20.07 GSM Revista DLC Nr.1 (Lxiv)

DLC LXIV - anul VII
DIN
info-hobby 1/2020
Din cuprins:
100 de ani de la prima
expoziţie filatelică a României Mari
In memoriam !
Găselniţe foto-cartofile
GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ (L)
Cronica de la Cahul
Aerofilatelie
Ocolul Pământului în 80 de ore.
Aeromfila 2020. Primul zbor
Ghid pentru evaluarea
exponatelor de maximafilie
Expo SIBIU 2020
DA, avem o Dăncilă și la Romfilatelia ! (3-4)
Romfilatelia, căpuşa politică a Poştei Române
Realizări ale filateliștilor români

● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ●
De ce-i frumoasă filatelia !
Primul zbor deasupra României
București - România
FOST-AM IARĂ LA CAHUL !
DIN
info-hobby LXIV apare ori de câte ori este necesar
Eveniment
100 de ani de la prima expoziţie filatelică a României Mari
În urmă cu 100 de ani, la 23-24 mai 1920, în Palatul Lloyd, în actuala Sală a Senatului Universităţii Politehnica
Timişoara, a fost organizată prima expoziţie filatelică din România Mare.
Chiar dacă actuala situaţie nu permite organizarea unui eveniment pe măsura importanţei Centenarului primei
expoziţii filatelice din România Mare, Universitatea Politehnica Timişoara
(UPT), Romfilatelia şi Asociaţia Filatelică Timişoara au ţinut să marcheze
acest moment măcar în mediul virtual. De îndată de condiţiile o vor permite,
UPT va organiza, în Sala Senatului, o expoziţie care să amintească acel
moment important în istoria oraşului şi a pasionaţilor de filatelie din întreaga
ţară.
După cum reiese din catalogul acelei prime expoziţii, aceasta a fost patronată
de Stan Vidrighin, primul primar al Timişoarei sub administraţie românească,
ulterior rector al Politehnicii timişorene şi senatorul Henrik Baader, preşedintele
Camerei de Comerţ şi Industrie a Timişoarei.
La eveniment au participat 32 de expozanţi din Timişoara şi împrejurimi,
care au prezentat 53 de exponate din colecţiile proprii.
Ziarul Temesvarer Zeitung relata, la vremea respectivă, că „În vitrine lungi şi mari
au fost expuse nenumărate colecţii, precum şi exemplare deosebite din colecţii. Pe
pereţi erau tablouri mari cu cele mai interesante timbre şi în aşa fel concepute că erau foarte estetice. În colţurile sălii au fost
expuse opere de artă, tablouri, vase, antichităţi... etc."
A fost, practic, prima mare expoziţie filatelică de sine-stătătoare organizată în România, pentru care există documente
concrete şi un catalog de expoziţie. Evenimentul s-a bucurat de o participare valoroasă, ea reprezentând prima zvâcnire
spre filatelia europeană. Rolul expoziţiei de promovare a filateliei, pentru toţi filateliştii din România, a fost semnificativ,
reflectat şi prin organizarea, după doar 3 ani, tot la Timişoara, a primei expoziţii filatelice naţionale şi a primului Congres
al Filateliştilor din România.
Centenarul primei expoziţii filatelice a României Mari este reflectat şi printr-un întreg poştal realizat de Romfilatelia SA,
în parteneriat cu Universitatea Politehnica Timişoara, având ca imagine Sala Senatului, în timp ce timbrul produsului
filatelic poartă imaginea lui Stan Vidrighin.
Pentru celebrarea evenimentului, Asociaţia Filatelică Timişoara a
realizat un plic cu imaginea Palatului Lloyd şi o ştampilă specială dedicată
Centenarului primei expoziţii filatelice a României Mari.
Tot în acest an, în 18 februarie 2020, Romfilatelia a lansat la Timişoara,
în Auditorium-ul Centrului de Conferinţe al UPT, o emisiune filatelică cu
tema Universitatea Politehnica Timişoara, un secol de educaţie şi inovaţie.
Emisiunea de mărci poştale conţine un întreg poştal, un timbru, o coliţă
dantelată, şi un plic Prima zi, ce marchează Centenarul primei instituţii de
învăţământ superior din vestul ţării. Toate acestea vor fi reunite în cadrul
unei expoziţii ce va fi organizată, când condiţiile vor permite, în Sala
Senatului Universităţii Politehnica Timişoara. (Marius Muntean)
Nota redacției: Am primit vestea reprogramării evenimentului în perioada
25-27 septembrie 2020. Înscrierile inițiale pentru expoziție rămân valabile.
Organizatorii vor lua toate măsurile sanitare necesare în așa fel încât să nu existe probleme de contaminare cu SARS COV-2.
Citiţi
FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro
DIN LUMEA COLECȚIONARILOR ◊ Studii filatelice brașovene ◊
MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ
Un pic mai bine informaţi ! Contează !
02 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 1/2020
MARIAN JIANU alias PETER MAX (21.03.1959-13.05.2020)

Pe 13 mai 2020, în urma unui stop cardiac, a trecut la cele veșnice, unul dintre marii
specialiști contemporani ai filateliei românești. Nu exagerez cu nimic, când afirm că întreaga sa
viață a fost dedicată studiului mărcilor clasice și, mai ales, al celor postclasice românești. Pe
masa sa de lucru se afla, în curs de finalizare, o amplă lucrare dedicată emisiunii SPIC DE
GRÂU (1893-1908) cu multiplele sale tiraje.
De asemenea, a fost preocupat și a studiat intens mărcile porto postclasice TAXA de PLATĂ.
Un adevărat profesionist în ale programării IT, Marian Jianu a lucrat operioadă în procesul
de tehnoredactare și imprimare a emisiunilor poștale românești la Fabrica de Timbre.
A tehnoredactat, de asemenea, cataloage de licitație a unor piese filatelice românești și
străine, liste de prețuri, precum și diverse reviste cu caracter cultural.
Puțini colecționari știu că blogul ROMANIAN STAMP NEWS și contul pe facebook MAX PETER au fost rodul muncii
sale începând cu anul 2011. Acum, îmi permit să divulg acest lucru, pe care l-a
ținut secret în toată această perioadă. Doar câțiva apropiați cunoșteam cine-i
de fapt administratorul lor. La cererea sa expresă nu am divulgat secretul.
Numai parcurgând cuprinsul preocupărilor sale cu sute și sute de etichete
ale blogului său și miile de postări ne dăm seama de gama variată de
preocupări în domeniul colecționistic. Enumăr câteva: Accesorii filatelice,
Administraţia Fondului Cultural Naţional, Air post, ANCOM, App Studio, Apple,
Arhive, Aufdruck, Bani, Bibliotecă digitală, Blogosferă, BNR, Cartofilie, Cataloage,
Cenzuri, Cercetăşie, Cinderella, Circulaţii, CMPR, Codul patrimoniului, Colecţii şi colecţionari, Comemorări, Comerţ filatelic,
Comisia Europeană, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, Culori, Cultură, Curiozităţi, Curtea de Conturi a României,
DDSG, Deontologie, Design, Documente, Drepturi de autor, DTP, eBay, Eminescu, Erori, Eseuri, Expertize, Experţi, Expoziţii,
Fabrica de Timbre, Facebook, Facsimile, Fälschungen, Falsuri, Făcături, Federaţia Filatelică Română, Filatelie tematică,
Filatelie tradiţională, FIP, Firefox, Flugpost, Fonturi, Forgeries, Fotografie, Francaturi, Furturi, Grafică, Internet, Intro, Istoria
filateliei, Istoria Poştelor Române, Istoria tiparului, Istorie poştală, Istorie universală, Întreguri poştale, Jamboreea Naţională,
Lagăre de prizonieri, Legislaţie, Levant, Licitaţii, Luftpost, Maximafilie, Microsoft, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Culturii,
Moscopole, Muzeul Naţional Filatelic, Muzeul Recordurilor Româneşti, Overprints, Par Avion, parafilatelie, Patrimoniul cultural
mobil, Perfin, Piaţa filatelică, Poşta aeriană, Poşta maritime, Poşta militară, Poşta Română, Prefilatelie, Principatele Unite,
Propagandă, Publishing, QuarkXPress, Rarităţi filatelice, Regalitate, Reproduceri, Romfilatelia, Romtelecom, RSS, Servicii
poştale, Stanley Gibbons, Statistică poştală, Supratipare, Ştampilografie, Tezaurul Naţional de Timbre,
Tutorial QuarkXPress, UNESCO, Uniunea Europeană, Uniunea Poştală Universală, UPU, Varietăţi,
Viaţa filatelică, Viniete, Zemstve, Zeppelin, Ziua Culturii Naţionale.
Pentru mulți colecționari a fost un adevărat meditator, îndrumându-i în hățișul filateliei, atât în paginile
revistelor de specialitate: Filatelia, Din lumea colecționarilor … cât și prin miile de postări pe blogul și contul său
de facebook.
În 2014, publică două lucrări. Prima Care este prețul mărcilor poștale ? (e-book) este un adevărat
îndrumar pentru filateliștii începători și nu numai. A doua Mărci Spic de grâu cu perforații
„ADEVĂRUL” (e-book), un capitol din marea monografie dedicată
acestei emisiuni. De-a lungul activității filatelice, Marian Jianu a fost ales
în mai multe mandate în stafful Federației Filatelice Române, pe diferite
funcții, precum și membru în colegiul de redacție al revistei FILATELIA.
A fost un luptător împotriva imposturii instaurate în administrația poștală
românească privind, mai ales, politica falimentară în emiterea și gestionarea mărcilor poștale,
căpușarea și sabotarea acestui domeniu de excelență în promovarea imaginii unei țări. Ultima sa
postare, arată preocuparea permanentă pentru promovarea profesioniștilor în domeniul expertizării
patrimoniului național:
Sâmbătă, 9 mai 2020. „Domnule ministru Gheorghiu, aveţi de gând să rezolvaţi vreodată
problema experţilor ? Când şi cum ? În Ministerul Culturii legalitatea este opţională ?
Draftul memoriului prezentat mai jos datează din luna februarie a.c., fiindu-vă prezentat nu
numai cu scopul de a vă atrage atenţia asupra ilegalităţii proiectului de act normativ promovat
de Ministerul Culturii, ci şi pentru a se rezolva, o dată pentru
totdeauna, lipsa (intenţionată?) de reglementare a activităţii
experţilor acreditaţi. Iar aceasta este strâns legată de nevoia de
reformare a modului de clasare a obiectelor patrimoniului mobil şi
de trecere la sistemul european de clasare pe baza treptelor
valorice din legislaţia comunitară. Probabil că memoriul a zăcut
ceva timp prin cine ştie ce sertare, ori a fost „dat în lucru" exact
aceloraşi experţi sau consilieri care se opun cu îndârjire oricărei
reglementări a domeniului.
Domnule ministru, până la rezolvarea acestei probleme sunteţi
părtaş la tot ceea ce fac experţii acreditaţi. Inclusiv la potențialele
cazuri de evaziune fiscală.”
La doar 4 zile, Marian Jianu, trece în eternitate ! (GSM)
Dumnezeu să-l odihnească în împărăția drepților !
Info-Hobby 1/2020 Din lumea colecționarilor 03
CORNEL HAMAT
A trecut la cele veșnice prof. Cornel Hamat (1936-2020), unul dintre patriarhii cartofiliei
românești. Întreaga sa viața și-a dedicat-o oamenilor, bucurându-i și instruindu-i, atât ca profesor,
ghid turistic sau colecționar. De-a lungul vieții, prof. Cornel Hamat s-a implicat în organizarea multor
evenimente colecționistice și proiecte ale comunității timișene, fiind inițiatorul realizării de expoziții
carto-filatelice, crearea de exponate cartofile, editarea de mărci poștale și ilustrate, participant activ
la simpozioane cu intervenții consistente și de mare impact.
Una din marile sale realizări rămâne refacerea Crucii Eroilor de pe Muntele Mic, monument
dedicat eroilor bănățeni care au căzut în Primul Război Mondial. Monumentul se află la circa 22 km de Caransebeş. Se ajunge
pe pitoreasca şosea DJ 608A, ce trece prin satele Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, apoi cu telefericul din Valea Craiu
(altitudine 773 m) se urcă rapid pe Muntele Mic (1670 m alt.).
Din cauza erodării, la inițiativa inginerului Cristian Mâțu și a profesorului timișorean Cornel Hamat, supervizați de
Mitropolia Banatului și de Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș, s-a purces la înlocuirea crucii vechi ridicată în anul
1936, care era înaltă de 25 de metri și alcătuită din opt trunchiuri de brad grupate două câte două.
Noua cruce (27 m) de oțel laminat a fost sfințită de ziua Înălțării Sfintei Cruci, la 14 septembrie 2004. Este pe locul al
doilea în România, după Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman. Crucea a fost dotată cu o sirenă și patru proiectoare
alimentate de o microhidrocentrală electrică. În momentele când cerul este senin, crucea este vizibilă noaptea din
Timișoara, mai ales din cupola de sub crucea Catedralei. (GSM)
Dumnezeu să-l odihnească !
TUDOR GHEORGHE
A trecut la cele veșnice cunoscutul filatelist Tudor Gheorghe (1928-2020), oltean ca și tizul său Trubadurul. Olteni 100%. Ca lucrător al
Poștei Române, şef al secţiei Transporturi Poştale, a fost martor și s-a implicat, deseori, la toate evenimentele
administrației poștale românești.
77 de ani a colecţionat timbre și întreguri poştale. La Expoziția Mondială de Filatelie EFIRO 2008, a
lansat al IV-lea volum din colecția Călăuza filatelistului.
A fost filatelist încă de pe băncile şcolii, când făcea schimburi de timbre
cu alţi colegi. În urma sa rămâne o colecţie impresionantă.
„Am o cameră de lucru şi un mic depozit în care lucrez. Munca mea o am
împărţită pe clasoare, cutii. Sînt cantităţi impresionante pe care le voi oferi obştei la
încheierea activităţii mele. Cele 150 de CD-uri, o sută de dischete, manuscrisele,
precum şi toată colecţia de întreguri poştale vor intra în patrimoniul Poştei, sub formă de donaţie.”
Tudor Gheorghe, filatelistul, a realizat multe expoziţii, îndeplinind de multe ori funcţia de comisar. A
realizat studii de filatelie, mai ales în domeniul învăţămîntului. Timp de şapte ani, la AFR Bucureşti s-a ocupat
de îndrumarea colecționarilor tineri.
A creat peste 50 de lucrări dedicate filateliei românești, sub genericul Călăuza Filatelistului, cea mai realizare
fiind Catalogul de Întreguri Poştale, format din trei volume dedicate plicurilor şi două volume cărţilor poştale illustrate, în
total fiind catalogate circa 25.000 de întreguri poştale şi toate timbrele româneşti. O altă lucrare de mari dimensiuni este Catalogul
Mărcilor Poştale, ce însumează o mie de pagini, cu reproducerea a circa şapte mii de timbre.
În semn de recunoștință pentru susținerea și contribuția în aprecierea și promovarea mărcii poștale, Romfilatelia i-a dedicat
domnului Gheorghe Tudor un întreg poștal. (GSM)
IOAN CATANĂ
Ioan Catană s-a născut pe 26 august 1953 în comuna Icușești, jud. Neamț. Absolvent al Facultății
Tehnologia Construcțiilor de Mașini, a lucrat, între altele, la fosta Întreprindere de Mașini Unelte (20 de ani),
apoi, din 1993, ca expert/referent superior de specialitate la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de
Muncă (AJOFM) Bacău – Centrul de Formare Profesională.
„Am venit în Bacău în ziua de 5 mai 1968 – spunea filatelistul. Eram, atunci, un copil de aproape 15 ani, dar
în următorii 50 de ani nu am lipsit mai mult de trei luni din acest oraș. Aici am crescut, aici am învățat, aici am
muncit, aici am iubit, aici mi-am întemeiat o familie. Iată de ce iubesc Bacăul și-i sunt recunoscător !”
Filatelist din anul 1980, Ioan Catană a fost și președinte al Asociației Filatelice Grigore Pascu din Bacău și
vicepreședinte al Federației Filatelice Române (FFR).
A obținut diplome de onoare și de excelență acordate de instituții locale și naționale, Diploma de
Excelență C. Butculescu și insigna de aur a FFR, în 2002. În 2004 a fost desemnat Membru de Onoare al
FFR. A fost membru și președinte în comitetele de organizare a expozițiilor filatelice locale, interjudețene și
naționale organizate la Bacău și organizator al întâlnirilor naționale Toamna Colecțiilor.
A fost membru al unor jurii în specializările întreguri poștale, istorie poștală, marcofilie, tematică,
maximafilie și cartofilie la expoziții, interjudețene și naționale, dar și membru în juriile unor expoziții
internaționale din Republica Slovenă și Republica Moldova.
Este autor al lucrărilor Bacău, file de istorie poștală, Catalogul întregurilor poștale dedicate județului
Bacău și Salutări din Bacău ! și a numeroase exponate carto-filatelice. A publicat articole și studii în diverse
reviste, cataloage ale unor expoziții, în presa locală și națională și internațională de specialitate. A participat la
emisiuni de popularizare ale filateliei și valorilor spirituale băcăuane la posturile de radio și tv locale. Ioan Catană a fost și membru al Lions
Clubs Sfântul Gheorghe Bacău și președinte al clubului în mandatul 2015-2016. A trecut la cele veșnice pe 2 februarie 2020.
Găselniţe foto-cartofile
Șerban Drăgușanu
Tot din categoria „găselniţe foto-cartofile”, azi vă propun un alt document inedit pe care l-am descoperit, fireşte, tot
printr-o fericită întâmplare ! Este vorba despre o carte poştală fotografică cu imaginea lotului fotbalistic al Asociației
culturale și sportive C.F.R. Bucureşti, fotografie luată pe faleza Cazinoului din Constanţa, înainte de plecarea spre
Istanbul (aşa cum se menţionează în partea de sus a imaginii).
Ceva mai înainte, la 17 mai 1934, C.F.R. Bucureşti învinsese formaţia constănţeană Elpis*** cu scorul de 5-1 (4-0 la
pauză…), aşa cum reiese din textul manuscris de pe verso-ul fotografiei. Tot pe verso sunt vizibile autografele fotbaliştilor
echipei feroviare de atunci, printre care se pot descifra câteva semnături: Barbu II, Attila, Ujlaki, Wetzer II şi alţii (cei care
cunosc mai îndeaproape istoria clubului ar putea descifra toate semnăturile componenţilor lotului C.F.R. de atunci…)
Să rememorăm, sumar, istoria Asociației culturale și sportive C.F.R. (actualmente, F.C. Rapid București):
Istoria clubului începe în ziua de 25 iunie
1923, când, într-o sală a școlii primare din
cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele
Grivița au pus bazele Asociației Culturale și
Sportive C.F.R.. Din primul comitet au făcut
parte: maistrul Teofil Copaci (devenit
președintele asociației), strungarii Grigore
Grigoriu (devenit primul căpitan al echipei),
Dumitru Constantinescu, Géza Ginzer,
Tudor Petre, Franz Hladt. Echipa s-a
constituit în luna septembrie, după
fuzionarea celor de la Ateliere cu cei de la
Excelsior (care reprezenta cartierul muncitoresc
Steaua și care avea în frunte pe Emil
Dobrescu, V. Constantinescu, Gh. Mărculescu
şi D. Itu) și a închiriat terenul C.A.B. de la
Șosea, pentru antrenamente și jocuri.
Primele echipamente au fost
confecționate din pânză vișinie în casa lui
Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere.
Pe 28 octombrie 1923 echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4.
Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost jucat împotriva Gloriei Arad, pierdut și acesta cu 2-1…
Până în anul 1932 C.F.R. joacă în campionatul Bucureștiului, neizbutind calificarea în turneul final al campionatului.
În această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil
Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucători:
Stănică, Tudor, Molnar, Ștefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu,
Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II,
Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I,
Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc…
În sezonul 1932-1933 se înscrie în Divizia A, primul sezon al
competiției în sistem divizionar. Începând cu acest an competițional,
echipa are ca bază de antrenament și loc de disputare a meciurilor
oficiale terenul din Giulești. Primul meci al echipei în Divizia A a fost cel cu
Ripensia Timișoara, disputat la 11 septembrie 1932 și câștigat cu scorul
de 3-2. Primul marcator al CFR-ului de atunci în Divizia A a fost Francisc
Boroș. Un alt rezultat important din acest sezon a fost cel din partida cu Șoimii Sibiu, care s-a terminat cu scorul de 9-1…
Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediții organizate până în anii celui de-Al Doilea Război Mondial au fost: 2
în seria I (1932-1933), 4 în seria I (1933-1934), 10 (1934-1935), 7 (1935-1936), 2 (1936-1937), 1 în seria I (1937-1938), 6
(1938-1939), 2 (1939-1940), 2 (1940-1941). În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V.
Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au funcționat: Krüger, Huniade, Wana, Konrád, Schaffer și Ștefan Auer…
În anul 1936 echipa își schimbă denumirea în Rapid București, fiind luată ca model formația austriacă Rapid Viena. În
sezonul competițional 1937-1938 echipa se califică în finala campionatului național, după ce încheie seria pe locul 1.
Finala este jucată împotriva Ripensiei Timișoara, pierzând în ambele manșe cu 0-2.
În perioada interbelică, formația feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câștigând de șapte ori Cupa
României. Prima a fost adjudecată la 6 iunie 1935, în finala cu Ripensia câștigată cu scorul de 6-5, echipa C.F.R.-ului era
formată din: Theimler - Roșculeț, Ujlaki - Vintilă, Wetzer II, Cuedan - Georgescu, Barbu II, Strock, Medve, Attila. Între 1937 și
1942 cucerește de șase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent…
În 1940, Rapid este prima echipă de fotbal din România care a reușit calificarea în finala unei cupe europene,
Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial…
Din loturile echipei, între 1932 și 1942, au făcut parte: Roșculeț, Ujlaki, Vintilă, Wetzer II, Rășinaru, Cuedan, Barbu II,
Rădulescu, Bogdan, Auer, Moldoveanu, Baratky, Raffinsky, Lengheriu, I. Costea, Sipoș, Gavrilescu, Sadowski, Silvăț,
Ghiurițan, Wetzer III, Florian și alții...
*** Clubul de fotbal Elpis Constanţa a luat fiinţă în anul 1915, fiind unul din cele mai vechi cluburi de fotbal din
România. Echipa clubului a activat în prima ligă a României până în 1957 când Clubul a fost desfiinţat.
(date tehnice : fotografie tip carte poştală, format 9 x 14 cm) (sursa informaţiilor: internet / wikipedia)
GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ la CAHUL Motto:

Umorul este o ținută
Într-un târziu de toamnă, membri ai Gâlcevei Ce vine strâmb pe-un constipat
carto-filatelice au ajuns la frații de peste Prut, în Ce n-are har de etalat
micuțul orășel Cahul. Și-și poartă carapacea slută.
De ce la Cahul !? Din mai multe motive. Nici nu Gâlceava
știu cum să fixez ordinea, fiecare fiind la fel de
important. Mai, întâi, pentru că marele Avem o problemă gravă
enciclopedist Bogdan Petriceiucu Hasdeu a fost aici judecător. Universitatea și teatrul din Foarte greu de controlat;
localitate îi poartă numele. Cât timp a stat aici a fost vizitat și de Mihail Kogălniceanu, o altă Din senin un vânt turbat
mare personalitatea a neamului românesc. Un alt motiv a fost existența Colegiului IULIA Ne-a trimis înc-o gâlceavă.
HASDEU la Cahul și am vrut să aniversăm aici cei 150 de ani de la nașterea patroanei Spiritele dau năvală
spirituale onorabilului colegiu. Iulia a fost un fulger pe cerul culturii românești. Dar ce fulger ! E miros de praf de pușcă
Încă un motiv, prietenia care ne leagă de oamenii acestor locuri, români adevărați și cu Lui Șerban i se mai „scoală”
inimă mare. Altul ar fi Mircea cel Bătrân care a primit zestre de la Dobrotici cele trei Să mai tragă câte-o dușcă.
județețe: Cahul, Chilia și Cetatea Albă. De aici și numele de Basarabia. Apoi, Ștefan cel
Atmosfera-i încărcată
Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Grigore Vieru și câte alte motive ...
Forfota domnește-n aer
La Muzeul de Istorie a Ținutului Cahul ne aștepta dl consul Ionel Novac, de la Consulatul
Se găsește câte-un fraier
României din Cahul, care ne-a purtat în două, din cele trei zile, pe străzile și împrejurimile
Pus pe chef, s-o facă lată.
orașului Frumoasa, azi Cahul, centrul administrativ al raionului, fiind al 6-lea oraș ca mărime
după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Râbnița, dar al treilea după dezvoltare economică. Bucatele nu sunt proaste
tragem o raită și la Teatrul BOGDAN PETRICEICU HASDEU din Cahul, unde neliniștitul Ambianța-i pe măsură
director, Gheorghe Mândru, ne-a așteptat cu toată dragostea povestindu-ne ultimele succese Cu „Dedoi” în cap de oaste
ale instituției și ale micuței trupe plină de talente. A reușit să ne bage și la beci, la propriu, în Ne forțăm să dăm din gură.
urma unor descoperiri arheologice recente. Părintele Iulian Budescu, sosit în grabă la aflarea Să nu ne dăm după copac
veștii că au sosit frați de peste Prut, ne-a blagoslovit cu vorbe de adâncă simțire patriotică și Când vine vorba de mâncare
bună primire. Noul sediu al teatrului, construcție finanțată de statul român, va fi inaugurat cât Pe mapanond e cel mai tare
de curând, când și bustul ilustrului B.P.Hasdeu își va găsi în față locul cuvenit Masterșeful Găbureac.
A doua zi mergem la Simpozion. Și nu era unul la iarbă verde, ci în incinta Colegiului IULIA
Bartoc încă are stil
HASDEU unde ne-a așteptat, ca pe marii șefi de stat, garda de onoare formată din frumoase
Ne înjură de acasă
eleve și elevi chipeși ai claselor superioare.
Și-i prezent, că nu se lasă
Tânărul primar al Cahului, Nicolae Dandiș, gospodar în adevăratul sens al cuvântului, ne urează
Chiar de pare inutil.
bun venit și succes în ceea întreprindem pentru strângerea tot mai mult a relațiilor între români.
Urmează saluturile conducerii Colegiului (https://cihcahul.md/), director Gheorghe Tătaru și mâna Cornel cel cu gura mare
sa dreapta Tatiana Zbârciog. Un salut a fost prezentat și din partea N-are argumente multe
Consulatului României la Cahul prin persoana prof. Ionel Novac, membru al Dezinvolt, patetic sare
Gâlcevei bucureștene. Ca păduchele în frunte.
Despre prezența lui B.P. Hasdeu la Cahul ne-a făcut o amplă prezentare prof. Costin o parte Eminescu,
Veronica Popa iar Lucrețiu Tudoroiu, președintele Institutului pentru Memorie Parte garară, parte sfadă
Vizuală și Culturală, mare colecționar cartofil bucureștean, a detaliat, cu aspecte Caricatura lui Bălcescu
semnificative, viața și activitatea Iuliei Hasdeu. În comunicarea subsemnatului, Luptându-se doar la paradă !
am readus în discuție un subiect mult comentat în epocă de ilustrul enciclopedist
Cotolan e dus cu treabă
B. P. Hasdeu, Pierit-au dacii ?, redivivus, cu multe trimiteri în actualitate.
La război, dar nu se plânge
Un prim cadou a constat în prezentarea plicului omagial realizat de Asociația Filateliștilor din
Are strategia-n sânge,
București, prin mâna talentatului șerban Drăgușanu. Pe măsura acordării diplomelor de
Când nu-i neagră, nu-i nici albă.
recunoștință de către Asociația UNESCO IULIA HASDEU București, au fost înmânate și alte
cadouri, cele mai multe fiind documente pentru îmbogățirea muzeului școlii, secțiunea Iulia Hasdeu. Dan cel slab, mână de aur
A urmat o surpriză uriașă. A fost pentru noi, toți participanții, o adevărată revelație premiera Știe tot, deci mai nimic;
Bogdan și Iulia, un spectacol conceput și regizat de prof. Veronica Popa, cu o Iulie reîncarnată Strădiund-se un pic
peste ani în eleva Nicoleta Petică, „bătrânul” Hasdeu fiind interpretat de Cristian Onuță. Se aprinde ca un taur.
După o ultimă poză de grup în fața colegiului, ne luăm rămas bun de la minunatul colectiv de Domnul general mustește
cadre didactice și elevi, plini de amintiri și bucuria faptului împlinit. Într-o lume înghețată
În a treia zi, am mers la busturile lui Mihai Eminescu, B.P. Hasdeu, Ștefan cel Mare și Demonstrând încă odată
Sfânt, Grigore Vieru, Ioan Vodă cel Cumplit De ce n-are balta pește.
Despre Cahul se pot scrie multe, dar cel mai bine e să-l vizitați.
Clopoțelul nu mai sună;
La ora fixată și-un sfert părăsim orașul spre Văleni, obiectivul principal al zilei, unde eram
Era inutil, săracul
așteptați de mama Vera. Cine-i mama Vera ? Veronica Caminschi, o
Marius venit cu sacul
harnică gospodină cu inițiativă privată de toată lauda.
Parcă ar fi căzut din Lună.
Trecem pe lângă un parc, situat la șosea, cu bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și
poposim în fața Casei Pâinii. Văleni, vechi de aproape 600 de ani, are 3.021 Din Cahul arar apare
locuitori (2.961 moldoveni, 36 români, 8 găgăuzi, 7 ruși, 5 ucrainieni și 4 bulgari). Cu umoru-i diafan
Casa Pâinii mi-a amintit de hanurile de altădată. Din 2007, există aici și o Demn urmaș al lui Ștefan
expoziţie permanentă. După o stacană-două de vin, are loc reconstituirea unui crâmpei din Consulul poet călare.
nunta moldovenească, Jucatul păpușii, cu Lidia Bejenaru și soțul ei, rapsozi populari. Nu Mai lipsesc niște catrene,
întâmplător cei de la Zdob și Zdup au îndrăgit-o pe Lidia și au luat-o la Eurovision fiind eroina Cei uitați sunt în fundal
melodiei Bunica bate doba. Veselie generală plină de glume, amintiri și cu contribuția Dorul iar se umflă-n pene
specială a amicului Șerban de la cunoscutul grup satiric Vouă. Cântecele ascultate ne-au Și iar sare peste cal.
teleportat pe mulți, pentru minute bune, în lumea satului moldovenesc.
Cam pe aici e drumul pe care trecea Petru Rareş cu peştele de la Galaţi, numit şi Calea Doru Parfenie
Peştelui. Legenda spune că anume aici era atunci când a aflat că a fost încoronat. București, martie 2020
Mulțumim gazdelor și domnului consul pentru cele trei zile petrecute în aceste minunate
locuri și o luăm spre casele noastre !
Pe drum, impulsionați și de combustibilul dăruit de domnul Tătaru, se desfășoară o veritabilă ședință de cenaclu sau de gâlceavă.
A fost un vis !?! Ca sejurul lui Făt Frumos în Valea Plângerii. Multe, multe, multe mulțumiri acestor oameni de toată isprava ! (gsm)
Aerofilatelie
OCOLUL PĂMÂNTULUI ÎN 80 DE ORE
La 7 ianuarie 2020, fix la 13:01, s-au împlinit 50 de ani de când o aeronavă IL 18D a companiei TAROM a revenit pe
Aeroportul Băneasa, după un ocol al pământului e4xecutat în 76 de ore și 25 de minute, rotunjit, din motive julesverniene,
la 80 de ore.
Aeronava a decolat de pe aeroportul Băneasa pe ruta
Băneasa - Karachi - New Delhi - Bangkok - Rangoon - Hong Kong -
Tokio - Nagoya - Tokio - Insula Wake - Honolulu - Los Angeles -
Mexico City - Acapulco - New York - Las Palmas - Roma - Istanbul -
Băneasa, actualul Aeroport Internaţional Aurel Vlaicu.
Distanța parcursă a fost de 51.857 km fiind primul zbor în
jurul lumii efectuat de compania noastră națională,

avionul fiind pilotat de 4 echipaje și având la bord 65 de
curajoși pasageri turci. Detalii din timpul zborului aici:
https://www.academia.edu/38500555/Marele_raid
Reamintesc, primul zbor în jurul lumii a fost efectuat
în 1924 de 4 avioane ale firmei Douglas World. S-a
plecat de la Seattle și după 175 de zile, trei avioane au
revenit la bază. Pregătirea a inclus asigurarea a 30 de
motoare de schimb plantate pe traseu, cooperarea
Forțelor Regale Aeriene și a Marinei SUA iar 28 de state
au furnizat combustibilul necesar. Timpul total de zbor a fost de 371 de ore și 11 minute.
Aniversarea evenimentului, în organizarea Companiei Naţionale Aeroporturi București,
TAROM şi Fundaţia Culturală Bartoc și moderată de inimosul Valentin Iordache, purtător de
cuvânt al CNAB, s-a petrecut în salonul oficial al Aeroportului Băneasa în
prezența unor ași ai aviației românești, personal al aeroportului și invitați.
Pe parcursul manifestării a fost reconstituit zborul, s-au depănat amintiri. Însoțitorul de bord
(securistul de serviciu) din anii ‘50 - ‘80 a făcut mărturisiri interesante privind călătoriile oficialităților
românești în acei ani, în prima etapă, zborurile fiind pilotate doar de echipaje sovietice.
S-au înmânat diplome, medalii și o ilustrată ultimele realizate de ing.
Alexandru Bartoc, președintele Fundației Culturale Bartoc. A urmat o superbă
paradă a costumelor folosite de stewardezele Tarom de-a lungul anilor
Detalii pe https://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3/videos/2687957637959515/
precum și un mini concert dat de un cvartet format din tinere talente.
La final, la monumentul din curtea aeroportului, au fost lansați
porumbei voiajori în amintirea eroilor români ai aerului, realizatori a
numeroase recorduri mondiale în domeniul aviației.
Urmează în acest an trei centenare aviatice, unul și unul.
Momente filmate în timpul manifestării aniversare găsiți pe: https://www.youtube.com/watch?v=7NMdj9NYU_Y
PRIMUL ZBOR
Pe 17 iunie 2020 s-au împlinit 110 ani de la primul zbor efectuat de
către Aurel Vlaicu cu aparatul proiectat și construit
de către el. La Aeroclubul Teritorial Aurel
Vlaicu București momentul a fost marcat prin
dezvelirea bustului pionierului aviației. Bustul lui
Aurel Vlaicu (sculptor Daniel Petria) este amplasat
la Clinceni a fost realizat cu ajutorul sponsorului
Farmec Cluj. Formația de acrobație aeriană Șoimii României a efectuat un survol cu 6 avioane iar o
aeronavă din flota Aeroclubului României de tip Zlin 242 a survolat monumentul lui Aurel Vlaicu din localitatea Bănești
(locul prăbușirii avionului VLAICU II). Cu același prilej, Aeroclubul și Federația
Aeronautică Română au acordat diplome de apreciere pentru înaltul profesionalism,
eforturile depuse și pasiunea dovedită sub semnul zborului mai multe personalități din
Aeroclubul României și din aviația românească. Cu acest prilej s-a realizat o ștampilă
aniversară care are în centru bustul lui Vlaicu, aplicată la Of. Poștal din Clinceni..
Precizăm că prințul George-Valentin Bibescu este cel care a pus bazele Aeroclubului
Regal Român în anul 1920, cel care azi este Aeroclubul României, cu o prodigiaosă
activitate în cei o sută de ani de existență. Același om de suflet, Alex Bartoc, a realizat cu
acest prilej o sugestivă plachetă.
AEROMFILA 2020
Un eveniment cu totul inedit a avut loc pe 23 aprilie 2020 la Muzeul Recordurilor Românești din Capitală. Vernisarea
celei de a XXXVI-a ediții a expoziției AEROMFILA 2020 dedicată aniversării centenarului înființării primei companii
aeriene transcontinentale de pasageri, mărfuri și poștă din lume – Compania
Franco-Română de Navigație Aeriană (CFRNA). Totodată, Comisia de
Aerofilatelie a F.F.R. și expozițiile AEROMFILA au celebrat a 50-a
aniversare. Vă veți întreba - Unde-i ineditul ?
Desigur, expoziții filatelice au mai fost ! Însă nu pe timp de pandemie, în
condiții de totală securitate sanitară. Și, toptuși, expoziția a avut loc cu
participarea unor colecții din 8 țări participante. Dimineața, echipați
corespunzător, reprezentanți ai Fundației Culturale Bartoc, Muzeului
Recordurilor Românești şi ai Federație Filatelice Române, au asistat la
dezvelirea plăcii aniversare care marchează semnificativul centenar. Apoi, a
avut loc vernisajul.
La inițiativa diplomatului
Nicolae Titulescu, la 23 aprilie 1920, a
luat ființă prima companie de navigație
aeriană transcontinentală pentru
pasageri, poștă și mărfuri, Compania
Franco-Română de Navigație Aeriană,
înscriindu-se o pagină memorabilă în
istoria aviației mondiale.
Această linie aeriană permitea
legătura între orașele: Paris – Strasbourg – Viena – Praga – Budapesta
(la început Arad) – Belgrad – București – Constantinopol, precum și
Varșovia, plecând de la Praga, facilitând extinderea relațiilor de
colaborare europene atât de necesare după Primul Război Mondial.
Pasagerii și poșta ajungeau de la Paris la Constantinopol, cu aparatele de
zbor într-o zi și jumătate, nu în trei zile, dacă ar fi folosit trenul Orient Expres.
Evenimentul, petrecut la 12.11.1922, odată cu „consolidarea” liniei aeriene
Paris – Constantinopol, prin București, a fost marcat prin amplasarea unui
monument în fiecare aeroport unde avionul CFRNA făcea escală. Singurul
monument din cele 8 dezvelite în 1922, care mai există pe amplasamentul
aeroporturilor, este cel de la Aeroportul Băneasa.
Apreciind inițiativa CFRNA, Asociația Filateliștilor din România, în dorința
de a impune prioritatea în atâtea realizări de pionierat ale României în
domeniul aviației, a constituit la 23 aprilie 1970 Comisia de Aerofilatelie și a
marcat această dată prin prima ediție a Expoziției Filatelice Aeromfila. De
la un început timid, o expoziției cu 7 exponate, s-a ajuns la a XXXVI-a ediție, cu zeci și zeci exponate, unele ediții fiind cu
participare și jurii internaționale.
Pentru a marca aceste evenimente deosebit de importante Federația Filatelică Română, Fundația Culturală Bartoc
și Muzeul Recordurilor Românești au organizat expoziția națională cu participare internațională AEROMFILA 2020.
C.N. Poșta Română S.A., prin Romfilatelia SA a pus în circulație o serie de timbre cu 3 valori, o coliță și 4 plicuri
ocazionale. Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este dedicat înființării primei companii aeriene transcontinentale din
lume CFRNA și ilustrează traseul liniei aeriene Paris – Strasbourg – Viena – Praga – Budapesta – Arad – București –
Constantinopol precum și sigla companiei. Acest traseu a fost folosit foarte puțin. La stabilizarea rutei, Aradul a fost
înlocuit cu Belgradul. Constituirea la 23 Aprilie 1970 a Comisiei de Aerofilatelie din cadrul AFR și în timp, a celor 20 de
grupe aerofilatelice dispuse pe teritoriul României este marcată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei.
Reproducerea siglei Comisiei de Aerofilatelie arată obiectivele: prezentarea istoriei și a evoluțiilor la aparatele de zbor mai
ușoare decât aerul (balonul și dirijabilul), la avioane și rachete. Primei ediții a Expoziției Filatelice Aeromfila îi este dedicat
timbrul cu valoarea nominală de 20,50 lei. Avionul reprodus pe
acest timbru este un COUDRON-C61 și a fost folosit de CFRNA
la deschiderea primei linii aeriene internaționale cu zbor de
noapte regulat Belgrad-București în data de 10.09.1923.
Pe colița dantelată (29 lei) se arată traseul de zbor al
companiei completat cu Londra și cu prelungirea tronsonului de
la Varșovia la Moscova. Pe manșetă este reprodusă medalia
bătută la 23 Aprilie 1920, la Paris, pe care distingem textul:
CFRNA – Fondat în 23 aprilie 1920 și numele românului Aristide
Blank, finanțatorul înființării Companiei, precum și monumentul
de la Aeroportul Băneasa.
Pe plicul prima zi a emisiunii este reluată grafica de pe timbrul coliței, precum și medalia și monumentul de pe
manșetă, alături de existența siglelor Asociației Internaționale a Jurnaliștilor Filatelici (AIJP) și a Federației Internaționale
a Societăților de Aerofilatelie (FISA), instituții care au patronat expoziția.
Felicitări organizatorilor !
GHID
pentru evaluarea exponatelor de maximafilie
1. Introducere
Acest ghid au fost emis de Comisia FIP de Maximafilie a pentru a oferi îndrumări practice cu privire la modul de aplicare a GREV și a
Regulamentelor speciale pentru evaluarea exponatelor de maximafilie (SREV).
NOTĂ: Acest Ghid include conținutul SREV.
Ghidurile sunt destinate să ofere îndrumări expozanților și membrilor de juriu cu privire la:
1. Definiția și natura maximafiliei
2. Principiile alcătuirii exponatelor
3. Jurizarea (evaluarea) exponatelor de maximafilie
2. Definiția și natura maximafiliei
Un exponat de maximafilie conține numai cărți poștale cu imagini care prezintă o concordanță vizuală între cele trei elemente:
- cartea poștală ilustrată,
- marca poștală aplicată pe partea ilustrată a cărții poștale,
- obliterarea (ștampila) aplicată
Maximafilia se bazează pe respectarea celor trei concordanțe: de subiect, de loc și de timp.
3. Principiile compoziției exponatelor
Elementele constitutive (marca poștală, cartea poștală ilustrată, obliterarea) care trebuie să respecte următoarele reguli:
3.1 Marca poștală
a. Termenul „Ștampilă poștală” se referă la ștampila emisă de autoritatea poștală (operatorul poștal) desemnată să furnizeze
servicii poștale într-o țară membră a UPU sau un teritoriu dependent membru al UPU.
b. Mărcile personalizate sunt permise cu condiția să fie disponibile publicului larg;
c. Timbrele trebuie să fie valabile pentru expediere și să fie aplicate numai pe partea ilustrată a cărții poștale. Timbrul trebuie să
fie în perfectă stare.
d. Mărcile poștale imprimate pe întregurile poștale sunt permise numai dacă autoritatea poștală emitentă permite utilizarea lor în acest fel.
e. Nu sunt permise:
1. Mărci poștale porto (taxa de plată) sau pentru colete;
2. Preobliterate, sau circulate anterior;
3. Timbre fiscale cu suprataxă;
4. Timbre care încalcă „Codul de etică filatelică UPU”
5. Timbre poștale oficiale, cu excepția celor disponibile publicului, emise de către Națiunile Unite, UNESCO, Consiliul Europei, etc;
6. Mărcile poștale tipărite online de către client;
f. Sunt premise mărcile poștale emise de operatorii poștali autorizați de guvernul unei țări;
g. Pe partea ilustrată a cărții poștale trebuie aplicată numai o marcă poștală;
h. Pentru perioada anterioară anului 1978, când a fost aprobat „Statutul Internațional al Maximafiliei”, sunt permise ilustrate
maxime care prezintă mai multe timbre poștale, dacă unul dintre acestea este în concordanță cu imaginea de pe cartea poștală;
i. Dacă timbrul poștal are subiecte multiple, secundare sau parțiale, fiecare subiect trebuie tratat, pe cât posibil, separat;
j. Marca poștală din coliță - dacă este lipită pe carte poștală - nu trebuie să depășească un sfert din suprafața cărții poștale ilustrate;
k. Atunci când același subiect este distribuit pe mai multe timbre sub formă de ștraif, seria poate fi aplicată pe o singură carte poștală. Dar,
atunci când subiectul este prezent numai pe unul dintre timbrele ștreif-ului, pe cartea poștală trebuie aplicată doar marca cu subiectul respectiv;
l. Este permisă utilizarea unor francaturi mecanice realizate de mașinile automate de francat, aplicate pe partea ilustrată a cărții poștale;
m. Pentru un subiect specific, ordinea preferințelor este următoarea:
- timbrul poștal emis în programul filatelic de către autoritatea poștală, unde poate fi subiect principal sau subiect secundar
ușor de identificat;
- apoi timbrul poștal personalizat;
- și pe ultimul loc timbrul unui operator autorizat (de către autoritatea poștală).
3.2 Cartea poștală ilustrată
a. Dimensiunea acesteia trebuie să corespundă dimensiunilor acceptate de UPU. În orice caz, sunt acceptate doar cărți
poștale cu formă pătrată sau dreptunghiulară disponibile pe piață, cu condiția ca dimensiunea lor să permită expunerea a două ilustrate
maxime pe pagină A4. Nu este permisă reducerea dimensiunii cărții poștale ilustrate;
b. Imaginea trebuie să ofere cea mai bună concordanță posibilă cu subiectul mărcii poștale sau al uneia dintre mărci în cazul
în care există mai multe;
c. Sunt interzise cărțile poștale care reproduc integral timbrul poștal, respectiv cu dantelura, valoarea nominală, numele țării;
d. Imaginea trebuie să prezinte clar subiectul mărcii poștale. Cărțile poștale pot avea margini și un text referitor la subiectul
ilustratei maxime;
e. Cărțile poștale vechi pot avea o zonă pentru corespondență pe partea ilustrată a cărții poștale. Cu excepția unor astfel cărți
poștale vechi, cu cât imaginea este mai mare, cu atât este mai bine;
f. Pe cât posibil, cartea poștală ilustrată ar trebui să existe la vânzare înainte de emiterea mărcii poștale;
g. Nu sunt permise cărțile poștale cu imagini multiple sau holograme;
h. Nu pot fi utilizate pentru ilustrate maxime următoarele materiale: colaje, decupaje, fotografii private realizate pe hârtie fotografică,
fotocopii color sau alb-negru, fotomontaje, desene, documente concepute special pentru a fi imprimate în mod privat pe calculator.
i. cartea poștală ilustrată circulată nu poate fi folosită pentru a realiza CM.
3.3 Obliterarea (ștampilarea)
a. Ștampila trebuie aplicată de un serviciu poștal autorizat.
b. Imaginea desenului ștampilei și/sau a textului, precum și locul de aplicare a ștampilei, trebuie să aibă legătură cu subiectul
mărcii poștale și cel al cărții poștale ilustrate ori cu scopul emisiunii respective (eveniment, activitate caritabilă, tema emisiunii).
c. Ștampilelele realizate de serviciile filatelice (asociații, cluburi etc) sunt acceptate cu condiția să fie respectată concordanța de loc;
d. Este premisă aplicarea de ștampilele realizate de serviciul filatelic al țărilor mici, care conțin doar numele țarii respective;
e. Cu cât legătura este mai strânsă între subiect și imagine și/sau textul unei ștampile ilustratative, cu atât concordanța este mai bună;
f. Aplicarea unei ștampilele obișnuite, lipsită de elemente ilustrative este valabilă cu condiția să indice numele localității în care
operează respectivul oficiu postal, și dacă se respectă condiția concordanței de loc;
g. Ștampila trebuie aplicată în perioada de valabilitate a mărcii poștale și cât mai aproape de data emiterii acesteia;
h. Numele oficiului poștal și data ștampilei trebuie să fie lizibile;
i. Ștampila trebuie să fie completă și aplicată atât pe marca poștală cât și pe cartea poștală ilustrată. Acest lucru este valabil
atât pentru ștampilele aplicate manual cât și pentru cele aplicate mechanic.
3.4 Clasificarea exponatelor
Exponatele de maximafilie pot fi clasificate astfel:
a. Țara sau grupul de țări cu legături geografice, istorice sau culturale; În general, trebuie evitată prezentarea de emisiuni după criteriul
ordinii cronologice ordinea cronologică a emisiunilor trebuie evitată (cu excepția colecțiilor tradiționale limitate la o anumită perioadă)
b. Domeniul sau studiul specializat
c. O temă
3.5 Variante de ilustrate maxime
În aceste trei tipuri de exponate variantele pot fi prezentate simultan „variante de ilustrate maxime”, adică ilustrate maxime pe cărți poștale diferite
având aplicată aceeași ștampilă sau ilustrate maxime cu ștampile diferite, dar respectând întotdeauna regulile de concordanță.
• Dacă un exponat nu este realizat exclusiv cu variante de ilustrate maxime, numărul unor astfel de ilustrate maxime trebuie limitat,
astfel încât să se evite un dezechilibru al exponatului sau o lipsă de material.
• În mod normal, două variante de ilustrate maxime pe un panou sunt considerate ca maximum admisibil.
• O variantă de ilustrată maximă nu se poate realiza numai prin aplicarea aceleiași ștampile cu data diferită sau cu:
• timbu dantelat / nedantelat;
• timbre provenind din carnete sau role;
• timbre cu valori faciale diferite sau culori diferite;
• timbre cu suprataxă;
3.6 Pagina de titlu sau pagina introductivă
Pagina introductivă sau pagină de titlu trebuie să fie prima pagină a exponatului. Acesta trebuie să conțină, pe o singură pagină:
• Titlul exponatului;
• Informații generale scurte, precise și relevante despre subiect;
• Descrierea scopului exponatului;
• Planul structurii exponatului - capitole sau secțiuni etc - și nu doar o simplă descriere „panou cu panou” sau „pagină cu
pagină”. Un tabel sau o descriere literară nu reprezintă un plan satisfăcător;
• Lista cercetărilor personale ale expozantului în cadrul subiectului (cu referiri la articole sau literatură);
• Lista celor mai importante referințe bibliografice.
4. Criterii de evaluare pentru exponatele de maximafilie
Exponatele de maximafilie trebuie evaluate de către membrii de juriu acreditați de către Societățile de maximafilie (GREX Secțiunea V).
Pentru jurizarea exponatelor de maximafilie, juriul va folosi următoarele criterii generale (ref. GREV, articolul 4.2):
1. Modul de tratarea a subiectului - 20 puncte - ref. GREV, articolul 4.5;
2. Importanța filatelică - 10 puncte - ref. GREV, articolul 4.6;
3. Cunoștințe de filatelie și din domenii conexe, studii și cercetări personale - 35 de puncte - ref. GREV, articolul 4.7;
4. Starea (condiția) ilustratelor maxime - 10 puncte – ref. GREV, articolul 4.8;
5. Raritatea - 20 puncte - ref. GREV, articolul 4.8;
6. Prezentarea - 5 puncte - ref. GREV, articolul 4.9.
Total - 100 de puncte
Expozanții trebuie să fie conștienți că este necesar să acorde o mare atenție diferitelor aspecte care contribuie la atingerea punctajului
maxim pe care îl poatre obține un exponat.
Mai jos sunt prezentate câteva indicații cu privire la elementele de bază care stau la baza fiecărui criteriu individual
4.1 Tratament (20 de puncte)
Modul de tratare se referă la prezentarea subiectului ales
În evaluarea modului de tratare a subiectului, membrii de juriu vor avea în vedere:
• O prezentare logică ușor de urmărit;
• Totalitatea materialului prezentat în raport cu subiectul exponatului;
• Un text clar și concis;
• O prezentare echilibrată în raport cu subiectul ales;
Juriul va verifica dacă exponatul:
• conține o pagină introductivă sau de titlu în care:
- se precizează scopul exponatului;
- se definește domeniul exponatului;
- se prezintă un plan al exponatului;
- se oferă cele mai importante referințe bibliografice.
• reflectă elementele prezentate pe pagina de titlu referitoare la titlu, scopul, domeniul și planul exponatului;
• prezentarea este în concordanță cu planul exponatului;
• cuprind subtitluri de pagină titluri de pagină contribuie la înțelegerea modului de tratare a subiectului;
• prezintă un punct de început și de sfârșit natural al exponatului;
• Nu conține material de umplutură.
4.2 Importanță (10 puncte)
• „Importanța” unui exponat se referă la:
• dificultatea prezentării subiectului ales în raport cu materialul cunoscut și
• gradul de specializare a subiectului respectiv.
4.3 Cunoștințe filatelice și din domenii conexe (20 de puncte), studiu personal și cercetare (15 puncte) - Total 35 de puncte
4.3.1 Cunoștințele filatelice și din domenii conexe sunt demonstrate cu ajutorul pieselor alese pentru exponat și de modul corect de
redactare a textului și de analiză a pieselor.
Studiul personal este demonstrat prin analiza corectă a pieselor din exponat. Cercetarea personală este constituită prin prezentarea
unor date noi legate de subiectul ales.
Acolo unde datele noi sunt evidente, o mare parte din punctaj poate fi acordat pentru aceasta.
4.3.2 Informațiile prezentat în text nu trebuie să predomine în raport cu materialul filatelic prezentat. Un plan bine gândit poate evita
nevoia de descrieri lungi în cadrul exponatului.
4.3.3 Cunoștințe filatelice și conexe:
Selecția de piese prezentate reflectă cunoștințele despre subiectul ales, despre mărcile poștale, despre ștampile aplicate și despre
cărțile poștale ilustrate.
a. Cunoștințele despre mărcile poștale se evaluează în funcție de comentariile oferite: (scopul și data emisiunii, tipul, imprimarea,
varietatea, data încheierii valabilității …)
b. Cunoaștințele despre tipurile de ștampile, perioada de utilizare a acestora și justificarea utilizării ștampilei (loc, ilustrare, text ...).
Toate încercările de a îmbunătății o ștampilă vor fi considerate falsuri;
c. Cunoștințele despre cărțile poștale ilustrate sunt apreciate în funcție de concordanța cu subiectul mărcii poștale, calitatea și
raritatea acesteia;
d. Falsurile nu sunt acceptate într-un exponat - expozanții sunt sfătuiți să expertizeze piesele dubioase.
4.3.4 Cercetarea în maximafilie se bazează pe respectarea celor trei concordanțe: de subiect, de loc și de timp.
• Concordanța de subiect este caracteristica esențială a unei ilustrate maxime. Această concordanță între ilustrația mărcii
poștale și cea a cărții poștale ilustratetrebuie să fie cât mai strânsă și vizibilă.
• Concordanța de loc necesită o legătură între numele locului sau localitațea ștampilei și subiectul mărcii poștale și a cărții
poștale ilustrate. O ștampilă „prima zi” poate fi utilizată numai atunci când aceasta respectă această condiție.
a. Pentru monumente, peisaje și situri există o singură localitate care oferă concordanța necesară. Este aceea în care se află
monumentul, peisajul sau situl. Dacă localitatea respectivă nu are oficiu poștal, trebuie aleasă localitatea care deservește locul
respectiv sau cea mai apropiată localitate cu oficiu poștal;
b. Când subiectul este o persoană, ștampila trebuie aplicată într-o localitate legată de nașterea, moartea, înmormântarea,
munca sau un alt element al activității sale, omagiu postum, etc. Când marca poștală comemorează explicit unul dintre aceste
evenimente, ștampila trebuie aplicată în localitatea unde a avut loc acesta;
c. În cazul în care marca poștală comemorează un eveniment, ștampila trebuie să fie aplicată într-o localitate legată de
evenimentul respectiv;
d. Când marca poștală prezintă un avion, un tren sau vapor, ștampila trebuie să fie aplicată într-o localitate în care există un
aeroport, o gară, un port sau la un oficiu poștal de bord, direct legat de subiect;
e. Ilustratele maxime care prezintă activități sportive sunt mai bune dacă sunt ștampilate în localitățile unde au avut loc aceste activități
sportive;
f. Ilustratele maxime care prezintă opere de artă (cum ar fi picturi, sculpturi, mozaicuri, emailuri, vitralii, fresce, tapiserii) și, în
general, toate obiectele care se află în muzee sau colecții, trebuie să fie ștampilate fie în localitatea unde se găsesc, fie în localitatea în
care au fost create.
Aplicarea de ștampilele cu alte localități este permisă în cazul în care se organizează expoziții și alte evenimente în legătură cu opere
de artă respectivă.
Atunci când o operă de artă este parte integrantă a unui monument (sculptură, frescă, vitraliu, mozaic etc.), ștampila trebuie să fie
aplicată la cel mai apropiat oficiu poștal față de locul unde se află monumental respectiv;
g. Când marca poștală comemorează un eveniment sau prezintă un peisaj sau un monument care se afă în altă țără, realizarea
unei ilustrate maxime este imposibilă, deoarece există o lipsă totală de concordanță de loc;
h. Ștampilările aplicate în străinătate de către serviciile poștale ale unei țări (cu ocazia unor expoziții filatelice sau a unui alt
eveniment) sunt permise;
i. Dar, în cazul unei opere de artă care a dobândit un caracter universal, obliterarea făcută în țara care a emis timbrul poștal
este acceptată. (nu este cazul picturii rupestre și a picturii murale, ori a sculpturilor aflate pe soclu fix). Atunci când aceeași operă de
artă este reprezentată pe timbre care au fost emise în mai multe țări, ilustrata maximă cu timbrul poștal și obliterarea țării în care se
găsește opera de artă este cea mai bună. Același lucru este valabil și în cazul pesonalitaților de celebritate univesală, precum și a
subiectelor care se referă la cosmos.
j. Cea mai bună ștampilă este cea aplicată într-o localitate care are o strânsă legătură cu subiectul, îndeplinește concordanțele
de subiect, loc și timp și este folosită pentru o perioadă scurtă de timp.
• Concordanța de timp este determinată de data ștampilei aplicate, în perioada de valabilitate a mărcii poștale.
4.4 Stare (10 puncte)
Ilustratele maxime trebuie să fie în cele mai bune condiții posibile - acest lucru se referă la marca poștală, carte poștală ilustrată și ștampila aplicată.
4.5 Raritate
Raritatea unui ilustrate maxime depinde de:
- raritatea relativă și nu de valoarea fiecăruia dintre cele trei elemente costitutive;
- dificultatea de realizare a ilustratei maxime și/sau vechimea acesteia. Vechimea este definită cu referire la trei perioade:
a. Înainte de 1946, dată care marchează prima publicare a definiției ilustratei maxime;
b. Din 1946 până în 1978;
c. După 1978, anul în care F.I.P. a adoptat „Regulamentul ilustratelor maxime”;
Membrii de juriu vor aprecia, de asemenea:
- dificultatea de realizare a unui duplicat al exponatului respectiv;
- mărci poștale rare utilizate pe ilustratele maxime;
- ștampile rare.
4.6 Prezentare (5 puncte)
Modul de realizare a unui exponat trebuie să prezinte materialul în cel mai bun mod și să ofere o impresie plăcută
Prin urmare:
a. evitați utilizarea de hârtie colorată;
b. încercați să evitați un aranjament excesiv de uniform;
c. folosiți maxim două ilustrate maxime pe pagină cu dimensiune A4
d. evitați paginile prea goale sau prea încărcate și ilustrate maxime suprapuse;
e. Textul trebuie să fie concis și ușor de citit.
f. Pentru participare la expozițiile internaționale textul trebuie să fie redactat într-una dintre limbile oficiale ale FIP.
5. Condiții de aplicare
Acest Ghid a fost aprobat de Comisia de Maximafilie FIP la Bangkok la 1 decembrie 2018 și de Consiliul FIP de la Buenos Aires din 28
august 2019. El va fi ratificat la un viitor Congres FIP dar prezentele linii directoare intră în vigoare de la această dată. (28.08.2019).
În caz de discrepanțe în textul din traducere, va prevala textul în limba engleză.
Finalizat - 28.08.2019
EXPOZIȚIA FILATELICĂ NAȚIONALĂ

CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ
„UN PANOU”
Sibiu, 23-25 octombrie 2020
REGULAMENT
1. ORGANIZARE
1.1. Expoziția filatelică națională cu participare internațională Un panou se va desfășura la Sibiu în perioada 23-25
octombrie 2020 în organizarea Asociației Filateliștilor din județul Sibiu și în colaborare cu Primăria Municipiului Sibiu,
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu și Societatea Română de Maximafilie Dr. Valeriu Neaga.
1.2. Expoziția se va desfășura în conformitate cu prezentul regulament precum și a reglementărilor Federației Filatelice
Române de organizare a expozițiilor filatelice din România.
2. CONDIȚII DE PARTICIPARE
2.1. Expoziția este deschisă tuturor filateliștilor români și străini cu exponate Un panou.
2.2.Participarea la expoziție se va solicita prin completarea Cererii de participare pusă la dispoziție de Comitetul de
organizare.
2.3. Cererile de înscriere trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până la data de 10 iulie 2020.
2.4. Comitetul de organizare va confirma acceptul participării până cel maitârziu în data de 15 iulie 2020.
2.5. Exponatele vor avea 16 file A4 sau 8 file A3 și trebuie protejate în folii de plastic iar pe verso se vor completa datele
de identificare ale expozantului și numărul filei de pe panou.
2.6. Exponatele românești acceptate trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până cel mai târziu în 15 octombrie
2020 iar cele din străinătate vor fi expediate prin poșta sau aduse și ridicate de către comisarii din țările participante.
2.7. Exponatele vor fi returnate de Comitetul de organizare după încheierea expoziției în maximum 10 zile de la
închiderea expoziției.
3. CLASE DE PARTICIPARE
3.1. Clasa de onoare rezervată membrilor juriului și ale familiilor acestora.
3.2. Clasa de competiție - maturi și tineret cuprinzând exponate de:
- Istorie poștală
- Filatelie tematică
- Filatelie tradițională
- Aero și astrofilatelie
- Maximafilie
- Cartofilie
- Întreguri poștale
- Fiscale
- Open
4. JURIUL EXPOZIȚIEI
4.1. Juriul expoziției va fi alcătuit din 3-5 membri și un secretar fără drept de vot.
4.2. Hotărârile juriului se vor lua prin vot majoritar.
4.3. Președintele juriului va fi propus de Comitetul de organizare și va fi aprobat de Federația Filatelică Română.
4.4. Hotărârile juriului sunt definitive și nu pot fi contestate.
4.5. Juriul expoziției va acorda distincții în rang de maxim aur la maturi și vermeil la tineret.
5. DISPOZIȚII FINALE
5.1. Cu ocazia expoziției Comitetul de organizare va realiza: catalogul și palmaresul expoziției, diploma expoziției, plic și
ștampilă specială și medalia expoziției. Toate materialele realizate se vor distribui gratuit tuturor expozanților, membrilor
Comitetului de organizare, membrilor juriului, oficialităților și tuturor celor care vor contribui la buna organizare a acestei
expoziții.
5.2. Expozanții care vor participa cu mai multe exponate vor primi numai un set din materialele realizate cu ocazia
expoziției.
5.2. În funcție de situația pandemiei de coronavirus, Comitetul de organizare își rezervă dreptul de a anula sau amâna data
organizării expoziției.
Comitetul de organizare
N.R pentru obținerea modelului Cererii de înscriere vă adresați organizatorilor.
DA, avem o Dăncilă și la Romfilatelia ! (III)
DA, avem o Dăncilă și la Romfilatelia ! (IV)

Un nou scandal provocat de Romfilatelia. Din păcate, nu am intrat în posesia unei imagini cu o rezoluție bună.
M-am întrebat și eu ca mulți alții de ce nu a fost pusă în circulație emisiunea
dedicată Centenarului ratificării Tratatului de la Trianon. Privind cu atenție
modul de concepere, paginare și, mai ales, mesajul am găsit o explicație
plauzibilă. Nerespectarea adevărului istoric. Emisiunea trebuia să redea
trecutul istoric în adevărata sa dimensiune.
Toată stima pentru Nicolae Titulescu, dar el este, în acest caz, un simplu
semnatar al tratatului, rezultat al Conferinței de Pace de la Paris. Ratificarea
este un simplu act diplomatic. Conferința de Pace de la Paris este, de fapt,
evenimentul cheie în această ecuație a autodeterminării popoarelor și revenirii
unor provincii la țara mamă, în această parte a lumii, ca urmare a
dezmembrării firești a marilor imperii în urma primei conflegrații mondiale
supranumit și Războiul Civilizațiunilor. Poate aflăm și alte realități, nu doar
povești umflate de extremiștii nației, vehiculate de unele televiziuni, din
spatele acestei noi gafe a romfilanilor, o firmă căpușă care nu servește nici
interesele statului român, nici pe cele ale colecționarilor.
Cum bine a precizat președintele Academiei Române, reputatul acad. prof. Ioan-Aurel Pop „De-acum un secol şi până
astăzi, alte decizii cu putere juridică internaţională au confirmat - în linii mari - tratatele din anii 1919-1920 şi existenţa statelor
naţionale din regiune, aşa că orice discuţie nostalgică despre vechi imperii şi state multinaţionale devine caducă. Mai ales că
astăzi, statele şi popoarele din fosta Europă de Răsărit comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea
Europeană. Sau, mai exact, în viziunea României, aşa ar trebui să facă. /.../ Cu excepţia imperiului rusesc (care s-a refăcut mereu
în diferite forme), toate celelalte imperii destrămate de popoare în 1918 au rămas doar o amintire istorică.”
Harta etnografică a lui Emmanuel de Martonne folosită la Conferința de Pace de la Paris →
Preşedintele Academiei a îndemnat la păstrarea moştenirii marilor
bărbaţi de stat care au făcut posibil Trianonul. Ei bine, lipsesc tocmai
acești mari bărbați de stat care au avut într-adevăr un rol decisiv pe
parcursul Conferinței de la Paris. Emisiunea „filatelică” are un caracter
părtinitor, manipulator, efect al unei comenzi politice !?!
Între timp, am aflat și motivele contestării la CCR a „Legii
Trianonului”. Legea nu e lege d.p.d.v. al juriștilor, Trianonul nu e
ceea ce vor să arate unii, acolo nefiind decât o ratificare a actelor de
voință a popoarelor / populațiilor eliberate în urma imploziei
imperiilor europene. Vezi la noi importanța decisivă a datelor 27
Martie, 28 Noiembrie, 1 Decembrie 1918 și 9 august 1919. Și, mai
ales, 10 Mai 1877 - Ziua Națională.
Nu-i suficient că aveam de-a face cu extremiști de tot soiul, unii chiar prin vecini, mai trebuie și pe plaiurile mioritice ?
ROMÂNIA FURATĂ | Romfilatelia, căpuşa politică a Poştei Române

De 13 ani, Poşta Română este devalizată de propria filială creată în baza unei hotărâri de guvern din 2004.
Înfiinţarea Romfilatelia a fost perfectată de firma de avocatură a lui Dan Şova, care ulterior a încheiat mai multe contracte
de asistenţă juridică şi consultanţă cu filiala Poştei. Martori oculari susţin că în campaniile electorale filialele Poştei se ocupă
de distribuţia şi tipărirea afişelor electorale. Banii din consultanţă juridică ar fi finanţat partidele aflate la guvernare.
Grigore Agapie, colectionar de timbre: „La ora actuală filatelia, îmi pare rău că trebuie să înregistreze băiatul, e
moartă. Mai suntem câţiva zeci care ne mai ocupăm de filatelie.
- Care este relaţia dumneavoastră cu Romfilatelia ?
- Nu-i în regulă. Ei se aliniază la ţări care au filatelie, care au poştă. Aruncă toate emisiunile astea româneşti...de aia
nu le cumpără nimeni. 14 lei 80. 16 lei...unde dracu trimiţi o scrisoare cu 16 lei? Şi în Noua Zeelandă te costă mai puţin.”
Un alt colecţionar îşi aduce aminte de problemele pe care le avea în comunism când dorea să facă schimb de timbre.
Adrian Iane, colectionar de timbre: „Pe vremea comunismului nu aveai voie nici să faci schimb de timbre. Prin 71,
imi aduc aminte, chiar mă chema la poştă, mă punea să desfac scrisoarea, îmi lua timbrele dinăuntru şi îmi dădea
numai scrisoarea. M-a pus şi în nişte situaţii penibile cu străinii. Ce să le spun? Domnule, nu-i voie? Cred că era un
cetăţean de la Securitate că tot ăsta apărea şi avea o faţă mai dubioasă.".
Victor Nicolau adună ilustrate vechi şi timbre. Regretă că au dispărut colecţionarii de altădată şi este convins că
Poşta Română poartă o parte din vină. „Poşta Română de bună seamă că are. Înainte existau mai multe posibilităţi
de a procura timbre prin Poşta Română, prin magazinele Romfilatelia care au dispărut practic, iar poşta cam face
mărcile la comandă, din păcate. Deci mai puţin interesează tematicile, cât totul este să se vândă. Făcând reclamă.
Pentru cine ? Nu ştim. N-are nicio importanţă.".
Timbrele comandate de Romfilatelia sunt scumpe şi nimeni nu ştie cine decide ce timbre urmează să se
tipărească şi la comanda cui. De exemplu, în octombrie 2017, a fost lansată o serie de 4 timbre despre rase de oi din
România, după ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, declarase câteva luni mai devreme că oaia este o statuie vie şi a
militat pentru desemnarea acesteia ca brand de ţară.
Cele mai scumpe timbre autohtone sunt cele din colecţia Cap de bour, primele timbre româneşti. Extrem de rare,
două dintre ele au fost descoperite întâmplător, în 2001, la Arhivele Naţionale de la Iaşi. Arcadie Bodale, cercetător
arhivele Vaticanului: „Făceam pregătire pentru microfilmare la Fondul Visteria Moldovei (....) , si la o anumita pagina, in
partea a doua a dosarului, cand am dat pagina, .... am văzut timbrele. Erau două timbre de 40 de parale, pe o scrisoare
trimisă de un cetăţean. Paradoxul este că cetăţeanul se plângea că Poşta din Bacău îi ocupase pământul. ...cerea
despăgubire, să fie lăsat în pace cu pământul şi să nu-i mai fie încălcat dreptul la proprietate".
De 13 ani, Poşta Română este devalizată de propria filială creată în baza unei hotărâri de guvern din 2004.
Înfiinţarea Romfilateliei ar fi fost perfectată de firma de avocatură a lui Dan Şova, care ulterior a încheiat mai multe
contracte de asistenţă juridică şi consultanţă cu filiala Poştei. Doi martori susţin că în campaniile electorale filiala
Poştei se ocupa de distribuţia şi tipărirea afişelor electorale. Alin Brâncuş, fost apropiat al lui Dan Şova: „Începând cu
2008 m-am ocupat tangenţial cu campaniile electorale ale domnului Dan Şova şi ale PSD-ului".
Toate timbrele din România sunt tipărite la S.C. Fabrica de Timbre. Fabrica funcţionează în subordinea Poştei
Române. Toată producţia de timbre se vinde către societatea Romfilatelia, o altă filială a Poştei Romane. Timbrele
poştale sunt vândute publicului la ghişeele Poştei Române, în baza unui protocol. Pentru acest serviciu, Poşta
Română plăteşte un comision de 2,23% din valoarea nominală a timbrelor poştale, companiei intermediare,
Romfilatelia. Până acum, Poşta a plătit către Romfilatelia 34 milioane de lei. (Atenție ! Nu din valoarea de fabricație, ci
a nominalelor imprimate pe timbre ! - n.n.)
Simona Ciurcu a fost administratorul cabinetului de avocatură al fostului ministru Dan Şova, avocat la acea vreme,
apropiat al partidului de guvernământ. Femeia este martor într-un dosar de corupţie deschis pe numele fostului
demnitar. „Este foarte greu să vă explic ce am trăit. În momentul de faţă de a ajunge la tăria sufletească de a trece ca
buldozerul prin orice mi se întâmplă. Nu s-a reuşit nici să mi se închidă gura, nu-mi este nici frică, nu-mi este nimic.
Voi continua toate demersurile pentru că din punctul meu de vedere, cineva a încercat să-mi fure viaţa. Iar viaţa mea
nu mi-o fură nimeni". Simona Ciurcu povesteşte cum s-a moşit societatea căpuşă „Prima dată am auzit de
Romfilatelia cred că în 2004, 2005. Şi am auzit în contextul în care se discuta despre înfiinţarea Romfilateliei.
Discuţiile erau între Dan Şova şi doi avocaţi din firmă care urmau să se ocupe de întocmirea cadrului legal pentru
existenţa Romfilateliei. Se discuta în firmă, se ştia înainte de a apărea în Monitorul Oficial actul de înfiinţare al
Romfilateliei, se cunoştea deja în firmă inclusiv faptul că doamna Cristina Popescu va fi directoarea acestei
companii". Printre primele decizii luate a fost semnarea unui un contract de asistenţă juridică şi consultanţă cu firma
de avocatură a lui Dan Şova.
Alin Brâncuş, fost apropiat al lui Dan Şova: „Din câte cunosc, domnul Dan Şova este într-o relaţie de prietenie,
amiciţie, cu doamna Cristina Popescu. În anul 2004 când eu am venit în firmă dânşii se cunoşteau. Cunosc că existau
contracte de consultanţă juridică între Romfilatelia şi Casa de avocatură Şova şi Asociaţii (...) , prîn prisma faptului ca
una dintre îndatoririle mele era sa scanez aceste contracte şi acte adiţionale şi să le întroduc într-o bază de date".
Simona Ciurcu, fostă angajată a lui Dan Şova: „Onorariul, prin contractul de asistenţă juridică, din ce îmi amintesc
era un onorariu de tarif orar, pentru indiferent ce ar fi fost, că era consultanţă sau că era reprezentare juridică în
instanță, cred că era undeva în jur de 50 de euro sau 60 de euro pe oră".
Oficial, Romfilatelia, nu a dorit sa facă publică nicio informaţie legată de contractele de asistenţă juridică:
„Informaţiile pe care le solicitaţi sunt protejate conform Statutului profesiei de avocat, fiind confidenţiale. În plus, Legea
nr. 544/2001, pe care vă întemeiaţi solicitarea, nu se aplică in cazul Romfilatelia, aceasta neincadrându-se între
autorităţile mentionate în lege ca având obligaţia să aplice prevederile acesteia.".
Şefa companiei care deţine Romfilatelia este de altă părere. Elena Petraşcu este director general al Poştei
Române de câteva luni. „Nu există un motiv cel puţin de când am venit eu în companie, să nu ne supunem noi ca şi
companie şi sucursalele noastre respectărilor prevederilor legale.".
După ce Romfilatelia a intrat în vizorul politicienilor, au început să curgă acuzaţiile de implicare a societăţii de stat
în activitatea politică. Alin Brâncuş „În anul 2008, m-am ocupat de transportul materialelor promoţionale constând în
afişe electorale pe care le-am încărcat în nişte dube, de la sediul Romfilatelia, şi le-am transportat în judeţul Olt. În
principal erau afişe cu candidatul la vremea aceea Dan Şova, candidat pentru postul de senator. Afişele erau cu PSD
şi PC şi cu alţi candidaţi din judeţul Olt".
Simona Ciurcu, fost angajat al lui Dan Şova: „Referitor la materialele pentru campania electorală de la sfarşitul anului
2008, când domnul Şova a fost ales pentru prima dată senator, s-au făcut pentru plata acelor materiale, s-a făcut
compensare între facturile emise de noi către Romfilatelia pentru serviciile juridice prestate, s-au compensat cu facturile pe
care Romfilatelia trebuia să le emită pentru aceste...adică s-au tarifat pe firma de avocatură materialele pentru campanie.".
Informaţia că la Fabrica de Timbre se tipăresc afişe electorale şi pliante pentru partidele aflate la guvernare nu este
nouă. În 2012, fostul ministru al Comunicaţiilor, Dan Nica, susţinea acelaşi lucru: „Sucursala a fost transformată în
tiparniţa materialelor de promovare ale PDL. Hârtia şi preţul de execuţie al acestor materiale era, evident, sub preţul
pieţei, situaţie care a adus pierderi sucursalei.".
Elena Petraşcu, director la Poşta Română: „Am rugat pe cei de la fabrica de Timbre să ne comunice dacă au
existat, într-adevăr, astfel de tipărituri comandate fie de centralul companiei, fie de către alte persoane. Mi s-a
comunicat că nu au existat, sau cel puţin nu au găsit până în acest moment dovezi clare, dar dacă cineva cunoaşte
că într-adevăr s-au produs acele tipărituri la Fabrica de timbre, dacă cineva poate veni cu documente justificative sunt
deschisă să introducem acolo chiar un control pentru a verifica care este adevărul.".
Au existat şi alţi martori la operaţiunea de încărcare a afişelor electorale de la sediul Romfilatelia.
Alin Brâncuş, fost apropiat al lui Dan Şova: „Domnul Florin Constantinescu care a supervizat toată operaţiunea
asta de transport, de realizarea a afişelor, de tipar care a avut loc la nivelul Romfilateliei, plus şoferii din firma Şova şi
asociaţii care au transportat propriu zis o parte din afişe. Ele au fost transportate cu o firmă de transport.".
Florin Constantinescu este omul de bază al lui Dan Şova.
Alin Brâncuş, fost apropiat al lui Dan Şova: „Domnul Constantinescu înainte a fost în conducerea Romfilateliei. A
fost la firma Şova si asociaţii director administrativ, după care a fost la ministerul Marilor Proiecte şef de cabinet, a fost
la ministerul Transporturilor şef de cabinet, a fost şeful campaniilor electorale din 2008, mai puţin, dar în 2012 s-a
implicat în totalitate în campania electorală.". Înainte de 1989, din povestirile dânsului, am înţeles că era un şef de
Direcţie la fosta Securitate.
Casa de avocatură Şova şi asociaţii a semnat mai multe contracte cu instituţii publice pentru consultanţă şi
asistenţă juridică. Cele mai multe dintre ele au fost încheiate în timpul mandatului de primar al lui Sorin Oprescu,
trimis în judecată pentru fapte de corupţie.
Simona Ciurcu, fostă angajată la firma lui Dan Şova: „Au fost contracte cu Administraţia Cimitirelor si
Crematoriilor Umane, Primăria Bucureşti, ALPAB- Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, Administraţia Străzilor,
au fost foarte multe. Şi toate acestea au venit la un moment dat, toate, prin bunăvoinţa domnului primar general Sorin
Oprescu, prin prietenia pe care o avea cu acesta.... adică, mai întâi se stabilea cam ce buget avem noi nevoie în firmă
pentru cheltuieli şi apoi se discutau pe cât se vor semna contractele cu aceste firme.".
„- Vreau să vă întreb despre o serie de acuzaţii emise de Alin Brâncuş, fostul dumneavoastră angajat.
- Nu, nu discut aşa ceva. Altceva dacă aveţi să mă întrebaţi ?
- Despre relaţia dumneavoastră cu Romfilatelia, cu doamna Cristina Popescu..
- Nu, vă mulţumesc, o zi bună.”
Nu numai Dan Şova a avut de câştigat în urma prieteniei cu Sorin Oprescu. Potrivit datelor de pe SEAP, în 2013,
compania de pază a lui Constantinescu, Livco Security, a câştigat un contract de pază cu Spitalul Universitar de Urgentă
Bucureşti, spital condus mulţi ani de fostul primar Sorin Oprescu. Valoarea acestuia a fost de 4,7 milioane de lei fără TVA.
„- Vă întreb despre o serie de afirmaţii făcute de Alin Brâncuş, potrivit căruia, în 2008, la Romfilatelia s-ar fi tipărit
afişe electorale pentru domnul Dan Şova".
- Nu cunosc treaba asta, nu, nu m-am ocupat de aşa ceva. Bună ziua !
- Spuneţi că nu aţi văzut, nu aţi transportat...
- V-am spus că nu m-am ocupat, nu am făcut aşa ceva. Ce declară el, problema lui.".
Alin Brâncuş: „Tot ce a fost venit la Şova şi asociaţii pe contracte cu statul, a venit pe linie politică. Banii s-au
întors înapoi la partid.".
Simona Ciurcu, fostă angajată a lui Dan Şova: „Eram trimisă la bancă să scot o anumită sumă, fie în lei, fie în
euro sau ambele. A împărţit suma în două, una apus-o într-un plic foarte mare, între nişte coli de hârtie şi mi-a zis să o
las la recepţie că o să treacă doamna Popescu să o ia şi să las vorbă fetei de la recepţie că o să treacă doamna
Popescu să ia acel plic. Erau în jur de 2000 de euro în fiecare plic. Ulterior s-a mai întâmplat acest lucru şi la un moment
dat Dan Şova era deranjat de acest lucru, că trebuie să dea aceşti bani înapoi, însă era clar că intrase într-un circuit
în care aşa erau regulile. Orice contract luai, trebuia să returnezi un anumit procent.".
În cercul colecţionarilor se ştie că cele mai valoroase timbre sunt cele care au fost tipărite cu erori, adică foarte rare.
„Un exemplu. În loc să scrie valoarea de 3 lei, 3 L, este omis L-ul. O greşeală, aceea este o eroare şi valoarea e foarte
mare. Bun...s-au făcut erori la comană de sute de mii de euro. Şi persoana respectivă care a făcut comanda e liberă. Asta
cu falsurile la comandă este ucigătoare. Este cumplită. Aşa ceva nu s-a pomenit, să ştiţi. Aceste erori sunt întâmplătoare,
de aceea au şi valoare mare. Dar ca să faci tu eroare la comandă e... Nu, în acest moment nu am cunoştinţă sau nu mi s-
a adus la cunoştinţă de existenţa unor posibile greşeli. Dar noi vom face verificări în continuare", spune un martor filmat cu
camera ascunsă. Romfilatelia este, oficial, firma de stat. Conform Agenţiei de Integritate, conducerea ei ar trebui sa depună
declaraţii de avere. „Membrii consiliului de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere (inclusiv președintele)
din cadrul societăţii au obligația să depună declarații de avere și de interese", răspunde ANI.
Cu toate acestea, directoarea Cristina Popescu a depus o singură declaraţie de avere în cei 13 ani de când
conduce compania. În lipsa declaraţiilor, despre ea, se ştiu puţine lucruri. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului,
aceasta are domiciliu declarat într-o vilă din sectorul 1. Anul trecut şi-a cumpărat un apartament de 160 de metri
pătraţi pe care a plătit 215.000 de euro, într-un complex rezidenţial din centrul Capitalei. În ciuda insisteţelor, Cristina
Popescu a refuzat să ne transmită un punct de vedere. În timp ce Cristina Popescu acumulează proprietăţi,
Romfilatelia înregistrează pierderi, în ciuda comisionului lunar încasat de la compania mamă.
Elena Petraşcu, directoarea Poştei Române: „Romfilatelia înregistrează pierderi mai precis din 2013, inclusiv anul
trecut. Sinceră să fiu este inexplicabil pentru mine la acest moment, de ce o filială a companiei care deţine un drept
exclusiv de tipărire şi comercializare al timbrelor, merge în pierdere, când ar fi putut să prospere.
- Cât plăteşte comision lunar Poşta Română filialei sale şi ce reprezintă acest comision ?
- Comisionul plătit de Poşta Română filialei Romfilatelia este de 2,23 la sută din valoarea nominală a timbrelor şi aici
este vorba de timbrele uzuale, poştale. Pe timbrele comandate de Romfilatelia s-au plătit aproximativ 34 de milioane de lei,
dar numai pe comenzile pe care Romfilatelia le-a făcut către Fabrica de Timbre.”.
Şerban Drăguşanu, vicepreşedinte al Federaţiei Filatelice Române: „Statul, după cum se ştie, şi nu de acuma, e
cel mai prost administrator. Iar statul este cea mai bună vacă de muls.".
Romfilatelia mai are in Bucureşti trei sedii şi alte cinci în principalele oraşe din ţară. Din mii de pasionaţi de mărci
poştale în urmă cu câţiva ani, astăzi au mai rămas câteva zeci de colecţionarii. Am aşteptat o oră să vedem câţi clienţi
intră în generosul spaţiu situat în centrul Capitalei. Nu a intrat nimeni.
În 2011, fostul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a iniţiat o hotărâre de guvern prin care propunea
fuziunea Romfilatelia cu Poşta Română şi invoca reducerea costurilor.
Elena Petraşcu, director la Poşta Română: „Am aflat de această iniţiativă. Vom analiza şi dacă în urma analizei
se va dovedi că soluţia cea mai optimă ar fi fie ca Romfilatelia să treacă spre minister, fie ca Romfilatelia să fie
absorbită practic de compania mamă, atunci cu siguranţă se vor lua deciziile necesare.”
Reporter: „Este în acest moment Romfilatelia o căpuşă a Poştei Române ?”
Elena Petraşcu, director la Poşta Română: „Nu ştiu dacă este o căpuşă a Poştei Române, ştiu că e o filială a
Companiei Poşta Română, dar care trebuie să înţeleagă că totuşi are un acţionar unic.”
Implicarea politicului în instituţiile statului are ca scop obţinerea de bani pentru partidele aflate la guvernare. Soţii
Brâncuş şi Ciurcu susţin că niciun contract public nu scapă controlului politic. Dan Şova a fost condamnat de curtea
supremă, în primă instanţă, la 3 ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intermediat
încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu CET Govora pentru o casă de avocatură prietenă, contra unui
„comision" de 5.000 de euro pe lună.
Alin Brâncuş: „Toţi banii făcuţi de firma Şova şi Asociaţii nu au avut ca destinatar pe domnul Dan Şova, toţi banii
au avut ca destinatar Partidul Social Democrat, campaniile electorale şi alte cheltuieli adiacente care se impuneau
postului de senator. Este preţul plătit pentru avântul politic pe care l-a avut în trecut."
Simona Ciurcu: „Dan Şova nu era de acord, dar o făcea pentru că ăsta era trendul, altfel nu luai contracte, cel
puţin aşa spunea dumnealui. Dumnealui spunea: Dacă nu faci asta, mori de foame. În momentul în care a intrat în
politică a devenit totalmente captiv.".
După ce a dat o declaraţie de martor în procesul lui Victor Ponta de la instanţa supremă, şeful PSD, Liviu
Dragnea, a ameninţat că-l dă în judecată pe Alin Brâncuş deoarece a susţinut în faţa judecătorilor că banii lui Dan
Şova din contractele cu firmele statului au finanţat PSD.
Alin Brâncuş: „Am fost încătuşat, am fost târât pe stradă, umilit, am fost mai rău decât un arestat la domiciliu,
pentru a nu face dezvăluiri. Nu au reuşit să mă sperie. Domnul Dragnea a ieşit în presă şi m-a ameninţat că mă dă în
judecată pentru afirmaţiile făcute. Condamnatul Dragnea a uitat să facă acest lucru şi de abia aştept să mă dea în
judecată pentru a ajunge în faţa unei instanţe să-mi susţin afirmaţiile cu dovezi. Am fost prezent la multe ilegalităţi, la
multe infracţiuni, la trafic de influenţă şi sunt dispus să spun tot. Nu mi-e frică nici de Ponta, nici de Dragnea, nici de
Şova. O să fiu transformat în cel mai mare sifon din ţara asta. O să spun tot !".
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/romania-furata-romfilatelia-capusa-politica-a-postei-romane-868436
Nota redacției. Mulțumim dlui Nelu Dejugan pentru trimiterea materialului realizat de DIGI Tv (28 ianuarie 2018, ora 23,10). Deși au trecut
peste 2 ani de la difuzarea lui nimeni nu s-a sesizat din oficiu și nici nu s-a schimbat ceva privind această „afacere” la Poșta Română pe spinarea
statului român. Dezmățul și bătaia de joc la Romfilatelia continuă ! Să nu știe noul director general ce s-a petrecut și ce se întâmplă ?
Trimitem revista tuturor celor care pot să ia măsuri: Avocatul Poporului, DNA, Ministerul Comunicațiilor, Poșta Română. Poate ! Poate !
● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ●
A fost odată Hohe Rinne - ediție definitivă
După o documentare extinsă pe parcursul a 27 de ani, cunoscutul filatelist-cercetător

Mircea Dragoteanu a reușit tipărirea ediției definitive a primei cărți a Istoriei
Păltinișului, dedicată perioadei 1885-1918. Lucrarea are 570 pagini, format
A4 color, cusută, copertă cartonată, tipar de lux pe hârtie dublu cretată,
incluzând aproximativ 600 ilustrații de epocă, dintre care o bună parte sunt
legate de timbrele, ilustratele și istoria poștală a Păltinișului.
A fost odată Hohe Rinne, ediția a II-a, este disponibilă cu text identic pe
două tipuri de hârtie: 130 gr/mp (cca 2,6 kg) și 90 gr/mp (cca 1,85 kg).
Ambele variante costă 130 lei exemplarul (preț subvenționat) + taxe poștale.
Felicitări autorului !
Petrolul în cartofilie
Muzeul Petrolului, secție a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova vă invită să vizitați expoziția
Petrolul în cartofilie vernisată joi, 18 iunie, la sediul Muzeului Petrolului din Ploiești (Str. Dr. Bagdasar, Nr. 8)
Expoziția va putea fi vizitată până la data de 6 septembrie 2020.
La începutul secolului XX au apărut
primele cărți poștale ilustrate cu imagini
ce surprind aspecte din industria
petroliferă românească, a știinţei și
tehnicii petroliere, a vieţii personalităţilor și
a evenimentelor care au marcat această
ramură a economiei noastre. Muzeul
Petrolului deţine o colecţie importantă de
carte poștală tematică, pe care publicul
vizitator va avea ocazia să o vizualizeze și
să o studieze în sala de expoziții temporare a muzeului.
IMPORTANT !
O nouă lucrare filatelică Vorba unui bun prieten de la Timișoara:
Vine o vreme când „nu mai bagi la valiză” și vinzi !
Autor Coriolan Chiricheș care,
în cele 292 pagini color, Cartofilie - piese editate până în anul 1938:
reproduce peste 850 de plicuri și
Bucovina, Basarabia, Crișana,
ștampile realizate între 1957 și
2020 pe teritoriul județului
Dobrogea, Moldova, Muntenia,
Botoșani. Oltenia, Transilvania ...
Felicitări autorului ! prefer să le dau celor din orașul
sau județul respectiv.
Filatelie - colecții specializate pe ani
ROMÂNIA 1974 - 1994
Presa filatelică ștampilate și neștampilate
rezistă ! Contact Sergiu Găbureac: gsm_as@yahoo.com
În contextul unei crize, tot mai accentuate, a mărcii poștale românești, devenită
cenușăreasa Europei prin politica dezastruoasă practicată de romfilani, presa
filatelică românească este pe baricade prezentând realizările filateliștilor români și ce
se mai întâmplă prin lumea civilizată. Acolo unde colecționarul este respectat și
valorificat în realizare a diverse evenimente cu caracter local, național sau planetar.
Nici de această dată revista philatelica.ro nu se dezminte prin calitatea ridicată a
materialelor publicate.
Un număr dedicat aproape în întregime poetului nostru național Mihai Eminescu.
Vizitaţi eBay, secţiunile filatelie, cartofilie, numismatică ... ! Nu se ştie niciodată !

ULTIMA ORĂ !
Din acest an renumita Casă filatelică Michel editează un singur volum pentru
România și R. Moldova: Südosteuropa 2020 (E 8). ISBN: 9783954023387.
Preț: 49,80 euro.
În cele aproape 500 de pagini veți găsi informații necesare unei bune documentări,
inclusiv multe din semnalările (erori și curiozități de top) trimise de noi în ultimii ani.
Informații despre mărcile poștale românești
https://colnect.com/ro/stamps/years/country/177-Romania/catalog/182-Michel
sau despre mărcile poștale ale lumii aflați în Catalogul MICHEL
https://colnect.com/ro/stamps/countries/catalog/182-Michel
oooOOOooo
ROMÂNIA MARE - monografie de istorie poștală*

Cunoscutul filatelist-cercetător Dan-Simion Grecu a definitivat o nouă lucrare de istorie
poștală: România Mare - un ideal devenit realitate. De această dată
sunt tratați, din punct de vedere istoric și ilustrați poștal, anii
1919, 1920 și 1921, odată cu remobilizarea Armatei Române și
recuperarea teritoriului românesc până la Carpați, precum și retragerea
trupelor germane (Armata Mackensen) din România (decembrie 1918-
ianuarie 19199. Volumul continuă cu capitolele XV - Recuperarea
Dobrogei: Cronologie politico-militară; cap. XVI - Războiul cu Rusia
Sovietică; Cap. XVII - Preluarea administrației în Bucovina; Cap. XVIII -
Ocupația militară a Pocuției; Cap. XIX - Istoria poștală a Banatului; Cap.
XX - Istoria poștală a Aradului; Cap. XXI - Transilvania și Ungaria:
Cronologie politico-militară; Cap. XXII - Ocupația în Ucraina
Subcarpatică; cap. XXIII - Poșta militară română în Transilvania și
Ungaria ocupată; Cap. XXIV - Perioada de tranziție a Poștei Române în
noile teritorii - Ardel, Banat; Cap. XXV - Poșta militară franceză în
Orient: România și teritoriile unite - Banat, Arad, Basarabia; Cap.
XXVI - Rumanenzuge - trenurile comerciale elvețiene; Cap. XXVII -
Crucea Roșie americană în România.
* Grecu, Dan-Simion. Anii 1919-1921. România Mare - un ideal devenit realitate. Monografie de istorie poștală. Brașov,
2020. Format A4, full color, 520 p.
oooOOOooo
620 de ani de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova

Alexandru cel Bun (n. sec. al XIV-lea – 1 ianuarie 1432, Suceava, Moldova), domnul Moldovei între anii 1400 - 1432,
a fost fiul cel mai mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391-1394, și al
Anastasiei Mușat. La 23 aprilie 1400 devine domn al Principatului Moldova, după voievodul Iuga
(1399–1400), îndepărtat de pe tron de către voievodul Țării Românești, Mircea cel Bătrân.
Alexandru cel Bun a domnit împreună cu fratele său Bogdan, până în 1407.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de
organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând
negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut
recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici
în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au
fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la
Mânăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment are o însemnătate deosebită în
conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugrăvit în multe din frescele bisericilor și
mănăstirilor din Moldova. În cea de la Mânăstirea Sfântul Ioan cel Nou, în ultima frescă din suita de
patru ce reprezintă martiriul sfântului este înfățișat alaiul domnesc. Frescele sunt amplasate pe peretele vestic al
clisiarniței din incinta mânăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii Mânăstirii Voroneț, la
finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. (Alexandru-Leonard Pop)
MEDALISTICĂ
● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ●

Realizări ale filateliștilor români

FOST-AM IARĂ LA CAHUL !
Viitorul sună bine la Cahul !

De ce-i frumoasă filatelia !
Vă lăsăm bucuria depistării !
Semnalări primite de la
Bugi Artur (1, 3, 5, 6, 9) și
Mircea Olariu (2,4,7,8,10).
Dilema a fost rezolvată de

Dragoș Cojocaru
O dilemă veche a fost dezlegată !
O colecţie fără erori, curiozități și varietăți

filatelice este ca un piure fără sare !
NOI OFERIM SAREA INFORMATIVĂ !
Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru

Contact: gsm_as@yahoo.com,
INFORMAȚIE = PUTERE ! 0771 631.065
Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite ! Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/;
www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.
Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția. LXIV pdf gratuit Nr. 1/05.07.2020
Probabil cea mai citită publicație de profil din România !

20.07 GSM Revista DLC Nr.1 (Lxiv)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

20.07 GSM Revista DLC Nr.1 (Lxiv)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DLC LXIV - anul VII

Realizări ale filateliștilor români

info-hobby LXIV apare ori de câte ori este necesar

MARIAN JIANU alias PETER MAX (21.03.1959-13.05.2020)

GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ la CAHUL Motto:

jurul lumii efectuat de compania noastră națională,

EXPOZIȚIA FILATELICĂ NAȚIONALĂ

DA, avem o Dăncilă și la Romfilatelia ! (III)

DA, avem o Dăncilă și la Romfilatelia ! (IV)

ROMÂNIA FURATĂ | Romfilatelia, căpuşa politică a Poştei Române

● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ●

A fost odată Hohe Rinne - ediție definitivă

După o documentare extinsă pe parcursul a 27 de ani, cunoscutul filatelist-cercetător

Vizitaţi eBay, secţiunile filatelie, cartofilie, numismatică ... ! Nu se ştie niciodată !

ROMÂNIA MARE - monografie de istorie poștală*

620 de ani de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova

● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ● INFORMAȚII ● ȘTIRI ●

Realizări ale filateliștilor români

Viitorul sună bine la Cahul !

Vă lăsăm bucuria depistării !

Dilema a fost rezolvată de

O dilemă veche a fost dezlegată !

O colecţie fără erori, curiozități și varietăți

Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru

Probabil cea mai citită publicație de profil din România !

S-ar putea să vă placă și