II, Ho.

37 30 bani 24

ABONAMENTUL 25 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAMBATA

HARTIE LUX SOCEC CO, Victorlel, 21
0 0
In zilele de de glorie : REGELE
Suveranul septuagenar, reintinerit la sunetul pe al In 1877 a inscris cu
a zilele de ale campaniei spadei Roniiniel, 1913,
in care. de ani teritoriali inállarea Regatului vaza lumei
faima de Mare a cucerit tunurile din olelul Ilustratiunile noastre reprezintá : 1. Un grup de
avea toarne coroana de prim Rege al Ro- un tun mare de asediu. - 2. Grup de

de
sat din Bulgaria se
una nedesparlitä, bulgiroalce). 3. Un tun mare
salitatea Semiluni. mentul de a fi asezat baterie. - 4. M. S.
Regele de ani, dincolo de pra- Regele (x) in de campanie, sosit la
peste care Bechet pe un monitor de pe di,
§i-a trupul o
ochiu'i pe ultimele pentru
lucire de mare, bucurie
tarea Vratza a trupelor cari au
mereu viu, mereu a
de §1 nepoll eroilor in fluviul. In dreapta: A. S. R. Principele Ferdinand general Averescu,
rile Sale, mindrelor Lui §eful marelul stat-major al armatei. -In : de stat-major
fruntea a mers din in
mai tare in clipa In care, sour- §iA. S. R. Principele Carol. - 5. Trupe bivuac la Lucavitza (Bulgaria).-
Eroului incoronat a
de ani, a pus din nou piciorul pe stang al 6. de campanie la Cimna-Kopste (Bulgaria). - 7. erup de
gere de satul Nepska (Bulgaria).
- din nou ca suprem al de de la o gustare, - in timpul unui popas al
www.digibuc.ro
2 Gazeta Ilustrat6

De Bucurestenii au avut repe-

tate ocazii admire o spin-
o vie, de mare e ase-
din departare. Ba, n'ar zgomotul
de motor, trecerea aeroplanului Albatros" - cu
pilotat de capitanul Krey ar puteä
cufundata cu zborul vreunuia din regii ai
atmosferei.
minune sub raportul preciziunii technice,
roplanul Albatros" e o desfatare pentru ochiu din
punctul de vedere al elegantei
re.
ilustratiunile noastre : 1. Aeroplanul
Albatros" fotografiat sborul deasupra Bucu-
2. Capitanul Krey (x) aeroplanul
pe care are ca pasager pe un ofiter dela Centrul de
aviatiune Cotroceni. -3. l'ilotul Krey
fotografiat grup cu mai ofiteri-aviatori
pe de aviatiune. La spatele ofiterilor se vede
aeroplanul.

Carnetul menajerei
Distrugerea
Stropim zilei
in dosul tapetelor.
(la benzina
-
e periculoasä) toate lo tapetul e rupt
stropim sub el eu o pompX,
tapetul se va
Contra puricilor : se duumeaua In
s'a foi foi de adlogindu-se
câteva picIturi de de se reco-
a se strop! salteaua de purici.
*Se foarte mult a se pe dosulmo-
bilelor o care este un excelent
contra moliilor. a pliangenilor.

Joc chibrituri
se 10 chibrituri
fel ca numere
10

PALACE HOTEL
BUCURESTI
:: Colt

ADMINISTRATOR-PROPRIETAR:
Inginer N. NACU PISSIOTA
DIRECTOR : GEORGE
Fost director al Apartamentelor Volaglilor M. S.
Regelul Leopofd al lea a diferite marl hotelurl europone

hotel din construit in mod special §1

inzestrat tot confortul eel modern mai ::
sute Camere Saloane :: Apartamente de
Baie W. C. :: Lavabouri bidets alimentate
rece in toate :: Zece publice de :: Salon
de primire :: de lecturA de Hall ::
Bar de Billard engleze franceze :: Restaurant
superloarA :: de primul
rang, la carte ::
:: Ascensorli :: :: :: :: Vacuum Cleaner ::
abur :: Trel frigorifere : Telefoane toate camerile, precum §1 In toate etajele :: Concerte simfonice la orele de ::
Five o'clock Tea :: Aranjamente pentru de :: :: :: :: :: ::
OMNIBUS-AUTOMOBIL LA TOATE TRENURILE

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratâ 3

ORORILE BULGARE
CE UN ZIARIST RUS
Descrierea care notele impresiunile culese astfel deghizati, au expediati Serbia. Numai
la fata de d. Cernoff, corespondentul de al ziare- au
Wecernje Wremja Nowoje Wremja. ca- Toti au fost trimisi de Bulgari: o parte, ca la
de rus a autorului 10.000 oameni, la Mustafa-Pap; o parte,
din deportati pe insula Tundja; restul a fost,
qarantiile de de trimisi in Bulgaria - dar au a-
nici un de a juns ei Toate pe
nelegiuirile comise de armata unui cari le-am pus in au
popor pe care Rusia a luat bdotdeauna mas
spun. In
sub protectiunea ei. Oricum ce pot
ziva de 15 Martie, dusesem exami-
Vreme am nez pozitiunile turcesti luate in Adria-
mine glasul constiintei, dar nu mai pot, de nopolului, pe malul al fluviului Ma-
pe zi ce trece sims tot mai mult ritza, in spre Kazan-Tepe. La for-
nevoia de a de strivitorul se- dela Kazan-epe am dat peste
cret al ororilor ca zic sub movile de cadavre. soldati turd ale
ochii mei tac, m'asi erau ciuruite de
face, mea, complice la aceste baionetA, cu cutitul. Erau cul-
nelegiuiri. cati pozitiuni cari nu nici o in-
Ei da, la Adrianopolului nefericitii numai n'ait
acest eveniment, chiar acum in rnurit. Cadavrele acestea erau aproape
mi-a fost dat de a martorul invo- goi; nenorocirea soldatilor turd a
luntar al atrocitAtilor comise de erau prea bine in raport cu
asupra prizonierilor turci. garii. Acestia, spre a-si o pereche
greci ori Fap- de cisme, oinorau nenorocitul care le
tele pe cari le destAinuesc, nici o Apoi jefuiau cadavrul.
de stil literar, de Intre Kazan-Tepe fortul unde
preciziunea documentarA,sunt a fost prizonier Sukri-Pasa, am
sigur nu vor desmintite de zut pe un soldat turc,
nimeni. victimele bulgare: Soldatul vreo vizibilA, care a
lei, ranit de Bulgari cari apoi barbarii i-au
au taiat urechtle, p.ntru ca n'a le dea detalii cu ele gura.
Se rnomentul cuceririi Adria- asupra ocupate trupele In dreapta genitale spre a-i
nopolului, Bulgarii au ca se d. Cartier, la Uskiub, care a an N'o mai vorbesc de din in-
chetat faptul la spitalu din spatele Tundja, dar putut
la 25.000 prizonieri. Din capul locului nu consuluhn se ede cavasul consulatulut rusesc. lagAr", pe prizonierii cari
nici o asupra soar- taneu la locutui penh.0 Gazeta Ilustratä).
tei Bulgaria pe cei adusi la Mustafa-Pasa. Despre ei se
mai multi pe teritoriul bulgar, - aceasta scopul de a ,eä sunt favorizatii Vail I-am pe acesti
reduce la minimum importanta rolului juc at de la asediul meni noroc.
Un imens, furnicand de omenesti intr'o stare jal-
acesta cercuit de o de o
de metru, pe Le interzis linie,
sub pretextul holerei de care erau atinsi multi dintre prizonieri.
lungi con-
vorbiri cu senti-
nelele bulgare,
am fost, In cele
din auto-
rizat, in calita-
tea mea de Rus,
de a
in acest
o vreme ingro-
zitoare. ploaie
rece,
conteneascA. Pe
mocirlos, b
cerul liber, tra-
Urmele Orientulul: apartamentului absolut
Knajevatz, a a-,tarea un
la Gazeta o
lurnea nenorocitii acestia nu vor de paie
Dar de asternut pe
ingrijiti vor in de sire in care vor jos, zece mii de
Nimeni nu urgisiti. Cu fata
se la din pri-
mAceluri;-nimeni lipsurilor
nu se
la a scheletul zgu-
Cu toate duit de cutre-
cestea murAturile
aveau presimti re ce-i chi-
de ceeace ce ar nuiau, se asezau
pute cru-
spate spate,
zimea mai
de aceea, ori de spre
aveau unul de
lejul, se sileau la altul de trupele bulgare: Grup de femei grece din
salveze un mai trupuri Doxato, ramase pe drumuri, dupá ce
ite e foame. macelarit
mare de
prizonieri. Printre Acei pe cari
se gäsiau boala se izolau ei singuri stingheri, majestuosi
din resemnarea in un colt.
Bosnia i Herze- Ingrijiri medicale? nici pomenealA.
Vandalismul bulgar: Devastarea unet sar- govina. Li s'a dat Am un Turc,aproape valid, care se
besti la Knajevatz. Fotografie, la 'ocului, din grup in grup un ulcior
pe ascus uniforme

www.digibuc.ro
 Gazeta
pe care nefericitii o beau Mai multi dintre ei au zonieri sârbi, cari nu
cercat ma in trecerea mea pe langa Se rugau atinsi deck
de mine, streinul, le vin ajutor. Toti vedeau cum moartea foarte usor gloante
unul dupa altul pe sau lovituri de
netä -aceasta s'a
varäsii de restriste. Zilnic
mureau astfel 150 200 prizo-
nieri, sub privirea
putut lesne
torturati
-
a Bulgarilor cari stau dincolo vreme indelungata
de dunga Foamea in chip odios.
rezistenta Am vazut, la Kri-
apoi tifosul opera volak, pe un soldat
lugubra. usor ab-
Cu ochii mei am vazut pe domen, viu
turci cum ei Bulgarilor.
singuri groapa! Des- l-au tras
era de o de
siguranta apro- copac in pozitiunea
priat de mare, aceasta l-au dea-
se organizau spre a muri supra unui foc mare,
Am cercetat cum ai frige un miel,
fantomele cari au asteptat
tul mi-au
murim aici. E mai bine sa ne
- ce corpul nefericitului
s'a Sub
groapa, ne mai
puterile. Altfel, cadavrele
noastre vor aruncate uni, supersti-
cainilor. tiuni barbare se aflau
Erau aproape goi, acesti oameni? A fost
acei cari au avut o manta mai pentru noi un mister
bunk despuiati d e de nepatruns care
Brigandajul Casa de bani a
prefecturei din Knajevatz, Trecerea" Bulgarilor prin Nigrita : Rumele
de de matasurl incendiata de soldatii Tarului
la Ferdinand
Gazeta

vreunul din banditii cuceritori. Frigul ne-a ne de a face parte din

pe multi dintre prironieri. In chiar seara vizitei omenire ei.
mele, Turcii se in gura mare In seará am gäsit cadavrul unui sol-
li se dea paie pentru tovarásii bolnavi. dat rästignit pe un copac. I se
noaptea au strigatele la spate, picioarele de trunchiul
mestecate cu focuri de copacului. In bulgarii i-au sträpuns limba
A doua zi, pe indreptam spre spre a trece prin ea o pe care au legat-o
am in drum un nou de de ramura cea mai a unui din
prizonieri. fata victimei. Sub greutatea corpului,
Un de se pe nenorocitului se din incheeturi,
sosea iar ele erau aruncati, claie peste gra- vântul, ca sfoara intre
muribunzi mai adânc
dilatate ale acelora cari mai dau A doua zi, in cartierul general al Printului
semne de spuneau groaza de care Mostenitor Alexandru al Serbiei, am acolo
erau cuprinsi erau ei dusi spre pe d. Williams, corespondentul ziarului Daily
groapa Mail, pe colonelul Thomson, atasatul militar
Grup de medici sarbi, la cari englez. sub groazei pe care mi-a
Voiu acum amintirile mele mai au dat ajutor victimelor atrocitatilor bulgare inspirat-o
la loculuipentru Gazeta atrocitate, le-am povestit-o
recente, acele din de al doilea rásboiu. sunt sigur n'au uitat-o
In ziva de 27 dupa ce recu-
pozitiunile Krivalak se indreptau spre N'au uitat-o, putut s'o uite, alte ire-
Koceana de voie de nevoie acei cari urmau armata au cutabile au le confirme noui detalii
trebuit printfun de de de
suferit, chiar in timpul serei, iar mirosul pestilential al cadavrelor Ororile acestea nu mai fac azi pentru
infecta atmosfera duhoarea lui. S'a intarziere, Bulgarii le mai
se ingroape pe toti acei morti.
In acestor operatiuni lugubre ne-a fost dat vedem
inpinge,bulgarul torturei. ori pri-
Partidá de ah
Negru (11 piese)

Alb (11 piese)

Alb trage 3
fuga vandalilor bulgari din Relntoarcerea turceti in de trupele bulgare,
Ldupa ce acestea au fost puse pe fuga de catre Sarbi. (Instantaneu la locului, pentru Gazeta

www.digibuc.ro
 Gazeta 5

UNA DIN MARILE PIERDERI ALE BULGARIEI

I. Intrarea a In Cavala. Trecerea automobilului regal printrun de triumf tu dela debarcader la comandamentul
garnizoanei. - 2. Regele Constantin, radios de bucurie, pe ruinele vechei fortarete a exact In locul unde, opt a fost fotograflat Tarul
Ferdinand al Bulgariei. - Dejunul Regelui Constantin (x) pe puntea contra-torpilorului In rada portului Cavala. -4 5. Cavala vasta sa baie.

Doud mari in deosebi dureroase pentru ei au avut de inregistrat la incheerea celui de al doilea rdzboiu balcanic:
Adrianopol de turd; de greci.
La adied mull mai e Tarul Ferdinand peutru pierderea Cavalei aceea a capitale a Imperiului Otoman,
pentru cd portul acesta reprezinta pentru Bulgaria un nesecat isoor de
Chestiunea Cavalei fost punctul mai delicat tratativelor de pace dela si a trebuit ca exercite
ei autoritate spre a decide pe bulgari la renuntare, iar pe greci la o in ce hinterlandul portului.
Pentru Cavala vorbesc bulgarii de pe acum de un de - dar o simpld cd vor trece decenii
fie ei in stare de a duce arma ochi. grecii nu vor cu in vor asigure posesiunea
turc apoi Marea Egee.

Primirea d-lui Venizelos (x) de colonia

din Ploesti, in trecerea lui gara ziva de 31 lulie.

www.digibuc.ro
6

UN TEMPLU INALTAT ZEITEI PACII

PALATUL DIN HAGA

ori milioane a dat miliardarul american Andrew Carnegie
pentru construirea Palatului PAcii - sediul permanent al Tribunalului arbital
dela SumA considerabilA - dar cAt de de miliardele
tite de rAzboaiele balcanice in mai putin de un an de zile! de
apA ocean.
Palatul - a carui inaugurare s'a la 15 August, solemnitate la care
a fost special invitat d. C. Dissescu, ministrul nostru de instructiune
publicA - se mijlocul unui parc superb. e stil flamand
in proportii grandioase, un turn elegant dominA edificiul, zece arcade monu-
mentale ofera neamurilor tot in templul ridicat slava Civili-
zatiei Umanitätii.
de conduce la te intr'o impo-
a pa$ilor perduti cu o mare de onoare in fatS.

Contra-amiralul Enrico Millo, ministru

marina al ltaliei.
incg, contra-amiralul Millo are la
unul din cele mai mândre i ale riizboiului italo-ture:
in capul escadrile de torpiloare, el s'a aventurat, pe
vremuri, In Dardanele, spre a face
unii vaselor din escadra turceascg.
A dovedit, astfel, pentru un al
nu nici o imposibilitate - doar imposibili-
tate atunci o de a
se intrarea Dardanelelor.
Pe de curagios marinar, pe atat de bun organi-
rator e amirarul Millo de aceea alegerea Regelui a
guvernului italian s'a oprit deck asupra persoanei
lui, in ziva când a fost vorba se dea amiralului Leonardi
un succesor.

Jocuri de societate
Apa fierbe cornet de hârtie. face un
cornet de hartie care se inel de
in algturatg.
Cornetul se apoi apa aji torul
se tine flacgrei unei lumângri sau a ei de
spirt farfurie.
Cornetul nu foc, apa din el in

Pacii, Haga, proect a fost fdcut de architectul francez Cordonnier,

La dreapta la sunt dispuse douA sAli publice, una micA una

mare. Fiecare din aceste sAli este inconjuratA de biblioteci, sAli de conferinte,
camere de deliberare, vorbitoare, sAli de fumat, sAli de primire, bufeturi.
Mai multe ascensoare conduc la primul etaj unde se apartamentele
secretarului general al biuroului international al ale diverselor personagii
ata$ate in mod permanent la organizatie. La acest etaj se mai
archivele, o mare bibliotecA tribunele publice cari dominA cele douA
sAli de jos. Pentru acestui palat, natiunile au trimis adevArate minuni
de artA: Franta, gobelinuri vasuri de Sevres; Anglia, vitrouri; Italia, mar-
more; Germania, ferArii grilaje; Elvetia, un ceasornic; Japonia,
China, portelanuri; Turcia, covoare; Olanda, picturi din Ame-
rica,
La solemnitatea inaugurArii, ministrul de externe al Olandei a vorbit ter-
meni foarte mAgulitori de guvernul gratie actiunii s'a putut pune
rAsboiului fratricid din Balcani.

MAGAZINUL BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, LIPSCRNI BUCURESTI Colt cu
ELE ETAJE ASCENSOR Telefon 35 12

Manufactura Mode pentru Dame Copii

LINGERIE, TRUSOURI GATA COMANDÂ
ESTE TOTDEAUNA CEL MAI BINE ASORTAT ULTIMELE NOUTATI
CASA DE INCREDERE FIXE :: MAI EFTIN CA ORIUNDE :: IN PROVINCIE SE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá 7

SÂRBÂTOARE A PRESEI ROMÂNE

25
s'a de mull deciziunile pripite ori samovolnice ale
ani Adevärul std la postal lui de ori organ al prtterilor publice.
onoare, o tenacitate din an neadormit, zi noapte pe
an mai mare datoria de a forma, parapet la du$manului Ade-
opinia a värul in noastrd publied, o con-
cinci de ani de de sicierabild, un censor nemilos dar drept al tuturor
&care zi, de numeroase mari noastre de Stat. El e intotdeauna copal
Cu a pus, acum un sfei t de coloanei de avangardd, pentru recunoaVerea tere-
ueac, piciorul in arena publied de atunci pe care se vreuneia din
in opera de explorare a:domeniului
al reformelor menite asigure
porului mai mai dreptate.
Adevärul a serbat cinci de
de
ii
-o
din
de incununate de
ca, la jubileul de
de ani, o de mai
multe mai mari in dus contra Igno-
Releicredinfe, zului, Minciunii

Cu ocazia jubileului de deunázi, personalul Adevörului, in cap

d. Mille, a fäcut un pelerinaj la Ciorogârla
unde se mormântul lui Alexandru Beldiman. S'a oficiat un
parastas pentru sufletului aprigului luptätor.
parastas s'a botezul unui copil din sat, care a
numele de Alexandru al au fost d-na d. N.
D. Cocea, fiica ginerele d-lui Mille.
Impresionant contrast; botez - särbätorirea unui de
un parastas - tristä reimprospätare a amintirii pentru
o viatä apusä. Contrast in care e simbolizatá noastrá exis-
pe o succesiune ori un amestec de bucurii
de nu e dat tuturor de nu
e nimeni crutat, dela desmo$tenitul soartei lipsit de
pentru trupu-i zdrobit, la unsul lui Dumnezeu din palatul
regesc Fericit, totu5, pruncul care, la inscrierea lui in cartea
a omenirii, a primit un scump
Mormantut lui
ziarului
potretul de tot mai mare, tot mai in vaza

neclintit, mai *lit a dus cea band pentru drep-

Vecin-!c senin, vecinic pe sine,
cercetätoare spre sferele in cari
se decide de destinele l?omdniei ori indreptatd in
populare spre a se de nevoile reale ale
Adevärul a in scurgerea anilor ceeace a fost
din prima zi: a protagonist al
civilizafiei progresului.
N'a oriindividuala de
care intemeiat de nemuritorul Alexandra V.
Beldimamt de 18 ani, trecut sub destoinica viguroase
conducere a d-lui Constantin Mille,-
greutatea de multe ori

Praznicul servit parastas - D. (X) directorul

Sfat prietenesc
pr;mul Sant de inglodat in cd nu-mi D. X dela un o ce-o
mai mull de md sau md zke
Al douilea. mai bine, de impu$cat - Ai mi-o trimiti in una din zilele lunei
mai tarziu... n'o md mai la ea. Vreau sd-mi fac o surprizd...

www.digibuc.ro
 ARMATA DE OPERATIUNI

I. Comandantul diviziei 5 de d. general C. Z. Boerescu (x), ofiterilor statului major, ai cartierului diviziei, divizionare, coloanelor de
munitiuni ai altor companie de mitralieze a 5 de in linie de gata sä focul. D. general Boerescuca(x)
de mitralieze.
www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá 9

ARMATA NOASTRÂ DE OPERATIUNI

Sub mijlocul armatelor române din d. Alain de Pen-
ennrun, criticul militar al revistei franceze
presiile de mai asupra noastre militare dincolo de
Orhania, (st. n.)
Am solicitat obtinut, de usurintä relativä, permisiunea de a mä
duce armatelor române. Cu cAldur recomandat la ministerul
de simpaticul valorosul atasat militar francez,
Pichon, am fost primit, lipsa ministrului ocupat, de cAtre generalul Váleanu,
secretarul general.
Am o primire cälduroasä; cu tot meu militar modest,
am avut pläcuta de a la toti, cei mai ca ofiterii cei
mai tineri, dorintä de a manifest unicului reprezentant al armatei fran-
ceze stima dragostea ce i se poartá in corpul ofiterilor români.
Autorizatia de a in libertate, pe care am solicitat-o telegrafic dela
cartierul al armatei, mi-a fost numai deck acordatä, chiar azi dimi-
neatä, in apitanului aviator Anion, am plecat cu un automobil - con-
dus de un voluntar al corpului automobilistilor - spre podul militar dela
Turnu-Mägurele.
Podul acesta improvizat e o minune de soliditate de rusticitate
timp - atät e de simplu.
Supraveghiat de aproape de douä monitoare-cuirasate ancorate deoparte
de alta, jalonat deposturi maritime sau riverane, controlat de serviciul sanitar
care, din holerei, nu lasä pe nimeni sä treacá deck dup un sever
examen medical, ni se numai deck voie sä trecem, sosirea anun-
etapelor, la Turnu-Magurele, printeo comunicare telefonicA
din Plevna.
Sosind la Nicopole,- ce ai cunoscut gratia civilizatiunii latine colonel C. marelui
din România-ti se pare te gäse$ti. deodatä in tara barbariei a stat major ; d. colonel H. (alaturi)
la Belgrad, major
pe ambele maluri ale Dunärii, dar nu se nostru (In fata, langa
de
Barbari träesc fotograflati In de la Uskiub,
intre ei; vedem pe latinul, acela despre care uneori am in fata general al armatei fostul
vorbindu-se cu ca un Italian prost" vedem pe Românul turcesc din luata de corespondenlul de
t francese Havas").
du-si toatä forta virilä egalä cu aceea a slavului, D. Co onel Christescu, In calitate de reprezentant al cartie-
mereu, chibzuintä cu mai bunk inteligenta care rulul general al armatei romane, a stat de trel saptarnani
dirige aceastä fortä e mai vie, iar e mai otelitä. la cartierul sarbesc, pregatind cooperarea celor douä
armate contra Bulgariei.

plácutá mi-a procurat primul meu contact

de azi cu armata românä. Totul pare cá functioneazâ färä
ciocniri, färä fiecare se gäseste la locul säu,
plinind cadrul sale.
räzboiului e çonceputä, la Români,
stil mai deck la celelalte popoare din Balcani. Organi-
zatia aceasta corespunde mai bine conceptiunilor franceze,
intrebuintarea de armatä
tocmai celor ale noastre printr'o aplicare mai largá. mai
intensivä, mai inteligentá a mecanicei moderne: telefonul,
telegraful in deosebi au tomobilismul aviatiunea despre
ale scurtä campanie, voiu vorbi
mai incolo.
Se va spune cä armatei române lipse$te sanctiunea
indiscutabilä a focului. Cu diviziei de cavalerie a
generalului Bogdan, regimentele Regelui Carol n'au
oare cum, deck sä execute mari manevre, ba nici atâta:
mult niste marsuri strategice. Totus, sanctiunea de
lipse$te, mi-am adus aminte de aceea de eri, când m'am
dreptat spre capela din Grivita vizitatiocul unde

zac osemintele vitejilor câzuti in fata santurilor turcesti...

Poporul care, mobilizänd, a dat armatei un excedent de
200.000 rezervi$ti la cari nu se statul-major pe
cari, cu toate protestärile a trebuit sä-i trimitä la vaträ,
- poporul acesta nu e un popor ai o
mare indoindu-te de virtutea räzboinica a armatelor
e.
1. de - 2 Trupa In bivuac In cadrilaler. 3. Cum am la am fost primit numai deck de
de infanterie, de lupta. generalul Averescu, marelui stat-major. un

www.digibuc.ro
in Gazeta
schimb de vorbe demonstratie in-
curtenitoa re, gene- tr'un punct
ralul s'a dis- care sA
pus satisfacd o brusc
dorinta de a alt punct.
hoinärese Astfel, corpul
mijlocul canto- de
namentelor arma centrat Dobro-
tei... gea cu o
Cu seve- divizie de
ritatea s'a indreptat in
censurei - coloane spre
spuse el sunt Balcic
cu de in ace-
de a vi se timp Dobrici cu
de a divizia X.
tot ce va orne- In timpul ace-
neste cu putintä de sta, massa princi-
a vi se arAtA, spre a armatei
a da astfel concentratd dea-
lejul de a o Pe Podul depe Vardar, dela Demirkapu (la 20 km. la Sud de Krivolak), ocupat de lungul
impresiune locutui, Gazeta la Nord, Be-
despre armata chet, Corabia
Ca voiu rugA pe biuroului operatiunilor de Turnu-MAgurele. Erau astfel adunate primele patru corpuri
a sä arate ceeace am mai mult chiar: armatA diviziuni de cavalerie, plus divizii de
a doua. In alte divizii de
formau garnizoana cetAtii Bucu-
resti.
dreptul vorbind, avut-am
cocentratiune?
Nu. Dar, desi in sine pro-
cedeul acesta ar puteA criticat,
cazul particular in care se
aceastä dero-
gare dela principii.
prima s'a simtit
trebuie procedat repede nu
numai de alergat pe
mai ajutorul
bilor al Grecilor, dar
pe defileurile Balca-
nilor cari duc spre Sofia, trebuia
incercat de a se cer-
cuirea capitalei bulgare de a Dumitrescu
se stabili armatele dru din reg. 7 Praliota, care, la
aliate. piha (Bulgaria), in
Lipsa inamicului, inanitatea a fost In limpul noptii, la
Maiorul (I), de focuri de arma
a major, ordinul pe care I colonelul Pavlovici pe care puteau s'o o- Bulgari. A fost ranit
la pe
Gazeta
puie cele trei divizii ale genera- unul din
coasta, i a
Ia
prin spate.
.
lului permiteau toate
cutezantele. dar de aceastá
ce aveam de facem, pacea sau cel putin impulsiune care e mai dintre toate care, de altfel,
nu ne-ar oprit in drum. rea de situatia, armata frumos elan,
Trecui dar din vagonul generalului Averescu al se spre Sud de
lonelului Arghirescu, unde se Cavaleria primul corp
biuroul de operatiuni al armatelor de au trecut pe la
Bechet in pon-
Ideea dela intentiunea toane de tot felul. pe
mai bine zis a comanda- mal, pe deoparte spre
mentului de a a aruncarea podului
cadrilaterul cu o preparat la Cora-
secundard o bia, pe de alta
spre a recunoaste
situatia armatei lui

batallonului rezerva, d. Cristea, (x).comandantul In lor. In batallon,

mäsurilor de precautiune luate din timp de_comandantul n'a un singur bolnav.

www.digibuc.ro
 Gazeta 11

care se Belograd- fu redusä la nimic, oamenii risipindu-se

cic, divizia I-a de cavalerie a genera- la voia unii din ei spre a
lului Bogdan fu indreptatä spre Fer- se face comitagii, altii, dezertänd spre
dinandovo. Corpul I de urmä, a se intoarce acasä.
spre sud spre Dintr'o armata
Vratza. puse stäpanire pe Balcani: corpul I
Dinapoia acestei perdele, sau de la Orhania defileul Baba-
bine zis intreaga Konak; corpul 4 la Etropol, cu divizia
trecu prin Corabia. Podul, din- II-a de cavalerie spre Zlatitza; corpul 3
nainte, construit prin portiere de cinci de armatä la Zamatkov, 2 la
pontoane metalice impreunate, a fost Lukovitza. Dispozitivul acesta
lansat in ore, ceeace constitue un de a flancat de divizia I de cava-
rezultat vrednic de tinut dat la Berkovitza de divizia I de
rapiditatea curentului la Vratza. Mai dispo-
Iluviului. nibile divizia II la Bela-
In timp, o demonstratie a Slatina brigada 33-a independenta de
viziei de in directia Vidinului rezerv la Plevna unde cartierul
contribui sä insele pe adversar asupra general al Printului Ferdinand.
intentiunilor armatei române. Dar la In 18 dela 23 la 11 lulie,
dreptul vorbind, inamicul exista el? armata a fost mobilizata, con-
in fata Românilor Dunärea ziva de
bilor, abandonand acestora din o 30 a ajuns la mai putin de 20 km.
capturatá la Belogradcic de de Sofia, la 60 km. de aripa
trupele generalului Stepanovici, fractiuni de cava-
generalul Kovaceff se in la Tatar-Pazargic la 10 km.
graba spre Sofia pe care dela de Filipopoli.
Ferdinandovo duce la Bercovitza
prin trecatoarea Gintzi, spre parte a
capitala Bulgariei. Penennrun
cari, sursa autori-
de informafiuni a criticalui militar
coloanei armatei trecuse deja francez, pot considerate
dincolo de Ferdinandovo dinapoia ale la
diviziei V, venia divizia IX, gene- de din
ralul care comanda se mod
din unitate, deodatä cum cre- brigadei bulgare
stele se a generalului Serakoff, la Ferdi-
in regimentelor din arier- nandovo: meritul
garda sa. stralucit de revine
Din momentul chiar in care a in diviziei de cavalerie a
luat contactul, generalul bulgar s'a gen. Bogdan. A controversa
crezut in fata unor forte cu mult acum, de unii
superioare In moralul cd gen. ar
era zdruncinat, fu cu totul cooperat la capturare,
Se povesteste chiar, e neindoios
bulgari s'au aruncat asupra ofite- vizia Bogdan a executat admirabila
rilor cari le comanda miscare de care a pe
de a aseza in au 7000 Bulgari se predea la numoi
ceput de a-i masacra, 3000
a tras artileriei. te- al curaj e legendar
interceptata, a generalului in intreaga nu s'a
Serakoff anunta nu putea mai prin primejdioasele
reziste, a fa c e avant- cunoasteri de el
garda unui de cu numai in
vre-o baterii de artilerie. In al doilea d. Alain de
Mare fu dar surpriza Penennrun ne confirmarea
lului bulgar and, in locul corpului a de o
de anuntat, s'a gäsit, cele Asfinlit soare pe - In rada Silistrei
cavaleriei
voi bim de
regimente ale sale
de artilerie, prizonier celor 3000 cäläreti generalului in apropiere de Fdipopoli. a in ziare
Bogdan, ale escadroane, baterii cu din el a imediat ca o
intrebuintati, au executat de bine de bqitate dovada imposibilitote a
contra arier-gardei adversarului. realizata: criticul militar al L'Illustration nu face o
Aceasta a semnalul debandadei trupelor generalului afirmafie ci una cartierul general
Kovacetf. ai clipi din ochi, armata aceasta, istovita, surmenata, al de

www.digibuc.ro
12 Gazeta
Sfaturi practice
Cultura palmierilor In
Conditia de este a
se aqeza palmierii la un
minos aproape de
lle se stropese de ori pe
se
e uscat,
se strange de
Plantele
se &care an In
se
in de amestecat
n nisip praf de mangal,
se nimic din
nitoase. In fundul se
pue un de eau
tie mangal pentru a se putea scurge
ape. o se
se altA i se
trette chimice.
se foarte rar se taie
toate foile
lama, se debchid ierestrele,
planta se duce In odae,
se expune la o

nite se prin
praf de
dese
Atelierul pentru confectionat saltele cämäsi pentru bolnavi ai de
D-na Simon (x), ale saloane au fost transformate In ateliere, In doamnelor
soarelor din ,societatea bucuresteani, cari au ajutat-o la nobila patriotic&

REORGAN1ZATORUL Proverbe
MAIREALUL VON DER GOLTZ *
* Doar n'am
in rdmdne
C'alul de dar nu se pe
Armata germanA a serbat zilele trecute a 70-a aniversare a
nasterii feldmaresalului Von der Goltz, unul din cei mai destoinici
militari nu numai ai sale, dar din lumea
BAtrAnul e cunoscut mai ales prin rolul ca
Câqtig de 2995 Lei 3
ganizator al armatei turcesti sarcinA pe care a indeplinit-o
de ani indelungati. de Turci in
cele patru State balcanice coalizate a fost o mare durere pentru Inventiune märeatä
Von der Goltz,
dar ar fi nedrept
ca rAspunderea Un mijloc
a
cesului cadA de
asupra lui. Mare-
la dreptul
vorbind, a format Nu trebue experient&
numai cadrele Se bani mi-
armatei otomane nut de activitate. Sute de
sub acest scrisori dovedesc de usor
raport, activita-
tea se poate un
de el a dat fru- CASTIO INSEMNAT prin :
moase roade, de
oarece e de ne-
cA Tur- lui
cii foarte
buni ofiteri. un aparat miraculos care reproduce tablourile direct pe
au fost postale, fie de Apa-
striviti in cruci- ratul lui Mandel contine tot ce este necesar pentru repro-
ada de astA
astA ductie developare, carta postalä tabloul
aceasta se gata, reproducându-se un sistem
reste direct pe carta färä filme.
ce a domnit
la ministerul de
statul-
major al spre acest puteti pro-
tei: de pre- cura un aparat complect. primelor cärti
pentru Intoarceti au ocazie un
bilizare, lipsa de
organizare a anual de 5000-10000 Lei.
Feldmareqalul Colmar baron Von der tendentei a
viciului sanitar, informatie se gratis Cereti imediat prospectul 103.
Avem totdeauna in depozit cunoscutul Tun precum
lipsa de echipament, arme munitiuni. accesoriile
Feldmaresalul Von der Goltz, o a armatei germane,
In cadrele a figurat timp de 52 ani, are la activul sAu douA MELCHIOR, ARMSTRONG & DESSAU, Filiale
campanii: din 1864, contra Austriei -in care a fost ränit- S. W. Friedrichstp. 204 0
din contra Frantei.

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustratá 13

14 August. - Ziarele lion de soldati pentru timpul când bulgarii peste ani ar vrea
pe d. a p ecat mai dansul din -A demisionat d. doctor Orleanu,
mai respire omul o isto- al Capitalei l'a cam bruscat Cantacuzino primarul
vitoare de câteva luni in care n'a avut nici casg nici Capitalei. Foarte au unul altul. Dar mai a d.
nici odihng, nici un moment liber. E acuzat a dezertat dela post acum a demisionat in asemenea momente. Nu e o in a
când e holera. astfel de a uzatii aduc ziarele toemai un post de onoarede se la post. Este singura
cgror patron acum trei, patru ani a plecat V. Mortun solutie. -A demisionat d. Barbu Pgltineanu comisar civil in noua
ocupe de nimeni n'a zis d. lonel Bratianu a fost un provincie. numit d. Sebastian Moruzi. foarte numire.
de Mai intai nu ministrul de interne D. Moruzi are prestigiu, e a mai fácut administratie e
combate holera, ci directorul serviciului sanitar Consilul sanitar superior. dependent. - Inteun ziar am citit un regiment care s'a
Apoi d. Take lonescu a in locul lui un a luptat in Orhania in contra a avut un mort
nu pe d. vgzut ce a In 24 de ore mai multi gniti. Cand a avut din nu
a pus regula la ordine in anarhia in care se sbateau ser- nimic. a avut de ce ministerul de rdsboiu n'a pomenit
viciile din col civil. Pin'atunei ordonau un cuvant despre acest de arme. Curios Sunt absolut pentru
luate se bateau cap in cap. nu de ordinile militare operatiilor inamicul nu nimic. Dar a
militarii nu ascultau de ordinile civililor. De aceea s'a propagat ho- avut o bátálie, de ce nu se comunice, de ce se
lera aproape tara sa se la noi. D. Misterul mare nu e bine. N'ar aci exagergm. Cate
interimarul dela interne, a stabilit ca armata se serviciului sanitar lucruri acum ce s'a terminat Nu e bine. A
civil din Bucuregti, ce acesta le va se vor doua nu mai Tara trebue de
stricteta de armatg. In cu M. S. Regele, A. S. lucruri bune de cele rele, ce ele sunt de domeniul istoriei.
d. Averescu statului-major, au hotgrat masuri excelente la intrarea Luni 19 August.- Ziarele streine foarte bine
trupelor in mAsuri ce vor impiedicá se mai teribilul noastre din Bulgaria le publicau inamicul noi din le
15 August. - Armata ce vine din Bulgaria va trece prin puteam din sorginte. - mai deputat din Europa
puncte. La fiecare din aceste puncte supravebiazg. doui este un ungur care are de ani. - Contesa Tarnowska, despre care s'a
laboratoriile respective, in cu tot zis s'a sinucis, e in inchisoare In Italia, mai are de
ce trebue combaterea epidemiei. Asta va zica o direetie luarea ani. Grecia va comanda trei vase de mai multe contra-
mg.surilor un sistem al unui minte Se va torpiloare. Dar noi a o mai un an
capgt anarhiei. Se va variabile ordine contra-ordine, se vin cele 4 mari eontratorpiloare ce s'au comandat Italia. - Mangalia
va pune la o serviciul sanitar militar care a dovedit atata nepre- va transformatg In port de mare. Se vor face mari in acest scop
vedere tot ce se trebuesc luate mgsuri extrem de se- se vor publice. Se va scumpi de sigur
rioase de drastice pentru arneliorare). Se va de incuibarea foarte mult pretul terenului din Mangalia. - D. Take a fost sár-
boalei 6 luni sau un an pang se extirpeze Clci atunci adio bátorit Franta. Mai multi oameni politici minigtri au luat
comert, adio export adio - Cu masurile luate la pentru parte la dat onoarea ministrului nostru de interne.
armatg, mgsurile luate combaterea focarelor acolo se Marti 20 August.- Se fac acum mari militare in Belgia.-
ivese, d. va sfargi prin a fi biruitor spre marele necaz al con- T_In senator d. Berenger strigátul
fratilor opozanti. ministrul de interne ad-interim nu s'a oprit numai de partea Luxemburgului la frontiera este
la faptul de a trebue fácut, dar a mers singur la de invasia care se pe acolo in caz de
role, la Plevna, a uitat total, s'a expus, a pielea. scapain Pacea a fost la Bucuregti de Bulgaria, Grecia, Serbia
de holer o datori lui admirabililor Mezincescu Slatineanu. Muntenegru. deci o pace Popoarele vor trebul binecu-
vanteze Romania guvernul ei cari au readus linigte lume. Era
Vineri 16 August. - Eri a fost sgrbgtoare ziarele n'au Rámâne de masacrele atrocitátile comise de Bulgari
Telegrame din foarte interesan e. In America mai ales asupra
opinia se evadarea lui Thaw din ospiciul de alienati povestite de d. Tehernoff ziarist rus E oribil
E povestirea martorului ocular Tchernoff, care prin
unde fusese internat pentru uciderea unui architect din New-York D. traditie este contra Musulmanilor. n'ar mai
ani, o chestie care a pasionat atunci pe noi din Europa. in Europa Sunt pur simplu o rusine. se zic cregtini
Thaw fugit la Canada unde e dar de va fi curand luptau pentru liberarea Cregtini ! Ce fátárnicie
pus libertate eu toate sfortarile guvernului din de fac noastre in streingtate? Pentru ce atata tara? Când
Fuga lui din ospiciu a costat familia 250.000 lei. - Ziarele noastre tara care se
alarmante. De ce nu le de ce care batjocoreste numele românesc,
fac foarte dea o desmintire, intervie, punctul de vedere.
nu le de a publicate? Intruna din aceste am citit plan-
din Bulgaria. ele ar fi citite de toti re- putin alt ceva nu au de fácut decat lefuri se
unor soldati plimbe. Ti-ai Atunci mai bine le-am desfiinta. Aviatorii
zervigtii nogtri a doua nu mai la drapel ca luni.- s'au purtat ineontestabil admirabil. Sunt pentrn noi o mândrie
Sunt mii de morti de un disperat. Mii de morti. Dar chiar nationalg. Fapta de curaj a cápitanilor Fotescu caria
ziarul care azil la astfel de elucubrapuni a publicat listele mortilor prima zi a au sburat Bulgaria, fie cunoscute de
cari se ridica la 850 de oameni. soldatii erau vii cu holerici top. Se doi aviatori au avut un accident urma
trei zile n'au avut apa nici paine". E monstruosi- cgpitanul Fotescu era nu ajutorul lui d. Anion.
tatea unor nebuni care speriat atata de meat Avem laude pentru aviatorii Poly Vacas Bacher cari din pricina
pierdut ratiunea. Asta nu e un ziarele le vânturi au
din pe Bulgari unor prizonieri ai Bulgarilor. - VId ziar
Ca un alt care inteo faimosul comitagiu Sandansky a avut indrázneala vie la Bucuregti
ataca pe care vor fi pentru noi sentinele neadormite in loca- cl a la Hotel Boulevard. Indrásneala aceasta pedepsitg.
litgtile ocupate anexate, potriva tendinte ostile din partea
bulgarilor. - D. a sosit la Bruxelles d'aci merge la Haga
se face inaugurarea palatului pentru pace construit de marele filantrop
miliardar Carnegie.
Ghicitori
17 August. - Acestui miliardar i se la Bruxelles, 1. De a trecur
la sa din Haga, o primire Va primit eu mare 2. cuvdnt e in totdeauna
solemnitate de regele Belgiei. Onoruri foarte bine meritate. Carnegie a 3. Cine bate si nu primeste in
dat pentru omenirea cinci sute de milioane. Admirabil
exemplu de iubirea aproapelui. Dar la noi e exemplul Bratu
din Vigina de a muri de in a
sa avere de 25.000 lei sale. Nu se poate ceva mai patriotic.
Trebue sg-i ridicgm o statue acestui eron al Romaniei. Care e istoriograful
care va seri toate actele de devotament, iubire patriotieg, ejertfa de
sine ce la noi tot timpul nostru Bulgaria?
Ar mai repede la ivealg, adune intreg materialul,
o descrippe fara exa-
geratie, a color petrecute. statul peste tot carte
patriotism, s'o gratis, cari s'au dus dincolo Dungre cum
sunt judecati eroi obscuri exemplu vor
veni ei. Ce mai admirabil, mai exemplu de atagament la
ca al unui soldat holeric nu cerea
medicului ofiterilor, nici medicamente nici ci
ca astfel privind la lui. vin ori nu
la de iubire de patrie? Imprejurarea ce
pomenesc aci este
18 August. - Bulgaria a demobilizat.
repeda. Grecia va
Serbia
sub
EURYPLAN" ANASTIGMAT DUBLU
au demobilizarea ele Objective F: 6,8; F: 6,5; F: F: 4,5
arme un de soldati cati are in
acum 55.000 sub arme. Ambele aceste
reorganizarea
sunt
de pace. va
imediat
militarg. Creiaza corpuri noui, artilerie mai SCHULZE &
=
Kamerele sunt neintrecute
Catalogui 89 gratis
CÖRLITZ
Grecia va avea 450.000 soldati in timp de Romania: S Str.Caro1.38
cavaleria pionierii
tot atâta Serbia, poate mai multi. Ambele vor un mi-

www.digibuc.ro
 PENTRU GUTA

ISCHIAS NUMAI

la 3
OSTYEN
ore direct acceleratul dela Viena Budapesta
de 67° C. NOMOL

THERMIA PALACE Edificiul cuprinde:

cu cel mai mare (calo-
rifer, telefon in fiecare
instalatie de caldá rece, Vacuum-Cleaner) ; in imediata apropiere, de cald
natural (insta'at deasupra isvorului; afará de cabine izolate pentru de n5mol
slabe, de Zaudersaal, iustalatie pentru razele Roentgen,
rad um, de pucioasä, bâi carbonic de electricitate ; pentru trata-
ment rece. Ingrijire deosebitä prescriptiunile (Medic lama

tot anul = 18.000 Vizitatori 22 Medici = 4000 Camere pentru pungile

Prospecte: BADEDIRECTION PÖSTYÉN (Ungaria)

Nu cumpárati
când nu ati cu renumitele PNEURI

ale Fabricei P ROWOD NI K" din RIGA, RUSIA.

Reprezentanta generalá pentru
== Statele Balcanice :

Societatea COLUMB
BUCURESTI, CALEA VICTORIEI, 102

sme
Stock considerabil permanent toate dimensiunile ; fabricatie
absolut proaspätä. Depozitari toate ora§ele principale din
Incercati convinge PNEUL este
mai rezistent, mai bun antiderapant, deci cel mai eftin

Este MAI BUNA

HENOL TINCTURA pentru
pAr in toate nuanlele
prost nuanlat de
= Lei 2.50, 5 8.
CAMOMIL treptat pärul,
pentru 4.-

Nommum
De
Farinaoil,
la Droguerll
nu se
direct DEPOZIT GENERAL BucuregstI: Str. Clemenlei 7 : Telef. 20 94

www.digibuc.ro
gmmm
am
. TOTI AUTOMOBILISTII
CARI AU INCERCAT

.. PNEUL GOODRICH .
.
mai
.
...
cáci CAL1TATEA
sa, Deviza sa,
Superior celui bun
ATELIER SPECIAL pentru reparatiunea
Depozitul. General. la:
ALEX. RIEBER, Bucurewti, Victoriei, 186
Telefon No. 4453

PENTRU LUCRARI ARTISTICE DE PAR

convenabile Catalog la cerere

Casa
BUCURESTI
7, Strada 7

Adresa
Dauerhefe-
Gesellschaft
Berlin SW II

CONSULTATIUNI 5-7

PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA

STR. No. 12 53

www.digibuc.ro
;

www.digibuc.ro