oldovei 2.

BIBLIOGRAFIE

5"n"sescu Manuela, Despre 4ucure=ti, 1 7!.

storia ieroglific, 3ditura Cartea 9om%neasc",

I"r"lung" 3caterina, Dimitrie 0antemir, 3ditura Minerva, 1 / .