Igiena alimentaţiei 13.

Carnea de vită conţine proteine

[x] 13-18%;
[ ] 25-30%;
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic
[ ] 30-35%;
[ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
[ ] 35-45%;
[x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
[ ] 45-50%.
[ ] Dereglarea văzului în întuneric;
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
[ ] Fragilitatea unghiilor;
[ ] Scade rezistenţa organismului;
[ ] Căderea părului.
[x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la
[ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
păstrarea lor şi prelucrare culinar
[ ] Temperatura rece a mediului;
[ ] Mediul alcalin;
[ ] Presiunea atmosferică scăzută.
[x] Mediul acid;
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
[ ] Oxigenul;
[ ] 10-20mg;
[ ] Sărurile metalelor grele;
[ ] 20-50mg;
[ ] Temperaturile ridicate.
[ ] 50-70mg;
3. Produs alimentar, sursă de retinol
[x] 70-100mg;
[ ] Morcov;
[ ] 120-140 mg.
[x] Caşcaval;
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
[ ] Tomate;
[x] Da, în ficat;
[ ] Ardei dulci;
[ ] Nu;
[ ] Ceapă verde.
[ ] Da, în intestin;
4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism
[ ] Da, în ţesutul adipos;
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
[ ] Da, în oase.
[ ] Administrarea de laxative;
17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
[x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
[ ] Cefalee;
[ ] Spălături gastrice;
[ ] Anorexie;
[ ] Administrarea antibioticelor.
[ ] Căderea părului;
5. Amanitina se conţine în
[ ] Fragilitate şi dureri osoase;
[ ] Erburi sălbatice;
[x] Keratoconjunctivită.
[ ] Neghină;
18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
[x] Ciuperci otrăvitoare;
[x] Procentul de glucide;
[ ] Cartof crescut;
[ ] Umiditatea;
[ ] Seminţele fructelor
[ ] Aciditatea;
6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de
[ ] Porozitatea .
[ ] Salată din legume;
19. Laptele influenţează aciditatea gastrică
[ ] Produse din carne conservată;
[ ] Proprietăţi organoleptice;
[ ] Cofetărie cu cremă;
[ ] Sporeşte;
[ ] Ouă de raţe, gâşte;
[ ] Nu influenţează;
[x] Produse lactate.
[x] Reduce;
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
[ ] Ameliorează.
[ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
[ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
[ ] Densitate;
[ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
[x] Aciditate;
[x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
[ ] Cantitatea de grăsimi;
[ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
[ ] Proba la amidon;
8. Aciditatea laptelui se exprimă în
[ ] Proba la pasteurizare.
[ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru
[ ] Grade de aciditate;
[ ] Metabolismul bazal;
[x] Grade Tёrner;
[x] Eforturi musculare;
[ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
[ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
[ ] Grade C.
[ ] Menţinerea temperaturii corpului;
9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este
[ ] Eliminarea produselor catabolice.
[x] Proprietăţi organoleptice;
22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie
[ ] Cantitatea de proteine;
[ ] Botulismul;
[ ] Cantitatea de vitamine;
[ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
[ ] Cantitatea de glucide;
[x] Intoxicaţiile stafilococice;
[ ] Cantitatea de săruri minerale.
[ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include
[ ] Micotoxicozele.
[ ] Lapte degresat;
Ouăle mai frecvent pot fi cauză a
[ ] Brânză de vaci;
[ ] Toxicozei stafilococice;
[x] Alimente - surse cu pectină;
[ ] Botulizmului;
[ ] Produse acidolactice;
[x] Salmonelozei;
[ ] Ouă.
[ ] Febrei tifoide;
[ ] Aflotoxicozei.
23. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic
11. Laptele este pasteurizat prin
[ ] Apar de obicei subit;
[x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene
[ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
vegetative;
[ ] Sunt patologii necontagioase;
[ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate
[x] Sunt patologii contagioase;
(100oC);
[ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .
[ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
24. Vitamina D nu este implicată în
[ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene
[ ] Reglează metabolismul calciului;
vegetative şi sporulate;
[x] Ia parte la metabolismul glucidic;
[ ] Acţiunea temperaturii scăzute.
[ ] Reglează metabolismul fosforului;
12. Aciditatea laptelui proaspăt este
[ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;
[ ] 15oT;
[x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.
[x] 20oT;
25. O cantitate mai mare de energie necesită digestia
[ ] 25oT;
[x] Proteinelor;
[ ] 30oT;
[ ] Lipidelor;
[ ] 35oT.

1
[ ] Glucidelor; [x] Cantitatea de vitamine;[x] Cantitatea de glucide;
[ ] O alimentaţie mixtă; [x] Cantitatea de săruri minerale.
[ ] O alimentaţie raţională. 40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
26. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de [x] Pâine;
substanţe nutritive" vizează pentru populaţia adultă [ ] Lapte;
[ ] Două grupuri; [x] Legume;
[ ] Trei grupuri; [ ] Peşte;
[ ] Patru grupuri; [ ] Carne.
[x] Cinci grupuri. 41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după
27. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
alimente" chirurgii se referă la grupul [ ] Proprietăţile organoleptice;
[ ] Unu; [x] Conţinutul de vitamine;
[ ] Doi; [ ] Inofensivitate;
[x] Trei; [x] Conţinutul de săruri minerale.
[ ] Patru; 42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de
[ ] Cinci. [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
29. Pentru avitaminoza A este caracteristic [x] Proprietăţile organoleptice;
[x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; [ ] Conţinutul de vitamine;
[ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii; [x] Inofensivitate;
[x] Dereglarea văzului în întuneric; [ ] Conţinutul de săruri minerale.
[x] Fragilitatea unghiilor; 43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de
[x] Căderea părului. [ ] Conţinutul sporit de proteine;
30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
[x] Diaree; [x] Conţinutul de săruri minerale;
[x] Cefalee; [x] Conţinutul de vitamine;
[ ] Rahitism; [ ] Conţinutul de lipide.
[ ] Osteoporoză; 44. O alimentaţie echilibrată presupune
[x] Depuneri de calciu în ţesuturi. )[x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul
31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
[x] Mediul alcalin; [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al
[ ] Mediul acid; organismului;
[x] Oxigenul; [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
[x] Sărurile metalelor grele; [ ] Regim optim de alimentare;
[x] Temperaturi ridicate. [ ] Alimente calitative.
32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP" 45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii
[ ] Convulsii; [x] Masa reală corespunde celei ideale;
[x] Dermatite; b[x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
[x] Diaree; [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din
[x] Demenţă; raţia alimentară;
[ ] Cefalee. [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP [ ] Regimul alimentaţiei.
[x] Convulsii; 46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii
[ ] Dermatite; [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
[ ] Diaree; [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
[ ] Demenţă; [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din
[x] Cefalee. raţia alimentară;
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1" [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
[ ] Orez decorticat; [x] Regimul alimentaţiei.
[x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară; 47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă
[x] Cerealiere ; [x] Lapte degresat;
[x] Drojdie de bere; [x] Brânză de vaci;
[x] Leguminoase uscate. [ ] Alimente - surse se pectină;
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt [x] Produse acidolactice;
[ ] "B6"; [x] Ouă .
[x] "A"; 48. Vitamine hidrosolubile sunt
[x] "D"; [x] C,P;
[ ] "F"; [x] B1, B2, B6, B12;
[x] "E". [x] B15, B4, B8;
36. Amanitină nu se conţine în [ ] A;
a) [x] Ierburi sălbatice; [ ] D.
[x] Neghină; 49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
[ ] Ciuperci otrăvitoare; [ ] C,P;
[x] Cartof crescut; [ ] B1, B2, B6, B12;
[x] Seminţele fructelor.
37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile [ ] B15, B4, B8;
[x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc); [x] A;
[x] Leagă cationi metalici; [x] D.
[x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi 50. Rolul biologic al vitaminei B1
descompunere a tubului digestiv, microorganismele; [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
[x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului [x] Implicată în metabolismul proteinelor;[x] Implicată în metabolismul
digestiv; lipidelor;
[ ] Sunt surse de energie. [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
38. Importanţa biologică a colesterolului [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.
[x] Este preor al bilei; 51. Consecinţele carenţei vit. "D"
[x] Este preor al ergocalciferolului;[x] Este parte componentă al celulelor [ ] Ciroza ficatului;
nervoase; [x] Rahitizm la copii;
[ ] Întră în structura vaselor sangvine;[ ] Intră în structura muşchilor striaţi. [x] Hipotonie musculară;
39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS [x] Osteomalacie;
[ ] Proprietăţi organoleptice; [ ] Hipercalciemie.
[x] Cantitatea de proteine;

2
52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt 65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară
[x] Morcovi; [x] Debut acut;
[ ] Unt; [ ] Manifestare epidemică;
[x] Fructe; [ ] Contagiozitate;
[x] Ceapă verde; [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
[x] Ardei dulci. [ ] Manifestare tardivă.
53. Rolul biologic al vitaminei "A"S 66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt
[x] Influenţează creşterea organismului; [x] Stafilococice;
[x] Normalizează diferenţierea epiteliului; [ ] Streptococice;
[x] Intră în structura pigmenţilor retinieni; [x] Botulismul;
[ ] Influenţează sinteza lipidelor; [ ] Salmoneloza;
[ ] Influenţează sinteza glucidelor. [ ] Fuzario-toxicoza.
54. Rolul biologic al vitaminei "C" 67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt
[x] Măreşte rezistenţa organismului; [ ] Stafilococice;
[x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen; [x] Streptococice;
[x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere; [ ] Botulismul;
[ ] Contribuie sinteza glucidelor; [x] Salmoneloza;
[ ] Contribuie sinteza aminoacizilor. [x] Fuzarioza.
55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de 68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
[x] Asimilarea bună; [x] Rezistă fierberea;
[x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară; [ ] Distrusă de to +80o C;
[ ] Conţinutul sporit de vitamina C; [x] Rezistă îngheţarea;
[x] Conţinutul sporit de calciu; [x] Mediul alcalin este favorabil;
[ ] Proprietăţi organoleptice. [ ] Mediul acid este favorabil.
56. Numiţi proteinele laptelui 69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile
[x] Cazeină; [ ] Rezistă fierberea;
[x] Lactoalbumină; [x] Distrusă de to +80o C;
[ ] Vitelină; [ ] Rezistă îngheţarea;
[x] Lactoglobulină; [ ] Mediul alcalin este favorabil;
[ ] Lecitină. [x] Mediul acid este favorabil.
57. Nu sunt proteine ale laptelui 70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de
[ ] Cazeină; [ ] Jamboane;
[ ] Lactoalbumină; [ ] Peşte roşu;
[x] Vitelină; [ ] Semifabricate din carne;
[ ] Lactoglobulină; [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
[x] Lecitină. [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia 71. Rolul biologic al vitaminei "D3"
unora [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
[ ] Organoleptici; [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
[ ] Porozitate; [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
[x] Permeabilitate pentru apă; [x] Vitamină antirahitică;
[x] Alcalinitate; [ ] Este un antioxidant.
[ ] Aciditate. 72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt
59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor [x] Cefalee;
[ ] De conţinutul fosfoproteinelor; )[x] Anorexie;
[ ] De diversitatea aminoacizilor; [x] Căderea părului;
[x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali; [x] Fragilitate şi dureri osoase;
[x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali; [ ] Keratoconjunctivită.
[ ] De conţinutul calciului. 73. Rolul biologic al vitaminei "B2"
60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de [ ] Reglează hematopoeza;
[x] Asimilare bună; [x] Reglează respiraţia tisulară;
[x] Valoare energetică mare; [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
[ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare; [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
[ ] Conţinut mare de vitamine A şi D; [ ] Contribuie sinteza colagenului.
[x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi. 74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de [x] Proprietăţi organoleptice;
[x] Conţinutul sporit de glucide; [x] Determinarea acidităţii;
[ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor); [x] Determinarea porozităţii;
[x] Asimilarea bună; [x] Determinarea umidităţii;
[x] Conţinutul sporit de potasiu; [ ] Determinarea lipidelor.
[x] Conţinutul de vitamina C . Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de
62. Fibre alimentare conţin produsele: [x] Asimilabilitate bună;
[x] Crupele de popuşoi; [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
[ ] Cartofii; [x] Conţinutul de calciu;
[ ] Crupele de griş; [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
[x] Crupele de ovăs; [x] Conţinutul de fosfor.
[x] Crupele de hrişcă. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale
63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele [ ] Calciu;
[ ] Crupele de popuşoi; b) [ ] Potasiu;
[x] Cartofii; [x] Fier;
[x] Crupele de griş; [x] Fosfor;
[ ] Crupele de ovăs; [x] Magneziu.
[ ] Crupele de hrişcă. 77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia
64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie [ ] Organoleptici;
[x] Gradul efortului fizic; [ ] Bacteriologici;
[x] Masa ideală a corpului; [ ] Chimici;
[x] Vârsta, sexul; [x] Aciditate;
[x] Metabolismul bazal; [x] Porozitate.
[ ] Regimul alimentar.

3
78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a 90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
[x] Aterosclerozei; [x] Apar de obicei subit;
[ ] Hemeralopiei; [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
[ ] Bolii Kwashiorkor; [x] Sunt patologii necontagioase;
[x] Cancerului intestinului gros; [ ] Sunt patologii contagioase;
[x] Obezităţii. [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este 91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent
a[x] Reduc nivelul colesterolului în sânge; [ ] Vara;
[x] Stimulează activitatea unor enzime; [ ] Toamna;
[ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge; [x] Iarna;
[x] Întră în structura lipidelor de construcţie; [x] Primăvara;
[ ] Formează cu colesterolul esteri [ ] Permanent.
92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal [ ] Lipide;
[ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal; [x] Proteine;
[x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal; [x] Glucide;
[x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine [ ] Vitamine liposolubile;
dezvoltată; [x] Vitamine hidrosolubile.
[x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe; 93. Pâinea nu este sursă de
[ ] Nu influenţează. [x] Lipide;
81. Micotoxicozele sunt cauzate de [ ] Proteine;
[ ] B. perfrighens; [ ] Glucide;
[x] Claviceps purpurea; [x] Vitamine liposolubile;
[x] Rhizopus; [ ] Vitamine hidrosolubile.
[x] Aspergillus flavus; 94. Vitamine liposolubile sunt
[ ] Cl. botulinum. [x] Retinol;
82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de [ ] Tiamină;
[x] B. perfrighens; [ ] Piridoxină;
[ ] Claviceps purpurea; [x] Tocoferoli;
[ ] Rhizopus; [ ] Acid ascorbic.
[ ] Aspergillus flavus; 95. Produse furnizoare de vitamina C
[x] Cl. botulinum. [x] Cartofi;
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt [ ] Morcov;
[ ] Stafilococul enterotoxigen; [x] Varză;
[x] Cl. perfringens; ) [ ] Ceapă;
[x] E. Coli; e[ ] Citrice.
[ ] Salmonelele; 96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale
[ ] Cl. Botulinum. [x] Greutatea corpului;
84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de [x] Vârstă;
[x] Stafilococul enterotoxigen; [x] Condiţiile climatice;
[ ] Cl. perfringens; [x] Sex;
[ ] E. Coli; [ ] Pofta de mâncare.
[x] Salmonele; 97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici
[x] Cl. Botulinum. [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
85. Caracteristic pentru botulism este [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
[ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
(prăjituri, torturi); [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
[x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
[x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; 98. Produsele furnizoare de glucide
[x] Dereglarea actului de deglutiţie; [x] Fructele şi legumele;
[ ] To corpului crescută. b[ ] Carnea şi derivatele ei;
[x] Laptele şi derivatele lui;
86. Pentru botulism nu e caracteristic [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
[x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
(prăjituri, torturi); 99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară
[ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; a) [ ] Pâinea;
[ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; b) [x] Carnea şi derivatele ei;
[ ] Dereglarea actului de deglutiţii; [x] Laptele şi produsele lactate;
[x] To corpului crescută. [ ] Fructele şi legumele;
[x] Ouăle.
87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice 100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
[ ] To C corpului creşte brusc; [x] Fructe;
[x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; [x] Legume;
[x] To C corpului normală [ ] Carne;
;[x] Diaree extenuantă; [ ] Pâine albă;
[ ] Constipaţi. [x] Pâine neagră.
88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic 101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
[x] To C corpului creşte brusc; [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
[ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; [x] Cauzate de subalimentaţie;
[ ] To C corpului normală; [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
[ ] Diaree extenuantă; [ ] Intoxicaţiile alimentare;
[x] Constipaţi. [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene 102. Fructele sunt surse de
[x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare; [x] Vitamine hidrosolubile;
[x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, [ ] Lipide;
termen de întrebuinţare ş.a.); [x] Microelemente;
[x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară; [x] Săruri minerale;
[ ] Imunizarea populaţiei; [x] Glucide.
[x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.

4
103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de 115. Subnutriţia reprezintă:
[ ] E.Coli; [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
[x] Cl.Botulinum; [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
[x] Salonină; substanţe nutritive;
[x] Amigdalină; [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
[ ] Cl.perfringhens. [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
104. Indicii integrităţii laptelui sunt [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
[x] Densitatea; microorganisme .
[ ] Conţinutul de proteine; 116. Hiperalimentaţia reprezintă:
[x] Conţinutul de lipide; a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
[ ] Aciditatea; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
[ ] Conţinutul sărurilor minerale. substanţe nutritive;
105. Produsele furnizoare de caroteni sunt c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
[ ] Carne; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
[x] Ardei graşi; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
[ ] Frişcă; microorganisme.
[x] Măcieş; 117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
[x] Spanac. a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
[ ] Cefalee; substanţe nutritive;
[ ] Tulburări ale somnului; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
[ ] Dureri în oase; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
[x] Hipertenzie arterială; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
[x] Dereglări psihice. microorganisme.
107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt 118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
grupate în a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
[x] Energogene; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
[x] Preponderent plastice; substanţe nutritive;
[ ] Apă; c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
[x] Substanţe catalitice; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
[ ] Substanţe toxice. e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt microorganisme.
[ ] Sărurile minerale; 119. Consecinţele subnutriţiei sunt:
[ ] Vitaminele; a) [ ] obezitatea;
[x] Lipidele; b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;
[x] Glucidele; c) [ ] fluoroza;
[ ] Proteinele. d) [x] încetinirea metabolismului;
109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt e) [x] scăderea în greutate.
[x] Sărurile mineral; 120. Consecinţele subnutriţiei sunt:
[ ] Vitaminele;; a) [x] reducerea masei musculare;
[ ] Lipidele; b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
[ ] Glucidele; c) [ ] unele hepatite cronice;
[x] Proteinele. d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a.
110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt nocevităţi de mediu.
[ ] Proteinele; 121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
[ ] Lipidele; a) [x] obezitatea;
[ ] Glucidele; b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;
[x] Vitaminele; c) [x] fluoroza;
[x] Microelementele. d) [ ] încetinirea metabolismului;
111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt e) [ ] scăderea în greutate.
[x] Aminoacizii esenţiali; 122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
[ ] Lipidele; a) [ ] reducerea masei musculare;
[x] Acizii graşi polinesaturaţi; b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
[x] Vitaminele; c) [x] unele hepatite cronice;
[x] Sărurile minerale. d) [x] diabet zaharat;
112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a.
[x] Glucidele; nocivităţi de mediu.
[x] Lipidele; 123. Tipurile subnutriţiei sunt:
[ ] Vitaminele; a) [x] subnutriţia secundară;
[ ] Sărurile minerale; b) [ ] forma absolută;
[ ] Aminoacizii esenţiali. c) [ ] rahitismul;
113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează d) [x] subnutriţia primară;
[x] Dereglarea sistemelor fermentative; e) [ ] forma relativă.
[x] Scăderea metabolismului bazal; 124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
[x] Scăderea termogenezei; a) [x] guşa endemică;
[x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin; b) [x] ateroscleroza;
[ ] Accelerarea metabolismului bazal. c) [x] rahitismul;
114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează d) [ ] diabet;
[x] Dereglarea funcţiei ficatului; e) [x] avitaminozele.
[x] Dereglarea funcţiei rinichilor; 125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
[x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale; a) [x] caria dentară;
[ ] Scăderea metabolismului bazal; b) [ ] fluoroză;
[x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos. c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.

5
126. Formele hiperalmentaţiei sunt: e) [ ] animalele cu sânge rece.
a) [ ] secundară; 139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:
b) [x] absolută; a) [ ] fecală;
c) [ ] rahitismul; b) [x] alimentară;
d) [ ] primară; c) [ ] transmisibilă;
e) [x] relativă. d) [ ] transplacentară;
127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă: e) [ ] intestinală.
a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă; 140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor a) [ ] transplacentar;
substanţe nutritive; b) [ ] intestinal;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă; d) [ ] prin picături;
e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor e) [ ] de contact.
contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu 141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:
substanţe toxice. a) [x] cu cartofi încolţiţi;
128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în: b) [ ] cu ciuperci microscopice;
a) [x] de etiologie necunoscută; c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;
b) [x] microbiene; d) [x] cu organele unor specii de peşte;
c) [ ] virale; e) [x] cu pesticide.
d) [x] nemicrobiene; 142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:
e) [ ] parazitare. a) [x] cu carne de prepeliţă;
129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de: b) [x] cu harbuz;
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului; c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
b) [ ] ora consumării alimentelor; d) [ ] cu cartofi încolţiţi;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni; e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine; 143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor. a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin: b) [ ] persoanele cu vârstă medie;
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ; d) [x] femeile însărcinate;
c) [x] toxine ale stafilococul; e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
d) [x] micotoxine; 144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii
e) [ ] germeni condiţionat patogeni. alimentare sunt:
131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin: a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte
b) [x] toxine ale bacilului botulinic; contaminate şi insuficient preparate termic;
c) [x] toxine stafilococice; c) [ ] fumatul;
d) [ ] micotoxine; d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni. e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în de dezvoltare.
132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin: 145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific; a) [ ] respectarea CMA;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic; b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] toxine stafilococice; c) [ ] depistarea surselor;
d) [ ] micotoxine; d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi
e) [x] germeni condiţionat patogeni. formării toxinelor în conservele pregătite;
133. Formele botulismului sunt: e) [x] sterilizarea corectă.
a) [ ] bacterian; 146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
b) [x] infantil; a) [ ] respectarea CMA;
c) [ ] infecţios; b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la
d) [x] de plagă; întreprinderile alimentare;
e) [x] alimentar. c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
134. Simptome specifice ale botulismului sunt: d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor
a) [ ] artralgii; alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
b) [x] dereglări de vorbire; e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
c) [x] diplopie; 147. Profilaxia micotoxicozelor:
d) [x] dereglare a deglutiţiei; a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi
e) [x] midriază. produselor alimentare;
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu: b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi
a) [x] amigdalită; formării toxinelor în conserve;
b) [x] furuncul; c) [ ] sterilizarea corectă;
c) [x] plăgi purulente; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a
d) [ ] gastrită; nutreţurilor;
e) [x] panariciu. e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
136. Purtători facultativi de stafilococ sunt: 148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită; a) [x] respectarea CMA;
b) [x] animalele cu mastită; b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor
c) [ ] rozătoarele; alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
d) [ ] ţânţarii; c) [ ] depistarea surselor;
e) [ ] insectele. d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
137. Numiţi formele micotoxicozelor: e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul; IGIENA UI
c) [ ] echinococoza; 149. Definiţia corectă a climei este
d) [ ] balantidioza; a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce
e) [x] aflotoxicoza. condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii: b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o
a) [ ] insectele; perioadă scurtă de timp;
b) [x] omul; c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
c) [x] animalele; d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
d) [ ] rozătoarele; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.

6
150.Definiţia corectă a vremii este Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei
a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în deul unui anotimp; a) [ ] Troposferă;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat; b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere c) [ ] Mezosferă;
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi; d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp. e) [ ] Exosferă.
150. Definiţia corectă a microclimatului este Definiţi umiditatea absolută a aerului
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to
aerului dintr-un spaţiu limitat; C dată;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere; b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată; 1m3 de aer;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;
dat; d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea temperatura în momentul determinării;
dată. e) [ ] Punctul de rouă.
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a
spectrului solar
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din 155. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu
diapazonul B; a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din b) [x] Catatermometrul;
diapazonul C; c) [ ] Anemometrul cu cupe;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte; d) [ ] Actinometrul;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi; e) [ ] Psihrometrul.
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase. Cu temperatura efectivă se apreciază
151. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
spectrului solar b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase; c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
A; e) [ ] Temperatura corpului.
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
C; a) [ ] Ultraviolete A;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul b) [x] Ultraviolete B;
B; c) [ ] Ultraviolete C;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii . d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.
152. Insolaţia e cauzată de acţiunea Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic
a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi; a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte; b) [x] Troposfera;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase; c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A. e) [ ] Exosfera .
Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare 156. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este
a) [x] Ultraviolete – C; a) [ ] 20-40%;
b) [ ] Ultraviolete – A; b) [x] 40-60%;
c) [ ] Ultraviolete – B; c) [ ] 60-80%;
d) [ ] Infraroşii scurte; d) [ ] 80-90%;
e) [ ] Infraroşii lungi. e) [ ] 90-100%.
Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului
a) [x] 7 – 8%; a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] 9 – 10%; b) [ ] Barograful;
c) [ ] 11 – 12%; c) [x] Psihrometrul ;
d) [ ] 13 – 14%; d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] 15 – 16%. e) [ ] Actinometrul.
Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer
până la:
a) [x] 8 – 10%; 157. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde
b) [ ] 5 – 7%; în fond de unul din factorii enumeraţi mai jos
c) [ ] 3 – 6%; a) [ ] T 0 aerului;
d) [ ] 2 – 4%; b) [ ] Umiditatea aerului;
e) [ ] 1 – 3%. c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
Roza frecvenţei vânturilor ne arată d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului; e) [ ] Roza vânturilor .
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp; 158. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând
d) [ ] Numărul de zile cu vânt; a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;
o
e) [ ] Numărul de zile fără vânt. b) [x] t C, umiditatea, viteza curenţilor de aer;
c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
153. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe; e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
b) [ ] A facilita mersul analizei; 171. În aerul atmosferic se conţine CO2
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată; a) [ ] 0,12-0,09%;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate; b) [ ] 0,08-0,07%;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate. c) [ ] 0,06-0,05%;
154. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul d) [x] 0,04-0,03%;
atmosferic e) [ ] 0,03–0,01%.
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.

7
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
evidente la cei expuşi a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
a) [ ] 2-3%; b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
b) [x] 4-5%; c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
c) [ ] 6-7%; d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
d) [ ] 10%; e) [ ] Sporeşte termogeneza.
e) [ ] 15%. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea
173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat; b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat; c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos; d) [x] Radiaţiilor luminoase;
d) [x] Presiunea atmosferică; e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
e) [ ] Umiditatea aerului.
Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este 177. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul
a) [ ] Poluanţi iritanţi; bazal
b) [x] CO2; a) [ ] Scade;
c) [ ] NH3; b) [x] Creşte;
d) [ ] Poluanţi asfixianţi; c) [ ] Nu se modifică;
e) [ ] CO. d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
Transportul auto poluează aerul cu e) [ ] Oscilează în diapazon mic.
a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice; 178. Numărul de aeroioni grei este mai mare în
d) [x] Plumb; a) [x] Oraşele mari industriale;
e) [ ] Hidrogen sulfurat. b) [ ] Localităţile rurale;
Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile c) [ ] Pe malul mării;
a) [ ] Ultraviolete zona A ; d) [ ] Lângă cascade;
b) [ ] Ultraviolete zona B.; e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii; 179. Aerul poluat conţine
e) [ ] Luminoase . a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
174. Umiditatea relativă a aerului este c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută; d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă; e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul; 180. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone
e) [ ] Punctul de rouă. a) [ ] Una;
Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia b) [ ] Două;
a) [x] Radiaţie negativă; c) [ ] Trei;
b) [ ] Temperatura aerului crescută; d) [ ] Patru;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută; e) [x] Cinci.
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută; Caracteristicile generale ale climei sunt
e) [ ] Radiaţie pozitivă. a) [x] Stabilitate în timp;
Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu b) [ ] Instabilitate în timp;
excepţia c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
a) [ ] Creşterea to C cutanate; d) [ ] Modificările sunt posibile în deul zilei;
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii; e) [ ] Modificările sunt posibile în deul anotimpului.
c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului; 181. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice
e) [ ] Creşterea to C corpului. a) [x] Zonele polare;
Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin b) [x] Zona tropicală;
a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat; c) [x] Zonele temperate;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice; d) [ ] Zonele de climat nespecific;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat; e) [ ] Zonele de climat excitant.
d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer. 182. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în
a) [x] Climat excitant;
175. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a b) [x] Climat indiferent ;
aerului în încăperi c) [x] Climat intermediar;
a) [ ] Actinometrul; d) [ ] Climat marin;
b) [ ] Anemometrul; e) [ ] Climat de stepă.
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful. 183. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin
Ce reprezintă procesele de termoreglare a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
fiziologice de termogeneză şi termoliză; c) [x] Scăderea termogenezei;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă; d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe; e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei. 184. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin
176. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
manifestă acţiune b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
a) [ ] Tonizantă generală; c) [x] Sporirea termogenezei;
b) [ ] Acţiune optimă; d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
c) [ ] Generatoare de vitamina D; e) [ ] Diminuarea termogenezei.
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică. 185. Vremea se caracterizează prin
a) [x] Instabilitate mare în timp;

8
b) [ ] Stabilitate în timp; d) [ ] Agravarea bolilor;
c) [x] Modificări în deul zilei; e) [x] Coroziunea metalelor.
d) [ ] Modificări în deul anului;
e) [ ] Modificări în deul a sute de ani. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt
a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
186. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a c) [x] Apariţia cancerului;
organismului la condiţii climatice noi; d) [x] Agravarea bolilor;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai; e) [ ] Coroziunea metalelor.
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice; Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă. a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
În faza iniţială de aclimatizare se produc b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central; c) [x] Plantarea zonelor verzi;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central; d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt
Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
factorilor de microclimat asupra organismului sunt b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
a) [x] Fizice; c) [x] Plantarea zonelor verzi;
b) [ ] Chimice; d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
c) [ ] Bacteriologice; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt
a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
187. Catatermometria este o metodă pentru determinarea b) [ ] Plantarea zonelor verzi;
a) [x] Capacităţii de răcire a aerului; c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului; d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
c) [ ] Temperaturii aerului; e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat . 192. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi
recoltate prin metodele
188. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre a) [x] De substituţie;
a) [ ] Temperatura aerului; b) [x] De aspiraţie;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici; c) [x] De sedimentare;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului; d) [ ] De compresie;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat; e) [x] De vacuum .
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
193. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele
189. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă a) [ ] De vacuum;
a) [x] Temperatura aerului; b) [x] De sedimentare;
b) [x] Umiditatea aerului; c) [x] De filtrare;
c) [x] Viteza de mişcare a aerului; d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
d) [ ] Presiunea atmosferică; e) [ ] De substituţie.
e) [x] Radiaţiile calorice. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile
190. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor a) [ ] Troposferă;
ultraviolete b) [x] Stratosferă;
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare; c) [ ] Mezosferă;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat; d) [x] Heterosferă;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului; e) [ ] Exosferă.
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice; 194. Termoliza prin evaporare se caracterizează
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină. a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise; c) [ ] Creşte în aerul viciat;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic; d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice; e) [ ] Creşte în aerul umed.
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale. 195. Termoliza prin radiaţie se caracterizează
Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
a) [x] Transportul terestru, aerian; b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
b) [ ] Eroziunea solului; c) [x] Depinde de gradientul termic;
c) [x] Procesele industriale; d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului; e) [ ] Creşte în aerul viciat.
e) [ ] Erupţiile vulcanice. Organismul reacţionează la suprarăcire prin
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;
191. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt b) [x] Scade rezistenţa organismului;
a) [x] Transportul terestru, aerian; c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
b) [ ] Eroziunea solului; d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
c) [x] Procesele industriale; e) [ ] Creşte temperatura corpului.
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.

Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt 196. Temperatura efectivă este

a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase; a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor; b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi
c) [ ] Apariţia cancerului; reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;

9
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra d) [x] Fizică;
organismului; e) [ ] Socială.
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
206. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt
197. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului [ ] Asfixiante;
a) [x] Excită centrul respirator; [ ] Cancerigene;
b) [x] Influenţează receptorii din vase; [x] Iritante;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei; [x] Fibrozante;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2; [ ] Mutagene.
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
198. Sindromul de decompresiune se produce prin 207.
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari; Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos; a) [x]De sedimentare;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase; b) [x] Gravimetrică;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi; c) [ ] Biologică;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor. d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.
199. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:
a) [x] CO; 208. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin
b) [ ] CO2; a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
c) [x] NH3; b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
d) [x] O3; c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
e) [x] SO2. d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
200. În vicierea aerului nu intervin factorii
a) [ ] Aerul expirat; 209. Homosfera include straturile atmosferei
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane; a) [x] Mezosfera;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului; b) [x] Stratosfera;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2; c) [x] Troposfera;
e) [x] Concentraţia N2. d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.
201. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului
atmosferei uman prin
a) [x] Troposferă; a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
b) [ ] Stratosferă; termoreglare;
c) [x] Mezosferă; b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale
d) [ ] Heterosferă; aerului;
e) [ ] Termosferă. c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc
poluarea atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
202. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea 210. Factorii determinanţi ai microclimatului
a) [ ] Vitezei mişcării aerului; a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umidităţii aerului; b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] to aerului; c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer; d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului. e) [ ] Iluminatul.

203. Microclimatul cald este caracterizat prin 211. Metodele de determinare a temperaturii efective
a) [x] Radiaţie pozitivă; a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută; b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de
c) [x] Umiditatea aerului crescută; confort termic şi linia de confort;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită; c) [x] Tabele speciale;
e) [ ] Radiaţie negativă. d) [ ] Metode fiziologice obiective;
e) [ ] Metode chimice.
204. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului; 212. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni; a) [ ] 0,03%;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive; b) [x] 0,05%;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale; c) [ ] 0,07%;
e) [ ] Tahicardie. d) [ ] 0,1%;
Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman e) [ ] 0,2%.
a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului; 213. Patogenia bolii de cheson
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate; a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului; b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante. c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
a) [x] Evaporare - 25-30%; e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
214. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase
205. Termoreglarea organismului uman este de natură a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
a) [ ] Biologică; b) [x] Asigurară ritmul circadian;
b) [x] Chimică; c) [ ] Au efect dezinfectant;
c) [ ] Mecanică; d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;

10
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină. e) [ ] Sudorii.
Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează
a) [x] Hipoxie; a) [ ] Lămpi BUV;
b) [ ] Methemoglobinemie; b) [x] Lămpi de eritem;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie; c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Poliurie; d) [ ] Lămpi luminiscente;
e) [x] Eritrocitoză. e) [ ] Becuri incandescente.
Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza
a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare; a) [x] Malformaţii;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare; b) [x] Cancer tegumentar;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului; c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului; d) [x] Eritem;
e) [x] Lipsa curenţilor de aer. e) [x] Edem al conjunctivei.

215. Cauzele apariţiei bolii de cheson

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă; 219. Şocul termic e cauzat de:
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată; a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă; b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată; c) [x] Acumularea de căldură în organism;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată. d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
Factorii ce nu determină microclimatul e) [x] Devierea componenţei sanguine.
a) [ ] Temperatura aerului; Şocul termic se manifestă prin
b) [x] Iluminarea; a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
c) [ ] Mişcarea aerului; b) [x] Hipotonie;
d) [ ] Umiditatea aerului; c) [x] Convulsii;
e) [x] Presiunea atmosferică. d) [x] Pierderea cunoştinţei;
Măsuri de protecţie a aerului atmosferic e) [ ] Hipertonie.
a) [ ] Măsuri administrative; Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede
b) [x] Măsuri tehnologice; a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
c) [x] Măsuri legislative; b) [x] Baie răcoritoare;
d) [ ] Măsuri organizatorice; c) [x] Băuturi reci;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice. d) [ ] Exerciţii fizice;
Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.
a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare; 220. La acţiunea temperaturilor scăzute apar
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie; a) [x] Răcirea tegumentelor;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului; b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
e) [ ] Micşorează termogeneza. c) [x] Adinamia;
De ce depinde intensitatea termolizei d) [x] Somnolenţa;
a) [x] De temperatura aerului; e) [ ] Excitaţia.
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului; 221. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată
d) [x] De viteza curenţilor de aer; a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
e) [ ] De regimul alimentar. b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
216. Prin mediul aerian se pot transmite d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
a) [x] Scarlatina; e) [ ] Punctul de rouă.
b) [x] Tuberculoza; Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută
c) [ ] Dizenteria; a) [x] În timpul zborului cu avionul;
d) [ ] Poliomielita; b) [x] La aflarea în munţi;
e) [x] Rujeola. c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.

217. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare; 222. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice; a) [x] La aflarea la altitudini;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului; b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv; c) [x] Prin călirea organismului;
e) [x] Acţiune cancerigenă. d) [x] Prin aflarea în barocamere;
Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A e) [x] Prin administrarea de vitamine.
a) [ ] Bactericidă; Aerul se ionizează sub influenţa
b) [x] Formarea substanţelor histaminice; a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice; b) [x] Radiaţiilor cosmice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare; c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
e) [ ] Sinteza vitaminei D. d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune e) [x] Radiaţiilor Roentge.
a) [x] Sinteză de vitamină D; Din grupul aeroionilor uşori fac parte
b) [x] “De bronzare”; a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
c) [x] Stimulatoare generală; b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
d) [ ] Bactericidă; c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
e) [x] Termică. d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.

218. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă Din grupul aeroionilor grei fac parte
a) [x] Locuitorii zonelor polare; a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate; b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Minerii; c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Populaţia rurală; d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;

11
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli. e) [ ] Tratare cu O3.
229. Duritatea generală a apei este condiţionată de
223. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
a) [ ] Oraşele mari industriale; b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
b) [x] Localităţile rurale; c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
c) [x] Pe malul mării; d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
d) [x] Lângă cascade; e) [ ] Prezenţa clorurilor .
e) [x] Lângă râuri curgătoare.
Aeroionii negativi au acţiune 230. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă
a) [x] Tonizantă; a) [ ] 100mg 1;
b) [x] Stimulează metabolismul; b) [x] 250mg 1;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central; c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă; d) [ ] 1500mg 1;
e) [ ] De inhibiţie generală. e) [ ] 2000 mg/l.
Guşa endemică e cauzată de

a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;

Igiena apei b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
224. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
a) [ ] 500ml – 1,l; d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
b) [ ] 1.0 – 1,51; e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai 231. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice
mare de a) [x] Amoniac;
a) [x] 250mg/l; b) [ ] Nitriţi;
b) [ ] 500mg/l; c) [ ] Nitraţi;
c) [ ] 750mg/l; d) [ ] Cloruri;
d) [ ] 1000mg/l; e) [ ] Sulfaţi.
e) [ ] 1500 mg/l. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele
caracteristici:
225. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă
a) [x] 0,5 – 0,7mg/l; a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l; b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l; c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l; d) [ ] Prezenţa germenilor în de apă;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l. e) [ ] Caracter exploziv.
226. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
a) [ ] Febra tifoidă; 232. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte
b) [x] Holera; a) [ ] Actinometrul;
c) [ ] Leptospirozele; b) [ ] Catatermometrul;
d) [ ] Bruceloza; c) [x] Batometrul;
e) [ ] Dizenterie. d) [ ] Barograful;
Oxidabilitatea apei este e) [ ] Anemometrul.
a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă; Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
litru de apă; b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
organice dintr-un litru de apă; d) [ ] 2-5 mg/l;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice e) [ ] 3–4 mg/l.
dintr-un litru de apă în 5 zile; Cauzele dezvoltării guşei endemice
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă . а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
227. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
sugerează c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
a) [ ] O poluare recentă; d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
b) [x] O poluare permanentă; e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare; Apa poluată cu metil-mercur poate cauza
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării. a) [ ] Saturnism hidric;
Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
a) [x] Saturnism hidric; d) [ ] Carie dentară;
b) [ ] Methemoglobinemie; e) [ ] Fluoroză.
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară; 233. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
e) [ ] Fluoroză. a) [ ] Miros;
Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este b) [ ] Gust;
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; c) [x] Clor rezidual;
b) [x] 0,5mg.1; d) [ ] Turbiditate;
c) [ ] 1 -2mg.1; e) [ ] Reziduu uscat.
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii
228. Metodele de declorinare a apei a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
b) [ ] Coagulare; c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete; e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.

12
 Principalele metode de condiţionare a calităţii apei
Cauza fluorozei a) [ ] Fluorizarea;
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor; b) [x] Dezinfecţia;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l); c) [x] Limpezirea;
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l; d) [ ] Deferizarea;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod; e) [x] Decolorarea.
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod. Caracteristica apelor freatice
a) [x] Sunt transparente;
234. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei b) [x] Au debit mic;
a) [x] Indicele microbian; c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
b) [ ] E. Coli – 0; d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
c) [x] Indicele coli; e) [ ] Au debit mare.
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml; Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese
e) [ ] Enterococi-0. a) [x] Sedimentare;
Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile b) [ ] Diluare;
a) [ ] Fiziologice; c) [ ] Filtrare;
b) [ ] Igienice; d) [x] Oxidare;
c) [ ] În agricultură; e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
d) [x] Industriale; Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt
e) [ ] Urbanistice. a) [x] Apele menajere;
Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
a) [x] Fiziologică; c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
b) [ ] Igienică; d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
c) [ ] În agricultură; e) [x] Circulaţia navală.
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
Profilaxia bolilor hidrice include
235. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
conform recomandărilor OMS b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
a) [x] 100 l; c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
b) [ ] 150 l; d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
c) [ ] 200-130 l; e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
d) [ ] 210 l; Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt
e) [ ] 40-60 l. a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
Regiuni biogeochimice sunt acelea unde b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă; c) [x] Enterococi-0;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă; d) [ ] Indicele coli - 3 ;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente; e) [x] E. coli- 0.
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente; Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente. a) [ ] Dizenterie;
Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%) b) [ ] Diabet;
a) [ ] 10; c) [x] Urolitiază;
b) [ ] 20; d) [x] Hipertonie;
c) [ ] 30; e) [ ] Hepatită A.
d) [x] 35;
e) [ ] 45. 238. Saturnismul hidric se manifestă prin
Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului a) [ ] Intoxicaţii acute;
nu mai mică de b) [x] Intoxicaţii cronice;
a) [ ] 5%; c) [ ] Simptoame specifice;
b) [ ] 10%; d) [x] Simptoame nespecifice;
c) [ ] 15%; e) [ ] Hipertonie .
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%. 239. Apa potabilă trebuie
Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
a) [x] Amoniacul ; b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
b) [x] Clorurile.; c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
c) [x] Fierul; d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
d) [ ] Nitriţii; e) [ ] Să nu conţină microelemente.
e) [x] Sulfaţii .
240. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive
236. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare pentru sănătate:
a) [x] Condiţii chimice; a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [x] Condiţii bacteriologice; b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [x] Condiţii organoleptice; c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [ ] Condiţii fizice; d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Condiţii statice. e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

237. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei 241. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
a) [x] Holera; b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
b) [x] Febra tifoidă; c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
c) [x] Salmonelozele; d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
d) [ ] Scarlatina; e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
e) [x] Lamblioza.
Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa
a) [x] Amibiază; a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Lamblioza; b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Hepatita; c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Balantidioza; d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Trihomoniaza. e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

13

242. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)
a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
e) [ ] Micotoxicoze.
Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la de apă.

243. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt 250. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt
a) [x] Contaminarea fecală a apei; a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Receptivitatea organismului; b) [x] Poliomielita;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă; c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Perioada anului; d) [ ] Holera;
e) [ ] Durata contaminării . e) [x] Hepatita A .

244. Prin intermediul apei nu se transmit 251. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
a) [ ] Salmonelozele; a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă; b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A; c) [ ] Salmoneloza;
d) [x] Scarlatina; d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita virală B. e) [x] Diareea estivală.
Metode de limpezire a apei Condiţii de dezinfecţie eficace a apei
a) [ ] Defluorizare; a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Decantare; b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [x] Filtrare; c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [x] Coagulare; d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Dezodorare. e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

245. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt 252. Metode de dezinfecţie a apei sunt
a) [ ] Clorul activ; a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorura de fier; b) [x] Clorinarea;
c) [x] Sulfatul de fier; c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Sulfatul de aluminiu; d) [x] Ozonarea;
e) [ ] Sulfatul de magneziu . e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

246. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei 253. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate
a) [ ] Prezenţa florei patogene; a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ; b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [ ] Coliformii totali; c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Prezenţa E. coli ; d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice. e) [x] Clorinare cu amonizare.
Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a
247. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele a) [ ] Febrei tifoide;
deschise sunt b) [ ] Leptospirozei;
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale; c) [x] Fluorozei;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi; d) [x] Guşei endemice;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului; e) [x] Cariei dentare.
d) [x] Oxidabilitatea; Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă. a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
Importanţa igienică a durităţii apei b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice; c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată; d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer; e) [ ] Sunt limpezi.
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare; Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale. a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
Indicatori de poluare organică a apei sunt b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
a) [x] NH3; c) [x] Enterococi - 0;
b) [x] Nitriţi; d) [ ] Indicele coli - 3;
c) [x] Nitraţi; e) [x] Eşerihia coli - 0.
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu. 254. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt
Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt a) [x] Eşerihia coli - 0;
a) [x] Excesul de nitriţi; b) [ ] Coli titru;
b) [ ] Excesul de nitraţi; c) [ ] Numărul total de germeni;
c) [x] Excesul de amoniac; d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
d) [x] Excesul de fluor; e) [x] Enterococi - 0.
e) [x] Duritatea sporită .

248. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie . 255. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt
a) [ ] Temperatura;
249. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase b) [x] Mirosul;
a) [x] Epidemii; c) [ ] Transparenţa;
b) [x] Endemii; d) [ ] Duritatea;
c) [ ] Endemii geochimice; e) [x] Culoarea.
d) [x] Sporadice; Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

14
a) [ ] Apele atmosferice; b) [ ] Duritatea apei;
b) [x] Sursele deschise; c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
c) [ ] Apele freatice; d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
d) [x] Apele interstratulare; e) [ ] Cantitatea de cloruri.
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
262. Procesul de clorinare a apei este influenţat de
256. Boli parazitare transmise prin apă a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
a) [x] Ascaridoza; b) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Leptospiroza; c) [x] Timpul de contact;
c) [ ] Poliomielita; d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
d) [x] Difilobotrioza; e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
e) [x] Teniidoza. Activitatea clorurii de var se reduce
Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare a) [x] La lumină;
a) [x] Organoleptici; b) [ ] La întuneric;
b) [x] Chimici ; c) [x] La păstrare îndelungată;
c) [ ] Biologici; d) [ ] La temperaturi joase;
d) [ ] Chimici antitoxici; e) [x] La temperaturi înalte.
e) [x] Bacteriologici. Clorura de var se păstrează
Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă a) [ ] La lumină;
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată; b) [x] La întuneric;
b) [ ] Mineralizare excesivă; c) [x] La temperaturi joase;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică; d) [ ] La temperaturi crescute;
d) [x] Debit mare; e) [x] Închisă ermetic.
e) [x] Risc de poluare. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea
a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
257. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
a) [x] Holera; c) [ ] Este o metodă ieftină;
b) [x] Dizenteria; d) [x] Este mai eficientă;
c) [ ] Hepatita A; e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B . 263. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
258. În ce cazuri se aplică coagularea apei b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
a) [x] La coloraţie sporită; c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
b) [x] În caz de turbiditate sporită; d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
c) [ ] La duritate mare; e) [x] Fierberea.
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă; Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice. a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
a) [x] Setea; c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
b) [x] Obnubilarea; d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
c) [x] Halucinaţii; e) [ ] Fierberea.
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea. 264. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu
clorinarea sunt
259. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
a) [x] Stărilor premorbide; b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice; c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în de de 1-2 min.;
d) [ ] Bolilor infecţioase; e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în de de 30-60 min.
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
265. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete
260. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui a) [x] Trec numai prin apă limpede;
a) [x] Apariţia renolitiazelor; b) [ ] Trec prin apa tulbure;
b) [x] Apariţia colelitiazelor; c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv; d) [ ] Trec prin apa colorată;
d) [ ] Methemoglobinemie; e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
e) [ ] Fluoroză. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
a) [x] Temperatura apei; b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
b) [ ] Oxidabilitatea apei; c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
c) [x] Turbiditatea apei; d) [x] Este accesibilă;
d) [x] Prezenţa coloizilor; e) [x] Se micşorează duritatea apei.
e) [ ] Prezenţa amoniacului. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt
Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
a) [ ] Temperatura apei; b) [x] Alterarea gustului;
b) [x] Oxidabilitatea apei; c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
c) [ ] Turbiditatea apei; d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
d) [ ] Prezenţa coloizilor; e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
e) [x] Prezenţa amoniacului.

261. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când 266. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă
a) [x] Va fi eficientă; a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice; b) [x] Din apeduct central;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor; c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat; d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Va modifica duritatea apei. e) [ ] Din râuri, lacuri.
Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
a) [x] Particularităţile germenilor; injectabile sunt

15
a) [x] Să fie apirogenă; b) [x] Permeabilitate pentru aer;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare; c) [x] Permeabilitate pentru apă;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate; d) [x] Capilaritate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni; e) [ ] Densitate.
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi. 274. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de:

267. Pirogenia apei e condiţionată de a) [x] Mărimea porilor;

a) [x] Substanţe organice; b) [ ] Volumul total al porilor;
b) [ ] Oxidabilitatea mică; c) [ ] Structura solului;
c) [x] Germeni patogeni distruşi; d) [ ] Compoziţia chimică a solului;
d) [x] Amoniac; e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.
e) [ ] Săruri minerale .
275. Etapele procesului de autopurificare a solului:
268. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de
farmacii spitaliceşti se pot folosi a) [x] Mineralizarea;
a) [x] Permanganatul de potasiu; b) [x] Nitrificarea;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu; c) [ ] Oxigenarea;
c) [ ] Distilatoare obişnuite; d) [ ] Degradarea;
d) [x] Distilatoare speciale; e) [ ] Încălzirea.
e) [ ] Carbonatul de sodiu. 276. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:
Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei
chimice a apei se folosesc metodele a) [ ] I.H. < 0,70;
a) [x] Dezodorarea; b) [ ] 0,7 – 0,85;
b) [x] Demineralizarea; c) [ ] 0,85 – 0,95;
c) [x] Deferizarea; d) [ ] I.H. > 0,95;
d) [ ] Dezinfecţia; e) [x] 1,5 > I.H.
e) [x] Detoxicarea. 277. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:
Pentru a proteja de poluare apa din fântâni a) [x] I.H. < 0,70;
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală; b) [x] 0,7 – 0,85;
b) [x] Se scoate cu găleata comună; c) [x] 0,85 – 0,95;
c) [x] Se scoate cu pompa; d) [x] I.H. > 0,95;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale; e) [ ] 1,5 > I.H.
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă. 278. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:
Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă; a) [ ] Mineralizarea;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă; b) [ ] Nitrificarea;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru de apă; c) [x] Oxigenarea;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei; d) [x] Degradarea;
e) [x] Standardizarea calităţii apei. e) [x] Încălzirea.

279. Indicatori ai poluării solului sânt:

IGIENA SOLULUI a) [x] Radiologic;
269. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de b) [x] Algologic;
a) [ ] Ionizarea aerului; c) [x] Sanitaro-entomologic;
b) [ ] Presiunea atmosferică; d) [ ] Geologic;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului; e) [ ] Mecanic.
d) [x] Depunerile atmosferice; 280. Calitatea solului nu este determinată de:
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.
a) [ ] Porozitate;
270. Principalul indicator al poluării solului este b) [ ] Permeabilitate pentru aer;
a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare; c) [ ] Permeabilitate pentru apă;
b) [ ] Chistul amebian; d) [ ] Capilaritate;
c) [x] Numărul Hlebnicov; e) [x] Densitate.
d) [ ] Colifagii; 281. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:
e) [ ] Indicele de hidrogen. a) [х] Nisipoase;
b) [х] Argiloase;
271. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni c) [х] De turbă;
ai d) [х] Calcaroase;
a) [x] Antraxului; e) [ ] Preţioase.
b) [x] Tetanusului; 282. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:
c) [ ] Tifosului exantematic;
d) [ ] Actinomicozei; a) [х] Endemice;
e) [x] Botulismului. b) [х] Infecţiilor anaerobe;
Din punct de vedere igienic e mai bun solul c) [х] Geohelmintozelor;
a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă; d) [ ] Infecţiilor adenovirale;
b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer; e) [х] Infecţiilor intestinale.
c) [ ] Cu porozitate mică;
d) [x] Cu porozitate mare;
e) [x] Cu granule mari

272. Autopurificarea solului presupune

a) [x] Formarea humusului ; Întrebări generale
b) [ ] Modificarea structurii mecanice;
c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice; 283. Sanitarie este
d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi
anaerobe; a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului. b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
273. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice: c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
a) [x] Porozitate; d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
16
e) [ ] Un complex de normative igienice. a) [x] Primară;
284. Orice investigaţie igienică începe cu metoda b) [x] Secundară;
a) [ ] Toxicologică şi biologică; c) [x] Terţiară;
b) [ ] Sanitar-statistică; d) [ ] Determinantă;
c) [x] De observaţie sanitară; e) [ ] Protectorie.
d) [ ] Fizică; Scopul profilaxiei primare este
e) [ ] Epidemiologică. a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
285. Nu sunt obiective ale igienei individuale c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
b) [ ] Alimentaţia raţională; e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; tratamentul şi reabilitarea lor.
d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea. 293. Obiectivele supuse normării igienice sunt
Profilaxia este a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase; b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni:
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor; praf, zgomot, vibraţii, etc;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare,
bolilor şi menţinerea sănătăţii; iluminatului etc;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale; d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea
profesionale. factorului nociv.
294. Tipurile de normative igienice
286. Scopul profilaxie secundare este a) [x] Maxim admise;
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; b) [ ] Minim admise;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; c) [x] Optime;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [x] Temporare;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [ ] Raţionale.
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor.
Igiena muncii
287. Scopul profilaxiei terţiare este
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; 295. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; a) [x] Respectarea CMA;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
tratamentul şi reabilitarea lor. e) [ ] Ventilaţia locală.
Normativ igienic este
a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra 296. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă
sănătăţii; b) [x] Înaltă;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism; c) [ ] Medie;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman; d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.
mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, 297. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului
embriotoxică. a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.
288. Organismul uman este influenţat de factorii sociali
a) [ ] compuşii apei; 298. Condiţiile de muncă se împart
b) [x] nivelul de cultură; a) [x] optime;
c) [x] regimul de muncă ; b) [x] admisibile;
d) [x] condiţiile de trai; c) [ ] nefavorabile;
e) [ ] temperatura aerului . d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
289. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei" 299. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice; b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; neuropsihice;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
sănătăţii; d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
290. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"
a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; 300. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra muncă (răspuns complet)
sănătăţii; a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
291. Obiective ale igienei individuale sunta) [x] Respectarea regimului de d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
muncă şi odihnă; e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; 301. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale; complet)
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea. a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
292. Tipurile de profilaxie sunt b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;

17
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale; e) [ ] Complex .
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar. 312. Noxele profesionale se clasifică în
a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
302. Controlul medical periodic se efectuează c) [x] chimice;
a) [ ] La 6 luni; d) [x] biologice ;
b) [ ] La un an; e) [x] psiho-fiziologice.
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani; 313. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor
e) [ ] După gravitatea bolilor. prin
a) [ ] Tegumente;
303. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale b) [ ] Mucoase;
sunt c) [ ] Tub digestiv;
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui; d) [x] Plămâni;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei; e) [ ] Peritoneum.
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi
alternarea corectă a lucrului cu odihna; 314. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei; sunt
e) [x] O activitate sistematică, uniformă . a) [ ] Ventilaţia locală;
304. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului b) [x] Examenele medicale;
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari; c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2- d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
10 microni; e) [ ] Transportul pneumatic.
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor; 315. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului a) [x] Forarea umedă;
respirator. b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
305. Intoxicaţia cu CO e cauzată de d) [x] Controale medicale periodice;
a) [x] Arderea incompletă a combustibilului; e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară; 316. Gradul de pericol al prafului e determinat de
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer; a) [x] Dimensiuni;
e) [ ] Presiunea atmosferică. b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
306. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin d) [x] Componenţă chimică;
a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn; e) [ ] Forma sursei de emanare.
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină; 317. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină; a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei. b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
307. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
datorate e) [x] Transportul pneumatic.
a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide; 318. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf
c) [x] Intoxicaţiei cu azot; a) [x] Precipitaţie slabă;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale; b) [ ] Rapid se precipită;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen . c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
308. Toate toxicele industriale manifestă acţiune e) [ ] Se dizolvă în apă.
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală; 319. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză
c) [ ] Selectivă; a) [x] Foratorii;
d) [ ] Combinată; b) [x] Detonatorii;
e) [ ] Complexă. c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
309. Eliminarea plumbului din organism se face prin e) [ ] Electricienii.
a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.

320. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului

sunt
310. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în a) [x] Zonarea localităţilor;
mediul de producere este b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
a) [ ] Intravenoasă; c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
b) [ ] Cutanată; d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [ ] Subcutanată; e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială. 321. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
311. Plumbul se cumulează în organism prin b) [x] Ventilaţia locală;
a) [ ] Cumulare funcţională; c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
b) [x] Cumulare materială; d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
c) [ ] Nu se cumulează; e) [ ] Examenele medicale periodice.
d) [ ] Combinat;

18
322. Acţiunea prafului asupra organismului a) [x] Memoria operativă;
a) [x] Iritantă; b) [x] Concentraţia atenţiei;
b) [x] Alergizantă; c) [ ] Tremorul fiziologic;
c) [x] Fibrozantă; d) [ ] Rezistenţa musculară;
d) [ ] Statica; e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
e) [x] Cancerigenă.
333. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii
323. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice; b) [x] Controlul medical periodic;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat; c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru; d) [x] Educaţia sanitară;
d) [x] Caracterul muncii; e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
e) [ ] Vârsta muncitorului.
334. Ce scop are controlul medical periodic
324. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
a) [x] de componenţa chimică; b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă; c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi
c) [x] de dispersie; noxele profesionale;
d) [x] de structura şi forma particulelor; d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [ ] de starea sursei de praf. e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.

325. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

a) [ ] Hertz; 335. Pentru oboseală nu este caracteristic
b) [x] Decibel; a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
c) [ ] Erg/cm2 sec; b) [ ] Diminuarea atenţiei;
d) [ ] Pascal; c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
e) [x] Fon. d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
326. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea
a) [x] Intensitatea; 336. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot; cardiace în efort
c) [x] Stabilitatea in timp; a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei; b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
e) [ ] Distanţa de la de zgomot. c) [x] Scăderea volumului sistolic;
Definiţia zgomotului este d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate; decât creşterea volumului sistolic;
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ; e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit; 337. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz. a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
327. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
a) [ ] Vârsta muncitorului; e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului; 338. Praful de producere poate cauza
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră; a) [x] Dermatite, conjunctivite;
e) [ ] Sexul muncitorului. b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
328. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra d) [ ] Psoriaz;
organismului e) [x] Pneumoconioze.
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului; 339. In tabloul oboselii cronice pot exista
c) [x] Frecvenţa zgomotului; a) [x] Astenie;
d) [ ] Receptivitatea organismului; b) [x] Tulburări de somn;
e) [ ] Adaptarea organismului. c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
329. Măsurile de combatere ale zgomotului e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
340. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor
330. Boala de vibraţie se manifestă prin a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr
a) [ ] Oboseală generală; particule/cm3 aer;
b) [x] Atonie vasculară; b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m 3
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile; aer;
d) [ ] Hipertenzie arterială; c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite
e) [x] Hipotonie arterială. dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele
331. Felurile de cumulare a toxicelor în organism pulmonare;
a) [x] Materială; e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA
b) [x] Funcţională; variabilă.
c) [ ] Uniformă; Toxicitatea substanţei chimice depinde de
d) [ ] Selectivă; a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
e) [ ] Combinată. b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
332. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central d) [ ] Asistenţa medicală;
în timpul lucrului sunt e) [x] Factorii mediului ambiant.

19
 b) [ ] Scade termogeneza;
341. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; e) [x] Se accelerează metabolismul.
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor 352. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală
de carbon; sunt
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii; a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
e) [ ] Influenţează selectiv. b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
342. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
întâlnesc la e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie; 353. Oboseala se manifestă prin
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar; a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
d) [ ] Mineri; b) [x] Senzaţie de epuizare;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte. c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
343. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
infraroşii în mediul de producere
a) [ ] Produc cancer cutanat; 354. Surmenajul se caracterizează prin
b) [ ] Produc fotooftalmie; a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
c) [x] Produc cataractă; b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
d) [x] Produc arsuri cutanate; c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ. d) [x] E reversibil după tratament specific;
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
344. Barotraumatismul urechii
a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson; 355. Plumbul se depozitează în
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache; a) [x] Oase;
c) [x] Se manifestă prin otalgii; b) [ ] Creier;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan; c) [x] Dinţi;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă. d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.
345. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt
a) [ ] Pielea marmorată; 356. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra
b) [x] Aeroembolia cerebrală; organismului sunt
c) [x] Aeroembolia pulmonară; a) [ ] to aerului;
d) [x] Aeroembolia coronariană; b) [x] Volatilitatea;
e) [ ] Aeroembolia articulară. c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [ ] Umiditatea aerului;
346. Boala cronică de cheson se manifestă prin e) [x] Proprietăţile chimice.
a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată; 357. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin
c) [ ] Colici abdominale; a) [x] Depunerea Pb în oase;
d) [ ] Hipotensiune arterială; b) [x] Depunerea Pb în ficat;
e) [x] Artropatii. c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
347. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
următoarele precauţii
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid; 358. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea; a) [x] Structura chimică;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală; b) [x] Gradul de dispersie;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială; c) [x] Solubilitatea în apă;
e) [ ] Să se facă rapid. d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
348. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice
a) [x] Distensia volumului de gaze din organism; 359. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează
b) [ ] Tulburări cardiace; a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
c) [ ] Turburări pulmonare; b) [x] Gradul de toxicitate;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate"; c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
e) [x] Hipoxie. d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.

349. După consumul de energie muncile pot fi clasate în 360. În neutralizarea toxicelor sunt implicate
a) [x] Fizice uşoare; a) [x] Ficatul;
b) [x] Cu eforturi fizice medii; b) [x] Rinichii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari; c) [x] Creierul;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari; d) [ ] Oasele;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale. e) [ ] Muşchii striaţi.

350. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi 361. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de
fizice sunt a) [x] Proprietăţile fizice;
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
b) [x] Creşte volumul sistolic; c) [x] Gradul de volatilitate;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac; d) [x] Starea de agregare;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică; e) [ ] Concentraţia în ficat.
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
362. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt
351. La munci fizice grele în organism a) [x] Respiratorie;
a) [x] Sporeşte termogeneza; b) [x] Tub digestiv;

20
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă; 369. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)
e) [ ] Intraperitonială. a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de
363. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului iluminarea în afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
a) [x] Efecte narcotice; c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
b) [x] Efecte alergizante; d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos; e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
d) [x] Efecte hepatotrope; 370. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv. a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
364. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca d) [ ] Unghiul de incidenţă;
obiective principale e) [ ] Unghiul de deschidere .
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei; 371. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice; a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor; b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei. c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de
formare;
365. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
toxicelor în organism pentru că e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
– [1] pag.183, 372. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia; a) [ ] Locuinţelor;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice; b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei; c) [ ] Magazinelor;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare; d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge. e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.
Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi
a) [x] Climatul de lumină;
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
încălzirii d) [x] Culorile anturajului încăperii;
e) [ ] Uniformitatea luminii.
366. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor
a) [ ] Actinometrul; a) [x] Luxmetria;
b) [ ] Anemometrul; b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Luxmetrul; c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Catatermometrul; d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Batometrul . e) [ ] Coeficientul de pătrundere.

367. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al 373. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt
medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de a) [ ] Efect stroboscopic;
a) [ ] 5 o; b) [x] Lipsa umbrelor;
b) [ ] 15o; c) [ ] Efect de întuneric;
c) [ ] 20 o; d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
d) [ ] 25o; e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
e) [x] 27 o.
374. Dezavantajele iluminatului luminiscent
368. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este a) [x] Lumină instabilă în timp;
a) [ ] 0,5 –0,6%; b) [x] Efect stroboscopic;
b) [ ] 0,7% -0,8%; c) [ ] Randament mic;
c) [ ] 0,9 –1,0%; d) [x] Efect de întuneric;
d) [ ] 1,0 –1,9%; e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale
e) [x] Nu mai mic de 2%.
Valoarea CIN recomandată pentru saloane 375. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt
a) [ ] 0,5%; a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [ ] 1%; b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [ ] 1,5%; c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] 2% şi mai mult; d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Nu se normează. e) [x] Coeficientul de pătrundere.
Unitate de măsură a intensităţii luminii este
a) [ ] Watt; 376. Este raţional iluminatul care
b) [ ] Lumen; a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;
c) [x] Lux; b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
d) [ ] Watt/m2; c) [x] Nu produce efecte de orbire;
e) [ ] Amper. d) [x] Este uniform;
Coeficientul de luminozitate este e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului; Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
nivelul de iluminat din afară în acelaşi plan orizontal; b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei; c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii; d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei. e) [x] Uniformitatea iluminării.
Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor
a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină; a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat; b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă; c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă; d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente. e) [x] Să nu facă umbre.

21
Tipurile corpurilor de iluminat
a) [x] Cu lumină difuză; 387. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:
b) [x] Cu lumină reflectată; a) [ ] curenţi de aer;
c) [x] Cu lumină proiectată; b) [x] aeraţie;
d) [ ] Cu lumină combinată; c) [x] canale de extragere;
e) [ ] Cu lumina mixtă. d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.
377. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se
calculează după 388. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:
a) [ ] Dioxid de carbon; a) [x] curenţi de aer;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice; b) [ ] aeraţie;
c) [ ] Oxigen; c) [ ] canale de extragere;
d) [x] Cantitatea de pulberi; d) [x] geam;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului. e) [x] infiltraţie.

378. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

a) [ ] Volumul încăperii; Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie; a) [x] duşuri de aer;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior; b) [ ] nişe;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului; c) [ ] umbrele;
e) [x] Presiunea vântului. d) [x] oaze aeriene;
Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt e) [x] perdele de aer.
a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie; 389. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:
c) [x] De refulare; a) [ ] duşuri de aer;
d) [ ] Aeraţie; b) [x] nişe;
e) [x] De aspiraţie – refulare . c) [x] umbrele;
379. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie d) [ ] oaze aeriene;
a) [x] Generală; e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală; 390. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:
d) [x] Nişe; a) [ ] geam;
e) [x] Umbrele. b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
380. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt d) [x] refulare;
a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului; e) [x] refulare – aspiraţie.
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce
acoperă suprafeţele de încălzire; 391. Factorii ce determină ventilaţia naturală:
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC; a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC; b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare c) [x] presiunea vântului;
. d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
381. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior
a) [x] Cu apă; al încăperii.
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer; 392. Avantajele ventilaţiei naturale:
d) [x] Cu aburi; a) [x] simplitatea montării;
e) [ ] Cu gaze . b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
382. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor d) [ ] rază de acţiune mare;
a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală; e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală; 393. Avantajele ventilaţiei artificiale:
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală; a) [ ] accesibilitate după cost;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în deul zilei de muncă; b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf . c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
383. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare. 394. Avantajele ventilaţiei artificiale:
384. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:
a) [ ] naturală; a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a
b) [ ] generală; aerului;
c) [x] de aspiraţie; b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
d) [x] de refulare; c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea
e) [x] de refulare – aspiraţie. de impurităţi mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
385. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune: e) [ ] simplitatea montări.
a) [x] locală; 395. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:
b) [x] generală; a) [x] instalaţie de captare a aerului;
c) [ ] de aspiraţie; b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
d) [ ] de refulare; c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
e) [x] mixtă. d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.
386. Ventilaţia artificială poate fi:
a) [x] locală; 396. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:
b) [x] generală; a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
c) [ ] organizată; b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
d) [ ] mixtă; c) [x] deschideri de extragere a aerului;
e) [ ] neorganizată.
22
d) [x] reţea de conducte; 408. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit
e) [x] mina de extragere a aerului. ete:
397. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie: a) [ ] umiditatea aerului;
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [ ] temperatura aerului;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor e) [x] bioxidul de carbon.
mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat. 409. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a
metalului, cazangerii este:
398. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare: a) [ ] umiditatea aerului;
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [x] temperatura aerului;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor e) [ ] bioxidul de carbon.
mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat. 410. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:
a) [x] umiditatea aerului;
399. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie: b) [x] temperatura aerului;
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; e) [ ] bioxidul de carbon.
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 411. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:
a) [x] de laborator;
400. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie: b) [x] de calcul;
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; c) [ ] de observaţie;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; d) [ ] chestionare;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; e) [ ] experimentului cronic.
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
412. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :
401. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare: a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 413. Volumul necesar de ventilaţie:
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
402. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare: b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО 2
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; să nu depăşească nivelul admis ;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în de de o oră aerul din încăpere
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea. trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
403. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea); 414. Multiplul necesar de aer :
b) [ ] accesibilitate după cost; a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere; b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat; în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului. c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО 2
să nu depăşească nivelul admis ;
404. Condiţionarea aerului: d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în de de o oră aerul din încăpere
a) [ ] este naturală şi artificială; trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp; e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură,
umiditate, viteză de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei. Igiena spitalelor
405. Balanţa de aer poate fi:
b) [ ] naturală; 415. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului
c) [x] echilibrată; a) [x] 10-15%;
d) [ ] artificială; b) [ ] 20-30%;
e) [x] negativă. c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 40-50%;
406. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de: e) [ ] 50-55%.
a) [ ] cost; 416. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de
b) [x] destinaţia încăperii; obstetrică, ginecologie, chirurgie
c) [x] volumul încăperii; a) [ ] Se admit;
d) [x] caracterul noxelor emanate; b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе. c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
407. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi: e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
a) [x] umiditatea aerului; 417. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru
b) [x] temperatura aerului; parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-
c) [ ] viteza de mişcare a aerului; patologie a gravidităţii
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; a) [ ] Pot fi comune;
e) [ ] bioxidul de carbon. b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
23
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare. 428. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator

418. Blocul de operaţie e raţional de amplasat a) [ ] Estică

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare; b) [ ] Vestică
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane; c) [ ] Sud-estică
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată; d) [x] Nordică
d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică; e) [ ] Sud-vestică .
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .
429. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea
419. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
a) [ ] În blocul central; unităţilor de îngrijire medicală
b) [x] În bloc separat;
c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri; a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ; b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
e) [ ] În aripă separată a blocului curativ . c) [ ] Cu două coridoare;
420. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc d) [ ] Compactă;
a) [ ] Nu mai mică de 45%; e) [ ] De colţ .
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%; 430. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli
d) [ ] 10-15%;
contagioase cu saloane
e) [ ] 5-10% .
a) [ ] Da;
421. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală; c) [x] Nu;
b) [ ] Deversarea în bazine de apă; d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare; e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea
ulterioară; 431. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate. bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi
a) [ ] Se admit;
422. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
(profil terapeutic) c) [x] Nu se admit;
a) [ ] Da; d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
b) [x] Nu; e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici; 432. Boxa completă diferă de semiboxă
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.
a) [ ] Nu diferă;
423. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
pentru externarea bolnavilor c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
a) [ ] Da; d) [ ] Are grup sanitar;
b) [x] Nu; e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii; 433. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu
e) [ ] Da, în anumite secţii.
a) [x] Raze ultraviolete reflectate;
424. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane b) [ ] Raze ultraviolete directe;
va fi de c) [ ] Metoda de explozie;
a) [ ] 37m3; d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;
b) [ ] 7m3; e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m
3
;
e) [ ] 100m3. 434. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt

a) [ ] Lampa eritem uveolă;

425. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
a) [x] Numărul de paturi; d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
b) [ ] Dimensiunile centrului locativ; e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ; 435. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti
e) [ ] Profilul spitalului.
este
426. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este
a) [ ] 4m2; a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 5 m b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
2
; c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
c) [ ] 6 m2 ; d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
d) [x] 7 m e) [ ] 0,5-0,6 m/s.
2
; Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura
e) [ ] 8 m
2
. a) [x] 15oC;
427. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
a) [ ] ± 2;
d) [ ] 24oC;
b) [ ] ±2,5 e) [ ] 25oC.
c) [ ] +5–6 436. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura
d) [x] +10–8
a) [ ] 15oC;
e) [ ] ±6.
b) [ ] 20oC;

24
c) [ ] 22oC; 446. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală,
d) [x] 24oC;
e) [ ] 25oC . modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de

Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere, muncă a lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
437.
saloanele de terapie intensivă este a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
a) [ ] 15oC; c) [x] Bloc-centralizată;
b) [ ] 20oC; d) [ ] Liberă;
c) [x] 22oC; e) [ ] Mixtă .
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC . 447. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de

438. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele primirea şi examinarea bolnavilor

febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile a) [x] Pediatrie;

b) [x] Obstetrică;
a) [ ] Patologia gravidităţii; c) [ ] Chirurgie;
b) [ ] Fiziologie postnatală; d) [ ] Terapie;
c) [x] Observare; e) [x] Contagioase.
d) [ ] În toate unităţile; Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală
e) [ ] În blocul de naştere .
439. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este sunt

a) [ ] Secţia medicală; a) [x] Saloanele;

b) [x] Unitatea de îngrijire medicală; b) [x] Sălile de proceduri;
c) [ ] Salonul; c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor; d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Sala de proceduri . e) [ ] Coridoarele .
440. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
448. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc; secţiile de boli contagioase
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei
vânturilor"; a) [x] În boxa de internare – examinare;
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie; b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili. c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
441. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .

a) [ ] Spitale mari de profil larg; 449. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie; nozocomiale sunt
d) [ ] Maternităţi;
b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
442. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
a) [x] Obstetrica; e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie; 450. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre
d) [x] Pediatrie;
a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
e) [ ] Terapie .
b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
443. Încăperile semiboxei sunt
d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;
a) [ ] Antreu; e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor. 451. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc

a) [x] Zonarea funcţională a terenului;

444. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
a) [ ] Artificială de refulare; c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării; d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei; e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.
d) [x] Naturală;
e) [ ] Poate fi diferită . 452. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor

nozocomiale sunt
445. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia sanitară .
e) [ ] Educaţia igienică .
453. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a

spitalelor

25
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de
cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul
medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
461. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt
a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
e) [ ] Profilul spitalului.

454. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a 462. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de

spitalelor a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;

b) [x] Patologie;
– c) [x] Destinaţia încăperii;
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de d) [ ] Căile de termoliză;
cazare; e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul
medical; 463. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului; a) [x] Prezenţa filtrului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului. b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
455. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
determina după
464. În componenţa maternităţii vor fi unităţile
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; a) [x] Fiziologie postnatală;
c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; b) [x] Patologie a gravidităţii;
d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; c) [x] De observare;
e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic . d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.
456. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se
465. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane
determină după
a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei
a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic; curative;
b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;
c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;
e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic. e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.

457. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor 466. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt

intraspitaliceşti sunt a) [x] Decentralizate;

b) [x] Centralizate;
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; c) [x] Mixte;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; d) [x] Bloc-centralizate;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; e) [ ] Centre de diagnostic.
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică. 467. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale

458. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
intraspitaliceşti c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; 468. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică. a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;
b) [x] De arhitectură şi planificare;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
459. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor d) [x] Sanitar-tehnice;
e) [x] Sanitar-antiepidemice.
intraspitaliceşti
469. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de
a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; microclimat
c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor; a) [x] Temperatura aerului;
e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane . b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
460. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.
intraspitaliceşti
470. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace; b) [x] Cantitatea de CO2;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică. c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;

26
e) [x] Numărul de aeroioni uşori . 481. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

471. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului.
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni
patogeni;
b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
e) [ ] Maladii somatice.
482. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

472. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt a) [x] Monoinfecţie;

b) [x] Poliinnfecţie;
a) [ ] De arhitectură şi planificare; c) [x] Superinfecţie;
b) [ ] Sanitar-tehnice; d) [ ] Autoinfecţie;
c) [x] De imunizare activă; e) [ ] Exoinfecţie.
d) [x] De imunizare pasivă; 483. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.
a) [x] Aeroportată;
473. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt b) [x] Manuportată;
c) [x] Prin implantare;
a) [ ] Sanitar antiepidemice; d) [ ] Colaterală;
b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare; e) [ ] Unilaterală.
c) [ ] Sanitar-tehnice; 484. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:
d) [x] De imunizare activă;
e) [x] De imunizare pasivă. a) [x] Instabilitate;
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
474. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.
a) [ ] De imunizare după plan; 485. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în
b) [ ] De imunizare urgentă;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare; următoarele direcţii:
d) [x] De arhitectură şi planificare;
e) [x] Sanitar-tehnice . a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
INFECŢIILE NOZOCOMIALE c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
475. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg: e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.
486. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de
microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute; depinde de:
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital; a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în b) [x] Organizarea lucrului;
copilărie; c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav. d) [ ] Regimul de muncă al personalului;
476. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul: e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
487. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni; a) [x] Periculoase;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice; b) [x] Nepericuloase;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare; c) [ ] Lichide;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici. d) [ ] Semilichide;
477. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale: e) [ ] Comune.
488. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei; a) [x] Colectarea şi trierea;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor; b) [x] Ambalarea;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice; c) [x] Depozitarea temporară;
e) [ ] Profilaxia specifică. d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
478. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale: e) [ ] Reciclarea.
489. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere; efectuează:
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
b) [x] Prin instalaţii locale;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
479. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:
e) [ ] Nu se îndepărtează.
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte; 490. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
prin:
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină. a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;
480. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi: b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;
a) [x] În ambulator;
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
e) [ ] Nu se îndepărtează.
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
491. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
27
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume; a) [ ] 2 grupe;
b) [x] Îngreunează decurgerea bolii; b) [ ] 3 grupe;
c) [x] Măresc perioada de tratament; c) [ ] 4 grupe;
d) [x] Măresc mortalitatea; d) [x] 5 grupe;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase. e) [ ] 6 grupe.

501. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată

ICA
492. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi prin metoda

cu diferenţa de înălţime a) [ ] Scara de centile;

b) [ ] Deviere de la sigmă;
a) [ ] 1 cm; c) [ ] Scara de regresie;
b) [ ] 5 cm; d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
c) [ ] 10 cm; e) [x] Complexă .
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm. 502. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar
493. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt
a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
a) [ ] Talia; b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
b) [ ] Greutatea; c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor; e) [ ] Să corespundă clasei elevului .
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .
503. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi
Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor
494. a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
metode cu excepţia uneia b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
a) [ ] Deviere de la sigma; d) [x] Regim de lucru incorect;
b) [ ] Scară de regresie; e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
c) [ ] Complexă; 504. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
d) [x] Greutatea corpului;
e) [ ] Scara de centile. a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
495. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie; e) [ ] Consultaţie profesională .
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare; 505. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice . se va ţine cont de criteriile

496. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
a) [x] Nu mai puţin de 1,5m ; 2
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
2
; e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m
2
; 506. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m
2
; a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
e) [ ] 3 – 4 m b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
2
. c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
497. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
preşcolare

a) [ ] De separare individuală; 507. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu

b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
sunt
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate; a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;
e) [ ] De separare după sex. b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;
498. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară c) [x] Greutatea corpului;
d) [x] Înălţimea;
a) [ ] Trei;
e) [x] Forma picioarelor.
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
508. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte. a) [ ] Înălţimea;
b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
499. Orientarea optimă a sălilor de clasă c) [x] Gradul de maturizare sexuală;
d) [x] Starea aparatului locomotor;
a) [ ] Nord, nord-est;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
b) [ ] Nord;
509. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est; sunt
e) [ ] Nord-vest.
a) [x] Deviere de la sigmă;
500. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
antipreşcolare şi preşcolare mese şi scaune de d) [ ] Retrospectivă;

28
e) [x] Scara de centile. c) [x] Dezvoltarea fizică;
510. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute; 520. Efortul static al elevului sporeşte când
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale; a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie . b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
511. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; 521. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri; a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de
e) [ ] Nu suferă de boli acute. vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi
512. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului; morfofuncţionale;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului; d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă; e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect. 522. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai
513. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar organismului ce determină procesul de creştere;
b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a
a) [ ] Corespund clasei elevului; dimensiunilor şi masei corpului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului; c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al
c) [x] Corespund înălţimii elevului; organismului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă; d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii
e) [x] Au distanţa scaunului negativă . copilului;
e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.
514. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi
523. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
adolescenţilor nu sunt
folosiţi indicii
a) [ ] Înălţimea;
b) [ ] Greutatea corporală; a) [x] Somatoscopici;
c) [x] Rezistenţa la efort; b) [x] Somatometrici;
d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; c) [x] Fiziometrici;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice. d) [ ] Complexi;
e) [ ] Selectivi.
515. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat
524. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după
după metoda
indicii
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii; a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
c) [ ] Scară de centile; b) [ ] Masa corpului;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice; c) [x] Osificarea mâinii;
e) [x] Complexă . d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
516. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară
525. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie; a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
c) [x] Miopie; b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
d) [x] Scolioză; c) [ ] Dezvoltarea fizică;
e) [ ] Daltonism . d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
517. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi
a) [x] Iluminare artificială generală raţională; 526. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului; a) [x] Vârsta biologică;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă; b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă . c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
518. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute; a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul,
c) [x] Suferă rar de boli acute; activităţi, alimentaţia etc.);
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală; b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie. c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a
519. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi organelor şi sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi
indicii sistemelor.
527. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea; a) [x] Protector;
29
b) [x] Istovitor (extenuant); 537. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform; a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
e) [ ] Excitant . b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională
528. Regimul protector în activitatea copilului presupune şi psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive; e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea 538. Dezvoltarea fizică nu se studiază după
crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă; a) [ ] Indici somatometrici;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii. b) [ ] Indici somatoscopici;
c) [ ] Indici fiziometrici;
529. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;
e) [x] Anamneza morbidităţii.
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor; 539. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice; a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă. b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
530. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.
a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după
intensitate; 540. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice; a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă; b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
e) [x] Fortificare sănătăţii. c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
531. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .

a) [x] Scăderea rezistenţei organismului; 541. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi
b) [x] Creşterea morbidităţii;
c) [ ] Sporirea capacităţii fizice; adolescenţilor:
d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;
e) [x] Creşterea greutăţii corporale. a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
532. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
adolescenţilor e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.

a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi; 542. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori
b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;
c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă; endogeni:
d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;
e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale . a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
533. Grupurile de educaţie fizică a elevilor c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
a) [ ] De antrenament; e) [x] genetici.
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază; 543. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special. copiilor:

534. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
a) [ ] Sănătoşi; c) [x] activitatea copilului;
b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate; d) [x] clima şi mediul geografic;
c) [x] Din grupul trei de sănătate; e) [x] alimentaţia.
d) [ ] Din grupul patru de sănătate;
e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă . 544. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea

535. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii fizică a copiilor:

a) [x] Sănătoşi; a) [x] profesia părinţilor;

b) [x] Din grupul unu de sănătate; b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] Din grupul doi de sănătate; c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate; d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă. e) [x] calitatea îngrijirii copilului.

536. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii 545. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde

a) [ ] Din grupul doi de sănătate; de:

b) [ ] Din grupul trei de sănătate;
a) [ ] gradul de accelerare;
c) [x] Din grupul patru de sănătate;
b) [x] vârsta copilului;
d) [x] Din grupul cinci de sănătate;
c) [ ] vârsta mamei;
e) [ ] Sănătoşi.
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.

30
 e) [ ] Conţinutul clorurilor.
546. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi
553. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de
adolescenţilor sunt:
campanie
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară; a) [ ] Fluorizarea;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor; b) [x] Dezinfecţia;
d) [x] exogeni economico-sociali; c) [x] Decolorarea;
e) [x] endogeni materni. d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.

554. Metode de declorinare ale apei

Igiena militară a) [ ] Filtrare lentă;

547. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
campanie se efectuează d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă; 555. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei; a) [x] Apele subterane profunde;
e) [ ] Din fântâni tubulare. b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
a) [x] Hiperclorinare; e) [ ] Apele râurilor.
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare; 556. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare. a) [ ] Desalinizarea apei;
Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24 ore b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
a) [ ] 500ml – 1 l; d) [x] Dezinfecţia apei;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l; e) [x] Dezactivarea apei .
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1; 557. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru
e) [ ] 5-7 l.
548. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; c) [x] Decolorare;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1; d) [ ] Desalinizare;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1; e) [x] Dezactivare.
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l. 558. Staţia de desalinizare e destinată pentru

549. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;
a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente; c) [x] Dezinfecţie;
b) [ ] Zgomot; d) [ ] Clorinare;
c) [ ] Vibraţii; e) [ ] Detoxicare .
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte. 559. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt

a) [x] Poziţie forţată de muncă;

b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
550. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.

a) [x] Fierbere; 560. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu; tanchiştilor
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen. a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
551. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
a) [ ] Filtrul lent; e) [ ] Hipertermie locală .
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură; 561. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto. nefavorabile asupra tanchiştilor sunt

552. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;
b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
sunt c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
a) [x] Toxicologici; e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici; 562. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor
d) [ ] Fizici;

31
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină; a) [ ] Carton;
b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce; b) [x] Plăci metalice;
c) [x] Apare hipoacuzia ; c) [ ] Hârtie;
d) [x] Scade pragul auzului; d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială. e) [ ] Sticlă.
563. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
Igiena radiaţiilor ionizante
a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor; 572. Indicaţi tipurile de secţii radiologice
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj; a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii. b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
564. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".
acţionează
573. Radiaţiile ionizante formează în aer
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete; , a) [x] Ozon (O3);
c) [ ] Radiaţii ionizante;
b) [ ] Oxigen (O2);
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială". c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
565. Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt e) [ ] Azot .

a) [ ] Radiaţii ione slabe; 574. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de

b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă; protecţie ca component principal se utilizează
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente . a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
566. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
depinde de e) [ ] Stofă obişnuită .

a) [x] Lungimea de undă; 575. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic; a) [x] Leucopenia;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate; b) [x] Osteosarcomul;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii. c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
567. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra e) [ ] Anemie aplastică .

organismului se manifestă prin 576. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea
a) [x] Sporirea temperaturii corpului; internă a organismului
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate; a) [x] Alfa;
d) [ ] Hipertenzie vasculară; b) [ ] Fluxul de protoni;
e) [ ] Tahicardie. c) [ ] Beta;
568. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se d) [ ] X;
e) [ ] Gama .
manifestă prin

a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;

b) [x] Bradicardie; 577. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară; sursele închise de radiaţiile ionizante
e) [ ] Hipertenzie vasculară .
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
569. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
a) [x] Protecţia cu timpul; d) [ ] Protecţia cu ecrane;
b) [x] Protecţia cu distanţa; e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile
c) [x] Protecţia cu ecrane; ultraviolete.
d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii. 578. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise

570. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor de iradiere de 1 mSv/an

ecrana a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;

b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
a) [x] Ferestrele; c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
b) [x] Pereţii; d) [x] Populaţia în ansamblu;
c) [x] Combinezoanele; e) [ ] Pacienţi .
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena. 579. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt

571. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se a) [x] Cancer tiroidian;

b) [x] Anemie aplastică;
confecţionează din c) [ ] Cataracte;
d) [ ] Fibroză pulmonară;

32
e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .
589. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie
580. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă
a) [x] Roentgen;
a elementelor b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
a) [x] α – radiaţii; d) [ ] Ciuri;
b) [x] β – radiaţii; e) [x] Culon/kg.
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni; 590. Componenţii fondului radioactiv natural
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.
a) [x] Radiaţia cosmică;
581. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
a) [ ] α – radiaţii; d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
b) [ ] β – radiaţii; e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni; 591. Efecte nestocastice somatice precoce
e) [x] Radiaţii X
a) [ ] Boala actinică acută;
582. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
a) [x] α – radiaţii; d) [ ] Tumori;
b) [ ] β – radiaţii; e) [x] Epilaţie.
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni; 592. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra
e) [ ] Radiaţii X .
583. Caracterul fizic al radiaţiilor X radiaţiilor ionizante

a) [ ] Flux de electroni; a) [x] Metale grele;

b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu; b) [ ] Metale uşoare;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie); c) [ ] Mase plastice;
d) [ ] Flux de pozitroni; d) [x] Beton;
e) [ ] Flux de neutroni. e) [ ] Sticlă.
Caracterul fizic al radiaţiilor alpha
593. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu; internaţionale
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni; a) [x] 20 mSv/an;
e) [ ] Flux de neutroni. b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
584. Distanţa pară de razele - γ în aer d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri; 594. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri; a) [ ] Microni;
e) [x] Sute de metri . b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
585. Distanţa pară de particulele - α în aer d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri; IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
d) [ ] Metri;
595. Particularităţile muncii agricole:
e) [ ] Sute de metri.
a) [x] Caracter sezonier;
586. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
a) [ ] Roenten;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
b) [x] Ciuri;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
c) [x] dezintegrări /sec;
596. Ramurile muncii în gospodăria sătească:
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli. a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
587. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
a) [x] Energia;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
b) [x] Proprietatea de penetrare;
597. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor; a) [x] Organizarea lucrului;
e) [ ] Efectul termic. b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
588. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.
598. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect; mecanizatorilor sânt:
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice; a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
e) [ ] Nu sunt efecte . b) [x] Pulberile;
33
c) [x] Degajările gazoase; b) [x] Dublu;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia; c) [ ] Triplu;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă. d) [ ] Segmentar;
599. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt: e) [ ] General.
610. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală; a) [x] Fizice;
c) [x] Boala de vibraţie; b) [x] Chimice;
d) [x] Bronşita cronică; c) [x] Biologice;
e) [ ] Berilioza. d) [ ] Entomologice;
600. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt: e) [ ] Radiologice.
611. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol; a) [x] Grătarele;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei; b) [x] Decantoare orizontale;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi; c) [x] Decantoare verticale;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise. d) [x] Bazinele de sedimentare;
601. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: e) [ ] Filtrele biologice.
612. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer; a) [x] Naturale;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer; b) [x] Artificiale;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon; c) [ ] Mecanice;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică. d) [ ] Chimice;
602. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie: e) [ ] Evaporare.
613. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit; a) [x] Câmpurile de irigare;
c) [x] Pulberile; b) [x] Câmpurile de asanare;
d) [x] Mirosul specific; c) [x] Lacurile biologice;
e) [ ] Folosirea pesticidelor. d) [ ] Decantoarele;
603. Bolile profesionale în zootehnie sânt: e) [ ] Grătarele.
614. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice; instalaţiile:
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza; a) [x] Filtrele biologice;
e) [ ] Hepatita virală A. b) [x] Aerofiltrele;
604. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile c) [x] Aerotencurile;
d) [ ] Grătarele;
avicole: e) [ ] Decantoarele.
615. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme; a) [x] Dezinfecţia;
e) [ ] Vibraţia. b) [ ] Dedurizarea;
SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE c) [ ] Limpezirea;
605. Se deosebesc reziduuri: d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.
a) [x] Solide; 616. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:
b) [x] Lichide;
c) [ ] Gazoase; a) [ ] Naturale;
d) [ ] Semilichide; b) [ ] Artificiale;
e) [ ] Semisolide. c) [x] Mecanice;
606. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide: d) [x] Chimice;
e) [x] Evaporare.
a) [x] Colectare; 617. Din reziduuri solide fac parte:
b) [x] Transportare;
c) [x] Neutralizare; a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);
d) [x] Utilizare; b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;
e) [ ] Repartizare. c) [x] Deşeurile industriale;
607. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt: d) [x] Deşeurile de la abatoare;
e) [ ] Apele meteorice.
a) [x] Canalizarea; 618.Din reziduuri lichide fac parte:
b) [x] Transportarea;
c) [ ] Evaporarea; a)[x] Excrementele;
d) [ ] Sedimentarea; b) [x] Resturile lichide de la bucătării;
e) [ ] Lichidarea. c) [x] Apele industriale;
608. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt: d) [x] Apele meteorice;
e) [ ] Resturile industriale.
a) [x] Compostarea; 619.Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:
b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);
c) [x] Epurarea în locuri special amenajate; a)[ ] Colectarea;
d) [ ] Spălarea; b) [ ] Transportarea;
e) [ ] Dezinfectarea. c) [ ] Neutralizarea;
d) [ ] Utilizarea;
e) [x] Repartizarea.

609. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:

a) [x] Unitar;

34
620.Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:

a)[х] Câmpurile de arare;

b) [х] Câmpurile de asanare;
c) [х] Câmpurile de irigare;
d) [х] Câmpurile de filtrare;
e) [ ] Gropi de gunoi.

621. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:

a) [х] Ardere;
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.

35