Sub semnul arhitectului Carlo Scarpa

3 iunie 2015 Magdalena Popa Buluc Cultură, Dialoguri Esențiale Comentariile sunt închisepentru

Sub semnul arhitectului Carlo Scarpa
Arhitectul şi designerul italian Carlo Scarpa (1906-1978) s-a afirmat atât prin reamenajarea
muzeelor, cât şi prin conceperea reşedinţelor private, cele mai multe dintre ele realizate în regiunea
sa de obârşie, Veneţia.

De la arhitectură la prelucrarea sticlei, trecând prin design şi elaborarea expoziţiilor, opera luiCarlo
Scarpa s-a remarcat întotdeauna prin capacitatea unică a autorului ei de a alia dragostea pentru
materiale cu simţul detaliului şi recursul la poezia organică a edificiului.
Villa Veritti

Admis în Academia de Arte de la Veneţia, a lucrat concomitent în studioul arhitectului veneţian

Vincenzo Rinaldo. Obţine, în 1926, diploma de desenator arhitect, este apoi asistentul profesorului
Guido Girilli la Facultatea de Arhitectură din Veneţia, unde, din 1933, devine profesor.

În copilărie, Carlo Scarpa îşi petrecea vacanţele la ţară, în apropiere de Vicenza. Numeroasele

plimbări prin această terra ferma din regiunea venetă şi-a pus amprenta pe spiritul viitorului arhitect,
care a descoperit în peregrinările sale întâmplătoare vilele lui Andrea Palladio.
Gipsoteca Canoviana de la Possagno

În acest teritoriu suburban, maestrul renascentist construise pentru nobilimea locală minunate
reşedinţe în care renaşterea antichităţii se înscria într-o geometrie strictă, marcată în special de
simetrii. În felul său, Palladio manifesta în creaţiile sale credinţa în atotputernicia matematicilor de a
organiza şi, în consecinţă, de a domina lumea, tot aşa cum vilele sale exprimă, prin monumentalitatea
lor, controlul exercitat de proprietar asupra domeniilor lui. O viziune modernă, care a influenţat, de
altfel, conştient sau nu, gândirea mai multor heralzi ai arhitecturii moderne, de la Mies van der Rohe
la Le Corbusier.
Muzeul Castelvecchio din Verona

Veneţianul Carlo Scarpa a avut şi el în minte acest prestigios model când s-a aplecat asupra artei de
a locui şi de a concepe reşedinţe private.
Într-un anume fel, Scarpa a fost întotdeauna un arhitect de interioare. Fie că a amenajat un muzeu,
birouri sau a construit case, el a vizat „întregul mediu înconjurător al vieţii şi al acţiunii umane”,
după expresia lui Giulio Carlo Argan.

Această ambiţie izvorăşte din dialogul creator cu tradiţia, care înseamnă pentru el, în primul rând,
tradiţia Veneţiei, aşa cum se poate vedea în principalele proiecte de case particulare.

Ornamentul ca semnătură
Interpenetrarea spaţiilor şi relaţia interior-exterior la Muzeul Castelvecchio

Activitatea sa în domeniul spaţiilor de locuit este marcată, în anii ’40, de diverse proiecte în
colaborare, cum ar fi cel al Casei Pellizzari şi cel al Casei Bellotto din Veneţia. Acestea pot fi
considerate şantiere de formare în care se rafinează strategiile constructive şi ornamentale. În 1955,
Luciano Veritti îi încredinţează lui Scarpa construirea casei sale din Udine. Arhitectul îşi elaborează
planul pentru Villa Veritti pe baza unor ingenioase combinaţii geometrice. Dacă Palladio, în faimoasa
sa Villa Rotonda, înscrisese un cerc într-un pătrat, Scarpa creează fuziunea, într-o entitate asimetrică,
a unui semicerc cu un dreptunghi, în timp ce, în interiorul perimetrului, figura cercului va fi matricea
diferitelor spaţii. Refuzând perfecţiunea plictisitoare a volumelor netede, el elaborează elemente în
relief, asociate adesea deschiderilor. În ceea ce priveşte planul, organizează interpenetrarea spaţiilor,
dar şi comunicarea între interior şi exterior.
Faţada Fundaţiei Querini Stampalia cu podul desenat de Carlo Scarpa

Abstracţia geometrică a proiectului prinde viaţă prin simţul ascuţit al calităţilor tactile şi vizuale ale
materialelor, dar şi prin atenţia meticuloasă acordată detaliilor care hrănesc o concepţie singulară a
ornamentului. Scarpa nu se recunoaşte în uscăciunea şi lipsa ornamentului caracteristică unei tendinţe
a Mişcării Moderne, cea încarnată de Le Corbusier.
Are relaţii cu industria sticlei de la Murano, mai ales cu firma Cappellin, al cărei consilier artistic
devine. şi cu Venini pentru care creează, începând din 1933, timp de 14 ani, piese din sticlă.
Posibilităţile plastice ale sticlei îi stimulează cercetările şi experimentările constante privind detaliile.
Banca Populară din Verona
Grija pentru calităţile estetice ale materialelor se regăseşte în restaurările sale şi în punerea în scenă a
operelor care se disting prin rafinament, prin expresivitatea diferitelor materiale, prin alternanţa
nuanţelor cromatice şi juxtapunerea proprietăţilor tactile (suprafeţe netede şi rugoase), prin claritatea
conceptuală între elementele orizontale şi cele verticale.

„Departe de a constitui o simplă adăugire pe o structură preexistentă, ornamentul exprimă la Scarpa

modul însuşi în care edificiul a fost construit, subliniind articulările, oferind un cadru rafinat şi
senzual vieţii burgheze. Pentru Scarpa, ornamentul nu este niciodată sinonim cu decoraţia”, scrie
Jean-François Lasnier în Connaissance des Arts.
Casa Scatturin realizată de Scarpa

Operă testamentară, Villa Ottolenghi, construită cu 20 de ani mai târziu, poate fi considerată

împlinirea meditaţiilor sale asupra meseriei şi istoriei. În 1974, avocatul veneţian Carlo Ottolenghi i-a
comandat o reşedinţă pentru fiul său Alberto, la Bardolino. Aceasta era aproape gata la moartea
arhitectului în 1978. Plasată pe versantul sudic al unei coline, casa domină peisajul sublim al lacului
Garda. Cadrul este idilic, dar presupune şi servituţi pentru că regulamentele de urbanism interzic
construirea la înălţimea prevăzută de arhitect. Scarpa se resemnează şi proiectează o parte a
construcţiei sub nivelul solului, ceea ce impune o relaţie organică a casei cu mediul înconjurător.

Cimitirul familiei Brion

Dacă desenul este întotdeauna de o precizie de orfevru, planul pare de această dată dictat de o
geometrie aleatorie, lipsită de unghiuri drepte, care împrumută de la arta barocă motivul emblematic
al pliurilor. Organizarea globală devine mai complexă, necesitând crearea unor puncte de reper. Nouă
coloane puternice joacă acest rol, pe lângă funcţia lor structurală. Ele sunt compuse din inele
alternative de beton şi piatră roz sau albă, într-o discretă referinţă la coloanele rustice de la Villa
Serego de Palladio.
Mormântul Brion

Ansamblul proiectului pare conceput ca un dialog cu tradiţia veneţiană, cu puternice conotaţii. Astfel,
aleea ce duce la intrare te trimite cu gândul la îngustele calle ale Serenissimei, în timp ce ţiglele
acoperişului în terase formează un fel de campo. În sfârşit, omniprezenţa apei, element central al
compoziţiei generale, aminteşte singulara relaţie a veneţienilor cu natura. Abundenţa acestor referinţe
şi a conotaţiilor nu trebuie să ne înşele însă. Villa Ottolenghi este o operă a timpului ei, în care
fluiditatea spaţiilor interioare, de o frumuseţe oarecum rece, este mărturia unui spaţiu de locuit
modern. Dar o modernitate situată istoric şi cultural.

După război, „muzeul devine, în Italia, un teren privilegiat al proiectului arhitectural” şi, în acelaşi
timp, un veritabil pariu civic, scrie Patricia Falguières în introducerea noului volum.Carlo Scarpa.
Arta de a expune.

Interior din Vicenza creat de Carlo Scarpa

Dacă Scarpa a fost unul dintre protagoniştii acestui trend, el s-a exprimat destul de puţin în legătură
cu subiectul, lăsând opera sa să vorbească în locul lui. Toate realizările lui expoziţionale sunt
descrise, comentate şi ilustrate minuţios, în cartea semnată de Philippe Duboÿ, reînviind timpurile nu
foarte îndepărtate în care muzeele constituiau un proiect de avangardă.

În 1942, Carlo Scarpa este scenograful Bienalei de la Veneţia, colaborare ce va dura 30 de ani.

Magazinul Olivetti, redesenat de Carlo Scarpa

În anii ’50 excelează în restaurarea şi reamenajarea muzeelor. I se datorează restaurareaPalatului

Abatellis din Palermo, în 1953, apoi a Museo Civio di Castelvecchio din Verona, în 1956, iar în anul
următor, cea a Quadreria de Museo Correr din Veneţia. Dar şi extinderea Gipsotecii Canoviana din
Possagno.
Textele, însoţite de desene şi fotografii ale arhitectului italian, unul dintre marii inventatori ai
dispozitivelor expoziţionale din secolul XX, au fost reunite pentru prima dată şi comentate în
lucrarea istoricului de arhitectură Philippe Duboÿ, care l-a cunoscut şi care a avut acces la numeroase
arhive, carte apărută în 2015. Sunt evidenţiate expoziţiile monografice Piet Mondrian, în 1952,
şi Marcel Duchamp, colaborările arhitectului cu Lucio Fontana şi Arturo Martini, dar şi intervenţiile
lui la diferite monumente istorice.

Pavilionul Italiei la Bienala din 1952

„Am o mare pasiune pentru opera de artă. Am căutat întotdeauna să cunosc, să ştiu, să înţeleg şi cred
că am destul de bune cunoştinţe critice. Nu ştiu să scriu, n-aş putea scrie un articol critic, dar simt cu
acuitate aceste valori. Ele mă emoţionează. De fapt, prefer să fac un muzeu în loc de un zgârie-nori”,
mărturisea Carlo Scarpa.
A restructurat, de asemenea, magazine, cum ar fi Olivetti din Piaţa San Marco din
Veneţia,Gavina din Bologna, dar şi sediul Băncii Populare din Verona.

În 1956 aprimit, împreună cu arhitectul Ludovico Quaroni, Premiul Olivetti pentru Arhitectură.

Vase Venini proiectate de Carlo Scarpa

În 1965 afost distins cu Premiul IN/Arch şi Medalia de Aur pentru Artă şi Cultură a Ministerului
Educaţiei Naţionale, pentru transformarea Castelvecchio în muzeu.

Carlo Scarpa a murit accidental în timpul unei călătorii în Japonia, unde fusese primit ca un maestru.
Potrivit dorinţei sale, este înmormântat în Cimitirul Brion, proiectat de el, din San Vito d’Altivole,
aproape de Treviso.

Cu puţin timp înaintea morţii, devenise Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Arhitectură din
Veneţia.
 În 1984, compozitorul Luigi Nono i-a dedicat compoziţia pentru orchestră A Carlo Scarpa,
Architetto, Ai suoi infiniti possibili.

Recomanda 

 ARHITECT
 CARLO
 SCARPA

Magdalena Popa Buluc  6434 Articole

Author

CULTURĂ 

Joker, învingătorul Leului de Aur

10 septembrie 2019 Magdalena Popa Buluc Cultură 0
Filmul „Joker“, învingătorul Leului de Aur și marele premiu al celei de-a 76-a ediţii a Festivalului de
Film de la Veneţia. “J’Accuse” al lui Roman Polanski a fost recompensat cu Leul de Argint. […]
Săptămâna Internațională a Criticii de Film de la Veneția
10 septembrie 2019 Magdalena Popa Buluc Cultură 0
Săptămâna Internațională a Criticii de Film de la Veneția, secțiune autonomă și paralelă organizată
de Sindicatul Național al Criticilor Cinematografici Italieni în ambianța Mostrei Internaționale de
Artă de la Veneția. […]

Concertele Enescu, transmise în direct la TVR

10 septembrie 2019 Magdalena Popa Buluc Cultură 0
Concertele Enescu, transmise la TVR. Marţi, ora 20.00 – transmisiune TVR 3 în simulcast cu
TRINITAS TV, concertul Orchestrei Române de Tineret. […]

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE
Copierea lui Brâncuși

Mergea și Qureshi, calificați în optimile probei de dublu la turneul ATP Masters

1.000

Interviu cu istoricul de artă Gabriel Badea-Păun despre arhitectul Edmond Van

Saanen-Algi
 ANTERIOR
UE, faţă în faţă cu două capete ale „balaurului” South Stream

URMĂTOR
Constantin: Avem încă foarte mulți fermieri care dețin suprafețe mici

EDITORIAL DE CORNEL NISTORESCU

Meleșcanu, un monument de unt

Cum vă imaginați că Traian Băsescu l-a promovat pe Teodor Meleșcanu în fruntea Serviciului român
de spionaj, dacă Meleșcanu ar fi fost un zero în materie și un adversar al Securității? […]

ACTUALITATE

Statul de drept, decăzut din drepturi în noua Comisie Europeană

11 septembrie 2019, 07:43 0


Meleșcanu, un monument de unt

11 septembrie 2019, 07:35 11

Liviu Pleşoianu, despre votul din Senat: Absolut lamentabil!

11 septembrie 2019, 07:00 0

CCR, pusă la îndoială de un candidat la preziden țiale

10 septembrie 2019 9

Iohannis dă vina pe PSD pentru „România Educată”.

10 septembrie 2019 14

Maior, discuție placută la DNA

10 septembrie 2019 5


 Retorica noii Comisii Europene este ”grotescă” și ”fascistă”?
10 septembrie 2019 4

Tăriceanu, nemulțumit după alegerea noului șef al Senatului

10 septembrie 2019 9

Cine este ”noul Timmermans” de la Comisia Europeană?

10 septembrie 2019 6

Probleme în Senatul României pentru Teodor Mele șcanu

10 septembrie 2019 15

SONDAJ COTIDIANUL.RO

L-ați vota pe Alexandru Cumpănașu la alegerile prezidențiale?

  Da
  Nu
Voteaza

ECONOMIE


Finanțele acuză un fake-news legat de împrumuturi

10 septembrie 2019 1

Ministerul Finanțelor susține că în presa de azi au apărut informații false cum că dobânda cu care s-a
împrumutat azi, 4,06%, este mai (…) […]

În sfârșit! Se repară podul de la Grădiștea

10 septembrie 2019 3

Românii cumpără tot mai mult din străinătate

9 septembrie 2019 3
 DIALOGURI ESENȚIALE

Pictorul Viorel Mărginean- valoarea na țională de pe stradă Pangratti

23 aprilie 2019 Comentariile sunt închisepentru Pictorul Viorel Mărginean- valoarea națională de pe
stradă Pangratti

“Ceea ce trăim în ultimele decenii e unul dintre cele mai grave atentate la adresa spiritualităţii”
21 martie 2019 10


“Teatrul înseamnă acum şi aici”

2 martie 2019 3

ANDOGRAFIA ZILEI

 Politică
 Social
 Justiție
 Economie
 Editorial
 Cotidianul TV
 Business to Business
 Open Data
 Cultură
 Lifestyle
 Tech
 Sport

©2019 Cotidianul.ro - Toate drepturile rezervate.