DOCUMENTAR: 110 ani de la înfiinţarea Muzeului

Simu din Bucureşti

2020-05-21 09:30:00Nr afisări

DOCUMENTAR: 110 ani de la înfiinţarea Muzeului

Simu din Bucureşti
2020-05-21 09:30:00Nr afisări
DOCUMENTAR: 110 ani de la înfiinţarea Muzeului
Simu din Bucureşti
2020-05-21 09:30:00345 afisări
DOCUMENTAR: 110 ani de la înfiinţarea Muzeului
Simu din Bucureşti
2020-05-21 09:30:00Nr afisări

DOCUMENTAR: 110 ani de la înfiinţarea Muzeului

Simu din Bucureşti
2020-05-21 09:30:00Nr afisări

Urmareste
Modifică dimensiunea fontului:
Play
Muzeul Simu a fost inaugurat la 21 mai 1910 în centrul Bucureştiului,
potrivit muzeulbucurestiului.ro.

La data înfiinţării, Bucureştiul nu avea alt aşezământ de artă accesibil

publicului, în afară de Pinacoteca Statului, care era găzduită în două încăperi
laterale ale Ateneului Român, arată onlinegallery.ro.Clădirea a fost inspirată
de templul antic grecesc Erechteion, ce fusese ridicat pe Acropola din Atena
între anii 421-406 î.Hr..

Muzeul, un adevărat templu al artelor, a fost amplasat la intersecţia străzii

Mercur cu o ulicioară ce se strecura între străzile Colţei şi Romană, între
casele lui Titu Maiorescu şi C.A. Rosetti spre vest şi casele lui D.A. Sturdza şi
Al. Marghiloman spre est. Lucrările au început în 1907.

Anastase Simu, moştenitor al unei imense averi la vârsta de 19 ani, s-a

preocupat întreaga viaţă de colecţionarea lucrărilor de artă, pe care a dorit să
le împărtăşească cu publicul larg. Deviza lui a fost: "Nu numai pentru noi, dar
şi pentru alţii".

Cele cinci săli ale muzeului erau concepute astfel: arta Antichităţii, cea
românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de a cincea sală se
găseau grafica şi colecţia de miniaturi. În total, au fost expuse aproximativ
1.200 de obiecte de artă, donate statului în anul 1927.
 

Muzeul Simu din Bucuresti (placa fotografica; anii 1930 - 1940).

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Multe dintre operele expuse erau semnate de artişti importanţi pentru

începuturile şi dezvoltarea istoriei artelor plastice din ţara noastră, arată
onlinegallery.ro. Câteva exemple în acest sens sunt: Carol Popp de
Szathmary ("Surugii"), Theodor Aman ("Ursarul"), Nicolae Grant Effingham
("Breton"), Apcar Baltazar ("Legenda lui Făt-Frumos").

Printre pictorii străini ale căror opere puteau fi admirate la Muzeul Simu se
numărau: Firmin Massot ("Portret de femeie"); Charles Milcendeau ("Orbul";
"Spaniola"); Alexandre Calame ("Peisaj"); Eugene Vibert ("Cârciuma").

În ceea ce priveşte sculptura, impresionau busturile patronilor, ale doamnei şi

domnului Simu, executate de Antoine Bourdelle. De acelaşi maestru, "Fructul"
încheia orice periplu prin muzeu. Anastase Simu colecţionase şi sculpturi
executate de artişti autohtoni, în primul rând de Dimitrie Paciurea.

La 21 mai 1937 a fost inaugurată o noua secţie a muzeului, în fosta locuinţă a

proprietarilor, care a primit titulatura "Casa-Simu-Muzeu", în conformitate cu
testamentul colecţionarului, reprodus de Marius Bunescu,
conform http://muzeulbucurestiului.ro.
 
Expoziţia în aer liber ”Recuperarea Memoriei Oraşului - Muzeul Simu”,
Bucureşti, 12 octombrie 2007.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATĂ / AGERPRES FOTO

În anul 1964, clădirea muzeului a fost demolată, în locul său construindu-se

blocul "Eva".

În prezent, o mare parte a Colecţiei Elena şi Anastase Simu poate fi admirată

la Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României.
Lucrări reprezentative sunt adăpostite şi de Pinacoteca Municipiului Bucureşti.
În februarie 2020, varianta demo a aplicaţiei de realitate virtuală a Muzeului
Simu a putut fi experimentată în spaţiul Punctului de informare turistică din
Pasajul Universitate.

"Reconstrucţia în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost realizată

în anul 2019 de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", prin
Centrul Expoziţional Documentar, în parteneriat cu Muzeul Municipiului
Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Arhivele Naţionale ale
României şi Manifest Cultural, pe baza planurilor şi a fotografiilor de arhivă.
Au fost scanate tridimensional şi fotogrametriate obiecte provenite din
patrimoniul Muzeului Simu, obţinându-se reprezentări virtuale fidele realităţii.
Finanţarea acestei prime părţi a proiectului a fost asigurată din Fondul Timbrul
Arhitecturii prin Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti", potrivit
Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Proiectul a avut ca scop
reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale
Bucureştiului din perioada interbelică.

În perioada 19 iunie - 27 septembrie 2020, Muzeul Municipiului Bucureşti va

găzdui, la Palatul Şuţu, expoziţia "Muzeul Anastase Simu şi Pinacoteca
Bucureşti", conform muzeulbucurestiului.ro.

Colecţionarul de artă Anastase Simu, membru de onoare al Academiei

Române, s-a născut la 25 martie 1854, la Brăila.

A urmat cursurile Şcolii Comerciale din Brăila şi şi-a luat bacalaureatul la

Academia Imperială "Teresianum" din Viena, fiind dublu licenţiat: în drept
(Paris) şi în ştiinţe politice şi administrative (Bruxelles), potrivit dicţionarului
"Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei
Române, Bucureşti, 2003). A lucrat ca secretar de legaţie la Berlin. Şi-a
dedicat întreaga existenţă colecţionării de obiecte de artă, opere de
inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români şi străini.

În anul 1910, a înfiinţat primul muzeu particular de artă din România - Muzeul
Simu. În 1927, a dăruit casa şi întreaga sa colecţie statului.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 29 mai 1933. A murit

la Bucureşti, la 28 februarie 1935. AGERPRES (Documentare - Horia
Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe
acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea,
reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website.
Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să
contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.
Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în
ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.
Share