2.

Antibioticele
Antibioticele administrate sistemic sau local, dovedesc un inalt
potential de inhibare a formarii placii dentare, supra- si
subgingivale, dar folosirea lor indelungata este interzisa.
Aceasta atitudine se datoreaza EFECTELOR SECUNDARE:
Modificarea nisei ecologice, produce:
a) Rezistenta microbiana
b) Infectii oportuniste si cel mai grav,
c) Alergii
A.De-a lungul timpului, LOCAL, au fost testate o serie de
antibiotic precum:
-tetraciclina
-vancomycina
-eritromicina
-kanamicina
-spiramycina
-nidamicina
-metronidazolul, etc.
Care au demonstrate efecte antimicrobiene certe asupra
germenilor specifici placii microbiene.
Penicilina
-a fost si ea folosita in acest scop
-insa datorita potentialului alergic crescut (Soc Anafilactic),
utilizarea ei a fost drastic limitata
Datorita efectelor secundare generate ( de retinut: infectiile
oportuniste si alergiile), antibioticele NU mai sunt utilizate ca
substante antiplaca, decat intr-o mica masura.

Antibioticele care au demonstrat bune efecte LOCALE, si

utilizate in tratamentul parodontopatiei sunt:
 fibrele impregnate in tetraciclina sau
pastele cu tetraciclina-metronidazol care, introduse direct
in punga parodontala, au eficienta asupra Actinobacilului
actinomycetemcomitans.

B.Administrarea SISTEMICA a antibioticelor in stomatologie

Acestea se indica correct NUMAI pe baza antibiogramei
efectuate in prealabil.
In stomatologie si pentru tratarea diferitelor forme si
manifestari ale afectiunilor parodontiului se indica specific:
combinatia tetraciclina-metronidazol (tetraciclina 250 mg
la 6 ore timp de 10-14 zile) sau
metronidazol (250 mg de 3 ori/zi) augmentin (250-500
mg/zi) timp de 7 zile.
Aceste combinatii se indica de regula la tratarea formelor de:
1.parodontopatie marginala generalizata
-ele actioneaza eficient impotriva Actinobacillus
actinomycetemcomitans si nu numai.
Sistemic antibioticele se recomanda Obligatoriu, in cazul
tratarii:
2.pericoronaritelor
3.abceselor apicale
4.a formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului
(exista pungi parodontale de peste 5 mm)
5.parodontopatiei juvenile localizate,
6.cand exista simptomatologie generala (ex:febra), ca in cazul
a) abcesului parodontal sau
b) al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice (ANUG)

Studiile arata ca, rezultatele obtinute prin asocierea

antibioterapiei cu detartrajul si planarea radiculara sunt
mult superioare acelora obtinute numai prin detartraj.
Plecam insa de la constatarea ca cca 85% dintre pacienti
raspund favorabil numai la detartraj si planare radiculara.

Cand indicam tratament SISTEMIC antibiotic, trebuie sa tinem

cont insa de urmatoarele LIMITE:
1.efecte secundare generate de anumite antibiotice (alergii)
2.posibilitatea inducerii rezistentei fata de antibioticul in
cauza
3.medicamentul actioneaza si in zone in care nu necesita
interventie, in timp ce concentratia lui ajunge diluata la locul
de actiune
4.poate genera suprainfectare (infectii oportuniste), cum
ar fi candidoza;
5.iar acuzele parodontale atenuate de antibiotic limiteaza
vointa pacientului de a urma strict tratamentul antibiotic un
anumit numar de zile.

Modalitati de aplicare a substantelor chimice

antiplaca
Lipsa de rabdare la amanunte ruineaza cele mai mari
interprinderi. Confucius (551-497 i.Ch)
Autoingrijire
termenul de autoingrijire include, activitatile si deciziile luate de
un individ, prin care incearca
-sa previna
-sa puna diagnosticul si sa trateze anumite afectiuni,
-sau sa mentina si sa controleze afectiunile cronice.
Acest concept se aplica si la ingrijirea cavitatii orale, si se
numeste autoingrijire orala.
Autoingrijirea orala reprezinta:
totalitatea procedurilor aplicate de pacientul, corect
instruit si motivat, prin care se obtine prevenirea si/sau
stoparea bolilor parodontale sau a cariei dentare,
proces realizat, in principal, prin reducerea
acumularilor de placa.
termenul este folosit in locul celor
-de control al placii dentare sau
-de fizioterapie orala
Prin ea se pune accent pe responsabilizarea pacientului cu
privire la deciziile si practicile preventive luate.
Din acest punct de vedere, retinem faptul ca, o autoingrijire
superficiala reprezinta un factor major de risc, in primul
rand pentru aparitia bolilor parodontale.
Cum metodele de igiena orala nu sunt indicate la fel tuturor
este recomandabil sa le individualizam, in stransa legatura cu:
-starea de sanatate a structurilor orale
-preferintele individuale (medic-pacient)
-abilitatile, dexteritateasi
-stilul de viata a individului in cauza.
Trebuie sa retinem faptul ca, individul isi poate influenta
favorabil sanatatea propriilor structuri orale daca, respecta si
aplica corect recomandarile primite de la specialist.
Recomandarea unui plan de tratament preventiv
individualizat, presupune:
Selectionarea celor mai eficiente dispozitive si substante, la un
minimum posibil, prin care simplificam explicatiile si motivam
pacientul.
In reducerea cantitatii de placa acumulata, pe langa
corecta utilizare a mijloacelor mecanice de control al placii,
de mare importanta este si utilizarea in anumite momente a
diferitelor substante chimice antiplaca prezente in diversele
produse comercializate.
In stomatologie, substantele antimicrobiene (chemoterapia)
indicate in scop:
-preventiv sau
-terapeutic
si se pot administra
-sistemic sau
-local
A.SISTEMIC se pot administra antibiotice si antinflamatoare
In stomatologie cele doua sunt indicate in tratarea diferitelor
forme si manifestari ale bolilor parodontale.
Antibioticele se indica corect doar pe baza antibiogramei
efectuate in prealabil.
B.LOCAL-substantele chimice antiplaca se pot aplica prin
intermediul:
1.pastelor de dinti (dentifrice) si periaj.
2.clatirilor cu ape de gura.
3.folosirea gumelor de mestecat.
4.irigarilor orale
5.terapiei parodontale nechirurgicale
-aplicarea locala, direct in punga parodontala, a unor substante
active cu eliberare lenta, si
-irigarea subgingivala.
Beneficiile sunt
-preventive
-terapeutice si
-cosmetice.
1.PASTELE DE DINTI (DENTIFRICES)
Pastele de dinti sunt utilizate impreuna cu periutele de dinti la
indepartarea mecanica a depozitelor moi, acumulate la
nivelul
-coroanelor dentare
-marginii gingivale libere
In scop -preventiv si
-terapeutic
Pastele de dinti s-au impus in fata pudrelor dentare,
ABRAZIVE, in momentul in care
- s-a ajuns la o anumita compozitie eficienta si
- au putut fi ambalate si pastrate in starea lor initiala, o
lunga perioada de timp.
Alaturi de geluri si pudre, pastele de dinti sunt cuprinse in
denumirea de DENTIFRICE (termen de origine latina,
dens=dinte si fricare=frecare)
DENTIFRICELE reprezinta totalitatea produselor destinate
curatirii orale care se aplica cu ajutorul periutelor de dinti sau
a altor mijloace mecanice, pentru a indeparta:
1.placa bacteriana
2.coloratiile exogene
3.materia alba
4.resturile alimentare de la nivelul dintilor, limbii si gingiei.
Pastele de dinti sunt utilizate in scop:
A.cosmetic
B.preventiv/therapeutic

A.Efectele COSMETICE ale dentifricelor sunt reprezentate de:

1.indepartarea pigmentilor alimentari, a celor din variatii
agenti chimici ca si din fumat
ce pot colora P.D, motiv pt care dentifricele actioneaza cosmetic
prin:
-indepartarea lor mecanica
-dar si prin agentii de albire continuti

2.reducerea halitozei prin inhibarea temporara a producerii

componentelor sulfurice volatile
Pentru reducerea halitozei cu efecte benefice se utilizeaza:
o dioxidul de clor, uleiurile esentiale si clorura de
zinc clorhexidina. Apoi
o triclosanul cu co-polimer, controleaza
microorganismele asociate cu producerea CSV iar
o fluorura de staniu combinata cu hexametafosfatul
de sodiu reduce productia de CSV.
B.Preventiv/Terapeutic
sanogen-de prevenire a cariei dentare si a bolilor
parodontale
de reducere a sensibilitatii dentinare, si chiar
de albire a structurilor dentare etc.
Beneficiile Preventiv/Terapeutice ale dentifricelor sunt:
1.de prevenire si de remineralizare a leziunilor carioase
NECAVITARE
In acest sens se utilizeaza agenti terapeutici pe baza de:
-fluor si
-xilitolul (utilizat in unele paste de dinti ca umectant sau
aromatizant, dovedeste efecte anticarie
-RECALDENT-ul
2.de reducere a cantitatii de biofilm dentar format
(ANTIPLACA)
Cei mai importanti agenti sunt:
-triclosanul
-citratul de zinc si
-fluorura de staniu;
3.de reducere a inflamatiei gingivale
TRICLOSANUL
-a fost primul agent chimic care a dovedit efect antiinflamator
-triclosanul combinat cu cu copolimerul PVM/MA, adica
polivinilmetoxietilen si acid maleic, prezinta o substantivitate
crescuta la 12 ore;
4.de reducere a hipersensibilitatii dentinare
Cea mai activa substanta desensibilizanta este nitratul de
potasiu 5%
Pacientul care utilizeaza o pasta desensibilizanta este instruit
sa nu o foloseasca mai mult de 4 saptamani, mai
important fiind sa stabilim cauza hipersensibilitatii;
5.de reducere a cantitatii de tartru supragingival format
Dendritrificele care arata capacitate de a inhiba formarea T.D
contin:
-sarurile pirofosfatului
-clorura de zinc si citratul de zinc
-hexametafosfatul de sodiu si
-triclosanul cu copolimer

Exista o avalansa de produse avand diferite:

-aspecte (paste sau geluri),
-culori (o singura culoare sau mai multe),
-ambalaje (tuburi sau pompe cu lift) sau
-exista paste de dinti pentru adulti si copii etc.
Toate pun consumatorul contemporan in fata unor probleme
dificil de rezolvat, aceea a ALEGERII PASTEI DE DINTI POTRIVITE
nevoilor personale, deci a celei mai eficiente.
Cum produsele comercializate trebuie sa fie aprobate spre
consum, inseamna si pastele de dinti se supun acelorasi
cerinte.

In acest sens, in 1986, American Dental Association Council a

stabilit CRITERIILE pe care trebuie sa le indeplineasca pastele
de dinti sau apele de gura:
1.efectele lor trebuie sustinute prin cel putin 2 studii, efectuate
independent unul de altul, in sistem dublu orb si care in final
ofera aceleasi rezultate,
2.studiile pot fi efectuate in paralel sau incrucisat
3.fiecare studiu trebuie sa dureze minim 6 luni
4.ca o conditie de baza, este obligatoriu de efectuat indici de
placa si indici gingivali
5.se impune si efectuarea examenelor microbiologice, prin care
se demonstreaza ca pe durata folosirii produsului nu se
dezvolta infectii oportuniste sau patogene
In 1824,un dentist, pe nume Peabody, a folosit pentru prima
data sapunul intr-un praf de curatat dintii.
Apoi, John Harris, in 1850, adauga praf de creta, iar
Dr.Washington Sheffield, din Connecticut, in 1892, fabrica pasta
de dinti ce este ambalata intr-un tub, special construit.
Initial, tubul in care era ambalata pasta de dinti a fost
confectionat din Plumb, captusit in interior cu ceara.
Prin intermediul cerii se incerca prevenirea dizolvarii, de catre
componentele pastelor de dinti, a plumbului si ingerarea lui.
Ulterior plumbul a fost aliat cu COSITORUL, rezultatul fiind un
material mai maleabil si mai stabil chimic.
Progresul a venit pe durata celui de-al 2-lea Razboi Mondial,
cand lipsa plumbului a condus la inlocuirea lui cu materialele
plastice.
De retinut:
este faptul ca, pe ambalaj putem tipari printre altele si
-cantitatea ingredientelor special continute,
-astfel incat specialistul se poate informa, putand sa indice
pastele de dinti in scopuri bine stabilite.

Pastele de dinti
-compozitie de baza-
componentele inactive terapeutic
Initial, pudrele ca mai apoi si pastele de dinti au fost concepute
in principal, pentru a indeparta
-coloratiile extrinseci (NICIODATA pe cele intrinseci) de pe
suprafetele dentare
-deci in scop cosmetic
Odata cu trecerea timpului compozitia a fost suplimentata
pentru a satisface si anumite cerinte terapeutice, ea fiind
imbunatatita cu o serie de substante active speciale.
Componentele de baza ale pastelor de dinti sunt:
-detergentii 1-2%
-agentii de curatire si lustruire 20-40%
-agentii de legare (liantii) 1-2%
-umectantii 20-40%
-aromatizantii 1-1,5%
-apa 20-40%
-agentii terapeutici 1-2%
-conservantii,indulcitorii,agentii de colorare 2-3%
Marea problema a fabricarii pastelor de dinti este aceea de a
pune impreuna substante diferite, care trebuie:
-sa fie compatibile intre ele
-fara a se neutraliza in timp, si
-fara a genera produse noi, eventual toxice.
Cand exista acest risc, substantele vizate se ambaleaza in
compartimente separate, substantele amestecandu-se numai in
momentul utilizarii (ex:pasta de dinti MentaDent).

Retinem ca, pastele de dinti sub forma de GEL

-contin aceleasi ingrediente ca orice pasta de dinti
-in plus, apar agentii de ingrosare intr-o proportie mai mare.
Ambele forme de prezentare pasta sau gel, prezinta aceleasi
efecte antiplaca si contin aceleasi ingrediente active.

a)Detergentii (1-2%) (agentii de spumare sau surfactantii)

actioneaza prin
1.reducerea tensiunii superficiale, prin care permite
penetrarea si indepartarea depozitelor moi cat si a coloratiilor
exogene.
In plus, prin prezenta lor se obtine
2.emulsifierea depozitelor dentare moi
-in scopul usurarii indepartarii lor prin periaj
3.si contribuie la actiunea de spumare, pe placul celor mai
multi dintre pacienti.
De regula, se utilizeaza
Detergenti sintetici, cei mai folositi sunt:
-lauril sulfatul de sodiu (SLS), alternativa fiind,
-n-lauril sarcozinatul de sodiu
Barkvoll recomanda
ca pacientii care sufera de unele afectiuni ale mucoasei
orale sa evite utilizarea pastelor de dinti cu lauril sulfat-ul de
sodiu care, in concentratii mari, poate favoriza
-producerea ulceratiilor orale, a aftelor si
-reduce efectul clorhexidinei.
In aceasta idee a aparut pasta de dinti, ENZYCAL a firmei Swiss
Premium Oral Care, fara LSL (lauril sulfat-ul de sodiu)
-mai putin spumanta
-dar care, pentru a contracara acest minus, se propune
utilizarea ei impreuna cu periutele de dinti electrice, efectul
hidrodinamic generat imbunatatindu-i caracteristicile.
Pasta mai contine
-enzime salivare (amiloglucozidaza, lactoperoxidaze si
glucozoxidaze)
-fluorura de sodiu (1450ppm F) prin care se creaza un dublu
efect anticarie
-la un coeficient RDA de aproximativ 50.

b)Agentii de curatare si lustruire (substantele

abrazive) (20-40%)
-trebuie sa realizeze curatirea dar si lustruirea suprafetelor
dentare
-prin actiunea lor se obtin suprafete dentare netede si
lucioase improprii acumularilor ulterioare de placa si a
coloratiilor.
Un abraziv ideal
-este acela care realizeaza suprafete perfect netede fara a
genera pierderi de substanta,
-el trebuind sa fie si compatibil cu restul ingredientelor utilizate
la fabricarea pastelor de dinti.
Gradul de abraziune al unei paste dentare depinde de:
duritatea si forma particulelor abrazive, continute de pasta
de dinti
 tehnica de periere folosita, inclusive de numarul miscarilor,
de presiunea aplicata,
duritatea filamentelor periutei,
directia miscarilor
caracteristicile salivei
Agentii de curatare si lustruire sunt introdusi sub forma de
-particule sferice moi de
-20microni, alaturi de altele de
-1micron (particule de calciu,staniu,magneziu sau zirconiu)
-primele realizand curatirea iar ultimele lustruirea.

Principalii abrazivi utilizati sunt:

carbonatii, fosfatii si silicatii, folosindu-se:
-carbonatul de calciu
-bicarbonatul de sodiu
-pirofosfatul de calciu
-fosfatul de calciu dihidratat
-fosfatul de calciu anhidru
-metafosfatul de sodiu insolubil
-oxidul de aluminiu hidratat
-silicele, silicatul, silica gel sau silicatul de zirconiu
In cazul pastelor de dinti sub forma de GEL, abrazivii utilizati
sunt:
-silica zerogelul amorf sintetic, si de
-complexul aluminosilicat amorf sintetic.
In mod normal, pasta de dinti nu trebuie sa genereze abraziune
la nivelul smaltului dentar, insa acest proces se poate produce
la nivelul cementului sau al dentine dezgolite.
Dar aceste substante abrazive pot produce uzura,
- smaltului si mai ales al cementului radicular expus,
unde pierderile sunt de 35 de ori mai mari comparativ cu cele
inregistrate la nivelul smaltului sau,
- la nivelul dentinei descoperite, unde pierderile sunt de 25
de ori mai accentuate comparative cu cele de la nivelul
smaltului.

Uzura produsa asupra dentine poate fi masurata direct prin

profilometry.
Pe aceasta cale se produc pierderi de substanta dura dentara,
care se observa clinic, obisnuit la nivelul coletului coronar si
care pot genera, in plus, si hipersensibilitate dentinara.
Clinic, pierderea de substanta se prezinta in forma de PAN, cu
suprafata lucioasa si fara dentina ramolita si este mai frecvent
intalnita la persoanele in varsta, care-si mentin un nivel
ridicat al igienei orale.
Cand periajul se efectueaza fara pasta de dinti se constata o
abraziune dentara extrem de redusa.
Un alt dezavantaj important al abrazivilor din pastele de dinti
-este faptul ca ei se pot acumula la nivelul santului gingival
si interdentar, generand iritatii sau chiar inflamatii gingivale
TESTAREA CAPACITATII DE ABRAZARE A PASTELOR DE DINTI
Council on Dental Materials and Devices of the American Dental
Association publica periodic date cu privire la gradul de
abraziune a pastelor de dinti prezente pe piata.
Majoritatea datelor sunt obtinute in laborator, si nu pot fi
extrapolate la asteptarile din vivo.
Abrazarea pastelor dentara este dependent de:
-duritatea abrazivilor
-marimea particulelor
-forma lor
-ph-ul pastei
-cantitatea de glicerina si apa prezente, dar si
-presiunea cu carese efectueaza periajul
-duritatea periutei, sau
-timpul cat dureaza periajul.
Gradul de abrazare al pastelor de dinti se exprima prin RDA
(relative dentin abrasivity).
Metoda consta in a compara abraziunea produsa de pirofosfatul
(notat cu 100) cu cea produsa de variatele paste de dinti.

Testul (cantitativ) masoara

-cantitatea de dentina indepartata prin perierea radacinii unui
dinte extras si iradiat cu fosfor radioactiv.

Specialistii afirma ca o pasta de dinti cu coeficientul RDA mai

mare de 80 trebuie evitata,
recomandand in cazul pacientului fara hipersensibilitate
dentinara pasta utilizata sa prezinte un coefficient RDA intre
40-70.

c)Umectantii 20-40%
au rolul
1. de a pastra umiditatea pastei (prevenind intarirea ei
prin expunere la aer) si
2. de a stabiliza proportiile.
In acest scop se utilizeaza:
-glicerina
-xilitol,sorbitolul, manitolul
-propilen glicolul
Umectantii trebuie sa fie substante stabile si lipsite de
toxicitate.
De regula, umectantii obliga la adaugarea de conservanti
(benzoatul de sodiu) deoarece umectantii utilizati reprezinta
medii bune de cultura pentru dezvoltarea microorganismelor.

d) Agentii de legare 1-2%

au rolul de a preveni pe durata depozitarii, separarea
componentelor solide de cele lichide.
Substantele utilizate in acest scop trebuie
-sa fie stabile
-compatibile cu celelalte ingrediente si
-sa nu fie toxice.
In acest scop se folosesc:
-coloizii minerali
-alge marine, rasini naturale,
-derivati sintetici ai celulozei, obisnuit CARBOXI-METIL-
CELULOZA
Respectivele substante pot servi
-ca umectanti in concentratii reduse
-ca agenti de gelificare in concentratii mai crescute
-iar la concentratii de peste 40% au rol de conservant.

e) Conservantii
-previn multiplicarea microorganismelor si
-prelungesc astfel termenul de valabilitate al pastelor de
dinti
In acest scop se folosesc:
-alcooli
-formaldehida
-benzoatul de sodiu
-fenolul
 Si conservantii trebuie sa fie compatibili cu celelalte
componente.

f) Aromatizantii (1-1,5%)
Adaugati, fac pastele de dinti dorite si mascheaza gustul
neplacut al unor componente.
Gustul pastei trebuie sa fie placut,iar senzatia gustativa produsa
trebuie sa se mentina o perioada de timp.
In acest scop se utilizeaza:
-uleiuri esentiale (menta, perisor, scortisoara) sau
-indulcitori artificiali necariogeni manitolul si sorbitolul
se pot folosi in dublu scop, de indulcitori si de umectanti.
Ultimul aparut este xilitolul care demonstreaza chiar o
capacitate de remineralizare a structurilor dentare. La testarile
efectuate in laborator, a aratat ca nu este metabolizat de
microorganismele specifice cavitatii orale.

Este greu sa stabilim preferinta indivizilor pentru un

anumit aromatizant
-studiile efectuate certificand o multitudine de preferinte,
-atat in ceea ce priveste gustul cat si culoarea pastelor de
dinti

g) Agentii de indulcire
Initial s-au folosit zaharul si mierea (cariogene).
Confera pastelor de dinti un gust placut, care le faciliteaza
utilizarea.
Astazi se utilizeaza indulcitorii necariogeni, folosindu-se, in
principal, indulcitori artificiali necariogeni:
-sorbitol
-manitol
-xilitol
-zaharina
-ciclamatul de sodiu
-glicerina-poate fi folosita, in functie de concentratie,ca
umectant dar si ca indulcitor.

h) Agentii de colorare
-se introduc pentru a face pasta mai atractiva
-colorantii utilizati nu trebuie sa produca colorari ale dintilor sau
tesuturilor orale
-de obicei se apeleaza la coloranti vegetali.
PASTELE DE DINTI PROFILACTICE SAU TERAPEUTICE
Recomandarea pastei de dinti trebuie facuta de medical dentist
in concordanta cu:
-obiceiurile pacientului
-problemele lui stomatologice
-obiectivele tratamentului de efectuat

Amintim in acest context si alte paste speciale cum sunt

pastele de dinti:
A.ingerabile, sau cele
B.pe baza de bicarbonat de sodiu
A.Pastele de dinti ingerabile
Au fost propuse initial spre utilizare in cosmos de catre
astronauti, in idea reducerii greutatii navei spatiale.
Aceste paste prezinta:
-o concentratie scazuta de calciu
-contin de regula, glicerina, carboximetilceluloza, zaharina si
apa
-fara a contine uleiuri esentiale sau detergenti.
Ele pot fi folosite si apoi inghitite, fara a fi necesara clatirea
gurii.
Ulterior,asemenea paste au fost indicate si celor cu
-dificultati in clatirea cavitatii orale sau
-in evacuarea continutului bucal
B.Pastele de dinti pe baza de bicarbonat de sodiu
Au fost fabricate pornindu-se de la ideea ca doi din trei
stomatologi recomanda pentru curatirea dintilor si bicarbonatul
de sodiu.
Asemenea paste mai contin:
-fluor si
-un abraziv compatibil, obisnuit hidroxidul de siliciu
Printre produsele comercializate amintim:
-colgate baking soda
-crest baking soda
-mentadent
American Dental Association Council on Scientific Affairs
evalueaza pastele de dinti in functie de valoarea lor
terapeutica, impartindu-le in:
A.Paste de dinti preventive ANTICARIE
B.Paste de dinti preventive ANTIPLACA
C.Paste de dinti preventive ANTITARTRU
D.Paste de dinti DESENSIBILIZANTE, si se pot introduce aici si
E.Paste de dinti cosmetice cu efect de ALBIRE

A.Pastele de dinti REMINERALIZANTE (sau de

control al cariei dentare)
De-a lungul timpului in aceasta idee, de a preveni producerea
cariei dentare,
s-au folosit nenumarate substante precum:
-clorofila
-amoniacul
-inhibitorii enzimatici, sau
-un numar de antibiotic, inclusiv penicilina

Concluzia tuturor a fost ca, singurele paste de dinti

remineralizante raman, pe moment, cele pe baza de fluor.
Trebuie stiut ca in 1980 in Statele Unite, cca 98% din pastele de
dinti comercializate contineau fluor.
In 1960, In statele unite, a fost aprobata (ADA, Council on
Dental Therapeutics) spre folosire
-prima pasta de dinti fluorurata care continea
-fluorura de staniu 0,4%

Fluorura de staniu 0,45% (SnF2) (1000 ppm F)

Dezavantajul:
-gustului
-cel de colorare a suprafetelor dentare demineralizante, a
contribuit la recomandari limitate.
ASTAZI pastele de dinti profilactice cu fluor contin in principal
-Fluorura de sodiu (NaF) 0,22% (1.100 ppm F)
-Monofluorofosfatul de sodiu (MFP) (Na2PO3F) 0,76% (1000
ppm F)

La aceeasi concentratie a fluorului, studiile au stabilit

superioritatea profilactica a pastelor de dinti cu
-fluorura de sodiu comparative cu cele care contin
-monofluorofosfatul de sodiu.
De ultima ora firma Blend-a-med a lansat pe piata pasta de dinti
blend-a-med complete 7 expert gums protection cu
-fluorura de staniu stabilizata 0,454% si
-hexametafosfatul de sodiu
Prin aceasta combinatie se imbunatateste gustul si nu se mai
produc colorari
Pastele de dinti cu potential profilactic sunt considerate
numai acelea cu un continut de 1000-1100 ppm F.
ADA recomanda pastele de dinti profilactice cu fluor:
1.tuturor adultilor ca parte a programului preventiv complet
si reprezinta interventia de baza in programele de prevenire a
C.D
Retinem ca, pastele de dinti profilactice cu fluor se constituie in
element de baza al oricarui program preventiv instituit.
2.tuturor pacientilor indiferent de riscul cariogen (exceptie
fac copii sub 2 ani), de 2ori/zi
3.pentru desensibilizare dentara
4.in cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescuta
cand se recomanda 3 sau 4 periaje pe zi sau cand perierea nu
este posibila
-folosesc o guma de mestecat cu xylitol
5.indivizilor cu multiple suprafete radiculare expuse
(pentru prevenirea cariilor radiculare)
6.celor cu xerostomia etc.
Wilkins 2013, face urmatoarea recomandare
-in cazul utilizarii pastelor de dinti cu fluor ca la sfarsitul
periajului sa scuipam excesul
-urmand sa clatim gura cu o cantitate mica de apa pentru o
eficienta crescuta a fluorului.

Studiile interprinse arata ca,

-la o frecventa de 2x/zi, se obtine o reducere a incidentei cariei
cu cca 23%, specialistii recomandandu-le pentru o folosire
indelungata chiar intreaga viata
Modalitate prin care este posibil sa se reface fluorhidroxiapatita
de suprafata, pierduta la fiecare periaj datorita abraziunii
produse prin frecare.
Dupa cum s-a mentionat, dintii pierd prin periaj o cantitate de
substanta dura dentara.
Studiile arata ca, la un periaj de 10 s pierderea poate fi de 0,1-1
micrometri.

Reducerea incidentei cariei se produce datorita:

1.mentinerii permanente a fluorului la nivelul suprafetei
dintilor,
Proces prin care
-se controleaza demineralizarea si
-se favorizeaza remineralizarea.
2.de asemenea,s-a demonstrat ca ionii de fluor prezinta
afinitate si se pot acumula la nivelul petelor albe
cretoase, produse prin demineralizare.

Pastele de dinti cu aminofluoruri

-nu au fost promovate in statele unite
-studiile arata ca, ele actioneaza benefic datorita afinitatii
aminofluorurilor pentru smaltul dentar ca si a faptului ca,
-gruparile amino au si effect detergent, prin care se
favorizeaza penetrarea ionilor de fluor in smaltul de suprafata.
Spre ex:, MARTHALER, intr-un studiu efectuat in elvetia,1968, a
folosit paste de dinti cu aminofluoruri si metafosfatul de bariu
ca sistem abraziv, prin care a obtinut o reducere a incidentei
cariei cu cca 40%.
Pierre Fabre propune ca paste de dinti cu FLUORINOL.
Firma pierre fabre propune produse cu aminofluoruri organice,
adica cu fluorinol=fluorhidrat de nicometanol a 2a generatie
de fluoruri organice
Care realizeaza legaturi la nivelul cristalului de hidroxiapatita,
de 12x mai puternice comparativ cu fluorurile anorganice
(fluorura de sodiu).
ELGYFLUOR (cu fluorinol 1250 ppm F si siliglicol) recomandata
pacientilor dupa varsta de 12 ani si
ELGYFLUOR JUNIOR (cu fluorinol-250 ppm F) recomandata
copiilor intre 2-7 ani
De-a lungul timpului, s-au fabricat si paste de dinti profilactice
cu fluor, unde concentratiile folosite au depasit valoarea optima
discutata de 1000-1100ppmF
Astfel:
-pasta colgate dental cream prezinta un continut de 1450 ppm
F, sau
-colgate dual fluoruri chiar 2050 ppm F.

Cercetarile constata ca
-prin cresterea cantitatii ionilor de fluor la peste 1500 ppmF nu
cresc si beneficiile anticarie

Mai mult, pentru a preveni intoxicatiile acute posibil mortale,

cantitatea de fluor a fost restrictionata la un total de maxim 120
mg F pentru un tub de pasta de dinti.
Dar,pentru anumiti pacienti care prezinta la un moment dat
EXPLOZII DE CARII (carii rampante) s-au elaborat paste
de dinti terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate
PreviDent cu un continut de 260 mg fluor sau 5000 ppm F.
Pasta se comercializeaza in America si se elibereaza doar pe
baza de prescriptive medicala.

Pentru efect maxim se indica:

La adult suprafata activa a periutei se incarca cu cca 1 cm
lungime pasta de dinti.
Retinem ca, in cazul in care suprafata activa a periutei este
acoperita complet cu pasta de dinti, cantitatea de F adusa
este de cca 1,5 mg F.

La copii pastele de dinti cu fluor, special fabricate, se pot

indica numai dupa varsta de 2 ani, de utilizat pana la 6-8
ani.
Pastele de dinti pentru copii contin NaF 0,11% (sau sub 550
ppmF).
In statele unite pastele de dinti pentru copii au aceeasi
cantitate de fluor ca si cele pentru adulti.

Studiile au stabilit ca pastele de dinti cu

-sub 550 ppm F au efecte similare cu cele de 1000 ppm F dar
la o incidenta mult mai redusa,a fluorozei dentare.

In cazul copilului se recomanda ca la o spalare sa se foloseasca

o cantitate de pasta, de marimea unei/unui
-jumatati de bob de mazare intre 2-4 ani
-bob de mazare dupa 4-5 ani (0,25 g pasta)

Perierea se efectueaza cu atentie si se evita inghitirea ei. Prin

aceasta atitudine se evita aparitia petelor albe cretoase, de
FLUOROZA DENTARA la dentitia permanenta.
Copilul mic inghite cca 50% din pasta folosita la periaj.
De regula, de fluoroza dentara blanda sunt afectati INCISIVII
CENTRALI SUPERIORI, cauza obisnuita fiind inregistrarea in
exces a fluorului in primii trei ani de viata, lunile 15-30
sunt critice.

De retinut
-pastele de dinti, ca de altfel toate produsele cu fluor, trebuie sa
fie tinute departe de raza de actiune a copilului mic, deoarece
prin ingerarea lor accidentala se pot produce intoxicatii acute
cu F, uneori chiar mortale.
Programele de educare a populatiei trebuie sa se ocupe si de
acest aspect, deosebit de important.

B)Pastele de dinti preventive ANTIPLACA

Primul obiectiv de atins pe durata periajului dentar este
- Sanatatea tesutului gingival si
- Prevenirea infectiilor parodontale
Substantele chimice antiplaca folosite, au ca scop
-inhibarea multiplicarii
-sau distrugerea microorganismelor
Agentii terapeutici antiplaca si antigingivita cei mai importanti
sunt:
Triclosanul/copolymer
Fluorura de staniu
Citratul de zinc si citratul de cupru
Digluconatul de clorhexidina
Sanguinaria
Substantele active:

1. Sarurile de staniu
In special, fluorura de staniu, din care ionul de staniu
realizeaza efecte
-antiplaca
-anticarie
-antigingivita
Dezavantajul folosirii fluorurii de staniu este aparitia:
-coloratiilor intrinseci
-generate de ionul de staniula nivelul structurilor dentare
demineralizate
De ultima ora este oferta firmei Blend-a-med care lanseaza pe
piata pasta de dinti blend-a-med complete 7 expert gums
protection cu
-fluorura de staniu stabilizata 0,454% (contine 1450
ppmF) si
-hexametafosfatul de sodiu

Fluorura de staniu
Demonstreaza un spectru antimicrobian larg impotriva
-microorganismelor gram-positive si gram-negative si
-in particular, o buna activitate impotriva streptococului
S.mutans

Hexametafosfatul de sodiu
Este un polifosfat, din aceeasi clasa cu pirofosfatul de
sodiu, prin care se previn
-colorarile chimice si chiar, arata beneficii in curatirea celor
existente, si
-a formarii tartrului dentar
Pe baza acestei formule pasta de dinti propusa de firma blend-
a-med dovedeste beneficii:
a)antiplaca si antigingivita (reduce inflamatia gingivala cu
pana la 21% dupa 6 luni)
b)reduce sangerarile gingivale ( cu pana la 57% dupa 6 luni)
c)reduce halitoza
d)este desensibilizanta (reduce cu pana la 44% sensibilitatea
termicasi permite o toleranta cu pana la 2x mai mare a
sensibilitatii tactile) , si
e)produce reducerea incidentei cariei dentare cu 22-25%.

2.Pirofosfatul de Staniu si Citratul de zinc

Sunt substante care produc
-reduceri evidente ale sangerarilor gingivale si
-care prezinta, in plus si efecte antitartru.

3. TRICLOSANUL.
n Statele Unite este PRIMA SUBSTAN utilizat n acest
scop.
Triclossanul este un agent antimicrobian cu spectru
larg, care reduce cantitatea de plac dentar
supragingival, gingivitele i implicit tartrul dentar.

n SUA, triclosanul a fost aprobat spre utilizare n
compoziia unor spunuri antiseptice, precum Clear-asil,
iar din 1997 i pasta de dini Colgate Total conine:
- Triclosan+co-polimer,
- Fluorur de sodiu 0,32% sau 1450 ppm F,
- Pirosfat de sodiu 5%.
Pasta Colgate Total a fost aprobat de F.D.A. ca prima
past cu aciune:
- Antiplac,
- Anticarie,
- Antigingivit.
Colgate Total ofer protecie antibacterian timp de
12 ore i este recomandat n PROGRAMELE DE IGIEN
ORAL I NGRIJIRE PERSONAL REGULAT.
UNILEVER este o alt past de dini cu triclosan i
citrat de zinc, ce a artat eficien n:
- reducerea formrii plcii,
- prevenirea gingivitelor
ntr-un studiu efectuat de-a lungul a 6 luni, aceasta a
artat o reducere de:
- 75% n formarea plcii,
- 70% a sngerrilor gingivale,
comparativ cu lotul martor la care s-a utilizat o past de
dini obisnuit, cu fluor.

4.DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDIN
Datorit aciunii sale bactericide i bacteriostatice, mai
ales asupra streptococilor S. Mutans i a
actinomicetelor, pare a fi componentul de baz n
fabricarea unor asemenea paste de dini.
 ASTZI, exist i PASTE DE DIN cu gluconat de
clorhexidin precum:
- LACALUT AKTIV
Lactat de aluminiu (efect astrigent i
desensibilizant),
Clorhexidin (efect antimicrobian),
Fluorura de sodiu (sau fluorur de aluminiu) cu
efect remineralizant.
Studiile arat o reducere cu 70% a semnelor de
gingivit dup o sptmn de utilizare. n plus,
pasta acioneaz favorabil i asupra halitozei orale.
- LACALUT SENSITIVE
Este o past creat pentru dini sensibili, cu:
Lactat de aluminiu,
Fluorur de sodiu,
Aminofluorur,
Digluconat de clorhexidin.
Pierre Fabre propune o serie de produse care conin
clorhexidin:
- ELGYDIUM ANTIPLAC
Past antiplac i pentru gingii sensibile.
Conine:
Clorhexidin 0,004%,
Bicarbonat de calciu 25%.
Prezint aciune bactericid, antiplac i hemostatic.
Acest produs poate fi recomandat pacienilor cu:
Paarodontopatie marginal cronic,
Acutizrii ale bolii parodontale,
Celor ce prezint implanturi, construcii protetice
complexe sau aparate ortodontice fixe.
- PARODIUM
Conine:
Clorhexidin 0,02%,
Rubarb cu efecte bactericide, calmante,
cicatrizante.
- ELUGEL
Conine:
Clorhexidin 0,2%, recomandat postoperator
sau pacienilor care nu-i pot efectua singuri
periajul dentar.
 - ELIGYDIUM ALBIRE
Conine:
Clorhexidin 0,004%
Bicarbonat micropulverizat 10% (de 5
ori mai fin comparativ cu bicarbonatul
obinuit)
- ELGYDIUM DINI SENSIBILI
Conine:
FLUORINOL (realizaz legturi de 5 ori
mai stabile),
Clorhexidin 0,004%.
- S-au mai ncercat n acelai scop, antiplac i
antigingivit i alte substane precum:
Sanguinaria(Viadent),
Citrat de cupru.
- American Academy of Periodontology Research
Science and Therapy Committee constat c aceste
substane active, eliberate de pastele de dini pe durata
periajului, NU relizeaz un efect special i la nivelul
pungilor parodontale, deoacele penetreaz cu greu
n ADANCIME, obinuit (nu mai mult de 1mm) i cu
totul excepional (2-3mm).

PATELE DE DINI TERAPEUTICE ANTITARTRU

- A.D.A. NU introduce pastele de dini antitartru n
categoria celor profilactice, ci doar n aceea a pastelor
cosmetice, chiar dacele i-au dovedit efectul de
reducere a cantitii de tartru format.
- Cei mai importani ageni terapeutici ANTITARTRU
sunt:
Pirofosfatul tetra potasiu,
Pirofosfatul tetra sodiu,
Hexametafosfatul de sodiu,
Pirofosfatul tetra potasiu,
Pirofosfatul tetra sodium,
Hexametafosfatul de sodiu,
Triclosanul/copolimer,
Compuii zincului (clorura de zinc i citratul
de zinc).
- Ca paste de dini antitartru amintim:
 Aim sau Close-up, care conin ca substane
active fluorura de sodiu i citratul de zinc
trihidratat.
- Efect antitartru arat i alte substane precum:
monofluorfosfatul de sodiu,
sulfatul de sodiu sau cel de potasiu.
Ele acioneaz prin capacitatea lor de stimulare a
secreiei salivare, prin care se favorizeaz:
o mai bun autocurire,
se scade cantitatea de plac format,
se reduc sngerrile gingivale.
- Pe de alt parte, s-a dovedit c citratul de zinc i
pirofosfatul NU INHIB efectul anticarie a FLUORULUI,
astfel aprnd paste de dini cu efecte MULTIPLE.
- COMPOZIIA pastelor de dini ca i a apelor de gur
se diversific n sensul combinrii mai multor ageni
terapeutici i a multiplelor efecte ntr-un singur produs.
- Apar n aceeai past de dini:
Fluor,
Clorhexidin,
Vitamina E,
Pro-vitamina B5,
Aloe Vera,
sau, n aceast idee, firma SUNSTAR GUM, propune
pasta GUM Caries Protect Toothpaste cu:
isomalt -crete aportul ionilor de fluor i
accelereaz remineralizarea. O asemenea
past crete efectul inhibitor
aldemineralizrii cu 49%,
0,41% monofluorfosfatul de sodiu i
0,21% fluorur de sodiu.
La un coninut de 1490 ppm F-care alturi
de oxidul de zinc cresc rezistena dentinei la
demineralizare.
Iar pentru revitalizarea gingiei vitamina E,
Aloe Vera i vitamina B5.

PASTELE DE DINI DESENSIBILIZANTE

- Studiile arat c, cca 56% dintre indivizi, prezint la
un moment dat sensibilitate dentar dureroas,
mai ales n zona coletului dentar.
- Durerile apar la aciunea agenilor fizici, mai ales
mecanici, la atingerea zonei sau a suprafeelor
radiculre expuse.
- Terapia indicat produce fie:
Obturarea canaliculelor dentinare,
Coagularea sau precipitarea lichidului tubulilor
dentinari,
Stimuleaz producerea dentinei secundare i
teriare,
Blocarea rspunsului senzitiv pulpar.
- S-A STABILIT C, prezena ndelungat a biofilmului
dentar produce o cretere a deschiderii
canaliculelor dentinare, de circa 3 ori, mecanism
prin care durerea exacerbeaz. Este motivul pentru
care specialistul recomand, N PRIMUL RND, un
control optim al plcii, prin care se reduc cu cca 20%
deschiderile caaliculelor dentinare. Obinuit, pacientul
evit s-i perie zonele dento-mucozale dureroase
determinnd nrutirea situaiei clinice.
- PERIEREA ZONELOR DUREROAE se efetueaz cu:
Periue de dini moi, ultra-soft sau cu periue
de dini electrice,
Paste de dini desensibilizante.
- Cei mai importani ageni terapeutici
DESENSIBILIZANI sunt:
Nitratul de potasiu,
Citratul de potasiu,
Clorura de potasiu,
Fluorura de staniu,
Clorura d stroniu.
Pastele de dini desensibilizante
conin:
NITRAT DE POTASIU 5%
Anesteziaz nervul, ns las
canaliculele dentinare deschise,
Reprezint cel mai comun agent
desensibilizant,
Se gsete n:
o pasta de dini Denquel,
 o Blend-a me Exper Sensitive cu
fluorur de sodiu i nitrat de
potasiu.
CLORUR DE STRONIU HEXAHIDRATAT (n
pasta de dini Sensodyne Sc), GlaxoSmithKline.
MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU I NITRATUL
DE POTASIU (n pasta de dini Sensodyne F),
HIDROXIAPATITA 17% ( n pasta Sensitiv ORAL
B),
FORMALDHIDA(n pasta de dini Emoform),
CITRATUL DE SODIU (n pasta de dini Protect),
Pasta Colgate Sensitive
CITRAT DE POTASIU 5,53% I
MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU
ntr-un studiu dublu-orb efectuat cu pasta de dini
Colgate Sensitiv se constat o diminuare a
hipersensibilitii dentinare cu 82% dup 8
sptmni de utilizare.
- Folosirea pastelor de dini desensibilizante NU
reprezint ntotdeauna soluia final.
- n tratarea hipersensibilitii se adaug gradat i alte
proceduri:
Fluorizri locale realizate personal sau profesional,
Devitalizarea dinilor n cauz.
PASTELE DE DINI PENTRU ALBIREA
DINILOR
- Discolorrile denare pot s apar datorit:
Consumului exagerat de ceai, cafea, vin rou,
Fumat,
Administrare de substane cationice precum
clorhexidina, dar i a fierului.
- Pastele de albit se mpart n dou categorii: cu sau fr
peroxizi.
PASTELE DE DINI FR PEROXIZI
Sunt paste abrazive, dar cercetrile arat c
n comparaie cu alte pate de dini puterea lor
de ABRAZARE este la nivel mediu.
Cteva exemple de aemenea paste sunt:
Caffree(a lui Block & Drug), Plus White Topol
Smokers sau Ultrabrite(Colgate-Palmolive)
 Obinuit, toate pastele de dini conin
particule abrazive, pentru curirea i
lustruirea suprafeelor dentare, prin care se
ncearc ndeprtarea coloraiilor
exogene produse de prezena plcii dentare,
dar i crearea de condiii nefavorabile
adeziunii ei.
Pastele de dini pe baz de BICARBONAT DE
SODIU
Au fost fabricate pornindu-se de la ideea c
doi din trei stomatologi recomand, pentru
curirea dinilor i bicarbonatul de sodiu.
Asemenea paste mai conin:
o Fluor,
o Un abraziv compatibil, obinuit hidroxid
de siliciu.
o Printre produsele comercializate amintim:
o Colgate Baking Soda,
o Crest Baking Soda,
o Mentadent.
o Mentadent-ul conine:
o Bicarbonat de calciu,
o Fluorur de sodiu 1.100 ppm F,
o 0,75% gel stabil de peroxid de
hidrogen.
Pasta realizeaz pe lng fluorizarea
structurilor dentare i albirea lor. Ea a
devenit o past larg acceptat n SUA,
realiznd n anul lansrii, 1992, 12% din
totalul vnzrilor.
o Firma Pierre Fabre propune pasta de dini
ELGYDIUM ALBIRE, cu bicarbonat de
sodiu micropulverizat cu dimensiuni sub
125 microni, adic de 5 ori mai fine
comparativ cu particula obinuit de
bicarbonat.Pata conine bicarbonat de sodiu
micropulverizat 10% i clorhexidin 0,004%.
PASTE DE DINI CU PEROXIZI
o Conin:
o Peroxid de hidrogen,
 o Peroxid de carbamid(produce uree
i peroxid de hidrogen)
Ambele substane acioneaz n final prin
eliberarea unei particule de oxigen, ce
se constituie n elementul de
decolorare activ.
o Ca exemple:
o Doctor Tooth Whitner,
o Stay-White(a lui Dental concepts),
o Plus-White(CCA Industries),
o Mentadent,
o Colgate Herbal White,
o Colgate Total 12 Whitening Gel,
o Colgate dvanced Whitening etc.
o Spre exemplu, firma Oral-B-Blend-a-Med
lanseaz pe piaa romneasc(2009) o serie
de produse:
o Blend-a-Med 3D White LUXE Anti
Tabacco-cu eugenol, ideal pentru
persoanele care fumeaz i bea cantiti
mari de cafea i ceai negru.
o Blend-a-Med 3D White LUXE Sensitive-
albete dar reduce sensibilitatea dentar
prin coninutul de nitrat de potasiu 5%.
o Blend-a-Med3D White LUXE Glamour-
curt chimic prin laurilsulfatul de sodiu
i mecanic prin silice i protejeaz dinii
de apariia de noi pete prin pirofosfat.
- Pastele de albit conin pe lng peroxizi, GLICERIN
sau PROPILENGLICOL, care prin aciunea lor de
ngroare, prelungesc contactul substanei active
cu suprafaa dentar.
- Asemenea paste sunt recomandate de SPECIALITI a fi
folosite de 2-3 ori pe sptmn, alternativ cu alte
paste de dini, modalitate prin care se reduc EFECTELE
SECUNDARE, precum:
Infeciile oportuniste ( n special cu ciuperci
precum :limba neagr proas- se refer la
limba care are fixai fungi la nivelul papilelor
filiforme, Aspergillus niger sau Candida albicans)
 n plus peroxizii pot determina alterri
structurale la nivelul componentelor pulpare
sau a esuturilor moi orale.
Produc de asemenea ntrzieri n vindecarea
plgilor, chiar pot genera efecte mutagene.
Asemenea paste de dini trebuie s prezinte
AVERTISMENTE cu privire la efectele secundare
posibile prin care consumatorul este
atenionat.
- Pastele de dini antitartru (prin mecanisme nc
necunoscute) ca i cele de albire CRESC
SENSIBILITATEA DENTINAR.

APELE DE GUR
- Destinate, obinuit, CLTIRII CAVITII ORALE
- Atzi, APELE DE GUR pentru uz stomatologic sunt
special create n SCOPUL:
Combaterii plcii dentare,
Creterii rezistenei structuilor dentare,
Tratamentului profilactico/curativ al unor
afeciuni dento/parodontale sau ale mucoasei
bucale.
- n funcie de concentraia substanei active, apele
de gur s pot folosi pentru:
Cltire riguroas,
Intermediul duurilor orale.
- Dac prin CLTIRE, soluia acioneaz la nivelul tuturor
structurilor cavitii orale, OBINUIT asupra acelora
supragingivale IRIGATOARE ORALE, soluia acioneaz
sub o anumit presiune, INTIT, la nivelul anumitor zone
de curat, inclusiv subgingival.
- Pacientul trebuie s fie INFORMAT cu privire la
scopul i rezultatele pe care contm prin utilizarea
apelor de gur.
- REINEM C INDICAIILE de folosire a acestor
produse le d MEDICUL STOMATOLOG.
- Apele de gur utilizate prin cltire viguroas NU
acioneaz la nivelul structurilor subgingivale, deoarce
la nivelul pungilor parodontale NU ptrund mai mult de
1-2 mm.
- O greeal frecvent ntlnit este CLTIREA
SUPERFICIAL A GURII (specific copiilor), caz n care
profesionistul are obligaia, indiferent de vrsta
pacientului , sa-l nvee cum s clteasc corect.
- CLTIREA CORECT nseamn c pacientul are buzele
nchise i dinii n contact usor, foreaz o cantitate
redus de soluie s ptrund printre dini folosindu-se
de contracia alternativ a musculaturii limbii i a
obrajilor. Pentru aceasta se mparte cavitatea bucal n
trei pri. Soluia este forat mai nti n zona frontal i
apoi n zonele laterale dreapta i stanga. Pe durata
cltirii pacientul nu mic capul, iar trecerea energic a
lichidului de cltit printre dini se nsoete de un
zgomot specific.
- CLTIREA CAVITII ORALE , n sine reprezint o
aciune indispensabil igienizrii corecte.
- Cltirile orale efectuate la sfritul periajului
ajut la ndeprtarea plcii i a celorlalte
depozite dentare moi, desprinse pe durata
periajului de la nivelul dinilor i al gingiei periate.
Realizeaz ndeprtarea celulelor epiteliale
descuamate,
Elimin particulele abrazive ale pudrelor de dini
folosite pentru periere,
Realizaz inclusiv un masaj minim al gingiei
- Apele de gur comercializate pot fi:
COSMETICE,
PREVENTIVE,
TERAPEUTICE.
APELE DE GUR COSMETICE
o Sunt reprezentate de solutii care produc:
o mprosptarea respiraiei orale
o Dau senzaie de curenie.
o Prin cltirea cu asemenea soluii se
realizeaz:
o ndeprtarea resturilor alimentare,
o ndeprtarea microorganismelor cavitii
bucale,
o Se poate combate halitoza oral.
APELE DE GUR TERAPEUTICE
 o Sunt indicate:
o la controlul plcii,
o n profilaxia cariei dentare i al
gingivitei.
o Cele terapeutice se pot folosi:
o n cabinetul stomatologic naintea
efecturii anumitor proceduri
stomatologice sunt utilizate ape de
gur ANTISEPTICE.
o
Ele pot fi indicate INCLUSIV n cazul
efecturii radiografiilor dentare i OBLIGATORIU n cazul
tuturor procedurilor care genereaz:-cantiti mari de
aerosoli,
-bacteriemii,
-pe durata i la sfritul
detartrajului.
Spre exemplu: dup DETARTRAJ
MECANIC ncrctura microbian a
atmosferei cabinetului crete cu
pn la 300% i se menine cel
puin 30 de min de la finlizarea
procedurii.
Studiile arat c, n aceast
situaie, 90% din ncrctura
microbian este reprezentat de
stafilococul alfa hemolitic-care
poate rmne suspendat n
atmosfera cabinetului cc 24 ore
dar i: streptococi, pneumococi,
bacilul Koch, virusuri gripale, al
hepatitei, herpes simplex,
Neisseria.
Un alt exemplu: Studiile
demonstraz c, ncrctura
microbian a aerosolilor produi
dup folosirea turbinei timp de
30 sec este echivalent cu un
STRNUT direct n fat unui individ.
Wyler, a demosntrat c prin
simpla cltire a gurii cu AP
POTABIL NCRCTURA
 MICROBIAN SE REDUCE VU
61%, n urma periajului dentar cu
85%, n timp ce i prin cltirea cu
ap de gur antimicrobiene se
obine o reducere cu 97%
o De pacient la domiciliu
La domiciliu individul poate clti
cu o varietate de produse ce pot fi
administrate ntr-o diversitate de
scopuri: cnd se ncearc
ndeprtarea resturilor alimentare,
nu i a plcii dentare; cltirea gurii
se poate efectua cu ap simpl sau
ap de gur.
- asemenea cltire se recomand
pacientului care a servit o gustare
ce conine i o cantitate mare de
glucide i care nu poate s-i
realizeze periajul sau curirea gurii
prin alte mijloace mecanice.
Pentru curirea zonelor
afectate chirurgical se
recomand utilizarea apelor de
gur cu DIGLUCONAT de
CLORHEXIDIN, cu care pacientul
cltete de 2-3 ori/zi, n funcie i
de recomandrile produsului folosit.
-se poate apela i la utilizarea
splturilor efectuate prin
intermediul IRIGATOARELOR ORALE,
ngrijiri care vor asigura o evoluie
bun i o vindecare rapid a
esuturilor afectate.
o nainte, pe durata, dar mai ales dup
DETARTRAJ i planare radicular. n
momentul efecturii detartrajului se
recomand cltiri cu soluii saline izotone,
iar apo multiple cltiri(din 2 in 2 ore) cu
soluii saline hipertone. Acestea
favorizeaz reducerea tumefaciei
inflamatorii i traumatice, a sngerrii, n
 plus ajut la curirea esuturilor, stimularea
circulaiei sanguine i implicit vindecarea lor.
Postdetartrajul, obligatoriu i cltirea cu
ape de gur cu fluor, n cazul persoanelor
cu sensibilitate dentinar sau suprafee
radiculare expuse.

Apa de gur LACALUT SENSITIVE (a firmei

Arcam GmbH) cu amine fluorurare, digluconat de
clorhexidin i fr alcool, prin efectul
desensibilizant, anticarios, antimicrobian poate fi
o recomandare ca parte a terapiei aplicate n caz
de gingivo-stomatit ulcero-
nerotic(ANUG). n asemenea cazuri se
recomand i cltiri, efectuate din or n or, pe
durata meninerii smptomatologiei acute.
Cltirile se pot realiza cu:
o Ap,
o Soluii saline hipertrone,
o Gluconat de clorhexidin 0,20;0,12;0,10
cand se recomand cltiri efectuate de
2 ori /zi cu 10 ml soluie timp de 1 min.

n asemenea cazuri, prin cltirile propuse se

obine: curirea mucoaselor afectate, se
reduce sensibilitateaa dureroasa, se
reduce timpul de vindecare....etc.

n prevenirea CARIEI DENTARE sunt

recomandate n principal apele de gur
FLUORURATE. Asemenea produse sunt
administrate , IN PRINCIPAL, persoanelor tinere,
pe durata perioadelor de risc cariogen maxim
(pubertate, adolescen), pacienilor care
prezint multiple zone de demineraliare, la
cei care prezint reconstituiri protetice
retentive sau aparate ortodontice fixe,
celor cu suprafee radiculare expuse, la cei
cu xerostomie, gravidelor, la cei care
prezint hipersensibilitate dentinar.
 n profilaxia cariei dentare se pot
recomanda:
o Soluie de fluorur de sodiu 0,05%(250
ppmF)- se indic o dat pe zi, seara la
culcare dup periaj, cand individul cltete
cca 10 ml soluie , timp de 60s; dup
cltirea i evacuarea gurii de coninutul
rezultat, i se cere individului ca timp de 30
min SA NU: clteasc, bea sau s
mnnce.
o Soluie de fluorur de sodiu acidulat
0,44%(440ppm F) este recomandat
pacinilor care prezint carii agresive, sau
hipersensibilitate dentinar.
-doza este de 10 ml, de cltit o singur dat
pe zi i este SINGURA AP DE GUR ce
poate fi nghiit.
o Soluie de fluorur de sodiu
0,2%(900ppm F) se recomand n cltiri
o dat pe sptmn, cu 5 ml soluie
pentru copiii de coal primar, cu care
individul se cltete timp de 1 min.
-metoda este recomandat n colectiviti.
-Wlkins 2013, afirm c aceast ap de
gur poate fi recomandat i o data/zi
procedeu prin care caria se reduce cu 30-
59%.
Studiile efectuate pe termn lung arat o
eficien egal sau chiar superioara pentru
apele de gur fluorizate, comparativ cu
folosirea pastelor de dini fluorurate.
APELE DE GUR CU FLUOR NU SUNT
RECOMANDATE COPIILOR SUB 6 ANI
Firma SUNSTAR GUM propune apa de gur GUM
Caries Protect Mouthrise unde combin:
fluorura cu isomaltul , cu scopul
accelerrii remineralizrii,
adaug CPC- clorur de cetilpiridinium-
care reduce cantitatea de acid produs
microbian,
 vitamina E i Pro-vitamina B5 ce
contribuie la meninerea sntii gingivale,
formula fiind fr alcool.
Dup modul de preparare, apele de gur pot
fi:
Ape de gur preparate extemporaneu
cuprind SOLUIILE SALINE,
ele pot fi preparate uor de ctre pacient la
un pre de cost minim
n principal, ele acioneaz prin diferena de
presiune osmotic creat, care determin
atragerea apei din interiorul celulelor,
mecanism prin care e obine reducerea
EDEMULUI inflamator sau al aceluia post
traumatic.
Soluiile izotone ca i cele hipertone cu
CLORURA DE SODIU stimuleaz n plus
circulaia sanguin, secreia salivar i
curirea esuturilor.
Asemenea soluii sunt ns
CONTRAINDICATE pacienilor crora
medical, li se recomand REGIM ALIMENTAR
HIPOSODAT.
Folosite timp ndelungat ele pot provoca:
ulceraii, retracii gingivale, candidoze sau
hipertrofierrea papilelor linguale.
n funcie de concentraie soluiile saline
pot fi:
o Soluie cu clorur de sodiu-
IZOTONOC 0,9%(ser fiziologic),
soluia este recomandat cltirii gurii pe
durata efecturii detartrajului.
-reprezint o soluie apoas care se
poate prepara prin dizolvarea unei
jumti de linguri de sare de
buctrie(capacitate 5 g) n 200 ml ap
cldu.
o Soluie cu clorur de sodiu-
HIPERTON, soluia se recomand la
sfritul detartrajului dar i naintea
efecturii lui cu scopul de a CONDIIONA
ESUTURILE GINGIVALE, adic de a le
 reduce tumefacia inflamatorie i
sngerarea de pe durata detartrajului.
--se prepar prin dizolvarea unei
jumti de linguri sare de buctrie n
50-100ml ap cldu.
o Soluie de bicarbonat de sodiu,
soluia este recomandat ori de cte ori
se dorete reducerea ACIDITII orale,
ca n cazul tratrii candidozelor etc.
- se prepar dintr-o jumtate linguri
bicarbonat de sodiu dizolvat n 200 mn
ap cldu.
-Wilkins recomand cltirea cu ap sau
soluii cu bicarbonat de sodiu n caz de:
chimioterapie, prin care prevenim sau
reducem severitatea MUCOZITELOR
posibile; imediat dup producerea
vomei; ca i n vcazul de bulimie,
anorexie nervoas; graviditate.
Ape de gur prefabricate
O ap de gur ideal trebuie s prezinte o
serie de caracteristici:
o S nu fie toxic-adic sa nu genereze
leziuni ale mucoasei orale sau afectri
sistematice,
o Absorbia gastro-intestinal s fie
limitat sau s nu se produc.
o S prezinte substativitate,
o S prezinte specificitate bacterian,
chiar dac are un spectru antimicrobian
larg,
o S nu induc rezisten microbian.
De regul, asemenea produse comercializate
conin: ingrediente comune si substane
active care confer indicaia produsului.
Ingredientele comune sunt reprezentate
de:
o Ap-o mare parte din volum,
o Alcool- ele conin alcool
etilic(concentraia este de 0 la
26,9%). Prin creterea alcoolului se
obine creterea solubilitii
 uleiurilor eseniale, mecanism care
confer apelor de gur o aciune
astringent, blnd i reducerea
tensiunii superficiale. Se mai
introduce i pentru a stabiliza anumite
ingrediente dar i pentru conservarea
produsului.
o Aromatizani-utilizai obinuit: uleiurile
eseniale(eucaliptol, perior) sau apele
aromate(ment,izm, perior)
o Colorani-se folosesc cei naturali i care
nu coloreaz esuturile orale.
o Ageni de ndulcire-se prefer cei
artificili, necariogeni.
INGREDIENTELE ACTIVE
o Confer produsului i indicaia
terapeutic
o De regul ele conin mai multe
substane active motiv pentru care se
indic n mai multe scopuri
o SUBSTANE OXIDANTE
reprezentate de:
Peroxidul de hidrogen
Perboratul de sodiu
Peroxidul de uree(carbamid)
Asemenea ape de gur sunt
recomandate n tratamentul
gingivo-stomatitelor ulcero-
necrotice, pentru inttervale limitate
de timp. Ele se recomand pentru
perioade scurte de timp
deoarece pot genera efecte
secundare precum: gingii de
consisten spongioas i
sngernde, ntrzierea vindecrii
placilor, demineralizri i
hipersensibilitate raicular, iar
uneori chiar limba neagr proas.
o Apa de gur pe baz de AP
OXIGENAT (PEROXID DE
HIDROGEN 3%) poate fi folosit
de pacient la domiciliu, prin
 combinarea ei n pri egale cu
ap distilat sau mai corect, de
folosit n concentraie de 0,5%
- substanele oxidante acioneaz
prin efervescena produs de
eliberarea particulelor de
oxigen, prin care resturile
alimentare sau esuturile
necrozate sunt ndeprtate
- asemenea produse
reprezint un efect
antimicrobian limitat.
o SUBSTANE ASTRINGENTE sunt
reprezentate obinuit de: clorur de
zinc, acetat de zinc, acid tanic, acid
acetic sau acid citric
-sunt recomandate naintea
AMPRENTRILOR, deoarece produc
constricia esuturilor
-fiind soluii apoase la ph-uri acide,
produc, prin utilizarea lor
frecvent, demineralizri dentare sau
iritaii la nivelul esuturilor moi.
o SUBSTANE CALMANTE-au la baz
fenol sau uleiuri eseniale.
-cu ele se realizeaz ape de gur cu
care pacintul cltete nainte de mas
fiind recomandate celor care prezint
ulceraii sau alte leziuni orale
dureroase.
-ele reprezint o modalitate prin care
se uureaz posibilitatea de
HRNIRE a individului.
ELUDIL CU CLORHEXIDIN0,10%
I CARBUTANOL0,5%; ELUGEL;
PARODIUM
o SUBSTANE DESENSIBILIZANTE
Oral-B Sensitive: nitrat de
potasiu, fluorur de sodiu cu
gust mentolat i fr alcool
 Lacalut sensitive: fr alcool,
cu digluconat de
clorhexidin i aminofluoruri.
-destinat tratrii
hipersensibilitii dentinare
i prevenirii cariei radiculare
GGUM Sensi Vital
Mouthrinse: fr alcool, cu
nitrat de potasiu 5% i
fluorur de sodiu 0,2% iar
revitalizante pentru gingie:
vitamina E, Aloe Vera,
Vitamina B5.
o AGENI DE TAMPONARE sunt
reprezentai de perboratul de
sodiu sau bicarbonatul de sodiu.
Apele de gur obinute sunt
recomandate n tratarea
inflamaiilor mucoasei orale, ele
determinnd reducerea aciditii
orale i dizolvarea filmului
mucos acoperitor.
De regul sunt recomandate
n tratarea candidozelor.
o AGENI DEODORIZANTI-obinuit
se folosete clorofil.
Se indic in acest caz de
halitoz oral.
o SUBSTANELE ANTIMICROBIENE-
determin o reducere a numrului i
activitii microorganismelor orale.
S-au utilizat o mmultitudine de
ageni antimicrobieni:
biguanide(digluconatul
de clorhexidin i
alexidina, octenidina)
halogeni(iodul, iodoforii,
fluorul)
compuii
fenolici(listerina,
triclosanul, fenolul,
timolul, hexilrezorcina)
 compuii cuaternari de
amoniu (clorura de
cetilpiridinium i clorura de
benzalconium, hexetidina)
extractele
vegetale(sanguinaria)

De retinut:
I.Apele de gura acide, cu pH sub 5
o nu se recomanda la pacientii care prezinta
-multiple zone de demineralizare, inclusiv
-acelora cu expunerea cementului radicular
-care au suportat interventii chirurgicale
parodontale recente
II. Apele de gura pentru xerostomici
o Cele mai folosite sunt:
OASIS MOUTHWASH-prin formula
mucoadeziva combate uscaciunea mucoasei,
protejandu-le pentru cel putin 2 ore
-ea se recomanda in
clatiri de 2ori/zi, seara la culcare si dimineata
BIOTENE MOUTHWASH-este o combinatie de
enzime salivare naturale(glucoxidaza,
lactoperoxidaza si lizozim)
-se recomanda
sa clatim-o lingura(15 ml), 30s, de 2-3 ori/zi

INLOCUITORI AI SALIVEI(SALIVE ARTIFICIALE):

Multi indivizi se plang de gura uscata(xerostomie)

Cauzele hiposialiei sunt, in principal:

Sindromul Sjogren
Iradierile in zona cap-gat
Administrarea- tranchilizantelor(in special a
antidepresivelor triciclice)
-antihipertensivelor
Afectiunile glandelor salivare majore etc
Lipsa salivei genereaza:
 Mucoase orale uscate,lipsite de confort, care
determina probleme in:
-fonatie
-masticatie
-deglutitie
---ce favorizeaza in plus aparitia cariilor
sau a altor afectiuni orale

In asemenea situatii clinice se incearca:

1.STIMULAREA SECRETIEI SALIVARE prin administrarea

generala de pilocarpina
2.folosirea gumelor de mestecat sugar free
3.umectarea frecventa cu apa a mucoaselor
4.salive artificiale

SALIVELE ARTIFICIALE:

Se comercializeaza sub forma de-spray

-gel-pacientul
folosindu-le dupa nevoi
Cand salivele artificiale sunt sub forma de spray-ele se
pulverizeaza direct pe mucoase
Cand sunt sub forma de gel-produsul se picura direct in
gura(1-2 picaturi) si se imprastie apoi prin miscarea limbii

Ca substanta de baza, salivele artificale CONTIN, de

regula:
Carboximetilceluloza
Mucina
Cele pe baza de MUCINA sunt de
preferat, deoarece proprietatile
reologice si de protectie se apropie cel
mai mult de cele ale salivei naturale

Substituentii salivei mai contin:

Clorura de potasiu, de sodiu, de magneziu si de calciu
Fluorura de sodiu(xerostomia se asociaza cu un numar
exagerat de carii)
Ortofosfat de potasiu hidrogenat sau dihidrogenat
 Sorbitol
P-metil hidroxibenzoat
Benzoat de sodiu
Acid ascorbic
Esenta de lamaie

Compozitia fizica si chimica a salivelor artificiale:

Se apropie mult de cea a salivelor
naturale
Dar sunt LIPSITE -de componentele
imune
-si de enzimele
care se gasesc normal in saliva umana
In acest sens Firma GC propune produsul:
DRY MOUTH GEL-fara alcool si zahar, la un pH
neutru
-realizeaza confortul oral pentru cca 4 ore
-se foloseste prin aplicare cu degetul curat,
gelul fiind depus pe fetele vestibulare si orale ale dintilor ca si
pe mucoasele orale
Deoarece pacientul cu xerostomie este predispus la:
o Hipersensibilitate dentinara
o Uzura muco-dentinara
o Carii dentare
Firma GC propune folosirea:
-produsului Dry Mouth Gel ziua
-iar pentru a preveni caria dentara,
produsele firmei MI Paste Plus sau GC
Tooth Mousse de folosit seara la culcare

Mi Paste Plus sau Gc Tooth Mousse contin:

Cazein/fosfo/peptida(CPP-Casein
Phosphopeptide) si
Fosfat de calciu amorf(ACP-
Amorphus Calcium Phosphate)---
adica RECALDENT
In cazul pacientilor cu XEROSTOMIE se
CONTRAINDICA:
a.consumul de sucuri de fructe sau al celor acidulate
 b.a salivelor artificiale la pacientii pe regim alimentar
hiposodat
c.in plus, pacientul cu xerostomie trebuie sa evite
FOLOSIREA produselor cu alcool sau oxidanti puternici care
provoaca uscarea mucoasei orale
Cand recomandam saliva artificiala trebuie sa tinem
cont de:
pH-ul produsului-cele acide pot accentua
tendinta cariogena specifica pacientului cu
xerostomie