CURS 1

Cresterea bovinelor
Preocupari actuale si de perspectiva privind cresterea bovinelor pe plan mondial si national Importanta economica si sociala a cresterii bovinelor Productia de lapte Productia de carne Pieile : 90 % din totalul mondial Dejectiile Sistematica zoologica Increngatura : Chordata Clasa : Mammalia Subclasa : Eutheria Ordinul : Ungulata Subordinul : Artyodactyla Grupa : Ruminantia Familia : Cavicornae ( Bovideae ) Subfamilia : Bovinae Genuri : Bubalus( bivoli )si Bos ( taurus taurine ) - akeratos - astoceros - frontalis - frontosus - brahiceros Principal in Europa : Bos taurus primigenius Preocupari de perspectiva in cresterea bovinelor - cresterea numerica a efectivelor de vaci pentru productia de lapte - reducerea efectivului de taurine pentru productia de carne dar in acelasi timp cresterea sporului mediu zilnic care sa duca la cresterea greutatii la sacrificare si a randamentului la sacrificare - reducerea consumului specific pe litru de lapte si pe kg spor - asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare in adaposturi - asigurarea cantitatilor corespunzatoare de furaje precum si a calitatii acestora - asigurarea conditiilor de crestere si a bunastarii animalelor in functie de rasa , varsta , productia principala Clasificarea si descrierea raselor de taurine Rasele de taurine se clasifica in functie de locul de formare si in functie de tipul morfoproductiv. Alaturi de cele 2 criterii de clasificare unii specialisti tin cont si de gradul de ameliorare. 1. Rase locale 2. Rase importate

1. Rase locale sunt : - Rase primitive : Sura de stepa si vaca de munte ( Mocanita ) - Rase ameliorate : - rase specializate pentru productia de lapte : Rosie Dobrogeana si Baltata cu negru Romaneasca - rase mixte : Baltata Romaneasca ( de carne-lapte ) , Bruna de Maramures ( lapte-carne ) , Pinzgau de Transilvania ( carna-lapte-tractiune ) 2. Rase importate : - Lapte : Friza , Jersey , Rase Rosii ( Rosie daneza , de stepa , estoniana , bruna letona ) - Carne : Charolaisse , Santa Gertruda , Herefordn , Aberdee Angus - Mixte : Simmental , Schwyz , Pinzgau Rasele locale primitive Nu se mai gasesc in rasa pura ci doar sub forma de metisi, productiile sunt foarte mici , s-au crescut in sistemul intensiv si prezinta importanta deoarece au participat ca forma materna la formarea raselor locale ameliorate. O parte din insusirile valoroase ale acestor 2 rase primitive : rezistenta crescuta la conditiile de mediu precum si faptul ca sunt putin pretentioase la hranire , se regasesc la rasele locale ameliorate. Datorita faptului ca productia de lapte este mica si nu este realizata in conditii economice , cele 2 rase nu sunt prevazute in harta de zonare. Ele constituie doar un rezervor de gene si se folosesc numai in scop stiintific. Rasa Sura de stepa Talia : 1,65 in cazul varietatii Transilvanene , 1,20-1,25 in cazul varietatii Dobrogene. Greutatea corporala variaza intre 280 kg la Dobrogeana si 380 kg la Transilvaneana. Mai prezinta si varietatea Moldoveneasca , Bucsana , Ialomiteana. Capul este mare , coarnele sunt in forma de lira , fruntea este ingusta , gatul este lung si subtire, grebanul inalt , spinarea si salele lungi si orizontale , crupa lunga , dar ingusta la ischii , formatul corporal lateral este dreptunghiular , ugerul este putin dezvoltat , ca structura predomina tesutul conjunctiv , mameloanele sunt lung si carnoase, culoare sura. Productia de lapte : 800 1000 kg pe lactatie cu un procent de grasime de 4,3-4,4 % , randamentul la sacrificare este de 45 %. Varietatea Transilvaneana a rasei a participat ca forma materna la formarea rasei Baltate Romanesti ; varietatea Dobrogeana a participat ca forma materna la formarea rasei Rosii Dobrogene.