Vocația turistică a capitalelor Unirii de la 1918

Nicolae LUPU,
prof. univ. dr. ASE, membru AJTR
București:
860 mii loc.
(1930)
Vechiul Palat Regal la 1906,
arh. Paul Gottereau
Piața Palatului Regal
Piața Teatrului
în timpul ocupației (1916-1918)
Hotelurile Boulevard (1867)
și Luvru/ Capitol (1912)
Bd. Regina Elisabeta
Ministerul Lucrărilor Publice (1910),
arh. Petre Antonescu/
Comandamentul Imperial
Palatul Poștelor (1900),
arh. Al. Săvulescu
Arcul de Triumf (1922),
arh. Petre Antonescu
Serbările Încoronării
la Arenele Romane (17 oct. 1922)
Mormântul Eroului Necunoscut
(1923)
Iași, „Capitala Renașterii Naționale”:
185 mii locuitori (1930)
Palatul Culturii (1925) văzut
din turnul mănăstirii Golia (1564)
Catedrala mitropolitană (1887)
și biserica Trei Ierarhi (1639)
Teatrul Național „V. Alecsandri”
(1896), arhitecți Fellner & Helmer
Universitatea de Arte, Filarmonica „Moldova”
și statuia lui Miron Costin (1888)
Piața Unirii,
cu statuia lui Al.I. Cuza (1912)
Hotelul Traian (1882),
ing. Gustave Eiffel
Reședința domnească a lui Al.I. Cuza/
Muzeul Unirii (1959)
Universitatea „Al.I. Cuza” (1897),
arh. Louis Blanc
Biblioteca veche
Grădina Copou,
cu Obeliscul Leilor (1840)
Iași, noiembrie 1918
◼ „... când în Bucureștiul nostru iubit veți
mai arunca ochii pe hartă și veți zări
într-un colț al României, punctul pierdut
al Iașului, să știți că aici veți găsi
totdeauna inimi destul de puternice
care să dea o puternică mână de ajutor
celor care luptă pentru neam, adevăr și
dreptate!” („Mișcarea”)
Chișinău:
250 mii locuitori (1930)
Casă veche românească
Alegorie
Nuntă în Basarabia
Vedere generală
Primăria (1901)
– Carol Schmidt (primar 1877-1903);
Al. Bernardazzi (arh. al orașului 1856-1878)
Banca (încep. sec. XX)/
Sala cu Orgă
Cofetăria Manicov (1905-1934)
– pe str. Veronica Micle, în spatele Primăriei
Interbelic - str. Pușkin, la interescția
cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt de astăzi
Hotelul Londra (sfârșit sec. XIX - 1941)
– la intersecția străzilor Pușkin
și Mitropolit Varlaam
Casa Eparhială (1911-1944)/ pe locul
actualei Case a Guvernului,
spre str. Pușkin
Cernăuți:
150 mii locuitori (1930)
Ilustrarea structurii etnice a Bucovinei: ruteni
și huțuli (deopotrivă, considerați ucraineni)
39%, români 34%, alții 27% - la 1910
Cernăuți. Primăria (1847)
Vedere generală
Teatrul (1905), arh. Fellner & Helmer /
Teatrul Melo-Dramatic „Olga Kobyleanska”
Reședința Mitropoliei [Ortodoxe]
a Bucovinei și Dalmației (1882)/
Universitatea Națională din Cernăuți
Sala sinodală/ Sala Unirii
(28 n. 1918)
Facultatea de Litere
a Universității Regele Carol II (1935)/
Facultatea de Biologie și Chimie
Casa Asigurărilor Sociale (1937)/
Policlinică regională
Grădina publică
Monumentul Războiului și mormântul,
refăcut, al lui Iancu Flondor (1991)
Alba Iulia, „Cealaltă Capitală”:
10 mii locuitori (1930)
Cetatea bastionară
Alba Carolina (1738)
Fostul liceu romano-catolic (1896)/
Universitatea „1 Decembrie 1918”
Monumentul Custozza (1906)
Palatul Justiției (1908)/
Consiliul Județean și Prefectura Alba
Primul liceu românesc
din Transilvania (1 febr. 1919)
Catedralele romano-catolică (sec. XIII)
și a Încoronării (1922)
Pavilionul din nord-estul
incintei Catedralei Încoronării
Momentul încoronării propriu-zise,
în fața catedralei
Surpriză de cartofilie
Sala Unirii,
cu pânza de Pierre Bellet
Vocația turistică a capitalelor Unirii de la 1918
Nicolae LUPU – prof. univ. dr. ASE, membru AJTR

◼ Mulțumesc frumos pentru atenție!