PATOLOGIA PLEOPELOR AFECTIUNI CONGENITALE ALE PLEOAPELOR A. ANOMALII ALE MORFOLOGIEI PLEOAPELOR 1.

COLOBOMUL PALPEBRAL e o lipsa de substanta triunghiulara interesand toate straturile pleoapei, cu baza la nivelul marginii libere. Fiind situat in mijlocul pleoapei, lasa descoperita o mare parte a segmentului anterior al globului ocular. Suprafata corneo-conjunctivala descoperita se usuca. Tratamentul :-umectarea corneei si conjunctivei pana la efectuarea interventiei chirurgicale -lacrimi 2. ABLEFARIA- lipsa completa a pleoapelor. Ele sunt inlocuite cu un plan membranos care inchide anterior orbita. 3.MICROBLEFARIA- dimensiunile mici ale pleoapelor, structura pleoapelor este normala. Daca afectiunea e marcanta apare imposibilitatea de inchidere a fantei palpebrale, deci lagoftalmia. B. ANOMALII ALE DESCHIDERII PALPEBRALE

1. CRIPTOFTALMIA e lipsa deschiderii palpebrale, cele doua pleoape se continua fara demarcatie. In criptoftalmie spre deosebire de ablefarie exista o organizare structurala a pleoapei, chiar si rudimentara. In ablefarie pleoapa e inlocuita cu o membrana tegumentara. 2. BLEFAROFIMOZA- deschidere insuficienta a fantei palpebrale, unghiurile palpebrale parand sudate. Se poate confunda cu ptoza palpebrala dar o examinare mai atenta a ridicatorului pleoapei elimina aceasta confuzie. Se asociaza frcvent cu epicantul, microftalmia sau microblefaria. 3. EPICANTUL- normal la populatia mongoloida. Este o cuta de piele semilunara verticala care coboara de la pleoapa superioara la cea inferioara,acoperind unghiul intern al fantei palpebrale.

C. ANOMALII ALE MARGINILOR

LIBERE

1. ENTROPIONUL CONGENITAL -rasfrangerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular, producand contactul si deci abraziunea cililor asupra corneei. 2. ECTROPIONUL CONGENITAL -rasucirea inspre exterior a marginii libere palpebrale. D. ANOMALII ALE CILILOR DistichiazaDistichiaza- existenta mai multor randuri de cili Trichiaza-deviatia Trichiaza-deviatia cilior spre globul ocular ce irita corneea ducand la aparitia ulcerelor corneene. III. INFECTIILE PLEOAPELOR INFECTIILE VIROTICE ALE PLEOAPELOR Zona zoster oftalmica -virusul varicelozosterian dureri frontale intense, febra, varsaturi. complicatii oculare: keratite, iridociclite, episclerite, nevrite optice -eruptie veziculoasa, unilaterala, ce respecta teritotiul nervului oftalmic asociata cu adenopatie regionala. Placardele eritematoase initiale se transforma in vezicule cu lichid clar care ulterior devine tulbure. Dupa uscarea continutului se formeaza o crusta. TRATAMENT: -combaterea infectiei -stimularea imunitatii -calmarea durerilor

INFECTIILE MARGINILOR LIBERE A PLEOAPELOR Blefaritele-inflamatii ale marginii libere palpebrale. Factori generali: tulburari endocrine, boli infectioase, stari alergice. Cauze locale: fum, praf, caldura, frig, cosmetice, medicamente. Se intalnesc 3 forme clinice: -blefarita eritematoasa -blefarita scuamoasa -blefarita ulceroasa Blefarita eritematoasa se manifesta printr-o hiperemie si edem discret al marginii libere a pleoapelor. Bolnavul acuza senzatie de prurit sau usturime. Blefarita scuamoasa-marginile libere ale pleoapelor sunt acoperite cu niste pelicule sau scuame.Dupa indepartarea scuamelor care se refac repede,pielea regiunii ramane rosie,iritata. Blefarita ulceroasa se caracterizeaza prin localizarea unei infectii de natura stafilococica. Se manifesta prin ulceratii si microabcese ciliare. Tratament: Local:-eritematoasa-colire astringente -rezorcina - cortison -scuamoasa-dupa indepartarea scuamelor cu comprese cu borat de sodiu,unguent cu oxid galben de Hg,cortison. -ulceroasa-dupa indepartarea crustelor se aplica unguent antibiotic Orgeletul inflamatia de natura stafilococica a glandelor sebacee ale lui ZEISS. Tratament:*local- coliruri cu *general: antibiotic Chalazionul- inflamatia cronica a glandelor lui MEIBOMIUS DEVIATIILE PLEOAPELOR ENTROPIONUL-rasfrangerea inauntru a marginii palpebrale,cilii fiind orientati catre conjunctiva bulbara si cornee pe care le irita in permanenta. *spastic *cicatricial ECTROPIONUL-rasfrangerea in afara a marginilor ciliare ale pleoapelor de asa maniera incat conjunctiva tarsala este mai mult sau mai putin aerului.conjunctiva expusa agentilor iritanti se ingroasa si capata aspectul unui epiteliu pavimentos *spastic *cicatricial *paralitic *senil IV. TUMORILE PLEOAPELOR TUMORI BENIGNE a. Chisturile b. Tumorile benigne solide -epiteliale (papilomul,keratoza seboreica) -melanice benigne (plate sau nevi) -tumorile glandelor sebacee -tumorile glandelor sudoripare -tumorile foliculilor pilosi -hemangiomul Lipoame -Xantelasma TUMORI MALIGNE 1. Epiteliomul cutanat -structura bazocelulara majoritatea, formele spinocelulare si mixte sunt mai rare si mai maligne putand determina metastaze limfoganglionare - nodul brun cenusiu situat in vecinatatea marginii ciliare. Ulterior ia un aspect muriform apoi se exulcereaza acoperindu-se de cruste. 2. Epiteliomul glandular (adenocarcinomul) -rar dar extrem de malign poate proveni din oricare dintre glandele palpebrale dar cel mai frecvent din gld. Meibomius. Se localizeaza mai frecvent la nivelul pleoapei superioare putand fi confundat cu salazionul. antibiotice

3. Melanomul malign (nevocarcinomul) - e o tumora rara care poate lua nastere fie dintr-un nev congenital fie dintr-o melanoza castigata -apare ca un nodul pigmentat sau roz inconjurat de un halou rosu cu vascularizatie anormala. - leziunea e pruriginoasa, are tendinta la exulcerare si invazie limfoganglionara 4. Sarcomul palpebral - tumora maligna conjunctivala care se dezvolta sub forma unui nodul -evolutia e rapida -are tendinta la invadare si diseminare limfatica si hematogena - prognostic foarte grav Tratament: -excizie chirurgicala - chimioterapie - radioterapie Papiloma scuamos Nev Hemangiom Xantelasma Carcinom cu celule bazale Carcinom cu celule bazale Melanom malign PATOLOGIA CORNEEI CHERATITELE =leziuni inflamatorii ale corneei SIMPTOMATOLOGIE SUBIECTIVA - dureri oculare, perioculare - fenomene de iritatie reflexa: lacrimare, fotofobie, blefarospasm - scaderea AV in functie de sediul, extinderea si densitatea tulburarii transparentei corneei SIMPTOMATOLOGIE OBIECTIVA - congestie conjunctivala de tip perikeratic - leziuni corneene - reactii ale uveei anterioare - fenomene reactionale de vecinatate: chemozis, edem palpebral MECANISMUL ETIOPATOGENIC CHERATITE EXOGENE - consecinta unui traumatism ocular sau infectii primare, primitive corneene CHERATITE ENDOGENE - agentii patogeni ating corneea pe cale circulatorie, nervoasa sau umorala SEDIUL LEZIUNII CHERATITE SUPERFICIALE - mb Bowman si lamele superficiale ale parenchimului corneean CHERATITELE PROFUNDE - infiltratia straturilor profunde ale parenchimului corneean MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE - CHERATITELE ULCERATIVE caracterizate prin pierderi de substanta superficiale -CHERATITE INFILTRATIVE epiteliul corneean este intact, procesul patologic fiind infiltrativ CHERATITELE EXOGENE 1.ULCERUL CORNEEAN SERPIGINOS = ulcerul pneumococic, ulcerul cu hipopion SIMPTOMATOLOGIE - afectiunea debuteaza la cateva ore dupa un microtraumatism prin dureri oculare, fotofobie, indispozitie generala

OBIECTIV - congestie perikeratica intensa - ulceratie corneeana galbuie cu fondul si conturul infiltrate si acoperite de o secretie purulenta -reactie intensa a uveei anterioare * iris congestionat * pupila miotica * tendinta la sinechii - in cateva ore apare hipopionul EVOLUTIA e grava. Fara tratament in cateva zile duce la perforatia corneei. Premergator perforatiei apare in centrul ulceratiei sub forma unei perle transparente contrastand puternic cu fondul purulent murdar descemetocelul- mb lui Descemet care proemina. In cateva ore se produce perforatia, cu o durere paroxistica dupa care pacinetul semnaleaza scurgerea unui lichid caldut pe obraz. In orificiul de perforatie se inclaveaza irisul. Durerea dispare. In 10-15 zile ulcerul se vindeca prin constituirea unei cicatrici in care irisul ramane inclavat: leucom corneean aderent In cazuri mult mai grave perforatia e urmata inflamatia supurativa a globului ocular- panoftalmia. COMPLICATII TARDIVE - leucomul corneean aderent perturba circulatia normala a umorului apos si determina cresterea tensiunii intraoculare= glaucomului secundar. ETIOLOGIE - pneumococ, stafilococ, streptococ, piocianic, micoze. TRATAMENT local: antiinfectios - picaturi cu antibiotice cu spectru larg - inj subconjunctivale de 2 ori pe zi - epitelizante - midriatice - pansament Cheratoplastie general: antibiotice, AINS, vitamine 2. CHERATITA PUNCTATA SUPERFICIALA SIMPTOME SUBIECTIVE: - senzatie de nisip in ochi - fotofobie -moderate tulburari de vedere SIPTOME OBIECTIVE: - congestie conjunctivala perikeratica - infiltrate epiteliale punctiforme situate in straturile superficiale. Etiologia e virala Se vindeca de regula fara sa lase cicatrici TRATAMENT - midriatic - antibiotice - epitelizant CHERATITELE ENDOGENE HERPESUL SIMPLU CORNEEAN monocular stari de scadere a imunitatii organismului SIPTOME SUBIECTIVE - senzatie de corp strain - dureri vii nevralgice - fotofobie - lacrimare SIMPTOME OBIECTIVE - congestie de tip perikeratic - corneea prezita o eroziune cu caracter polimorf ca o crenguta de brad. ETIOLOGIE familia herpes virusurilor ectodermo-neurotrope. - primoinfectia se produce prin contaminare interumana

- rezervorul de virus herpetic poate fi ganglionul n. trigemen de unde pe calea nervilor ciliari ajunge la cornee - nu lasa imunitate recidive COMPLICATII - suprainfectarea leziunii cu piogeni - irita TRATAMENT - Local: -virustatice: aciclovir - atropina - pansament - General: vit gr. B, vit.C aciclovir tablete HERPESUL ZOSTER CORNEEAN apare in cadrul herpesului zoster oftalmic Leziunile corneene apar intre a 3-a si a 12-a zi dupa debutul eruptiei cutanate. Leziunile se pot prezenta ca mici vezicule situate pe o baza infiltrata. TRATAMENT Local: antivirale, midriatic, antibiotic, epitelizant, pansament. General: vitamine, antibiotice, sedative, calmante. Herpes Zoster da imunitate. CHERATITA PARENCHIMATOASA LUETICA - e o manifestare a luesului congenital. - apare intre 5-15 ani alaturi de otoscleroza, leziuni dentare caracteristice = triada Hutchinson CHERATITA PARENCHIMATOASA TBC DISTROFIILE CORNEENE = afectiuni corneene degenerative CHERATOMALACIA datorata unei tulburari de nutritie generala a organismului - se intalneste la copii cu distrofie grava. - in zona centrala a corneei apare o opacifiere difuza, superficiala -curand, in centrul opacitatii apare o ulceratie - afectiunea evolueaza bilateral -survine in cadrul sdr. de avitaminoza A. Tratamentul : se adreseaza mai ales starii de nutritie. Local: atropina antibiotic vit. A uleioasa epitelizant CHERATITA NEUROPARALITICA -apare ca o consecinta a pierderii sensibilitatii corneei in urma intreruperii continuitatii trigemenului prin lezarea patologica sau traumatica a trunchiului nervului. - se produce o descuamare epiteliala fina care duce in scurt timp la ulceratie. Patogenia: alterarea metabolismului corneean. Tratament: - cel al afectiunii in cauza - cand s-a produs cheratita, singurul tratament local eficient este blefarorafia. CHERATITA LAGOFTALMICA - alterarea corneei ce apare in lipsa protectiei asigurate de prezenta lichidului precorneean viscos uscarea ei. - se produce un proces ulcerativ lent - apare in paralizia n. facial, ectropion cicatriceal, colobom palpebral, exoftalmie pronuntata. Tratament: Blefarorafia CICATRICILE CORNEENE = modificari definitive ale transparentei corneei survenite in urma unor procese distructive ce ai interesat mai mult decat epiteliul corneean. Nubecula Macula Leucom Cicatricile corneene nu sunt insotite de fenomene iritative, la suprafata lor epiteliul corneean e intact si lucios.

PATOLOGIA NERVULUI OPTIC NEUROPATIA OPTICA DE STAZA Tablou clinic: -staza vasculara a papilei n.o. - edemul cuprinde intreaga suprafata a discului care are o culoare rosie cu marginile sterse - hemoragii in forma de flacara - exudate papilo-retiniene Functional: AV se mentine mult timp - eclipse vizuale Etiologia:- hipertensiune intracraniana - tromboza sinusului cavernos - hemoragia subarahnoidiana - hipertensiunea arteriala maligna Tratament- etiologic NEUROPATIA OPTICA ANTERIOARA SAU JUXTABULBARA Functional: - scaderea de la inceput a AV - campul vizual reduc concentric Subiectiv: - dureri in special la miscarile globului ocular Obiectiv: papila hiperemica cu margini estompate devine tumefiata si edematoasa. Papila proemina cu 2-3 dioptrii. Vene dilatate, sinuoase. Evolutia: in functie de etiologie si de varsta bolnavului.. De obicei pacientul isi recupereaza functiile vizuale, total sau partial. Tratament: -etiologic (antibiotice, asanarea focarelor de infectie) - patogenic (corticoterapie) - simptomatic NEUROPATIA OPTICA RETROBULBARA - scaderea precoce a AV putandu-se ajunge lacecitate completa cu disparitia perceptiei luminoase. - scotom central absolut - dureri spontane in regiunea orbitara, periorbitara Obiectiv: in afara de starea de midriaza a pupilei nu se constata nimic. FO normal Etiologie: scleroza in placi, viroze. UVEITELE ANTERIOARE Inflamatia irisului=IRITA iar inflamatia corpului ciliar = CICLITA. De obicei lele evolueaza concomitent IRIDOCICLITE. Simptome subiective: 1. DURERI OCULARE 2.FOTOFOBIE, LACRIMARE, BLEFAROSPASM 3.VEDERE INCETOSATA SEMNE OBIECTIVE 1.CONGESTIE CONJUNCTIVALA PERIKERATICA 2.EDEM CORNEEAN ENDOTELIAL 3.MIOZA sau IREGULARITATE PUPILARA 4. PRECIPITATELE RETROCORNEENE- celule inflamatorii localizate pe fata posterioara a corneei. 5.EXUDATE IN CAMERA ANT cu aspect de fulgi de nea. Purulente Hemoragice Fibrinoase 6. TULBURAREA UMORII APOASE in functie de tipul exudatelor prezente. 7. ALTERAREA RELIEFULUI SI CULORII IRIENE 8. SINECHII IRIENE ANTERIOARE / POSTERIOARE * secluzie pupilara- sinechiile cuprind toata circumferinta pupilei *secluzie + membrana fibroasa ce ocupa toata aria pupilara= secluzie-ocluzie pupilara > glaucom secundar DIAGNOSTIC DIFERENTIAL -CONJUNCTIVITE -GLAUCOM ACUT ETIOPATOGENIE Uveitele anterioare endogene apar in cadrul unei boli manifeste sau latente ce afecteaza organismul respectiv

1. Boli infectioase cronice (tbc.lues) 2. Infectii de focar 3. Boli de colagen (les,pr) 4. Boli SN 5. Boli de piele (acnee rozacee,eritem nodos) 6. Boli reumatismale degenerative 7. Sarcoidoza FORME CLINICE -d.p.d.v evolutiv *acute *subacute *cronice -d.p.d.v anatomo-patolgic: *difuze-negranulomatoase *nodulare-granulomatoase COMPLICATII -propagarea lor in intreaga uvee -panuveite/ panoftalmie -sinechiile iriene -glaucomul secundar - cataracta complicata -atrofia progresiva a G.O. TRATAMENT Local- midriatice - antibiotice instilatii sau inj. subconjunctivale sau parabulbare - cortizon instilatii sau inj. subconjunctivale sau parabulbare General - Antiinflamator - Antibiotic - Acetazolamida in uveitele hipertensive Iridociclita acuta Uveita anterioara cu sinechii cronice posterioare Precipitate UVEITELE POSTERIOARE cand procesul inflamator afecteaza coroida vorbim despre uveita posterioara sau coroidita. COROIDITELE EXOGENE se datoreaza patrunderii agentului patogen in interiorul ochiului printr-o plaga perforanta accidentala sau chirurgicala. - stafilococ, streptococ, pseudomonas, pneumococ, escherichia Tablou clinic SEMNE SUBIECTIVE - durere oculara accentuata la palpare si la miscarile globului ocular SEMNE FUNCTIONALE - scaderea acuitatii vizuale SEMNE OBIECTIVE - edem si spasm palpebral -congestie ciliara accentuata -plaga (daca exista) cu buze infiltrate -hipopion -sinechii posterioare, exudat pupilar Evolutie: a) spre vindecare sub tratament b) subacut complicandu-se cu secluzie- ocluzie pupilara c) spre panoftalmie dureri vii chemozis ce herniaza printre pleoape cornee tulbure hipopion abundent exudat galbui in pupila vitros cu reflex galbui, nu se vizualizeaza fundul de ochi glob ocular dur, exoftalm Tratament: Local: -antibioatice cu spectru larg -midriatice General: -antibiotice in doze mari -antalgice, sedative, AINS Chirurgical in cazul panoftalmiei in care ochiul e pierdut functional si dezorganizat anatomic. Se recomanda evisceratia.

COROIDITELE ENDOGENE I. COROIDITE EXOGENE Etiopatogenia: apar prin mecanism autoimun, alergic. Cea mai frecventa cauza-TOXOPLASMOZA Tablou clinic: - senzatia de muste zburatoare - metamorfopsii - scaderea AV - scotoame Ochiul este alb fara congestie conjunctivala - flocoane in vitros = exudate inflamatorii

NESUPURATIVE

FO: noduli albi galbui cu contur sters zone alb galbui marginite sau presarate cu pigment negru peste care vasele retiniene trec nemodificate. Acest aspect indica o leziune cicatriceala si se datoreaza atrofiei coroidiene Tratament: - antiinfectios local si general - antiiflamator - antialergic Complicatii: - cataracta complicata subcapsulara posterioara - pierderea nervului optic realizan o neurocorioretinita II. COROIDITELE ENDOGENE SUPURATIVE sunt metastatice de la o leziune extraoculara.. Focare infectioase in organism: - dermatite, meningite, orbitele,artrita septica, chirurgia abdominala. ETIOLOGIE: streptococul,pneumococ, stafilococ TRATAMENTUL: tot pe baza de antibiotice local si general AINS, midriatice TRAUMATOLOGIE OCULARA I. CONTUZIILE OCULARE CONTUZIILE PLEOAPELOR - escoriatii - echimoe - hematoame palpebrale - emfizem palpebral 2. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI intereseaza mai ales conjunctiva bulbara- CHEMOZIS- HEMORAGIE SUBCONJUNCTIVALA 3. CONTUZIILE GLOBULUI OCULAR A. Contuziile inchise Sindromul traumatic al segmentului anterior Simptome subiective: durere, tulburare vizuala Simptome obiective: in functie de structurile lezate: Corneea- keratita postraumatica - fine rupturi ale mb. Bowman (biomicroscop) - cute sau rupturi ale mb. Descemet - impregnari punctiforme hematice endoteliale Infiltratia hematica a corneei apare in conditiile unei hipeme persistente, a unei hipertensiuni oculare si a unor discrete leziuni endoteliale. Corneea eate colorata brun. Hematocorneea Camera anterioara- poate fi mai profunda datorita subluxatiei/ luxatiei cristalinului in vitros, fie datorita ocuparii ei cu sange sau vitros. HIPEMA- are nivel variabil, uneori poate ocupa intreaga camera anterioara. Irisul - poate prezenta: - rupturi - hemoragii -reactii inflamatorii rupturi iriene radiare iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului aniridia traumatica iridoschizisul - separarea straturilor anterioare de cele posterioare ale irisului (rar)

 hemoragiile iriene reactii inflamatorii ale irisului PupilaMidriaza traumatica: lezarea fibrelor parasimpatice prin ruptura sfincterului irian. Dispare reflexul fotomotor. Mioza traumatica- mai rara, are caracter pasager. Cristalinula) Deplasarea cristalinului- in functie de rezistenta zonulei lui Zinn. b) Subluxatia cristalinului- anterioara, preseaza irisul si blocheaza unghiul camerular iar cea posterioara este insotita de recesul unghiului. In ambele situatii apare glauomul secundar. C) Luxatia cristalinului poate avea loc in camera anterioara sau in vitros.hipertensiune intraoculara durere, cefalee. AV = percepe miscarile mainii. d) Cataracta datorita zdruncinarii arhitecturii fibrelor cristaliniene sau unor microleziuni capsulare posterioare. Cataracta contuziva cu ruperea cristaloidei anterioare- masele cristaliniene opacifiate herniaza in camera anterioara. E) Hipertonia oculara poate sa apara imediat dupa contuzie sau la cateva zile/ saptamani dupa. Hipertonia poate fi provocata de: prezenta hipemei modifcarile contuzive ale unghiului camerular modificarile de pozitie ale cristalinului Hipotonia oculara este mai rara, apare fie prin stopul secretor postcontuzional fie prin leziuni ale unghiului camerular care scad rezistenta la scurgere. SINDROMUL TRAUMATIC AL SEGMENTULUI POSTERIOR cauzat de o forta contuziva violenta aplicata in zona retroecuatoriala a globului ocular. Include leziuni la nivelul retinei, coroidei si vitrosului. Retina- edem, hemoragii, distructii tisulare, dezlipire. Coroida- hemoragii, rupturi, corioretinopatii. Vitrosul- hemoragii B. Contuziile deschise sau cu rupturi ale globului ocular Contuzia deschis a sclerei fara interesarea conjunctivei apare cand forta contuziva este violenta si depaseste rezistenta peretelui scleral. - hipotonie marcata - accentuarea profunzimii camerei anterioare - hipema importanta - hemoftalmia Ruptura la nivelul segmentului anterior se produce de obicei in sectorul opus celui traumatizat. Frecvent e lezat sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri in sectorul temporal (partea cea mai expusa a globului ocular) In buzele rupturii se observa hernirea de tesut iridociliar si/sau de vitros. Ruptura la nivelul segmentului posterior e mai rara si mult mai grava, poate fi lezata si papila NO. II. PLAGILE PALPEBRO-OCULARE 1. Pleoape pot fi intepate, taiate, smulse. Plagi orizontale Plagi verticale si oblice Plagi smulse 2. Conjunctiva daca sunt mici nu necesita sutura. 3. Plagile globului ocular - Plaga a perforat sau nu ochiul? - Exista sau nu corp strain intraocular? Plagile corneene neperforante Diagnostic cu: -coloratie cu floresceina examenul cu fanta ingusta a biomicroscopului Pot fi punctul de plecare a unui ulcer corneean sau a unei reactii iridociliare. b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite de gravitate dar necesita explorarea lor chirurgicala intrucat pot fi mascate de hemoragia subconjunctivala. d) Plagi corneene perforante- cele mai frecvente durere oculara vie scurgerea unui lichid caldut (umoare apoasa) pe fata reducerea profunzimii camerei anterioare inclavarea irisului intre buzele plagii hipotonie oculara scaderea acuitatii vizuale Daca agentul perforant lezeaza capsula anterioara a cristalinului, umorul apos patrunde in interiorul cristalinului declansand cataracta traumatica directa. Tratament:- daca e o plaga punctiforma sau liniara cu buzele coaptate se aplica o lentila de contact terapeutica si se

administreaza tratament medicametos similar cu cel din keratite. -daca buzele sunt neregulatesutura e) Plagile sclerale perforante - hipotonie oculara - camera ant. Mai profunda - scaderea AV Tratament chirurgical. Examinarea Corpii straini pot fi mascati de sange sau exudat fibros Examenul radiografic Examenul echografic TRATAMENT: - extractia chirurgicala. Daca sunt magnetici, se extrag cu magnetul dupa o localizare radiografica prealabila . - urmat de tratament general cu antibiotice si antiinflamatorii. ARSURILE OCULARE 1. Arsurile oculare fizice Clasificare: - arsura grd. I : hiperemia tegumentelor palpebrale, hiperemie conjunctivala si eventuale dezepitelizari corneene, fara modificari de transparenta. Se vindeca fara sechele. - arsura grd. II :flictene la nivelul tegumentelor palpebrale, dezepitelizari conjunctivale si corneene cu scaderea moderata a transparentei corneei. arsuri grd. III - la nivelul pleoapelor prezinta leziuni profunde necrotice, conjunctiva necrotica, dezepitelizata, corneea lipsita de transparenta si dezepitelizata. Sclera poate prezenta leziuni necrotice. Uneori poate perfora corneea sau sclera. Vindecarea se face cu cicatrici- simblefaroame, corneean se vindeca cu leucoame dense, vascularizate. Tratament: - evitarea suprainfectiilor - asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde - asigurarea unei cicatrizari suple 2. Arsurile oculare chimice Arsuri cu substante acide- provoaca necroza de coagulare prin distrugerea proteinelor si formarea unei escare uscate care limiteaza patrunderea substantei in profunzimea tesuturilor. Sunt considerate mai benigne decat cele cu baze. Arsurile cu substante bazice - rup bariera epiteliala si patrund rapid in profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul camerei anterioare. - au actiune extinsa, durabila in timp - leziunile cele mai grave se produc la pH > 11. Exemple de baze periculoase: soda caustica, varul, cimentul, mortarul,amoniacul. Evolutia arsurilo= 3 faze: - faza imediata accidentului = lezarea tesuturilor oculare, reactii inflamatorii importante. - faza intermediara = risc de infectie, hipertensiune intraoculara, - faza cronica = leucoame corneene vascularizate, false pterigioame, simblefaroame, cicatrici palpebrale, uneori atrofia globului ocular. TRATAMENT - indepartarea cat mai rapida a causticului - calmarea bolnavului -dezinfectante oculare - unguente cu antibiotice in sacul conjunctival - atropina -autohemoterapie - acetazolamida sau picaturi cu betablocant pt. prevenirea hipertensiunii intraoculare. - general: antibiotice si antiinflamatoare - debridare zilnica ACID ALCALINA PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTA CATARACTE CLASIFICARE I. Congenitale II. Dobandite 1. primitiva 2. traumatica 3. complicata

4. patologica 5. secundara I. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine, constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. Etiopatogenie: - factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata - factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14- si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola, oreion, gripa, varicela, rujeola, zona zoster, infestari parazitare) metabolici: galactozemie, diabetul zaharat, hipo/hiperglicemia, avitamonioze toxici: medicamente, radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare, nistagmus, strabism, semnul oculodigital la copii nascuti orbi. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL - persistenta vitrosului primitiv - gliomul TRATAMENTUL - chirurgical- extractia extracapsulara II. CATARACTELE DOBANDITE 1. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: - faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme - faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent, bombat. AV e mult diminuata, uneori pana la n.d. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos. - faza de maturitate- opacifierea tuturor straturilor cristaliniene, surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la volumul normal. AV- p.m.m, p.l. Cristalinul e complet opacifiat - faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului, straturile corticale ramanand transparente. AV e scazuta mai ales la lumina intensa. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara, dar mai frecvent posterioara. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: - opacitatile corneene - secluzia- ocluzia pupilara - glaucomul cronic simplu - flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional

 biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie - examinari de laborator Hipotonizarea. Midriaza preoperatorie. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea- fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. Corectia: lentile aeriene, lentile de contact, implant de cristalin artificial PATOLOGIA CRISTALINULUI TULBURARI DE TRANSPARENTA CATARACTE CLASIFICARE I. Congenitale II. Dobandite 1. primitiva 2. traumatica 3. complicata 4. patologica 5. secundara I. Cataractele congenitale = opacitati care apara in cursul vietii intrauterine, constatate la nasterea copilului sau mai tarziu. Etiopatogenie: - factorul ereditar cu transmitere autosomal dominanata - factorii peristatici ce pot actiona asupra produsului de conceptie intre ziua a 14- si luna a 3a de gestatie dand embriopatii sau peste luna a 4-a dand fetopatii. Acesti factori pot sa fie: infectiosi: infectii virale materne (rubeola, oreion, gripa, varicela, rujeola, zona zoster, infestari parazitare) metabolici: galactozemie, diabetul zaharat, hipo/hiperglicemia, avitamonioze toxici: medicamente, radiatii incompatibilitatea materno-fetala Rh locali: inflamatii locale intrauterine prezenta unor resturi embrionare CLINIC subiectiv: scaderea AV obiectiv: in campul pupilar se observa o pata alba limitata / cuprinde tot campul pupilar semne asociate: imposibilitatea de fixare, nistagmus, strabism, semnul oculodigital la copii nascuti orbi. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL - persistenta vitrosului primitiv - gliomul TRATAMENTUL - chirurgical- extractia extracapsulara II. CATARACTELE DOBANDITE 1. Cataractele primitive * juvenile < 45 ani * presenila 45-65 ani * senila > 65 ani Etiopatogenia: incerta Clinic: simptomele depind de forma clinica a cataractei si de faza evolutiva: Exista 3 forme clinice evolutive: cataracta corticala cataracta nucleara cataracta subcapsulara posterioara a) Cataracta senila corticala evolueaza in 4 stadii: - faza incipienta: scaderea lenta a AV miodezopsii diplopie monoculara miopie tranzitorie ce duce la diminuarea presbiopiei Obiectiv : opacitati cuneiforme sau spiculiforme - faza de intumescenta: datorita imbibarii cu apa cristalinul devine intumescent, bombat. AV e mult diminuata, uneori pana la n.d. Obiectiv: pupila alb cenusie iar cristalinul opacifiat are aspect ghetos. - faza de maturitate- opacifierea tuturor straturilor cristaliniene, surplusul de apa este eliminat si cristalinul revine la

volumul normal. AV- p.m.m, p.l. Cristalinul e complet opacifiat - faza de hipermaturitate (cataracta morganiana): cristalinul are un aspect alb laptos. Nucleul cade in jumatatea decliva a cristalinului. Capsula cristalinului devine permeabila si permite trecerea proteinelor in afara cristalinului cu aparitia uneori a glaucomului secundar facolitic. b) Cataractele nucleare= opacitati in nucleul cristalinului, straturile corticale ramanand transparente. AV e scazuta mai ales la lumina intensa. Intunericul prin midriaza pe care o produce amelioreaza AV. Apare miopia cristaliniana care poate ajunge pana la 6-10 dioptrii. La biomicroscop nucleul apare cenusiu sau cu reflex brun-roscat. c) Cataracta subcapsulara poate fi anterioara, dar mai frecvent posterioara. Diagnosticul diferential trebuie efectuat mai ales de catre medicii specialisti cu: - opacitatile corneene - secluzia- ocluzia pupilara - glaucomul cronic simplu - flocoane in vitros manifestate clinic prin miodezopsii Evolutia cataractelor spre opacifiere completa= 2-3 ani in cazul cataractei corticale si 8-10 ani in cazul cataractei nucleare. Tratamentul chirurgical e singurul eficace: indepartarea cristalinului opacifiat. Pregatirea preoperatorie: -prgatirea psihologica -examenul general pe aparate si sisteme -examenul ocular functional biomicroscopie oftalmoscopie tonometrie - examinari de laborator Hipotonizarea. Midriaza preoperatorie. Exista 3 tipuri de tehnici intraoperatorii: Crioextractia intracapsulara a cristalinului Extractia extracapsulara a cristalinului Fakoemulsificarea- fragmentarea cristalinului prin energie ultrasonica Ochiul fara cristalin devine hipermetrop de aproximativ 10d si poarta denumirea de ochi afak. Corectia: lentile aeriene, lentile de contact, implant de cristalin artificial PATOLOGIA PRESIUNII INTRAOCULARE GLAUCOMUL GLAUCOMUL PRIMAR a. Glaucomul cu unghi deschis, glaucomul cronic simplu b. Glaucomul primar cu unghi inchis sau glaucomul congestiv c. Glaucomul cu unghi inchis cronic sau glaucomul cronic congestiv d. Glaucomul acut cu unghi inchis, blocat 2. GLAUCOMUL CONGENITAL 3. GLAUCOMUL SECUNDAR 4. GLAUCOMUL ABSOLUT GLAUCOMUL PRIMAR a. Glaucomul cu unghi deschis boala cronica, bilaterala dupa 40 ani ambele sexe poate fi determinat genetic Se manifesta printr-o hipertensiune intraoculara ce determina secundar alterari anatomice- atrofia nervului optic cu excavatie si alterari functionale- alterarea campului vizual si a acuitatii vizuale. SIMPTOMATOLOGIA SUBIECTIVA - senzatie de tensiune craniana - senzatie de plenitudine - cefalee uneori cu caracter de hemicranie - pierderea adaptarii rapide la iluminarea slaba Din cauza absentei simptomelor subiective caracteristice, glaucomul cronic simplu e considerat forma cea mai periculoasa de glaucom. TRIADA SIMPTOMATICA OBIECTIVA 1. Hipertensiune intraoculara 2. modificari ale papilei nervuluioptic 3. modificari ale campului vizual 1.HIPERTENSIUNEA INTRAOCULARA 22-24 mmHg - dimineata are valorile cele mai ridicate

2-5% din persoanele sanatoase cu varsta > 40 ani au in mod normal o presiune intraoculara mai mare decat cea acceptata ca statistic normala. In acest caz un bolnav cu hipertensiune intraoculara pune problema instituirii sau nu a tratamentului antiglaucomatos. Daca pacientul prezinta antecedente familiale de glaucom, daca are diabet, miopie, ocluzie de vena centrala a retinei atunci se stabileste diagnosticul de glaucom incipient si se instituie tratamentul. 2. EXCAVATIA PAPILARA trasatura importanta a glaucomului cu unghi deschis La inceput segmentara, treptat excavatia cuprinde intreaga papila care are aspect de caldare. In jurul papilei excavate poate sa apara o zona de atrofie coroidiana circulara de culoare roz-galbui: halou glaucomatos Vasele centrale ale papilei sunt deplasate nazal. 3. MODIFICARILE CAMPULUI VIZUAL In primele stadii apare o largire a petei oarbe. Ulterior apar mici scotoame paracentrale, mai ales superioare care apoi vor fuziona cu pata oarba formand un scotom Seidel. Campul periferic dispare mai rapid decat cel central si cel nazal inaintea celui temporal. Treptat se constata o stramtorare concentrica a campului vizual. SIMPTOME OBIECTIVE reduse, ochiul este linistit. In fazele tarzii pupila poate prezenta o midriaza mijlocie si o rigiditatea aproape totala. DIAGNOSTICUL POZITIV pe baza triadei simptomatice caracteristice. In stadiul incipient cand pacientul nu prezinta modificari de camp vizual dar are modificari papilare minime, pentru a preciza diagnosticul se recurge la probe de provocare, curba nictemerala. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL se face cu cataracta senila incipienta dar in aceasta lipseste hipertensiune intraoculara, modificari de CV si atrofia optica cu excavatie. PROGNOSTIC rezervat. In cazul in care diagnosticul e facut intr-un stadiu precoce si tratamentul este adecvat, progresia bolii poate fi oprita, stabilizata sau intarziata. TRATAMENT - urmareste scaderea tensiunii intraoculare. TRATAMENT MEDICAMENTOS LOCAL: medicatie parasimpatomimetica medicatie simpatomimetica medicatie betablocanta in functie de forma si faza evolutiva a bolii. Parasimpatomimetice colinergicestimuleaza secretia de acetilcolina. PILOCARPINA 0,5-4% -se administreaza minim de 4 ori pe zi. - modifica porozitatea trabeculului. Efecte secundare: mioza excesiva cu reducerea acuitatii vizuale, dureri oculare din cauza spasmului sfincterului irian si a muschiului ciliar. 2. Parasimpatomimemtice anticolinesterazice- distrug sau inhiba colinesteraza. 3. Medicatia simpatomimetica actioneaza prin diminuarea secretiei de umoare apoasa cat si prin cresterea facilitatii la scurgere a acesteia. EPINEFRINA NEOSINEFRINA - de 2-3 ori pe zi. Efecte secundare: tulburari de ritm cardiac, edem corneean, cefalee. 4. Medicatia betablocanta reduce formarea umorii apoase. TIMOLOL - 1-2 ori/ zi TRATAMENT MEDICAMETOS GENERAL: Acetazolamida = Ederen -inhibitor al anhidrazei carbonice -reduce cu ~ 50% secretia de umoare apoasa la nivelul corpului ciliar. Se administreaza di 6 in 6 ore sub forma de comprimate de 250mg sau inj. 500mg. TRATAMENTUL CHIRURGICAL atunci cand medicatia generala si locala nu reuseste sa normalizeze presiunea intraoculara. b. Glaucomul primar cu unghi inchis sau glaucomul congestiv Cauza: ridicarea presiunii intraoculare prin inchiderea unghiului irido-corneean. Orice unghi care are o deschidere < 20 grd e susceptibil de a se inchide.

Factori precipitanti ce intervin in determinarea inchiderii unghiului iridocorneean: Blocul pupilar -ochi cu cristalin voluminos -camera anterioara ingusta Rezistenta la scurgerea umorii apoase din camera posterioara in camera ant. Presiunea crescuta ce se formeaza in camera post. Impinge irisul inainte inchderea unghiului (bloc angular) b. Midriaza Factorii ce determina dilatarea pupilei realizeaza blocajul unghiului camerular prin irisul retractat in unghi. c. Mioza Mioticele mai puternice sunt capabile de a precipita atacurile de glaucom la pacinetii cu unghiuri inguste. d. Acomodarea d. Instabilitatea vasomotoare si emotionala congestia corpului ciliar indusa de tulburari vasomotorii tumefactia corpului ciliar + proiectia anterioara a irisului +cresterea productiei de umoare blocada pupilara relativa

apoasa

inchiderea unghiului de filtratie STADIUL PRODROMAL - vederea de cercuri colorate in jurul surselor de lumina - incetosari periodice ale vederii - durei oculare si perioculare (se accentueaza la intuneric, dispar la lumina) Obiectiv: - usoara congestie perikeratica - edem corneean - pupila in semimidriaza - tensiunea oculara ridicata Atacurile repetate determina dezvoltarea sinechiilor periferice anterioare cu impiedicarea permanenta a drenajului umorii apoase. Stadiul de glaucom evoluat se poate manifesta sub forma glaucomului cu unghi inchis cronic si glaucomul acut. c. Glaucomul cu unghi inchis cronic sau glaucomul cronic congestiv Tulburarile vizuale devin permanente si apar modificari caracteristice de camp vizual. Obiectiv: - Congestie perikeratica -edem corneean epitelial -camera anterioara mica pupila usor midriatica, ovalara vertical -atrofia gulerasului pigmentar al irisului - TIO= 30-60 mmHg -excavatie glaucomatoasa a papilei NO Evolutia: e in pusee evolutive urmate de perioade de acalmie Diagnosticul diferential: conjunctivite keratite iridociclite Tratamentul: Chirurgical d. Glaucomul acut cu unghi inchis, blocat Atacul de glaucom de obicei unilateral survine brusc cu: * dureri oculare

* scaderea accentuata a vederii * greata, varsaturi, dureri epigastrice. Examenul obiectiv: - edemul pleoapelor si al conjunctivei - congestie perikeratica - opalescenta corneei - camera anterioara mica - pupila mare - iris congestiv Examenu fundului de ochi se face cu dificultate. Papila e congestiva, vene turgescente, +/- hemoragii pe suprafata retinei. TIO crescuta Evolutia: depinde de precocitatea instituirii tratamentului. Diagnostic diferential: (vezi mai sus) + glaucomul secundar din tumorile intraoculare. Tratament: - sedarea pacientului - acetazolamida - agenti osmotici hipertonici Local: pilocarpina 2% din ora in ora Tratamentul chirurgical este absolut necesar 2. GLAUCOMUL CONGENITAL Pana la 2 ani invelisul corneo-scleral e elastic ceea ce face ca el sa se destinda sub influenta cresterii presiunii intraoculare globul ocular se largeste = ochi buftalm sau hidroftalmie. Simptome obiective: - congestie conjunctivala - megalocornee,parenchim opacifiat - camera anteioara foarte profunda - cristalinul luxat sau subluxat Examenul F.O. excavatie larga cu paloarea papilei n.o. TIO= 40-50 mmHg. Etiologic: factori peristatici: rubeola materna, gripa, toxemia gravidica, lues, tbc, insuficienta ovariana. factori genetici- recesiv autozomal Tratament: Chirurgical 3. GLAUCOMUL SECUNDAR -etiologia si mecanismul patogenic sunt cunoscute. -este precedat de o afectiune oculara care creste presiunea intraoculara - de obicei unilateral Cauze: * afectiuni conjunctivale: sechela dupa arsuri * leucoame corneene aderente * irite si iridociclite * cataracta senila hipermatura, cataracta traumatica, luxatii/ subluxatii. * tumorile intraoculare Neovascularizatie iriana si trabeculara (retina hipoxica) * glaucom postoperator ( extractia cristalinului, keratoplastii ) * afectiuni extraoculare: tumori orbitare, ligatura jugularelor ( prin obstructii venoase extraoculare) Tratament: etiologic 4. GLAUCOMUL ABSOLUT faza de evolutie finala a glaucomului netratat sau care nu a raspuns la tratamentul medicametos sau chirurgical. Examen pol anterior = vasele din jurul corneei au aspect de cap de meduza. Corneea cu edem epitelial. Iris atrofic cu vase de neoformatie. Pupila in semimidriaza rigida. Cristalin opacifiat Tratament: Paleativ, are ca scop ameliorarea durerilor oculare.

OFTALMOLOGIE Atitudinea in cazul unor plagi palpebrale este? - Toaleta plagii

- Sutura plagii - Administrarea de ATPA Atitudinea de urgenta in cazul arsurilor oculare consta in? - Indepartarea resturilor de substanta sau corp strain - spalatura larga cu apa sau ser fiziologic Atitudinea in cazul unei arsuri oculare chimice sau fizice este? - Indepartarea resturilor de substanta - Spalatura larga - Instilare colir cu antibiotic Atacul de glaucom se manifesta prin? - Durere intensa - Cresterea tensiunii intraoculare Atacul de glaucom se manifesta prin? -Durere oculara - Scaderea vederii Care este simptomatologia dominata in conjunctivita acuta purulenta? --secretie conjunctivala purulenta bilaterala --aparitia de fosfene Care este manevra de maxima urgenta ce trebuie aplicata in cazul unei arsuri chimice corneo-conjunctivale? --spalatura oculara Care este simptomatologia pacientului cu atac acut de glaucom? -durere oculara foarte intensa -stare de rau general, greturi, varsaturi Cataracta senila in functie de evolutie poate sa fie? - lncipienta - Matura - Hipermatura Cataracta senil se caracterizeaz prin? - frecvent se manifest dupa 60 de ani - dureri oculare - scderea vederii - tensiune intraocular crescut Ce tratament trebuie aplicat in cazul unei plagi corneene perforate? --tratament colir colir antibiotic, antiseptic --sutura de urgenta Celulele cu conuri? - Asigura vederea diurna, colorata - Populeaza regiunea maculara Ce complicatie poate aparea intr-o uveita anterioara cu secluzie pupilara? -Glaucom Cicatricile comeene sunt? - Macula - Nubecula - Leucom Cornea este un strat al globului ocular? -Transparenta -Avasculara Conjunctivita primavar atica? - E o conjuctivita sezoniera - Apare la persoanele topice (alergice) - Conjunctivita tarsala prezintapapile cu aspect de pavaj Conjunctivita microbiana se manifesta prin? - Secretie mucopurulenta - Congestia conjunctivei palpebrale Conjunctivit primavaratic? - este o afectiune alergic - are caracter sezonier - conjunctiva tarsal prezint papile cu aspect de pavaj (mozaic) - are ca simptom principat prurit i lacrimare Corneea e o membrana a ochiului? - Avasculara

- Transparenta - Bogat inervata Corneea este o structura: -transparenta -bogat inervata Corneea este un strat al globului ocular - avascular - transparent - bine inervat Corpul ciliar este format din. - Muschiul ciliar - Procesele ciliare corpii straini intraoculari se pot diagnostica prin urmatoarele metode? - Echografie Radiografie Dacriocistita este inflamatia: - Sacului lacrimal Diagnosticul pozitiv al corpilor strini intraoculari se face prin: - echografie ocular - radiografie orbit Dacriocistita cronica are casemn patognomonic - Epifora Examinarea corneei se face prin? - Examenul la lumina zilei - Examenul la biomicroscop - Examenul cu fluoresceina Entropionul este. - Rasfrangerea marginii libere a pleoapei inauntru Enumerati componentele aparatului lacrimal: -e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. --CAILE LACRIMALE- punctele lacrimale- canaliculele lacrimale- sacul lacrimal- canalul lacrimonazal Glaucomul secundar poate fi urmarea unui? - traumatism - iridociclite

Hernoragia subconjunctivala este o afectiune care apare? - Spontan - La hipertensivi - La diabetici - Traumatic Hipopionul este? - Depozite alb galbui labazacamerei anterioare Hemoragia subconjunctival este o afectiune care apare? - spontan - la hipertensivi - la diabetici - traumatic - la pacientii cu tuse convulsiv In conjunctivite observam: ????hiperemie conjunctivala superficiala a. hiperemie conjunctivala profunda b. sinekii posterioare c. formatiuni nodulare conjunctivale In obstrutia de artera centrala a retinei? - Acuitatea virala este scazuta panaladisparitia perceptiei luminoase - La nivelul maculei se observa o pata rosie, "cireasa maculara" - Apare lrecvent la pacinetii hipertensivi, diabetici, cu ateroscletoza generalizata In patologia orbitei cel mai frecvent semn obiectiv este? - Exoftalmia

In fata unul ochi rosa, unul din urmatoarele elimina diagnosticul de conjuncti: ----? Senzatie de misip in ochi Instalarea in sacul conjunctival a unei solutii de fluoresceina produce ... in: a. Glaucomul cronic b. keratinta herpetica superficiala c . Iridociclita acuta d. Ulcer corneean ln cazul unei plagi corneene perforante pacientul prezinta? -Hipotonie oculara -Durere oculara -Scaderea acuitatii vizuale n caz de traumatisme oculare perforante, care este atitudinea terapeutic de urgen? - profilaxia antitetanic - toaleta si sutura plgii - antibioterapia local i general - administrarea de antalgice Iridociclita acuta se manifesta prin? - Mioza - Fotofobie Iridociclita acuta se caracterizeaza prin? - Congestie intensa perikeratica - Durere oculara - Sinechii posterioare Leziunile comeene cu aspect dendritic (ramurica de brad) apar in? - Keratita herpetica

Mediile transparente ale globului ocular sunt: - cristalin - vitros - corneea O dezepitelizare corneeana se panseaza pana cand: -nu mai coloreaza cu fluoresceina Obliterarea de artera centrala a retinei apare? - Brusc obliterarea de vena centarala a retinei beneficiza de urmatorul tratament? - Vasodilatatoare - Anticoagulante Orgeletul reprezinta inflamatia? - Gld. Zeiss Orgeletul extern reprezinta inflamatia? - Glandelor Zeiss Pacient cu durere oculara, fotofobie, mioza fixa, congestie peri-limbica(perikeratica) si acuitate vizuala diminuata, este suferind de: a. conjunctivita acuta b. iridociclita acuta(uveita acuta) ---glaucom acut c. obstructie de artera centrala a retinei Pacient cu durere oculara, mioza, congestie conjunctivala perikeratica si acuitat e vizaala diminuata este suferind de? - Iridociclita acita Pansamentul se aplic pe ochi n cazul leziunilor corneene p - corneea nu mai coloreaz cu fluorescein Precipitatele retrocorneene sunt semne de? - uveita anterioara Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou nascutului se face prin? - instilarea de nitrat de Ag 1o/o (metoda Crede) Reactia pupilei la lumina este? - Se micsoreaza Tratamentul in cazul unui corp strain comeean consta in?

- Extractia corpului strain - Administrearea de midriatic, antibiotic si epitelizant - Pansamen Tratamentul ulcerului corneean se face cu? - Midriatice -Antibiotice Triada diagnostica in glaucomul cronic simplu este? -Escavatia papileo nervului optic - Modificari de camp vrzual - Cresterea presiunii intraoculare Tratamentul keratitei logoftalmice este: -Lacrimi artificiale Tratamentul keratitei herpetice consta in? - administrare de vitamine - Pansamemnt - Administrare de aciclovir Tratamentul keratitei herpetice consta in? - Pansament pana la vindecarea leziunii - Administrare de epitelizarte - Antivirale Tratamentul unei conjunctivite micrbiene se face cu: - Antibiotic Tratamentul local al unei iridociclite include: - Cortizon - Midriatice Tunica nervoasa este: - Retina Tulburarile de statica ale pleoapei se manifesta prin? - Entropion - Ectropion Un barbat suna la urgente afirmand ca i-a intrat in ochi clor. il sfatiut sa: - Sa se spele ochiul cu apa timp 15 min apoi sa se prezinte la medicul oftalmolog Zona zoster oftalmic: - poate s dea complicatii oculare - e nsotit de dureri frontale intense - se caracterizeaz prin aparitia de vezicule la nivelul tegumentului pleoapelor - e produs de virusul varicelo/zosterian Zona zoster oftalmica? - Poate sa dea complicatii oculare - E insotita de dureri frontale intense -Se caracterizeazaprin aparitia de vezicule la nivelul tegumentului pleoapelor