CURSUL III

DISPOZITIVE AJUTĂTOARE DE TRANSFER

1. DEF MERSUL NORMAL
– Serie de mişcări ritmice şi mişcări alternative ale trunchiului şi membrelor
care rezultă în progresia înainte a centrului de gravitaţie.
– Serie de ‘căzături controlate’
2. Def mersul activitate fiziologica si functionala
Reprezintă o importantă activitate funcţională, un important obiectiv de analiză
în cadrul evaluării complexe şi complete a pacienţilor.
• această activitate motorie, iniţial voluntară apoi ca şi exerciţiu stereotip –
automată-permite locomoţia individului.

Procedeu de deplasare în care sunt folosite mişcări ciclice, adică fazele care
compun mersul se succed mereu în aceeaşi ordine. Ordinea este:
• pasul este distanţa dintre punctul de contact al unui picior (stâng) şi punctul de
contact al celuilalt picior (drept).
• ciclul de păşire este unitatea de măsură a mersului, adica, distanţa între
punctul de contact cu solul al unui picior şi următorul punct de contact al
aceluiaşi picior (un ciclu de păşire are 2 paşi).

3. Care sunt miscările determinate ale mersului?

A. Rotaţia pelvisului – este de 4º într-o direcţie şi 4º în cealaltă direcţie, deci

pelvisul rotează 8º în total.
Rotaţia devine maximă într-o parte (de partea MI care a făcut pendularea) în
momentul dublului sprijin, în momentul în care Cg este cel mai coborât pe curba
sinusoidă pe care o descrie în mers.
B. Înclinarea (bascularea) pelvisului – se produce în sprijinul pe un MI, bazinul
cade cu 4-5º pe partea MI de balans şi antrenează şi Cg al corpului. Căderea
pelvisului este contrabalansată de abductorii MI de sprijin.
C. 3. Deplasarea laterală a pelvisului – respectiv mişcarea pe un plan orizontal
al Cg pe piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că Cg trece de pe stânga pe
dreapta. Această mişcare totalizează cca 15 cm.

D. 4. Flexia genunchiului - apare tot în momentul de sprijin pe tot piciorul. În

momentul atacului cu călcâiul, genunchiul este complet extins ca în
momentul sprijinului de mijloc să se producă o flexie de 15º a genunchiului
care va pregăti desprinderea/balansul.

E. 5. Mişcarea piciorului şi a genunchiului –aduce o amortizare a sinusoidei Cg

cu cca 5 cm. Glezna pivotează posterior pe călcâi în momentul fazei iniţiale
de contact ca apoi punctul de pivotare să se deplaseze anterior spre
antepicior în faza de sfârşit a sprijinului.

4. Care sunt cauzele ce altereaza schema de mers ?

• afecţiuni ale aparatului locomotor,

posttraumatice
• afecţiuni articulare degenerative (coxartroze,
gonartroze)
• afecţiuni neurologice care presupun
imposibilitatea planificării, coordonării sau
execuţia etapelor mersului fiziologic: pareze şi
paralizii periferice, traumatisme vertebro- medulare – paraplegii, hemiplegii,
polinevrite, sindroame cerebeloase, parkinsonie.
afecţiuni metabolice: guta, diabetul etc.
• amputaţii,
• afecţiuni care scad rezistenţa la efort (varsta a
III-a, etc), scad capacitatea funcţională şi
limitează mersul.
5. Care sunt tipurile de mers patologice?

Mersul dureros (antalgic)

• Mersul equin
• Mersul forfecat
• Mersul legănat
• Mersul paralitic
• Mersul de paiaţă
• Mersul buestru
• Mersul stepat

6. Care sunt obiectivele in reeducarea mersului patologic?

- îmbunătăţirea echilibrului şi stabilităţii;
- redistribuirea şi creşterea suprafeţei de sprijin şi creşterea bazei de
suport şi a stabilităţii laterale,descărcare totală/ parţială a unui MI sau
a ambelor MI;
- sprijin la mers deficitar sau condiţie fizică precară;
- asigurarea forţei de propulsie pentru a compensa deficitul motor ce
afectează capacitatea de propulsie

7. Care sunt principiile de reeducare a mersului cu ajutorul Kt-ului?

Din punct de vedere al kinetoterapeutului mobilitatea/ambulaţia cuprinde:

–mersul, – urcatul şi coborâtul treptelor,
– deplasări în afara locuinţei cu mijloacele de transport, cărucior sau alte
mijloace de asistenţă.
Elemente ale mersului trebuie educate încă din perioada imobilizării la pat.
Pentru realizarea mersului cu mijloace de asistenţă este necesară antrenarea
în acest scop a muşchilor trunchiului şi membrelor
superioare.
Mobilizările vor viza însă toate articulaţiile corpului.
Primele exerciţii se vor efectua din poziţia
de decubit şi aşezat.â
 8. Descrieti care este mijlocul prin care alegem asistenta mersului?
Depinde de forţa, rezistenţa musculară şi coordonarea MS precum şi de greutatea
corpului care trebuie asistată/descărcată şi în ce măsură echilibrul trebuie refăcut.
De exemplu:
• purtarea unui baston (de partea opusă MI afectat) - descărcare
de 25-30% din greutatea corpului;
• cârjele cu sprijin antebrahial - descărcare de 40-45% din
greutatea corpului;
• utilizarea cârjelor axilare bilateral presupune o descărcare de
80% din greutatea corpului;

9. Care sunt dispozitivele ajutatoare ale mersului?

-Barele paralele
-Cadru de mers
-Carje axilare sau antebrahiale
-Bastoane
10. Care sunt etapele de reeducare a mersului?
• adaptare progresivă până la realizarea ortostatismului (important la vârstnici)

• antrenarea centurii scapulare şi trunchiului superior

• antrenarea membrelor superioare

• unipodalism, dacă este posibil

• gradat prin încărcare progresivă a membrului inferior afectat.

10. Mersul in bazin exemplu.

• ex. de încărcare progresivă (se modifică nivelul imersiei în apă.

• se indică – fractură a unui os portant (femur, tibie) sau vertebră, caz în care osul poate fi solicitat
parţial; – politraumatisme cu interesarea MS, pacientul fiind în imposibilitatea folosirii cârjelor.
• la fiecare nivel de imersie sprijinul trebuie să fie complet pe MI, MS intervenind doar pentru
conservarea echilibrului;

-nivelul de imersie se scade progresiv.

11. Care sunt tipurile de mers? ( fara sprinjin sau cu sprijin)

- mersul fără sprijin - încărcare doar pe membrul inferior neafectat

- mersul cu sprijin - încărcare pe membrul inferior afectat (ex. de la
parţial, 10-20-40% până la total – 100% ).

12. Cum se face descărcarea totala?

Piciorul nu trebuie să atingă podeaua şi nu se permite deloc încărcarea

greutăţii pe membrul afectat.
• Pacientul poate sări pe piciorul sănătos sau să folosească cârjele sau alte
dispozitive.
• 0% din greutatea corpului se sprijină pe piciorul bolnav.
13.Care sunt gradele de sprijin ?
• Încărcarea pe vârful degetelor piciorului: piciorul sau degetele pot atinge podeaua (ca pentru a
menţine echilibrul), dar nu suportă nicio greutate.

• Încărcarea parţială: O parte mică a greutăţii poate fi suportată pe piciorul afectat. Greutatea poate fi
crescută gradual până la 50% din greutatea corpului, (permite persoanei să sprijine egal greutatea pe
ambele membre, dar fără mers). 9/22/2020 31

• Încărcarea greutăţii tolerate: persoane ce pot sprijini pe piciorul afectat între 50 - 100% din greutatea
corpului, (persoana alege greutatea sprijinită pe MI afectat). Gradul de încărcare tolerat variază în
funcţie de circumstanţe.

• Încărcare completă: MI afectat poate suporta 100% din greutatea corpului, ceea ce permite mersul
normal.

14.Cum se face incarcarea memb superior afectat?

• treptat în funcţie de nivelul şi tipul lezional (neurologic, posttraumatic, amputat)

• metoda cântarului

15.Mersul in doi timpi?

Presupune doar încărcarea unui membru inferior adică sprijin doar pe cel neafectat;

16. Mersul in 3 si 4 timpi?

In 3 timpi- = presupune şi încărcarea parţială şi/sau sprijinului pe membru inferior afectat;

In 4 timpi= = încărcarea ambelor membre inferioare.

17.Care sunt etapele mersului in 2 timpi?

Timpul 1 – se prind anterior cu ambele mâini barele, la lungimea unui pas, se
repartizează greutatea corpului pe mâini şi se pendulează anterior( inainte)corpul şi
membrul inferior afectat;
• Timpul 2 – celălalt membru inferior se deplasează anterior până în dreptul liniei
mâinilor concomitent cu trecerea greutăţiicorpului de pe aparatul ajutător pe acest
MI. Mersul este îngreunat când acest membru depăşeşte linia mâinilor.
18.Care sunt etapele mersului in 3 timpi?

Timpul 1 – se prind anterior cu ambele mâini

barele, la lungimea unui pas;
• Timpul 2 – membrul inferior afectat se deplasează
anterior până în dreptul liniei mâinilor;
• Timpul 3 – membrul inferior neafectat se aşează
lângă cel afectat concomitent cu trecerea greutăţii
corpului de pe aparatul ajutător pe acest MI. Mersul poate fi îngreunat când
membrul inferior
neafectat depăşeşte pe cel afectat.