INTRODUCERE IN

REUMATOLOGIE
CURS NR. 1
 Reumatologia este o ramură a
medicinei interne. Un studiu publicat
(2012) care cuprinde mai mult de
46000 de pacienţi din întreaga Europa
evidenţiază o prevalenţă a durerii
cronice de până la 19% din populaţia
generala.
Noţiunea de reumatism derivă de
la grecescul „rheuma”, care înseamnă
„a curge”
♦Aprox 30-40% din populatie are simptome de
afectare articulara sau durere axială
(vertebrala) la un moment dat în viaţă.
♦ Doar 2/3 (20%) dintre aceştia au simptome
suficient de exprimate pentru a solicita
consult medical.
♦ 1 din 4-5 consultaţii de medicină generală
se datorează afecţiunilor musculo/scheletale.
♦ Prevalenţa afectării musculoscheletale creşte
semnificativ cu vârsta şi cu îmbătrânirea
populaţiei, majoritatea celor peste 70 de ani
având manifestări articulare.
♦ Cele mai frecvente probleme sunt artroza,
durerea lombară, guta, fibromialgia şi
tendinitele/bursitele.
♦ Cele mai serioase probleme sunt
poliartrita reumatoidă, colagenozele,
vasculitele, care trebuie diagnosticate
precoce, tratate prompt şi îndrumate rapid.
♦ Dizabilitatea datorată afecţiunilor
musculoscheletale este de 5-10% în
populaţia generală şi este pe primul loc ca şi
cauză de dizabilitate.
“Reumatism este o denumire comuna utilizata
pentru multe dureri si probleme, din care
unele nu au inca un nume si care au sigur
multe cauze”
William Heberden (1710 – 1801
Commentaries on the History and Cure of Diseases,
ch 79)
Cazuri de bolnavi reumatici celebri

 Auguste Renoir – poliartrita reumatoida

 Peter Paul Rubens – poliartrita reumatoida
 Raoul Dufy – poliartrita reumatoida, tratament
cortizonic
 Mircea Eliade – poliartrita reumatoida, efectul
medicamentelor
 Christian Bernard - poliartrita reumatoida, efectul
medicamentelor
 Paul Klee – sclerodermie sistemica
 Flannery O’Connor – lupus eritematos sistemic
 Frida Kahlo – fibromialgie
 Jerry Lewis – durere lombara cronica
 JF Kennedy – durere lombara cronica
. Clasificarea bolilor reumatice

Mai mult de 150 de boli şi condiţii sunt

clasificate ca boli reumatice (patogeneză,
tablou clinic, prognostic şi tratament diferite)
Bolile reumatice se clasifică pe baza mai
multor criterii: clinice, etiologice, patogenetice.
Unele dintre aceste clasificări grupează bolile
reumatice bazându-se pe aspecte unilaterale şi
fără aplicabilitate practică.
 Artrozele (osteoartrite)
Artrozele (osteoartrite) sunt afecţiuni
neinflamatoare ale articulaţiilor mobile, care se
caracterizează prin deteriorarea cartilajului articular
însoţită de leziuni hipertrofice ale extremităţilor
osoase.
Suferinţa artrozică poate fi monoarticulară,
bilaterală uneori sau poate prinde un număr redus
de articulaţii. Este cea mai frecventă boală
reumatică, incidenţa acesteia crescând odată cu
vârsta (mai frecvnetă între 55 şi 75 de ani); femeile
sunt mai frecvent interesate, comparativ cu barbaţii
(2/1). Artrozele nu sunt însoţite de semne generale
şi nici de leziuni extraarticulare.
Bolile reumatismale inflamatorii
Bolile reumatismale inflamatorii cronice
au o patogeneză complexă care angajază în
special dereglarea sistemului imunitar,
principalul substrat morfologic fiind
inflamaţia; inflamaţia cronică se derulează la
nivelul sinovialei sau la locul de inserţie al
capsulei, ligamentelor, tendoanelor pe os.
 Reumatismul abarticular
Reumatismul abarticular poate fi definit ca
fiind suferinţa inflamatorie a părţilor moi
periarticulare: muşchi, tendoane, ligamente,
burse. În funcţie de structura afectată, se descriu
fibrozite, tendinite, entesite, bursite, paniculite.
Cele mai frecvente, mai supărătoare şi
uneori invalidante sunt tendinitele şi bursitele
umărului (periartrita scapulohumerală). Ca
frecvenţă, urmează sindromul umăr-mâna,
retracţia aponevrozei palmare, periartrita
coxofemurală, nevralgia cervicobrahială, nevralgia
sciatică.
 Boli reumatice sistemice – colagenoze

– Poliartrita reumatoida PR
– Lupus eritematos sistemic LES si lupus
medicamentos
– Sclerodermia sistemica ScS
– Boli inflamatorii musculare
dermato/polimiozita DM/PM
– Boala mixta de tesut conjunctiv BMTC
– Sindromul Sjogren SSj
Spondilatropatii “seronegative”

– Spondilita anchilozanta SA
– Sindromul Reiter si artitele reactive
– Manifestari reumatice in bolile enterale
inflamatorii (artrite enterale)
– Manifestari reumatice in psoriaziz si
alte boli cutanate.
Artrite asociate cu infectii

– Artrite septice
– Boala Lyme
– Infectii micobacteriene si fungice
– Artrite virale
– Manifestari reumatice in SIDA
– Boala Whipple
– RAA
 Manifestari reumatice asociate cu boli
metabolice, endocrine, renale si hematologice

– Guta
– Artrite microcristaline
– Endocrine
– Hematologice: hemofilia, siclemia
– Renale
 Boli osoase si cartilaginoase

– Artroza
– Boala Paget
– Osteonecroza
Boli ereditare, congenitale si erori inascute de
metabolism asociate cu manifestari reumatice

– Boli ereditare de colagen: Marfan

– Displazii osoase si articulare
– Osteocondoplazii

• Neoplasme si tumor-like
– Tumori maligne osoase primare/ secundare
– Tumori osoase benigne
– Manifestari reumatice paraneoplazice
Boli nonarticulare/ abarticulare si regionale

– Lombalgia
– Cervicalgia
– Reumatism abarticular:
tendinite, bursite, entezite, epicondilite
– Neuropatii de compresie
– Fibromialgia
– Sindroame dureroase regionale sau sdr
miofasciale
– Distrofia simpatica reflexa (sindrom dureros
regional complex).
 Stabilirea unui diagnostic precoce
şi corect precum şi instituirea unui
tratament adecvat sunt principalii
factori de care depind, în mare
măsură, remisiunea sau stabilizarea
procesului evolutiv al bolii, evitarea
complicaţiilor şi a sechelelor
invalidante, infirmitatea prematură a
bolnavului.
 PRINCIPIILE EXAMINĂRII PACIENTULUI CU BOALĂ
REUMATOLOGICĂ

Anamneza
♦ Principalele simptome reumatologice
 Durerea
 Redoarea
 Tumefierea/Deformarea
 Impotenta functională (Disabilitatea)
 Astenia musculară
Durerea este cel mai frecvent si
mai constant simptom.

“Le mort n’est rien, la douleur oui”

Andre Malraux
Durerea cronică: epidemiologie

• Durerea cronică severă, > 3 luni – 11-30%

din populaţie
• F:B = 56:44
• Vârsta: 54% între 31-60 ani; 28% >60 ani;
• Cauze principale: patologie reumatismală
(artroze, lombalgie) > cancer > cefalee etc
• Patologii a căror frecvenţă creşte cu vârsta.
 Impactul funcţional – HAQ
BOALA
Durerea

Impotenţa funcţională
ex. Imposibilitatea de a mişca un deget

Disabilitatea
ex. Dificultăţi la cantatul la vioară

Handicapul
ex. Pierderea locului de muncă, depresie
Durerea pe scala analoga vizuala VAS
 Durerea

o Localizare
 Examinatorul trebuie să stabilească cu
precizie locul durerii.
 Terminologia pacientului poate să ducă la
erori
- să arate sediul maximei intensităţi
- aria pe care iradiază
 Durerea
Iradiere
 Durerea articulară şi periarticulară poate iradia şi poate
fi prezentă la distanţă de structura de origine – durere
referată
 Caracteristicile durerii referate:
- este „profundă”
- limite indistincte
- iradiază segmental, nu trece linia mediană
- este percepută mai ales distal
- aria durerii referate poate fi diferită la diverşi pacienţi
cu aceeaşi afecţiune, cu cât structura afectată este mai
superficială, cu atât localizarea durerii este mai precisă
- masajul ariei durerii referate ameliorează durerea
(presiunea pe structura de origine reproduce durerea)
Topografia iradierii durerii musculoscheletale

 Coloana cervicală  Occiput, umeri, braţe

 Coloana toracică  Perete toracic anterior
 Coloana lombară
 Membre inferioare
 Umăr
 Regiunea laterală a
braţului
 Cot  Antebraţe
 Şold  Regiunea anterioară a
coapsei, genunchi
 Genunchi  Coapse, şold

Structura de origine Durerea referată

 Durerea
Caracter
 Adesea pacientul are dificultăţi la descrierea
caracterului durerii.
 Calitatea durerii se poate dovedi revelatoare
pentru diagnostic
- durerea ascuţită, lancinantă în teritoriul de
distribuţie al unui nerv → neuropatii
compresive
- durerea atroce (cea mai „rea”) → artrita
microcristalină (ex:guta)
 Durerea
Intensitate
 Este influenţată de statusul emoţional→la
durerea cronică este adesea asociată cu
anxietate şi depresie care intensifică
percepţia durerii.
 Durerea
Factori de ameliorare/agravare
 Durerea
↑ de utilizarea articulară
→ caracter ″mecanic″
↓ de repaus
 Durerea
↑ de repaus
→ caracter ″inflamator″
↓ de mişcare
 Durerea nocturnă → reflectă hipertensiunea
intraosoasă şi acompaniază afecţiuni mai severe.
 Durerea
!!! Caracteristicile durerii indicatoare de
eventuală malignitate (red flags signs)
• persistentă
• profundă (″osoasă″)
• progresivă
• severă
Redoarea
o Senzaţie subiectivă neplăcută de rezistenţă la
mişcări (probabil reflectă distensia fluidului în
limitele ţesutului inflamat, pierderea
elasticităţii tendoanelor şi capsulei).
o Este maximă dimineaţa la trezire şi după
repaus prelungit.
! Durata şi severitatea redorii reflectă gradul
inflamaţiei locale → permite aprecierea
gradului de activitate a bolii.
Simptome generale
o Bolile inflamatoare osteoarticulare (+/-afectare
multisistemică) pot declanşa un răspuns de fază
acută simptome generale nespecifice.
 Febră
 Inapetenţă
 Scădere în greutate
 Fatigabilitate
 Astenie
 Letargie
 Alterarea somnului
 Anxietate şi depresie
Elementele de diferenţiere între afecţiunile reumatologice
inflamatoare şi degenerative

 Redoarea > 1 oră ≤ 30 minute

matinală Ameliorează Agravează
 Activitatea simptomele simptomele
Agravează
 Repausul simptomele
Ameliorează
 Manifestările Da simptomele
Nu
sistemice Da Nu
 Răspunsul la

corticosteroizi

Afecţiune
Manifestări Afecţiune inflamatoare
degenerativă
Distribuţia afectării articulare
Monoarticulară/Oligoarticulară/Poliarticulară
 Simetrică/Asimetrică
 Articulaţii mici/Articulaţii mari
Distribuţia afectării
Monoarticulară = 1 articulaţie afectată
 Infecţioase (tuberculoasă, gonococică), posttraumatice,

degenerative (gonartroza, artropatia Charcot), microcristaline

(guta, condrocalcinoza)
Oligoarticulară = 2-4 articulaţii afectate
 Degenerative (artroza), spondilartrite (artrita reactivă,

spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artrite enterale),

sarcoidoza
Poliarticulară ≥ 5 articulaţii afectate
 Inflamatorii (poliartrita reumatoidă, artrite dincolagenoze),

degenerative (artroza primitivă generalizată), infecţioase

(boala Lyme, hepatita Bşi C, HIV)
Axială = predominant la nivelul coloanei vertebrale
 Spondilartrite, artroza
Întrebări utile pentru screeningul afecţiunilor reumatologice

1. Aveţi dureri/redoare la nivelul membrelor

superioare, inferioare sau spatelui ?
2. Vă puteţi îmbrăca complet, inclusiv să vă
legaţi şireturile fără nici o dificultate ?
3. Aveţi dificultăţi la mers, urcatul sau
coborâtul scărilor ?
Examenul obiectiv musculoscheletal
♦ Metodele utilizate la examenul obiectiv
articular:
1. Inspecţia în repaus
2. Inspecţia în timpul mişcărilor
3. Palparea (asociată cu mobilizarea
articulaţiilor)
! Articulaţiile afectate trebuie comparate cu
articulaţiile simetrice sănătoase.
 Principalele modificări la examenul obiectiv

 Modificările tegumentare/subcutanate
 Modificările de culoare
 Căldura locală
 Nodulii subcutanaţi

 Tumefierea articulară/periarticulară
 Hidartroza
 Tumefierea capsulară şi sinovială
 Tumefierea ţesuturilor periarticulare

 Sensibilitatea la palpare şi mobilizare

Principalele modificări la examenul
obiectiv
Deformările articulare
 Remodelarea capetelor osoase

 Subluxaţia

 Dislocarea

 Modificările musculare
 Mobilitatea articulară
 Limitarea mobilităţii active şi pasive

 Hipermobilitatea articulară

 Crepitaţiile articulare şi tendinoase

 Stabilitatea articulară

 Capacitatea funcţională
 Examenul de screening pentru afecţiunile reumatologice

Pentru identificarea rapidă a principalelor

anomalii musculoscheletale în practica
curentă se efectuează un examen clinic
pentru screeningul afecţiunilor reumatologice
(durează 1-2 minute).
În cadrul acestui screening sunt evaluate toate
părţile componente ale aparatului locomotor
- este cunoscut sub acronimul „GALS”
(Gait = mers; Arms = membre superioare; Legs
= membre inferioare; Spine = coloana
vertebrală).
Bibliografie
 CREŢU ANTONETA, Afecţiuni reumatice care
beneficiază de kinetoterapie, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1996;
 REDNIC SIMONA. Ghidul de studiu:
Reumatologie. Reumatologie clinică;
 ROŞULESCU EUGENIA, Kinetoterapia in
recuperarea afecţiunilor reumatologice, Ed.
Universitaria, Craiova 2009.