H, 30 bani 1013.

ABONAMENTUL 25 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALQPOL

DE X EDITURA SOCEC &
0
ARMATA DE OPERATIUNI
SAI
1. Batalionul de pontonieri drapelul
pe bulgaresc, trecerea pe dela Corabia,
a A. S. R. Principelui Ferdinand urmat de

major. - 2. M. S.
Regele i A. S. R.
Carol in
in auto-
de soldati
4. - Pansarea, in
a soldat
ranit.5. A. S. R. Prin-
Ferdinand, gene-
ralisimul
7.
de operatiunl,
divin la
mare
2
de general de cavalerie. 6. Trupe de trecute Inspectie de M. S. RegeLe.
- 8. M. S. Regele in automobil, conferind la Plevna, A. S. R.
-
d. general Averescu, stat-major - 9. pentru trupe, pe bulgiresc.
www.digibuc.ro
 2 Gazeta
Flsediul capitularea fortului ATENTATUL DIN AGRAM

ce, timp de patruzeci opt de ore, a preocupat lumea BANUL CROATIEI RÄNIT
din Paris: totul fusese lasat pe al doilea plan, evenimentele
din Balcani discuVa, Parlamentul a legii pentru In ziva de 5(18) August, dupA Te-Deumul la Agram,
introducerea serviciului militar de trei ani. prilejul celei de a 83-a aniversAri a nasterii ImpAratului-Rege
Franz-Iosef, baronul Ivan Skerlecz, Comisarul Regesc al Croatiei,
cu famil
- poreclit astfel dupA numele
- Ligii
in realitate un
splendid palat
a fost victima unui atentat.
Un Croat, instrument al exasperärii a tras cu
de contele contesa revolverul dictatorul rAnindu-l-usor dupA telegrama
de la Rochefoucauld pe destul de gray, dupA particulare. In interval de un an, se
care la
palat propriu - Agram, al lea
dispozitia lui atentat contra re-
Cochon spre a prezentantului re-
gimului
nal introdus
tia, pentru
curent na-
tional in favoarea
emanciparii politi-
ce de sub tirania
maghiara: In
1912, un student
croat a tras
volverul ra
in care se
baronul
Comisarul
gesc de pe vre-
el familii muri, secretarul
cari, la un aveau sAu. Glontele a
50 copii. Contele crutat pe Cuvaj
contesa de la lovit de moarte pe Baronul Ivan Skerleez, Banul
foucauld nu numai acesta d i n
cA le-au cedat gra- Noul atentat, contra baronului Skerlecz, a un
tuit pe sentiment de reprobare, dar a dat presa austriacA
timp de un an mai ales, unei campanii favoarea aspiratiunilor nationale ale
- pentru poporului croat. Ziarele din Viena au insistat cA focurile
de revolver trase un an nu sunt de mani-
- dar festarea unei vii nemultumiri din partea unui neam ale drepturi
paturi, iar, la o proprie, nationalA, sunt brutalitate nesocotite.
in plus, s'au Individul care s'a servit de arma ucigAtoare precum acei
jat procure celor cari i-au bratul trebuie pedepsiti, dar nu e mai putin
opt familii nevoiase adevkat cA trebue sA se puie regimului absolutist sub care
hrana necesarA. gerne un popor
clientilor lui Cochon
s'a pompd 1. dreapla. 1. Contele de Sfaturi practice
deosebitA": sotii de Rochefoucauld, Contesa Cochon. - 2. «Asedlul for-
la Rochefoucauld Petele de bere, cafea se dephrtead din hainele de bAr-
i-au tratat bati prin coaje de Quiloga. coaje, formead
panie care, ziva aceea, a curs valuri. se dpunul, dupA ce se un de 3-4 pArti apA, solu-
transportati Raiu... tiunea se printeo se putin
A fost numai un vis Proprietarul casei - care ce am haina bine pe o scAndurA, se toarnA pe pu-
sA de chiriasi familia de la Rochefoucauld, a turbat tin din acest lichid se eu
literalmente a atlat cine erau sAi locatari. Numai deck Este bine se sub o uscatA ea umiditatea.
a alergat la tribunal a cerut expulzarea cu forta a protejatilor DupA ce am eu mai fream eu o
sotilor de la Rochefoucauld. Justitia i-a dat dreptate a de piele de se absoarbe toad umiditatea.
ordonat ca lui Cochon siliti sA evacueze casa
in 48 ore.
In interval, ei s'au baricadat superbul palat timp de douA
zile, n'a putut nimeni sA in Un fort".
Cu mare greutate, mica garnizoanA" a putut sA
capituleze in fata ordonantei judecAtoresti - dar n'au depus
n'au evacuat deck dupA au fost invitati`
de contesa de la Rochefoucauld la castelul Bougival unde le-a
pus la dispozitie un pavilion amenajat tot confortul modern...
astfel s'a terminat tragi-comedia ,,asediul fortului

Sfaturi medicate
Lesinul se produce in momentul se retrage
aproape totul din creer; bolnavul devine palid, pierde
cade
In marea majoritate a cazurilor, lesinul nu nici o
gravitate; starea aceasta nu malt pacientul revine
in
Dacd e de o mai el devine peri-
culos, aduce moartea, mai ales e vorba de per-
soane de o sau de boald.
Persoana in trebuie
pe pat, in pozitie capul mai jos ca picioarele.
se picioarele bol-
.5i i se pe vin ori rachiu. Se t August Bebel, puternicei organizatiuni socialiste din
fata rece i se apropie de nas o mania, mort eanatoriu de (Elvetia). a
la Zürich unde a incinerat.

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustrata 3

ARMATA NOASTRÂ OPERATIUNI

Instrument al in Balcani sol al civilizatiunii 11 noaptea fata Rahovei. Pe au sä se
garia a fost armata noasträ de operatiuni, sub conducere corpului de armatä. La ora 4.15, urma unui semnal,
a A. S. R. Principelui Ferdinand. dela monitorul Lase& Catargi i dela monitorul
noastre legiuni au avut de suferit de multe Mihail cu 30 oameni spre Rahova,
din punctul de vedere al aproviziondrii al ingrijirei medicate, ca marinarii sä intre cei in oras.
dar aceasta n'a fost din vina cdpiteniilor ostirii, ci necesi- Prirnul vas ordin sä ocupe pichetul dela marginea de
care ne gäseam jos. Sublocotenentul Em. Popo-
de a pätrunde mai vici conducea detasamentul
mai mare monitorului Kogälniceanu.
numär de dincolo D-sa a debarcat pe malul
de De gäresc
ea cu trupe
noastre de uscat erau

Armata de operatluni.- 1. Trecerea regiment, In fata d genera C. Z. Boerescu de säu major), comandantul V
pe un pod construit pe pontoane de compania de pionieri a - 2. gradatii companiei de pionieri care a construit

militare depindeä succesul -

conditiuni, a fost fatal sä se neglizeze primul moment
asemenea Dundrei. Pichetul ce
cu usile ferestrele deschise,
sä
cele
ocupat
nizarea serviciilor de subsistentá de ambulante sanitare. puneau, goale.
In fata märetului rezultat obtinut - cucerirea anexarea Conform ordinnlui primit dela d. Comandor Gavrilescu, sub-
unei jumätäti din faimosul Cadrilater impunerea Bal- locotenentul Popovici a plecat la cazarmä cu medicul
cani - trebuie sä noi sentimentul de durere pentru locotenent Vasiliu cei 30 de oameni. se aflase dela
pierderile ce avem de Inregistrat sä nu vedem aureola niste care copii brate,
de glorie care nu mai au ce trupa se o
n'am avut ne cu armata seascä aproape pustie. Cazarma e situatä pe un In
s'o strivim, nu am mai putin admiratiunea lumei unui deal, tocmai au intrat curte au putut
vertiginoasa desfasurare a fortelor noastre militare. erau peste 400 soldati armati. Ceiace a mult a fost
actiune e acela al atitundinea nepdsätoare; asteptau, se uitau la
Un episod interesant intA*ril noastre soldatii
orasului Rahova. Sublocotenentul Popovici a oprit oarnenii apoi
In ziha de un convoiu compus din 15 5 cea-
muri, remorcate de remorcherele: Basarab Alexan- tr'un grup de soldati bulgari, i-a intrebat cine e mai mare peste
Opanez, ei. I s'a un sergent-major care E drept acesta
dru-cel-Bun, T.-Magurele, Cetatea, i
se uita foarte la ofiterul Sergentul-major a spus cd ei au
escortate de monitoarele Laseär Catargi ordin nu nici un foc sä se predea trupelor românesti.
cu cele 4 vedete ale au plecat din Corabia au ancorat la

www.digibuc.ro
 Sublocotenentul Popovici vorbeasca. l-a mul-
invitat atunci oamenii tumindu-i,
aseze front. mirarea. Generalul nostru a
5 minute a sosit d. cApitan Primarul asigurat cA vor-
Vera dela statul-major al armatei beste serios i-a
d. Dinescu dela statul- face raport chiar in ziva
major al marinei. In timp Trebuie sA scriu la
a venit un bulgar a el; am sA cer ca de
care cei doi au acolo sA se la toate
detaliat modul de predare nalele mari din Europa, ca sA
a trupelor bulgäresti, conform se ce-ati d-voastrA
instructiunilor ce aveau. pentru orasul meu".
De oarece la erau 60
posturi de santinelA sub-locot.
Popovici oameni, epi-
in urma ordinului d-lui sodul locotenentului Bou-
Vera, a trimis un soldat chme reanu din regimentul 8 rosiori,
o companie de In mo- divizia de cavalerie a d-lui
mentut acesta a venit detasa- neral Bogdan.
mentul monitoralui Lascar In ziva de lulie, ca
targi" sub comanda d-lui trupele sA trecut in Bulgaria,
N. Constantinescu a comunicat s'au primele recunoasteri
a ocupat un pichet bulgAresc de patrula de ofiteri.
unde a o Marinarii Prima care a trecut
fost chemati apoi la Infrângerea Bulgarilor: Prizonieri de soldati la pe Bulgariei a fost
ca vasul la ceea in care se locotenentul
rabia, unde trebuia construirea podului. care se compunea din 2 soldati
Pe strada principalA a Rahovei soldatii au dat d. In a zi echipa se in punctul Lenta, din apropierea
Negruzzi, soldat voluntar de cu un pavilion mare lui Ferdinandovo.
in Era ora 6,30 trecuserA pe Bulgariei
regimente de infanterie, unul de unul de rosiori. S'au
ocupat militäre$te toate tile din oras.

Campania Grecilor contra Bulgarilor.- Principi greci

cartierul general al de operatiuul: (dela la dreapla)
1. Principele Andrei; 2. Principele 3. Principele George,
mai mare al Constantin; 4. Principele Christofor 5.
cipele Alexandru. - Cei cinci Principi In jurul unei mese,
pe linia frontului de Wale, dupa un dejun frugal. deta9ament de infanterie la pe Un
soldat ramt, dus spinare de un sanitar, trece pe dinaintea camarazilor sai
cari sunt In asteptarea ordinului de a se In
Armata de uscat a trecut 4 zile, continuand
spre Vrata. Se inserase soldatii au poposit o
La 6 in Rahova se padurice. In timpul acesta fácut aparitia o
plimbe, sublocotenentul Popovici aude in dom- a urmat un schimb de gloante, in care locotenentul Boureanu a
nule sergent, poftim de bea o limonadA"; un bulgar care fost Calul a fost asemenea lovit.
vorbise la i se dA- Cu rana pe care o bravul
duse drumul din armatA acum vedea continuat drumul a ajuns la
de negustoria lui. Ofiterul a primit cartier unde a avut timpul necesar sA
invitatia. Bulgarul i-a istorisit multe raporteze generalului Bogdan rezultatul cer-
din mizeriile pe cari le-au din cauza cetarilor sale apoi a lesinat.
bucuria ce le-a intrarea a fost imediat dus la spitalul
trupelor Bulgaria. ambulant, unde i s-au dat ajutoarele
sare.
un episod ocazia lo-
Orhania de cAtre trupele Am relevat din episoadele ac-
La intrarea armatei noastre tiunii noastre militare. De un interes deosebit
; ploile cari de e starea de spirit a
zile transformaserA noastre - privinta aceasta,
prin care nu nici un chip tul unui confrate, d. N. Popescu -
mergi. rezervist, care asterne iinpresiile
Generalul comandant corpului Dimineata.
pat, aci n'a stat mult la In E vorba de compania III-a a regimen-
imprejurirni chiar in sunt o sume- tulului 46 infanterie. mintea tuturor
denie de pietre; aceste pietre, in din companie a
cantitate de oameni de-ai au cuvantarea
fost aduse risipite pe ulitele Orhaniei. a cApitanului
orasului s'a schimbat
numai deck. Oamenii puteau merge. $i
MA - spus la intrarea
in Bulgaria - deacum in colo, suntem
atunci primarul local cu cei membri
ai consiliului comunal cari acum puteau sA In ajunul Incetiril Colonelul Pavlovici
dela marele stat major
Ne
la toate cursele vicleniile pe cari
se au rAmas cu gura cAscatA. comunicarea parlamentar bulgar dusmanul ni le poate SA
La ceva nu se asteptau. Primarul a la ochi), adus de o In de 18 In po-
sA-1 vadA negresit pe generalul nostru sA-i zitia dela Radoni-Rid (Instantaneu fata locului, ghetori. de toate, vA cer sA
,Gazeta increderea mine sA

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá
tot timpul bravase de indiviat
toate Adesea ori Ursu in spate
ranita vreunui camarad mai obosit, numai nu-I
a a de ru$ine compania.
Plutonierii au fost elemente pretioase de
rajare a trupei, nu arare ori am
cum unii duceau ranita vreunui soldat
ruia in timpul i se Gratie
acestei camaraderii care se stabilise gradati
compania a III-a a reg. 46, fusese supra-
compania de elitä" reputatia ei ajunsese
in toate regimentele din imprejurimea

ordinele ce vi le voiu da, cu tot devotamentul,

ele sunt pentru binele vostru. De azi
toate teoriile militäre§ti cad la nu
cer, fiti legati sufiet in cuget
vostru".
Cuvintele calde ale capitanului nostru - spune
d. N. Popescu-Dutu - rostite cu sinceritate in
mijlocul soldatilor au avut ddrul de a ne
Se cimentase el noi un fel de incredere
care nu a in toate imprejurarile; in
cele mai momente i-am probat sintem
la ce i-am dat.
Spiritul de abnegatie camaraderie al soldatului
mergea de departe, in am cazuri Deta.$ament de fotograflat In punclul unde fusese - 2. - Trupe de
traodinare petrecute compania Aveam in eavalerie In
plutonul I un soldat frunta$ul Ursu,

te in
raca m'am eu!..

Carnetul menajerei
Curitatul putinelor de bae. - Baia
de se un petec de
ji se apoi un cearceaf.
Baia de freaeg, eu nisip
se
ji de cu otet,
se jterge arpe uscate.
Baia de zinc ji de tinichea se
nisip alb, acid salicilie diluat,
ji sodX, ji se jterge apoi uscate.
Dela escursiunea, la a delegatilor balcanici la D. Take Ionescu:(x) Baia vopsia se nu-
urmat7de invitatii sale. mai cu ji

Este MAI BUNA

perechea de palme"
Wilhelm II la
HENOL TINCTURA pentru
toate
Cu ocazia unei de
un regiment de cavalerie, a lost lovit usor de calul soldat. indrepteazi prost nuanlat de
A cesta din
monarchului, in de
.smirna in and = Lei 2.50, 5 8.
- De ce ai de ce ? se CAMOMIL treptat
la el incruntat.

111111111
Majestate, astept perechea de palme = De la Droguerll
- Cum?... nu se
- Asa am ordin dela cdpitanul escadronului direct DEPOZIT GENERAL : Str. 7 : Telef. 20/94
ori nu mi-oi puted calul
lic prezint in fafa lui spre primi o pereche de palme.

www.digibuc.ro
6 Gazeta
SPRE CONFEERFITIUNEFI eri; Serbia, Grecia Muntenegrul au proclamat ne-
cesitatea Confederatiani Balcanice, in care de cdpetenie
ca cel mai prin sa
de pace la va pus prin sa moral&
cap& unuia din cele mai sub auspiciile
dar va
inregistrate de Istorie,
Statelor din Sud-Estul Europei
Confederatiunea
ducerea
noscut
a
Passici
va
Venizelos o de
- au
in
con-

Intervenind neinduplecata ei de a opri Estul Europei, va o contra

de impale pacea Bulgariei invinse mo- interesat al Puteri, va
dereze pretentiunile, legitime dealtfel, ale aliatilor $tergerea ultimelor ale tutelei europene asupra
s'a ca factor decisiv in destinele Peninsulei Bal- balcanice. Acestea doresc chiar heghemonia
canice. cari o de de
Superioritatea aceasta ne-au de interesatd de ori a celor
mari constelatiuni politice din Europa: Tripla-
Tripla Intelegere.
Confederatia indiferent de forma sub
care se va va o binefacere pentra
State cari au avut
fere depe
-a ce
va
in
consacrarea
parte a
Europei.
Grecia, Serbia Muntenegrul privesc in-
credere la unei intelegeri in care
pen-
avut valoarea
acestai de n'am intervenit noi
pace se de n'ar
pus ei pe pace, acest
tratat nu definitiv. au primit
ce s'a pus
ocuparea de
au la revizuirea dela
Bucure$ti, tocmai
el a fost semnat la
resti de teama de a
jignire
asemenea
e lesne de
roadele Confederatiuni
Balcanice fapt

Proverbe
s'o
cu
* L-a cu
dale amare
din Constanta
la debarcaderul * Scoate din
de plecarea
plan: Turbatu * la nu
haine albe), garii Constanta: merge.
Mircea Solacolo-Voian, Când
orasului; primul-ministru
direc-
torul protocolului,.comandor inspectorul S. M. R.: un delegat Toescu, cäpitanul portului; Irimescu, *
preectul - 2. Serdar primul-ministru al Muntenegrului, la fereastra vagonului, In momentul ridici
trenului din spre Kitila, unde muntenegreana aveau se delegatiunea
greceasci, a face drumul Belgrad. 3. pe bordul vaporulul Roma-
nia". - la dreapla : Toescu, cápi tanul Spalaikovici, al delegat o face
Comandor E. comandantul vaporului; Passici; Comandor Läpusneanu; Irimescu, prefectul judetului Constanta; consulul nuci,'$i gutuiul e dulci.
la Brälla.
Birt economic Cu
-
Chelnerul. -
Chelnerul. -
odd, dar
ou.
e?
Un a de automobil. Lume
un medic, nu e mort !
o femee

Recomandam cälduros MAGAZINUL RADIVON"

tot felul de CADOURI pentru Logodne, Nunti, Botezuri, Zile onomastice, Jubileuri, etc., etc.
Solitari cu briliante marquise fasoane
fantezii Bracelete aur, cu pietre fine
platinä Lanturi lungi pentru bomni
Ceasornice fine Tabakeri de aur, argint
otel Bastoane de argint Jardiniere,
Fructiere de masä, de ceai, de vin,
de bere de Märturii de botez
alte Insigne Statui Statuete, etc., etc.
Eftine Fixe.

www.digibuc.ro
 Gazeta 7

PROBLEMÁ BALCANICÁ s'a

culege o
ARIANOVOLUL? 300.000 oameni, a reintrat
ca in Adria-
intrebare pe care ingrijorare pune Europa nopol - simbol
de spectrul unor noui oto-

care,
Al cui va
de luni
-schimbat mane. Dar pre-
cum am spus, Europa
de trei ori dominatiunea: turceascd, apoi va de mijloace
acum in A cui va coercitive spre a
máne formidabila car3 Bulgarilor le liber evacueze
accesul spre Constantinopol, iar le reasigurd cetatea, n'o va face
capitalei Cine din doi, Turcul ori de Bulgarilor,
va definitiv pe a doua a ci de dragul
Imperiului otoman ? Da' ne ar da un Orient.
puns precis la intrebare
care mintea
internationale! pe
Adrianopolul s'ar
Bulgarilor - pentru std-
au ei jertfe
proape neinchipuit mari. Dar
oare mai pot Bulgarii invocd drep-
tatea pe care ei au
bat-o picioare, prin
tratatului de pace dela Londra
pornirea un fratricid
contra aliatilor din ajun? Mai pot
dreptatea, in
au incercat mai
ciunteascd din de
Turciei Europa, ca hin-
terland Constantinopolului?
Nu pentru ci pentru
un superior interes international
va interveni - o va face -
Europa, spre a se da Bulgariei
Adrianopolul. principiul
de forte Sta-
tele din Balcani acesta
e un argument peremtoriu pentru
ca dovedeascd
de aceastä autori-
tatea nu e o
a
publice sunt pentru
Turcia. Nu numai cd nu se in
nume de dar chiar se
aprobarea
zastruoasa in

de aprovizionare turcesti, In momentul

Adrianopol. - 2. Enver bey sufletul ar-
turcesti, intrat In AdrjanopoL In capul
care a facut 80 km. In 24 ore. -- 3. Marea revista
din Adrianopol, reocuparea de
trupele turcesti. La au azistat Prinolpele
Yusuf Izzedin (I), Ziaeddin unul
din flit Sultanului, Izzet ministru de
generalisim al

Jocuri societate
Moneda 1. Bugina ferul.
pune o 2. Numgrul total al copiilor lui e de 7, pentru fecare din
cele fete nu are pe unul frate comun.
de 2 lei in .9. Dintre trei din grajd eel pufin e mai
de carta se
pe
dela
printr'o Mama. - mai depe
tine. Ce-o o de fac
iute in orizontal, de ce
Fiica. sd-mi
de amintesc pe imi
neda, comunicat in de-

www.digibuc.ro
 RATI I

1. Ambulanta a diviziei V-a de rezervä. 2. Comandantul diviziei Va de d. general C. Z. Boerescur(x), tine o comandantilor de
(brigadele 29 30), comandantilor de regimente (regimentele 63, 73, 74 78), comandantulut batalionului 5;de supetioti din divizia
www.digibuc.ro
 IDILICA SCENÄ CU CARE S'A INCHEIAT INCAERAREA DINTRE NEAMURI

Escursiunea a Conferinta pentru pace

in vis n'au câteva mai reprezentantii Statelor balcanice posibilitatea de a se intruniti la un respirând, fermecitoarea
Sinaie, atmosfera www.digibuc.roa
 Gazeta Ilustratá
HUNII BALCANILOR
CO1VIISE
Ar nu mai dacd am povesti pe deantregul ne- Ofiterii se la mine momentul In-
serie de jaf, viol, incendii, asasinate a trupelor drept aparatul fotografic spre ei Doamná, asta nu ne face
bulgare : ele un sinistru, acela de Hunii aparatul!" din ei pe un ton de
Sinteza o avem in faptul de abea
nostri din Bulgaria. din .soldatii bulgari pri- Teribili au
zonieri a din un ingrozitor : de fost acesti
dela incheeturd; vitejiei bulgare avea 7 ani. . descendenti ai lui
Furia de Krum. Una din lup-
s'a desläntuit tele mai
in cene Bulgari
ei contra Greci a fost aceea
Nu e dela Kilkis, unde
dar de mirare au azut sutele
armatele aliate Regelui
n'au mai voit, n'au Constantin.
mai putut con- au fost
sidere ca pe un ad- nu mai putin de
versar, ci i-au pri- 1500. Mai toti sunt
vit ca pe o oribil
turd e Dar bravii
propria
de ei in Macedonia rere spre a nu-si
au Intrea- aminti de mA-
ga rirea patriei.
de corespon- pul acoperit de rA-
dentii de ziare.
de un
M'am dus cu Sunt Cruzimea de Soldatul
uu camion-automo- cari gloria Milonticle bind fácut prizonier
la Serres, Greciei Mari. de Bulgari, are corpul strapuns de 7 lovituri de
relateazA d-na Let- rerea cari s'au dat In lagarul dusmanului. - Soldatul Rado-
te Leune, cores- van Craicinovici (In dreapta) In la palma
crispeazA e adus In lagärul Bulgarilor acolo 9 lo-
In rile fetei, dar vituri de baionetä. la locului
grecesc. fletul
Bulgarii n'au senin. Vocea
evacuat cu rana, corpul se
ce i-au neste de durere, dar vitejesc mai multA tArie:
dat foc. muribunzii camarazilor sA la Ei nu se mai
bnlgare: Grup de 4 din cele 42 sezeci locuitori au la propria persoanA, la familia tot
Demir-Hissar, batjocorite de ofiterii bulgari. fost e la patria pe care o voesc mare, respectatA.
Am trecut prin
Demir-Hissar, asezat pe un deal, un pod aruncat plin
tre de sute de
Femei copii pe strade ; sunt mai mult umbre de davre descom-
oameni, cu o durere o denAdejde pe puse de
e
Bulgarii au aci, in urma numai jale ruin& De dogoritoare a
aceia au pierdut dreptul compAtimirea nu numai a soarelui. Grecii
rului dar lumei civilizate general. au scump
victoria repur-
tatA asupra Bul-
Se cartierul general grec, sosirea unui convoiu de garilor. Acestia
prizonieri bulgari - povesteste parte d-na Leune. din chiar ziva
totii acestei care Grecii
De departe o mare de oameni acoperiti praf. au pus
de prizonieri de soldati greci. nire pe
Prinsii de sunt vre-o 2000. s'au pe
expresie de pe figurile Bulgarilor n

la Tumbe. (Folografie Bulgari,

,Gazela

apropiere Bulgarii mai spuneau acum In cA

nici n'au avut sA atace pe Greci! Au
turi fundul zac cadavre de greci
punsi baioneta.
Unul din acesti In o cartA
talA cu fotografia sa. Pe ea stA scris: E atât de frumos
sA mori pentru Cu de moartea
Soldatul Racici, ránit la ambele a fost, stare, SA se mamei mele, Maria Stavron, N'a
prinnier de Bulgari.Lt.-colonelul comandantul regimentului 12 infanterie, Inaintea avut vreme adresa. Moartea a venit
cáruia a fost adus prizonierul, a ordonat sal sa In un glonte
ochii
falca de jos, un altul i-a rupt o coasta, un al treilea i-a sträpuns un brat. la mama patria sa. un
la fata locului, ,Gazeta Ilustratd). alt cadavru zace pe o fotografie a unei tinere

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrat
fete - probabil logodnica celui secole orori de
cdzut. Pe plicul care e cari numai de canibali ar
fotografia, soldatul, de a mai vrednice ziva de
muri, a scris: Pentru patrie te Cu blestemat pe
pierd pe tine". care l-au a fost foarte
. . . Un fum gros ne orbeste. firesc c'a prins crezare la noi
mai Suntem un ostean de ai nostri, sodatul
la o de metri de Kilkis. Cui- biciclist Theodorescu, ar
comitagiilor bulgari arde Cine avut soarta luptAtorilor
a dat foc?" pe un soldat pe Hunilor
grec. - Blestemul lui Dumne- din Balcani.
zeu," - el. publicase o reprezentand
Se aud detunAturi: cartuse, pe Marius Theodorescu, ciopArtit
obuze explodeazd; explodeazA cu topoarele de cAtre banditii
bombe - un cuib de bulgari spänzurat apoi cu
dinamitd. cioarele de craca unui copac,
Orasul e din toate cu bicicleta de Din
Grecii fericire - trebuie sA zicem
stradele, cu atmosfera din fericire Marius The-
odorescu n'a avut o moarte
Soldatii au privirea de groaznica, desi tot miseleste
betul sAlbatic. Unde sunt ostasii a fost asasinat de barbarii de peste
cu cari am Poate
campania, - ostasii cari se satisfacut el pofta feroce
la privelistea localitätii Balcanilor: Aspectul Negostin Krivolakului), dupá de-al ucide torturi a-i
opera de comitagli bulgari comandati de de
Janitza incediatA de Ei ateva din trupele regulate. -Fotografla aceasta ruinele din tila apoi cadavrul, dar n'au avut
sunt acum negri de fum, negri cartierul al (Fotografie la pentru timp, pentru prinsese de veste
de de rAzburare. Ura despre apropierea unui detasa-
contracteazd fetei. Ei ment românesc. S'au
sunt multumiti la vederea a a impuste pe spate apoi cadavrul inteo
de numai un metru adancime. Corpul nefericitului
femee, o bulgäroaicd o omeneascA, Marius Theodorescu a fost in desgropat de un grup de cama-
din ruinelor fumegande. Casa ei tocmai a razi ai din nou cu onorurile cvenite unui viteaz.
luat foc. la cer, blestemul lui doi din - erau trei la numär - au ajunsi
nezeu piept un cosulet de Soldatii
Ajutd scape de gospoddrie" -
adresez unui soldat. - Asta nu, Femeea asta
eo ea casA la ea, la comitagi
cari omorau femeile copiii de Greci, dädeau foc satelor"

Urmele din Balcani: Interlorul unui Lt.-colonelul Radomir ArandjelovIci, In dela 9 pe linia
medic din Kneajevatz, de trupele bulgare. (Fotografie Cara-Pobijen, la Nord Kociana, macelarit In de Bulgari cari pe
la ,Gazeta batalie. Asasinarea mutilarea colonelului Arandjelovici a starnit un
deosebit sentiment de oroare, e
care, la Adrianopolului, s'a acoperit glorie, luptandu-se ca un erou
soldatul se la mine asprime, aproape cu rAu- pentru aliatilor de pe vremuri. (Fotografie la pentru
tate. nu pot sA-1 spun: FA cum ti-e Ilustratd7.
vointa, nu-ti titlurile de noblete. Esti Grec,
Casa BulgAroaicei incepe sA se närue; executati, al treilea isbutise fugA. Nu, Hunul din Balcani nu
flacArilor un soldat care pe sal- ce e recunostinta, nu e capabil de nici unul din sentimentele care
veze ceva din gospoddria ei. soldat cu care vorbisem inobileazd sufletul omenesc. Ca o s'a aruncat asupra trupu-
rilor de glorioase ale soldatilor greci le-a
ca tigri s'a repezit asupra soldatului care a avut
nenorocul sA
Hunii Balcani- Uitate, cu
Faima aceasta re uitate, par-
sinistrA va c'ar trecut veacuri
Bulgarilor ca un de atunci, au fost
stigmat indelebil pe serviciile decizive
fruntea Istoria
va inregistrà, pentru pe cari armata
generatiile viitoare, le-a adus
actele de cruzime garilor la cucerirea
de Adrianopului; neso-
brute cari, spre ru- cotit era marele,
sinea veacului nos- imensul serviciu pe
de civilizatie care armata
progres, au purtat l-a adus Bulgariei,
uniforma unei crutandu-i umilinta
mate regulate. de
garii au capitala
r'un de trupele
modern, pe Ororile Bulgarlior In au fost le evacueze: Copii de Turd In (Fo- oase ale
cari credeam de la locului, pentru Omenia, recunostinta

www.digibuc.ro
 12 Gazeta Ilustratá
sunt sentimente
totul streine de
de tinä al des-
cendentilor lui Krum.
Barbari cari fero-
citate se aseamänä cu
hoardele lui Atila
garii sunt un anar-
chronism epoca
de
sunt o
rusine pentru
tul care-i e. In
pustiurile nedestele-
nite din Afri-
cei, unde civi-
n'a fost
-acolo e
cul acestui neam färä
rusine de oameni
de Dum-
nezeu.

Joc de chibrituri
D. Lt.-Colonel ata§atul militar al la Belgrad,
pro- fotograDat in momentul Vardarului, pe podul de platrä dela
blemei din 35:
m
I
Cu 23 chibrituri se formeze o contie de 34 ori
Un soldat särb masacrat de catre I I
T format din câte 2 chibrituri, de 13 ori H din
Tumba. (Fotografie
3 chibrituri.

sublocotenentului Horia Pascu Gheorghiu Dumitru, de 8 jandarmi rurali 10 sergenti ai

sub comanda plutonierului I. Zaharia, de jandarmi
din Adjud. Regimentul 4 artilerie, din care parte nefericitul,
Nu i-a fost dat sä moará pe de onoare, de pe care se reprezentat prin sublocotenentul Cernat Constantin din Regimentul
intorsese de 20 ani care cu bucurie 27
a imbräcat, ziva decretärii mobilizärii, uniforma de spre Pe toate pe unde a trecut cortegiul, felinarele au fost aprinse,
a primi cu ea botezul semn de doliu.
Soarta nu i-a La biseric au ti-
multumirea sufleteasca supre- nut euvântgri
de a lovit de un Mihai Anghel, elev clasa
glonte al ci a voit VI a Normale
ca, la intoarcerea de pe Anghel.
de operatiuni, sä tru-
zdrobit sub rotile unui tren,
in gara Adjud. Durere de douä
ori mai mare pentru nefe- Sublocotenentul Horia G. Pa-
ricitul care originar din
incheiatá cariera acci- de 21 ani, mai mare
dent stupid, pentru al d-lui Gheorghe Pascu, fost gre-
victimei, pentru cari ar fost la Curtea de apel din Cra-
cel putin o iova, de oeol la Cala-
pierdeau copilul de fat acum pensionar, domieiliat
parte a Dunärii, acolo unde tri- Craiova.
colorul Cursul primar gimnazial,
pe strein. decedatul sublocotenent le-a ficut
inmormântare impunKtoare in Craiova, cursul superior la li-
s'a sublocotenentului Pascu ceul militar din iar
la Adjud. de flori de artilerie Bucuretti.
rale au acoperit cosciugul, ono- Cu la
rurile au fost date de 20 Horia Pascu a fost avan-
pluton din regimentul Putna No. sat sublocotenent repartizat la
10 sub plutonierului Instantaneu dela sublocotenentului Horia Pascu. regimentul 4 artilerie Roman.

MAGAZINUL BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, BUCURESTI cu
TUSTRELE ETAJE ASCENSOR ELECTRIC Telefon 35/12

Manufacturi ingrie Mode Confectiuni Copii

LINGERIE, TRUSOURI GATA
ESTE TOTDEAUNA CEL MAI BINE ASORTAT ULTIMELE
CASA DE INCREDERE :: FIXE :: MAI EFTIN CA :: IN PROVINCIE SE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
 Gazta 13

Activitatea a

Grup de organizate In a spitalul Tg -Neamtu. In mijloc se vede I. P. S. S. Mitropolitul

Pimen al Petroni, medicul primar al Spitalu (In sMnga) Vasillu (in dreapla).

Am in rdnduri, rodnica activitate sociald de in din Moldova. din inifiotiva I. P.

S. S. Pimen. In deosebi de a organizare a cdlugdrilor din aceste in sec-
Cruceia
Pregdtirea de inaltul vreclnicul Chiriarch, s'a inceput, la de domnisoare studente in
medicind dela Universitatea din trimise de societatea Crucea Dupd grupe, au mers
spitalul din spre a face
un grup de ocazia inspecflei la spital de L P. S. S. Mitropolitul Pimen.
Chiriarch a fost intdmpinat de d. dr. Petroni, medic primar al spitalutui, de domnisoara in medicind.
sunt de superioarele de capelei dela spital.

PALACE HOTE1
BUCURESTI
:: Colt cu 5TH.
ADMINISTRATOR-PROPRIETAR:
Inginer N. NACU PISSIOTA
DIRECTOR : GEORGE
Fost director al Apartamentelor Volagillor M. S.
al a diferite marl hoteluri

Singurul hotel din construit in mod special §1

inzestrat tot confortul mai modern mai
sute Camere Saloane de
Baie W. C. :: Lavabouri bidets alimentate
rece in toate Zece de :: Salon
de primire SAli de de corespondenlA :: Hall ::
Bar de engleze franceze :: Restaurant
galerie superloard de primul
rang, serviciu la carte
Ascensorli IncAlzlre refulantA :: Vacuum Cleaner ::
abur Trel frigorlfere Telefoane toate camerile, precum §1 toate etajele in :: simfonice la orele de masA
Five o'clock Tea :: Aranjamente speciale pentru de lungA
OMNIBUS-AUTOMOBIL LA TOATE TRENURILE

www.digibuc.ro
 14 Gazeta
7 oCaarpe molima; cine e de cine nu, trebue izolat
cacitate degeaba cum s'a acum o parte din trupele
mai fac cafenelei aceste noastre.
politice, am reintrat normalitate. guver- Marti 13 August. - Regele Ferdinand al Bulgariei a sosit neasteptat
nu se mai ziaripii informati pleaA vacante la Viena i s'a o cIlduroasl. Se intrerupsese circulaPa
Octombrie. E adev/rat zilele acestea a fost oare- ca se Ce fost, nu ar fost
care agitatie guvernamentalii din ambele partide au avut oarecari emo- eu armata lui al douilea Ar fost arcuri de
tiuni dar a trecut sau mai bine s'a amânat pentru mai E acum nesuccesul pe alte consecinte va a
-
foarte probabil - nu sunt profet - ca la
avem o schimbare de regim.
guvernul acum a un mare
se
- vorbim de cea poli-
Când a
multi -
retragerei lui Berchtold.
toaa Europa
prosteste
s'a
pe noi. A avut
un care a
complect
e mai
A fost convins
garanteze Bulgarilor
ne
noi nu
tigat mari judete bogate? Când ne laudl? ne vom Mai nici se puteá. Dar a
prestigiul nostru a crescut enorm? Când am ingenuchiat pe Bulgari fost cauza dezastrului bulgar. obraznicii dela nu erau
patru luni se bucurau de favoarea opiniuni de apatia n'ar declarat Grecilor,
civilizate? la Paris, Viena chiar la Bucuresti se adoptase moda fi fost n'ar pierdut trei sferturi din Macedonia, n'ar fi pierdut
toate doamnele - ale noastre - purtau culorile poporului Cavala, nici linia Turtucaia-Baleic, Adrianopolu con-
regelui Ferdinand? Natural ar straniu chiar pentru res- seeinte bazate pe noasta eventuaa sigua contele
omenirei. Guvernele cad pentru nu pentru success Bertchold. - Turcii nu vor Adrianopolul. Ba ceva mai mult.
mari nationale cari le-au prezidat. Au trecut chiar E vorba de un Dar nu vor merge
8 August. - In politica conservatoare - vorbim de ambele departe de Adrianopol, poate se supere serios Rusia atunci
dat se schimbe cea mai rezultatelor pentru Constantinepol. Adrianopol, e o chestie
alunec terenul de politick de partid. se va putel mijlocul dea Rásboiu? Nu se Con-
acebt Gazeta nu are voe O fi d. Maiorescu de strângere Turcii au cele trebue pentru câteva
d. Marghiloman care acum fie Bulgaria? Dumnezeu. o strasnicá dela
lef al partidului conservator. parlidul conservator-democrat vinovat Turci cari au 400.000 oameni bine echipati Ar merge la
crede d. Take e singurul politic care poate conduce in 48 ore. Nu se poate. Cei dela Petersburg nu vor rásboiu
viitor destinele intregului partid Nu Ceeace nu interventia n'ar un motiv intervie in
treaga lume din conservatori, liberali, democrati sau socialisti nu Serbia. e mai mult posibil Adrianopolul
pot fie unanimi a recunoaste, Al. Marghiloman piaral. ca ultima e au pe
Take ne indiferenp schimbarea regimului mai armata ei Xanthi Dedeagaci, nu
se va la toamnit. Poate chiar va fi un bine pentru de Turci. Grecia a consimpt. Mai e
altii marile reforme interne. LIrgirea dreptului de
vot, prea marei proprietitti, pentru avem pro-
prietari rurali locul latifundiarilor,
Vineri 9 August. - Natural aceste radicale
organizatia Statului va trebul ne gândim cu totii din toate
partidele la un act de dreptate pe FABRICA PENTRU LUCRARI ARTISTICE DE
Evrei. De data trebue venim cu un de convenabile Catalog la cerere
Nu se o definitivg. Nu e vreme.
Nu e nici bine nici
termediar
interesul general al Va trebui o
pentru 20-30 ani va fi suficientii. Oamenilor
in-
le-ai Casa
tu stat sacrificii, ai contractat de dânsii imediat o BUCURETI
mare obligatie Când ai chemat sub arme ca la No. 7, Strada No. 7
câteva mii de israeliti acestia au venit bucuros s'au si-au
d-ta de partid conservator, liberal democrat,
ai datoria te gândesti serios care e situatia acestor oameni ce
s'a pacea. nu pot a doua tara nici
n'au fost soldati mercenari pe congediezi i-ai Indi-
ferent n'a fost indiferent n'a curs Angele Nu e Câqtig de 2995 Lei 3 luni
nostru desi glorios nu a sângeros, contingentul
mortilor de accidente sau au avut ei partea bor. Printre
putinii medici cari au inurit de au fost Inventiune märeatä
10 August. - Cu mai e avantagios regullm
acum chestia israelia din absolut situatia
nostru Bulgaria face toate argumentele principiale, Un
serioase intemeiate, care se aduceau pentru regularea ei. Se spu-
e periculos viitorul national al noastre de
pe pe acaparatori, pe pe acei din Evrei
cari nefiind nici nici crescuti, aci nu-i nimic de Nu trebue
nu pot fi buni patrioti. printre mobilizati evrei Se bani in mi-
rezervisti soldati activi nu figureaa nici un nici un alt
parator de care ne temem pentru noasta nationall. Tineri evrei nut de activitate. de
cari s'au voiosie imensa majoritate profesiunilor dovedesc de usor
libere, micului comert, functionarilor, etc., etc. ar fi 10.000 sau 15.000 sigur se poate un
este absolut egal. sunt vor fi foarte Nu e un act de INSEMNAT prin :
mare dreptate fie legalmente buni Români?
August. - Din nenorocire holera se la
noi In
speriem. Nu
din
cu
Inc'odatl nu trebue
sutimi de mii de oameni
ne a lui
ca cazuri noui din nou contaminate. Ce un aparat miraculos care reproduce tablourile direct pe
se oamenii sub drapel vre-o trei patru departe postale, de camerä
de ocupatiile de familiile Apa-
Nu mai dureros neuman ? ratul lui Mandel contine tot ce este necesar pentru repro-
Apoi, tratat nu puteam mai armata
Bulgaria mai mult de 15 zile. inadmisibil mai o mare ductie developare, carta tabloul
parte teritoriul unei care am pacea. ca se gata, fotografiile reproduandu-se un sistem
cheze un mare numlr de soldati
sanitar imposibil de aplicat
la vetrele
punctualitate
direct pe carta pläci filme.
acrocuri. plrerea mea se poate foarte usor epi-
demia mult mai cu succes ce toaa lumea se va decât
acum de desconcentrare. Cu acest puteti
Luni 12 August. - Mai toti medicii, sanitari cura un aparat complect. postale
vor la posturile Acum serviciul sanitar civil se plânge banii. Tineri au ocazie un
n'are personal : militar nu se pricepe apoi et
trebue asculte de
medic de regiment unui colonel care
Ce poate un anual de 5000-10000 Lei.
o oareeare? Trebue
asculte. Sunt exigente militare mai presus de nevoile sanitare. Apoi se gratis :: Cereti prospectul 103.
vor focare mai multe
Avem totdeauna depozit cunoscutul Tun miraculos" precum
se va unde toate accesorille
sunt spre a la fata locului nu e sau
care timpuri normale nu mijloacele necesare spre a MELCHIOR,
epidemia. Pe acum bolera umbla, pericolul e peste tot Berlin S. W. Friedrichstr. 204 0
oricat de capabil ar un serviciu, nu poate unde

www.digibuc.ro
0r11 NE

AUTOMOBILISTII
CARI AU INCERCAT

nu mai
MN

mama, CAL1TATEA
sa, Deviza sa,
Superior celui mai
ATELIER SPECIAL pentru reparatiunea Cauciucurilor
Depozitul. General.
ALEX. RIEBER, Calea 186
Telefon No. 4453

boctorul ZRYGLER
CONSULTATIUNI DELA 5-7

PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA

STR. No.158=Telefon 12/53

Gesellschaft
Berlin SW II

M. E. PAPAMIHALOPOL
DOCTOR IN
DEPUTAT
AVOCAT
N
CONSULTATIUNI AFACERI
7
STR. SCHITU MAGUREANU, BIS. 7-8 1/2 SEARA

www.digibuc.ro
 E

SOCIETATE ANONIMA

CAPITAL LEI

Biurourile
Strada Luterand, 29-31 I
jrtelierele:
ose_aua Jianu, 18

Adr. telegraficá SRA

I
TELEFON 30/33 20/51
SALA MOTOARELOR INTERIORUL GARAJULUI

I Träsuri de turism : Chenard-Walcker,

De Dion-Bouton, Pneumatice Articole de cauciuc:
Delaunay-Belleville, Hotchkiss, Minerva, Peugeot, Excelsior" Le Gaulois".
Pipe, Renault, Turcat-Mery.
I Camioane, Motoare industriale, Reprezentanta exclusivä a Casei
I
De Dion-Bouton, Lanterne, Dinamo
Grupe electrogene: Peugeot, Renault.
Pharud,
Phi", etc., etc.

ETC.
I

SALA DE MONTAJ

a
SOCEC & Co., Reproducerea
www.digibuc.ro