Medicina interna(Ap.Respirator.

)
Interogarea:
Acuzele:..Principalele acuze la bolnavii cu affect.a ap.resp.sunt:dispneea,tusea,hemoptizia,
dureri toracice uneori febra,slabiciune,indispozitie,lipsa poftei de mincare.
Dispneea=poate fi obiectiva si subeictiva.Cea subiectiva reprez.o senzatie a bolnavului
caract.prin dificultatea de a respire.Cea obiectiva se caract.prin modificarea frecv.,amplitidinii
sau a ritmului. De cele mai multe ori in affect.se observa dispneea mixta care se intilneste in
pneumonie,cancer bronsic,tuberculoza. Uneori poate fid oar subiectiva in isterie,radiculita
toracica,alteori doar obiectiva in emfizem pulmonar,obliteratie pleural.
Dispneea poate fi fiziologica in effort fizic si patologica in affect.a
org.resp.,cardiovasc,hematopoietice.
Cauzele aparitiei dispneeei sunt:
1.Blocarea unei cai resp.ce impiedica circ.aerului
2.Diminuarea supraf.resp.a plaminului din cauza compresiunii in hidro- si pneumotorax
3.Diminuarea aeratiei unei parti a paminului in pneumonie,atelectazie,infarct pulmonary sau
micsorarea elasticitatii.
Toate acesta duc la scadera CVP care in medie este de 500ml.
Cind apare un obstacol in caile super.a laringelui sau traheea devine dificila inspiratie=dispnee
inspiratorie. Insa in stenoza pronuntata a traheeei sau unei bronhii devine dificila si exp.
Producinduse un sunet=respiratie strideroasa.In stenoza bronhiilor de calibru mic si
bronhiolelor in urma edemului inflamator sau spasmului deasemenea apare dispneea
expiratorie.
TUSEA=reflex protective care se activeaza la excitatie zonelor reflexogene situate la
niv.bifurcatiei traheeei si bronhiilor principale si spatial interaritenoid. Cind este un process
inflamator si se secreta o cant.mare de mucus el excita zonele si producind tusea care poate fi
permanenta sau periodica. In diferita stari patologiece tusea are specificul sau deeacea trebuie
de preciza caracterul tusei,durata,momentul aparitieei,taria si timbrul ei,uscata sau umeda.
Tusea uscata este in laringita,pleurezie uscata,compresia bronhiilor principale din cauza maririi
gangl.trahobronsici in tuberculoza,limfogranulomatoza,metastaze canceroase. In affect.ca
tuberculoza,abcesul,cancer bronsic.bronsite,pneumoscleroza in stadiile initiale prezinta tusea
seaca iar mai apoi tusea umeda.
Cind tusea e umeda,cu expectoratii trebuie sa aflam cantitatea ptr o data si in 24h,noaptea sau
ziua maimult,in cepozitie se elimina mia abundant,caracterul ei,culoarea,mirosul.
Tusea matinala este caracteristica mai mult ptr cei cu brinsita cronica,tiberculoza pulmonara
cavitara,abces pulmonary,bronsectazia din cauza ca in timpul notii in caile resp.se secreta o
cantitate anumita de sputa,iar dimineatza cind se scoala isi schimba pozitia shi astfel sputa
nimereste pe zonele reflexogene provocind tusea. Tusea nictimerala este caract.ptr bolnavii de
tuberculoza,limfogranulomatozaa sau tumori maligne deaoarece in aceste afectiuni se maresc
gaangl.limf.traheobronsici care irita zonele reflexogene mai ales noapte cind este o prevalare a
n.X(vag).
Tusea poate fi periodica si const.Cea const.se intilneste in inflamatia laringelui,bronhiilor,cancer
bronsic si metastaze si in unele forme de tuberculoze pulmonare. Cea periodica se observa in
gripa,pneumonie,tuberculoza,bronsite. Tusea priodica poate avea unele stari de soc care pot
avea intensitatea diferita.Cele puternice maresc presiunea intertoracice si provoaca dilatare
venelor cervical,cianoza,edematierea fetei si poate sa duca la voma din cauza propagarii iritatie
de la central tusigen spre central vomitiv care se afla in apropiere.
In functie de putere si timbre deosebim tuse puternica=latratoare intilnita in tusea
convulsive,tumori,afectarea laringelui si edematierea coardelor vocale false,isterie.Cea usoare
si surda se observa in stadiile initiale ale tuberculozei,a pneumoniei lobare,pleurezie uscata.
HEMOPTIZIA=reprez.eliminarea sputei impreuna cu singe care poate aparea in affect.reps.cit si
affect.cardiovasc.Referitor la eliminari de singe in affect.a ap.resp. este specific pneumonie
virotica,tuberculoza,cancerul,abcesul si gangrene pumonara,actinomicoza,boala
bronsectatica,traheita,laringita si in gripa virotica. Referitor la ap.cardiovasc.=stenoza orif.venos
stingin care survine o staza a singelui in circuitul mic,tromboza sau embolia ramif.art.pulmonare
si infarctul pulmonary.. Cat de singe in sputa este neinsemnata iar in unele affect.ca
tuberculoza cavitara,infarct pulmonary si bronsectazii poate aparea chiar hemoragie si o tuse
puternica. SIngele din sputa de culoare rosu aprins il putem observa in tubelculoza
pulmonara,cancer,bronsectazie.In stadiul 2 de evol a pneumonie lobare single are aspect
ruginiu dincauza dezintegrarii hematiilor si eliberarea de hemosiderina. In infarctul pulmonary
in primele 2-3 zile single din sputa are cul.rosu-aprins iar in rumatoarele zile isi schimba
aspectul.
DURERILE toracice=aflam provenienta,localizarea,iradierea,internsitatea,durata,cind?. Ele pot
aparea ca consec.a af.ap.resp.sau cariovasc.
DUrerile superficial(in peretele thoracic)=pot fi consecinta lez.pielii(erizipel,trauma),a
muschilor(miozita,trauma),a n.intercostali(radiculita toracica),a coastelor si pleurei
costale(fracture,periostite sau metastaze canceroase.)
In affect.resp.durerile toracice depend de iritarea pleurei,mai ales a celei costale si
diafragmatice deoarece ele contin o cant mare de term.senzitive,in pulmon aceste terminatii nu
se gasesc.Leziunea pleurei se observa in inflamatia ei(pleurezie uscata),infarct pumonal,cancer
pumonar,trauma a coastelor,pneumotorax,abces subdiafragmatic si pancreatita acuta.
In pleurezie uscata durerile se resimte atit in dreapta cit si in stinga in reg.inferioare.In
inflamatia pleure diafragmatice se resimte in abdomen si poate simula o colecistita
acuta,pancreatita acuta sau apendicita. Durerile pleurale de obicei sunt intepatoare iar in
pleurezia diafragmatica frt puternice si se pronunteaza in tuse si resp.profunda si atunci cind
bolnavul sta pe partea sanatoasa din cauza ca partea bolnava a toracelui se extinde mai tare in
timpul resp.si provoaca durere.Ptr atenuarea durerilor este nevoie de ocupat pozitia pe partea
bolnava ptr a limita miscarile toracelui si a frictiunii foitelor pleurale.
Durerile retrosternale de obicei apar din cauza affect.ale ap.cardiovasc.Caracterul acestor
dureri nu depinde de tuse,nici de tipul resp,nici de miscarile corpului.In tumoare mediastinala
este o durere retrosternala prmanenta.
ANAMNEZA=debutul,evolutia.
METODELE FIZICE DE EXAMINARE
INSPECTIA=forma cutiei toracice,pozitia claviculelor,a foselor supra si infraclaviculare,a
omoplatilor,tipul respiratiei,ritmul,frecventa,miscarile omoplatilor in timpul resp,participarea
m.suplimentari,dezv.m.centurii scapulare.Hemitoracele drept si sintg trebuie sa fie simetrici. In
dependent de forma deosebim cutie toracica normala si patologica
Forme de cutie toracica normal
1.Cutie toracica normostenica=(in forma de con) caracteristica pers.normostenica si are forma
unui trunchi de con cu baza in sus.Dms antero-post este mai mica ca cea transversal,fosele
supraclaviculare slab evidentiate.Se oberva bine unghiul forma de manubriul sterna si corpul
sternului,unghiul epigastral se apropie de 90 grade.Coastele au o dir.oblica,omoplatii situati la
acelasi nivel.Partea toracica este aprox.egala cu cea abdominal.
2.Cutie toracica hiperstenica=caract.pers.hiperstenica si are forma unui cilindru.Dms antero-lat
se apropie de cea transvers.Fosele supraclav sun netede si unghiul sternului frt
pronuntat.Unghiul epigastrat este mai mare de 90gr.Directia costelor este aproape
orizontale,spatiile intercos sunt inguste.Partea toracica este mai mica ca cea abdominal.
3.Cutie toracica astenica=caract.pers.astenica si etse lunga si ingusta.Fosele supra si
infraclav.sunt bine pronuntate.Unghiul sterna nu se evidentiaza,unghiul epigastral mai mic de
90gr.Coastele au o orientare vert.,coastele a X ramin nefixate,spatiile
intercost.dilatate,m.cent.scap/.slab dezv.Partea toracica mia mare ca cea abdominala.
Formele patologice de cutie toracica
1.Cutie toracica emfizematoasa=(torace in butoi) care se aseamana cu cea hiperstenica.
Proemina peretele antero-post cu dilatarea spatiilor intercost. Astefel de cutie toracica o
observam in emfizem pulmonary cronic,care duce la mics.elast.plaminului si marirealui in volum
de parca ar fin in fza de insp.Creeaza dispnee insp nu doar in miscare dar si in stare de
repaos.Astfel de torace poate fi identificat prin observarea participarii la resp.a m.suplimentari
mai ales scms si trapez,depresiunea spatiilor intecost,si deplasarea la inspiratie a cutiei toracice
in sus si revenirea la normal la exp.
2.Cutie toracica paralitica=se aseamana cu cea astenica=se poate intilni in
tuberc.,pneumoscleroza care duce la mics.plaminilor si respectic a cutiei toracice,Ca semen
putem observa o atrofie pronuntata a m.toracici,poz.asimetrica a claviculelor,depresiunile
neuniforme a foselor supraclav.Omoplati situati la dif.niveluri.
3.Cutie toracica rahitica=torace in carena=marirea dms antero-post.datorita proeminarii
sternului,iar partiel antero-lat parca turtite sin din cauza asta coastele cu sternul form.un unghi
ascutit,iar trecerea cartilagelor in oase se ingroasa,devin proeminente(matanii costale).
4.Cutie toracica infundibulara=torace cizmaresc=prezinta o depress.in reg.inf.a sternului care
poate fi congenital sau ca urmare a compres.indelungate a acestei reg.
5.Torace scafoid=consta in prezenta unei adincituri in part.sup. si de mijloc a sternului oferindui
o forma de barca.
Exista 4 tipuri de deformari a coloanei vertebrale:
1.Curbura latero-scolioasa(scolioza)
2.Curbura post.cu aparitia ghibozitatii(cifoza)
3.Curbura ant.(lordoza)
4.Combinarea curb.post.si lat(cifoscolioza)
Aceste tipuri pot sa apara ca consecinta a artritei reumatoide(Bechterev),tuberculozei
vertebrale,trauma. In urma acestor deformari apar si modificari struct. Si funct. A ap.resp si
cordului.
Asimetria toracica=adica un hemitorace este diferit de celalalt si se intilneste in diferite
afectiuni. Dilatarea unui hemitorace poate fi in hidrotorax(cu transudat sau
exsudat),pneumotorax.In dilatare se sterg santurile intercostale sau chiar se
bombeaza,asimetria claviculelor si omoplaticlor.
Miscosarea unui hemitoracica o intilnim:1.In urma form.aderentelor pleurale sau concrescenta
cavitatii pleurale.2.In ratatinarea unei parti considerabile a plaminului din cauza metaplaziei
tes.conjuct(pnaumoscleroza),dupa pneumonie franca lobara,infarct
pulmonary,abces,tuberculoza .3.In urma inlaturarii chirurgicale a unui plamin,4.In
atelectazia.

Deosebim mai multe tipuri de respiratie:toracica,abdominal si mixta.
1.Resp.tip thoracic=caracateristica mai mult femeiolor si se realiz.din contul m.intercost. care
duc la dilatarea cutiei toracice
2Tipul abdominal de resp.=caract.barbatilor si se realiz din contul diafragmului care cind se
coboara in inspiratie duce la micsorarea pres.intratoracice si la umplerea plaminilor cu aer.
3.Tipul mixt de resp/=participa si diafragmul si m.intercost.Acest tip se poate oberva la virstnici
si in unele stari patologice.La barbate se observa in=diafragmatite,insuf.in dez.diafragm,ulcer
gastric,colecistita acuta.La femei se observa in=pleurezie uscata,aderente plural,miozite si
radiculita cervical care diminueaza infaptuirea functie de catre m.intercost.
Frecventa respiratiei=la adulti 15-20/min,la nn-40-45/min.
Cauze ale acelerarii patologice a respirtiei sunt.:
1.Ingustarea lumenului bronhiilor de calibru mic ca urmare a spasmului sau inflam.
2.in atelectazie,colabarea plaminului,tuberculoza si inflamatia=duce la mics.supraf.resp.
3.In emfizemul pulmonary pronuntat,supraincarcarea plaminului cu singe sau edem pulmonary
4.Adincimea insuf.a resp.cauzata de limitarea contrac.m.intercos.si
diafragmei(pleurezie,miozite,diafragmatite,fracture costale,pres.intraabdominala ridicata in
ascita)
Cauze ale micsorarii frecventei respiratorii sunt:
1,inhibitia centrului resp. si micsorarea ecitabilitatii lui din cauza pres.ridicate
intrecranieene,tumoare cerebr.,meningita,hemorag sau edem cerebr,
Profunzimea respiratiei=poate fi superficial sau profunda.Cea superficial se asociaza cu marirrea
frecv.resp. iar cea profunda in micso.frecv.resp.
Ritmul respiratiei=din cauza dereglarii centrului resp.poate aparea o aritmie a respiratie ca de
ex.poate fi o pauza urmata de resp.aritmice,apoi iarasi pauza.
Respiratia tip BIOT=miscari respiratorii ritmice urmate de o pauza resp.de la citeva sec pina la
jumate de min. Se oberva la bolnavii de meningita si cei cu dereglari a circ.cerebrale.
Respiratia tip CHEYNE-STOKES=dupa o pauza de la citeva sec.la un min.are loc o
resp.superficiala care brusc devine profunda atingind maximul in a5-7 resp si apoi in succesiune
inversa pina la pauza.Aceste pause pot sa duca la pierderea cunostintei.Se oberva in
insuf.circ.cerebr.,hypoxia creierului,intoxicatii grave. Se instaleaza in timpul somnului mai ales
la virstnici cu ateroscleroza cerebr.pronuntata.
Respiratia disociata tip GROCCO=se aseamana cu resp/Cheune-Stokes doar ca in locul pauzelor
este o resp.superf.usoare cu marire treptata a amplitudinii si apoi invers.Astfel de resp.de cele
mia multe ori e cauzata de aceleas cause ca la tipul CHEYNE-Stokes precedind acest tip de resp.