MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE A REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Medicină Veterinară și Știința Animalelor

Catedra de Zootehnie Generală

Particularitățile
morfo-productive la bovine.

Aefectuat: studentul anului II, grupa I,

a Facultații de Medicină Veterinară

Șveț Eugeniu
A verificat: Grosu Natalia conf. univ.
 Cuprins:
•Introducere.
•Clasificarea raselor de taurine.
•Rasa bălțată cu negru românească.
•Rasa Brună (BRUNĂ DE MARAMUREŞ) .
•Rasa Holstein-Friză olandeză .
•Rasa Holstein .
•Rasa Jersey.
•Rasa Simmental .
•Rasa Schwyz.
Bibliografie:
• Acatincăi, Stelian Producţiile bovinelor / Stelian
Acatincăi. – Ed. a 2-a.
Timişoara: EUROBIT, 2004
Bibliogr.
ISBN 973-620-101-5

• Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a

României Acatincăi,
Stelian Producţiile bovinelor / Stelian Acatincăi.
– Ed. a 2-a.
Timişoara: EUROBIT, 2004 Bibliogr. ISBN 973-
620-101-5

• https://www.usab-tm.ro/rezumat/26ro.pdf
 Introducere:
• Creşterea bovinelor reprezintă un vector de bază în cadrul agriculturii moderne. Prin
producţiile pe care le furnizează bovinele şi, taurinele asigură aprovizionarea
consumatorilor cu produse alimentare de primă necesitate, de înaltă valoare
biologică şi nutritivă.
Creşterea bovinelor influenţează în mod direct nivelul de trai al populaţiei, deoarece
furnizează un volum apreciabil de produse animaliere de mare importanţă pentru
consumul populaţiei şi unele materii prime pentru industria de prelucrare. Datorită
rolului social, ponderii economice şi numerice, în raport cu celelalte specii de animale
de fermă, creşterea bovinelor este considerată principala ramură a zootehniei
mondiale.
Importanţa bovinelor în economia naţională a celor mai multe popoare se datorează
efectivului numeros care se creşte, a produselor obţinute din exploatarea bovinelor şi
particularităţile biologice ale acestor specii. Taurinele reprezintă specia cu cea mai
mare pondere în şeptelul de animale
(între 36- 43%) şi asigură în cea mai mare parte necesarul
de lapte (peste 92%) cât şi de carne (peste 30%) pentru
consumul uman.
 Criteriul de
Tipul de rase Exemple de rase
clasificare

Anatomic - hipermetrice (> 135 cm; >600 kg) - Simmental, Charolaise

(dezvoltarea - eumetrice (125-135 cm; 500-600 kg) - Brună, Pinzgau

corporală) - hipometrice (<125 cm; <500 kg)

- Specializate pt. lapte

Jersey, Rasa de munte

- Jersey, Holstein
Clasificarea
pt. carne - Hereford, Charloaise
Economic - Mixte lapte-carne - Brună, Friză
carne-lapte - Bălțată românească, Simmental
- Universale - Sura de stepă

Forma sălbatică
de origine
- rase de tip primigen
- rasa de tip brahicer
- rase brahicero-primigene
- Sură de stepă
- Jersey. Rasa de munte
- Bălțata românească, Brună de Maramureș
raselor
- Sură de Stepă. Rasa de Munte,Bălțată românească, Brună de
Loc de - rase locale Maramureș
- Friză, Simmental, Schwyz
provenienţă - rase importate

Grad de
ameliorare
-primitive
- Sură de stepă, Mocănița
- Bălţată românească, Brună de
de
- ameliorate (de tranziţie)
(criteriul Maramureş
- Perfecționate
zootehnic) - Friză, Jersey, Simmental, Charolaise, Hereford

Areal de formare - rase de şes - Sură de stepă, Friză

şi răspândire - Rase de munte

- Roșii și galbene
- Mocănița, Schwyz

- Roșii de lapte. Red Polled

Culoarea
- Bălțate cu roșu
- Bălțate cu negru
robei - Bălțate cu galben
- Brune și negre
taurine
- Ayrshire, Hereford
- Friză, Holștein
- Simmental, Bălțată germană
- Brună, Aberdeen, Angus

- Rase universale - Friză, Holstein, Simmental,

- Rase cu importranță locală
Importanţă Schwyz, Charolaise, Shorthorn,
biologică Roşie daneză
- Roșie dabrogeană
 RASA BĂLŢATĂ CU NEGRU
ROMÂNEASCĂ

Efectivul de vaci Bălţată cu negru românească a

Performanţele productive,
economicitatea şi precocitatea, precum şi
remarcabila adaptabilitate a rasei Friză a
determinat o răspândire fără precedent a
taurinelor din această rasă la nivel global. Din ţara
de origine (Olanda) această rasă a fost importată
în majoritatea ţărilor cu tradiţie în
creşterea taurinelor (SUA, Canada, ţările
europene, Africa de Sud, Israel, Japonia etc.).
crescut permanent, având în prezent o pondere de
cca. 20-25% din structura efectivului de taurine din
România.
Această rasă va avea o pondere numerică din ce în ce
mai importantă în defavoarea rasei Bălţată
românească.
Rasa Bălţată cu negru românească este răspândită cu
precădere în zona de câmpie a ţării noastre (Sud, Sud-
Est) şi în zonele de câmpie şi de deal din Moldova,
precum şi în jurul marilor centre urbane
 Caracterele Morfologice
RASA BĂLŢATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ Aptitudini productive. Rasa Bălţată cu negru
românească este o rasă cu
aptitudini bune pentru producţia de lapte şi
performanţe acceptabile pentru
Caractere morfologice. Rasa Bălţată cu negru românească se caracterizează producţia de carne. Producţia de lapte medie este de
prin însuşiri morfologice asemănătoare raselor de tip Friză, înregistrând însă o 4000-4500 kg/lactaţie, cu 3,8-
mare variabilitate a caracterelor morfofiziologice (urmare a variabilităţii 3,9% grăsime. Diferitele studii efectuate au evidenţiat
materialului biologic substituit, a diversităţii materialului biologic importat, a faptul că vacile de rasă
condiţiilor concrete de creştere şi a nivelului de ameliorare).
Bălţată cu negru românească exploatate în condiţii
Dezvoltarea corporală este eumetrică, la vaci talia este în medie de 130 cm,
iar masa corporală de 550 kg. Principalele dimensiuni corporale sunt mai
corespunzătoare, realizează
reduse performanţe productive apropiate cu cele ale raselor
comparativ cu rasele parentale, urmare a faptului că nu totdeauna s-a importat parentale.
cel Aptitudinile pentru producţia de carne sunt
mai valoros material biologic, precum şi datorită condiţiilor necorespunzătoare satisfăcătoare. Astfel, tăuraşii
de îngrăşaţi în sistem intensiv realizează la vârsta de 12
creştere şi exploatare. luni o masă corporală de 305-
Conformaţia corporală este asemănătoare raselor de tip Friză, cu profilul 353 kg consecutiv unor sporuri medii zilnice de 933-966
corporal trapezoidal, orientat cu baza mare la trenul posterior, forme corporale g şi înregistrează un
unghiuloase, cap fin, gât relativ lung, trunchiul lung, potrivit de larg şi adânc, cu consum specific de 6,7-7,8 UN/kg spor. În cazul
uger relativ bine dezvoltat, membre subţiri şi puternice. Culoarea robei este
îngrăşării semiintensive şi până la
bălţată
vârsta de 17 luni, masa corporală este de 421-450 kg
negru cu alb, cu particularităţi de culoare asemănătoare raselor de tip Friză.
(sporuri medii zilnice de 763-
780 g) cu un consum specific de 7,7-9,4 UN/kg spor.
 RASA BRUNĂ
(BRUNĂ DE MARAMUREŞ)

Origine, mod de formare, răspândire. Rasa Brună de Maramureş

s-a format ca rezultat al încrucişărilor de absorbţie dintre vacile de rasele Mocăniţa
şi Sură de stepă cu tauri de tip Schwyz (Montafon, Algau, Inntal) importaţi în zona
Maramureşului începând cu anul 1881 din unele ţări europene (Ungaria, Austria,
Germania) şi, ulterior, din Elveţia (rasa Schwyz).
Datorită capacităţii sale de adaptare la condiţiile pedoclimatice din zona de
deal şi muntoasă, în perioada interbelică aria de răspândire a rasei Brună s-a extins,
fiind crescută în zona subcarpatică a Munteniei, Olteniei şi Moldovei.

Aptitudini productive. Rasa Brună de Maramureş este o rasă cu aptitudini

productive mixte, de lapte-carne. În funcţiile de condiţiile de creştere şi exploatare,
producţia de lapte oscilează în limite largi. În medie, se obţin 3000-3500 kg
lapte/lactaţie, cu un conţinut mediu în grăsime de 3,8%. În condiţii corespunzătoare
de exploatare, producţia de lapte poate depăşi 4000 kg/lactaţie.
Această rasă are aptitudini bune pentru producţia de carne. În cazul îngrăşării în
sistem intensiv, tineretul taurin mascul realizează sporuri medii de 900-950 g, în sistem
semiintensiv cca. 700 g, iar în sistem extensiv 500-600 g. În funcţie de sistemul de
îngrăşare practicat şi de vârsta valorificării, randamentul la tăiere este de 54-57%
pentru tineretul taurin mascul şi de 52-54% pentru vacile adulte recondiţionate.
 Caracterele morfologice RASA BRUNĂ
(BRUNĂ DE MARAMUREŞ)

Caractere morfologice. Rasa Brună are o dezvoltare

Ugerul, de formă globuloasă, este de mărime mijlocie, cu simetrie
corporală mijlocie, talia
satisfăcătoare şi bogat în ţesut glandular, cu mameloane potrivit de
la vaci este de 125-127 cm, iar masa corporală de 500-550
lungi şi de
kg. În cadrul acestei
groase. Relativ frecvent, la uger se întâlnesc unele defecte (uger conic,
rase se constată o anumită variabilitate a principalelor
divizat, cu
caracteristici morfologice
extindere insuficientă), iar viteza de muls este relativ mică şi cu
(dar şi a indicilor productivi), urmare a faptului că în
variabilitate mare
procesul de formare al acestei
(0,8-1,3 kg/min.). Membrele sunt potrivit de lungi, relativ groase şi
rase au fost utilizate diferite tipuri ale rasei Schwyz, care s-
rezistente.
au suprapus peste un
Defectele de aplomb, mai frecvent întâlnite, sunt următoarele: jaret
material biologic local eterogen. În plus, de la o zonă
drept,
geografică la alta, condiţiile
panardism, coate de vacă, chişiţă scurtă.
de creştere şi exploatare au fost variabile.
Culoarea robei este brun-cenuşie de diferite nuanţe (de la brun-argintiu
Capul este scurt, larg şi expresiv. Gâtul este potrivit de
până
lung şi de gros.
la brun-închis, aproape neagră), cu unele particularităţi de culoare: inel
Trunchiul este relativ lung (indicele formatului corporal
de culoare
lateral este de 122%),
deschisă în jurul botului, pigmentaţie mai deschisă la culoare pe linia
potrivit de larg şi de adânc, profilul corporal tinde spre
superioară a
forma trapezoidală (cu baza
trunchiului, pe abdomen şi feţele interioare ale membrelor.
mare orientată spre trenul posterior). Linia superioară a
Oglinda botului şi mucoasele aparente sunt de culoare neagră-cenuşie;
trunchiului este, în general,
coarnele sunt bicolore, iar ongloanele sunt pigmentate.
dreaptă, cu sacrumul uşor proeminent. Toracele este
profund, relativ larg şi adânc
(52%). Abdomenul este bine dezvoltat, voluminos.
 Rasa Holstein-Friză olandeză

Actualmente, rasa Friză crescută în Europa (cunoscută în trecut sub

denumirea de Friză sau Bălţată negru cu alb), poartă denumirea de Holstein-
Friză
sau Holstein-Friză olandeză.În Olanda rasa Holstein-Friză reprezintă cca. 70%
din
efectivul total de taurine.

Aptitudini productive. Rasa Holstein-Friză este o rasă cu aptitudini

remarcabile pentru producţia de lapte şi performanţe satisfăcătoare pentru
producţia de carne. Începând cu anul 1970, în vederea îmbunătăţirii aptitudinilor
pentru producţia de lapte, în Olanda se practică infuzia rasei Friză cu rasa Holstein.
Vacile hibride obţinute au realizat producţii de lapte cu 18-20% mai mari faţă de
rasa Friză, s-a redus conţinutul în grăsime, iar însuşirile ugerului pentru mulsul
mecanic s-au îmbunătăţit.
În anul 1995, producţia medie înregistrată la întregul efectiv de vaci cuprinse
în controlul oficial al producţiei de lapte a fost de 7576 kg lapte/lactaţie, cu 4,44%
grăsime şi 3,46% proteină. În ultimii 25 de ani, ca urmare a procesului de selecţie,
producţia medie a crescut cu cca. 3000 kg lapte, conţinutul mediu în grăsime cu
0,41%, iar cel de proteină cu 0,13%.
 Caracterele morfologice
Rasa Holstein-Friză olandeză
Caracteristici morfologice. Rasa Holstein-Friză se
caracterizează printr-o dezvoltare corporală mijlocie spre
mare, talia la vaci fiind de 135 cm, iar masa corporală de 650
kg. Are o conformaţie corporală tipică raselor de lapte.
Capul este uscăţiv, expresiv; gâtul este relativ lung cu masa
musculară mai puţin dezvoltată, cu salba redusă. Trunchiul
este larg, potrivit de lung şi destul de adânc. Linia
superioară a trunchiului este dreaptă, crupa este lungă largă
şi orizontală. Toracele este potrivit de adânc, profund, cu
coastele lungi, lăţite, oblice şi puţin arcuite, cu spaţii
intercostale mari, iar abdomenul este bine dezvoltat. Ugerul
este foarte mare (34 dm2) cu baza de prindere largă, cu
extindere anterioară şi posterioară foarte bună, simetric,
glandular, cu arborizaţie vasculară foarte evidentă.
Mameloanele, de lungime şi grosime mijlocie sunt simetrice
ca prindere, egal distanţate între ele, cu direcţie verticală.
Membrele sunt relativ scurte, uscăţive, puternice, cu
ongloane rezistente.
Culoarea robei este bălţată negru cu alb. Pe trunchi apar
două zone de
culoare albă, una pe trenul anterior (în dreptul
grebănului), iar cealaltă pe trenul
posterior (în zona crupei), cuprinzând partea inferioară a
trunchiului, glanda
mamară, parţial coada şi membrele de la genunchi,
respectiv de la jaret în jos.
Capul este de culoare neagră, cu diferite particularităţi de
culoare (stea, brezătură).
Mucoasele aparente, ongloanele şi vârful coarnelor sunt
de culoare neagră-ardezie.
 Rasa Holstein

• În SUA, primele taurine olandeze au pătruns încă din prima jumătate a

secolului al XVIII-lea, odată cu emigranţii olandezi. În perioada 1875-1905, în SUA
s-au făcut importuri masive de taurine de rasă Friză din Europa. Crescătorii s-au
organizat în asociaţii ale crescătorilor (Holstein Friesian of North America-1885) şi
au înfiinţat registrul genealogic al rasei sub denumirea de Holstein-Friză, denumire
păstrată până în anul 1977.
Pentru a se deosebi de celelalte rase de tip Friză, formate în Europa, în anul
1978 s-a hotărât ca denumirea oficială a rasei să fie cea de Holstein.
Această rasă a fost ameliorată pentru producţia de lapte. Programele de
ameliorare permanent actualizate în concordanţă cu cele mai noi rezultate ale
cercetării ştiinţifice au condus la obţinerea unei rase cu aptitudini excepţionale
pentru producţia de lapte, aptitudini neegalate de nici o altă rasă de taurine.
Rasa Holstein este răspândită în SUA, Canada, Africa de Sud, Israel, Japonia
şi unele ţări vest-europene.

Însuşiri morfologice. Rasa Holstein are o dezvoltare corporală mare, talia medie la vaci este de 135-138 cm, iar masa corporală este de
650-700 kg.
Rasa Holstein are o conformaţie corporală tipică raselor de lapte, cu forme corporale unghiuloase, profil corporal accentuat
trapezoidal, cu lărgimi reduse şi musculatură mai puţin dezvoltată. Capul este uscăţiv, foarte expresiv, gâtul relativ subţire. Linia
superioară a trunchiului este dreaptă, crupa lungă şi largă pe toată lungimea ei. Trunchiul este alungit şi sub formă de pară, toracele
este relativ larg şi profund, iar aparatul digestiv şi abdomenul sunt foarte bine dezvoltate.
Ugerul poate fi considerat ca excepţional din punct de vedere al volumului, prinderii, simetriei, calităţii şi volumului ţesutului glandular
şi al pretabilităţii pentru muls mecanic. Membrele sunt relativ lungi, subţiri şi rezistente.
Culoarea poate fi bălţată negru cu alb sau alb cu negru; pe cap este prezentă o brezătură ce poate cuprinde şi buza superioară
 RASA JERSEY

• Origine, mod de formare, răspândire. Rasa Jersey este originară

din Insula Jersey (Anglia), situată în Canalul Mânecii. Este o rasă naturală,
provenind direct din Bos taurus brachiceros.
S-a format sub influenţa climatului temperat-oceanic (specific Insulei
Jersey), climat ce favorizează existenţa unor păşuni luxuriante, având o perioadă
lungă de vegetaţie (9-10 luni/an).
Rasa Jersey a fost supusă unei selecţii riguroase în direcţia producţiei de
lapte. Pentru menţinerea purităţii de rasă, din a doua jumătate a secolului al XVIIlea

s-a interzis importul altor rase de taurine pe Insula Jersey.

Datorită calităţilor sale deosebite, rasa Jersey cunoaşte o largă arie de
răspândire la nivel mondial. Astfel, efective importante de rasă Jersey se găsesc în
Europa (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia, Franţa, Anglia etc.), America
(SUA, Canada, Brazilia), Oceania (Australia, Noua Zeelandă), Asia (India,
Japonia), Africa (Africa de Sud, Egipt).

Aptitudini productive. Rasa Jersey este o rasă specializată pentru producţia

de lapte. În ţara de origine, se înregistrează producţii medii de 4500 kg
lapte/lactaţie, cu 5,5% grăsime. Datorită conţinutului ridicat de grăsime în lapte,
rasa Jersey este denumită ,,rasă de unt”.
În SUA, rasa Jersey a fost importată începând cu anii 1850, selecţia acestei
rase fiind orientată spre obţinerea unui tip mai masiv comparativ cu cel european.
Ca urmare, masa corporală medie a ajuns la 400-450 kg, iar producţia de lapte este
de 6000-6500 kg/lactaţie cu peste 5% grăsime.
 Caracterele morfologice
RASA JERSEY
Rasa Jersey are o constituţie
fină, iar temperamentul este
vioi (chiar nervos),
Caractere morfologice. Este o rasă hipometrică, cu talia medie la vaci de posedă o mare capacitate de
118-120 cm, iar masa corporală de 375-400 kg. adaptare la diferite condiţii de
Rasa Jersey are o conformaţie corporală tipică raselor de lapte, cu forme
mediu, mai ales pentru
corporale unghiuloase, scheletul fin şi musculatura slab dezvoltată. Capul este mic,
uscăţiv şi foarte expresiv; gâtul este lung şi subţire, cu salba slab dezvoltată.
zonele cu un climat cald.
Trunchiul este lung, îngust şi relativ adânc, cu profil corporal accentuat Având o mare toleranţă pentru
trapezoidal. Linia superioară a trunchiului este dreaptă şi îngustă, crupa unghiuloasă, temperaturile ridicate, această
lungă şi largă. Toracele este îngust dar profund, cu adâncimea de 52-53% din talie. rasă s-a
Abdomenul este voluminos, iar capacitatea digestivă este remarcabilă. răspândit şi în zonele tropicale.
Taurinele de rasă Jersey
Ugerul este mare, bine prins, simetric, de formă, în general, pătrată, cu valorifică foarte bine păşunea.
însuşiri foarte bune pentru mulsul mecanic. Membrele sunt subţiri şi rezistente.
Capacitatea acestei
Culoarea robei este variabilă, de la galben deschis până la cenuşiu. În jurul
botului prezintă un inel de culoare mai deschisă. Oglinda botului, vârful coarnelor,
rase de a valorifica eficient
ongloanele şi smocul cozii sunt de culoare neagră. păşunile de calitate mediocră
sau chiar inferioară nu
este depăşită de nici o altă rasă
de taurine.
 RASA SIMMENTAL

• Origine, mod de formare, răspândire. Rasa Simmental s-a format în Elveţia,

în zona Cantoului Berna, pe văile râurilor Simmen şi Sarire.
Această rasă provine din vechile taurine locale de tip brachicer peste care sau
suprapus taurinele de talie mare (primigene) aduse de popoarele germanice în
secolele V - VII. Materialul biologic astfel obţinut a fost supus unei îndelungate
selecţii. Astfel, în secolul al XIX-lea, în procesul de ameliorare s-a urmărit
îmbunătăţirea dezvoltării corporale în vederea sporirii producţiei de carne. Ca
urmare, talia medie la vaci era de 142-145 cm, iar masa corporală de 700-750 kg.
Ulterior (după primul război mondial), pentru a îmbunătăţi economicitatea
producţiilor la această rasă, selecţia a fost reorientată, vizându-se reducerea
scheletului periferic şi sporirea potenţialului productiv pentru producţia de lapte.

Aptitudini productive. Rasa Simmental (fig.4.11) întruneşte aptitudini

productive mixte, de carne-lapte. Aptitudinea principală este producţia de carne.
Performanţele productive ale acestei rase pentru producţia de carne (sub raport
cantitativ, calitativ şi culinar) nu sunt depăşite de nici una din rasele de taurine
aparţinând tipului mixt de producţie.
Rasa Simmental se pretează bine la toate sistemele de îngrăşare. Tineretul
taurin mascul supus îngrăşării intensive realizează sporuri medii zilnice de 1100-
1300 g, iar randamentul la tăiere este de 55-56%. Carnea are calităţi organoleptice şi
culinare superioare (este fragedă, suculentă, marmorată şi fin perselată). Din acest
punct de vedere, la nivel mondial, este una din cele mai apreciate rase de taurine.
 Caracterele morfologice
RASA SIMMENTAL

Rasa Simmental se mai creşte în

Franţa, Italia, Cehia, Slovacia,
Ungaria,
• Caractere morfologice. Rasa Simmental este o rasă cu dezvoltare Bulgaria, Angola, Australia, Noua
hipermetrică, talia medie la vaci este de 138 cm, iar masa corporală de 650- 700 kg.
Zeelandă, Canada, şi SUA. În SUA,
Se caracterizează prin exterior armonios, format corporal dreptunghiular, cu o bună
dezvoltare a musculaturii, a scheletului axial şi periferic. Capul este de mărime această rasă
mijlocie spre mare, gâtul este potrivit de lung şi bine îmbrăcat în masă musculară. a fost ameliorată în direcţia
Trunchiul este lung, larg şi potrivit de adânc. Linia superioară a trunchiului producţiei de carne, fiind cunoscută
este dreaptă, orizontală, lungă şi bine îmbrăcată în masă musculară. Crupa este lungă, sub denumirea de
largă şi cu musculatura bine dezvoltată; uneori sacrumul este uşor proeminent. Polled Simmental.
Toracele este larg şi adânc (53-55% din talie), iar abdomenul este voluminos. Această rasă se foloseşte pe scară
Ugerul este bine dezvoltat, de formă globuloasă, bine prins, cu mameloane largă în diferite scheme de
potrivit de mari, cu însuşiri bune pentru mulsul mecanic. Membrele sunt potrivit de
încrucişare cu
lungi, groase şi puternice. Culoarea robei este bălţată alb cu galben de diferite nuanţe
(de la galben deschis până la roşu vişiniu), însă capul, membrele, smocul cozii, alte rase de taurine (din rasele mixte
abdomenul şi ugerul sunt de culoare albă. Temperamentul este vioi sau liniştit. sau de carne) pentru îmbunătăţirea
cantitativă
şi calitativă a producţiei de carne.
 RASA SCHWYZ

Origine, mod de formare, răspândire. Este originară din Cantonul Schwyz

(Elveţia), fiind cunoscută şi sub denumirea de Brună elveţiană (sau Braunvieh). Ca şi
rasa Simmental, rasa Schwyz a rezultat din taurinele de tip brachicer încrucişate (în
etape succesive) cu vite de tip primigen aduse de popoarele ce au cucerit acest teritoriu.
În Elveţia, această rasă reprezintă cca. 45% din efectivul total de taurine,
fiind răspândită în majoritatea ţărilor europene, ţări în care a contribuit la formarea
a numeroase rase de tip Brună.

Aptitudini productive. Rasa Schwyz are aptitudini productive mixte, pentru

lapte şi carne. Producţia medie înregistrată este de 5000 kg lapte/lactaţie, cu 4,0%
grăsime. Indicele somato-productiv are valori cuprinse între 1/ şi 1/8.
Aptitudinile pentru producţia de carne ale rasei Schwyz sunt bune, însă
inferioare din punct de vedere cantitativ şi calitativ faţă de rasa Simmental. Astfel,
la maturitatea morfologică masa corporală este mai redusă, sporurile medii zilnice
înregistrate la îngrăşarea intensivă a tineretului taurin mascul sunt de 900-1000 g,
iar randamentul la tăiere este de 54-55%. Carnea are calităţi organoleptice bune.
 Caracterele morfologice
RASA SCHWYZ

În ţara de origine (Elveţia), rasa Schwyz

reprezintă cca. 45% din efectivul
total de taurine. Datorită calităţilor sale
• Caractere morfoproductive. Rasa Schwyz se caracterizează prin
(capacitate mare de adaptare şi indici
dezvoltare corporală eumetrică, cu talia medie la vaci de 130-135 cm şi masa
productivi ridicaţi), această rasă s-a
corporală de 600-650 kg, exterior armonios şi profil corporal trapezoidal. Capul
răspândit în numerose ţări ale lumii. În
este potrivit de mare şi expresiv, iar gâtul este de lungime mijlocie.
Europa,
Trunchiul este lung, potrivit de larg şi de adânc; linia superioară a
a contribuit (prin încrucişări de absorbţie cu
trunchiului este dreaptă şi orizontală, crupa musculoasă. Toracele este bine
rasele locale) la formarea unor rase
dezvoltat şi adânc (52-53% din talie), iar abdomenul este voluminos.
noi, de tip Schwyz, cunoscute sub diferite
Ugerul este mare, de formă globuloasă sau pătrată, bine prins şi simetric, cu
denumiri (Brună austriacă, Brună
mameloane normal dezvoltate, cu pretabilitate bună pentru mulsul mecanic.
germană, Brună alpină italiană, Brună alpină
Membrele sunt uscăţive şi puternice, cu articulaţii largi. Culoarea robei este brună,
franceză, Brună de Maramureş etc.).
de diferite nuanţe (de la cenuşiu deschis până la brun închis), având o dungă mai
De asemenea, rasa Schwyz se mai creşte în
deschisă la culoare pe linia superioară a trunchiului şi în jurul botului; pigmentaţia
America (SUA, Canada, Argentina,
este mai intensă pe feţele laterale ale trunchiului şi pe extremităţi. Oglinda botului
Brazilia), Africa (Algeria, Egipt), Asia (China,
este pigmentată, coarnele sunt bicolore, iar ongloanele sunt de culoare neagră.
India) şi Oceania (Australia, Noua
Zeelandă).