Sunteți pe pagina 1din 3

Limba geografic - tratament homeopatic

Autorcezi - Data adaugare10 Octombrie 2008

Limba geografic este o afeciune a limbii care apare din copilrie fiind
asimptomatic n general. Este caracterizat de apariia de modificri de culoare la
nivelul limbii (pete i anuri care dau aspectul de hart). Aceste zone sunt depapilate
i au evoluie migratorie. Alimentele condimentate, acide sau prea calde pot da dureri
uoare sau senzaie de usturime.
Aceast afeciune are caracter benign i nu necesit tratament dar unele mmici se
mpac mai greu cu aceast idee.
Taraxacum (Ppdia) este un remediu homeopatic util n acest caz. Principalele
simptome ale acestui remediu sunt modificrile de culoare ale limbii nsoite de
escoriaii i zone dureroase la acest nivel. Limba este acoperit de o pelicul alb dar
unele zone sunt denudate i au culoare roie. Pacientul nu are poft de mncare,
saliveaz abundent i simte un gust amar.
Taraxacum CH5 sau CH7, 3 granule dimineaa i seara timp de cteva luni pot
ameliora aspectul limbii. Ideal este asocierea cu remediul constituional al pacientului.
La copiii foarte mici granulele se dizolv n ap i se beau cteva inghiituri dimineaa
i seara.

Din pacate nu exista tratament cutativ, dartrebuie sa efectuati o curatare buna a limbii
cu peria de dinti si sa folositi apa de gura.

LIMBA GEOGRAFICA
langue geographique / geographic tongue. Alterare genotipica, asociata frecvent cu
*limba plicaturata si caracterizata prin existenta de arii depapilate la nivelul fetei
dorsale a limbii. Ariile afectate sunt *circinate, netede, cu tenta roza, delimitate de un
lizereu albicios usor proeminent si In evolutie continua, cu un aspect general
comparabil cu eel al unei harti geografice.

Limba geografic este o afeciune constituional cu evoluie cronic i const n


tulburri trofice ale mucoasei linguale. Limba georgrafic este apanajul vrstelor mici.
Leziunile linguale apar, iniial, sub forma unor insule circulare, de culoare alb
cenuie, uneori proeminente i bine delimitate de mucoasa sntoas. Aceste
formaiuni se extind spre periferie, iar n centrul lor, prin descuamare rmne o plac
roie, catifelat, care se extinde treptat. Prin extinderea n suprafa a descuamrii
papilare i regenerarea unor papile se realizeaz aspectul migrator al leziunii. Acest
proces de descuamare-regenerare evolueaz n cicluri de 3-7 zile. n urma acestor
leziuni, limba ia aspect de hart georgrafic. Afeciunea are o evoluie benign i nu
necesit tratament.

Dentiia permanent

Erupia celei de-a doua dentiii se anun o dat cu apariia primilor molari
permaneni, n jurul vrstei de 6 ani i se ncheie ntre 20-25 de ani, cuprinznd 16
dini pentru fiecare arcad dentar, n total 32 de dini.

1
ntre 6 ani i jumtate i 12 ani, dinii de lapte cad, de obicei n aceeai ordine n care
au aprut, fiind nlocuii succesiv cu dinii permaneni.

Ordinea apariiei dinilor permaneni este urmtoarea:

- incisivii mediani (doi superiori i doi inferiori) apar ntre 6-8 ani;

- incisivii laterali (doi superiori i doi inferiori) apar ntre 7 i 9 ani;

- caninii (doi superiori i doi inferiori) apar ntre 9 i 13 ani;

- primii premolari (doi superiori i doi inferiori) apar ntre 9 i 12 ani;

- al doilea rnd de premolari (doi superiori i doi inferiori) apar ntre 10-14 ani;

- primii molari (doi superiori i doi inferiori), care apar n jurul vrstei de 6 ani i
continu erupia pn la vrsta de 8 ani;

- al doilea rnd de molari (doi superiori i doi inferiori) apare ntre 10 i 14 ani;

- al treilea rnd de molari, denumii i mselele de minte (doi superiori i doi


inferiori) apare ntre 16 i 25 de ani, unii chiar mai trziu.

Se pot folosi urmtoarele plante medicinale ca: mueel, ment, salvie, ttneas.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Ment (Mentha piperita) 1 linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se fac splturi temeinice
dup fiecare mas sau chiar i n plus se cltete gura de mai multe ori pe zi, cu acest
ceai.
Mueel (Matricaria chamomilla) 1 linguri de flori se pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se fac splturi temeinice dup fiecare
mas sau chiar i n plus se cltete gura de mai multe ori pe zi, cu acest ceai.

Salvie (Salvia officinalis), 1 linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap


clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se fac splturi temeinice
dup fiecare mas sau chiar i n plus se cltete gura de mai multe ori pe zi, cu acest
ceai.
Ttneas (Symphythum officinalis) 1 linguri de rdcini mrunite se pune la 250
ml ap i se fierbe pentru 10 minute apoi se strecoar. Se spal de mai multe ori pe zi
cavitatea bucal cu acest ceai.
Se va spla cu mare atenie fcndu-se toaleta bucal cu cea mai mare atenie pentru a
nu rmne resturi alimentare n anurile din limb i a fermenta. Se mai poate face
splturi cu ap cu sare 1 linguri la 1 litru de ap fiart apoi se va spla foarte bine.

Limba Inflamata

Cateodata, limba copilului capata un aspect inflamat. Inseamna ca in corpul copilului,


la fel ca si la adult, ceva nu functioneaza. In termeni medicali, inflamatia limbii se

2
numeste glosita. In majoritatea cazurilor, papilele isi pierd caracteristicile anatomice,
ca de exemplu culoarea rozalie si catifelarea. Papilele gustative de pe limba se maresc
si devin rosii. Copilul simte un gust neplacut in gura si cei din jurul lui pot sesiza ca
gurita lui miroase neplacut. El nu poate manca nimic acru, pentru ca il ustura limba.
Aftele pot constitui o cauza de aparitie a glositei. Ea poate avea cauza micotica
(ciuperci), poate aparea si ca urmare a unui tratament indelungat cu antibiotice sau din
cauza unor traumatisme de genul arsurii termice (cand se frige cu un aliment) sau de
genul muscaturilor limbii sau ranirii acesteia din cauza unor dintisori. Simptomele pot
persista 10 zile.

Uneori, copiii pot prezenta si o forma de limba care simuleaza glosita. Aceasta este
asa-numita limba geografica, care nu este de natura infectioasa. Aceasta nu este o
boala. Este vorba de regenerarea accelerata a unor portiuni ale epiteliului lingual, care
nu afecteaza copilul.

Limba este un organ extrem de important in buna functionare a intregului organism.


Fara ea nu ne-am putea hrani ! Ca oricare alt organ intern, si limba poate fi bolnava.
Este vorba despre afectiunea numita limba geografica, afectiune relativ frecventa,
care apare la aproximativ 3% din populatie. Se intalneste mai frecvent la persoanele
care sufera de psoriazis, diabet, anemii, atopii (astm, eczeme) si se exacerbeaza pe
fond de stres sau dupa consumul anumitor alimente (in special branza).
Limba geografica reprezinta o modificare tegumentara - de structura, culoare si
grosime - a limbii. I se spune limba geografica pentru ca apar leziuni, ca niste
ramificatii (datorate unor depapilari), ce dau impresia existentei unei harti pe
suprafata limbii. Aceasta afectiune este fie de natura inflamatorie, fie genetica, si se
manifesta cel mai adesea la copii. Depapilarea apare si dispare, avand localizari
diferite, putand exista si perioade in care limba are aspect normal. Leziunile devin mai
dureroase atunci cand copilul mananca alimente acide sau condimentate.
Printre cauzele bolii poate fi si carenta de zinc, suplimentele de zinc ajutand in aceasta
situatie. De obicei, afectiunea nu-l deranjeaza pe copil, astfel ca nu necesita tratament
decat in cazul in care leziunile se suprainfecteaza cu candida sau cu diverse bacterii,
devenind usturatoare, inrosindu-se sau acoperindu-se cu un strat albicios. De aceea,
pacientul trebuie tinut sub observatie. Pentru a diagnostica aceste posibile complicatii,
este necesar un consult de specialitate. De asemenea, medicul de familie poate spune
daca ii sunt asociate si alte afectiuni care sa necesite un tratament specific. In astfel de
cazuri, tratarea lor determina si ameliorarea limbii geografice. In plus, in
tratamentul afectiunii se pot face si cure periodice cu multivitamine, in special C si
din grupa B. Printre remediile naturiste se numara clatirea gurii cu ceai de galbenele,
ungerea limbii cu gel de aloe si consumarea extractului de obligeana la rece.