Balneo-Research Journal
1, 2012
DISPOZITIVE AJUTĂTOARE DE
MERS
Dr. Irina Petruşcă1
1
Institutul Naţional de Recuperare, Medicina
Fizica şi Balneoclimatologie
Rezumat
Mijloacele ajutatoare sunt
dispozitive folosite pentru a creste gradul
de independenta a pacientilor.
Batavia si Hammer au stabilit 4
criterii importante in evaluarea si selectia
dispozitivelor asistate (1): 1.Eficacitatea
2.Accesibilitatea 3.Operativitatea
4.Fiabilitatea.
Obiectivele mijloacelor ajutatoare
de mers sunt: imbunătăţirea echilibrului,
asigurarea unui feed-back senzitiv,
diminuarea durerii.
Bastonul largeste baza de sprijin si
scade stresul pe membrul inferior afectat
opus (5,6,9), putand descarca pana la 25%
din greutatea corporala a pacientului.
Carja are 2 puncte in contact cu
corpul asigurand o stabilitate mai buna
decat bastonul (5,6,10,11). Carjele axilare
au avantajul principal ca permit
descarcarea pana la 80% a greutatii,
asigurand un suport al trunchiului mai
bun decat cele nonaxilare care permit un
transfer de 40-50% a greutatii pacientului.
Cadrul de mers este cel mai potrivit
dispozitiv pentru pacientul confuz sau care
are un mers nesigur putand fi folosit si
pentru recuperarea precoce a mersului.
Are avantajul ca asigura un suport maxim
al pacientului.
Fotoliul rulant este folosit de catre
pacientii la care ambulatia este imposibila
sau posibila dar pe distante scurte. Toate
fotoliile rulante necesita un sistem pe care
se sta, unic si trebuie sa asigure o
stabilitate adecvata si sa creasca
functionalitatea.
Ortezarea membrului inferior
urmareste pastrarea relatiilor normale,
atat statice cat si dinamice, intre
18
Vol.3, Nr.
articulatiile sold-genunchi-glezna-picior.
Ele pot fi folosite pentru a corecta un
pattern de mers incorect si pentru a creste
eficienta mersului.
Tipul de dispozitiv ajutator ales
depinde de gradul de asistenta si in
general, cu cat dizabilitatea este mai mare
cu atat complexitatea dispozitivului ales
este mai mare (2,3,4,5,6,7).
Mijloacele ajutatoare sunt dispozitive
folosite pentru a creste gradul de independenta
a pacientilor si pot fi clasificate astfel:
dispozitive pentru mobilitate/ambulatie
dispozitive pentru ADL-uri si pentru
autoingrijire
dispozitive pentru auz, vaz, vorbit,
siguranta.
Batavia si Hammer au stabilit 4 criterii
importante in evaluarea si selectia
dispozitivelor asistate (1):
1.Eficacitatea
2.Accesibilitatea
3.Operativitatea
4.Fiabilitatea.
Tipul de dispozitiv ajutator ales depinde
de gradul de asistenta si in general, cu cat
dizabilitatea este mai mare cu atat
complexitatea dispozitivului ales este mai mare
(2,3,4,5,6,7).
Obiectivele mijloacelor ajutatoare de
mers sunt:
Îmbunătăţirea echilibrului
Asigurarea unui feed-back senzitiv
Diminuarea durerii
Deficientele care necesita dispozitive
ajutatoare de mers sunt :
Deficiente usoare de echilibru/stabilitate –
baston cu un punct de sprijin;
Deficiente moderata de echilibru/stabilitate
– baston cu 4/4 puncte de sprijin
Deficiente moderat-severa –
hemicadru/cadru
Scaderea fortei musculare la nivelul
ambelor membre inferioare – carje
bilaterale sau cadru (eventual cu roti)
Afectarea severa a stabilitatii – cadru
(eventual cu roti)
Afectarea functiei pumn/mana – cadru cu
platforma
Balneo-Research Journal
Dificultate in urcatul scarilor – cadru
special pentru urcat scarile (8).
Bastonul largeste baza de sprijin si
scade stresul pe membrul inferior afectat opus
(5,6,9), putand descarca pana la 25% din
greutatea corporala a pacientului.Lungimea
bastonului este importanta deoarece o utilizare
inadecvata duce la formarea unui pattern de
mers incorect. Pentru a determina marimea
optima se masoara distanta de la varful
bastonului la marele trohanter cu pacientul in
ortostatism, cotul fiind in flexie de 20 grade.
Figura 1. Bastonul
Modul de folosire: de partea opusa
membrului inferior afectat, bastonul va avansa
simultan cu membrul inferior opus, primul pas
fiind facut de catre membrul inferior neafectat.
La urcatul si coboratul scarilor regula este ‘sus
cel bun, jos cel rau ‘ (urca cu membrul inferior
indemn si coboara cu membrul inferior bolnav,
sau eventual imediat dupa acesta).
Exista mai multe tipuri de bastoane:
Bastonul în C, in J, standard cu un singur
punct de sprijin
Bastonul cu prehensiune funcţionala
Bastoanul cu 3/4 puncte de sprijin.
Indicatii de folosire a bastonului: boli
degenerative, afectiuni neurologice, afectiuni
ortopedice, etc.
Carja are 2 puncte in contact cu corpul
asigurand o stabilitate mai buna decat bastonul
(5,6,10,11). Exista 2 tipuri de carje frecvent
folosite: axilare si nonaxilare.
Carjele axilare au avantajul principal ca
permit descarcarea pana la 80% a greutatii,
asigurand un suport al trunchiului mai bun
decat cele nonaxilare. Pacientii trebuie
avertizati de posibilitatea aparitiei neuropatiei
Vol.3, Nr.1, 2012
brahiale compresive si sfatuiti sa evite repausul
si sprijinul cu toata greutatea corpului in carje.
Figura 2. Carja
Lungimea carjei se calculeaza astfel:
distanta de la plica axilara la 15 cm lateral de
degetul 5, piesa pe care se tine mana va fi
plasata astfel incat cotul sa fie in flexie de 30
grade, pumnul in extensie maxima iar degetele
in flexie. Modul de utilizareeste urmatorul:
strânge piesa axilară între braţe şi cutia toracică
şi împinge în jos cu mâna piesa pentru mână.
Carjele nonaxilare permit un transfer de
40-50% a greutatii pacientului asigurand un
bun control al trunchiului. Carjele Lofstrand/
Canadian sunt cele mai populare si frecvent
sunt folosite bilateral.Au avantajul ca asigura o
ambulatie usoara si sigura (12), substituie
foarte usor bastonul insa asigura un suport mai
scazut pentru ambulatie decat carjele axilare.
Kenney stick (Wooden forearm
orthosis)- seamana cu carjele axilare, dar se
termina proximal cu o banda din piele situata in
jurul portiunii proximale a antebratului. Sunt
indicate in special bolnavilor care au o forta
buna pe membrul superior dar scazuta distal.
Carja cu platforma este folosita de
pacientii cu o prehensiune deficitara si celor cu
flexum la nivelul cotului, avand avantajul ca
greutatea pacientului este suportata in
majoritate de antebrat in loc de mana cum se
intampla in cazul celorlalte tipuri de carje.
Carja Everett (orteza pentru
slabiciunea tricepsului)- seamana cu o carja
axilara dar care se termina proximal la nivelul
1/3 medii a bratului si care prezinta 2 mansete
la nivelul cotului ce mentin cotul in extensie.
Cadrul de mers este cel mai potrivit dispozitiv
pentru pacientul confuz sau care are un mers
nesigur datorita tulburarilor de echilibru putand
19
Balneo-Research Journal
fi folosit si pentru recuperarea precoce a
mersului. Are avantajul ca asigura un suport
maxim al pacientului. Dintre dezavantaje
amintim: mers lent si incomod, creeaza o
postura si un pattern de mers incorect, are
utilizare limitata in interior si nu poate fi folosit
in siguranta pentru urcatul si coboratul scarilor.
Modul de utilizare si dimensiunile cadrului
sunt importante: plasarea se face la 30cm in
fata pacientului, inconjurand partial pacientul,
iar inaltimea ideala trebuie sa asigure o flexie
de 20 grade la nivelul cotului.
Figura 3. Cadrul de mers
Cadrul de mers rulant prezinta roti la
nivelul picioarelor anterioare care promoveaza
miscarea cadrului iar forta si echilibru necesare
pentru manevrare nu sunt asa cum o cere cel
standard. Are dezavantajul insa ca poate crea
instabilitate daca nu este folosit corespunzator
si necesita sedinte de antrenament supravegheat
pentru asigurarea sigurantei pacientului.
Cadrul de mers cu sprijin pentru
antebrate este indicat pacientilor cu deformari
la nivelul mainii, pumnului si antebratului,
durere sau celor cu flexum de cot. Singurul
dezavantaj al acestuia este greutatea mare.
Cadrul de mers pentru urcarea si
coborarea scarilor este indicat pacientilor tineri
cu paraplegie. Acest dispozitiv necesita un
echilibru bun si o forta buna pe membrele
superioare.
Fotoliul rulant este folosit de catre pacientii la
care ambulatia este imposibila sau posibila dar
pe distante scurte. Toate fotoliile rulante
necesita un sistem pe care se sta, unic ce
trebuie:
-sa asigure un suport adecvat
pacientului in pozitia sezand
-sa mentina aliniamentul ortopedic si sa
ajusteze orice asimetrie fixata
-sa asigure o stabilitate adecvata si sa
creasca functionalitatea
20
Vol.3, Nr.1, 2012
-sa asigure o distributie adecvata a
presiunii, confort si sa creasca toletanta de a sta
in pozitia sezut (13).O distributie deficitara a
preziunii poate duce la dezvoltarea escarelor.
Punerea in miscare a fotoliului se poate face
manual sau electric.
Figura 4. Fotoliul rulant
Ortezele sunt dispozitive externe aplicate la
nivelul unui segment al corpului pentru a
preveni sau corecta disfunctionalitatie acelui
segment. Scopul ortezarii membrului inferior
consta in:
-restaurarea functiilor si abilitatilor
normale prin controlul miscarii, corectarea
eventualelor deformari si compensarea
diferitelor disfunctionalitati
-obtinerea unui dispozitiv confortabil,
usor de purtat si cat mai estetic cu putinta. (15)
Ortezarea membrului inferior urmareste
pastrarea relatiilor normale, atat statice cat si
dinamice, intre articulatiile sold-genunchi-
glezna-picior. Ele pot fi folosite pentru a
corecta un pattern de mers incorect si pentru a
creste eficienta mersului.
Figura 5. Orteza pentru glezna (picior)
Tipuri de orteze in functie de segmentul
la nivelul caruia se aplica dispozitivul
(American Orthotic and Prosthetic
Association):
-FO=orteza pentru picior
-KO=orteza de genunchi
-HO=orteza de sold
Balneo-Research Journal
-AFO=orteza pentru glezna-picior
-KAFO=orteza pentru genunchi-glezna-
picior
-HKAFO=orteza pt sold-genunchi-
glezna-picior
-RGO=orteza reciproca de mers.
Ortezele membrelor inferioare trebuie
să fie utilizate numai in gestionarea specifica a
unei tulburari selectate ca de exemplu: orteze
pentru incarcare, orteze pentru fractură, orteze
pentru deformari articulare, orteze pentru
luxatia congenitala de sold.
Concluzii
Scopul tuturor acestor dispozitive
ajutatoare de mers prezentate este de a creste
gradul de independenta al pacientilor prin
preluarea şi transmite greutatii corpului si
furnizarea unui sprijin. Recomandarea lor se
face tinandu-se cont de gradul de echilibrare
necesar (echilibru) si de proporţia de decărcare
necesară (descărcare de greutate) (16).
În general, cu cât gradul de dizabilitate
este mai mare, cu atât este nevoie de un
dispozitiv de mers complex.
Bibliografie:
1. Batavia DI, Hammer CS. Toward the
development of consumer-based action for
the evaluation of assistive devices. J
Rehabil Res Dev. 1990;27:419-24.
2. Burgess E, Alexander A. Mobility aids. In:
Atlas of Orthopedics. St. Louis, Mo: CV
Mosby; 1975.
3. Deathe AB, Hayes KC, Winter DA. The
biomechanics of canes, crutches, and
walkers. Crit Rev Phys Rehab Med.
1993;5:15-29.
4. Jebsen RH. Use and abuse of ambulation
aids. JAMA. Jan 2 1967;199(1):5-10.
[Medline].
5. Varghese G. Crutches, canes, and walkers.
In: JB Redford, ed. Orthotics Etcetera. 2nd
ed. Baltimore, Md: Williams & Wilkins;
1980:453-63.
6. Hennessey WJ, Johnson EW. Lower limb
orthoses. In: Physical Medicine and
Vol.3, Nr.1, 2012
Rehabilitation. 2nd ed. Philadelphia, Pa:
WB Saunders Co; 2000:326-52.
7. Rudin L, Lisa S. Basic Rehabilitation
Techniques. Germantown, Md: Aspin
System Corp; 1977.
8. Divakara Kedlaya, MBBS; Chief Editor:
Consuelo T Lorenzo, MD more...-
Assistive Devices to improve independence
http://emedicine.medscape.com/article/325
247-overview
9. Blount WP. Don't throw away the cane. J
Bone Joint Surg Am. Jun 1956;38-
A(3):695-708. [Medline].
10. Deaver GG. What every physician should
know about the teaching of crutch walking.
J Am Med Assoc. Feb 18 1950;142(7):470-
2. [Medline].
11. The classic. Art, history and the crutch, by
Sigmund Epstein, in Ann. Med. Hist., 1937,
9:304. Clin Orthop Relat Res. 1972;89:4-9.
[Medline]
12. Slavens BA, Frantz J, Sturm PF, et al.
Upper extremity dynamics during
Lofstrand crutch-assisted gait in children
with myelomeningocele. J Spinal Cord
Med. 2007;30 Suppl 1:S165-71. [Medline].
[Full Text].
13. Requejo PS, Kerdanyan G, Minkel J, et al.
Effect of rear suspension and speed on seat
forces and head accelerations experienced
by manual wheelchair riders with spinal
cord injury. J Rehabil Res Dev.
2008;45(7):985-96. [Medline].
14. Cinteza D, Poenaru D. Ortezarea in
recuperarea medicalaBucuresti, 2004 (1-
18).
15. Robert H Meier III, MD Lower Limb
Orthotics and Therapeutic Footwear
http://emedicine.medscape.com/article/314
838-overview
13. Mincer AB. Assistive devices for the adult
patient with orthopaedic dysfunction. Why
physical therapists choose what they do.
Orthop Nurs. Jul-Aug 2007;26(4):226-31;
quiz 232-3. [Medline].
21