URGENŢE

NEONATALE
NN = 0 – 28 zile
• evaluarea clinică a NN în urgenţă este
dificilă, consumatoare de timp şi
necesită abilităţi speciale

• evaluarea corectă a NN necesită răbdare

şi o foarte bună cunoaştere a variaţiilor
funcţiilor vegetative normale
ACUZE FRECVENTE DE PREZENTARE ÎN
URGENŢĂ
1. plâns necontrolabil, iritabilitate, letargie
2. simptome de tract gastro-intestinal
3. simptome cardio-respiratorii
4. icter
5. probleme oculare
6. rash de scutec, afte orale
7. febră, sepsis
8. moartea subită a NN
 PATOLOGIA NN ÎN URGENŢĂ
1) trauma accidentală şi nonaccidentală
2) boli cardiace
3) hipovolemia, şocul
4) patologie respiratorie, hipoxie
5) endocrinopatii ( hiperplazia suprarenală congenitală,
tireotoxicoza)
6) diselectrolitemii
7) erori de metabolism
8) sepsis (meningita, pneumonia, infecţii de tract urinar)
9) patologie intestinală (volvulus, invaginaţie, enterocolită
necrozantă)
10) intoxicaţii
11) convulsii
12) practici alimentare improprii
 TRAUMA
Diagnostic
 istoric neconcludent
 examen fizic nespecific : escoriaţii, echimoze
 examinări imagistice: CT, ecografie
transfontanelară, IMR, radiografii
 HLG, trombocite, coagulograma
 examen oftalmologic
Tratament
 ABC (evaluare şi stabilizare)
 evaluarea şi menţinerea la valori normale a
glicemiei
 menţinerea temperaturii
 TRAUMA-continuare

• internarea este obligatorie

• dacă se suspicionează un abuz trebuie anunţate
autorităţile competente
• de evitat suspiciunea de abuz nejustificată!
 PATOLOGIE CARDIACĂ

• Cardiopatii cianogene
• Cardiopatii necianogene
• Aritmii
 CARDIOPATII CIANOGENE
1) tetralogia Fallot
2) atrezia tricuspidiană
3) transpoziţia vaselor mari
4) reîntoarcere pulmonară venoasă anormală
5) trunchi arterial comun
 Cianoza-diagnostic diferenţial
cauze respiratorii
cauze infecţioase (sepsis, meningită)
cauze SNC (edem cerebral,hemoragie ic)
cauze toxice (methemoglobinemie)
cauze cardiace
 Cianoza-diagnostic diferenţial
• diagnosticul diferenţial între cianoza de cauză
cardiacă sau noncardiacă se stabileşte după
răspunsul la administrarea de O2 100%
• în bolile cianogene noncardiace SaO2 creşte cu cel
puţin 10% după administrarea de O2
• în bolile cardiace cianogene nu se constată creşteri
ale saturaţiei după administrarea de O2
 CARDIOPATII CIANOGENE
Diagnostic
 manifestări clinice apar după 2 săptămâni de viaţă când
se închide canalul arterial
 examen clinic ( TA măsurată la cele patru membre)
 Rx toracic
 ECG
 ecocardiografia (de elecţie)
Tratament
 PGE1 0,05 µg/kg iv bolus, apoi PEV 0,05 µg/kg /min
! Risc de apnee
 chirurgie CV
 CARDIOPATII NECIANOGENE

1) insuficienţa cardiacă congestivă

2) defect de sept ventricular
3) defect de sept atrial
4) persistenţa canalului arterial
5) coarctaţia de aortă
Insuficienţa cardiacă congestivă
Cauze:
anemie severă
trauma
sepsis
TPSV
tulburări metabolice
LES
tireotoxicoza
 Insuficienţa cardiacă congestivă
Diagnostic
istoric: apetit scăzut, transpiraţie în timpul
alimentării, stagnare în greutate
tablou clinic: tahipnee, tahicardie, hepatomegalie
examinări paraclinice: Rx toracic, ECG, HLG,
ionograma, ecocardiograma
Tratament:
furosemid 1 mg/kg iv
dopamină sau dobutamină 2,5-15 µg/kg/min
restricţie hidrică
 TAHICARDIA SUPRAVENTRICULARĂ
• cea mai frecventă aritmie neonatală

Diagnostic:
AV≥220/min
lipsa apetitului, iritabilitate, insuficienţă cardiacă,
şoc
ECG: frecvenţa ≥220/min, QRS<0,08sec, ritm
regulat
 TAHICARDIA SUPRAVENTRICULARĂ
Tratament
• la pacienţii stabili hemodinamic:
 manevre vagale: gheaţă la nivelul feţei
 adenozină 0,1 mg/kg iv, repetat la 10 min 0,2 mg/kg
• la pacienţii instabili:
 cardioversie sincronă 0,5-1J/kg
 în lipsa răspunsului – amiodaronă 5mg/kg iv sau
procainamidă 15 mg/kg în 20-60 min
! amiodarona şi procainamida nu se asociază- produc
hTA şi lărgirea complexelor QRS
• in tahicardia cu QRS larg:
 lidocaina 1 mg/kgiv sau amiodarona
 PATOLOGIE RESPIRATORIE
SIMPTOME FRECVENTE:
1. tahipnee
2. tuse şi congestie nazală
3. respiraţie zgomotoasă şi stridor
4. apnee, respiraţie periodică
5. criza albastră, cianoza
 Tahipneea
CAUZE:
• pneumonie (bacteriană, virală, Chlamydia, de aspiraţie)
• bronşiolita
• sepsis
• meningita, alte afecţiuni SNC
• abdominal: distensie gastrică, gastroenterită
• boli congenitale:
– boală respiratorie
– hernie diafragmatică
– fistulă traheo-esofagiană
– emfizem lobar
– stenoză traheală, aderennţe traheale
– insuficienţă cardiacă din vs hipoplazic, coarctaţie de aortă, stenoză aortică,
canal arterial persistent
– afecţiuni cianogene: transpoziţie de vase mari
– inel vascular
• boli neuromusculare: botulism infantil, scăderea forţei musculare
 Tahipneea- continuare

Tahipneea sau respiraţia stertoroasă trebuie considerată

întotdeauna o urgenţă medicală!

CLINIC: inspecţia în timpul alimentării

Necesită internare (mai puţin cazurile foarte uşoare) pentru

investigaţii şi observaţie!
Boli respiratorii asociate cu tahipnee

• Pneumonia
• Bronşiolita
 PNEUMONIA
• cea mai frecventă localizare a infecţiilor la NN
• cea mai frecventă etiologie: Streptococul de
grup B
• cel mai probabil a fost dobândită in utero
(lichid amniotic contaminat)
• necesită internare pentru tratament şi
observaţie
 PNEUMONIA - continuare
Infecţia cu Bordetella Pertussis:
• NN aparent sănătos, cu paroxisme de tuse
însoţite de cianoză şi vărsătură post-tuse
• uneori poate ajunge la apnee
• Atenţie la adulţii cu tuse persistentă din
anturajul NN!
 BRONŞIOLITA
= afecţiune acută a căilor respiratorii inferioare de la
începutul vieţii, precedată de manifestările clinice ale unei
infecţii de căi aeriene superioare sau apnee
• sezonieră (în lunile de iarnă)
• risc de evoluţie complicată
• susceptibitate mare:
prematuri < 34 săptămâni
asociere cu alte afecţiuni
în familii cu status socio-economic precar
NN care nu sunt alăptaţi natural
 mucus

inflamaţia
peretelui

normal
 BRONŞIOLITA - continuare
ETIOLOGIE - virusuri: VSR, paragripale, gripale tip A,
adenovirusuri, rinovirusuri

APNEEA este frecventă (mai ales la cei mai susceptibili) şi

apare, de obicei, în primele 3 zile de boală.

CLINIC:
• FR ↑, > 60 respiraţii/min
• cianoză
• dispnee, wheezing, tiraj intercostal şi subcostal
• afebrili sau subfebrili
 BRONŞIOLITA - continuare
PARACLINIC:
 radiografia pulmonară:
• hiperinflaţie
• zone de atelectazie
 analiza gazelor sangvine,
hemoleucograma
 imunofluorescenţa sau
ELISA din secreţiile
respiratorii → detectarea
VSR
 BRONŞIOLITA - continuare
MANAGEMENT:
• cazurile uşoare – nu necesită spitalizare
• necesită spitalizare:
– prematurii
– NN/prematurii cu afecţiuni pulmonare sau cardiace
– NN cu aport alimentar insuficient, deshidrataţi
– statut familial socio-economic scăzut
TRATAMENT:
 aerosoli cu Adrenalină racemică
 nebulizare β-adrenergic
 corticoizii nu sunt utili
 antibioticoterapie – doar în prezenţa febrei
 Boli cardiace asociate cu tahipnee

• de obicei, nu se asociază cu tiraj şi folosirea muşchilor

respiratori accesori
• REGULĂ: NN cu cianoză şi tahipnee → suspiciune de
boală cardiacă congenitală
• de obicei, ajung în urgenţă NN de 1 săptămână (după
ce se închide canalul arterial)
• se începe administrarea Prostaglandinei E1 0,05-0,1
g/kg/min, titrată conform îmbunătăţirii paO2
Boli neuromusculare asociate cu tahipnee
• FR este crescută compensator, iar respiraţia este
superficială
CAUZE:
 botulism infantil (constipaţie, tahipnee, dificultăţi de
alimentaţie, plâns slab)
 sdr. Down
 encefalopatia hipoxic-ischemică
 leziuni ale măduvei spinării (mielomeningocel)
 miastenia gravis
 distrofia miotonică
 APNEEA
• APNEEA = oprirea respiraţiei 20 sec asociată cu
bradicardie sau cianoză / paloare
• este o afecţiune critică şi necesită internare,
monitorizare atentă
 APNEEA
Cauze:
 sepsis  tuse convulsivă
 pneumonie  hipoglicemie
 bronşiolită (VSR)  convulsii
 hipotermie  reflux g-e
 anemie  abuz
 botulism  erori de metabolism
 aritmii  diselectrolitemii
 tulburări acido-bazice
 hemoragii intracraniene
 meningoencefalite
 TUSEA ŞI CONGESTIA NAZALĂ
• cel mai frecvent: infecţie virală de căi aeriene superioare
• frecvent însoţeşte tahipneea în aceleaşi etiologii
• poate fi simptom de primă prezentare în:
palatoschizis
laringotraheomalacie
laringotraheoschizis
aderenţe traheale
fistulă eso-traheală
hemangioame traheale
inele vasculare
 TUSEA ŞI CONGESTIA NAZALĂ -
continuare
MANAGEMENT:
• trebuie focalizat pe etiologie, nu pe supresia tusei
• dezobstrucţie nazală cu instilare de soluţii saline
şi aspirare eficientă
• antitusivele: de evitat la NN
• orice suspiciune de boală subiacentă → internare
şi investigare
 STRIDORUL
CAUZE:
• anomalii congenitale de la nas până la trahee şi bronhii
(aderenţe, chisturi, stenoze, hemangioame, schizis)
• stenoză subglotică post-IOT
• infecţii – rar
• dacă se agravează la plâns sau la efort – laringomalacie
• asociat cu dificultăţi de alimentaţie – inel vascular,
laringoschizis, fistulă eso-traheală
• asociat cu plâns slab – paralizie de corzi vocale
 PATOLOGIE DIGESTIVĂ
• SIMPTOME GASTRO-INTESTINALE:
1)colici intestinale
2)dificultăţi în alimentaţie
3)regurgitări
4)vărsături
5)diaree
6)distensie abdominală
7)constipaţie
8)icter
9)sânge pe scutec
 COLICA INTESTINALĂ
= complex de simptome:
criză de plâns cu debut brusc şi care durează câteva
ore (în medie 3 ore), timp de cel puţin 3 zile
/săptămână, pe o perioadă de 3 săptămâni
eritem facial, paloare periorală
abdomen în tensiune
picioare ridicate şi reci
pumnii strânşi
- poate începe în prima săptămână de viaţă
- durează până la 3 – 4 luni
- produce dicomfortul semnificativ al părinţilor
COLICA INTESTINALĂ - continuare
• ANAMNEZĂ atentă
• EXAMENUL FIZIC: normal
• TESTE DE LABORATOR: nu sunt necesare, doar
dacă se suspicionează alte cauze de plâns
necontrolabil

 în situaţii de îndoială, se indică internarea

pentru observaţie
 COLICA INTESTINALĂ - continuare
• CAUZA: obscură (ingurcitare excesivă de aer, aport
insuficient de lichide, alergie la proteine, stress matern)
• TRATAMENT:
aplicarea de căldură pe abdomen
scăderea stimulării externe, legănarea copilului
medicamente (inclusiv sedative) sunt rar indicate şi
rar benefice
cură de probă cu lapte praf hipoalergenic
liniştirea şi educarea părinţilor
 DIFICULTĂŢI ÎN ALIMENTAŢIE
• părinţii observă: aport alimentar inadecvat,
greutate inadecvată, copil care nu este sătul după
mese
• dacă sunt apărute de la naştere, cu malnutriţie,
deshidratare → obstrucţie esofagiană (stenoze,
stricturi, laringoschizis, palatoschizis), compresie
esofagiană/traheală prin inele vasculare
• dacă ↓ greutăţii este recentă → boală acută
(frecvent, infecţie)
 REFLUXUL GATROESOFAGIAN
• regurgitarea unor cantităţi mici este frecventă la nou-
născuţi, datorită presiunii reduse a sfincterului
esofagian inferior + presiunii crescute intragastrice
• dacă starea generală este bună → fără semnificaţie
clinică, se reduce cu creşterea copilului
• dacă nu se ameliorează → se ridică partea superioară
a corpului copilului după mese
• dacă nu câştigă în greutate sau apar simptome
respiratorii → investigaţii: cauze anatomice şi sindrom
de aspiraţie cronică
 regurgitarea este independentă de orice
efort

 vărsătura este rezultatul unei contracţii

puternice a diafragmului şi a muşchilor
abdominali
VĂRSĂTURILE în primele săptămâni de viaţă

• des confundate cu regurgitările

• CAUZE:
 anomalii anatomice: fistula traheo-esofagiană,
obstrucţia gastro intestinală superioară, rotaţia
intestinului derivat din mezenteron
 datorită hipertensiunii intracraniene
 infecţii (sepsis, infecţie de tract urinar, gastroenterită)
 VĂRSĂTURILE după săptămâna 2-3 de viaţă
• caracteristice stenozei pilorice – vărsături în jet la
sfârşitul mesei sau la scurt timp după alimentare
• la primul născut de sex masculin
• vărsătura este bilioasă sau cu sânge
• examinarea ideală: cu stomacul gol, copilul să fie relaxat
• la inspecţie: unde gastrice proeminente trec de la stânga
la deapta
• la palpare: formaţiune cât o măslină sub marginea
anterioară hepatică
 VĂRSĂTURILE - continuare
alte cauze:
afecţiuni hepato-biliare
afecţiuni de tract urinar
afecţiuni ale SNC
defecte congenitale metabolice

• La orice copil cu vărsături trebuie căutate semnele

deshidratării, hipoglicemiei, acidozei metabolice şi
trebuie internaţi pentru evaluare diagnostică şi
tratament
 DISTENSIA ABDOMINALĂ
• poate fi normală (musculatură abdominală laxă
şi dimensiunea organelor intraabdominale
relativ mare)
• poate fi accentuată de excesul de gaze
intestinale
• dacă starea generală este bună şi NN se
alimentează bine → fără motive de îngrijorare
DISTENSIA ABDOMINALĂ - continuare
CAUZE PATOLOGICE:
obstrucţia intestinală
constipaţia
enterocolita necrozantă
ileus datorat sepsisului sau gastroenteritei
organomegalia congenitală (ficat, splină, rinichi)
 DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA
DIAREEA = scaune anormal de frecvente şi de lichide
ETIOLOGIE:
• virusuri enteropatogene:
Rotavirus ( 25% din cazuri), adenovirusuri
• bacterii enteropatogene:
E. Coli
Salmonella
alţi agenţi: Campylobacter, Yersinia, Clostridium,
Pseudomonas, Stafilococ, Klebsiella, Vibrio
• paraziţi enteropatogeni:
Giardia lamblia
Criptospiridium
DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare
ANAMNEZĂ:
evaluarea gradului de deshidratare
posibili agenţi etiologici
aport almentar oral
frecvenţa, consistenţa şi volumul scaunelor
status mental
febră
tratamente anterioare (antibioticoterapie)
contact cu alţi copii/adulţi cu boală diareică
DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare
CLINIC:
• Complet dezbrăcaţi
• Cântărire
• temperatură
• Evaluarea clinică a gradului de deshidratare: stare generală,
puls radial, respiraţie, TA sistolică, fontanela anterioară,
elasticitate tegumentară, reumplerea capilară, umectarea
mucoaselor, ochii, lacrimile, diureza
• Alte semne de infecţie virală concomitentă, infecţii ale
căilor respiratorii superioare
• Semne abdominale
 EVALUAREA DESHIDRATĂRII LA NN
clinic deshidratare uşoară deshidratare moderată deshidratare severă
pierdere în G 3–5 6-9 ≥ 10
stare generală sete, conştient, sete, iritabil la stimulare, somnolent, cianotic,
agitat agitat sau letargic comatos
puls radial normal accelerat, slab f. slab, accelerat sau
nepalpabil
respiraţie normală profundă, mai accelerată profundă, accelerată
fontanelă ant. normală deprimată foarte deprimată
TA sist normală normală sau scăzută scăzută
turgor normal revine încet revine foarte încet
ochi normali înfundaţi mult înfundaţi
lacrimi prezente absente sau reduse absente
mucoase umede uscate foarte uscate
diureză normală redusă, concentrată anurie
TRC normal ± 2 sec ≥ 3 sec
DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare
PARACLINIC:
nivelurile serice ale electroliţilor, în special
Na, HCO3
uree, creatinină serice
probă de scaun pentru determinarea
sângerărilor oculte, coprocultură,
coprocitogramă
probă de urină: urocultură, examen sumar
DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare
• diaree sangvinolentă → etiologie bacteriană
• suspiciune sau diagnostic de gastroenterită
cu Salmonella → evaluare pentru sepsis şi
internare
DIAREEA ŞI DESHIDRATAREA - continuare
• majoritatea NN cu diaree trebuie internaţi
pentru rehidratare orală/intravenoasă, în
funcţie de gradul deshidratării
 CONSTIPAŢIA
CAUZE de constipaţie a NN în primele 48 de ore de viaţă (nu a
avut scaun niciodată):
stenoză sau atrezie intestinală
boală Hirschsprung
ileus
dop meconial
CAUZE de constipaţie a NN în decursul primei luni:
boală Hirschsprung
hipotiroidie
stenoză anală
Orice constipaţie cu suspiciune patologică trebuie
internată şi investigată!
 ICTERUL
CAUZE (cele mai frecvente: fiziologic, sepsis, de alăptare):
• < 24 h de viaţă:
 incompatibilitate ABO, Rh
 infecţii congenitale: rubeola, toxoplasmoză, infecţie cu citomegalovirus
 echimoze excesive posttraumatice la naştere
• ziua 2 – 3: fiziologic
• ziua a 3-a – 1 săptămână: sepsis
• > 1 săptămână:
 sifilis, toxoplasmoză, infecţie cu citomegalovirus
 sepsis
 atrezie congenitală a ductelor biliare
 hepatită virală B
 anemii hemolitice congenitale sau postmedicamentoase
 rubeolă, hepatită herpetică
 hipotiroidism
 icter de alăptare
 ICTERUL - continuare
• Icterul fiziologic: bilirubina creşte cu o rata sub 5 mg/dl/24 h,
maxim între zilele a2-a şi a 4-a, apoi scade sub 2 mg/dl până în ziua
5–7
• Icter + sepsis: bilirubina creşte cu o rata de 5 mg/dl/24 h + dificultăţi
respiratorii, vărsături, aport alimentar insuficient
• Icterul de alăptare: bilirubina creşte mult, din zilele 3 – 4, până în
săptămâna a 3-a. Oprirea alăptării scade bilirubina în 2 – 3 zile.
Paraclinic:
 hemoleucogramă completă, numărul reticulocitelor
 test Coombs
 bilirubină totală şi directă
•  B directe: atrezie biliară, deficit de alfa1antitripsină, hepatită
•  B indirecte: cauze fiziologice, alimentaţie la sân,
incompatibilitate ABO, sepsis, deficit de glucozo-6 -fosfat,
sferocitoză, sdr Gilbert, sdr Crigler Najjar
 ICTERUL - continuare
MANAGEMENT:
• NN cu stare generală proastă şi prematurii necesită internare
• Indicaţii de fototerapie ( American Academy of Pediatrics):
1. NN de 24 ore şi bilirubină 12 mg/dl
2. NN de 48 ore şi bilirubină 15 mg/dl
3. NN de 72 ore şi bilirubină 18 mg/dl
4. NN > 96 ore şi bilirubină 20 mg/dl
• exsangvinotransfuzia este indicată dacă:
1. NN de 24 ore şi bilirubină 19 mg/dl
2. NN de 48 ore şi bilirubină 22 mg/dl
3. NN de 72 ore şi bilirubină 24 mg/dl
4. NN > 96 ore şi bilirubină 25 mg/dl
 SÂNGE PE SCUTEC
CAUZE:
• în primele 2-3 zile de viaţă: datorită ingurcitării de sânge matern
(diferenţierea hemoglobinei materne de cea fetală – testul
Kleihauer-Betcke sau Apt-Downey)
• după primele zile de viaţă:
– idiopatice
– coagulopatii
– enterocolita necrozantă
– fisuri anale
– colita alergică sau infecţioasă
– defecte congenitale
→ necesită internare pentru observaţie şi investigaţii
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL
• ANAMNEZĂ: ţintită pe evoluţia simptomelor
• CLINIC:
varietate de simptome şi semne, iritabilitate, plâns
necontrolabil
vărsături
alimentaţie insuficientă, intoleranţă alimentară
distensie abdominală, constipaţie
pierdere în greutate
tulburări respiratorii
febră
letargie
• LABORATOR ŞI IMAGISTICĂ
• CONSULT CHIRURGICAL: la orice simptome abdominale
semnificative
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL-
continuare
• diagnostice frecvente la NN cu simptome
abdominale:
enterocolita necrozantă
anomalii congenitale: malrotaţia cu volvulus,
duplicaţia, gastroschizisul, omfalocelul
stenoza pilorică
herniile inghinale încarcrate, invaginaţia
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare
 MALROTAŢIA CU VOLVULUS:
Diagnostic
 în prima lună de viaţă
 debut brusc, cu vărsături bilioase, refuzul alimentaţiei, letargie, şoc
 Rgr abdominală pe gol: nivele hidro-aerice, semnul “ bulei duble”
 Rgr cu contrast - standardul de aur
 ecografie abdominală
Management:
– ABC
– resuscitare volemică
– sondă nazo-gastrică
– consult şi intervenţie chirurgicală de urgenţă
– prezentarea tardivă sau tratamentul chirurgical tardiv → creşterea
morbidităţii şi mortalităţii
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare
STENOZA PILORICĂ:
Diagnostic:
 între 2-6 luni, raport B/F=4/1, mai frecvent la primul născut
 unele studii au demonstrat o incidenţă crescută la NN trataţi cu
eritromicină po
 vărsături precoce postalimentar, explozive
 diselectrolitemii: hipoCl, hipoK, alcaloză metabolică
 diagnostic ecografic precoce: pilor îngroşat şi alungit
Management:
– reechilibrare h-e
– tratament chirurgical-standard
– atropină iv apoi po (alternativa la tratamentul chirurgical)
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare
 MEGACOLONUL TOXIC
 sau enterocolita, situaţie cu risc vital a pacienţilor cu B. Hirschprung
 dg de B. Hirschprung este de cele mai multe ori tardiv, semne clinice : absenţa
eliminării meconiului în primele 24 ore de viaţă, constipaţia
Diagnostic:
 clinic: refuzul alimentaţiei, vărsături, iritabilitate, distensie abdominală,
hematochezie, şoc
 Rgr abdominală
Management:
 ABC
 resuscitare volemică
 antibiotice cu spectru larg
 consult chirurgical
 internare în TI
 HERNIILE INGHINALE ÎNCARCERATE, INVAGINAŢIA:
 2 luni-1 an
 ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL- continuare
 ENTEROCOLITA NECROZANTĂ
 multifactorială = inflamaţie şi leziune parietală intestinală asociate cu
cauze infecţiose şi afecţiuni hipoxic-ischemice
 mai frecventă la nou-năcuţii prematuri
Diagnostic:
 clinic: intoleranţă alimentară, distensie abdominală, scaune cu sânge,
apnee şi şoc
 Rgr abdominală pe gol: pneumatoză chistică intestinală, aer hepatic portal
sau pneumoperitoneu (dacă s-a produs perforaţia)
Management:
 ABC
 resuscitare volemică
 sondă nazo-gastrică
 antibiotice cu spectru larg
 intervenţie chirurgicală şi terapie intensivă
secţiune prin intestinul
inflamat
 INFECŢIILE NEONATALE
• CLINIC:
variaţii ale temperaturii
dificultăţi de alimentaţie
icter
tulburări respiratorii
• necesită internare şi
antibioticoterapie cu spectru larg
în aşteptarea rezultatelor
culturilor
• în meningită: rar sunt
prezente redoarea de ceafă,
semnele Kernig şi Brudzinski
• în sepsis: poate fi
temperatura normală sau
scăzută
• în infecţiile de tract urinar:
se asociază iritabilitate,
vărsături, diaree,
alimentaţie insuficientă
 FEBRA LA NN

> 38°C intrarectal

 frecvent, datorită infecţiilor acute, rar de etiologie

bacteriană
 atitudinea standard : evaluare completă pentru sepsis a
oricărui NN cu temperatura rectală ≥ 38 °C
 SEPSISUL NEONATAL
- apare ca un sindrom de:
debut precoce
debut tardiv
CLINIC:
instabilitate termică – febră sau hipotermie
disfuncţii SNC, letargie, iritabilitate, convulsii
detresă respiratorie, apnee, tahipnee, respiraţie
stertoroasă
tulburări de alimentaţie
icter
erupţii cutanate
vărsături, distensie gastrică, diaree
 SEPSISUL NEONATAL - continuare
cu DEBUT PRECOCE: cu DEBUT TARDIV:
• apare în primele zile de • apare după 1
viaţă săptămână de viaţă
• fulminantă • se dezvoltă gradual
• asociată cu factori de risc • mai frecvent:
materni sau perinatali meningita
(febra maternă, ruptura
prelungită a membranelor,
detresa fetală)
• mai frecvent: şocul septic,
neutropenia
 SEPSISUL NEONATAL - continuare
CAUZE :
1. microorganisme care colonizează:
 tractul genital feminin
 mucoasa nazală
– Coci G +
– E. Coli
– specii de Klebsiella, H. Influenzae, Listeria
Monocytogenes
2. Virale:
 enterovirusuri (Coxsackie, echovirus)
 VSR, virus gripal A
 SEPSISUL NEONATAL - continuare
Evaluarea oricărui NN cu temperatura rectală ≥
38°C:
HLG
hemoculturi
examen de urină şi urocultură
examen LCR şi cultură
Rx pulmonar
 SEPSISUL NEONATAL - continuare
MANAGEMENT:
• internare obligatorie în NICU ( NEONATAL INTENSIVE
CARE UNIT)
• antibioterapie intravenoasă:
AMPICILINĂ 50-100mg/kg iv
plus
GENTAMICINĂ 2 mg/kg iv/NETROMICINĂ 6mg/kg/zi (2
prize) la prematur şi NN < 1 săptămână; 7,5-9mg/kg/zi
(3 prize) la NN > 1 săptămână
sau
CEFOTAXIME 50-100mg/kg/iv
 HERPESUL NEONATAL
• transmitere de la mamă (60-80% dintre femei au
infecţie latentă)
• diagnosticul se suspicionează la NN care prezintă:
 febră înaltă
 convulsii
 LCR cu limfocitoză sau cu numeroase hematii, reacţie
de polimerizare în lanţ (PCR) sau culturi pozitive pentru
virusul herpetic
 enzime hepatice crescute
 Rx pulmonar cu imagine de pneumonită
Management:
 internare în secţie de TI
 INFECŢIILE PIELII
CELULITA
• evaluare completă pentru sepsis
• antibiotic antistafilococic: CLINDAMICIN 10mg/kg
OMFALITA
• infecţie periombilicală
• reechilibrare volemică şi intervenţie chirurgicală
de urgenţă
• evaluare completă pentru sepsis
 PRACTICI ALIMENTARE IMPROPRII
• supraalimentare fără eructaţie adecvată între mese
• amestec impropriu al apei cu laptele praf: supradiluţie sau
supraconcentraţie
• simptome:
plâns necontrolabil
distensie abdminală
reflux g-e
oprirea creşterii
mai rar, dificultăţi respiratorii
• tulburări h-e: hiponatremie cu convulsii
• necesită instruirea mamei pentru alimentaţie corectă
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ
• Hiperplazia CSR congenitală
 deficit de 21 hidroxilază
 debut în primele săptămâni de viaţă cu vărsături,
hipotensiune refractară la încărcare volemică, inotrope
 glicemie, ionogramă
Management:
 ABC
 corectarea glicemiei,
 corectarea hiperkaliemiei ( repleţie volemică, calciu
gluconic, bicarbonat de Na, insulină, glucoză, Kayexalat)
 HHC 25-50 mg/m²
 consult endocrinologic şi internare
 PATOLOGIE ENDOCRINĂ
• Tireotoxicoza
 apare la NN din mame cu B Basedow, prin transmiterea
anticorpilor tiroido-stimulanţi de la mamă
 debut tardiv cu : inapetenţă, oprirea creşterii, tahicardie,
iritabilitate, hipertermie, vărsături, diaree, icter, trombocitopenie,
detresă respiratorie, insuficienţă cardiacă, şoc
 teste de funcţie tiroidiană pozitive
Management:
 propranolol 0,25 mg/kg iv
 propiltiouracil PTU 1,25 mg/kg iv
 sol Lugol 1-5 pic po la o oră după PTU
 consult endocrinologic şi internare
 URGENŢE METABOLICE
• erori înnăscute de metabolism, diagnostic dificil şi de multe ori tardiv
• simptome nespecifice: inapetenţă, vărsături, oprirea creşterii, tahicardie,
iritabilitate, convulsii, letargie, hipoglicemie, apnee, instabilitate termică,
acidoză
• examen clinic normal
• ex de laborator: HLG, electroliţi, glicemie,ASTRUP, lactat, amoniac, teste
hepatice, subst reducătoare şi cetone urinare, aminoacizi şi acizi organici
din sânge şi urină
Management:
 ABC
 bicarbonat de Na în acidoze severe
 resuscitare volemică
 corectarea glicemiei cu glucoză iv
 consult genetic şi internare
Algoritm de diagnostic în erori înnăscute
de metabolism
HIPERAMONIEMIE

PREZENTĂ ABSENTĂ

ACIDOZĂ PREZENTĂ
ACIDOZĂ

CETONURIE CETONURIE
ABSENTĂ CRESCUTĂ SCĂZUTĂ ABSENTĂ

DEFECT DE
METABOLISM DEFECT DEFECT DE
DEFECT AL
CICLULUI ENERGETIC / AL DEOXIDARE A AC METABOLISM
CARBOHIDRAŢILOR GRAŞI AA
UREEI
 INTOXICAŢII
• sunt ocazionale, produse prin:
ingestie maternă şi alimentaţie la sîn
remedii homeopate
supradozaj medicamentos
• NN prezintă iritabilitate, vărsături şi convulsii
inexplicabile
Management:
ABC
monitorizare şi observaţie
 CONVULSIILE NEONATALE
• rar idiopatică, indică o patologie subiacentă
• rar prezintă crize generalizate, din cauza
dezvoltării corticale incomplete
• prezintă frecvent manifestări subtile:
 deviere oculară
 protuzia limbii
 fibrilaţii palpebrale
 apnee
 mişcări de pedalare
 CONVULSIILE NEONATALE
ziua 2 de viaţă.
• Cauze:  sepsis
prima zi de viaţă:  trauma
 anoxia/hipoxia  erori de metabolism
 trauma obstetricală  hipoglicemia
 hemoragia ic  hipoCa, hipoNa, hiperNa,
 supradozaj medicamentos hiperP,
 infecţia  sevraj
 hipo/hiperglicemia  anomalii congenitale de
dezvoltare a creirului
 deficit de piridoxină (vit B6)
 HTA
 convulsii benigne
neonatale familiale
 CONVULSIILE NEONATALE
ziua 4-luna 6
 hipoCa, hipo/hiperNa, hiperPO3
 sevraj
 erori de metabolism
 infecţia
 anomalii congenitale, tulburări de dezvoltare ale
creierului
 HTA
 convulsii neonatale benigne familiale
 LĂCRIMARE, CONGESTIE ŞI CONJUNCTIVITĂ
CAUZE:
• cea mai frecventă în primele 24 h de viaţă = iritaţia
chimică postprofilaxie antibacteriană, urmată de infecţia
cu Chlamydia Trachomatis
• Neisseria Gonorrhoeae – debut între zilele a 3-a – a 5-a
• H. Influenzae, Streptococcus Pneumoniae
• Viral: herpes (produce viremie)

GLAUCOMUL ACUT
-foarte rar
- necesită consult oftalmologic şi internare
 DERMATITA (RASH) DE SCUTEC

- de obicei, candidozică
- placă eritematoasă cu margini crenelate şi demarcate,
clar înconjurată de leziuni-satelit
- în zona umedă acoperită de scutec şi în pliurile cutanate
- TRATAMENT: igienă, shimbarea scutecului de cel puţin 4
x/zi, topic local anticandidozic, protejarea locală cu
pastă de oxid de zinc ± anticandidozic per oss
- se poate suprainfecta cu Streptococcus Aureus, poate
evolua la epidermoliză sau necroză → necesită internare
 AFTOZĂ ORALĂ
- leziuni albe şi scuamoase, la nivelul limbii, mucoaselor,
gingiilor, buzelor
- frecvent, la: NN sănătoşi, la NN debilitaţi, posttratament
antibiotic
- poate afecta alimentaţia (durere, discomfort)
- TRATAMENT: antifungic topic, gel anestezic înainte de
mese, lichide la temperatură mai scăzută
 ACUZE FRECVENTE NN
1. plâns necontrolabil,
iritabilitate, letargie
2. simptome de tract gastro-
intestinal
3. simptome cardio-
respiratorii
4. icter
5. probleme oculare
6. rash de scutec, afte orale
7. febră, sepsis
8. moartea subită a NN
PATOLOGIA FRECVENTĂ NN
1) trauma accidentală şi
nonaccidentală
2) boli cardiace
3) hipovolemia, şocul
4) patologie respiratorie, hipoxie
5) endocrinopatii ( hiperplazia
suprarenală congenitală,
tireotoxicoza)
6) diselectrolitemii
7) erori de metabolism
8) sepsis (meningita, pneumonia,
infecţii de tract urinar)
9) patologie intestinală (volvulus,
invaginaţie, enterocolită
necrozantă)
10) intoxicaţii
11) convulsii
12) practici alimentare improprii