KINESIOLOGIE

-persoane cu diferite abilitati se pot antrena in diferite moduri

-este foarte important cum ne exprimam astfel incat pacientul sa inteleaga ce are de facut , unii

au mai multe cunostinte despre exercitiul fizic, altii nu au facut exercitii fizice niciodata.

-apare tendinta ca pacientul sa fie atent si la pacientii din jur pentru a face exercitiile corect.

-de aici ne dam seama ca fiecare are abilitatea sa pentru exercitiu fizic.. cateodata apare ideea

in mintea pacientului " de ce e asa usor pentru el? si pentru mine asa de greu?"

-acest lucru depinde de forta

-aici intervine de multe ori kinetoterapeutul pentru a incerca sa ajute pacientul sa creasca forta

musculara a pacientului.

CUM E POSIBILA MISCAREA?

Miscarea se produce cu ajutorul Sistemului Nervos Central ( cortexul motor, cerebel si ganglioni

bazali) , cu ajutorul Sistemului Nervos Periferic ( nerv periferic)si cu ajutorul oaselor , muschilor

si articualtiilor.

Daca apr probleme la nivelul cerebelului apar deficiente de postura si probleme de mers.

Exista 4 elemente care blocheaza la un anumit moment miscarea: oasele, muschii, ligamentele

si forma articulatiei.

Se propun trei tipuri de corp:

- ECTOMORF - predomina tesutul nervos

- Puncte tari ale acestui tip de corp: mobilitate si flexibilitate cescuta; Sistem nervos eficient;

sunt capabili sa se miste mai rapid si spontan; au o finete mai mare in miscari.

- Puncte slabe ale acestui tip de corp: densitatea osoasa este mai redusa , iar oasele lungi sunt

mai lungi; tendinta de a se maturza mai tarziu; prezinta o statura bine inchegata; sistem

muscular mai putin eficient; tendinta spre deficiente posturale; tendinta spre hipertensiune; puls

ridicat si circulatie slaba; vasodilatatia si vasoconstrictia sunt mai reduse decat la celelalte doua
tipuri de corp; senzitivi la stimuli; sensibili la durere; prezinta un nivel ridicat de tensiune

neuromusculara; nu absorb nutrientii la fel de bine ca si celelalte doua tipuri de corp;

hipoglicemici; tendinta spre anemie si adrenalina scazuta la nivelul sistemului circulator.

- MEZOMORF - predomina tesutul muscular

- Puncte tari ale acestui tip de corp: solid, corp atletic, umerii mai lati decat soldurile; se

maturizeaza devreme; inclinatii sportive; sistemul cardiovascular si muscular foarte eficiente;

puls si tensiune scazute; constitutie bine inchegata; surplusul de adrenalina le ofera un nivel

crescut de energie; au postura cea mai buna dintre cele trei tipuri de corp; sistem digestiv foarte

bun, pot manca mult si nu se ingrasa.

- Puncte slabe ale acestui tip de corp: cand nu fac miscare au tendinta de hipertensiune si puls

ridicat; tendinta spre hipertensiune in a doua jumatate a vietii; scheletul , ligamentele si

tendoanele sunt mai puternice decat la celelalte doua tipuri de corp; flexibilitate redusa; atunci

cand devin inactivi au tendinta de a se ingrasa; depun tesut adipos pe abdomen ceea ce poate

duce spre diabet.

- ENDOMORF - predomina tesutul adipos

- o combinatie intre ectomorf si mezomorf

- Puncte tari ale acestui tip de corp: se pot relaxa uso; flexibilitate buna; rezistenta buna ;

postura buna; produc mai multa adrenalina decat ectomorful; au tensiune si puls in limite

normale atuci cand isi mentin o greutate normala; rezistenti la durere.

- Puncte slabe ale acestui tip de corp: absorb prea multi nutrienti asadar trebuie sa tina o dieta

echilibrata pentru a se mentine la o greutate normala; tendinta spre hipotiroidism si un

metabolism incetinit; obezitate.

Kinesiologia se refera si la ceea ce inseamna antrenamentele sportivilor.

PRINCIPIILE KINESIOLOGIEI

- intelegerea miscarii, cum se misca corpul uman

- intelegerea corpului uman

- fiecare om este unic, fiecare corp este unic

- preventia aparitiei unor afectiuni, traumatisme

- tratamentul unor afectiuni, traumatisme

- punerea in practica a celor mai eficiente forme de miscare pentru fiecare individ in parte

- educarea pacientului in ceea ce priveste ce trebuie sa faca si sa nu faca pentru mentinerea

unui corp sanatos din punct de vedere al locomotiei , al miscarii, al posturii.

Efectul gravitatiei are un efect enorm asupra corpului nostru. Accesta contine o

multitudine de articulatii care sunt influentata de structura musculara a fiecarei

persoane. Daca sistemul muscular este slab, sau a suferit modificari survenite din

patologie sau din trauma , apare tendinta de compensare ( ex. O structura incearca sa

preia o functie sau este suprasolicitata, incercand sa protejeze; ex. Daca apare un

genunchi dureros, va aparea un schiopatat, iar piciorul sanatos va fi suprasolicitat, de

asemenea se modifica centrul de greutate si astfle incep sa sufere mai multe structure,

cum ar fi bazinul si coloana).

Legea lui Wolff – osul unei persoane sau a unui animal sanatos se va adapta incarcarii

caruia ii este supus penru a deveni mai puternic. Daca incarcarea asupra unei structuri

osoase creste , osul se va remodela in timp pentru a deveni mai puternic. (ex. Structura

osoasa a bratului de serviciu a unui tenismen este mult mai puternica in comaratie cu

celalalt brat ; halterofiliii au o densitate osoasa mai crescuta; in schimb astronautilor

care traiesc o perioada in imponderabilitate le scade densitatea osoasa.

Scheletul uman este format din 206 oase care asigura:

- Structura

- Stabilitate

- Potential de miscare

- Depozitare

- Protectia unor organe

Oasele au densitate diferita. Depinde la care parte a osului ne refereim si la ce grutate

are asupra sa.

Oasele au o structura poroasa cu o structura tubulara prin ele unde gasim maduva

osoasa. Maduva osoasa este responsabila cu producerea celulelor sanguine atat de

necesare in oxigenarea sangelui si in imunitate.

Osul are capacitatea de a se regenera singur utilizand doau tipuri de celule: osteoclaste

si osteoblaste. Osteoclastele distrug in timp tesutul osos pentru a permite osteoblastelor

sa produca in timp un tesut osos, nou. Ne regeneram cu ajutorul colagenului.

Scheletul se leaga printr-o multitudine de articulatii.

Recunoastem trei tipuri diferite de echilibru:

- cand centrul de greutate este peste baza de suport

(ex. Daca se incearca sustinerea pozitiei “stat inr-un picior” vei observa ca apare o

miscare redusa inainte , inapoi prin care corpul incearca sa mentina pozitia , cautandu-

si centrul de greutate)

- cand centrul de greutate este la limita bazei de suport ( ex. Mersul)

- cand centrul de greutate este inafara bazei de suport ( ex. Mersul , alergatul,

cazaturile, schimbarea de directie)

Baza de support = pozitia din care se va initia o miscare

In cazul mersului exista mai multe articulatii care se pun in miscare cu ajutorul grupelor
musculare adiacente dar in coordonare cu alte grupe musculare.

Deposturarile sunt de obicei rezultalul incercarii corpului de a compensa. Necorectate

aceste deposturari vor duce spre durere cronica , afectari ale articulatiilor sau ale

tesuturilor conexe.

Dezechilibrele musculare sunt cauzate de contracturi musculare sau hipertonii care trag

mai tare decat ar trebui de muschiul opus.

Asadar anumite grupe de muschi ne permit sa ne mentinem aliniamentul:

Piciorul este format din 26 de osase, 33 de articulati, 120 de nervi , muschi si ligamente

si are trei arcuri . Este construit pentru a putea duce intreaga greuate a corpului. Se

imparte in trei parti: tarsiene , metatarsiene si falange. Piciorul absoarbe socuri, sustine

greutatea corpului si ajuta la propulsia corpului.

Arcul plantar este foarte important in structura intregului corp. Exista picior normal,

picior plat sau picior scobit. De asemenea la nivelul piciorului mai putem intalni haluce

valg, sindrom Morton si trebuie sa fim atenti la semnul Helbings.

Structuri implicate în mișcare- member inferioare

Zona anterioară - m. tibial anterior, m. lungul peroneului, m. peroneus brevis, m . extensorii

degetelor

Zona posterioară - m. gastrognemis, m. soleus, m. extensorii halucelui, tendonul lui Achile,

calcaneu

Zona cuprinsă între genunchi și picior. Amintim:

1. Torsiunea tibiei

- atunci când picioarele sunt paralele genuchii se rotesc spre interior

- atunci când genunchii privesc în față , picioarele se rotesc spre exterior

Aceste chestiuni pun patela/rotula într-un aliniament prost cu celalate structuri ale

genunchiului, patela trăgând înspre exterior și înspre lateral condilul femural, ducând în
timp la condromalacie. Sportivii care au o asemenea structură anatomica sunt mai

predispuși tendinitelor și piciorului pronat.

Deficiente genunchi:

2.Genuvarum

3. Genuvalgum

4. Genu recurvatum

5. Patela Alta (predispoziție pentru dislocarea rotulei / poziționarea rotulei deasupra

condilului femurului poate cauza formarea de depozite de calciu, țesut cicatricial sau

suprafețe ruguoase)

DUREREA DE GENUNCHI

Patologia genunchiului poate să se datoreze ligamentelor, tendoanelor, bursa articulară,

oase.

Patologii comune:

- Patologie ligamentară - exista 4 ligamente în structura genunchiului, ligamentele

colaterale , ligamentul încrucișat anterior, ligamentul încrucișat posterior

-când există o suferință la nivelul ligamentelor apare imediat durere la mers sau când se

flectează geunchiul, incapacitatea de a încarca cu greutatea corpului genunchiul

afectat, senzația că //fuge// genunchiul.

- Patologia tendoanelor - se numește tendinită, adică inflamația tendonului.

Sportivii ca și atleții, schiorii, cicliștii sunt predispuși să dezvolte inflamații la nivelul

tendonului patelar, care conecteaza cvadricepsul de tibie. Pentru această patologie

apar simptome precum durere in fața genunchiului, edem sau umflarea genunchiului

sau durere la alergat, în fandare sau la urcatul scărilor ‘sau incapacitatea de a extinde

complet genunchiul.
- Patologia meniscului - meniscul este un cartilaj în forma de //C// în interiorul

genunchiului.

Când apar leziuni de menisc ele pot fi comparate cu o crăpătură care apare pe un

perete. Simptomele sunt următoarele - durere, edem ușor sau moderat care se

insalează treptat in 24-36 de ore dupa traumatism, incapacitatea de a extinde complet

genunchiul, senzația că genunchiul este blocat.

-Bursitele - inflamatia burselor articulare, care sunt mici săculeți cu lichid , care sunt

parte din articulație și care ajută ca ligamentele și tendoanele săalunce ușor în

articulații.

Smptomele bursitei sunt urmatoarele - caldură, edem. roșață, durere chiar și în repaos,

durere și senzație de înțepenire articulară la mers, durere puternică dacă se stă pe

genunchi și la coborâtul scărilor, febră, infecție la nivelul bursei.

-Dislocarea rotulei - apare când rotula se mobilizează din lăcașul ei normal și se

mobilizează de obicei înspre lateral.

Simptome - durere intensă, edem, dificultate la mers și incapacitatea de a extinde

genunchiul, o modificare vizibila a structurii articulare a genunchiului.

-Loose body - câteodată trauma sau degenerarea articulatiei poate duce la ruperea unei

structuri care poate migra în spațiul articular. Aceasta este o problemă, dacă structura

respectivă interferează cu mișcarea articulară, apare durerea sau blochează ariculația.

- Sindromul Osgood Schlater - apare după suprasolicitare mai ales la sportivii

adolescenti si preadolescenti.

Simptome - durere, mai ales în activitate, edem si modificarea structurii ariculare cu

tuberozitate tibială

-Condromalacie sau sindromul patelo femural

Simptome - durere si sensibilitate in fata genuchiului, duerea se inrautateste la ridicatul

de pe scaun sau la urcatul și coborâtul scărilor, prezente crepitații.

Kinesiologia ajuta antrenorii sau fizioterapeutii sa poata intelege ce miscari si ce abilitati, ce

forta sau mobilitate are fiecare tip de corp.

Kinesiologia poate servi drept suport essential prin furnizarea de instrumente intelectuale

pentru o buna analiza structurala si pentru programe de kinetoterapie sau antrenamente

eficiente.

De ce studiem kinesiologia? Pentru a intelege miscarea, pentru a intelege corpul nostru, pentru

a constientiza faptul ca fiecare corp este unic, pentru a invata cum sa prevenim accidentari ,

cum sa tratam diferite patologii locomotorii, cum sa fim cat mai eficienti in programele de

antrenament sau de kinetoterapie si ce e mai bun din punct de vedere al antrenamentului

pentru fiecare tipologie corporala.

MEMBRUL INFERIOR SI BAZINUL

Patologia Membrului Inferior

-Sciatica / -Sindromul Piriformului

-Sindromul Osgood Slaughters

-Afectiuni ale articulatiei soldului

-Tendinite

-Sindromul fasciei late

-Fasceita plantara

-Scurtati musculare
Aceste afectiuni apar de multe ori ca si urmari ale regimului de viata ale pacientului respective:

sedentarism, posture vicioase, posture antialgice, suprasolicitare.

Partea posterioara a membrului inferior are trei muschi importanti : bicepsul femoral,

semimembranosul si semitendinosul. Acesti muschi au mportanta majora in locomotive, asaar

sunt mult solicitati si au nevoie de stretching adecvat zonei.

Inflamatia de la nivelul acestor muschi care apare dupa efortul fizic apare dupa 24-48 de ore.

Cea mai buna metoda de a reduce inflamatia la nivelul muschiului sau febra musculara este

strechingul imediat dupa exercitiu sau antrenament. Cand acest stretching se face intarziat este

mai putin efficient, dar totusi ajuta.

Strechingul pentru acesti muschi se realizeaza foarte bine prin rotatie interna si prin rotatie

externa.

O metoda buna de stretching include intotdeauna o postura adecvata, buna, un aliniament in

directia strechingului pe care dorim sa- l executam. Strechingul ar trebui sa fie resimtit la nivelul

ambelor insertii ale muschiului pe care il intindem.

Fibrele musculare sunt unitatile structurale ale muschilor. Fiecare fibra musculara e

acoperita de catre o structura numita sarcolema, care este o membrana extrem de

subtire, flexibila si elastica ce acopera complet fibra musculara. Rolul sau este de a

mentine componentele vitale ale celulei in interiorul ei, de a transporta produsii de

metabolism rezultati in urma contractiei musculare si de a permite patrunderea selectiva

a nutrientilor vitali functionarii, intretinerii si repararii celulei musculare (aminoacizi,

carbohidrati, oxigen). Se pare ca in urma antrenamentelor viguroase sarcolema sufera

deteriorari structurale, ceea ce ar putea parea un fapt negativ la prima vedere, insa are

si o parte benefica, deoarece devine mai permeabila pentru agenti anabolici cum ar fi
hormonii, glucoza, aminoacizii. Acestia pot patrunde mai usor in celula facilitand

refacerea celulei musculare si in plus stimuleaza hipertrofia ei, adica o crestere in

dimensiuni.

Sarcolema este asadar un tendon mare care inveleste intrgul muschi si care are

capacitatea de a transmite informatia sistemului nervos si , de asemenea, ajuta in

distribuirea calciului. . Se poate intinde pana la 50% din lungimea fibrei lui.

Reflexul de intindere sau stretch reflexul este raspunsul muschului la incordare. Cand

ne asezam intr-o pozitie de stretching muschii se vor icorda si mai tare pentru a prevenii

o intindere mai mare , deci pentru a apara fibra musculara de o posibila rupture

musculara, dar de asemenea si penru a da stabilitate articulara.

Strech reflexul este util in miscari ca si sariturile, aruncarile sau loviturile. De asemenea

ne limiteaza mobilitatea articulara.

Observand zonele dureroase in timpul strechingului, putem observa dezechilibrul care apare la nivelul

muschiului pe care il intindem si astfel ne putem focaliza atentia antrenamentului pe o zona pe care am

detectato ca fiind suferinda sau care are nevoie de mai mult stretching.

Organul Golgi informeaza sistemul nervos despre tensiunile musculare. Acolo unde

tendonul intalneste muschiul, organul Golgi functioneaza ca si un receptor pentru

tensiunea resimtita in muschi. Astfel el indica sistemului nervos cat si cum este permisa

intinderea si relaxarea unui muschi pentru ca acesta sa functioneze normal. Asadar

atunci cand muschiul este “atacat” de intindere sau de conractie , receptorii Golgi

blocheaza transmiterea neuronala si articulatia se poate intinde atat cat ii permit

tesuturile conexe. Acest lucru este posibil doar atunci cand muschiul trage de os.

Strechingul activeaza un raspuns partial al organului Golgi folosind rezistenta. Muschiul

trebuie contractat impotriva rezistentei atat cat se poate si se mentine aceasta

contractie timp de 10-12 secunde dupa care se relaxeaza si se pozitioneaza

segmentul in stretching amplu si se mentine pentru inca 25-35 de secunde . Astfel se

activeaza stretch reflexul. Se repeat de 2, 3 ori.

Exista mai multe metode de stretching. Daca din pozitia sezut cu picioarele intinse se flecteaza trunchiul

pe coapsa apare presiune asupra capsulei genunchiului . Daca este fortat sau daca este facut foarte des

poate conduce la leziuni ale genunchiului.

Cea mai simpla miscare voluntara a unui segment comporta intrarea in actiune a unui numar

enorm de sinapse neuronale. In principiu aceasta miscare presupune:

- O colaborare centrala ( decizia si comanda)

- O cale de conducere

- O ajustare a tonusului postural al segmentului mobilizat ( actiune ce preceda miscarea

propriu-zisa)

- Contractia musculara efectoare a miscarii comandate

- Modularea permanenta in timpul miscarii a tonusului musculaturii sinergiste,

antagoniste, ca si a musclaturii care asiguura postura

Reflexul de întindere (reflex miotatic) este o contracție musculară ca răspuns la întinderea

mușchiului. Un reflex spinal este un răspuns rapid care implică un semnal aferent în măduva

spinării și un semnal eferent către mușchi. Reflexul de întindere poate fi un reflex monosinaptic

care asigură reglarea automată a lungimii mușchiului scheletului, prin care semnalul care intră în

măduva spinării apare dintr-o modificare a lungimii sau vitezei musculare.

Când un mușchi se alungește, fusul muscular este întins și activitatea nervoasă crește. Aceasta

crește activitatea neuronilor alfa motorii, determinând contractarea fibrelor musculare și, astfel,

rezistența la întindere. Un set secundar de neuroni determină relaxarea mușchiului opus. Reflexul

funcționează pentru a menține mușchiul la o lungime constantă.

Motoneuronii Gamma reglează cât de sensibil este reflexul de întindere prin strângerea sau

relaxarea fibrelor din ax. De exemplu, co-activarea alfa-gamma ar putea menține axele întinse

atunci când un mușchi este contractat, păstrând sensibilitatea la reflexe întinse chiar și când

fibrele musculare devin mai scurte. În caz contrar, axele ar deveni slabe și reflexul nu ar mai

funcționa.

Reflexul de greutate –daca fibrele gama sunt puternic stimulate In asa fel incat reflexul static sa

fie activ, cea mai mica alungire a muschiulu determina o puternica si imediata contractie printr-

o actiune de feed-back prompta.

Mecanismul de amortizare – reflexele miotatice static sau dinamic au un rol deosebit de

important in crearea unei contractii lipsite de osclatii , de bruscari. Semnalele venite de la

sistemul nervos spre muschi sunt neregulate ca intensitate. Acesti stimuli sunt “amortizati”

pentru a determina o contractie lina, fara bruscari, prin actiunea reflexelor fusului muscular.

Bucla Gama – este un traseu neuronal;rolul ei principal este de a mentine tonusul muscular;

pregateste si ajusteaza mereu starea de tonus muscular necesara miscarilor active.

Reflexul de tendon – “Organul Golgi” detecteza orice schimbare de tonus care apare la nivelul

tendonului , iar de la el pornesc fibre mai groase mielinizate spre maduva .

Reflexul flexor – un stimul senzitiv, in special dureros, la un membru determina reactia de flexie

a membrului respective; este un reflex cu origine medulara.

La 0,2 -0,5 secunde dupa ce reflexul de flexie a fost declansat intr-un membru , apare in

membrul opus o extensie – este Reflexul Extensor Incrucisat.

REFLEXE POSTURALE SI DE LOCOMOTIE

- Reactia pozitiva de sprijin – extesia membrului inferior cand se executa o presiune pe talpa.

- Reflexele de redresare apar de obicei in pozitia de decubit lateral.

- Reflexele de echilibrare – miscari reflexe care incearca sa mentina centrul de greutate al

corpului in interiorul bazei de sustinere.

REFLEXE MEDULARE CARE DETERMINA SPASM MUSCULAR

- Spasmul muscular post fractura , apare din cauza durerii.

- Crampele musculare – sunt determinat de orice factor iritant local: frig, ischemie

musculara, superexercitiu muscular, care determina durere. Daca se executa o

contractie izomerica pe antagonistii muschilor cu crampa, aceasta poate inceta brusc.

REFLEXE SUPRASPINALE

- Reflexe tonice ale gatului – se declansaza prin miscarea si pozitia capului si a gatului; la

nivelul articulatilor gatului exista stimuli proprioceptivi care conduc informatia asupra

orientarii capului in raport cu corpul

- Reflexele labirintice sau vestibulare – in extensia capului din decubit dorsal,apare o

crestere a tonusului extensorilor in extremitati; in flexia capului se induce o crestere a

tonusului flexorilor in member.

- Reflexele de redresare ( reflexe postural si de locomotie)

 - Reflexe de echilibrare ( reflexe de balans)

Controlul supramedular

Activiatea motoneuronilor periferici este controlata de etajele superioare ale nevraxului. Orice

activitate motorie declansata supraspinal este initiata in formatiunile piramidale si

extrapiramidale.

Cortexul motor – cuprinde mai multe arii responsabile cu:

- Aria 4 – arie primara motorie care determina raspunsuri contralaterale; este

reprezentata de homunculusul inversat; reprezinta proiectia zonelor motorii.

- Aria 6 – este o arie premtorie, de unde pornesc comenzi c determina raspunsuri

musculare tonice precoce si si raspunsuri mai tardive , durabile, cu integrarea unor

grupe mari musculare .

- Aria 4 supresoare – determina hipotonie contralaterala si inhibarea oricarei miscari in

curs de efectuare

- Aria motorie secundara – ar fi o zona de comanda doar pentru musculature fetei

- Aria motorie suplimentara, cu rol in comanda miscarilor bilaterale durabile si in

mentinerea unei posturi.

Fibrele care pleaca de la aceste arii , trec prin piramidele bulbare si reprezinta caile

piramidale , in timp ce fibrele care ocolosec piramidale sunt cai extrapiramidale.