Analiza cu element finit a ghidarii fortei asupra miscarii dentare in inchiderea spatiului de extractie cu ajutorul mecanicii de alunecare a minisurubului

Introducere: Mini uruburi plasate n os au fost utilizate n ancoraj ortodontic n inchiderea spatiului de extractie cu mecanica de alunecare. Modelele de micare ale dinilor depind de de for direciile. Pentru a muta dintii intr-un tipar dorit, direcia corespunztoare de for trebuie s fie selectat. Scopul acestui articol este de a clarifica relaia dintre direciile forei i modelele de micare. metode: Prin utilizarea metodei elementului finit, micri ortodontice au fost simulate pe baza le ii de remodelare a osului al!eolar. "un imea braului de putere i poziia miniurubului au fost !ariate pentru a schimba direciile forei. rezultate #$nd braul de putere a fost lun it, rotirea ntrea ii dentiii maxilare a scazut. %inii posteriori au fost eficienti pentru pre!enirea rotirii dinilot anteriori printr-un fir de arc. In caz de pozitie mai inalta a unui minisurub s-a obtinut si miscarea danturii in totalitate &in bloc'. #omponenta !erticala a fortei a produs intruziune sau extrudare a intre ii dentitii. #oncluzii In limitele metodei, simularile mecanice au demonstrat efectul a!ut de directia fortelor asupra miscarii dentare. Mecanica de lisare &alunecare' este o metoda tipica de inchidere a spatiului de extractie. Se produce frecarea intre fir si suport, dar nu in detrimentul ancorarii. #onsolele aluneca de-a lun ul unui fir arc ri id, astfel c deplasarea dentar totala este uor de realizat. (cesta este un a!antaj !is-a-!is de mecanica se mentara sau cea sectionala, n care sunt necesare modele bucla elaborate ale resortului de retra ere. In mecanica de lisare con!entionala, cu ancorare intraorala, fortele se aplica pe dantura anterioara si posterioara ) astfel ambele forte sunt anulate. (cesta este moti!ul pentru care dentitia nu se roteste in totalitate in plan sa ital. (lternati! deplasarea dintilor ancorati este ine!itabila. *ecent au fost folosite minisuruburi plasate in os pentru ancorare ortodontica in mecanica de lisare. (ceasta metoda ) mecanica de lisare cu minisuruburi ) elimina problemele de ancorare si realizeaza cu usurinta

retractia in masa a danturii anterioare. #u toate acestea, forta ortodontica aplicata de minisurub este o forta externa in intre ul sistem. (ceasta poate roti intrea a dentitie in planul sa ital de exemplu, direcia forei are o mare influen asupra ritmului micrii dinilor. Pentru a deplasa dinii ntr-un model dorit direcia corespunztoare forei trebuie s fie selectat. Prin urmare, ar trebui clarificata relaia dintre direcia forei i modelul de micare. %ia rame schematice de tipar de micare n mecanica de alunecare minisuruburi au fost prezentate pentru diferite direcii de for. (ceste dia rame !or fi !alabile calitati! i !or furniza su estii utile pentru planificarea tratamentului, dar studii cantitati!e sunt, de asemenea, necesare pentru predicie precis a modelelor de micare. #u pri!ire la micrile iniiale efectuata imediat dup aplicarea unei fore, s-au folosit metode de element finit pentru a calcula modelele de micare n mecanica de alunecare cu minisuruburi. +otusi, miscarea initiala este in eneral diferita fata de cea ortodontica. In cazul mecanicii de alunecare con!entionale, dintii anteriori s-au inclinat indi!idual la miscarea initiala, dar s-au miscat ca un intre in miscarea ortodontica. (ceasta diferenta se datoreaza unei schimbari in sistemul de forte in timpul miscarii dentare. Prin urmare, miscarea ortodontica nu poate fi pre!azuta din miscarea initiala sau din sistemul initial de forte. Scopul acestui articol este de a clarifica relaia dintre direcie de for i modelele de micare in cazul inchiderii spatiului de extractie prin mecanica de alunecare cu ajutorul minisuruburilor. ,n acest scop, micrile ortodontice au fost simulate folosind metoda elementelor finite. Material si metode %upa extractia primilor premolari maxilari, cei - dinti distali au fost retractati distal prin mecanica de alunecare cu minisuruburi. Presupunand existenta simetriei ambelor arcade, a fost fabricat un model strict pentru partea stan a. %eformarea elastica a firului de arc a fost calculata prin metoda elementelor finite. (rcul a fost fabricat dintr-o sarma din otel inoxidabil &modulul lui .oun , /00 1Pa', 0.023x0.0/4 &0.456x0.-74 mm' i a fost mprit n elemente tridimensionale de fascicul elastic. *spunsul mecanic al dintelui sprijinit cu li amentul parodontal a fost nlocuit cu elementul dinte. *eprezint micarea tridimensional produsa de deformarea elastic a li amentului parodontal atunci c$nd forele i momentele acioneaz pe un dinte. Metoda de calcul pentru elementul dinte a fost explicat n detaliu n articolul precedent. In aceasta metoda dintele i osul al!eolar se presupun a fi ri ide, n timp ce li amentul periodontal a fost

un film elastic liniar &modulul lui .oun , 0,27 MPa8 coeficientul lui Poisson, 0,54', cu o rosime uniform de 0,/ mm. (ceste module elastice au fost determinate, astfel nc$t mobilitatea dentara iniial a primului premolar maxilar calculat prin metoda elementelor finite sa fie n concordan cu cea msurat n !i!o. (ceast procedur a fost explicata ntr-un articol anterior. Pentru a calcula elementele dentare, modele de suprafa ale dintelui s-au efectuat pe baza unui model de studiu dentar &i/2%-500#8 9issin Produse dentare, :;oto, <aponia'. (ceast procedur const n 7 pai. ,n primul r$nd, ima ini de seciune ale modelului de studiu dentar au fost luate cu ajutorul tomo rafiei computerizate dentare - fascicul conic &(=700#+, (sahi *oent en, :;oto <aponia'. ,n al doilea r$nd, prin utilizarea unui soft de modelare tridimensional &%octor 7%8 (ble Soft>are, "exin ton, Mass', a fost construit un model sterolito rafic, pe suprafaa caruia a fost aplicat un plasture cu plcue triun hiulare. ,n al treilea r$nd, modelul sterolito rafic a fost con!ertit la un model de elemente finite prin utilizarea unui soft>are de an renare &(l ? @n!iroment, (9S.S, #anonsbur , Pa'. Aanta consol a fost 0,023 in, aceeai dimensiune ca firul arc. #onsolele dinilor anteriori au fost le ate ferm la firul arc. Pe acesti dinti, firul arc i consolele s-au miscat ca un bloc total. (lternati!, consolele dinilor posteriori au fost lejer le at la firul arc, astfel nc$t acestea s alunece de-a lun ul firului de arc, dar rotaia sa ital de arc sa fie restricionat de fante ale suportului pe 7 mm n lime. Arecarea cinetic s-a produs la dinii posteriori, atunci c$nd firul de arc a alunecat prin fantele suportului. (ceast for de frecare a a!ut tendinta de a muta dinii posteriori ntr-o direcie distal. #oeficientul de frecare s-a presupus a fi fost B C 0,24 pe baza datelor experimantale. Mini uruburi au fost plasate ntre al doilea premolar i primii molari intr-o poziie joas de 5 mm sau ntr-o poziie ridicat de 3 mm in i!al la firul arc. Drae de putere s-au le at la firul arc ntre incisi!ii laterali i canini. Draele de putere au fost fcute din s$rm din oel inoxidabil &modulul lui .oun , /00 1Pa', 0.023x0.0/4 &0.546x0.-74 mm'. Aore ortodontice au fost aplicate la braele de putere ale miniurubului. E linie care unete miniurubul cu braele de putere este linia de aciune a forei &fi ura 2'. #onform cazurilor clinice, mrimea forei ortodontice s-a presupus a fi 2,4 9 &240 f'. Pentru a modifica direcia forei, lun imea braelor de putere a fost !ariat de la 2 la 5 si la 3 mm. (ceasta metoda de simulare este in stransa le atura cu cea prezentata in / dintre articolele anterioare. Prin urmare, doar conturul i ipotezele metodei sunt explicate mai jos. Miscarea ortodontica s-a obtinut in trei pasi. ,n

primul r$nd, forele i momentele care acioneaz asupra dinilor au fost calculate prin utilizarea modelului cu elemente finite. ,n al doilea r$nd, cantitatea i direcia de micare pentru fiecare dinte au fost calculate pe baza tensiunilor induse n li amentul parodontal. In al treilea rand, conform celor anterioare, s-a obtinut miscarea dentara. "a repetarea acestor 7 pasi, dintii s-au miscat treptat. Sistemul de for care acioneaz pe dinti a fost actualizat n timpul fiecrei etape. (m dez!oltat un pro ram de calculator pentru executarea acestei proceduri. Fn postprocesor pentru metoda elementului finit &A@M(P !ersiunea -.08 Soft>are-ul @nterprise Products, @xton, Pa' a fost folosit pentru a ilustra micrile dentare i deformrile de s$rm arc. #alculele de cuantum i direcie de deplasare ortodontica la ni!elul dintelui s-au bazat pe resorbie i apoziie a osului al!eolar &remodelare osoas'. *ata de remodelare osoas s-a considerat a fi proporionala cu tensiunea medie din li amentul parodontal. %eplasarea dentar depinde de parametrul #+, unde # este coeficientul sumei de remodelare a osului &resorbie i apoziie' &pm' pe unitatea de timp &zi' i unitatea de stres &GPa', iar + este timpul scurs n zile. (poi, unitatea de #+ de!ine microni H GPa. Pentru c o !aloare rezonabil a # era necunoscut, pro resul micrii dentare a fost indicat de parametrul #+. #entrul de rezistenta nu a putut fi definit pentru intrea a dentitie, din moment ce pozitia dintilor anteriori in raport cu cea a dintilor posteriori a !ariat cu inchiderea spatiului. In schimb centrele de rezistenta au fost calculate pentru cei - dinti anteriori si cei - posteriori. (ceste centre de rezisten au fost definite n acelai mod ca i pentru un dinte: de exemplu, se mentul de dinte poate translata fr rotaie atunci c$nd se aplic o for la centrul de rezisten. Metoda pentru determinarea poziiei centrului de rezisten a fost explicat ntr-un articol anterior. *ezultate Ai ura 2 arata locatia initiala a centrelor de rezistenta ale dintilor anteriori si posteriori. Ai ura / ilustreaza deplasarea ortodontica a dintilor la #+C2/00 ImHGPa pentru minisurubul din pozitia joasa, atunci c$nd lun imea braului de putere este schimbata la 2, 5 i 3 mm. Initial pozitiile dentare sunt ilustrate in fi ura /, conturate cu rosu. Incisi!ii centrali s-au mutat distal cu cca 4 mm. #antitile de extrudare a incisi!ului central, micarea distal a celui de-al doilea premolar, i ptrunderea celui de-al doilea molar sunt prezentate n fi /. "ocatiile curente ale centrelor de rezisten pentru dinii anteriori si pentru cei posteriori sunt indicate cu cercuri solide. Pentru- mini urubul in pozitie inalta, micrile dentare de la #+ C 2/00 um H GPa sunt ilustrate n fi ura 7. Incisi!ii centrali deplasat distal cu aproximati! 5 mm,

dar nu au extruda. Ai ura 5 ilustreaz deplasarea dentar la #+ C 2/00 um H GPa pentru minisurubul in poziie nalt, atunci c$nd braul de putere cu lun imea de 3 mm a fost schimbat la suportul canin. (cest model de miscare a fost similar cu cel din fi ura 7, #. %inii anteriori s-ar putea muta ca un tot, indiferent de pozitiile bratului de putere. discuie @fectul direciei forei modelelor de micare poate fi neles prin obser!area fi / i 7. Mecanica lor este discutat n aceast seciune. ,n mecanica de alunecare, forta i momentul au acionat pe dinii frontali prin firul de arc. %inii posteriori s-au comportat ca ancor pentru pre!enirea rotaiei &pont' pentru ntrea a dentiie. ,n cazul n care linia de aciune a forei a trecut sub centrul de rezisten a dintilor frontali, un moment in!ers acelor de ceasornic a acionat pe dinii anteriori. Ma nitudinea acestui moment este proporional cu distana " n fi 2. ,n cazul n care ancorarea dintilor posteriori nu a fost suficienta, ntrea a dentiie s-a rotit. (ceast rotaie a dus la extrudarea incisi!ilor i intruziunea molarilor. %eformarea elastic a firului de arc a fost, de asemenea, o cauz de rotaie a dinilor frontali: firul arc s-a nclinat aa cum se arat n fi ura /, ( i 7, (. ,n cazul miniurubului in poziie joas &fi /', atunci c$nd este prelun it braul de putere, rotaia ntre ii dentiie a scazut cu o reducere n ". ,n toate cazurile n fi /, linia de aciune a forei a trecut sub centrul de rezisten al dinilor posteriori8 acest lucru nu a fost eficient pentru pre!enirea rotirii ntrea ii dentiie. ,n cazul miniurubului in poziie nalt &fi . 7', distana " a fost mai mic dec$t cea de poziie joasa. ,n plus, linia de aciune a forei a trecut deasupra centrului de rezisten a dinilor posteriori, aceasta mpiedicand rotatia ntrea ii dentiie. Prin urmare, dinii anteriori se puteau mica ca un tot in cazul minisurubului cu pozitie inalta. %aca se doreste o rotatie a intre ii dentitie in sensul acelor de ceasornic, !or fi necesare fie un brat mai lun de putere, fie un minisurub cu pozitie mai inalta. #u toate acestea, bratul de putere mai lun este inconfortabil pentru pacienti si este dificila si plasarea minisurubului intr-o pozitie mai inalta. In consecinta, rotirea in sensul acelor de ceasornic a intre ii dentitie ar de!eni dificila in tratamentul clinic. (sa cum am mentionat mai sus, efectul ancorarii dintilor posteriori este important pentru mecanica prin lisare. Inlesneste o miscare aproape in totalitate a dintilor anteriori chiar si in cazul in care forta ortodontica nu trece prin centrul de rezistenta a dintilor anteriori. (cesta este unul dintre a!antajele mecanicii de lisare. %aca un se ment dentar anterior este retractat indi!idual, fara mecanica de lisare, rotatia se mentului !a fi sensibila la directia fortei. In acest caz, pentru a atin e o miscare bloc

stabila, este necesar sa stim locatia exacta a centrului de rezistenta a dintilor anteriori si aplicarea unei forte care trece exact prin el. %e asemenea, in cazul tehnicii arcului se mentat, un raport adec!at moment-forta este necesar pentru realizarea miscarii bloc. Intruziunea sau extrudarea ntrea ii dentiie depinde de o component !ertical a forei aplicate J, care crete cu creterea un hiului K al forei &fi ura 2'. %e aceea, ntrea a dentiie poate patrunde cu o combinaie de un bra de putere scurt i o poziie inalta a minisurubului &fi /, ( i 7, ( i D'. 9u a existat nici o for !ertical J n cazul K C 0 &fi . /, D, i 7, #' i apoi ntrea a dentiie nici nu a ptruns, nici nu a extrudat. In cazul unui brat de putere scurt &fi /, D', intrea a dentitie s-a rotit deoarece linia de actiune a fortei a trecut pe sub centrele de rezistenta ale dintilor anteriori si posteriori. (tunci cand capatl superior al bratului era mai inalt decat pozitia minisurubului, intrea a dentitie a extrudat usor &fi /, #'. *otirea arcului a produs o miscare distala a dintilor posteriori. #u toate acestea, n absena rotaiei &fi . 7, #', al doilea premolar s-a deplasat la distan cu 0,L mm. E asemenea ma nitudine este de aproximati! un sfert din micarea dinilor frontali. In mecanica de alunecare con!entioanala ancorajul dintilor posteriori s-a deplasat mezial cu cca jumatate din miscarea distala a dintilor anteriori. Miscarea redusa a dintilor posteriori este un a!antaj al mecanicii de alunecare cu minisuruburi fata de cea con!entionala. Pentru a e!alua dependena de direcia de un hiul forei pe modelul de deplasare al dinilor maxilari, "ee i colaboratorii au efectuat o msurare corect i cantitati! ntr-o situaie clinic. ,n timpul tratamentului clinic, di!erse fore acioneaz n mod constant pe dintilor superiori din dintilor inferiori, limba, i obraz. #antitatea i direcia acestor fore sunt nedeterminate, i efectul lor asupra micarii ortodontice nu este clar. Prin urmare, aceste fore nu sunt luate n considerare n metoda de simulare. Airul arc s-a presupus a a!ea aceeai dimensiune ca fanta de suport. (ceeai presupunere a fost, de asemenea, utilizata n alte analize cu element finit. #u toate acestea, n situatia clinica, s-au folosit arcurile cu dimensiuni mai mici dec$t fantele suportului. ,n acest caz, exist c$te!a spaii ntre arc i fantele suportului. Suportul se poate roti n acest spaiu, prin urmare, rdcin pont labial !a apare ntre dini frontali. (cest pont secundar !a fi adu at la micarea ntrea ii dentiie. (cest fenomen trebuie remarcat n situaii critice. In articolul nostru !iitor, ne propunem sa discutam despre micrile dentare ori inare din spaiul dintre arc i slotul suport. +impul efecti! necesar pentru deplasarea dintilor nu a putut fi estimat n aceast metod de simulare, deoarece parametrul # &rata de resorbie

osoas' era necunoscut. Prin urmare, pro resele nre istrate de micarea dentara a fost indicat de parametrul #+. #u toate acestea, # poate fi estimat din micrile dentare n situaii clinice. %e exemplu, Fpadh;a; si colaboratorii au efectuat un studiu randomizat, controlat de mini-implanturi mecanic prin mini-implanturi, n care dinii frontali au fost retrasi cu aproximati! - mm la 3.L luni &/43 zile' de la lisare. %ac !iteza de deplasare este constant, dinii anteriori se !or muta aproximati! 4 mm la /00 de zile. ,n simulrile noastre, dinii anteriori s-au deplasat cu 4 mm n #+ C 2/00 um H GPa, adic # a fost estimat la - microni H &GPa M zi'. %ac aceast !aloare este !alidat n !iitor, timpul real necesar pentru deplasarea dentara !a fi pre!izibil cu aceast metod de simulare. P$n acum , ne-am dez!oltat dou metode pentru simularea deplasrilor dentare ortodontice . E metod utilizat n acest studiu , a fost bazata pe o le e de remodelare a osului al!eolar . #u toate acestea , le ea de remodelare osoas nu este !alidata , deoarece mecanismul biolo ic de deplasare la ni!elul dintelui ortodontic nu a fost pe deplin clarificat . Prin urmare , am dez!oltat o alt metod , n care dinii sunt micai de micarea iniial a dintelui . cealalta metod este uor de neles , dar necesit timp de calcul prea mult , mai ales atunci c$nd muli dini sunt conectati cu un fir arc . Prin urmare ,metoda bazat pe micarea iniial dentara nu a fost utilizat n acest studiu . Pentru a compara cele dou metode de simulare , am simulat micarea dentara ortodontica n retra erea caninului cu un arc + - loop . Modelele lor de circulaie au fost aproape la fel, indiferent de metodele de simulare . (celai rezultat este de ateptat n ncheierea spaiu cu minisurub cu alunecare mecanica . ,n !iitor , metoda de simulare trebuie s fie !erificat pe baza comparaiilor ntre micrile de dini simulate prin aceast metod i cele obser!ate in stabilirea clinica . %ependen de un hiul de direcie la modelele de micare ale dentiiei maxilare obinuta de aici a fost , de asemenea, obser!at ntr-un studiu clinic . #u toate acestea sunt necesare pentru !alidarea metodei de simulare comparaii cantitati!e suplimentare . Modele de calcul dentare folosite n acest studiu s-au bazat pe fascicul conic din ima inile de tomo rafie computerizata. (ceast metod poate fi utilizat pentru a face modele indi!iduale dentare i ne permite simularea micarii dentare ortodontice pentru fiecare pacient. (cest lucru este util pentru planificarea tratamentului clinic. concluzii ,n nchiderea de spaiu in mas cu mecanica de alunecare mini urub, micarea ortodontica de dentiiei maxilara a fost simulata cu metoda

elementului finit. *elaia dintre direcia forei i modelul de micare a fost clarificat. #$nd braul de alimentare a fost lun it, rotirea ntrea ii dentiie a sczut. %inii posteriori au fost eficienti in pre!enirea rotirii dinilor anteriori. ,n caz de minisurub cu poziie nalt, miscarea in bloc a fost aproape atinsa. #omponenta !ertical a forei a produs intruziune sau extrudare a ntrea ii dentiie.