Conceperea puntilor dentare

Punte dentara = o lucrare protetica fixa care reface integritatea

morfo-functionala a unei arcade dentare
Caracteristici:
in general sunt lucrari fixe; exista si punti care nu sunt fixate
permanent
din punct de vedere al materialului folosit sunt punti dentare total
metalice, din rasini acrilice, materiale compozite, sau mixte
pentru realizarea lor este necesara pregatirea dintilor stalpi (slefuirea
lor)
din punct de vedere al edentatiilor care pot fi rezolvate prin punti
dentare: in general se rezolva edentatiile intercalate sau edentatiile
terminale (in anumite conditii)
spijinul puntilor dentare intotdeauna este mixt dento-parodontal
volumul acestor lucrari protetice puntile dentare vor fi cel mult egale
ca volum cu dintii pe care ii inlocuiesc
Spijinul puntilor dentare
sprijin punctiform pentru o punte cu un singur dinte stalp, cu
extensie meziala (cea mai nefavorabila)
sprijin liniar in cazul cand avem cate un dinte stalp la fiecare capat
al bresei edentate
sprijin poligonal cea mai convenabila alternativa

Conceperea puntilor dentare

Trebuie sa tinem cont de cateva elemente:
1. Starea generala a organismului
2. Aspectul radiologic al dintilor stalpi
3. Datele furnizate de exemenul modelelor de studiu
4. Conditiile pe care le avem in cabinet si laborator
5. Posibilitatile financiare ale pacientului

Un dinte stalp ideal trebuie sa fie:

fara afectarea parodontiului
vital
fara leziuni coronare
corect asezat pe arcada
sa se integreze functionalitatii ocluzale
sa aiba o morfologie coronara favorabila
starea generala a organismului
igiena orala
Suportul dento-parodontal conditioneaza realizarea puntii. Daca
nu exista suficient suport dento-parodontal nu putem face o punte
1

Punte NU trebuie sa se sprijine la nivelul crestei edentate, ci numai la

nivelul parodontiului prin intermediul dintilor stalpi
Acesta asigura durata in timp a lucrarii protetice
Normal asigura profilazia imbolnavirii la nivelul AdM si la nivel locoregional
Alegerea dintilor stalpi

1. Topografia si marimea edentatiei

exp. IL topografic este suficient sa luam ca dinte stalp doar C. Daca
angranajul este foarte strans se va lua ca dinte stalp si IC
alegem doi dinti stalpi cand lipsesc toti molarii iar PM au o implantare
buna. Este bine sa se includa ca dinte stalp si caninul
daca dintii restanti au modificari de pozitie ca urmare a starii de
edentatie (sindromul molarului de 6 ani). Daca M12 ani este inclinat
mai mult de 25 30 de grade apar dificultati in adaptarea unor
elemnte de agregare la nivelul lui; se recomanda tratament ortodontic
pentru repozitionarea lui.
Exemplu: 7 x 5 x 3
Daca solicitarile sunt la extremitatea distala descimentarea
elementului de agregare dupa canin. Se recomanda aplicarea unui
sistem special tip culise astfel incat solicitarile distale sa nu se mai
transmita integral la nivelul caninului.
alegerea dintilor stalpi mai este conditionata si de directia crestei
edentate
Exemplu: absenta tuturor incisivilor maxilari
Daca avem de-aface cu o curba accentuata a crestei edentate cu cat
curba este mai mare cu atat in incizie solicitarile vor fi mai mari,
situatie in care va trebui sa luam ca dinti stalpi si cei doi PM bilaterali
Este bine ca o punte din zona laterala sa se extinda si in zona frontala
si vice-versa, pentru a asigura un sprijin mai bun.
2. Numarul dintilor stalp
informatiile cele mai importante sunt date de catre Rx.
Valoarea parodontala a unui dinte stalp este reprezentata de
suprafata radacinilor (o ultima varianta)
Nr.
Crt
.
1
2
3
4
5
6
7

Dintii maxilari
Valoarea
implantarii
204
179
273
234
220
433
431

Dintii mandibulari

Indice
2
1
5
4
4
6
6

Valoarea
implantarii
154
168
268
180
207
431
426

Indice
1
1
3
4
6
6
6

Ante Trebuie ca valoarea de suport parodontal al dintilor stalpi sa fie

mai mare sau egala cu valoarea de suport a dintilor care lipsesc
Pe Rx. In afara de volumul radacinilor, mai putem vedea:
La un dinte pluriradicular numarul radacinillor; conteaza foarte mult
si morfologia acestora
Eventualele leziuni ale furcatiei radiculare
Morfologia apexurilor radiculare
Divergenta radiculara
Prezenta unor leziuni periapicale care reduc valoarea de suport
Raportul radacinilor dintilor stalp cu formatiuni anatomice (sinusuri)
Afectiunile parodontale des intalnite afecteaza foarte mult calitatea
de suport
Lungimea edentatiei
influenta modificarilor de forma pe care le sufera puntea asupra dintilor
stalp cu cat corpul de punte este mai lung cu atat arcuirea lui este
mai mare solicitarile asupra dintilor stalpi sunt mai mari trebuie sa
extindem puntea, sa luam mai multi dinti stalpi si in alte zone decat in
cea in care este plasata edentatia
In edentatiile lungi trabuie crascuta grosimea corpurilor de punte pe
fata palatinala la nivelul jonctiunii cu fata ocluzala pentru a face
favorabile solicitarile functionale
Alegera numarului de dinti stalpi
aceasta de face si in functie de varsta, profesia, sex, gradul de
abraziune al dintilor restanti (este legata mai mult de dimensiunea
resturilor coronare destinate acoperirii, si mai putin de implantare,
pentru ca parodontiul este adaptat functional la aceasta apozitie
osoasa, decelabila clinic prin boselarea osului alveolar in vestibul
prezenta lucrarilor protetice la nivelul arcadei antagoniste (proteze
totate sau mobilizabile). Fortele exercitate in cadrul masticatiei sunt
mai mari la dentat.
O situatie speciala este data de absenta M de 6 ani. Pentru tratamentul
protetic al acestei edentatii se recomanda realizarea unei punti care sa
aiba ca dinti stalpi cei 2 PM si distal dintii 7 si 8 (daca acesta exista).
Asemanator pentru edentatie de C superior trebuie sa luam ca dinti
stalpi: IL, IC, PM1 si chiar PM2
Valoarea minima optima de implantare este de 1/3