ELABORAREA METODIC N 6

TEMA: ACCIDENTE I COMPLICAII ALE ETAPELOR PROTETICE

N TRATAMENTUL IMPLANTO-PROTETIC. DISPENSARIZAREA

1.Accidente ce apar la montarea bontului protetic.

1.Dificultati in descoperirea surubului de vindecare:

Cauzele acestui incident sunt:

-greseli in identificatr a suruburilor de vindecare cauzate de inutilizarea ghidului chirurgical in etapa de

descoperire a implanturilor

-acoperirea surubului de vindecare cu os de neoformatie

2.Imposibilitatea montarii bontului protetic:

Cauzele:

-mobilitatea implatului prin lipsa integrarii osoase

-lipsa de paralelism a implanturilor

-incongruenta dintree implant si bontul protetic ales

-alteterarea fietului din interiorul din interiorul implantului in timpul manevrelor de introducere in os

-fracturarea partii filetante a bontului protetic

Mobilitatea implantului si alterarea filetului din interiorul extremitatii cervicale a acestuia neesita din
pacate inlocuirea implantului,iar incongruenta dintre implant si bont se remediaza prin alegerea unui
bont protetic adecvat. Fracturarea partii filetante a bontului protetic in interiorul corpului implantului
necesita indepartarea portiunii fracturare.Daca aceasta indedpartare este posibila se va insera un ou
bont.Daca nu este posibila,atunci va trebui indepartat si implantul.

2.Accidente ce apar la montarea lucrrii protetice definitive.

1.Dificultati de montare a lucrarii protetice

Aceste dificultati sunt cauzate de lipsa de paralelism a implanturilor si a bonturilor protetice.Prevenirea

acesei situatii se realizeaza printr-o interventie chirurgicala corecta de insertie a implanturilor,utilizind
chidul chirurgical si sprijinita de un plan de tratament adecvat situatiei clinice.Bonturileprotetice vor fi
alese astfel incit sa pemita realizarea unei insertii facile a lucrarii,cu retusari minime in laborator si
crerea unor rapoarte interarcadice fiziologice.

2. Fracturarea surubului de fixare a lucrarii protetice

Acest accident are loc prin stringerea excesiva sau paraaxiala a suruburilor destinate agregarii
restauratorii protetice definitive.Majoritaqtea suruburilor de fixare se string cu o forta de 30-35 Ncm.

3.Complicaiile postterapeutice (mobilizarea implantului, fracturarea implantului i a bontului

protetic, deurubarea bontului protetic, infeciile periimplantare)
Complicatii postterapeutice.

1.Mobilizarea implantului.Cauzele :

-incarcarea protetica prematura a implantului

-realizarea incorecta a integrarii epitelio-conjuctive

-pozitionarea implantului intr-o zona cu elasticitate mandibulara marita

-restaurari protetice provizorii sau ddefinitive incorecte

-realizarea unei ocluzii nefiziologice

-prezenta bruxismului

-igiena locala deficitara

Principala cauza de mobilizare tardiva a implantului o constituie transmiterea nefiziologic a fortelor

asupra acestuia(forte paraaxiale). Complicatiile data de trauma ocluzala pot fi ameliorate si prin
inlocuirea ceramicfilor dure cu rasini compozite si aliaje nobile,precum si prin realizarea unui design
ocluzal adevat ,cu moroflogie atenuata si suprafetele ocluzale ingustate in sens vestibulo-oral.

2.Fractura implantului si a bontului protetic

Cauza o constituie directia si intensitatea nefiziologica a fortelor ce se transmit asupra implanturilor.

Data statistice referitoare la fracturarea implantului :

-3,5% in studiu efectuat de Adell pe o perioada de 15 ani

-0,9% in studiul lui Leuvenene pe edentatii pratiale dupa 29 luni de la incarcare

-0,15 dupa Leuvene pentru edentatia totala La 36 luni de la incarcare

-0,4 % dupa Gothenburg,studia realizat pe 5 ani

In cazul fracturarii bontului protetic se indica urmatoarele atitudini terapeutice in funtie de generatia
implantului :

-generatia I-a este necesara atit indepartarea bontului,cit si a implantului

-generatia II-a se indeparteaza numai bontul protetic fracturat,iar numai daca acesta nu se p0o0ate
indeparta este neesara atuni si indepartarea implantului.

3.Desurubarea bontului protetic,fracturarea sau desurubarea surubului de fixare arestaurarii protetice

agregate prin insurubare

Aceste complicatii reprezinta consecinta transmiterii nefiziologice a fortelor asupra complexului

implantar. Transmiterea nefiziologica a fortelor este influentata la rindul ei de urmatorii factori :

-insertia implanturilor intr-o topografie inadecvata si intr-un ax dde insertie nefavorabil

-conceperea gresita a planului de tratament -greseli de executie ale lucrarii protetice ce duc absenta
pasivitatii insertiei restaurarii si la o refaccere ocluzala inadevata

4.Infectiile periimplantare.

esuturile care vin n contact cu un implant dentar sunt reprezentate de gingia periimplantar i osul
periimplantar. Infeciile periimplantare apar de obicei dup aplicarea pe implanturi a restaurrii
protetice, dar pot aprea i consecutiv expunerii implantului n cavitatea bucal prin dehiscena
mucoperiostului i vizualizarea uruburilor de acoperire. n funcie de stadiul afeciunii, procesul
infecios periimplantar poate cuprinde iniial doar esuturile moi periimplantare (mucozit), pentru ca
apoi s se extind i la nivelul esutului osos (periimplantit).Patogenitatea crescut a acestor infecii
este dat de particularitile morfologice ale esuturilor periimplantare, particulariti legate de
compoziia esutului conjunctiv, dispoziia fibrelor de colagen i vascularizaia local. Manonul gingival
periimplantar este format dintr-un epiteliu cu grosimea de 2 mm, ataat direct la suprafaa implantului
prin intermediul hemidesmozomilor i un esut conjunctiv subiacent, cu limea de 1-1.5 mm. Din cauza
absenei cementului radicular, fibrele de colagen se orienteaz paralel cu suprafaa implantului,
inserndu-se parial n periostul osului alveolar, realiznd astfel o legtur mai slab cu implantul, fa
de cea realizat cu un dinte natural, prin intermediul parodoniului. De asemenea, esutul conjuntiv
periimplantar este bogat n fibroblati i mai srac n celule comparativ cu cel din jurul unui dinte
natural, iar rata de nlocuire celular va fi mai lent. n sfrit, absena parodoniului marginal n cazul
implanturilor face ca aportul sangvin s fie realizat doar prin vasele supraperiostale. Toate aceste
caracteristici fac ca acest esut moale periimplantar s se asemene cu un esut fibros cicatriceal, cu
vascularizaie deficitar i o capacitate de aprare redus. Etiologia infeciilor periimplantare Similar
parodontopatiilor, infeciile periimplantare au o etiologie multifactorial. Factorii determinani sunt de
ordin local i se mpart n dou mari categorii:

- plac bacterian

- suprasolicitare ocluzal.

Producerea unei infecii periimplantare este condiionat ns invariabil de existena plcii bacteriene.
Pe lng aceti factorii determinani, la producerea infeciilor periimplantare concur i o serie de
factori favorizani:

- factori generali (fumat, diabet zaharat decompensat, boli hematologice, osteoporoz)

- factori locali (parodontopatii, igien oral necorespunztoare, hiperplazii mucozale, expunerea

uruburilor de acoperire).

Factorii generali favorizeaz recidiva infeciilor periimplantare i scad compliana acestora la tratament,
iar parodontopatiile de la nivelul dinilor restani cresc riscul de producere a unei infecii periimplantare
prin migrare bacterian.

Hiperplaziile mucozale sunt fie de cauz medicamentoas, fie de cauz traumatic i favorizeaz indirect
producerea unor infecii periimplantare, prin dificultatea realizrii unei igienizri adecvate.

ASPECTE CLINICE Expunerea parial a uruburilor de acoperire pe perioada de realizare a integrrii

osoase a implantului duce la apariia unor spaii submucozale retentive, ce favorizeaz acumularea de
plac bacterian.

Profilaxia infeciilor periimplantare Msurile de prevenie ale infeciilor periimplantare se deduc cu

uurin din analizarea etiologiei acestora. nainte de iniierea tratamentului implantoprotetic, bolnavii
cu afeciunile sistemice menionate vor fi informai c se ncadreaz n categoria cu risc privind
producerea unor infecii periimplantare. Cei cu igien oral necorespunztoare vor fi instruii n vederea
realizrii unei igienizri adecvate i vor fi contientizai asupra importanei acesteia, urmnd apoi a fi
urmrii dac i-au nsuit noua tehnic de igienizare. Atunci cnd pacienii prezint parodontopatii,
acestea vor trebui tratate preimplantar, fie conservator, fie chirurgical, n funcie de gravitatea
afeciunii. mpiedicarea acumulrii de plac bacterian se face prin: - excizia mucoasei gingivale
supraiacente urubului de acoperire parial expus, demontarea acestui urub i montarea unui urub de
cicatrizare; - realizarea unei restaurri protetice cu ambrazuri largi, ce permit autocurirea ; - instituirea
unui program riguros de dispensarizare, cu controale la 3 luni; - efectuarea unor igienizri profesionale; -
igienizarea implanturilor la domiciliu. n cadrul edinelor de dispensarizare, pe lng examenul clinic se
vor efectua i examinri radiologice pentru stabilirea nivelului osului periimplantar, comparat invariabil
cu nivelul osului n momentul aplicrii restaurrii protetice. Smith i Zarb au stabilit ca admisibile
resorbii osoase de 1.5-2 mm n primul an postinserie i de 0.2 mm/an ulterior. Igienizarea profesional
se realizeaz n cadrul edinei de dispensarizare cu instrumente care nu deterioreaz suprafaa
implantului i nu favorizeaz astfel acumularea ulterioar de plac bacterian. Se vor utiliza chiurete din
material plastic, conuri de cauciuc i irigaii supra- i subgingivale cu soluii antibacteriene de
clorhexidin 0.1-0.2%. Igienizarea implanturilor la domiciliu const ntrun periaj cu periue electrice sau
manuale, la care se adaug utilizarea periuelor interdentare i a aei dentare pentru restaurri
protetice.

Prevenirea suprasolicitrii ocluzale const n:

- inseria implanturilor ntr-o topografie adecvat; - verificarea realizrii unei legturi etane ntre
implant i bontul protetic;

- refacerea ocluziei funcionale prin inetrmediul restaurrii protetice.

Diagnosticul infeciilor periimplantare

Metodele de diagnosticare a infeciilor periimplantare constau att n examinarea clinic, ct i n

utilizarea investigaiilor complementare. Examinarea clinic se efectueaz prin inspecie i sondare cu
sond parodontal din material plastic. Adncimea de sondare va fi ntotdeauna comparat cu cea
obinut imediat dup aplicarea restaurrii protetice. Investigaiile complementare constau n: - analiza
microbiologic a fluidului din anul periimplantar; - testarea cu periotestul a stabilitii implantului; -
verificarea calitii integrrii osoase prin analiza frecvenei de rezonan; - efectuarea unor radiografii
pentru analizarea resorbiei osului periimplantar. Testarea stabilitii implantului cu ajutorul
periotestului nu este ntotdeauna relevant deoarece n unele situaii implantul poate rmne imobil
chiar n contextul unei resorbii osoase semnificative. Verificarea calitii integrrii osoase prin analiza
frecvenei de rezonan se dovedete a fi mai util. O mucozit periimplantar reprezint stadiul
incipient al infeciei periimplantare i se manifest prin eritem mucozal, edem, hiperplazie, secreie
seroas, sngerare la sondare uoar i adncime de sondare nemodificat sau uor mrit n
comparaie cu statusul iniial. Ea nu se asociaz ns nici cu resorbii osoase i nici cu formarea unor
pungi periimplantare, statusul radiologic fiind nemodificat.

O periimplantit reprezint forma mai avansat de infecie periimplantar, manifestat prin:

-adncime de sondare mrit fa de situaia iniial (>4mm);

- sngerarea lasondarea uoar;

- secreie purulent de la nivelul pungii periimplantare;

- durerile osoase surde n profunzime;

- status radiologic modificat, cu resorbie osoas evident. Terapia infeciilor periimplantare

Tratamentul infeciilor periimplantare are drept scop:

- nlturarea factorilor etiologici;

- refacerea integrrii osoase

Atitudinea terapeutic variaz n funcie de gradul de evoluie al afeciunii:

 - msuri terapeutice conservatoare (curarea mecanic, terapia antiinfecioas i antimicrobian,
terapia fotodinamic antimicrobian, terapia laser) msuri terapeutice rezectiv-corective msuri
terapeutice regenerativ-augmentative - ndeprtarea implantului.

- dificultati in descoperirea surubului de vindecare care se datoreaza unor greseli de identificare, nu

corespund datele clinice cu cele radiologice, ingroparea excesiva a implantului si acoperirea lui cu os de
neoformatie

- imposibilitatea montarii bontului protetic datorita(mobilitatii implantului prin lipsa integrarii osoase)
incongruenta bont-implant, fracturarea partii filetate a bontului protetic, alterarea filetului din corpul
implantului in timpul manevrelor de introducere in os.

* accidente ce apar la montarea suprastructurii:

- Dificultati la montare prin lipsa de paralelism

- fractura surubului de fixare

- fractura bontului protetic

4. Necesitatea dispensarizrii pacientului protezat pe implante.

Dispensarizarea pacientului.

Dispensarizarea pacientului pe termen lung reprezint o condiie esenial pentru supravegherea

sntii esuturilor periimplantare i diagnosticarea precoce a oricrei inflamaii. Particularitile
morfologice ale esuturilor periimplantare determin o vulnerabilitate mai crescut a acestora la atacul
bacterian comparativ cu parodoniul dinilor sntoi, astfel nct o mucozit poate evolua cu rapiditate
ctre o periimplantit. O importan esenial asupra prevenirii producerii acestor inflamaii o constituie
asanarea preimplantar a cavitii bucale i meninerea unei igiene orale adecvate pe tot parcursul vieii
funcionale a implantului. Instituirea unei msuri terapeutice adecvate stadiului de evoluie al afeciunii
poate produce vindecarea esuturilor periimplantare i implicit prelungirea funcionalitii implantului.
Dac m protetica tradiional, doar o parte a pacienilor trebuie dispensarizai, m protetica
implantologic dispensarizarea este obligatorie. Prima verificare a pacientului se impune dup o
sptmn de la inserare, cnd i se va face un scurt instructaj cu privire la regulile de igien pe care
trebuie s le adopte i s le respecte (modaliti de igienizare, instrumentarul necesar). Veriicrile
ulterioare se realizeaz la una, trei i apte luni de la fxarea restaurrii, apoi anual. Doar astfel, o
restaurare protetic sprijinit pe implante poate funciona timp ndelungat, evitndu-se o serie de
complicaii, ce pot surveni.

5.Igienizarea restaurrilor protetice pe implante.

Regimul de ntreinere personal
permanent
ntrit periodic prin dispensarizare
Procedurile de igienizare:
-de 3 ori pe zi
-perii de dini medium i soft
-perii de dini interproximale
-nururi dentare i panglici dentare
-periue dentare electrice
-aparatul WATER PIK
-ape de gur de 2X pe zi