Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice


Departamentul de Rezistenţa materialelor

Modelare și simulare în
implantologie

Cap 9. Remodelarea osoasă: modele


matematice și simulări numerice
Sl. Emil NUŢU

Bucureşti, 2015
ARGUMENT

Implantologie dentară
Ortopedie
Biomimetică: optimizare
topologică

Jianying Li, 2007


Ruberg, 2003
Nowak Michal, 2010

Simularea remodelării
osoase
SINTEZE DOCUMENTARE
Tipuri de
STRUCTURA OASELOR ţesut osos

Structura ierarhică
Osul compact

Secţiune
prin humerus

Unităţi morfofuncţionale
Osteoane

Osul trabecular

Trabecule
REMODELAREA OSOASĂ

Celule osoase specializate Fazele remodelării. Secvenţa ARF


(Activare – Resorbţie - Formare)
Osteoclaste
Osteoblaste

Osteogeneratoare Osteocite

Osteocite superficiale A
(osteoblaste inactive)

Reprezentare schematică a distribuţiei celulelor pe suprafaţa trabeculară

Ciclul procesului de remodelare osoasă


UNITĂŢILE MULTICELULARE OSOASE

Scheme calitative Scheme cantitative

osteon

trabeculă

dH – diametrul haversian;
dO – diametrul osteonal;
de – adâncimea de eroziune;
dUMO – lăţimea UMO;
vUMO – viteza de înaintare a UMO .

(a) os cortical şi (b) os trabecular


TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMODELĂRII OSOASE

FORMULĂRI GENERALE

dM • M - masa componentei osoase studiate sau o mărime dependetă de ea


 C  S  S0  • C - constantă a ratei de remodelare
dt • S – So reprezintă stimulul director al procesului

Schematizare generală a interpretărilor teoretice ale procesului de remaniere osoasă


TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMODELĂRII OSOASE

Legea lui Wolff

1892 – Julius Wolf: “Fiecare schimbare a funcţiei pe care osul o împlineşte atrage după sine
schimări ale arhitecturii sale interne şi ale configuraţiei externe în concordanţă cu legi ale
matematicii.”

(a) Fortografie a secţiunii longitudinale a femurului proximal, (b)


schiţa lui von Mayer indicând orientarea trabeculelor în femurul
proximal, (c) diagrama traictoriilor tensiunilor principale în schiţa unei
macarale, efectuate de către Culmann
TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMANIERII OSOASE

Modelul Stanford

Suprafaţa specifică [mm2/mm3] Relaţii ale ratei de remodelare:


Varianta 1 – rată liniară,
Varianta 2 – Rată triliniară

Ss  0,02876 p5  0,10104 p 4  0,13396 p3  0,09304 p 2  0,03226 p


TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMANIERII OSOASE

Modelul Nijmegen şi extrapolarea cuadrică Manchester

1
Nijmegen Stimul mecanic U   ij ij
2

Manchester

Ilustrare calitativă a efectului termenului cuadric


Diagrama funcţiei triliniare a ratei de remodelare în ecuaţia remodelării osoase
TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMANIERII OSOASE

Mecanostatul Frost şi Principiul acomodării celulare

Principiul acomodării celulare


Mecanostatul Frost

d
dE  k S  F  S , t 
 k (  SME) dt
dt
d
 k   SME 
dt 
F  S, t   So   S  So  1 et /to 
TEORII ŞI MODELE MATEMATICE ALE REMANIERII OSOASE

Modelul Zaragoza

Integrarea numerică a ratelor de resorbţie şi formare


Condiţii iniţiale în problema remodelării osoase

• Distribuţia omogenă a densităţii

• Rezultatele unei simulări precedente

• Importul dintr-un program de reconstrucţie din CT


• Distribuţie stocastică a densităţii
Influenţa metodei de integrare numerică în remodelarea adaptivă

Discretizare grosieră Discretizare fină

h = 0,5 h = 0,25 h = 0,5 h = 0,25

Euler

Heun

RK

AB

ABAM
Comportamentul convergenţei

Discretizare grosieră Discretizare fină


Rafinare suplimentară a discretizării

Euler Adams Bashford

Comportamentul convergenţei în cazul discretizării rafinate suplimentar


Exemplu de program de remodelare osoasă – implementare în MATLAB și ANSYS
Exemple de simulări

Structură plană de referinţă


Structură spaţială de referinţă

Femurul proximal. Variantă 2D Femurul proximal. Variantă 3D


Nijmegen cuplat
Nijmegen standard cu acomodare celulară
Iteraţia

10

20 Structură plană de referinţă

36

57

74

111

148

275 Evoluţia masei structurii conform celor două


modele
Efectul termenului cuadric

Densitate minimă impusă 0,01 g/cm3

Fără acomodare celulară Cu acomodare celulară

p·lp = 1000 N

p·lp = 3000 N

Densitate minimă impusă 0,1 g/cm3


Structură spaţială de referinţă

Distribuţii ale densităţii

SOLID 45 SOLID 95
Structură spaţială de referinţă

Tensiuni von Mises

SOLID 45 SOLID 95
Femurul proximal în variantă 2D

Detalii de modelare

Geometrie Sarcini şi rezemare

Caz de
F1 [N] θ1 [o] F2 [N] θ2 [o] F3 [N]
încărcare
I 1847 13 828 37 424
II 1524 9 314 44 0
III 725 24 0 0 0
Distribuţii ale densităţii
aparente. Validare
calitativă

Nijmegen

Stanford
Stabilitatea convergenţei în cazul
modelului Stanford
Stabilitatea convergenţei în cazul
modelului Nijmegen
Condiţii iniţiale stocastice

Analiza este efectuată cu modelul Stanford


Femurul proximal în variantă 3D

Imagini de tomografie computerizată


Femurul proximal în variantă 3D

Geometrie Discretizare

Plan coronal Plan axial

Plan sagital Reconstrucţie 3D


Femurul proximal în variantă 3D

Încărcare

Cazul de încărcare I () II() III()


Procent din durata ciclului de mers 10% 30% 45%
RSLD 1967 2244 2942
θR
x -235 -185 -172
FGMX [N]
y -38 -86 -105
(Gluteus maximus)
z 335 244 204
x -184 -161 -241
FGMD [N]
y 57 -26 -101
(Gluteus medius)
z 260 220 297
x -45 -86 98
FGMN [N]
y 13 -9 120
(Gluteus minimus)
z 60 120 132
x -76 -113 -111
FPRF [N]
y -26 -62 -70
(Piriformis)
z 36 38 23
x 0 0 0
FPSO [N]
y 0 72 61
(Psoas)
z -4 161 159
Femurul proximal în variantă 3D

Hărţi cu distribuţii ale densităţii aparente. Vederi

MIMICS

SIMRO
Femurul proximal în variantă 3D

Hărţi cu distribuţii ale densităţii aparente. Vederi

MIMICS

SIMRO
Femurul proximal în variantă 3D

Hărţi cu distribuţii ale densităţii aparente. Secţiuni coronale

MIMICS SIMRO
Femurul proximal în variantă 3D

Abateri ale distribuţiei densităţii aparente obţinute pe baza simularea remodelării


în raport cu cele determinate pe baza tomografiilor computerizate

Procente din numărul elementelor finite


care aparţin zonelor de interes

Diagramă bloc reprezentând metoda de validare a


simulărilor de remodelare osoasă prin corelarea
radiodensităţii cu proprietăţile mecanice tisulare
Mulţumesc pentru atenţie.

Întrebări?

S-ar putea să vă placă și