ST1.

11)11
(

..

revista de stiga-filosorie-arte

2.
S.

JI

If

IIT
ILILIE-SEPTEMBRIE
1948
 COMITETIIL DE PATRONAJ
RADU CERNATESCU / I. CHISTNEVSCHI / MIRON CONSTANTINESCU
P. CONSTANTINESCU4A5I 1 AL. GRAUR / IORGU IORDAN / M. KERNBACH
BARBU LAZ AREANU / V,, D. MARZA I GR. MOISIL / GH. NICOLAU / STE.
FAN NICOLAU / C. I. PARHON / EMIL PETROVICI I NICOLAE PROFIRI
EMIL RACOVITA I I ALEX. ROSETTI I L. RAUTU / M. SADOVEANU / TR.
SA VULESCU / S. STOILOV I EM TEODORESCU / A. TOMA I GH. VASILICHI

COLABORATORI
Gh. Agavriloaief C. Dragulescu Eugen Neculce
M. Andricu Ovfdiu Drimba C. Nicuta
Pavel Apostol A. Duma M. Onescu
the Ardeteanu I. FoLganeanu Gh. Oprescu
Ana Asian' Gabor Gaal A. Otetea
Oh. Atanasiu Const. Georgescu C. C. L Parhon
Ion Atanasiu Gh. Georgescu St. Pasca
Agnes Auslander Tr. Gheorghlu I. Pavelescu
Eugen Badarau A. Golopentia Dum. Pompefu
N. Badescu A. Ghica Tudor Popescu
C. Balmus j. GhycaBudesti I. Pragolu
L Barbalat A. Halmovicl D. Prodan
D. Barbilian L. Hamburger M. Ralea
Zevedel Barbu S. Iagnov Gogu Radulescu
N. Barbulescu Trafan Ionascu Camil Ressu
AL Barladeanu C. N. Ionescu Raluca Rip=
M. Benluc C. Ionescu.Gullan E. Rodan
Ion Berea N. Ionescu Sisesti Alex. Roca
M. Bercovici Tiberiu Ionescu Mihal Rosianu
j. Berman S. Isac Al. Russescu
Damian Bogdan Atanase 'Oa Alex. Sanielevici
I. Bogdan A. Kreindler Simlon Sanielevlci
H. Brauner Laetitia Laarescu E. Seidel
R. Brauner Gh. Lupascu A. Selesanu
Tr. Brogteanu Nicolae Oh. Lupu Matei Socor
Al. Buican V. Macau Gh. Spacu
G. M. Cantacuzino Gheorghe Macovel Zaharla Stancu
E. Carafoli P. Macovel lorgu Stolan
V. Cherestesiu D. Macrea Stanciu Stolan
Mihail Cfobanu Duiliu Marcu Lazar Stoicescu
Alex. Ciplea Gavril Marcuson Alf. Teitel
Emil Condurach! Gh. Mate! N. Teodorescu
life Constantinescu M. H. Mary D. Tudor
N. Corclnskl C. Medrea D. Tudoran
Titus Crisan Florica Mezincescu Eliza Vascauteanu
L. Cs6gOr C. Mihul Gh. Vladescu-Racoasa
Const. Dalcoviciu St. Milcu I. Vitner
Stefan Dan Gr. Mladenatz D. Voinov
D. Danielopol N. Muller E. Weigl
C. Dincuiescu L Murgulescu B. Zaharescu
Gh. Dinculescu Al. Myller Oh. Zapan etc.

STU DI I" REVISTA DE STIINTA, FILOSOFIE, ARTE

APARE ODATA LA TREI LUNI / ABONAMENTUL 600 LEI ANUAL
REDACTOR RESPONBAEHL : MIHAIL ROLLER
SECRETATIATUL DE REOACTIE I DR. V. NOVACU. ARH M. ARONOVICI. DR. A. POPOVICI
OUL DACIA 29 TEL. 2.99400 INFORMATIUN1 IN FIECARE MARTI ORA 10-12
 STU Dil
revistb de flints5-filosofie-arte

III
IULIE- SEPTEMBRIE
1948
 CUPR INS fiL
Pag.
Din Rezolutla Plenarei a II-a a C. C. al Partidului Muncitoresc
Roman, cu privire la actul revolutionar dela 11 Iunie 1b48. . . . . 5
GH. GnORGHIU-DEJ : Semnificatia nationalizdrilor. 7
* * * Stlinta tdr11 socialismului 9
I. V. STALIN: Despre nationalism 12
I. V. STALIN: Despre patriotismul sovietic 13

Dr. N. MACAROVICI : Asupra hydrogeologiel imprejurimilor ormulul

Ia1 14

M. PRENANT : Cateva consideratiuni asupra materiel vii 21

Prof. Dr. VINTILESCU, Dr. A. OPARI, Dr. E. SAVOPOL : Determinarea
lodtilui in principalele alimente din Romania 41

Prof. TR. SAVULESCU : Rolul Academies In Republica Populard Romand 51

Prof. AL. GRAUR: De ce $i cum se schimbd limba . 57

B. M. KEDROV: Importanta criticil al autocriticil In desvoltarea tlintel 69

ION BAND : Despre materialismul dialectic 1 cercetarea Viintifica . . . 107
I. F. SVADCOVSCHI: Marea Revolutie socialists din Octombrie 1 pedagogia 126
I. RACHMUTH : Fetiismul" In economia producdtoare de marfuri. . . . 141

Prof. P. CONSTANTINESCU-IASI : Trel pictori roman' In Revolutia

dela 11348 152
11(
DOCUMENTE 206
N. BALCESCU: Scrisorl.
NOTE $1 RECENZII. 217
Prof. Tatiscev 1 Ing. Sebalin : Cazane pentru autovehicule ware
de transport, actjonate cu aburi. Agnes Humbert: *Louis
David" Etudes slaves et roumaines, publiees pzr l'Institut de
philologie slave et 1'Institut des langues romanes it l'Universite
de Budapest Un muzeu de tip nou 0 carte In limba cehit
despre relatiile slavo-romane : Coloranti organicl" kevistele
tehnice A. G. I. k. Pe marginea ,activitatil tlintificen din
Apus. .Justitia noud", Pandectele romanen La Penseen.
BIBLIOGRAFIE. 240
 Din Rezolutia Plenarei a II-a a C. C.
al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la
actul revolutionar dela 11 Iunie 1948
III
Plenara aprob5 lucrarile de pregatire a nationalizaril intreprinde-
rilor industriale, miniere, de transport, bancare $i de asigurarl, f5cute
potr:vit llniei Congresului P. M. R. si prevederilor Constitutiel $1-si
Insuseste proectul prezentat in acest sens de Biroul Politic al C. C. al
P. M. R.
Lenin si Stalin au aratat ca vechile clase dominante alungate dela
putere folosesc intotdeauna pozit:ile economice pe care le mai posed
pentru a Incerca sa restaureze starile vechi de lucruri si sa revina la
carma statului.
Variatele metode de sabotaj, folosite de capitalisti, refuzul de a
face invest:tii, degradarea instalatiilor industriale, deturnarea creditelor
acordate de stat, scaderea sau oprirea productiei sub diferite pretexte,
sustragerea si camuflarea de materii prime, evaziunea unor capitaluri
urlase in stra:natate,toate acestea sunt in realitate forme ale luptei
de clasa, dus5 de capitalisti, pentru a lovi in regimul popular.
Trecerea principalelor mijloace de productie in mainile statului
popular si transformarea lor, in felul ace3ta, in bunul comun al intre-
gului popor muncitor, lichideaza grava nepotrivire in situatia interns
a tarn noastre, nepotrivire care decurgea din faptul ca in tamp ce pute-
rea politica se afla in mainile celor ce muncesc in frunte cu proletaria-
tul, pozItiile economice dominante mai erau detinute de clasele exploa-
tatoare. Nationalizarea consolideaza temeliile regimului de democratie
populara gi cl5 o puternic5 lov:tura clasei capitaliste, dusmana cea mai
inversunata a regimului popular.
Acest act revolutionar infaptuit de clasa muncitoare, sustinuta de
allatii ei, maret rezultat al luptei dusa de zeci de ani de muncitorimea
din Romania in frunte cu avantgarda sa, creiaza importante .pozitii
soclal:ste irl economia noastra -nationala, constituind un pas insemnat
pe drumul .construirii oranduirii socialiste in tara noastra.
Nationalizarea principalelor intreprinderi consolideaza indepen-
denja noastra economics $i politica, ea ne intareste forjele in lupta
impotriva incercarilor de amestec in treburle noastre interne $l de
rapire a independentei noastre din partea imperialistilor anglo-americani.
Ea consolideaza rolul nostru de factor activ al frontului democratic $i
anti-imperialist.
Infaptuirea nationalizarii Inlatura principala piedica ce sta In faja
operei de reconstructie economics, de lichldare a Inapoierii economice
a tarii noastre si de planificare economics. Ea va stimula energiile
creatoare ale poporului, asigurand un ritm Inca necunoscut in desvol-
tarea socials, economics si culturala a poporului nostru.
PunAnd capgt Insuirii de &Ore capitalisti a produsulul inuneti
6 STUDII
nepl5tite a muncitorului sub forma de plusvaloare, nationalizarea
creiaza marl resurse pentru desvoltarea indiistriei, construirea de noul
intreprinderi, de institutii de culture si s5natate pentru cei ce muncesc
si pentru ridicarea generala a nivelului for de trai.
Existenta unei industrii, proprietatea obsteasca a poporului munci-
tor, consolideaza si mai mult alianta intre muncitorime si tar5nime,
stimuland prin sporirea volumului de marfuri industriale si sc5derea
pretului lor, schimbul intre oras Si stat, si, indeosebi, f5cand` posibila
ridicarea nivelului tehnic al agriculturii noastre, niarirea productiei
agricole si ieftenirea traiului.
Deasemenea meseriasii si micii intreprinzatori, sc5pati de jaful
rnarelui capital, vor putea participa prin munca for constructiv5, la
opera de desvoltare a economiei.
.Organizatiile de Partid ,vor trebui sa desf5soare o vasty actiune
de 15murire g clasei muncitoare si a tuturor celor ce muncesc, asupra
nouii victorii istorice, dobandite prin lupta poporului muncitor, in
frunte cu P. M. R. trecerea principalelor mijloace de productie In
mainile statului popular si transformarea for in bun comun al poporu-
lui muncitor. Organizatiile de partid trebuie s asigure cat mai buna
mobilizare a clasei muncitoare pentru indeplinirea noilor sarcini mars
ce stau in fata ei in domeniul ridic5rii economiei nationale. Organize-
tulle de Partid, antrenand cu ajutor4,sindicatelor massa mare a munci-
torimii, au de muncit pentru ridicarea niveluluj constiintei de clash
si al vigilentei de clas5 . a muncitorilor, de cultivat si adancit noua
atitudine feta de munch si fata de avutul obstesc, de dat un avant si
mai mare intrecerii in productie, care cap5t5 deacum inainte caracterul
de intrecere socialist5, de luptat pentru ridicarea continua a producti-
vit5tii muncii. Ele au a se preocupa de nevoile masselor de muncitori
si functionari, a munci si a lupta pentru ridicarea spiritului de organi-
zare, disciplini si solidaritate a celor ce muncesc. Deasemenea ele
trebue s5 se preocupe de preg5tirea de cadre pentru posturi de comanda
economice, de sprijinirea noilor directori in munca de reorganizare a
Intreprinderilor nationalizate, de antrenarea tehnicienilar al5turi de
muncitori in efortul de ridicare a Industrie'. .

Plenara atrage atentie organizatilor de partid asupra necesitatii

de a z5d5rnici cu energie orice fel de manifest5ri dusm5noase din partea
capitalistilnr 5i a coziTor for de topor. Ea atrage din nou atentia mem-
brilor, de partid asupia primejdiei pe care o reprezint5qtrice autolinis-
tire si culcare pe laurii victories, orice uitare a faptului ca infrangerile
suferite de dusmanul de clas5 duc la forme variate si tot mai ascu-
tite a rezictcntei opuse de dusman.
Straus units in jurul Partidulul ei, clasa muncitoare In aliant5 cu
t5r5nimea muncitoare, trebue sa munceasc5 pentru consolidarea mare:
tului art al nationaliz5rii prin care o mare parte a economiei noastre se
organizeaz5 pe baze noui, corespunz5toare cu interesele vitale ale
celor ce muncesc, cu n5zuintele de totdeauna ale clasei muncitoare,
eu necesitAtile desvoltarii democratiei.noastre populare spre socialism.
 SEMNIFICATIA NATIONALIZA R1LOR
de CH. CHEORCHIU-DEJ
Secretar general al Particlului Muncitoresc Roman
Prim vicepresedinte al Consiliului de Ministri
(Din expunerea de motive /acuta in Marea Adunare Nationa

Incepand cu victoria dela 6.Martie 1945, dernocratia a Inregistrat

In Cara noastra o serie de succese dintre cele mai importante'pe taram
economic, dar mai ales pe Wain politic.
Dupe reforma agrar5, masurile de refacere economics au fost ur-
mate de reforma monetary din 15 August 1947, reformA care a pus
capat haosului provocat de inflatie si a dus la stabilizarea consoll-
darea situatiei noastre economice. Succesele obtinute Ins pe taramui
politic, cum au fost: eliminarea reprezentantilor burgheziei din guvern,
trecand r5spunderea guvern5rii in mainile clasei muncitoare, precum
si indep5rtarea monarhiei odat5 cu proclamarea Republicii Populare
Romane, au deschis posibilitati largi pentru _ putea face noui pasi
importanti pe t5ramul consolid5rii pozitiilor cucerite, precum si a ctk
ceririi de pozitii.noui.
Situatia crelata.in urma transform5rilor petrecute impune o schim-
bare structurala in domeniul economiei nationale, pentru a putea pune
toate fortele productive ale tarii in slujba ridicArii nivelului politic, eco-
nomic si cultural al .poporului nostril.
Aceast5 schimbare structurala este trecerea in mainile Statului, ca
bun comun al poporului a celei mai importante p5rti din mijloacele de
productie. (Aplauze prelungite).
Ind dela 23 August 1944 reprezentantii burgheziei au cautat atat
pe teren economic, cat si pe terer/ politic, atat Inlauntrul guvernului
cat si dinafara lui, s5 lupte cu toate mijloacele contra Intaririi 'regi-
mului de democratie si s saboteze din toate puterlle masurile lui.
In cele mai importante sectoare industriale am avut de luptat cu
sabotarea productiel, degradarea utilajului, vanzarea la negru gi s5r5-
cirea intreprinderilor prin stoarcerea for pentru beneficii personale care
luau drumul strainAt5tii.
Nici unul dintre produc5torii particulari nu producea cu capital
propriu. Toti se folokau de creditele BAncli Nationale, utilizand acesti
hani pentru a pl5ti consiliilor de Administratie sume mars drept tan-
tieme, iar altii cump5rau; cu ei propriile for case sau propriile for
actiuni.
Trecerea celei mai impOrtante p5rti a mijloacelor de productie in
mana Statului este o necesitate, deoarece aceste arme economice se
imulg din mainile acelora dela care am smuts armele politice.
L5sand mai departe uneltele de productie In aceste mains ar in-
semna sa permitem burgheziei Inlaturarea poporului dela conducerea
politica, s5 Continue politica el de a deaorganiza vista 'noastra eco-
 2.11111/SI

nomic5,1 pentru a compromite regimul to ochii poporului ; ar tnsemna

sa-i permitem s foloseasca mai departe aceste unelte ca mijloc de ma-
nevra in scopul de a restaura vechlul regim.
Trecandu-le in mana Statului, la carma caruia sta guvernul repre-
zentand interesele poporului, inseamna a largi In sectorul economic al
Republicii noastre Populare succesele obtinute pe teren politic.
Este evident ea nicl planificarea economies nationale nu poate fl
conceputa atata timp cat cele mai importante mijloace de productle
sunt In mana capitalului particular.
Pentru a putea trece la o economic planificata pe care cea mai
mare parte a poporului o asteapta din partea guvernului, este necesar
a trece aceste mij!oace In mainile Statului.
Infaptuind acest act revolutionar vom putea stimula toate energiile
creatoare ale poporului nostru printr'o munca constienta si insufletita.
Prin consotidarea puterii economice a Republicii Populare Romane
vom putea asigura un ritm Inca necunoscut in desvoltarea economics,
politica si socials a Republicii noastre Populare."
 STIINTA TARII SOCIALISMULUI
Detasamentul celor Incununati cu premiul Stalin s'a complectat
cu noui reprezentanti ai gandirii stiintifice sovietice care au bine-
meritat aceast5 r5splata de onoare prin minunatele for descoparirl
si lucrAri sti:ntifice.
La concursul pentru premiile Stalin au fost prezentate cateva
mil de lucrari. Dar demne de pretuirea superioara au fost cele mai
bune din cele mai bune. Araturi de venerabilii savanti, acadernicienii
N. D. Zelinski, B. D. Grekov, N. S. Derjavin, a c5ror activitate stiin-
tifica a Inceput acum o jumatate de secol, titlul de laureat a fost a-
cordat unor savanti cu totul tineri, care Inc nu devenisera cunoscuti.
Este caracteristica de asemenea extraordinara multilateralitate a
gandirii creatoare din U.R.S.S. care se oglindeste in decizia guver-
nului, care cuprinde titlurile unor lucr5ri din -cele mai diverse ramuri
ale teoriei.
Academicianul N. A. Voznesenskii este r5spl5tit cu premiul Sta-
lin pentru eminenta sa lucrare stiintifica Econom'a de r5zboi a U.
R. S. S. In perioada R5zboiului de ap5rare a Patriei". Acadetmicien:f
B. D. Grekov si N. S. Derjavin pentru o nou5 confributie fa stiinta
istoric5.. Academicianul N. D. .Zelinskii si colaboratoruf Jul eel mai
apropiat, profesorul N. I. Gavrilov pentru o mare descoperire in
structura chimic5 a albuminei. Cunoscutii savant' sovietici A. I. A-
lihanov si A. I. Alihanian capata premiul Stalin pentru cercet5r1 pro-
eminente in domeniul razelor cosmice, care schimb5 conceptia cu
privire la structura materiei si care deschid drumuri not Intru des-
legarea secretului fortelor nucleare. Titlul de laureat a fost acordat
si unui grup de thatematicieni, care au Imbog5t:t stiinta prin roui
lucr5ri minunate. Decizia guvernului remarca in mod meritat si pe
savantii care prin descoper:rile for au inarmat practica $i au inlesnit
Inmultirea bog5tillor U.R.S.S.
Decernarea premiilor Stalin este o s5rb5toare a culturii socialiste,
este un triumf at stiintei sovietice care avanseaz5 vert.ginos si care
-cucereste in5ltimile cele mai not ale gAndirii amenesti. Sub nici o
organizare social5 nu au existat, nici nu puteau s5 existe, conditiuni
atAt de favorabile pentru desvoitarea In toate directiile a culturii,
pentru cresterea intelectualit5tii stiintifico-technice ca Tn U.R.S.S.
Socialismul a eliberat gAnd:rea stiintific5 de lanturile burvheze. Din
primele luni ale Revolutiei din Octombrie din Rusia, stiinta a lost
pus5 in sluiba celor ce muncesc. Pentru prima oars in istorie, a avut
loc cea mai strans5 apropiere, a stiintei de popor de viat5. Si acessta
a deschis in fata oamenilor gand:rii creatoare, to fate savantilor
roctri, orizonturi infinite. Apropierea dintre st:int5 si vial5 s'a mani-
festat renede in special prin areea ca in U.R.S.S..descoperirile se lac
nu numai prin eforturile savantilor sau ale lucr5torilor instltutelor
I0 111 T V 1) I I

de cercetare. Ele se lac $i de dtre practicieni, ingineri si technicieni,

constructori si inventatori, stahanovisti ai productiei.
Pentru revolutia victorioasa stiinta a devenit o conditie inerent5
a Int5riril victoriei $1 a desvolt5rii cu succes a nouii oranduiri. Tre-
buia 'Ca in timpul cel Mai scurt s5 se dea viata noilor forte produc-
tive si s fie puse in serviciul poporului, multiplicand de multe on
mijloacele de productie in cele mai diferite domenii ale economiei.
Evident, aceast5 problem5 n'ar fi fost rezolvit5 dad stiinta ar fi r5-
mas apanajtd unei caste alese de oameni si a unor oameni din popor
izolati, care cu pretul unor lipsuri de necrezut $1 al unor lupte tita-
nice au reusit s5 ajung5 pe culmile el. In conditiile regimului socia-
list si de stet sovietic $tiinta a devenit cu adev5rat populara.
Stiinta care nu se separ5 die popor, care nu se tine departe de
popor, care este gata s5 slujeasc5 poporul, gata s5 predea poporului
toate cuceririle stiintei $i serveste poporul nu cu sila, ci de bun5 vole
$1 cu plAcere, numai o astfel de $tiint5, ne Invata tovar5sul Stalin,
poate s5 fie Ina'ntat5. Ea nu recunoaste fetisuri, nu are teams s5
ridice mana impotriva a ceeace-i vechi si si-a trait traiul, asculta cu
atentie de vocea practicii, posed Intr'un grad superior slmtul non-
"Patriotismul sovietic $i sentimentul de mare pret a ceeace-1 nou,
educat th amend sovietici de c5tre partidul bolsevic, serveste drept
acea puternic5 fort5 care inspir5 pe oamenii teoriei $1 practicii spre
noui Indr5zneli to domeniul stiintei si technicil.
Cel treiZeci de ard de existents ai statului sovietic. au ar5tat ce
posibllifati inepuizabile s'au deschis in feta stiintel multumit5 fapttilui
c5 ea a Incenut s5 serveasc5 poporul, ss serveasc5 socialismul. Ind
dinainte de R5zboiul de an5rare a natriei, U.R.S.S. disnunea de o
ermat5 imens5 de vreo sut5 de mil de savant'. Si aceast5 Prmat5 a
mers In pas cu cerintele Patriei el, ale economiei. ale culturil socia.
HOE!. ea a contribuit in mod activ la tnt5rirea regimului social si de
stat sovietic. Acum a devenit nentru toff evident ca 'ma din multele
soreteli gresite ale fascismului Berman a fost subaprecierea Dosibi-
lit5filor stiintei si technicei sovietice. Gandirea creatoare tnaintat5 nu
a InCetat nici chiar in cele mai grele perioade ale r5zbuiului, nici
chiar to Leningradul asediat. 'Mai mult, stlinta $1 technica sovieflc5
nu nurriai c5 au satisf5cut cerintele frontului, ale Industrie', ale agrf:
culturil dar au continuat s5 se ddsvolte mai denarte. Aceasta o do-
vedeste In mod elocvent, in snecial numeroasele name ale laurentl-
lor premiilor Stalin, nentru lucr5rile proeminente din tmoul r5zboiului.
Amin trei ani. dela nroblemele de r5zboi, tara sovietic a trecut
din nou la rezolvirea problemelor de constructie pasnic5, la tndenli-
nirea programului grandios care a fost schitat de c5tre I. V. Stalin.
Tara avea sa Infareasc5 victoria istortc5 obtinut5, .s5 restabi1easc5
viata In raioanele ruinate de c5tre cotronitoril nemti, sa dobandea,:c5
to toate ramurile economies si culturil astfel de succese care s5 per-
tnit5 ca in anii cel mai anroniati s5 se tntreac5 nivelul de desvoltare
de pan5 la r5zbeti al U.R.S.S., sa se a}uri s5 se I/dread euce-
1
 1TUNTA TARU SOCIAMSTAULUI II

ririle stiintifico-technice ale t5rilor straine. Aceasta presupunea mobi-

lizarea tuturor fortelor oamenilor de stiintg si technics. Decizia gu-
vernului cu privire la decernarea premiilor Stalin pentru anul 1947
dovedeste ca, plini de recunostinti pentru grija avuta de ei, deplin
constienti de datoria for patriotica si de marea raspundere pentru
viitorul Patriei socialiste, oamenii sovietici nu precupetesc nimic azi
pentru a face noui descoperiri stiintifice, a Inmultii bog5tiile materiale
si spirituale ale Patriei, a Intgri puterea military si autoritatea ei in
ochii popoarelor din intreaga lume, imbogatind prin aceasta stiinta
universals si Inthrind tabara antiimperialista si democrats in fruntea
dreia se ggseste puternicul bastion al pacii : U.R.S.S.
 1. V. STALIN
DESPRE NATIONALISM
... In ce consta fondul deviatiunii spre nationalismul local?
Fondul deviatiunii spre nationalismul local consta in tens
dinta de a se separa si a se inchide in cadrul hotarelor na,
tionale proprii, in tendinta de a estompa contrazicerile de
class din interiorul natiunii proprii, ... in tendinta de a nu
vedea ceea ce apropie si uneste masele muncitoare ... si de a
vedea ceea ce poate sari indeparteze.
... Pericolul acestei deviatii consta in aceea a ea cultiva
nationalismul burghez, slabeste unitatea muncitorilor ... si face
jocul interventionistilor.
Acesta este fondul deviatiunii spre nationalismul local.
Sarcina partidului consta in a duce o lupta hotarita
impotriva acestei deviatii si in a asigura conditiile necesare
pentru educatia internationals a maselor muncitoare..."

Din raportul Comitetului Central al P. C. (b) al U.

S. prezentat de I. V. Stalin la congresul al XVI.lea
al P. C. (b) al U. S. (27 lunie 2 Iulie 1930).
 I. V. STALIN
DESPRE PATRIOTISMUL SOVIETIC

... Forta patriotismului sovietic consta In aceea ca el nu

are la baza prejudecati rasiste sau nationaliste, ci adancul
devotament i credinta adanca a poporului feta de Patric, lui
Sovietica, prietenia frateasca a oamenilor muncii din toate
natiunile tarii noastre. Patriotismul sovietic Imbina In mod
armonios traditiile nationale ale popoarelor i interesele vitale
comun% ale tuturor celor ce muncesc din Uniunea Sovietica.
Patriotismul sovie tic nu desbina ci, dimpotriva, leaga
strans toate natiunile i popoarele tarii noastre Intr'o familie
unica, frateasca. Aid trebuesc cautate bazele prieteniei nesdruno
cinate $ tot mai puternice a popoarelor Uniunii Sovietice.
Totodata popoarele U.R.S.S. respects drepturile i independenta
popoarelor celorlalte tali i au dovedit totdeauna ca vor sa
traiasca In pace i prietenie cu statele vecine. Aici trebue
cautata inza legaturilor care sporesc qi se IntaresC, ale statului
nostril cu popoarele iubitoare de libertate....

I. V. Stalin. Din cuvantarea tinuta la 6

Noembrie 1944, la a XXVII-a aniversare
a Mull Revolutil Sociallste din Oeionitrie
 ASUPRA HYDROGEOLOGIEI
IMPREJURIMILOR ORASULUI IASI
de Dr. NICOLAE MACAROVIC1

Conducta care alimenteaza Iasul cu apa potabila dela Timisesti si care

functioneaza dela anul 1911r se apropie de limita de varsta, de asta peste un
timp relativ scurt se va pune din nou chestiunea alimentarei cu apa a acestui
oras. Construirea unei conducte de 106 km., cum este cea dela Timisesti la lasi,
una' dintre cele mai lungi conducte de atimentare cu apa din t ufopa, va fi on
cand o lucrare grea gi foarte costisitoare. Datorita faptului acesta se .,va cauta
din nou o alts solutie. Daca pans atunci se va face legatura ,printr'un canal
Intre Siret gi Bahlui, prin regiunea Crivesti (fapt de care nu putem fi prea sir
guri), o parte din debitul acestui canal va putea fi utilizat pentru alimeni.area
cu apa a Iasului. In cazul cand nu se va realize canalul proectat, se vor cerceta
din nou posibilitatile locale ale acestei alimentari. In vederea acestor cercetari
voiu mita mai jos cele cunoscute pans acum In directia aceasta si posibilitatile
care ar mai putea fi. Pentru aceasta voiu crate mai Intaiu pe scurt geologia -im-
prejurimilor Iasului, sondajiile ce s'au facut in aceasta regiune, panzele de api
ce cil-cula in regiunea faeutul 5l posibilitatea gasirei de alte panze de cat cele cu-
noscute, In special in sondaje de adancime.
I. Geologla imprejurimilor orasului Iasi. Pentru a se vedea geologia impre-
jurimilor orasului Iasi este deajuns sa cercetam un profit geologic dus prin dealul
Repedea gi trecand peste a:We Bahluiului, pans in dealul Ciricului din vecinatatea
imediata a Iasului. Acest profil a fost deserts pentru prima data de catre Gr. Co-
balcescu (1, 2, t), apoi de R. Sevastos (4) si de prof esor M. David (k). Succe-
siunea de paturi din cuprinsul acestui profit (Fig. 1) este urmatoarea :

Profit geologic prin dealurile Repedea si Ciric

(Dupa Prof. M. David, R. Sevastos, Si Prof. J.Atanasiu
Sc. tungimii I:100.000

D Repede2
Schttul tirata
crt 140

w
as
4 =.

1=1An3ilS aluvienri di* tibia. Bahluittlut. paillLehm. 317221 Ntsipuri si prundisuft de terasi.
Irg:14 Argil, interleafe saffnotiene. rqs Arcjile eu interratatiunt de nIsipuri. stits Nislpuri to Intone-
tativni de -Testi. TEO Calcar oolitic gruel de Repedea (Sarmatian). HMS Gresit in ?Nei 11 en
intercalation' de nisip.

1. La partea cea Mai inferioara a profilului se gasesc marne argiloase care

merig mutt to adancime, sub nivelul absolut al milli, dupa datele sondajului ce s'a
 ASUPRA HIDROLOGIEI IMPREJURIMILOR ORMIULUI suit
t5
facut to 1927 la Socola (9). Aceste marne argiloase se pot urmari, la suprafata
solului, pe paraul Vamisoaia pans pe la altitudinea de 200 m. si au fost anumite
de unit autori cu numele de argile basale" (5). Ele ies la zi in orice sapatura de
10-15 m. adancime si dupa pozitia for generals" strategics trebuesc a fi atribuite
la. Sarmatianul mijlocitt (Besarabian). Daca ne ridicam spre Repedea gasim :
2. Intre 200 m. si 300 m. altitudine se observa argile galbene cu intercala-
tiunl subtiri nisipoase.
3. Dela 3uU m. 'Ana la 320 m. altitudine argilele galbene tree in nisipuri cu
unele intercalatiuni de gresii. In aceste nisipuri circula o panza de apa.
4. Intre 320 m. si 360 m. apare asa numitul Calcar de Repedea", tot de
varsta Sarmatianu.ui medal si care de fapt la baza este un oolit cu bobul mic, pe
o grosime de cca. 20 m., iar mai sus trece in gresii, uneari destul de friabile si
cu intercalatiuni nisipoase intre ele.
Atat in oolit cat si in gresii (in interca:atiunile nisipoase dintre ele se ga-
sesc cantitati man de valve fosile de Mactra podolica Cob. si de Modiola margi-
nate Eichw. Aceste doua forme caracterizeaza mai ales colitul. Deasupra lui, in
gresii si nisipuri, se'ntalnesc pe langa acestea si alte forme, cum sunt de pi:da
Cardium fittoni d'Orb., Tapes vasluensis Sim., Cerithium disjunctum Sow., Trochus,
Neritina, etc., iar foarte rar Mactra fabreana d'Orb.
Peste altitudinea de 360 m. se gaseste mantaua de lehmuri care acopera tot
platoul dela Repedea. Aceasta manta de lehmuri se coboara peste tot pe coastele
paraului Vamisoaia, pana jos in a:bia majors a Bahluiului.
In albia Bahluiului gasim urmatorul profil, dat de R. Sevastos (4), dupa
sondajele ce le-a executat, impreuna cu Ing. N. Paianu, pe aceasta albie la 1896,
in regiunea abatorului Iasi.
1. Incepand dela suprafatii se intalnesc 3-4 m. de argils aluvionara, al-
bastrue, impermiabila. Stratul acesta de argils separa complect panza de apa pro-
venita din precipitatiunile atmosferice si care circula separat de apele ce se gasesc
sub argilele acestea, in aluviunile propriu zise.
2. Imediat' mai jos se gasesc aluviunile formate mai intaiu din argile nisi_
poase, in grosimea de 1-2 m.
3) Mai jos urmeaza 3-5 m. de nisip aspru, alteori cu bobul fin, de culoare
verde-albastrue.
4. Urmeaza apoi un strat de prundisuri amestecate cu nisipuri aspre, In
grosime de 1-3,50 m.
In stratele 2, 3 si 4 circula apa cu un debit, calculat de Ing. Paianu, la cca.
5.000 me. in 24 ore.
Toata aceasta succesiune de paturi aluvionare, care an o grosime de 10 11
m.; se reazima pe marnele albastrui sarmatiene, pe care le-am gasit si in profilul
din dealul Repedea. Sevastos si Paianu au ridicat 5-6 profile deacurmezisul albiei
Bahluiului, trasate intre satul Dancu (la West de Hulboca) si satul Letcani (la
West de Iasi). Cu aceasta ocazie s'a constatat de catre Sevastos (4) ca depozitele
aluvionare sunt mai groase in aval, la Dancu, si mai subtiri in amonte, la Letcani.
Pentru a cornplecta profilul sa trecem pe stanza Bahluiului, pe unul din
dealurile din cuprinsul lasului sau din vecinatatea acestuia, cum ar fi dealurile
Copoului, Sorogarilor sau Ciricului. In carietele din care se scoate nisip din dea:ul
Sorogari, in vecinatatea barierei dela Moara de Vant, la cota 110 m., se poate
prinde urmatorul profit, care a fost dat si de Sevastos (4) :
1. Sub pamantul vegetal se gasesc cativa metri de lehm, cu concretiuni
calcaroase la baza lui.
2. Imediat sub lehm urmeaza 2 m. de argile vinete, stratificate, in alter-
nanti cu paturi subtiri nisipoase.
3. Sub aceste argile se gaseste 0,80 m. de sinip portocaliu, ruginit, cu
prundis la baza lui (prundisul si nisipul de Ciric").
Intregul profil se reazima pe marnele argi:oase, albastrui, din Sarmatianul
mijloclu.
Inspre Rasirlt de Sorogarl, in dealul Ciricului, profilul se mentine ocelot},
 6 DR NICOLAE MACAROVICI

Insa cota la care se &este nisipul st prundisul de Ciric" este mai mica. Deter-
minarea acestei cote se poate face dupa :inia captArilor din acest deal. Drenele
acestei captari se gasesc cam la curba de 90 m. altitudine, marcand tot odata fats
superioara a argilei sarmatiene. Aici succesiunea de paturi se schimba putin. Peste
argila sarmatiana se gasesc tot prundisurile roseate intalnite si la Sorogarl. Dea-
supra for urmeaza un nisip aspru ca si la $crogari, peste care se gaseste un nisip
fin argilos cunoscut de catre locuitori sub numele de Pular". Peste pufar ur-
meazA tot argila vanata cu intercalatiuni subtiri nisipoase, cunoscuta dela Soro-
gari, apoi lehmul care aici, in unele locurl, are grosimi de peste 16 in.
Din prundisul dela baza acestui prof il, adic5 din prundisul de Ciric", Se-
vastos (4) si Cob5Icescu (2) citeaza o serie de fosile remaniate din Sarmatian,
cum sunt : Cerithium pictum si Tapes gregaria, apoi dintre molustele quaternare :
Unto sp., Corbicula fluminalis Muller si Corbicula iassyensis Cob. si oase si coarne
de Megaceros hibbernicus Owen. Tot de aici sunt cunoscute gi masele si defense
de mamuti (Elephas primigenius). Cobalcescu determine din aceste nisipuri si
prundisuri de Ciric" diferite forme de gasteropode fosile (2), sum sunt : Vivipara
romaloi Cob., Vivipara mAndrescui Cob., Cyclas subnobilis Cob., Melanopsie aci-
cularls etc.
Dupe sum observe Sevastos (4) si mai tarziu profesor Ion Athanaslu (6)
'valea Bahluiului are ce:e dou5 versante cu totul asimetrice. Versantul drept (sudic)
se ridica Ora la 390 rn. altitudine (in dealul Repedea), pe cand eel stang (nordic)
ajunge deabea la 209 m. (in dealul Chirita).
Aceasta asimetrie este datorita in primul rand Inc:inarii generale a p5tu-
rilor din regiunea Iasilor, care au o inclinare dela NW spre SE. Inclinarea aceasta
este numai de 2--3 grade.
Bahluiul In timpul Pleistocenului, dup5 cum bAnueste profesor Ion Atanasiu
(6), a avut direc(ia de scurgere tot dela West dire Est. Probabil cA atunci avea
o cantitate mai mare de ape decat astazi si datorita acestui f apt puterea lui de
eroziune a fost mai mare. In mod treptat apele lui atacara malul drept (sudic),
astfel ca linia cursului sau s'a deplasat spre Sud data cu adancirea albiei,- iar pe
versantul stang (nordic) isi !Asa aluviunile sub forma de depozite de nisipuri si
prundisuri (nisipurile gi prundisurile de Ciric"), pe masura ce igi deplasa cursul
catre Sud. Aceste depozite de Ciric le gasim la baza lehmului pe toate dealurile
depe stanga Bahluiului din vecinatatea lasului. Asa, aceste depozite se pot urmari
eat pe versantul estic cat si pe eel westic al dealurilor Sorogari, Aroneanu, Ciric,
$apteoameni , cum si in lungul cornisei de alunecari depe dealul Copoului, iesind
to zi In unele locuri pe versantul estic al acestuia dintre Scoala Normali Vasile
I.upu" si Ticau. Aceste nisipuri se ivesc deasemenea uneori in sapaturi in regiunea
Palatului Administrativ, la Rapa Galbena si in :ungul Pacurarilor.
Ca varsta, eroziunea vaei Bahluiului s'ar fi inceput, dupA profesor Ion Ata-
nasiu (6), din timpul lui Elephas antiquus (P:eistocenul mediu) si se continua at
astazi.
II. Sondajele din regiunea laplui. In ultimile decenii ale secolului trecut
punandu-se din ce In ce mai mutt problema alimentArii cu apA a orasului Iasi, s'au
facut o serie de cercetari si sondajii pe o raze de circa 20 km. In jurul acestul
ores. Cele mai multe sondaje, circa una suta, ins5 de mica adancime, s'au facut
de Inginerul N. I. Paidnu, sondaje ce au lost studiate din punct de vedere geo-
logic de catre R. Sevastos (4). Cea mai mare parte din aceste sondaje s'au exe-
cutat pe albia majors a Bahluiului (60 sondaje in lungul a 4-5 sectiuni) si au
mers numai pana la argila sarmatiana de sub aluviunile acestui rau. Tot de mica
adancime au fost si sondajele 'Acute de lug. N. Paianu pe coasta dealurilor depe'
stanga Bahluiului. Sondajele acestea au mers tot numai pana la argila sarmatiana
si rezultatele for sunt consemnate in rapoartele din dosarul cu Nr. 538/1896 (ar-
hive Primariei Iasi) dela Arhivele Statului Iasi.
Profilul acestor sondaje l'am dat mai sus, la Cap. I. Cu diferitele ocaLli se
pomeneste si de un sondaj mai adanc facut la anul 1894 de catre Ministerul de
Pornenii, pe versantul rasaritean al dealului Copou, Tanga $coala de Arte s1 Meseril
 ASUPRA HIDROLOGIEI IMPREJURIMILOR ORA$ULUI 'AS/ 17

(adic5 la extremitatea nordicA a cartierului Tic Au) si care sondaj a mers pand !a
200 m. adancime, trecand numai prin argile. Dup5 cele ce ne spune P. Poni (7),
la adancimea de 100 m. au fost emanatiuni de gaze combustibi:e. La 130 m. adan-
cime s'a dat de un strat subtire de lignit, tar la 160 m. adancime sonda a intrat
intr'un strat de argila nisipoas5 cu apa, apa s'a ridicat panA la suprafat5, impins5
de presiunea gazelor, dupd parerea lui Poni.
Date le acestui sondaj, dup5 cum se vede, sunt destul de incomplecte. Nu
ni s'au pSstrat de fapt nici datele altor sondaje mai recente, cum de ex. a fist
sondaju: dirt 1925 dela $coala de Agriculture Miroslava, a carui probe s'au pierdut.
Singurul sondaj adanc, dela care avem date complecte, este sondajul ce s'a
f5cut in 1927 la Fabrica Tesetura-Socola si care date au fost publicate (8). lat5
care este succesiunea de p5turi din acest sondaj, dela Socola
1. P5mant negru si lehm p5na la un metru adancime.
2. Argils p:astica, alb5struie, aluvionar5, cu resturi de moluste remaniate
din Sarmatian (6,80 m. grosime).
3 Nisip feruginos, cu intercalatiuni de argil5 sf cu resturi de valve de mo-
luste (14,50 m. grosime).
4. Nisip quartos fin, eu aceleasi resturi de scold (5,80 m. grosime). Intre
22,30 si 28,10 m. adancime acest nisip continea ap5.
Pans aid sondajul a trecut prin aluviunile Bahluiului si corespunde cu da-
tele din sondaje:e studiate de Sevastos (4) din valea acestui rau.
Dela adancimea de 28,10 m. in jos s'a intrat in argila sarmatian5, Intl]
nindu_se in continuare urm5toarea succesiune de p5turi :
5. Argile plastice albicioase, pe o grosime de 113,10 m., cu resturi rare de
fosile, in special de Cardiacee indeterminabile si in unele locuri cu interca:atiuni
subtiri de pietris m5runt (intre 28.10 m. si 141,20 m. adancime). In aceast5 argil,i
s'au constatat emanatiuni de gaze combustibile de scurta durata si care au ars la
gura sondei, mai ales cele venite dela adancimea de 140 m.
6. Nisipuri pe o grosime de 37,50 m. In partea for superioar5 sunt argi:oase,
spre partea for inferioar5 devin quartoase si contin concretiuni mici feruginoase
si cateva foraminifere, unele din ele caracteristice Tortonianului din Basinul Vienei.
(Dela 141,20-179 rn. adancime).
7. Argile sistoase plastice, cu acelas fel de foraminifere ca si in nisipurile
de:a punctul 6, in grosime totals de 87,06 m. (Dela 179-266,07 m adancime).
- 8. Argil5 ,plastics cenusie, cu incluziuni albicioase de calcar, mni on corn-
pacte. (Grosimea 5,93 m. intre 266,07-272 m. adancime).
9. Marn5 calcaroas5, in grosime de 2 m., continand fragmente de pirit5 si
gasteropode mici acoperite cu pirit5. S'au mai g5sit unele fragmente de Cardinm,
oase de pesti si foraminifere de tipul depa intalnit. (Dela 272--274 m. adancime).
10. Marn5 calcaroasa, 53 m. grosime, compact5, ling, cu pete feruginose.
Cuprinde resturi de cochilii de mo:uste, de bryozoare $i 75 specii de foramifere Ta
fel cu cele caracteristice Tortonianului din Basinul Vienei. In aceast5 p5tur5 s a
constatat o panz5 de ap5 s5ratA, ascendent5 si care a curs la suprafata soliiliii
Limp de cateva zile. (Dela 274-327 m. adancime.
11. Marne albastre sistoase, cu cateva specii de foraminifere tortoniene. (Dela
327--342 m. adincime).
Sondaju: s'a oprit la adancimea de 342 m., adica la 302 m. sub nivelul m5rii
Gura sondei a fost la 40 m. altitudine deasupra nivelului marii.
In afar5 de sondajele arAtate mai sus si care nu au dus la rezultate prac-
tice, altele nu s'au s5pat in regiunea Iasului. Este foarte probabil c5 dace in son-
dajul de:a Sotnla se strgbatea marna argiloasa 'Jana la baza ei, ad!cA se s5pau
Inca cca. 2-300 m., se pAtrundea p5n5 la fundamentul cretacic si se ajungea in
felul acesta la rezultate stiintifice foarte interesante.
III. Panzele de p5 din imprejurimile orasului Iasi. In primul rand trebuie sa
mention5m apele care circu:5 sub albia majors a Bahluiului, la adancimea de 4-5
m. dela suprafat5, adic5 sub argila aluvionara peste care curg apele albiei minore
a Bahluiului si la suprafata cAruia se strong apele meteorice si de revArsare. Aceste
2
 18
DR. NICOLAE MACAROVICI

me, dela suprafata nu au nici o legator* dupa cum ne spune Sevastos (4) si Ing.
Paianu (10), cu cele care circula sub argila aluvionara. Acestea din urma se all-
,oitcaza din apele ce se-scurg din prundisurile si nisipurile de Ciric" care se
a esc sub lehmul din dealurile din stanga Bahluiului. Motive le ce ii fac pe acesti
-futon sa presupuna acest lucru este faptul ea in toate sondajele ce s'au facut in
albia ma jord a Bahluiului, apa de sub argila aluvionara a fost totdeauna ascendents
(cum s'a verilicat si mai tarziu) cu o temperatura constants de 9,5 grade, ceiace
arata ca nu are nici o legatura cu apa dela suprafata. Debitul apei care circula
ub albia Bahluiului ar fi dupa calculele f acute de Ing. Paianu, de cca. 5000 mc.
In 24 ore.
In nisipurile Si prundisurile de Ciric de sub lahmul de pe dealurile Copoului,
$orogarilor, Ciricului 51 sapteoameni, pe a caror versante sudice se gaseste ase-
Lat lasul, circula o panza de apa despre care am vorbit deja la capitolul geologiei
pi care alimenteaza conducta dela Ciric cu 200 mc. de apa pe zi. Tot aceasta
panza de apa, a deservit, pana la 1911, toate f antanile din cuprinsul Iasului (dealul
Lopoului) si care astazi curge sub forma de izvoare ahem sau drenate, in lungul
dealului Sararie, spre 'Pau apoi la Rapa Galbena si in lungul Pacurarilor (izvoa-
rele depe strada Florilor, soseaua Arcu, Cismeaua Pacurari, cu un debit de aprox.
150 mc. in 24 ore. Drenele din 'pearl dau cam tot 150 mc. pe zi. Tot aceasta pan-
za de apa da izvoarele din cartierul Bogdan. La West de acest cartier este o mica
ciusmea ce curge liber $i da vreo 3-4 mc. de apa pe zi. In afara de acest izvor
captat, se vede pe str. Cazarmilor un parau ce i i are originea intr'o captare de
'sub cornisa de lehm din spatele cazarmilor $i care cornisa are aici numai vreo
7-8 m. inalilme. Paraul acesta da un debit de peste 100 mc. in 24 de ore, fiind
afluent al paraului ce trece printre cartierul Brener si cartierul Bogdan si care la
randul Jul are cam acelas debit, adunandu-si apele din Podgoria Copou. In unele
locuri se observa cum paraul din Str. Cazarmilor taie argilele sarrnatiene de sub
lehm. Imediat la Est de acest parau se gaseste un altul care fa fiinta dela o cap-
tare veche dela capatul strazei Sipotei si care are un debit de cca. 30 mc. pe zi.
Izvoare date de aceasta panza de apa se \rad si pe str. Toma Cozma, cum stint
de pilda cele 2 izvoare dela imobilele cu numarul, 28-32 de aceasta strada, imo-
bilele ce se gasesc asezate intre str. Belvedere si str. Turcu. Debitul acestor 2
izvoare este 'Ana la 20 mc. in 24 ore.
Panza de apa de sub lehmul depe dealul 8orogari alimenteaza f antanile din
Tatarasi, debitul for se poate socoti la cca. 100 mc. in 24 ore.
In afara de captarile mentionate mai sus, mai este o captare veche la Valea
- I.upului (dela bariera Pacurari), apa ei provine tot din nisipurile si prundisurile ae
Ciric de sub lehmul din partea locului si care ar putea da un debit de aprox. 200
mc. pe zi.
La Sud de Iasi se poate vorbi de o panza de apa saraca, cum este cea din
dealul Galata, dela contactul dintre lehm si argila sarmatiana de sub el. Uneori,
avand o suprafata de colectare mai intinsii, este capabila sa dea debite mai impor-
tante Si sa fie captate, cum e cazul captarei dela Valea Seaca ce deserveste su-
burbia Nicolina cu un debit de 60-70 mc. pe zi.
Spre a termina trebuie sa mentionam si panza de apa dela Rapedea ce iese
de sub colitul sarmatian din acest deal si care alimenteaza cu vreo 70-80 mc. in
24 ore conducta Rapedea, deservind regiunea Bucium-Socola. In aceasta regiune
sunt si f antani alimentate de panza superficiala de apa ce se gaseste intre lehm
si argila sarmatiana de sub el.
In rezumat putem spune ca in regiunea laguluf circula 3 prize mai impor-
tante de apa. In primul rand este panza de apa ce este data de calcarul gresos de
Ripedea, care alimenteaza conducta Rapedea si f antanile din aceasta regiune. A
doua panza este data de nisipurile si prundi$urile de Ciric care alimenteaza toate
Izvoarele depe Copoului, din Pacurari, din Tatarasi gi conducta Ciric. Aceasta pan-
za circula si sub albia Bahluiului. In fine cea de a treia este panza superficiala
din regiunea Galata si care alimenteaza conducta din Valea Seaca si f antanile din
regiunea aceasta.
 ASUPRA HIDROLOGIEI IMPREJURIMILOR ORASULUI IASI rq

In total cele 3 panze de apa din jurul Iasului ar putea da un debit de 5

6000 mc. de apa in 24 ore, daca socotim si panza de apa de sub albia
Analizele chimice a apelor de sub aceasta albie cerute de catre Ing. N. Paia-
nu au o duritate de 15-16 grade germane. Aceste ape nu contin amoniace si nici
azotiti. Aceiasi duritate se pare sa aiba si ce!elalte ape din subsolul Iasului.
Analiza bacteriological ceruta tot de Ing. Paianu pentru apele de sub albia
Bahluiului, a dat un rezultat mutt mai bun si in acelas timp admisibil decat analiza
apei din conducta dela Ciric din vremea aceia.
Este foarte probabil ca prin sondaje adanci de 8-900 m. s'ar putea da sub
albia Bahluiului de o panza de apa de adancime, ascendenta in parte.
Este de observat ca toate sondajele adanci cunoscute la Iasi s'au oprit in marnele
sarmatiene sau in cel mai bun caz in cele mediteraniene. Din sondajul dela Soc )Ia
putem stabili ca Sarmatianul, in regiunea Iasului, are o grdsime de cca. 600 m.
Sub el urmeaza in 'adancime Buglovianul cu o grosime de cca. 10 m. si mai jos
Mediteranianul. Grosimea acestuia nu o putem sti decat foarte aproximativ.
Acum uremaza intrebarea daca sub Mediteranian vine direct Cretaceul,
sau dad inaintea acestuia este Eocenul cu Numulitii. Oricum la baza Mediteranianu-
lui, adica intre acesta si Cretaceu, este foarte probabil ca circula o panza de ap5.
Cretaceul , putem deduce ca in regiunea Iasului ar avea probabil o grosime
de 150-200 m.
Sub Cretaceu este logic sa urmeze Silurianul. Intre Cretaceu si Silurian, din
cele ce se cunosc, circula o panza de apa. 0 alts panza de apa ar urma s5 fie sub
Silurian.
In rezumat putem spune ca intr'un sondaj, in regiunea Iasului (pe P.a.Wuiu)
se va sapa eventual mai intai cca. 250 m.In Sarmatian i,rfobabil mai mutt in Sar-
matianul mijlociu decat in cel inferior), apoi se va trace prin Buglovian pe o gro-
sime de cca. 10 m., pentru a se patrunde inMediieratli (Tortoni:if) cure probabil
ca are aici o grosime de cca.200 m. La baza Meliteranuarmlui este Iproape siger
ca va fi o panza de ap5. Calitatile apei din aceasta panzi nu le putem sti.
Sub Mediteranian va urma foarte probabil Eozeuuul, pe 20-50 In. grosime si
apoi Cretaceul de cca. 200 m. La baza Cretaceulut este. de presupus ea ta urma
alta panzS de apa si apoi o alts sub Silurian. Cu alte cuvinte in adancime in re-
giu'iea Iasului,s'ar putea presupune ca circula 3 panze de apa. Calitatea apei din
aces'e pimze este greu de presupus.
I in sondaj de cca. 800-1000 m. adancime ar rez )1va toata lipsa noastra de

cur.c:.stinte precise in domeniul Geologiei si Hydrogeilogiei danci ruilor of<aului

Iasi. Acest sondaj de cca. 1000 m. va lamuri compiect toate datele geologice ce le
detinem dupd informatiile de pans acum si ar arata daca in adanei.ne nu se inter-
caleaza si alte formatiuni cum ,ar fi de ex. Permo-Cafboniferul ,tau Devonianul
inainte de a ajunge in Silurian, ceiace ar fi de mare intexes ttiintifie si poate in
acelas timp si de jnteres practic.

BIBLIOGRAFIE.

1. Gr. Cobalcescu : Calcarul de Rapi- 3. Gr. Cobalcescu : Studiul hydrologic

dea. (Revista Romans de Stiinti, lite- pentru alimentarea cu apa a orasului
re si arte, A. II, pg. 685-699, Iasi 1862). Iasi. (Supliment la Monitorul Comunei
2. Gr. Cob51cescu : Studii geologice si Iasi, Nr. 8, din Martie 1896, pg. 80-83,
paleontologice asupra I unor tararnuri Arhiva Primariei Iasi, Dos. Nr. 215, din
tertiare etc. (Mem. Scoalei Militare din 1912).
Iasi 1883). 4. R. Sevastos : Descrierea geologica
20 DR. NICOLAE MACAROVICI
a imprejurimilor orasului Iasi. (Anuarul
Inst. Geologic al Romaniei, Vol. II, Buc.
1914).
5. M. David : Cercetari geologice in
podisul moldovenesc. (Anuarul Inst. Ge-
ologic al Romaniei, Vol. IX, Buc. 1922).
6. Ion Atanasiu : Contributions a la
m>nloffie des pays Moldaves (Anuarul
Inst. Geologic al Romaniei, Vol. XXII,
buc. 1940).
7. Petre Poni : Descrierea mineralo-
gica a Romaniei, pag. 23-24. (Analele
Ac. Rom. Ser. 11, t. XXII, Mem. Sect.
*tiintifice, Buc. 1900).
8.Nic. Macarovici et Th. Vascauta-
nu :Le sondage de Socola (Jassy) err
1927 (Ann Sc. de 1'Univ. de Jassy, t.
XX, Iasi 1935).
9. Mc. Macarovici : Asupra prezen-
tei gazulul natural in Podisul Moldove-
nesc (Revista Stiintifica V. Adama-
chi", Vol. XXVIII, Iasi 1942).
10. N. I. Paianu : Alimentarea cu apa
a orasului Iasi (Asociatia romans pen-
tru inaintarea si raspandirea stiintei.
Congresul dela Iasi din 1902, pag. 632,
Buc. 1903).
 CATEVA CONSIDERATIUNI ASUPRA
MATERIEI VII

de Marcel PRENANT

Cand analizezi fenomenele cele mai aparente ale vie -

iiii avand grija de a ramane mereu rational constati ea aceste
fenornene, oricat de misterioase ar parea uneori, se reduc in expli-
catia for la puterea de expansiune a materiei vii. Perzistenta vietii,
de-o piida, adaptarea sa conditiunilor mediului, nu se inteleg in chip
rational deck dac5 nu pierzi din vedere niciodat5, enorma mass de
materie vie si de fiinte vii, care dispar prematur, astfel c5 succesele
nu sunt de fapt de intamplari fericite. Intreaga teorie a selectiei na-
turale care st5 la baza teoriei evolutiei, ca si interpretarile non-
finaliste" ale adapt5rii se bizue pe aceste fapte esentiale cu privire la
materia vie. Este deci de cea mai mare important din punct d'e
vedere filozofic de-a face bilantul cunostintelor noastre cu privire
la aceasta.
Intreaga experient5 chimica castigat5 in aceasta privinta de
vreo 150 de ani Incoace a demonstrat mai Intai ca materia zis5
organic5 nu este cu totul diferita de materia zis5 anorganic5; apoi ca
legile conservarii materiei se apnea atat in lumea vie ca si in cea brute.
Cresterea materiei vii pretinde deci In toate cazurile consuma-
se IntamplA pentru cea mai mare parte din vegetale
pentru plantele verzi
r
rea de alimente potrivite, fie c5 e vorba de alimente minerate, cum
si in special
fie c5 e vorba de fiinte vii sau produsele for
de descompunere pentru celelalte vegetale si pentru animate. Fie-
care fiint5 asimileaz5 alimentele sale, adica le transforms in materie
asem5nAtoare propriei sale materii.
Asimilarea este deci un fenomen capital al vietii, ceea ce nu in-
seamn5 ca i se poate g5si in afara vietii analogii chimice, ce-au
mai fost deacum semnalate.
Deja Engels, in Anti-Dtihring" scoate acest fenomen in evidenta
si lua ca exemplu fabricarea clasic5 a acidului sulfuric prin procedeul
camerilor de plumb. AS vrea sa reamintesc si eu intre altele
cartea biologistului materialist italian Erenanno Giglio-Toss intitulat5:
,.Problemele vietii" Turin 1900, autorul desvolta aci, in primul capitol,
exemplul ciclului de asimilare si reproducere a moleculelor de 'acid
acetic, acestea fiind intai transformate de catre perclorurul de fosfor
In tot atatea molecule de clorur5 de acetyl, apoi aceste din urrna fiind
transformate de c5tre zinc-etil in tot atatea molecule de methyl-
ethylceton5 si fiecare din acestea la randul for furnizand dou5 mole-
22 MARCEL PRENANT

cule de acid acetic prin oxidare, astfel c5 la fiecare ciclu num5rul

moleculelor de acid acetic este dublat.
Astfel de scheme chimice de asimilare, cu toate ca foarte suges-
Live, implica interventia tehnicei umane, care introduce in ordinea
cuvenitd, ) produsele chimite potrivite, adicb alimentele st eli
mind produsele secundare din rtactia cereetata produse secun-
dare ce le denumim in biologie produse de excretie. Astfel in exemplul
lui Giglio-Toss, omul introduce, intro anumitd ordine, alimentele
perchlorura de fosfos si zinc ethyl-ul 5i trebue s5 elimine mai mutt
sau mai putin regulat, rarn5sitele de oxychlorur5 de fosfor si acidul
clorhidric in prima reactiune, ca si clorurul de zinc in a doua reac-
tiune. In cuprinsul materiei vii insa nu g5sim nici o interventie artifi-
cial5 de acest gen, in ceeace priveste reactiile chimice de asimilare.
Deci, ceeace caracterizeaza materia vie dealungul tuturor schim-
b5rilor ce le sufer5, asimiland pe de o parte, desasimildrid si expul-
-and produsele de descompunere pe de alt5 parte este o oarecare
stabilitate, care permite identificarea fiintei vii si care, cunoscute fiind
schimbarile sale in mod paradoxal --; ar putea fi socotite de unii
ca lasand loc liber interpret5rilor spiritualiste, dar care in realitate
este perfect accesibila gandirii materialiste dialectice, asa cum a de-
monstrat-o Engels in nenumarate randuri :
,,Tot asa" ne spune el in Anti-Diihring, orice fiint5 organizata
este in fiece clip5 aceeasi si nu aceeasi; in fiece clip5 elaboreaza ma-
tern ce ii yin din afard si secrets ea ins5si altele; in fiece clips celule
ale corpului sau mor st altele se formeaz5; mereu dupa un timp
mai mult sau mai putin lung, substanta acestui corp este in Intregime
preschimbat5, inlocuit5 prin alti atomi, astfel ca fiece fiinta organi-
cata este mereu aceeasi totusi alta".
In ultima vreme, utilizarea experimentala a izotopilor chimiei
ne-a dat cea mai caracteristica ilustrare cu privire la aceasta reinolie
In stabilitate. Aceast5 metoda ne permite de a da unei fiinte vii in
timpul unei perioade si in cantitate cunoscut5 alimentele sale obis-
nuite, in care anume atomi sunt ca Insemnati" prin faptul ca sunt
radio-activi si pot fi urmariti in organism prin detectarea radio-acti-
vitAtilor. Fdr5 sa intram in detaliile acestei experimentari foarte va-
riate, sa notam numai aci realitatea moleculelor de ap5, a
compusilor fosforici si a altor corpi (iod, potasiu, sodiu, calciu) in
cuprinsul unui organism ce ramane perfect normal. Aceasta confirm5
in mod definitiv st indiscutabil ceea ce se cunoaste deja prin alte me-
tode: tesuturile in aparenta cele stabile chiar, cum este scheletul de ex.,
sunt supuse unei continue misc5ri ale materiei, miscare dialectic5, a
carei realitate global5 s'a impus cu incetul tuturor biologistilor
moderni.
Dar nu este suficient sa constatam ca substanta vie ,este mereu
aceeasi si totusi alta". Mergand mai departe trebue vedem ce a-
nume ii da aceasta proprietate, daca nu in mod cu totul special, macar
 CATEVA CONSIDERATIUNI ASUPRA MATERLEI VII 23

intr'un anume grad deosebit; c5ci altminteri spiritualistii si vitalistic

au atribuit imediat stabilitatea unui principiu material, r5manand nu-
mai schimbarea ca rezultat al fenomenelor fizico-chimice, desordonate
prin ele Ins ash Noi gandim dimpotriv5 c5 studiile experimentale mo-
derne ne indreptatesc s5 consider5m structura in ceeace priveste ce-
lulele vii, ca rezultat in acelas timp si al stabilit54ii si al schimbArii.
De pe la sfarsitul secolului trecut, ideile asupra structurii proto-
plasmei s'au schimbat mult. Folosind tehnici micrografici din ce in
ce mai rafinate, morfologistii de atunci dutau sa defineasca cat mai
multe detalii in structura celulei. PAr5sind aproape cu des5varsire stu-
diul celulei vii, care li se p5rea prea putin rodnic, ei iii indreptau a-
tenfia dtre sistemo de cercetare optic5 din ce in ce mai puternice,
c5tre noui fixatori si coloranti din ce in ce mai complecsi. Ei descriau
astfel, in nucleul in stare de repaos, un num5r mare de substante
nucleare, deosebite dup5 ei prin modul ler de colorare si con-
formatia lor. In ceea ce priveste cytoplasma, ei discutau asupra struc-
turei ei, dar, fie ea" era pentru ei fibrilar5, reticularA, alveolar5, va-
cuolar5, filiform5, cale tubular sau sferic5, ea era in orice caz geo-
metric5. 0 astfel de atitudine f5cea din celul5 un mozaic de elemente
structurale independente si punea pe drept cuvant problema : care
dintre aceste elemente este I5casul vietii si al particularitgilor sale
esentiale ?
Nucleul si centrozomul mai ales pentruc5 era organiti deosebiti,
ap5rur5 ca foarte autonomi si jucand un rol conduc5tor. Cu ajutorul
teoriei dualismului nucleur, dup5 Hartman $i Prowazek, ei erau v5-
zuti chiar impArtindu-si, intro oarecare m5sur5, dominarea celulei,
nucleul filnd centrul trofic, centrozomul, centru cenetic.
Dar in acelas timp alte cercet5ri se str5duiau s5 lege propriet5-
tile protoplasmatice de legile fizice cunoscute. Chifir dac5 ajungeau
cateodat5 la exagerAri mecaniciste, ele ajungeau aproape intotdeauna
la rezultate pozitive si durabile. In acest fel experimentatori ca
Quincke, Butschelei, Rhumbler, modificand local tensiunea superfi-
ciala a micilor pidturi lichide, imitau fagocitoza sau chiar si misc5-
rile pseudopodice ale Amibelor, sau formarea carapacei la anumitd
Foraminifere chiar dad lucrurile nu sunt totdeauna atat de simple,
aceste experiente au stabilit c5, cu toat5 complexitatea ei, protoplasma
nu se poate_feri de legile capilarit5tii, in m5sura in care este fluid5.
Alti biologi d5deau asupra diviziunii mitotice a celulei scheme
experimentale sau chiar fictive, la care aplicau notiuni curente de
clectrostatic5, magnetism, osmoz5, etc.
Dela aceste notiuni ne r5mane, cel putin convingerea c5 trebue
sa cercet5m in celula influenta fenomenelor electrice sau osmotice.
In gene-e, legile fizice si chimice se aplic5 asupra substantei vii si se
poate afirma ca fenomenele vietii se petrec riguros in cadrul fenome-
nelor fiico chimice.
24 MARCEL PRENANT

Aceasta este semnificatia operei lui Jacques Loeb, Georges Bohn

si a mpltor altor biologi cu tendinte materialiste mecaniciste dela sf
situl secolului al 19-lea si Inceputul secolului XX.
CAnd pe de alts parte s'au sesizat ca reactivii cytologici
provoaa destul de deseori pe preparate aspecte artificiale, and
se facu revizuirea critics a celor deja descrise, and se acorda in-
crederea in studiul celulei vii, and se aplicara colorantii vitali, si
technice not precum examenul pe fond negru si mai tarziu micro-
disectia, multe din structurile semnalate, n'au mai avut deat un in-
teres istoric. Totusi mai raman Inca constat5ri asupra realit5tii carom
nu exists nici o indoia15: in nucleul in repaos, nucleolul sau nucleolii
si deasemeni se pare cromosomii, a caror perzistenta devine din
ce in ce mai probabila ; in nucleul in diviziune cromomerii sau parti-
ciilele de cromatina asezate dealungul cromozomilor ; in cytoplasms,
mitochondriile sf chondriocontii transpuneri moderne ale granule-
tor lui Altmann si ale filamentelor lui Fleming, centrozomul apoi si
vacuolele, evidentiate mai ales prin coloranti vitali si chiar elemen-
tele lui Golgi, vizibile prin anume impregnatii metalice. Deci, fara a
fi un mozaic cum s'a crezut protoplasma t i p5streaz5 o struc-
tura vizibil5 avand ca esentiale elemente precedente descrise, Ins5 pu-
tand cuprinde de asemenea in diferite cazuri particulare inclu-
ziuni variate.
Un timp oarecare a mai putut perzista p5rerea ca elementele con-
stitutive figurate ale celulei sau cel pufin unele dintre ele ar
avea un rol preponderent si diriguitor. Insa si aceasta p5rere fu puss
la indoiala and istologi ca A. Prenant au atras 'atenfia ca struc-
turile figurate sunt mai putin supuse modific5rilor deat partea amorfa
a protoplasmei. Ori, viata implica schimbare deci In protoplasma
amorf5 trebue sa fie sediul esenfial al vietii mai curand deat In orga-
nitele vizibile ale celulei. Mai juste decal ideia opus5, aceasta ideie
era totusi si ea incomplet5, caci viata implic5 f5r5 Indoial5 schimbarea,
dar asa cum am vazut -o schimbarea in identitale. Celula noate
fi identificata individual, in timp ce schlmburile cu mediul exterior re-
Inoesc, f5r5 preget, materia sa. C5ci protoplasma, cu toate ca amorfa
microscopic si optic vide la ultra-microscop nu este o solutie ba-
nal5, asa cum s'a crezut. Caci ea are o individualitate si o unitate
chimic5 si morfologica. Intre cei dintai, Bottazzi afirmA aceasta notiu-
ne Intr'un chip pregnant, mergand pang la schitarea unei comparatii
intre leg5tura moleculelor chimice ale protoplasmei si aceea a ato-
milor unei molecule.
Leg5turile Intre diferitele elemente protoplasmatice, n'au desigur
rigiditatea leg5turilor ultra-moleculare, dar ele exists. .

Niciodata", a scris fiziologul Andre Mayer, o proprietate a ce-

lulei nu variaza In chip izolat. Niciodat5 and se produce o reactie
celulara ea nu se manifests singura ".
 CATEVA CO NSID ERATIUNI ASTJPRA MATERIEL VII 25

Studiile fiziologice moderne asupra fermentatiei respiratiei, asu-

pra contractiei musculare, asupra sintezelor intra-celulare, indrept5-
tesc din plin aceasta propozitie, ar5tand c5 aceste fenomene comports
intotdeauna reactii multiple inlantuite sau imperechiate. Studiile cyto-
logice moderne asupra evolutiei celulelor de pilda in ciclurile se-
cretiei arata clar ca nucleul, mitochondrii, vacuole, corpii lui Golgi,
riucleoprotidele cytoplasmei... etc., variaz5 paralel in decursul unor ci-
cluri anume si nu in mod independent.
Dealtminteri, apa fiind constituantul cel mai abundent in proto-
plasmA, legatura fiec5rui element protoplasmatic cu apa depinde de
prezenta si proporti:le tuturor celorlalti. Aceasta dependents globala
este de ordinul echilibrelor fizico-chimice gi cytologistii moderni dup5
expresia lui Zwaardemaker, considera c5 protoplasma este : un sis-
'tem complicat de faze coexistOnd in echilibru eterogen". Bungen-
berg de Iorg pf altii au reusit dealtminteri sa reproduce in vitro sis.
teme analoage cu Coate c5 mai putin complexe, c5rora le-au dat nu-
mele de coacervati $i ale caror proprietati sunt ca o schit5, a proprie-
tatilor protoplasmei.
AceastO complexitate de structure; care n'ar fi altminteri posibil5
f5r5 existenta in stare coloidala a celor mai multe dintre elementele
protoplasmatice, pi leg-aturile multiple care rezult5 din aceasta, sunt
garantiile materiale ale stabilitOtii celulare. Pentru a o intelege trebue
65 comparam aceste leg5turi cu actiunile reciproce ale diverselor te-
s5turi dintr'un organism sau cu cele ale diferitelor fiinte vii intro
popufatie naturals. Dealtminteri, in cuprinsul unei atari comparatii,
nu poate fi vorba de loc de a considera diferitele tesOturi ale unui
organism sau diferitele organite ale unei celule, ca tot atatia indivizi
tr5ind unul langa altul si de a reInvia sau chiar de a agrava o teorie
colonial5 a organismelor pe dreprt discreditate sau o teorie sym-
biotic5 a celulelor destul de multe on desvoltata fOra succes.
E vorba doar s not5m aceasta.
In conditii putin variabile ale mediului, o populatie natural5 are
in genere oarecare stabilitate. Intr'o pOdure, de pild5, diferitele
Bp* constituante r5man aceleasi din an in an, dar proportiile for
variaz5 putin. Dup5 o distrugere partial5 moderate pOdurea se reface
tot asa cum era inainte.
Ai fi tentat s5-i atribui cu usurintO o putere regulatoare"
sau o finalitate interns ", dac5 n'ai sti sa analizezi de aproape con-
ditiile acestei stabilit5ti : constanta mediului fizic ; constanta spetelor
capabile de a se reproduce ; in fine supra-abundenta reproducerii for
si a num5rului germen:lor disseminati. Fara supraabundenta germe-
nilor, in special, ar fi Post o simply justapunere de indivizi, care n'ar
fi intrat in concurent5 pentru niciuna din necesifatile materia!e pi deci
u'ar fi actionat unii asupra altora ; Ins supra-abundenta determin5
intre indivizi actiuni reciproce, a caror ansamblu formeaza tocmal
garantia stabilit5tii.
26 MARCEL PRENA-NT

Rezulta clar c5 unitatea unui organism pluricelular nu difera in

mod esential de aceea a unei populatii naturale, ca organele, tesutu-
rile, celulele cu raporturi reciproce doar mai stricte decal le
au elementele constituante ale unei populatii $i ca si aci aceste rapor-
turi reciproce garanteaza reciprocitatea si regularea. La aceste con-
cluzii due toate rezultatele $tiintifice recente in ce priveste oamenii,
culturile de tesuturi, studiul experimental al desvoltarii, al regenerarii
$i al grefelor. Tot astfel nu e nevoie de-a inaugura un principiu vital
imuabil, nici macar un element material imuabil, pentru a explica iden-
titatea celulei de-alungul Intregului. metabolism. E de ajuns ca dife-
ritele p5rti constitutive, figurate $i chimice, in toate gradele de struc-
tura, vizibil5, coloidala si moleculara, s5 alba Intre ele leg5turile stranse
ce le-am v5zut ca le au efectiv, $i ca toate sA se simta atinse, mai
mult sau mai putin, la modificarea fiec5reia dintre ele.
Reactiile fizico-chimice, ale caror ansamblu constitue vieata ce-
lulei, nu sunt deci In..mod strict comparabil cu acelea ce au loc intr'o
eprubeta de experient5, chiar dad s'ar lAsa schematizate prin equatii
identice. Chiar in stare coloidala de-ar fi, materia continuta In tubul
chimistului este departe de a prezenta structura fisihierarchizata $i
foarte complex5 a substantelor vii. Reactiile sunt aci adesea brutale
$i masive, intro mare masura independente de cantitatea materiilor
in joc, ca si de forma sau natura peretilor recipientului. In proto-
plasma, nu este indiferent ca aceea$ reactie pune In actiune o can-
titate de materie simpl5 sau Inzecita, nici ca se produce In cutare sau
cutare punct al celulei, In contact cu organitul acesta sau altul, Cad
e cu totul rar ca acesta s5 se comporte ca un perete inert. Structura
$i forma organitelor celulare depind de fapt de reacfiile fizico-chimice
ale protoplasmei. Aceasta este o notiune banal5, Inteleas5 Insa dese-
ori in mod prey static.
Pentru a demonstra aceasta, voi lua exemplul spiculelor.
* *

Se numesc astfel corpi mai ales minerali compu$i In general din

silice sau din carbonati de calciu care exists in anume celule de ani-
male diferite $i a caror forme adeseori foarte complicate, stint carac.
teri.tice Meat sunt utilizate In mod curent in sistematica. Chestiunea
care ne ocup5 este deci aci foarte precis5.
De mult5 vreme avem trei solutii clasice la aceasta problem5. A-
ceea a lui l- Iaeckel invoca biocristalinizarea", adica ea considera
ca determinante fortele moleculare ale cristalizArii $i ca pentru a
explica diferentele Intre formele spiculelor $i cele ale cristalelor obis-
nuite face s'fi intervina mediul particular al cristalizarii, care este In
spet5 materia vie.
Explicatia lui Sollas arata ca spiculele s'ar desvolta in directia
eelei mai slake rezistente mecanice $i ar fi determinata de aceasta.
 CATEVA CONSIDERATIUNI ASUPRA MATERIEI VII 27

In fine teoria lui Dreyer i Schultze face apel la fortele de ten-

siune superficiale care ar actiona fie intre vacuolele intraprotoplas-
matice, fie in alte cazuri, intre celule fie chiar pe o scars supe-
rioara intre organe de dimensiune mai mare, precum sunt cosu-
letele vibratile ale buretilor.
Aceste trei teorii au fost pe drept criticate ca insuficiente si ero-
nate din multe puncte de vedere concrete. Astfel interpretarea lui
Haeckel, nu se poate aplica la spiculele silicioase, care sunt facute din
silice amorfa si deci nu sunt supuse fortelor de cristalizare. Ipoteza lui
Sollas nu este suficienta cand vedem spicule care in loc sa urmeze
in cresterea for membrane rezistente sau membrane de tensiune su-
perficiale, le imping de o parte, cum se intampla la multi bureti si
R adiolari.
Teoria lui Dreyer, care vrea s5 deriveze toate formele spiculare
dintr'un tip tetraxomique fundamental, nu tine seama de spiculele cu
trei axe de simetrie dreptunghiular5, cum sunt cele de Bureti Hee.
ckelinelizi.
Aceste critice nu exclud partea de adev5r din ipotezele precedente
si nu semnifica ca trebue sa renunt5m la explicatii materiale, nici sa
ne refugiem, cum a facut-o Minchin si altii, inapoia abstractiunilor
cum sunt Ereditatea sau Selectiunea. C5ci aceste vorbe nu pot face
sa fie uitata realitatea concrete : chiar dad forma spiculelor este ere-
ditar5 si chiar dac5 s'a fixat prin selectiune trebue ca, de fiecare
spicula nou5, ce se constitue, conditiile fizico-chimice ale functiunii
sale, sa traduc5 precis in materia sa proprietatile mostenite. In
aceasta consta problema, asa cum a remarcat-o Woodland ca o con-
cluzie a unei serii de lucCari, in care din nenorocire, nu a sugerat
m5car, vreo solutie.
Studiind nasterea spiculelor la larvele de oursin, care grin trans-
parenta for ofera un material favorabil am putut constata, pan5
la ce punct este important5 desvoltarea procesului in timp. In aceste
cazuri spiculele tinere apar intr'un fel de tipar syncitial, format din
celule ale mezemchimului si existenta normal a acestui tipar este
unul din fact9rii esentiali ai formei, asa cum o dovedesc diferite ex-
periente.
Insa tiparul nu are dintr'un inceput forma definitive a spiculelor
si cresterea depozitului calcaros nu se face cu totul regulat. Mai in=
tai, intre cele dou5 mici inceputuri calcare, care in mod normal
vor sfarsi prin a da cele dou5 prime spicule, se mai formeaz5 si altele
in syncitiu. In cazuri anormale ce pot fi provocate experimental
mai multe din aceste inceputuri de spicule se desvolt5 si se pot Nine
larve monstruoase cu mai multe spicule. Insa de obicei se pro-
duce un fel de criz5, care ajunge la o redizolvare a celor mai multe
din aceste inceputuri, in folosul celor dou5 spicule privilegiate.
Tot astfel, la un anumit grad al calific5rii si poate in lecr5tur5
cu modifidrile pe care aceasta -calificare le produce una din travecie-
_28 MARCEL PRENANT

tiparului syncitial se rupe. Si tof astfel cand calcificarea a progreiat

pana in imediata vecinatate a epidermului ea provoacd in aceste pro-
liferari local.zate ce dau nastere, de pilda, bratelor larvei pluteus
si care modified forma tiparului spicular syncitial : de uncle rezultd
un oarecare timp un fel de intrecere intre calcificare sl acti-
vitatea traveelor mezenchimului ce ii formeazd tiparul. Detaliile aces-
tor procese sunt de importanta secundard, insd esentialul consta in
aceasta : forma spiculei este rezultatul unei evolutii si orice incereare
de a da o explicatie fizico-chimica statica, care n'ar tine seama de
aceasta evolutie, este sortitd sa dea gres. Este ispitit de a genaraliza
aceasta concluzie si de a zice ca nu poate exista forma spiculard ade-
vdrata si caracteristicd deosebita de o forma cristalina obisnuftd,
decal dacd se produce o evolutie a formei in cursul cresterii spiculii.
Se pot reaminti aci cateva observatii ale lui Dendy asupra spi-
culelor Buretilor siliciosi. Aceste corpuri dupa cum s' stir! de Inuit
prezinta un filament axial organic, intro teacd de silice, dar in con-
tinuitate cu cytoplasma, la extremitAtile sale sau cel putfn la una
din ele, atat timp cat dureazd cresterea. Or, Dendy afirmdl ca fila-
mentul axial ar fi o bacterie ce ar creste prin extremttatea sa, in
acelas timp cand celula 11 inctusteazd cu silice Si ea ar avea loc ca
o intrecere de vitez4 intre celula sf bacterie pand ce inchistarea
fiind completd cre-qterea filamentului ca si cre*te-ea spiculei se
opresc.
Cu toate rezervele ce pot fi fdcute cu privire la natura bazt27iand
a filamentului avial, reiese ca. pentru Dendy formatiunea :pi
culei rezultd si aci dintr'o evolutie, cresterea filamentului axial pro-
vocand cresterea tecei de siliciu si reciproc.
* *
*

Daca am desvoltat chestiunea formelor spiculare care este

destul de minima prin ea insdsi am facut-o de c) are,:e aceata
chestiune demonstreazd net interactiunile intre rea.otiile zhiinice si
formele structurale in celula. Deasemeni pentru rnotivul ;a aceste
concluzii se impaed cu acelea spre cari duc probleme biologtee ioarte
diferite, inclusiv cele ale embriologiei cauzale. Pretutindeni e eiese din
studiile moderne ideea ca cu cat formele vii se, indeparteaza de cele-
lalte forme, cu atat este mai iluzoriu de a Chita sa to explici ptin
cauze statice si ca cu atat este mai indispensabil de a tine -mna de
evolutia lor. Chestiunea elementelor structurale ale protoolasmei nu
-se rune astfel.
Vieata unei celule apare deci ca un ansamblu foarte eoinpl.s.x de
reactii fizico-chimice care influenteazd lard incetare unele asupra
altora. Aceste reactii depind de fine structuri protoplasmatice, dar
si aceste din urma, la randul for sunt conditionate de primele. La
un moment dat, structura si compozitia chimicd exprimd intreg tre-
,cutul materiei vii, ceeace inseamna ca fizico-chimistul oricat de
 CATEV A CO N SIDERATIUNI ASUPRA MATERIEI VII 2g

precise ar putea deveni analizele sale nu ar putea sa -$i dea

perfect seama de materia vie sub formele sale celulare ; $i c5 nu poll
spera deloc chiar daca s'ar descoperi vreun nou fenomen fizic sau
cnimic ca s'ar putea realiza synteza vietii sub aceste forme toarte
evaluate. Pe de alts parte Insa stabilitatea relativa a materiel vii
care e proprietatea sa cea mai curioasa date fiind schimbarile ce
le suiera necontenit aceasta materie pare sa fie garantata prin
insasi complexitatea protoplasmei 5i prin interactiunile multiple ce se
observa intre constituantele chimice gi elementele morfologice. Astfel
devine de prisos orice ipoteza vitalista sau transcendenta a materiei.
Cu 15 ani in urma, acest articol s'ar fi oprit aci. Vieata aparea
in toate cazurile, legata de structura celulara a materiei si bacteriile
care pareau atunci usor aberante, au fost cuprinse $i ele In regula
comuna, de cand s'a putut descoperi nucleul lor. Dar odata cu des-
coperirile facute de Stanley In 1935, asupra structurii ultra-virusu-
rilor, este necesar de a adaoga cateva cuminte cu privire la acest
subiect.
De fapt, pang in 1935, ultra-virusurile cunoscute prin proprie-
t5tile lr biologice dar invizibile la microscop, erau considerate ca
fiinte vii foarte mid, legate de bacterii prin intermediari.
Dela aceasta data Incoace, biochimistii s'au apucat sa izoleze $i
sA purifice anume virusuri prin metode pur chimice, sa le obtina in
stare cristalizata, sa defineasca structura for prin razele X adica
prin metode aplicate cercetarii tuturor cristalelor, sa determine ca e
vorba In privinta for de nucleoprotide pure si sg verifice mrmai.
putin ca dupa trecerea prin aceasta stare pura pt inerta, ele pot
fi reinoculate unui oaspete convenabil si sa-si reia virulenta, adica
mai in special capacitatea for de asimilare si multiplicare, ceeace
facea din ele fiinte vii precise cu toate ca rudimentare.
Fara a trece pe teritoriile altar aspecte ale chestiunii, ci, margi-
nindu-ne numai la procesele de asimilare, se poate extrage din toata
aceasta expunere urmatoarea notiune generals ca la acest nivel
de vieata un acelas proces prate fi calificat inmultire, dac5 it consi-
deram din punct de vedere biologic sau crestere autocatalitica dac5
11 consideram sub aspectul sau chimic : acest proces consists in faptul
Ca, In contact cu molecula nucleopriotidei, alimente Inca nedetermi-
nate luate dela oaspete sunt transformate intr'o molecula cu
totul asemanatoare nucleoprotidei, Intr'un fel de copie" a moleculei
initiale.
Trebue sa atragem atentia aci asupra faptului ca in celulele
propriu zise fenomene cu totul asemanatoare se petrec fara indo-
iala cu nueleoprotidele nucleului, adica fats de, geni" si ca cresterea
for autocatalitica corect5 formeaza substratul ereditatii, in timp ce
neregularitatile de reproduCere ale moleculelor initiate sunt la origi-
nea mutatiunilor. Trebue mentionat deasemenea pi faptul ca dac5
biochimistii nu cunose Inca in vitro" asemenea procese de crestere
30 MARCEL PRENANT

autocatalitica pentru nucleo-protide, au pus-o Ins in evidenta de

curand pentru enzimele proteice, ca tripsina asimiland tripsinoge-
nul si pepsina, asimiland pepsinogenul dup5 legi autocatalitice. Suntem
deci Inca abia la inceputul verific5rii experirnentale ale acestei gandiri
a lui Engels (Anti-Diihring t. 1.) :
Vieata este modul de existents a corpurilor albuminoide. Dace
chimia ar reusi vreodata sa- produce artificial albumins, aceasta albu-
mina ar manifesta neapgrat fenomene vitale oricat de slabe ar fi
acestea... E drept ca trebue insa sa to Intrebi dacg chimia va descoperi
In acelas timp alimentele convenabile (acestei albumine) pentru a-
ceasta albumin-a".
Warnane s facem leg5tura intre notiunile scoase din studiul celor
mai marl molecule proteice, cu notiunile la care am ajuns la inceputul
acestui articol si care aratau vieata in manifestarile sale superioare,
legate de o complexitate cu mult mai mare a materiei. Far5 Indoial5
c5 in aceasta privinta trebue s asteptam ca studiul ultravirusurilor
celor mai grele sa fie dus mai departe : exists o serie Intreaga Intre
virusul mozaicului tutunului, studiat mai Tntai de Stanley gf compus
din nucleoprotida pur5, si Rickettsia, vizibile la microscop sau chiar
cu privire la bacteriile veritabile, cu structura for celulara. In unele
din ele nucleoproteida este asociata cu grasimi si glucide si rezulta
atunci ca materia vie e un amestec de molecule diferite, ce nu pot
fi separate chimic f5r5 a lace sa dispar5 propriefatile caracteristice
ale virusului. Pe de alts parte microscopul electronic, care permite
sa fotografiezi particule de 10 milienimi de milimetri, permite sa des-
coperi in cele mai marl virusuri o veritabila stricture, cu zone mai
mult sau mai putin dense $i un fel de membrane limitante si tineori
chiar (la anume bacteriofagi) un fel de apendice in forma- de bici.
Deci toate tranzactiile par s5 existe intre cei mai fini virusi care
nu sunt deck molecule de nucleo-protida pi cei mai marl virusi
care au deja structura de bacterii dar in care nucleo protida pare sa
rAman5 elementul esential al constitutiei chimice ; si Infine adevAra-
tele celule cu nucleul for constant, format esentialmente din nucleo-
protide.
Viitorul va ar5ta cum se nuanteaza in aceste diferite cazuri, pro-
cesele de asimilare si ale reproductiei. In nici intr'un caz insa ori-
cum ar fi el nu va reinvia in aceasta privinta in mod valabil
nicio ipotela vitalist5.
 QUELQUES REMARQUES SUR
LA MATIERE VIVANTE 1)

par Marcel PRENANT

Quand on analyse, avec le souci de rester toujours rationnel, les

phenomenes les plus apparents de la vie, on constate que ceux-ci. si
mysterieux gulls aient pu sembler parfois, se ramenent, dans leur iex-
plication, a Ia puissance d'expansion de la matiere vivante. La persis-
tance de la vie, par exemple, son adaptation aux conditions du milieu,
ne se comprennent rationnellement que si l'on ne perd jamais de vue
l'enorme masse de matiere vivante et d'etres vivants qui disparait
prematurement, de sorte que les succes ne sont, en somme, que des
hasards heureux. Toute la theorie de la selection naturelle, qui est
A la base de celle de l'evolution, comme aussi des interpretations non-
finalistes de l'adaptation, repose sur ces faits essentiels concernant la
matiere vivante. Il est donc du plus haut interet philosophique de faire
le point sur nos connaissances concernant celle-ci.
Toute l'experience chimique acquise a cet egard, depuis 15b
ans, a montre d'abord que la matiere dite organique n'est pas fon-
cierement differente de la matiere dite inorganique, puis que les lois
de la conservation de la matiere s'appliquent dans le monde vivant
comme dans le monde brut. L'accroissement de la matiere vivante
exige donc, en tous les cas', la consommation d'aliments appropries,
qu'il s'agisse d'aliments mineraux, comme it arrive pour la plupart
des vegetaux, et notamment pour les plantes vertes, ou bien pour les
autres vegetaux et pour les animaux, d'etres vivants ou de leurs pro-
duits de decomposition. Chaque etre assimile ses aliments, c'est-h-dirt
les transforme en matiere semblagle A la sienne propre.
L'assimilation est done un phenomene capital de la vie, ce qui ne
signifie pas qu'on ne puisse lui trouver, en dehors de la vie, des ana
logues chimiques deja souvent signales. ENGELS dj, dans l'Anti,
Diihring, le faisait ressortir, et prenait l'exemple de la fabrication cias-
sique d'acide sulfurique par le procede des chambres de plomb. Je
voudrais rappeler aussi, parmi d'autres, le livre du biologiste mate-
rialiste italien ERENANNO GIGLIO-TOS, intitule Les problemes de
Ia vie" (Turin, 1900): l'auteur y developpait, en son premier chapitre,
l'exemple d'un cycle d'assimilation et de rep' oduction de molecules
d'acide acetique, celles-ci etant transforrnees d'abord par les perchlo-
rure de phosphore en autant de molecules de chorure d'acetyle; pills ces
dernieres Petant par le zinc-ethyle en autant de molecules de methy
1) Articie &tit pour Studii".
32 MARCEL PRENANT

lethylcetone ; et chacune de eelle-ci, a son tour, four-nissant deux mo-

lecules d'acide acetique par oxydation ; si bien qu'a chaque cycle le
nombre des molecules d'acide acetique est double.
De tels schemas chimiques d'assimilation, quoique tres suggestifs,
impl:quent cependant une technique humaine, qui apporte dans l'or-
dre qu'il faut les produits chimiques convenables, c'est-A-dire les ail-
ments, et elimine les sous-produits de la reaction recherches, sous-
produits qu'en biologie nous appellerions produits d'excretion. Ainsi,
dans l'exemple de GIGLIO-TO& l'homme apporte dans un certain
ordre les aliments perchlorure de phosphore et zinc-ethyle, et doit
eliminer plus ou moins regulierement les dechets oxyclorure de phos-
phore et acide chlorhydrique dans la premiere reaction, chlorure de
zinc dans la seconde. Pas d'intervention artificielle de ce genre dais
la matiere vivante en ce qui concerne les reactions chimiques d'as-
similation. Ce qui caracterise cette matiere, a travers tous les chan-
gements qu'elle subit, assimilant d'une part, desassimilant et rejetant
des produits de dechet, d'autre part, c'est donc une certaine stabilite,
qui iaisse l'etre vivant reconnaissable et qui etant donnees ces chan-
gements, peut sembler paradoxale, certains comme laissant place a
des interpretations spiritualistes. mais qui est parfaitement accessi-
ble A une pensee materialiste dialectique comme ENGELS l'a bien
montre a plusieurs reprises:
De meme, nous dit-il dans l'Anti-Diihring, tout etre organise est
a chaque intant le meme et non la meme ; a chaque instant it elabore
des matiere qui lui viennent du dehors et en secrete d'autres ;
chaque intant des cellules de son corps meurent et d'autres se f or-
ment ; toujours, apres un temps plus ou moins long, la substance de ce
corps est entierement renouveles, remplacee par d'autres atomes, de
sorte que tout etre organise est constamment le meme, et pourtant
un autre".
En ces derniers temps, l'utilisation experimentale des isotopes
chimiques a donne de ce renouvellement dans la stabilite l'illustra-
Lion la plus saisissante. Elle permet en effet de donner a un etre
vivant, pendant la *lode et dans la quantite que l'on veut, ses ali-
ments habituels, ou certains atomes sont comme marques" du fait
qu'ils sont radio-actifs et peuvent etre suivis dans l'organisme par
detection de leur radio-activite. Sans entrer dans le detail de cette
experimentation tres variee, on notera simplement ici le realite du
renouvellement des molecules d'eau, des composes phosphores, et
d'autre corps (iode, sodium, potassium, calcium) dans un organisme
qui reste parfaitement normal. Ceci confirme de f agon definitive et
indiscutable ce que l'on savait deja par d'autres methodes : les tissus
meme d'apparence le plus stable, comme ceux du squelette, sont sou-
mis a un incessant mouvement de matiere, mouvement dialectique
dont la realite globale s'est imposee peu a peu a tous les biologistes
modernes.
 ObLLQUES REMARQUES SUR LA NUMERE VIVANT
il
Mais it ne suf fit pas de consla let que la matiere vivante
Ili IISI

est toujours la meme et pourlant une autre". Allant plus loin, it Taut
voir ce qui lui donne cette propriete, sinon de tagon toute particu-
liere, du moins a un degre special : sans quoi spiritualistes et vitalistes
auraient tot fait d'attribuer la stabilite a un principe immateriel, le
changement seul resultant des phenomenes physico-chimiques par
eux-memes desordonnes. Nous pensons, au contraire, que les etudes
experimentales modernes menent a considerer, dans les cellules vi-
vantes, la structure comme rendant compte a la fois de la stabilite et
du changement.
Les idees sur la structure du protoplasme ont bien change depuis
la fin du siecle dernier. Par des techniques micrographiques de p.us
en plus raftinees, les morphologistes d'alors cherchaient a definir dans
la cellule le plus possible de details structuraux, Abandonnant done
presque completement l'etude de la cellule vivante, qui leur sem-
blait insuflisamment fructueuse, ils portaient leur attention vers des
systemes optiques, toujours plus puissant, des fixateurs nouveaux, et
des colorants de plus en plus complexes. Its decrivaient ainsi dans le
noyau an repos un grand nombre de substances nucleaires, dilferen-
tes, selon eux, par leur colorabilite et leur conformation. Pour le
cytoplasme, ils discutaient sur sa structure ; mais, qu'elle fut pour
eux fibrillaire, reticulaire, alveolaire, vacuolaire, filaire, voire tubu-
laire ou spherolaire, elle etait en tous cas geometrique. Une telle
attitude menait a faire de la cellule une mosaique d'elements struc-
turaux independants, et posait tout naturellement la question : lequel
de ces elements est le siege de la vie et de ses particularites essen-
tielles ? Le noyau et centrosome, surtout, parce qu'ils etaient des
organites singuliers, apparurent comme largement autonomes et
jouant un role directeur. Avec la theorie du dualisme nucleaire, selon
HARTMANN et PROWAZEK, on les vit meme se partager, en quel-
que sorte, le centrosome comme centre cenetique.
Mais pendant ce temps d'autres recherches s'efforcaient de her
les proprietes protoplasmiques aux lois physiques connues. Wine si
elles aboutissaient parfois a des exagerations mecanistes, elles lais-
saient presque toujours des resultats positifs et durables. C'est ainsi
que des experimentateurs comme QUINCKE, BUTSCHLI, RHUM-
BLER, modifiant loca!ement la tension superficielle de gouttettes
liquides, imitaient la phagocytose, ou encore les mouvements pseu-
dopediane des Amibes, ou la formation du test chez certains Fora-
miniferes : meme si les choses ne sont pas toujours aussi simple,
ces experiences ont etabli que, malgre sa complexite, le protoplasme
ne peut &flapper aux lois de la capillarite, dans la mesure ou it est
fluide. D'autres biologistes donnaient, de la division cellulaire mito-
tique, des schemas experimentaux ou meme fictifs, ou ils appliqu-
aient des notions courantes d'electrostatique, de magnetisme, d'os-
mose. etc De la nous reste, tout au moins, la conviction qu'il
Pant envisager dans la cellule l'influence de phenomenes electriques
3
 MARCEL PRENANT
34

ou osmotiques. De facon plus generale, les lois physiques et chimiques

s'appliquent a la matiere vivante, et l'on peut affirmer que les faits
de la vie se passent rigoureusement dans le cadre des faits physico-
chimiques. Tel le est la signification de l'ceuvre de JACQUES LOEB,
de GEORGES BOHN, et de bien d'autres biologistes de tendances
materialistes mecanistes, a la fin du XIX-e et au debut du XX-e
siacle.
Quand on se fut apergu, d'autre, part, que les reactifs cytologi-
ques provoquaient bien souvent, dans les preparations, des aspects
artificiels, quark( on fit la revision critique de ceux qui avaient ete
d'ecrits, quand on eut rendu la confiance a l'etude de la cellule vi-
vante, quand on y eut aplique les colorants vitaux, et des techniques
nouvelles, comme l'examen sur fond noir et plus tard la microdis-
section, bien des structures signalees n'eurent plus au'un interet his-
torique. Mais it en subsista dont la realite ne fait pas de doute :
dans le noyau au repos, le nucleole ou les nucleoles, et aussi, sem-
ble-t-il. les chromosomes. dont la persistance devlent de plus en plus
probable ; dans le noyau en division, les chromomeres ou particules
de chromatine echelonnees les Tang des chromosomes ; dans le cyto-
plasme, les mitochendries et les chendriocentes, modernes transpos-
tion des granules d'ALTMANN et des filaments de FLEMMING, le
centrosome, puis aussi les vacuoles, revelees surtout par les colorants
vitaux, et encore les elements de Golgi, que fait voir certaines im-
pregnations metalliques. Des lors, sans etre une mosaique comme
on l'avait cru, le protoplasme gardait une structure visible, dont les
elements precedents etaient l'essentiel, mais qui pouvait compren-
dre aussi, dans les divers cas particuliers, des inclusions variees.
Quelques temps. encore put subsister l'opinion aue les constitu-
ants figures de la cellule, ou du moins certains d'entre eux, avaient
un role preponderant et directeur. Mais elle aussi fut mise en doute
quand des cytologistes, comme A. PRENANT, firent remarquer que
les structures figurees sont moins sujettes a se modifier que la par-
tie arnorphe du protoplasme. Or la vie implique le changement : c'est
donc le protoplasme arnorphe qui doit en etre le siege essentiel, bien
plutot que les organites visibles de la cellule.
Plus juste que l'idee opposee, celle-ci etait cependant incomplete
aussi, car la vie implique le changement sans doute, mais nous ra-
yons vu, le changement dans Pidentite. La cellule reste individuel-
lenient reconnaissable, tandis que les echanges avec le milieu exte-
rieur renouvellent sans arret sa matiere. C'est que le protoplasme,
meme microscopiquement amorphe et optiquement vide a l'ultrami-
croscope, n'est pas une solution banale comme on avait pu le croire.
C'est qu'il a unei individualite et une unite ; chimiques et morpholo-
giques. Parmi les premiers, BOTTAZZI affirme cette notion de f non
saisit..sante, allant jusqu'a esquisser une comparaison entre la liaison
des molecules chimiques du protoplasme et celle des atomes d'une
molecule.
 QUELQUES REMARQUES SUR LA MATIERE VIVANTE
35

Les liaisons entre les divers elements protoplasmiques n'ont cer-

tes pas la rigidite des liaisons intramoleculaires, mais elles existent.
Jamais, a ecrit le physiologiste ANDRE MAYER, une propriete de
la cellule ne varie isolement. Jamais, s'il y a une reaction cellulaire.,
elle ne se manifeste seule". Les etudes physiologiques modernes stir
la fermentatioi, la respiration, sur la contraction musculaire, sur les
syntheses intracellulaires, justifient pleinement cette proposition, en
montratit que ces phenomenes comportent toujours de multiples
reactions enchainees ou couplees. Les etudes cytologiques modernes
sur Pevolution des cellules, par exemple dans les cycles de secretion,
montrent bien que noyau, mitochendries, vacuoles, corps de CiolF,ri,
nucleopr tides du cytoplasme,... etc. varient parallelement au tours
de tels cycles, et non pas de facon independante.
D'ailleurs, l'eau etant dans le protoplasme le constituant le plus
abondant, la liaison de chaque element protoplasmique avec l'eau
depend de la presence et des proportions de tous les autres. Cette
dependance globale est de l'ordre des equilibres physico-chimiques, et
les cytologistes modernes, a la suite de ZWAARDEMAKER, consi-
derent que le protoplasme est un systeme complique de phases
coexistant en equilibre heterogene." BUNGENBERG DE JONG et
d'autres ont d'ailleurs reussi a reproduire in vitro des systemes
analogues, quoique moins complexes, auxquels ils donnent le nom de
coacervats, et dont les proprietes sont comme une esquisse de celles
du protoplasme. ,

* * *

Ceite complexite de structure, qui ne serait d'ailleurs pas pos-

sible sans Petat colloidal de la plupart des elements protoplasmiques,
et les liaisons multipes qui en resultent, son les garanties materielles
de la stabilite cellulaire. Pour le faire comprendre, it faut comparer
ces liaisons aux actions reciproques des divers tissus dans un orga-
nisme, on avec celles des divers titres vivants dans une population
naturelle. Dans un telle comparaison, d'ailleurs, it ne s'agit nulle-
ment de considerer les divers tissus d'un organisme ou les divers
organites d'une cellule, comrne d'autant d'individus vivant cote a
cote, et de ressusciter, ou meme d'aggraver, une theorie coloniale
des organismes justement discreditee, ou une theorie symbiotique de
la cellule, bien des fois developpee sans succes. It s'agit simplement
de noter ceci.
Dans des conditions de milieu peu variables, une population na-
turelle a generalement quelque stabilite. Dans une fork, par exemple,
non settlement, d'annee en armee, les diverses especes constituantes
restent les memes, mais leurs proportions varient peu. Apres une
distraction partielle moderee, la fork se reconstitue telle qu'elle &alt.
On lui attribuerait volontiers un pouvoir regulateur" ou une fina-
lite interne, si l'on ne savait analyser d'assez pres les conditions do
16 MAitctx.. 1513.E13Aiat

cette stabilite : constance du milieu physique ; constances des especes

capables de se reproduire ; enfin surabondance de leur reproduction
et du nombre de germes dissemines Sans la surabondance de gerrnes,
en particulier, it y aurait simple juxtaposition d'individus, qui n'entre-
raient en concurrence pour aucune necessite materielle, et n'agi-
raient done pas les uns sur les autres ; mais la surabondance ci ee
entre les individus des actions reciproques, dont l'ensemble est juste-
ment la garantie de stabilite.
On ferait voir facilement que "unite d'un organisme pluricellu-
laire ne differe pas essentiellement de celle d'une population natu-
relle, que les organes, les tissus, les cellules y ont seulement des
rapports reciproques plus stricts que n'en ont les constituants d'une
population, et que, IA encore, ce sont ces rapports reciproques qui
garantissent la stabilite et la regulation. A cette conclusion menent
tous les resultats scientifiques recents touchant les hommes, les cul-
tures de tissus, "etude experimentale du developpement, de la rege-
neration et de la greffe.
De meme it n'est pas besoin d'imaginer un principe vital im.
muable, ni meme tin element materiel immuable, pour expliquer
l'identite de la cellule a travers tout le metabolisme. II soffit que les
divers constituants, figures et chimiques, a tous les degres de la
structure visible, colloydalle et moleculaire, aient entre eux les liaisons
etroites que nous les avons vus avoir effectivernent, et que tous se
trouvent affectes plus ou moins par toute modification de chacun
d'eux.
Les reactions physico-chimiques dont l'ensemble constitue la vie
de la cellule ne sont done pas rigoureusement comparables a celles
ciui ont lieu dans tin tube a essais, meme si elles se laissent schema
User par des equations identiques. Fut-elle colloidale, la matiere con-
tenue dans le tube du chimiste est loin de presenter la structure fine-
ment hierarchisee et tres complexe des substances vivantes. Les
reactions y sont souvent brutales et massives, dans une large mesure
independantes de la quantite des matieres en jeu, comme de la forme
et de la nature des parois du recipient. Dans le protoplasme, it n'est
as indifferent que la meme reaction mette en oeuvre une quantite de
matiere simple ou decuple, ni qu'elle se produise en tel ou tel point
de la cellule, au contact de tel ou tel organite, car il test bien rare
que celui-ci se comporte comme une paroi inerte. Structure et forme
des organites cellulaires dependante, en effet, des reaction physico-
chimiques dans le protoplasme. C'est IA une notion bangle, mais com-
prise souvent de facon trop statique. Pour la montrer, je prendrai
l'exemple des spicules.

On nomme ainsi des corps essentiellement mineraux, faits gene-

ralement de silice ou de carbonate de calcium, qui existent dans cer-
,,
 QUELQUES REMARQUES SUR LA MAPtERE VIVANTE
37

tames cellules d'animaux divers, et dont les formes, souvent .tres

compliquees, sont caracteristiques au point d'tre couramment utili-
sees en systematique. La question qui nous occupe est done ici tres
nette.
On lui a donne depuis longtemps trois reponses classiques. Celle
de HAECKEL invoque la biocristallinisation", c'est-A-dire
considere comme determinantes les forces moleculaires de criital-
lisation, et que, pour expliquer les differences entre les formes des
spicules et celles des cristaux ordinaires, elle fait intervenir le milieu
particulier de cristallisation, qui est la matiere vivante. L'explicatioii
de So Ilas est que les spicules s'accroitraient dans la direction de moin-
dre resistance mecanique, et seraient determines par celle-ci. Enfin
la theorie de DREYER et de SCHULTZE fait appel aux forces de
tension superficielle qui agiraient, soit contre les vacuoles intracyto-
plasmiques, soit, en d'autres cas, entre les cellules, ou meme, a tine
echelle superieure, entre des organes de plus grandes dimensions, tels
que les corbeilles vibratiles des Eponges.
Ces trois theories ont ete justement critiques comme insuffisan-
tes, et en defaut sur Bien di-s points concrets. Ainsi l'intepretation de
FfAECKEL ne peut s'appliquer aux spicules siliceux, qui sont faits de
silice amorphe, et ne sont done pas soumis aux forces de cristallisa-
tion. Celle de SALLAS ne suffit plus quand des spicules, au lieu de
suivre dans leur croissance des membranes resistantes ou des
membranes de tension superficielle, les refoulent, comme it arrive
chez heaucoup d'Eponges et de Radiolaires. La theorie de DREYER,
qui mene a faire deriver toutes les formes spiculaires d'un type te-
traxomique fondamental, ne peut rendre compte des spicules a trois
axes de symetrie rectangulaires, comme ceux des Eponges Haecke-
linellides.
De telles critiques n'excluent pas une part de verite dans les hy-
potheses precedentes, et ne signifient pas qu'il faille renoncer a des
explications materielles, ni se refugier, comme I'ont fait MINCHIN
et d'autres, derriere des abstractions comme l'Heredife ou la Selec-
tion. Car de tels mots ne peuvent faire oublier la realite concrete :
meme si la forme des spicules est hereditaire, et meme si elle s'est
trouvee fixee par selection, it faut qu'a chaque spicule nouveau qui
se constitue, les conditions phsyco-chimiques, de sa formation tradui-
sent precisement, dans sa matiere, les proprietes heritees. LA est le
probleme, comme l'a justement fait ressortir Woodlond, en concluslon
d'une serie de trav,aux ou, malheureusement, it n'a pas meme suggere
une solution.
En etudiant la genese des spicules chez les larves d'Oursin, qui
sont par leur transparence un materiel favorable, Pal pu constater A
quel point importait le deroulement des processus dans le temps. Ici
les jeunes spicules apparaissent dans une sorte de moule syncytial
forme par des cellules de mesenchyme, et l'existence normale de ce
moule est un des facteurs essentiels de la forme, comme le prouvent
diverses experiences,
 MARCEL PRENANT
38

Mais le moule n'a pas d'emblee la forme definitive des spicules,

et l'accroissement du depot calcaire ne s'y fait pas en toute regula-
rite. Des le debut, entre les deux petites ebauches calcaires qui, nor-
malement, aboutirent a donner les deux premiers spicules, it s'en fait
d'autres dans le syncytrium. En des cas anormaux, que l'on peut pro-
voquer experimentalement, plusieurs de ces ebauches grandissent, et
l'on peut obtenir des larves monstrueuses a plusieurs spicules. Mais,
normalement, se fait une sorte de crise, qui aboutit a la redissolution
de la plupart des ebauches, au profit des deux spicules privilegies.
De meme, a un certain degre de la calification, et peut -titre en
rapport avec les modifications qu'elle produit, une des trouees du
moule syncytial se rompt. De meme encore, quand la calification a
progresse jusqu'au voisinage immediat de l'epiderme, elle provoque
dans celui-ci des proliferations localises, qui donnent naissance, par
exemple, Aux bas de la larve pluteus, et qui modifient la forme du
moule spiculaire syncytial : d'ou resulte, pendant quelque temps, une
sorte de poursuite entre la calcification et l'extremite des trouees de
mesenchyme qui la moulent. Les details de ces processus sont d'im-
portance secondaire, mais l'essentiel est ceci : la forme du spicule re-
sulte d'une evolution. et toute tentative d'explication physico-chimique
statique, qui ne tiendrait pas comple de cette evolution, est vouee a
l'echec.
Il est tentant de generaliser cette conclusion, et de dire qu'il
ne peut y avoir forme spiculaire vraie et caracteristique, distincte
d'une forme cristalline ordinaire, que s'il y a evolution de la forme,
au cours de la croissance du spicule. On peut rappeler, ici, certaines
observations de DENDY sur les spicules des Eponges siliceuses. Ces
corps presentent, on le salt depuis longtemps, un filament axial orga-
nique, gaine de silice, mais en continuite avec le cytoplasme A ses
extremites ou a l'une d'elles au moms, tant que la croissance dure.
Or DENDY assure que le filament axial serait une Bacterie qui s'ac-
croitrait par l'extremite tandis que la cellule l'encysterait l'une et
l'autre jusqu'a ce que, l'encystement etant complet, la croissance du
filament et celle du spicule soient arretees. Quelques reserves que
l'on false sur la nature bacterienne du filament axial, it reste que,
pour DENDY, la formation du spicule resulite ici encore, d'une evo-
lution, la croissance du filament axial provoquant celle de la gaine
siliceuse, et reciprotiuement.
* * *

Si j'ai developpe la question des formes spiculaires, qui est assez

minime en elle-meme, c'est qu'elle montre bien les interactions entre
reactions chimiques et formes structur ales dans la cellule. C'est aussi
que ces conclusions s'accordent avec celles auxquelles menent des
problemes biologiques fres divers, y compris ceux de l'embryologie
causale. Partout ressort des etudes modernes que, plus les formes
 QUELQUES REMARQUES SUR LA MATIERE VIVANTE
39

vivantes s'eloignent des autres, plus it est illusoire de chercher a les

expliquer par des causes statiques, et plus it est indispensable d'envi-
sager leur evolution. La question des elements structuraux du proto-
plasme ne se pose pas autrement.
La vie d'une cellule apparait, des lors, comme un ensemble tres
cornplexe de reactions physico-chimiques qui influent sans cesse les
unes sur les autres. Ces reactions dependent des fines structures pro-
toplasmiques, mais celles-ci, a leur tour, sont conditionnees par elles.
A un moment donne, structure et composition chimique expriment
tout le pass de la matiere vivante consideree, ce qui revient a dire
que le physico-chimiste ses analyses fussent-elles bien plus precises
encore, ne semble pas devoir rendre completement compte de la ma-
tiere vivante sous ses formes cellu1aires; et qu'on ne peut guere esperer,
meme a la faveur d'un phennmene physique ou chimique nouvelle-
ment decouvert, realiser la synthese de la vie sous ces formes tres
evoluees. Mais d'autre part la stabilite relative de la matiere vivante,
qui est bien sa propriete la plus curieuse, etant donnes les change-
par la complexite memo du protoplasme, et par les interactions mul-
tiples qui s'y fait sentir entre constituants chimiques et elements mor-
phologiques. Ainsi est rendue superflue toute hypothese vitaliste ou
transcendante a la matiere.
II y a quinze ans encore, cet article aurait pu s'arreter IA. I.a
vie paraissait en tons les cas, liee a la structure cellulaire de to ma-
tiere, et les Bacteries, qui semblaient alors legerement aberrant.:s,
sont rentrees dans la regle comme, depuis que l'on a pu deceler leur
noyau. Mais a partir des decouvertes faites par STANLEY en 1935,
sur la structure des ultra-virus, it est necessaire d'ajouter 11121:Nes
mots a ce sujet.
Jusqu'en 1935 en .effet, on ne considerait guere les virus, con-
nus par leurs proprietes biologiques, mais invisibles au microscopes,
que comme des titres vivantes tres petits, relies aux Bacteries par
des intermediaires. A partir de cette date, les biochimistes se mirent
a isoler et purifier certains virus par des methodes purement chi
miques, a les obtenir definir leur structure aux rayons
X, par 1Ps methodes applicables a tous les cristaux, a determinPr
s'agissait de nucleo-protides purs, et a verifier neanmois qu'apres
passage par cet etat pur et inerte, ils pouvaient etre reinocules a
un hate convenable, et reprendre par la leur virulance, c'est-A-dire,
notarnment, leur capacite d'assimilation et de multiplication, qui ;11
fait des tires vivants certains, quoique rudimentaires. Sans nous
etendre sur d'autres aspects de la question, Pt en nous bornant a ce
qui touche aux processus d'assimilation, on retire de tons les terme
cette notion generale qu'a ce niveaux de la vie le merne processus
peut etre qualifie multiplication, si on l'envisage du cote biologique,
un accroissement autocatalytique, si on le considere sous son aspect
chimique: i1 consiste en ce fait que, au contact de la molecule de
 VIARCEL PRENANI
40

nucleoprotide, des aliments encore indetermines, empruntes a Mote,

sont transformes en une molecule toute semblable de nucleoprotide,
en une sorte de copie" de la molecule initiale.
On dolt ici attirer l'attention sur le fait que, dans des cellules
proprement dites, des phenomenes tout-A-fait comparables se passent
sans doute pour les nucleoprotides du novau, c'est--dire pour les
genes, et que leur accroissement autocatalytique correct est le sub-
strat de l'he-edite, tandis que les irregularites de reproduction des
molecules in aiales sont l'origine des mutations. On doit mentionner
aussi le fait que, si les biochimistes ne connaissent pas encore, in
vitro, de tPls processus d'accroissement autocatalytique pour les nu-
cleoprotides, ils en ont mis en evidence, recemment, pour des enzymes
proteiques, comme la trypsine assimilant le trypsias gene, et la pep-
sine assimilant le pepsiogene selon des lois autocatalytiques. On est
donc bien an debut de la verification experimentale de cette pensee
d'Engels Anti-Duhring, t. I.: la vie est le mode d'existence des
corps album inoides. Si la chimie reussissait jamais a produire artifi-
ciellement d' l'albumine, cette albumine manifesterait necessairement
des phenom;.tnes vitaux, si faibles qu'ils fussent... On peut, it est vrai,
se demander si la chimie decouvrira en meme temps les aliments
convenables pour cette albumine".
Reste a relier ces notions, tirees de Petude des plus grosses mo-
lecules prr,teiques, avec celles auxquelles nous a merles le debut de
cet article et qui montraient la vie, dans ses manifestations supe-
rieures, Pee a une complexite bien plus grande de la matiere. lei
faudra-t it sans doute attendre que soit plus poussee l'etude des ultra-
virus les plus lourds: it en existe toute une serie, entre le virus de la
mosaique du tabac, tout d'abord etudie par Stanley et fait de nucleo-
protide rur, et les Rickettsia visibles au microscope, ou mettle les
veritables Batteries avec leur structure cellulaire Dans certains
d'entre eux le nucleoprotide est associe a des graisses et a des sucres,
et it semble que des lors la matiere vivante soit un mlange de mo-
lecules diverses, qu'on ne peut separer chimiquement sans faire dis-
paraitre les pronrietes caracteristiques du virus. D'autre part le par-
ticules de 10 millieniemes de millimetres, permet de deceler dans les
plus grands virus une veritable structure, avec des zones plus on
moins denses et des sortes de membranes limitantes, et parfois meme
(certains bacterionhages) une sorte d'appendice en forme de fouet.
Toiites les transitions semblent donc exister entre les plus fins virus,
qui ne sont que des molecules de nucleoprotides, et les plus gros, qui
ont deja presciue la structure de Batteries, mais oti le nucleoprotide
semple rester l'essentiel de la constitution chimique; et enfin les \Teri-
tables cellules, avec leur noyau constant, forme essentiellement de
nucleoprotides. L'avenir dira comment se nuancent, en ces divers cas,
les processus de Passimilation et de la reproduction. Malts, ouoi
qu'il arrive, it re fera renattre a ce sujet, de facon valable, aucune
hypothese vitaliste,
DETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPA-
LELE ALIMENTE DIN ROMANIA
de Prof. Dr, I. VINTII.ESCU
Dr. A. OPARI
Dr. E. SAVOPOL

Stucliul alimentatiei problems de o covarsitoar_ importanta in viata

unui popor presupune intre altele determinarea compozitiei chimice a
al:mentelor, fe in scopul de a ne aa seama de valoarea nutritive a unui all.
ment, fie in scopul de a analiza sau compune ratii alimtn'are individuale
sau cole.ctive.
In aceste cercetari autorii se s rvesc de ' tabele care exprirna comp_
zitia alimentelor star pentitu principii nutritivi energetici protide, lipide,
glucide, cat si pentru substantele minerale si vitamin; numite $i elemente
protectoare, de importanta biologics necontestata.
Autorii romani care s'au ocupat cu studiul almentatiei In Romania,
au mtrel?uintat in anchetele dor, tabel_ de compozitia alimentelor intocanite
de autori streini, pentru produsele alimentare do tarile respective. Ori,
aceste labels difera intre ele, iar autorii roman au intrebuintat cared pe
unele, cand ,pe altele, astfel incest aceste cliferente constitue intre altele una
din ,...auzele principale car fac foarte enevoioasa $i uneori chiar imposibila
o compar.atie intre rezultatele anchetelor alimentare.
Tot astfel in privinta iodului ca di In privinta compozitiei generale
a talimentelor, exista diter rite uneori considerabile iintre proportille de
lad cate pentru acelas aliment.
Data flind importanta pe care o are studiul alimentatiei precuan si
neceetatea de a se relua anchetele alimentary in Romania $i a se con'inua
la difeete epoci, era indispensabia a se stabili mai intai compozitia alimen-
telor in Romania si a intocmi tabele de aceasta compozitie. Fara indoiala
ca apEcarea acelorasi tabele de catre toti cercetatorii si dupe metode uni-
fonme ,va permite ca rezultatele anchetelor, sa fie nu numai comparabile
intre ele. dar si cat mai aproape de realitate.
Detrminarea iodului In alimente iconstitue un capitol al marei pro..
bleme a studiului raspandirei iodului in natures.
Aspectele pe care le_a capatat aceasta rproblema in decursul vremu-
rilor, au fost foarte veriate.
Odata cu descoperir:a iodului in 1812 de catre farmacistul B. Courtois
in alga Varech, si comunicarea acestei descoperiri in 29 Noembrie 1812,
Academiei de Stiinte, de catre Clement, incep cercetarile asupra repartitiei
iodului in natures si in special in vederea descoperirei anetodei prime cea
mai bogata in ac st pretios element.
In 1814, Colin si Gaultier de Claubry, cauta sa rezalve problema for._
mei sub care se afla iodul in substantele vegetale i animale, problems
care nici astazi nu si-a gat rezolvarea multumitor, dar care a dus la C:T_
cetari noui, intro care se incadreaza $i acelea intrepririse de Dr. VOgel i
Muller Rosswein in 1842, care pot fi considerat_ ca primele In acest do..
mcniu. Acesti autori intrezaresc existenta iodului si In vegetale de ap5
dul-e ca : Nasturtium, $i desihid estfel seria cerc.tarilor In aceasta direc_
tiune; totusi lui A. Chatin (1850), Van Ankum (1854) $i lu! Rabourdin (1850),
le revin Imeritul de a fi intreprins studii mai complecte asupra r'asp4ndlrel
 DR. I. VINTILESCIJ
42

iodului in natures (primuI), si creierei unei metode colorimetrice indispen-

sabila in acest del de determinari (ultimul).
Tot in acest t!imp apare si metoda de dozare titrimetriea a lui A.
Dupre si F. Dupre (1855), cmetoda moclificata mai tarziu de catre L. W. Win_
kler (1887), $i care impreuna cu acea colorimetrica a lui Rabourdin au lost
folosite cu modificari mai mult sau mai putin esentiale de mai tot: icer_
cetatorii in acest domeniu. Ea a permis dui A. Gauthier (1899) sa demons
treze existenta iodului in apa mare-I $i lui F. Bourcet, in ace'as an, sa de-
termine continutul in iod al catorva alimente.
Cu cercetarile lui Hundeshagen (1895) si Baumann $i Ross (1895), care
arata existenta un-i combinatinmi organice de iod, primal in regnul vegetal
lodospongis din bureti, ultimua din regnul animal Thyroidina din
glanda thiroida, incep cercetarile sporadice de pand aici sa se canalizeze
&pre soopul rezolvarei problemei gusei.
D.si Inca de prin 1849 aparuse celebra tecrie a carentei iodului in thy_
roidiile endemice, emisa de Prevost si sustinuta de A. Chatin, abia in aceasta
epoca, dupd ce Baumann ,Si Ross demonstreaza prezenta constants a iodului
in glanda thyroids, iar E. Gley acelas lucre pentru parathyroidk incep3 a_
ceasta problems a fi desbatuta.
Numarul cercetatoridor creste putandu-se imparti in doua marl grope
dupes obieetul studiilor for : o grupd urmarind efectele iodului asupra sin..
dromului thyroidian, cealalta grupa cautand a determlna cantitatea nece.
sara organismului uman pentru a preveni si vindeca aceasta maladie, ur_
mareste mai ales determnarea iodului in alimente si stabilirea unei ratii
de iod in alimentatia normaaa pentru a se putea exprima asupra carer4ei
in iod a aiimentatiei.
Neajungandu_se (la rezultate concludente, cercetarile s'au reluat, in
multicadu-se considerabil indata ce noui perfectionari pe terenul microchi_
miei iodului permiteau dozarea acestuia cu mai multa precizie sau mai
expeditiv.
Intre aceste cercetari se incadreaza cele ale s-oalei in frunte cu Th.
v. FeLlenberg, ale lui G. Pfeiffer. Th. Leipert, M. Setlimj, I. Manager, E.
Kahane, Mc. Olendon, etc., din difetrite A:ari.
Astf -t1 se explica numarul foarte mare de lucrari in acest domeniu
si mai ales faptul ca numarul produselor alimentare considerate ca lipsilte
de Lod a scazut treptat, putandu_se astfel sustine azi ca iodul exists pretu_
tindeni, dar in proportii foarte mici.
Tot astfel se explica $i n ices.itatea introducerei pe rand de nol unitati
de ordinul miimilor de miligram (ygamma) si acum in urma de ordinul
milionimMor de miligram (yygammagamma) pentru expr:marea propor_
tiilor de iod din unele produse.
In Romania, cercetarile in Scopul de a se cunoast_ proportia de iod in
alimente, cunt foarte reduse, iar soopul acestor cercetari find a se stabili
daces exists vreo corelatiune intre proportia de iod din unele alimente si
gage, a facut ca numarul alimentelor sa fie restrans, in general alimentele
Trovertind din aceeas regiune, as`fel incest aceste cifre repkezentand iodul in
alimentele analizate nu pot ft considerate ca cifre medii pentru Romania.
In aceasta ordine de idei am intreprins cercetar:le de fats pentru dc_
terminarea iodului in principalele alimente din Romania. In acelas 'Limp
avand in vedere iniportanta demebita pe care iodul o are in organismul
animal $i relatiunile intre acest element $i guse, precum si afirmatia facuti
unoori ca in regiunile de gusati solul $i alimentele nu ar confine iod, am
varlet cercetarile noastre, analizand atat solul cat $i alimentele din regiu-
nile de gupti, cat si din regiunile unde aceasta boala nu exists.
Repartitia iodului in natures, proportiile extrem de mici in care acest
 DETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPALELE ALIMENTE DIN ROMANIA
43

element se gaSeste in alimente, procedeele de dozare, precum $i relatiile

dinitre acest element $i guse, constitue Inca probleme care asteapta sa fie
rezolvate.
Noi am indreptat cercetarile noastre mai intai la examinarea metede-
lor care au fost propuse pentru dozarea de mid cantitati de iod; am supus
ac isle metode unui studiu experimental comparativ, in scopul de a alege o
metoda, a stabili technica sa in toate detaliile, $i a -o aplica apoi la pro_
dtoele alimenare.
PARTEA a_a
MERSUL ANALIZEI DE IOD IN ALIMENTE

In urma studitilui facut asupra diferikelor faze ale deterrninarei de

iod in aliment?, pentru a desccperi cauzele de erori $i a le elimina, am
ajurts la urmatorul mers al unei analize de iod In alimente :
Materialul prelevat In conditiuni cat mai bune vase curate, neutre,
bine inchise, saouleti d.3 panzer alba in care alimentele emu ambalate in
hartie cerata, etc. se supune imediat determ'marei partii comestibile $i
necomestibile, ouratindu-se in canditii cat mai aprop,ate re_alitatil ,fare insa
ca prin acea,sta operatiune, sa se introducer iod in probe.
Asupra partii comestibile convenabil divizata se determind apa prin
Incalzire in etuva in 50 -80 C. dupa caz, pane in pondere constants,
apoi se pulverizeaza intr'un mojar de sticla spalat in prealabil cu alcool $i
se introduce dupa o noug us-are in borcane de 100 gr. de sticla bruna bine
astupate $i pastrate la intunerec.
Prob_ge de apa sunt imediat supune concentrarii duper ce mai inainte
s'au facut incercari preliminare asupra continutului in iod in modul ur_
mator : 50 ccm. apa se aduc prin evaporare la 2 cm. solutia Impartita in
dou5 parti egale, este supusa reactiei ceriu-arsenit precum se va arata,
timpul de reactie flind un indiciu despre existenta $i proportia iodului In apa.
Evaporarea se conduce in capsule de porcelan, alcalinizarea facandu_se
cu ajutorul unei solutii 20 /o carbonat de sodiu.
Purificarea reackivilor $i a aparaturei se face folosind technica lui Th.
v. FzEenberg.
Pentru controlarea constantei alcalinitatii mediului in tirripull concen_
trarei se adauga $i cateva picaturi (3_4) de sol. phenolphtaleina 10/o.
Pentru unele produse unde d'strugerea pe cale uscata poate fi aplicata
cum este cazul rezidiului obtinut dela evaporarea apei, a rezidiului obtinut
dupa evaporarea extrasului epos din pamant, a unor corpi grasi dupa sa_
pont-I:are, s'a adoptat urmaitoarea technics de distrugere : rezidiul de mai
sus uscat $i pulverizat se amesteca cu o proportie de 4:1-1:1 de carbonat
de sodiu, se acopera cu un strat de carbonat de sodiu pulverizat $i se urnec-
tcaza cu o solutie concentrate de carbonat. Dupes uscare la etuva se cal-
cineaza la rosu pand la carbonizare. In acest moment se procedeaza in o
prima extractie cu apa, se alcalinizeaza $i cont'nua calciarea pane la
pulbere gris cand se repeta extractia cu apa. Extractia cu ann se repeta de
2-3 on pans la obtinere de pulbere alba, cand probe este distrusa,
Extractele reunite Intr'un Berzelius de 100 ccm. sunt aduse la rule
velum si aditionate de un volum de alcool absolut, pand la precipitarea
majoritatii sarurilor streine ioduriile ramanand in solutie. Prin decantare
si repetarea operatiei extractia iodului este totals.
Pentru majoritatea roduselor distrugerea se executer pe cale umeda
cu amestecul mineralizant perhidrol_add sulfuric.
 44 DR. I. VINTILESCII

Dupa terminarea distrugerei care este marcata de decolorarea complectg

a lichidului mineralizant, iodul este extras si condus in vesele de absorlatie
prin barbotare cu vapori de apa. Lchidul din vasele de absorptie este adzes
intr'un berzelius si concentrat cum am aratat, precipitat ou alcool absolut,
decantat $i adus la mic volum oca. 5-10 cern.
Astupra acestuia se procedeaza la dozarea propriu zisa. Not em foloalt
metoda E. B. Sandell $i I. M. Kolthoff, care este o metodg catalitica permi-
tand doterminarea de foarte mid cantRati de iodurrg' prIn masurarea efec-
tu:ui catalizator accelerator in reactia de oxidare reducere :

(2 CeIV Asa! 2 Ceti( Asy)

Aceasta rea.,:tie are lac in absenta unui catalizator intr'un tamp foarte
mare (72-80 ore dupa puritatea reactivi;or folositi), acest timp se reduce
daca in prezenta se and o foarte mica cantitate de iodura ex.: 0,1-0,2 y iod.
Cum intre 'timpul de reactie ci cantitatea de iodura prezP..nta esta o
proportionalitate, simple masurare a timpului de reactie ne poate serve la
determinare.
Pentru a se elimina posibilitatea de eroare datorita concentratiei so-
lutiei de analizat im sartui streine, se va proceda astfel : Din solutia de
analizat s? la cate 1 ccm. se introduce In cate o eprubeta, se adauga to
ambele cate 2 can. As20,,N/20, apoi 1 cc. acid sulfuric 6 N, 0,1 ccm, din
o_phenantrolin_feros_sulfat ca indicator, $i 1 ccm. solutie sulfat de Ceriu
gi Amoniu N/20. Din acest moment se noteaza timpul folosit de solutii pen_
tru a se decolora. Acest tamp se noteaza cu ti". Se adauga apoi o cant_
tate de iodura de potasiu cunosouta (0,3 y) numai intr'o eprubeta, $i 0,5
ccm. sulfat de Ceriu si Amontu N/20 si se noteaza timpul folosit cu t;t2"
Daca am notat Cu a" cantitatea de iodura adaugata, cantitatea de iod in
gamma ne va fi data de formula :
a. t2
y iod ti t2

PARTEA II-a
DETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPALELE ALIMENTE DIN
ROMANIA

Aceste determinAri s'au adresat unui, mare numar de produce alisnen-

tare Si probe recoltate din diferite regiuni ale tarei, iar rezultatele medii
Bunt consemnate in alaturatul tablou (Nr. I).
Rezultatele au fost exprimate in gama iod la mia gr. de produs co_
mestibia, la mia gr. de produs total, .i calculat la /o gr. parte comertib115
uscata.
Aceasta din lama exprimare a fort adoptata pentru a permite corn_
pararea datelor obtinute de not cu acele ale autorilor englezi Ii americani,
care in majoritat.a cazurilor, pentru a elimina determinarea cu precizie a
apei, exprima rezultatele for la 0/o gr. produs uscart.
Din rezultatele obtinute se poate observa ca iodul este cosi:Pandit In
toate produsele alimentara analizate ; iar proportitle in care este reprezen_
, tat nevariind intre limi.te prea largi pentru a-_-clas aliment, ne au permis
a prezenta In cele de mai jos tabloul de continutul in iod al alira:ntelor
din Romania, care sa poata fi folosit de cerce'aitort, fie pentru a compute
ratii alimentare, fie pentru a statdia in deaproape corelatia Intre iod i
DETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPALELE ALIMENTE DIN ROMANIA
45

TABLOUL Nr. 1

Continutul in iod al alimentelor din Romania

y lod la 1000 gr. y Iod %
PRODUSUL partoa produs Substanta
comest. total uscata

Apa 3,10 3,10

Sarea 57,00 57,00 5,70
ALIMENTE DE NATURA ANIMALA
Carnea de vacd . . . . 36,00 29,50 9,13
porc . 17,60 14,80 3,68
, pasdre . . . 23,60 17,60 4,45
, pete rau . . . . 52,00 26.93 23,93
mare . 372,50 1E8,60 128,80
Slanind porc 27,00 25,65 2,64
Lapte 68,90 68,90 55,69
Unt . . . . 21,00 21,00 2,07
Branzd telemea . . . . 18,20 18,20 4,10
Branza burduf . . . 47,00 47,00 5,76
Oud gin 16,00 14,20 6,55
Oud ratd. 28,20 25,10 10,45
ALIMENTE DE NATURA VEGETALA
Triticum vulgare 25,00 25,00 2,66
Mid I-a 24,90 24,90 3,20
Fdind II-a 20,40 20,40 2,33
Paine albd 40,50 40,50 6,48
Paine neagrd 36,90 36,90 6,14
Zea Mays 8,80 8,80 1,01
Malal 10,60 10,60 1,17
Mdmaliga 14,60 14,60 4,98
Secala cereale 46,20 46,20 5,29
Fdind secard 39,50 39,50 4,50
Paine secard 31 60 31,60 5,18
Oryza saliva 43,20 43,20 4,97

LEGUME USCATE
Phaseolus vulg.. . . . I 24,40 23,80 2,81
Lens esculenta . . . 9,50 9,E6 1,12
Soja hispida 78,00 78,00 8,71
Pisum sativum . . . 1- 36,40 36,40 4,00

LEGUME VERZI
Ficaria Ranuncul, . . 15,45 7,82 9,28
Spinacia oleracea . . . 190,80 141,60 151,50
Rumex patientia . . . 82,00 59,90 43,40
Urtica dioica . . . 49,60 50,60 29,50
Lactuca saliva . . . 60,65 50,78 118,00
Taraxacum offic. . . . 66,80 44,40 46,10
Alium cepa bulb. . . 630 155,54 159,85
Mum verde . . . 332;20 247,90 319,58
Anethum graveol.. . . 65,53 31,81 52,00
46
bR. I. VirTru.,E8Ci.

y iod la 1000 gr. y Iod %

PRODUSUL partea produs Substantd
comest. total uscata

Phaseolus vulg.. . . 73,50 69,50 90,40

Pisum sativum . . . . 8,10 3,54 3,23
Brassica oleracea . . . 57,54 44,35 61,i 8
Solanum lycopersicum . 9,90 6,94 19,34
It melongena . 313,50 283,30 422,01
Cucurbita pepo . . 47,30
Cucumis sativuc . .
40,20
22,25
33,70
17,60 51,10 n1;
Solanum tuberosum . 76,65 63,18 31,56
Allium porum 73,36 40,54 62,76
Brassica oleracea
V. Gongylodes . 26,50 17,77 20,55
Beta vulgaris 130,35 329,70 115,00
FRUCTE $I PRODUSE ZAHARATE 503511
Prunus armeniaca 22,40 20,35 15,50
Prunus Juliana . 30,70 27,60 14,50
Prunus cerasus . 10,05 9,07 5,80
Prunus domestica 23,10 21,80 1,20
Pirus malus 15,00 14,26 7,70
Pirus commmunis . . . 33,70 32,00 17,50
Cidonla vulgaris . . . 7,10 6,70 3,80
Juglans regia . . . . 47,50 23,48 5,10
Zandr 3,00 3,00
Miere 1
7,15 1,15 8,90
BAUTURI, TUTUN
Vin alb
Vin negru
Bere
18,60
6,23
0,52
18,60
6,23
0,52
-
Tulcd
Tutun fermentat . .
Tutun nefermentat .
- --
3,19 3,19
63,20 y lod la %o gr.
102,00 y lod la %o gr.
 IDETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPALELE ALIMENTE DIN ROMANIA
47

PARTEA III-a
DETERMINAREA IODULUI IN ALIMENTELE DIN REGIUNILE
DE GUSATI
Aceste determinari s'au adresat in priarol rand apei de baut, sarei $i
pamantului, intiucat aceste produse s'a sustinut a influenta proportia de iod
in organism ; apa d- baut in primul rand fiind produsul de consumatie
mare, folosita ca atare in proportii ce ajung vara pand la 2 1. pe zi, sau la
prepararea bucatelor, impreuna cu sarea nelipaita din nici o mancare.
Ne-am adresat apoi sarei, intrucat in general sarea in regiunile de gu-
sati provine din afara, $i grin urmare fiind produsul care cfurnizeaza iod
alisnentatiei din aceste regiuni.
Paman'ul a fost analizat pentru a putea cxpBca intr'un fel eontinutul
scazut in iod al alimentelor de origine vegetala din aceste regiuni.
S'au efectuat analize totale de icd in pamant, precum $i analize pri_
vind iodul cedat apei saturates cu bioxid de carbon, intrucat se pare ca ni
atat iodul total intereseaza in pamant, cat mai ales iodul extractibil in me_
diu de bioxid de carbon, care ar fi singurul asirmilat de plante si transanis
astfel si alimentelor de origins animals.
Rezultatele obtinute confirmand in totul asteptarile noastre, apa avand
un procent scazut de iod fates de regiunile sanatoase, iar pamantul avand
un eontinut de iod solubil in apa saturates cu bioxid de carbon mult mai
scazut docat in regiunile sanatoase, am trecut la analizarea produselor ali-
mentara propriu zise, insistand asupra produsilor de prima necesitate si
de eonsurn mare.
Probele au fost recoltate din comunele :
Poiana Marului, TaLrnacel, Sibiel, Cisnadioara $i Stefesti.
Am ales aceste comune intrucat starea sanitara si frecyznta thyroi_
diilor, pentru primele patru era deja studiata de d-1 Prof. D. Danielopo1u,
astfe+l meat cercetarea noastra sa fie cat mai concludenta, iar comuna Ste_
festi intrucat prezenta un caz special.
In aee_asta comuna, situates Intr'o region de canna aproape de Slanic
Prahova, thyroidia mult accentuate in 1935-6, arum este mult mai rare, In
disparitie,
Facand diferite analize asupra produselor alimentare din aceste comune
am obtinut urmatoaiele rezultate consemnate in tabloul Nr. II,
Am considerat ca rat,ie alimentary zilnica ratia de mai jos :
50 gr. Branza
50 gr. Slanina
150 gr. Fasole
200 gr. CcaPa
300 gr. Cartofi
1500 gr. Marnaliga
2000 gr. Apes
6 gr. Sare
Si am calculat ratille zilnice de iod ingerate de un om din regiunile &arta_
toase, obtinand cca.100 y pe zi, ratiile de iod ingerate de populatia acestor
oomune ern trecut-o in josul ac:stui tablou pentru a se putea observa re.
latia intre aceastA ralle st procentul thyroidiilor,
 DR. I. VINTILESDI,
48

TABLOUL Nr. 2
lodul in alimentele din regiunile de gu5ati din Romania
Polana Cisng-
COMUNA Mgrului Sibiel dioara Tdimdcel Sterek,t1
Frecventa
thyroldillor
56% 50% 25,4% 21,5% -
Sarea . .....
Apa de bdut .
.
Pamant lod total .
. . .

.
0,88
37,40
340,50
1,14
3i,10
808,60
0,85
28,00
1316,60
0,66
16,30
728,00
1,46
67,60
1810,00
,,
Lapte . . . .
,,

Oua per bucata .

CO2 .
.
.
.
.
.
-
38,C0

8,50
--
295,50
--
118,10 176,40

-
46,80
400,00
67,20
18,20
Branza burduf . . 12,00 45,C0 36,60 50,10 78,20
Slanina
Grau total
Paine de casa . . .
18.90
7,70
11,00
--
16,30
-
66,60
11,40
36,70
21,20
12,20
18,60
32,40
46,60
Porumb 3,E0 6,E0 6,5J 6,80 10,10
Marnaligal35'. . . . 8,60 8,20 8,20 16,00 16,50
Fasole . . radial . 10,20 16,60 16,30 31,30 46,00
Carton 17,20 15,10 19,30 2b,40 32,00
Varza 30,40 3 i ,40 54,00 38,20 48,80
Ceapa
Dovleac
Prune uscate .
--
8,60 22,6i
13,40 -
35,40 47,00

--
16,1u -
61,00

Nuci . . .
. . .
. - 9,10
32,20
23,60
6,80
-
16,59
28,30
1101
Vinete - -
44,80 47,70
82,30 - 68,60
103,00

Ratla de lod . . . . 24,98 29,38 45,82 51,87 62,93

Din rezultatele aratate se pot face urmatoarele observatii privinxi

legatura intre lipsa in iod a alimentatiei si frccventa gusei:
a) In regiunile de gusati procentul de iod al alimentatiei este mult
scazut fats de cel din regiunile san.atoase ;
b) Intre iodul din pamant vorbim (12 eel solubil in solutie apoasa
saturata ca bioxid de carbon - ci bogatia in iod a alimentatiei, exists o
stransa corelatie care ne permite a prevedea acest fapt ;
c) Intre continutul in iod al alimentatiei qi procentul de gusati exists
o stransa legatura ;
d) Intre carenta In iod a apei si cantitatea de iod din alimente nu se
poate stabili nici o corelatie ; deasemeni nisi intre iodul pamant - eel ex-
tras cu CO2 - $i iodul din spa.

CONCLUZIUNI
Cercetarile expose mai sus ne conduc la urmatoarele concluziuni:
1. Pentru dozarea iodului in apa, prelevarea, cons rvarea si concen_
trarea probei luata spre analiza merits o aten.tie deosebita.
 DETERMINAREA IODULUI IN PRINCIPALELE ALINLENTE DIN ROMANIA
49
Pentru a se stabili cantitatea de apa necesard analiz-i, propunem a
se face o determinare preliminary in modul aratat de noi.
Pentru concentrarea icrail or de iod in apa potabild, noi am adoptat
evaporarea, m_ntinand o alcalinitate oonstanta cu carbonat de sodiu.
Ducata si temperatura evaporarei nu are vreo influent.s asurpra iodului
existent atat timp cat alcalin.itatea este mentinuta constana.
Adaugarea fenolfaleinei in timpul evaporarei propusa de Th. V.
Fellenberg desi contra indicata de unii autori, 'este necesara atat pentru
a controla constanta alcalinitatii mediului, cat i pentru a fixa iodul in
timpul evaporarei $i a impied-ca astfel pierderi de iod.
Adaugarea fenoLftaleinei impune calcinarea finals a rezidiului.
Prin calcinarea rezidiului final obtinut la evaporare se produc pier -
w
deri de iod. Acestie pierderi se pot (reduce respectand conditiunile arra-
4tate si mai ales facan.d asupra rezidiului 2-3 extracliuni cu apa in scopul
de a sustrage iodul eliberat, pe mastira ce distructia avanseaza, actiunei
prelungite a caldurei.
2 Noi pentru distrug.rea materiei organice am adopta amestecui
mineralizant Perhidrol_Acid sulfuric.
a In timpul distrugerei folosind amestecul amintit, are loc in unele
cazuri o distilare de acizi gra% volatili a caror mineralizare G. Pfeiffer
o face in tub de quartz la temperatura inalta, tar gazele obtinute sunt
trecute apoi printr'un vas de oprire a vaporilor acizi cu o capacitate de
6 Noi pentru simplificare si micsorarea suprafetei aparaturei am in-
trodus intre vasul de distrugere si vasele spalatoa,re, un vas de oprire a
proclusilor volatili, care apoi prin diferenta de presiune sunt readusi in
vasul de distrugere pentru dcsavarsirea mineralizarei.
Eroar a datorita distrugerei prin technica adoptata de noi ruu trece
de 2%.
3. Pentru eliberarea si separarea iodului din rezidiul distrugerei, noi
am adoptat, extractia cu apa fierbinte, concentrarea precipitarea saru-
rilor prin adaugare de alcool absolut, iodul rarnanan.d cantitativ in solutie.
4. Pentru dozarea propriu zisa am adoptat metoda catalitica E. B.
Sandell si I. M Kolthoff cu technica aratata.
5. S'au efeotuat determinari de iod in alimentele din regiunile de
ses, oblinandu-se rezultatele expuse in tabloul Nr. I, pe care le propunern
ca medii pcntru cornpletarea tabelelor de compozitia alimentelor din Ro-
mania.
S'au efectuat determinari de iod in alimentele din regiunile de mare,
obtinandu-se rezultate mult superioare,
S'a calculat iodul total ingerat de un cm sanatos pe zi, ajungandu_se
la o ratie normala de 100 y iod pe zi.
6. S'au efectualt determinari de iod in alimentele principale si de
consum mare din regiunile de gusati precum sarea, apa ci pamantul,
ajungandu-se la urmatoarele concluzii
Intre prezenta iodului in alimentatie guse exista o corelatie stransa,
Lira a se putea afirma ea aceasta corelatie este cauzala.
Intre carenta in iod a apei $i gue nu exista nici o corelatie.
Intre continutul in iod al alimentaftiei si continutul in iod al pa-
man'ului vorbind de portiunea extractibiLi cu apa saturate cu CO2
exista o stransa corclatie care ne_ar putea permite a prev,clea bogatia fn
iod o alimentatiei dintr'o anumita regiune, printr'o simpla determinare de
iod in pamant.
S'a calculat ratia de led ingerata de un locuitor din regiunile de
gusati, gas'nd cifre variind intre 24-62 y pe zi, fats de 100 y in re-
giunile sanatoase
4
50 DR. I. VINTILESCU

LE DOSAGE DE L'IODE DANS LES PRINCIPAUX ALIMENTS

En etudiant comparativement les methodes proposees pour le dosage
de l'iode dans Ls aliments, les auteurs trouvent que le precede catalitique
de Sandell-Kolthoff est le plus indique, cellui-ci permettant le dosage de
l'iode en tres petites quantites et fournissant des resultats comparables. 1 tg
En appliquant ce precede, les auteurs font le dosage de l'iode dans
l'eau, le sel, la terre et dans les principaux aliments de Raumanie, aussi
bien dans les regions de goitreux que dans les autres regions et con_
cluent que :
1. On trouve ce metallaide dans presque tour les aliments, mais en
quantites variables d'un produit a l'auta-e.
2. La quantite d'iode dans les alianents augmente au fur et a me-
sure qu'on s'approche de la miler.
3. Le pourcentage d'iode dans les aliments des regions des goitreux rg.
est beaucoup plus reduit que dans les autres regions,
y a une etroite liaison entre le contenu de ratmentation en iode 2 E
et le pourcentage de goitreux sans qu'on puisse affirmer que l'absence
de node canstituerait la cause du goitre.
5. La quantite de node ingeree journelleanent par l'individu, aussi
bien dans les regions des goitreux que dans les autres regions, est eve-
11Z
luee par les auteurs en utilisant des tableaux sur la composition des ali-
ments. 6 !,3

,7.c,

:1 kl-".. BIBLIOGRAFIE .., 4 '74g. J j

1. Courkois (B): Ann. Chim. 88, 304,
1813.
2. Olin si Claubry (G): Ann. Chian.,
90, 87, 1814.
3. Muller E. Rossweigl: Ber, 35, 950,
1902.
4. Rambourdiat Ac. Sc., 31, 784,1850.
5. Chatin (A): Ac. Sc., 30, 352, 1850.
6. Dupre (A) si Dupre (F): Ann.
Chim., 94 365, 1855.
7. Gauthier (A): Ac. Sc., 128, 634,
1899.
8. Bonnet (P) : Ac. Sc., 128,
1899.
9. Baumann (E) si Ross (E): J. Biol.
Ohim., 98, 405, 1932.
10. Gley (E) si Boureet (P): Ac. Sc.,
130, 1721, 1900.
11. Felemberg Th. v. : B. Z., 139, 371,
1923.
12. Pfeffer (G): B. Z., 215, 196, 1929;
B. Z., 228, 146, 1930; B. Z., 256,
214, 1932.
13. Leipert (Th.): Ber. ges. Physiol.,
53, 658, 1929.
14. Settinj (M) : Ann. Ch. app.,
426, 1927; Ann. Ch. app., 18, 104,
1928.
15. Kahane (E): Bull. Soc. Chien. Pr.,
4, 53, 1932.
16. Glendon (Mc) si Remington (R) : g
J. Amer. Ch. Soc., 55, 1093, 1910.
17. Sandell E. (B) si Koithoff I. (M):
Mitrachiarnica Acta, 1, 9, 1937.
18. Reith J. (F): Ber. ges. Physiol.,
59, 41, 1929.
19. Rcgington (R): J. Amer. Ch. Sole.,
53, 1245, 1931.
20. Trevoow (V) si Fashena (J): J.
1120, Biol. Ch., 110, 29, 1936.
21. Weston (W): Ch. Zb., 2, 115, 1924.
22. Seeninsev B. (A) : Z. ana. Ch.,
92, 715, 1935.
23. Pamfil (G): Zeit. 1. ales. Chem.
65, 419, 1924.
24. Ivekovie d Darteevic Ztschr. f.
ann. Oh., 110, 363, 1937.
25. Georgescu (V) si Rlduleseu (D):
Ann. MM. Ram., 14, 1926.
26. DanilopOlu (D) : Bull_ Acad. Med.
Rom., 3, 33, 1937.
27. Vintileseu (I) : Rev. Sanit, Mil.,
17, 3, 1, 1940.
 ROLUL ACADEMIEI
IN REPUBLICA POPULARA ROMANA 1)
de Prof. Traian SAVULESCU
vas fruchtbar 1st alleln
wahr (Goal he)
D. prof. Traian Savulescu, isi incepe expunerea printr'un istoric
al Academiei Romane, dela infiintarea ei si pans astazi.
In anul 1866, prin Decretul locotenentii domnesti, a luat fiinta
Societatea literary romans ", cu scopul de a alcatui o gramatica si
un dictionar at limbii romine, iar in anul urmator se alcatuieste cel
dintai corp at Academiei, cu un numar de 21 de membrii.
Materialul adunat de Academie pentru cunoasterea limbii I -a in-
demnat pe Cipariu sa spuna intro imprejurare solemna : Am ince-
put a ne libera patria, am inceput a ne libera limba ; am inceput, am
inceput domnilor, dar nu am terminat ; ramane sy continuant".
In 1879, Adunarea Legiuitoare ridica prin lege Societatea Aca-
demics" la rangul de Institut National, cu denumirea pe care o poarta
si astazi de Academia Romans.
ana la aceasta data, Academia a parcurs faza literar-lingvistica
din evolutia ei. Dupi 1879, ea trece in a doua faza a evolutiei sale,
faza istorica, deli la inceputul acestei faze predominau tot literatii si
filozofii.
Academia capata imobilul de pe Calea Victoriei unde se afla
si astazi intalata ;
Dupa razboiul din 1916-18, Academia intampina multe si grele
piedici. In ciuda lor, activitatea sectiunii stiintifice sporeste an de an.
Ca dovada, numarul si valoarea lucrarilor publicate in buletinul si
memoriile sectiunii, in colectia de Studii si cercetari, Ian colectia
Adamachi .
Cu regret constatam spune d. prof. Tr. Savulescu ca 5i in
organizarea bibliotecii, stiinte for pozitive li s'a creat o situatie de
inferioritate fats de cele istorice si filosofice, deli schimbul cu lu-
crarile sectiunii stiintifice, putea asigura una din cele mai bogate
documentari 5i in domeniul stiiintelor biologice, geologice, fizice Si
chimice.
A jungand la actualitate, d. prof. Tr. Savulescu arata care este
menirea actuala a Academiei Romfine, spunand :
,,...Dupa 23 August 1944 o schimbare crucial5 se petrece In isto-
ria poporului roman i care va antrena fAra doar i poate Academia
s5-i gaseasca camp larg de activitate, sa r5stoarne brazd5 noua pen-
tru viitor. Dup5 un fazboi pierdut, dupa distrugeri umane care poate
nu vor mai fi reparate vreodat5, poporul insui i-a croit o alts cale,
1) Din cuvantarea rostita de dr. Traian Savulescu la sesiunea generals a
Academiei Rornane, in ziva de Sarnbata, 29 Mai 1948.
52 PROF. TRAIAN SAVULESCU

clandu-si reforme care cer institutiuni noui, metode noui. Ca inteos

desfasurare de film, asist5m la perindarea scenelor sociale, economice
si culturale noui, care uluiesc pe cei neadaptabili sau prea imbacsiti
de prejudecati, dar care asigura omului de stiinta mai mult5 sigu-
ranta si mai multa amploare in desfasurarea muncii lui, integrate in
interesul obstesc.
Reforma agrara din Martie 1945 a exceptat Academia Romans
dela expropriere, lasandu-i intact intreg patrimoniul sau agricol ai sil-
vic. Guvernul a inteles ca Academia Romans are nevoie de acest
patrimoniu si ca este dator s-i usureze povara din ce in ce mai grea
a rostului ei. Statul de ast5zi s'a dovedit mai inteleg5tor fats de A-
cademia Romand decal acela din 1921, nu numai pentru faptul ca i-a
l5sat avutul, dar sf pentru faptul ca i-a inlesnit sa-si desfasoare ne-
stingherit activitatea, acordandu-i subventii la care alts data Acade-
mia nu putea nkui.
De ce oare se poate teme Academia Romans in Statul democrat
de ast5zi, Statul Republicii Populare Romane ? Academia Romans nu
poate refuza colaborarea cu Statul de azi ce intelege mai bine ca cel
de eri menirea ei si care are nevoie de indrumare stiintifica pentru
redresarea tariff, vindecarea ranilor din trecut, imbun5tatirea conditiu-
nilor de viat5 ale cet5tenilor. Statul democrat de azi se str5dueste s5
ridice nivelul de via materials i moral5 a tuturor celor ce mun-
cesc. El ocroteste pe muncitori, pe carturari, pe copii, pe batrani, pe
femei. El se stradueste necontenit si face sacriffcii neprecupetite pen-
trul izbavirea poporului de analfabetism si de boll sociale, el cauta
prin toate mijloacele sa ridice puterea de procfuctie a pAmantului, s
puns in valoare bogaliile naturale ale solului si subsolului, s5 pun5,
in valoare comoara spirituals a poporului. Am Jost pang in ultimut
timp tara bogat5, cu popor sarac, vl5guit si far5 de carte. Voim -si
trebue sa voim sa fim o tarn si mai bout5, dar si cu un popor indes-
tulat, sanatos si luminat. Noi nu avem nevoie de mila strainilor, care
ne cereau in schimbul blidului de mancare cand ne mureau copiii de
foame si in schimbul banului, alinarea independentii si stirbirea liber-
tatii noastre politice gi economice.
Statul de azi igi trage puterea nu din bun5vointa altora, ci din
munca tuturor cet5tenilor carora le garanteaz5 drepturile, impunan-
du-le insa si obligatiuni. Statul de azi respects traditia bung, valorile
culturale gi morala din trecut, precum si institutiile ce-1 ajut5 in opera
de ridicare a poporului. Statul de azi sprijina stiinta, glasuieste arti-
colul 24 din Constitutia Republicii Populare Romane, si este gata sa
investeasc5 in acest scop sume ce vor p5rea fabuloase. Statul apre-
ciaz5 Academia Romans gi intelege rostul ei. Ce dovada mai elocvent5
se poate aduce cleat aceia a sporirii subventiei anuale la aproape de
20 on subventiile anterioare, scutirea de expropriere, incurajarea Con-
siliului National de Cercet5ri ?
Climatul spiritual si material din Republica Populara Romane cere
mai imperios deck oricand Academiei Romane s p5seasca cu curaj
 ROLUL ACADEMIEI IN REPUBLICA POPULARA ROMANA,
53

si grabnic pragul celei de a treia faze din desvoltarea ei, acela al

fazei stiintifice.
Academia Roman5 este moralmente obligate sa 15rgeasca si sa
danceasca campul cercet5rilor sale, ceeace legea si Statul s5u in
vigoare nu-i mai pot asigura. Nevoile spirituale si cele economice ale
Romaniei moderne imping imperios la cultivarea intensive a stiintelor
si Ia integrarea for in viata de Stat, pentruca sA se puns temelie so-
Lida desvolt5rii s5n5toase, viguroase si sigure in viitor. Recunoaste-
rea drepturilor politice si istorice ale unui popor nu sunt numai o pro-
blems de drept si de justitie, ci si una de permanents organizare prin
metod5 stiintific5 si din timp a tuturor fortelor care dau tirie de ne-
clintit si asigura bund starea material5, tihna si seninatatea necesara
creatiunilor spirituale inalte. In afara de aceasta, este necesar sa des-
voltgm Ia nouile generatii nevoia de certitudine, sa. interim simtul
,obiectivitatii, s5 starpim mentalitatea vulgara si primitiv5 care a Post
rev5rsat5 ca un foc parjolitor in diferite momente ale vietii poporului
muncitor, s5 le interim spiritul critic.
Toate aceste cer coordonare, dirijare, cunoasterea clar5 a obiec-
tivelor ce trebuiesc atinse, ceeace nu este atat de usor.
Sunt convins ca Academia Romans, in a carei misiune imi m5r-
turisesc totala credinta, va sti ss r5spunda nouei sale chem5ri cu con-
vingere si abnegatie, cu luminos patriotism, cu dreapta cump5nire si
prevedere neostenit5 in ravna si puteri.
Pentru ca Academia Roman5 s se avante cu elan spre zaristea
noun a rostului ei permanent, trebue mai inainte de toate s5-si asi-
gure existenta material5 si structura corespunz5toare conditiunilor noui
in Republica Populara Roman5.
Aceasta nu poate fi realizat decal dace ea va fi o institutie a
Statului. Desi o institutie de drept public, Academia Romans nu poate
pretinde ca Statul s5-i creieze un regint exceptional si unit, regim pe
care de fapt nu I-a avut nici pan5 acum. Nu se poate pretinde in situa-
tia de ast5zi a Academiei, sa i se face favoarea ce nu s'a acordat altor
institutii de drept public tot atat de indreptatite la sprijinul Statului.
Dar chiar data s'ar 15sa Academiei toate bunurile imobile ce le posedi,
.ea nu va putea face fats nouilor sale indatoriri, alimentat5 numai cu
veniturile proprii. Va avea nevoie de aci inainte de subventii substan-
tiate din partea Statului. Care este dar concluzia logic5 pe care tre-
bue s'o tragem, si se impune mintii cu t5ria unui imperativ ? Pe de
o parte nevoile Statului ce trebuesc indeplinite si evolutia stiintei ; pe
de alt5 parte necesitatea de existents si de infarire a Academiei ne
oblige se o punem la adApost de orice primejdie, sub obl5duirea si
vegherea Statului democrat care-i ofer5 loc de cinste si posibilit5ti de
manifestare pe care nu le-a avut. Integrat5 in Statul Roman, spriji-
nit5 si ocrotit5 de Stat, pe deasupra druia nu se poate ridica si in
afara c5ruia nu se poate singulariza, Academia Rocniana va fi supus5
controlului Statului democrat din punct de vedere al administratiei si
 PROF. TRAIAN SAVULESCU
54
gestiunei, pentrucA Statul ii garanteaza $i patrimoniul propriu 5i ii
asigur5 in acela$ timp $i mijloacele de functionare.
Academia Roman5 este $i trebue s5 fie cu drept cuvant geloasa
de autonomia $i de independenta ei de pans acum. Personal, fie-mi
ing5duit s5 fac multe rezerve asupra felului cum autonomia $i inde-
pendenta Academiei Romane au fost menajate in trecut. dela inte-
meiere si pang la 6 Martie 1945.
Autonomia spirituals a Academiei Romane nu va fi $tirbit5 atuncr
and institutia noastra isi va pune umerii la ridicarea poporului ala-
turi de celelalte institutii ale Statului.
inchipuie cineva ca Statul va da directive in problemele stiin-
tifice ce se pun acum spre rezolvare ? Statul poate da indicatiuni asu-
pra necesiratilor sale $i are dreptul sg pretinda solutiuni stiintifice pre-
cise, inlemeiate pe adevar $i metod5 ca s5-$i poata indruma actiunile
sale variate $i multiple. De aceea, nu i se poate reruza Statului un
drept firesc, ca la alegerea membrilor Academiei, f5cuta liber, f5ra
interventie din afar5, sa i se cear5 agrementul sau. Republica Popu-
lar5 Romans trebue ap5rata cu once chip, contra orlcui, oriunde s'ar
gasi, chiar la Academia Roman5. Pare cas, in privinta autonomiei, mem-
brii Academiei Romane au fost mai pretentiosi decat colegii for din
alte t5ri. In Franta, la alegerea membrilor Academiei se cere agre-
mentul Presedintelui Republicii. In Cehoslovacia, Anglia $i alte p5rtl,
deasemenea.
In privinta orient5rii stiintifice a Academiei Romane, Statul nu
se va incarca cu sarcini ce nu-i revin. El va Vasa toata r5spunderea
$tiintific5 pe seama Academiei si a membrilor ei devotati Insa cauzel
lui. Munca grea ce-i asteapt5 pe membrii Academiei Romane, nu le
va da r5gaz s5-$i iroseasca vremea cu lucruri de putin5 importanta,
cu vremelnicii scoase din oscilatiunile $i fr5mant5rile cotidiane, cu
cancanuri si alte manifestliri care an intristat de multe on pe cei ce
aveau alt5 notiune despre rosturile Academiei Romane. Sobrietatea
adev5rului stiintific va p5zi Academia Roman5 de tendintele contrarli
intereselor Statului democrat. ce urm5reste binele poporului $i int5-
rirea Republicii Populare Romane.
Pentru a pune un temei $1 mai sigur la baza desvolt5rii Ande-
miel, guvernul Republicii Populare Romane o va situa pe un plan
superior aceluia pe care it ocupa in prezent.
()data cu Incadrarea Academies in organizarea de stat, trebue
s se asigure membrilor ei continuarea activitatii $i sporirea nurn5-
rului !or in raport cu nouile probleme ce trebuesc rezolvate $i nouile
discipline care trebuesc desvoltate. In momentul de fat5 membrii A-
cademiei, odat5 cu pensionarea for dela catedre, sunt scosi din campul
muncii gi 15sati, mai ales acei dela stiinte pozitive, in situatia unor
spectatori ai fr5mant5rilor pe care nici nu le pot dirija gi nici nu le
pot controla. Nimic mai dureros pentru omul de stiinta adev5rat cle-
at de a se ggsi in deplin5tatea facult5tilor sale de creatie $i a avea
 ROLUL ACADEMIE! IN REPUBLICA POPULARA ROMANA
55

totusi portile inchise la altarul in care a slujit cu credinta o viat5

intreaga si pe care, in foarte multe cazuri el insusi 1-a inaltat. Nt:sm-
brilor Academiei Romane trebue sa li se asigure dreptul la munca
nestingherita pi retributia integrals dup5 pensionare pans la s5varsi-
rea for din viata. Cand nu mai pot munci, ei vor ramane exemplu sl
simbol. In tot cazul nu este tolerabila degradarea morals spre care
au fost impinsi Fara crutare, chiar cei mai de seamy membrii ai A-
cademiei Romane.
Continuitatea muncii membrilor Academiei nu poate fi asigurata
deck daca Academia Roman5 va cuprinde in organizatia ei un numAr
de institute importante In care alaturi de membrii activi sa trudeasea
membrii corespondenti, iar alaturi de acestia cat mai multi membrt
colaboratori dedicati carierii stiintifice. Numarul institutelor va spori
pe m5sura necesitatilor si in raport cu disponibilitatile de oameni vred-
nlci. Dela inceput ins Academia Romans, in noua ei transformare,
va putea sa cuprinda institutele privitoare la pamant, popor, limbs,
istorie, precum gi institutele. speciale (biologie, chimie, fizic5, etc.) cele
mai importante. Aceste institute avand filiale $i in alte centre vor da
putinta Academiei Romane sa -$i largeasca pi sa -$i intensifice activi-
tatea. Asigurandu-se membrilor continuarea muncii si rasplata ei, A-
cademia Romans a Republicii Populare Romane va inceta sa fie o
institutie de patronaj si consacrare, un club de pensionari cu nostal-
gia trecutului, ce-si dau rendez-vous-uri foarte agreabile la sedintele
saptamanale. Ea va deveni o institutie vie, activa, in continua cres-
tere $i va trece nemijlocit faclia stiintei din mans in mans deapururi.
Pentru aceasta este neap5rat5 nevoie ca si numarul membrilor activi
sa fie sporit la cel putin 72, acela al membrilor corespondenti de doua
on atat, iar acela al membrilor colaboratori nedefinit, in raport cu
necesitatile. Prin sporirea numarului membrilor unicitatea Academiei
nu va fi vatamata in actiunea ei de corp.
Academia Romany si-a desfasurat activitatea in timpul monar-
hiei, reflectand fatal tendintele si aspiratiile claselor. dominante. Azi
i se cere s se integreze cu avant si cu curaj In miscarea de reinoire
a t5rii, limitat sub regimul larg al Republicii Populare Romane, care
creiaza masselor muncitoare posibilitati de progres, prin stiinta. Obiec-
tivele stiintei ca si ale artei au determinante istorico-sociale. Au fost
si vor fi manifest5ri de class, Intr'o societate de clase.
Vor deveni universale si umanitare in societatea far5 clase. Panel
atunci i se cere sa contribuie la Intarirea Statului democrat care tre-
bue s5 fie puternic pi activ, in stare sa rezolve problemele fundamen-
tale ce i se impun.
Stiinta a fost si va fi fara indoiala intotdeauna indeletnicirea unei
elite in slujba adev5rului. Dar de azi Inainte ea nu va mai fi numai
preocuparea -unei elite, ci o functiune organics 'a Statului pe care-1
va duce pe cal noui, c5tre teluri progresiste, economice, politice,
sod ale.
 PROF.

56 TRAIAN SAVULES CU

Problemele ce se pun astazi societ5tii romanesti, sunt atat de

multilaterale si variate, luck ele nu pot fi rezolvate prin munca indt-
vidual5, ci impun efort colectiv. Asa se lucreaza in toate tarile si cu
deosebire in U.R.S.S. unde stiinta si arta puse in slujba proble-
melor vitale ale poporului, sunt rezolvate in colectivitate pentru co-
lectivitate.
In Republica Populara Romans, munca, meritul real, patriotismul
adevarat, atitudinea progresista, sunt conditiunile exclusive ce se vor
cere fiecarui cetatean si in primul rand membrilor Academiei Romano.
Stiinta si arta vor fi sustinute cu mijloace necunoscute, pentruca. nu
se urm5reste alt tel decat ridicarea masselor muncitoare, care cuprind
in ele germenii vii ai progresului social, ai devenirei.
Guvernul si-a devedit fats de stiinta si arta interesul punand piatr5
la temelia Consiliului National de Cercet5ri, iar fat5 de Academia Ro-
mane si rostul ei in viitor nutreste nestirbita incredere. El intelege
insa s5 cear5 Academiei Romane indeplinirea totals a functiunei sale,
pentruc5 nici o prejudecata sau interes limitat nu-i mai sty in cale.
Intreg poporul nutreste pntru Academia Romany calde nadejdi,
sa sperm c5 nu vor ti recite de deceptii, dupe ce ea se -va pune in
slujba Republicii Populare Romane.
Cu r5spundere fats de viitor, cu r5spundere late de tars si popor,
Guvernul Republicii Populare Romane va asigura Academiei Romane
transformate, reorganizate, primenite, o baza temeinica pentru des-
voltarea ei nestingherita in viitor.
Academia Romans este cu drept cuvant mandr5 de mostenirea
bung lasata de inainta5i, dar dad intemeietoril ei s'ar cobori printre
urmasii lor, le-ar spune prin glasul lui Cipariu tau Kogalniceanu :
Nu ati terminat ceeace not am inceput, iar dace sunteti obositi
5i nu auziti de chemarea vremii, lasati pe altii sa continue si s ter-
mine".
 DE CE SI CUM SE SCHIMBA LIMBA
de Prof. Al. CRAUR

Un cliseui care figura alts data in cartile de s'iinta, $i care la

noi se mai poate gasi pans astazi in unele manuale de cursul sec-un-
Ca:, spunea ca limba hind un organism viu, se naste, creste si moare".
Comparatia cu un animal sau cu o plants este evidenta. *i tot atat
de evident mi se pare ca, din punctual de vedere al cunostintelor noastre
de Estazi, es e gresita : copailL ,este alticeva decat mama care l-e n.Lcut,
el i,i duce viata mai departe paralel cu ea, pe sand o limba noun nu
este altceva decit una veche. transformata; limba italiana nu traeste
paralel cu latina. *i data este lirnpede pa orice animal $i orice pilnia a,
ajungind la un punt dat al vietii lor, trebue sa moara, nu este de
loc limpede ca limbile sint sari ite cu toitele mortii, claca luam cuvintiul
rnoarte in acelasi sens. Desigur, limba latina a murit data numim
latina nurmai limba pe care o vorbea Si o scria la Rama in secolul al
doilea inainte de Christos Caiuis Gracchus; deasemenea trebue sa ad-
mitem ca a murit limber latina pe care o folosea Ausonius din Bor-
deaux in secolul al IV -4ea dupa Christos. Mergind mai departe am
putea de asemenea constata anoartea boned in care a jurat la Stras-
bourg, in 842, Ludovic Germanicul. Continuind asa, vom declara moarta
Latina vorbita de Moliere in secolul al XVII-lea (botezata franceza)
si asa mai depa-te. Putem declara moarta $i limba pe care am vorbit-o
noi ieri. In oarea-tre masua-a, afirmatia ar fi justa, de vreme ce se zice
ea oametnii mor in fiecare zi cu sate 24 de ore". Diferenta intre
oameni si limbi este Ica, pe cind cei dintii mor efectiv si definitiv dupa
o serie mai lunga sau mai seurta de morti partiale de cite 24 de ore,
:imbile se transforms necontenit, ajung de nerecunoscut pentru cei
care le cunosc la un siscliu mai vechi, dar nu dispar decit in unele
cazuri. Latina a murit efectiv in Dalmatia, dar tfaeste mai departe
in Virile de limba romanica. Cea mai corecta definitie a limbii italiene
este: forma pe care a luat-o limba latina, in conditiile istorice date, in
Italia de azi. Iar latina, la randul ei, nu este altceva decit continuarea,
cu anumite transformari, a unei limbi mai vechi.
Cliseul pe care 1-am amintit ar trebui deci corectat astfele. limbile
s'au niscut Intr'o erpoca inclepartata de noi, unele dintre ele, in total
sau numai sub wide aspects ale lor, au murit, sau sint pe ca -e de
a muri, In timrp ce altele continua sa traiasca, dar Coate au fort si
dui In permanentA schimbare.
Ca limbile se schimba, 'icesta este un adevar recunoscut de ori-
eine a practicat catusi de putin istoria unei limbi. Un text de warn
citeva sute de ani esie destua de decnsibit de cele de azi, asa !mit in
general ese4e nevoe de traducere pentru en, marele public sa-1 inteleaga.
In ce priveste actual!eae limbi de cuatura, se poate spume ca aspectul
vo-bit este Inca $i mai deosebit decit eel scris, deoarece limba scrisa
eS'e mai conservatoa're, erte time% sub int tuentia. textelor din trecut,
$i ca atare evolueaza mai inset.
Schimbarea limbilor este deci problema capitHla pentru lingvistick
nu numai pentru cea isrorica, ci chiar si pentru cea descriptiva, data
 PROP AL. GRAUR
58

nu se multumeste sa ne dea o simpla grarmatica practic5. Ne-am astepta

deci ca aceasta problems s fie dezbatuta pe larg de [Lingvisti, $i de
multa vreme elucidate. Lucrurile nu stau rose asa. In cartide mai veichi
se gasesc teorii de felul ce'ei pomenite, a organismului viu) care se naste
$i moare, iar in manualele mai not ni se arata de obioei cum s'au schim-
bat sunetele sau formele, iar motivul schimbarilor este tratat numai in
digresiunt sau in note in josul paginilor. Sa examinam teoritle curente,
pentru a vedea in ce masura le putem acorda importanta.
Se vorbeste foarte des de intruenta substratuluil: populatia care a
invatat un idiom strain II diformeaza In conforrnitate cu obiceiurile ei
anterioare. Dace la Marsilia franceza are o anurnita coloratura speciala,
aceasta se datoreste faptului ca cei care o vorbesc acolo au vorbit mai
inainte provansala, si au introdus in frantuzeste fenomene provansale.
Fare indoiala exists o parte de adevar in aceasta teorie : dada, inthvidul
izo'at care este this de mic dela Marsilia la Paris si traeste inure Pa-
rizieni ajunge sa vorbeasca franceza capitalei fara nici un fel de .,ac-
cent", cel care tr5este la Marsilia si invatai dela parinti si de la colegii
de joaca dela profesori, care toti vorbesc cu accent" va vorbi si el
ave l'assent" cum spun Marseiiezii. Explibatia acestui din urma fapt
o gasim data ne gandim ca in Provence totil cei care au invatat fran-
tuzeste erau adulti cu deprinderi provansale gata formate, sau copii
care traesc in cercuri cu deprinderi provansale, introduse $i in franceza
local5 Totusi. cu rezervele pe care le-am facuti, trebue sa recimoastem
ca substratul poate fi fAcut responsabil de schimbarile lcimbil.
Dar ce se intampla acolo unde populatia iii p5streaza limba tradi-
tionala, unde deci nu exists actualmente un substrat pe care sa putem
da vina ? De ce si pariziana se schimba, asa cum ne demonstreaza o
comparatie a vorbirit de azi cu cea de acum o sut5 de ani, deli nu
s'a adus o limba din str5inatate? Aici partizanii substratu'ui raspund ca
insusirfle rasei" actioneaza la distanta in timp, ca prin urmare, cu alte
cuvinte, obiceiurile pe care le aveau Galii acum dome mii de ani mai
influenteaza pang astazi latina transTdantata la Paris. Iar data la Bor-
deaux $i 'a Lyon limba evolueaza astazi altfel decat la Paris, explicatia
este ca Galii din acele regiuni, la randul for au avut substraturi dife-
rite de cei dela Paris. Am vazut astfel un autor roman declarrand ca.
data graiurile romanesti ale mai multor comune vecine din Banat se
deosebesc intrucatva intre ele, aceasta arata ca substraturre for vror
fi fost deosebite. In felul acesta am cazut in. meitafizica, substratul de-
vine ceva mistic, se explica prin calitatile rasei", gi actioneaza tend
vrea el si cum vrea el, pe deA-uipra factorilor materiali, *mind dm
necurnoscut la sute $i mii de ani interval. Reiese de aici ca substratul
nu este o explicatie generala $i suficienta a schimbarilor de limba.
Altii corecfleaza pozitia antistiintific5 pe care arm analizat-o, vor-
bind de amestecul de populatii. Indifecrent ,dace cei de limba strairna au
'rait mai de mult sau astazi, fapt este ca, mai ales in marile centre
dar $i in localitatile mai midi, au loc mereu amestecuri de populatii.
La Bucuresti emigresz5 oameni din Moldova, din Transilvania etc., si
ajung sa vorbeasca graiul bucurestean, dar ,cu anumite modificari, la
inceput imperceptibile, care apoi se generalizea25 si se accentrueaz5,
creind astfe' un contrast fats de vorbirea Rucurevtenilor din trecut. In
acest fel graiul din capitals Iii pierde trlsaturile pantie-dare Area
marcante, devine un fel de sinteza a tuturor idiomuriaor din terra. Dar
 DECE SI CUM SE SCHIMBA LIMBA
59
Mei loealitatile mai mid nu sint soutite de amestecul de populatii: un
barbat dintr'un sat se insoara cu o femee din alt sat, unul munceste la
oral dar se intoarce 'in fleoare sears acasa la tars, altul fiind cioban sta
vara la mfunte si lama la ballta etc. $i rearm poenenit nimic despre
marile capitale mondiale, in care numarul imigrantilor strain ajunge
uneori la procente remarcabile. Se spune astfea ca, daces locuitorii Sta-
telor Unite ale Americei vorbesc alts engleza decat cei din Anglia,
aceasta se datoreaza intai substratului, apoi numarului mare de colonisti
veniti din alte taxi decit Anglia. Mai putem adauga aici teoria care, cu
mUlta dreptate, arata ca lianba se schimba prin inflruenta vecinilor, de
exemplu lianba rominA ra fost inffluentata de bulgara, sirba, maghtard,
rush' etc. Dar exists regiuni retrase, uncle substratul nest a avut ocazia
sa intervina, uncle aimestecul de populaitii aproacpe ca e necunoscuts
iar vecini nu exists. De exemplu in Gronlanda, Eschirnoisdi din unele
regiuni nu vad cu anii un strain de statia lore, iar In trecut erau si mai
malati. Si totussi limbs for se schimba, se desparte in dialecte, care sInt
din ce din ce mai deosebite unul de altul. Prin. urmare emestecul de
populatii nu este singura cauza de transformare a limbilor.
Altid socotesc ea ilimba se schimba atunci end eel care o vorbesc
emigreaza in locuri not. De exemplu asa numitele mutatiuni consonan-
tice ar fi ,avut loc in limbile germanice cind porpulatia care le vorbea
a emigralt de la ses la munte. De sigur, schimbarea tarn are efecte
asupra vorbdrii, dar nu toate populatiile se cieplaseaza in masa, si totusi
toate limbile evolueaza.
Alta teorie des vina pe copii. Acestia, ni se spune, nu-si insui,esr
perfect graiul parintilor lor, ci ii aduc anurnite schimbari, care cu
timpul devin sensible si marcheaza deci o evolutie a limbii. Iata ce
ipune in aceasta.' ,privicruta savantul francez Meia let: Au moment oil it
apprend a parley, crenfant ne recoit pas le langage tout fait, on be salt;
it doit, a l'imitation des personnes qu'il a l'occamion d'observer, se
creer un systeme d'articulatiions, un systeme grammatical et un vo-
zabulaire paralleles a ceux de son entourage. Sauf le cas du reste
frequent des enfants anarmaux, cette imitation reussit d'une faco)
sensiblement exacte; macs elle ne saurrait etre pairfairte. Entre le langage
que s'est fixe l'enfaint, rune fois achevee la periode die l'apprentissage
de la longue, et celui des personnes qu'il a invitees, it y a des diffe-
rcnces appreciables. On constate en fait que, pour une part, ces diffe-
rences sont les memes chez les enfants nes vers le meme temps, en.
une meme localifk, dans run meme milieu social. 11 n'y a pas lieu de
chercher ici en quelle mesure les innovations communes a toate une
generation iresultent de l'etat de la lan.gue au moment oft elles onto lieu,
et en quelle mesure elles peuvent etre dues a des tendances heredi-
taires existant dams une population. Il uffit de noter que, par le fait
meme qu'elles sont communes, ces innovations subsistent, qu'elles sont
reproduites par les generations ulterieures et peuvent eventuellement
gervir de points de depart a d'autres innovations".1). Este fora in-
doiala si in aceasta teorie un simbure de adevar. Fonetica instrumen-
tala ne dovecleste ca niciodata doi oameni nu prcmunta exact la fel
acelasi ouvint, mai malt, nisi aceflagi om nu-1 p-ronunta de doua on la
fel: traseurile care reproduc pronuntarea arata intotdeauna, chiar la
1) Linguistique historique et linguistique generale, I, p. 110 $i urm.
 PROF.
6o AL. GRAUR

aceeasi persoana, diferente, cite odata foarte apreciabile Putem deci

sa adanitem ca copiii ajung sa pronunte in aparenta exact ca parintii
lo,-, in fapt insa cu deosebiri care, data se aocentueaza, port da n.astere
la transforanari serioase. Dar ne intrebam: cum se face ca toti ,

unei generatii int,oduc exact aceleasi modificari? Si ce inseamna pro-

priu zis o generatie? Ajungem sa despartim populatia pe trance ori-
zontale, sa at ibuim influente speciale celor nascuti in luna August
sau in ziva de 17. Cadem astfel iarasi in metafizica, ceeace, de altfel,
rezulta din citatul de mai sus, care ne trimilte din nou la tendintele
creditare".
Mai sint nurneroase alte teorii asupra motimului pentru care se
schunba limba, de exern.plu =a care arunca vina pe modul de alinion-
tare. Imi ,aduc aminte de un autor care afirma ca toate diferentele
d'crit e Germani si Francezi, inclusiv cele de limbs, p-evin de acolo
c:1 Germanii beau bere, iar Francezii vin. Fara nicio indoiala ca in
oarecare masura si faptele de aoest soi au partea for in modificarille pe
Pare le sufere dimba. Si schimbarea alimentarii si a mijloacelor de
transport, a imbracamintei, a locuintelor, si transformarea reLigiei, a
justitei, a invatamantrului, intr'un cuvanrt, orice schimbare in condi-
tiile de viata, in felul de a-si procure cele necesare pentru existents
se oglindeste in schimbarile pe care le sufere limba, si numai tea e la
un loc sint ciapabile sa ne dea o explicatie generals si sufficienta.
Teoriile pe care le-am anal:zat mai sus par a porni de la ideea ca
limba ar trebui sa ramina permanent identica cu ea insasi si ca deci
trebue explicata curiozitatea faptului ca ea se schimba. In ir-ealitate ar
fi uimitor data nu s'ar schimba, dar aceasta nu se intampla si nu se
poate intamp1a. Metoda dialectica, singura aplicabila in stints, ne in-
vatO ca nimic pe lume nu e imobil, ca 'Date sint Sn miqcare neIntre-
rupta, ca vesnic ceva se nos-tie si se dezvoltia, ceva se distruge si dis-
pare. Limba ca un produs ad multi", este died surpusa unui dublu
proces de transformare, intrucat pe de o parte omul care o vorbeste
se Iran forma neincetat si odata cu aceasta pi mijloacele de exprimare,
iar pe de alts parte obiectele pe care le are de denumit. realitatea
inconjuratoare, este in necontenita prefacere, cerand as tel din partea
limbii un proces de neintrerupta adaptare ,pentru a putea exprima
lucruri noi. 0 limba nu poate fi cercetata in sine, rupta de viata owe
a treat -o, ci ea depirlde strins de fenomenele din societate, care o in-
fluecateaza si o transforms, deci limba, la randul ei, ice e drept in mai
mica masura, are influents asupra felului ,de a se comports as ocmului
si deci indirect asupra naturii inconjura`oare.
Metoda dialectica ne mai invata ca procesul de dezvoltare cunoa.ste
faze de schimbari neinsemnate si latente, care dau nastere la schimbari
calatiaYive ,produse brusc, asa nurnitele ,salturi."; in sfirsirt ca in sinul
obiectelor naturii exists contradictii, de a caror rezolvare depinde
.dezvoltarea ulterioard. Toate aceste patru trasaturri se regasesc In pro-
cesul de desvoltare a limbilor si exempiele pe care le voi aduce vor
fi apte sa lamureasca, la rindul [bor. metoda dialectics.
pentru fiecare din cele 4 trasaturni, voi reproduce cite Tin pesaj
caracteristic din opra care prezinta sub forma cea mai concentrate
si tot odata cea mai lirmpecle, probleana metodiei dialectice: lucrarea
asuipra materiailismului dialectic scrisa de generalisimul Stalin.
 DECE $I CUM SE SCHEMBA LIMBA 6z

Trasi;ura I.
Ca limbs se schimba neincetat, acesta este un adevar pe care nu
mai e nevoe sa-1 dovedim: oricine va lua in mina o paging scrisa mai
de mult va constata imediat ca exists deosebiri, si cateodata chtar
substantiale, fiats de vorbirea contimporana. Sadoveanu nu vorbeste
acceasi limba ca Iacob Negruzzi, nici acesta nu scrie ca tatal lui. De
aceea, metoda dialectics cere ea fenomenele sa fie privite nu numai
din punotul de vedere al legaturii si conditionarii lor reciproce, dar
Si din punctual de vedere al miscarii tor, al schimbarii tor, al dezvol-
Orli tor, cEn punctul de vedere al aparitiei si muririi lor treptate"
(I. V. Stalin).
Se intampla uneocri ca un sunet s se schimbe intr'un fel, apoi o
noua schimbare sa-1 aduca inapoi la forma pe care a avut-o la inceput.
Acestea sint accidente destul de rare. Putem afirma ca sunetele si limba
in general se dezvolta intr'o directie bine clefinita, $i dela o epoch* la
alta se poate stabili o transformare intr'un anuint sans, pe care pentru
trecut it putem urmari din etap5 in etapa. iar pentru viitor, inarmati
cu o metoda ceva mai precisa dealt cea de azi, 11 vom putea chiar
prevedea. In epoca clasic5, Latina distinge un e scurf Si -wry e lung,
un o scurt si un o lung, etc., iar in faza imperials aceste distinct:uni
dispar $i in schimb constatam o diferentiere intre e deschis Si e Molds,
intre o deschis si o imahis, diferentiere care s'a pastrat pins alstazi in
italiana pe cind in rarnane.ste st aceasta, la rindul ei, a Post surnimata,
vooale r5minind cu o singu a cantitate Si un singur timbal. Consta-
tam deci o simplifloare treptata a sistemului vocalic. La origine, limbs
lat'na avea opt forme cazuale, dar acestea &spar trap! at, mar, pins
cind, dups ce au rarnas mai intii numai vase, apoi numai trei sau doua,
se ajunge Ia faza italiana, unde nu mai exists nici una. In schimb,
paralel, se dezvolta si cre1 e folosirea prepozitiilor pentru a exprima
raporturile intre substantive. S'a ajuns prin urmare la un .r.ou sistecm,
mai simplu si mai clar. La origime, verbale au pentru prezent, perfect
partir4)iu forme foarte deosebite una de alta, i dac5 cunosti numai una
dintre ele, nu be poti ghici pe celelalte. Cine ar putea banui ca perfectul
lni fero este tuli? Daca perfectufl lui rego este rexi de ce al lui ago
este egi ? Incetul cu incetul insa s'au fcrmat anumite tipare, sisteme
care cuprind pe de oparte toate formele aceluiasi verb, iar pe de alti
parte un cit mai mare nurnar de verbe. One cunoaste tip arul poate
forma singur ioate formele verbale, daca cunoaste una singura, indife-
rent care, dintre ele. Astfel compusuI lui fero, suflero, nu mai are in
romineste perfectul neregulat" sustuli, ci ,regulat" suferil. Si in
aoeasta privinta s'a ajuns deci la o organizare mai simply si mai clard.
Iata $i un exemplu din semantics. Ouvintul provrt insemna la oriaine
carat ". Mai tirziu trecind prin sensul de neamestecat". deci os'mplu",
se ajunge la de rind", pentru ca astazi sa insemne fie ,.de ealitate
inferioara", fie lipsit de inteligen.0". Aceste transformari sca esive
s'au produs nurnai in trei- patru sate de ani. Socoteqc Ca arecte exernple
dint auficiente., altfel a putea sa mai adaug oricite altele. Stiinta noastra
nu este Inca destul de inain4ata ca sa putem totdeauna explica de ce
s'au produs tocmai aceste schimb5ri $i nu altele, dar faptul ca ele s'au
produs si ca altele de alas gem continua s se prciduca in permanents
este neindoios.
bz pRoir AL. (MAUR

Trasatura a II-a,
Lumea poate fi inteleasa numai daca o privim nu ea o acumulare
intimplatoare de obiecte, de fenomene rupte unele de altele, izolate si
independente uncle de altele ci ca un tot unit, coerent, in. care oblectele
Sint organic legate intre ele, depind runele die altele $i se conditioneaza
uncle de altele. De aceea metoda dialectic:a socoteste ea niciun fenomen
in natty a nu poate fi inteles data -1 vom lua izolat, nelegat de fenome-
nele inconjuratoare, eaci orice fenomen in orice domeniu al naturii
poate fi prefaeut in non -seas daca-1 privian nelegat de condititmile
inconjuratoare, rupt de ele $i, chid potriva, orice fenomen poate fi In-
teles gi justificat daca esre privit in legatura sa indiwolubila cu feno
menele inconjuratoare, daca-1 privim aka, cum este conditionat de feno-
menele care-1 inconjoara" (Stalin).
0 limba este un sistem de semine, in care fiecare semn are valoare
numai in masura in care se opune altar sernne. Evolutia fiecarei limbi
se explica pe de o parte pain jacad tortelor ei interne, prim laCtiunile si
reactiunile intre dideritele ei part.i componente, cane la rindul for sufar
influenta transformarilor in felual de viata al oarmernilor care o vorbesc,
iar pe de alts parte pain influenta exancitata de a,lte limbi cu care
vine In contact. Pima nu de mult, specialistii admiteau usor influenta
limbilor strain asupra vocabularului $i sintaxei (influenta care de
altfei nici nu avea cum. sa fie negarta), $i in mull anai mica masura
asupra morfologiei si fonollogiei. De cind exists o lingvistica struetu-
ralista, sint din ce in ce mai numerosi cei care admit ca ins* struc-
tura unei limbi poate fi influentata de c.ea a actor limbi, ca exists limbi
mixte, ea se formeaza, untuni lingvistice", adica grupuri de limbi, die
01 igini diferite, dar care, in contact reciproc, ajung sa dezvolte im-
portante trasaturi .comune. Este meritul scoalei soviet&ce pe de o parte,
al celei din Praga Si al celei din Copenhaga pe de ailta, de a fi ajuns
la stabilirea acestor adevanni. Se admite lastfel astazi ea, daca limba
romina, singura printre limbile roma:nice, a mai pastrat ceva din. de-
olinarca latuna, aceasta se datoreste influentei limbi'or slave inconju-
ratoare. care sinit desrtul de conservatoare in aceasta privnita" ; ca daca
bulgara, singura printre limbile saave, a pierdut aproape in intregim.e
deelinarea, aceasta se datoreaza rinfluen.tei limbii nomine. De aseme-
nea, daca ceha $i maghiara, lianbi care din punetul de vedere genea-
logic nu stilt citusi de putin inrudifte intre ele, au dezvoltat impreuna
un puternic accent de intensitate pe silaba dmprtiala, insotit de cliferente
cantitative in vocalism, aceasta nu s'a putut intimpla fora influenta
uneia dintre cele doua limbi asupra celeilalte, sau poate chirar fiecare
dintre ele a influentat-o pe ceallalta.
Mi se pare inutil sa insist asupra faptului ea sehianbarile sint de-
pendente de oameni care vorbesc limba, in sensul ca toate schimbarile
care se produc irn mo(dul lar de existents au repercusiurni asupra felu-
lui cum vorbesc. Fiecarre descoperire,,flle.care imburatatire in viata omu-
lui atrage crearea de not termerd $i disparitia aatora vechi. Introdu-
cerea tramvaiulni electric a dins la disparitia tramearului, pe care
tinerettfl de astazi nu-1 mai cunoaste nisi din auzite, iar generalizarea
autobuselor va duce la disparttia tramvairului. Disparitia unui euvint
inseamaia o modificare a raportulai de forte intre diferite sufixe, o
pierdere la ccaitufll sufbrullui din euvantull care moare $i un castig la
activul sufixului din cuvantul care se naste. De exemplu Inlocuirea
 DECE $I CUM SE SCHLMBA LIMBA 63

euvantudui voluntar prin brigadier intareste pozitia sufixului ier

si o slabeste pe a surfixului ar. Deasernenea in materie de fonelogie,
aparitia si disparitia cuvintelor areeaza perturbari. De exemplu limba
romans, in Muntenia, nu icunoastea grupurile gio, gzu, ee s'au introdus
prin cuvinte de origine turea, de exemplu giulaea si altele, care astazi
pot fi considerate moarte, dar grupul de sunete intradus de ele s'a
pastrat. Prezenta fonemuluit gi, la randul ei, a avut inifluen.ta asupra
jocului de opozitii in fonologia romans si deci asupra intregii structuri
a limbii, influents care nu s'ar Li produs data Ramislui n'ar fi venit
in contact Cu Turcii.
Must ?mai importante sint desigur ?actinnilie si reactiunde intre
diferitele elemente interne ale aceluiasi grab. In rom,aneste I dublu
latin, inainte de i s'a m.utiat si a disparut, astfel Ca plurailul dela cal
nu este, cum ar fi normal, call, ci cal. In acelasi fell a disparut 1 la
pluralul articolului masculin, si in lee sa zicem luipidi, zicem lupii. Re-
zultatul a Most Ica, ?dupe mode tuff alteximantei Clupi nearticulat lupii
articulatb s'a modelat si singularul (lup lupu) disparind astfefl 1 final,
cu toate ca nu era unmet de i, si sere marea nedumeaire a specialis ilor
in lonetica istorica, devremete acolo uncle nu era articol, 1 final s'a
pastrat (de exemplu in cal). Asigel s'a ajuns la rezultatul paradoxal ca
in voibirea curenta articolul mascultn, la singular, nu mai e Cl, ea
u, care la origine nu era decit terminatia substantivelor masculine si
neutre near&-ulate Astazi nu se mai tie decal un cuvant-ca ministru
e articulat sau nu. Cine tie deed nu avem aici un punct de plecai e
pentru o ulterioara disparitie a articolului? Oamenii cu mai patina
pregatire gramiaticala ajung sa scrie pentrul, de vreme ce li se spune
ca ministru se scrie cu 1 ; deasemenea, vazind ea ministru e si artiieu-
lat si neart.iculat, ei scriu la plural cu &xi ii si forma ardeulata si ,pe
c ea nearticulai re' .
Astfel limba este intr'un permanent echilifbru instabil: fiecare ele-
ment nou intrat, fiecare modificare intr'un anumit steelier produce alte
modificari In acelasi sector sau intealtul. Cu aceasta s'ar parea ca eohi-
Iibrul a fost restabflijt, der noua moclificare, la rindul ei, educe atingeri
altui punct al carui echilibru este astfel derainjat, si joeul trebue luat
die la inceput.
Alte exemple, luate aproape la intimplare : limbile indo-europene
folosesc pentru diferentierea morfologica a euvinteloT mai cu seams
.alternanta eto, de exemplu vorbesc" se zice in greceste leg, iar
,,vorba", logos; in latineste acoper" se zice ,tego, bar haina cu care se
aoopereau Romanii, toga. Lianba sansc.rita a transformat atit pe e tit
si pe o in a; rezulbatuil a fost ,ca a piendut posibilitaitea de a face s5
alterneze pe e cu o, iar ca unrnare a .dezvoltat in schimb alt5 alter-
nanta, aproape inexistenta in alte limbi, aceea a hi a scurt eu a lung.
In latina din Galia, accentrul a fost prolbabil mai puternic decit in
celelalte provincli, ceea ce a facut ca toate vocalele de dupa accent s5
dispara sau sa se transforme in alai zisul e mut : Jun verde ii corespundt
vert, lnti ipurpura, pourpre si ass mai departe. Profesorul polonez
Kurylowicz a aratat die eurind ca totusi limba franceza a fost pins in
secolul all XVI-lea o limba cu accentul mobill, intrucit el putea. atinge
,nu numb silaba ultimo, ci, atunci .rind ultima ccrntinea un e mut, si
penultirna, de exemplu in vine. Clad a disparut oest e, si Parizienii
au inceput sa pomunte vii, acceril'Ail a bncetat de a mai juca un rol
64 AL. GRAUR
PROF.
fonologic, $i a devenit un simplu seann demarcativ, un sernn Ca se
ispralveste un cuvint. Supriananea valorii lonologice a accentului a dus
mai departe la suprimarea dirferentei vocalice intre singular si plural
La verbele care se conjugau aka (,span ") je lave, to leves, ii lave, nous
lavons, vows lavez, Es leverbt Diferenta de vocals era legate' de accent:
lar cind accentul am mai are valoare fonologica, vocals a se introduce
peste tot.
Un ultim exemplu. In latimeste constatam in acelasi timp o slabire
a consoanelor finale, in special a lui -s si -an ceea ce aduce o ster-
gere a diferentelor intre formele cazuale si o intnebuintare tot mai
cease' a prepozitiilor pentru a marca raporturile intre subs'antive. De
Lunde s'a inceput prooesul? Desigur intii s'a haat obiceiul de a folosi
prepozitiile, si numai dupe' aceea s'a putut renunta la ,:erminatiile ca-
zurilor. Dar insusi faptul ce terminatille cazurilor au ajuns sa ,se con
funds.- a avut la rindul lui efect &supra sintaxei, obligancl la o folosire
tol: mai frecventa si mai variata, a prepozitiilor, cees ce, mai departe,
a permis desffintarea totals a formelor cazuale in limbile romanice
apusene.
Spuneam adineaurea ca si limba are oarecare influents asupra
vietii concrete. Un singur exemplu va arala despre ce e vorba. Cuvin-
tul latin hordeolus, criminutiv de la horcleuan orz" era numele umfla-
tura cane se face uneori Is ochi; in rcmineste, acest curvint a trebuit sa
devin,a urjor si, pierzind astfel orice contact cu faanil,ia lui or; a ajuns
se' fie legal de un cuvint cu care semana in forme, dar n'avea n:mie
comun in fond: (ardor, nuanele unui vas. Dar in mornentul cind urnfla-
tura de la ochi a inceput se' se numeasca urcior, s'a nascut credinta,
raapindita la tars, Ca ,,urcioarele se fac dace'. bei ape din urcior", deci
in unele parti oamenii se feresc de a intrebuinta urciorul pentru baut.
Lath' cum o schianbare in limba poate provoca o schimbare in viata
oamenilor
Trasa'ura a III-a,
In opozitie cu metafizica, dialectica priveste procesul de dezvo[I.-
tare nu ca pe un simplu proces de crestere", ci ca pe o dezvoltare
care trece de la schirribari cantirative neinsemnate $i latente la schim-
bari fatise, la schimbari radicale, la schimbari calitative", un proces
in care schimbarile calitative survin niu In mod treptat, ci rapid, efec-
tuindu-se in salturi de la o stare la alta, nu survin in mqi in implator,
ci dupe' anumite legi, survin in urma acumularii schimbarilor canti-
tative irnpercep ilbile $i treptate" (Stalin). Exemple care intaresc aceste
afirmatii se pot culege $i din pasajele precedents 1i voi mai da citeva
aici.
Transformarea unui sunet intr'altul se face adesea bruise, dar dupe'
numeroase schimbari m,arun,`e, facute pe nesimtite intfun timp inde-
lungat. late.' cum descrie profesorull Rosetti transformarea lui n in 1.
1. n intervocalic isi pierde ocluzinnea si devine cerebral, adica articulat
cu virful limbii aplicat in punctul cel mai ridicat al cerului gurii,
Pentru a ajunge aici i-au trebuit un numar de deplasari succesive ale
virfului limbii, deplasari care se execute' desigur in cursul mai multor
generatii. 2. VIrful limnbii, in contact cu cerul gurii, incepe s5. vibreze
 DECE $1 CUM SE SCH:EVIBA LIMBA 65

dr produce un r cerebral. In acest Amp aerul iese $i pe nas, ca la a,

ceea ce produce nazalizarea vocalei precedente. 3. Dupes un munar de
alte adaptari, se produce saltul calitativ, in momentul and, brusc, vor-
bitorii recunosc in acest nou sunet o variants a lui r, cu care 11 asirni-
leaza pe loc.
o aecentuat unnat In silaba urmAtoare de un a sari e devine in
ramineste oak, Fara valoare fonologica deosebita de a lui o, caci dife-
renta de inteles intre rob si roaba nu o stabileste calitatea vocalei ra-
dicale, ci prezenta sau absenta lui a final. Treptart apoi patrund in
romineste cuvinte imprumurtate, in care o nu mai e transformat in oa:
pops, torba etc. meet, Meet, ROMklii se deprind sa pronunte din nou
pe o accentuat, fares a stabilli insa o diferent5 fonologica fa-ts die oa.
Apei, intr'o buns zi, se imprumuta euvintul ors; pronuntarea lui este
usoar5., cad a fost pregAtita tiirnp indelungat; dar brusc se stabileste o
diferenta fonologica intre o $i oa, cacti ultima oars inseamna altceva
decit vooala o in anumite imprejurAri ; femininul de la pediagog nu mai
for elernente ca robs, altceva decit roaba, bona opus lui torana etc. Se
intelege ca nasterea acestei diferentieri fonologice are efecte tad.-
culabile asupra intregului sistem all lirnbii romine. De exemplu, la
substantivele $i adjectivele recente, femininul incepe sa nu se mai faces
cu oa, de vreme ce acesit didtong a ajuns sa fie considerat, ca altceva
decit vocala o In numite imprejurAri ; femininul de la pedagog nu mai
e, asa cum ar fi trebuit, pedagoaga, ci pedagoga; inset Inset, inrnul-
tindu-se numarul acestor feminine cu o vom ajunge poate intr'o zi sa
transformam si pe neroada in neroda.
CA este nevoe de o lona perioada de schimbari lente $i impercep-
tibile in aceasta privinta, se poate dovedi cu exemplul lvi oa neaccen-
tuat. Limba romina, in principiu, nu cunoaste aceasta variants, lucru
explicabil dupes ce am vgzut in ce coriditii a aplrut oa. Ici $i colo incepe
s patrundla cite un exemplu, mai ales in imprumuturi. Frantuzescul
trois-quarts, cane a fost la modA anii tract*, nu a fost acceptat de
popor decit cu ,pronunttarea troear, au riscul de a se ecmfunda cu numele
bine cunoscutei populatii de la Brasov. Daces ar fi dispus die o perioada
mai lunga de adaptare, troacarr s'ar fi irrnpus, $i s'ar fi Stabilit o dife-
rentA fonologica si litre oa neaccentuat $i o neaccentuat. Lucrul acesta
s'a intimplat in cazul alternantei a/A.
A latin aecentuat s'a pastrat in general ca atare to romine0e, in
timp ce neaccentuat a deventt A, die aceea la prezent tics, iar la perfect
lasai. Aceasta distinctie fonetica nu avea nicio valoare fonologica, adica
de ea nu era legata o difereatiere a intelesului, data ce cele doua
sunete, a si A nu se puteau intlllina in aceeasi situatie. Exemplele de A
s'au inmultit din ce in ce, gratie mai ales derivatiei: casa, casuta etc.,
$i limba s'a deprins cu existenta acestui sunet, care nu era decit o va-
riants nefonologiea a lui a. Pe de altA parte, e precedat de o cOnsoanA
labials s'a transformat In A, in urma unui lung sir de moclificAri ope-
rate pe nesimtite in pronuntarea lui. De exenl4plu mai vechiul mer,
singu'Arul de la mere, a devenit mar. Existenta de mai Inainte a lui A,
ca variants a lui a, a ajutat la aceasta transformare.. Dintr'o data,
brusc, s'a ajuns la situatia ca, alA.tturri de A neaccentuat provenit din a,
limba romfind a avut Si un A accentuat, provenit din e. In momentul
5
66 Prof. AL. GRAUR

acela, a a capatat o valoare fonologica, a ajuns sa se opunA lui a *i

sa serveasca pentru a diferentia intelesurile cuvintelor. De exemplu
yid, a'aturi de vad, par alaturi de par: diferenta de Inteles este pre-el-
zata numai prin diferenta fonologica intre A accentuat si a accentuat
Ca urmare s'au putut iapoi area forme verbale cu A accent uat, utile
pentru a diferentia timpuride: prezent lasam feta de imperfeetaal lasatm,
perfectul lass fatal de inLperfectut lasa.
Dupa ce cauza care transforma pe a neaccentuat in A a disparut,
limba romans a imprumutat -din diverse limbi straine cuvinte care
contineau un a neaocentuat, aceeptat ca atare. Cum insa aceste cuvinte
nu coincideau in privinta restului suneteloe cu altele preexistente, a
neaccenuat nu a capatat o valoare folonogica diferita de a lui a, va-
riants fonetica a lui a; a era un a plasat in anumite conditiuni, si
atit tot Aceasta pins in ziva cin,d a fost imprumuta un cuvant care
nu se opunea altuia deelt prim diferenta intre A $i a neaccentuat, sa
zicem carats fatA de carats. In marnentul acela, brusc, a neaccentuat, a
devenit un fonem diferit de A neaccentuat.
Pe plan mai larg, salturile calitative se arata atunci cinal o limba
trece brusc de la un tip gramatiical la altul. De exemplu limba latina,
de tip sintetic, dupd ce va'ame in.delungatha a admits unul cite unul ele-
mentele analitice, ca prepozitille in. local formelor cazuale, forme
compose la verbe in locul celor simple, $i altele, s'a transformat in
mai multe limbi romance de tip analitic.
Trk.'satura a IV-a.
In opozitie cu me`afizica, dialectica admite ea obiectelor naturii,
fenomenelor naturii le sint proprii contraziceri interne, cad ele toate
au o lature, a for negativa *i una pozitiva, un t:iecut *i viitor al
lor, elementele for care dispar si altele care se dezvolta, ca emi a acestor
contraziceri, lupta intre ceea ce este vechi si ceea ce este nou, intre
ceea ce moare treptat $i eeea ce se naste, intre ceea ce dispare $i
ceea ce se dezvolta, eonstitue continutul intern al procesului de dezvo1-
tare, contin,utul intern al transformarii schimbilrilor cantita.iN e in
schimbari calitative" (Stalin).
Contradictiile cele mai aparente, cele mai evidente sint acele_a care
se ivesc intre doua limbi in contract. Fiecare incearca sa o ini_ture
pe cealalta, si rezultatul este ea anibele se transforma, urmind. sa
moara una dintre ele, sau, eventual, arnindoug, in care caz locul am-
belor II ia o limba n,oua. Exemrplelle, aici, sint superflue. Cam la fel se
petrec lucrurile cu doug dialecte ale aceleeasi limbi, cu deosebire ca
transformarile sint de ast'a data mai usor ide efectuat, deoarece se pot
stabill coresponden.te regulate: un Ungur pare ar vrea sa-$i parkeasca
limba lui si sa vorbeasca romineste ar fi obligat sa invete traducerea
fieca.rui cuvint in parte $i a fiecarei caracteristice morfologice sau
sintactice ; un Moldovcan care vrea sa vorbeasca munteneste constata
ea nu are decit sal schimbe anumite detail, dupa urn cod pe care si-I
intocmeste odata pentru totdeauna, de exemplu grupul gin, giu, din
gios, giitca, trebue inlocui cu jo, ju, $i la fed in toate cuvintele unldra
va fi tasit Bine intelea, procedeul duce si la greseli, cad in felul des-
cris, *i muntenescul magiun ajunge sa se schimbe In rnajun. Conflictul
se continua, pe scars tot mai mica, intre subdialecte, intre localLiati,
intre eartiere, $i chiar intre membrii aceleasi localitati, intre ca-tiere,
i chiar intre membrii aceleasi familii, dintre care, bung oars, unul zice
couplet $i altul complect. 0 oglinda fidela a acestei baialii o gasirn, In
 DECE sI CUM SE SCHIMBA LimBA 67

atlasele lingvistioe, cane ne arata cum felul de a vorbi al unei regiuni

depasesie hotarele regiunii, dar in acelasi timp se coloreaza sub in-
fluenta graiurilor vecine.
Intr'o anurnita regiune din Transilvania, n intervocalic s'a trans-
format in r (fenomenul numit rotacism); se zicea as fel burs, ziuia,
gaffed si asa mai, departe. Textele din, seeolul al XVI-lea ale acestei
regiuni prezinta conscvent aceasta schimbare, si cum aceste texte sint
relativ numeroase, lllanba noastr5 mai veche este in buns parte curios-
euta sub acest aspect. A uianat insa o lungs batalie surds intre graiu-
rile cu rotacism si cele fdra rotacism, care pind la urma aru invuns.
Rezultatul a fost nu numai ca limba literary s'a fixat sub acest din
wand aspect, dar treptat treptat rotaeisrnul a fost Invins chiar acasa
la el, SI astazi sle poate spune ea a fost complet desfiiritarti.
Este cunoscuta si demonstrata contradictia intre dou5 tendinte
principale oare se eiocnesc in fiecare limbd: tendinta spre unificare,
spre o rdspinidire pe o in.tindere din ce in oe mai larga a unei forme .

de amb5 si tendinta spre diversificare, spre subimpartire in dialecte si

graiuri speciale, de cinculatie din ce in ce mai mica. Istoria cunoaste
perioade in care una sau ccalalta dintre tenklinte predomina. In seookul
al IV-lea inainte de era noastr5., linvba greaca a indepartat, aiproape
fama a lasa urme, dialectele, stabilindu-se o limba comuna pentru toti
Grecii pentru ca dupa numai cateva sute de ani sa ajungem din nou
la o diferentiere dialectal a poate mai adinca deelt cea dindui.. Aeeleao
fapte se pot observe peste tot. Nevoia de a intretine reiatii cu alti
oameni din ce in ce mai numerosi, duce spre unificane; particularitatile
locale si uneori chiar diorinta de a nu fi inteles de oricine duc la di-
versificare. Darr cu toate acestea, pe masura oe trece timpul, numarul
limbilor, al dialectelor si subdialectelor vorbite pe intreg globul se
micsoreaza.
Si aici insa, efortul demonstratiei va privi vista initlernd a flearui
sistem, deci, de ast5 data, contradictiile do sinul unuia si aceluiasi
idiom.
In toate limbile. jocul asa ziselor legi fonetioe si al accidentelor
bizar numite generale" altereaza formele si fac sd se diferentime
intre ele cuvinte apartinand aceleeasi familii si iarOssi in toate limbile
intervine analogia care repara in parte ceea ce s'a stricat. Existd in
latineste prefixal con-, pe care-1 intilnirn in a concura, a contribui etc.
Urmat, de un r, n, se asimileaza, adica se trans forma si el in r; asa se
face c5., de exemplu, in Joe de increal, zicem ireal. Deci conrec'us devine
correctus, conruptus devine corrupitus. In repetate rinduri analogia a
intervienit si a restabilit sunetul primitiv, dup5 modeld celorialtti
cornpusi uncle con- se pastreaza, si in repetate rinduri tendinta spre
asimilare a revenit la asalt si a transformat din nou pe n in T. Pin5
astazi Inca batdlia continua; in ultimethe decenii, la noi, a revenit la
modd corrupt pentru corupl, care domnea singur In secolul trecut.
Dupa o regula pe care in parte am amintit -o mai sus, gasim In
romineste alternanta o /oa /u, de exemplu in moor, moare, murlin ; joe,
2oaca, juc5m; rog, roaga, Tugam si asa mai departe. Torusi ici si colo
analogia restabileste pe o primitiv in locul lui u ; durmim, pOstrat dia-
lectal aldpittri de dorm, doarme in limba literary a cedat locul lui
dormim.
In greeeste exists o team path- ,,a suferi", pe care o gasim In
patos, patima, patoilogie. Con.soana finals a temei este th, adica t aspic
 Prof.
68 AL. GRAUR

rat. Adaugandu-se, pontriu a forma prezentul vea-bralni, sufixul -sk,

aspiratia s'a Vazut expulzata, deoarece s urmasor nu putea suporta ve-
cinatatea lui th. Conflictul parea de nerezolvat, dar to.nai s a gasit
solutia, o sohrtie violenta, care a reunit intr'o sinteza pa,snica cele doua
forte antagoniste : aspiratia a fost rnutata la sfiraitul sufixului, uncle era
suparLabilla si astfel s'a ajiuns la prezentul paskho.
Prefacerile fonetice au tins sa reduca in limbile romance ai in
special in frantuzeste aproape la nimic cuvintele de origine latina. Acest
pericol a fost inlaturat prin intrebuintarea masiva a derivatelor mai
cu seams a diminutivelor. De exemplu sod soare" a fost inlocuit in
Galia cu salicalus, devenit azi saleil. In englezeste tome cuvintele vechi
au devenit sau sint pe cale sa devina monosilabice; in schimb engleza
a imprum,utat cu amindoua milnile, in special din latineste Si dick Ian-
bile neo- latine, cuvinte lungi, care restabilesc situatia.
Mai conclud.ente sint contradirtiile care se ivesc intre diferiti ter-
meni de vocabular, deveniti, pentru un motiv oarecare, omonimi.
Cind a aparut cartoful in Franta, i s'a zis, printr'o metafora, pamme-
de- ierre, adica ,,mar de parnint". Devenind insa repede popular in
Franta, cartoful nu s'a mai incurcat cu adaosul de pamant": in grabs
i s'a zis ai pomme pur simplu. Rezultatul? s'au putut naste confuzii
intre mar" ai cartof" oonfuzii care trebue evitate. La restaurant, daca
ceri une pomme, chelnerul nu se poate chuneri daca trebue sa-ti arcluna
un mar sau o potrtie de cartofi. $i atunci, din conflictul n.ascut, a ieait
invins termenul vechi, cel care avea de partea Iui dreptul istoric, cad
.,mar" a ajuns sa se zica pomme fruit, sau chiar pomme pomme, adica
chiar mar ", ,mar autentic".
In vitrinele magazinelor noastre vedem de un tamp Incoace afire
pe cane scrie miere de albine, de$1, pe elite stiu, not nu consumarn
a]tfel de miere decat de albine. Aidaosv:. e menit fara indoiala sa evite
confuzia posibira in grairul multora care promunta pe miere ca mere. De
&sta. data insa adaosul 1 -a primifi noul venit, iar vechiul posesor a
ramas nestingherit.
Ineo regiune din sudul Frantei, grupua ca- initial a deivenit ga-,
de aceea latinescul eatttu3 pisica" a devenit gat. Tot in sudul Frantei
este o regiune unde 1 dublu final a devenit t, asa incit latinescul
gallus cocoa" a deveni tat gat. In localitatile care apartin ambelor
zone, unde prin urmare atit cocoa cit ai pisica" se zicea gat, con-
traditia a devenit insuportabila. Urmarea a fost ca termenul a fost
pastrat numai pentru pisica", iar pentru cocas" s'a adioptat, printr'o
metafora indrazneata, cruvintua wicaire, adica preot", ceea, ce, bine
inteles, flu s'a petrecut fara s aduca, perturbari in vocabularul religios.
Sa mai adaug ca in alte cazuri de astfel de contradictii se intimpla sa
fie suprimate ambele cuvinte.
Am prezenf at aici numai citeva fapte, luate aproape la intimplare,
din tezaurul lingvisticii istorice. Oricine va da putina osteneala va
putea gasi alfele, numeroase, ai uneori poate mai concludente. $i daca
aceste fapte sint de natura s lamureasca pentru unii metoda dialectica,
in schimb cunoaaterea acestei metode de catre poate ajuta
enorm la intelegerea mai exacta a faptelor de limba. Folosincl metoda
dialectica nu numai ca yam intelege de ce ai cum se schimba limba,
dar vom putea patrunde mai adinc in tainele limbii $i vom putea in-
te'ege mai just problemele structurii ei.
IMPORTANTA CRITICII SI AUTOCRITICII
IN DESVOLTAREA *TIINTEI
(In chestiunea rolulul negatlel in dialectics si metafizica ')

de B. M. KEDROV
Dup5 cum se stie, legile dialecticii materialiste au un caracter ge-
neral. Dar forma for de manifestare este' diferith in naturA, soci,qate
si gandire. Sarcina acestui articol este de a examina ,critics si aubcri-
tica stintificra ca o manifestare deosebith a caracterului dialectic of
desvoltkii, specific5 pentru cunoasterea st schimbarea de catre om a
lumii objective, a naturii si societatii.
I. NEGATIA CA MOMENT AL DESVOLTARII.
Conform dialecticii materialiste, continutul intern al procesului de
desvoltare it formeaza lupta dintre nou si vechiu. 9 Procesul de desvol-
tare insusi const5 in aceea ca ceeace este vechiu este Inlocuit de ceea-
ce este nou. 0 contrazicere intre vechiu si nou are loc peste tot unde
exists desvoltare ; dimpotrivi, unde nu exists contraziceri, unde nu exi-
sts o lupta intre vechiu si nou, acolo nu exists nici desvoltare. In
cursul desvoltOrii vechiul se neaga, noul se afirm5. Negarea vechiu-
lui nu inseamn5 nimicirea deplina a lui. Metafizicianul, care nu Into-
lege esenta desvoltarii, presupune ca negarea ar 'fi o nimicire corn-
plet5 a ceeace se neagO
Notiunea dialectics a negkii presupune desvoltarea si se mani-
fests ca moment al desvolt5rii.
Caracterizand argumentarea matafizicienilor, Engels scrie: Dar
se va putea obiecta... eu neg un bob de( orez si atunci and II macin,
neg o insects si etunci cand o strivesc cu piciorul, neg mkimea pozi,
tiva si atunci cand o tai etc. Sau propoziVunea : trandafirul nu este
un trandafir... Aceste obiectiuni sunt intr'adev5r argumentele princi-
pale ale metafizicienilor impotriva dialecticii Si sunt pe deplin demne
de gandirea for m5rginit5". 2)
Conceptia metafizic5 asupra rtegatiei este in fond o negare a des-
volt5rii. M5cinarea bobului, strivirea insectei, t5ierea m5rimii matema-
tice, exprimarea unei judecati negative (trandafirul nu este trandafir)

1) Vestnik Akademii Nank U.R S.S. No. 2 1948.

2) Sub nou noi intelegem tot ce se naste, creste sl se edifice, tot ceeace-1
revolutionar si progresiv, caruia ii apartine viitorul ; sub vechiu noi Intelegem
tot ce-si terming viata, ce moare si se distruge, tot ceeace-i reactionar gi pro-
gresiv, care apartine trecutului.
3) F. Engels, Anti- Duhring (trad. romaneasca Edit. P.C.R., 1946, pag. 222).
 B. ]R KEDROV
70

etc. toate acestea sunt actiuni de ordin material sau spiritual care
exclud posibilitatea de desvoltare mai departe a lucrului sau gandirii
negate ; fiecare actiune de acest fel inseamn5 de fapt o incetare a des-
voltarii, moartea unui lucrti viu si, in mod corespunzator, transforma-
rea unei idei vii in ceva stagnat, imobil, mort.
In contrast cu negarea metafizic5, care distruge desvoltarea, dia-
lectica materialist5 intelege negarea ca o parte components necesara
a desvolt5rii. Vechiul este nu numai opus noului, dar serveste istori-
ceste la preg5tirea lui, dup5 cum o treapta anterioar5 desvolt5rii ser-
veste ca premiz5 necesara pentru treapta urm5toare a ei. Noul nu
neag5 vechiul in sensul 1-115tur5rii lui cu totul, ci it neag5 in mod dia-
lectic, adica astfel ca s5 p5streze posibilitatea de proprie afirmare a sa,
ca s satisfac5 conditiile pentru o desvoltare mai departe. Bobul ma-
cinat sau insecta strivita nu mai sunt capabile de formare a not forme
vii, care sa aibe un grad superior de organizare. In m5surA egaI5,
m5rimea t5iat5 din formula sau ideia aruncat5 nu pot sa duc5 la for-
marea unei not propozitiuni matematice sau a unei not idei logice,
adica nu dau posibilitatea sa se desvolte din ele ceva positiv mai bogat
in continut decat pozitiunile initiale ce au fost supuse neg5rii. Negarea
vp fi dialectica numai in cazul cAnd pe baza ei desvoltarea poate s5
continue mai departe, prin urmare daca si mai departe va ap5rea ceva
nou, capabil sa nege ceeace WA atunci ajunge sa se invecheasca, pe
scurt, dac5 dup5 o negare poate sa urmeze o alta, multumit5 c5reia
obiectul nostru sau ideia noastra va trece pe o treapt5 din ce in ce
mai inalta a desvolt5rii sale. In felul acesta posibilitatea neg5rilor suc
cesive poate sa serveasca ca indiciu ca obiectul sau ideia rioastra 41
p5streaza facultatea de desvoltare, cu alte cuvinte ca negarea prece-
dent5 sa f5cut in mod dialectic. In dialectica, --- spune Engels, a
nega nu inseamn5 pur si simplu a spune nu, sau a declara un lueru
ca inexistent, sau a-1 distruge intr'un mod oarecare... Nu trebue nu-
mai sa neg, dar... prima negatie sa o fac deci in asa mod, ca a doua
sa r5m5n5 sau s5 devin5 posibil5. Cum ? Acest lucru depinde de natura
specials a fiec5rui caz individual. Daca macin un bob de orz, sau daca
strivesc o insecta, primul act 1-am indeplinit, ce-i drept, dar am fa cut
imposibil5 indeplinirea celui de al doilea. Fiecare categorie de lucruri
are asa dar rnodul ei specific de a fi negat5, in asa fel ca din aceasta
operatiune sa rezulte o desvoltare, tot asa si fiecare categorie de re-
prezent5ri sau de notiuni" 8).
Contrastul dintre dialectic5 si metafizic5 in chestiunea cum tre-
bue inteleas5 negarea a fost subliniat cu toata taria de Lenin. El scria:
Nu negarea goaI5, nu negarea degeaba, nu negarea sceptic5, ezitarea
indoiala este caracteristica si esential5 in dialectic5, care, f5r5 In-
doiala, confine in sine elementul neg5rii si chiar ca un element din
cele mai importante ale ei nu, ci negarea ca moment de leg5tur5,
ca moment de desvoltare, cu o refinere pozitiv5, adica f5r5 nici un fel
3) F. Engels, Anti- Dtlhring, (trad. rornaneasc5 Edit. P.C.R., 1946, pag. 222).
 IMPORTANTA CRITICII cI AUTOCRITICII
71

de ezitari, fare nici un fel de eclectics. Si mai departe : Dialectica in

general consta in negarea primei pozitiuni, in inlocuirea ei cu a doua
(In trecerea primei in a doua, in indicarea legaturii primei cu a doua
etc.)" 4)
Aici reese cu toata claritatea aceeasi idee fundamental5 ca nega-
rea presupune legatura gi succesiune intre stadiile de desvoltare ce ur-
meazd unul dup5 altul pf ca" aceasta leggtura constA in pastrarea pe
treapta superioara de desvoltare a tot ceeace-i positiv din ceeace s'a
creeat pe treapta ei inferioara, acum negat5. Deaceea se poate spune
astfel :
negarea presupune legatura intre stadiile de desvoltare.
Dar aceasta este numai una din laturile chestiunii. Se intelege,
existenta legaturii celei de a doua pozitiuni, care neaga, cu prima po-
zitiune, care este negat5, nu schimba de loc faptul ca intre ambele po-
zitiuni exists o deosebire radicals, ca trecerea de la una la alta in-
seamn5 trecerea dela o anumita stare calitativa a obiectului la o alt5
stare calitativa a lui, deosebit5 in mod radical de prima. Deaceea se
poate spune cu deplin temei ca negarea inseamna manifestarea deose-
birii dintre doua trepte de desvoltare care urmeaza una dup5 alta. Pe
scurt : negarea presupune deosebirea dintre stadiile de desvoltare.
Cele dou5 definitii par incompatibile una cu alta dac5 le privim
din punctul de vedere al logicii formale. In realitate ambele reflect5
laturile contradiCtorri ale procesului unic de desvoltare si ale neerii
legate cu el.
In cursul desvolt5rii se manifest5 unitatea dialectics a ambelor mo-
mente a leg5turii si a deosebirii ; bbserv5m gradualitatea trecerii la
un stadiu superior de desvoltare, multumith existentei leg5turii ei cu
treapta precedent5 de desvoltare, si in acelas timp observ5m o /titre-
rupere In aceasta dualitate, multumit5 apari(iei deosebirii radicale in-
tre cele dou5 trepte de desvoltare. Aceast5 unitate a celor dou5 mo-
mente a exprimat-o Engels In definitia dat5 de el stiintelor naturale :
Numind fizica mecanica moleculelor, chimia-fizica atomilor si mai
departe biologia-chimia albuminelor, vreau prin aceasta ss exprim tre-
cerea unei stiinte din acestea in alta, prin urmare atat leg5tura,
continuitatea ce exists intre ele, cat si deosebirea, discontinuitatea din-
tre amandoua" 5). Pe baza celor spuse se poate trage urmatoarea con-
cluzie :
negarea presupune legatura si deosebire intre stadiile de desvoltare.
Lenin a subliniat cu loath puterea aceasta circumstanta cand a
vorbit despre construirea unei societati noi, socialiste. Este cu totul
evident CA organizarea socialist5 este radical opus celei capitaliste.
Deaceea trecerea de la capitalism la socialism s'a f5cut pe calea unel
rasturnari hot5ritoare : a avut loc o negare radical5 a vechii societati
burgheze, a aparut o societate calitativ noun, socialist5. Dar cu toate
4) Lenin, Caiete filosofice, 1947, pag. 197.
5) F. Engels, Dialectica naturii, 1946, pag. 202.
72 B. ffL KEDROV

acestea negarea vechii societati a fost realizata in mod dialectic, add

cu p5strarea a ceeace era positiv. Lenin spunea c noi trebue sa con-
struim socialismul din cultura pe care am capatat-o de la capitalismul
doborit de noi ; alt material nu avem, noi nu avem,. alte c5ramizi si nu
avem altceva din ce ss construim. Cei ce muncesc au zdrobit capita-
lismul. Dar, observ5 Lenin, din capitalismul zdrobit nu to vei
satura. Trebue luata toata cultura pe care a lasat-o capitalismul si con-
struit din ea socialismul...
Iat5 cum este puss problema mostenirii istorice a capitalismului
mondial !" 6)
Asadar apar5torri noului nu d5ram5 pur si simplu Nechiul, ci su-
pun mostenirea lui unei prelucr5ri radicale, sub unghiul propriilor lor
sarcini, retinand din ea tot, ce este de pref. Relafia contradictorie a
momentului de retinere si a momentului de darimare, de aruncare, for-
meaza fondul negarii dialectice.
2. CRITICA CA FORMA DEOSEBITA DE NEGARE.
DUBLUL El CARACTER.
Engels observ5 ca modul de negare este determinat nu numai de
natura generals a procesului, ci si de natura lui specials. Pentru fie-
care caz concret exists un tip special de negare, inclusiv pentru notiu-
nile si reprezentarile stiinifice. Negarea in domeniul activit5tii noastre
stiintifice apare in forma de critica stiinifica. Critica este aprecierea
unui lucru, a unui eveniment sau a unei idei dintr'un anumit punct de
vedere ; critica exprima fie conceptii progresive, thaintate, and ap5-
rAtorii noului supun criticii vechiul din pozifiile lor, fie concepfii reac-
(ionare, Inapoiate, cand ap5ratorii vechiului incearca s critice noul
din pozitiile lor.
Deaceea intotdeauna trebue 15murit din ce pozi;ii se face critica.
Este cu totul evident ca unul si acelas fenomen, eveniment, conc?.ptie,
poate sa fie supus criticii Id mod diferit, in functie de pozifiile de ple-
care ale aceluia ce critica. Ca exemplu poate s5 serveasc5 critica kan-
tianismului din stanga si din dreapta. In cartea sa Materialism si em-
piriocriticism" Lenin scria : Si iat5 pe machistii nostri, care nu ob-
serv5" ca si-au luat ca profesori oameni care critica pe Kant din punc-
tul de vedere at scepticismului si idealismului, ca s'au apucat sa-pi sfa
sie od5jdiile de pei ei si sg-si pule cenuse pe cap cand au v5zut niste
oameni monstruosi care it critica pe Kant din punctul de vedere dia-
metral opus, care resping din sistemul lui Kant cele mai infime '&e-
mente ale agnosticismului (scepticismului) si idealismului... S5riti !
en strigat ei, asta este o confuzie ilegal5 a materialismului cu kan-
tianismul" 7).
Lenin isi bate joc de machisti pentru ca ei recunosc ca oosibil sa
6) Lenin, Opere, vol. XXIV, pag. 65.
7) Lenin, vol. XIII, pag. 162.
 IMPORTANTA CRITICII 51 AUTOCRITICII
73

se critice kantianismul din oricare alt5 pozitie decat aceea pe care se

afl5 ei in$i$i. Chestiunea pus5 nu este hotArIrea cu care se face critica,
ci pentru ce se critics o conceptie dat5. Lenin aduce urmatoarea corn-
paratie, plin5 de profund5 ironie : Cand citesc incredintarea machis-
tilor nostri ca ei critica pe Kant mult mai consecvent $i mai hothrit
decat materialistii invechiti, mi se pare Intotdeauna c5 in compania
noastr5 a intrat TuriSkevici $i strig5: eu am criticat pe cadeti mult
mai consecvent $i mai hot5rit decat voi, domnilor marxisti I Nici vorba,
d. Puriskevici, oamenii consecventi in politic5 pot s critice $i intot-
siint peste masura de democrati. Machistii it ritica pe Kant ea este
peste m5sur5 de materialist, iar not ii critic5m c5 nu este deajuns de
materialist. Machistii 11 critics pe Kant de la dreapta, iar no! dela
stanga" 8).
Acelas raport de pozitii diametral opuse Lenin it arat5 cu exemplu)
criticii de doua feluri a lui Duhring 8).
Cand un eveniment sau o conceptie oarecare este criticat5 din po-
zitia vechiului, atunci critica se reduce la aceea ca tot ce este nou,
progresist, este In intregime aruncat, iar tot ce este Invechit, reactio-
nar, este in tot felul ap5rat. Ap5r5torii vechiului caut5 dela Inceput
ss resping5 tot ce e nou, revolutionar, ei caut5 s5-I striveasc5 $i s5-I
distrug5 si chiar ss dovedeasc5 cum c5 noul in general nu exists. Criti-
cand noul ei caut5 s5-1 in5buse, s5 nu-1 lase s se desvolte. Tocmai cu
o astfel de critics, plin5 de spaim5 animalicg $i de ur5 turbat5, a In-
tampinat gandirea reactionara burghez5 marile creatiuni ale clasicilor
marxism-leninismului. Tot asa a Intampinat ea Marea revolutie prole-
tar5 din Octombrie, din care s'a nascut primul stat socialist din lume.
Ura $i teama care a p5truns, toat5 critica indreptat5 de burghezie
Impotriva socialismului, a crescut constant pe m5sura Inmultirii vic-
toriilor U.R.S.S. De fiecare dat5 criticii burghezi c5utau s5 arate dina-
inte c5 nimic 111.1va esi din m5surile schitate in U.R.S.S.; iar cand
poporul sovietic obtinea victoria ce venea is rand, ei cauta s5 micso-
reze Insemn5tatea ei, s5 o reduca la zero. Astfel s'au comportat ei fats
de planurile noastre cincinale si fata de Constitutia Sovietic5. 0 critics
str5lucit5 a acestor critici mizere a dat-o tovar5sului Stalin In rapoar-
tele sale Bilantul primului plan cincinal" gi Despre proectul de Con-
stitutie a U.R.S.S."
Critica, care urm5reste un singur jel, acela de a in5busi noul, este
pur $i simplu obscurantism. De exemplu machistii Isi b5teau joc de
reprezentArile atomo-moleculare, identificandu-le cu n5scocirea mito-
logic5 a elefantului fantastic. Biciuind pe machisti ca obscuranti$ti, Le-
nin scria : Dar toate acestea sunt obscurantism curat, reactionarismul
cel mai patentat. S5 consideri atomii, moleculele, electronii, etc. ca o
reflectare quasi adev5rat5 in capul nostru a miscarii obiectiv reale a
materiel, este tot una cu a crede in elefantul care susjine pe el lumea I
8) Lenin, vol. XIII, pag. 163.
9) Lenin, vol. XIII, pag. 197-198.
74 B. gt, KEDROV

Se intelege a de un astfel de obscurantist, incins in costumul de bufon

al unui pozitivist la mod5, imanenfii s'au apucat cu amandoua mai-
nile" 10).
Ap5rarea vechiului insemneaza renuntarea complect5 la criticarea
lui. Tot ceeace este reactionar, perimat farg de sperant5, este prezen-
tat f5r5 de rezerve ca o cucerire superioarA, dincolo de care nu se
poate merge. 0 astfel de atitudine absolut necritia fats de vechi este
apologetica lui. De exemplu apologetii capitalismului tree prin toate
mijloacele sub tacere contrazicerile lui strigatoare, InfAtiseazA idile pe
seama democratiei burgheze, falsific5 realitatea, o Ihfrumuseteaza lar5
de rusine, incerand sa prezinte negrul drept alb.
Obscurantism si apologetica, o continua negare nest5pAnit5 a nou-
lui si tot atat de nest5panith laudA continua a vechiului, aceasta este
dela un cap5t la altul baza metafizia pe care se sprijin5, asa numita
critic5", Indreptat5 impotriva a ceeace este nou in apararea a ceeace
este vechiu.
Un caracter direct opus it are critica indreptat5 impotriva ve-
chiului in ap5rarea noului. 0 astfel de critics este creatoare; ea por-
neste din interesele de desvoltare mai departe si este indreptata ca sa
tae, s5 arunce, sa distrug5 tot ce e negativ pi reactionar ce era con-
tinut in vechi, dar s5 retina, s5 prelucreze, sa includ5 in sine tot ce-
eace-i inaintat, positiv si de pret ce se aflA in el. Aceasta farat5 c5
critica vechiului din pozitia noului, dac5 este juste, nu poate s5 fie
sumar5; ea are 9a scop s5 resping5 negativul pi s5 retina positivul
Dar positivul si negativul exists in vechi nu in raporturi externe unul
fat de altul, ci ca laturi ale unui intreg. ele nu sunt legate in mod
mecanic intro ele, ele se p5trund unul pe ,altul si adesea se Impletesc
intre ele atat de strans Inat este nevoie de cea mai complicat5 pre-
lucrare critica a mostenirii vechiului pentru ca s se curete de sgur5
ceeace este de pret din ea.
0 astfel de prelucrare critics a dialecticii hegeliene au f5cut-o
Marx si Engels cu scopul de a cur* de sgura din ea continutul fel
rational, positiv. ,,...Marx si Engels, spune tovar5sul Stalin, au
luat din dialectica lui Hegel numai samburele rational" al ei, arun-
c5nd coaja idealists hegeliana pi desvoltand dialectica mai departe cu
scopul ca s5-i dea un aspect stiintific contemporan" 11).
P5strarea sAmburelui rational' a dialecticii lui Hegel era necesar
pentru desvoltareta mai departe a filosofiei, pentru elaborarea unei doc-
trine principial nou a dialecticii materialiste. Tocmai de acestea
s'au condus Inainte de toate Marx si Engels and eau criticat pe He-
gel. Vorbind despre aparitia marxismului, Lenin scria: Dar Marx nu
s'a oprit la materialismul secolului XVIII, ci a avansat filosofia. El a
imbog5tit-o cu dobandirile filosofiei clasice germane, in deosebi cu sis-

11) 1. Stalin, Problemele leninismului, ed. 11-a, pag. 535.

10) Lenin, Opere, vol. XIII, pag. 284.
 IMPORTANTA CRITICII SI AUTOCRITICII
75

temul lui Hegel, care la randul lui a dus la materialismul lui Feurbach
Principalul din aceste dobandiri este dialectica... ,P 12).
Aceasta imbogatire a insemnat o prelucrare radicals a dialeFticii
imgeliene, insusirea critica a samburelui rational" al ei, dar n'a in-
semnat deloc o transpunere mecanica din operele lui Hegel in marxism
a nici unei teze in intregime.
Cat de complicat5 si de subtil5 a fost aceasta prelucrare critics,
arata urmatoarea remarca a lui Lenin: Logica lui Hegel nu se poate
intrebuinta sub forma ei data; nu se poate lua ca data. Din ea trebuesc
extrase nuantele logice (gnoseologice), curatindu-le de idei mistice :
aceasta cere mult de lucru" 13).
Astfel este atitudinea critica a marxismului fata de toate doctri-
nele neproletare. Cu aplicare la filosofie tovar5sul Stalin arata ca
,,...Marx_ si Engels au luat din materialismul lui Feuerbach sambu-
rele principal" al lui, desvoltandu-1 mai departe in teorie filosofico-
stiintifica a materialismului si au aruncat la o parte suprapunerile lui
idealists, religioase si etice" 14).
Aceeasi atitudine critica fats de mostenirea trecutului Lenin a
educat-o in partidul nostru 5i fat5 de constructia culturala, economics,
militara. Lenin invata: Trebue sa se is toata stiinta, technica,
toate cunostintele, arta. Fara aceasta noi nu putem sa construim viata
ocietatii comitniste. Si aceasta stiinta, technica, arta este in mainile
specialistilor si in capetele tor... sub conducerea proletariatului noi tre-
bue sa obligam pe specialistii burghezi sa construiasca cladirea noastra.
lath ceeace este greu, si iata in ce se afla garantia victoriei !" 15).
Mai mult, a aparut ca problema directs reeducarea purtatorilor
conceptiei burgheze despre lume, transformarea for in partizani con-
stionti ai noii organizart sociale. 0 astfel de problema a pus Lenin in
fata comunistilor, in special in fata conducatorlior G.O.E.L.R.O.: Sar-
cina comunistilor in interiorul Goelro"-ului este sa comande mai pu-
tin, mai exact, sa nu comande deloc, si sa trateze pe specialistii stiin-
tei si technicii (ei sunt in majoritatea cazurilor In mod inevitabil
hraniti cu conceptia burghez5 despre lume si deprinderi burgheze"
cum spune programul Partidului Comunist Rus) In mod extraordinar
de prudent si de abil, invatand dela ei si ajutandu-i sa-si largeasc5 ori-
zontul, plecand dela cuceririle si datele stiintei corespunzatoare, tinand
minte ca inginerul ajunge la acceptarea comunismului, nu asa cum
a ajuns propagandistul care a lucrat subteran, omul cu litere, ci prin
datele stiintei lui, ca in felul tut ajunge la acceptarea comunismulul
agronomul, in felul lui silvicultorul s. a. m. d." 16)
Rezurnam. Cand partizanii noului critica vechiul din pozitii
12) Lenin, Opere, vol. XVI, pag. 350.
13) Lenin, Caiete filosofice, pag. 249.
14) I. Stalin, Problemele leninismului, pag. 536 (in trad. romaneasc5 Edit.
PCR, pag. 663).
15) Lenin, Opere, vol. XXIV, pag. 65, 66.
16) Lenin, Opere, vol. XXVI, pag. 173.
76 B. D. KEIDROV
M.

dialectice, juste, ei nuarunc5 vechiul in intregime, ci retin tot

ceeace se afla de pret, pasiv in el, desvoltand ceeace este de pret
mai departe, impingandu-1 Inainte. Pentru aceasta se cere flexibi-
litate si prudent5 la analizarea motenirii vechiului. Ins ceeace este
de pret se capata nu ca ceva dat, nu in mod mecanic, ci in mod critic,
pe calea unei respingeri hot5rite a oricarei rezistente din partea ve-
chiului, a oricarei tendinte de restgurare a vechiului. Pentru aceasta
se cere critics ascutit5 si vigilent5, dat fiind c5 altfel impreuna cu lu-
crurile de prej poate fi ,preluat neobservat dela vechi tendintele lui
reactionare.
Asadar, criticarea vechiului este descoperirea 1 extirparea radi-
cals a ceeace este eactionar in el i, In acela timp, prelucrarea ra-
dicals i insuirea a ceeace este de pret in el.
Acestea sunt dou5 laturi ale unei sarcini, doua conditii de reali-
zare a ei. A le realiza inseamn5 a critica vechiul din pozitii dialec-
Lice juste.

3. CRITICA SI AUTOCRITICA, CALE DE AFIRMARE

PE BAZA DE LEGE A NOULUI IN U. R. S. S.
Scopul principal al criticii care se face la not in ap5rarea a ceeace
este nou, const5 in a deschide drum noului in viata, in a Inlesni afir-
marea si desvoltarea lui. Deaceea o astfel de critics caut5 s'a sfarme
rezistenta vechiului, ins face aceasta in asa fel ca s5 retina dela ve-
chiu tot ce poate s fie folositor pentru nou si trebue s fie p5strat in
interesul noului. In ceeace priveste noul, sarcina unei astfel de critici
const5 in a c5uta vl5starele noului, s5, le sustin5 in tot felul, s5 arate
imporfanta for din punctul de vedere al desvoltarii progresive ap5ran-
du-le in mod constient si consecvent de tot felul de tentative din par-
tea vechiului, care deocamdat5 mai st5paneste in viata, in societate
sau in gandire; pe scurt, cea mai importanta sarcina a unei astfel de
critici consta in a deschide drumul in viata noului. Aceasta este cea
mai important sarcina a criticii noastre, sovietice.
Acela care respinge numai vechiul ,crezand c5 numai prin acea-
sta, el asigur5 in mod automat calea noului, face o parte din lucru.
Parafrazand cuvintele lui Lenin, se poate spune: din vechiul d5ramat
nu vei fi s5tul. Acela care vrea s5 fie cu toate armele criticii trebue
in primul rand s5 posede simtul noului, acea calitate pretioas5 care
permite g5sirea, ap5rarea si cultivarea noului in viata, In stiintA, In
constiinta oamenilor. Criticul lipsit de simtul noului nu are in fond
dreptul moral la critics. Gandind c5 critica const5 numai in a Injura
mai tare pe cineva, fie chiar pe merit, un astfel de critic trivializeaz5
rostul criticii sovietice; el se ocup5 deobicei cu aceea c5 d5 tot felul
de epitete lucr5rilor criticate, far5 a-si da osteneala cu o analiz5 to
for dialectic5, cu adev5rat stiintific5. Lucrul cel mai periculos este ca
un astfel de critic este gata cateodat5 el insusi s5 calce In picioare
vl5starele noului acolo unde ele sunt Inca cu totul slabe, cand ele d'a-
 IMPORTANTA CRITICII $1 AUTOCPITICII
77

l is incep sa -si croiasca drum in viat5, vialand normele si traditiile

stabilite, deocamdata general acceptate, dar care sunt deja Invechite.
Criticul lipsit de simtul noului, crede ca apara ceeace-i Inaintat, nou
in cazul and aphrh conceptiile acum dominante in toate particulari-
tatile lor, pans la ultima Merl, cu toate c5 unele din aceste particula-
rithti ar fi putut deja s5 se invecheasch, pierzand dreptul la viat5.
Si, ceeace este cu deosebire curios, un astfel de critic nu se cla
inapoi de a declara c5 del lupta impotriva tratarii formale, dogmatice,
impotriva scolasticismului si a dogmaticii, adich impotriva unui lucru,
de f apt, al c5rui exponent este el insusi.
Gandirea critica rush a secolului trecut a arhtat exemple pre-
tioase de critics intru aphrarea noului. Marii materialisti rusi, f ilo-
sofii sec. XIX, fiind democrati revolutionari, vedeau una din sarci-
nile cele mai importante ale for in aceea ca, cu ajutorul publicisticii
si criticii literare, se descopere pi sa sustie in toate felurile vl5starele
ideilor pi fortelor sociale progresive, noi, in conditiile Rusiei tariste.
Ei vedeau sarcina criticii nu numai in a biciui pe feudali cu ideo-
logia for reactionara, dar pi in a prinde fiecare scanteie nou5 in lite-
ratura rush, fiecare gand proaspat la scriitorii rusi, in a arhta in-
semnatatea lui, in a duce senzul lui 'Ana la cercul larg at cititorilor
si chiar prin aceasta in a-1 afirma in constiinta partii Inaintate ale
societhtii ruse de atunci, pe scurt in a deschide drum in viata
noului, progresivului. Sub un astfel de unghiu sunt scrise vestitele
articole critice ale lui Belinski despre Punkin pi Lermontov si neo-
bisnuit de limpedele articole ale lui Dobroliubov despre Furtuna" lui
Ostrovki, intitulat5 O raze de luminh in imperiul intunericului". Sh
fach in asa fel ca lumina noului sa nu se stingh, ca ea s5 ajungh pana
in cele mai intunecate colturi ale vechii Rusii iobage, era sarcina
cea mai importanth a publicisticii st criticii ruse din timpul tarismului.
Sarcina de a curhta drumul noului, de a-I prinde si a-i deschide
drumul, la noi in U.R.S.S. s'a pus intr'un grad infinit mai mare si
intr'altfel, intr'un mod calitativ deosebit. In fiecare zi, se poate spune
to fiecare ceas, mare nostru popor-creator, popor-novator da noi
exemple de forme si de chi de constructie a nouii vieti sociale, neva-
zute inch nicaieri in lume. Critic' lot sovietici be revine sarcina sa con-
tribue in toate felurile la cel mai mai-et proces din istoriai omenirii, al
nasterii societhtii noi, comuniste, sa caute noul (nici nu trebue sa fie
chutat : noul este in jurul nostru, sa fie numai ochi sa -1 vadh), sa -I
prindh de peste tot unde incepe sa -si deschide drum in viata, sa -i a-
jute s creasch pi sa se desvolte.
Critica pi autocritica ii trebue poporului nostru ca aerul. Prin
ele si cu ajutorul for noul in societatea sovietici doboarh vechiul si
isi deschide drumu Tovarhsul Stalin ne Invath cum trebue sa fie
critica pt autocritica sovietici, cum trebue s5 se comporte ea din
pozitiile noului, in aphrarea noului, I interesul noului. Ca model
stralucit de astfel de critica st autocritica, deschizhtoare de drum
noului, poate sa serveasch aprecierea miscarii stahanoviste data in
78 B.34". KEDROV

cuvantarea tovar5sului Stalin la prima Conferinta unional5 a staha-

novistilor. Toata aceasta cuvantare dela inceput pans la sfarsit este
patruns5 de o singura idee sa arate Insemn5tatea noului pe care
itpoarta in sine miscarea stahonovista, sa deschida acestui nou dru-
mul in viata, sa sfarme rezistenta vechiului care se gra Inca In
constiinta unor specialisti st administratori sovietici si Impiedic5 noul
sa se int5reasc5 in vata. Vorbind despre ridicarea tehnico-culturala
a clasei muncitoare, care este necesara pentru a Incepe trecerea de
la socialism la comunism, tovar5sul Stalin subliniaza : Miscarea sta-
hanovista este, din acest punct de vedere, semnificativa, pentru ea
poart5 in sine primii germeni ai unui astfel de avant cultural-tehnic
al clasei muncitoare din Cara noastra... Oare nu este limpede c5 sta-
hanovistii sunt novatori in industria noastra, ca miscarea stahano-
vista reprezinta viitorul industriei noastre, ca ea confine in sine sam-
burele avantului cultural-technic de maine al clasei muncitoare, ca
ea ne deschide acea cale pe care se pot dobandi acele Inalte inde-
xuri de productivitate a muncii,, de care este nevoie pentru a trece
dela socialism la comunism $i pentru a lichida conttastul dintre munca
intelectual5 si cea fizica ?"17).
Descoperind Insemn5tatea istorica a misc5rii stahanoviste, care
poart5 in sine germenii noilor relatii sociale comuniste, tovar5sul Sta-
lin Indeplineste cu o perspicacitate imensa, cu un maret simt al nou-
lui, sarcina de critics creatoare fat5 de fenomenul care numai ce se
nascuse in viata noastra sovietica. Tovarasul Stalin arata ca oamenii
care se pronunt5 impotriva misc5rii stahanoviste s'au rupt de viata,
de practic5 si ap5r5 ceeace de mult s'a invechit.
Critica stalinist5 I i Indreapta ascutisul Inainte, spre viitor : ca
asigura rapida si libera desvoltare a noului, descopera sensul ei din
punctul de vedere al perspectivelor istorice de desvoltare a socNatii
noastre, ea este, tntr'un cuvant, acea critics care prinde noul si-1
ajuta sa -$i croiasca drum in viata.
Criticii sovietici trebue sa Invete dela tovarasul Stalin cum tre-
bue Inteles pi apreciat evenimentul ce se Intampla In jurul nostru,
cum t(rebue precizata atitudinea fata de el, cum trebue perceputa in
mod critic viata, vazandu-si sarcina In a Inlesni victoria noului, pro-
gresivului, pe care 11 naste in U.R.S.S. isvorul nesecat al creatiunii
poulare.
Vorbind despre miscarea stahanovista, trebue subliniat cu toata
puterea ca lupta dintre vechi 5f nou s'a desfasurat aici In interiorul
societatii noastre sovietice din punct de vedere moralo-politic unitare
(daca se exclude clica de tradatori-dusmani constienti ai socialismu-
lui). Vechile norme de productie, formele invechite de organizare a
muncii au fost stabilite la timpul for de catre not Insine $i au fost
respectate in modul cel mai sever pentruca au inlesnit desvoltarea
17) I. Stalin, Problemele leninismului, pag. 496 (in limba romans Edit.
PCR, pag. 614, 615).
 IMPORTANTA CRITICII nI AUTOCRITICII
79

vietii in U.R.S.S. Dar cu timpul, aceste norme si forme de organizare

s'au invechit. Ele au Post supuse unei sfaram5ri hotarite din partea oa-
menilor noi sovietici, a novatorilor in productie, a stahanovistilor.
Stahanovistii au supus criticii si negarii normele si formele de orga-
nizare a muncii anteroare, ca trite deajuns, ca Invechite. Stahano-
vistii au supus criticii si negarii norniale si forme de or-
ganizare a muncii anterioare, ca traite deajuns, ca invechite. Sta-
hanovistii erau oameni sovietici. Dar si aceia care au intampinat cu
temere noua miscare si ateodata i se Impotriveau activ, autand sa
opreasc5 desvoltarea ei, erau deasemenea oameni sovietici. Dar ace-
stia erau conservatori, rutinari, oameni lipsiti de simtul noului, care
nu intelegeau insemn5tatea lui. Astfel de oameni se gAsesc In socie-
tatea noastr5, ei sunt purtatorii vii ai Inclinatiunii spre traditiile vechi,
personificatori ai atasamentului fat5 de ceeace a si Inceput sa se in-
vecheasca dar mai sta inc a solid in constiinta oamenilor nostri, in
viata noastr5 socials. Ei se deprind, se obisnuesc cu ceeace exists si
se Impotrivesc atunci and aceasta, ca urmare a invechirii, Incepe
sa fie supus5 d5ram5irii. Caracterizand in aceasta privinta vechile
cadre, tovarasul Stalin a spus in raportul de la conferinta XVIII a
partidului ,,...la o parte din vechile cadre exists ateodata inclinarea
de a privi cu Inc5p5tAnare in trecut, de a se impotmoli in vechi si de
a nu observa noul in viat5"118). Acestia sunt oameni sovietici, dar
care au un neajuns foarte serios si periculos pierderea simtului a
ceeace este nou. In interiorul societatii noastre unitare apare si se
desf5soar5 o lupta Intre ceeace este vechi si ceeace este nou la oa-
menii sovietici, dintre care unii apara ceeace este nou, altii ceeace
este vechiu. Aceasta lupt5 este cu totul legala ; intrucat societatea
noastr5 se desvolta, avanseaza, In ea neIncetat se creaza elemente
noi, care imping afara din viata, din constiinta oamenilor sovietici
ceeace s'a ar5tat Inc .5 de curand solid, nou si Inaintat.
Societatea sovietici, invingand rezistenta vechiului la o parte
din membrii ei si deschiand drum noului, face aceasta pe calea auto-
criticii, indreptat5 asupra revizuirii formelor care s'au Invechit gi care
se Invechesc si a laturilor vietii noastre sociale, politice, econornice
si culturale. Autocritica apare deci ca o forma deosebita de lupt5 !n
tre vechiu si nou In interiorul societatii noastre ; dar dat fihd c5
lupta dintre vechiu si ,nou este isvorul oric5rei desvolt5ri, este forta
motrice a ei, autocritica se manifest5 ca forts motrice a desvolt5rii
societatii noastre. Asupra acestei circumstance a ar5tat tovar5sul Sta-
lin Inc 5 in anul 1928, sand a pus chestiunea in fats comunistilor : Nu
este oare lirnpede, tovarasi, ca autocritica trebuie s5 fie una din cele
mai serioase forte care misc5 Inainte desvoltarea noastr5 ?"10).
Este regretabil ca filosofii-profesionisti ai nostri, in special aceia
dintre ei care dupa propria for m5rturisire rumega vechea rumeg5-
18)1. Stalin, Problemele leninismului, pag. 596.
19) Lenin si Stalin despre organizarea de partid, vol. II, pag. 490.
8o B. 15: KEDROV

tur5", nu au inv5tat aceasta Inteleapta indicatie stalinista si !Jana In

ultimul timp nu s'au ocupat cu prelucrarea creatoare a chestiunii
criticii si autocriticii ca forta motrice a desvoltarii societatii sovietice,
nu au studiat specificul contrazicerii dintre vechiu si nou' care este
in vigoare In interiorul societatii noastre $i se rezolv5 pe calea criticii
$i autocriticii. Cauza acestui lucru consta in lasitatea teoretic5 a fi-
losofilor In frica for de a purcede la prelucrarea noilor probleme care
cer o mare responsabilitate la rezolvirea lor. Se caut5 cat mai linitit
$i mai dup5 deprindere s5 se rumege vechea rumegitura.
Tovar5sul Jdanov In mod cu totul just a adus filosofilor nostri
profesionisti invinuirea ca, din lasitate, nu vor s scrie despre con-
trazicerile societatii socialiste, nu vor s5 arate si sa generalizeze in
mod filosofic fenomenuj pe care partidul nostru Inca de molt I-a des-
coperit si I-a pus In serviciul socialismului, acea form5 specials de
descoperire $i de invingere a acestor contraziceri, acea forma spe-
cial5 de lupta Intre vechiu si nou din societatea noastra, care poarta,
numirea de critics si autocritic5.Concretizand tezele tovarasului Sta-
lin referitoare la caracteristica metodei dialectice marxiste, la carat,
teristica contrazicerilor dialectice, la dialectica luptei dintre vechiu si
nou $i, in special, la autocritica ca. fort5 motrice a desvoltarii soc:ie-
tatii sovietice, tovarasul Jdanov a spus : In societatea sovietica unde
sunt lichidate clasele antagoniste, lupta dintre ceeace este vechiu si
ceeace e nou, $i deci desvoltarea de la inferior' la superior nu se pro-
duce sub forma de lupt5 dintre clasele antagoniste, sub forma de cata-
clisme, cum se petrece sub regimul capitalist, ci sub forma criticii si-
autocriticii, care constitue forta motrice adev5rata a desvoltarii noa-
stre, o arms puternica In mainile partidului. Aceasta este desigur o
nou5 form5 a mi$c5rii, un nou tip al desvoltarii, o nou5 lege dialec-
tica." 20).
Aceasta este importanta criticii $i autocriticii sovietice, acesta
este locul for in societatea noastr5, care se desvolta in mod dialectic
prin contraziceri, prin lupta dintre nou $i vechi. Aceasta este legali-
tatea dialectic5, conform careia noul In viata si constiinta oamenilor-
sovietici se afirm5 si triumf5 prin critics $1 autocritica.
4. ABSEN'fA UNEI VERITABILE CRITIC! $1 AUTOCRI-
TICI IN STIINTA BURGHEZA.
CONSERVATISM $1 DOGMATICA
In societatea capitalists, unde clasele stapanitoare propovaduesc.
rasboiul tuturor impotriva tuturor (bellum omnium contra omnes
proclamat de Hobbes), nu este loc pentru critics si autocritica ca
forta motrice creatoare a desvolt5rii societatii. De ce fel rie ciitica
si autocritica veritabil5 poate s5 fie vorba cand ideologii burgheziei,.
20) Problemele de filosofie", Nr. 1, 1947, pag. 270 (in brosura romaneasca
p. 4809).
 IMPORTANTA CRITICII $1 AuTocRincil 81

ridicand in slava legile de lup aie capitalismultii, anunt5: homo ho-

mini lupus". Natural CA toata aceasta ideologie de lup alimenteaLA in
mod organic si stiinta in societatea burghez5, punand asupra desvol-
tarii ei pecetea ei nestearsa.
$tiinta burgheza, chiar in timpurile cele mai bune ae desvol-
tArii ei, a fost patruns5 de la un capat la altul de dogmatism si con-
servatism. Critica veritabil5 si, mai ales, autocritica niciodata nail e5-
patat o r5spandire larga in mijlocul savantilor burghezi
Ace le elemente de critica pe care le descoperim in i.storia stiintei
burgheze au principialmente calitativ un alt caracter dec:it ceeace
este caracteristic pentru stiinta noastra sovietica ; element.2le de cri-
tica din stiinta burvheza se deosebesc in mod radical de critica an-
tocritica creatoare, cu adev5rat stiintific5, proprie stiintei proletare si
care mica stiinta noastra inainte.
Pentru a intelege mai profund aceasta deosebire radicals intre
stiinta burgbeza gi stiinta marxisto-leninist5. sa examin5m mai in am5-
nunt ce rol joaca critica si autocritica in procesul de aparitie $i de
desvoltare a noilor idei si teorii stiintiffce. La inceput ceeace este nou,
natural, apare numai In forma embrionar5, de exemplu se naste sub
forma unei anumite presiuni. Ideile si teoriile vechi, pang atunci domi-
lovituri distrug5toare in locurile vulnerabile ale vechiului, aparatorii
lui vechiul incepe atacul Impotriva noului, incearc5 s5-1 inabuse chiar
in embrion, duce impotriva lui adesea o hipt5 foarte inversunata sub
forma unei critici aspre. Cu ajutorul criticii partizanii vechiului des-
cop5r locurile slabe, vulnerabile in conceptiile noi, nedesvoltate, care
nu s'au copt Inca gi dau lovituri in aceste locuri cu ajutorul aceieasi
critici.
Cum reactioneaza ap5ratorii st introducAtorii noului la aceasta
criticare a vederilor lor, f5cut5 din pozitiile conceptiilor dominante, care
s'au fortificat dinainte ? Ei raspund criticii prin critics. Cu ajutorul
acestei arme ei la randul for caut5 locurile vulnerabile in -conceptiile
invechite, descopar contrazicerea dintre ele $i faptele noi, crescanda
for r5manere in urma dela nivelul real al desvolt5rii stiintei; and
lovituri distrugAtoare in locurile vulnerabile ale vechiului, ap5r5torii
noului tree de la ap5rare la atac, la directa rasturnare a conceptillor
vechi. $i, cum stiinta se misca constant inainte, r5manerea in urma a
vechilor conceptii nu se micsoreaza cu timpul, ci creste in mod cons-
tant ; inseamna ca in mod constant creste numarul locurilor vulnera-
bile in care partizanii noilor conceptii pot da lovituri din ce in ce mai
distrug5toare, pang cand constructia vechilor conceptii se d5rama de-
f initiv.
Dar rolul criticii In desvoltarea noului nu se limiteaza prin aceea
c cu ajutorul acestei arme noul da lovituri de raspuns vechiului, si
inc5 lovituri mai tari deck vechiul este in stare s5 le dea noului. Ro-
lul criticii consta $i in aceea c, sesizand criticarea conceptiilor sale,
hind atenta la aceasta critics, daca ea, se'ntelege, are un caracter se-
rios, ap5r5torii noului mita gi gasese argumente complimentare in
82 B. IN. KEDROV

favoarea lor, descopar fapte not care confirms din ce in ce mai cu

temei conceptiile aparate de ei ; cu aceasta locurile slabe, descoperite
in mersul criticarii de la Inceput a variantei Inca nepedeplin coapte
a noilor idei, sunt indepartate, lacunele sunt umplute, treptat construe-
tia se des5varseste ; prin aceasta noul se int5reste si se desvolta, insa
nu dintrodat5, ci pe calea imbunatatirii si precizarii mai departe a noi-
lor conceptii aparate.
Aici se arata in fata noastra si actiunea pozitiva a conceptiilor cri-
Lice cu care partizanii vechiului "intampina noul in stiint5. Dac5 n'ar
exista aceasta contracritica in calea noului, nu ar exista nici suficiente
stimul5ri pentru desvoltarea lui mai departe ; pentruca atunci s'ar fi
putut fixa imediat dup5 aparitia lor la lumina* orice fel de conceptii,
cele mai necoapte, mai neformate, mai putin fondate. Imprejurarea ca
noul trebuie sa -$i cucereasca locul sub soare,.c5 in mod automat el
nu poate sa se int5reasca nici in viata, nici in constiint5, c5 el trebue
s parcurga adesea un drum destul de spinos spre victorie, toate
acestea calesc noua conceptie, pe apar5torii ei fgcand ca noul s5 tre-
buiasc5 in mod constant s se desvolte, sa trebulasca s se elibereze
pe sine insusi de formele sale initiale necoapte ; pentruca atata timp
cat noul exista in forma embrionara, nedesvoltat5, el adesea nu este
inc5 in stare sa sfarme definitiv rezistenta vechiului. Critica, indrep-
tat5 impotriva noului din pozitiile vechiului, favorizeaz5, asadar, des-
voltarea noului, intrucat ea loveste in partile lui slabe. Aceast5 critica
joaca rolul unui fel de indicator care arata in ce locuri noile conceptii
au ramas inc a insuficient lucrate, prin urmare incotro trebue s5-si in-
drepte, atentia partizanii lor.
Reexaminandu-si tezele initiale care suns inca insuficient de 'con-
ving5tor, inibunatatindu-le, ap5rAtorii noului iii indreapta critica lor nu
numai In afara, asupra adversarilor, asupra partizanilor vechilor con-
ceptii, dar si asupra lor insusi ; intrun astfel de caz critica cap5t5 for-
ma de autocritica.
In cazul cel mai simplu autocritica inseamn5 aptitudinea de a in-
telege si se tine seams de critica din laturile care desvalue insuficien-
tele $i locurile slabe in conceptia corespunzatoare. Aici stimulul auto-
criticii se mai afla in afar5 ; autocritica este provocati nu de o nevoie
interna, organica, de a-si reexamnia conceptiile proprii, deja invechite,
ci de necesitatea autoap5rarii de arma criticii, indreptata Impotriva noi-
lor conceptii din partea adversarilor lor. De regula, savantii burgheji
nu merg mai departe de aceasta forma embrionara de autocritica. Au-
tocritica are in stiinta burgheza un caracter episodic si actioneaz5 tem-
porar, dela caz la caz ; scopul unei astfel de autocritici foarte, foarte
limitate este sa inlesneasc5 desvoltarea noilor conceptii Intr'atata, in-
cat ele s poat5 s5 inlocuiasc5 vechile conceptii si sa ocupe pozitia
dominant5 in stiint5. Cand acest scop este atins, aparatorii noilor con-
ceptii care au devenit acum dominante, se transforms in apologetii
lor : atitudinea critica fat5 de propriile lor 'teze este inlocuit5 de dog-
matism, conservatism, de dorinta de a fixa pentru vecinicie concep-
 /MPORTANVA CIUTLell $2 ALITOCRITICl/ 83

tiile lor in aspectul in care ele au repurtat victoria, asupra conceptiilor

precedente. Deaceea, deobiceiu, in stiinta burghezaorice gust de auto-
critica inceteazO imediat ce conceptiile apArate se afirma definitiv si
devin general acceptate.
Se poate zice ca, in conditiile societOtii burgheze, activitatea crea-
toare, progresiv5, a mintii savantului este limitata de un cadru extrem
de frigust tocmai pentruca ei nu-i este proprie in mod organic calea
autocriticii ; pe calea aceasta ea se angajeaza plec5nd nu dintr'o ne-
cesitate interns, dintr'o nevoe internA,.ci numai fiind silita la aceasta
la inceputul desvolfOrii conceptiilor aparate de ea. Inflorirea si trium-
ful acestor conceptii devin in mod inevitabil punctul de pleoare at ves-
tejirii, al opririi desvolt5rii lor, intrucat cade necesitatea de autocri-
tica, de Imbun5t5tire constants prin autocritica a tezelor lor. Atentia
principals este incordat5 acum la aceea ca sa se Thistreze pozitia do-
minants a conceptiilor proprii, ca acestea s fie dogmatizate : vechiul
r5sturnat nu mai este periculos ; pericolul poate veni numai din par-
tea vre-unor conceptii mai noi,impotriva cOrora se si mobilizeaza acum
toate fortele acelora care inc 5 nu de mult s'au Tidicat drept apOrAtori
ai noului. Ceeace a fost candva nou, a devenit acum dominant, s'a
transformat in dogma si, lipsit de stimulul de desvoltare (aptitudinea
de autocritica), a inceput singur s se invecheas-fa, sa se transforme
in vechi, sa se manifeste intr'un rol principialmen Le altul decal s'a ma-
nifestat la inceputul desvoltkii sale.
Acesta este, in trasaturi generale, drumul luptei dintre vechiu si
nou in cadrul stiintei burgheze, acesta este, prin urmare, drumul ei de
desvoltare.
Acest drum este marcat prin dominatia dogmatismului si conser-
vatismului in gandirea stiintifica. Numai in timpurile cele mai bune ale
desvolt5rii sale, stiinta burgheza s'a InAltat In domeniul stiintei naturii
pan5 la unele straluciri ale criticii creatoare, care s'a schimbat imediat
dupa aceea inteo gandire stiintifica amortita si impietrita.
Drept exemplu at celor spuse poate sa serveasca istoria aparitiei
si triumfului teoriei atomice in chimie. La sfarsitul sec. XVIII in stiinta"
dominau conceptiile dupa care procesele chimice si fizice au loc nRin-
cetat. Diferite substante parca G'ar disolva" una pe alta in orice pro-
portie. La fel cum se poate disolva Intr'un pahar cu apa 1 gr. de za-
har sau 2 gr. sau orice cantitate intermediar5, tot asa in atmosfera de
aer se poate ,,,disolva ' I gr. de ap5 say 2 gr.sau orice cantitate inter-
mediary din ea. Analogia mergea mai departe : la fel dupa cum zaha-
rul poate s satureze" apa, dup5 care disolvarea mai departe Inca-
teaza (se formeaza o solutie saturatO), tot asa si vaporii de ap5 pot sa
satureze" atmosfera, dupa care Inceteaz5 evaporarea mai departe a
apei (se capOta vapori saturati'). Chimistii francezi in frunte cu Bert-
hollet au elaborat teoria chimic5 a disolvkii", care explica procesul
evaporkii apei in felul urmator: Intre apO si aer exists o afinitate
deosebitO, niste forte de atractie deosebite. Aerul atrage spre el apa si
o disolva In el asa cum apa disolva zah5rul. Aceasta era dela un cap
 ft. IM-KEDikOV
g4

la altul o teorie metafizicA ea a fost construita pe baza vechilor con-

ceptii, conform carora fiecare fenomen necunoscut era explicat cu aju-
torul unei forte" deosebite sau al unei substante deosebite, inven-
tata anume pentru aplicarea in cazul dat.
Impotriva acestor conceptii metaflzice, vechi, s'a ridicat hot5rit
Dalton. De la inceput el a dat o explicatie nou5,' principialmente deo,se-
bit5, care se reducea la aceea ca evaporarea apei nu este deloc disol-
varea ei in aer, ci ruperea particulelor ei dela suprafata lichidului gi
trecerea for in stare de vapori. Pentru aceasta nu este deloc necesar
prezenta aerului. In spatiul Fara de aer (unde nu poate fi niciun fel de
disolvare") procesul trebue sa aibe loc in acelas fel ca si in atmos-
fer5. Aceasta a confirmat-o Dalton in mod experimental. Faptul a lost
stabilit: el urma sa fi explicat. La inceput Dalton a dat o explicatie
cu totul nesatisfadtoare : el a presupus ca intre particulele fiec5rui fel
de substant5 exists niste forte resping5toare speciale, care actioneaz5
numai intre aceste particule Si nu depind deloc de particulele de alt fel.
Explicatia a fost in mod evident fortatg ; ea a intAmpinat o r.ritic5
hot5rit5 din partea lui 13erthollet si a partizanilor lui. Critica a avut o
influents positiva asupra lui Daltonel a v5zut ca ipoteza lui este Inc5
foarte putin coapt5 si a inceput s caute calea pentru precizarea ei,
pentru inlAturarea defectelor ei. Prin aceasta el a pit pe calea auto-
criticii. El a p5strat baza conceptiilor lui ; el a continuat s constdere
c5 evaporarea este conditionat5 de miscarea atomilor, care se resping
urAul pe altul ; dar Inchipuit un nou mecanism al procesului res-
pingerea atomilor este provocat5 de c51dura. Dar din nou s'au ivit
obiectiuni, dat fiind ca nu era clar in ce mod una si aceeasi caldur5
face ca atomii de acelas fel s5 se reSping5 unul pe altul, iar atomii di-
feriti nu. La aceste obiectiuni critice Dalton a r5spuns prin o preci-
zare mai departe a teoriei sale. El a emis ipoteze ca particulele. au o
marime (volum)deosebita si c5 particulele mai mici se scurg" in spa-
tiile dintre cele mai mari ca apa printre pietre. Pentruca sa verifice
aceasta ipotez5 in mod experimental Dalton a inceput sa caute mijlo-
cul de determinare a volumului" .relativ al particulelor ; calculele au
aratat ca pentru aceasta este necesar ss se imparts volumul total al
gazului la numarul de. particule. S'a pus problema ca sa se g5seasc5
numarul relativ de particule. Pentru aceasta trebuia sa se impart5
greutatea total5 a gazului la greutatea relativ5 a particulelor. Cgut5..
rile acestea din urma I'au dus pe Dalton la descoperirea greufatilor
atomice si la legea raporturilor multiple, si prin aceasta la elaborarea
atomisticii chimice. Aceasta a fost una d:n cele mai mari descoperiri
in chimia sec. XIX ; in urma ea a fost must apreciata de catre Engels
din pozitiile materialismului dialectic. Pentru not este important acuin
'faptul ca ea a fost f5cut5 sub influenta direct5 a crit:cii, care 1 -a silit
pe Dalton sa-si desvolte din ce In ce mai departe ideile sale in c5utarea
de argumente mai grele in folosul noilor idei atomiste.
Insa indat5 ce descoperirile lui Dalton au c5p5tat recunoaVere
larga (ele au capatat aproape dintrodata pozitia dominant5 in chimie),'
 1MPORTANTA =Tien. al AUTOCRITIO11 85

Dalton a pierdut aptitudinea de a elibera ideia lui de baza de insoficin

telessi mntrazicerile directe ce se aflau in ea. Conceptiile lui, imediat
dup5 ce au c5p5tat o recunoastere aproape general5, au inceput s5 se
invecheasc5.
Not le descoperiri in chimie f5cute de Gay-Lussac, care au dus la
stabijirea unei not teorii atomo-moleculare, ale c5ref baze incepuser5 a
fi stabilite Inca de catre Lomonosov, au fost intampinate de Dalton in
mod pronuntat ncgativ. Dalton, care cu cativa ani inainte aparase noul
in tupta impotriva vechiului 5i Impinsese inainte ideile sale, acorn 'a
intQrs cu spatele fat5 de desvoltarea stiintei si continua sa persiste
asupra a ceeace inainte era nou, iar acuma devenise vechi ; a persista
in aceasta inseamna a merge nu inainte, ci inapoi.
Aceeasi situatie s'a treat 5i la alti reprezentanti proeminenti ai
vechii stiinte burgheze. Contrazicerile cu care n'a fost in stare sa se
iupte Dalton, a incercat sa le rezolve contemporanul lui, Berzelius.
Berzelius a examinat in mod critic doctrina daltonian5 a atomlior si a
lost:in stare sa o impreuneze cu descoperirea lui Gay-Lussac. Dar mai
departe de aceasta Berzelius n'a mers. El n'a priceput teoria molecu-
lara si s'a oprit la jum5tatea drumului. In schimb el a reusit sa extind5
legea raporturilor multiple descoperita de Dalton asupra compositor or-
ganici. Acesta a fost in mare eveniment in stiinta acelui time, dat tiind
c5 a aratat ca substantele de origin5 organic5 se supun acelorasi bgi
generale ale naturii ca si substantele cu caracter neorganic..Prin acea-
sta, prapastia existents In inchipuirile savantilor intre riatura vie si
cea moarta a inceput s umple. Ins5 la fel ca si Dalton, Berzelius s'a
oprit la cele la care a ajuns Si s'a dovedit incapabil de a merge mai
departe la pas cu desvoltarea stiintei.
Cu toate ca in al doilea siert al sec. XIX a fost descoperit carac-
teruj. specific al compusilor organici, Berzelius a continuat sa fac5 in-
cercari inutile de a ajusta cu orice pret chimia organic5 in cea anor-
ganic5, de a inghesui legalitate mai complex5 a compositor organici in
cadrul stramt al teoriei lui electrochimice, dualiste", care se anlicA
la s'aruri aciz'i si haze adica la obiectul chimiei anorganice. Impotrivin-
du-se pAtrunderii in chimie a noilor conceptii si apgrand cu inc5p5ta-
flare conceptiite sale Invechite, in special teoria radicalitor Berzelius
a franat in gradul cel mai puternic desvoltarea stiintei chimice.
Teoria lui Berzelius a fost criticat5 intr'un mod deosebit de hotarit
de catre Gerard, care a respins ideia naturii electropolare, duble, a
compositor chimici. Noul, pe care l'a ap5rat Gerard, a fost ideea uni-
tatii particulelor de substant5 ; in baza unei astfel de idei a aparut teo-
ria nou5.unitara", atomo-molecular5, care a dat in Mud pe la mij-
locul sec. XIX teoria veche, dualists" a lui Berzelius. Aceasta a lost o
adev5rat5 revolutie in chjmie. Sub fructuoasa ei influent5 s'a g5sit fa-
narul Mendeleev. Sprijinindu-se pe teoria molecular5 unitary a lui Ge-
rard si pe greutgile atomice ale elementelor deduse cu ajutorul ei,
Mendeleev a ajuns la una din cele mai m5rete descoperiri din chimie,
la legea periodic5 a elementelor chimice. La baza acestei descoperiri
86 B. KEDROV

se afla ideia ca propretatile elementelor depind de masa lor, de greu-

tatea lor atomics. Dar si Mendeleev, cu tot geniul lui, nu a sdpat
de soarta tuturor savantilor burghezi : el s'a oprit la succesul repurtat;
mai tarziu, cand desvoltarea stiintei a dus la o noua revolutie in inte-
legerea substantei, Mendeleev s'a ridicat Impotriva noului din pozitiile
conceptiilor lui deja invechite. Revolutia in fizica a desvaluit legatura
profunda dintre fenomenele chimice si cele electrice si a aratat ca la
baza materiel se afla nu numai proprietatile mecanice (massa), cum
presupunea Mendeleev, dar $i proprietatile electrice (indrcatura), a
caror important Mendeleev In mod evident o ignora. Mendeleev nu
a tras stiinta Inapoi spre acele timpuri cand se considera ca progresiv
negarea electrochimismului si recunoasterea teoriei gerardiene. In pre-
fata la ultima ediVe a Bazelor chimiei" Mendeleev scria ca ar dori ca
Irf cartea sa s5 ramaie urme ale modului cum un adept convins al lui
Gerard priveste asupra problemelor de baz5 ale doctrinei elementelor
chimice la inceputul sec. XX" 21).
Mendeleev recunostea mai departe ca cu cat a avut prilejul s5
gandeasca mai mutt asupra naturii elementelor chimice, cu atat mai
puternic se departa de speranta de a ajunge la priceperea dorita a na-
turii lor pe calea studierii fenomenelor electrice pi tuminoase. Numai
ca tot progresul ulterior al fizicii consta tocmai in aceasta pricepere,
respins5 de Mendeleev, a naturii elementelor pe calea stabilirii eon-
structiei electronice a atomilor lor pe` baza teoriei cvantelor de lumina.
S5 rezumam. In privinta locului criticii gi autocriticil in desvolta-
rea lintel burgheze se pot spune urrnatoarAe : la Ineeputul desvol-
t5rii ei, noua conceptie in stiinta burgheza este, caoabila $i nevoita sa
supue criticii (sa nege) conceptiile dominante, dar deja invechite, asu-
pra obiectului dat, care franead progresul mai .departe al stiintei ; in
acest prim stadiu de desvoltare a conceptiilor lor, savantii burghezi pot
65 recurga in mod episodic la autocritica, in scopul tntaririi pozitillor
lor, atata timp cat N,ele Inca n'au devenit dominante ; aici autocritica
se manifest5 numai in embrion si numai ca silita de circurnstlntele
exterioare (de catre critica Indreptata din afara impotriva noilor con-
cent]) dar. pe data ce noua doctrina trece in pozitie dominant5 in
stiinta bureeza, ea inceteaz5 imediat sa mai fie noua, i i pierde tra-
saturile initiale de doctrina Inaintata, se impregneaza repede cu con-
servatism, dogmatism si rutina ; ea Inceteaza de fapt sa se d.svolte
in masura complet5 Si trece la o atitudine ostila fat5 de concept:He mai
not care apar in cursul procesului ulterior al stiintei.
In felul acesta stiinta burgheza, care este in totul stiinta clasei
reactionare care se duce, Imbktraneste la radacina, nemai ajungand sa
infloreasca. Caracterul desvoltarii ei In persoana deosebitilon ei repre-
zentanti parca reneta In mod succint istoria intregii clase a burghe-
ziei fiind revolutionar5, progresiva, la Inceputul desvoltarii ei, ducAnd
lupta impotfiva vechii organiz5ri feudale, negand -o si criticand-o, bur-
) D. 1. Mendeleev, Bazele chiniiei, Vol. I, 1931, prefata, pag. XXXII.
 IMPORTANTA CRITICII $1 AUTOCRITICII 87

ghezia s'a transformat imediat intro clasa reactionard pe data ce ea

a ajuns la dominatia 'politic5. Dupa aceasta tot ceeace era trecut, mort,
in putreziciune, ce a, rnai ramas in societatea omeneasca, a fost pus in
serviciul burgheziei in scopul luptei impotriva noii clase revolutionare,
impotriva proletariatului. Arena criticii burgheze s'a indreptat acum in
intregime impotriva noului, in apararea vechiului ; ea s'a trasformat
intrun obscurantism furios fata de tot ce e nou, inaintat, revolutionar
si intro apologetica neretinuta a tot ce e vechiu, inapolat, reectionar.
Istoria desvoltarii deosebitelor doctrine si teorii in stiin-(6 bur-
gheza, vorbind concret, evolutia spirituala a deosebitelor doctrine bur-
gheze, repeta,In trasaturi generale istoria spirituala a intregii for clase
is fel dup5 cum in lumea organica ontogenia (istoria desvoltarii indivi-
dului) repeta succint filogenia (istoria desvoltarii individului). Ca indi-
cator, care arata cotitura spirituala a savantului burghez dela apararea
pozitiilor reactibnare, serveste directia in care este indreptata critica,
lui : la inceput savantwl incearca sa critice, cu toate ca slab $i incon-
secvent, vechiul din pozitiile noului ; pe urma, cu spume la gura, el
critica noul din pozitiile conceptiilor lui care s'au invechit.
Cotitura brusca a savantului burghez de la elementele de reinoire
si creatie spre conservatismul atrofiat spre dogmatica care inabuse
orice gandire vie, creatoare, pentru stiinta burgheza nu este deloc in-
tamplatoare, ci este o urmare legala, care decurge din insasi natura
de clasa, din rostul social al stiintei in societatea capitalists contem-
porana. In conformitate cu aceasta, rolul criticii in stiinta burgheza
consta nu a inlesni o desvoltare constanta in stiinta, ci in a Inabusi
acest nou, ocrotind inviolabilitatea dofninatiei teoriilor reactionare con-
temporane in tarile reactiunii imperialste.
5. CRITICA VECHIULUI SI CARACTERUL CREATOR
AL MARXISMULUI.
Critica si autocritica i i desvalue in plina masura Insemnatatea nu-
mai in stintasroletara, in marxism. Aici ele devin un instrument In-
trebuintat in mod constient si o parte organic-componenta a progre-
sului stiintific. Inca in tezele asupra lui Feuerbach,, Marx subliniase
Importanta activitatii practic-critice revolutionare".
Critica stiintei vechi, burgheze, din pozitiile materialismului dia-
lectic a fost unul din elementele esentiale ale prelucrarii si desvolt5rii
doctrinei dela primul Inceput al aparitiei ei. In cursul luptei dintre noua
conceptie despre lume, proletara si cea veche, burgheza, au e5it Ina-
inte diferitele laturi ale stiintei filosofice, precum si ale stiintelor soci-
ale si naturale. Criticand din pozitiile dialectice doctrinele burgheze ()s-
tile marxismului, iar in ele critickd si negand vechea stiinta, marxis-
mul a opus totodat5,in fiet,are chestiune punctului de vedere vechi,
burghez, pozitia lui progresiva, principialmente noua. Tocmai cu aju-
torul criticii fondatorii marxismului au deschis drumul dialecticii revo-
lutionare in stiinta. Ironizand incercarea lui Lassale de a expune in mod
88 B. Ml. KEDROV

hegelian economia politic5, Marx scria lui Engels c5 una este ca sa

duci stiinta cu a jutorul criticii pang la un astfel de nivel incat sa poti
sa o expui in mod dialectic, si cu totul alt lucru este ca, avand numai
un indiciu slab al until astfel de sistem, sa-i adaugi un sistem de logic5
abstract, gata" 22).
Invingand rezistenta furibund5 a ap5ratorilor vechilor sisteme fi-
losofice ale idealismului pi metafizicii, marxismul a desvoltat in mod
Inoitor materialismul, intinzandu-1 la toate noile domenii ale cunostintii
intrqiiicandu-1 acolo unae atunci fusese introdus in mod inconsecvent,
cu portite in folosul idealismului. Geniul lui Marx si Engels scria
Lenin, const5 tocmai in aceea ca", in decursul, unei perioade foarte
fungi, aproape jumatate secol, ei au desvoltat materialismul, miscand
inainte o directie fundamental5 in filosofie, neb5tand pasul pe loc cu
repetarea problemelor gnoseologice deja rezolvate, ci au introdus in
mod consecvent, au ar5tat cum trebue introdus acelas materialism
in domeniul stiintelor sociale, m5turand f5r5 mils ca gunoi, ca prostie,
ca vorb5rie emfatic5, pretentioas5, nenum5ratele incerdri de a des-
coperi" o linie noug" in filosofie, de a n5scoci o nod" directie S.
a. m d " 23).
In elaborarea creatoare a marxismului, elementul de critics si ne-
gare a vechilor conceptii a jucat un rol extraordinar de esential. Incte-
p5rtandu-se dela criticarea vechiului, Marx si Engels, ca o contrapu-
nere conceptiilor criticate si negate si-au desvoltat conceptiile for not
si prin aceasta au Impins materialismul inainte. Nu este intampl5tor
deci c5 Inca primele lucr5ri ale lui Marx si Engels reprezentau lucrari
de critics aspra". Arena criticii a fost indreptata impotriva lui Hegel.
(Introducere in critica filosofiei dreptului a lui Hegel" a lui Marx),
Impotriva reprezentantilor filosofiei posthegeliene (Sfanta famine sau
critica criticii critice", Ideologia germana"), impotriva lui Proudon
cu a sa Filosofie a mizeriei" (Mizeria filosofiei" a lui Marx). Ulterior,
critica ce exprima isvorul gi directia elaborarii noilor lucrAri ale mar-
xismului, a fost subliniat5 in ins5si denumirile acestor lucrAri. Astfel
sunt, de exemplu, vestita Introducere la critica economiei politice" a
lui Marx si m5reata lui opera Capitalul", al c5rui subtitlu este Cri-
tica economiei politice". In recensia asupra c5rtii lui Marx, La cri-
tica economiei politice" si in prefata la al doilea volum din Capitalul"
lui Marx, Engels expune in mod amAnuntit prelucrarea critics de ca-
tre Marx nu numai a mostenirii economistiloe burghezi, dar si a' mos-
tenirii filosofice a lui Hegel, a metodei lui filosofice.
Critica acestei metode, recunoaste Engels, a fost o sarcina
grew, in fata c5reia d5dea inapoi pi Inca azj da inapoi toat5 filosofia
oficia15. Marx a lost si r5mane singurul care a putut s5-si is sarcina
85 desprind5 din logica hegelian5 samburele care confine in sine des-
coperirile efective ale lui Hegel in acest domeniu pi sa elaboreze me-
22) K. Marx si F. Engels, Scrisori alese, 1947, pag. 97.
25) Lenin, Opere, vol. XIII, pag. 275.
 IMPORTANTA CRITICII NI AUTOCRITICII 89

tcida dialectica, eliberata de invelisul ei idealist, in acea forma simple

In care, si numai in care, ea este forma de desvoltare a gandirii. Ela-
borarea metodei care se afla la baza criticii lui Marx a economiei po-
litice noi o socotim ca un rezultat care nu are o insemnatate mai
mica deck conceptiile fundamentale materialiste" 24).
Insemnatatea elaborarii de catre Marx a metodei dialecticei mate-
rialiste pi aplicarea ei la critica stEntei economice burgheze a remar-
cat-o mereu Lenin. El arata, de exemplu, ca in Capitalul" lui Marx,
cunt aplicate la o singura stiinta logica, dialectica si teoria cunoas-
terii a materialismului... luand tot ce era de pret la Hegel si Impin-
gand inainte ceeace era de pret" 25).
In critica filosofiei burgheze, In special a metodei lui Hegel, ca
$i In critica .economiei politice burgheze, Marx a folosit In mod con-
secvent principiul negarii dialectice a treptei inferioare, imperfecte,
nedesvoltate dar deja trecute a desvoltarii gandirii ornenesti. Marx
biruia In mod hotarit cele mai mici tentative reactionare ale stiintei
burgheze vechi, in special ale filosofiei idealiste a lui Hegel. Aceasta
o dovedeste remarca lui Marx din vol. I al Capitalului", ca rnetoda
lui dialectica In fundamentul ei este nu numai deosebita de cea hege-
liana, dar este de-a dreptul opusa ei. Dar odata cu aceasta, Max a
stiut sa curete de idealism si sa pastreze Ili forma prelucrata tot ceeace
era de pret continut in logica hegeliana sf sa desvolte aceste lucruri
de pret mai departe.
Acelas principiu de negare dialectica I-a folosit Marx si in cerce-
tarile lui speciale economice. Curatand faptele economice de sgura ex-
plicatiilor falsificate, teoretice neresolvabile si dandu-le o interpretare
principialmente noua, Marx a pus capat In acelas timp vechii econo-
mii politice burgheze prestiintifice, a supus-o ce:ei mai hotarite negari
din pozitiile doctrinei filosofice, istorice gi economice princialmente noi,
din pozitiile marxismului.
In mod analog a procedat Engels fats de predecesori filosofiei ai
marxismului, fats de Feuerbach si Hegel. In lucrarea sa ,.Ludwig
Feuerbach gi sfarsitul filosofiei clasice germane" Engels a facut in
forma sistematica un bilant general al criticii sistemelor filosofice ale
lui Hegel si Feuerbach, facuta din pozitiile filosofiei marxiste.
Momentul de critica apare clar In vestita lucrare a lui Engels
Anti Duhring" este scris Intr'o ascutita forma polemics; criticand con-
fuzele scrieri ale metafizicianului Duhring, Engels la fiecare punct ii
opune in forma pozitiva conceptiile materialismului dialectic, ceeace
face ca opera aratata a lui Engels sa fie Inainte de toate o expunere
sistematica a marxismului/Sarcina criticarii lui Duhring a servit, In
felul acesta, ca impuls si prilej pentru a expune doctrina marxista in
cele trei parti componente fundamentale ale ei: filosofia a fost scris

24) Engels despre cartea lui Marx. Vezi K. Marx, critica economiei politice,
1932, pag. 11-12.
25) Lenin, Caete filosofice, pag. 215.
90 B. k; KEDROV

to scopuri polemice, ca prin originea ei ea era supusa exigentelor cri-

ticii, a pus pecetea specifics nu numai asupra titlului cartii, dar si a-
supra intregului stil. Ins5 aceasta nu a micsorat in cel mai ,mic grad
continutul stiintific al operei lui Engels. Caracterul polemic al lui
Anti-Duhring" a dat posibilitate lui Engels sa treats cu o preciziune
extrema prin toata lucrarea principiul partinitatii filosofiei. Dela aceasta
toate tezele stiinjei marxiste apgrate impotriva lui Duhring si desvol-
tate de Engels au avut numai de castigat.
Cele spuse despre Anti-Diihring" pot fi In intregime aplicate si
celor dou5 opere filosofice clasice ale - marxismului epocii imperialis-
mului si revolutiilor proletare fat5 de lucrarea Jul V. I. Lenin Ma-
terialism si empiriocriticism" si lucrarea lui. I. V. Stalin Anarhism
sau socialism?". Ambele aceste lucrari au ap5rut aproape concomitent
5i independent una de alta in leg5tur5 cu necesitatea de a ap5ra pu-
ritatea teoriei marxiste de tentativele de a denatura si vulganiza mar-
xismul din partea dusmanilor lui. Caracterul polemic al ,c5rtii lui Le-
nin, originea ei ca opera critics este exprimata ,clay in subtitlul ei:
Observatiuni critice asupra unei filosofii reactionare". Acest subtitlu
arata ca, din pozitiile filosofiei revolutionare, inaintate, ale proletaria-
tului, Lenin Indreapta arma criticii impotriva vechii filosofii burgheze
reactionare, care se camufleaz5 sub un oarecare curent care ar fi
nou", iar de f apt nu este deck a reeditare la sistemelar idealiste tre-
cute de mult.
Caracterul polemic acut al lucr5rilor pomenite n'au impiedicat de-
loc pe Lenin si Stalin sa expung pe deplin in aceste opere ceeace au
adus ei nou la tezaurul filosofiei marxiste 5i s'a imping5 aceasta filo-
sofiei inainte: dimpotriv5, sarcina ducerii unei lupte hot5rite Imoo-
triva dusmanilor marxismului (impotriva machistilor si a adeptilor for
rusi, impotriva anarhistilor si a adeptilor for georzieni) a Inlesnit ca
expunerea vozitiv5 a concentiilor materialismului dialectic din overlie
pomenite ale lui Lenin si Stalin sa fie f5cut5 in forma luptei ascutite
de partid pentru concentia despre lume justa, proletar5. Multumit5
acestui fant, Le lin si Stalin au isbutit sa descopere si sa arate Inca
mai complet imnortanta principiului partinitatii filosofiei, sa Invete in
mod concret cadrele de partid ale noastre cum trebue introdus in via t5
acest principiu. Materialismul si emniriocriticismul" lui V. I. Lenin
5i ,.Anarhism sau socialism"? al lui I. V. Stalin sunt modele dup5 care
trebue s5 se orienteze fiecare savant sovietic care duce lupta Imno-
triva stiintel burgheze si care desvolta in mod creator stiinta noastra
sovietica.
Acesta este rolul criticii stiintei burgheze vechi in elaborarea crea-
toare a marxismului. Criticarea a ceaecv este vechi a servit intr'un
fel ca trambulin5 dela care s'a avantat gandirea marxista in miscarea
ei constants inainte.
 IMPORTANTA CRITICII $1 AUTOORITICII 91

6. AUTOCRITICA SI CARACTERUL CREATOR

AL MARXISMULUI
Una din diferentele principiale ale marxismului-leninismului fop
de doctrinele burgheze constO in aceea c marxismul-leninismul nu
priveste niciodat5 in mod dogmatic tezele sale. Dac5, de regul5, uric
sau alta din teorii in stiinta burghez5 manifests aptitudini de desvoi
tare In cel mai bun caz (si Inca Intotdeauna) numai in perioada nab
terii ei, and ea Inca n'a reusit sa punO mane pe pozitia dominants,
marxismul-leninismul i$i pOstreaz5 pe deplhn aptitudinea sa de desvol-
tare creatoare 5i dup5 ce a ocupat pozitia de doctrin5 dominants mul-
tumit5 victoriei revolutiel proletare, cum se Intamp15. la not In U. R.
S. S. Transformarea doctrinei burgheze in doctrin5 dominants In-
seamn5 amortirea ei (dac5 ea n'a fost Inca p5n5 atunci adus5 In stare
de dec5dere si marasm). Aceast5 amortire se manifest5 in incercarea
de a absolutiza doctrina data, de a o transforma intr'o dogma infai-
libil5, inteun fel de sfant5 scriptur5 In care aproape fiecare Meg este
inviolabil5.
Dimpotriv5, marxismul-leninismul, fiind nu o dogma, ci o cOl5uz5
pentru actiune, este o doctrin5 interesanta in modul cel mai firesc in
propria ei desvoltare. Ea nu poate sa se Impotmoleasc5 pe o treapta
istorica trecuta. Prin Ins5si esenta sa, doctrina marxismului-leninis-
mului are- un caracter profund creator; intemeietorii 5i apOr5torii ei
ascult5 cu atentie de glasul practici si in conformitate cu noile fante,
cu noile conditii ale luptei revolutionare, desvolt5 neobosit teoria mar-
xist5-leninist5. La aceasta se ajunge pe calea autocriticii, care este
cel mai important instrument de desvoltare a marxismului-leninis-
mului.
Pe calea autocriticii doctrina marxist5-leninista se eliberPaz5 de
pozitiile Invechite, Isi revizueste tezele, le aduce In concordanta cu
noile date ale stiintei, cu activitatea practice a clasei muncitoare si a
partidului ei bolsevic. Lupta dintre vechiu si nou in interiorul doctrinei
unitare, integra. 'In interior, a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, cap5t5
forma de autocritica $i se rezolv5 in folosul victoriei noului asupra
vechiului.
Cu ajutorul autocriticii are loc d autocuratire de tot ceeace e in-
vechit, se rezolv5 contrazicerea dintre forma si continutul marxismu-
Iui, dintre litera ei si substanta ei, in cazul c5nd litera si forma se
Invechesc, Inceteaz5 de a coresnunde sniritului marxismului. Inca En-
gels scria: cu fiecare descoperire, care formeaz5 epoca, char si din
domeniul naturalo-istoric, materialismul trebue in mod inevitabil s5-si
schimbe forma" 26). Lenin taxa ignorarea acestei teze drept o batjo-
corire a spiritului materialismului dialectic, ca o sacrificare a metodei
'(ua Engels de dragul uneia sau alteia din literile lui Engels. Prig ur-
mare, conchidea Lenin, revizia fernier materialismului lui En-
26) F. Engels, Ludwig Feurbach, 1945, pag. 18.
 B. Ili. KEDROV
92

gels, revizia tezelor lui de filosofie a naturii, nu numai c5 nu include

in sine nimic revizionist" in sensul stabilit al cuvantului, ci dImpo-
triv5 este cerut5 in mod necesar de marxism" 27).
Pe ce cale se realizeaz5 o astfel de revizie a.formei materialis-
mului? Prin autocritica. Dat fiind ca critica, indreptata de marxisti
in$i$i spre revizuirea forme] invechite a materialismulai for, a formu-
lelor si tezelor invechite ale teoriei lor, $i este autocritica.
Tovara'sul Stalin ne invata ca una din bazele metodei leninismului
este autocritica partidelor proletare, instruirea si educarea for pe baza
greselilor proprii 28).
Neces:tatea autocriticii caracterizeaz5 metoda leninismului nu nu-
mai in activitatea politics, dar si in domeniul teoretic. Tovarasul Sta-
lin scrie: Teoria rnarxist5-leninist5... ca. $tiinta famane $i nu poate
sa r5mana pe loc, ea se desvolt5 $i S6 perfecteaz5. Se intelege cg in
desvoltarea ei n'ar putea s5 nu se imbogateasc5 cu o noua experientS,
cu roi cuno$tinte, incat unele din tezele $i concluziile ei n'ar putea
s5 nu se schimbe cu timpul, n'ar putea sa nu fie inlocuite prin noi con-
cluzii si teze corespunz5toare noilor conditiuni istorice...
A-ti irsusi tetIria marxist5-leninist5 inseamn5 s gtii s5 imbog.5-
testi aceast5 teorie cu noua experienta a misc5rii revolutionare, s5
5Iii s'o imbog5te$ti cu noi ,teze si concluzii, s5 s'o desvolti
$i s'o faci sa progreseze, neezitand s5 inlocuesti, avand ca punct de
pornire esenta teoriei, unele din tezele si concluziild ei, cari s'au in-
vechit deacum prin noi teze $i concluz:i, corespunzatoare noii situatii
istorice" 29).
Inlocuirea tezelor invechite cu allele noi, care corespund .noilor
imorejurari.. nu este altceva decat autocritica in domeniul teoriei, ce-
rut5 de insasi Pserrta metodei leninismului.
Drept exemplu de inoire a tezelor marxiste cu a iutorul metodei
de autocritica poate sa serveasca revizuirea de catre Lenin si Stalin
a formulei invechite a lui Engels si Marx privitoare la imposibilitatea
victoriei socialismului intro singura tars luota separat. Dup5 cum se
stie, in jurul acestei formule, care era juste in conrlitiile capitalismu-
lui preimperialist, dar care a ircetat s5 mai fie valabila in conditiile
s'a desf5surat la timpul el o lupt5 inverstriat5 intre
leninisti si dusmanii leninismului. De fapt, luota se d5dea intre ideo-
logia burgl,eza, reactionar5, care otrAvea proletariatul cu neincrederea
in fortele lui, si ideologia proletar5, revolutionar5, care inarma prole-
tariatul cu claritatea perspectivelor victoriei lui $i cu increderea in
aceast5 victorie. Ca rezultat al acestei lupte, punctul de vedere leni-
nist, ap5rat si desvoltat de cAtre tovargsul Stalin. a obtinut o vicforie
hot5ritoare asupra adversarilor lui; teza invechite a marxismului a
27) Lerfn, Opere, vol. XIII, pag. 206.
28) Vezi I. Stalin. PFoblernele leninismului, pag. 9.
29) Istoria P. C. (b) U. S. Curs scurt", pag. 339-340 (in trad. romaneasca
pag. 425).
 ilviPORTANTA CRITICII 51 AUTOCIUTICTI
43

Post inlocuita cu cea noua, care corespundea noilor conditii ale luptel
de class pentru victoria socialismului.
Acest exemplu arafa ca in lupta dintre vechiu si nou in interiorul
marxismului, adesea oportunistii se cramponeaza de una sau alta din
tezele invechite ale marxismului, incercand sa priveze marxismul de
arma autocriticii, sa nu-i dea posibilitatea sa se inoiasca si imboga-
teascA cu noi teze, incercand s5 amorteasca marxismul, sa canonizeze
diferitele lui formule, sa nu-1 lase sa se desvolte, s5-1 lipseascA de in-
semnStatea lui activ5, revolutionary.
Lenin si Stalin, aparand necesitatea vitals de autocritica in do-
meniul teoriei, asiguril prin aceasta desvoltarea constants a marxis
mului, posibilitatea de imbogAtire a lui prin datele noi pe care le d5
epoca contemporan5 in toate domeniile.
Autocritica nu urmareste Intotdeauna scopul revederii si suprim5rii
vreunei teze deosebite invechite a marxismului si inlocuirea ei cu
noua tea care corespunde noilor conditiuni istorice. Autocritica poate
sa arate insuficienta, nedeplinatatea uneia sau alteia din formulele ge-
nerale ale marxismului, in care nu s'a tinut seama si nu putea sa se
tins seama de conjunctura istorica concreta care dupa aceea a deve-
nit in felul ei mai complex5. Descoperind acest lucru, autocritica im-
pinge gandirea creatoare marxista ca sa desvolte tezele corespunz5-
toare ale marxismului.
0 astfel de concretizare a tezelor generale ale marxismului si
complectare a for cu un nou continut, care generalizeaza noua expe-
rienta a luptei de class, reprezintS prin chiar aceasta o desvoltare mai
.departe a marxismului. Ca model stralucit de autocritica de acest fel
poate s5 serveasca prelucrarea de cStre tovarasul Stalin in raportul la
congresul XVIII al partidului a chestiunii rolului statului sub comunism
Toate acestea arata ca critica si autocritica formeaz5 un element
esentialmente necesar al marxismului creator.
7. IMPOTRIVA NIHILISMULUI BSI APOLOGETIC!!
SS ne oprim acum asupra diferitelor' feluri de falsificari si dena-
turiri in critica si la baza for metodologica. Una din tr5s5turile funda-
mentale ale atitudinii metafizice este caracterul ei unilateral, neinte-
legerea sau negarea caracterului contradictoriu al realitAtii vii, incer-
carea de a simplifica in mod artificial problemele contrad:ctorii, com-
plicate, pe care le pune insusi viata in fata doctrinei noi, a fenome-
nului nou, a organizarii sociale noi. Metafizicienii, de regul5, subli-
niaza una din laturile contradictorii ale problemei puse, cSutAnd sa
indreptate", s5 netezeascA" realitatea contradictorie si sa o vare
sub gandirea for limitata, fiind incapabili sa tins piept dialecticii
vielene".
Aceasta face s5 apara la cei care gandesc in mod metafizic, ten-
dinta de a cAdea in extreme, de a trece dela o extrema la alta.
In criticarea vechiului pot fi si sunt doua extreme: fie ca" se ig-
 n. hi: KIIIDROV
94

noreaza necesitatea retezarii a tot ceeace se &este reactionar in

ceeace este supus criticii; 6a rezultat in locul criticii se capati o apo-
logetics a vechiului, a atitudine necritica fats de el; fie ca se ignoreaza
necesitatea de pastrare a ceeace este de pret ce 8e af15 in obiectul sau
conceptia critics. Ca rezultat se cap5t5 un nihilism feta de vechiu, o
negare a lui totals, gratuitA.
Ambele aceste extreme sunt urmarea cAlc5rii cerintelor funda-
mentale ale atitudinli dialectice fat de critics: in primul caz se scapa
din vedere ca criticarea vechiului presupune intersectarea radicals a
reactionarismului lui, in al doilea caz, se scap5 din vedere ca criticarea
vechiului presupune prelucrarea radicals si insusirea valorilor lui.
De exemplu, materialistic vulgari dela mijlocul sec. XIX (Buchner
si ceilalti) -respingeau tot ceeace a fost treat de pret sub forma
dialecticii de dtre filosofia germana idealists precedent5. Acesta
era un nihilism evident, care a sar5cit filosofia materialist5 si a des-
armat-o in lupta ei impotriva idealismului. Clasicii marxismului-leni-
nismului au condamnat pentru aceasta pe rnaterialistii vulgari, nu-
mindu-i cu dispret carpaci", rAspanditori de materialism eftin". A-
ratand cum trebue sa-ti critici adversarii filosofici, Lenin
a subliniat ca luptand in mod radical limpotriva caracterului lor re-
actionar, este necesar sA iei dela ei tot ceeace este de pret. Nu arun-
carea a ceeace este vechi, ci invingerea lui iata care este sarcina
criticii. PentrucA numai o astfel de critics asigur5 posibilitatea des-
volt5rii mai departe a gandirii filosofice. Lenin arat5 ca idealistul
absolut Hegel, mai consecvent, a stint sA Invinga inconsecventa .pre-
decesorului sau, a agnosticului Kant, si s5-1 inving5 in A8a fel, incat
ca rezultat a avut loc o avansare a gandirii filosofice, o desvoltare
a ei. Aceast5 imprejurare Lenin o d drept exemplu acelor material
listi care nu stiu s critice in mod dialectic pe adversarii lor. Cu
privh e la caracterul criticii lui Plehanov, Lenin spune:
,Plehanov critics kantiansmul (si agnosticismul in general), mai
mult din punct de vedere materialist-vulgar deck din cel materialist-
dialectic, intrucat el numai a Kmine (din prag B. K.) respinge ra-
tionamentele lor, si nu corijeaza (cum a corijat Hegel pe Kant) a-
ceste rationamente adancindu-le, generalizandu-le, argindu-le, ar5-
tand legatura si trecerile tuturor si fiec5rei no(iiini" 30).
Mai departe Lenin generalizeaza, avand in vedere nu numai pe
Plehanov, dar si pe toti marxistii care intelegeau in mad rnetafizic
sarcina criticarii agnosticismului si scepticismului : Marxistii au
criticat (la inceputul secolului XX) pe Kantieni si pe Hume-Wi mai
mult ca Fevrbach (si ca Buchner) deck ca Hegel" 31).
Extraord:nar de important este de remarcat c5 Lenin vede nece-
sitatea criticii dialectice nu numai cu privire la sistemele filosofice
ale trecutu!ui dar si la epigonii lor contemporani. Nu intamplAtor -pe
marg:nea opusa a celor dou5 iforisme (marginea din caetul N. Tr.)
30) Lenin, Caete filosofice, pag. 154.
31) Tot acolo.
 1MPORTANTA CRITICII $1 AUTOCRITICII 95

pe care numai Ice le-am adus, Lenin a scris : In chestiunea criticii

kantianismului, machismului, etc. contemporan". Aceasta remarca a-
rata ca, dupa Lenin, critica chiar si a machismului contemporan pre-
cum si a celorlalte curente ale filosofiei reactionare burgheze con-
temporane trebue facuta nu pe calea respingerii for dela inceput, a-
died' nu pe calea declararii for in mod simplu ca absurditate, ca pro-
stie, ci pe calea descoperirii si intersectarii tuturor tendintelor for
reactionare cu conditia generalizarii gi 15rgirii materialiste a acelor
date positive (de exemplu, datele fizicii contemporane), pe care au
incercal s5 se sprijine machistii (asa numitii idealisti fizici"). Ca
exemplu clasic al unei astfel de critici dialectice a idealismului fizic"
serveste opera lui Lenin Materialism si empiriocriticism".
In (machismo Lenin a descoperit nu numai tendintele de a reinvia
intr'un mod nou premisele fundamentale ale vechiului idealism su-
biectiv al lui Berkeley, dar si incercarea 'de a introduce ca indrep-
tatire a acestor premise noi date positive ale fizicii contemporane.
...Legitura fizicii noi sau, mai exact, a unei anumite scoli in fizica
noua cu mecanismul $i cu alte variante ale filosofiei iidealiste contem-
porane nu lass nici cea mai mica findoia15, scria Lenin . A ana-
liza machismul, ignorand aceasta legatur5, cum face Plehanov,
inseamn5 a-ti bate joc de spiritul materialismului dialectic..." 32).
Critica idealismului din pozitiile materialismului dialectic presu-
pune desvAluirea rAdacinilor 'gnoseologice ale idealismului, retezarea
ins'gsia posibilitAtii de aparitie a idealismului, care se creeaza ca
urmare a faptului :c5 are loc o rupere de materie a uneia din fetele
sau trAsaturile cunoasterii si o transformare unilaterala si umflare a.
acestei fete intr'un oarecare ,absolut zeificat. 0 astfel de critica a idea-
lismului nu-i in stare s'o dea materialismul metafizic. Lenin arat5 ca
idealismul filosofic este numai un fleac din punctul de vedere al
materialismului grosolan, simplist, metafizic" 33). Din aprecierea me-
tafizica a idealismului decurge in mod logic si modul metafizic de
critic : fleacul kpoate fi numai asvarlit.
Criticii Nulgare a ,idealismului din pozitiile materialismului me-
tafizic Lenin ii opune critica stiintifica a idealismului din pozitiile
materialismului dialectic. AceastA opunere a celor dou5 atitudini pr;n-
cipialmente diferite fats de idealism ar trebui s..5 fie luata in seamy
de dtre unii dintre filosofii de profesie ai nostri, care cu o usurint5
neobisnuita se debaraseaz5 de filosofia idealists ostil5 nou5. Imputa-
rea facut5 de Lenin lui Plehanov, care critica machismul mai degrab5
din pozitiile metafizice deck din cele dialectice, poate fi adresata pe
bung dreptate $i fiec5ruia care gandeste si acum sA-si critice adver-
sari in felul lui Buchner.
Unii dintre filosofii nostri interpreteaza in mod unilateral carac-
teristica filosofiei idealiste germane dela sfarsitul sec. XVIII ince-

32) Lenin, Opere, vol. XIII, pag. 206.

33) Lenin, Caete filosofice, pag. 330.
 96 E. IN. KLDROV

putul sec. XIX ca o reactiune aristocratica impotriva revolutiei bur-

gheze franceze si a materialismului francez. Ei trag concluzia cum
ca n'ar fi fost nimic pretios, positiv, in dialectica hegeliana. Dad a-
ceasta este reactiune, rationeaza ei, $i Inca aristocratica, atunci cum
poate fi considerata aceasta reactie ca unul din isvoarele marxismu-
lui ? (De fapt o astfel rye atitudine antiistorica fata de critica dialec-
ticii hegeliene si-au permis-o mai multi tovarasi care au vorbit Ia
ultima discutie filosofica. Ei nu au inteles ca, caracterizarea cu de-
savarsire justa a filosofiei idealiste germane ca o reactiune aristo-
cratica impotriva revolutiei franceze si a materialismului francez din
sec. XVIII nu contrazice deloc celelalte caracteristici ale acestel filo-
sofii, pe care le-au dat la timpul for Marx si Engels, Lenin si Stalin,
si nu le suprima.
Tot o astfel de pozitie, in fond nihilista, biichnerian5", fata de
fizica contemporana a ocupat Ia aceeasi discutie A. K. Timiriazev,
pentru care descoperirile atat de isbitoare ca principiul nedeterminarii
sau -teoria relativitkii, nu sunt altceva deck machism pur 34).
Astfel de orientari principialmente gresite, metafizice, Impiedica
stiinta sovietica sa prelucreze mostenirea gandirii burgheze, impie-
. dica sa se ia din ea tot ceeace este de pret, rational, din ce a fost
eraborat de ea. In cuvantarea lui la discutia filosofica, tovarasul Jda-
nov a respins "conceptiile de soiul acesta. Aceasta cuvAntare da posi-
bilitatea de a intelege mai profund caracterul si sarcinile criticii noa-
stre : luptand fara crutare impotriva a tot ceeace este reactionar si
propriu stiintei burgheze, not trebue in acelas timp sa intelegem ca
negarea nu inseamna o simpla stergere a mostenirii trecutului ,ci re-
examinarea ei critica din punctul de vedere al intereselor desvoltarii
mai departe a gAndirii stiintifice. Aratand ca filosofia' marxista este
cea mai deplind si hotarila negare a Intregii filosofii precedente, to-
varasul Jdanov aminteste :
Dar a nega, dupa cum a subliniat Engels, nu inseamna a spune
simplu nu". Negarea include in sine o succesiune, ea inseamna absor-
birea, prelucrarea critica si impreunarea Intr'o noua sinteza superioara
a tot ceace este Inaintat i progresiv, la care s'a ajuns in istoria gin-
dirii omenesti" 35).
Astfel, in cursul discutiei filosofice a fost rasturnat5 orientarea
metafizica, ce Incercase sa inlocu:asca critica dialectica cu o negare
goala in stilul buchnerian.
Nu mai putin grava este lupta si cu cearalta extrema, care into-
cuieste critica vechiului cu apologetica lui, cu perceperea in mod ne-
critic a ceeace educe ,stiinta burgheza, filosofia burgheza. Aceasta
extrema ia diferite forme cAnd mai mascate (obiectivismul burghez),
and mai deschise (infeudarea $i inchinarea in fata culturii si ideolo-
giei burgheze).

31) Vezi Probleme filosofice" Nr. 1, pag. 440 si urmaloarele.

35) Probleme de filosofie" Nr. 1, pag. 259-260.
 IMPORTAXTA CRITICII $1 AUTOCRITICl/
97

Drept baza a apologeticei, adica a lipsei de atitudine critica feta

de ceeace-i vechi, reactionar, serveste ignorarea metafizica a diferen-
tei radicale dintre vechiu si nou, incercarea de a subordona noul ve-
chiului, de a disolva noul in vechiu. Apologetica vechiului inseamna
de aceea renuntarea la lupta impotriva vechiului, apelul la impacarea
cu el, trecerea de fapt pe pozitiile lui. Apologetii vechiului exagereaza
unilateral momentul de legatura $i de continuitate observat in cursul
desvoltarii ; ei denatureaza faptul pastrarii de catre nou a ceeace a
fost de pret in vechi, trecand sub tacere ca o atare pastrare presu
pune o prelucrare radicals critica a acestui lucru de pret din pozitiile
noului, in interesul desvoltarii mai departe.
De fapt apologetica respinge una din cele mai esentiale laturi ale
desvoltarii momentul negarii. De aceea apologetica echivaleaza cu
o renuntare deplina la critica. Intr'un asemenea caz, in locul unei
critici adevarate se ridica teza trecerii mecanice, simple $i a inclu-
derii in intregime in nou a unea sau altea din partile vechiului.
Drept exemplu al unei astfel de atitudini necritice fats de mos-
tenirea vechiului, poate sa serveasca incercarea de a infatisa mate-
rialismul dialectic al lui Marx ca o impreunare" a dialecticii lul
Hegel cu materialismul lui Feuerbach. Prelucrarea radicals de catre
Marx a mostenirii predecesorilor sai este ignorata in acest caz cu
totul sau este gandita pur mecanic ca o simply rasturnare" a logicil
hegeliene.
Drept exemplu de atitudine necritica NO de trecut, fats de filo-
sofii burghezi, serveste si cartea lui G. F. Alexandrov Istoria filoso-
fiei europene accidentale". Autorul porneste nu dela problema criti-
carii hotarite a filosofiei burgheze, ci dela problema de a arata in
primul rand ceeace se afla pozitiv in ea. Problema analizei critics
(negarea) a mostenirii trecutului este inlocuita cu problema aratarii
unilaterale a ,plusurilor ei. Ca rezultat total se capata un tablou, evi-
dent fals, al filosofiei din trecut, descrisa in spiritul quasi-obiectivis-
mului profesoral. /
Criticand cartea lui G. F. Alexandrov, Jdanov spunea :^Nu este
deci intamplator faptul ca G. F. Alexandrov, inainte de a critica pe
oricare din filosofii burghezi, da datele" meritelor lui, tamaindu-l...
Aproape despre toti vechii filosofi G. F. Alexandrov gaseste prilejul
sa spuna o vorba buna. Cu ;cat este mai mare filosoful burghez cu
atat este tamaiat mai mult. Ca urmare, G. F. Alexandrov, poate Ca
Para sa banuiasca, se gaseste prizonierul istoricilor burghezi ai filoso-
fiei,care incep prin a vedea in fiecare filosof inainte de toate un aliat
in profesie, $i numai dupa aceia un inamic. Astfel de conceptii, data
ar lua la not desvoltare, ar duce in mod inevitabil la obiectivisrn, la
infeudarea fats de filosofii burghezi $i la preamarirea meritelor lor, la
lipsirea filosofiei noastre de spiritul de lupta ofensiv. 36)
Intr'o forma inckmai ascutita, atitudinea necritica fats de ke.
36) Probleme de filosofie" Nr. 1, pag. 262.
ST
 b, M. kt1)1101t
98

chea filosofie burghe2.5, in special fats de folosofia lui Hegel, i-a gg-
sit expresia In volumul III din Istoria filosofiei", editata in anul 1943
sub redactia lui G. F. Alexandrov, B. E. Bahovski, M. B. Mitin i P.
F. ludin. In decizia C.C. al P.C. (b) al U. S. din 1 Mai 1944 cu privire
Ia acest al III-lea volum ,au fost supuse unei ,aspre critici greselile
si insuficientele In punerea in lumina a filosofiei germane de la sfar-
situl sec. XVIII si inceputul sec. XIX. Ideologia fascists, dupd cum se
stie, a folosit in mod larg si a absorbit in ea laturile reactionare ale
sisternelor filosoifice ale lui (Hegel, Fichte $l altdr reprezentanti ai
idealismului german (apologetica rasboaielor, atitudinea dusmanoasa
dispretuitoare fats de popoarele slave ca istoriceste WA de va-
loare, proslavirea valorii imaginare a prusacismului, s. a. m. d.). Au-
torii volumului III nu s'au comportat in mod critic fats de filosofia
idealists germana din trecut ; pe primul plan ei au scos numai ceeace
caracterizeaza filosofia lui Hegel ca unul din isvoarele marxismului,
ignorand Ia aceasta faptul ca prin conceptiile lui filosofice si social-
politice Hegel a fost si ramane dusmanul nostru principial ; cu siste
mul lui Hegel in primul,rand ar fi trebuit sa se lupte, adica el trebuia
sa fie criticat, trebuia sa fie negat, dar, evident, in mod dailectic si nu
in felul lui Buchner ; altfel s'ar fi putut cu usurinta sa cads prizoni ti
ai filosofiei burgheze, in special ai lui Hegel. Acest pericol 1-au scipat
din vedere autorii vol.. III din Istoria filosofiei". Cautand sa evite
criticarea lui Hegel in felul lui Buchner, ei s'au rostogolit pe pozi-
thle renun(arii de fapt de la criticarea lui in general, inlocuind nece-
sitatea negarii vechiului prin Incercarea de infrumusetare necritica a
lui, adica prin apologetica lui.
Clasicii marxismului-leninismului in toate lucrarile for au dus o
lupta implacabila impotriva apologetilor vechiului. Ca model viii al
unei astfel de lupte poate servi critica pe care Lenin a facut- o impe-
rialismului. Lenin intelege critica imperialismului in sensul larg al cu-
vantului, ca atitudinea feta de politica imperialismulu; a diferitalor
clase ale societatii in legatura cu ideologia for generals." 37).
In penultima sectiune a cartii sale Imperialismul, sladiul cel rnai
inalt al capitalismului", intitulat Critica imperalismului", Lenin de-
masca pe apologetii imperialismului din lagarul ostil marxismului al
Siiintei burgheze si publicisticii burgheze. Lenin arata ca in acest (a-
gar semnul vremii este atractia generals" a perspectivelor imperia-
lismului, apararea turbata a imperialismului, infrumusetarea lui in
toate felurile. Apologetica imperialismului patrunde si in clasa mun-
,citoare. Purtatori ai acestei apologetice sunt reformistii si oportunistii
din miscarea muncitoreasca. Ca exemplu, Lenin it da pe Kautsky, la
care atingerea celor mai profunde contraziceri ale imperialismului se
transforms inevitabil Intr'o infrumusetare a lui.
Asa dar critica dialectics a vechiului presupune ca se tine seama
de dou5 momente care au o valoare deplin obiectiva: in primul rind
37) Lenin, Opere, vol. XIX, pag. 159.
 tMPORTANTA CRITIC= $1 AUTOCRITICti
99

legatura si succesiunea in cursul desvolt5rii si, in al doilea rand, in-

vingerea si distrugerea hot5r1t5 a tuturor tendintelor reactionare ale
vechiului ; dimpotrivA, atitudinea metafizica fats de critics duce la
exagerarea artificiala unilaterala a unuia din aceste momente cotra-
dictorii pe seama celuilalt, in dauna celuilalt. Ca rezultat final, in locul
unei neg'ari dialectice a vechiului se capata fie o stergere a lui com-
pieta (nihilism), fie o preluare a lui in mod necritic (apologetica).
8. DESPRE ATITUDINEA CRITICA FATA DE FIZICA
CONTEMPORANA
S5 examin5m In cateva exemple care trebue sa fie atitudinea
noastra fat5 de fizica burghez5 contemporan5. In atitudinea fata de
stiinta burgheza la noi nu arareori se observa o calcare a principiului
lui Lenin de partinitate, o diformare a criticii intr'o parte sau alta.
Situatia lucrurilor se prezint5 in felul urm5tor. In 'Arlie capitaliste re-
volutia in stiintele naturii se arata in stransa leg5tura cu concluziile
filozofice reactionare pe care le scot savantii burghezi din cele mai
noi descoperiri stiiniifice. Tentativele reactionare sunt nascute de
insusi progresul Marele succes al stiintelor naturii, apropie-
rea de elementele naturii atat de omogene si de simple, ale c5ror legi
de miscare permit prelucrarea matematic5, duce la uitarea materiel
de catre matematicieni"38).
Asa scria Lenin in anul 1908. Peste 14 ani, Lenin a subliniat din
nou ca dad de teoria lui Einstein s'au acatat o gr5mada de repre-
zentanti ai intelectualita(ii burgheze din toate t5rile, aceasta se ra-
porta nu Inumai la Einstein, ci la un sir intreg, daca nu la majori-
tatea marilor reformatori ai stiintei naturii, incepand cu sfarsitul se-
colului XIX" 30).
In aceasta Lenin vede o legatura direct5 intre filosofie si lupta
de class din societatea contemporana. Interesele de class ale burghe-
ziei Imping pe filosofii burghezi ss foloseasca descoperirile proemi-
iiente ale stiintelor naturii in ,scopul unei aparente motiv5ri a idea-
lismului ca o formA rafinata a gandirii popesti. Ajunge s se amin-
teasc5, arat5 Lenin, imensa majoritate a directiilor filosofice
la mods, care apar atat de des in t5rile europene, incepand, eel putin
cu acelea care au fost legate Cu descoperirea radiului, si terminand
cu acelea care arum caufa sa fac5 legAtura cu Einstein, pentruca
s5-si reprezinte o legaturA intre interesele de clas5 si pozitia de class
a burgheziei cu sustinerea ei prin tot felul de forme alejeligiei si prin
continutul de idei al directiilor filosof ice la moda"").
Asa dar, Lenin deosebeste cu toat5 claritatea dou5 tendin(e direct
opuse in fizica burgheza" contemporana : una revolutionar5, pro-
gresiv5 (marele succes al stiintei naturii, apropierea de cunoasterea
38) Lenin, Opere, vol. III, pag. 251-252.
39) Lenin, Opere, vol. XXVII, pag. 187.
40) Lenin, Opere, vol. XXVII, pag. 183,
100 ft. M. ICP.DROV

formelor pi raporturilor elementare ale materiel, marile transformari

ale fizicii), cealalta reactionara, regresiva (tendintele filosofice
reac(ionare, uitarea materiel, rostogolirea fizicienilor in idealism, in-
cercarile idealistlor de a se folosi de teoriile fizicienilor). Lenin a ex-
primat caracterul acesta extrem de contradictoriu al stiintei burgheze
printr'o compara(ie clara a starii ei contemporane cu nasterile. Fi-
zica contemporane sta sa nasca. Ea naste materialismul dialectic.
Nasterile sunt dureroase. In afara de o fiint5 vie si capabil5 sa tra-
iasca, ele dau in mod inevifabil unele produse moarte, unele lepada-
turi sortite sa fie trimise in camera de gunoi. Dintre aceste lepada-
turi face parte tot idealismul fizic, toata filosofia empiriocriticista"41)).
Aid, Lenin, sprijinindu-se pe principiul partinitatii filosofiei, a
definit cu toata claritatea sarcina criticii dialectice marxiste fata de
fizica burghez5 : sa se is tot ce este de pret, viu si viabil din ce
naste fizica contemporane (tot ceeace este positiv, care serveste la
confirmarea materialismului dialectic), si sa se arunce, sa se duca
in camera de gunoaie toata murd5ria idealist5, ca pe niste lepadaturi
moarte care au Post aduse in fizica de catre filosofii burghezi si de
catre fizicienii filosof anti.
Savantli sovietici, in covarsitoarea for imajoritate, urmand indi-
catiile lui Lenin, critics conceptiile pi teoriile fizicienilor burghezi con.
temporani din pozitiile principiului partinitatii filosofiei. Ei reteaza
tendintele negative, reactionare ale stiintei burgheze si reexamineaza
in mod critic continutul ei pozitiv din pozitiile materialismului dialectic.
Insa la noi mai exists nu putine denaturari in atitudinea fata de
fizica burgheza. Conditia care inlesneste astfel de ,denaturari este ne-
stiinta de a analiza criticeste just, asa cum cere dialectica marxista si
principiul leninist al partinitatii, pozitia fizicii burgheze contemporane.
Caracterul contradictoriu al desvoltarii ei consta in impreunarea or-
gan1c5 a celor doua tendinte direct opuse transformarea revolu-
tionara a fizicii pe baza celor mai noi descoperiri pi retezarea deduc-
tiilor filosofice reactionare din aceasta transformare. Supra-apreciind,
exagerand unul din aceste momente contradictorii (revolutia sau re-
actia in fizica) Si micsorAnd, si cu atat mai mult ignorand, celalalt
moment, noi c5p5t5m in mod inevitabil o denaturare a intregului Ia-
blou. Aceasta inlesneste ivirea unor aprecieri inexacte, unilaterale,
care sunt stimulate si intarite de existenta ramasitelor capitalismului
in constiinta oamenilor sovietici, inclusiv in a filosofilor si fizicieni-
lor nostri. Pe de o parte se observe elemente de apologeticS fata de
ea, calcarea principiului partinitatii filosofiei, legate strans cu existenta
la unii fizicieni sovietici a infeudarii si plecaciunii, ,nedesradacinate
Inca_ de tot, fata de strainatate. ,Aceasta se manifesta, de exemplu,
in aceea ca impreuna cu continutul de pret, positiv, al unor teoril Ca
teoria relativitatii, se preiau in mod necritic tezele machiste privitoare
la rolul subiectului (observatorului), cu care ar fi legate relativitatea
111.1.,

41) Lenin, Opere, vol. XIII, pag. 256.

 IMPORTANTA ....amen 51 AUTOCRITIC'I IOI

spatiului si a timpului ; de aid urmeaza concluzia ca spatiul si timpul

ar fi prin caracterul for subiective, si nu forme objective ale lumii
materiale.
Exact la fel se primeste cateodat5 in mod necritic tratarea kan-
tiana a principiului nedeterminAri al lui Heisenberg (relatia de incer-
titudine), in virtutea c5ruia aceasta teza fundamental a imecanicii
quantice se transform5 intr'un principiu al inobservabilit5tii", intr'un
argument impotriva determinismului (principiul indeterminismului")
si impotriva materialismului in general (recunoasterea mai putinei
realit5ti a obiectelor microcosmosului a quantelor, electronilor $.
a. m. d. in comparatie cu obiectele macrocosmosului).
In mod analog, negarea eterului din fizica contemporan5 este
interpretata cateodat5 in sensul recunoasterii c5 intre corpurile fizice
nu exists un mediu material si exists numai un spatiu gol ; aceasta
duce la geometrizarea fizicii, la inlocuirea relatiilor materiale cu cele
geometrice.
Toate acestea sunt o calcare directs a criticii dialectice juste pe
care ne Invat5 s o facem Leniri si din care ne d5 un model minunat
in cartea sa Materialism $i empiriocriticism".
Pe de alts parte la not se observ5 o deviatie de la critica just
in partea diametral opus5. Pe motivul c5 in tarile str5ine teoriile fizice
contemporane sunt imbibate cu orient5ri idealiste, unii savanti sovie-
tici scot concluzia ca aceste teorii trebuiesc aruncate in intregrne, cu
alte cuvinte sa se arunce Impreun5 cu gunoiul de idei si substanta vie,
viabil5. Faptul ca teoria relativatii a dat prilej machistilor s o folo-
seasc5 o face in ochii unora dintre fizicienii noshi de la un cap la
altul gre$it5. Totusi, aceasta teorie, ca si toat5 fizica contemporana,
naste si ea materialismul dialectic. Teoria relativitatii, in continutul
ei positiv, adic5 find interpretat5 din punctul de vedere materialist-
dialectic si eliberata" de rat5cirile idealiste, desvalue unitatea si condi-
tionarea reciproc5 a formelor fundamentale ale existentei a spatiu-
lui si timpului, leg5tura for interns, legala, cu miscarea materiei, ca-
racterul for schimb5tor (relativitatea), depinzand de caracterul mis-
carii materiei.
Tot astfel principiul incertitudinii, fiind interpretat din pozitiile
materialismului dialectic, cu retezarea oric5rui fel de trucuri kantiene,
confirm5 teza materialismului dialectic privitoare la caracterul insu-
ficient si limitat al categoriei cauzalitatii mecanice si la necesitatea
de a trece c5tre luarea in corisideratie a actiunii reciproce, care re-
flegt5 mai deplin si mai multilateral lezatura universal5 a fenomene-
lor naturii,.in special a fenomenelor microcosmosului.
Atitudinea nihilist5 a fizicianului presupune ca teoria c5mpului,
care a indep5rtat din fizica contemporary notiunea metafizicar, inve-
ch115, a eterului luminos, ar fi de la un cap5t la altul idealist5, pentruc5
ea pgileiuieste deductii idealiste privitoare la un spatiu gol. La aceasta
se scapa din vedere ca renuntarea la notiunea, Invechit5 de eter, daca
este interpretat5 just, f5r5 seamatorii idealiste, nu numai ca nu ser-
I01 B. M. KEDROV

veste ca argument in favoarea idealismului, ci dimpotriv5 confirm5

direct materialismul dialectic. Apropierea fizicii contemporane de for-
mele si raporturile elementare ale materiei const5, in special, in aceea
ea se is cunostinta de astfel de obiecte si fenomene, in care in mod .
real se descoper5 continuitatea leg5turii dintre materie si formele ei
fundamentale de existents. Pe treptele superioare de desvoltare a ma-
teriei relatiile dintre diferitele ei p5rti s'au complicat si diferentiat
Intr'atata, incat au c5p5tat, pan5 Intr'un anumit grad, un caracter
exterior al unora in raport cu celelalte. Drept exemplu poate s5 ser-
veasc5 miscarea mecanic5 a macroobiectelor obisnuite. Chid pe o su-
prafat5 neted5 se rostogoleste o bil5, raporturile ei fats de miscare pi
spafiu sunt intr'un anumit sens exterioare. Bila poate fi oprit5, luan-
du-i-se miscarea ; miscarea bilei presupune trecerea ei prin anumite
puncte ale spatiului care sunt independente de ea ; se poate determina
precis cum se deplaseaz5 in spatiu o bil5 fat5 de alta.
Asa stau lucrurile cu formele desvoltate si complexe ale materiei.
Ele stau astfel cu formele ei fizice cele mai elementare (din cele cu-
noscute pan5 acurn). Quanta de lumin5 (fotonul) nu poate fi oprit5"
asemenea bilei care se rostogoleste, pentruc5 materia $i miscarea in
aceasta particul5 elementare coexists in mod cu deskvarsire insepa-
rabil : Incercand s5 1u5m fotonului miscarea, not it 1u5m Impreune
cu miscarea si materia legat5 inseparabil de ea. Oprirea" quantei
este deci o absorbire a ei in Intregime, este o distrugere a ei ca atare.
Exact aceleasi reciproce Intre materie si formele de existents ale
ei exists si in acea formA elementare a materiei care se numeste
camp fizic" (de gravitatie, electro-magnetic, i campul fortelor nu-
cleare). Dac5 in foton se manifest5 inseparabilitatea materiei si mis-
c5rii, in camp se manifest5 inseparabilitatea materiel' de spatiu. Ve-
chea notiune a eterului Insemna Intinderea in domeniul formelor sf
relatiilor elementare ale lumii fizice a unor reprezent5ri, care refloc-
tau comportarea macrocorpurilor obisnuite. Eterul era/lconsiderat
asemenea unui oarecare lichid material (fluid), care umplea spatiul
gol newtonian, adic5 asemenea umplerii unui vas gol cu un lichid. In
acest caz p5rtile lichidului pot s5 se miste una fat5 de alta, intrucat
in vas se g5sesc diferite portiuni de spafiu care se pot umple cu lichid.
Prin urmare, relatiile dintre materie si spafiu sunt gandlte aici in
mod exterior.
Notiunea de camp fizic respinge o astfel de reprezentare si afir-
m5 de fapt o inseparabilitate a spatiului de materie, a formei de con-
tinut. In campul fizic nu exists p5rti deosebite, capabile s5 se depla-
seze una fat5 de alta, dat fiind c aceasta ar fi insemnat ca exists un
fel de spatiu exterior in raport cu el, care s'ar p5stra neschimbat cu
prilejul denlas5rii in el a p5rtilor de materie. Inseparabilitatea mate-
fel de spatiu exterior in raport cu el, care s'ar p5stra neschimbat cu
fiind c5 o schimbare in starea materiei, care formeaz5 un camp fizic,
este In acelas timp o schimbare a formei ei spafiale. La fel dup5 cum
nu se poate r5pi fotontillii miscarea lui, tot asa nu se poate rap' con-
 /MPORTANTA CRITICII 'I ATJTOCRITICTI 103

tinutului material al campului forma sa spatia15, considerand spatiul

ca ceva exterior in raport cu materia. Iata pentruce nu se pot deplasa
part' diferite ale unui camp fizic in interiorul spatiului una fats de
alta, separandu-le astfel de spatiu. In notiunea de quant5 este reflec-
tata unitatea dialectics a materiei si misc5rii ; in notiunea de camp
este reflectata unitatea materiei si spatiului. Raporturile dintre dif e-
ritele laturi ale materiei au aici un caracter intern.
Fizica contemporana merge Inc5 mai departe sf stabileste faptul
inseparablifatii particulelor de campuri ; aceasta reprezentare duce la
o sintez5 teoretic5 de mai departe, mai larg5, din domeniul fizicii con-
temporane, care leag5 notiunea materiei si formele ei fundamentale
de existenta (miscarea, spaliul si timpul) intr'un complex unitar de
notiuni stiintifice legate reciproc, care reprezint5 o unitate real a ma-
teriel cu formele ei de existent5. Prin aceasta se confirm5 in mod
stralucit teza lui Lenin c5 fizica contemporana da efectiv nastere ma-
terialismului dialetic.
Asa stau lucrurile cu critica fizicii burgheze contemporane. Aici,
ca si peste tot, se pune problema de a aplica consecvent principiul
leninist al partinit5tii filosofiei in stiint5, retezand, pe de o parte, in-
cerc5rile de atitudine necritica fat5 de stiinta burgheza, care duc la o
apologetics directs, si corectand pe de alt5 parte critica care incearc5
sa nege total, in mod nihilist, rezultatele pozitive ale fizicii burgheze
contemporane.
9. CRITICA SI PRINCIPIUL PARTINITATII STIINTEI
Extrem de important este de subliniat insemn5tatea criticii in le-
gatur5 cu caracteristica principiului lui Lenin al partinitatii filosofiei
in stiinta. Acest principiu include in sine in mod organic criticlrea
vechiului, negarea lui, introducerea unei distinctii radicale intre mar:
xism si stiinta burgheza.
Principiul partinitAtii are ascutisul Indreptat impotriva apologe-
ticii gi obscurantismului, impotriva renunt5rii la necestatea de a cri-
tica si nega vechiul, reactionarul din stiinta si filosofie. Dar principiul
leninist al partinit5tii nu are nimic comun cu critica vulgar5 care
transforms metafiziceste negarea in stergerea complecta a trecutului
Lenin opune dou5 laturi in stiinta burghezii, veche cea negativ5, ex
primata in tendintele reactionare, idealiste, antistiintifice savan-
tilor burghezi, si cea pozitiv5, exprimata in cele mai bogate date de
fapte, de care, dispun savantii in slujba clasei capitalistilor. Caracte-
rul dialectic al criticii stiintei burgheze este determinat de caracterul
profund contradictoriu al obiectului insusi al criticii : in el se af15
Elimaterial de pre; si gunoi, si marl rezuitate de fapte, si prefund2
denaturNri de idei. Lenin subliniaza cu toat5 puterea acest contrast
intern al stiintei burgheze, vechi, in care se reflect5 in ulfima analiz5
contrazicerea intregii organiz5ri capitaliste, vechi, Lenin scrie :
Nici unuia dintre acesti profesori, capabili sa dea cele mai valo-
 B. M. KEDROV
104

roase lucrari in domeniile speciale ale chimiei, istoriei, fizicii, nu tre-

bue sa-1 crezi nici un cuvant, daca trece la filozofie. De ce ? Pentru
aceeasi cauza pentru care nici unui profesor de e.2.3ncymic,! politica,
capabil s dea cele mai valoroase lucrari in domeniul cdrc.tarihr spe-
ciale, de fapte, nu trebuie sa-i crezi nici un cuvant, pe data ce trece
la teoria general5 a economiei politice. Pentruca aceasta din urma
este o stiinta tot atat de partinica in societatea contemporana, ca Yl
gnoseologia" 42). Dar daca stiinta burghez5 veche, este contradictorie,
dac5 ea in persoana savantilor si profesorilor ei impreuneaza in sine
momente direct contradictorii fapte de pret gi tendinte absurde,
reactionare, Impotriva materialismului prin aceasta se detNmin5
caracterul contradictoriu al atitudinii fata de ea a marxisumlui, ca-
racterul contradictoriu al criticarii ei din pozitiile marxismului. Sar-
cina acestei critici este dubla : sa retina tot ceeace este de pret si ya
reteze tot ceeace este reactionar in stiinta burgheza. Sarcina mar-
xistilor, spune Lenin, $i aici si acolo este de a sti sa -si instt-
seasca si s prelucreze cuceririle care sunt facute de acesti slujbasi"
(nu yeti face, de exemplu, nici un pas in domeniul studierii noilor fe-
nomene economice, fara sa va serviti de lucrarile acestor slujbasi)
si de a sti sa reteze tendintele for reactionare, a sti sa introduca finia
lor (a marxistilor N. Tr.) si sa lupte impotriva tuturor liniilor fortelor
si claselor dusmane noua. Iata tocmai ceeace n'au fost in stare ma-
chistii nostri, card au pit ca sclavii pe urma filosofiei reactionare
profesorale" 18).
Ma dar, problema insusirii critice a vechiiilui, puss de Lenin,
poate fi formulata in feltil urm5tor : a sti reteza tendinta reactionara
a fortelor si claselor dusmane noua, f5ra a uita necesitatea prelucrkii
cuceririlor savantilor din slujba lor. and masele in avantul revolu-
tionar distrug [Ana la baz5 lumea veche, cu toate tendintele ei revm
lutionare, apare necesitatea de amintit, necesitatea de a p5stra valorile
care au rams din trecut, cu scopul de a le folosi pentru intarirea si
constructia noului. Tocmai o astfel de problema s'a pus in primii ani
dup5 victoria revolutiei proletare in Rusia, In legatura cu precizarea
atitudinii puterii noi, sovietice, fats de specialistii vechi, burghezi,
adic5 de cei care pana nu de mult fuseser5 in slujba capitalismului.
Interesele socialismului cereau folosirea lor, in ciuda ostilit5tii lor
ideologice fat5 de noua organizare. Folosirea a ceeace se afla de pret
In capetele si mlinile specialistilor burghezi, neuitand sa se reteze si
s5 se prevrrirtendintele lor reactionare iata cum a pus problema
Lenin in acei ani. Asa se pune problema in toate domeniile este
o sarcina contradictorie, dup5 cum intreg capitalismul este contradic-
toriu, o sarcina foarte grea, dar care poate fi adus5 la Indeplinire" 44),
stria Lenin.

42) Lenin, Opere, vol. XIII, pag. 280.

43) Lenin, Opere, vol. XXIV, pag. 65.
44) Lenin, Opere, vol. XXIV, pag. 65.
 IMPORTANTA CRITICII $1 ATJTOCR1TICTI 105

Cand Ins sarcinile de distrugere sunt in linii generale realizate

$i se incepe munca de edificare, printre care $i munca de insusire si
transformare a mostenirii vechiului, poate s5 se iveasca un alt per- -
col s5 se exagereze in partea cealalta $1 sa se preia in mod necritic
impreuna cu ceeace este de pret excrescentele p5gubitoare ale ideolo-
giei vechi, radical dusm5noase nou5. In aceste conditiuni, un accent
deosebit de puternic trebue pus pe aceea ca elementele vechiului, chiar
si cele mai pretioase, nu trebuesc luate ca ceva gata eel poate fi in-
clus in mod mecanic in nou. Cu toata hot5rirea r5suna atunci amin-
Brea necesitgii de a conduce linia proprie $i de a lupta impotriva
tuturor lini'lor fortelor $i claselor du$m5noase nou ale vechii socie-
t5ti. Deosebit puternic r5sun5 aceasta aducere aminte in conditiile
cand fortele reactionare incearc5 s5 treac5 la ofensiv5, incearca s5
ajung5 la restaurarea situatiei ei dominante de inainte. lath pentru ce,
atunci cAnd autorii vol. III din Istoria filosofiei" au lucrat la acest
volum sau and tov. Alexandrov a scris cartea sa, ei erau datori s5-$1
aduc5 aminte c5, insusind si prelucrand ceeace a fost valoros in filo-
sofia burgheza din trecut, nu se poate uita necesitatea de a lupta ho-
thrit impotriva ei, de a reteza tendintele ei reactionare, folosite de
slujbasii contemporani ai clericalismului $i obscurantismului din t5rile
imperialsmului. In aceasta punctul hot5ritor al principiului leninist de
partinitate a fost c5lcat de ei. Asupra acestui lucru s'a oprit tov. Jda-
nov in critica f5cut5 c5rtii tov. Alexandrov ; tot asupra acestui lucru
s'a oprit C. C. al P. C. (b) al U4 S. in decizia sa asupra vol. III din
,,Istoria Filosofiei".
In cazul dat, isvorul gnoseologic al c51c5rii principiului partinit5tii
a fost incapacitatea unora dintre istoricii dela ,noi ai filosofiei de a
tnfelege caracterul contradictoriu al problemei puse, incapacitatea
de a trece la rezolvirea ei in mod dialectic, tinAnd seama de ambele
momenie contradictorii incluse in aceasta problem5. Tendinta de a
da o expunere pozitiv5 a istoriei filosofiei, cu lipsa unei Inj&ezeri
dialectice a acestei probleme, a dus la aceea ca tratarea pozitiva a
filosofiei premarxiste s'a dovedit opus metafiziceste analizei critice
a ei (neggrii) $i a gonit-o pe aceasta din urm5 pe planul dinapoi.
In cazul lipsei intelegerii si aplic5rii dialectice a principiului par-
tinitgtii, in cazul nestiintei de a descoperi just caracterul contradicto-
riu al obiectului criticat, se poate usor c5dea in cealalt5 extrem5, mai
ales atunci and este vorba de a indrepta greselile f5cute ; ca rezul-
tat, se cap5t5 o repetat5 aruncare de la o extrem5 la alta, care nu
are nimic comun cu principiul leninist al partinitAtii.
Principiul partinit5tii bol$evice insearnn5 introducerea consec-
vent5 a liniei proprii din punctul de vedere al intereselor proletariatu-
lui. Lenin invata ca materialismul include in sine, ca s zicem a*a.,
partinitatea, obligand ca de fiecare apreciere a unui eveniment a se
Io6 B. M. X.EDROV

situa direct $i deschis pe punctul de vedere al unei anumite grupe

sociale" 45).
Aceasta exigent5 se intinde in intregime sf asupra criticii, care
formeaz5 unul din elementele esentiale ale princ'piului leninist al par-
tinitatii. Critica trebue s5 tie cont de tendinta istorica a lagarelor in
lupta, trebu:e s arate tendintele opuse ale orientarilor lor, ale unora
in directia luptei pentru un viitor nou, ale celorlalte, in directia
apar5rii trecutului, vechiului.
Putinta d:alectica de a descoperi incotro ne duce una sau alta
din orient5rile critice, incotro este ea indreptat5 inainte sau ina-
poi, formeaz5 unul din cele mai importante elemente ale atitudinli fat5
de critica din pozifiile principiului leninist al partinintii. CaracterizAnd
din aceast5 latur5 pozitia fondatorilor marxismului Lenin subliniaza :
Marx $i Engels au fost dela inceput WA la sfarsit partinici in filo-
sofie, ei au stiut sa descopere retragerile dela materialism si conce-
siile c5tre idealism si fideism In toate si in fiecare directie din cele
mai noi" 45).
Aceast5 traditie, fondat5 de creatorii marxismului, Lenin o apre-
cia drept cea mai mgreat5 $i de pret".
Aceasta este leg5tura intre caracterul dialectic al critici gi prin-
cipiul leninist :al partinit5ti filosofiei si stiintei.

45) Lenin, Opere, vol. I, pag. 276.

46) Len;n, Opere, vol. XIII, pag. 277.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC
SI CERCETAREA. STIINTIFICA
de ION BANU
Cercetatorul care is contact p..ntru prima oars cu fenomenul PHA-
tific sovietic, in fizica sau in biologie, In istorie sau in economie, con-
stata ca are deaface cu o realitate mai complexa decat aceea cu care a
fort obisnuit in trecut Caei stiinta sovi-tica nu este numai fizica plus
hiologie plus istorie plus economm, etc., ea este toate acestea 1a un lac, plus
Inca ceva : un element cu caracter unitar si unitficator, un element de
generalizare, care apropie uncle de altele diversele discipline ale cunoas-
terii, factor de sintetizare si.de depasire a lor, factor de unire a lor, in_
tr'un cuvant o orientare unzai, in conceptie 71 in metoda : conceptia sl

metoda anaterialist_dialectica.
Orice cunostinte noi f:cundeaza puterea de ereatie. Cu atat mai
mult, contactul cu sti:nta sovietica esie anent sa stimuleze creatia stiin-
tif'ca a aceluia care o cunoaste, sa genereze deci infaptuiri noi, teoretico-
practice, de amploare nebanuita.
Dar, isvorul aces'ui puternic stimulent creator sta In egala macura
in monumentalele creatii ale diverselor discipline de specialitate, cat si
in acel spirit generalizator care le caracterizeaza, spiritul materialismului
dialectic.
Stiinta sovietica ne dovedeste ca orientarea materialist_dialectica in
cerc:tarea stiintifica imbogateste aceasta cercetare si o conduce spre rezul_
tate cantitativ si calitativ superioare.
Considerarn ea omul de stiinta iubitor de adevar, patruns de na-
zuinta de a face sti'nta consecverita, cu toata rigurozitatea pe care acert
euvant o implica, manat de dorinta de a-si n-tezi cat mai line cu putinta
calea care-1 duce spre cunoastere in doaneniva sau de cercetare, paltruns,
in sfarsit, de aspiratia ca adevarurile pe cari le va formula sa aiba o cat
mai gen:rala valoare, omul de stiinta, spunem, care si -a facut din aceste
teluri insasi ratiunea sa de a fi, gaseste in cunoasterea, asimilarea si
practicarea materialismului dalectic, un sprijin de nepretuita valoare.
In ce consta In fond aceasta relatie intre materialism dialectic si
cercetarea obiectiva ? In ce consta aportul pe care materialismul dialectic
ii educe cercetatorului ? In ce masura largeste materiarsmul dialed is li-
bertatea de cercetare si interpretare? Dece nu e ingradit materialismul
dialectic de un cadru schematic? Pot fl mentionalte in mod conrret uncle
rezultate dobandite de stiinta sovietica datorita tocmai acestel orientari
materialist-dialectice a ei ? iata uncle din intrebarile la earl yarn in-
cerca sa raspundem, in limitele pe cari le permite spatiul unui articol.
MATERIALISMUL DIALECTIC $1 STIINTELE NATURII
I.

Sunt unii neinitiati, pentru cari aceasta asociere de terrnem apace si

azi artificiala. Materialismul dialectic este acceptat de acestia doar ca a
doctrina polilth,ca ce serveste luptei proletariatului organizat. Astfel de
pilda, pseudo_marxistul Max Adler crede ca materialismul este cu totul
ind'ferent pentru stiinta", reducand marxisanul la o concepIie sociologica
si atat 1).
liar altil, acceptand materialismul dialectic in intreg continutul sau,
1) Max Adler: Lehrbu:lh der meeriallstischen geschichtsauffacaung. vol. 1
pag. 71 si urmAtoarele. Berlin 1930,
I38 ION BAND

raman materialist numai atata *vrema cat duc diseuti principiale si la.
apnea eel mult atunci cand este vorba de stiintele sociale Astfel, biologi,
ha:tient, fiziologi, se declara adepti ai anaterialismului dialectic, dupd
care, retragandu-se in camera for de cercetare, ei continua sd faca
logie, fizica sau fiziologie, pe linia orientarii generale pe care se situasera
mai de mult, Para insa a se pereocupa sa faca sinteza Intre disciplina for
de specialitate $i orientarea dobandita. In practica Tor, materialismul dia-
lectic si etomeniul for special de studiu raman riguros distincte, ca cloud
compartimente deosebite de ounoastere.
Divergenta de principiu in prjmul caz, divergenta de fapt in al
doilea caz oricare ar fi situate, pozitia noastra se enunta astf,a : con-
siderat ca o eonceptie generald despre lume, materialismul dialectic In-
seamna un anumit fel de a privi fenomenele natur,i, o anumita me'.cda
de a cerceta fenomenele naturii, o anumita metcda de a eunoaste aceste
fenomene, cea dialectiecl, $i o anumita interpretare data fenomenelor
naturii, un anumit fel de a intelege fenomen_k naturii, o anumita teo_
rie, cea materialistd". (Stalin).
Desvoltand aceasta definite, I. V. Stalin studiaza In primul rand
aspectele dialectice ale fenomenelor din natura, dupd care demonstreaza
felul in care urmeaza sa gracedam la extinderea principiilor metodei
asupra studiului vieti soc'aae" 2). Deasemeni el Studaza mai intai
caracterul material at naturii si al fencmenelor el, dupes care cerceteaza
,,(Ixtinderea principlidar materiali,smului filosofic asupra studiului I

sociale" 3).
In dosul parerii lui Adler se ascunde, in realitate, intreg reformismul
ideologic al social-democratiei austriace.
Pracedeul de a desprinde in mcd arbitrar, societatea omeneasca de
natura, insemna, in fapt, a lua materialismului istoric fundamental sau :
legile generale .ale naturii. Inseamna a face o deosebire de esenta Intra
natura legilor cars guverneaza societatea si natura acelora cani guverneaza
universal. Caracter de necesitate insernna ca are, astfel, dear legea naturii
fizice... De aid pans a nega legii sociale orice caracter de necesitate nu
este decat un singur pas, pe caie atati refonmisti s'au si grabit sa-1 Pica,
falsificand astfel bazele marxismului. Iar altii, operand distinctiunea aceasta
arbitrary, au facut_o si o fac spre a lasa lot Tiber spiritualismului in stiin-
tele naturii, de uncle sa poata apoi patrunde si in stintele sociale.
Daces, de pilda, acceptam in biologie un punct de vedere creationist
deci Exist, si o erien'ar.e teleolog:ca, reprezentantil conservat'smului so_
dal se vor grabi sa deduca de aid cara-rterua divin, imuabil, fix, al cr-
dinei sociale $i vor inchina teleologic mersul istoriei, infaptuirii vre_
unui oarecare ideal etic prin analogie cu ordinea" teleologica a na_
turii, iar de airs vor deduce caracterul ilegit'm at actiuniler de trans_
formare sociald. Sau acceptarea In fizied a fenomenalismului lid Mach,
care considerd materia ca find dincolo de capacitatea noas'ra de cunoas_
tere, duce la un agnosticism general, care este apoi aplicat impotriva mar-
xism_leninismului, in toate aspectele sale,
Inlaturand confuzia, elasicil marxismului au desvoltat pe larg ideea
ca bazele materialismului dialectic se afla in sti'nteie naturii.
Atunci cand Engels ecrmbee agnosticismul kantan, el deduce de aici
conserinte valabile pentru capacitatea noastri generals de a eerc:ta si de
a cunoaste natura, pentru eapacitafea de progres a stiintei in general
stiinta a naturii, a societatii, a omului,
Cand Lear'm a pernit lupea Impotriva adept-dor ruqi ai lui Mach, el

2) I. V. Stalin Despre materialismul dialectic i materialismul Work"

Ed. P. C. R. 1945 pag. 19.
3) I. V. Stalin, op. cit., gag. 34,
 t.ESP RE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA $rnNTrricA log

a aratat ca doctrine lor, eanpirioaiticista".empiriomonista", sau altfel

etichetata, duce la idealism si in stiintele sociale 4). Intreaga opera Ma-
terialism si empiriocritileism" este indreptlata impotriva acestei pozitii ideo-
logice care, precum arat:a Lenin, duce la fideisan, la inlaturarea ideii de
lege cauzala, la negarea eficientei actiunii politice a partidului proleta_
riatului. Arms de lupta, pe plan ideologic, a burgheziei rusesti in timpul
asprei reactiuni a lui Stolipin, empiriocriticismul filosofic isbea, prin con_
secintele sale idealists, refermiste, in actiunea revolutionary si ducea in
ultiand analiza la demobilizarea proletariatului.
Nu se poate spune Lenin ...sa nu vedem in dosul sec-
lasticii gnoseologice a empiriorriticismului, lupta de partid in filosofie,
lupta care exprima in fend tetndintele si ideologia daselor irlam'ce
ale societatii contemporane. Rolul obiectiv al empiriocriticismului,
rolul sau in lupta de class se reduce in intregime la acela de a aju'a
pe fideisti in lupta pe care o dau impotriva materialismului in gz_
neral si impotriva materialismului istoric in special" 5).
Oritica nimicitoare a lui Lenin a demonstrat atunci pang la evi-
denta, legatura intima intre stiintra sociala si stiinta naturii, intre mien_
tarea materialist - dialectics in fizica si materialismul istoric, dintre sti nta
si politica.
Das,a lumea poate fi cunoscuta si cunoE,Aintele noastre despre
legile aesvoltarii naturii sunt cunostinte autentice, call au insem_
natatea unui adevar obied!iv, urmeaza ca viata sociala, desvoltarea
societatii poate fi deasemenea cunosauta, tar dat'ele siiintei despre
legile de desvoltare a societatii sunt date autentice cart au insem_
natea adevarurilor objective" 6).
Nu este cu putinta sa Lim adepti ai materialismului istoric, rams_
nand in acelas timp spiritualisti In fizica sau in biologie. Cel care s'a
convins c12 justetea materialismului dialectic, urmeaza sa-1 splice in ab-
solut Coate domeniile cunoasterii cmenesti, in cercetarea teoretica de oriee
natura si in orice elaborari practice.

,,Conceptia materialists a naturii, spune Eng:ls, insemneaza pun

si simplu priceperea naturii asa cum este ea, lard nicio adaugare
strains" 7).
In aceasta simply enuntare a lui Engels constatam conditia elemen_
tars a unei cerc_tari stiintifice consecvente. Cu alte cuvinte, referindu-ne
la cercetarea stiintifica asupra naturii, deducern d'n defindlia lui Engels
ca matcrialismul dialectic nu face alteva decal sa impuma cercetarii stricta
con.secventa cu ea insIsi, adka cunoasterea naturii, far a add uga ramie
din ceeace nu_i apartine.
Orice el_mente a caror prezenta nu a fost venificata sau dedusa prin
intermeckul cercetarii naturdi urrneeza a fi elcoluse d:n stiinta. Materialismul
dialectic este cea mai consecventa confruntare a idellor cu exp rienta, cu
faptele, este obeervarea consecventa a legilor materi, 1 fara a evea nevoe
de niciun spirit universal" 8), si ca stare, el elfmina din teorie, ca stra,ine
de natura, notiuni ca incarnarea ideii absolute", anterioritate a constiintei
umane feta de materie"lucru in sine_incognoscibil".
4) V. I. Lenin : Materialisme et erapiriocritic.isme" E. S. I. Paris 1928, pag.
215 si urmatoarele.
5) Ibidem. pag. 314.
6) I. V. Star.n Op. cit. Pag. 35.
7) Fr. Engels : Ludwig Feuerbach si sfar4itul filosofiei c'aeice gerr. ane",
Cart I. V. Stalin, Op, cit. pag. 26.
I10 /ON sAistt/

Tot de aid se deduce si metoda dialectics; in adevar, metcda &Alec_

tics considera obiectivele si fenomenele in ipostaza for reala, asa cum ele
exis'a in realitate: complexitate, miscare, interferenta, clout:re intre con_
trarii (dedublarea unicului"... spun Lenin 9) si S_sizarea caii spre sinteza
a contradicrtillor.
Subliniem aid aced. apart pe care intelegerea materialsmuilui dia_
lectic educe eercetarii stilntifice Ne refeem la onestul cercetator de
laborator care tin.de a face observatii juste, a afla necunoscutul. Ataia vreme
cat cercetarea de laborator isbuteste sa feta ludn.na, concluzi'le formulate
sunt in Unit generale patrimse de spirit stiintific. Dar cercetarea merge mai
doparte, din domeniul puternic luminat al clarificatului ea trece spre dome-
obscttr al neexplicatfulud, al incd. neexplicatului. In opera multor autori,
aici este marginea materialismului lor, iar odata cu obscurul incepe abisul
spiritualist, indoiala cercetatorului asupra capacitatii sale principiale de a
descoperi a est neexplicat, Indoeala sa asupra valabllitatii insasi a datelor
deja obtinute in domeniul alarifficatului, ca urmare a neincrederii Sn propria
sa capacitate de explicare, ba chiar indoiala asupra categoriilor celor mai
generale ale naturii : materia, spatial, kirupul.
Aici vedem valoarea materialismului dialectic. Analiza lui statorni_
ceste in mod categoric existenta absolutd a adevarului obiectiv, independent
de caracterul relativ, incemplect al cunostiin.telor noastre despre acest ade_
var ; el statorniceste realitatea si caracterul obiectiv al naturii mater-iale,
independent de gradul si de masucra in care ea este eunoscuta de nob; dea-
semeni, existenta obiectiva a spatiului si a timpului, independent de variabi-
litaJea ideilor noastre despre spatiu si timp.
Atunci and un Eddington se isbeste de dificultatile pe earl noile des-
coperiri in fizica le pun in fata vechiului 1):oretician, el se grabeste sa pro_
dame falimentul insusi al capacitatil umane de deteraninare
Atunci cand un savant biolog de talia lui Cuenot se isbeste de aspecte
deocamdata insolubile legate de fenomenele adaptarii, el se refug aza in
teoria finalists, adica pur spiritualist:a, a preadapfarii". Este probabil ea
aceasta deviere, impreund ou altele asemanatoare, j_a atras din partea savan_
tului materialist Marcel Prenant, epitetul de teolog" in ciuda vai.oa ii
stiintifice indiscutabile a atatora din descoperirile sale 10).
Adesea, acest refugiu in agnosticism sau In eel mai pm' spiritualism
nu este decal reflexul ideologic al pozitiei sociale eontradictorii a savantului,
oriza ideologica ce reflects oriza sociala a card atrnosf era o respira ,inrcon-
stient savantul, afara de cazul ca s'a transformat in unealta constienta a
conservatismului, a reactionarisanului social, cola ideilor celor nod.
In primul caz el este o victima a drumului skims al cunoasterli objec-
tive, al meandrelor firesti, inevitabile, ou aspecte contradictorii al acestei
cunoasteri, oglindind aspecte contraclictoril obilective. In al doilea caz, ideo_
logiile oonservatoare
,;traesc ca un parazit pe slabiclurtile stiintei, pe imperfeetiunile ei
inevitabile, speculeaza greutatile desvoltarii
cum spume filosoful sovietic M. B. Mitin.
In toate aceste cazuri patrunderea, asianilarea temeinica a materialis-
mului diali:ctic este arena care apara pe cercetator de a cadea in abisul
spiritualist, orb de Cate on ian.pasul logic sau psib.ologic 1-ar Impinge la
aceasta.

8) I V. Stalin : Op. cit. pag. 28.

9) V. I. Lena' : ,In jurul problemej drialecticii" in vol. Marx, Thigels,
Marxism. Ed. P. C. R. 1947, Pag. 280.
10) Marcel Prenant , Problemele evolutiei" oonferinta inedita, thou% :et
Bucuresti, in zitia de 20 Februarie 1948.
 MSPRE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA STIEITIPICA IIt

Este o chemare la realitatea mate:L-101a obiectiva, a apiritului care a

fost pe punctul de a se Lisa furat de irationalism.
Sau, cu privire la dialectica; de cat-. on oare metoda analitica nu a
dus ea la pierderea conexiunii dintre fenomene? De cate on oare incapaci-
tatea cercetatorului de a Intl-lege caracterul discontinuu, (in salturi) contra-
dictoriu, al proceselor ,Si all faptelor din nature nu La facut sal se refugieze
in ipoteze stiintifice? Preouna constata B. M. Kedrov n) curtoaterea natuaii
care Site complex'a si care prezinta aspeote contradictorii inainte de a
ajunge la forraulari sintetice, oari, ele singure, suet strict conforme cu rea-
litatea, inregstreaza dealungul istoriei stiintelor in mod izolat, rand pe rand,
aceste aspecte contradiittorii. Plecandu-se dela aceste aspecte izolate, se in,
temeiaza corpuri de dootrina cari cuiprind o parte juSta in masura In
care oglindc aspecte reale si alunecari metafizice in masura in care doc-
trinele nereusind sa sesizeze si aspectul contradictoriu, se refugiaza in ira.
tionalism. Acestea au fost drumurile fizicii, ale chirniei, ale biologiei, etc.,
presarate dealungul ler de victimele necunoasterii. legilor dialecticii,
0 prima conaluzie se impune deci: In cursul cercetarii stiintifice ma-
terialismul dialectic asigura cercetar'ii consecventa ii contaotul permanent
cu domeniul obieotiv de cercetare. Sau, cum spune Prenant
materialismul dialectic este metoda (conceptia gi metoda"... spune
I. V. Stalin N. N.) Stintifica prin excelenta i anume a acelei
stiinte care este sintetizata si prelungita pang la limitele ei extreme,
cu ajutorul propriilor ei procedee $i fare dogmatism, dar cu hotarirea
de a nu da inapoi inaintea nidnmeia din consecintele sari au fost in
west fel descoperife, pe oale experirnentala"12).
III.

Adesea d:rcetarea stiintifica se loveste de un impas datoriita faptului

ca nu tine seama de caracterul istoric al fenomenelor.
De exemplu: biologul J. Rostand, dupe': oe trece in revistg fenomene
ally vietii pe cari stiinta a reusilt sa le reproduce in laborator, deduce, in
conoluzie argumentand impotriva vitalisanului ca probabil viata insasi,
materia vie, via putea fi produsa candva in laborator 1.3) Este o idee cu care
el cons:dera ca poate rasturna argumentarea acelora cari, din faptul ca v=ata
nu a putut fi produsa in laborator, trag concluzii vital:site. Or, poziltia lui
Rostand este la fel de gresita ea si aceia a vita:istilor. Oaci, din ea rezulta ea,
dacg laboratoarele nu vor reusi n!ciodaltg sa fabrice materie vie, aceasta va
constitui o confirmare a vitalismniui, spiritualist. Nu, spune Prenant 14),
aceasta nu via fi nicidecum un argument, pentrucg noi nu putem fabrik a
mati.irie vie, nu datorita existentii unit factor vitalist, ci datorita factorului
istoric dlin constitutia protoplasmei, ce nu poate fi reconstituita in cateva
clipe, in laborator.
Evident, a'cest caracter de isforicitate nu este de-at un coro'ar al ma-
terialitatii si al interdependentei fenomenelor, consid:rate in mod consec_
vent. Cad, dace materialismul inseamna conformitate cu natura, inseamna
Ca el are a considera toate faptelil din natura prezente sau trecute
ca el urmeaza a adapta si a se adapta mereu faptelor si fenomenelor noi ce
se desccrpera in natura, complectandu-s3 neincetat.
Deasemeni ,data dialectica inseamna sesizare a occuplexitAtil, a inter-
dependentei, a opozitiilor, rezulta ca pe masura ca cercetarea imbogateste
cu.noasterea cu fapte noi, metoda urmeaza a tine seama si ea de aceste fapte
11) B. M. Kedrov : 03enoasterea stiintifica. in lumina materialismului dia-
lectic" in Analece Rornano_Sovietice" nr. 6, pag. 995.
12) Mare& Prenant : De is .biologie au marxisme" Pewee 6/1948, pag. 3
13) J. Rostand : La vie et ses problemee'.
14) M. Prenant : Marxism si biologic", Ed. Pygmalion, 1946, Peg. 146.
I12 ION BAND

noi, BA constate ca are deaface ou noi relatii de interdependenta, legate de

aceste fapte noi, ca noi opozitii s'au ivit, poate, in raport cu aceste fapte
noi ; alt aspect al factcrului de istoricitate, a carui observare poate fcri de
eroare cercetarea stiintifica.
IV.
Cei ce nu curse materialismul dialectic vorbesc mereu aespere pre_
supusul lui caracter restrictiv. I se irnputa ca el ar restrange liberatea"
cercetarii, ca ar limita" campul ar_esteia, oa i-ar impune dogme", scheme"
pestabilite. Acestora, orientarea mateiialist_dlalectica le apare sub forma
uncrr formule rig de pe cari filosofia ar tinde sa le impuna cerce.arii de
laborator, tipare uniforme in cari stiinta ar fi tinu a sa-si toarne mzulta_
tele. De aci, o anumita rezerva. Dar realitatea este ou totul ally si da aceea
este necesar sa ne oprim asupra acestor obioctiuni.
Penau a aprecia lucrurile in mcd just, sa considerarn un fenomen
analog din istoria gandirii stiintifice. Atunci cand, la inceputul secolului
trecut, metoda experznentala a triumfat in elabo:area stiintifica drept
metoda valabila, ea a ajuns in scurta vireme sal se ins.a,ureze In minti $i in
laboratoare, cu drepturi exclusive. Oglindind pe plan ideo:ogic nazuintele
spre cerc_tarea naturii si a bogatiilor ei, ale olasei sociale care triumfase pe
rand in mai multe taxi, metoda exper_mentala s'a impus, In sensed
ca a fost unanim aoceptata drept criteriu de valabilitate al teoriei stiintifice;
aceasa nu inseamna deloc ca aceasta norma de gandire si de lucru ar fa
constituit o forma rigida, un tipar impus. Fara indoiala, aceasta metoda a
avut si adversari, dar nu in tabara stiinteici in aceea a adevaruraor revelate.
In stiinta, valabil sti'ntificeste era doar oteace t4.-ecuse prin examenul expe-
rientei; aceasta, departe de a stanjeni avantul stiintei nu facea decat sa -1
debaraseze de balastul apriorismului, deci sa-1 puritice si sa-1 st.'muleze.
Era fara indoiala o restrictie". Dinteo faza a speculatdei pure, care
nu fusese obligata sa tiny seamy decal de conformitatea cu ipoteza s.abilita
a priori, se trecea intro faza in care cercetarea era silitA sa se conformeze
confruntarii cu fenomenele objective. Cine mai poate sustine azi Ca aceasta
restrictiune a fest altceva d-cat insasi conditia indispensabila a constitairii
stiintei moderne?
In fapt, daca verificarea expertmentala impiedica pe cercetator sa alu-
nece in domeniul conjecturilor apriorice si-1 obliga sa nu corisidere drept
valabil decat ceeace nu este infirmat prin experientA, verificarea materialist_
dialectics obliga pe cercetator : pe de_o parte la conseoventa neince'atA cu
datele cele mai generale dectuse din cercetarea naturii, pe de -alts parte la
analizar-a fenomenclor in conditiile loa naturale complexitate, interdepen_
denta, pozitie adesea cantradictorie, etc.
Astfel, aceasta verificare materialist_dialectica nu este decat o expe.
rimentare mai bogata si mai adanca, adica o exper:entA desvoatata, dug
pang la ultimele ei consecinte.
In aceiasi online de ider si pentiu a exemplifica In mod concret con.
statArile de mai sits, observam ca adesea materlalismul dialectic nu numaj
ea fereste de alunecari stintifloa, dar inlesneste ch'ai cercetartorului sa
gaseasca solutii %col unde experienta comuna se dovedise in.sufirtienta. In
adevar, adesea experienta da la iveala aspecte contradictorii pe cari nu be
poate explica atunci nu lipsesc autorii cari sa proclame criza" *tiintei
r,spective.
15) Fr. Enge's 'at K. Marx al Fr. 'Engels" Opere" Vol. XVI. Ed. rusl
Pall. 339 citat de M. Rosenthal Metoda dialectical marxistfi", MoScova 1947,
Pall. 29.
 DESIPRE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA srrusrriFicA 113

Engels araa ca drumufl spre intelegemt fenomenelor este un proces

dificil si dureros, in cursul 'car' 'laza vor trebui inlaturate numeroase pie_
diet... el poata fi insa considerabil redus, data teoreticienii cercetatori
ai naturii, vor dori sa cunoesca mai deaproaipe filosofia dialectics in
formele ei is:ton:ice" 16). (Vezi note in pag. 112).
Citand aceste ouvinte ale lui Engels, autorul sovdetic M. Rosenthal
arata, in lucrarea sa Metoda dialectics marxista", lumina pa care o arunca
materialismul dialectic in efortul de a intelege evolutia teoriilar fizice din
ultimii 40 de ani. Dupa ce o strie de fizicieni, pr..cum Thompson si altii,
proclarnasera sfarsitul cercetarii in fizica, in sensul ca toate marile desco-
periri din domeniul fizicii Bunt deja efectuate", au intervenit acele lucrari cu
caracter epocal, sari au facut cunoscute razele Roentgen, adevarata struc-
tura a atomului $i radioactivitatea, provacand criza fizicii moderne", despre
can s'a vorbit atat 16).
Dar, criza", aceasta nu era decat expresia incapacitatii de a privi
materialist-dialectic atat fenomenele naturii cat si insasi desvoltarea
Rosenthal arata in ce masura legile dial cticii in aplicarea pe care le_o
face Lenin in Materialism si empiriocriticism" au ajutat sa spulbere
aceasta notiune de criza" si sa restabileasca increderea intr'o $tiinta care se
afla inn plin proces de desvoltare nu liniara, ci dialectics. Deasemeni
Tot ceeace. teoria considerase in trecut ca fiind contraste permanente
$i absolute spatiul tisi substanta, corpusoulele si undele, masa si ener-
gia, etc, este privit act= de fizica drept un tot dialectic" 17)
sau cum spune Presedinteta Academies de stiinte a URSS S. I. Vavilov:
nS'a petrecut un lucru de neinclupuit, un lucru pe care numai dialec-
tica 1-er putea a:1mM. Vidul, spatiul absolut al lui Newton, ou acele
masse in miscare ce Law papule, s'a transfortmat bruise in universul
unitar a lui Einstein, in care fostele antiteze de masse si srpatiu s'au
unit inteun intreg indisalubs2, in care proprictatile geometrice sunt
definite prin masse.
Marea entiteza a fizicii celei vechi elementele continua si cele
diiscontnue, atamii si ethertd, corpusculele si undele au aparut deo-
data in fate fizicianului ca un intreg indisolubil... Contrastul existent
de secole intre substanta si lumina a disparut cu desavarsire. S'a dove -
dit ca in antnnite imprejurari lumina se poate transforma in substanta,
desvaluind astfel esenta ei dialectics contradictor4e, exprimata in acele
elemente_pereche ale substantei care sunt: electronul, rr:gativ si pozi-
tronul, pozitiv" 18).
Acolo unde vechea teorie, Isbindu-se de oantradictii, edictase dogma
hicertitudinii $i proclamase crime" pe care tabara idealisant>nnli filosafic
tibia astepta sa o imbratiseze ca sa anunte falimentul experientei, materia-
lisanul dialectic repunea stiinta in drepturile ei $i reabilita capacitates de
cunoastere a omului.
Un excmplu analog ni_l opera biologia. 0 suta de an! de experiente
au confirmat In mod categoric ipoteza transformista, care primise in opera
lui Darwin o consacrare experimentala. Ramanea sa se determine tales pe
care se cl(sfasoara transformarea speciiilor.
Se constatase adaptarea organismelor la media, deci influenta adarptiva
a meditilui asupra organismelor. Se deduoea de alci, pe baza ipatezei trans-
formiste, nec'esitatea tearetica a erediltatii caracterelor dobandite de organisme
datortita influentei mediului; tutu% cu rare except-1i, experienta refuza Cu
Indaratnicie sa confirme caracterul ereditar al caracterelor dobandite. ImPae

16) M. M. Rosenthal: Op. cit. pag. 30 $1 utornatoarele.

17) M. M. Rosenthal: Op. ditt. pag. 33.
18) S. I. Vavilov: in Rezultatee stiintelor fizice", vol. XXVI, 2/1944 pag.
124, citat de M. Rosenthel, Op. cit. pag. 34,
8
 14 ION BAND

in aparenta irezolvabil, cu ingrebari can antmtau oriza" sau earl in eel

mai bun caz, cum s'a intamplat la Jcan Rostand,. ramaneau Para nicitzn ras-
puns, la.sand probaema deschisa.
ConeePtia dialectica a actmtularilor canititative $i a conversiuniii cali_
tative rezolva azi acest impas. Putem demonstra astazi ca inregistrarea in
organism a influentelor mediului se produce Para ca ea sa poata fi
in laborator, in cursul experientei; fare ca deci sa putem experimenta" ca-
racterul ereditar al insusirilor dobandite. Influ_nta mediului exists $i se am..
muleszA tm organism inainte de orrice inregistrari xn.orfo- sau
Msutatia care se produce, cu caracter brusc, este in aparenta independents
de once influents fin sens adaptiv, a mediului, dar ea pare a fi doar conver-
siunea calitativa a unor indelungate aournalari cantitaltive, precum a sugerat
mai de mult biologul Alfred Giard 1,9).
Privitor la ,,libertatea de cencetare", Engels arata. in ,.Anti- Duhring"
ca adevarata libealtate, aceea visata de once cercetator, nu este aitceva de_
cat sentimental pe care-1 da faptul de a fi devenit constient d2 necesitate,
in speta de necesitatea de a adopta anumte solutiuni, ia-npuse de experienta
noastra largita, si nu altele. Cu cat judecata unud individ, spune el, este
mai liberci, in report ou o chestiune oareoare, Cu atat esite mai riguroasa
necesitatea care determine continutul, materia acelei judecati. Cu cat con-
finutu/ unei judecati este mai riguros determinant de fapte objective, cu cat
gandirea noastra este mai cu necesitate determinata de confruntarea ou
obiectele si cu fenornenele naturii, Cu stmt, arata Engels, judecata noastra
este mai Mora. Aceasta
...in taw) ce thncertitudinea care pa'ovine din ignoranta incertitudinea
care procedeaza prin alegerea arbitrary a unei solutii, dintr'un mare
nurnar de deciziuni posibile, diferite si contradictorii, dovedeste prjn
insusi acest fapt, ca nu este deloc libera, ca este doralnata de insusi
obieztul pe care trebula sa-1 domine. Libertatea consista deci in aceea
suveranitate asupra noastra insine asupra lumii exterioare care Este
fondata pe cunoasterea legilor necesare ale naturii 20).
Asa dar, orice progres al nostru in ctmoasterea naturii, orice progres
in conceptia noastra despre nature, orice progres in metoda noaStra de cu-
noastere a naturii pe scurt orice progres In insusirea materialisrnului
dialectic, nu inseamna decat o progresiva eliminare a incertituidinii $i o mai
large dobandire a lib rtatii, asa cum o lanutreste Engels.

Caracterul optimist al materialismului dialectic, in raport cu stilaitta

nu poate fi indeajuns subliniat. El iese in evidenta si mai malt in paziftia
pe care o is materialismal dialectic fats de limitele stintei.
Cunostintele noastre nu pot avea niciodata caracter absolult, definitiv
Dirnpot rj v ,
,dirnitele aproximatiei ounostintelor noastre in raport cu adevarul o-
bi-ctiv sunt istoriceste relative" spune Lenirr21).
Este acesta relativism? Nu, materialjamal dialectic
recunoaste relativitatea tuturor ounostintelor noastre ,dar nu in sensul
negarii adevarului abjectly, ci in sensul relativitatii istorice a limitelor
p2 cari aproximatia cunastintelor noastre le are in report cu adevarul
obiectiv" 22).
19) Citat de L. IF erringhem: Transformations brusques des area viviants'
Paris, Fag. 239_240.
.20) Fr. Engels: Anti-Dahring" Ed. P.C.R. pag. 137.
21) V. I. Lenin: Miaterrialisme et eanPiriocritioisme" pag. 108,
22) V. I. Lenin: Materialisme at empiriocriticiame", pag. 109.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA sruNTIFicA I,
Cu alte cuvinte, pe masura ce stiinto progreseaza, not ne apropiern din
ce in ce mai molt de cunoasterea adevarului obiectiv, fara insa ca aceasta
sa insenrme ca 1-am putea epuiza vreodata. Thompson anunta ca fizica si_a
isPravit sarcinile. 0 atare afirmatie a capacitatii noastre de a epuiza cunoas-
terea ca $i afirrnarea caracterului absolut al cunostintclor noastre, la un
moment dat, duce la paralizarea stiintei. Noi consideram dimpotriva ca dru-
mul qtdintei este mereu, etern deschis, liber.
Adevarul, spune Engels, salaslueste in insusi procesul cunoasterii, in
indelungata desvoltare istorica a stiintei, care se ridica dela treptele
inferioare ale cunoasterii la treptele ei din ce in ce mai inalte, faza
insa sa ajrunga vreodata prin g'asirea unui asa zis adevar absolut, Is
punctul de unde nu ar mai putea merge mai departe, de uncle nu i-ar
mai ramane aittceva de facrut decat sa-$i incruciseze hratele $i al admire
adevarul absolut obtinut" 23).
Aceasta incredere in capacitatea inepuizabila de cunoastere a stiintei,
in infinitatea domeniului ei de aplicare, aceasta imagine profund cptimista
a vastitatil campuluti de cercetare $i a v-astitatii capaetatii noastre de !rives-
tigatde proprii materialismului dialectic tonifica ceroetarea stiirrtifica.
V
Materialismul dialectic ridica pe cercetator deesupra domeniului sau
de cercetare.
El afirrna ca gandirea $tiiautifica, pe plan teoretic sau practic, este UNA,
independent de domeniul particular de cercetare din care trage seva,
De aici, o dubla concluzie: in primal rand el ajuta cercetatorului ca,
depasind domenEul sau de specialitate sa-i integreze teorifile, metodele
rezultatele obtinute intr'o generalizare, s'a contribue la sinteza dintre datele
particulare ale stiintelor, independent de dcaneniul cercetarii; in al doilea
rand, al lichideze o veche prejudecata astiintifica ce a facut epoca in
istaria stiintelor: aceea a rupturii arbitrare dintre stiintele asa zise ale no_
turii $i tale a,sa zis umane, stiinte exacte" $i stiinte speculative".
Uri, spune I. V. Stalin definind orientarea sintetica dialectics care tre-
hue sa domine gandirea stiintifica:
priveste natura, nu ca o acumulare intamplatoore de o_
biecte, de fenomene, rupte unele de altele, ci ca un tot itunit, coherent,
in care obiectele, fenomenele, stmt organic legate intre ele, derpind
unele 4e altele $i se condstioneaza unele pe altele" 24).
Natura este insa tot ce are existentA obiectiva, deci naturti fizica,
natura biologics, natura socials, rinclusiv natura umana omul, cu viata
ideile lui. Arta este campul
In ouvantarea pe care S. I. Vavilov, pres.dintele Academie' de Stiinte
a U.R.S.S. a tinut-o cu prilejul inaugurarii sesiunii din lanuarie 1946 a Aca_
clemiei, el subliniaza rolul fzicii moderne, ca unificator al celorlalte stiinte,
aratand ca stiinta materialist dialectics, in speta cea sovietica, intaptueste
aceasta unificare pentr'un proces de sinteza al rezultatelor obtinute in toate
sti
,De pilda spune el noile rsallizari in domeniul microsoorpiei so_
vietice sunt deopotriva de importante pentru fizicieni, chimLsti, biologi,
geologi j tehnicieni prezinta interes concret $i pentru stiints.le
umane" 35).

23) Fr. Engels : Ludwig Feuerba,ch qi sfarsituf filosofiei clasiee germane",

In volumul K. Marx Op. alese" Ed P. C. R. peg. 504.
24) I. V. Stalin: Op. tit. pag. 9.
25) Vavilav: Citat de Marietta *aghindan Sesiunea. Academiei de
S. I.
$tiinte a U.R.S.S.". Din ,,Octiabr" nr 3-4/1946,
 ION BAND

Marieta Saghindan, care ne rede aceste ouvinte, observe mai departe

ce noel salt pe care 1 -a facut omenirea in ounoasterea nature fizice
va schimba in mod inevitabil Insist dimensiunile gandirii, sistemul
notiunilor si regimul omului si aceasta nu poate se. nu influenteze in
mod radical toate stiintele umane" 26),
Aoeiasi preocupare revine si In raportul acadzmiciarrului Rodendorf,
care arate ,ce din colaborarea dintre entomologic pi tehnica construirii
avioanelar, poate iesi atet aflarea s-cretului sborului insectelor cat si per-
fectionarea sborului tehnic, iar savantii Rainov si Maximov, din domeniul
stiintelor societatii, descriu tipul savantului umanist sovietic ca pe ae_la al
unui genditor capabil se sintetizeze datele stiintelor neturale ale materna-
tied si ale fizicii timpului seu.
late' In aceeasi ordine idei, pererea ganditOrilar materialisti ai Fran_
tei, despre acest factor sintetic, sau enciclopedic, cum spun ei.
Henri Mougin observe ce. idealismul contemporan este antienciclope-
die. Lachclier, Boutroux, Bergson si eltii, Lind in mod sisteznatic se inter_
zica stiintelor omului" dreptul de a se desvolta, se inleture premiza ce
omul ar put.a fi obiect al stiintei, intocmai ca nature. Idealisrnul contem_
poran interzice stiintelor materei" se impieteze asupra domeniuflui omului,
definit a fi constiinte pure. Acestuia i se opune spiritul enciclopedic care
ethane la un Joe intreaga documentare asupra omului asupra rapor-
turilor dintre el si lume, asupra ounostiintelor doban.dite de el despre
aceste raporturi, asupra activitetii sale practice si asupra universului
tunan constittit de aceste raporturi" 27).
Noua miscare a Enciolorpediei Renasterii Franceze, initiate de figurile
progresiste ale gandirii franceze se inspire. din aceste pr'ncipii dar, spre
deosebire de spiritul enciclopedic de facture mecaniciste, care dominese se-
colul al XVIII_lea, noua encicflopedie va fi, cum observe psihologul Henri
Wallon, o EnciclopEdie dialectics 28).
In ce consta in fond acest spirit nou ?
Cend, data cu Renasterea, omul se Intoarce din nou spre nature si
spre observarea air dupe peste un anileniu, el reia firul intrerupt al
cugeterii greoesti, lair gandirea imbrace caracterul universalist al acesteia.
Uorno universalle" al Renasterid seaman:a mult cu enciclopedioul genditor
antic, dar spiritul universal ce-i caracterizeaze pe amandoi este de facture
pur speculative : specula-Orme pe care confruntarea cu nature mai mult o
stanjeneste decet s'o verifice,
Dar, Incepe o epoca noua, epoca unor not forte productive, epoca ri-
dicerii burgheziei, epoca spiritului de ounoastere. Spiritul de cunoas-
tere, de cercetare, disjunge dmaginea sintetice. Omul universal" se srpe-
cializeaza, specializendu-se facien.ceste, adencind lumineaze, dar luminand
driferentiazA. Dela suave imagine sintetic dar ireale, a naturii, la un Aristo-
teles sau la un Erasmus, se trace spre o sums de imagini disparate dar
linipezi ale secolelor urrnaltoare. Engels ne aratA roe secolui al XIX -lea ne
prezinte specializarea in analize, a desfacerii naturii in elementele
sale. Fizica, chimia, biologia, paleontologia, medicine experimentale, psiho_
logia etc., se constitue ca discipline independente. Sinteza abstracts a se-
colelor anterioare s'a transformat Intr'o analiza concrete, Dar aceaste ana-
liza concrete date Cu decaderea capitalismuflui pierde raporturile vii
dintre diferitele sectoare ale realitatii. Se ajunge la o sirmple ingramkiire

26) Marieta Saghinian, ibidem.

27) Henri Mougin: L'esprit encyclectedique et la tradition philosotahique fran-
gaise". La Penske, nr. 5, 1045, pag. 8 si urm&!loaree.
28) Henri Waf : Pourr tine encyclopedie dialectique", Sciences de la
nature et Sciences humaines ". La Penske nr. 4, 1945, peg. 22.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC *I CERCETAREA srimrrIFicA

de cunostinte. Mai mult, stiinta descoperind In natura contradictii, ea se

multurneste sa le constate $i sa le juxtapuna. $tiinta este eclectics, dupa
cum observa Wallon.
Dar materiallismul dialectic expresie a unei epoci not epoca pra_
busirii burgheziei si a ridicarii proletariatului denunta aceasta pozitie.
Producand a adevarata revolutie In $tiinta, cum observA A. Jdanov, el o
face sa treats dela spiritul eclectic spre eel dialectic.
rata o interesanta constatare. a lui Prenant care ilustreaza aceste ob-
servatii:
Abia dupA cunoasterea teoriei marxiste spun el adica In tim-
pul in care am predat cursuri la Universitatea Muncitoreasca, mi-am
dat seama pe deplin ce era biologia abia atunci em dobandit o in-
telegere de ansamblu a acestei discipline, intelegere care sa ma sa_
tisfaca din punct de ved:re stiintific" 28).
Intelegerea de ansamblu a fieca,rei discipline In parte, integrarea fie -
c5rei discipline fie ea exacta" sau ,,speculativa" naturals" sau uma-
na" in ansamblul cunoasterii, intelegerea aportUlui pe care metodele
folosire in fiecare dorneniu de cercetare, precum si datele astfel dobandite,
11 poate da cercetatorilor din celelalte discipline, generalizarea rezultatelor
obtinute in disciplinele particulare, sl formularea Pe aceasta cafe a unor
adevaruri cu caracter general, In fine, aportul pe care aceste adevaruri ge_
nerale it pot da, la randul lor, fiecarui domeniu particular de c_rcetare, jati
unele din velorile pe cari aspectul sintetizant al materialismului dialectic le
transrnite cercetarii $tiintifice de spccialitate.
1,71

Pentru a arata ca materiallismul dialectic esie cu taul strain de orice

dogmatism, consaderam necesar s reclam in aceasta privinta in mod ex-
plicit, par' erea claskilar materialismulud dialectic.
Lenin s'a ocupat $i el de aceasta fal intelegere, care era vanturata
!litre altii ysi de obscurul filosof N, G. Mihailovski. Combatand aspru aceasta
pozitie a Jul Mihailovski care nu 1nvedera decat totala lgnoranta a
ace_stuia Lenin reproduce cruvintelle lui Plehanov care spusese mai de._
mult ca ...not (marxistii (N. N.) nu vrem in niciun caz sa acoperim
programul nostru cu autoritatea acelui mare nume (adica al lui Marx
nata lui Lenin)" so).
Si, mai departe el prectzeaza:
...marxistii ImpcumutA in mod neconditionat din teoria lui Marx
doar metodele ei pretioase Med de can este imposibila explicarea rela_
tiilor sociale; prin urmare, criteriufl aprecierli pe care o dau ei acestor
relatii, ei nu_l vad deloc fn sch:me abstracte si In alte absurditati de
acest fel, ci in caracterul just al acestei apreceri si In conformitatea
ei cu realitatea" 81).
Sau In alts parte:
Noi nu priviim nicidecum teocria lui Marx ca ceva incheiat si intan-
gibil; not suet m convin#, dimpotriva, ca ea a pus doar pietrele un-
ghiulare ale acelei stiinte pe care socialistii trebue data nu vor
sa ramana in urma vietii s'o miste inainte in toate direetille. Noi
credem ca pentru socialistic nisi este deosebit de necesara prelucrarea
independents a teoriei Elul Marx, deoarece aceasta beorie nu ofera
decat teze calauzitoare, generale, cari in particular se apnea altfel
29) Marco Prenant: ,.De la biologie au marxisme", La Pensee, nr. 6/1946,
pag. 5.
30) V. I. Leren: Cine scant prieteadi popo-ruhd" $i cum lup1a el impotriva
socia.-democratilcrr" In Opere ales% vol. I, Ed. franceza, Moscova 1941, pag. 129.
31) V. I. Lenin : Ibidean, pag: 131.
/ 18 ION BAND

Angliei decat Frantei, altfel Frantei decat Genmaniei si Germaniei

altfel decat Rusiei" 32).
Raspunzand profesocrului Razin, autor al unor lucrari militare, I. V.
Stalin ii arata ca tez le clasicilor nu urmeaza a fi preluate intr'un mod ;ii i
lipsit de spirit critic.
,,Nu poti merge inainte, spune Stalin, si sa duci stiinta inainte fara
sa supui unei analize oritice teoriile invechite parerile oamenilor
competentl. Aceasta se refer% nu numai la aca icari sunt campe_
tenti in domeniul militar dar si la clasicii marxismului" 84).
Istoria marxism_leninismului insaSi este o puternica dovada a acestui
fapti. El a evoluat mereu peal opera lui Marx, Engels, Lenin si Stalin. In
lucracrile lui Lenin si ale lui Stalin el ea imbogatit cu teorii noi si pe baza
unor noi exrperiente el a lust aspecte noi. Jn Istoria Partidului Comunist
(bolsevic) al Uniunii Sovietice, I. V. Stalin arata cum, in repetate randuri,
infruntand conclitiunile concrete ale luptei, partidul leninist-stalinist si_a
adaptat necontenit teoria ysi practica fats de experienta mereu dobandita si
mereu sporita, corectand unele din tezele lui Marx si Engels.
$tiinta, deaceea sa i ruumeste stiintg, spune I. V. Stalin, pentruca
ea nu recunoaste fetisurile, nu se teme sA ridice mana contra a ceeace
se perima si contra a ceeace este vechi si asoulta cu atentie glasul
experierrtei si al practicii" 85).

De aici decurge o important:a consecinta.

Corolarul atitudinii nedogmatice este atitudinea critic&
Daca stiinta materthalist_dialectica se ridica in contra a ceeace se
p-rima, in contra a ceeace a vechi" si dace ea promoveaza ceeace e nou,
se pune intrebarea care este instrumentul prin care actioneaza ea in terra
sucialismului in ambele sensual. Acest instrument este critica i autocritica%.
In soaiktates burgheza antagonismul pozitiilor ideologice este re-
fleacul antagonismelor de clash. Ar fi absurd sa se presupuna ca s'ar Intim
gasi oalea tooled, capabila sa rezolve aceste antagonisme ideologice, fn
cicada faptului ca antagonismele de clash continua sa subsiste. Nu parte
avea nici un maces inoercarea ornului de a darnina antagonismele ideolo_
glee, cand, in realitate, In societatea burgheza el, omul, este doaninat etat
de antagonismele sociale cat si de ratilexul for ideologic.
In crank:lull-ea socialists ormul devine srapan al evolutki sociale, ale
cares legi nu mai functioneaza ananhic ci sub indrumarea constienta a
oamenilor. In statul sovietic, oarnenii sunt aceia sari, prin intermediul
guvernului si sub conducerea partidului bolsevic si in lumina stiintei mate-
r al stdialectice, conduc si societatea.
Capabili sa conduce, ei sunt deal capabili sa critice pentruca stint
capabili sa indrepte si sa inoveze, sa creEze. Stmt capabili sa eritice si sa
se critice. Lupta contrstriilor continua desigur si In societatea socialista.
Sunt, pe de o parte, ramasitele trecutului, influente ale ideologlei bur-
gheze, aluneati ideologice, can lipsite de substrat social pot Si
trebue sa fie eliminate, pe de alta parte stint elernentele noui create de
Insusi procesul evolutiv al societAtii socialiste, earl Infrunta ceeace incepe
sa fie depasit, sa constitue un element anacronic. In ambele cazuri, pro-
cesul transformator, motocrul mi rii inainte al societatii este analiza cri-
tics Si autocriticd, insotita de formulcurea sarcinilor valor noui, adevanata
lege dialectics, precum spune A. A. Jdenov,
32) V. I. Lenin: voluanul II, pag. 492, abet de I. V. Stain in Rlspuns.
prodesca-ului Razin" Paiaevic" /yr. 3/1947.
34) I. V. Stalin: R5spums profesorului Razin", ,,Bol$evie" nr. 3/1947.
35) 1. V. Stalin : Problemele leninismulad". Ed. P.CJR, 1941, pag. 622.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA TIINTIFICA

In societatea sovietica, unde clasele antagoniste sunt lichidate,

lupta dintre ceeace este vechiu si ceeace este nou si deci des_
voltarea dela inferior spre superior nu se produce sub form de
lupta dintre clasele antagoniste, sub forma de cataclisme, cum se pe-
trece sub regimul capitalist, ci sub forma crittcii si autocrirticii, care
este adevarata for motoare a desvoltarii noastre" 36).
VII
0 putsrnica confirmarre a rnaterialismului dialectic, valabilitatea celor
our/nate pans acum, o gasim toemai in faptul ca el se impune dela sine
adevaratului om de stiinta.
Orientarea dialectics spune Engels poate sa se imptuia In mod
rpontan prin insasi forta descaperirilor stiintifice din nature, desco-
periri cari nu mai incap in vechiiul pat metatEmic al dui Proust..."37).
Ace las lucre se poate spun si cu privire la materialism.
Fste limpede ca luorarile lrui Lamarck si mai ales ale lui Darwin, earl
stau la baza conceptiei mater'aliste moderne despre evolutie cgi transformism
au constituit rasturnarea fixismului linnean si a carta.strofismulati lui Ouvier,
fare ca Darwin s fi cunosout principiile matertalismului.
Sau, In chimie:
Aplicand in mod nedeliberat legea hegeliana a convErsiunii cantitatil
in calitate, Mendeleiev realizeaza un progres stiintific care nu poate
fi compel-at dec.a.t cu descoperirea lui Le Vernier" spune Engels se).
Iar B. M. Kedrov, care aminteste observatia de mai sus a lui Engels,
reproduce un pasaeu in care creatorul tabloului periodic spune ca:
Legea periodica a aratat limped? ca massy atomics nu creste continuu.
ci in salturi" 39),
enuntand astfel el, care nu cunostea dialectica marxista unua din grin_
cipiile ei de baza.
In domeniul fiziologiei, lucrarie lui Pavlov si ale scoalei sale con-
stitua deasemeni un document damn de luat In seams, Vorbind despre lu_
crarile relative la activitatea sistemului nervos central, academicianul L. A.
Orbeli prezinta cantinutua profund dialectic al teoriei lui I. P. Pavlov. El
arata cum in conceptia lei Pavlov procesele activitatii sisternului nerves
central cuprind un permanent schimb de fenomene, o continua transformare
a unor Agri In altele opuse, lupta unor tendinte contradictorii, adica, tex-
tual un tablou camplect al desfasurarii dialectice a fenomenului". I. P.
Pavlov, savantrul care nu a arvut nicio legatura cu materialismul dialectic,
ca doctrine, care a unmet calea unui onest naturalist, a elaborat totusi o
teorie care este consecvent dialectica,40).
Am dat Boar doul exemple, deli numarua for ar putea fi sporit, Nu
voim tottnsi a Incheia acest pasagiu farce a sublinia un fapt asemanator In
stiinta romaneasca. Ne referim la definirtia pe care d. profesor Traian SA-
vulescu o der rasei in lucrarea d-sale. Baza gerietica a evolutdei fiintelor",
si care poate ,fi extinsa fare Indoiala si la specie. Citam.
',Rasa nu este o imitate statica, ci un proces di-rvamic. Formar:a unei
rase incepe atrunci cand frecventa unel gene sau a unui grup de gene
intr'o parte a populatiunii se prrezinta altfel decat In alter parte a
36) A. A. Iclanov : In jurufl luor5rii lei Alexandrov Istoria Filosofiei oc_
:

cidentale" Ed. PCR. 1947, pag. 48.

37) Fr. Engels: in .,K. Marx si Fr. Engels Opere" Vol XIV, Ed, Rusk
pag. 339, citat de M. Rosenthal. Op. clb. pag. 29.
38) Fr. Bilge's Anti_Diihring".
39) B. M. Kedrov : Ateismul lui Dalton si importanta lui filosofica"
Evuletinul Academiei de Stiinte a URSS Sectia Ist_Filos. 6/1947,
40) L. A. Orbeli, citat de M. Rosenthal, Op. cit. pag. 36,
I 20 ION SANT.).

populahunii. Daces aceasta diferentiere progreseazg nestanjenit, atunci

c-i mai multi sau chiar toti indivizii unei populatiuni vor avea anume
gene cari vor lipsi celorlalte populatiuni... Prin urmare, numai in
masura In care acest proces progreseazg rasa" tinde sal se transforme
treptat Intr'o unittate conareta". Astfel putem spume a insusirsa fun-
damentala a unei rase este deveatirea, nu existenta, (dc4ks Wercden nicht
das Sein)" 41).
Ideea de proces In devenire, ideea de acumulare cantitativa si eon -
versiune calitativg, eliminarea Iconceptiei metafizice a categoriilor si a divi-
ziunilor rigide din natural, in speta eliannarea ideii de izolare, In tmp si
in spatiu, a grupurilor rasiale de indivizi, ideea de necontenitg ttransforma_
re tata dupes expresia amintta a lui Orbeli, Intregul tablou al desfal,,"ru_
rarii dialectice a fenomenelor", ce apare in definitia d-lui profesor Savu_
lescu, p5 care am socotit tit& sal o subliniem Intrucat, durpa cunostinta noa-
stra, d. prof. Savulescu a enuntat_o farg a piece dela prinpiile dialecticii,
fiind preocupat in mod exclusiv de rigurozitatea stiintifica a cercetarilor si
a deductiunilor d-sale.
MATERIALISMUL DIALECTIC IN STIINTA SOVIETICA.
Crearea Statulmi Sovietic $i consolidarea aui, apoi mzrsul victories spre
socialism $i comunism s'a savarsit si se savarseste sub conducerea disci_
polilor continuatorilar lui Marx $i Engels, sub condu.cerea lui Lenin Si
Stalin, cari preluand mostenirea stiintifica a marilor for inaintasi co desvoltg,
o aciancesc $i o lmbogatesc in noi condirtiuni istoric5. Sub indrumarea lor,
orientarea materialist - dialectical a devenit orientarea dominants a unui vast
proces de oreatie stiintifica teoreticil practices pe plan de stat, crea-
tie de ansamblu a until popor de aproape 200 de milloane de oamerii, im
stiinta, literatures $i arta.
Fara indoiala ca acest proces creator avea str5lucite traditii. Stiinta
ruses dgduse nume cari apartin azi patrimoniului Cintregii omeniri. Oamenii
ca: Lomonosov, Lobacevski, Butlerov, Petrov, Popov, Lodagh1n, Mendeleiev,
Mecinicov, Covalevski, Prejevalski, Timiriazev, Douceaev, Cropotkin, Herzen,
Bielinski, Cern4evski, Dobrollubov, Usinski, $i multi altii cucerisera deft_
nitiv pentru poporul rus stima contemparanllor. Dar spre deosebire de
trecutt, cand acesti fruntasi ai stiintei avuseserg des infruntat conditiile pro-
fund neprielnice ale mediului social_politic, de astadatg, In condihunile regi_
mului socialist_saviettc, cercetarea stiintitcg curostea cunoaste conditiuni
mai favorabill decal In oricare epocg istorica $i in oricare alter tars din
hurne. Vom argta, de pildg, cg numai in zece ani, oamenii de stiintg
soviet:ci anume doer eel din invgfamantul superior au executat
peste 50.000 de lucrgri stiintiftoe, in diferite domenii ale stiintei teoretice si
aPlicate. In frruntea for se affa cei 124 de laureati ai preaniului Stalin ", cari
au obtinut aceasta distractie pentru lucrarile lor de importanta crpocalg.
Acest avand se datoreste concursului unei serii de factor! noi; pe de_o
parte, prin mijloacele materiale si prin ialleani.rile de tot felul Pe care gu_
vernul sovietic le prune la cl:spozitia oamenilor de stiint.g; prin nuangrul
mare mai mare ca orirunde $i oricand a4 acelora pe earl societatea
socialistg fi chiamg In randtuile armat: de militanti a! stiintei, Pe de_alti
parte, pen faptul cg munca stiintifica de creatie intalneste un mediu social
nou din care s'au eliminat contradictiile ce doming mediul social capitalist:
contradictia progres_tehnic-supraproductie, care Inabuse pe primul teema
celei des doua; contradirtia care pone pe savant in dependenta detingto-
rului particular de mijloace material?. luanduri posibilitatea de liberal cer-
cetare; contradictia dintre cflasele sociale izvor de anisticism, ce constitue
41) Tr. Savulescu : Reza genetirit a evolutiei tinte'ar", 13uourefiti 1944.
pagtna 21.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA rlINTiFicA I 21

deobicei pentru omul de stiinta un mediu care sufoca sfortarea spre ratio_
nalism.
Laolalta cu Coate acestea, fin Munctie de ele si imbinfindu-se cu ele,
arientarea materialist- dialectics da tiintei sovietice o imensa putere
creatoare, o mare capacitate de progres.
In biologie ca si in istorie, fin fizial, fin stiintele tehnice si medicale,
in economie, drept, filosofie, etc. aportul materialismului dialectic a fost
larg si adanc.
Nu poate fi vorba de a mention nici macar in cea mai rezumativa
entuttare, rezultatele obtinute in aceastA directie, chiar daca ne-am limita
la cele mai iinportante. Cele cateva stunare m:ntiuni ale noastre au un
caracter strict ilustrativ. Ne vorn margini la domeniul stiintelor fizico-
tehnico_biologice, intrucat presuputem ca in domeniul stiintelor socialo_filo_
sofice continutul materialist dial_etic este mai ctmoscut.
Cu privire la fizica: se stie de exemplu, cats turburare a produs In
randul fizicienilor si al filosofilor burghezi relatia de incertitudine formu_
iota de Heisenberg. Stabilind imrposibilitetza de a se determina cu precizie
in cursul observatiei, In acela.s tmp, viteza si pozitia until corpuscul, Heisen-
berg tragea de aici concluzia unui indeterminism principial, care a fost apoi
ridicat la rangul de principiu universal de inclterminism In fiziea, In cele-
lalte stiinte ale naturii ea si In cele filosofice.
Manuind materialismul dialectic, fizicianul sovietie Frenkel de o replicA
categoric lui Heisenberg Si teoriilor sale. Se aratA ea in coneeptia lui Hei-
senberg corpusculul este izolat de col:ctivitatea in care se afla integrat izo_
lace profund nestiintificA. 1Vrateralismul dialectic comlbate introducerea arbi-
trary de catre Heisenberg a notiunii de ,,individ", arbitrar care conduce la
indeterminsm. Caraoterul de individualitate apare numai dela un anuanit
grad de coanplexitate in sus. Or, arplicandu-le la ansamblul de corpuscule
adicA la singura for ipostaza reala coeficientele de incertitudine rela_
jive la fiecare corpuscul in parte se com.p:nseaza reciproc, iar In ansamblu
relatia de incertitudine nu mai are Wei valoare practick Asa dar, relatia
de incertitudine este o urmare a unei conceptii metafizice in stiintA, pe
care o Inlatura materialismul dialecto42).
In ceeace priveste biologia ne vom opri mai ales la domeniul geneticii,
In diferitele acceptiuni pe cari i be daze savantit sovietici.
Se cunosc luorarile laid Miciurin. Adeptii si continuatorii sai, Las:nco,
Titin $i afitii, au dus luergrile maestrului la infasptuiri cari au revolutionat
biologia.
Critioand pArerile scoalei genetice de tip mendelian_morganist, care
are si azi In Uniunea SovietleA stealuciti continuatori, sreala lui Miciu_
rin a dovedit in mod practic justetea multora din oblectiunile ei. Trebue sa
observam ca aceastA tzeoal6 de tip morganist a avut si are in Uniunes
SovieticA renrezentanti de seams, In frunte cu defunctul biolog N. I. Vavi-
lov; continuand cercefarile asupra sistemului cromozomic al vietuitoarelor,
lucrArile acestor geneticieni sovietici au adausat stiintei ereditatii o serie
de not descoperiri. au adzes eontributiuni numeroase la studiul localizAril
genetice a caracterelor, au aleatuit astfel hArti genetice" de insemnatate
teoreticA Si practicS farce er:cedent in stiinta ereditAtii Si au desvoltat larg
studiul milloacellor de a influenta mutatiunile genetice. Tatusi eroarea scant
genetice clasire era aceea de a ignora int:rdependenta dintre far-torii eredi_
Valli si restul organismului, precurn si influenta actiunii adaptive a me_
diului asupra mtratiilor genetice.
In lumina materlalismului dialectic, scoala lui Lasence cor-cteaza
aceastA ereare. Definind relatia dialecticg om-mediu, legend organismele al

42) V. T. Vescan : Prolieans deterministmfului fenamenelor item In lu-

mina conceatiei marxist-leriniste", in Analae Romano-Sovietice", caet 11/1948.
122 ION BANU

transformarea for ereditara de conditiunide medi,uLui, scotand in evidenta

toata importanta pe care influenta mediului o are in determnarea muta-
tiunilor, accentuand notiunea materialists a importantei actiumit uanane
asupra m.diului si deci asupra organismelor, action care este capabdla sa
transforme organismele in mod dirijat constient, genetica xniciuriana a
lui Lasenco socoteste ca
i,nurnai stapanind conditiile ode viat,:a si de desvcdtare ale plantelor
ale animalelor se poat- ctmoaste tot mai insult natura lor, se pot gasi
astfel anijloacele pentru a modifica aceasta natura in sensul dorlt 43).
Iar infaptuirile practice au consacrat in mod impresionant justa pozitie
teoretica. Azi, agrobiologia sovietica cladita pe doctrina materialist_dialec-
tica a lui Miciurin, a ereat sute de specii si varietati not de plante, operand
o radicals primenire a botanicid clasice.
Miciurinienii au prelruat mostenirea teoretica a lui Darwin. Darwdnis-
mud este adancit si continuat azi in Uniunea Sovietica cu o aanploare si
cu rezultate pe cari nu le_a curnoscut Inca nicaeri si nicicand In tr_cut. So-
cotim ulil sa mentionam o observatie a blologului I. I. Prezent, cu un ca_
ratter profund materialist si profund dialectic, care pune intr'o lumnia noun
ideea darwinista a selectirunii artificia.e. In *coals sovletica ea nu mai are
rolul pur pasiv pe care atribuiRe Darwin; dimpotriva, ea demonstreaza
ca selectiunea artifildala devdne un factor care influenteaza in mod actin
caracterele selectionate, In sensul In care Se opereaza se:ectiunea 44). Con_
statarea aceasta a contributt milt la succesul lucrarilor miciurinienifLor.
Studiul lui G. A. Schmidt asuspra Problemei evolutiei in salturi,,45>
subliniaza contributia savantilor sovietici la laanurtrea unei probleme de
baza din biologia generals, problema procesului de constltuire a speciilor.
Condusi de orientarea materialdst dialdotica, biologii sovietic intre cari se
mentioneaza: Vasnetov, Schmalhausen, Paramonov si Schmidt insusi, etc.,
au isbutit sa depaseasca Int,:legerea procesului transformist ca o simpla
transformare continua a unei specii in alta, concepttie care precum se Ole
se isbea de grave neajunsuri. Pe baza unui bogat material documentar, ei
au reusit sa ararte ca procesul istoric de fonnare a speciilor este o linde
nodala, In care transforrnaride cantitativa treptate tree dintr'odata printr'un
salt, in transfonrnari capitative, dand nastere unor nod forme ecologice.
In domeniud medicinei, aportud materialismului dialect:c a fost dela-
semeni extrem de Inszmnat. Reamintind cele spuse adineaori despre tea-
riile lui Pavlov, trebue sa adaugam ca discipolii si continuatorii sai, In
frunte cu academicianul Leon Orbeli, au extins si au adancit In mod con_
siderabil domeniul de aplicare al pavilovismului. Citam intre altele, cu titau
de exemplu, lucrarile ref eritoare la perfectionarea eariturilor omului.
Trebue subliniata deasF.rneni teoria lui Speranski asupra sistentului
neurotrofic, care stabileste o relatie cu totul noun dialectics Intre
maladie si patient, dand remaarabile rezultate concrete; t:oria lui V. P.
Fllatov, cu privire la capacitatea vitalizanta a tesruturilor cari mor, rear-
tualizand vechea constatare a dui Engels relativa la re:atia dintre star:a
de viata si starrea de moarte. Demonstrand capacitatea te.rapeutca a tesutu-
rilor de cadavru, conservate, scoala s1uf filatov a obtinut, transplantand ase-
menea tesuturi, rernarca bile rezultate.
In domentul tehnicii. dintre numeroasele constatari ce s'ar putea face,
ne vom multrumi cu una singura: rolul covansitor al stahanovismului. Fara
indodala, atunci cand, In 1935, Stahanov a obtiunt primele sale rezultate, nu
a facut-o pa'eocupat de considerente teoretice. Ulterior Insa, stahanovismul
43) Acad. T. D. Lasenco: , Genetica", In Analele Romano_Sovietice" nr. 7,
pagina 36-37.
44) I. I. Prezent : ,Biologta darwinistsnicturiang si morganismul de neste
hotare" in Agrobiologia" Moscova 1945.
45) V. Aalele Romano-Sovietice, caet 11/1948.
 DESPRE NIA I t.:HIALISMUL DIALECTIC $1 CERCETAREA $ TIINTLFICA

nu ar fi putut deveni miscare de masses daces la baza lul nu ar fi fost,

pe langa sentimentul care leaga pe muncitor de muma in societatea Liberates
de exploatare, zelaCii cu totul not Intre om si marina, intre muncitor Si
atelier, intre muncitor si tovarasul sau de munca, relatii oari au fost minu-
tios studiate si indrumate de stiinta sovietica (tehnologie, psihologie, etc.)
bazata pe conceptia materialistdialectica.

()prim aid sumarele noastre consicieratiuni. Am incercat sa eviden_

tiem ca nazuinta spre dmoast-re, spre adevar, irnplica adoptarea materia-
lismului dialectic.
Este adevarat, exista Inca cercetb."tori, neinitiati, cari declares ca urmA_
rese sa faces ,stiinta obiectiva" si ca deci nu au nevoe de materialism dia-
lectic.
Pe baza celor de mai sus, consideram Intemeiata replica: pentrucA
tindem sa facent stiintd obiectliod 46), trebue sa ne patrundem de adevarurile
materialismului dialectic.
Nu putem incheia Ins& fares a sUblinia ca simpla acoeptare teoreticA,
abstracts, a materialismului dialectic nu rezolvd problema.
Progresul social si progresUl stlintei, sunt intim legate Intre ele.
De aid legatura intirna dintra stiinta si societate, dintre stiinta si
popor. Stiinta progresta, spun I. V. Stalin
nu se fereste de popor, nu se tine departe de popor ci este gala
sa serveasca poporul, este gata sa transmits poporului toate cucerirrile
el, sa serveasca poporul..." 47).
In aceasta afirmatie marrist% a legaturii dintre stlinta si popor, In
camel.* pe care marxismul 11 educe acestei legaturi, aslueste un Inteles
adanc si complex.
Un aspect: masele largi sunt interesate In transformarea socials; or,
instaurarea unei not socistati, cea socdalista, se sprijitia pe cunoasterea gi
aprofundarea legilor sari guverneaza lumea cea fizica sl cea socials
legi sari demonstreaza sfarsitul irnevitabil al orandutrii sociale bazate pe
exploatarea omului de attra om, legi a caror crunoastere poate grabi acest
sfarsit.
Ele sunt interesate In progresul tehnic, pentruca acesta favorizeaza
progresul general.
Misticismuil, in toate formele lul servcste conservarii sociale, ded con-
servarii exploataril omului de catre om, pe Plan social si national.
1.1n al doilea aspect: stiinta sa, savantrul trage din popor, din
munca lui oolectiva, pe plan istoric i pe scars mond.iala. Apoi, increderea
sa in capacitatea de cunoastere Si de progresare a Oikrtei, In propria sa
capacitate de cunoastere, convingerea sa in caracterul real si viii al
lumii In care traeste si creaza, increderea sa In oontinutul etic al
nAztrintelor ei si, de aid, convingerea ca aceste nazuinte merits sa se

46) Introbvintain add termenul abjectly", In sensul In care este folosirt de

Lenin si de Stalin adicA sensul unei stiinte legate de exr'stenta real' tatit
,,abiective" a until adev5x abjectly", asA dar in sensul unei stiinte care tirade
spre aceasta realitate ,obiectiva". (v. Lenin Mat. at emp. pag. 95; Stain
Mat. d l pag. 2f7) Acest inteles nu are Manic deaf ace cu acela ce PrircSe
caraateral pretins abiectiry" ad teorillor stiintif ice, eu acea fa, sa obiectivitate
in stiinta, care ar fi independent& de pozitia ideologica a omului de stiint,5.
(asupra caracterului de partid all teorifor stiintifice, v. A. A. Jdanov: In jurul
lucrarrii istoria filosofiei orientale" ed. P.C. R.
47) I. V. Stalin: Discus's asupna stiintei progresiste" in Lenin Pere
ales vol. I Ed. P. C. R. 1947, Pag. 58.
124 ION BANU

lupte pentru ele, intr'un ouvant optimismul teoretic este intim legat de
optimismul practic pe care-I da contactul cu lumea, cu viata, cu poporul.
Justa ha orientare in atiinta, materialismul sau dialectic, asimilarea $i
adancirea. lui conditie a stiicntei objective este astfel intim legat de
inbegrarea lui in popor, in lupta lui, In idealurile lui.
Izolarea de massa, izolaree omrului de lupta si de framantarile ei, de
energia $i de optirnismul care o insufleteste este otrava $tiintei. Perimata
imagine a turnului de fildea este imaginea izolarii, a desnadel,jdii, a pesimis-
mului in viata ai in stiinta.
Argumentul viu al acestui fenomen complex este realitatea sovietica.
In URSS. au fost lichidate contradictiile sociale dintre clasa, dintre
om ai maaina, dintre om ai progresul tehnic stiintific precum a fost U_
chidat, in cea mai mare parte, ai reflexul for ideologic: conrtradictiile din
stiinta, orientarile spiritualiste, metaEzice.
Forma de viata socialists sovietica, pramoveaza stiinta, dupe 'cum
atilnta sta in slujba ora.nduirii sociale socialist_sovietice, Caci bunul suprem
al istoriei, eel mai prelims capital al naturii este ()Mill,. Deaceea atiintra nu
poate fi altfel conceputa decat fiind consacrata ontului ai fericirii lui, aaa-
dar mijloacele concrete prin earl omul L i poate dobandi fericirea pe plan
colectiv, Deaceea $i societate sovietica sta in slujba atiintei $i promoveaza
stiinta.
Triumful socialismului este indisolubil legat de triumful atiintei, iar
savan'ul consacrat $tiintei, cautator al stiintei ia.devarate, objective, al
stiintei materialist dialectice, nu poate fi altfel conceput decat legat de
idealtil social al oainenilor, de lupta for pentru o societate mai buns, ideal
concret, adca aka cum apare el in lupta de olasa ai pentruca aceasta lega-
tura sa nu ramana o notiune abstracts, el este profund interesat $i In mij-
loacele concrete prin cari poate fi InfaPtuit aoest ideal, adica intr'Un factor
politic.
Aceasta este relatia dialectica dintre stiintific, social politic.
Acesta este sensul in care filosofii sovietici considers ca sarcina lca
de viitor este, intre altele,
de a se scrie lucrari de dialectica materialist% $i materialism istoric,
de a se sist.martiza bogatia de idei stiintifice cuprinse In operele lui
Marx, Engels, Lenin $i Stalin, de a se sintetiza si de a se gen.eralliza
noua experienta istorica a luptei de class a proletariatului precum
cep' mai not cuceriri ale stiintelor naturii $i ale celorlalte atiinte. PO.
baza acestor sintetizari generalizari, aceste lucrari trebue sa Itumi-
neze teoretic calea desvdltarii mai departe a sociertatii sovietise, a
marxistleniniste, precum i calea spre socialism a celorlalte
tarp, 48).
Dar, nu ntunal *tat.
Oamenii sovi tici, savantii sovietici, atiu ca triumful atiintei in tent
for este legat de trumful stiintei psi al socialismului in toata lumea.
Consecventi deci cu aceste objective, ei denunta inamic. Este vechea
societate, cea burghezo_capitalista, reactionara, antiprogresista, care waste
fenomenele ai ideile progresiste din tare sovietica, ca $i din &antil propriej
ei oranduiri, cea burgh-za. Pe plan concret ea tai con.centreaza forte, atata
cat i-a mai ramas, in actiunea varfurilor ei sociaLeconornice ai a instru-
mentelor ei politice ai intelectuale: este actiunea conjugate a vfirfurilor mo-
nopoliste ale capitalului, a regimurilor politics ai a aparatelor de stat aser_
vite 1cr, a ideologiei butrgheze, in atiinta, literature $1 arta, action care se
desfaaoara prin mijloace paanice" politica de aservire capitalists, intra
ai int rnationala sau, la rigoare, pain mijloace extreme represtunes,
interventia armata, rasbairul.
48) Obiectivele filnearlei sovietice" din revieta Probleme de filosote"
Moncova 21948.
 DESPRE MATERIALISMUL DIALECTIC Si CERCETAREA $TIINT1FICA

$coala sovietica, koala matecialist_dialectica arata astfel ca lupta este

una singura, ou mai multe aspecte:
Dupes ce, In conceptia care izoleaza pe om de popor, stiinta de viata,
politica de stiinta $i poporul da cunoestere, ea a derumtat un viclean si
interesat complot reactional', ea invedereaza acum ca lupta politica pen-
tru democratie, libertate socials si nationals, pentru pace trainica, contra
imperialismului, a exploatarii sociale Si nationale, contra razboiului este
una ou lupta ideologica pentru stiinta progresista, pentru inaltarea etirg
a omului, contra ignorantei, contra misticismului, contra decadentismului in
stiinta, literature $i arta ; stiinta, literature si adta stint chemate deci se'
spriiine lupta $i bdealurile oanenirii progresiste, se' ajute la inaltarea omului
si la intarirea lui In marea lupta care se desfasoara. Nazuirea spre tihrtk,
legate' precum am araitat de orientarea materialist dialectics, este asadar
intim legate' de lupta socials si Ideologic:a In toate ramurile ei. Deaceea,
pentru filosofii sovietici,
ceroetarea oricarei probleme filosofice se leaga in chip inevitabil de
deafasurarea celei mai aprigi critiici Impotriva conceptiilor bur..
gheze, precum .Si de lupta continua Impotriva primejdioasei plocaniri
feta de ideologia, culture, filosofia burgheza" 1).
Iar in aceastA lupta, spune A. A. Jdarrov, aclresandu-seereprezentan-
tilor stiintei $i filosofiei sovietise :
eine daces nu noi tara marxismului victorios si a filosofiei lui
eine aatii trebue se' fie in fruntea luptei Impotriva ideologiei bur_
gheze, descompuse $i marave, cine daces nu noi, trebue sa-i dea lo-
vitura sdrobitoare ?" 2).

1) Obiective1e filosofiei sorvietioe din revista Problerne de filosotie ",

2) A. A. Jdanov, in juiral tcrarii Istorlia filosofiei aocidentale". Ed. P.
C. R. 1947.
 MAREA REVOLUTIE SOCIALISTA
DIN OCTOMBRIE PEDAGOGIA *)
de Prof. I. F. SVADCOVSCHI

Marea Revolutie tocialista din Octombrie a distrus puterea cla-

selor exploatatoare. Poporul sovietic, eliberat de apasarea politicS, e-
conomics ai spirituals, in lupta titanica cu lumea capitalists, si-a( apa-
rat dreptul la crearea unui Stat nou, socialist. Condus de partidul lui
Lenin-Stalin, Intr'un termen istoric din cele mai scurte, el a creat
puternica Cara socialists, cetate de neinvins a socialismului, de care
s'au sfarimat cetele imperialistilor nemti ti japonezi.
Regimul socialist a ridicat la o viata socials constienta crea-
toare milidne de oameni simpli, muncitori din industrie, agriculture,
tehnicS, 'arta si stiinta. Socialismul a descoperit isvoarele inepuizabile
ale initiativei populare si a asigurat tarii sovietice un ritm de des-
voltare politics, economics pi culturalk Cara precedent in istorie. Po-
porul sovietic in lupta sa pentru socialism si pe baza socialismului, a
transformat Patria sa intr'o tars a celei mai inaintate industrii, a
celei mai inaintate agriculturi, si a celei mai inaintate culturi.
Pedagogia in U.R.S.S. este chemata s elaboreze programul si
metodele de inarmare a generatiei tinere cu o conceptie stiintifica a-
supra lumii, cu cunostinte, capacitatea si deprinderile necesare pentru
constructia socialists, pentru ca sa indrepte intelectul, simturile al
vointa tinerilor oameni spre lupta pentru comunism. Pedagogia so-
vietica, asa dar, atat prin obiectul ei de cercetare cat gi prin proble-
mele sale. este legate organic cu constructia socialists si cu lupta
pentrn ea ; ea este copilul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.
Atat prin scopurile sale cat si prin confinutul sau, pedagogia so-
vietica este cu totul opusa pedagogiei burgheze, care are ca problema
adaptarea educatiei generatiilor tinere la conditiile robiei capitaliste.
Pedagogia sovietica este mostenitoarea ideilor inaintate ale tre-
cutului. Cercetand si generalizand experienta scoalei sovietice, ea se
bazeaza pe rezultate verificate stiintific ale intregii istorii a cugetarif
pedagogice apare ca un nou si gigantic pas inainte.
Ictoricii burghezi ai pedagogiei se silesc s demonstreze ca teoria
burgheza contemporana a educatiei ar reprezinta Incoronarea Intregii
desvolfari istorice a cugetarii pedagogice. Totusi, acest lucru n'are
nimic comun cu tabloul real al desvoltarii ideii pedagogice in istoria
omenirii.
*) Raport lacut in sesiunea Academiei de gtiinle pedagogice din R. S. F.
S. R. la 24-26 Noembrie 1947.
 MAREA REVOLLTTIE DIN OCTOMBRIE SI PEDAGOGIA 127

Inca dela finceputul sec. al XIX-lea, socialistii-utopisti Owen, si

Charles Fourier dovedeau in mod convingator, ca sistemul de educatie
burgheza prin natura sa insasi schilodeste loamenii si ca o adeva-
rata educatie a omului se poate face numai pe baza organizarii so-
cialiste a societatii.
Marii ganditori rusi Herten, Belinschi, Cernasevschi si Dobro-
liubov, ce au determinat directia gandirii progresiste pedagogice
in secolul al XIX-lea, au supus sistemul de educatie burghez $i teoriile
pedagogice burgheze unei critici multilaterale. Ei au stabilit ca o
educatie umand nu se poate impaca cu domnia exploatarii, robiei, setei
de castig pi individualisrnului.' Educatia omului trebuie s slujeasca ma-
rilor scopuri de lupta ale poporului impotriva inlantuirii materiale si
spirituale. Marii revolutionari democrati puneau si rezolvau chestiu-
nile de educare a tinerii generatii din punctul de vedere al intereselor
muncitorilor. Ei cereau o educatie stiintifica pentru copiii poporului.
Rasturnand principiile educatiei burgheze, ei au ridicat teoria peda-
gogics a sec. al XIX-lea la nivelul stiintei acelei vremi.
Fondatorii socialismului stiintific Karl Marx si Friedrich En-
gels cu marile for descoperiri din domeniul stiintei societatii au
pus inceputurile unei pedagogii noui, adevarat stiintifice. Stabilind le-
gaturile dintre soarta omenirii $i a culturii sale cu groparul burghe-
ziei proletariatul ei au aratat ea progresul stiintific at ideii pe-
dagogice este legat de proletariatul socialist revolutionar. Ei au dat
fundament stiintific nouii pedagogii, comuniste, antiburgheze.
In timp ce pedagogia marxista s'a desvoltat si se desvolta pe baza
unei metode strict stiintifice si s'a inchegat intr'un sistem de cuno-
stinte stiintifice, de legi $i de principii de educare a generatiei tinere,
in teoria pedagogics burgheza apar numeroase scoli care, dupa mar-
turisirea chiar a cercetatorilor burghezi, n'au principii motivate stiin-
tificeste. 1).
In istoria cugetarii pedagogice burgheze, cercetatorul observa nu
un progres pi triumf al stiintei, ci, incepand cu a doua jumatate a
secolului trecut, o decadere spre desagregare, descompunere $i de-
gradare. Numai in acele perioade istorice cand burghezia, sfaramand
ianturile feudale, ajuta desvoltarii fortelor productive ale societatii, ea
a dat si in domeniul pedagogiei, ganditori capabili s cerceteze ches-
tiunile educatiei tinerei generatii In lumina problemelor social-istorice.
Komenski, Helvetius, Rousseau, Pestalozzi, Piregov, Usinschi,
Ufa indoiala ca au contribuit la desvoltarea stiintifica a ideii peda-
gogice. In ceeace priveste pe Herbart, Spencer, Natorp, Dewey, Ker-
schensteiner, Lag, Scharelman, Kilpatric, Ferier $i alti, toate aceste
nume proslavite", fiecare in felul lui $i la cerintele concrete ale tim-
pului sau si ale stapanilor for capitalisti, s'au trudit sa dovedeasca
faptul ca pedagogia nu se poate construi pe o baza gtiintifica, ca re-
1. Vezi F. L. Whitney, Methodes in Educational Rosearch, 1931, pag. 10,
gleasemeni Harold Abelson, The art of Educational Rosearch, 1933, pag. 16.
I28 PROF. II. F. SVADCOVISCH1

ligia trebuie s5 stea la baza educatiei populare si ca educatia stiin-

tifica este folositoare numai pentru clasele privilegiate si vatarnatoare
pentru popor.
* *

Nu este greu s observam tendintele reactionare si antipopulare

ale pedagogiei burgheze pe treptele cele nisi timpurii ale evolutiei
sale. lstoricii burghezi ai pedagogiei socotesc pe Martin Luther ca
parintele actualei scoli germane burgheze. Luther a subordonat In-
treaga chestiune scolara tarcovnicilor si a limitat-o in cadrele cate-
hismului. El a anatemizat si a interzis scolile laice. El a gonit din,
scoala stiintele Inatunale si imatematica. Binecnvantand pe cetateni
si pe principi pentru distrugerea comunei lui Miintzer si a tAranilor
rAsculati impotriva robiei feudale, Luther a transformat scoala popu-
larA intr'o arms a throbirii spirituale a masselor exploatate.
John Loke, ideolog al burgheziei engleze, are merite de neta-
gAduit in desvoltarea teoriei pedagogice. Lupta lui cu scolastica si cu
clasicismul rupt de viatA. a Indreptat ideia pedagogic5 pe calea cerce-
tArii stiintifice. Teoria lui sensualists a cunoasterii a fost un jalon
Insemnat pe aceastA cale. totusi, sensualistul Locke se grAbeste
i

s insufle copilului ideia irational5 a unui Dumnezeu, inainte de a se

int5ri cugetarea copilului. La baza educatiei }morale; el pune biblia.
El prelucreaz5 metodica educatiei si instructiei until gentleman si
crede ca pentru poporul simplu sunt suficiente jalnicele scoli de
meserii.
Contrazicerile, conservatismul si monstruozitatea pedagogiei bur-
gheze nu pot fi explicate prin imprejur5ri accidentale si specificul
mental al creatorilor ei. Ideologii burghezi au fost chemati sa dea o}
baza si o justificare in fata poporului, a regimului capitalist si a for-
mei capitaliste de exploatare a muncitorilor. Pedagogii burghezi an
Post chemati s5 formeze un sistem de educatie a generatiei tinere,
aplicabil la conditiile sociefatii burgheze si a intereselor clasei stapa-
nitoare a capitalistilor. Dar nici stiinta, nici bunul simt n'au putut fi
mijloace potrivite pentru rezolvarea acestei probleme principala,
problems de class burgheza in domeniul educatiei, cAci stiinta sf
bunul simt desgolesc contrazicerile regimului capitalist si desvolta con-
stiinta de class a celor exploatati. lata dece chiar in acel moment al
istoriei, cand burghezia ridica steagul revoltei impotriva claselor sta.-
panitoare ale societatii feodalecand ea juca un rol progresist in
societate si stimula desvoltarea stiintei si tehnicei, chiar de atunci
In domeniul pedagogiei ea se situa pe calea aliantei cu exploatatorit
feodali, pe calea cultiv5rii mi-jloacelor pedagogce ale pedagogiei me-
dievale religia si scolastica.
Chiar cele mai Inaintate si progresiste teorii pedagogice burgheze.
nu sunt streine de diformitatile pedagogiei burgheze. Rousseau uneste
cultul ratiunil din educatia franceza cu suspiciunea impotriva ratiuna
 MAREA REVOLIITIE DIN OCTOMBRIE SI PEDAGOGIA 129
i tiintei. Sistemul de educare a barbatului in spiritul liberfatii este
completat cu sistemul de educare a femeii in stfritul de subordonare.
Desvaluindu-se crimele sf viciile claselor posedante, se creeaza un
sistem de educatie tocmai pentru aceste clase posedante.
Pestalozzi, care $i -a inchinat toata viata chestiunii educ5rii po-
porului, demonstra ca educatia stiintifica nu este necesara copiilor din
popor. Punand inaintea sa problema de a crea metodica educatiei,
Indreptata la desvoltarea puterilor mentale ale copilului el a elabo-
rat o teorie a instructiei elementare, care in practica s'a dovedit a fi
o justificare teoretica a formalismului in scale pentru copiii poporului.
Mare le pedagog rus K. D. Usinschi, intrucat continua traditia
cuget5rii pedagogice si sociale progresiste rusesti, legate de numele
lui Herten $i Belinschi, a creat un sistem pedagogic, legat de unele
contraziceri si trasaturi reactionare ale teoriilor pedagogice conteni-
porane cu el, din Europa apuseana. El a stabilit legalitatea leg5turif
educatiei si instructiei sociale cu nevoile poporului, cu caracterul ce
se complica istoriceste al culturii si conditiilor de viata ; el a confir-
mat caracterul stiintific al programului pentru scoala primar5; el a
descoperit un sir de legi pedagogice $i a motivat posibilitatea si nece-
sitatea rezolvarii stiintifice a problemelor pedagogice. Totusi, r5rna-
Wand pe terenul recunoastnii capitalismului, el n'a putut invinge
viciile fundamentale proprii pedagogiei burgheze In genere. Astfel,
formuland necesitatea incuderii in programul scoalei populate a cu-
nostintelor istorice, Usinschi nu se afinge de predarea religiei. El
infiltreaz5 in scoala inorala burgheza, care justified robia capita-
lismului.
Stabilind dominatia sa, clasa capitalistilor devine pretutindeni si
in toate privintele, o forts reactionar5. Interesele for de castig sunt
puse de capitalisti mai presus de orice considerente umanitare si de
stiint5. In plin5 relatie cu rolul sau reactionar in procesul social-isto-
ric, burghezia isi creaz5 $i o nou5" pedagogie. Profetul acestei noi"
pedagogii burgheze este omul de afaceri englez, sociolog, filosof gi
psiholog Herbert Spencer. Spencer arunea peste bord, ca un lucru
l'nvechit, toate principiile pedagogiei burgheze progresiste, uma-
nism, idealuri umane generale, populism, desvoltarea armonic5 a per-
sonalit5tii. In locul acestor fetisuri", Spencer stabileste in pedagogie
principiul utilit5tii. Difuzarea educatiei in popor, dup5 p5rerea lui Spen-
cer este vat5matoare, deoarece muncitoril stiutori de carte vor citi
c5rti socialiste si vor organiza greve. Principiul altruismului nu poate
fi aplicat consecvent in practica, intrucat el ajuta calor slabi in lupta
pentru existents.
Acesta nu este delirul unui om care $i -a pierdut ratiunea. Acea-
sta esg:e cuvantul sincer al unui burghez lucid, caruia i s'a urit sa
poarte masca virtutii.
Asa numita pedagogie experimental5 (Meumann, Lay, Stanley,
Hall, Binet, Nectaev, Mac-Kell si altii) a acoperit pedagogic pozitivist5
a lui Spencer cu o haina de sal-Moue cu zurg5151 sub forma de texte
9
130 PROF. L F. SVADCCYV'SCHI

subtile, m5suri i calcule, al caror scop unit este distragerea atentiei

profesorilor dela problemele pedagogice intr'adevar importante si re-
ducerea pedagogiei la o tehnica a muncii educativ-instructive. Pedo-
logia una dintre ramurile pedagogiei experimentale a dp5tat o
raspandire temporary in Uniunea Sovietica si a adus copiilor sovietiel
un mare r5u. Pe baza teoriei false stiintifice si reactionare a conditio-
n5rii fataliste a soartei copiilor prin influenta ereditatii si a mediului
social, pedologii retineau artificial desvoltarea intelectuala a copiilorp
iar unii dintre ei ii indep5rtau cu totul dela educatie.
Creatorul gi propagandistul timp de multi ani al pedagogiei prag-
matice, John Dewey, ne.3cilimtlAnd cu nimic esenta pedagogiei
lui Spencer, i-a dat o stralucire stiintifica exterioara cu ajutorul sco-
lasticii. Scoaterea problemei scopului obiectiv in educatie, el o argu-
menteaza prin necesitatea grijii pentru fericirea fiecArui copil in parte.
Fiecare copil ar fi scopul silintelor pedagogice ale pedagogului. Inte-
resele gi necesitatile lui sunt criteriul pentru activitatea invatatorului
si educatorului. Tot asa de demagogic este motivate scoaterea pro-
blemei educatiei stiintifice 15rgiti experienta personals a copilului,
legati instructia cu viata, evitati abstractiile grele pentru copil, in-
v5tati nu dup5 cuvant ci dup5 fapt5, nu alergati dupd cantitatea cu-
nostintelor, ci inv5tati pe copil s5, rezolve problemele care se ivesc in
viata lui practid. Prin urmare, nu este nevoie de o studiere sistema-
tic.a a stiintelor. Este scoasa si problema educatei morale : in procesul
de comunicare dintre ei, pe baza experientei acestei comunicari copili
s'ar invata s5 acomodeze purtarea for la cerintele si obiceiurile tova-
r5silor si vor intelege necesitatea observkii unor traditii si reguli de
purtare stabilite
Incoronarea procesului de degenerare a pedagogiei burgheze este
pedagogia fascists. Ordine, discipline, subordonare" iata progra-
mul scoalei fasciste. Religia este unul dintre mijloacele de c5petenie
de indeplinire a acestui program de prostire a poporului. Arzand pe
rug creatiunile oamenilor maxi, fascistii au creat cultul barbarului,
liber de orice notiune de constiinta omeneasca si de unionism. Aprin-
derea instinctelor soviniste si a urei animalice fats de popoarele altor
nationalit5ti iat5 scopul si continutul pedagogiei fasciste, dictate
de interesele de castig ale unei clici de magnati ai capitalului, care
se imbog5tesc de pe urma distrugerii milioanelor de oameni.
Ce a p5strat pedagogia burghez5 actuala din istoria ei multi-
seculara ? 0 religiozitate bigots.
Ce a refuzat ? A refuzat incercarile de a stabili leg5tura dintre
generatiile tinere si soarta omenirii ; a refuzat principiile morale ; i-
deile de a servi poporul si omenirea ; cautarea adev5rului si slujirea lui.
Bilantul teoretic al desvoltarii pedagogiei burgheze 1-a f5cut John
Dewey in urtn5toarele cuvinte Intrucat stiinta pedagogics nu are
legi, pe care s'ar putea sa se sprijine, ea se gaseste in situatia pri-
 MAREA IREVOCLAITIE DEN OCTOMBRIE BI PEDAGOGIA 131

mordiala a 1ncercarii, care face deosebit de necesare ipotezele largi

1 fructuoase"..2).
Caracterizand astfel situatia actuala a teoriei pedagogice bur-
gheze, Dewey are dreptate numai atunci c5nd spune ca aceasta teorie
nu are legi verificate stiintific. El nu are dreptate, totusi, afirmand,
cu aceasta teorie este inceputul stiintei pedagogice burgheze, intrucat
in realitate ea este sfarsitul ei.
**

Incepand din 1848 farm' pub1icalrii Manifestului Ptrtidului

Comunist" al lui Karl Marx si F. Engels in, istoria pedagogiei
trebuie 85 deosebim doug procese paralele : procesul descompunerii
si degradarii teoriei pedagogice burgheze si procesul nasterii si des-
voltarii pedagogiei stiintif ice marxiste a proletariatului 3).
Marx si Engels au distrus sperantele utopice in transformarea
societatii cu ajutorul educatiei. Viciile societatii de class pot fi in-
departate numai prin distrugerea exploat5rii omului de catre em.
Sistemele pedagogice, care promiteau sa transforme societatea ome-
neasca cu ajutorul unei educatii rationale, nu faceau decal s adan-
ceasca pr5pastia intre teorie sf realitate, sa semene iluzii sterpe, si
sa slAbeasca vointa muncitorilor in lupta for revolutionara. Dar edu-
catia poate fi o mare forta transformatoare, data ea este thdrep-
tata spre rezolvarea marilor probleme re' olutionare puse societatii
omenesti de catre mersul istoriei, dad' ea, f ormand o parte compo-
nent5 a luptei clasei muncitoare pentru comunism, va inarma gene-
ratiile tinere cu cunostintele, capacitatea 5i calitatile de caracter, ne-
cesare pentru lupta revolutionar5. Prin urmare, pentru ca pedagogia
sa corespund5 progresului societatii omenesti, ea trebue sa devina o
pedagogie proletar5 sf revolutionar5.
Cercetand sub toate aspectele bazele materiale ale societatil
burgheze, Marx a descoperit ca desvoltarea productiei masiniste for-
meaza o baz5 de plecare pentru diferentierea muncii intelectuale de
munca manuals.

2. 1. Dewey, The sources of a Sciences of Education, N. Y., 1929, pag. 55.

3. Contrazicerea care apare la prima vedere "'titre teza degradArii pedago-
giei bu -ghe'e dela mijlocul sec. al XIX -Iea si desvoltarea cugetArii pedagogice
stiintifice progresiste (Herten, CernIsevschi, Dobroliubov, L. Tolstoi, Usinschi), se
clarifica ulor prin aceea ca aceasta cugetare se indeparta nu de interesele bur-
gheziei ci ale interesele poporului si era indreptata nu spre IntArirea gi justifi-
carea capitalismului, ci spre demascarea si distrugerea lui. Forta ideii pPdagogice
progresiste ruse decurge din legaturile ei cu nevoile poporului, slAbiciunea acestei
idei decurge din insuficienta consecventa stiintificA, care este posibila numai pe
baza marxismului, deasemeni in lipsa until scop clay si a perspective', care este
posibila numai In conditia legAturii teoriei pedagogice cu miscarea revolutionary
muncitoreasca. Nu poate uita ca Belinschi, Herten, Dobroliubov, si Cernisev-
schi, care au depasit traditiile cugetarii pedagogice progresive ruse, au fost mate-
rialist' si socialist'.
132 PROF. L F. SV A.DCOVS"Mil

Tehnica masinilor, ducand diviziunea muncii la limitele ei extre-

me, cere dela muncitor capacitatea de a asimila intregul proces al
productiei si de a fi pregatit pentru munca pe orice marina. In acest
mod, mersul evolutiei fortelor productive ale societatii burgheze ce-
rea o oducatie multilaterala a muncitorilor : educatie fizica, intelec-
tuala, morale, estetica i tehnicl Totusi, capitalitii, 'care organi-
zeaza productia nu in folosul societatii, ci pentru scopuri exclusive
de castig, nu numai ca nu folosesc tendintele favorabile ale produc-
tiei mecanizate pentru educatia stiintificia a poporului, dar, dimpo-
triva, franeaza cat pot chestiunea educatiei populare, vazand in ea
o amenintare a dominatiei lor.
Ideea educatiei stiintifice a poporului a fost recunoscuta de unele
minti luminate i inainte de Marx. Dar ea era numai o utopie. Marx
a stabilit ca educatia stiintifica a copiilor poporului este o necesitate
conditionata istoric de legea desvoltarii fortelor productive ale socie-
tatii. El a descoperit pricina adevarata a adversitatii burgheziei sta-
panitbare feta de chestiunea educatiei populare si a legat progresul"
acestei chestiuni cu proletariatul revolutionar i revolutia socialists'
Pe baza unui enorrn material de fapte, K. Marx si F. Engels
au dovedit ca industria capitalists, antrenand in munca de productie
pe minori i adolescenti in scopuri de exploatare neomeneasca, ii
schilodeste fizic, mental si moral. In fata clasei muncitoare, funda-
torii comunismului stiintific au pus problema politica a luptei pentru
iimitarea muncii copiilor pans la o anumita varsta i unirea muncii
in productie cu instructia in coal5. In munca productive, dictate de
mersul evolutiei productiei industriale, ei au vazut nu numai un mij-
loc de producere a bunurilor materiale, dar i un mijloc de desvol-
tare multilaterala a omului. Totusi rolul educativ al muncii produc-
tive poate aparea in plina masura numai in conditiile unei organizari
rationale a acestei munci, numai in societate socialists. Ruptura secu-
lard a educatiei de munca productive a fost depasita teoretic. Marx
si Engels au formulat principiul educatiei politehnice si au indicat
conditile social-istorice ale realizarii lui practice.
Fundatorii comunismului $tiintific, pentru prima data in istoria
gandirii pedagogice au pus si au rezolvat probleme pedagogice, ple-
cand dela analiza stiintifica si concrete a procesului istoric al desvol-
tarii fortelor productive ale societatii si a luptei clasei progresiste a
proletariatului cu clasele reactionare pentru progresul material si cul-
tura spiritual5. Prin aceasta, pedagogia a incetat s5 mai fie u co-
lectie de sisteme inchise in ele, subjective i contradictorii. Ea a de-
venit o tiinta, avand obiectul ei de studiu ,generatia tanarti i
educatie ei in conditii istorice stabilite, cu o legatura concrete cu
lupta clasei muncitoare pentru constructia comunista a socieralii.
Fundatorii comunismului stiintific au pus si au rezolvat stiintific
cele mai importante probleme ale pedagogiei. Ei au dat, deasemeni,
o metoda stiintifica de cercetare in pedagogie metola materialis-
mului dialectic. Teoriile premarxiste incercau sa rezolve probleme
 MA_REA REVOLUTIE DIN OCTOMBRIE 51 PEDAGOGLA
133

educative data $i pentru totdeauna. Pecetea de inoarte a metafizicii

este imprimata pe toate chiar asupra celor mai proeminente teorii si
sisteme premarxiste. Marx $i Engels, stabilind caracterul istoric $i de
class al educatiei, au dovedit imposibilitatea rezolvarii $llintif ice a
chestiunilor educative prin metode metafizice.
Numai cu ajutorul metodei dialectice pot fi descoperite legile le-
gaturii educatiei generatiei tinere cu toti factorii care determind des-
voltarea istorica a omenirii. Numai dialectica materialists este ca-
pabila sa descopere legile luptei fortelor contradictorii atat in pro-
cesul desvoltarii istorice a chestiunii educatiei copiilor, cat $i in pro-
cesul de desvoltare individuals a copilului.
*

Dupe finalitatea sa, dup5 continutul s5u gi dupe metoda sa, pe-
dagogia marxista este cu totul opusa pedagogiei burgheze. Este na-
tural c5 ideile ei n'au g5sit recunoastere din partea pedagogilor bur-
ghezi. Ele n'au gasit si n'au putut g5si nici aplicare practice in scoala
Statului burghez.
Marea Revolutie Socialist5 din Octombrie a deschis perspective
din cele mai largi pentru ideile pedagogiei marxiste $i a aplic5rii for
practice. Fiind unify cu lupta milioanelor de muncitori impotriva ro-
biei politice, economice 3i culturale $i cu constructia societ5tii socia-
liste far5 clase, pedagogia marxista a prins radacini adanci in viata
de toate zilele. Revolutia cultural5 in Uniunea Sovietica a pus in fata
pedagogiei noui probleme .Rezolvand aceste probleme pe baza unei
largi experiente practice, ipedagogia marx:st5 se Imbogateste $i se des-
volt5. Geniile stiintei contemporane Lenin $i Stalin au ridicat
pedagogia marxist5 la un nou nivel, au transformat-o intr'o sisterna
stiintifica a educatiei comuniste a generatiei tinere.
Chestiunilor de istorie a scoalei $i a pedagogiei sovietice in pe-
rioada de 30 ani de dup5 Revolutie li s'au consacrat in aceast5 se-
siune rapoarte speciale. Problema raportului meu n'o v5d in urma-
rirea procesului furtunos de desvoltare a pedagogiei marxist-leniniste,
ci in aceea ca. f5cand unele bilanturi ale acestei evolutii, s indic
locul pedagogiei sovietice in desvoltarea cuget5rii pedagogice mon-
diale pi sa dovedesc cu fapte, c5, contrar afirmatiilor teoreticenilor
pedagogic' burghezi actual!, pedagogia trebuie gI poate A devin5 o
stiint5 $i ca unicul fundament al acestei stiinte poate fi numai mar-
xism-leninismul, c5 pedagogia stiintific5 In U.R.S.S. a primit un fun-
dament solid $i ca in acest mod, U.R.S.S., a devenit centrul mondial
al cugetArii stilntifice-pedagogice.
Performantele teoretice ale pedagogiei marxist-leniniste apar In
mod proeminent la cercetarea problemelor mai complexe.
Problema scopulut in educatie. J. J. Rousseau vedea scopul edu-
catiei in libertatea civics. Herbart vedea acest scop in virtute. Spen-
cer $i pedagogii contemporani burghezi au inlaturat toate scopurile
 PROF. I. F. SVADCOVSCIII
134

obiective ale educatiei sub motivul demagogic al ap5r5rii copilului de

sablon si al grijii pentru personalitatea lui. Copilul sa devin5 el sin-
gur scopul educatiei, spun ei, satisfacerea nevoilor, a intereselor tre-
bue s5 fie punctul de .plecare in activitatea pedagogic5 a educatorului.
In acest mod, educatorul este lipsit de orice busola si de orice criteriu
obiectiv in activitatea sa, iar educatia se rupe de viata social5 si
devine oarba. Pedagogia sovietic trece chestiunea pe teren stiintific.
Desigur, trebue sa iubim copilul, s tinem seama de interesele lui,
s5-i satisfacem necesit5tile. Dar educatorul are totdeauna a face cu
copii vii, copii a c5ror soarta este legate indisolubil cu interesele
si lupta claselor, cu mersul istoriei omenirii. Putem oare s5 ..stim in-
teresele concrete si necesit5tile copilului, in afara cercefarii chestiunii:
ce situatie anume va ocupa in societate, cand va deveni mare, ce
fel de probleme sociaie, puse de catre clasa inaintat5 in fata gene-
ratiei sale va trebui el & rezolve, ce fel de cunostinte, capacit5ti si
calitali ale caracterului i se vor sere in lupta si in munca ? Cerce-
t5rile strintifice, f5cute de Lenin si Stalin, duc la concluzia de neta-
g5duit c5 generatia care se ridic5 va rezolva uriaa problems istorica
a distrugerii capitalismului si a construirii societatii comuniste. Prin
urmare, pedagogul poate si trebue s5 stie ce probleme se pun in
fata educatiei copiilor timpului nostru in mod obiectiv, independent
de dorintele si p5rerile copiilor si ale educatorilor. Datoria educato-
rului se reduce la aceea a inarm5rii copilului cu cunostintele si de-
prinderile necesare, s5 educe la el calitatile necesare pentruca el de-
venind mare s5 se integreze constient in lupta pentru comunism, ca
el din an:i de ucenicie sa devin5 un pArtas activ la construcfia comu-
nismului. Experienta luptei revolufionare a clasei muncitoare in do-
minafia capitalului, experienta constructiei socialiste in U.R.S.S. pi
ap5rarea eroicA a patriei socialiste de catre poporul sovietic de hie-
nele imperialiste, ne arata ca omtil progresist al timpului nostru este
caracterizat printr'o minte agera pi limpede, o large educatie stiinji-
fica, o concepfie dialectics- materialists asupra lumii, stiinta istoriei
si a legilor de desvoltare a societatii contempot ane, o inalta ideolo-
gie si principialitate, iubirea de munca, dragoste fierbinte pentru popor,
jertf5 pentru cauza comuna, fermitate, capacitate de suportare, vioi-
ciune si dragoste de viat5. Aceste calitAti ale personalitatii formeaza
scopurile concrete ale educafiei comuniste.
Dar aceasta este utopie, exclam5, burghezul lucid" care
este obicinuit a aprecia un om dup5 dolari sau dupa lire sterline.
Da, in societatea capitalist5, un astfel de scop al educafiei pare
o utopie, si intr'adevar este imposibila, intrucat ea contrazice in mod
radical inteaga organizare a societatii burgheze pi interesele de
clasa ale capitalistilor. Dar in Tara Socialismului aceste scopuri ale
educafiei inspir5 sute de mii de inv5ratori sovietici si milioane de pa-
rinfi. Asupra acestor scopuri este indreptat5 politica educative a par-
tidului comunist si a guvernului sovietic.
 MAREA REVOLUTIE DIN OCTOMBRIE SI PEDAGOGIA
135

Problema educatiei morale. Principiul interesului personal, COM-

plectat cu fatarnicia religioasa, sta (la baza educatiei morale in socie-.
tatea burgheza. Viata $i munca pentru binele general, iubirea pentru
Patria socialists, servirea poporului si Increderea in marile principii
comuniste stau la baza educatiei morale comuniste. Pedagogia sovi-
etica determine continutul educatiei morale nu pe baza traditiei sau
a sentimentelor sau dispozitiunilor subjective. Acest continut este
determinat de mersul luptei muncitorilor impotriva societatii
exploatatoare.
,,...Moral este, spune Lenin, -4 ceeace slujeste la distru-
gerea vechei societati exploatatoare si la unirea luturor celor ce
muncesc in jurul proletariatului, care creaza o noua societate a
comunitilor.
Moralitatea comuniste este acea moralitate, care serveste
acestei lupte, care reuneste pe muncitori impotriva oricarei exploatari,
impotriva oricarei marunte proprietati, caci proprietatea marunta cla
in mainile unei persoane, acea ce este creat prin munca intregii
soc:etati" 4).
Una dintre formele principale ale educatiei morale in sistemul
pedagogiei burgheze este predarea religiei sau lectiilor de morals.
Pedagogia pragmatics presupune c5 elevii vor asimila pentru viata
principiile necesare in procesul acomodaril la conditiile vietii in
societate.
Metodica educatiei morale comuniste, in legatura cu un umanism
consecvent si cu adancimea continutului ei, in mod natural, nu poate
s se reduce la lectii de morals, $i cu atat mai putin poate fi redusa
la acomodarea spontand a copilului la conditiile vietii in societate.
Pentru a ridica pe om pans la nivelul unui umanism socialist constient
gi consecvent, este necesara o munca planificata $i multilaterala pe-
dagogics pentru formarea personalitatii lui. Trebuie, spune Lenin,
ca toata munca de educatie, instructie si invatamant a tineretului
actual sa alba ca scop educarea la ei a moralei comuniste."5)
Experienta scoalei sovietice $i a educatiei extrascolare a descope-
rit posibilitati imense pentru cercetarea stiintifica a netodicii educatiei
morale. Instructia pune bazele conceptiei stiintifice asupra lumii, an-
treneaza gandirea si indreapta vointa copilului in albia marelor idea-
luri ale omenirii. Literatura $i arta ii formeaza sentimentele umane,
educe dragostea pentru tot ce este mare $i nobil si dispret pentru tot
ce este josnic. Viata in colectiv sj munca zilnica socials it invata sa
fie un activ membru al societatii.
Sprijinindu-se pe bogata experienta a educatiei comuniste in
scoala, in familie, in institutii extrascolare si organizatii de copii ti-
inta pedagogics sovietica a inregistrat mari succese in munca de
prelucare a unei metodice de educatie morals, care raspunde In intre-
4. V. I. Lenin, Opere, vol. XXX, pag. 411-412.
5. V. I. Lenin, Opere, vol. XXX, pag. 400-410.
136 PROP. L F. SVADCOVSCHI

gime esentei moralei comuniste. N. K. Krupscaia a descoperit impor-

tanta educative a muncii sociale a copiilor si a dat un fundament teo-
retic organizat:ei de copii. A. S. Macarenco a aratat in mod stralucit
puterea educative atotcuceritoare a muncii organizate a copiilor si
a colectivului de copii, indreptata asupra muncii socialiste.
Problema continutului educatiei scolare. Pedagogia fascists cu
ajutorul demagogiei argumenteazA" gonirea stiintei din scoala
popular5. Numindu-se liberals, pedagogia burgheza formal este pentru
stiint5 in scoala. In fapt Ins5, toti teoreticieni burghezi actuali Isi
indreapta ascutisul teoriei contra educatiei stiintifice. Astfel, teoria
educatiei complve lichideaza obiectele stiintifice si in loc de o siste-
matica instructie a copiilor asupra bazelor ofera discutii asu-
pra un r teme mai mull sau mai putin int5mpl5toare. Metoda pro-
ectelor, care se bazeaza pe teoria pragmatie5 a intructiei, inlocueste
Inv5t5tura stiintelor cu cateva exercitii practice. Dalton elibereaza pe
inv5tator din misiunea lui directs a Inv5tat pe copii, 0-1 tran-
sforms intr'un observator pasiv. Un sir de teorii noui ale pedago-
giei burgheze ih loc de o sistematicA si constient5 asimilare a adev5-
ratelor fundamente ale stiintei actuale, ofera o asimilare mecanica
numai a unor stiinte si deprinderi necesare in practic5. Teoria ads-
v5rat stiintific5 este gon:t5 f5r5 mil5 din programele scolare ale
tarilor capitaliste. Cunostintele stiintifice sunt falsificate. Se creaza
teorii pseudo-stiintif ice menite sa justifice obscurantismul si politica
reactionara a burgheziei imperialiste.
Nu putem sa nu recunoastem cuceririle" celei mai noui peda-
gogii burgheze : milioane de copii ai muncitorilor si t5ranilor
din t5rile capitaliste ies din scoa15, adeseori, fare cele mai elementare
cunostinte stiintifice; In schimb sunt indopati de prejudec5ti religioase
si rasiste.
Pedagogia marxist5-leninist5 vede in educatia stiintifica alf a si
omega muncii scolare. Dupe cum am v5zut mai sus, Marx a desco-
perit ca evolutia productiei masinizate creazA conlitii pentru educatia
stiintifica pentru toti muncitorii. Revolutia socialists a inl5turat ob-
stacolele care se puneau in calea rezolv5rii acestei probleme. Construc-
tia socialist5 a f5cut din ea o problem5 primordial:a si hot5ritoare, c5ci
desvoltarea ulterioara a fortelor productive, ridicarea productivit5til
muncii oamenilor sovietici cere muncitorilor cunostinte stiintif ice.
Lenin a pus in fata tineretului problema insusirii cunostintelor
stiintif ice ca o conditie necesara educatiei comuniste.
Numai atunci poti deveni comunist, cand iti imbog5testi mintea
prin cunoasterea tezaurului de cunostinte pe care le-a adunat omeni-
rea" spune el, vorbind tineretului In 1920. 6)
I. V. Stalin desvoltand ideia lui Lenin, spunea la al VIII-lea
Congres al tineretului leninist (V.L.K.S.M.):
6. V. I. Lenin, Opere, vol. XXX, pag. 407.
 IVIAREA REVOLUTIE DIN OCTOMBRIE Sz PEDAGOGLA
137

Avem in fat5 o fortareat5. Numele acestei furtiirete e stiinta,

cu ramurile ei multiple de cunostinte... Aceasta forfareata trebuie s'o
is tineretul, dad vrea s devina constructorul vietii noui, dad vrea
sa devin5 adevaratul schimb al garzii vechi...
A ne insusi stiinta, a fauri noui cadre de bolsevici specialisti in
toate domeniile, a invata, 'a invata, a invata cu indarjire cat mai darz
lath sarcinele noastre de acum.
Marul tineretului revolutionar dtre tiinta lea ce ne tebuie
noua acum tovarasi." 7)
Invingand, cu ajutorul C.C. al P.C. (b) teoriile burgheze pseudo-
stintifice, care duc la coborarea nivelului stiintific in scoal5, (pro-
grame complexe, programe de proect), si generalizand experienta
sovietice, pedagogia sovietica a atins rezultate serioase In
rezolvarea problemei puse de Lenin si Stalin. Este fundat teoretic si
justificat practic principiul sistematic al predarii bazelor stiintei In
scoala. S'a stabilit ca predarea fiedrui obiect de invatarnant in scoala
tinand sema de particularitatile gpecifice de gandire ale copilului, tre-
bule sa lunmeze logica disciplinii stiintifice. Corespunz5tor acestor cons-
tathri teoretice s'a format un plan de inval5mant si programe ale
unei scoli de educatie general5, care s5 asigure atat desvoltarea
cuget5rii la elevi, formarea conceptiei materialiste asupra lumii, Inar-
marea for cu cunostinte gi deprinderi care realizeaza asimilarea cu
succes a bazelor $tiintei, cat $i desvoltarea abilifatii de a aplica cu-
nostintele stiintifice in practic5.
Continutul materialului didactic In scoala sovietica corespunde
Intr'adevAr scopurilor progresiste ai problemelor de educatie si in-
structie, care sunt determinate de mersul societatii socialiste si a luptei
cu r5m5sitele capitalismului. Principiul stiintific in constructia manu-
alelor scolare si a programelor, stabilit de pedagogia marxist-leninista,
cere ca notiunile, asimilate de c5tre copii pe o treapth dat5 a instruc-
tiei, oricat de elementare ar fi, trebuiesc a fi neap5rat cunostinte au-
tentice, care s nu cads in contrazicere cu adevarul stiintific.
Atat in domeniul fenomenelor naturii, cat si in domeniul fenome-
nelor vietii sociale, s se s5deasca in constiinta generatiei tinere
numai adev5rurile controlate de *Uinta, aceasta este deviza
scoalei sovietice.
Problema metodelor de,instructie. Metoda proectelor asa poate
fi numit5 creatiunea actualei pedagogii burgheze. Esenta metodei
proectelor const5 in aceea c5, metode separate, intamplator reusile,
ale instructiei, sunt luate ca metoda universal5, aplicarea c5rora ar
asigura succesul instructiei. Astfel observand dragostea copiilor
pentru probe si diferite experiente, ci cread metoda de cercetare",
cu ajutorul c5reia, elevii trebuie nu atat s 'invete, cat sa descopere"
adev5rurile stiintifice. Observand ca elevii sunt capabili s asimileze
7. V. 1. Lenin, si I. V. Stalin, Despre tineret, 1936, pag. 202-203.
138 PROF. I. F. SVADCOVSCIiT

elementele stiintei dupe carti, ei nascocesc un plan-Dalton", care

exclude expunerea obiectului de catre invatator.
Pedagogii sovietici, care nu si-au Insusit dinteodata dialectica
materialists si teoria cunoasterii a lui Lenin, nu odata cadeau in
cursa noutatilor pedagogiei burgheze. Dar de fiecare data and
scoala sovietica intra pe calea proectarii de metode munca ei, cobo-
rand nivelul stiintific al educatiei elevilor sal, venea in contrazicere
cu metoda proectelor, Dalton-plan, metoda de cercetare si planul
brigade-laboratoric. C.C. al partidului a ajutat pe pedagogii sovietici
sa inteleaga isvorul metodei proectiunii si s'o dep5seasca.
Desvoltarea si succesul didacticei sovietice sunt legate in intre-
gime de teoria leninista a cunoasterii. Lenin a aratat cum se savar-
este la om trecerea dela nestiinta la *Uinta (cunoastere). a determi-
nat rolul abstractiilor si experientei senzative in procesul cugetarii
stiintifice si a stabilit criteriul obiectiv al veracitatii, tendinta de a
g5si metoda universals de intructie a devenit absurda. Numai varie-
tatea metodelor de instructie putea asigura asimilarea cu succes de
catre elevi a cunostintelor stiintif:ce.
Instructia intuitive trebuie s ajute regularitatii, limpezimii si exac-
titatii modelelor realit5tii, fara de care gandirea abstract5 nu poate
a junge la concluzii juste.
Totusi, cu ajutorul metodelor intuitive ale instructiei nu se poate
organiza munca interioara a cugetarii elevilor, de a actiona asupra
mersului gandirii lui abstracte. Pentru aceasta trebuie sa se aplice
metode care cer dela elevi procese active ale cugetArii: compararea
si contrapunerea, analiza si sinteza, discutiile care duc la generalizari
si la concluzii.
0 grup5 specials de metode ale instructiei trebuie sa fie exerci-
liile pentru aplicarea creatoare de catre elevi a cunostintelor stiinti-
lice. Rolul acestei grupe in educarea stiintific5 este foarte mare, in-
trucat numai prin aplicari creatoare, cunostintele stiintifice apropiate
infra in sangele omului 5i devine o mare forts in practica. In acest
mod, in fata didacticii s'a deschis posibilitatea elabor5rii unui sistem
de aplicare consecventa a variatelor metode de predare, care sa asi-
gure in mod real o posesiune cu succes a cunostintelor stiintifice de
catre intreaga masse a elevilor.
Multi dintre pedagogii burghezi proclamau principiul actiunii ele-
vilor in instructie. Dar o aplicare reala a acestui principiu in practic5
n'a putut si nu poate avea loc in scoala societ5tii burgheze, intrucat
clasele conduc5toare ale acestei societati se tem de desvoltarea in-
dependentii la copiii muncitorilor. Ideologii burghezi inteleg ca inde-
pendenta cuget5rii la muncitori duce la constiinta intereselor for de
clas5, la const:inta posibilit5tilor for si a pieirii de nehl5turat a ca-
pitalismului casi a necesitatii de a lupta impotriva regimului capitalist
si oranduirii burgheze.
Independenta gandirii nu poate sa nu-i duc5 pe elevi la intelege-
 "%AREA REVOLUTIE DIN OCTOMBRIE $1 PEDAGOGIA 139

rea falsitatii si a caracterului reactionar a explicatiei religioase a fe-

nomenelor naturii si a consacrarii exploatarii capitaliste, la intelege-
rea falsitatii tuturor teoriilor idealiste. Deaceea in scoala burgheza ac-
tuala $i in pedagogia burgheza, nu se are In grija desvoltarea inde-
pendentii gi activitatii elevilor, ci altoirea unei conceptii superficiale
si necritice fain de lumea inconjuratoare, introducerea for in cercul
strimt al cunostintelor practice $i a teoriilor false a moralei burgheze.
In societatea socialist5 sovietica, pentru prima dat5 In istoria
omenirii au fost create conditiuni favorabile unei desvolt5ri intelec-
tuale superioare pentru intreaga massa de copii a muncitorilor, pentru
Inflorirea darurilor gi talentelor fiec5rui copil. Cea mai importanta
problem5 a didacticii sovietice este deaceea problema desvoltarii men-
tale a fiecarui copil. Stabilind principiul nesdruncinat al rolului con-
ducatot al InvAt5torului gi sprijinindu-se pe experienta inv5t5torilor
sovietici, didactica sovietica elaboreazA metode ale muncii de invata-
mhnt, care intr'adevar asigura desvoltarea independents a cugetarii
creatoare a elevilor. Principiul legAturii teoriei cu practica, prelucrat
de didactica sovietica, indreapta toat5 munca InvAtatorului pe calea
aplic5rii creatoare a cunostintelor for in practica.
Problem a invitatorului. In ochii claselor exploatatoare dominante,
Invatatorul era totdeauna un muncitor, ce nu merita atentie. In Gre-
cia veche un om era numit Inv5tAtor, and vroia cineva st-I insulte.
In evul mediu deveneau Inv5t5tori, acei dintre meseriasi care erau
incapabili pentru o meserie mai bun5. Cu prea putin s'a schimbat si-
tuatia invat5torului sub capitalism.
...In Franta el este o jucArie in mainile functionarilor. In Statele
Unite ale Americii el trebue s fie atent la glasul grosolan al f a-
bricantului sau inlocuitorului sau. In Rusia anterevolutionara un In-
v5t5tor era prigonit de orice urcadnic, de orice reactionar rural, po-
fitist voluntar sau spion" 8).
Marea Revolutie Socialist5 din Octombrie a adus schimb5ri ra-
dicale in situatia social5 a Inv5t5torului. Dintr'un paria f5r5 drepturi,
inv5t5torul popular a devenit un membru de valoare al marei familii
a constructorilor socialismului. El rezolva una dintre cele mai impor-
tante probleme social-politice Inarmeaza poporul cu cunostinte,
f5r5 de care nu se poate inainta, f5r5 de care nu se pot invinge for-
tele reactionare ale capitalismului, f5r5 de care nu se poate construi
comunismul.
Inv5t5torul popular trebuie s5 fie pus la not la o astfel de Trial-
time, spune Lenin, la care n'a stat, nu sta si nici nu va putea
sta in societatea burghez5". 9).
Schimbarea radical5 a rolului Inv5t5torului In societatea sovie-
tica, schimb5 In mod radical $i rolul lui In procesul pedagogiei. Lui
Dewey ii place s5 numeasc5 pedagogia ingineria social5, iar pe
8. V. I. Lenin, Opere, vol. XVI, pag. 412
9. V. I. Lenin, vol. XXVII, pag. 389.
 PROF. I. F. SVADCOVSCIII
140

Invatator inginer, Primind o anumita comanda, invatatorul-inginer

aplica maestria sa pentru executarea ei. SA spunem cu alte cuvinte:
invatatorid invata ceeace i se comanda si face educatia asa cum se co-
manda. Invatatorul sovietic este un participant activ al construc-
tiei socialiste care executa problema educat;ei copilului in interesul
Intaririi puterii Patriei socialiste. El stie ce asteapta Patria dela elevii
sai $i serveste constient marilor scopuri ale educatiei comuniste. In
activitatea sa zilnica pedagogics el nu se uita la gusturile gi parerile
sefilor, ei se sprijind pe principii ptiintifice. fed dece a fost posibila
desvoltarea larga a creatiunii stiintifice a invatatorilor sovietici. Ca
Si in toate celelalte domenii ale constructiei socialiste, stiinta pedago-
gics s'a unit cu practica pedagogics. Invatatorii fac rapoarte sitintf-
lice, scriu si sustin disertath stiintifice, publics articole in reviste si
,

ziare.
In legatura cu problemele, care se pun invatatorului popular so-
vietic si a rolului sau creator in procesul educatiei comuniste a tinerei
generatii, se rezolva si problema pregatirii pi indrumarii activitatii lui.
In institutia scolara pedagogics superioara el capata cele mai largi gi
adanci cunostinte din domeniul $tiintei, pentru predarea careia el se
pregateste, ca sa fie in stare sa urmareasca desvoltarea stiintei si se'
poata aplica cuceririle ei in munca sa. Pe de alts parte, el trebuie sa
posede temeinic psihologia, pedagogia si didactica obiectului sau de
predare, ca sa fie In stare, independent si creator, a aborda rezolva-
rea problemelor de instructie gi educatie ce se ivesc la predare. Prin
larga retea de cabinete metodice locale $i de institute de perfectio-
flare a Invatatorilor sovietici, Invatatorul I i ridica necontenit nivelul
cunostintelor sale stiintifice si a maestriei pedagogice.
Astfel, Marea Revolutie Socialists din Octombrie a transformat
teoria pedagogics in *Uinta $i a facut din aceasta stiinta o mare forte
In slujba transformarii societatii omenesti si a inobilarii omulul.
 FETISISMUL IN ECONOMIA
PRODUCATOARE DE MARFURI
de I. RACHMUTH

Partea cea mai dificila a primului volum din Capitalul" lui Marx
o constituie desigur primul sau capitol. Insusi Marx marturiseste, in
postfata la editia a doua, ca, pentru a sublinia in public filiatiunea sa
ideologic fats de Hegel, a cochetat, in capitolul despre teoria valorii,
cu felul lui caracteristic de a se exprima. felul caracteristic al lui
Hegel de a se exprima oglindire exterioara a dialecticii sale idea--
liste a facut ca opera sa filosofica sa fie aproape inaccesibila citi-
torului nespecialist.
Dar expunerea sclipitoare din primul capitol al Capitalului", ex-
punere care abunda in deductiuni de o supleta uimitoare si care a-
junge sa aprofundeze, cu o putere de abstractizare extraordinara,
fragmente de idei a caror important5 pentru economia generals a
textului devine evidenta abia dupa un studiu migalos, aceasta expu-
nere confine un miez de idei fundamentale, care trebue scos cu aten-
tie din Invelisul sau stralucitor-si atat de pretios. Miezul acesta it
constituie acea minunata constructie care este teoria valorii, punct
de pornire gi temei al analizei pe care Marx o face societ5tii capi-
taliste.
Iar din acest prim capitol, partea final5, intitulata Fetisismul
marfii" este pares o incoronare a intregii expuneri anterioare, rezu-
mand si scotand in evidenta Intelesul profund al legii valorii gi aspec-
tele cu totul not pe care Marx i le-a descoperit.
Ce inseamna fetisismul marfii ?
R5spunsul la aceasta intrebare ar trebui sa-1 constituie de fapt
o expunere a intregii teorii a valorii. Explicand ce este valoarea mar-
furilor la Marx si functiunile pe care ea le Indeplineste in societatea
producatoare de marfuri, explicam in mod implicit ce este fetisis-
mul", care dupa el caracterizeaza lumea marfurilor.
Valoarea marfurilor este determinate de cantitatea de munca
socialmente necesara pentru producerea lor, adica de cantitatea de
munca necesara pentru a produce o valoare de intrebuintare oare-
care, in conditiunile de productie existente, normale din punct de ve-
dere social, $i cu media socials de indemanare pi intensitate a muncii"1).
Ideia de baz5 a acestei formulari, adica aceea ca valoarea este deter-
minate de munca, Marx a preluat-o dela Ricardo. Dar, de unde la
Ricardo, ca si la alti economisti burRhezi, teoria valorii nu este decat
o explicatie asa zicand statics a unui fenomen oarecare din viata eco-
nomics a societatii omenesti fenomen care are o important5 mai
1) Marx, Capitalul" vol. 1, ed. P.C.R. 1947, pag. 72
 L RACHMUTH
142

mare sau mai mica, sau, dupa unii, este chiar cu totul lipsit de im-
portanta la Marx teoria valorii &este o tratare dialectics, o tra-
tare care aseaza legea valorii in complexul celorlalte fenomene eco-
nomice si care studiaza functiunile pe care aceasta lege a valorii le
indeplineste inauntrul acestui complex de fenomene economice. Izolata,
legea dupa care valoarea marfurilor este determinate de timpul de
munca socialmente necesar pentru producerea for nu spune mai mult
decat aceasta simpla enuntare a ei si nu ar putea revendica o impor-
tanta mai mare decat, de pilda, teoria lui Bastiat care intemeiaza
valoarea pe serviciile schimbate" sau definitia lui Galliani, dupa care
valoarea ar fi gradul de pretuire" pe care omul it acorda obiectului.
Ea nu ar fi facut decat sa se adauge celorlalte teorii asupra valorii,
Fara a putea revendica alta insemnatate teoretica speciala, deck aceea
ca argumentele care pledeaza in favoarea ei sunt mai intemeiate de-
ck acelea care sustin alte teorii ale valorii. intr'devar economistii
burghezi care studiaza istoria doctrinelor economice nu sunt in stare
sa treaca dincolo de acest mod de a prezenta lucrurile. Aceasta da-
torita faptului ca refuza sau nu pot sa inteleaga aspectul cu totul nou
si revolutionar pe care Marx I-a pus in evidenta in analiza legii va-
lorii, studiata nu metafizic", izolat de restul complexului de feno-
mene economice, ci dialectic, in lumina functiilor pe care ea le inde-
plineste in cadrul acestui complex de fenomene.
$i care sunt functiile pe care le indeplineste legea valorii in ca- .

drul economiei producatoare de marfuri ?

Am incercat in alta parte 1) sa deslusesc, intr'o prezentare sche-
matica, functiile acestea ale legii valorii in societatea producatoare
de marfuri. Punctul de pornire al acestei analize este ideia ca, in
toate modurile de productie cunoscute pang azi, la baza oricarei re-
glementari spontane sau constiente a activitatii economice a
societatii se afla cunoasterea, masurarea si exprimarea timpului de
munca pe care 11 presteaza membrii acelei societati. Masurandu-si
timpul de munca, societatea este in stare sa-I imparts asupra diferi-
telor activitati utile din cadrul diviziunli sociale a muncii, sa hon.-
rasca portiunea din totalul muncii sociale ce va trebui cheltuita pen-
tru fiecare munca speciala in parte si sa-si organizeze astfel produc-
tia. Deasemeni, masurand timpul de munca, societatea hotaraste cat
are sa munceasca fiecare membru component al ei si cat are sa
primeasca din produsul social. In toate starile sociale, timpul de munca
necesar pentru producerea mijloacelor de existenta a trebuit sa-I inte-
reseze pe om, chiar dac5 intensitatea acestui interes varia dela o
laza a desvoltarii la alta". 2).
Ceeace difera dela o forma de productie la alta este modui in care
se masoara si se exprima timpul de munca. In anumite fcrme de
productie, masurarea aceasta a timpului de munca in vederea regle-
1) Vezi stud!f4 : ,,Legea valorii gi aplicarea el in economia sovietise" in
Analele Romino-Sovietice" No. 9 Februarie-Martie 1948.
2) Marx, Capitalul" vol. I, ed. P.C.R. 1947, pag. 99.
 FETI$ISMUL IN ECONOIVIIA PRODUCATOARE DE MARFURI
143

mentarii diviziunii sociale a muncii se face in mod direct, in unita-

tile naturale ale timpului : ore, zile, saptamani. Md,;itrand timpul de
munch in ore, zile si saptamani, eful familiei patriarhale reglemen-
teazd diviziunea socials a muncii in sanul familiei sale, hotarind ce
portiuni din totalul muncii membrilor familiei vor fi intrebuintate
pentru fiecare categorie de munch in parte, cat are sa munceasca
fiecare membru de familie in parte si cat are sa prtmeasca din pro-
dusul comun. Deasemeni, masurand timpul de munca In unitatile sale
naturale de masura, comuna asiatica primitive isi organizeaza divi-
ziunea socials a muncii si repartizarea produsului social.
Altfel stau lucrurile in societatea producatoare de marfuri. Aci
nu exists un organ central care sa efectueze masurarea si reuarli-
zarea timpului de munca in cadrul diviziunii sociale a muncii. Aci
fiecare producator este autonom si produce Fara a sti de mai inainte
dace produsul sau nu intrece nevoile sociale, adica daca timpul de
munca pe care el II cheltuieste nu intrece acea portiune din timpul
de munca al societatii, care este necesara, pe plan social, pentru cate-
goria respective de bunuri. Totusi si aci o repartizare a timpului
social de munca asupra diferitelor activitati utile trebtie sri se face
intr'un fel oarecare, pentruca altfel orice producjie ar fi impozibila.
$i intr'adevar, o asemenea repartizare se face. $i amine tot
cu a jutorui unei masurari a timpului de munca, dar alta decat ma-
surarea directs.
Am vazut ca valoarea este determinate de timpul de inun.:6 so-
cialmente necesar pentru producerea unei main .,Marfurile n'au
valoare cleat in masura in care sunt expresii ale aceleiasi unitati
sociale, adica ale muncii omenesti". 1) Cristale ale acestei substante
sociale comune, ele sunt valori valori de marfuri". 2) Valoarea
este un mod social determinat de a exprima munca intrebuintati
pentru producerea unui lucru". 3)
Intalnindu-se pe plata si confruntandu-si valorile, mgrfurile isi
confrunta de fapt timpurile de munca ce au fost cheltuite cu produ-
cerea lor. Prin faptul ca, in procesul schimbului, ei (oamenii) zonsi-
dera produsele for diferite ca fiind egale intre ele ca valori, el con3i-
der5 muncile for diferite ca fiind errale intre ele ca munca omeneis-
ca". 2) Iar rezultatul acestei confruntari generale a timpurilor de
munca pe pla(a sub forma de valori ale marfurilor este o reglemen-
tare rudimentary a diviziunii sociale a muncii : Faptul ca anumite
marfuri nu vor g5si cumparatori va insemna ca timpul de munca
cheltuit pentru producerea acelor marfuri a intrecut cantitatea de
munca necesara pe plan social pentru categoria respective de mar-
furl. Iar faptul ca alta categorie de marfuri se va gash pe piata in
cantitate prea mica va insemna ca o portiune prea mica din timpul
1) ibid. pag. 80 ;
2) ibid. pag. 72 ;
3) ibid. pag. 108,
4) ibid. pag. 101.
 L BACH:MUTH
144

de munca social a fost cheltuita pentru categoria respectiv5 de mar-

furi. Producatorii care $i -au cheltuit timpul de munca peste nevoile
sociale si-1 vor cheltui in viitor pentru a produce bunuri care au fost
produse in cantitate prea mica. In modul acesta, se va face o repar-
tizare rudimentary gi spontana a timpului social de munca asupra
diferitelor activitati utile ale societatii. Repartizarea este rudimentary,
deoarece efectele mecanismului pietei in ceeace priveste diviziunea
socials a muncii nu se pot bine Inteles manifesta decat dupe ce mar-
furile au fost produse pi aduse pe plata. Plata nu va putea deci sa
dea cleat indicatii vagi pentru viitor.
Legea valorii marfurilor determin5 partea pe care societatea
poate s5 o cheltuiascA din Intreg timpul sau de munca disponibil cu
producerea fiec5reei Spete de marla in parte". 1) In diviziunea muncii
in cadrul societatii, legatura este asigurata prin cumpararea si van
zarea produselor din diferitele ramuri de activitate". 2) In reparti-
zarea producatorilor de mArfuri $i a mijloacelor for de productie a-
supra diferitelor ramuri de productie sociale domneste jocul liber al
intampl5rii $i al arbitrarului". 8) Regula nu actioneaza la diviziu-
nea muncii in cadrul societatii decat a posteriori, ca o iiecesitate na-
turals interioara, mute perceptibila In variatiile barometrice ale pre-
turilor de pe pfata gf dominand hazardul si arbitrarul care conduce
pe producAtorii de marfuri ". 4) Muncile particulare efectuate inde-
pendent una de cealalt5, dar dependente una de alta in toate direc-
tiile ca ramuri naturale ale diviziunii sociale a muncii cunt in mod
continuu reduse la masura. for socials proportionala (subliniat df. noi),
pentruc5, in raporturile de schimb accidentale al mereu oscilante ale
produselor lor, timpul de munca socialmante necesar pentru produ-
cerea for se impune cu forta ca o lege naturals regulatoare, aa,
cum se impune, de exemplu, legea gravitatiei atunci cand se prabu--
seste casa peste tine". 5)
Iata deci ce este valoarea si care este functiunea ei in socie-
tatea produc5toare de marfuri : ea este o forma de manif;2itare a
timpului de munca si in aceasta calitate a ei ea reelement2aza c'ivi-
ziunea socials a muncii.
In societatea producatoare de marfuri, timpul de munca apare deci.
ca valoare a marfurilor.
Or, timpul de munca individual, care apare ca valoare a m5rfil
produse de individ, este o parte din totalitatea timpului de munca ce
sty la dispozitia societatii lntregi. Chestiunea dac5 timpul de munca
cheltuit de un individ, membru component al societatii, este mai mare
sau este mai mic, tine de raporturile dintre indivizi, de raporturile-
sociale. Raportul dintre timpurile de munca cheltuite de diferiti indivizb
1) ibid. pag. 333.
2) ibid. pag. 333.
3) ib d.
4) ibid.
5) ibid. pag. 102.
 ,FETI5ISm1JL" IN ECONOMIA PEODUCATOARE DE MARFURI
145

in societate este un raport intre oameni ; unul a cheltuit mai mutt,

altul a cheltuit mai putin; un grup de oameni a cheltuit acela$i fel de
munca pentru producerea unei anumite spete de marfuri, dar totalul
muncii cheltuite de ei poate sa fie mai mare sau mai mic decat e ne-
voie pentru speta respective de marfuri, adica poate sa stea in dispro-
portie cu nevoile societatii $i cu totalul timpului ei de munca; toti
membrii componenti ai societatii au cheltuit sau n'au cheltuit
totalul timpului de munca ce sta la dispozitia societatii. Toate aceste
raporturi tesute in jurul timpului de munca pe care it cheltuesc oamenii
in societate sunt deci raporturl sociale intre oameni.
Pe de alts parte, valoarea se .manifests ca $i ;calm ar fi o proprie-
tate materials a marfurilor. Ducanduli marfa pe plata, producatorul
o face cu convingerea ca ea are valoare $i cu intentia de a o schimba
cu alts marfa care va trebui $i ea s sibs valoare. Convingerea acea-
sta ca valoare este o proprietate materials a lucrurilor nu este numai
a producatorului de marfuri, dar $i a $tiintei economice burgheze in
general,
Prin urmare, un fenomen social, adica faptul ca pentru produce-
rea unei marfi a fast cheltuita o anumita cantitate de forta de munch,
un anumit timp de munca, le apare oamenilor, in societatea produca-
toare de marfuri, ca a proprietate materiale. a lucrurilor, Ica valoare a
lor. Iar raportul dintre diferitele timpuri de munca individuale, precum
$i raportul dintre fiecare din aceste tirnpuri de munch individuale pi
ansamblul timpului de munch al societatii Intregi, raporturi care sunt
raporturi sociale intre oameni, apar ca raporturi de valoare intre
marfuri, deci ca raporturi intre lucruri.
Ea (forma marfa) le oglinde$te oamenilor caracterele social
ale propriei for munci sub forma de caractere materiale ale produselor
muncii, sub forma de proprietati sociale pe care aceste lucruri le au
dela natura, oglindindu-le deci pi raportul social dintre producatori pi
ansamblul intreg al muncii sub forma unui raport social intre obiecte,
existent in afara lor".1) Ceeace intereseaza in Drimul rand in mod
practic pe cei ce-$i schimba produsele este chestiunea cate produse ale
altora obtin pentru propriul for produs, adica in ce proportie se schim-
ba produsele Intre ele. Indata ce aceste proportii au dobandit, prin uz,
o oarecare fixitate, ele par sa decurgl din natura produselor muncii
(subliniat de noi), astfel ca, de pilda, o tona de fier $i cloud uncii de aur
au aceea$i valoare, asa cum un pfund de aur pi un pfund de fier au
aceea$i greutate". 2) Forma :marfa pi raportul de valoare al produ-
selor muncii, in care aceasta forma I i gase$te expresia, nu au absolut
nimic a face cu natura for fizica pi cu raporturile materiale care decurg
din ea. Ceeace is aci in ochii oamenilor forma fantasmagorica a unui
raport intre lucruri, nu e nimic altceva decat raportul social determi-
nat dintre oamenii '3) ,,Procesul de productie se- stinge in

1) ibid. pag. 100.

2) ibid. pag. 102.
3) ibid. pag. 100 10
146
I. AcHmterit

marfa. Faptul ca In confectionarea ei a fost cheltuita forth de munca

apare acum ca o proprietate materiala a marfii, anume aceea ca ea
poseda valoare". 1)
Pentru a caracteriza fenomenul acesta specific al productiei de
marfuri, in virtutea caruia un raport social dintre oameni apare ca
proprietate materiala a unor lucruri, avand deci aparenta unei exis-
tente objective, independent de raporturile dintre oameni, Marx cauta o
analogie In lumea reprezentarilor religioase. Fetisul din religie, crea-
tiune a mintii omului primitiv, dobandeste, in inchipuirea Lcestuia,
existents reala, independents de icreerul care i -a dat nastere. Ace lasi
fetisism caracterizeaza si marfa, care nu devine marfa deeat prin
transformarea raportului social, pe care 11 reprezinta timpul de munca,
in proprietate materiala a marfii, in valoare.
lath asa dar ce inseamna fetisismul marfii. Un raport social Intre
oameni este Invaluit intr'un val pe care Marx 11 numeste mistic, esta
ascuns in dosul unor proprietati materiale ale unor lucruri, in acelasi
timp fizice si metafizice, adica lucruri cu caracter social". 2) Timpul
de munca al oamenilor a devenit valoare a produselor, produsele au
devenit marfuri.
Este bine ca, urmandu-1 pe Marx, sa infatisam in mod concret
unele forme de productie in care timpul de munca al oamenilor nu a
devenit valoare a produselor, in care produsele nu au devenit marfuri,
pentruca in modul acesta s iasa si mai bine In evidenth toata impor-
tanta teoretica a analizei pe care Marx o face legii valorii si functiilor
pe care ea le indeplineste.
Pentru a face placere economistilor burghezi, carora le plac ro-
binsonadele", Marx imagineaza In primul rand un om singur, munciiid
pentru satisfacerea nevoilor sale. Insasi nevoia it sileste sa-si imparts
cu exactitate timpul Intre diferitele sale. functiuni". 3) Iar inventarul
pe care el si-1 face, cuprinde afara de lista obiectelor de intrebuintare,
si o lista a diferitelor operatiuni necesare pentru producerea lor, In
fine a timpului de munca ce cheltueste in medie pentru anumite canti-
tati din aceste produse diferite". 4) Avem de aface cu un om care isi
cunoaste nevoile, care isi cunoaste si timpul de munca, si care, in mod
constient, isi imparte timpul de munca asupra diferitelor sale activitati
utile, menite a crea bunurile care sa-i satisfaca aceste nevoi, lucru pe
care, in societatea producatoare de marfuri, it efectueaza mecanismul
legii valorii.
In forma de productie feudala, din cauza raporturilor de dependenta
personala, timpul de ,munca al clacasului apare direct ca timp de
munca prestat in favoarea stapanului sau si nu se transforma to va-
loare a produsului, iar &Arlie in natura pe care el trebue sa le plateasca
nu iau forma de marfa. Raporturile dintre oameni raman limpezi.
1) Capitalul" vol. II, editia Institutului Marx-Eggels-Lenin 1933, pag. 389,
2) Capita WI" vol. 1, ed. P.C.R. 1947, pag. 100.
3) ibid. pag. 103.
4) ibid. pag. 104.
 FETI$ISMUL IN ECONOMIA PRODUCATOARE DE MARFURI
147

Zeciuiala pe care o primeste popa este mai clara decal binecuvantarea

pe care o da". 1)
Gospodaria unei familii agricole patriarhale este alt exemplu de
economie in care func(iile pe care le indeplineste in societatea produ-
tatoare de marfuri legea valorii sunt Indeplinite prin actiunea constien-
ta a oamenilor. Deosebirile de sex si de varsta, precum si schimbarile
in conditiunile naturale ale muncii, legate de schimbarile anotimpului,
reglementeaza repartizarea ei in cadrul familiei si timpul de munca al
fiecaruia din membrii familiei. Dar cheltuirea fortelor de munca indi-
viduale, masurata cu ajutorul duratei in Limp (subliniat de noi), apare
aci din capul locului ca determinarea sociala a muncilor insesi", 2) spre
deosebire de societatea producatoare de marfuri, in care determinarea
sociala a muncilor constitue valoarea, care este instrumentul de masu-
rare si confruntare a ei pe plan social.
In fine Marx mai imagineaza exemplul unei societati colectiviste.
Timpul de munca are in primul rand rolul ce-i revine in orice comu-
nitate de productie: acela de a reglementa diviziunea sociala a muncii.
(Repartizarea sa sociala metodica reglementeaza propor(ia justa dintre
diferite414nctiuni ale muncii si diferitele nevoi". 3) In al doilea rand,
in exemplul imaginat de Marx, timpul de munca sta la baza repartizarii
produsului social Intre cei care 1-au creat. In ambele aceste roluri ale
sale, timpul de munca e timp de munca si nimic altceva. Actiunea con-
stienta a oamenilor care 11 masoara si repartizeaza indeplineste aci
functiunea pe care in societatea producatoare de marfuri, o indepli-
neste valoarea, adica timpul de munca mistificat".
Ideea aceasta a fetisismului, adica a materializarii" unor rapor-
turi sociale, gaseste o aplica(iune larga in analiza pe care Marx o face
societatii capitaliste. Astfel, o complectare necesara a fetisismului marfii
constitue fetisismul banilor.
Aurul pi argintul, sub forma de bani, par sa alba dela natura pro-
prietatea de a exprima si de a masura valoarea altor marfuri. Or, si
aci, analiza ne arata ca lucrurile stau cu ,totul astfel.
Intr'un paragraf intitulat Forma valoare sau valoarea de schimb",
Marx analizeaza geneza banilor. Analiza aceasta trebue pusa pi astazi
la baza oricarei explicatil stiintifice a fenomenului monetar.
Dupa cum am vazut, valoarea nu poate sa fie nici vazuta $i nici
pipaita". Dar ca o concretizare a timpului de munca ea trebue expri-
mata 3i masurata Intr'un fel oarecare, pentru ca astfel sa-si poata inde-
plini functiunile sociale : schimbul marfurilor pi deci reglementarea
diviziunii sociale a muncii $i a repartizarii produselor ar fi imposibile,
daca valorile marfurilor, adica timpurile de munca pe care ele le con-
tin, nu ar putea fi confruntate cu a jutorul unui mijloc social de a le
exprima pi masura. societate producatoare de marfuri, in cursul
1) ibid. pag. 105.
2) ibid.
3) ibid.
148 I. RACHMUTH

unei intregi evolutii istorice, $i -a creat un asemenea instrument social.

Fenomenul cel mai simplu al pietei de marfuri, fenomen care, for-
meaza atat punctul de pornire al evolutiei istorice a banilor, cat $i
punctul de pornire al analizei pe care Marx o face in aceasta privinta,
it constitue confruntarea a dou5 marfuri individuale sub raportul va-
lorii for, adica sub raportul timpului de munca cheltuit pentru produ-
cerea for. x marfa A=y )marfa B. Marfa A este o marfa oarecare si
marfa B este deasemeni o marfa oarecare. In prefata la volumul II al
Capitalului", Engels demonstreaza, cu ajutorul a numeroase exemple
istorice, ca in inceputurile rudimentare ale economiei de a-narfuri, con-
fruntarea valorii" marfurilor cu ajuotrul unitatilor sale naturale, avea
la baza in mod efectiv timpul de munca cheltuit. Lucrul acesta era bine
inteles posibil numai in formele cele mai simple ale schimbului. Aceasta
ronfruntare a valorii" marfurilor cu ajutorul unitatilor sale naturale,
in Limp de munca, formeaza ins5 punctul de pornire pentru constituirea
unui mijloc social de masurare a valorii. x marfa A y marfa B este deci
cea mai simpla ,expresie de valoare. Dar ea confine, in sine, toate ele-
mentele unei intregi evolutii ulterioare, care avea sa culmineze in for-
mele complicate ale monetei moderne. Intr'adev5r, expresi4 aceasta
x marfa A = (sub raportul valorii) y marfa B, adica, de pild5, un
costum de haine valoreaz5 cat 20 metri de panza, este analoaga cu
expresia x corp C = (sub raportul greutatii) y corp D, adic5, de pilda,
o cap5tana de zahar cantareste cat 2 dm3 fier. Cu alte cuvinte, in
primul caz, o anumita cantitate dintr'o marfa (un costum de haine)
este confruntatiPsub raportul valorii cu o anumita cantitate din alts
marfa (20 metri panza), constatandu-se egalitatea dintre ele ; in al
doilea caz, o anumita cantitate dintr'un corp fizic (o capatana de zahar)
este confruntata sub raportul greutatii cu o anumita cantitate din alt
corp fizic (2 dm3 fier), constatandu-se deasemeni egalitatea dintre ele.
Toata lumea stie la ce a servit, in societatea omeneasca, a doua
ecuatie de mai sus, ecuatia de greutate. Printr'o actiune constienta a
oamenilor, o anumita cantitate din corpul fier a devenit unitate de
masura a greutatii corpurilor sub denumirea de kilogram. Corpul fier
a devenit intruchipare de greutate, racandu-se abstactie de toate pro-
prietatile sale fizice $i retinandu-se numai faptul ca fierul este greu.
Marx ne-a aratat la ce a servit, in societatea omeneasca, prima
ccuatie de mai sus, ecuatia de valoare. De ast5dat5 nu actiunea con-
stienta a oamenilor, ci mecanismul spontan al pietei si desvoltarea so-
cietatii producatoare de marfuri au facut ca expresia cea mai simpla
a valorii, adica raportul de valoare dintre doua marfuri, care la Marx
poarta denumirea de forma valoare relativa simple, sa fie punctul
de pornire al unui fenomen analog.
Forma valoare relativ5 simpla se intalneste in practica atunci
and, in perioada imediat premergatoare societatii producatoare de
marfuri, doi posesori de bunuri schimba intre ei un eventual prisos.
Forma urmatoare este aceea in care un produs isi confrunta valoarea
cu o serie intreaga de alte produse $i nu cu unui singur. Societatea
 FETI5ISMUL IN ECONOMIA PRODUCATOARE DE MARFURI 149

a ajuns la un grad de desvoltare in care nu se mai schimba In mod

incidental un produs izolat cu alt produs izolat, ci, cum se Intampl5
de exemplu cu vitele, cu o serie intreaga de alte produce. 0 marfa ii
confrunta deci valoarea cu o serie intreaga de alte marfuri. Deci y
marfa B = x marfa A sau = u marfa C sau = v marf5 D sau etc,
Este forma valoare totals sau, desvoltata". Dar dac5 societatea a
aitins la acest grad de desvoltare, in care o marfA este schimbata in
mod obisnuit cu o serie intreaga de alte marfuri, se intelege c ansam-
blul pietei poate fi privit i sub aspectul sau invers: o serie intreaga de
marfuri este schimbata si isi confrunta valoarea cu o singura marfa.
Deci, a treia forma, forma valoare generals" :
x marfd A
u marfd C
= y marfd B
v marfd D
etc.
Toate marfurile de pe plata Isi masoara in mod obisnuit valorile cu
marfa B. Dac5 x .marfa A este egal cu y marfa B ,se va putea spune
ca x marfa A este egal cu u imarf5 C, cu v marf5 D etc., ipentruca
toate acestea sunt egale cu y marfA B. Marfa B devine astfel expresia
socials a valorii tuturor mArfurilor de pe piata. Ea devine Intruchipare
de valoare.
Asa cum in ecuatia de greutate x corp C = y corp D s'a f5cut
abstractie de celelalte proprietati fizice ale corpului D $i s'a retinut
numai faptul CA el are greutate, exprimandu-se astfel greutatea corpu-
lui C printr'o anumita cantitate din corpul D, tot astfel in ecuatia de
valoare x marf5 A = y marf5 B se face abstractie de toate proprie-
tAtile fizice ale marfii B si se refine numai faptul ca ea are valoare,
exprimandu-se astfel valoarea marfii A printr'o anumita cantitate din
marfa B. Dupa terminologia dui Marx, marfa B se af15 in forma de
echivalent, este echivalent. In forma a 2-a, cea desvoltata, o serie
intreag5 de marfuri se afla in forma de echivalent, iar in forma a 3-a,
cea generals, marfa B a devenit echivalent general al tuturor marfu-
rilor de pe plata.
Functiunea de echivalent general, care In cursul istariei a Post
legat5 de o serie intreag5 de marfuri, se fixeazA in cele din urma
asupra aurului $i argintului, din cauza usurintei de manuire, a divizi-
bilit5tii aproape perfecte, a proportiei avantajoase intre volum si va-
loare etc. Echivalentul. general a devenit astfel bani.
Aurul si argintul, ca bani, nu reprezint5 deci valoare pentruca
ele ar avea dela natura aceasta calitate. Dimpotriv5 proprietatea de a
reprezenta valoare este legat5 si de marfa echivalent din expresia de
valoare cea mai simp15, marfa care poate sa fie o marfa oarecare.
Forma de echivalent const5 tocm0 in faptul ca un corp de marfa cum
e haina... exprim5 valoare... Haina pare s5 aib5... dela natura forma
sa de echivalent,.... exact cum are dela natura calitatea sa de a fi grea
150 I. RACHMUTE1

sau de a tine cald. Iata de unde provine caracterul misterios al formei

de echivalent, care nu izbeste insa privirea burgheza grosolana a
economistului decat atunci cand aceasta forma i se prezinta desa-
varsita, ca moneta".1) ...$1 in cea mai simply expresiune de valoare,
adica in expresiunea x marfa A = y marfa B, lucrul prin care este
exprimata marimea valorii altui lucru pare sa-si alba forma de echiva-
lent ca o proprietate naturals de ordin social, independents de acest
raport. Am urmarit modul cum s'a fixat aceasta aparenta false. Apa-
renta este desavarsita din momentul in care forma de echivalent ge-
neral s'a identificat cu forma naturals a unei spete particulare de mar-
fa adica din momentul In care ea s'a cristalizat in forma de bani. Apa-
renta este, nu c5 o marfa devine bani pentruca toate celelalte marfuri
isi exprima prin ea valorile lor" ( asa cum se Intampla in realitate),
ci, invers, ca ele Isi exprima toate valorile for prin ea pentruca ea
este bani. Procesul care a servit ca intermediar" (adica procesul istoric
care duce dela forma valoare simply la forma bani) dispare In pro-
priul sau rezultat, f5r5 a lasa vreo urma. Fara interventia for active,
marfurile gasesc gata pregatita propria for Intruchipare de valoare ca
un corp de marfa existand in afara for $i alaturi de ele. Aceste obiecte,
adica aurul si argintul, asa cum de ies din maruntaiele parnantului,
sent in acelasi timp incarnarea nemijlocit5 a oric5rei munci omenesti.
Asa se explica magia banilor... Misterul fetisismului banilor MI este...
nimic altceva decal misterul fetisismului marfurilor, devenit vizibil si
stralucitor". 2)
Tata deci o noua aplicare a ideii fetisismului". Aurul si argintul
au devenit bani prin materializarea" unei functii sociale, prin faptul
ca. marfa-echivalent dela forma sa cea mai simply !Dana la forma
stralucitoare" a monetei de our sau argint pare s5 posede dela
nature proprietatea de a exprima valoarea able! m5rfi.
$tiinta economics burgheza nu este in stare sa dea o explicatie
stiintifica satisfac5toare crearii de valoare. Valorificarea canitalului,
care la Marx este rezultatul unor anumite raporturi sociale Intre
oameni, raporturi in virtutea carora, pe de o parte, mijloacele de
productie constitue proprietatea private a unui nurn5r restrans de
exploatatori si, pe de alts parte, munca este prestata de o clash de
oameni care nu posed nimic altceva cleat forja for de munch, pe care
o vend asa cum se vinde orice alt5 marfa, creand un plus de valoare,
pe care it incaseaz5 capitalistul, aceasta valorificare a canitalului este
considerate de economia politic5 burghez5 ca rezultand dintr'o proprie-
tate naturals a mijloacelor de productie, adica a capitalului", aceea
de a produce valoare. lath un pasagiu semnificativ din lucrarea unui
economist englez (R. Torrens), pe care Marx it citeaz5, pentru a-I lovi
apoi cu toata ironia sa musc5toare: In prima piatra pe care s5lbatecul

11 ibid. pag. 88.

2) ibid, pag. 116.
 FETI5ISMUL IN ECONOMIA PRODUCATOARE DE MARFURI 151

o arunca asupra fiarei pe care o urmareste, in primul ciomag pe care

it apuca pentru a trage In jos fructul pe care nu-1 poate prinde cu
mana, vedem laproprierea unui obiect in scopul obtinerii altuia si
descoperim astfel... originea capitalului"1). Iar in alt loc, Marx spune:
Ceeace vede economia politica este ceeace apare... Ea se crampo-
neaza cu atat mai mult de aceasta aparenta, cu cat ea pare sa aduca
dovada ca capitalul poseda un izvor mistic al autovalorificarii, care
este independent de procesul sau de productie si deci de exploatarea
muncii". 2)
Dar si aci, ca $i in cazul valorii, ca si in cazul banilor, nu este
vorba decal de o aparenta de materialitate. $i aci ca si dincolo este
vorba de fetisisrnul caracteristic economiei burgheze, care transforms
caracterul social, economic, care le este imprimat lucrurilor in .pro-
cesul social de productie, intr'un caracter natural, care ar 'rezulta
din natura materials a acestor lucruri". 8)
In realitate, capitalul nu este o categorie eterna care ar tine de
natura materials a lucrurilor. Ciomagul", adica mijlocul de productie,
functioneaza drept capital numai In cadrul societatii capitaliste. In
mana salbatecului, el a fost simplu ciomag", adica simplu mijloc de
productie. Capitalul a devenit un raport fortat, care constrange clasa
muncitoare sa indeplineasca mai multa munca deck it prescria cercul
stramt al propriilor sale nevoi". 4) In procesul de productie capitalist,
in procesul de munca devenit proces de valorificare, mijloacele de
productie" sunt mijloace pentru absorbire de munca strains ". G), Nu-
mai aci si numai In aceasta calitate, ele sunt capital.
lath gi aci aceeasi idee a fetisismului".
Se intelege ca, in spatiul restrans care ne-a stat la dispozitie, o
epuizare totals a subiectului nu a lost posibila. Suntem departe de a fi
enumerat macar toate posibilitatile de aplicare a acestei idei, posibili-
tati la car? Marx a facut aluzie Intr'un fel sau altul. (Cat e de cand a
disparut iluzia fiziocratica, dupa care renta funciara creste din parnant,
t;i nu din societate spune Marx Intr'un loc 9 Ceeace am urmarit
a fost sa expunem in mod schematic aceasta idee atat de fecunda a
lui Marx, care face sa apara intro lumina cu totul noua asa zisele
categorii eterne ale economiei burgheze gi sa scoatem in evident o
concluzie, care, dupa cele de mai sus, se impune dela sine: Procesul
vietii sociale, adica procesul productiei materiale, nu-si scoate valul
de ceata mistica deck atunci cand produs al unor oameni asociati
prin liber consimtamant sta sub controlul metodic pi constient al
acestora". 7)

1) Ibid. 'pag. 191, nota.

2) Capitalul" vol. II, editia Institutului Marx-Engels-Lenin 1933, pag. 120.
3) ibid. pag. 222.
4) Capitalul" vol. I, ed. P.C.R. 1947, pag. 294.
5) ibid. pag. 295.
6) ibid. pag. 108.
7) ibid. pag. 106.
 TREI PICTORI ROMANI
IN REVOLUTIA DELA 1848
NEGULICI, ROSENTAL $1 ISCOVESCU

de Prof. P. CONSTANTiNESCU-IA51

Revolutia din 1848 a Post un eveniment istoric, care a cuprins

aproape Intreaga Europ5, ca un fenomen politic explicat prin desvol-
tarea economics si social5 a societAtii, din veacul trecut.
Principatele romanesti din punct de vedere artistic abia se tre-
zeau dintr'o amorteal5 care insemna decadenta vechii arte bisericesti.
Pictura religioassa se ,mentinuse pans 'n pragul secolului trecut, pen-
truca pang atunci d5inuisera structura feuda15. Cu desvoltarea ora-
selor si a unei burghezii romanesti apar gusturi not ; se formeaz5
primii pictori rdmani care se afirm5 ca portretisti, pentruc5 portretul
carespunde ascensiunii burgheziei (fenomen cunoscut in Istoria arte-
lor si mai de mult, in Olanda sau Flandra de pild5).
In aceast5 epoc5, alAturi de pleiada de intelectuali oameni po-
litici, scriitori, ziaristi care se disting ca revolutionari, apar si
artisti, pictori hi deosebi, care sunt novatori in arta si in acelas timp
revolutionari politici.
Figuri ca Ion Negulici, Constantin Daniel Rosental si Barbu Is-
covescu, se disting imediat si ca artisti de valoare bine inteles dup5
cadrul vremii si ca inf5ptuitori ai revolutiel dela 1848 din Munte-
nia, cu contingente si cu revolutia din Ardeal. Sunt figurile cele mai
cunoscute, ale c5ror biografil sunt bine conturate ast5zi in istorio-
grafia romaneasc5. Credem nimerit s5 le amintim inc 5 odata pentru
meritele for patriotice toti trei cAzAnd jertla prin rnoartea for in
exit, uneori chiar tragica, martiri ai idealurilor revolutionare dela
1848, ideal pe care nimeni nu-1 poate intelege mai bine ca not cei de
azi, contemporani si f5ptuitori ai Republicei Populare Romane.
*
Prima etap5 din evolutia picturii laice romanesti se caracteri-
zeaz5 in chip firesc prin nesigurant5 si varietatea influentelor strAine.
Printre cei dintai artisti se gAsesc straini stabiliti in Prjncipate,
constituind dou5 grupe distincte : dela Bucuresti si dela Iasi, dar cu-
noscandu-se si ajutAndu-se reciproc. Era atrasi de familii boeresti in
care g5siser5 o clientel5 numeroas5, pentru portrete In diferite genuri,
dela miniature pand la marime natura15.
Dintre cei mai vechi amintim pe Carol Wallenstein (Valstein),
apoi N. Barabas ; Chladek, cu o coal importanta la 13ucuresti ; Pop
 TREI PICTORI INOIVIANI IN REVOLUTIA DELA 1848 153

de Szathmary, cel mai bogat dintre toti si H. Trenk printre cei mai
importanti. Desi au lucrat mult si sunt artisti de valoare, nu pot fi
complect integrati artei romanesti.
Cei dintai artisti romani sunt integrati spiritului si idealurilor ro-
manesti chiar dace unii nu erau de origins romans (interesant
ca cele doua cazuri cunoscute sunt Evreii Rosental si Iscovescu)
Putem face o deosebire insa intre artistii munteni, dupg cum au lost
integrati marei probe de constiinta, care a fost revolutia din 1848.
Afara de cei trei pictori de care ne vom ocupa in deosebi, vom
sublinia pe scurt apartenenta politica a celorlalti artisti romani.
Polcovnicul Nicolae, ne este insuficient cunoscut : furnizorul ofi-
cial in materie de icoane, in sensul vechilor zugravi", lucreaza $i
pe terenul artei occidentale; nu-i cuoastem indeajuns ideile. Mihail
Lapaty, trait si format in mediul Parisului, participa de aproape la
ideile timpului si indrazneste sa se masoare in expozitii cu Francezii,
la Saloanele din Paris 1).
Constantin Leca (1800-1887) a lost mai strans legat de misca.
rea revalutionara. De mult el facea parte din grupul celor care o
doreau din tot sufletul si se tineau gata" 2). desi ntM cunoastem efectiv
participarea sa la revolutie, sigur ca a lost printre partizanii ei dela
Craiova, deoarece imediat dupa esecul miscarii, ternandu-se sii nu lie
arestat, se refugiaza la Brasov, iar Caimacamia instaurata dupil in-
nabusirea revolutiei, 11 inlocueste dela catedra sa din Craiova, pentru
Ware de parte la cauza revolutiei" 8).
Nu stim de ce biograful sau este de alta parere : Lecca fugise la
Brasov nu pentru ca acest oral era locul de intalnire al proscrisilcr,
ci fiindca acolo era locul sail de nastere" 4). La Brasov se intalneste
cu ardeleanul Misu Pop, cu care leaga o prietenie ce va dura mull
limp si intorcandu-se amandoi, in 1850, la Bucuresti, picteazii F tea-
guile ostirii".
George Tatarascu, (181$-1884) poate fi considerat 51 ei alaturi
de cei mentionati in acelas grup de artist' : agitati tot limpid, pa tic,
nati, framantati de fel de fel de planuri politice, pictori pentru can'
un tablou devenea un act patriotic, de care depindea credeau ci
viitorul tari..." 5), cu rezerva insa ca participarea sa a lost st2arsa,
conform ternaeramentului sau linistit si ponderat", patruns mai mult
de importanta" meseriei sale. Lui i se datoreste cunoscutul tablou
in ulei al lui N. Balcescu", aflat azi in colectia Academiei R-ffnane :
este o opera lucrata la Paris, in 1851, cu destul talent, credem insii
exagerat deoarece Balcescu se gasea cu putin inaintea mortii sale.
1) Gh. Oprescu: Pictura Romaneasca in sec. XIX", Ed. II Buc. 1943 p.
p. 87-88.
2) Gh. Oprescu: idem p, 109 $i 2.
Gh. Oprescu: Grafica Romaneasca in sec. XIX" vol. I Buc. 1942 p. 32.
3) Anul 1848", vol. V, Bucuresti 1904, pp. 158-159.
4) Barbu Teodorescu: Constantin Lecca" Euc. 1940 p. 37,
5) Gh. Oprescu : Pictura" p. 106.
 PROF. P. CONSTAIITINESOU-IA$I
/54
Unul din colaboratorii sai, Petru Alexandrescu, zugr5ve,,;te mai
tarziu un tablou alegoric Libertatea", bine apropiat de Kogalniceanu.
Interesant5 este figura unui alt pictor, C. Petrescu, despre care
se tie prea putin, ,,In afar5 de faptul c5 $i el se nu:in5ra printre prie-
tenii si partizanii lui Eliade si c5 a participat la revolutia dela 1843" 6).
In 1848 el picteaza' un portret al lui Eliaede R5dulescu, fun Pandur din
cei ce compuneau cetele ioltenesti ale Revolutionarilor" o siluet5
puternic5 intr'un desen in laviu. Dar cea mai interesant5 oper5 a sa
este o curioas5 aqvarel5 fin care sunt grupati o parte din revolutio-
nari. Desi este aproajpe o productie simplist5 prin ignoranta desenului,
prezint5 un ritm al misc5rii atat de sugestiv, superior multori pictori
de istorie", Meat se poate numi o productie populard'' in smsul bun
al cuvantului. Opera a pracut atat de mult, incat pictorul a reprodus-o
tntr'o alt5 aqvarela de mai mart proportii si cu mai matte detain. In-
tegrarea sa la evenimentele dela 1848 este atat de pregnant5, c5 nu
se mai cunoaste nimic de el, nici inainte, nici dup5 1848 ; am ruitea
Tune ca C. Petrescu este produsul artistic al revolutiei dela 1848
Tot aici e locul sa amintim de un litograf, artistul Petre Mateescu,
care in 1848 execut5 portretul lui Gheorghe Magheru, ceeae ne
arat5 ca ne g5sim din nou in fata unui artist simpatizand cu R wolu-
tia" 7) ; eroul militar dela 1848 este reprezentat ca sef al Pandurilor,
profilandu-se pe un peisagiu oltenescu.
$i pictorul Teodor Aman, considerat ca cel dintai mare artist
roman, a participat la revolutia dela 1848 ; Il g5sim, ca membru tat
Clubului revolutionar" din Craiova, semnand o cerere colectiv;t la
3 August, c5tre Locotenenta domneasc5, pentru a le numi un pre-
fect 8).
Inainte de a trece la descrierea am5nuntit5 a principalilor pictori
revolutionari, vrem s5 15murim pe scurt problema ridicat5 $i de alti
istorici de arts asupra leg5turii mai stranse dintre politica $i art5 pe
deoparte, ca $i existenta scoalei rom:anesti in pictur5 in acea epoc5,
pe de alt5 parte.
Pentru acest5 a doua fata a problemei suntem de acord cu D-1
Oprescu, and afirm5 ca revolutia dela 1848, desi repede in5busit5, a
,.avut Ins un enorm r5sunet asupra tineretului si asupra celor pe care,
i-am putea numi intelectualii" timpului 9).
Cum am v5zut, n'am fi stiut nimic despre necunoscutul Petrescu
dac5 n'am fi f5cut parte dintre partizanii revolutiei; Negulici ar fi con-
tinuat poate activitatea sa de editor $i traduc5tor; Iscovescu ar fi r5-
mas in str5in5tate, unde se ga'sea din copil5rie; iar Rosental, care tr5ia
la Budapesta, ar fi fost poate un talentat pictor austriac, dac5 n'ar fi
--------
61 Gh. Oprescu; Grafica", p. 30.
71. Gh. Oprescu; Grafica". n. 42.
6) Gh. Oprescu; Anul 1848" III, 1902, p. 200-201.
9) Gh. Oprescu; Grafica", p. 31.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
155

fost trimis de organizatii revolutionare europene s5 contribue la misca-

rea progresista din Muntenia.
Evenimentele politice dela 1848 sunt expresia fr5mant5rilor sociale
provocate de schimb5rile in raporturile de productie ale tarilor roma-
nestei. Burghezia in general reclama introducerea de raporturi not
in economia Principatelor, in vederea ap5rArii interegelor sale; o tanAr5
burghezie se formeaz5 in sanul poporului roman. 0 noua ideologie co-
respunz5toare is nastere si cei care se adapteaz5 ei sunt novatori,
indiferent de domeniul in care lucreaz5. Ca s5 d5m un exemplu edifi-
cator, ins5si Republica forma cea mai inaintat5 statal5 care ape -
ruse la 1848 in Apus nu este deck forma politic5 sub care se
transforms societatea burghez5" so). In cadrul suprastructurii ideolo-
gise care se desvolt5 data cu noua structure econarnico-socia15, ele-
mentele spirituale se g5sesc intr'un fel de interdependent5, prevalan-
du-se uneori politicul.
In acest sens politicul influenteaz5 arta pictorilor romani pe care
o modificA nu numai in continut, dar si in procedee. Astfel, cu acest
inteles putem vorbi despre o scoala romaneasca in Istoria artei roma-
nesti, corespunz5toare evolutiei generale a poporulul roman. Pictorii
revolutionari politici dela 1848, aduc un spirit nou in istoria picturii
romanesti sunt novatori, creatori de coal noua, in primul rand
de continut laic fat5 de temele religioase din trecut si de tendinte rea-
liste fat de conventionalismul oriental.

II

LOAN NEGULICI.

loan Negulici s'a nAscut in 1812, dintr'o familie de preoti din

Campulung-Muscel. Tat51 s5u,Dumitrache Negulici, 'A) a fost protopop
$i chiar sub ocarmuitor" 1.), iar maic5-sa era o femeie inteleapt5 si
cucernic5, sfarseste ealug5rita in Man5stirea N5m5esti, din apropierea
Campulungului. Dela p5rintii sal a mostenit un temperament religios,
care se pare c5-1 tirqn5reste In cursul activit5tii sale, chiar in timpill

10) Karl MarxLa Lutte des classes en France (1848-1850)", Paris 1900,
p. 205.
11) I se mai spunea preotul Duinitrache Oaie dela biserica Siubesti, dupe cum
afirma N. B. Iorgulescu (Din istoria picturii in Tara Romaneasca", in Literature
i arta romans ", Buc. 1900-1901, pag. 223), din informatiile luate dela o con-
temporana.
12) Dr. Lucia Dracopol-Ispir, Pictorul Negulici", Buc. 1939, p. p. 24-28.
156 PROF. P. CONSTANTINESCII-IA$I

misiunii politice "). Tatal sau se face cunoscut prin oarecare gust
artistic, Inca din 1797 14).
Primele cunostinte le-a primit desigur la scoala de baeti din Cam-
pulung, infiintata de Doamna Chiajna, cum pe drept cuvant presupun
biografii sai 15).
Chiar dela inceput se distinge printr'o scriere frumoasa, obisnuind
sa desemneze pe ziduri, Fara ca nimeni sa-1 fi invatat cum afirma
Stancescu si Rosetti 1"). Iii continua inva(atura la scoala particulars"
infiintata de preotul George Badea in 1822 $i cunoscuta sub numele
de Scoala de pe Ulita Vaii, peste drum de biserica Marinei".
Invataturile de la aceast5 scoala nu erau suficiente, de aceia elevii
dadeau buzna la atelierul fratilor Serban, instalat in curtea Marinei,
care se gasea vis-a-vis 17).
A doua forma de initiere in arta se datoreste lui Scarlat Rosetti,
boier crescut la Bucuresti sub influenta mamei sale iubitoare de frumos
5i lost primar at Capitalei 18). Venit la Campulung pentru diferite in-
terese, is cu sine pe tanarul Negulici 5i-1 duce la atelierul marpei sale,
Maria Rosetti. Atelierul se bucura de mare faima pentru cusaturile
gale pe canava si pentru stofele artistice blsericesti. Aici tanarul Jonit5
primeste primele notiuni de arta laica, mai mult decorative si practice.
Conform temperamentului sau nestatornic, deli avea un bun prilej
sa-si desvolte gustul pentru frumos, dup5 doi sau ani ani, paraseste ate-
lietrul $i se intoarce acasa, spre surprinderea a for sai. Batranul preot,
oarecum desamagite, voi s54 puna scriitor la cancelarie", dar tanarul
refuza, dorind sa-si continue invatatura.
In 1826 Negulici vine la Bucuresti Si urmeaza liceul la Institutul
Bucholter in clasa I, pentru ca s5-1 continue la Colegiul National Sf:
Sava, din motive de economie. Dar, nici aici nu ramane mult Limp,
13) Astfel ii caracterizeaza primul sau biograf cunoscut C. I. Stancescu, lost
profesor la scoala de arte frumoase din Bucuresti si fe pare cu bune informatii dela
contemporanii pictorului. Stancescu relateaza ca pe vremea cand Negulici a lost
prefect de Prahova, nu lipsea dela biserica, unde tinea cuvantari morale. (Ioan
Negulici" in Literature si arta romans" vol. III, p. 754, Buc. 1898-1899). $i cum
el insui se caracterizeaza in cunoscuta sa scrisoare catre E:iade, din, Constantinopol
21 Februarie 1851, in care scrie: sunt democrat, prin urmare adevarat crestin"
(Arkescu C. D , Corespondenta secrets i acte inedite ale capilor revolutiunei ro-
mane dela 1848" Vol. III Buc., 1874).
14) Din acel an dateaza o notita a preotului, care a ferecat" o Sfanta Evan-
ghelie (Nicolae lorgaInscriptit din bisericile Romane", Vol. II, Buc. 1908). In t810
el comanda lui file Zograf o mare icoana compartimentata cu numeroase scene si
o daruieste Bisericii Domnesti din Campulung (Gh. Oprescu, Pictura", p. 71).
15) Dracopol, op. cit., p. 25 $i H. Blazian, Contributii la istoria picturii ro-
mane in sec. XIX" din Viata romaneasca", Anul XXX, Buc. August 1938.
16) Stancescu, op. cit. p. 753; Rosetti D., Dictionarul Contimporanilor din
Romania", Buc. 1898. p. 137.
17) Subliniem ca juste observatia D-nei Dracopol cu privire la gresala D-lui
Oprescu, care afirma ca scoala de pe Ulita Vaii era condusa de fratii $erban, (Op.
cit., pag. 26, nota (I).
18) Blazian, op. cit.
 ..,,,
..

IOAN NEGULICI Autoportret (islet)

158 PROP. P. CONSTANTINESCU-IA 41

caci, dupa cum spune el, din motive del sanatate "), paraseste invata-
tura si se Intoarce in orasul sau natal, unde, constrans de imprejurari,
este silit sa primeasca slujba de scriitor la Carmuire.
Doru1 pentru arta nu-i disparuse insa, ca si dorinta de ceva nou si
de aceia, afland Ca la Iasi se ZIA un artist renumit, Alexandru Leva-
diti, profits de prilejul vizitei In Campulung a cumnatei sale Smaranda
Negulici, 2) casatorita cu un frate al sau stabilit in Capitala Moldovei,
ca s'o urmeze acolo.
La 18 ani el primeste lectii de arta, do pictura si desemn, in ate -
lierul lui Levaditi si in acelas timp,invata limba greaca si franceza, ca
sa-si completeze lipsurile de educatie.
Fiind lipsit de mijloace, ocupa o functio la Ministerul de Justit:e,
unde in 1832, ajunge sef de sectie. Maestrul sau, era pictor de scene
istorice si de portrete si dela el primeste gustul pentru ultimul gen; tot
dupa sugestia acestuia a copiat Negulici gravurile care ilustreaza una
din editiile lui Telemaque" de Fenelon, desprq care un svon contain-
poran relateaza ca erau facute exact si inteligent" 21).
Talentul tanarului artist II Indemna spre incercari proprii; mereu
lua schite dupa natura, iar la birou isi desemna pe toti colegii sai.
Cei trei ani de sedere 1a Iasi (1830-1833) i-au folosit lui Negulici
pentru fixarea dispozitiilor sale artistice in lupta intre formulele cla-
sice si natura. Banuim insa ca tot din aceasta perioada a primit si
botezul noilor idei politice, Iasul fiind un centru progresist pe acele
timpuri.
Nici atmosfera Iasului nu i-a fost suficienta tanarului Negulici,
caci in 1833 el hotaraste sa plece la Paris.
Plecarea sa dela Iasi s'a facut cu ajutorul material al fratelui sau
si al unor prieteni ieseni, care-i apreciaza talentul. De altfel la Iasi ca
si la Bucuresti exista Cate o eforie a Scoalelor care intretinea bursieri
in strainatate. Calatoria s'a facut in tovarasia lui Vasile Alexandri, Ale-
xandru Joan Cuza, D. Radi si Nicolae Docan 22) toate figuri cu-
noscute in miscarea progresista a Moldovei.
Parisul era atunci un centru important artistic si politic. Era Inca
vremea ascensiunei burgheziei franceze. Dar era si un centru revolu-
tionar. Reversal acestei desvoltari economice se manifests prin apari-
tia unui proletariat in suferinta, crunt exploatat, care trece la miscari
de massa: chiar in anul 1833 isbucneste rascoala tesatorilor dela Lyon,
19) Dupii scrisorile reproduse In fragmente la Dracopol, op. cit. p. p. 29-30.
20) Dupa Dracopol, op. cit., p. 33 si Blazian loc. cit., Smaranda Negulici era
cumnata pictorului; dupa Stancescu (loc. cit.) si Oprescu (Pictura" p. 73) era
mat*. Credem ca primii au dreptate, considerand una din scrisorile sale (repro-
dusa In Dracopol, op. cit., pag. 62.
21) Stancescu, op. cit., pag. 754. Din nefericire nu ni s'au pastrat.
22) Stancescu, loc. cit. (care nu semnaleaza pe Docan) si Blazian loc. cit.
(care nu aminteste pe D. Radu), acesta folosind drept isvor o scrisoare de-a lui V.
Alexandri, catre loan Ghica).
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
159

al cArei ecou sigur ajunsese pans la cunostinta lui Negulici, sosit in

acel an la Paris.
El trebuia sa cunoasca si manifest5rile noii ideologii a socialismu-
lui utopic al lui Saint Simon si Ch. Fourrier. Supozitia noastra este
confirmata de afirmatia lui D. Popovici si a profesorului Oprescu 23).
Din punct de vedere artistic dou5 curente, complect separate prin
conceptii si realizari clasicismul si romantismul, erau in floare; uts
al treilea curent, care incerca sa le impace, era scoala eclectics ".
Negulici, cu slaba lui pregatire, inclina in acea vreme-catre ecletism
si de aceia el se adresa, pentru a-1 lua ca profesor lui Leon Cog-
niet, unul din maestrii la mod5, care deli considerat de unii drept
clasic, avea tendinte de evadare.
In acest atelier de un clasicism modernizat, el s'a dedat studiului
serios, reusind s'a se disting5. La un concurs pentru elevii atelierului,
Negulici obtine medalia premiului cu subiectul Intoarcerea taranilor
dela camp", In care el reprezinta prani romani 24). In atelierul lui
Cogniet el invata si arta litografiei.
Cum pe atunci erau la mod5 portretele si cum Negulici avea dis-
pozitii catre acest gen, lucreaza dupa model, reproducand Cate odat5
chipurile unor romani.
De asemeni el execut5 un petit portrait fait au crayon noir" al
lui Al. Golescu-Albul, care intentiona sa-1 expedieze in tali, pentruca
un portret in ulei l'ar fi costat prea scump". 25).
Dupa aproape patru ani Negulici se Intoarce in tali la I Mai
1837 26), probabil din lipsa de fonduri. Se. duce la Campulung, unde
improvizeaz5 un atelier, executand lucrari dupa comanda si dupa ter-
minarea lor, la Pitesti 27), unde ramase pang la inceputul lui Noembrie,
pentru executarea altor comenzi, intru cat venise cu fauna dela Pa-
ris 28). Din aceasta vreme dateaza mai multe lucrari, in deosebi por-
trete, in ulei sau desemne, unele p5strate pang azi. Un Autoportret"
in m5rime naturals, lucrat la Campulung 20); un alt ulei reproduce pe
negustorul boerit Neculae Gheorghiu"; de asemeni un Peisagiu", din
Campulung, neterxninat. Desene: Anastasia Negulici", cumnata artis-
tului; Elisabeta si Nicolae Rudeanu"; doua portrete ale Elisabetei
Manolescu",si unul al sotului ei.
Cu toate aceste comenzi, atmosfera celor don orase provinciale
nu forma un mediu suficient pentru pictorul si omul politic, care pleac5
23) Il $tim de pilda pe Negulici interesat de falanster", de Fourierism" $1
de alte teorii sociale, care aveau trecere catre 1848". (In Oprescu Pictura" p. 71
$i D. Popovici, Santa cetate" Buc. 1935, p. 39, nota I).
24) C. Stancescu,,op. cit. p. 753.
25) Dintr'o scrisoare a acestuia catre fratele sau St. Go!escu, din Paris, pro-
babil sf arsitul anului 1836 $i in care scrisoare Golescu ti prevede un viitor stralucit.
26) Dupa cum scrie fratelui sau la 26 Sept. 1837 (Dracopol, op. cit., p. 49).
27) far nu, cum gresit arata G. Oprescu, (Pictura" p. 74) intai la Pitesti $i
apoi la Campulung.
28) Dupa o alts scrisoare a sa, reprodusa in Dracopol, loc. cit,
29) Pe care Stanescu 1-a vazut acasa la Negulici, (Stancescu op. cit.).
t6o MOP. P. CONSTANTINESOIT-IA$I

in Capita la tarii, unde soseste la 10 Noembrie 30). Aici locueste la pa-

harnicul Ion Budisteanu, probabil unul din boerii simpatizanti noilor
curente si prin care pictorul face cunostinta cu alti boeri si progre-
sisti din Bucuresti ; iar mai tarziu locueste la Barbu Catargiu.
In cursul anului 1838 Negulici este cunoscut, ajungand chiar in
anturajul domnitorului Alexandru Ghica, datorita culturii franceze,
manierelor pe care le dobandise In Apus, figurii placute, imbracamintii
irigrijite..." 31). 1
Apreciinkl la justa valoare, slaba, portretul Dornnului facut
de un pictor neamt, isi capata si mai mult Increderea acestuia In ca-
pacitatea sa artistica.
Desi se bucurade increderea Domnului, avea legaturi cu o serie
dE oameni politici cunoscuti ca progresisti, datorita unei comunitati
de gandire, cum banuim, si cum dovedesc portretele acestora, pe care
le executa.
Intr'adevar aceasta este una din perioadele cele mai rodnice in
domeniul artistic, bucurandu-se si de o situatie imateriala bun5. Din
1838 se pastreaza o serie de lucrari, intre care portretele in ulei ale
Clucerului sl Cluceresei Budisteanu", ale marelui vornic Iancu Manu",
al prietenului sau campulungean C. Aricescu" *i al celuilalt bun prie-
ten, (cum se va vedea mai tarziu), Nic. Balcescu".
Din aceiasi perioada (1837-1838) dateaza si p alt5 serie de por-
trete pierdute : Cezar Boliac", Neculae Sufu", C. A. Rosetti". in
uniforma de ofiteri, Elena Racovica", toate desene; C. Manescu", in
ulei, precum si un peisaj Flarnanda". Cunoastem existenta acestor
cpera din diferite isvoare. ").
Fiindu-i dor de rudele si prietenii sai dela Iasi, dupa cum se exprima
in scrisorile c5tre fratele sau, Inca din toamna lui 1837, pleaca acolo
la Inceputul lui 1839, dupa cum se pare. 33). Aici sta doug luni, exerci-
tand comenzi, Intre care portretele in ulei ale cumnatei si frate1ui sau.
Se Intoarce la Bucuresti, deoarece avea angajamente de implinit.
Lucreaza portretele in desen ale Eufrosinei Gatza", Zoe Colfescu",
Pitarul Vasile Cufaride", Portret de femee". (Astazi la Simu) si pe
mama sa, Maica Palaghia", in ulei,
NeastampArul lui firesc si dorul Iui de continua intuire, it duce toc-
mai la Atena, pentru a -3i hrani sufletul cu isvoarele elasicismului antic.
Aici executa portretul ,unui doctor cunoscut in capitala Greciei, atat de
eusit, Meat ziarele grecesti ii inching critici elogioase. Unul din ace-
stia Veacul" in numarul din 5 Mai 1839 serie urmatbarele: In-
cercatul artist in zugravire Gh. Negulici, a pornit de cateva zile, In-
30) Conform scrisorii sale din 29 Noembrie (cf. Dracopo,l op. cit., p. 55).
31) Cum presupune Gh. Oprescu (Pictura, p. 74).
32) Intre altii D. Rosetti, op. cit. p. 137: C. D. Aricescu, Istoria CAmpuluitz
gului", Prefata: Stancescu, op. cit.
33) Dupa afirmatia Para indicare a D-nei Dracopol (op. cit., p. 57); Stancescu
fixeazg data mai sigur: anii 1838-1839 (:oe., cit.).
 TREI PICTORI ROMANI IN RFVOLUTIA DELA 1848 16z

Jorcaridu-se-inapoi in patria sa: Domnul Negulici, in putina vreme a

zabovirii sale in Grecia, a lasat stralucite dovezi de excelenta inde-
manare si de un rar talent in arta zugraviei. Cati din greci l'au cu-
nosc,ut pe Domnul Negulici si lucrarile sale artistice, le-au parut rau
de plecarea lui" 34).
I

. Desi unii biografi cred ca aceste aprecieri stmt exagerate, faima

i-a Post suficienta, la intoarcere, and se opreste la Constantinopol, sa
primeasca din partea lui Vogoridis, Capo-Chehaia Moldovei pe langa
Poarta, comanda portretului sau.
Intors in tars se opreste la Iasi, la rudele sale, unde isi instalase
un atelier permanent in bune conditii. Curand Domnitorul Mihail
Sturza, afland de succesele sale, ii comanda un portret, dar care nu
s'a realizat, deoarece pictorul nu voia sa-1 lucreze deck numai in
atelierul sau.
In toamna aceluiasi an vine la Bucuresti, pentru doua motive :
este chemat de Eforia Scoalelor ca sa fie trimes la Roma sau Paris,
at -ti desavarseasca arta, dupa cum se vede din raportul Eforiei din
6 Iulie 1840 35), care precizeaza ca acest tanar are firesti dispozitil
in arta picturii" si ca numai din lipsa mijloacelor parasise studiile
din Paris. Domnul Alex. Ghica, aproband raportul la 5 Septembrie
1840, este de parere sa i se acorde dela Casa Scoalelor o bursa de
200 galbeni pe an, pe timp de cinci ani, ca sa mearga la Roma: spre
A-si desavarsi la Academia de acolo", cu conditia ca apoi s slu-
jeasca timp de cinci ani, ca profesor in scolile publice.
Dar trimiterea lui in strainatate mai avea si alt rost: propaganda
romaneasca in strainatate, mai ales in Capitala Frantei, centrul cel
mai important al politicei internationale pe atunci. Aceasta misiune
era explicabila, and ne gandim ca in fruntea Eforiei la Bucuresti, se
gaseau czi doi boieri: Ion Campineanu si Petre Poenaru, primul bine
cunoscut pentru ideile sale progresiste. Mire mijloacele sale pentru
trnplinirea misiunii propagandistice, Negulici trebuia sa intocmeasca
un album cu vederi si tipuri specifice romanesti, spre edificarea pu-
blicului francez, asupra realitatilor din tali.
Se pare ca albumul II executase pans la II Nile 1848, cand ra-
porteaza Eforiei: fiindcS acorn am savarsit lucrul cu care am lost
tnsarcinat..." 86).
In acelas timp el trebuia s utilizeze si publicatiile franceze pentru
a face s se imprime aceleasi vederi din Ora. Prietenul sau Golescu-
-- Albul precizeaza chiar ca e vorba de Magazin Pittoresque", un
periodic ilustrat, iniiintat In 1833.
' Acesta incepuse demersurile pentru publicarea gravurilor lui Ne-
gulici care insa intarziind a veni la Paris, comunica fratelui sau dela
Bucuresti Stefan Golescu ca se va ocupa mai serios de aceasta
34) Reprodus In ,.Curierul de Ambe sexe" N/15. 1840. p. 231.
35) Transcris de N. Blatian in artico:ul c:itat.
36) Chat la Dracopol (op.* cit., p: 65).
is
162 PROF'. P, CONSTANVINESOU-LA41

comision" In vacanta Craclunului. data' cu el trebuia sa piece si

D. Bolintineanu, care avea sa-si pule talentul s5u, sub alt aspect, pen-
tru aceiasi misiune patriotica37).
Intarzierea lui Negulici este pe de o parte explicabila pi prin pre-
gatirea politica pe care ii -o desavarsia in Ora, afar5 de Golesti,
intra in stranse legaturi cu C. A. Rosetti, iar pe de alt5 'parte din
cauza formalitatilor necesare plecaril.
Negulici, care a stat un timp pi la Iasi, unde ii sosise invitatia
Eforiei, vine la Bucuresti si pand la plecare se ded5 muncii artistice.
Domnitorul Ghica ii comanda un portret, pe care pictorul 11 executa
fara ca modelul bine cunoscut de Negulici s5 fi pozat. Portretul
a fost bine apreciat; unul din boieri care facea pictura, Iordache Flo-
rescu, executa o copie, aflat5 azi in colectia Academiei romane. Este
oarecum artistul oficial al curtii din Muntenia.
In toamna anului 1841 Negulici paraseste tara pentru Paris, unde
ajunge la 1 Noembrie. De data aceasta el ill is ca maestru pe pic-
torul Michel Martin Drolling, care, deli elev al clasicului David, este
un eclectic, de talent mediocru, inferior chiar lui Cogniet.
Dintre operele pe care le lucreaza in aceasta epoca se cunosc
dou5 portrete: unul al lui Gheorghe Lehliu", si altul al lui Al. Sri-
tineanu", cu care era prieten $i care f5cea Agronomia la Paris 88).
La Paris n'a putut ramane mult5 vreme, din cauza neregularitatii
cu care i se platea bursa, ce trebuia s'o primease5 in rate trimestriale
prin bancherul Zenobie Pop, dela Viena. Negulici isi pierde mult5
vreme pentru o corespondents intreaga cu Eforia, care la 13 Martie
1842, 1i scrie ca aflandu-se In ilips5", nu poate s5-i mai faca nici o
ad5ogire la suma de bani ce i s'a hotarat..."
La 1 Aprilie 1842 p5r5seste, cu durere In suflet, Parisul. In drum
spre tali se opreste la Viena pentru aranjarea chestiunei b5nesti si
In acelas timp pentru a lua contact mai de aproape, cu mediul ar-
tistic din Capita la Austriei. Aici in deosebi s'a perfectionat in" lito-
grafie Cat a stat la Viena nu stim precis 40); in once caz la 20
August 1842 se gasea Inca acolo41).
Inainte de a ne ocupa mai departe de viata pictorului, vrem sa
precizam Inca data ca Intoarcerea sa in Cara nu se datoreste taerii
stipendiei" de Gh. Bibescu, cum afirmase St5ncescu, deoarece acesta
se urea pe tron la 13 Octombrie 1842, data cu cateva luni posterloara.
par5sirii Parisului de catre Negulici.
37) Cum arata el in scrisoarea catre fratele sau din Paris, 19 Dec., probabil
1840 (Fotino, op. cit., p. 123).
38) Tabloul se afla in posesia prof. Slatineanu, din Iasi, care mai poseda gi
o carte cu o dedicatie din partea lui Negulici.
39) Cum afirma toll biografii sai.
40) Stancescu afirma ca ar fi ramas mai bine de un an; Dracopol contests
pe motiv ca .daca ar fi avut bani, ar fi stat acest timp da Paris, (op. cit., p. 79).
41) De and dateaza scrisoarea sa de descarcare catre bancherul Pop (op.
cit., p. 79, nota 2).
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOL,UTIA DELA 18411 163

Revenind in Sara, Negulici se stabileste la Iasi unde sta mai bine

de un an, retinut aici pentru interesele" sale 42). In toamna anului
1843 it gasim in Bucuresti, atras de 8igur de amploarea pe care o.
luase miscarea progresista de aici. Aceasta miscare de propasire se
desvalta pe taram literar si politic, careia i s'a dedat si Joan Negulici,
se pare la inceput mai mult inclinand spre darnenial cultural.
Inc5 din 1827 se Ihfiinteaza de Const. Golescu si Eliade Raduleseu
Societatea literara", care avea si scopuri politice ascunse" 43) si care
in cenaclul ei se ocupa intre altele si de probleme de limbs. Tot Eli-
ade impreun5 cu Aristia, care studiase arta dramatics la Paris, al-
catuesc in Octdmbrie 1833 Societatea Filarmonica" cu scopul 1nte-
meierii unui conservator si a unui teatru. N. Balcescu, Eliade si G.
Ghica reinfiintara in 1843 Societatea literati", In spatele careia N.
Balcescu si G. Ghica organizara o asociatie politics, cu numele Fra-
tia", a carei deviza era Dreptate si Fratie". In 1845 Societatea lite-
rar5" se reorganizeaza schimbandu-si numele in Asociatia literara";
lancu Vacarescu fu ales presedinte, Balcescu si Voinescu II secretari,
lar ca membri Imoldoveni: Costache Negruzzi, Mihail Kogalniceanu si
V. Alexandri44). In 1847 se publics, sub forma unei brosuri, statutele
Asociatiei literare a Romaniei", in care se arata intre altele scopul
societ5tii si mijloacele de aducere la indeplinire45).
Toate aceste asoiatii au ajutat la crearea unei puternice miscari
culturale, nationals si progresista si in acelas limp au contribuit la
formarea elementelor politice, carora se datoreste miscarea de re-
mastere si revolutia dela 1848.
Era firesc deci; ca Negulici, care apartinea si el acestei generatii
entuziaste, sa participe activ la miscarea create de societatile amin-
tite, facand parte chiar ca, membru al unora dintre ele.
Catre sfarsitul anului 1843,1e1 particip5 la soarelele" literare, care
se tineau in toate Miercurile, cu multi regularitate, asa cum arata N
Balcescu intr'o scrisoare c5tre Ion Ghica, din 11 Ianuarie 1844. El men-
trioneaza numele celor vreo 20 tineri, intre care gasim si pe Negulici,
alaturi de golesti, Cezar Boliac, D. Bolintineanu, Cr. Tell, Eliade, Voi-
nescu si alti. Soarelele" acestea au facut mare sgamot in capitals.
Toti, care la inceput le criticau, acum se intrec ca imadulari. Sta-,
panirea ne lass In pace, c5ci politica nu vorbim"46).
Anul 1844 este un an plin de activitate literar pentru Negulici,
-pe care si-o desfasoara ca mernbru al celor dou5 societ5(i: Societa-
tea literara", infiintata de Alecu Filipescu: cu scopul de a se opune
42) Dupa expresia folosita in demisia pe care o trimite din. Viena Eforiei la
13 Apr lie 1842 (citat la Dracopol, op. cit. p. 84).
43) Istoria Romanier; p. 401, manual pentru clasa a VIII-a secundara de
Mihail Roller $i altii.
44) Istoria Romanier, p. 402.
45) Statute le sunt reproduse in Anul 1848 In Principate:e romAne". Vol. I,
iBuc., 1902, p. p. 44-49.
46) N. Balcescu, Opere", vol. II, Pktea I, Buc., 1848, p. 33,
 . PROP. P. CONSTANTINESCU-1A$I
1,64

raistt5rii- de purificare a limbli"47). Negulici este cu totul *de partea luii

Eliade, al carui colaborator apropiat devine, probabil mai mult pe la-
tura ,literara.decat Prietenia sa fats de Balcescu si C. A. Ro-
sAtti imp5rtasit5.de altfel si de acestia reprezentantii unui curent
!nal inaintat decat ideile lui Eliade, ne indreptateste s5 credem aceasta.
El public5 prima sa lucrare, o traducere a operei lul E. Paccard:
Edmond si Clotilda". Apoi traducerea operei lui Aime Martin Edu-
catia mamelor de familie", in dou5 volume, primul aparut in 1844 la,
V alvaum" si al doilea tiparit in 1846 in tipografia lui Eliade48).
Lucrarea este insotita de o prefata, in care autorul cere iertare
pentru folosirea unui stil simplu", pentruca ultimul interes al patriei,
este ca niste asemeni scrieri folositoare s fie intelese pentru fiecare
roman din toate clasele"").
Traducerea este clar5, facut5 Intr'o Erni:a curgatoare, feriti de
exagerarile linguistice ale lui Eliade, Un rezumat al acestei opere a
Post dat in Curierul de ambe sexe" (Periodul IV, p. 351-358, 1845-
1846).
Tot in 1844 'publics traducerea Zestrea Lizetei; memoriile sau,
viata Doamnei De Senneterre", anuntata in No. 37 din Curierul ro-
manesc".
In anul 1845 nu are nicio publicatie, afara de nuvelele Co-
rricolo" de Dumas-fils, publicate in Curierul romanesc" si ap5rute
In volum in anul urmator probabil fiind prea ocupat In pregatirea
traducerilor pe care le va tip5ri In anul urmator, de intens5 activitate-
literar5, pe de o parte, far pe de alta, fiind din ce in ce mai prins in
redactia Curierului romanesc ".
Dela 1 Octombrie 1845 pan5 la 1 Decembrie 1846, Negulici con-
duce singur Cutierul romanesc" in locul lui Eliade, care plecase in-
strainataten. Aceasta misiune nu 1-a Impiedecat sa se dedea unei ac-
tivit5ti largi publicistice.
In adevar anul 1946 este foarte rodnic. Atunci apare traducerea
Martirii" de Chateaubriand; voluanul II din Edmond si Clotilda"
volumul II din Educatia mamelor de familie"; precum si alte dou5
opere ale lui Martins Despre amor, Legea fizic5 st morals" si ,.Scri-
sori c5tre Sofia asupra fizicei, himiet si istoriei naturale". In Curie-
rul romanesc" mai publics nuvela Maria" de S. H. Berthoud, precumi
$i o serie de articole despre Paolina Rubens", O familie saracii",
Minunatele Intamplari ale lui Sideric", precum si un studiu, dupa
47) Dupa Dracopol, op. cit., p. 86, nota _I, care afirma ca Negulici intrase
In Asociatie" pentru a neutraliza Incercarile rusofile ale acestua.
48) Fara plata", cum afirma N. B. Locusteanu In artico:ul O rectificare"
(Dupa exil", Vol. II, Craiova 1900, p.,329) cu vadita intentie de a-1 ttwinui pry
Negulici de nerecunostinta fag de Eliade, cand acesta a fost atacat mai tarziu -de-
pictorul nostru.
49) Dupa exemplarld tare se gasea In Biblioteca central dirt Iasi.
51) Sau pentru ca Eliade sa se poata consacra cu totul 'activitatii politic&
(Oprescu, Picture, p: Tn.
 TR.EI PICTORI ROIVIANI ma IIEVOLUTIA DELA 11348 165

Georges Janety, despre Andreas-Del-Sarto", opera foarte interesanta,

. caci se pare c5 este prima lucrare in roman' este cu studil asupra
9
Negulici Incearca si lucrari personale, pe lang5 articole, sfaturl
i maxime: publics o nuvela Samoil negutatorul" si dou5 piese de
teatru: Credinta, Speranta si Caritatea", reprezentat5 cu succes
spune Stancescu pe scena teatrului Mic, de sub conducerea lui Ca-
,rageale si Mihalleanu si ;,Dreptatea lui Dtunnezeu", jucata pe scena
Teatrului National.
Tot in ace:as an (1846) Negulici incepe publicarea In Curlerul
romanesc" a Vocabularului roman", care apare in brosura in 1848;
un mic dictionar enciclopedic de vorbe stralne", in care exp1ica ter-
meni noi. Scopul acestui dictionar este de a facilita intelesul car-
tilor ce se tipgresc... astazi intro limbs curata si radical5". Dictionarul
este o complectare a Vocabularului de vorbe straine in limba ro-
mans, adica slavone, unguresti, turcesti, grecesti, etc.", pe care Eli-
ade it publicase cu un an mai Inainte si care avea tocmai scopul de
a contribui la faimoasa opera de tpurificare a limbii, insa intr'o form5
mai pe Intelesul maselor.
Mention5m dintre explicatiile date de el termenilor straini pe
aceia referitoare la cuvintele Falanster: un model de sotietate in-
ventata de Furrier (?); Falansterian: membru de falanster; Furrierism:
sistem de morals si economie politica fundata de Furrier pe un nou
plan de Sotietate"61).
La sfarsitul anului 1846 Curierul" iii Inceteaz5 aparitia pan5
la intoarcerea lui Eliade. Dac5 In acest fapt Negulici are vreo vina,
nu putem sti; totusi dup5 reaparitia periodicului, el nu mai este re-
-dactor, ceiace ne duce la presupunerea unei raceli intre Negulici si
Eliade. Anii 1847-1848 sunt plini cu totul de alts activitate; totusi nu
a incetat sa se ocupe si cu literatura si traduce CalAtori:le lui Guli-
ver" de Swift, dup5 editia franceza Fournier-Aime, In dou5 volume,
ap5rute in 1848; traducerea se prezinta In bune conditii de limbs,
.deli neologismele nu lipsesc, Ins5 ceiace-i d5 un deosebit interes sunt
ddmirabilele sale ilustratiuni, asupra carora vom reveni.
0 mare parte din operile mentionate pan5 acum, fac ,parte din
. programul pe care si-1 fixase Negulici Inca din 1843. In acel an Eliade
visa sa scoata o mare colectie de traduceri. Negulici isi ofer5 sprijinul
sau si Eliade it anunta publicului cu o traducere. Mai molt chiar intre-
prinde singur publicarea unei colectii ce avea s5 fie tiparit5 tot la
Eliade si pe care o intituleaza: O mica biblioteca universals, religi
oasa, morals, literara, stiintific5, etc., pentru educatia omului de
toate clasele, mirene gi acleseastice Si pentru ambe sexe, incepand
.dela varsta copilariei si pans la varsta coapta", culeasa, si tradusi
de I. Negulici. Scopul acestei biblioteci era, dupa cum anunta editorul,
pregatirea publicului pentru realizarea frumoasei Si colosale4biblia
51) 1. D. Negulici: Vocallularul romanu", Bile. 1848, 'pi p. 175 1 189.
166 PROF. P. CONSTANTINRSCU-IA-5I

teci a D-lui Eliade", *i deli anuntata mica, nu urma sa fie deloc in

proportii restranse. Ea avea sa cuprinda case sectii: literatura sacra,
alegere de cetire religoasa, mora15, petrecatoare *i scrieri de educa-
tie, scrieri din literatura u*oara *i clasica, *tiinte fizice *i ,matematice,
*tiinte morale *i politice sau sociale *i cuno*tinte folositoare.
Fiecare sectie avea sa fie reprezentata prin diver*i autori celebri
ca Fene lon, Hugo, Rousseau, Hegel, Vico, Bossuet, Sand, Balzac,
de Vigny *i altii pe langa care, spre surprinderea cercetatorului actual,
figureaza nume, dintre cele mai obscure. Negulici nu se Indoia de
realizarea lui *i spunea: de'mi va da Dumnezeu o viata macar Inca
de vreo douazeci de ani *i de voiu fi sprijinit *i Incurajat de bunii
mei compatrioti, puterile nici de cum nu-mi vor lipsi sa cutez a f5-
g5dui ca in acest timp voiu putea da scumpei mele patrii, poate *i
!Ana la vreo 200 de volume".
In .acest limp situatia materials a lui Negulici se inrautate*te,
tocmai atunci and nevoile au crescut, injghebandu-*i un camin, cu
Anna Sibarti *i copilul acesteia din alt5 casatorie, pe care el it
adopt&
La Inceputul anului 1847, Negulici ne mai facand parte din re-
dactia Curierului" este lipsit de retributia pe care o primea; iar la
23 Martie un incendiu ii distruge toata averea, cu locuinta din apro-
pierea biserieii Ste lea. Cu aceasta ocazie se pierd *i lucrarile sale,
schite, desene, tablouri, stofe de lux *i o multime de obiecte artistice,
pe care le adunase in calatoriile sale" 52). Toate acestea it hotar5sc
sa ceara Domnitorului Gh. Bibescu o slujba la Stat, printr'o suplicii",
destul de conformist5, in care I*i arata preg5tirea In partea jude-
eatoreasca", pentru care are spune el vocatie *i oarecare pre-
gatire". Domnitorul ii aprecie mai just pregatirea" *1-1 numi profesor
de desen la Colegiul Sf. Sava, la catedra care pana aturci o deti
nuse Wahl*tein. to
Cursurile n'au durat decat opt luni *i jumatate, adic5 pana la
isbucnirea revolutiei, in urma careia a fost nevoit sa se exileze, f5r5
a se mai intoarce in tars.
Activitatea sa didactics a Post rodnica *i cursurile sale Incepu-
sera sa pasioneze pe elevi, in deosebi iprin schimbarile ce le aduce
din prima zi a cursului sau. Urma* al clasicismului italian, el Isi
Incepe cursul prin principil de perspectiva, dupa Da Vinci, fiindca
era dd parere, ca fara cunoa*terea perspectivei *i a luminei, nu se
., poate desena" afirrna Stancescu, unul din elevii sai "). Tot a-
cesta ne spune ca Negulici corija pe elevi, cu pacienta *i cu iubire".
El reu*e*te s5-*i refac5 situatia materials curand, datorita sigur,
salariului bun dela catedra *i probabil beneficiului realizat din operele
sale, in care intreprinderea bagase 1.500 galbeni 54). Aceasta se vede
52) Stiincescu, op. cit., p. 768,
53) Idem
54) Dup5 propria sa declaratie din petitia catre Bibescu Vocli.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DEL A 1R48 167

in faptul ca la 22 Martie 1848 Isi cumpara o mica 55) proprietate in

.,mahalaua Livedea Gospode" (ast5zi Strada Sf. Constantin).
Aceasta activitate literara casi cea politic5, asupra c5reia vom
reveni, nu l'au impiedecat Ins s5 continue si opera sa artistica. In-
freaga perioad5 dintre anii 1842-1848, este presarata de mai multe
ucfari ; Negulici este un artist fixat, dedandu-se la toate genurile pe
.are le incercase anterior.
E drept, comparativ cu epocile anterioare, si fata de faptul ea
era in complete forma tie, cu mijloace materiale asigurate, activita-
:ea sa artistica nu este la in5ltimea corespunzatoare. $i acum Negu-
lci lucreaza in deosebi portrete, de preferint5 miniature, dup5 toate
tehnicele pe care si le Insusise in cele cloud calatorii in Apus.
El da o deosebita atentie litografiei, care se bucura de o mai
mare cerere din partea publicului, deoarece se puteau trage mai multe
exemplare, pe atunci fotografia fiind deabia pe la inceputul ei.
Negulici ob(ine in litografie fine(i si rotunjimi de forme, pre-
cum si puritatea de linii, pe langa o ;mai indemanateca stapanire a
formei, pe care nu o ajunge in alte tehnici 56).
Din aceasta epoca se pastreaza o serie de litografii : Mihail Stur-
za", probabil dupe desene luate la Iasi ; C. A. Rosetti ; Dimitrie Ne-
gulici", fratele sau ; Bengescu Samurcas" ; ,Femela cu salul" si Ana
Sibarti".
Unde a lucrat Negulici aceste litografii, nu pare destul de pre-
cizat 57). Se poate admite ca cele mai reunite s fi fost f5cute in strai-
n5tate, cum este portretul lui Mihail Sturza", tiparit la Raul-Viena
sau al luiBengescu-Samurcas", plin de calit5ti.
Litografiile care ilustreaza opera Calatoriile lui Guliver" cele
doua volume tip5rite in 1848 mu sunt opere originate, fiind copii
dup5 cele executate in editia franceza de Graudville. Singurul cliseu
original este litografia dela inceputul volumului I, lucrat5 in penita
51 care reprezinta pe artist impreuna cu sotia sa, in biblioteca.
In creion lucreaza o serie de portrete 58).
Se pastreaza din aceasta epoca un portret at And Sibarti" si
un portret al pictorului Rozental", care este, poate eel mai bun de-
sen at sau. Negulici pune toate aptitudinile sale si tot talentul sau in
redarea bunului prieten, artist si revolutionar, Teusind s5 exprime
farmec si sigurant5.
In aceasta epoch Incearca pentru prima data acvarela, pentru
care prinse gust, probabil cu prilejul 5ederii sale la Viena. Astfel lu-
creaza portretele familiei Vladoianu", (Elisa", Verona", Sofia"
55) Dracopol, op. cit., p. 98, nota 2.
56) Dracopol, op. cit., p. 91.
57) Cf. polemica dintre Dracopol si Gh. , prima contestand afirma-
tia lui Oprescu, ca cele mai multe din aceste litografii, ar fi fost f acute in strai-
na"tate. (Dracopol, op. cit. p. 92; ph. Oprescu Grafica, p. p. 87-89).
58) In man:era lui Ingres" afirma D-na Dracopol (op. cit. p. 93) spre indig-
narea D-lui Oprescu (Grafka" p. 23).
i68 PROF. P. CONSTANTILNESCU-IAST

51 Mihail") 1n 1844 ; al Anel Sibarti" In 1846 ; Femela In albastrun,

care este o lucrare remarcabila, Intrecand cu mult nivelul celorlalte
Dere ale sale ; punctul culminant in cariera lui Negulici si una din
..operile cele mai sugestive, ale artei Intregei epoci" ").
Negulici a lucrat si in ulei si deobicei portrete. Remarcam
Autoportretul", din 1844, mai malt o schit5. Pentru intala oars In-
cearcA un sub:ect de natur5 moart5 : Mere sl flori", aflat azi la Mu-
zeul Simu De asemeni lucreaz5 miniaturi pe tabl5 ca Barbu Slat!.
neanu" si E. Statineanu", Maria Rosetti" si Masinca Filitti (?)",
dintre care primal portret pare mai mult o figur5 alegoric5.
Se vede c5 in aceasta epoc5 Negulici Incear#5 s5-si 15rgeasc5
orizontul inspiratiei, pentru c5 cel dintai in aceasta epoc5, trateazi
un subject de compensatie Balamucul", unde sunt portretizati eel
mai cunoscuti internati dela Karcuta. Din nefericire aceasta oper5
a disp5rut, ea a fost insa bine apreciat5 de contemporani : ,,...o lu-
crare in care se putea admira cele mai marl calitali de observat:une
din partea lui Negulici" 00).
In aceasta epoc5 (1842-1848), Negulici s'a dedat mai mult acti-
vit5tii politice, punand in practic5, ideile noi, pe care si le insusise
In cercurile progresiste dela Iasi, Bucuresti si Paris. Nu cunoastern
prea multe date, avand in vedere si clandestinismul" misc5rii revo-
lutionare din jars ; totusi putem fixa anul 1841, Inaintea plecArii sale
la Paris ca foarte important pentru aceasta latur5 a activit5tii sale,
-c5ci atunci se apropie mai mult de C. A. Rosetti cum am v5zut.
Mai tarziu el intr5 sub influenta lui Eliade, pHstrand ins leg5-
turile si cu grupul parizienilor", (dup5 expresia lui E. Regnault), care
reprezentau pe adev5ratii revolutionari : Golestil, Voinestii si ceilalti.
Numai astfel ne putem explica rolul atat de important pe care l'a
jucat in timpul revolutiei, cand ocup5 postul de mare raspundere, de
prefect al judetului Prahova, posturi ce veneau imediat dup5 membrii
guvernului. Dac5 documentele vremii nu vorbesc mai mult de el, s'ar
putea explica poate si prin modestia sa, pe care o m5rturigesc prie-
tenii sal B51cescu si Aricescu. Dac5 majoritatea comitetului. revolu-
tionar ar fi fost compusa din b5rbati ca Negulici, N. B5Icescu, At.
Golescu, etc... revolutia ar fi fost ceeace spune B51cescu in memo-
Hui s5u : ar 11 Invins5. de dansa si in cadere ar fi cazut cu demnil
tate si marire 01)
loan Negulici este membru activ al Asociatiei literare a Roma-
niei, unul din membrii fundatori al acestei societ5ti, al5turi de cele
mai proeminente figuri ale revolutiei dela 1848. Dup5 cum stim, prin-
clpiile acestei societ5ti erau Inaintate :-articolul patru fin Statute, pre-
vede ca membrii asociatiei stint alesi, indiferent de origins, sex .si na-
-_______
59) Oprescu, Pictura", p. 79.
601 C. St5ncescu, Art-ele plastice to RornAnia", Buc. 1896. p. S.'
611 D. D. Aricescu. Corespondenta secrets ", vol: III, ed. II. p. 67.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA. 1849 169

lionalitate 62). Contribuia si material la sustinerea asociatiei, dup5 cum

se vede dintr'o lista de subscriptie dela 1 Martie 1846 la 1 Martie
.1847, care ruprinde circa o suta de semnaturi 63).
Isbucnirea revolutiei dela Paris, caruia ii urmeaza miscarile din
'Germania, Austria si Ungaria, aduse pe primul plan nevoia puneril
In aplicare a idealurilor revolutionare si la Romani. Framantarile
Incep in Moldova, fara sa reuseasca ; in Ardeal luara o forma spe-
cifics si mai organizata, caracter care se remarca si la miscarea re-
volutionara din Muntenia.
Capii miscarii. la inceput de curente diferite, se adun5. Balcescu,
Rosetti pi altii aflati la Paris, unde unii din ei participasera chiar la
Tevolutie, se intorc in tars pregatesc rascoala in astfei de conditii,
ca ea sa reuseasca.
Un document al vremii, oarecum partinitor, intereseaza pentruca
mentioneaza unele din aspectele acestor framantari in care era ame-
stecat si Negulici.
Eliade Radulescu In una din lucrarile sale, aminteste de o intru-
nire la frail' Golescu, unde erau prezenti treisprezece fruntasi, care
-trebuiau sa compuna comitetul revolutionar. Eliade nu-si vedea prin.
tre acestia ca prieteni, decal pe Golesti, ceilalti erau eteristi din
afacerea dela Braila". Tell era la Giurgiu, Magheru la Caracal, Gra-
disteanu la Crafova ; cei din Bucuresti : preotul Josafat, Constantin
Filipescu, profesorul Negulici pi altii, nu fusesera gasiti demni de
majoritatea clicei" sa figureze pe lista 64). Din aceasta nota critics
a lui Eliade, consemnata dupa inabusirea revolutiei, reieqe c5 Ne-
gulici nu era agreiat de cei pe care Eliade ii numeste membri ai co
teriei" fireste o exagerare a sa.
Inca inainte de isbucnirea revolutiei, Negulici este supraveghiat
de autoritati. I se face acasa o perchezitie, chiar din ordinul Domni-
torului, Ins far5 niciun rezultat. La inceputul lui Iunie este menjio-
nat chiar ca arestat 63), ca urmare a perchezitiei care i se face in
seara de 3 Iunie "). A doua perchezitie este facuta peste cateva zile,
putin inainte de isbucnirea revolutiei, la 9 Iunie.
In legatura cu perchezitiile dela aceasta data, avem dou5 docu-
mente contemporane : declaratia agentului provocator C. Halepliu si
o informatie din ziarul parizian Le National". Din depozit:a lui Ha-
lepliu, in fata com'siei de cercetare a celor amestecati in revotutie,
facuta dupa inabusirea miscarii, rezulta ca atitudinea Agai era bine
voitoare revolutionarilor ; acesta spune ca Aga in loc sa aresteze pe
Negulici, i-a luat numal cateva hartii, lasandu-1 liber. Negulici a putut

62) Anul 1848", Vol. I, p. 45.

63) Idem, p. p. 58-61.
64) Eliade-Radulescu Memoires sur l'hlstolre de la rteneratIon roumaine",
Paris 1851, p. 54.
65) C. Colescu-Vartic, 1848 Zile Revolutionare", Buc. 1898, p. 138.
66) Eliade. ..Memoires". p.
 70 PROF. P. CONSTANTINESCU-IW

astfel s5 se duc5 chiar in aceeasi noapte s-si instiinteze prietenii de

primejdie 67). Ag5 era doar boerul Iancu Manu, simpatizant at noui-
lor idei.
Ziarul Le National" din 15 Julie 1848, public5 in Corespondance
particuliere du National", situatia evenimentelor care se petrec in
Valahia, mentionand intre altele, urmatoarele. Printul Bibescu auzind
ea la Bucuresti se preg5teste o miscare, revine dela resedinta sa din
Campulung si sesizand autoritatile, se fac perchezitii la 7 Iunie (sic),
la mai multi patrioti cunoscuti, cel dintai fiind trecut pictorul Negu-
lici, apoi mai multi membri ai familiei Golescu, far5 niciun rezultat 68)._
Ce va fi facut Negulici in zilele imediat urm5toare, nu stim pre-
cis ; in orice caz trebue s5-si fi luat m5suri de paz5, intrucat stim ca
multi din capii revolutiei, au p5rasit Capitala, fie pentru siguranta lor,
fie pentru a pregAti revolutia in provincie. E probabil c5 se va fi re-
fugiat in Prahova, unde stim ca se g5sea prietenul s5u B51cescu, in
acele zile, pentru castigarea partizanilor si in deosebi a trupei de paza
dela inchisoarea Telega si in care district Negulici a fost numit pre-
fect, imediat dup5 isbucnirea revolutiei.
Aceasta demnitate ii este conferit5 prin decizia sub forma
unei circul5ri a Ministerului trebilor din launtru" at T5rii romAneti,
data cu numirile lui D. S. Filipescu ca prefect de Slam Ramnic"
si D. G. Golescu la Braila" 69). La data de 23 Iunie o nou5 decizie
pentru completarea tuturor locurilor de prefecti cuprinde 16 nume,
intre care Negulici este al patrulea, tot la Prahova 70).
Activitatea sa ca pefect este plina de destoinicie si dragoste de
popor, manifestandu-se ca un partizan al nouii ideologii de stat ai at
guvernului provizoriu. Aceasta atitudine provenea din conceptia sa
democratic5, mai mult decal din spiritul crestinesc" asupra c5ruia
insists unii din biografii s5i, deli a utilizat cu convingere si calea
bisericii.
In acelas timp, purtarea sa fats de cei administrati, in fireasc5
corespondent5 cu idealul democratic, era inteleg5toare ap5r5ril inte-
reselor de mass, ceeace ii aduce dragostea tuturor, fiind considerat
ca un adev5rat apostol al drept5tii, trimes de Pronia Cereasc5, pen-
tru fericirea tuturor" 71).
In raportul s5u c5tre Ministrul de Interne, din 4 Julie, Negulici
relateaza situatia dela Ploesti. La inceput, poporul entuziasmat si cu
Incredere in noul guvern se inscria in num5r mare in garda natio-
nal5, Ins la auzul evenimentelor din Bucuresti fuga guvernului
multimea se alarmeaz5. Negulici is o atitudine hot5rita : in pir.,16, cu
steagul tricolor, vorbeste poporului, care insufletit se reinscrie pe-
67) Anul 1848", vol. VI, p. p. 67-73,
for idei.
68) Anul 1848", vol. II, p. 273.
69) Anul 1848", vol. I, p. 555. .

70) Idem vol. II, p. 39.

71) Stkeescu, Uteratura $.1 arta" rk. 759.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1846 171

intrecere in garde, purtandu-1 in triumf pana la prefecture. Stirile

proaste care sosesc, nu -1 descurajeaza si famane in mijlozul conce-
tAtenilor, asteptand curierul oficial. Acesta sosi la miezul noptii cu
stirile proaste si ordinul C5imacamiei, cu instituirea acesteia, intris-
tand orasul. Ziva a doua, petrecuta la sediul prefecturei, deoarece
el intelesese sa nu-si p5r5seasc5 postul fu trista, pans seara, cand
sosi ordinul Ministerului de Interne, cu instiintarea restabilirii situa-
tiei. Imediat se reintareste numirile suprefectilor, Indemnandu-i sa
lucreze in spiritul Constitutiei. Victoria guvernului este sarbOtorita
a doua zi, printr'o nou5 demonstratie si prin slujbe in biserici pentru
Constitutie 72).
Aceasta atitudine patriotic5 si hotOrita este rasplatit5 de guvern
prin decretul din 9 Iu lie, care II Intireste din nou in postul de pre-
fect 73).
Presa timpului are aceiasi atitudine. 0 note din Poporul suve-
ran", din 9 Iu lie, elogiaza actiunea patriotica, credincioasa guvernului
si constitutiei, a cetateanului Negulici, care a felicitat eel dintai, gu-
vernul provizoriu si n'a vrut s recunoasc5 C5im5c5mia 74).
Negulici se dovedeste in acelas timp, nu( numai un entuziast, dar
si un chibzuit carmuitor. In raportul sOu din 21 Julie, propune Minis-
trului de Interne amanarea alegerilor cdmunale dela 9 August, pen-
tru a nu se stingheri munca la camp, deoarece taranii mai fuse.ser5
chemati in Capita15, unde-si expusesera multwnirea pentru pri:nirea
Constitutiei" 75).
In activitatea sa de prefect s'a distins si printr'o des5varsit5 one-
stitate. 0 perfecta ilustrare a corectitudinei sale este faptul c5 la 6
Berea guvernului nu avea decat zece galbeni, refuzand cu indignare
suma oferit5 de casierul prefecturii, din visteria statului, in momentirr
fugii sale. El pleacO la Brasov cu sotia sa, cu 300 galbeni pe care-i
d5 GhitO Cantacuzino 76. Aceasta cu toate ca avusese la dispozitie tin
fond destul de insetmnat pentru cheltueli secrete", de care dispunea
singur. Astfel, pe o list5 a celor ce au primit bani In vremea revo-
lutiei cu aceast5 destinafie, se afla si Negulici 77).
Cu toat5 activitatea sa intens5 politic5, nu ult5 cu desOvarsire
misiunea sa artistic5, c5ci chiar din acest timp atat de agitat, se cu-
nosc dou5 uleiuri,'reprezentand pe Zinca ai Tudorache Zap lan". Sunt
niste mosneni Inst OHO de pe valea Teleajenului, care au prilejul unei
vizite a prefectului, cunoscandu-i faima de artist, it roag5 s5 le fac.5
portretul.
Evenimentele dela 13 Septembrie pun cap5t miscOrii revolutio-
nare si activitatii do prefect a lui Negulici. Incepe pentru el o vreme
72) Anul 1848" vol. II, p. p. 358, 359.
73) Anul 1848", vol. II, p. p. 358-359.
74) Idem p. 380.
75) Idem pp. 659, 660.
76) Stancescu Literature Si arta" loc. cit.
771 Publicat5 de Aricescu Coresvonclenta" vol. I v. 81
172 PROP. P. CONSTANTINESCO-TASI

tie peregrinari si suferinte care-1 vor purta prin diferite meleaguri

strhine, pAn5 la moartea sa. Dela Ploesti el fuge la Brasov impreana
cu Tell, doi Elipesti si Bal5ceanu, cum 1i mentioneaza scrisoarea lui
Gh. Barit catre loan Maiorescu din 23 Septembrie, in care mai arata
cg refugiatii nu sunt descurajati si nu-i sup5r5 cleat faptul ca n'au
bani 78).
Stirea a fost transmisa de Maiorescu din Francfurt, lui Golescu
la Paris 79).
Desi nu in toate isvoarele g5sim pe Negulici trecut in listele de
emigranti, este important ca figureaz5 in cele mai insemnate. Astfel
este semnalat de Aricescu impreun5 cu toti ceilalti, Intre care si Ro-
ental si Iscovescu 88, i de Colescu-Vartic, care dg cea mai complecti
list5 81).
La Brasov Negulici a stat mai multa vreme ,g5sind aid o atmos-
fer5 prielnic5 in mijlocul populatiei romanesti si printre numerosii re-
volutionari, refugiati sau chiar localnici.
Asupra datei probabile a plec5rii din Brasov, pe care vom fixa-o
mai departe, afirmatia d-lui Oprescu, ca Negulici se g5seste Ia Brasov
Inc5 Ia inceputul anului 1850, este complect gresit5, conform isvoa-
relor sigure pe care le vom vedea. D-sa interpreteaza gresit datele
din scrisoarea lui Grant din 19 Februarie, deoarece nu se fixeaz5 acolo
nimic precis asupra locului si datei 82).
Isi reia activitatea artistica, desemngnd portretele b5rbatilor po-
litics din pr:begie, intentionand s formece un album cu capii rev.
bitiel. Intre altii realizeaz5 portretul lui Eliade, litografiat, care cir-
cul5 mult.
Eliade se afla la Paris, unde impreun5 cu N. Golescu si Cr. Tell
f5ceau parte d:ntr'o delegatie desemnat5 de revolutionarii roman'
rca fosti membri ai Locotenentei Domnesti pentru a sustine inte-
resele romanilor in fata str5in5t5tii. Pentru acoperirea nevoilor aces-
tei campanii ceilalti romgni din exil, cu resurse mai mars, le trimi-
teau ajutoare. Astfel la Brasov se formase un Comitet care Isi im-
plinea aceast5 misiune si In care activa si Negulici 83).
Se cunoaste Inc5 o alt5 lucrare executata la Brasov, ult'ma sa
litografie, care reprezinta portretul unui strain Pia Batta Bencic",
probabil un revolutionar sgrbo-dalmatin ; este o lucrare meritorie dup5
calitatea tehnicei si Enetea gr5untelui pietrei litografice".
Tot dintre operile p5strate pare sa fie si un portret al lui .,N. Bal-
cescu" ce se g5seste In colectia de Stampe a Academiei, fara nume,
78) Anal 1848", vol. IV, pp. 4906492.
79) _Ante. 1848", vol. V, pp. 5153.
80) C. D. Ariceqcu Corespondenta", vol. II, 114.
81) Co'escu-Vartic, op. cit.. p. 435.
82) Este vorha In acea scriisoare doar de suma de 16 galbenl pe care Grant
ti trimite liii Negulici. (Cf. G. Opreqcu.Pictura", p. 77, n. 3).
83) Dinten scriqoare a lui Chr. Tell cAtre Gr. Zosima, pubEcatA to Scrisori
din exil" de Heliade-Radu:escui Buc., 1891, p. 17
 TREI PICTORI ROMANI. IN REVOLUTIA -DELA 1840
173

ele.spre care insa colectionarul .cunoscut N. Ionescu, afirma ca este

opera lilt Negulici 84).
In prim5vara anului 1849, atat Negulici, cat si o mare parte din
emigrant', p5r5sesc Brasovul, din cauza evenimentelor politice, care
sbuciumau atunci Transilvania.
Grupul for plead la Constantinopol. La Constantinopol se aflau
$i alti refugiati politic', c5rora li se alatur5 si grupul dela Brasov.
Astfel Negulici debard In timpul Pastelui 1849, impreuna cu 28
tineri munteni, printre care CernAtescu Radu si Al. Golescu, Magheru,
C. Racovita, Scarlat Filipescu, Zane, Zossima si altii 85).
La Constantinopol Negulici sta catava vreme precis nu stim.
cat. In orice caz nu prea mult, ad la 10 Iunie se gasea la Brussa,
dup5 cum reiese din scrisoarea Zindi Golescu, care II mentionead
pe Negulici ca aflandu-se la aceasta data aici. I se fixead un sub-
sidiu de 2.000 lei lunar, (din partea guvernului turc) 86).
Guvernul turc hot5r5ste ca o parte din emigrant' cei mai im-
portant' s5 fie trimesi la Brussa. Acesta, era un oras vechiu din
Asia Mica, fosta capitals a inceputurilor imperiului turcesc, In care
izolarea revolutionarilor era asigurat5. Totusi acestia se bucurau de
regimul corespondentei cu prietenii for din strainatate ; puteau fi vi-
zitati cu aprobarea guvernatohilui local $i se pl:mbau uneori 0115 la
clistante mars. Pictorul Negulici, detinut si el aici, s'a putut duce In.
Intampinarea sotiei sale !Ana la malul m5rii, cale de cinci ore de
Brussa" afirma Zinca Golescu in scrisoarea ei catre St. Golescu.
Din aceiasi scrisoare reiese ca Turcii, desi ii socotesc supusi cre-
dinciosi", nu-i pot elibera din surghiun", din motive politice. De a-
ceia fratii Golesti se gandeau la o evadare, pentru a se duce in Tran-
silvania sa lupte in randurile revolutionarilor maghiari.
Romani' internati la Brussa erau : Grigorie Zossima ; doi fratii
Golesti : Radu al Alexandru ; doi frati Ip5testi : N:colae $i Grigorie ;
Filipescu ; G. Giur5scu ; G. V5leanu ; C. Racovita, proprietari ; Laza-
reanu $i Gr. Serurie, c5pitani ; Dutulescu, profesor loan Negulici,
pictor ; Alex. Zane, Ton Magheru, C. P5deanul, C. Serghiade $i N.
Russo (Locusteanu), ingineri ; Simon $i altii 87).
. Rqmanii din Brussa ,primeau lunar dela guvernul turc, fiecare
cate 1.000 lei .turcesti pentru intretinerea for ; din aceasta sums ce
a jutau si pe refugiatii straini Italieni, Unguri, Poloni conside-
randu-i frati, indifererit de rit gi najionalitate, ca gi pe ceilalti refu-
giati romans din strainatate.
Negulici, care nu. avea cleat acest mijloc de existents sl fiebuia.
a:Lai intretina sotia, a continuat sa contribniela sustinerea cauzei re-4

84) Oprescu, Grafica", p. 90.

85) I. Ghica: Amintiri (11n pribegia din 1848", Buc. 1849, pp. 192-193.
86) Stancescu Literature gi arta", loc. cit.
87) Dupa Ingirarea but N. Locusteanu (Eliade, Scrisori din exit" p. 647) gl
dupi C. Aricescu (Corespondenta secrets " p. 76) dupa. o note do hartille
lui C. Giurescu...
 PROF. P. CONSTANTINESCU-1Afg
174

volutiei, trimitand bani lui Eliade i celorlalti si subscriind la urma-

toarele publicatii : pentru Memoriile asupra Miscarii Romane" 5i
ziarul Pozitivul" (400 lei) ; pentru : Protectorat" (350 lei) ; pentru
.abonamentul la foaia SApt5mana" (157,20 lei, impreuna cu Zossima,
Serrurie 5i Russo) 88).
La Brussa Negulici era ins5rcinatul emigrantilor de a strange
toate actele referitoare la revolutie, hartii care au trecut, dup5 moar-
tea sa, in posesia lui Zossima si Russo 89).
In raporturile dintre refugiatii romani dela Brussa, precum $i
intre acestia si cei dela Paris, au avut loc neintelegeri, Imp5rtindu-se
In dou5 grupe principale : unii impotriva lui Eliade, iar altii -pentru el.
Raceala dintre Negulici pi Eliade se accentuiaza catre finele anu-
lui 1850. Intr'o scrisoare a lui Eliade din 7 Decembrie 1850, declar5 :
,,...de ma yeti abandona si voi, doi, trei, cati ati mai r5mas..." 9) ;
ceeace s'a Intamplat, din pricina faptului ca Eliade, in lucrarile sale,
'n special in Istoria Revolutiei", s'a ocupat mai mull de persona-
Jitatea si rolul sau, dup5 cum reiese din propria sa scrisoare de ap5-
rare. El merge 1)&15 acolo Incat, folosind drept pilda pe Lamartine,
Louis Blanc si Ledru Rollin, afirm5 ca tot omul e dator singur a-si
face un nume si s5 nu astepte dela altii" 91).
Negulici, convins definitiv de greselile $i lipsa de modestie a lui
Eliade R5dulescu, cu toat5 vechea lui prietenie, ii trimite o celebr5
scrisoare, la 21 Februarie 1851 92).
Dela inceput ii atrage atentia ca ii va spune multe ce poate
n'ar auzi decat dela inamici".
El nu e un amic,lingusitor sau unul care e lipsit de curajul de
a ar5ta greselile ce le vede, ci face parte din categoria celor care,
apartinand principiilor al c5ror apostol au devenit", arata vine ami-
cilor pe feta.
Religia mea de democrat" it face sa caute indreptarea lui E-
liade, din rape pr5pastiei unde a c5zut".
Il acuz5 c5 se grabeste sa tipareasc5 Istoria Revolutiei" ca sa -$i
lea un nume mare. Istoria misearli trebue sctisa astfel ca sa cu-
noasc5 : -
Europa, in genere principiile ei, ,spiritul ei, traditia ei, morali-
tatea, inteligenta $i intelepciunea exemplars a poporului roman, In
trei luni de exercitii al suveranit5tii lui, c5ci nu guvernul a tinut
buna ordine, dup5 cum zici d-ta, nu stiu acum in ce publicatie ; el
nu avea mijloace, ci poporul a tinut-o. Guvernul $i oamenii revo-
,,lutiei au facut multe grepeli... numai poporul singur care nu era
.miscat de nici o patim5, nu a comis nici o gresala, el ins5 a tutors
88) Eliade: Scrisori din exII pp. 648-650.
84) Idem: Echilibru irate antiteze" Buc. 1916, p. 220.
99. Eliade, Scrisori" pp. 50-51.
91) Corespondenla" vol. III, pag. 11.
92) Publicata diva moartea sa, to Romanul" nr. 22 din 1860.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DLL-A 18.d
175

_guvernul la idatoriile lui in mai multe randuri si a cautat a-i da pu-

_tere din puterea lui morals i credinta din credinta lui in bine ; in-
tr'un cuvant el si-a sustinut miscarea si proclamatia Intr'un time
de trei luni, iar nu guvernul.
Sa nu facem din natie o turma de vite... fapteld noastre vorbesc
i vor vorbi singure".
Posteritatea nu va masura inaltimea locului tau in istorie dupa
lungimea listei averii de doua milioane ce zici ca ai sacrificat...".
Pe cand locotenenta si toti oamenii revolutiei se preparau a
fugi pentru ultima ()ma dinaintea armatelor straine... poporul sta
.,,gata pentru orice supliciu, fara nicio sperant5". Tot poporul dela
burguri si sate, ca un singur am..." au dat lumii in mirare, proba
cea mai stralucita de constiinta a demnitatii lui individuate" ca pro-
clarnatia lui este expresia vointei lui.
Il acuza ca a calomniat arderea privilegiilor boeresti si spune ;
arderea prin foc a fost numai o consecint5 a arderii cu trei luni mai
Inainte prin proclamatie".
Eliade, lovit extraordinar de aceasta scrisoare, redacteaza_ trei
raspunsuri o scrisoare catre Zossima, o alta catre grupul : Zossima,
"Serurie, Russo $i Giurescu treia direct catre Negulici, o adeva-
rata brosura 93). Nu stiu sau ca eu am inebunit sf faptele mete sunt
asa de stravagante,Incat pun in furie pe oameni si-i sforta a-si In-
.corda puterile spre a ma lega $i a ma aduce la judecata, sau c5
omul asta e foa!te tare bolnav si i-au aprins capul nemuritorii re-
volutiei noastre 94).
Negulici n'a mai raspuns la scrisoarea lui Eliade, pe care i-o tn-
misese pe adresa emigratiei din Brussa ; prietenii sai stiindu-1 gray
'bolnav, nu i-au mai trimes-o la Constantinopol, uncle Negulici se afla
in acel timp.
In adevar, suferind de palpitatii si boala de piept, contractata
Inca din copilarie la care el mai adaoga $i nostalgia cere gu-
-vernatorului Sarim Pasa permisiunea de a se reintoarce in Constan-
tinopol, Impreuna cu sotia sa, suferinda $i ea. Cererea a lost ates-
tata si de doctorul Mozoki, care-1 ingrijea 95).
In urma acestei cereri, Negulici pleaca la Constantinopol, in
concediul" pe care nu -1 terming, deoarece moare in ziva de 5 Apri-
'lie 1851. Toti prietenii din Constantinopol 1:au petrecut pana la mor-
mant, pe lang5 arhierei, preoti greci si parintele Snagoveanu, care
sosise de o saptamana la Constantinopol 96).
Vestea mortii lui s'a transmis repede, atat celor din Cara cat si
-printre toti exilatii din toate unghiurile strainatatii.
Din marturiile unor dintre acestia se constata durerea care i-a
93) Reprodus5 pe 33 pagini la Eliade Scrisori din exil" pp. 74-106.
94) Scrisoarea catre Zossima, idem, p. 68.
95) Aricescu Corespondenta" vol. III, pag, 1106.
96) Spune G. I. Cretescu Intro scrisoare trimisi lui Const. Ipatesed in tacit,
'_.la 9 Aprilie si publicata de N. Ionescu In Universal" nr. 227, 1934.
 PROP. P. CONSTARTINESCT/-1A.51
!70
cuprins pe toti la aflarea acestei stir% ceeace dovedeste stima si dra-,
gostea de care Negulici se bucura printre contemporanii sal.
Bolintineanu trimite Anei Negulici un epitaf, pictorul esilat pert
departe de patria iubita..." care a lost preferat celui trimes de Eliade.
Plesoianu scrie vaduvel lui, la 15 tulle : Tara a pierdut, doamna,..
in D. Negulici, un bun aparator, un adevarat flu" 97).
Chiar Eliade, cu toata cearta din ultimul timp, dintre ei, regrets
moartea lui Negulici. Fratele Negulici lasandu-ne, ne-a dat si mat
mull le::tia de a fi uniti, cad ne-a adus aminte cat de repede moare" 99.
li compune chiar un epitaf :
Il leagana 'n durere Romania,
Trai, lucra, muri, spre a ei salvare,
Asil, mormant Ii oferi Turcia,
Si Patria-I fu ultima suflare",
pe care-1 reproduce in scrisoarea sa catre Zossima, din 27 Mal 1851 99).
lnformatia este destul de precisa pentru a nu ne indoi de pater-
nitatea versurilor, pe care D-na Dracopol 19) gresit le atribuie lui
Bolintineanu, probabil indusa in eroare de Al. Cristofi z01).
Epitaful lui Bolintineanu a fost pus pe monumentul 'ridicat de Al.
Cristofi si Gh. Magheru, cu banii ramasi de pe urma lui Iscovescu,.
ce repauseaza in acelasi mormant unde se mai af15 ingropat si un aI
tre:lea exilat : preotul Athanasie Luzin din Craiova. Al. Cristofi este
unul din prietenii cu care Negulici a petrecut ultimele clipe locuin
fmpreuna in acelasi hotel la Constantinopol.
La Brussa gi Stambul, Negulici se culla mai mult de arta ; din
nefericire ni s'a pastrat foarte putin, deoarece cele mai multe lucrari
nefiind comnezi, au ramas in posesia sotiei sale, care, din cauza im-
prejurarilor neprielnice, le-a pierdut. Din amintirile prietenilor sair
se dovedeste executarea a numeroase opere, lucrand pe langa por-
tretele acestora, o seams de schite, compozitil, peisagii gi naturl'
moarte.
Pans a nu ne desparti de el, cand am plecat sa facem un voial
In Egipt si Siria, el ne-a propus si ne-a facut portretele, mie gi lui
Plesoianu, reusite de minune, pe care le pastrez ca cel' mai scump
de amintirea acestei bray amic si confrate de exil, pe al meu Intr'o
singura sedint5, pea lul Plesoianu in doua" scrie Christofi 12),
El mai aminteste Inca de o opera a lui Negulici; portretul in ulei . at
Mitropolitulul dela Brussa" admirat de toti cati I-au vazut".
Un nepot a lui Christofi, Grarnaticescu tsi amintea de un portret
97) C. D. Aricescu, Corespondenta" vol. III, pag. 107.
98) Scrisoarea din 5 Mai 1851 (Eliade Scrisori" p. 108). Aceleni sentimente-
le exprirri in scriqoarea din 27 Mai, idem pag. 109).
99) Eliade Scrisori" pag. 110. 4) 'Op. cit. p. 105, nota 1.
100) Al. Christofi Biografia d-lui Al. Christofi Craioya, 1896, pag. :23,
101) Christofi, op. cit. pag, 23.
102) Christofi, op. cit. pag. 22.
 num PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
177

a lui Cr. Tell" probabil adus de Christofl din exil care a existat
in casa sa pang in timpul razboiulut din 1916, cand a disparut 108).
Deasemenea s'au pastrat dou5 desene acuarelate ale prietenilor sal,
reprezentand pe Inginer Zanne" sf Nita Magheru", care dovedesc
destule calitati artistice.
Mihail Negulici, fiul lui Constantin Negulici, copilul Anei Sibarti
Infiat de artist, informeaza ca in copil5ria lui avea in pbd un cufar
Intreg et, desenun sl uleiuri ale artistului, adusa de bunica lui dela
Brussa", care nu se bucurau de atentia cuvenit5, copiii servindu-se
de ele in joaca lor. Ace Iasi informator iii aduce aminte de un pei-
sagiu Brussa in noapte", care a fost gaurit la un mutat si apoi a-
runcat la gunoi 1104).

Afars de volumele lui Aricescu, scrise la vreo dou5 decenii dupa

moartea pictorului, se mai pomeneste despre el in cele cloud studii,
lumina mai vie, astazi and idealurile sale ca si ale contemporanilor
revolutionarii dela 1848, se implinesc.
Imediat dup5 moartea sa, C. A. Rosetti, publics in Romanul"
Nr. 22 din 1860, sub titlul Tarana lui Negulici", sugestia repatrierii
osemintelor acestuia ; cam tot atunci Boerescu, atrage atentia publi-
cului asupra eroului" intr'un articol din ziarul Nationalul".
Afars de volumele lui Aricoscu, scrise la vreo dou5 decenii dup5
moartea pictorulul, se mai pomeneste despre el in cele cloug studii,
ale fostului sau elev, C. I. Stancescu, publicate peste alte dou5 de-
cenii. Cam in aceiasi gni un alt contemporan si tovaras de refugiu
al lui Negulici, N. B. Locusteanu (Russo), cu prilejul publicarii volu-
mului doi din Dupe exil", incercand sa -1 apere pe Eliade, are apre-
cieri exagerate fat5 de Negulici, considerandu-1 cazut sub influenta
dusmanilor acestuia. Ca Locusteanu n'are dreptate, o arata clar ce-
Malt contemporan al lor, Aricescu, care, intre altele, exclam5 : A,
daca Negulici ar fi trait pang la 1866, ca sa vad5 toate acele greseli
ale lui Eliade, de ce manie sacra nu s'ar fi aprins ! Cu ce elocinte
cuvinte, n'ar fi comb5tut el aceste greseli" 105).
lstoriografia actvala cunoaste cateva lucr5ri, care i-au scos in
eviden(a mai ales opera sa artistica. D-na Dracopol-Ispir, o admira-
toare a operei artistice a lui Negulici, strange cele mai importante
din lucrarile pictoru:ui, care se gaseau imprastiate pe la particulari
sau in muzeele din Bucuresti. Cu acest prilej publics un album cu
operele cele mai semnificative 100).
In 1938 D-na Dracopol publics un studiu, citat de noi, care se
ocup5 exclusiv de pictorul" Negulici, cuprinzand doar cjteva note
despre activitatea literar5 si foarte putin despre activitatea politick.
103) Dracopol, op. et. pag. 107, nota 3.
104) 'dem, pag. 107, nota i 2).
1

105 Aricescu, Corespondenta" pre*.

106) Dracopol-Ispir Album G. Negulici ", Bue. 1983.
12
X78 PROP. P. CONSTANTINESCU-1A$I

Desi aprecierile D-nei Dracopol corespund pans la un punct adevA-

ratei valori artistice a lui Negulici, neglijarea uneori gresita inter-
pretare a evenimentelor politice aduc oarecari scaderi monografiei sale.
Pe larg se ocupa D. Prof. Oprescu in cele doua monografii ale
sale, deasemeni citate, Grafica romaneasca" 1o7) si Pictura roma-
neasca" 108). Aprecierile D-lui Oprescu asupra vietii gi operei lui Ne-
gu,ici, desi intrebuinteaza un criteriu mai stiintific decat al D-nei Dra-
copol, sent uneori putin cam severe (109. Ceeace este just in aprecierea
D-nei Dracopol este ca D. Oprescu s'a lasat condus prea mult de prin-
cipiul estetic" si nu a considerat suficient opera artistica in cadrul
vremii ; Negulici este un inovator gi deci in mod firesq are cusururile
unui incepator. Oric5te insuficiente ar prezenta lucrarile lui Negulici,
trebue sa tinem seama, ca este un pictor autentic, in istoria artei
romanesti.
Ceeace neglijeaza Insa ambii autori este valoarea sa integrals
si in deosebi rolul sau de luptator, in cadrul unei mari miscari revo-
lutionare.
Iata de ce am, gasit necesar sa reconstituim viata si opera aces-
tui pictor-revolutionar, partizan si erou al revolutiei dela 1848, In
integritatea ei.

Nascut in orasul cu amintirea celor dintai inceputuri ale tad

romanesti, petrecandu-$i copilaria in preajma unei naturi care educa
ochiul, in atmosfera unei familii de carturari adaptabili nouilor
curente, Ioan Negulici a p5strat In tot decursul scurtei sale vieti, un
temperament agitat, mereu dornic de ceva nou gi credincios tot tim-
pul artei sale.
Nestatornicia vietii sale, manifestata chiar din copilarie $i ado-
lescen(a, and schimba cateva scoli de Invatatura, era corectata prin
setea permanents de noui cunostinte. La Iasi, la Bucuresti, la Parisi
la Viena, la Atena el Invat5 mereu. In toate aceste centre, student,
functionar, profesor, chiar ca prefect In timpul revolutiei $i apoi ca
exilat, nu a lasat din mans creionul sau penelul.
El a atacat toate genurile de pe atunci : desenul In creion sau
penita, litografia, uleiuri ; lucreaza In deosebi portrete dupa
gustul vremii $i incearca numai peisagii, natura moarta, com-
pozitii far5 a fi un mare pictor, dar cu insusiri remarcabile.
Mai putin valoroasa am putea spune fara importanta este
activitatea sa literar5, care este str5b5tut5 de caracterul specific e-
pocei de Inceputuri. Dupa modelul maestrului sau Eliade Radulescu,
el ataca diferite genuri articole, nuvele, teatru, ziaristica Si studil
107) Cf. pp, 19-26, 28, 30-33, ,47, 74, 85-90, 92-93, 250-254, 263, 271 i 279.
108) Cf. pp. 38, 44, 46, 68, 71-79, 82, 84, 87, 97, 116; 127; 179; 197 i 207.
109) Nu Irma i inexacte i nedrepte cum afirma D-na Dracopol (op. cit. 123
Nota 1).
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
179.

de filologie activitate care corespunde lozincei vremii : Scrieti,

baeti, dar numai scrieti !"
Ceeace va ramane 'MA ca frumoasa pada este lupta sa politica
si conceptia adanc democratica, desi not le vedem manifestate mai .
mult catre sfarsitul vietii sale. Caracter de frumoase calitati, a fost
consecvent, iubit de toti cei care 1-au cunoscut si temperamentul sau
cu dispozitii mjstice nu 1-au Impiedicat sa vada just in politica.
Acesta ramane meritul sau capital si de aceia nu suntem de pa-
rerea d-nei Dracopol, ca arta ramane cariera si pasiunea sa", fiind-
ca altfel nu si-ar fi sacrificat totul, chiar si viata, participand intens
la miscarea revolutionary dela 1848. Regretul lui Stancescu ca Ne
gulici si Iscovescu au fost lasati s moara, departe de patria lor...
tineri Inca si promitand mult pentru viitor...", 11 impartasim, doar In
masura in care sacrificiul pictorilor revolutionari nu prejudiciaza ma-
rei opere, care a fost revolutia dela 1848.

III

CONSTANTIN DANIEL ROSENTAL

Intre caracterele revolutiei dela 1848, este si acel al egalitatii de
tratament cerut fata de nationalitatile conlocuitoare. In Principatele
romanesti traia de mult o populatie evreiasca, gasindu-se de veacuri
chiar in principalele orase ale Moldovei si in Bucuresti. Revolutionarii
dela 1848, inscrisesera la punctul 21 al proectului de Constitutie cetit
la Islaz, Emanciparea Israelitilor si drepturi politice pentru orice com-
patriot de alts credinta".
Deasemeni in brosura Dorintele partidei nationale in Moldova",
publicata in August 1848 si atribuit4 lui M. Kogalniceanu, intre cele
34 puncte, la at 27-lea se prevede acelas deziderat cu privire la Israe-
l*. Imediat dupa izbucnirea revolutiei in Muntenia, se incepe o in-
tensa propaganda pentru popularizarea Constitutiei; in brosura 1W
loan Pasu-Popovici, se explica toate punctele noii Constitutii cu fru-
moase cuvinte pentru Israeliti la punctul respectiv.
Iata de ce populatia evreiasca a privit cu simpatie aceasta misca;
re ; unii au sustinut-o efectiv, altii au participat printre primii lupta-
tori dela 1848.
Printre acestia istoria cunoaste pictorii Daniel Rosental si narbu
Iscovescu, pe bancherii Iacob Lobel, Hilel Manoah, Sanders si Lazarica
Zaraful; pe Davicion Bali si altii.
Bancherul Jacob Lobel, mai tarziu directorill Bancii Romanier,
ajuta cu bani guvernul provizoriu; la moartea lui un panegiric frumos
ii consacra C. A. Rosetti. Hilel Manoah a facut parte tot timpul Revo-
lutiei si chiar mai tarziu, din Consiliul orasenesc" al .Capitalei,
drept unul din cei mai importanti membri.
Davicion Bali, arendasul mosiei Aprozi-Thov, tine entuziaste si
 sso PROP. P. CONSTANTINESCU-1A$I

Intelepte cuvantari in favoarea guvernului provizoriu care avea da-

rul sa convingA pe tArani cum relateaza Insusi subprefectul plasil.
El subscrie deasemeni 400 lei, pe lista deschisa de ziarul lui C. A.
Rosetti, insotind subscrierea cu o frumoasa scrisoare.110).
Printre membrii Clubului revolutionar" din Crarova, se &eau
semnati, printre altii gi trei evrei : Alter Benihes, Elias Berlevat i G.
Filer, pe o cerere catre Locotenenta domneasca dela 3 August
1848.111)
Pe adresa magistratului" din Focsani c5tre Ministerul de Interne,
prin care raporteaza cum s'a sArbatorit la Focsani ziva de 11 lunie,
sunt semnati mai multi cetateni, ce-si exprimA devotamentul cAtre
noul guvern, Intre care si evreii Isac Focsanir si Bernard Ehrenstelri,
etc. h").
Figura lui C. D. Rosental este cea mai puternic5. VI* sa e plink
de peripetii de un devotament pentru idealurile revolutionare, care
merge pang la jertfa vietii si in acelas timp expresia unei sensibilitatl
nobile, in parte manifestat5 operele sale art;stice. Din nefericire,
atat aceste opere cat si date asupra vietii sale cunoastem putine.
C. D. Rosental s'a nascut la Buda-Pesta, pe la 1820, dac5 luam In
considerare fraza din paginele unui jurnal, scris in 1846, de Rosental,
in Anglia, pentru Rosetti, cu privire la un tan5r de 20 ani: ,,el nu are
decat 20 ani... Imi aminteste ceeace eram eu acum sase anr 113)
P5rintii sal o familie evreiasca erau negut5tori, supusi aus-
triaci, cu oarecare stare. Ei iii iubeau foarte malt copilul $i 1-au ajutat
material, chiar atunci and se aflau intr'o situatie financiar5 critics.
In August 1848, C. A. Rosetti, in drum spre tail dela Paris, viziteaz5
Budapesta, pe mama artistului, g5s:nd familia pe pragul falimentului;
totusi 11 roaga pe Rosetti sa ascunda sltuatia lor, cad fiul I i va avea
mai departe pensia". 44).
Educatia nu i-a lost prea complet5, dup5 cum se plange singur
Mai tarziu de lips5 de cunostinte generale, in perioada dup5 1848, cand
cauta sa-si completeze cunostintele, cultivandu-se singur.I15).
In 1842 el vine la Bucuresti, in Imprejurari pe care nu le cunoa-
stem precis; dup5 uncle probabilit5ti Indemnat de vreun coleg roman,
cunoscut la Buda-Pesta sau la Viena, sau de vreunul din p:ctorii straini,
care lucreaza in Principate. 116). N'ar fi exclus ca tanarul Rosental sa
fi lost trimis la Bucuresti de organizatia francmasonic5 din Ungaria.
Aceastg organizatie avea fame internationals si se bucura de o deo-
. _...
110) Anul 1848" vol. III, pp. 333-334, 593-594 (Pruncul roman", 21 Iuile).
1 1 1) !dem, pp. 200-201.
112) Idem, vol. II, pp. 3-4.
113) Dup5 note inedite cercetate de Mircea Niidejde, fostul director al Mu-
zeulul National (G. Oprescu, ,Pictura", p. 81, nota 1.)
114) Dup5 Const. V. Rosetti : Un pictor luptator in revolutia dela .1848", In
Adeviirul literar si artistic", din 4 Martie 1923.
115) C. Oprescu Pictura" p. 81.
116) IdeM, pp. 8182.
 TR= PICTORI ROMANI IN ttSVOLVTI-- VELA 1841 Or'

77 -

1/

,k7

.1

1I-, U..... ,

).
Y'
' ,
''.:
. ..

1
,

LOAN NEGULICI C. D. Rosental (desert)

182 PROF. P. CONStANTIIIESCIT-IA:$I

sebita desvoltare Si in Principatele romanesti. Pe o lista de onoare a

membrilor masoneriei romane, prin virtutiile, stiinta, pozitiunile for
sociale, politice si masonice" este trecut si D. Rosental, cu data de
Bucuresti, 1844. 117).
S'a fixat anul 1842, ca data a sosirii sale la Bucuresti, desi
n'ar fi fost exclus si o data anterioara Intrucat din acest an dateaz5
prima sa lucrare cunoscut5, un portret al unei doamne din familla' Fi
lipescu, care se pastra la Muzeul Kalinderu.
Dela inceput el intra In legaturi cu cercul tinerilor boeri Si aI inte-
lectualilor progresisti, ale c5ror idealuri le Imbratiseaza cu tot avantul
tineretii Si generozitAtii sale. Curand el devine cel mai convins partizan
al Romani lor, care II raspl5tesc cu toata atentia Si dragostea lor.
In 1843, el este prieten cu Melinescu, Cretzeanu, C. A. Rosetti gi
altii. 1181. Intre acestia el leag5 imediat prietenie, cu colegul sau In
arta Si idei, Ion Negulici, care it deseneaza Intr'un creion, din 1844, until
din portretrele cele mai reunite ale sale, ceeace se explica si prin sun-
patia adanc5 pe care Rosental i-o trezise.
El este introdus In societate, unde are prileiul sa fac5 portretele
catorva din boerii vremii. 0 narte din ele s'au pierdut, altele s'au n5s-
trat. Dintre acestea mention5m: portretul ,.Mama lui C. A. Rosetti";
un portret reprezentand in Brun pe autor, alaturi de C. A. Rosetti si de
sotia acestuia. Un altul ,.Maria Rosetti" (la Muzeiil Toma Ste lian) ;
portretul lui Alexandru SI5tineanu (colectia Rarbu Slatineanu); nortre-
tul renrezentand cativa membri ai familiei Cornescu" (In posesia far-
macist Arsenescu). Un tablou de o valoare deosebit5 reprezenta Ste-
luta" lui Alexandri, care reproducea pe sora lui Costache Negri, un
model ideal prin frumusetea ei; pentru a reda cadrul potrivit, pictorul
se serveste de un clar obscur ce poetizeaza trasaturile frurnoasei mol-
dovence.
In.sfarsit, alte dou5 portrete unul de mica dimensiuni, ce151alt In
marime natura15. stint considerate ca cele mai frnmoase, cele mai
bune opere de nicturA dela noi, inainte de 1850". 119)
,Tri. 1844 Rosental pleaca la Paris, urtnand la pan timp ne nriete-
nul s5u Rosetti. In drum se onreste la Ruda-Pesta. ca s5-si vary p5rintil
si sa aranieze cu ei chestiuni financiare, in leg5tur5 cu c515tnria lui
In str5in5tate. In cciirtul r5aaz. a avut Limn totiisi sa hicreze tahlouri,
dung cum afl5m dintr'o informatie din 1846. and nrimeste o scriioare
de acss5 el aflandu-se la Paris ca i s'a vandut unul din tablourile
sale. 121.
Viata la Paris, este un sbuchimr nentru tan5rul nostru, care se
amestec5 Imoreuna cu prietenii sal Romani $i In valtoarea politic5 a
1171 i ilie I. T. ..ictoriettl Franc-Masoneriei to Romania" to Paza Politie-
neasca". Anill T111, nr.9-10, 1493. pact. 15.
1181 Const. V. Pngettl. loc. cit.
Hal Onrescu. ,.Grafir'a" p. 90. nota 5.
120) Const. V. Rosetti, loc. cit.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1t48 183

vremii. E probabil c5 in aceasta vreme Rosental si C. A. Rosetti s5 fi

intrat si in organizatiile francmasonice din Paris, asa cum sunt semna-
lati in lista data de Ulic, care afirmg ca Rosetti, desi Inscris la Bucu-
resti in 1847, fusese initiat la Paris, pe cand se g5sea acolo. Rosental
isi Imp5rtea vremea Intre cursurile lui Michelet si Edgard Quinet si
intre atelierele maestrilor, in primul rand al d-lui Broiling. Desi nu
avem dovezi precise c5 a lucrat in atelierul acestuia ca $i Negulici
$tim sigur c5-1 cunostea deaproape. Astf el intr'o scrisoare a lui Ro-
sental catre Rosetti din Buda-Pesta, dela 4 Februarie 1847, ii scrie :
In cazul cand to pleci la Paris, du din partea mea d-lui Drolling,
dou5 acas" (sic) de tutun turcesc".
Informatii precise care privesc viata lui Rosental, din aceasta
epoc5 la Paris, ne da un document al vremii, notele intime ale lui C. A.
Rosetti, publicate de fiul sau Vinti15: S'a implinit prorocirea mea ca.
Rosental, atunci cand va primi scrisoarea cu bani dela maica -sa, o
s5 plang5". Muncitor si modest, ducea o viata sobr5 la extrem, pe care
o remarca In special, cu prilejul unei vizite inopinate, cand 1-a g5sit
bolnav, In frig, suferind mai mutt ca orice .roman, cad tinta lui e
nobil5". 129.
C5tre sfarsitul lui 1845, se hot5raste s5 piece la Londra; pentru
aconerirea cheltuelilor c515toriei vinde un tablou. In Martie 1846 el
se af15 la Londra. unde fusese invitat de cativa prieteni englezi. Ac'olo e
turburat de o idil5 amoroas5, despre care scrie prietenilor sai la Paris.
Tot in timpul sederii sale In Anglia a vizitat si orasul Liverpool,
Era admirat pentru calit5tile sale de pictor si de viorist. Aceast5 cali-
tate de artist muzicant, o semnaleaz5 in notele sale si Rosetti. care-i
d5rueste o vioara; din ea Rosental scoate minunate aril irlandeze
melodii ce-i pl5ceau foarte mutt prietenului sau.
Curand se Intoarce la Paris, foarte trist $i descurajat. C. A. Ro-
setti crede ca e trist fiindc5 a avut ocazia sa guste abia acum din
pl5cerile vietii". E posibil Ins c5 aceasta tristete sa fi fost provocate
mai mutt de stirile proaste pe care le primise dela familia sa, ce s5r5-
cise Intre limp. Pentru; aceasta, la Inceputul anului 1847, el pleac5 la
Buda-Pesta, de unde am vazut ca-i scrie la 4 Februarie, lui Rosetti,
care se afla la Bucuresti.
Rosental a stat un timp cu p5rintii sai, a caror situatie proast5
materia15 in pragul falimentului si moral5 suferiser5 perderl
In famine nu putea s5-1 lase indiferent. Duna unele izvoare, situatia
s'ar fi complicat din cauza unor neIntelegeri cu ai sai nrobahila
deosebire de concentii si din pricina unei not intrigi sentimentale
Dorea in acelas timp sa piece la Roma, dar situatia (materia15 nu-i
permite si de aceea cauta sa vAnd5 dou5 lucr5ri terminate la Paris ;
o Femeie pe ganduri" si o Femeie culcafa", f5r5 sa reuseasc5.122).
1211 C A. Rosetti ,.Note intime. 1844-1859, scrise zilnic" adnotate gi publi-
cate de rntil5 C. A. Rosetti, Buc. 1902, passim.
122) Oprescu, Pictura" p. 84.
 PROP'. P. CONSTANTINESCU-IA*1
184

Aceasta reiese $i din scrisoarea amintit5 c5tre Rosetti, in care e demn

de semnalat aprecierea pe care o face Rosental asupra gustului artistic
al publicului budapestan, cu mult mai putin inaintat decat la voi"
(Bucuresti).
Se pare c5 dela Buda-Pesta, Rosental se Intoarce In cursul anulul
1847, sau inceputul lui 1848 la Paris, deoarece la Salonul din 1848 se
g5seste expus unul din tablourile sale: Portrait de M. Alfred Dan'el B."
trecut in catalog sub nr. 3975. Prezenta sa la Paris pare neindoelnic5,
deoarece catalogul ii specifics adresa sa de atunci (68, Rue de Grenelle
St. Germain) 123). Era un mare succes, pentru prima oars un pictor
roman apare al5turi de marii maestri.
Ire once caz Rosental era in tars Inainte de izbucnirea revolutiei.
El particip5 la cenacluri literare $i la reuniunile politice, ale capilor
mi$c5rii dela 1848. 0 Insemnare din notele lui Rosetti, semnaleaz5 c5
la el acas5 aveau loc in acea vreme, asa zise sedinte literare, la care
part:cipau Rosental, Winterhalder, Cornescu, Cretzulescu si altil si
unde ce ceteau cursiirile lui Jules Michelet si Edgar Quinet, care-I
preg5teau sufleteste. 1:24).

Revolutia isbucneste. Sigur Rosental, care se g5sea la Bucuresti

pentruc5 era prea putin cunoscut autoritgilor, ca s5 se fi ascuns
in provincie pe timpul perchezitiilor dela inceputul lui Iunie a fost
printre cei dintai, care s'au araturat capilor revolutiei, and acestia
alc5tuesc guvernul provizoriu si instaureaz5 noul regim. Care a fost
misiunea ce i-a fost incredintata imediat lui Rosental, nu ,tiara.
Credem c5 in aceste momente de entuziasm el si-a pus talentul
in serviciul cauzei reunite, realizand cateva opere. 0 stamp5 desenat5
de el si litografiat5 de Leroy ast5zi in colectia Academiei re-
produce o femee invelit5 in tricolorul national, tinand o ramura in
mans si avand la picioare o sable rupt5; p5seste pe o carte deschis5 pe
care se aflA scris cuvantul clement5". Este o compozitie alegoric5,
din acele care pl5ceau vremii, gen pe care Rosental 1-a folosit si cu
alt prilej.
Opera cea mai insemnat5 a p!ctorului din aceast5 epoca: o pictu-
r5 in ulei Romania" ast5zi la Pinacoteca Statului reprezint5 0
femee in atitudine energic5, imbracat5 in costum national, cu salbe la
gat, exprimand miscare si avant. Desi se zice ca pentru acest taoluu
ar fi pozat Ins5si Maria Rosetti, amintirea romanticilor francezi este
evident5. Se mai atribue lui Rosental o alt5 litografie, despre care nu
stim cleat dintr'o ropie In fotografie si care reprezint5 portretul lui C.
A. Rosetti, tan5r, inv5luit intr'o mantie romantics de mod5 italian5. 123)
Participarea lui Rosental la revolutie a fost efectiv5, f5cand diferite
servicii oficiale, in sprijinul noului regim, care ii aduce imediat, drept
--------
123) G. Oprescu Pictura" p. 85.
124) C. V. Rosetti Adevarul literar" loc. cit.
125) Oprescu Grafica" p. 91.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1648 185

rAsplata, incetAtenirea. Locotenenta Domneasca d5 la 2 August 1848

tin decret prin care se acord5 cetatenia romans D-lui Const. Rosental,
pictor istoric", cu urm5toarea expunere de motive: Considerand c5 a
luat partea cea mai act1v5 la revolutia noastra si dovezile ce a dat c5
simte ca un adev5rat Roman...46126).
Cu prilejul sosirii lui Soliman Pasa, la Bucure$ti, guvernul dominat
de curentul moderat condus de Eliade, In dorinta de a-i face acestuia
o primire cat mai fastuoas5, face apel $i la Rosental. Ministerul de In-
terne d5 dispozitii Sfatului or5senesc din Bucure$ti, la 11 Iunie, ca sa i
sa pun5 la dispozitie lui Rosental, materialul necesar pentru construirea
unui arc. 127).
Lui Rosental i s'a ncredintat Si alt5 misiune, destul de impor-
tant5, aceia de a face parte din delegatia care s'a iclus s5-1 pri-
measc5 la Giurgiu pe reprezentantul Portii. I se pune pentru reasta
la dispozitie .,o brisc5".128). In aceasta misiune el avea tin rol important,
acela de a lua schite pentru portretul lui Soliman-Pasa. In acela$
timp foloseste prilejul de a face propaganda" printre t5rani In favoa-
rea guvernului revolutionar. Tot de la Giurgiu scrie o scrisoare bunu-
lui sau nrieten Rosetti, la 26 Iulie, In care, Intre altele TI declara'
,.admir tot mai mult, pe zi ce trece, poporul valah... Ce IriteligentA,
ce blandete!"
Nu este exclus ca Rosental s fi fost ins5rcinat $i cu alt5 misiune,
(It prilejul vizitei lui Soliman Paca, c5riiia guvernul provizoriu i-a
f5cut o prirnire exceptiona15. Ministerul de Interne (15 o dispozitie
.,vorniciei orasului Bucure$ti ca sa fac5 cunoscut tuturor Israelitilor
din Capita15, ca urmeaza a contribui ei insisi la aceast5 solemnitate
cu esirea spre intampinarea acestui foncsionar..."12).
Pentru alte misiuni oficiale Minis lerul de Interne ii pune la disno-
zitie o tr5sur5, pe care o foloseste de la 13 August la 6 Septembrle.
Dupa evenimentele dela 13 Septembrie, cand revolutia fu Inabu-
sit5 $i o parte din capii miscarii arestati, Rosental, prevalandu-se
probabil de vechiul sau drept de supusenie austriac5, n'a fost arestat.
El continua misiunea sa de bun Roman $i depune toate enrt5rile
pentru ap5rarea intereselor poporului roman. Impreuna cu Neculai
Golescu $i Ion lonescu obtin scrisori de recomandare, chiar dela
Fuad $i Omer Pasa comardantii trupelor turcesti catre Diva-
nul (Homan, pentru a pleda acolo cauza Romaniei.
Ajungand la Giurgiu, ei sunt arestati 5i stint g5siti de ceilalti
emigranti adusi $i ei aici. La Rusciuc, unde sunt trimisi, la 24 Sep
tembrie, functionarii turci yin s dea drumul in tam lor" lui C. Ro-

126 Monitorul Roman" 9 Aug. 1848, nr. 9, pag. 35.

1271 Adresa publicata In Anti! 1848" vol. II, paz. 398.
128) Dupa adresa executivului Curl il Administrative, catre Ministerul de
Interne, din 12 Sept. 1848 (Anul 1848", vol. IV, pag. 315).
129) Din articolul O alegere de sateni In 1848" publlcat to Romanul" din
8 April, 1887.
 PROP. P. CONSTANTINESC11-1A$I
486

manescu si Rosental, pe care Agentia Austriaca din Bucuresti ii

reclama ca supusii ei.130).
La Rusciuc arestatii ro nani se bucurara de sprijinul populajiei
evreesti din oral, cum recunoaste unui din ei, C. A. Rosetti, cand,
dupa noua ani aflandu-se din non la Rusciuc in drum spre jars, el
trimite o scrisoare ziarului Israelitul roman" afirmand: Israelitii
din Rusciuc ne deters intaia strangere de mans 131) Rosental este luat
cu sila de pe vapor, cad el vroia s ramana cu tovarasii lui, arestati
de autoritatile turcesti. El insists, spunand ca vrea s vada pe
Hussein Pasa, dar este refuzat.
Rosental refuza sa se bucure de libertate si cere sa ramana cu
exilatii el fiind roman si deci merits si el pedeapsa ca revolutionar
prin dorintele cat si prin cea mai activa ,.cooperare a sa". Totusi
arestatii furs pusi in doua ghimii" (corabie cu panze) si pornira
de la Giurgiii spre Vidin, intr`o calatorie cu peripetii dramatice.
Cunciastem aceast5 calatorie din mai multe desrieri, dintre care una,
cu multe detalii, este redata intro scrisoare a lui I. Voinescu pu-
blic a t5 ulterior intr`o brosura 132).
Numai cu forta Rosental fu deslipit de tovarasii sal de pe
ghimie: Bravo Rosental! Turcii t smulsera din bratele noastre,
fiecare lacrima ce pica din ochii tai, cazu fierbinte in sanul nostru
5i va ram ane nestearsa in cuvenireq neastra, ca tot ce misca su-
netul".
Totusi Rosental impreuna cu neinfricata Maria Rosetti ii urma
in tot hingul calatoriei spre Vidin priveghiind cu neadormire asu-
pra soartei for ". Dupa 11 zile de calatorie ajiing la Vidin si sunt
cantonati la un conac, pregatit special. Ca si la Rusciuc primir5
salutarile Pasei si temnita", spre deosebire de ghimie, li se parea
un palat. Cate 2-3 vizitara sub escorta orasul, dar grozava mizerie
ce salasluia ii impresiona foarte neplacut. Trimisera o delegatie is
Pasa, cerand permisiunea de a fi remorcati pans la Semlin, de un
vapor austriac, sau s5-i porneasca pe uscat ; in orice caz s par5-
seasca ghimia. Pasa ii refuza, pornesc tot in ghimie, in conditiuni
chinuitoare, cu popasuri prin diferite sate.
La Ada-Kaleh, Doamna Rosetti si Rosental, ca si altii intervin
din nou, la rug5mintea lor, sa fie dusi pe vaporul austriac, de data
Aceasta reusesc si plead cu vaporul austriac, fara plata, spre Sem-
lin. pe drum ins5 sunt impiedicati de Turci del a merge mai depar-
te. La Orsova exilatii, sustinuti (1,.! taranii instigati de Rosental. Si ell
ajutorul soldatilor cumparati, sunt lasati liberi, putand astfel sa a-

130) Anul 1848" vol. II,. pag. 507.

131) Ioseph Kaufmann: Evrei aparatori in revolutia Romanilor din anul
1948", Piatra Neamt, 1900.
132) Israelitul Roman" nr. 12 din 17 Iunie 1857.
 TREI PICTORI ROMANI IN REi/OLITriA DELA 1846 ig,
junga pe teritoriul austriac183). Refugiatii urmeaza calatoria prin
Insbruck, ajungand la Paris.
Rosental, dupa ce iii duce la capat aceasta trece prin.
Viena, de uncle impreuna cu Rosetti $i sotia acestuia iii continua dru. -
'mul spre Paris. Greutatile intervenite din cauza drumului nesigur $i
a sittiatiei materiale, it obliga pe Rosental s5 intarzie sosirea la Paris.
Dupa o declaratie a lui C. A. Rosetti, care se instalase mai
de mutt la Paris, Rosental sosise acolo abia la 1 Mai 1850.184).
La Paris via1a i-a fost destul de sbuciumat.i, influent:Ind $i a-
supra activitatii sale artistice. Nu se cunoaste din aceasta epoca decal
o compozitie interesanta, un adevarat tablou istoric", care reproduce
Locuinta lui C: A. Rosetti, la Paris, in tin put exilului", redand pe
C. A. Rosetti, $i altii in piing actittne de gospodarie. 138).
In Decembrie 1850, Rosental trece in Elvetia, mai intai la Por-
rentruy, apoi la Coire, cu nadejdea ca va g5si ceva de lucru".138). De
la ultinta resedinta, in Martie 1851, pleaca la Graz, chemat fiind
acolo de redactorul unei publicatii locale. $i aici traiul i-a lost greu,
cu toate ca avea cunostinte. Lucreaza totusi si expune la Viena un
tablou, care este primit favorabil de critica vieneza.
Prietenul sou Rosetti 11 trimite tntre timp o scrisoare din partea
comitetului revolutionar ca sa piece in Ardeal sl sa faca acolo pro-
paganda revolutionary pentru Romani. In Iulie 1851, C. A. Rosetti ii
expediaza o lads cu brosuri Sl manifeste de propaganda.'"). Aceasta
misiune i s'a p5rut lui Rosental foarte grea, mai ales ca el cunostea
mai putin imprejurarile din Ardeal. Rosetti insists $i adauga ca a-
ceasta misiune nu putea fi incredintata decat nuniai unui prieten in-
cercat. J - 11 ,- 1

Desi Rosental incepuse s5-si aranjeze a situatie era pe cale

chiar 's5 se cas5toreasca convins de argumentele' prietenilor sal
romani de la Paris, legat definitiv de noua sa patrie, se hotaraste sa
implineasca aceasta misiune si pleaca spre Ardeal. In drum este
arestat la'Buda-Pesta de autorit5tile locale, in Iulie 1851 138).
In timpul cercetarilor Rosental este chinuit ingrozitor pentru a-si
denunta prietenii, el insa nu spune nimic moare ca un adevarat
martir. Cadavrul este refuzat mamei sale, probabil pentruca autori-
tatilor le era teams sa nu se recunoasca urmele torturilor.
-133) Reprodus5 4n Anul 1848" vol. VI pp. 38-58. Un alt izvor al vremii
este descrierea lui D. BolIntineanu In vol. 1 din C515torii" Buc. 1915. Ecoul acestei
c5latorii a avut r5sunet si In str5initate; tntre altele amintim de relatarea lui J.
Michelet, astiora c5reia vom reveni.
134) Ultimele informatii dup5 articolul Principautes Danubiennes", publical
in Corr;.r franPais" nr. 304. 1848. (Anal 1848, vol. V. pp. 7c8-761).
135) C. Sateanu : Rosetti si pictorul Rosent A" in ADAM", 1 Mai 1935.
136) Reprndus in Barbu L5zareanu Marturii despre Daniel C-tin Rosental"
du Adevarul literar si artistic" din 15 si 22 Iulie 1923.
137) 1. Oprescu L'art roumain de 1800 a nos jours" Malmo, 1935, p. 22,
gi Pictura" pp. 85, 86.
138) C. V. Rosetti, loc. cit.
18.8 PAO?. P. CONSTAMPINZSCV-IA.$1

Autoritatile din Viena s' -au dat seama ea pot raspunde de 45e-
menea crima, mai ales ca denuntarea de la Paris, in urma careia
fusese arestat Rosental, n'a adus la rezultatul dorit. Do aceia ele
au lansat svonul fals al sinuciderii lui Rosental in inchisoare. Un
ziar din Frankfurt, cu data de 28 Iu lie, publics stirea ca Rosental s'a
spanzurat in inchisoarea de la Pesta, in noaptea de 23 si c5 s'au ga.
sit la el proclamatii revolutionare.
Prietenii sai dela Paris pun !a indoial5 aceasta mformatie, Al.
Golescu-Arapila, scrie la 3 Septembrie lui Paul Bataillard ca Rosental
a lost asasinat din ordinul guvernului de la Viena, care voia sa se
debaraseze de un agent incomod si ca a lost arestat din ordinul poll
ties din Paris, care ingreuia din ce in ce Si situatia refugiatilor ro-
mani din capitala Frantei 139).
0 dovada ca situat:a era astfel este mentionarea pe care o face C.
A. Rosetti asupra perchezitiei facuta de politia pariziana dupa aresta.
rea lui Rosental, In urma interventiei politiei ungare. Intre docu,
mentele g5site la Rosental se aflasera si scrisori de ale prietenulul
sau Rosetti, iar la acesta politia pariziana gasise un apel catre Tran.
silvaneni, pe care Rosetti o declara drept o adresa are fratii sai 140)
Astfel peri drept jertfa cauzei romane, pictorul si revolutionarul
Constantin Daniel Rosental.
DO pang astazi istoriografia romans nu a consacrat o mono-
grafie specials nici pictorului, nici revolutionarului Rosental, meritele
sale, sunt recunoscute de contemporani si de toti istoriografii ea
ziona;i. Origina sa strains nu 1-a impiedicat s se indentifice desi
varsit cu aspiratiile poporului roman, pe care 1-a apreciat si iubit. Se
mai poate pune intrebare daca el poate fi considerat ca pictor roman
cum au facut-o unii istorici ai artei romane?
Mu lt5 vreme m'am Indoit in ce categorie s5-1 introduc In stu.
diul de fat5. Locul lui se pare tousi pe drept printre pictorii roman'.
dela Inceputul secolului si nu printre strainii adaptati romanismulur
declara d. Oprescu to monografia ia 141).
Dac5 d-sa este convins c5, mai mint ca alti artisti straini, veniti
in Cara noastra, Rosental s'a simtit roman", Doamna Dracopol in
monografia citata, de repetate on it considers pe Rosental strain 1421.
ceiace denot5 o mentalitate gresi54
In tot decursul scurtei sale vieti, Rosental n'a lasat un prilej ca
a nu-si exprime dragostea fat5 de poporul roman si sentimentele
sale romanesti". Nu va puteti inchinui cat sufar pentru cauza voastra.
Nu m'asi fi crezut atat de valah. Patria mea este Valahai" de,
clara in scrisoarea sa dela Giuriu, din 26 fulie 1848, sernnalata an-
terior. Intro alts scrisoare, trimisa probabil prin fratele sau lui
Ommo.11M. 4 .10
139) 1. Oprescu Pictura" p. 86.
140) Golescu rev:ne asupra aceleasi teme al cu aceleasl cuvinte de tnflerare
tntr'o alt5 scrisoare catre aceasi, din 18 Sept. 1841.
141) Sateanu, loc. cit.
142) Pictura" p. 79.
 ntt1 picttat ROMANI IN REVOLUTIA Dta-A Ina 189

Rosetti, cu titlul Note solicitate", cere s se povesteasca in artico-

le, tub forma unui foilerton roman. In ziarele din Londra, partea
't,opular'A st umanitard a revolutiei; cere a mita ca nu a foit opera
catorva ClaMeni, ca irk si mare, saraci 51 bogati, locuitori de la orase
si dela sate, preoti, batrani, femei, toti au luat parte la dansa, ca
fort opera lui Dumnezen opera tuturora 143).
Din acest ultim fragment rezulta clar conceptia sa dernocratica
,ii parerile sale asupra caracterului revolutiei dela 1848 de mares
asernanare t u parerile lui Negulici.
Poate putini din revolutionarii dela 1848 s'au bucurat de o mai
=anima buns apreciere din partea contemporanilor, ca Rosental.
Worn cita cateva scurtt 1ragmente din actin date pe care izvoarele
ni le-au pus !a indernana.
Cel mai bun si mai devotat prieten i-a lost C. A. Rosetti, care
aVea 1ntotdeauna deasupra patului sau portretul lui Rosental. Mal
mult ca pe oricine 1 -a lovit aunt moartea tragica a lui Rosental.
La 9 August 1851 Rosetti noteaza in notele sale :
Ce zile de durerel... Sufar de pierderea omul acesta, carele
a trait si /mare pentru mine". La data de 14 Octombrie noteaza
iarasi Suferinte:e cele mai mari pentru mine, furs perderea neno-
rocitului Rosental. La 2 Februarie 1852 noteaza: Anul trecut Imi
lua pe Rosental. Pauvre ami, ai murit si cu toate acestea erai nas-
cut spre a trai precum ai murit ca un erou". La 5 Februarie acelasi
an, cu aceleasi exclamatii si indignare ca politia budapesteana n'a
vrut sa restituie famillei trupul cella asasinat 144)
In scrisoarea pe care Rosetti o adreseaza .ziarului Israelitul ro-
man", pe and se gasea la Uusciuc, cat data de 11 Mai 1857, gaseste
Inca odata ocazia sA aminteasca de bunul sau prieten". Omul in
carele am gasit pentru Intaia oars intrunite, inteligenta, iubire, virtute,
devotament, patriotism si 'n culme sa simtamantul a tot ce este mare,
frumos, nobil... era flu al lui Israel. Nu stiu, fratele meu Rosental,
and patria mea va putea sa-ti dea cununa de martir ce ai conchis-o
cu sangele tau, dar stilt ca multi romani, ti-au ridicat un altar si ,ca
semintia to va avea totdeauna in mine un frate devotat 145Y
Cu prilejul elogiului funebru pe care Rosetti it face lui Iacob Loe-
bel, directorul 135ncii Romaniei, In 22 fulie 1867, al ziartaul Ro-
manul". aminteste cand a plecat dintre not pictorul Rosental, ace'a
care si-a dat viata pentru Romani.. salutam cu respect si iubire suve-
nirea acestor barbati si asiguram ca faptele Ion vor fi continaate
vor educe in curand tea mai deplina dreptate Yi fratie 'Mire Romani,
fa'ra osebire de partide146).

143) Op. cit., p. p.p 18, 19.

144) Const. V. Rosetti, loc, cit., care crede ca aceasta scrisoare dateazi din
1850-51.
145) Lui C. A. Rosetti", volum comemorativ, Democratia" But. 1916, pasirn.
146) Curierul Israelit" din .17 Iunie 067, tmul 1, mr. 12.
19D PROF. P. CONSTANTINESC1J-1A$I

In sfarsit, in testamental s5u, Rosetti lass lvluseului National o

scrisoare, prin care doneaz5 o schita a Rornaniei de.a. 1843, oferind
o ramura de maslin si un tablou din exil, reprezentand Romania, ca
pe o Waned ce scapa drapelul national, pe care se gra scris: Drep-
tate, Libertate" 147).
Aceiasi calda prietenie i-a aratat-o lui Rosental si sotia lui Po-
.setti, Maria Rosetti, at carei chip pictorul 1-a reprodus de cateva ad
5i. cu -care impreuna a impartasit greutatile calatoriei pe Dun 5re, pen-
tru salvarea exilatilor de la 1848. La 22 Iunie 1852 ea scrie despre
Rosental: Prieten de zile bune, frate in nenorocire, martir al viitoru-
iul nostru, to ai un ternplu in sufletele noastre".
Intr'un articol din Mama, $i copilul" din 1865, intitulat Convor-
biri despre univers", vorbind despre amintiri, mentioneaza pe cea mai
puternica din viata el: . ,

Este aceia a unuia dintre cei mai buni, dintre cei mai sfinti, din-
tre cei mai devotati oameni ce Dumnezeu a putut face dupa imaginea
lui. $i el a murit pentru Romania, a murit pentru libertatile.ei, a mu?
rit pentru amicii sal Romani, pe care cu ipretul vietii sale n'a vroit
sa -i compromita, a murit chinuit, torturat, a murit ca un martir $1
este Inca singurul martir ce Romania moderns are inscris in analele
sale. Treisprezece ani sunt acum de cand it plang cu durerea unei
surori, unei amice gi unei centene. Ori tine veti fi, voi care veti cell
aceste linii, destul numa s simtiti in voi ceva pentru Romania, tre-
bue s5 1 plangeti i voi, cad ca rnembrii ai omenirii ati pierdut un a-
mic gi Romania a pierdut un sustinator, un flu devotat.
Acest amic, acest fiu, acest martir al Romaniei, era Israelit. el
se numeste Daniel C. Rosental. Binecuvantati acest nume i pana.s5
,.puteti face mai mult pentru memoria martirului, suvenirea lui sa va
fad buni, cel putin toleranti, cugetarea la un israelit s v5 faca mai
,.buni, crestini` 149
Rosental s'a bucurat de admiratia Intregii familii Rosetti, mult
chiar si dupa moartea lui. Catinca Rosetti, Intr'o iscrisoare catre -$te-
fan Golescu, din Bucuresti, 3 Septembrie 1850, se intereseaza In dea-
proape de Rosental, fats de care are bune aprecieri. Constantin V:
Rosetti, nepotul lui C. A. Rosetti, mentioneaza in repetate randuri ca
Rosental a fost unul din cei mai buni pictori ai renasterii romane; el
afirma ca acesta a fost maestrul pictorului Th. Aman. 149).
I. Voinescu, membru activ al revolutiei dela 1848, In descrierea ca
lateoriei pe ghimie" pe care am amintit-o, are repetate cuvinte de
lauda pentru bravul Rosental", Constantin Racovit5 scrie din Turin,
la 29 August 1851, unchiul sau $t. Golescu: Am aflat o nuvela care
..ne-a intristat foarte. Rosental s'a spanzurat in inchisoarea dela

.147) Romanul" 22 Tulle 1867.

148) Const. V. Rosetti, loc. cit.
148) Mama $1 Buc., 20 Noembrie 1865.
149) Const. V. Rosetti, Un pictor luptator".
 TREI PICTORI ROMANI rN REVOLUTIA DELA 1848 191

Pests. Sarmanul tanar, Cate suferinti trebue s fi indurat el, pentru

ca sa ajunga la extremitatea asta; putem spune ca e un tank mai
putin din ce se interesau la causa noastra dintre straini Isunt
asa de putini ca pierderea lui trebue s ne fie simtitoare."
Ceva mai tarziu, Grigore Heliad dela Sentinela Romans" scrie:
Ei bine, ce au sa cugete Romanii,... and le vom spune noi, cu durere
ca singurul martir ce a dat revolutia romans a fost un evreu, Da-
.,niel Rosental ? 150).
Dintre strainii contemporani, citkn pe ilustrul istoric Jules Mi-
chelet, care, intr'o mica lucrare inchinata Mariei ROsetti, amintind de
exilul ei, spune ca are o consolare:... un prieten devotat a venit S'()
Insoteasca, un Ungur, dar Roman in inima sa, un erou al prideniel.
Rosental, artist distins, a improvizat la Bucuresti Libertatea, pe care
o adora un popor intreg... Fie ca aceasta amintire sa pue temelia
unei aliante noi intre cele doua mari popoare, care pentru un moment
nu s'au cunoscut. Aceasta scumpa comoara a patriei romane a avut
drept aparator un Ungur".151).
Cunoscutul italian, Marco Antonio Canini, in brosura sa Gli
Israeliti in Rumania'' socoate pe Rosental ca un tanar pictor de talent
si unul din cei mai activi membri ai Revolutiei dela 1848. El moare
dupace a primit o sarcina foarte primejdioasa, intr'un mod foarte tragic
si trebuie considerat ca unul din martirii cauzei romane." '52).
Parea ca uitarea aruncase cu totul valul asupra acestei frumoase
figuri din istoria poporului roman; si'n genere a,;a era. Cu prilejul
implinirii a 75 ani dela Revolutia dela 1848 'frisk dl. Barbu Lazareanu
aminteste contemporanilor de azi de existenta pictorului Rosen-
tal, 153). Ceia ce constituia o noutate pentru mutt.'.; iar pentru anti
semitii vremei un mare necaz. Printre acestia insusi reactionarul Goga
intervine, malitios si inexact si de aceia dl. Barbu Lazareanu, sco-
tocind publicatiile mai vechi, aduce o serie de rmirturii unele le-am
folosit si noi ale oamenilor politici carturai i romani despre opera
si valoarea lui Rosental, artistul sf revolutionaru1.154),
Dintre istoriografii actuali dl. Oprescu se ocupa in monografiile
amintite, despre artistul Rosental, care impreuna cu Negulici sunt
cei 'mai importanti din grupul Incepatorilor, re.:!.unoscand ca Rosental
e mai dotat. D-sa se ocupa mai mult de artist: stia sa redea fizio-
,.nomia cu libertate $i este un indemanatec colorist", mai putin reusit
in scene de interior; recunoaste ea viata lui merita tot respectul"155).
In opera sa capitals dl. Oprescu it caracterizeaza, intre altele, astfel :
Intalnim la el o putere de emotie si un lirism, un avant, o exaltare
150) Dupg Adevarul literar" 15 Iulie 1923.
151) Jules Michelet Principautes danubiennes Madame Rosetti" Paris
1853, p. 9.
152) In Anuarul pentru Israeliti" pe anul 1880-1881, Bucuresti.
153) In Adevarul literar" din 4 Martie 1923 si Adevarul" 25 fun. 1923.
, 154) In Adevarul literar" din 8, 15 si 22 Iulie 1923.
155) L'art roumain" p. 22.
192 PROP. P. CONSTANTINESCII4A$1

sentimentala sl un dar de a se infl5c5ra pentru ce este mare, nobil

$i frumos..."1").
Pictorul Rosental a 15sat opere put!no, dar suficiente pentru a
surprinde valoarea sa. Este un pictor (le istorie", incadrat scoalet
contemporane, care se ilustreaz5 prin portrete. Dupa 1848, destul de
tanar inc5, reincepe studiile la Paris, duo5 frAmantata activitate poli-
tics din Cara gi ravneste cAtre pictura eroic5, cu substrat politic, spre
compozitie avant pe care moartea naprasnica i-1 curm5.
Am insistat mai mult asupra omului st revolutionarului de
altfel opera sa artistic se cunoaste putin pentru a reda o mono-
grafie pe cat posibil mai complecta a acestui tan5r luptator pa-
soptist".
Iv.

BARBU ISCOVESCU
Al doilea pictor evreu, iupt5tor in rcvolutia romans dela 1848,
este Barbu Iscovescu, cum I i zice el singur, deli avem mai multe
variante ale numelui sau, de famlie si de botez. Rolul sau in miscarea
revolutionary este mai putin accentuat, dar integrarea sa in idealurile
poporului roman ale vremei este total5; si el moare depart:: de tali,
in exil, inmormantat alaturi de colegul si tovarAsul sau Ioan Negulici.
Date asupra vietii si activitatii sale politice s'au p5strat putinc;
istoriograhi de azi sunt chiar deosebiti in cc priveste inceputurile
sale.15'). In schimb opera sa artistica e mai cunoscuta, pastrandu-se
mai multe bucati, cleat din opera lui Rosental.
S'a nascut la 24 Noembrle 1816, in Bucuresti, in cartierul din
tmprejurimile Caii Mosilor de azi, dupa cum ne informeaz5 unul din
descendentii artistului.158) Numele sgu era Jehuda Iscovici, dup5 acel
al tat5lui ski Haim Iscovici,158) deli Coate opercle sale sunt semnate
cu acel de Iscovescu sau Barbu. Nume le de Iscovici (ortogralat Itsko-
vitz) apare intr'o scrisoare a lui Nico:ae Golescu, din Viana, c5tre
Stefan Golescu, de la 6 August 1847.
Teal sau era poreclit Zugravul", pentruca se ocupa cu zugra-
virea iconitelor, dup5 obiceiul timpului; era sigur un meter obisnuit,
cici nu gAsim niciun document care sa-1 pomeneasa El este primul
156) Pictura" p. 79 ; deasemeni pp. 6, 77, 79-87, 88, 116, 127, 209 si
Gratin" pp. 23-25, 31. 90-91.
1571 0 monNrane sp,:cur a 1 a fnchina` nrir Nicolau Pizrnal F.:11-11u
Iscovescu", Bucuresti 1940 ; cateva informatii interesante intr'un noun de date
de prisos.
158) Comunicare facuta d-lui Marin Nicolau (op. cit. p. 19, nota 2) P. lo-
nescu In Cata:og de tablouri, statui, desenuri si aquarele expuse in pynacottreca
din Bucuresti" But. 1888, p. 18, di 1817 ca anul nasterii. Credern ca anul 1816
este mai exact, fiindca este tonfirmat si de alte izvoare.
159) M. Schwartzfeld : latutda Barbu Iscovescu" to Anwar pentru Isra-
elltl" 1880-1.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
193

1E.

, '3., 1

tl

BARBU ISCOVESCW Autoportret (Wel).

Co tec fla Academic!

13
 PROP. P, CONSTANTINTSCIJ-I.A.%
194

dasc51 al lui Barbu, initiindu-1 in mestesugul picturii, care se facea

dup5 regulele vechi athonite. Tatal sail le considers insuficiente $i there-
dinteaza pe b5iat unor mesteri germani ca s5-1 initieze in secretele
artei not apusene.
Celelalte cunostinte generale si le-a apropiat de la una din *collie
elementare, care se gaseau in centrul Bucurestiului. Era dornic s5-si
15rgeascA orizontul pregatirii sale si distingandu-se chiar de copil,
cAstig5 bunavointa celor ce patronau trimeterea tinerilor studiosi in
strain5tate. Astfel pentru studiile sale de la Viena, unul din contem-
poranii sai, Zossima aminteste c5 a fost sustinut de banul Mihail
Ghica, Ministrul Trebilor din Launtru, om cu gusturi alese.
Se pare c5 tan5rul Iscovescu a studiat mai mult timp In str5ina-
tate, deoarece nici un document nu se paltreaz5, care s5 ini-1 amin-
teascA in tars inaintea anului 1847, nici un autor si nici una din ope-
rele sale Dup5 lucrarile sale din aceasta vreme, care se pot imp5rti
In dou5 perioade, se poate constata o epoca de inceputuri,. din care
fac parte cateva desene pi schite asupra carora vom reveni, executate
in strainatate. Astfel sunt desenurile pastrate in Sectia de Stampe a
Academiei, intre care dl. Oprescu socate si o Vedere din Lyon", pe
care o consider5 din anul 1832, iar nu 1852, cum ceteste dl. Nicolau.
101). Aceste lucrari sunt slabe si impersonale, caracterele unui Ince-
pAtor ceiace ar justifica p5rerea d-lui Oprescu ca apartin epocii
de elevat a lui Iscovescu.
C5 tanarul pictor se g5sea, in 1832 (la varsta des 16 ani!) La Lyon,
la Inv5t5tur5, nu pare destul de documentat. Se stie ' ca (a
f5cut studii la Viena, unde a stat mai mult timp, cum arata o serie
de informatii contemporane. Aici studiaza desenul si se specializeaza
in decoruri teatrale ,si pictura pentru care are predispozitii natu'
rale." (102). Nu stim dad a fost elev al Academiei (163) deli nu ar
fi fost exclus.
Se ,tie sigur c5 era un c515tor pasionat, si ca Astfel si-a corn-
plectat educatia artistica, cercetand locurile si monumentele pitoresti
din Austria, dup5 cum ne-o dovedesc numeroase lucrari, unele *-
trate pans azi, din acea vreme. Astfei Incearc5 redarea intr'un fru-
mos peisagiu a or5selului Hallstadt", lucrare care se g5seste in Co-
lectia Academiei Romane. Din alt5 probabil5 resedint5 a sa, Gmunden,
it intereseaza Capela Sfanta Ana" pe care o reproduce inteun de-
160) Gr. Zossima iBiografii politice ale oamenilor miscarii national! d:n
Muntenia la 1848" Bucuresti, 1884.
161) In privinta lecturii exacte a Insemnarii, care se &este In coltul stag
de jos al tabloului, parerile sunt de asa natura, Inca due la concitizii dif elite
dupa dl. Nicolau, textul tr fi : Barbe 4/8-52", pe cand dupa dl. Oprscu ar fi
L'i:e de Barbe, 4/8-32. Dupa ultima lectura ar Insemna ca pictarn1 se gasea
In 1832 la Lyon, L'ile de Barbe" fiind unul din cartierele orasului. (lliscutille la
I. Oprescu Grafica" p. 27).
162) M. S. Schwartzfeld, loc. cit.
163) Cum afirma categoric D. M. Nicolau, op. cit. pag. 27.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLTJTIA DELA 1848
195

sen, mai putin minutios ca lucrarea precedents. Dintr'un al treilea

centru Mathausen, rase' pe Dunare nitre Linz si Viena, reds Blse-
rica dela Mathausen" in care natura este abia schitata. In sfarsit, un
alt desen Persenburg", reprezinta un caste! medieval, intr'o fru-
moasa compozitie.
De la Viena Iscovescu pleaca si la Paris, nu stim exact cand,
uncle probabil studiaza cu maestrii timpului: Drolling profesorul
lui Negulici si Rosental si Picot. (1,64). Despre aceasta sedere a ar-
tistului la Paris, nu avem stiri mai precise; in orice caz nu va fi stat
mult, intrucat nu ni s'a pastrat nicio opera datata din acest oras,
In vremea aceasta, cum avea obiceiul sa semneze.
Activitatea sa artistica nu-1 impiedica s se dedea pi preocuparilor
politice, castigat fiind de ideile timpului. Infra in legaturi cu cercu-
rile progresiste $i in deosebi cu ;tinerii romani. Astfel Barbu. Isco-
vescu se integreaza din tinerete, idealurilor patriei sale. Din anul
1845 avem o atestare a acestei activitati politice, gasindu-se in jurul
tanarului Garlesteanu, generalul de mai tarziu, unul din junii in-
focati din 1848". (19. Nu scapa nici o ocazie de a face cunostinta
cu toti Valahii, care treceau pe aici" (Viena). (160). Astfel intra in
legaturi cu viitorii capi ai revolutiei, care era intim" (187) si cu care
se intoarce in Cara, pentru pregatirea revolutiei.
Pentru cunoasterea mai departe a poporului roman, el face ca-
latorii in regiunile locuite de Romani, in imperiul austriac. In 1845
11 gasim in Banat, cum atesta cateva din lucrarile sale *trate !Ana
azi. De data aceasta el apare Intr'un nou gen: portretul, genul vremii
si in care s'au distins gi ceilalti pictori cunoscuti. Din aceste lucrari
se vede progresul In arta, nu numai prin utilizarea subiectului, atat
de consacrat atunci, cat gi prin calitatite desenului.
Intre acestea, un desen reprezinta pe Th. Mateescu", un tartar
de aproape 20 ani, judecand duns notita schitei nascut In 1825 in
Totona"; reprezinta chipul melancotic al unui adolescent, de un de-
sen corect. Un al doilea desen este o schitA renrezenthni pe Ghera-
sim Olaresku Chierna", despre care ne informeaza ea este din
Lugoj" nascut in 1806 in Bateftyi dupa propria sa Insemnare; este
datat 1 Mai 1845 $i iscalit Izko" asa cum nu-1 mai gasim In alte
opere. Reprezinta un barbat in floarea varstei, cu linii dure, pe care
artistul le-a subliniat cu viata $i cu usurinta. De atunci pi Romanul
plaeq din Banat", ce reprezinta un tip de luptator probabil, din masa
calor care au participat la miscarea revolutionara; cu toate unele nou-
tati in redarea pozitiei, ii lipsesc efectele de umbra si culoare, pe care
artistul nu le putea manui Inca.
164) P. Ionescu, op. cit. pag. 18. Sau poste mai tarziu.
165) Gr. Zossima, op. cit. pag. 64.
166) Din scrisoarea lui Nic. Golescu catre St. Golescu, din 6 Aug. 1847
(Fotino, op. cit. vol. II, pag. 162).
167) Afirmatia lui Aricescu, reprodusa de M. Schwartzfeld, loc. cit.
 196 PROF P. CONSTANTINESCIMASI

In anul 1847 Barbu Iscovescu se intoarce in tars, chemat de cei-

lalti prieteni politici ai sai, pentru adacirea miscarii revolutionare
st cu gandul de a se stabili definitiv. Data sosirii in Bucuresti n'o cu-
noa*tem precis, nici data intrarii in tars. Dupa toate probabilitatile
ea trebue fixate intre 8 August *i 24 Septembrie. La 8 August Nico-
lae Golescu intro scrisoare din Viena catre fratele sau Stefan, care
se afla la Bucuresti, spune : Itskovitz a luat hotarirea de a -si pe-
trece iarna in Bucuresti pentru a vedea daca poate avea de lucru *i
sa se stabileasca apoi pentru totdeauna". In acela* timp 11 roaga sa
primeasca un cufar cu instrumente de pictura pe care Iscovescu le
va trimite din Viena si sa-1 aseze in locuinta lui Nicolae Golescu. Ace-
la*i revine Intr'o scrisoare din 24 Septembrie, anuntand ca Iscovescu
trimisete cufarul intre timp *i-1 maga pe fratele sau sa plateasca taxele
vamale respective.
In nici un caz, prin urmare, Iscovescu nu putea sa fie la Craiova.
in primavara anului 1847", cum afirma d. M. Nicolau 168). In acest
Gras, Iscovescu s'a oprit un timp, din acela* dor al lui de a curioa*te
not localidti, pentru imbogatirea imaginilor sale de pictor predispus
si catre peisagii. El lucreaza imediat cateva bucati, din care avem :
,.0 raspantie de ulifa" datata cu localitatea si anti' amintit
reprezinta cateva strazi cu pravalioare *i case batrane*ti, deasemeni
Posta Veche" sau o alta UNA", spre biserica Sf. Dumitru; ..Hanul
nemfesc" *i Biserica Sf. Dumitru" toate desenuri, care denota o
tendinta de redare a realitatit.
Dela Craiova se indreara spre Bucuresti, unde era asteptat; pe
drum insa, conform obiceiului sau, se opreste in diferite ora*e, pentru
studiile sale artistice sf sigur si pentru misiuni politice. Astfel se gaseste
la Bal*, de uncle avem un desen; Bal* 1847" aceia*i redare de
Iasi:antle de drumuri, in fata unui han; la Slatina de unde se pas-
treaza un desen similar Podu peste Olt '09). In aceia*i epoca incearca
si genul portretului, nu bust, cum facuse [Ana acuma, ci figura omu-
lui in intregime. Cativa tarani batrani suit redati in desenurile Ba-
ttan la masa", ',Batran in genunchi" si Batranul cu saps" cum ii
ede, in indeletnicirile ocazionale. Mai mull, el indrazne*te un grup
de oarneni intrun Repaos dupa masa in camp", tema foarte grea,
dar reu*ita; interesant, ca in aceasta compozitie apar si cloud stea-
gur falfaind ceiace ar putea fi un ecou al preocuparilor sale poli-
tice. Din acest punct de vedere amintirn faptul ca in tinutul Romana-
tilor era prefect Gheorghe Magherii, frunta*ul miscarii revolutionare
de la 1818, pe care sigur ca pictorul Iscovescu 1-a cunoscut in aceasta
calatorie.
In iarna anultri 1847 Iscovescu se gase*te in Bucuresti, unde is
168) M. Nicolau, op. cit. pag. 35.
169) 0. Lugosianu Pictorul Barbu Iscovescu" in Caminul nostru' din
Buc. 12 Noemb. 1910 si N. Dr5ghicescu 0 figura uitata : Pictorul B. Iscovescu"
In Curentul" 30 Decembrie 1931.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 18=3 197

contact imediat cu capii misc5ri, prieteni vechi sau noi, intre care
neap5rat trebue sa fi fost Negulici si Rosental, intrucat erau pi colegi
de meserie.
Iscovescu particip5 la preg5tirea revolutiei si in ajunul isbucni-
rii ei, i se d o misiune special5: zurthirea stindardului care i se in-
credintg, pang la isbucnirea revolutiei. Mai tarziu acesta, luat ca tro-
feu de Omer Pasa, a fost trimes la Constantinopol 170). Nu stim cum
va fi fost lucrat si zugrAvit acest stindard, probabil ceva asemAn5tor
cu stindardele obisnuite organizatiilor de negustori si meseriasi. Dra-
pelul acesta trebue sa fi fost ceva deosebit, c5ci artistul scrisese pe
ele : Cuvintele cu care Incepea revolutia" 171). Aceste cuvinte nu
puteau fi altele decal Dreptate pi Fr5tie`" cunoscut5 formula a revo-
lutionarilor de la 1848 si care se g5sesc scrise pe tricolorul purtat de
insusi Iscovescu, asa cum este redat in tabloul lui C. Petrescu,
grupul de revolutionari de care ne-am ocupat la inceputul lucr5rii.
La 11 Iunie, Iscovescu este in frunl ea pouorului $i cel dintai intrA
in palatul Domnitdrului Bibescu afirma tinul din contempo-
rani 172). Aceasta dov'edeste importanta care s'a dat de catre organi-
zatorii revolutiei nu numai pictorului, dar si omului politic. Lui Isco-
vescu i se mai Incredinteaz5 si alte misiuni de incredere.
Gaud reactiunea lansase svonul ea yin armatele streine impotriva
guvernului provizoriu, acesta ins5rcineaza $i pe Iscovescu s5
mearg5... sa aduc5 stirea". La 19 Iunie pe drum, se intaineste cu
comisarul guvernului Marghiloman, pe care-1 informeaz5 ca stirea
ar fi adev5rafa, deoarece armatele trebuau sa intre in Focsani 173).
Cu prilejul sosirii lui Suleiman Pasa in Bucuresti, se d o alt5
misiune, asemanatoare aceleia pe care o primise Rosental. Pentru pri-
mirea oficial5 a inaltului dregator turc, se hotarise intre altele o re-
prezentatie extraordinary in sala Teatrului, cu a Carel decorare sunt
inskcinati Iscovescu si Montrezor. Cum serbarea trebuia sa alba loc
la 9 August, Ministerul de Interne trimite o adresa din 13 lulie, dire
Sfatul or5senesc, pentru acordarea a 50 galbeni imparatesti spre
intampinarea cheltuielilor" lui Montrezor si Iscovescu 174). Tot in a-
celas scop o ,a1t5 adres5 catre Administratia Ilf ov, din 14 Iulie, dispu-
ne aducerea in Capitala a sase care cu flori de camp", care sa fie
puse la dispozitia decoratorilor 175).
Treand cu vederea un incident provocat pe cliestia utiliz5rii bap-
nilor, de catre Montrezor un tenor" italian careefacea serviciu de
controlor de bilete 176) serbarea a fost foarte reusit5. Barbu Iscovescu
170) Zossima, op. cit. pag. 64, nota 22.
171) Zossima, op. cit. pag. 64, nota 22.
172) Zossima, op. cit. pag. 64, nota 22.
173) Nicolau, op. cit. pag. 42.
174) Anul 1848" vol. II, pag. 494.
175) Anul 1848" vol. II, pag. 506.
176) Incidentul provocase o ancheta a politiei, care raportvazg la i3 August-
Ministerului de Interne, aSupra faptului (Anul 1848" vol. Ill, pg. 401).
198 PROF. tP. CONSTANTLNESCU-IAsSI

decorase (sala) cu gust si ingeniozitate. Era asezat... de jur impre-

jurul scenei cele 21 articole ale Constitutiei pe transparente lumina-
,.te. La ridicarea cortinei, acest tablou produse o asa de vie impre-
,.sie, ineat in tot teatrul a rasunat deodata strigatul : Traiasca Con-
stitutia 177).
Cu toate fr5mant5rile politice la care participa activ, Iscovescu
are timp s5-si execute meseria de picior( .Acton executa el portretul
fui Gheorghe Magheru Niza Mageru ca si pe ac,..!1 al lui Nicolas
Golescu", ambele in Colectia de tahk'uri a Academiei Romane. Sunt
doua uleittri, lucrate cu oarecare Ingrijire si cu multa Jinete, in care
nu uita nici amanuntele imbr5carnintii. In acelasi gen executa un
alt portret Necunoscut in haine civile" in t are Lugosianu vede un
autoportret lucrat cu bogie de culori, dar 15r5 mittutiozitatea
panzelor anterioare. Cu mai mutt talent executa un alt portret. Ne-
cunoscut in uniforms ". Dintre persoanele cunoscute mai face tabloul
mamei Golestilor Zinca Golescu", un portret in creion aflat la Aca.
demia Roman5.
Dupa inabusirea revolutiei Barbu Iscovescu is drumul pribegiei
la care este osandit si prin hot5rirea comisiei speciale, desemnata
de C5iinac5nie, de la 15 Noembrie pe a treia lista de exilati, in care
Iscovescu figureaza al 43-lea la numar "8). El se reugiazi la Bra-
sov, in grupul In care se g5sea si Negulici si ca si acesta intr5
in leg5turi cu localnicii, intrAnd cu sigurant5 in comitAul revolutio-
narilor romani. In raportul lui Al. Golescu c5tre comitetul revolutio-
nar din Paris, de mai tarziu, se semnaleaz5 r.I Iscovescu a primit
suma de opt galbeni, pentru cumparare de arrne.
Dupa obiceiul s5u Iscovescu intreprinde numeroase c5latorii in
Ardeal 5i in deosebi fapt foart.e important pentru caracterizarea
temperamentului s5u el infra in contact imediat cu capii revolu-
tiei romane din Transilvania si mai apoi si cu revolutionarii sarbi din
Banat. Din aceste legaturi fructuoase si din punct de vedere artistic,
ni s'au p5strat o serie de lucrari, unele de deosebita valoare, pentru
ea ne servesc si ca documente istorice din ,anii 1848-1849.
Cel mai important din acest punct de vedere, este portretul lui
,Avram lancu de la Vidra" reprezentat stand pe scattn, dar astfel ca
bustul Prefectului Aurar" respira autoritate si o atitucline calms in
acelasi timp. Dup5 acest potret s'au reprodus, intre cele mai vechi,
dou5 gravuri, reprezentandu-1 pe Avram lancu in ipostaze deosebite;
una, datata Paris 1850, it arata rezemandu-se de teava unui tun 179).
Este probabil una din operele din actiunea de popularizare a lui A-
vram Iancu, intreprinsa de Eliade R5dulescu la Paris.
Iscovescu cunoaste si reds si pe ceilalti conduc5tori ai revolutiei
ardelene: Nicolae Solomon", static si dinamic in acelas timp; Si-
meon Ballint", preotul de la Rosia Abrudului" din 1848, este un por-
177) Golescu-Vartic, 1848 ; Zile revolutionare" Buc.. 1898, pag. 311,
178) M. Nicolau, op. cit. pag. 53.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 1848
199

fret reusit si prin varietatea culorilor; Ioane Butteanu din Fintana

Cornului", duce al Romani lor", din acelas an, se deosebeste ca
prezentare and atentie mai mult fizionomiei.
Afars de aceste uleiuri, el reproduce in creion portretul lui Pe-
tre Dobra, Prefect de Zlatna", in care d5 atentie numai figurii :
Adam Balint" caruia ii adaug5 titlul de Aide de Parmee gi Percep-
fur, Imperator, Hateg". Nu este exclus ca si aceste portrete sa fi
lost lucrate cu intentia realizarii unui album at revolutionarilor, pe
care dorea s5-1 realizeze si Negulici.
In peregrin5rile sale, Iscovescu ajunge la Sem lin, pe Dun 5re, de
unde se p5streaza dou5 portrete: Dimitrie Bolintineanu" (lucrat la 8
Martie 1849) $i Constantin D. Kypra". datat 1849 si care reprezinta
pe until din prietenii s5i.
Fixat pentru un timp in Banat, face cunostint5 en c5peteniile
oastei sarbesti, a caror portrete le si execura. Sunt in total in num5r
de 12, deli nu toate ii poarta semnatura sunt lucrate cu repezea15,
personagiile sunt asezate pe scaun. sau in picioare, mai mult
busturi. In ce priveste redarea for nu imp5rt5sim entuziasmul biogra-
fului sau 180).
Din acest grup sunt reprezentati: Generalul Kniianici" (proba-
bil), comandantul fortelor sarbesti din Voivodina; Millivoj Petrovici,
adjutantul Generalului; Malorul cavaler Radovan Petrovia" cu li-
niile caracteristice mai precizate; Tale Ivanovici-Ariciu" sau tinerii
Jlico Codrinet", Porucic Peter Raici", Locotenent Arsenie Stet a-
novici", Radaev Popovici"; si figurile mai severe ale: ,'Maiorului
Stanoilo Petrovici", Gruita Miscovici" si Milos Kalievici ".
0 opera mai remarcabila este portretul 'ill Pavel Stainatovici"
unul din conduc5torii spiritual' ai revolutiei sarbesti; este cxecutat in
ulei si complet terminat.
Frumusetea locurilor vizitate ii inspir5 o serie de sehite, dupa obi-
ceiul lui Inc 5 de pe vremea studiilor: Cetatea Devil", la noalele ea-
reia str5jueste o cruce; Sighisoara" care isi oglindeste turnurile in
apa Tarnavei; Sf. Gheorghe" in care stilizeaz5 natura; sau locali-
tatile de la granit5 Predealul" si Turnu Rosu"; mai interesant pre
zint5 Sibiu' (Hermanstadt), toate acet,tea in :reion. In Atmosfera de
primavara incearc5 un peisaj nu Area reusit.
Dup5 terminarea acestor opere, pe care le is eti dAnsul pleac5
la Paris, uncle se eseau o mare parte din exilati, care se salvasera
din surghiunul turcesc si tot' cei care ca $i el trecuser5 un timp
prin Transilvania. Aici el iii complecteay.a cunostintele intrand in
atelierul lui M. M. Droling, unde se g5sea la 22 Mai 1849 181) Si t-
poi in atelierul academianului Eduard Francois Picot. Activitatea sa
artistica in aceast5 epoca, const5 in primal rand, din copii dup5 di-
ferite opere celebre, de o valoare inegal5 ca executie.
179) Ioan C. Men Portretele lui Avram lancu" Sibiu 1921, pp. 6 - 7.
180) M. N. Nicolau, op. cit. pag. 63,
200 PROF. P. CONSTANTINESCO-/AV

0 copie dup5 plafonul bisericii ValdeGrace" executat de Pierre

Mignard, o acuarela alb-roza stangaci colorata 182) totusi de oarecare
valoare artistic se g5seste azi la Academia Romans. Aceasta
copie a mai fcst insotit5 de altele care nu ne-au parvenit. Lipsite de
originalitate sunt o serie de copii diip5 Tiziano: Depunerea in morel
mant", Crist cu crucea", Nimfa si satiri", Sfaonta familie" ; dup5
Rubens : ,Incoronarea Mariei dt Medicis" ; Tr'umful Junonei" ;
O familie", Madona si Sf. Ambrosie" si Saturn" ; dupa Greuze
ropiaz5 Creche-caseee"; dup5 Poussin un fragrip-2nt din Clunia".
Mai execut5 7 desenuri pe hartie cu creion rosu", pe care le do-
neaza Pinacotecei Statului, unde se g5seau pan5 in 1878183). in a-
ceias maps se (mai g5sesc si alte copii, fAra indicarea autorului. A-
cum adun5 si figurile capilor revolutiei romane din Transilvania, re-
producandu-i pe o plansa litografata la Tourquenin", f5ceau parte
din colectia, pe care o preg5tise, dup5 cat se pare 184) ImpreunA cu
Negulici pe cand se g/5sea la Brasov pentru alc5tuirea until
album.
Cercetand muzeele si bibliotecile, g5seste in colectia de ,,tampe. a
..Bibliotecii Nationale" dela Paris, un numar important de gravuri
ale domnilor romani, pe care el le copiaza. Din punct de vedere artis-
tic, nu prezinta o valoare deosebiM ne intereseas5 mai mult din
punct de vedere al preocup5rilor sale. Una reprezint5 pe Gheorghe
Stefan" pe care N. Balcescu o considera foarte expresiv5", in con-
trast cu gravura lui Constantin Serban" conceput5 f5r5 nici o ex-
preshine"183). Apoi Constantin ,Mavrocordat" si Bustul lui Mi-
hai Viteazul", in aceiasi manier5; chipul lui Matei Basarab" este
redat cu a jutorul estompei, incercarea nereusit5. Curios ca printre
aceste copii el red5 pe Marcograf d'Hongrie, fils d'Andree III, roi
d'Hongrie", un strain sub acelas chip al domnitorilor rorpani.
Afars de acestea dintre care cirici se pastreaz5 in colectia A-
iademiei N. Balcescu mai arninteste si de altele, care reprezentau
pe Vasile Lupu, Grigorascu Ghica, Gheorghe Ghica, Constantin
Firancoveanu, etc. $i care desigur au fost copiate de artist si se vor
fi g5sit printre eele 328 lucr5ri din Mapa Iscovescu", aflate la Bi-
blioteca Central5 !Ana In 1902, cand biblioteca a fost Inglobata Aca-
demiei Romane. In general copiile sunt slabe 188).
Aceasta activitate artistica a lui Iscovescu la Paris i-a Inlesnit
si posibilit5tile materiale de trai. 0 informatie a timpului ne arata ca
181) Daca dam crezare informatiei din L. Dracopol-Ispir Claslcismul In
pictura romaneasca", Buc. 1939, pag. 45.
182) M. Nicolau, op. cit. pag. 67.
183) P. Ionescu, op. cit. pag. 40, 41.
184) Faptul este numai o presupunere, iar nu eeva h,t;Irtt, cum afirmii dl.
Oprescu (Grafica" pag. 90).
185) N. Balcescu Intr'un studiu publicat In Magazinul istoric pentru Da-
cia", vol. IV, reprodus de M. Nicolau (op. cit. pag. 71, nota I) care presupune ca
Iscovescu a fost rugat de Balcescu s copieze operele eminti'e.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 184L 201

el primea bani si din tars : un tangr Falcoianu trimite din Bucuresti

prin omul de afaceri Effingham Grant, la 19 Februarie 1850, o sums
de 16 galbeni, lui Stefan Golescu, ca s'o transmits lui Iscovescu
Dela Paris, Iscovescu plead' la Constantinopol, urmand gi pe
alti romani, care parasesc capitala Frantei. Aici I i petrece ultimii
ari ai vietii sale. Lucreaza, ataf a timp cat boala ii permite, bucuran-
du-se de o situatie material5 bung si probabil si de atentia autorit5-
tilor superioare turcesti 187).
Vizita lui Theodor Amah la Constantinopol, venit pentru a pre-
zenta Sultanului tabloul la Bataille d'Oltenitza", in ziva de 27 Iu-
lie 1854, 1-a bucurat foarte mutt, deoarece tan5rul pictor ii era bun
prieten.
Prietenia dintre cei doi pictori se va fi inchegat poate inc5 la
Craiova, unde Aman figura printre tined' membrii ai Clubului re-
volutionar", der si mai sigur la Paris, unde .Aman vine imediat dup5
1848; in 1853 expune un tablou la Salon. Lui Iscovescu, Aman ii in-
ching unul din frumoasele sale tablouri Ultima noapte a lui Mi-
hal Viteazul", inspirat5 din versurile lui Bolintineanu gi reprodus5 la
Paris de cunoscutul litograf Mouilleron. Din acelasi spirit de prietenie
Aman a p5strat o parte din lucr5rile lui Iscovescu, depunandu-le mai
tarziu la Biblioteca Statului.
La Constantinopol a lucrat se pare mai putin, probabil din cauza
bclii. Din cele p5strate amintim o schita semnata Kemarly 18'53",
care reprezint5 o moschee Imre arbori abea schitati; Turcoaice stand
pe covor" una din foarte putinele reprezent5ri de femei; tin Auto-
portret" reprezint5 una din cele mai brine opere ale sale; ultima lu-
crare Este Caserne de David Pacha" care poarta data de 27 Mai
1854.
Barbu Iscovescu moare la 24 Octombrie 1854 si este tngropat de
prietenii sai intristati, dintre care Glieorgne Magheru si Al. Christofi
ii tidied mai tarziu un monument la. Pera, cu banii ramas1 de la dan-
sul In numar de 500 galbeni 188). Pe soclul monumentului splen-
did" dupa unii contemporani se inscrie epitaful lui Dimitrie Bo-
lintineanu, preferat celui trimes de Eliade;
Abia se nasce o floare in arburul de vials, Nefericitei tad
$i moartea cea fatal5 o scutura, o 'nghiat5.
Sub ale sale crude si amare sarutari;
Asa pieri departe de patria-j iubit5 Pictorul exilat
Cu anii sai cei tineri, cu fruntea inflorit5,
De vise gratioase, ce'n lacrimi s'au schimbat.

186) Cum just apreciaza gi dl. Oprescu (Grafica", p. ?q, n)ta I)

187) E putin probabila versiunea data de N. Draghie2scu (loc. cit ) a Isco-
vescu ar ff ajuns pictorul Sultanului.
 PROP. P. CONSTANTINESCU-IAt
202

De fapt acest epitaf se referea si is prietenul s5u Negulici, In-

mormantat in aceiasi groapa, precum am v5zut. Acest monument,
despre care un nepot al lui Iscovescu 199), c515tor la Constantinopol
grin anul 1865, are cuvinte de admiratie, a disp5rut azi.
Iscovescu se apropie de ceilalti doi colegi in arts si tovarasi de
lupt5: acelas caracter entuziast, dar de o activitate mai putin enciclo-
pedic5 decAt a lui Negulici, de pilda.
Ca artist, el este un desenator incercat, un pictor pasionat, cu
Coate defectele timpului. Incearca diverse subiecte, este portretist
ca si ceialti contemporani dar mai mult ca ei lucreaza si peisagii.
Se pot deeosebi dou5 epoci distincte, in opera sa cum am mai pre-
cizat. In cele mai reunite lucrari, acel executate dup5 1847, st5pa-
neste ciesenul genul preferat, care nu este egal, indiferent, ci
se opreste in accentu5ri si'n deosebi d5 atentie fizionomiei.
Desi din lucr5rile lui Iscovescu se p5streaza relativ mai mult de
cat la ceilalti doi, totusi foarte multe s'au pierdut pan5 azi din cele
cunoscute de contemporanii s5i si p5strate pans aproape in zilele noa-
stre. Lista de stampe, atlase, etc." din Decembrie 1902, a Bibliotecil
Centrale din Bucuresti, pomenea in maps Iscovescu" 328 lucrari ale
acestula, din care n'au ajuns la Academie cleat 36.1"). Copiile dela
Pinacota nu mai sunt la locul lor. In Catalogul" lui P. Ionescu din
1878 sunt trecute 25 din copiife dela Paris; ele reapar la editia II-a
din 1988, dar nu mai sunt trecute in 'catalogul din 1915; in 1931
sunt repartizate de Ministerul 'Cultelor si Artelor la diferite scoli SI
institutii din tars o Mare parte din ele 191). Un tablou cronologic
al operilor existente ale lui Iscovescu d5 dl. Nicolau in monografia
amintit5, in total 69.
Artistui s'a bucurat de bun renume pe vremea sa, fiind apol
pomenit din ce in ce mai putin; despre omul politic aproape nimic
de aceia ne-am incercat a-i complecta monografia, in spirit critic.
si f5r5 exager5rile ultimului s5u biograf.192).
Printre cei dinttii, Const. St5ncescu are cuvinte m5gulitoare despre
Iscovescu, care avea perseverent5, calitate mare pentru o arts lungs
de inv5tat, ca pictura"... si pentru care a p5r5sit" patria si familia,
mergand s5 caute, printre cei dintai, in Italia, Franta s,i Germania
isvoarele limpezi ale artei, la obArsia lor.193).
Primul serios biograf al sau a fost M. Sehwartfeld, care a folosit
uncle isvoare ale timpului si amintiri dela contemporanil pictorula
188) Al. Christofi, op. cit. pp. 27, 28.
189) Adolphe Orval, care ne da Inca odat5 data sigur5 a morth unchiulu
s5u 24 Octombrie 1854, iar nu 24 Noembrie, cum afir:na Drlighicescu, care
mai are si alte erori.
190) M. Nicolau, op. cit. pag. 82.
191) M. Nicolau, op. cit. pag. 83-85.
192) Dl. Nicolau face mai mult literatur5, deli se fereste de biografii ro-
mantate" (Prefata").
193) In Miscarea artelor plastice" pp. 59, 61.
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA DELA 180 203

care mai &Mau si dela descendentii acestuia. Unul din ei, Richard
Orval, care-si face studiile la Paris inaintea primului razboi mondial,
moare pentru Franta In 1914, dup5 ce fusesP angajat de guvernul din
Chili ca arhitect emerit. 0. Lugosianu in 1910 si N. Dragnicescu In
1931 publics articole elogioase ; dl. Oprescu sP ocupa, foarte pe scurt,
de artist in cele doua monografii citate194). 0 notita publics The
Jewish Encyclopedie", editata la New-York si Londra, amintind ca
este unul din primii pictori care raspandesc in Romania artele plas-
tice. 1").

V.

In incheierea acestui studiu, in care am urmarit o metoda critics,

vrem sa subliniem si lipsurile care s'au evidentiat. In general, saracia
isvoarelor pentru datele biografice propriu zise desi nu ne des-
parte de viata celor trei pictori revolutionari decat un veac trebue
complinita prin cercetari mai amanuntite in colectiile de documente
si izvoare inedite, destul de bogate pentru epoca asa de interesanta,
din veacul trecut. Apoi urmeaza o cercetare mai dialectic privity a
documentelor publicate si o analiza critics a autorilor care s'au ocu-
pat de acelas subiect.
Din descrierea, pe cat mai complecta a vietei si operii lui Ne-
gulici, Rosental si Iscovescu, am cautats5 desprindem toate amanun-
tele cunoscute unele de mica valoare fats de interesul' unei biografii
unitare si sa le folosim, tocmai din lipsa celor mai pregnante.
Ne-a interesat viata for de toate zilele, omul si Infatisarea spirituals,
activitatea politica in deosebi si apoi lucrul for artistic, despre care
datele au fost mai darnice.
Cei trei pictori, p5rtasi ai Revolutiei dela 1848, s'au sbatut ca oa-
meni, cu toate lipsurile st calitatile inerente; dar s'au ridicat deasupra
contemporanilor prin devotamentul netarmurit fats de o cauza fru-
moasa c5reia s'au jertf it, in aceiasi trista incheere a vietii lor. Jertfa
nu le-a fost zadarnic5, caci idealurile for s'au desavarsit azi.
In arta, toti trei au fost de asemeni novatori, caci, deli apartin
curentelor clasico-romantice din prima jumatate a veacului XIX, au
deschis drumuri not In pictura romaneasca, fara a pierde legatura
cu reality file locale. Ei pot servi o pilda celor de azi si din acest
punct de vedere, cad asa cum idealul for politic se inspira din ne-
voile reale al poporului, arta for incerca orizonturi not $i sanatoase,
ceia ce ar corespunde realismului artistic al vremurilor noastre.

194) Pictura" pp. 77, 78 ; Grafica" pp. 6, 26-32, "7, 92.

195) Vol. VI, pag. 645.
204 PROF. P. CONSTANTINESCU-IA*1
B1BLIOGRAFIE
1. Aricescu D. C.: Corespondelta
screta si acte inedite ale capilor
revolutitmei romane de la 1848"
vol. III, Bucuresti 1874.
2. Arieesen D. C.: Istoria Campu-
lungului", vol. I, Bucuresti, 1855-
1856.
3. Bicilfi, C. I.: Portrete le dui A-
vram lancu", Sibiu 1921.
4. Balceseu N.: ,,Opere", torn. I, par..
tea II, Bucuresti, 1940.
5. Bih)eseu Prince : Regne de Bi-
besoo", Bucuresti, 1893.
6. Blazian IL : Contnibutie la istoiria
picturii romane in sec. XIX, In
Vista roman* easca", Bucuresti,
August 1938.
7. Burnescu Marius : Catalogul Mu-
zeulrui Simu ", BucnAresti, 1937.
8. Christen Al.: ,,Biografia d-lfui Al.
Christofi", Craiova, 1896.
9. Colescu-Vartic C.: ,,1848, Zile Re-
volutionane", Bucure$ti, 1898.
10. Dracopol-Ispir Lucia: Album G.
Negulici", Buouresti, 1933.
11. Dracopol_Ispir I/11,as : Pictomul
Negulici", Bucure$ti, 1939.
12. Dracopol-Ispir Lucia: ,,Clasicis-
mul In piictura romaneasca",
Bucuresti. 1039.
14. Eliade_Radulesen Ion: Memoires
Burr l'historire de la regeneration
roumaine" Paris 1851.
15. Eliade-RAdulescu Ion: Scrilsori
din exil", editate de N. B. Locus-
teanu, Bucuresti, 1891.
16. Eliade-Riduleseu Ion: Echilibru
lrrtre antiteze", Bucurresti, 1916.
17. Georgeseu Gh. I., Mach' V., Rol-
ler M. $i Tudor DumitrA redac-
tor respon sabil Mihail Roller:
..(Istoria Romaniei", Bucuresti,
1947.
18. Ghica I.: ..Amintini din pribegia
din 1848". Bucurest 1898.
19. Ioneseu P.: ,.Catalog de tablourl,
srbatui si acruarele expuse in pina-
cot.ca (3;11 Buturesti", ed. I, Bucu-
resti 1878.
20. lorga N.: Inscriptii din biseri-
cele Rernaniei", vol. II, Bucu-
resti, 1908.
21. lorruleseu R. N.: Din Istoria
picturii In Tara romaneasc5" in
L4terartura si arta romana",Buou-
Testi 1900-1901.
22. Kaufmann Joseph : Evrei hipta-
tori in revolurtia Rarnanilor din
anul 1848", Piatra Neamt, 1900.
23 . Lazareanu Barlbu: Marturii des-
pre Daniil Rosental" in Adeva-
rul literar si artistic" 8, 15 $1 22
Iulie 1923.
24. Locusteumu B. N.: ,,Despre exit",
vol. II, C.raiOva 1900.
25 . Lugosanu 0.: ,,Pictorrul Barbu
Iscovescu" in Caminul nostru",
Bucure$ti, 12 Noembnie 1910.
26 . Marx Karl: ,,La lrutte des classes
en France" (1848-1850), Parris,
1900.
27 . Michelet Jules: Principautes da-
nubielnines, Madame Rosetti", Pa-
ris 1853.
28. Neguliri D. I.: Vocabularu ro-
menu", Brucuresti, 1848.
29. Nicolau Marin: Pictorul Barbu
Iscovescu", Buouresti 1940.
30. Oprzseu Gh.: L'art rromain de
1800 a nos lours", Malmo, 1935.
31. preset", Gh.: Catalogul Muzeu-
Irui. Toma Stelian", Bulcuresti 1939.
32. Oprescu Gh.: Grafica roma-
neasca in sec. XIX", vol. I, Bucu-
resti, 1942.
33. Oprescu Gh.: Pictura romarneas-
ea In sec. XIX", ed. DI, Buico."-
resti, 1943.
34. Poporvici D.: Santa Cetarte",
Bucuresti, 1935.
35. Rosetti A. C.: Note intime,
1848-1849, scrise zilnic", publi-
cate de Vintila C. A. Rosetti,
Bucuresti, 1902.
36. Rosetti) V. Const.: Un pictor
lupt&tor In revolurtia dela 1848" aln
Adevarul literar si artistic, 4
Martie, 1923.
37. Rosetti D.: Dictionarul Contem-
poranflor din Romania", 13rucu_
recta, 1898.
38. Rouso N.: Suite ou supplement
a l'Histaire politique et sociale
des Principarutes danubiennes de
M. Elias Regnault", Bruxelles,
1855.
39. Siteanu C.: Rosettl pictorul
Rosental" in Adam" 1 Mai 1935.
40. Schwartzfeld M.: Jehuda Barbel
Iscovescu", In A.nuarul pent:1Pu
Bucuresti. 1884.
41. StalrIceseu C.: Artele plastice in
Romania", Buouresti, 1896.
42. Stanceseu C.: loan Neg'ulicl'" In
 TREI PICTORI ROMANI IN REVOLUTIA .1.,ELA 184. 205

Literatura si arta romana", voa. V, Bucuresti, 1904; vol. VI, Buou-

III, Bucuresti, 1898-1899. rest, 1910.
43. Teodorescu Barbu: Constantin 50. Cuoierul de ambe sexe", Bum-
Lecca", Bucuresti, 1940. resti, nr. 15, 1840.
51. Israelithul roman" 17 Iunie 1857.
46. Zossima G.: Biografil politice -52. Lui C. A. Rosetti", album co-
ale oamenilor miscarii vationale m.morativ, DeMorzalia", Bucu-
din Muntenia la 1848", Bucuresti, resti 1916.
1884. 53. Mama si copilul", Bucuresti, 20
47. Anuarul pentnu Israel*" 1880_ Noembrie 1865.
1881, Buouresti. 54. Monitonul Roman" din 9 August
49. Anul 1848 iins Principatele ro- 1848, Intr. 9.
mane", vo1. I, II, III, Blicuresti, 55. Romarml" No. 22 din 1860; 23
1902; vol. IV, Bucuresti, 1903; vol. Iulie 1867 si 8 Aprilie 1887.
 DOCUMENTS
ConstantInopo1 5 Aprl Ile 1849
lubite Alecu.
prin scrisoarea din 17 Martie Imi ceri opinia mea asupra unor
din compatriotli nostril si anume: Despre Voinescu crez ca are is
inima un bonfonde, ca este primitor de simtimirite generoase, dar pe
Tanga un natural passionat un deffect mare it strica: acesta este CA
e invidios si foarte mult. D'aci ese toate gresalile lui. Theulescu
Intr'adevar e un ciocoiu asa 1-am cunoscut si eu.
Aceea ce Imi spui despre fratemeu mia sdrobit inima. II sciu slab
de caracter s1 prin urmare in stare sa pice in marl greseli. Nadajdu-
iam ca dupa scrisorile ce am scris atat lui cat si tie si prin povetile
tale '11 voi putea opri. Vaz cu durere ca toate au fost in zadar. Poate
$i tu ai gresit, nu to -ai luat bine pe Tanga dansul, astfel Incat sa-1
povatuesci far5 a atinge amorul propriu. Am avut o temere despre
cele ce mi-ai scris mai daunazi ca n'am aflat de acas5 ca cere bani.
Sarmana mumamea bolnava si strImtorata de unde sa-i mai trimita
si lui. Nuti poci Inchipui cat aceste toate ma face nenorocit. Imi vine
de plang ca un copil. Inchipuesci ca mumamea n'a putut Inca gasi
bani ca sa pule la loc banii ce mi-a loat celalalt frate cum si Peretz
din suma depusa la mine. Din aci alaturata scrisoare a sorimi to vei
indestola. Eu sez de 6 saptarnani acilea fara para, am trait tot Im-
prumutandu-ma gi cu cea mai mare iconomie.
Biata mumamea, singura dragoste si adorafie a mea e asa ne-
norocita. Totdeauna am sacrificato datoriilor mele catre Teara. De
10 ani de cand o tot fac sa sufere pe dansa care nu poate gasi man-
gaiere in convicfii puternice ca ale noastre. Imaginea mumami ba-
trana, bolnava, nenorocita, ea care e asa de buna, care a jertfit atata
pentru not si care acum suffere atata, e neincetat Inaintea ochilor
mei. Pune aceasta sfanta imagine inaintea fratemeu si zii sa nu ne-
cinsteasca batranetea si veafa ei cea virtuoasa. Zii ma rog ca nu e
nici o greseala care nu se poate indrepta $i erta printr'o purtare in-
teleapta. Silestete a-I corija fara a-1 despera. Astept tot dela tine Intru
acesta si nu sper deck in tine. Sa caute mijloace sa mearga undeva
unde se poate trai mai eftin $i s5-si poata castiga painea. De va pu-
tea vie la Constantinopol, de n'are sa mearga In alt5 parte. Te rog
iubite Alecu mantueste-1 $i iii voi fi foarte recunoscator. De ai sti
cat sufer din aceasta pricing ti-ar fi mils de mine. Eu n'am curaj sa-i
mai scriu, dar tu ii vei vorbi $i de vrei ii vei arata si aceasta ce
iii scriu.
Nu putui face nimic pentru tine pan'acum. D'acasa bani n'am
loat Inca. S ma Imprumut n'am gasit. A dat Ghica o hartie la Ali
Papa ministru din afara cerand sa ne inlesneasca ceva bani $i pan'a-
cum n'am primit raspuns. Eu 2m rugat pe Ghica si 11 insarcinez ca
 DOCUMENTE 207

sa ingrijeasca de tine si sa te inlesneasca. Noi am umblat nebuni sa

gasim bani in zilele acestea pentru ducerea mea $i a altora in Tran-
silvania, si d'abia am gasit cu ce se mergem pan'acolo. Gandesc ca.
Ghica Iti va fi scris pe larg misiea noastra si importanta ei.
Pentru ce nu mi-ai scris acum cloud saptamani ca proiectul de
jurnal a cazut in apa, cad asi fi dat altfel de raspuns locotenentilor.
Am fost cu drept sup5rat pe dansii cad mia scrisera intr'un ton foarte
obrasnic. Eu scrisemi mumamii sa-ti trimit5 de acolo bani tie. Acum
i-am scris ca sa-i tie pe loc de nu-i va fi trimis. Pan'a nu pleca
d'aci ii voi scrie sa -i trimita lui Ghica, care s'a Imprumutat acum lei
200, pentru a Inlesni mergerea noastra in Transilvania. Crez ca cu
tot dreptul am putea intrebuinta acesti bani pentru misia ce facem
in Transilvania. Pan'acum Inca n'am hotArit cum sa face.
Mi-ai trimes o scrisoare dela I. Bratianu, iata iti trimit raspunsul
ce i-am f5cut. 0 las despecetluit5 caci voi s'o citesci tu mai intai apoi
s'o pecetluesci si io dai. Nu m'am mirat c5 mi-a scris Br5tianul, caci
ma asteptam ca ei care s'a stricat cu voi cu toti s5 caute a se lua
bine pe lang5 mine si Ghica. Roseti a scris lui Ghica. Doresc ca tu
sa citesci scrisoarea numai .ffindca fara indoiala o sa se auza ca mi-a
scris si i-am scris. Aceea ce va da bung ocazie lui Eliad si compagnie
s teasa calomnii asupr5mi. Inchipueste-ti CA fiind ca. in Transilvania
le-am reprosat de vr'o cateva on de ce calomniaz5 oameni ce nu
sunt de fata si ca eu nu voi sa fac astfel, au scos afara ca eu care
m'am luptat atata Impotriva lui Bratianu si Rosset, sunt pe ascuns
de partida lor. Opinia mea asupra a,mbelor dice si confiinta ce pod
avea in ele, ti-am aratat-o; aceea o voi p5stra pang cAnd faptele for
viitoare Imi va dovedi ca Im'am inselat. Eu cea mai principals n5dejde
mio pun in tine, si Ghica, si cred c5 am o mare mulfamire sa stiu
ca situ ai aceleasi dorinti ca si mine. Iubesce-ma Alecule, fii pentru
mine un bun frate, sunt atat de nenorocit, atat de izolat in affectiile
mele, incat am o mare trebuinta de sprijinul unui prieten. Eu te iu-
besc pe tine $i te stimu cu deosebire.
Cine scie Alecule and ti-oi mai putea scrie, cand te-oi mai ve-
dea. Asi fi fost fericit si .cu mult mai mult energic daca erai cu mine.
Bine zici tu ca a fost o mare fatalitate desp5rtirea noastra. Dar
Allah Kerim 11

-al tau frate,

N. Bilcescu
20g STUDI/

I
4

;2-4,-44 7o

r.
44",41... evil , ,./ 0- I

(.
1 , elk....1.1,4..,-.4.era.4 . , --.:..-...--- . -._
-.......v...ar-jr 4/ (xi ,
..07..

4, GA ...a./L0,.... -.4 ',,-). es -91,2,--4',1-1 477, 4 -..- . ,e-1...c., -.K7;9-....

(....(1.-. ' 4 4-`

'1/ ,,A/7
'-'44-1-1/4- -;:fiz_ p/e2/ N, "(,-....0..--1 ....4-4.4e, e./7-.4.'..,..1., ,
..1

44-H C '`' 'IT'c-1 j- -A' ''- ' '6 (7''' e ..

____ ,

(I/ /0 --"1----e-0--- 1.11.1..00--..:

)-- '
_-__,. 0 D, ;2
<__ / ...07 -----,:'- 7-0,-44-_-/
.

6491G/ist-i1.41_41,6,_

.e, 1-4,44 e-e'e- ..e.,,r, i. tlep; mow,

Alt i/ .44 4 .

/
44
.7C4V-C%-,
611 e..t, .7E14,14 cr501 .41
./ ---A "`
i .. /- '.4
. .
-r..424- .62-1.0..4,7- / -7, -.' fry, ---.7, , ...r-e ../,..i 7 * i -,'

e---Ak-AAt-e-Z7;2: .4
EtZ"Isz- !CR: 74-) e .-

4,44. 17e-t-f ,eAj e/i9.4714.--t 4

 DOCUMENTE 209

. .../

"
.

al,: 77.,Lx., ,,Z,,:o. .,..../ .

*I"

es)

If/
/ /3-etn.x.
+-1

14
210

Constantinopol 1511 Aprilie 1849

Iubite Golescu,
Am primit scrisoarea ta din 25 Martie trimisa prin N. Golescu.
Nuti respundu la Cate imi scrii caci tiam mai respuns la toate in
scrisorile trecute.
Ma mir cum n'ai primit scrisorile mele caci eu n'am 15sat sa
treaca nici un vapor fgra ati scri.
Tu ai facut mare gresala cad teal apucat a!loa locotenenta supt
protectia ta (dupe cum imi zicu) si ai fostu pricing indirecta a tot reu-
lui si ce e mai multu al ridiculului ce ei varsa asupra frumoasei noas-
tre cauze. Din scrisorile ce tiam scris te vei fi asigurat cum gandescu
eu asupra oamenilor revolutiei si cum am lucrat. Asi dori ca Intru
acesta sa te urtesci si tu. Ghica a fost cu dreptu forte ranit de orecare
espresii a celei din urma a tale scrisori. Il faci solidar pe dansul de lu-
crarile lui Rosset $i Bratenii, Fara sa ai un temeiu pentru acesta. Cum
tu sa dal credinta la barfelele lui Eliad.
Nuti potu scri mai multu, caci maine plec pentru Transilvania.
Asi fi dorit ca sa te v5du si pe tine acolo. Eu am rugat pe Ghica
ca sa caute ati inlesni bani indat5 ce va putea.
Aicea facusem o hartie la All pasa cerand bani 51 Inca nu mia
dat raspunsul. Am pus acum pe cei sositi din Transilvania in numar
de 25 ca sa faca o hartie, cerand mijloce de traiu $i de se va isbuti
ceva, speru ca ti' se va face si tie parte. Ca sa pociu pleca, eu
am fostu silit a Imprumuta pe creditul lui Ghica. Banii ce astept a
primi din tears am scris ai trimite aci lui Ghica care ii va tine pan5
and s'o regula starea emigratiei.
Plec maine' d'aci cu I. BalAceanu sf cu Maghierul cel tanar. Adio
iubite Golescu. Scriem la Belgrad prin consulatul francezu sau prin
Lenoir agentul lui Lizart... Ma numescu Felix Godlieb. Poci trimite
scrisorea gi la Gauthier, care se va intorce acolo peste pucin. D'acolo
mi se vor trimite scrisorile on unde voi fi. Eu sunt acreditat si am
a ma intelege gi cu Sarbii $i cu Maghiarii.
D5 hartiile al5turate lul Ubicini. Vezi ce note i-am dat si le
completeaza.
Adio Golescule iubete ma.
N. Balcescu
2t2 BTU') It
.4er
___,- oce:A..,T
MA' .
,,, 3 7v3,-,--
Vet-AA^

z-1"--' 4 -1-11-
4/5,7
...../
1
-,4-...

4?
-izc
4. .
-,.

rs A.---'4 ex,-.:9-+

---'
----/' ,,Cfr 0`
1
b et--6As
i -f/ '-'1 #A- ,k_..)--/ A-11*--11'.
. ,
V---"1-)!- / ,e
/7-4-47,2-7;
6,4

k;
' 4,44 '
,10/14,,661 dat,

1/1.44, tf (>4,, 0.4/. At", 7:4;:t-it

4AI( ahif di44.1-4
t".:$

V-'44t 4 j,/ /44444,1 A2 4'

/ _,
.-e2-/ 4-0-44-4."-
7-
1...1

/.:A,..,;
.
,,
t
i r ... ....k.- -3,---4.44 6.`

()IP"
tk?t'NS..:..
12..
...,.z., .........._,..
.. I

iiL.:".
--....--- --,-- ' ,

, ,l, A t.
11Z4
,
,
e:ft"
,t
4,..(.,:. / -- f.,e41., 714. ic a 4sc
-

74.41.4.....,9,
,
4.'
Lk 4
/4,_c-e-ti4 f:1" 7;..) ;.,..Z.: .y....-....,,..4.
6
.1,:44t.rN
.../ --'
,,,...2t, , .,-,e, - Ct, .01
t--"'

,
-
24-11fr $ , 4,4.44 el --r,s.,r,:ji,A-54...--.1/
.t..4,,.. / .,44, A' 61, l''

Afe fr 4.-4,74--
 DOCUMENTE 213

Panciova 12/1 Mai 1849

Iubite Alecu. Dupa 26 zile de ealatorie si dupe mai multe incer-

earl d'a putea resbi a trece la Unguri prin Banat in sfarsit am is-
butit a veni la Panciova, unde se afla de trei zile generalul ungur
Perezal care m'a primit tare bine. Socotescu ca maine se plec spre
Temesvar ca sd int5lnesc pe generalul Bern ce asedie alte cetate...
...Nuti vorbescu nimicu de miscarea Romani lor din Ardeal. Ea
mai n'a avut nimicu national. Incai Sarbii se lupta supt stindardele
lor, dar Romanii nici atata n'a avut. Prefectii sau generalii Roma-
nilor dupe cum au auzit,dup5 ce au jefuit cat an g5sit, cand au 'vezut
c5 vine Bern s'a tras ca s5'si scape banii. Membrii Comitetului Ro-
man a facut marl greseli, dupe cum Liam aratat de ast5 iarna. Ce
este de f5cut acum? Trebue a da viat5 laud Muvement Roman, dan-
dui o directie mai bung mai innalfa. Acum dupe cum am inteles Bern
a impacat pe Romani flatandui molt, el are agent si in Ceara Roma-
nesc5. Bolliac redigeazA la Hermanstad un jurnal roman numit
espatriatul. Am auzit c5 Bern a pus pe sigilul sau Hungaria, Poloniea
i Romania units. Numai este Indoiala ca guvernele din Europa corn-
plotez5 impotriva dorintei popoarelor, si c5 armata ungar5, acum este
armed care se lupta singura pentru libertate. Mi se rupe inima ve-
zind ce frumos5 rol5 joc5 acum Ung-urii, ...rol5 care vrern si n5d5j-
duiam s'o juc5m noi Romanii. Incai m5car de am ave si noi 6 repre.-
zentaVe, de ar falfai m5car un singur stindard roman pe aceste cam-
puri de b5ae, unde se hot5fasce soarta libert5tii. Dar si de acesta des-
perezu. Daca emigrantii nostri n'ar fi alergat pe la Paris si Constanti-
nopol unde se f5cur5 clef.
Eu voi c5uta pe lang5 Bern si guvernul Maghiar c5tre care sunt
bine recomandat dela Constantinopol se fac orice voi putea atat in
favor& Romanilor d'aci cat si in favorul lerilor nostre.
Voi cguta s5 dau viat propunerilor nostre de anul trecut. Austria
au tridat si pe Slavi si pe Romani, nearmandui si expuindui nearmati
c5tre Unguri. Din nou acestia les ont concquis. Si sorta for atarna
dela generositatea si politica Tor. Toth speranta nostr5 este in Poloni
cu care suntem bine. F5r5 indoial5 Polonia se va ridica, dupe cum a
si Licut Galitia, apoi pricepi ca acum e vremea si pentru noi s5 nu
stare cu mainile in san. Am scris lui Ghica, cu care to rog s5 cauti a
fi bine c5 "11 crezu mai sdrav5n si mai sincer patriot decat toti ceilalti,
ca siti trimit5 una din cifrele ce am cu dansul ca s5ti pociu scri orice.
Asi fi dorit insa s5 vii pe unde sunt eu. Dest... (textul scrisorii e rupt
aici M. R.) lost despktiti pentru norocirea... si paguba a T5rii, Agentii
214 STUDIt

Unguri si Poloni ce a mers prin Teara nostra ma asigura ca e gata

a se ridica.
...Nu scriu ce s'a ales acolo cu propunerea ce yam trimes d'a or-
ganiza Emigratia. Mam silit ca in aceste momente critice se impacu
atat partidele dintre noi cat si pe noi cu moldovenii si pentru aceia
am propus candidatura lui Negri. Nu ma Indoescu ca multi au chartit
grozav impotriva mea, dm.' nu caut opiniea omenilor, ci fac aceia ce
consciinta mea imi zice ca e bine.
Salutare si -fratie
N. Balcescu
 NOTE SI RECENZ1I
PROF. Dr. S. V. TATISCEV $: Ing.
J. A. SEBALIN : Cazane pentru
autovehicule usoare de transport,
actionate cu aburi". Editura Mae-
ghiz.
Inca dela inceputurile ei, tehriica s'a
straduit sa transforme nemijlocit in lu-
cru mecanic, energia interni a combus-
tibitelor de cari dispunea.
Dificultatile de cari s'a lovit, depaseau
insa posibilitatije 'ei de atunci, astfel ca
a lost nevoita sa recurga la un artifi-
ciu, introducand in circuit un mediu in-
termediar, apa, care primita de la corn-
bustibil, pentru ca revenind la starea fi-
s'o transmits mai departe
zic5 initials,
sub forma de lucru mecanic.
Astfel au luat nastere instalatiile cu
aburi $i data cu ele procesele ciclice
termo&namice.
GraVe for industria a putut lua un a-
vant urias si aburul a patruns in uzine,
pe locomotive, pe vapoare.
Incercari de a construi automobile u-
snare cu aburi n'au lipsit, insa au dat
gre$ toate, din cauza marei greutni
rhoarte pe care o reprezenta pe atunci
o instalatie cu aburi.
Abia tarziu, catre sf arsitul secolului
trecut, motorul de benzins, ajuns la un
grad fnaintat de perfectiune a permis
desvoltarea unei industrii automobile $l
realizarea unui vis de veacuri at omeni-
rii : avionuk.
Nu trebue sa mire acest succes al
motorului de benzins, pentruc5 pe de o
parte el dispensa de mediul intermediar
si totodatO permitea o succesiune rapi-
cla a ciclurilor, ceea ce avea ca urmare
o considerabila reducere a greutOtii, -a
jungand la cifre $i proportii accep+abile
atat pentru automobile cat si pentru a-
viatie.
De atunci motorul de benzin5 a pro-
gresat enorm, i s'a al5turat mai in' ai
motorul Diesel, si acum recent turbina
cu gaze. Este in afara de orica indo-
iala ea viitorul apartine masinilor cu
combustiune interns.
Tctusi trebue semnalat si aid un fe-
nomen constatat si in alte domenii ale
tehnicei : partizanii aburului nu s'au dat
batuti, ci prin cercetAri si eforturi per-
severente, prin utilizarea pl'na de inge-
niozitate a tuturor rnijloacelor si ideilor
pe cari technica si stiinta le puneau la
dispozitie, au cautat sa ridice nivelul
ma$inii de aburi astfel hick sa f ac5 din
ea un competitor serios al motorului cu
ardere interns.
Si in buns masura se poate spune ca
au reusit. In decursul ultimelor 4 decenii
au lost desvoltate $ pose in circulatie
numeroase autovehicule de transport
manate cu aburi, cari in anumite con-
ditii speciale, au reusit sa Una cu suc-
ces piept motorului de benzins si ade-
sea chiar sa-1 tnlature.
Introducerea automotricelor pe cane
ferate au fost un nou prilej pentru con-
curenta dintre aburi si combustia inter-
ns si se poate spune CA aici ambele rne--
tode s'au gasit egal indreptatite.
Din aceasta competitie au rezultat In
sa progrese considerabile in eonstructia
cazanelor usoare, cu productie specifics
mare si inertie redusa a masinilor
de aburi rapide cu piesiune inalt5, a
comenzilor automate, etc. Toate aceste
progrese a,u fost preluate st in alte do-
menii alte teh "icii, devPnind as'f PI un
bun ferm castigat pentru umanitate.
Cazanele ware au parasit sasiul ve-
hiculului, pentru a deveni transportabile
si a Ii utilizate pe marile san,iere, pe
vase, in uzine. Masinile rapide au p5-
truns in uzine pe picior de egalitate cu
turbinele si motoarele Diesel, mai ales
la mici unit5ti. Ba adesea li se da chiar
preferinta datorit5 siiurantei for de
functionare si posibilitatii de a suporta
sunrainc5re5ri masive f5r5 riccue. Tar
dispozitivele de comand5 automate sunt
scum introduse in Coate industriile, in
eele cbimice mai ales
Creriem deci ca facem opera util5 da-
ca printr'o raoidi recenzfe. aducein la
cunostinta cetitorilor realizOrtior din a-
cest demeniu numai in aparenta limitat,
descrise ru lux de detalii in excelenta
lucrnre a Prof. Dr. Tafiscev si Ing. I
A. Sebarm, intitulaa Cazane pentru au-
218 STUDII,
tovehicule usoare de transport actionate
cu aburi" gl aparuta nu de mult in cu-
noscuta editurd tehnica sovietica Mas-
ghiz".
Azi, and santierele nationale Impan-
zesc Cara si cand peste noapte rAsar
agregate industriale de talia Apacei, cele
cuprinse in aceasta lucrare ar putea fi
de un real fobs tehnicienilor nostri gi
to -ar putea asigura multe idei practice
si productive.
Cei doi autori I i impart lucrarea in
8 capitole de importanta diferita.
In primul capitol ei fac o privtre is-
torica asupra incercarilor de a se des-
volta autovehicule cu aburi in trecut si
asupra reallzarilor din ultirriele trel de-
cenii.
Prima incercare serioasa In acest do-
meniu a f5clit-o inginerul francez Ni-
colae Joseph Cunot cu o asa zisil 1ca-
ruta mecanic5". Aceasta avea o roata
motrice In fata si dou5 roti dinapoi.
Pe pivotul rotii din fata erau fixati
2 cilindri verticall de aburi, alimentatt
dintr'o calcine de aburi sferic5, probahil
de arama, atarnata in fata rotii motrice.
Mai tarziu s'au facut,' mai ales In
Anglia, numeroase incercari sift-1'1:3re.
Toate au cazut Ins in fata locomotivel
Rocket" a lui Stephenson.
Abia in 1829 se mai semnaleaz5 o In-
cercare remarcabila a lui Hancork, care
ye un furgon mare, cu band, montenza
in spate un cazan de aburi vertical, cu
care alimenteaz5 o marina verticals de
aburi, care printr'un sistem bie15-manf-
vela pune In rotatie un arbon auxiliar,
iar acesta prin lanturi actioneaz5 rale
dinapoi. Roti le din fat5, directoare, erau
comandate prin lanturi, cu ajutorul unui
volan. Aceasta executie care confine in
embrinn toate desvoltarile viitoare, nu
s'a putut mentine pentruci ao5rea t^c-
mai in momentele de expansiune infri-
gurat5 a c5ilor ferate.
Catre 1870 gerfalul constructor fran-
cez Serpollet, c5ruia tehnica ii datoreaza
multe, concepe ideia cazanelor de aburi
cu circulatie fortata. Aceasta idee avea
s aduca peste 50 ani renasterea auto-
veliculPlnr cu aburi, lima in ep-,ca ei nu
putea avea succes din cauz5 ca tehno-
10"'I al'ajelor sl mai ales constructia
tevilor nu atinsesera inc5 un nivel sa-
tisf Ocator
Pe de alti parte aparitia in 1888 a
automobilului cu motor de benzins tale
elanul pentru multa vreme in domeniul
autovehiculelor cu aburi. Totusi incer-
cari s'au mai facut, mai ales in Anglia,
unde se poate cita de pilda cazul firmei
Garret, care in 1904 scoate un autoca-
mion cu aburi si care a reusit sa se
mentie 'Inca si azt in acest domeniu.
Abia dupa terminarea primului razboi
mondial, cand tehnologia otelurilor ali-
ate si tehnica tragerii tuburilor a iunse-
sera sa Inregistreze progrese reale, s'a
putut re:ua ideea luninoasa a lui Ser-
polet si ajunge la realizari practice. A-
ceasta se petrecea cam prin 1920-1924
cand au iesit la iveala cazanele de tip
nou I enson, Lamont, Schmidt, etc., cari
toate in fond se bazau pe principiile e-
nuntate cu veac Inainte de marale
constructor francez.
0 imediata urmare a acestor progrese
tehnice a fost reaparitia in massa, de
asta data, a autovehiculelor cu aburi..
Din acest moment locul for in tehnica
si industrie este bine asigurat si timpul
nu face decal sa aduca progrese.
Din ounct de vedere constructiv se
pot distinge dou5 marl categorii de an-
tovehicule cu aburi :
1) vehicule cu agregate de joasa pre-
siune piing la 20 at. ef. utilizate
mai ales pentru transporturi sl ca trac-
toare ;
2) vehicule cu agregate de 'inalta
presiune depasind 20 at. ef., utilizate
mai ales ca' turisme si autobuze.
Prima grupa cuprinde cum am spus
autocamioane grele tractoare grele
pe roti.
Principalii constructori sunt firmele
Pnglezeti Sentinell, Fodden, Garret,
Yorkshine, Atkinson, etc
Cu neinsemnate deosebiri de dispo-
zitie a agregatelori si de constructie a
cazanelor, toate aceste firme executa
vehicule asemanatoare.
De pilda firma Sentinell construeste
autocamioane cu aburi de 6, 8, 10 si 12
tone sarcina. utila. Cazanele de tip ver-
tical, cu tevi Gallowey in cutia de f um,
au un volum de 250-350 litri apa, re-
zerva de combustibil e de 400 kg. car-
bune de pamant, rezerva de apa de
740 litri. Rezerva de ,apa ajunge pen-
tru 100 km., iar cea de carbune pentru
300 km.
Masinile de aburi, cu 4 cii., avand cca.
 1% CENZII
140 mm. 0 desvolta Ia simple actiune
si simple expansie, cca. 85 H. P., Ia
1500 rotatii pe minut. Aburul este eva-
cuat In atmosfera. 0 curiozitate a a-
cestor masini e ca toate au acelas ca-
zan si aceiasi marina de aburi, indife-
rent de tonajul camionului. Rezultatul :
o descrestere a vitezei la cresterea to-
najului.
Marina de 6 tone are in plina sar-
cinA o viteza de 65 km. /ors, iar goals
75 km., cifre f acute frumoase.
Greutatea totals a vehiculului, inclu-
siv sarcina de 6 tone este de 13.660 kg.
ceeace cere fie cauciucuri spectate, fie
sosele foarte bine Intretinute. Pentru
acest motiv camionul de 12 tone este
asetat pe 4 osii.
Celelalte constructii nu dif era simtitor
ca performante si mArime, deli unele
(Fodden) au cazane orizontale, altele
chiar cazane cu tuburi de f Mari (York-
shine).
Ultimele au masini verticale cu dubla
expansie, insa tot- cu evacuare in at-
mosf era.
Toate aceste masini avand cazane cu
volum de ape relativ mare, cer un tirnn
destul de lung pentru pornire : cca. 40
minute.
Insa aid intervine un amanunt inte-
resant, care arata ingeniozitatea celor
cari utilizeaza aceste camioane : cum
fabricile utilizeaza camionul numai ziva,
dar mentin in functiune unele atetiere,
cari au nevoie de Incalzire sau de aburi
si noaptea, se racordeaza la cazanul ca-
mionului un furtun si se alimenteaza
toata noaptea uzine cu aburi.
Dimineata se desprinde furtunul si ca-
mionul e gata de pornire. Timpul pen-
tru pornire este deci nul.
Un alt desavantaj este ca focul tre-
bue mereu intretinut, ceeace recomanda
vehiculele acestea numai pentru curse
lungi.
Un avantaj important at acestor ma-
sini e ca pot utiliza once fel de carbune
(si combustibil lichid). Utilizarea carbu-
nelui ef tin le face utile in regiunile unde
asemenea combustibil e disponibil, ceea-
ce explica destul de apreciabila for in-
troducere in Anglia.
Grupa II-a cuprinde un numar mare
de automobile usoare si de autobuze.
Trebue precizat ca aspectul exterior
al acestora nu difera Must de putin de
219
cel at vehiculelor similare cu motoare
de benzins sau Diesel. Vehiculele aces-
tei grupe se rernarca prin urmatoarele
caracteristici distinctive :
1. Utilizarea de combustibil lichid ;
2. automatizare complete a functionarii
cazanului ;
3. un singur om, sofeurul, conduce
marina si nu doi ca la prima grup5,
unde un ajutor era mereu utilizat la
a1 1mentarea si supravegherea focului ;
4. lipsa de legaturi si excluderea cu'
tiei de viteze simplifies conducerea ;
5. la marea majoritate a cazanelor e-
vaporare rapids, deci pornire dela rece
In 2-4 minute ;
6. masini de aburi de inalt5 si de
foarte inalt5 presiune (pans la 150 at.) ;
de regul5, cu dubla expansie, dubla ac-
tiune si condensatie. Condensatia per-
mite s5 se execute lard completarea re-
zervei de ape curse de pAna la 1.000 km.
Aceasta grup5 se subimparte in :
masini avAnd cazane cu circulatie
naturals ;
masini avAnd cazane cu circulatie
fortat5.
Firmele cari construesc asemenea au-
tomobile sunt numeroase. Cel mai vestit
constructor este Doble, care a cedat
licentele luiin U. S. A., si in Ger-
mania. Marina desvoltata de el are un
cazan cu circulatie fortata, pus impreu-
na cu auxiliarele sale sub capota din
fats. Motorul de aburi desvolta 65-100
H. P. si e atarnat pe puntea din spate
unde actioneaza asupra diferentialului.
Rezerva de combustibil e de 110-130
cea de ape 90-100 litri. Prima e
litri,
asezata in spate, a doua atarnata sub
scaunul sofeurului. In locul. radiatorului
se eta condensatorul de construbtie si-
milara.
Tot Doble a construit impreuna cu
Besler in America si Henschel in Ger-
mania autocamioane grele. I a acestea
s'a suprimat si diferentialul, facand ma-
rina de aburi sa actioneze direct pe ar-
borele dinapoi.
Alte firme ar fi Deling, Alma Steam
Motors, Bauer Bell, American Steam
automobil, etc.
Firma 'Henschel (Germania) a cons-
truit dupe datele lui Doble o automo-
trice cu marina de 150 H. P., pentru
Fula Luebeck-Buechen. Besler a exe-
cutat o automotrice de 600 H. P. si
220
construeste curent asemenea vehicule cu
motoarele intre 300 si 1000 H. P. La
acestea cazanul e vertical, masina cu
2 cilindri are dubla expansiune. Atat
constructorii sovietici cat $i cei ameri-
cani au realizat agregate transport 11)ile,
pe cadre de lemn, avand o putere de
160 H. P. aproximativ.
Firma Bessler a incercat sa injghche
o m'ca masina de aburi pentru un avion
de sport si posts. Realizarea nu e per-
fect5 dar e utilizabila si indica drumul
de urmat.
Pentru marile avioane de transport,
In proect sau in curs de desvoltare
s'au prev5zut masini de aburi de tip
usor de 3 5.000 H. P. de fiecare uni-
tate. :Lusa r. mare dificultate o prezint5
gretitatoa si marea rezistenta pe care
o opune condensatorul. Am vorbit in
aita parte ca in aceste cazuri ar intra
succes in competitie instalatiile (Ai
aburi de mercur.
Constructia cazanelor usoare e pe ca!e
sa snfere o revolutie care pnate avea
ca urmare o transformare fundamentals
a tehnicei evanoratiei cu aaaritia turbo-
cazanelor, masini can Intr'un singur
bloc in miscare, evapora, utilizeaza si
ccndensea75 apa. Numele lui Vorkaill,
Harpen, Huetner sunt legate de aceasta
ideie noua, care e Inca in curs de des-
vollare, dar care are perspective
ime-ee
CAPTTOLUL II se ocup5 cu descrie-
rea amanuntita a constructiilor moderne
de cazane nentru autovehicule.
Autorii disting 4 tipuri de asemenea
cazane :
1) cazane de joasa presiune cu cir
culatie naturals ;
2) cazane de presiune Malta $i foarte
inalta cu circulatie natural5;
3) cazane de presiune inalta $i foarte
inalta cu circulatie fortata ;
4) cazane de constructie speciala.
Vom eta cateva exemple de fiecare
tip spre a fixa pe cetitor :
1. Categoria cazanelor de joasa pre-
slime cu circulatie naturals e reprezen
t0:4 prin cazanul Sentinell. Acestea CJ1
sum5 tirbune de calitate ordinara, ali
meutat printr'o tremie.
Dimensiunile exterioare ale acestui ca-
zan vertical sunt 75(1 diam. si 1.250 mm.
Inaltime, focarul cilindric, vertical, con
tinuat cu tubul de fum e turtit la mij1oc
in forma p5trata si are acolo o dubl5
serie de tuburi Galloway, usor inclinate.
Sus in focar supraincalzitorul in bobina
cu axul vertical.
Intre tubul de fum focar $i mon-
tarea exterioara se ea apa, a carei
circulatie e activata de tuburile Gallo
way. Tata cateva date numerice ale a-
cestui cazan : diametrul gratarului 600
m.m.; inaltimea focarului propriu 7is
340 um.; suprafata incalzitoare inr1 tu-
burile Galloway 3.82 m.p.; suprafata su-
praincalzitorului 2,28 m.p.; volum de ap5
230 H&j; volum de aburi 35 litri; pre-
siune de serviciu 18,5 at. ab. 'a 4 500
C.; debit maxim ora 500 kg. aburi.
De aici rezulta cifra impresionalita s
debitului specific de 132 ker./mp. h.
Aseman5toare e constructia cazanultil
pentru .tractorul Sentinel! ; cazanul are
5,8 mp iar debitul maxim atinge dupa
spuseie firme, 800 kg./h. ceeace In-
seamna un debit snecific de 118 kg.,
mp. h. Cazanele celorlalte firme se a-
seamAn5 mull aresto,-a, cu excepta ce-
lui construit de Fowler care are tuburi
de fum verticale, curbate.
2 Cazanele de presiune inalta, cu cir-
culatie naturals sunt renrezenlat prin
constructille firmelor Drble-Detroit, De-
Stanley, Bekker, Schmidt 4i var
row
Cazanul Doble-Detroit e campus din
20 sectiuni verticale, avand fiec ire sus
si .ios un cnlector orizontal si cite 16
tevi verticale racorriate prin swim-5 la
acestea. Fiecare sectiune e rac mlata la
randul ei sus si jes la ate un colector
orizontal transversal. In hind tevilor fti-
mul. Totul imbrhat intr'o manta de
tabla izolata termic. Acest cazan e de-
pasit de nouile constructii ale autorolui.
Cazanul Deling, utilizat la autob.rrele
firmei, este de tin ignitubuhr orizontal.
Diametrul mantalei este de 850 rum
Lungimea far5 focar 650 mm. F.,ecutia
din otel. sudata. Grosirnea mantal i 9.5
mm. Tuburile de fum in numb de 686
au 16 mm. diam. Focarul e scurt, injec-
toarele de tip Bunsen, in spate lin eco-
nomiser pentru ana. Presiunea de ser-
viciu 50 at. abs. la 300 gr. C., strangu-
lata nentru masini la cca. 12 at. abs.
Sunrafata 29.5 mp.
Cazanele Becker $i Schmidt au ca
suprafat5 incalzitoare grupe de serpom.
tine tevi de diferite grosiml, cu axa
 11.1CCE.NZII
verticals. La mijloc tubul de ali;n"nta-
tie, deasupra tremia de arbune, fun:ul
"printre Levi. Gratarul rotativ face 20
rot./orS .Presiunea de serviciu la Schmidt
66 at. abs. 500 gr. C. Debitul 2.000
kg. /ors.
Debit specific normal dupa Schmidt
120 kglori mp. si fortat 230 kg./mp. h.
Volumul de apa e de 150 ltr. Viteza de
circulatie a apei circa 0,3 m. /sec .
Suprafata Incalzitoare 16,8 incl. Cif eu-
tatea cazanului 4.500 kg. adica 2,25 kg.
greutate pt: un kg. aburi produsi r'e ors.
Cazanul Yarrow seamana cu cel cla-
sic desvoltat de firms, Vara vreo parti-
cularitate deosebita care sa merite a fi
relevata.
3. Cazane de presiune Malta cu cir-
culatie fortata.
Aici Stau lath' in fatS. 3 sisteme dif e-
rite. Toate utilizeaza ca suprafata in-
talzitoare serpentine de Levi in conti-
nuare.
Sistemul American. Aici 1) partea
de jos a bateriei de Levi serveste de
economisire, apa pre1ncalzita sare peste
partea centrals si circula de jos in sus;
2) In zona superioara a cazanului, unde
arde flac5ra injectorului si are loc eva-
porarea prin radiatie si convectie, apoi
, se intoarce la partea centrals ; 3) unde
are be supraIncalzirea. De aici aburul
trece la masini.
Sistemul englez are 1) economiser-ul
jos ; 2) exaporarea In partea central5
$i 3) supraInc5Izirea sus in zona injec-
torului.
Sistemul sovietic, desvoltat de prof e-
sorul Ramzin, constitue a perfectionare
ant a sistemulul american cat si a ce-
lui englez . pAcur5 2.000 mm. Inaltime, 940 mm. dm.
Varianta 1-a a prof. Ramzin distinge:
1) jos economiser-ul; 2) sus zona de
radiatie ; 3) sub ea, zona de convectie
radiatie; 4) mai jos, cStre bazS, zona
de convectie fn care are loc evapora-
tia, si 5) la centru supraInazirea prin
conventie.
Varianta 11-a a prof. Ramzin. A-
ceasta deosebeste numai 4 zone : I) jos
economiser-ul prin convectie, apoi sS-
rind peste centru ; 2) tot economiser in
zonS de radatie-convectie ; 3) evapora-
rea In zona superioard de radiatie si
4) la centru supraincalzire In zona de
convectie.
Dintre cazanele de tip american sunt
22t
descrise constructiile -!.evenite clasice ?le
lui Doble. Asa de ex. cazanul de -.luta-
mobil at acestuia are exterior 650 mm.
diam. si 850 mm. InSItime, suprafata
totals a serpentinelor este 5-71 mp. In
zona de convectie, 1,87 mp. in zona de
rad'at'e si 8.28 mp. in total.
Lungimea desfAsurata a tevilor utili-
zate la serpentine este de 146 m. 1.
Greutatea cazanului e de 350 kg Vo-
lumul focarului e de 72 dal. c., un ili-
jector de motoring este alitnentat sub
presiunea mecanica.
Cazanul Bessler de constructie ana-
IoAga are 640 diam. si 1.100 mm. fn51-
time exter., 9,82 mp. suprafata totalS
incalzitoare ; 340 kg. greutate totals ;
98 dm. c. volumul focarului.
Cazanul Henschel pentru camioane
grele si automotrice e tot de tip Doble.
Produce 2.000 kg. aburi/orS la 125 at.
abs. si 500 gr. C. Gabaritul cazanului
este 920 x 1950 mm. Volumul focarului
275 dm .c., suprafata Incalzitoare 22 mp.
Acest cazan a fost executat in anul
1941.
Un cazan mai mare a fost desvoltat
de Bessler pentru calea ferata din New
Haven si pus In exploatatie in 1936.
Suprafata lui e de 26 mp.; presiunea
aburului 88 at. abs. la 415 gr. C.; fo-
carul e incarcat normal cu 5.000.000
cal./m.c. h.; Insa prin fortare debitul
poate fi sporit la de 3,5 on pentru aco-
perirea varfurilor de sarcina. Diametral
cazanului 1.120 mm. Inaltimea 1960 mm.
In anul 1940 in uzina Podoliei, s'a
contat un cazan tip P.D.U., de construe-
tie sovietica, insa gen Doble.
Acesta are focarul jos, arderea cu
ext., 19,17 mp. suprafata Incalzitoare.
Focarul e solicitat cu 3.300.000 cal.tm.c.
h. Productia de aburi este 1.200 kg. /h.
la 100 atm. si 425 gr. C. Greutatea cca.
1.000 kg. deci cca. 9.800 kg. /1 kg. aburi
generat pe ors. Acest cazan preincalzea
aerul gratie unei mantale duble.
In laboratorul de motoare at Institu-
tului de aviatie din Moscova, s'a exe-
cutat sub controlul si indicatiile marelui
specialist sovietic 'prof. Ramzin, o insta-
de aburi pentru avion, debitand
latie
150 H. P. Productia de aburi era 850
kg. /ors la 100 at. abs. si 425 gr. C.
Suprafata cazanului era de 12,36 m.p.,
inclusiv supralncafzitorul. Gabaritul c
222 STUDI1
1.107 mm. si 664 mm. diam. Cazanul
preincalzeste aerul cu ajutorul unei
mantale duble, ca si cazanul din azina
Podoliei.
Pentru actionarea unui excavator s'a
construit cazanul 31 T. N. de 31,4 mp.
cu un debit de 1.000 kg. aburi/ora la
100 at. Abs. $i 450 gr. C. Volumul fo-
carului este de 655 dm. c. iar greutatea
de cca. 2.500 kg.
Un alt cazan sovietic, de tipul 23 S.
N. produce 2.000 kg./ord la 140 atm.
si 500 gr. C. Suprafata lui este de
43.89 mp. Greutatea este de 4 tone,
adica 21 yr./kg. aburi produs pe or5.
Cazane de tip Doble se construesc gi
pentru combustibil solid. Diferenta e ca
fn locul focarului captusit de jos, se
prevede un grAtar rotativ, iar sus ca-
pacul e gaurit pentru tubul de inc5rcare
cu c5rbuni.
Otelurile din care se construesc caza-
nele sunt sal-ace in carbune, siliciu, etc.,
ins5 foarte bogate in Ni (pAnA la 63 la
suta), in Cr. (cca. 15 la suta). Tevile
au extrem de putin carbune (max. 0,25 Ia
suta). Siliciu la fel. Mangan 0,5 la suta.
Crom I la suta, Molibden 0,5 la suta gi
urme de fosf or si sulf.
4. Cazane speciale. Aici autorii
descriu recentele cabane-turbina.
Dac5 vom considera un tub in forma
de U plin cu apa si rotind cu 3000-4000
ture/min. cu cele 2 capete libere in-
dreptate spre axa de rotatie gi curbura
in partea opusA, apa va fi Impinsa de
forta centrifuga catre fundu Icurbat al
U-ului. Daca intoarcem capetele libere
paralel cu axa si incalzim puternic una
din ramurile U-ului, se vor produce a-
buri, a caror presiune va compens
forta centrifugA in punctul respectiv.
Am imaginat astfel un cazan rotativ. A-
limentarea o facem prin simpia gravi-
tate la capatul ramurei neinc5Izite, ex-
tragerea aburilor la capatul ramurei in-
ealzite. Daca acum juxtapunem un disc
de turbin5, cu paletele in dreptul esirii
aburilor si 11 calarn pe un arbore inde-
pendent de cel al tubului in U, am con-
struit un cazan turbina sistem Vorkauf.
Realizarea practice e mai complicate,
Irma* principial identica. Cazanul expe-
rimental al lui Vorkauf genereaz5 18
tone aburi la 10 at., abs. si 380 gr. C.
supratncalzire. El cuprinde tntr'o singura
unitate cazanul rotativ 5i turbina, to
care aburul e destins pAna la 25 at. abs.
Un pas ina'nte it constitue cazanul
Harpen-Vorkauf. Combustibilul lichid e
injectat Si aprins intr'un focar cilindric
orizontal, a carui manta rotative e for-
mats din serpentina preinc51zitorului,
care debuseaza intr'un colector, de
unde pornesc tuburile in U de cari am
mai vorbit, in cari evaporeaza. Gazele
occlesc acest tambur cu serpentina de
ap5, Ia terminarea lui Si trec printr'o
turbina de gaze cu mai multe etape, o
parte d'n palete fiind fixate de tambu-
rul serpentinei, iar ceaialta pe un al
doilea tambur calat pe axa turbinei de
apa Si rotind in Sens contrar.
Aburul desvoltat in tuburile in U iese
prin arborele gAurit al tamburului res-
p2ctiv si este apol condus intr'un supra-
incalzitor asezat in calea gazelor de
f um, dupa esirea for din turbina de gaze.
OdatA suprainazit aburul e condus la
o turbina obisnuita de aburi, care pe
prelungirea ei au, cum am mai spus,
tamburul cu a doua serie de pale ale
turbinei de gaze.
Aceasta constructie desparte produc-
tia aburului de utllizarea lui.
La ideia originalA a lui Vorkauf revine
Huetner, care intr'un singur corp are
cazanul rotativ, turbina cu multe etaje
si condensatia, toate imbucate una in
vita. Este inutil sa insistam asupra con-
siderabilei importante a acestei idei lin-
genioase, pentru viitorul tehnicei in ge-
nere, pentru vehicule automobile si a-
vioane in special.
In Capitolul III autorii studiaz5 me-
todica calculului termic al cazanelor de-
scrise, cland, dup5 normele clasice, toate
detaliile necesare.
Captolul IV este consacrat unui stu-
diu amanuntit al circulatiei caldurii in
aceste cazane. Cifrele citate sunt im-
presionante si depasesc de multe on
datele cu cari suntem obisnuiti dela ins-
talatiile stationare curente. Nu este ca-
zul sa intram aici in detalli. I
Capitolul V se ocup5 cu constructia
Si functionarea instala tiilor complete de
tipul studiat. 0 intreaga serie de exem-
ple ilustreaza textul. In principiu o ins-
talatie automobilA se compune din ur-
mAtoarele organe : cazan de tipul de-
scris, alimentat cu api In cricuit Inchis
 REdENzti
gratie unei pompe cu piston, de pre-
siune inalta. Aburul trece la o ma$ina
de aburi cu piston. poli-cilindrica (4 cil.
deobiceiu) cu dubla expansie $i dubla
actiune. De acolo partial destirfs trece
dintr'o turbina care actioneaza ventila-
torul de aer pentru combustie. Din tur-
bina trece Inteun preincalzitor pentru
apa de alimentare unde mai pune in
miscare $i turbina sau motorul care
actioneaza ventilatorul de racire a con-
densatorulu. De aici aburul destins, trece
In condensatorul tacit cu aer $i a$ezat
in locul radiatorului obiQnuit, pentru ca
lichidul sa fie in mne aspirat de o pompa
$i trimis in preincazitor si apoi din nou
in cazan. Combustibilul este alimentat
cu ajutorul unei midi pompe cu roti
dintate, gen V'k:ng, de tip uzual la arza-
toarele automate de pacura. Acest cir-
cuit, cu neesentiale variante II regasim
la toate agregatele pentru automobile.
Rezultatele exyierimentale, sectiuni prin
pompe, circuituri, etc., diagrame nume-
roase completeaza capitolul.
Capitolul VI se consacra studiului re-
gularii automate a functionarii. Intrarea
apei in cazan, a aburului in masini $i
a combustibilului in focar sunt contro-
late de clape electromagnetice coman-
date electric de un termostat unic, su-
pus direct influentei temperaturii di ' lor cu motoare de combustie interns.
supraincalzire $i de un manostat sub
actiunea presiunii cazanului. Accesul a-
burului la ma$ina cu piston este pus sub
controlul direct al sof eurului, care prin dusa de anumite tad.
mijlocirea unei pedale poate strangula
sau deschide larg orificiul clapei prin-
cipale de admisie $i astfel regla viteza impulsul trusturilor petrolifere, incarca
masinei.
Capitolul VII se ocupa cu exploa-
tatia si economia agregatelor de da-
zane pentru autovehicule ware de
transport. Tabelele comparative date
arata ca de ex. autocamioanele cu aburi
Sentinell sunt la fel de avantajoase in
privinta sarcinei moarte ca autocamioa-
nele clasice cu benzina White, Brokway
sau Mack.
In ceeace prive$te economia, camio-
nu Sentinell cu aburi depa$e$te enorm
camioanele cu motoare de combustie in-
terns (benzina, Diesel sad gaz generat).
Comparatia data de cei doi autori arata
ca pe cand camionul cu aburi Sentinell
cheltue$te 1,02 ruble/100 t. km., cele-
lalte masini consuma combustibil de
223
5,32 Nub la 7,78 ruble. E vorba de
camioane Intre 5 $i 7 tone sarcina utila
In comparatie cu un Sentinell de 6 tone.
Autoturismele cu aburi nu stau mai
prejos. ComparatIa f acuta de autori in-
tre o I'muzina Bessler de 7 locuri, can
tarind cca. 2.000 kg. $i avand un motor
de 110 H. P., cu un Buick de 2.260 kg.
$i 116 H. P. $i un Rh-Royal de 2.260
kg. $i 160 H. P., ara a pert ormante ab-
solut comparable. Supletea masinei cu
aburi $i viteza de derracaj sunt mult mai
marl ca la benzina. Silentionitatea flute-
tionari e totals.
Consumul de combustibil (petrol obis-
nuit) este foarte favorabil mai ales la
viteze reduse :
la 26 km./h., 28 kg./100 km.
la 42 km./h., 20 kg./100 km.
la 90 km./h., 17 kg./100 kg.
fata de 15-19 kg. benzina la Buick.
Nu trebuie uitat ca americanii nu au
urmarit la masinile cu aburi decat o
siguranta mai mare $i o totals silen-
tiozitate In functionare, iar nici de cum
o economie de combustibil.
Ultimul Capitol, at VIII-lea se ocupa
cu perspectivele de viitor.
, Dupa concluziile autorilor caracteris-
ticile de functionare a autovehiculelor
cu aburi depa$esc pe acelea ale masini-
Daca nu s'au rsapandit cat merits,
cauza e in afara de considerente de
natura psihologica, $i politica ecnnomica
Astfel in Anglia, patria camioanelor
grele cu aburi, politica fiscala dusa sub
anual un camion cu motor de benzina cu
impozite de 30 lire sterline, in Limp ce
un camion echivalent cu ma$ina de a-
buri platea 130 lire sterline pe an, adios
aproape de 5 on mai mult.
Abia cand s'a vazut ca razboiul bate
la poarta, sarcinile acestea fiscale ex-
cesive au fost suprimate, in scopul de
a se permite economie de benzina.
In Germania camioanele cu aburi apar
in clipele cand Incepe pregatirea agre-
siunilor, odata cu venirea lui Hitler la
putere. Firma" Henschel produce intre
1933-1934 camioane grele si automo-
trice dupa licenta lui Doble, combusti-
bilul Hind in genere carbuncle de call-
tate inferioara. Cand au vazut ca raz-
boiul e virtualmente pierdut, construe-
224 STUDII
torii germanii au inceput sa desvoIlr
agregate usoare cu aburi pentru auLe
vehicule sau semistationare pentru.
poca postbelica.
In Franta autovehiculele cu aburi
erau foam avansate inainte de raz-
uu.ul al it-lea mond,al.Armata frau-
ceza tocmai terminase favorabil pro-
bele unui camion inzestrat cu turbo-
cazan, cand a venit invazia si a oprit
desvoltarea. Nu se cunosc detali noui
asupra acestei chestiuni.
America, marina de turism cu
In
aburi s'a desvoltat nu din motive eco-
nornice, ci numai pentruca depasea in
eleganta, siguranta functionarii si con-
Icrt, masinue obisnuite.
Cu totul alte perspective are acest
tip de masini in U.R.S.S., tara gospo-
dariei colective. Toate p'edicile voite pu-
se In calea acestei masini in alte tari, nu
ultra in conslderatie in U.0.8.8., unde
numai interesul colectivitatii primeaza.
Incercari cu autocarrfoane grele si au-
tobuze cu aburi se fac Inca din 1931
In U.R.S.S. Imprejurarlie si modul cum
au lost 'acute aceste incercari nu au
pormis Inca injghebarea unei industrii
pentru construirea vehiculelor actionate
cu aburi .Insa marile rezerve de com-
bustibil solid si lichid ale U.R.S.S. fac
s se prevad5 c5 in curand aceste ve-
hicule gratie marilor for avantaje, vor
gasi o larga raspandire in U.R.S.S., a-
laturea ne cele cu benzins, tiecarui tip
rezervanduse domemul de utilizare op-
tima.
Caracteristicle de capetenie ale ins
talatulor usoare cu aburi, au lost ara-
tate In cursul acestei recenzii in de-
taliu.
In rezumat se poate spune ca exploa-
tarea autovehiculelor cu aburi a dove-
dit ca ele pot invinge cu usurinta toate
dificultatile intampinate, ca uzura for e
neinsemnata, ca sunt foarte suple si
economice la functionare.
120 kg./m.p. Ii. la cele de joasa pre-
siune.
peste 80 kg./m.p. h. la acele cu circu-
latie fortata si inalta presiune, daca in
suprafata se include si supraincalzitorul
si economizorul, ceeace este conside-
rabil.
Solicitarea focarelor este si ea re-
marcabild. La cazanele de joasa presiu-
ne gratarul de carbuni e incarcat cu
1.5-2 mil'oane calorii/h. -s. m.p. La caza-
nele cu combustibil lichid, instal liile
semistationare incarca cu cca. 3 mi-
lioane cal. m.c. h. si cele de automobil
cu 8 milioane cal./m.c.- h. volumul foca-
rului.
Actualmente agregatele au o greutate
de 2-3 kg. pentru kg. abur general
1
pe era.
Agregate in curs de constrcutie ur-
m5resc sa reduce aceste cifre la 0,4-0,7
kg. kg. aburi, iar daca se vor utiliza
tuburi cu oteluri aliate, de calitate su-
perioar5, greutatea specific5 se va re-
duce a 0,1-0,2 kg./kg. aburi generati
pe era.
Randamentu cazaneor cu carbune a
atins 75 la suta, iar ce al cazanelor cu
combustibil lichid chiar 82 la suta.
Din punct de vedere constructiv ca-
zanele verticale de joasa presiune ale
firmelor Sentinel' s Atkinson dau per-
t orinante excelente si pot servi ca mo-
del la nouile proectari.
La cazanele cu circulatie fortata, deli
experientele americane sunt numeroase,
apare din ce in ce mai clar ea perfec-
tionarile aduse de prof. Ramz'n au cele
mai frumoase perspective si c5 vor a-
duce o reala ameliorare a functionarii
si randamentului, gratie inteligentei dis-
pozitiei a zonelor de preincalzire, eva-
'porare si suprainc51zire in asa chip in-
cat sa se exploateze la .maxim caldura
degajat5 de combustibil.
In schimb tipul .britanic de cazan cu
circulatie fortata s'a dovedit nerational,
dispozit'a zonelor fiind false, asa ca nu
are sanse de a se mentine.
Reglajul automat al functionarii ca-
zanelor de presiune joasa trebue per-
fectionat si va duce desigur la reduce-
rea personalului de serviciu la un sin-
gur om. La cazanele de inalta presiune
automatizarea controlata electromagne-
tic s'a dovedit la in5Itime si poate fi
mentinuta Para modificari.
Perspectivele de raspandire sunt nu-
meroase. Vehiculele cu cazane de joasa
presiune au sansa s5 se introduce in
acele zone ale U.R.S.S. unde se gasesc
in abundentA combustibili de calitate in-
ferioara.
Vehiculele cu cazane de Thalia pre-
siune utilizeaza combustibil lichid de ca-
litate inferioara benzinei (petrol, gazoil,
etc.), asa ca daca se iau in considera-
 RECENZII
tie siguranta de functionare, economia
si supletea, au dreptul la o larga ras-
pandire si se vor introduce mai mult
daca vor fi transformate si pentru corn-
bustibil solid. Aceast5 transformare e in
curs, astfel ca se poate cu siguranta
a firma ca autovehiculele cu aburi si ins-
talatiile semistationare iii au asigurat
viitorul in U.R.S.S.
Aici isf terming autorii lucrarea, care
prezinta si pentru conditiile romanesti
un interes capital.
Carbune de calitate inferioara avem
destul, combustibil lichid inferior produ-
ces, asa ca terenul e pregatit pentru
a primi autovehicule cu aburi. Cons-
tructiile noui in curs, santierele natio-
nale, etc. cer agregate semistabile de
forta ef tine, usoare si sigure. Ar fi deci
de dorit ca si la not in tars sa se a-
corde o atentie serioasi acestei ramuri
noui a tehnicei. Nu trebue uitat ca au-
tobuzele gi - autocamioanele grele cu a-
buri ar putea asigura traficul pe anu-
mite sosele si economisi C. F. R. inves-
titii oneroase. E deci de dorit ca lucra-
rea inginerilor Tatescev si Sebalin sa
fie nu numai studiata, dar si push in
practica.
lug. L. Hamburger
AGNES HUMBERT: Louis David"
Ed. Hier et Aujourd'hui, Paris, 1947
Monografiile franceze asupra marilor
arEsti nu socoteau necesar sa studieze
conditi:le istorice, mediul social in care
si pentru care creiaza artistui. Atentia
pe care o acorda deobicei istoricul de
arta burghez istoriei propriu zise, este
de esenta anecdotica. Sfngurul merit al
acestui gen de monografii a fost acela
de a fi pregatit un material brut, care
Irma deabia, se cere cuprins si luminat
prin metoda de cercetare marxista. Caci
cr. valorlicare a unui nu este posibila,
care au determinat temele, tehnica, in-
dr5snelile sau esecurile unui artist.
Agnes Humbert desvaluie cu perspi-
cacitate insufieenta acelei critici artis-
tice, care se bazeaza pe specularea ele-
mentului psihologic din viata s; opera
unui artist. Cautarea si studierea influ-
entelor econonico-sociale asupra crea-
tiei artisEce este o metoda mai sigura
si mai rodnica decal frazeologia senti-
menta'a, arata autoarea. Mai ales
In cazul ltd. Louis David, drilla criticil
225
burghezi i-au reprosat" vina de a fi
participat la evenimentele framantatei
epoci care a fost Marea Revoiutie bur-
ghezo franceza.
Autoarea insists asupra importantel pe
care o prezinta pentru intelegerea unei
opere artistice studierea cl.entelel.
Factorul acesta nu poate fi neglijat In-
tr'un studiu st intific. Clientul este in-
dividual sau co.ectiv. El poate fi un me-
cena, seful guvernului, statul, biserica,
o grupare sau trecatorul anonim. De
client depinde viata artistului. Si ne
infirebarn de tine depinde clientul
care sunt conditiile sociale, economice
si politice in care traieste. Cand vom
avea raspunsul la aceste intrebari, se va
vedea Ca opera de arta este, In foarte
mare masura, subordonata acelorasi legi
care doming viata clientelei". (p. 13-14).
In etapele dupa care Imparte studiul
vietii si operei lui David, autoarea n'a
renuntat totusi la per:odizarea olisnu--
ta in monografiile de man:era veche,
care impart viata artistului dupa locul
unde a lucrat. Lucrul pare cu atat mai
curios, cu cat, in fond, Agnes Humbert
urmareste sa sesiseze schimbarile pe
care le-au determinat diversele eveni-
mente sociale in viata si creatia picto-
rului francez.
Capita:LA despre tineretea lui David
este cel anal slab, -- autoarea insasi 11
cons:dera schematic si incomplect. Este
insufic'ent redata atmosf era spirituals
a sec. XVIII (David s'a nascut in 1748)
si insuficient explicate preocuparile
tendMte.e contradictorii ale burgheziei
franceze din aceasti epoch. 0 analiza
mai sustinuta incepe deabia cand autoa-
rea ajunge la prima manifestare perso-
nala a lui David : pasiunea pentru neo-
clasicism. Ea s'a, datorat, arata autoarea,
nu faptului Intamplator c5 David a cu-
noscut si pictura greco-romans cu prile-
jul sederii la Roma (1775-1780), ci fap-
tulu'. ci burghezia franceza, a Imbrati-
sat si istoria antics. (Marx a remarcat
gustul pentru !mitatia antici:or fn sti-
- tul de v:ata a'. eroilor Revolutiei bur-
ghezo-franceze, in primele pagin' ,din
18 Brumar al ltd Louis Bonaparte").
In timpul in care se afla David in Ita-
lia, domneau conceptii:e estetice ale
germanului Winckelmann, care, predica
frumosul abstract, idealizarea naturii.
Desi autoarea noteaza influenta ideilor
ltd Winckemann, 1 prin intermediul
10
226 STUDII
francezului Quatremere de Quincy
asupra formatiei estetice a lui David, nu
se arata dece acest idealism estetic n'a
inabusit, ci a lost inabusit de realismul
pictorului francez.
A. Humbert si aceasta este o lipsa
serioasa a lucrarii nu lamureste in
ce consta realismul lui David, pana unde
merge acest realism si cum se imbina
eu trasaturile de idealizare, de drama-
tism si pa,tetism, specifice picturii lui
David.
Istoricii de arta idealisti si contem-
plativi, deplorau sau criticau participa-
rea activa a lui David, ca artist si ce-
cetatean, La evenimentele Revo lutiei.
Agnes Humbert are meritul de a fi a-
ratat, bazata pe o bogata documentare,
cat de necesara a fost activitatea ci-
vics a artistului, atat pentru propria sa
desvoltare spirituals, cat si pentru im-
bogatirea cu noui teme a artei franceze.
In pr.mul rand, David a duptat im-
potr'va rutinei inerte i si dogma,t:ce,
cristalizata in canoanele castei de pro-
fesori ai Academiei regale. Artistii tineri
se isbeau tot timpul de zidul indiferen-
lei si rezistentei fata de inovare, al
teoriilor perimate, darz mentinute de
ofiterii" care predau la Academie. In-
trand in Clubul Ia,cobinilor, in 1790, Da-
vid prezinta un memoriu, prin care ar-
tistii cer desfiintarea unei institute care
mentinea inegalitatea si descuraja ta-
lentul. Artistii ist exprima ferm inten-
tia de a parasi turnul de Eldes" ,si
de a participa la viata .econonfca si so-
dada. Adunarea Nationale, recunoscand
justetea cerer:lor artistilor, '11 cheama
sa intre in randurile masselor revolu-
tiionare si ii autoriza sa expuna la Sa-
lonul din Palatul Louvre, fie ca fac sau
nu fac parte din Academie. In 1792,
Adunarea ii incredinteaza lu; David sar-
cina de a preda la Belle-Arte.
Agnes Humbert analizeaza apoi chipul
in care arta lui David oglindeste parti-
ciparea sa la lupta de clasa: Juraman-
tul Horatior", portretele martiri:or Re-
volutiei (Marat, Lepelletier, Bara), Ju-
r5mantul dela Jeu de Paume", precum
si activitatea febrile de organizator al
serb5rilor, procesiunilor, din perioada
Conventiunii. David a stiut sa sinteti-
tizeze si sa concretizeze artistic telurile
Conventiunii, a ilustrat convingator, e-
ficace, Declaratia Drepturilor Omtlui".
ri acelas timp, el Ince-pe organizarea u-
nut Muzeu al. Artelor", deseneazi
nouile uniforme ale armatei republicane,
organizeaza concursuri .pentru spriji-
nirea artistilor, is masuri pentru aju-
toa,rea artistilor francezi din Italia, etc.
Dup5 ce analizeaza toate aspectele
activitatii lui David conventiona.u1",
dupa ce arata ce conjinut bogat si viu
a turnat Revolujia in opera art:stului,
autoarea urm5reste cu obiectivitate osci-
ladle caracterului si artei lui David, care
ajunge pictorul oficial al lui Napoleon
Bonaparte, iar mai tarziu aduleaza
prin tratarea temelor erotice gustul
burgheziei parvenite din epoca restau-
ratiei.
Singura trasatura de demnitate care-i
mai famane fostului revolutionar, este
taria de a ramane in exit si de a nu ceda
insistenjelor prieteni:or care 11 asigura
ca Louis-Philippe ii va acorda dreptul
de a veni in patrie, numai daci David
va semna el insusi cererea...
Incheind monografia, Agnes Humbert
scrie : Perioadele cele mai fecunde ale
vietii artistului sunt tocmai acelea in
care David este un om care lupta si
face pictura. Este meritul de seams al
monografiei, de a fi scos in ievidenta
linia ascendents si linia descendents a
creatiei lui David ca o oglindire a po-
zitiei lei alternativ positive fata de pro -
plemele sociale ale epocei sale. In acest
sens, cartea, lui Agnes Humbert, cu
toate lipsurile semnalate, este o incer-
care merituoasa de a patrunde fenome-
nul artistic in lumina metodei stiinti-
lice.
C. I. Gulian
Etudes slaves et roumaines, publiees
par l'Institut de philologie slave et l'Ins-
titut des langues romanes a l'Universite
de Budapest, I, fast. I, Budapest, 1948.
Noua publicatie a celor doug institute a
Universitatii din Budapesta are o tinuta
st:intifica si oblectiva, deosebita de pu-
blicatiile soviniste dinainte de eel de-al
do:lea razboi mondial si din timpul lui.
Caracterul revistei se poate intelege
chiar din cuvantul inainte ci care se
deschide aceasta fasr:ieola : Scopul pe
care ni-1 propunem este %haul trecutu-
lui comun, pentru a ne face o ideie
precise despre trasaturile ce ne unesc
si a s:uji cauzei apropierii intre popnate.
Dat fiind ca de o !rile de ani poporul
unguresc este inconjuraf cu diferite
 RECENZII
grupuri de popoare slave si de Romani,
istoria si civilizatia ungureasca sunt
asa de straits legate de acele ale popoa-
relor vecine, That in viitor miscarea
stiintific5 ungureasca va trebui sa a3u-
me un rol din ce in ce mai mare In
studiul re:ativ la presentul si la trecutul
acestor popoare".
Prima fascicolA a revistei cuprinde
articole in limbile rusk franceza, ger-
mana si engleza cu caracter istoric si
filologic, dintre care amintim : St. Kni-
eisa. Note asupra istoriei consunantctor
palatale in limba slovaca, Oswald Sze-
merenyi, Doui chestiuni in legatur5 cu
verbul vechi slay, A. Kovacs, Contribu-
tit la studiul simbolismulul Lterar (in
special in literatura slovaca), Aladar
Radnoti, 0 biserica dela inceputul Evu-
lui Mediu la Zatavar (o bisee.c5 din se-
cdlut IX, ale cArei ruine se pastreaz5
Intr'o localitate din apropierea lacului
Ba:aton, biserica construit5 in epoca
stap5nirii carolingiene). Mai interesante
pentru istoria si filologia romaneasca
stint ultimile dou5 articole. Unul este
datorit bizantologului M. Gyoni. Vlahii
la Muntele Athos la inceputul veacului
al XII-lea. Autorul face o analiza a unui
text istoric alcatuit la Muntele Athos,
citat adesea cu greseli de multi istorfci,
si care 0115 acum a fost supus unei
analize critice. E vorba de o compilatie
in limba creaci intitulata : Expunere
fragmentary a scrisorilor schimbate in-
tre imparatul Alexie si patriarhul Nico-
lae", pastrata in doua copii, una la ma-
nastirea Iviron, cealalta la Sf. Treime.
D-1 Gyoni arata ca un scriltor din veacul
al XII-lea a alcatuit o adunare de acte
si scrisori Insotite de un comentariu, cu
scopul de a dovedi ca republica monahi-
lor dela Muntele Athos era independents
de jurisdictia, patriarhului de Constanti-
nopol si depindea numai de imparat. U-
nul din exemplele alese de autor ca s5
demonstreze teza lui priveste pe Vlahii
asezati la Muntele Athos in vaile dintre
manastiri. Patriarhul Nicolae luase ma-
sura ca ei sa fie izgonii de acolo, fapt
care ridic5 proteste din partea calugart-
lor, ce socoteau ca patriarhul nu are
drept sa dea dispozitii privitoare la ma-
nastirile lor. Cu acest prilej se reproduc
diferite acte autentice, care nu s'au
pAstrat in original, Incepand cu porunca
Imp5ratu'xi Alexie Comnen d'n anul
1105. Aceste acte sunt unele din cele
frlaI vechi isvoare sense privitoare is
227
istorla Romaniei. Din analiza lor rezulti
ca Vlahii se asezasera de mult In preaj-
ma manastirilor, venind din Tesaalia
sau din Rodope si au locuit la Athos
pAn5 la anul 1104, data izgonirii lor. Do-
cumentele cuprind dare din cele mai
pretioase asupra vechii organizari so-
ciale a Vlahilor din peninsula Balcanica.
Ei erau Impartiti in catune (catuna, In
textul grecesc), prin care trebtfe sa
intelegem familia in sens larg, care lo-
cuia impreuna. La izgonirea lor, Vlahii
a:catuiau acolo 300 de catune. Ei erau
serbi ai manastirilor si in aceasta cali-
tate erau obligati sa dea pentru folosul
calugarilor lapte, branza (de oi) si lank
Pe langa aceasta, femeile vlahe, care
locuiau la stAna impreuna cu barbatii
si se imbrkau barbateste, erau mestere
in fabricarea painii cu drojdie (ceiace
arata c5 popuatia vlaha nu era noma-
da, ci se ocupa si cu agricultura, de
vreme ce din randurile ei se cautau cei
ce faceau paine). Tocmai prezenta fe-
meilor si legAturile for cu c5lug5rii ato-
niti a fost cauza alungarii Vlahilor dela
Athos, din motive de morals alug5-
reasc5.
Autorul studiaza apoi indatoririle fis-
cale ale Vlahi:or p5stori. Cei dela Athos,
serbi ai manastirilor, nu plateau nimic
visteriei imperiale, ceilalti erau supusi
unui impozit numit decatia, adica zeciu-
iala din toll mieii n5scuti peste an. Pe
langa aceasta turmele plateau o taxa
de pasune in bani. Pasunele de pe munti
erau socotite ca proprietatea statului, ca
si muntii insisi, asa ca aceasta taxa re-
venea visteriei statului.
Celalalt studiu privitor la chestiuni ro-
manesti este scris de d. L. GA di, Grae-
co-Valachica, in care scriitorul ungur
cerceteazA o serie de cuvinte romanesti
de origine greac5, necuprinse inteun
studiu mai mare pe care 1-a publ:cat a-
cum cativa ani. Cuvintele sunt culesa
din operele scriitorilor romAni moderni
si vechi.
Revista se completeaza cu note si
d5ri de seams din scrieri istorice si
filologice, unguresti, romanesti si slaw.
Al. Grecu
UN MUZEU DE TIP NOU Mo-
mente din lupta poporului pentru liber-
tate". Cu prilejul centenarului revo-
lut'ei din 1848, s'a inaugurat muzeul
permanent denumit ,Momente din lupta
poporului, pentru libertate. Muzeul ice
228 STUDIt
sta, realizat cu multa chibzuinta si deo-
sebit de sugestiv este conceput in cu
totul alt spirit decat vechiul tip de mu-
zeu istoric". Care sunt aceste deose-
b:ri?
In regimurile reactionare, muzeul is-
toric era un mijloc in plus de raspan-
dire a doctrinelor reactionare, soviniste,
antidemocrate. Muzeu: istorc prezenta,
in pr:mul rand, personalitatile condu-
catoare", pe domni si domnite, in cos-
tume de epoca, impresionand cu mij-
loace ieftine pe cetateanul naiv, nepre-
gatt politiceste.
Elementele pitoresti si anecdotice
erau folosite din abundenta pentru a ac-
centua tot timpul fastul din medful in
care traiau domnitorii si regii. lar p:to-
rescul risipit din be.sug avea scopul de
a indeparta atentia poporului dela pro-
b:emete fundamentale a:e istoriei pa-
tr:ei
Muzeul Momente din lupta poporului
pentru libertate" se afla la antipodu: mu-
zeului reactionar. El este un mij!oc su-
gestiv de a preda pe intelesul tuturor,
eementele esentiale ale istoriei poporu-
lui. Elementele pitoresti no sunt domi-
nante, ci subordonate unui continut shin-
(Mc, pe linia unei educatii po:itke.
In primul rand, tine parcurge salile
In care sunt infatisate etapele luptelor
pentru libertate, dela rascoa:ele tAranesti
dela Boba.na, pans la amplele miscari
munc:toresti din zilele noastre intueste
vex si pentru totdeauna ca ade-
varatul erou al istoriei unui neam este
poporul insusi si lupta sa. In tablourile
istorice pe care le zugraveau artist' me-
diocri platti sa apoteozeze faptele vi-
tejesti" a:e clase stApanitoare, massa
era infatisata ca tin element decorativ,
a'atuind alaiul" domnesc sau oastea,
in fata carora figura, reliefat si detasat
de multime, domn:torul sau regele.
Si In muzeul despre care vorbim sunt
Infatisate personalitati: Gheorghe Doja,
Hor:a, Closca, si Crisan, Tudor Vladi-
mirescu, Nico:ae 135:cesc, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile
Luca, Teohari Georgescu Dar priVtorul
Intelege ea aceste persona'itati au cu
totul alts semnificatie decat sirul ne-
sfarsit de domn:tori si regi. Personali-
DOD istorke ale caror chipuri se afla
pe peretii muzeului, oglindesc aspiratii:e
de veacurl ale poporului, In lupta lui e-
nergica, darza, pentru dreptate si li-
bertate.
Muzeul rea.ctIonar gasea necontenit
prilejul sa atate la sovinism, sa stre-
coare otrava urii intre popoare. Un-
gurii, Poloneaii si alte neamuri erau in-
tatisati sub un aspect osti: si deprecia-
tiv. In muzeul Momente d:n lupta po-
porului pentru libertate" cetateanul afla
adevarata fata a istoriei, and vede corn
au luptat sclavii in Dacia, cum Inca din
veacul XV, in rascoala dela Bobalna,
taranii iobagi, mutant si unguri, arsi de
aceeasi sete de libertate, s'au unit sa
lupte impreuna impotri,va impi:otorilor
for feuda:i, fie de orice neam. Sub a-
cela,s semn al unir:i popoarelor Impotriva
asupritorilor I i Incepu proclamatia lui,
Tudor Viadim:rescu, in 1821: Fratilor
locu:tori ai Tarii Romane, vend de ce
neam veti fi, nici o pravi:a nu opreste
de a intampina raul cu shut..."
Ideea continuitatil luptei poporului pen-
tru libertate este f:rul rosu al expozi-
tlei documentare Manuale.e de istorie
care erau fotos:te sub regimurile reac-
tionare sau denaturau caracterul sau ne-
gau importanta lupte:or masse'or pentru
libertate. asa incat aceste lupte apareau
ca riste rnomente izo:ate, fragmentare,
nesemnificative.
Scoaterea la lumina a manifestarl:or
de lupta popu!ara in decursul veacurilor,
restabileste continuitatea acestei lupte si
desva.uie capacitatea poporului de a-si
fauri singur destinul. lar instrumentele
de tortura care I--au chinuit pe Gheorghe
Doja, pe Horia, Coca si Crisan, precurn
ot imaginile sumbre ale celulelor in care
au lost aruncati conducatorii c:asei mun-
citoare ca, Gheorghe Gheorgiu-Dej, Ana
Pauker, Vasile Luca si alti nenumarall
luptatori pentru cauza poporului in-
tiparesc in mintea privitorului o lectie
de ainne patrntisin s. st.tnitiaionre DildP
de energie. Continuitatea luptei pentru
libertate a poporului roman a fost a-
sigurata p-in jertfele celor mai curajosi
si luminati fii ai poporului.
Lup'a aceastl d-'rza a fost s' ecto
o Junta de chsa. Cei care au InAbusit
rascoaleie din 1907 sunt urmasii or:v:le-
giatilor din veacurile XV si XVI. Cei
care an poruncit sa fie rase catunele si
cei care sfasiau trupurile Iui Gheorghe
Doja si Hor'a, ca si cei care asasinau
pe grevistii dela Grivita, din 1933, se a-
rata a fi din aceiaci tabara a castei
exploatatoa,re si oprimatoare.
 RECENZII
Expozitla documentary relief eaza con-
Unultatea luptei pentru libertate, mar-
cand insa $i deoseb:rile specifice ale
etapelor acestei lupte, deosebiri determi-
nate de conditite istorice diferite, in
care s'a dslaprat lupta.
0 noua faze a luptei este ilustrata
prin manifestele, brosuri'e periocrcele,
cartile, prin care s'a difuzat in Romania,
Incepand din anii 1880, invatatura mar-
xista. Lupta este acum dusa $i cu aju-
torul unei noui arme, a armei ideolo-
gice. Lucratorul roman", Contempo-
ranul", Munca", Lupta de Iasi"
Scanteia", Tanarut lerVnist", VarOs
Erdely" (Ardealul rosu), etc., brosuri le-
gale $i ilegale, demonstreaza cat de te-
nace a fost clgsa lupta pentru libertate
de catre partidul de ava,ntgarda al pro-
letariatului
Dupa ce vizitatorul strabate camerele
cu imagini eroice si sangeroase, care
povestesc cat de aspra si dramatics a
lost $i in trecut lupta de clasa in Ro-
mania, dupa ce trece prin umbra ce:u-
lebr d'n care continuau sa conduce lup-
ta Gheorghiu-Dej. Ana Pauker, si lova-
ra$ii lor, la capatul luptei se
infati-
$eaza printr'un contrast simbolic, ima-
ginea luminoasa a construcrei Republicii
Populare Romane. Aceasta Repubrca
dupa cum o marturisesc machetele pen-
tru monumentul lui Balcescu, dupa cum
o marturiseste Visas' intreaga expozi-
fie $tie sa se incline in fata eroi'or
libertatii. Poporul roman nu poate uita
eroi ca Horia, care $1-a dat sfarsitul
strigand : Mor pentru popor", sau
figura lumina* $i clarvazatoare a lui
Nicolae Balcescu care scria : O revo-
lutie nationala f Ara revolutie socials,
nu e".
Exnozitia, documentary care inaugu-
reazi o opera npceQara de educatie civics
a $t'ut s3 imb:ne intrun st'l concis $i
sobru, fondul substantial ideologic, cu
forma vie si surtestiva. Este ca n corn-
pletnre ilustrativa Ia _Many-dui de Isto-
ra Romaniei" anarut in 1947, compeeta--
re scesa in I'mba limnede uraffoare a
imagtrilor, dar in acela$ spirit stiintific,
orogresiv, al manualului.
I. G.
0 CARTE INT LINIRA CFI-14 DFSPRE
RELATI1LE SLAVO-ROMANE
Pandele Mean% Rumunska, kulttira
a Slovanstvo (Cultura romaneasca $i
229
stavonismul), Bratislava, 1947, 92 p. si
8 plan$e cu ilustratii.
Aceasta lucrare este datorita lecto-
rului de I'mba romana dela Universita-
tea dela Bratislava, d. Pandele Olteanu.
De$i scrisa mai mult cu stop de popu-
larizare, studiul cuprinde note bibllogra-
flee bogate infatisand pentru cititorii
cehi principalele opere romanesti asupra
subjectului, cu diferitele pared ale au-
torilor Romani. Autorul este preocupat
mai ales de problemele literare slavo-
romane, desi pe langa aceasta cercetea-
za si influentele slave in vechea arta
romaneasca. Dupa un scurt capitol in-
chinat limb'', urmeaza un stud:u despre
inceputur:le scrisului in limba romana.
Aci autorul ar fi trebuit sa prez:nte si
teoria dup5 care in!ocuirea Emb:i slave,
limba de curte se datoreste rid.carii In
veacul al XVIXVII-lea a unei clase
de boieri noi, ce nu tau s:avone$te.
Capitolul intittulat : Inceputurle poeziel
lirice $i epoca clasica, despre literatura
romana in veacul al X1X-lea si infuen-
tele literaturilor slave (in speCal a ce-
lei ruscsti) asupra e, este urmat de un
capitol en titlul: Slavismul $1 cultura
romana in prezent $i in viitor. In ulti-
mul capitol autorul revine asupra epocii
mai vechi, stud:ind limba slava b'seri-
ceased la Romani $i epoca acestel dn-
fluente la noi cu rezultatele ei cu'tu-
rale. Cartea este insotita de un scurt
rezumat in limba franceza $1 c,u o serve
de ilustratii bine alese.
Al. Grecu
C. V. GHEORGHIU, profesor la UW-
versitatea din Iasi. Colorant' or
ganici. (Revista Stintifica V. A
damachi". CQlectia de monografii
din $tiintele pure $i aplicate, 19471.
Aceasta carte este o monografie
$tiintifica din domeniul Chimiei Orga-
nice ap5ruta in limba romana. Indeoli
nind toate conditiile unei monografiL a-
d:ca expunerea sistematic,a a materiel $i
un numar foarte mare de indicatii de
literature (cca. 1.500 indicatii de litera-
tura originals, din care multe se refera
la doua, trei $i mai multe lucraril car-
tea este un ajutor pretios nu numai pen-
tru un chimist roman ci $i pentru un
chimist din alts tars, pe care l'ar into.
resa sau care ar lucra in domeniul co-
lorantilor organici.
Monografia cuprinde un domeniu
vast : pe langa colorantii artificiali 5i
 13 T V D 1 1
230
naturali care se Intrebunteazil la v5p-
sit, se ocup5 sf cu substantele care co-
munic5 coloarea tesuturilor animate .5i
vegetate, cum sunt de exemplu : colo-
rankii din flori. frunze. singe, fiere 51
all ii.
Scrisa Intiun sill fruinos si ilustrat5
cu numeroase formule, monografia se
citeste usor si poate fi recomandat5 si
studentilor nostri in Chimie, care ar
dori s5-si adanceasca cunostintele de
Chimie Organics.
Cartea confine XVI + 588 pagini, for-
mat mare si este la curent cu literatura
pita Ia anul 1943 (cu putine complec-
tali din literatura din intervalul 1943-
1947). Se imparte in cloud parts : par-
tea generala (131 pagini) si partea spe-
data. Partea generala, Intitulata : Co-
loare si constitutie chimica, are 6 ca-
pitole. In primul capitol, introducere. se
definesc notiunile fundamentale de co-
loare, apoi se exp:ica absorbtia luminei
de catre o substanfa dupa teoria elec-
tronic5 a valentei si teoriile noi ale me-
canicei undulatorii (electron's 0' si T).
Capitolul II trateaza despre teoriile chi-
mice ale substantelor colorate In gene-
ral: chromofori, auxochromi, ioni de hi-
phenylmetyl, InrAurirea variochrom5,
teoria resonatorilor ansamblului a lui
Dan Wadulescu, mesomerie. Capitolul III
se ocup5 pe larg cu mesomerie si chro-
motorii : grupa etvlenic5. chromnforul
C-0, cromoforul azo N=N, azomcVnic,
grupa nitros:lic5, chromoforul nitro, SO2,
carbonul trivalent, azotul bi si tetra-
valent si cu influenta cicliz5rii asupra
chromoforilor. In capitolele V si VI
autorul se ocupa cu fenomenele d- ha-
lochromie, fototrop'e si termochromie.
Aici sunt expuse pi lucrerilr prnprii ale
autortilui fn aceste domenii : halochrn-
mia derivatilor de thiotetrahydrochina-
zolina, fototropia semicarbazonelor ceto-
nelor nesaturate si termotropia la tlio-
semicarbazone.
Partea specia15, intitulat5 : coloranti
organici artificiali si naturali, se Imparte
In 19 capitole. In primul capitol cunt
descrise materiile prime si intermediare
tntrebuintate Ia prepararea colorantil'r
artificiali : gtidronul c5rbunilor de pa-
mfint 5i hydrocarburile izolate din acest
gudron prin distilare. Urmeaza derivatil
nitrici, aminele, acizii sulfonici, phenolii
sa naphtolii, care se obtin prin introdu-
cerea grupelor nitrlce sau sulfonice sau
prat Iniocuirea arestor grupe prin grupe
arnInIce sau hydroxylice. Cu capitolul II
frc pe desPrierea co nrant for cu ce" ni-
trid 51 nitroscl. Capitolul III, mai vast,
se ocupa cu coloranti azoici.
La inceput, dup5 cateva date istorice,
se discuti structura colorantilor azoici
5i cuplarea for din punct de vedere a
teoriei electronice. UrmeazA descrferea
mai multor coloranti bazici si adz'.
Nu se uita a mentina actiunea terapeu-
tic5 importanta a unor coloranti azoici
(sulfamide) 5i a da mecanizmul acestei
actiuni. La coloranti azoici acizi se tra-
teaza indicatorii, d.Indu-se si o tab 15
de domenul de virare a tor. Dup5 a-
ceia sunt descrisi colorantii azoici sub-
stantivi, cu mordanti s1 produsi direct
pe fibra si se trece la vapsitul cu dife-
riti coloranti din aceasta clasa, indican-
du-se si cateva recete.
DupA coloranti azoici vine capitolul
IV cu importantii coloranti chinonici.
Dup5 colorant vegetali derivafi de naph-
tochinonA autorul introduce un supli-
ment despre vitamina K. Se trece apoi
la coloranti derivati de antrachinona cu
alizarina si analogi si se exphca strtic-
tura for 5i a skurilor conform cu teoria
moderns. Se descriu mai dPparte cllo-
rantii de cacti antrachinonici, capitolul
terminandu-se cu colorantii din regnul
vegetal si animal, cu structura chirr)-
flea.
CaPi'olul V este rezervat colorantilor
din grupa triphenylmetanului. Afci in-
tdinim colorantii din clasa fucsinei si
verdelu; de malachit, iar din teorii :
purcipiul merichinoid si influenta gru-
pelo* auxochrome asupra nuanfei si
imensit5tii coloarei.
In capitolele VI 5i VII sunt descrisi
cclorPnti din grupa diphenylmetanului si
indophenolii si indaminele. In caplolul
VIII, colorantii oxazinici, thiazinici si
diazinici. Din acestia face parte curios-
cutul albastrul de metylen si coloraatii
cu sulf importanti din punct de vedere
tehnic. Urmeaz5 coloranti de chinolina
si de acridina (capitolul IX). In capito-
lul X se trateaza despre coloranti; foarte
importanti indigoul si analogii lui 5i
vapsitul cu acesti coloranti. Aid Int51-
nim si dou5 suplmente : despre mela-
nine si despre indophenine.
 RECENZII
La capitolul XI se trece la colorantii
organici naturali, incepandu-se cu dent-
vati dc pyrcne si coloranti oxyceto.iici.
Urn.eaz5 coloranti din lemnul rosu si
albastru (capitolul XII), apoi antocya-
nidinele (capitolul XIII), care in corn-
binatie cu glucoza (antocyane) se ga-
sesc In Horne rosi si albastre si in
fructe colorate. Capitolul urmator, XIV
este foarte vast cu colorantii din Here,
din singe si din frunze. La colorantii
din sPnge sunt atasate 2 interesante
suplimente despre pigmentii respiratori,
iar la chlorofila, actunea fotochimica si
asimilatia carbonica. Capitolul XV c )n-
tine colorantii purinici. depe aripile flu-
turlor, far capitolul XVI, flavinele im-
portante prin legatura for cu lactofla-
vina numita vitamina B2. La aceasta din
urm5 se arata pe larg rolul ce it ioaca
to fermentul galben de oxidare si func-
tiunea fi7lolngic5 a fermentului.
In capitolul XVII sunt descrlse impor-
tantele carotinoide, din care fac parte
vitaminele A. In supliment se arata pe
larg actiunea bologica a unor reprezer
tanti ai clasei carotinoidelor In proce-
sele sexuale la unele alge.
Monografia se terming cu descrierea
unui colorant bazic natural, berberinn
(cap. XVIII) si a coloranflor naturali
cu constitutie necunoscut5 (cap. XIX)
Chiar din aceasta exnunere sumara
reese cat de vast este domeniul cuprins
in acPast5 mnnograPe si cat dP mare
a trebuit sa He munca depusa de autor
pentru tratarea lui.
$i din punct de vedere tehnic, in spe-
cial at formulelor, care sunt foarte tr
grijit date, monogrea este la nivelul
celPr mai bune carti de Chimie.
In legatura cu formulele as vrea sa
remarc ca. duos parerea mea :
1) notatiunile prescurtate pentru a-
cizii naphtalensulfonici (pag. 150-152)
sunt neclare pentru intuirea pozitiei sub-
stituentilor in nucleul naphtalenic. Asa
de exemplu, pentru acidul naphtionic,
notatiunea prescurtata : pentru formula:
NH2
NH2
I I
S021-1.
\ /
I I I
S031-1
231
Aceasta notatiune, pe care am mai
intalnit-o la alt autor, se poate con-
funda cu patru carboni, dela fiecare
plecand cite doua valente. Apoi nici
din punct de vedere a economies spa-
tiului si a elementelor de tipar aceste
notatiuni nu prezinta mutt avantaj rata
de formula desvoltata ;
2) ar trebui evitat cumva intrebuin-
tarea punctelor in toe de liniute pentru
legaturi 'Mire atomi sau grope, dease-
menea pentru marcarea lacunei. Pun:tle
ar trehui sa riming numai pentru re
pt ezentarea electronilor periferici. Tee-
tu. sa adaog insa ca toti autorii ie
carti de Chimie, pe care am avut or.a-
zia sa le citesc, intrebuinteaza punctul
pentru a InIccui uneori liniuta, d ,u5
punctQ insa pentru legatura dubli Dare
sa sc Intrebuinteze la unii autori rar de
tot
Dr. Boris Arventi
Scf de lucrari la Universitatea
din Iasi.
REVISTELE TEHNICE A.G.I.R.
Inaintea celui de al 2-lea razboi mon-
dial, lumea noastra tehnica trala sub
influenta puternica a tehnicei germane,
ceeace a usurat Infeudarea economics
a Romaniei In politica imperialismului
hitlerist. Astfel, manualele tehnice, iu-
cr5rile de specialitate, revistele, buieti-
nele sf prospectele trusturilor germane
inundau piata noastra, obligand pe te'n-
nicienii nostri s Invete si limba ger-
mana, pentru a se putea tine la curent
si numai in m5sura dorit5 de germani,
cu evolutia tehnica-stiintific5 din steal-
natate.
Odata cu prabusirea Germaniei hitle-
riste, aceasta suns de informare tehnic5
disparand, tehnicienii nostri au ramas
oarecum izolati in domeniul unei infor-
mari stiintifice.
Este adev5rat ca avem la dispozitie
vasta si variata literature tehnica so-
vietica (v. Studii I), dar necunoasterea
limbii ruse constitue un impediment
pentru folosirea in original a acestei
literaturi.
Pentru a iesi din acest impas, Asocia-
tia Generals a Inginerilor din Rmt"n'a
AGIR a atacat un larg program
de editura tehnic5, in care se .cuorinde
gi editarea unor reviste de specialittte,
pe care le vont recenza in mod sumar.
232
Obiectivele principale ale acestor re-
viste sunt :
1. Inf crmarea inginerilor $i tehnicie-
nilor roman' cu privire la progresele
tehnice din strainatate $i in deosebi cu
evolutia rapids a tiintelor tehnice in
Uniunea Sovietica.
2. Publicarea realizarilor tehnicienilor
nostri, pentru a face cunoscute efortu-
rile lcr $i a da posibilitatea de a aplica
pe scars nationala metodele $1 proce-
daele noui de lucru descoperite in uzi-
nele romanesti.
Unele reviste ad aparut In 1947 ; ele
s'au dovedit utile $i numarul lor s'a
inmultit, astfel ca in momentul de WA
apt- 9 reviste de specialitate si anume:
Constructii, Mine, Petrel, Electricitate,
Chimie, Textile, Revista Padurilor si
Viata Agricola.
Programul editarii de reviste pe sec-
toa re tehnice limitate este impus de
dimensiuni!e vaste ale campului tehni-
cei contemporane unde preocuparle $i
activitatea tehnicianului cu greu pot
trece dincolo de limitele sectorului sou.
0 consecinta defavorabila a acestei
compartimentari este lipsa de omogeni-
tate a revistelor sub raportul vahrii
redactionale, documentare $1 stiintifice.
Remarcam astfel ca in timp ce Re-
vistPle Petrol, Mine, Electricitate, pre-
zinta un serios nivel stiintific, altele ca
de ex.: rev'sta Padurilor, Viata Agricola,
Textile, publics un material mediocru,
informatii slabe, necoordonate, la un ni-
vel general scazut.
Dcasemeni, rick) reviste nu foloseste
in mod suficient sursele straine de in-
formare $1 ne ref erim ca deosebire la
cele sovietice, unde problemele ce fra-
manta azi pe tehnic,enii nostri sunt
desbatute $1 aprofundate $i unde putem
gasi solutiile care ne intereseaza
pe noi.
Un aspect mai gray it constituie fap-
tul ca in paginile tuturor acestor re-
viste nu se reflects Inca noul sur.0 de
vats $1 noua atitudine fats de munca
ce se manifests pe $antiere, in uzine $i
pe ogoarele tarn noastre, $i este destul
sa privim caracterul anemic at revistei
Viata Agricola" pentru a ne da seama
cat de departe este situate ea de rea-
litatile romanesti de azi.
De altf el, un fapt la fel de regreta-
bil este colaborarea timida $i numeric
ITUDII
redusa a tehnicienilor la redactarea re-
vistelor gi mentionam ca tipic exemplul
revistei Constructii", domeniu in care
d'spunem de nfi de ingineri, arhitecti Si
constructori $i in care nu gasim decat
un continut firav, limitat la cateva pro-
bleme secundare.
Cu toate aceste insuficiente $i desigur
ca mai sunt multe altele, aparitia aces-
tor reviste tehnice trebue privity cu tot
interesul, deoarece ele vor aduce un
aport insemnat la ridicarea nivelului
protesional al tehnicienilor nostri $i vor
contribui la progresul stiintelor tehnice
to Tara noastra, in masura imbunata-
rrii lor.
Pentru eingerea scopurl'or propuse SI
afar numai pentru justificarea existen-
tei acestor rev'ste, se impune ca orga-
nele 1-r de conducere s5 le urmar-a-ca
de aproape mersul, sa inlature deficien-
tele, sa le imbunatateasca firs intre-
rupere continutul $i sa le ad2p'eze cat
mai mult problemelor ce preocupg azi
Cara noastra, a caror solutionare depinee
tn'eo masura apreciabill de progresui
tehnicei romanesti.
B.
PE M ARGINEA ACTIVITATII STUN-
TIFICE" DIN AP US. Pentru ce lu-
creaza oamenii de stiinta ? Oamenii
de tiinta sovietici marturisesc continuu
atasamentul lor pentru societatea socia-
lista gi socotesc drent o cinste posibi-
litatea de a lucra pentru binele poporu-
lui. El stiu ca in mecanismul statulul
socialist oamenii de $tlinta constitue pie-
se de importanta esentiali.
Dar pentru ce lucreaza oamenii de
stiirta din societatea capitalists? Pentru
satisfactia lor intelectuala, pentru pres-
tigiu; pentru satisfactil materiale
Si sau se gandesc Sf el la valoarea pentru
soci'tate a rezultatelor muncii lor?
Raspunsurile be gasim intro ancheta
organ7zata in 1947 printre cercetatorii
americani si publicata in volumul Ad-
minieration for Research" din seria cl-
ence and Public Policy. Au fost litre-
bati amen' de $tiinta din universitati,
industrie s; svrvicii ale statilltil.
La intrebarea : Ce satisfactie, speciala
creleti ca roate avea Oneva dintr'o
cariera stlintifica, sore deosebirea de alto
ocurat1uni ?". satisfactille care Pr nutea
fi clasate drept intelectuale $i tempera-
 RECENZII
mentale, yin in fruntea listei. In adevar,
31% din cei intrebati cred ca satisfac-
tiile unei cariere stiintifice stau in afla-
rea rostului lucrurilor" ; alti 23% gasesc
satisfactie in munca variata pe care le-o
ofera cariera stiintifica iar 9% gasesc
In cariera for o satisfactie creatoare"
este satisfactia pe care o gasesc 28%
din cel intrebati, in timp ce 10% ga.,
sesc satisfactia carlerel for in rezulta-
tele tangibile" pe care le obtin.
Cand aceste are sunt analizate in
raport cu provenienta oamenilor de sti-
inta cart au dat rispunsurile, se con,
stati ca cercetatorii din universitati dau
mai putina importanta satisfactiilor pe
care le-am catalogat drept intelectuale ;
el figureaza doar cu 58% in aceasta
categorie, fats de 68% al cercetatorilor
din servicille statului $i 65% al oame-
niter de stiinta din industrie. In ce pri-
veste valoarea socials a carierel stiin-
Mice, ea este relevata doar de 22%
din cercetatorii universitatilor, fag de
36% din cercetatorii serviciilor statului
$i 51% din cercetatorii aflati in Industrie.
La intrebarea : Cu ce interes vedeti
contributia pe care lucrarile Dv. stiinti-
Hee o vor aduce bunei stall a omenirii,
In general ?" rispunsurile arata o con-
stiinta socials mai desvoltata : 48% din
cei intrebati sunt profund interesati"
35% doar potrivit de interesati", 164
putin interesati".
Insfarsit, se pare ca prestiglul si sa-
tisfactiile Finest' sunt factorl cars nu
conteala in ochil oamenilor de stiinta
de peste ocean, deoarece ei figureaza
respectiv cu 3/s $i 1%. Dealtfel, 78 la
suta din cei anchetati, sunt de acord ca
rasplata morala sau materials pe care o
pot agepta este mai mica decat ar tre-
bui sa fie (doar 19'I' au gasit-o cores-
punzatoare" $i 1%... mai mare").
Satisfactiile morale $i materiale pe
care le gaseste un cercetator stiintific in-
tr'o Ora socialists sunt maxime, a-
ceasta nu mai e un secret pentru nimeni.
Dar afara de satisfactiile personale, cer-
cetatorii stiintifici din Uniunea Sovietica
au in primul rand satisfactia de a contri-
bui cu un aport esential la constructia
socjalista a tariff lor.
INTRE INDUSTRIE $1 ST1INTA.
Universitatile nu ne dau tehnicieni des-
WI de bine pregatiti" se plange in-
233
dustria americana. Ne-ati rapit pro-
fesorii cei mai buni" raspund univer-
sitatile. Sectiunea de invatamant a celui
de-al 113-lea congres at Societatii ame-
rIcane de chimie" a avut prilejul sa as-
culte cateva precizari fara menajamente
in legatura cu probema educatiei pro-
fesionale", dupa cum scrie raportul
oficlal.
Un referent a deplans lipsa adeva-
ratilor profesorI din multe universitati $i
a remarcat ca destul de des universitati-
le numesc chimisti cars s'au distins in
Industrie in situatil importante din In-
vatamant, preferandu-i profesorilor de
cariera, sub presupunerea falsa ca ori-
cine are un bagaj mare de cunostinte it
poate transmits ipso facto studentior.
Alt referent, dr. Lewis, a cerut raspi-
cat Industrie! sa inceteze, pentru o pe-
rioada de cel putin doi ani, de a mai a-
trage chimistii de valoare din universl-
D-rul Lewis a denuntat in acela$
timp universitatile invechite $i slab In-
zestrate in care foarte adesea profesorl
cu orizonturi limitate predau lectJuni
unor barbatl $1 femel mature, cu ori-
zonturi largi". In acela$ timp, el a in-
dreptat alts sageata impotriva industriri
care ispiteste pe profesorii frost vlatiti
$i absoarbe in oz:ne, in lucrari fara im-
portanta stiintifica, pe studentii innstrati
care ar fi trebuit sa se perfectioneze $1
sa se dedjce stiintei Daca industria nu
va pune capat acestei politici mioape de
a fura pe cei mai buni oameni de san-
g din universitati, atunci a sufferat
dr. Lewis ea ar trebui sa to o atitudi-
ne pozitiva $i sa subventioneze lurrari-
le $tiint:f:ce a!e rrofe,.orilor d'srnsi sau
sa Inanoeze temnorar, universitatilnr re
cercetatorii rapiti din campul didactic,
dar cars sunt de folos pentru pregatirea
generatiilor tinere.
1NTRE STIINTA $1 POLITIE. A-
cuzat ca nutreste sentiments Mice de
stanga, until dintre personaoiile de f run-
te ale vjetii stiintifice americane, Ed-
ward U. Condon. directorul lui ..Natio-
nal Pureau of Standards" s'a v5zut shit
sa adreeze o scr:soare seneorului Bour-
ke B. Hicklenlooper, presedintele Co-
misitmei Cengresului pentru Eneroia
Atomics" $i sa tears sa fie suspendat
din functiune.
Dupa cum stiti scrie Condon
234 STUDII
senatorului Hickenlooper Comisiu-
nea pentru cercetarea activitatilor nea-
mericane" a publicat , un raport prin
care se fac Insinuari asupra lealitatii mete
si prin care sunt desemnat ca nrdemn
de incredere pentru postul pe care-I ocup.
Aceiasi acuzatie a fost facuta In lunie
1947, intro informatie transmisa ziare-
lor, si in articole de reviste scrise de J.
Parnell Thomas, reprezentantul republi-
can at statului New Jersey. Inainte de
aceasta data, si dupa aceea, atat eu
cat si alti oameni de stiinta din serviciul
statului, am fost anchetati si re-anche-
tati de diferite autoritati si, dupa cate
Itiu, nu ni s'a gash nicio vina. 0' scri-
soare adresata d-lui Thomas si membri-
lor Comisiei, prin care ma ofeream sa
apar inaintea Comisiei pentru chestiu-
nile cari ma privesc, a ramas fara ras-
puns".
Examinand apoi raporturile actuale
dintre oamenii de stiinta americani si
autoritatile de stat, in lumina ultimelor
evenimente, Condon scrie:
Trebue sa spun limpede ca recruta-
rea si pastrarea oamenilor de stiinta in
serviciile de stat, n'a fost niciodata un
lucru usor din cauza salariilor !imitate, a
dificultatilor bugetare si a paperaseriei
administrative cu care autnritatea de
stat incarca pe oamenii ei de stiinta.
Dar tuturor acestora II se adauga a-
cum Incordarea crescanda pe care o
provoaca amenintarile de epurare, de-
nuntarile de soionaj, atacurile prin press
si licentierile bruste fara dreptul de ate
apara. Toate acestea fac pe oamenii de
stiinta din ce in ce mai putin dispusi sa
lucreze pentru stat si este din ce in ce
mai dificil sa cerl cuiva sa accepte o si.
tuatie inteuna din organizatiile stlintifice
ale statillui". bar mai departe: S'a spus
ca dupa fiecare fazbol invingatorii adopts
viciile invinsilor. Sunt sincer ingrijorat
ca suntem pe punctul de a face acest
lucru, in feint cum ne purtam cu oa-
menii de stiinta din serviciul statului".
PROBLEME BRIT ANICE. In cu-
vantarea sa prezidentiala, rostita la
Association of Scientific Workers", prof.
J. D. Bernal a tras atentia colegilor sai
ca sperantele Marei Britanil din punct
de vedere economic, cultural si stiintj-
fic stau in extinderea legaturilor ei cu
Statele-Unite nu mai putin decat Uniunea
Sovietica, cu Europa rasariteana nu mai
putin decat cu Europa vestica si chiar
cu popoarele coloniale. Lumea are nevoie
de Inflorirea stiintei ca o conditie a vietii
insasi, a spus prof. Bernal. Dar oame-
nii de stiinta formeaza o minoritate slabs
care nu se poate face ascultata decat a-
sociindu-se cu toti aceia cari au drept
scop comun reconstructia si pacea.
In ce priveste problemele proprii vietii
stiintifice engieze, prof. Bernal a atras
atenta ascultatorilor sai asupra conse-
cintelor pentru efortul stiintific in cazul
and planurile de reconstructie ale uni-
versintilor si laboratoarelor britanice de
cercetari ar fi reduse sau aminate.
I. FOC$ANEANU si A. HILF
JUSTITIA NOUA PANDECTELE
120MANE Ultimul numar al ace-
stei reviste, dedicat Constitutiel Repu-
bl:cei Populare Romine, arata drumul
juristilor nostri in noua structure a so-
cietatii romanesti. Ea grata preocupa-
rea de a corespunde noiior relatii iu-
ridice ce apar in desvoltarea societatii
noastre
Juridikul &vine astfel 'un aparatolt
al poporului muncitor, sore deosebire
de acel existent pang astazi cand ex-
ploatarea forma continutul normelor de
drept.
Preocuparea juristtor dela ',,,Justitia
Noua" nu este insa imbratisata de toti
acei cari interpreteaza legea, magis-
trati. profesori sau avocati. Nu toti s'au
palms de adevarul ca dreptul trebuie
sa fie in serviciul maselor largi popu-
fare.
Este. suficient sa eratam atitudinea
.,Pandectelor RomAne", pentru a vedea
ea mai este mult de facut In acest do-
meniu.
,.Pandectele Th,rnAne" dovedecte n ati-
tudine reactionary net5, prin faptul ea
ultitrOle numere (4-51, aparute In lu-
nile Aprilie si Mai, n'au nici un cuvAnt,
desore Constitutie, nici o bruma de ma-
nifestare care sa dovedeasca ca juristfi
dela aceasta reviste au aflat de existenta
!egii fundamentale, profund democrata Si
in folosul casei muncitoare sl al In-
tregului popor muncitor.
In schimb Pandectele" acestea se o-
cupa to amanuntime de o serie de spete.
 RECENZII
Vechi, fn care elementele structnrale ale
exploatarii burghezo-mosieresti sunt a-
danc analizate, comentate si necomba-
tute. discutate printr'o technics juridica
specifics dreptului burghez, care mas-
cheaz5 In acest mod sustinerea legi:or
proteguitoare a unei clase de posedanti,
dominants si asupritoare
Pe redactorii acestei reviste ii intere-
seaza doctrinarii trecutului (Julianus, Ga-
ius, etc.), nimic despre doctrinarii juri-
did ai societatii socialiste (Vasinscki, De-
nisov, Goliacov, etc.).
Iar faptul ca in acest ultim numar al
Pandectelor" se publics din jurispru-
dentele sovietice, nu arata decat o ten-
dinta de a acoperi directiva conducerii
rev'stei, folos'nd munca a doi juristi
bine Intentionati.
Stint pat!ru jurisprudente, rezumate,
care, prin forma atat de sumara, nu pot
larnuri. nu pot informa si nu pot docu-
menta. Pentru a avea o oglinda fidela
a ceiace insemneaza prezentarea aces-
tor. jurisprudente in cadrul revistei sf e-
fectul ce-1 poate produce, este suficient
s5 observ5m ca toate aceste patru juris-
prudente sovietice sunt redate pe o ju-
matate de paging, In t'mp ce jurispru-
denta franceza si italiana este redata pe
case pagini. De remarcat mai este si
faptul ca jurisprudentele acestea sunt
din 1941-1943, and Franja oficiala si
Italia oficial5 au cunoscut forme juri-
dice fasciste si hitleriste, astfel ca ace-
ste hotarlri iudecatoresti nu pot reflectaf
decat atributele unei societati de Inge-
nunchiere a clasei muncitoare Asa se
explica cum pe comentatorii Pandec-
telor" ti intereseaz5 mai molt ce a ho-
grit iustitia musoliniani In 1941 des-
pre retraverea asociatului dintr'o soc4e-
tate comercia15, cleat existenta aseso-
rilor nonulari In Republica noastra. De-
asemeni. pe un at comentator it inte-
reseaza ce parere are Casatia musolinia-
n5 despre perfectiblitatea contractului
fiduciar pentru a renune in valoare ..e-
tectiv nee-otul", in loc s5 Qtudieze exis-
tenta noi!or institutiuni furidice ale sta-
tului nostru: comertul de stat, proprie-
tatea ohSteasc5 etc.
Aceast5 atitudine manifest5 a Com'te-
tutui de redactie al revlstei Pandec-
tele Romane" trebuie indep5rtat5.
Nou5" r5zbate un drum de
"Just Itia
luora, On de eforturi pentru a realiza
drentul actual, IncAdrat in noua struc-
tur5 economics a Repubiloei rioastre. De-
235
acela munca depusil la Justitia Noua"
merits toata atenjia.
In articolul Unite marl ale Constitute
tiei Republicii Populare Romine", d.
Traian Brosteanu subliniaza ca aceasta
Constitujie este conform5 cu raportu-
rile de forte in lupta de class a sta-
tului roman, cum si valoarea de instru-
ment de progres pe care noua Consti-
tutie o reprezinta"
Suveranitatea populara devine o reali-
tate prin aceia ca nu este o simply alit-
matfune, o declaratiune de principii, ci
este organizat5. Aliniatul Ii at art. 3 a-
rata aceasta rearzare a suveranitat'i
prin faptul ca. Poporul isi exercita pu-
terea prin organe reprezentative alese
prin vot universal, egal direct si secret"
Deasemeni art. 4 da viabilitate acestei
reprezentari, aratand c5 reprezentantii
poporului In toate organele puterii de
stat sunt revocabili decatre alegatori,
atata limp cat activitatea for nu cores-
punde nevoilor poporului. Marea Adu-
nare Nationale isi is si isi reInoeste
puterile dela popor, ceiace face ca a-
aceasta adunare sa fie In noul sistem
constitutional, real democratic, organul
suprem al puterii statale.
Aceasta suprematie a Marei Adunari
Nationale, ca expresiune a suveranitatii
poporului se exprima si prin preeminenta
legilor votate de Adunare, sub aspectul
dreptului exclusiv de a legifera, sub as-
pectul Indep5rfarii oricarui amestec al
altui organ In a legifera, In faptul ca
judecatoril se supun numai legii, prin
acela ca s'a desfiintat contenciosul ne-
constitutionalitatii legilor, precum Si
prin faptul ca poate da interpertari le-
gilor sale general-obligatorii.
Suveranitatea populara se realizeaz5 si
prin faptul ca revizuirea constitujiei
poate fi faced prin votul a dou5 treimi
din numarul membrilor Marei Adunari
Nationale, ceiace arat5 ca actuala cons-
titutie este un bun instrument de pro-
gres".
D. Brosteanu mai arat5 caracterul real
al constitutiei noastre analizand drep-
turge si datoriile fundamentale ale ce-
tatenilor, cu corolarul garantiei statului,
precum si prin faptul ca pentru
prima data la, not se arata structura
social - economics a statului.
Definirea bunurilor statului ca bunuri
comune ale poporului", arata cs statul
este at poporului, far nu un instrument
al claselor exploatatoare.
236 S TUDII
,,Structura social-economic5 a R. P.
R." este analizata de d. Ste:ian Nitu-
lescu ca formand baza de desvoltare si
rid:care catre mai bine a poporu'ui
munc:tor, a tuturor categorii:or produ-
catoare"
Sunt ana!izate dispozitiile Titlului II
din Constitutie, care se ocupd de:
munca, proprietatea particulars, coope-
rative ai de stat, bogatiile subsolului,
pa-lurile, apple, izvoare'e de energie na-
tural5 ai ale de comunicatie, proprie-
tatea tar5neasca asupra p5m'intului, co-
mertul intern ai extern, planificare, po-
siHitatea trecerii in st5panirea statului
a mij:oacelor de productie.
Munca este ar5tata de art. 12 ca f ac-
torul de baza al vietii economice a sta-
tului Dreptul la munca, ca ai toate .ce-
lelalte drepturi, devin realitati pentru
poporul muncitor, numai c5nd puterea
de Stat este In m5na celor ce muncesc
Se stablesc, in noua structure a sta-
hem', trei forme de proprietate asupra
miiiloacelor de productie: proprietatea
statului, proprietatea organizatiilor coo-
peratiste si proprietatea persoanelor par-
ticulare fizice sau juridice.
Toate aceste forme de proprietate pot
coexists. pot conl.ucra al ajuta la luta-
rirea, Inf'orirea si buna stare a poporu -
Iui muncitor. Proprietatea particulars
agorisiti prin munch' si econom4sire,
cap5ta o garantie deosebit5 prn lege.
Deasemeni se precizeazi c5 pamantul
apartine celor ce-1 muncesc.
Toate elemente'.e structurei social-e-
conomice nrevazute de Constitutie, sunt
coresnunz5toare vietei actuate a pow-ru-
lui nentru ai au de scon de a asigura
tntregului pnn'r muncitor o via de
iibertate si belsug.
.,Drepturi!e si indatoririle fundamen-
tale ale cetatenilor" stint privite de d.
A. S,hreiher ca un corolar firesc al cu-
cer'elor dotr.dite prin lupta dusa de
ponorut roman In frunte cn clasa mun-
citoare In-mot/qua fascismului, reactiunii
ai imneria'ismului.
1 unta si cuceririle au dus ca egalita-
tea to fain legii, nentru trill cet5tenii, s5
Pe o erralitate rea'5, efectiva si gat-anta-
t5.fro:spensaw15 pentru desvoltarea
or5rdn'rii social demoerat:ce" Aceasta
se Inolreste prn erta'itatea dintre na-
tionallOle conlocuqoare, care duce In
a cons'dera nropagarea nrei de rasa si
de nationalitate o infractiune ce se re-
flecta din Ins5ai principiile constitutio-
nate
Un at aspect al egalitatii reale este,
dreptul pentru toll cetaten i de a alege
si a fi aleai in toate organele Statu'ui.
La aceste drepturi se mai adauga o
serie de drepturi fundamenta'e ale ceta-
tenilor, ca o consecintA a pozitiei ce o-
cupA clasa muncitoare: dreptul la munca,
la otinna, la invatAturA, :a ccrot:re so-
cials, etc.
D. magistrat Ioan C. Popescu studiazA
Organele supreme ale puterii de stat",
dupd ce a aratat ca s'a InFaturat teoria
separatiunei puterilor to Stat, care era
o fictiune, in'ocuindu-se cu pencip:u1 ca
puterea de stat apartine poporu:ui gi e-
mana dela, el, iar exercitiul ei se face
prin organe diferite.
O democratie rea'a nu poate concepe
separatfuni constitutionale, Enda vo.n-
ta poporului trebuia sa fie prezenta in
elab rarea une: leoi, In apli-area si exe-
cutarea ei. Constitutia consfinteate de-
asemenea sistemul de guvernare prin
organe reprezentative si deci adopts ca
sistem de guvernare, sistemul repre-
zentativ"
Se analizeaz5 organele supreme In
Stat, prin care poporul isi exercitS pu-
terea suveranitatea : Marea Adu-
nare Nationala gi Prezidiul.
Marea Adunare Nationala, pe 15ng5
dreptul de legiferare are in competenta
sa d'rect5 cele mai marl atributiuni:
formarea, guvernului, modificarea Consti-
tutiei, consu'tarea ponorului pen refe-
rendum, chestiunile r5zboiului ai a'e In-
cheierii p5cii precum ai alte atributiuni
prevazute In mod exnres.
Prezidiul Marei Adun5ri Nationale
este un colectiv ales din sAnul ei, at c5-
rei presedinte nu are caracter de ref al
Statu'ui cu prerogative specia:e. Atri-
butittnile Prezidiu'Ati sunt ar5tate exnres
in Constitutie, cari mai pot fi si altele,
Ins cari sunt Ins5rciniri ale Marei A-
dunari Nationale, feta de care este ris-
punzator de toatA activitatea sa.
D. magistrat G. V. Protononescit pre-
ci7eaz5 c5 ..Organde administratfel de
stat ", ConsiFul de Ministri si Minister&e
rea?7.eaza functiuni executive al admini-
strative, roe baza eireia vuvernut tnde-
pl!neste toate actele destinate a dieiia
orcranele Pm'nistrative., pentru a asiqura
anrcarea legifor si buna functionare a
serviciilor publice. Aceasta, deoarece
 RECENZ/I
Constitutia determine organele cari sunt
insarcinate in Stat sa aduca la indepli-
nire vointa colectivitatii si asp:ratille et
In toate constitutii:e burgheze, guver-
nul apare ca titularul puterii executive,
adica ca detinator al suveranitaiii na-
tionale. In constitutiile tarilor cu de-
mocratie populara nu mai poate fi vorba
de 'o putere executive, deoarece puterea
este unite, a poporului, iar guvernul
este organul suprem executiv si adminis-
trativ. Aceasta constatare nu insemnea-
z5, ca In democratile populare guver-
nul este un organ lard , mare impor-
tanta, transformat intr'un executant me-
canic, avand numai o competenta le-
gate cu dispozitii straine de el. Guyer-
nul din contra, are in multe privinte o
competenta discretionara; pe care con-
stitutia i-o rectmoaste, prin aceia ca is
toate dispozitiile necesare, ca rinteresele
statului i deci ale poporului sa fie
aparate
Se Intelege ca toate acestea in ca-
drul principi:lor Constitutionale si ale
raspunderii pe care o are' guvernul rata
de Mona Adunare Nationale.
De remarcat in aceasta privinta, a
importantei guvernu.ui, dispozitile art.
72, care arata vastele drepturi de ini-
tiative ale guvernului in s.ujba colecti-
vitatii, unde munca ministrilor este di-
versa si grea, prevazand ca guvernul
poate intinta si conduce servicii spe-
ciale de orice fel in scopul consolidarii
Statului` si al prosperitatii generale. A-
cestea sunt principiile de functionare ale
organele adm n s:ratiei de stat, incadra-
te in acelea ale unei constituti populare.
In trecut, sub regimul In care pute-
rea politica , era in mana mosierilor gi
capkitalistilor cele trei consttutii sub care
a tralt p _porul roman, n'au f ost deck
simple instrumente in mana clasei po-
sedante servind la apararea intereselor
ei, in vreme ce, in opin'a publ'ca ace'e
zise pacte fundamentale" ajunsesera
doar oblecte de &ma".
D. avocat Mihail Mayo pornind dela
cuvintele d-lui ministru Teohari Geor:
gescu sa deschidem maselor largi mun-
citoare portile aparatului de Stat, sa
le dam in maini franele puteri de Stat.`",
accentuiaza in tot articolul despre 'Con-
sine populare locale" spiritul adanc de-
mocratic al Titlu'ui VI din Constitutie,
potrivit caruia adminstratia Orli este
facut5 de insasi masele populare, crea-
toare a tuturor bunurilor
237
Inainte de a ajunge la analiza titlulul
VI, autorul arata fazele prin care au
trecut dispozithle constitutionale la noi,
din care se pot vedea raportul poz.tiel
maselor popu.are cu aparatul de stat.,
Organizarea consiliilor populare locale
in Constitutie inregistreaza aceasta
victorie politica a clasei muncitoare,
printr'o interpenetrare a aparatului de
Stat cu masele populare", in aduna-
rea legistlativa, in ordinul judecatoresc,
in administratia locals a Statului prin
consiliile populare".
Consil.e Populare sunt organele re-
prezentative ale maselor in adm:nistratia
locals, cu o activitate de supraveghere
adminstrativa si politica pentru apararea
Republicei, de indrumare a vietii econo-
mice locale, de ridicare a bunei stari
materiale, culturale sanitare a po-
porului
Conducerea acestor consili se face
dupe principiul ce stapaneste masele
muncitoare Si disciplinate, a centra.is-
mului democratic, care duce spre o in-
cadrare a, nevoi.or si posibilitatilor lo-
cale in acele ale 'aril intregi.
Consi.iile populare locale vor constitul
adevarate cadre pentru activizarea mase-
lor, pentru descatusarea energiei ma-
selor si initiativei for creatoare, pentru
descoperirea gi fomarea conducatorilor
politici ai tarii.
D. magistrat Mihai T. Popovici des-
volta principile noi ale ,,organelor ju-
diciare pi parchetul", pe care le arata
astf el :
1) Organele judiciare nu exercit5 o
putere de Stat separate de a:te pu-
teri, ci numai functia jurisdictionala a
puterii de stat ;
2) aceleas organe judiciare sunt de-
mocratizate in senzul ca reprezentanti
ai poporului asesorii populari par-
ticipa la distriburea justitiei ;
3) fixarea instanteior de judecata,
compunerea si stabilirea atributiunilor,
in principiu, devin reguli de ordin con-
stitutional ;
4) dreptul de control judiciar asupra
activitatii tuturor instantelor, exercitat
de Cur tea Suprema este un -drept con.
stitutional ;
5) garantiile unei drepte i democra-
tice judecati devin garantii cu caracter
constitutional.
Aceste principid sunt o garantie c5.
justitia deacum devine o justitie popu-
lark sprijinitoarea poporului muncitor.
238
STUDIO
Din sumarele expuneri ale articolelor
publicate de Justitia Noua" se vede
preocuparea acestor juristi de a fi in
actualEtatea intereselor Republcei si
deci a poporului munc:tor.
Stcotim Insa ea in spiritul de colabo-
rare a scrisorii de autocritica a Comi-
tetului de redactie al revistei Justitia
Noua", publcata in Scanteia No. 1147
din 17 Iunie 1948, avand titlul con-
tinuati a urmari critic activitatea noa-
stra", s adattgarn unele observatiuni :
Lipseste un studiu asupra, Titlu:ui
I, care ar fi lamurit cum a luat nastere
Constitutia, ca o expresie a fiintarii
R. P. R. prin lupta poporului in frunte
cu clasa munctoare Deasemenei s'ar fi
vazut si pozitia ideoogica. a R. P. R.
to lupta ce se duce pe taram interna-
tional fats de lagarul imperialist.
De aici s'ar fi putut arata principiile
calauzitoare in toate domeniile, regle-
mentate constituant
Une:e articole nu pot avea va-
loarea de studii, deoarece sunt simple
parafrazari ale textelor constitutiei, in
loe sa fie documentate cu realitatile po-
litice si economice romanesti, Imboga-
lite en invitamintele tranEformarilor
juridice din U. R. S. S. si din tarile cu
o structure de democratie populara-
- Nu se vede nici un articol al pro-
fesorilordela Facultatile de Drept din
tars, casi cum acesti juristi sunt straini
de aparitia Constitutiei.
. Deasemeni nu se vad colaborari ale
magistratilor si avocatilor din provincie,
care desigur ca trebue sa alba preocu-
parre acestor noi probleme puse de
Constitutie.
Nu vedem nici o colaborare a ase-
soflor populari, can au adus cu ei in pre-
toriul justitiei mintea sanatoasa a oa-
menilor munci si desflintarea unui con-
formism rutinar Acesti noui judecatori
pot aduce desigur contributii la inter-
pretarea Constitutiei si a legilor Lipsu-
rile acestea ara:a ca activitatea redactio-
nala a Justitiei Noui trebuie largita.
Munca de redactare a acestui numar
arata ca nu se lucreaza in colectiv,
cad se pot observa urmatoarele
Multe chestiuni se repeta de diversi
autori fare sa fie larnurite (de ex.: mai
toti autorii vorbesc de principiul burghez
al separatiunii puterii de stat).
Sau unii termeni sunt rau intrebuin-
tati ,aratand o confuzie cateodata ideo-
logics (de ex.: la pag. 76 sunt tntre-
buintati termenii: puterea" judecato-
reasca, puterea" legistlativa, contrarii
un.citatii puteri din Constitutie; la iel,
in aceiasi paging, termenele de clase"
populare si mase" populare sunt si-
nonime dand nastere la acelas inteles
sau inteles divers.
Acestea arata ca munca de coordo-
nare si verificare n'a mai fost colec-
tiva.
Credem ca munca dusa astfel, ar
putea inlatura aceste Lpsuri sau altele
neobservate de noi. Suntem siguri ca
numarul inchinat nationalizarii m.arilor
Intreprinderi care schimband structura
economiei nationale prin aceia ca mij-
loacele de productie stapanite de stat
tree in prima linie, pregateste o pro-
f unda transformare a institutiilor juri-
dice va contine un Indreptar aff sen-
zului juridic al acestui act revolu-
tionar
Dr. M. 0.
LA PENSEE". MarsAvril 1948.
Deli redactia revistei anunta ca nu-
marul viitor va fi Inchinat Revolutiei
do 1848, numarul de Lap' anticipeaza a-
niversarea Revolutiei printr'un articol
de Georges Cogniot, intitluat 1848 si
Invataturi:e lui". Autarul confrunta si-
tuatia proletariatului, a taranimii si a
a micii burghezii franceze din 1848 cu
situatia de azi a acelorasi categorii so-
cialesi ajunge la o serie de concluzii
avand o deosebita importanta politca
pentru Franta, in ceasul de fats.
In 1848 ,in Februarie, muncitorimea
parisiana a fost victorioasa, pentruca a
stiut sa-si alieze pe meseriasi, micii ne-
gustori etc., pe cand in lunie 1848
muncitorimea a ramas singura si de a-
ceea a suferit o inevitablla Infrangere.
Aceasta izolare a muncitorimii de aliatii
ei natural a fost rezultatul politicii fi-
nanciare a oligarhiei, care a merit im-
pozitele si i-a facut pe tarani si rrecii
negustori sa ;ereacla ca atelierele na-
tionale si ideile numite de unii sociali-
ste ar fi cauza mizeriei. Totusi, dupe
cum a aratat Marx in Luptele de.c'asa
In Franta", atat mica burghezie, cat si
taranimea si-au dat mai tarziu seama
de gresala pe care o facusera si s'au
tutors spre muncitori, fapt care s'a
marcat in alegerile partiale din 1850.
Dela experienta din 1848, scrie Cog-
niot, una din lozincile impartante a ri-
 RtCENZII
mas ralierea muncitorimii cu tar5nimea.
Astazi muncitorimea francez5 deschide
ochii taranlmii, meseriasi:or si micuor
negustori asupra primejdiei pe care o
reprezint5 politica econorn:oa dictata
de imperialistiiamercani. Cuvantul de
ordine al redobandirii independentei na-
tionale trebue sa grupeze in jurul cla-
set muncitoare stratul mijlociu al so-
cietatii, acum ca si in 1848-50".
In 1848, ca si azi, exists un partid
al fortei a treia" care vofa sa joace un
rol m:jlocitor intre anarhie" si dreap-
ta monarhista si bonapartista. Dar si
atunci, ca si azi forta a treia" si-a do-
vedit adevarata fat5 ; sub frazeologie
republicanA, actiuni reactionare, antide-
mocratice, antinationale. Forta a treia"
a lucrat in zilele noastre, pentru a
scoate pe comun:sti din guvern, pentru
a reprima grevele muncitoresti. Insa,
fats de situatia pe care o avea acum
un veac, proletariatul francez se pre-
zinta mai puternic, mai organizat, mai
constient. Comuna do 1871, luptele sin-
dicale, Revolutia din Octombrie, lupta
Impotriva fascismiilui, lupta din re-
zistente au imbogatit experienta prole-
tariatului, care se conduce in actiunile
lui dupa doctrina stiintifica marxista.
Pe and in 1848 miscarea democratica
franceza nu era sustinuta decat prin
cateva revolutii in unele tari europene,
astazi lagarul democratic in frunte cu
Uniunea Sovietica, reprezinta o forts
imens5, mereu in crestere care stimu-
leaza is actiune si muncitorimea fran-
ceza.
Continuand seria articolelor si studii-
lor informative asupra desvoltarii cu:turi
in U. R. S. S., numarul de fat5 al
,revSstei plublicl3 un articcd bogat do-
cumentat, scris de Sergei Kaftanov,
Ministrul Invatamantului superior din
U. R. S. S. despre Inflor.rea culturii
socialiste". Autorul face o serie de
contfruntar, stat;sLice, nu numai intre
situatia actuala a inv5tAmantului sovie-
tic si nivelul redus din Rusia tarista,
ci lucru atat de sugestiv intre
invatimantul sovietic si eel din ladle
eap:taliste.
In Uniurwa Sovietic5, arata antarul,
to ajunul ce:ui de al doi:ea razbo. mon-
dial, scale primare si secundare nu-
marau 32.9 milioane elevi. Gratie aces-
tui efort imens de culturalizare a ma-
239
selor, nu mai exists analfabeti in U.
R. S. S. Aproape in flece famille de
farani 5i muncitori, se af'A persoane
care au ispravit sau i$i ispravesc stu-
diPe secundare sau universitare. In ta-
rIle capitaliste continua insa sa existe
milioane de analfabeti. In Statele U-
nite, dupa declaratiile Ministrului de
justitie Clark, se numara mai mute
milioane de copii, care nu frecventeaza
nicio scoala. In Anglia, sume:e afectate
instructiunii nu depasesc 3%. In Cum
ce in 'Uniunea Sovetica 13% din bu-
getul general este destinat cu:tural:za-
rii maselor.
In ce priveste numarul educatorilor,
profesorilor etc., el a crescut in U. R.
S. S. de aproape 6 on fatA de numa-
rul educatorilor dinainte de Revolutie.
Numarul scolilor secundare si superioa-
re se rid:ca actualmente la crfra de
peste 1000.
Nu este importanta insa numai cifra
scolilor $i profesorilor, ci si conditiile
in care ei traiesc si lucreaza. In Sta-
tele Unit, din cauza salariilor minime,
ipeste 500.000 institutori si-au parasit
posturile, cautand alte mijloace de trai.
Jar in ce privesie`spiritul in care sunt
educati elevii, profesorul american Ode-
gard a declarat ca scoala americana
formeaza nu un cetacean, ci un om de
rand ; nu un om liber, ci un sclav".
Pentru a ilustra spiritul antidemocra-
tic, rasist, fascist care se intipareste
copiilor, este destul sA cit5m faptul ca
in arasul Gary, (statul Indiana) elevii
albi au facut greva, cerand excluderea
elevilor negri I
Scoliie superioare sovietice sunt des-
chise tuturor cetatenilor. Fostii comba-
tanti din Marele Razboi pentru Apa-
rarea Patriei au fort primili calduros
in aceste scoli : peste 100.000 aproa-
pe a sasea parte din numarul total al
studentilor sovietici sunt fosti com-
batanti.
In prile capitaliste, demobilizatii
s'au v5zut inteo situatie materials grea,
de multe on disperata. Ziarul amer:can
Worker" scrie ca fostii combatanti
americani si-au dat repede seams, ca
pentru_ a urma cursuri universitare tre-
bue, inainte de toate, sA ai parinti bo-
gati".
In Wile capitaliste, numarul studen-
ti:or mai descreste si din alte motive,
care tin de insasi bazele economice ale
240 ESTI3DII

regimu!ui. Absolventii scolilor supe- tia, inchee autorul, cultura sociesta

rioare raman in multe cazuri someri. In este ca un drapel care raliaza toate e-
Uri:Linea Sovietica, dupa cum arata V. lementele progresiste ale umanitatii"...
Molotov, un specialist care s f:e so-
meur, este un fenomen imposibil, ine- Numa'rul de fats mai cuprinde cronici,
xistent. note pentru inforrnatii stiintifice gi ar-
In zlIele in care imperialist:i anglo- tistice din toga lumea.
americani Incearca sa inabuse democra- I. G.

BIBLIOGRAFIE
REVISTA DE CHIMIE FIZICA P. I. LEBED: Influenta electroli-
(Jurnal fizicescoi h.mh) thor asupra sepaxarii alcoolu-
Vol. XXII. Fasc. 3, Mame 1948 lui atn:lic . . . . . 387
0. N. TRAPEZNICOVA : Metoda
N. G. IAROSLAVSKI: Aplicarea optics de studiere a procese-
metodei spectrelor dif erent:ale lor ce au loc, cand se destind
in regiunea infrarosie aprop:a- peliculele de pojstren si deter-
ta pentru ident:ficarea reac- m:narea constantei foto-elas-
t.unilor intermoleculare ale Ca- tice . . . . . 395
torva combinatii aromatice. . 265
M. E. DIATCHIVA: Coresponden- RE VISTA DE CHIMIE ANALITICA
ta cantitativa a metodei orb:- (Jurnal anaut.ce..,ct.i h.m.i)
telor mo.eculare Si a structuri- Vol. III Fasc. I. lanuarie 1948
lor va.ente. . . . . 275
A. E. STANDEL: Fenomenul de N. A. TANANAEV si V. I. MU-
Intarziere a declansar:i trepte- RASOV: Determnarea selenu-
lor interne de libertate In re- lui in otel . . . . . . 3
act:Ile chimice , . . 289 A. V. PAVLINOVA: Dozarea vo-
B. A. ARBUZOV s: B. S. VINO- lumetrica a fierului tr:va:ent
GRADOVA: Para cl o r ul si cu ajutorul tartratilor . . . 7
structura esterilor acidului A. P. CRESCOV si S. S. WIL-
boric. . . 303 BORG: Noile reactii ale sulfo-
F. F. WOLKENSTEIN: Teoria c:anurilor . . . . . 11
electron:ca a promovarii si o- N. I. HLOPIN, N. A. RATALO-
trav:rii catalizatorilor ionici . 311 VICI si G. P. ACSENOVA:
N. N. SISCHINA: Potentlalul de Determnarea polarografica a
oxido-reducere al developan- cantitatilor mici de arsen . . 16
tului gi viteza de developare F. I. TRISIN: Metoda electrono-
la d:ferite temperaturi . . . 331 men.' ca de ana,liza. Comunica-
A. S. PREDVODITELEV: Cateva rea I. 21
cant:tati invariable In teoria F. I. TRISIN: Descrierea schemei
termoconductib:litatii $i a vi- automatului pentru inreg'stra-
cozitatii lichidelor . . . 339 rarea calitativa si cant:tativa a
M. SMIRNOV: Diferenta de po- ionilor, dupa potent'alul si tim-
tenral dintre mercur gi amal- pul de separare al lor, in cazul
gamul de cadm'u . . . 349 unui curent de intensitate star
V. A. PLESCOV: Potentia,lele de WA . . . . . . . 29
electrod in acetonitril . . . 351 I. V. TANANAEV si M. I. LE-
G. F. LESOHINA, C. A. GAL- VINA: Analiza fizico-chim'ca a
BERT $i A. A. JUBOVITCHI: sistemelor, cari reprezinta im-
Absorbtia din solutii pe absor- portant5. in chimia anaftica
bantii porosi . . . . 379 XIII. S'stemul CoSO, .K4Fe/
M. TOVBIN si E. SLOSBERG: CN/a H.,0 . . . . 31
Influenta straturilor monomole- N. SURMOVSCAIA sl L. CRU-
culare asupra volatizarii chi - PIANOVA: Metoda de dozare
delor . . . . 379 a vaporilor de api 51 a oxige-
 BIBLIOGRAPII 241
nului in gazele, cari nu contin K. Z. LADAJENSCAIA Despre tipul
combinatii ox genate . . . 41 morfologic la hepatice.
L. M. KULBERG: Contributiuni Ia A. M. SEMIONOV-TIANSANSCAIA :
teoria gruparilor specifice . 45 Acoperirea cu vegetatie a construe-
I. M. KORENMAN: Contributiuni tiilor militare si a gropilor de bombe
la, teoria reactivilor organici in stepa pAduroasa din partea euro-
III. Studiul reactlei bluretului . 52 peana a URSS.
A. V. PALAEV; Indicarea canti- N. P. KIRILOV : Deosebirile in corn-
tatilor mici ale derivatilor halo- pozitia esentelor din fructe si rada-
genati ai hidrocarbur:lor . 63 cini de Ferula, Jaeschkeana.
N. S. FOKINA si B. S. PITEL- B. ROSEN: Obtinel'ea am donului din
MAN: 0 metoda rapIda pen- Crambe.
tru determina,rea zaharului in A. MASLOVSKI : Aparitia plantei He-
materiale tanante . . . . 66 lodea conadovris in bazinul raului
Donet.
A. M. LICHACEV : Rarirea mecanizata Critica
a sfec!ei de zahar semanate izolat. V. B. SOCIAVA : Schema de distribui-
Fi I. TRAVENI : Fasi de protectie a re a vegetatiei pe un continent ideal
campurlor din M. T. S. Demino. si existenta tipurilur analoage de ye
Acad. N. V. TITIN : Rezultatele acti- getatie in d'ferite tone.
v'tatii societatii agricale panunio- V. V. REVERDATTO : Observatiuni
nale in 1947 si problemele viitorului despre stepele ,.insulare" din Siberia
imediat. P. P. POLIACOV : Despre nota lui Rub-
M. A. ABROSIMOV : Planificarea pro- toy N. I. Aninul din Tiansan".
ductiei in colhozuri. Cronica
Reviste si ref erate
V. N. STEPANOV : Caracterizarea cul- D. K. ZEROV : Insitutul de botanica
turilor agricole dupa rezistenta for al Academiei de Stiinte din Ukraina.
Ia inghet, S. I. GLUZDACOV : Activitatea_ sectiei
Din istoria agronomiei rusesti botanice in a doua sesiune a Filialei
I. F. KOPAL, I. A. STEBUT: 25 ani West Siberiene a, Academiei de Stiin-
dela rnoartea lui. te URSS.
Critica si bibliografie PROGRESELE BIOLOGIEI
N. S. SOLOVIEV, PROF. P. I. LISI. MODERN E"
TAN Problemele biologiei trifoiu- (Uspehi SovremennoI Biologhii)
lui rasu". Vol. XXV, fast. 2-1948
Prof. S. KONDRASEV : Absurditati e-
vidente. J. E. ELPINER : Ultrasunetele in bio-
bogie si medicina.
BOTANICA SOVIETICA E. I. GRAEVSKI : Starea vitroasa a
(Sovetscaia Botanica) protoplasmei si conditille unor tempe-
T. XV, No. 6-1947 raturi foarte joase.
F. I:. BERENSTEIN : Despre rolul bio-
B. K. SISKIN Botanica sovietica. logic al magneziului.
D. 1. SOSNOVSKI : Formele principa-
le ale vegetatiei din Caucaz gi dis-
S. M. LEITES : Absorbtia, grasimii.
tribuirea for geografica.
L. T. ZAGORULCO : Despre imagini
K. 1. KOSTRIUKOV : Desvoltarea .ce-
succesive in sistemul vizual.
I. V. KOJANCICOV : Specificitatea bio-
lulei generatoare din polenul de mar- logic5 a insectelor si inmultirea ma-
ar. siva a lor.
Note stiintifce G. S. MARCOV : Impotriva teoriilor
S. G. TAMAMSION: Despre porchro- antidarwiniste in parazitologice.
sim si unele monstrflositati 1p Con- Z. S. KATZNELSON : Gastrulatia si
vulvulus arvensis. formarea entodermului.
I. T. VASILCENC0*: bate noui cu pri- V. V. ALPATOV : Supravietuirea de
vire la originea vietii. mai multe zile a otfalor de epure
V.. N. VASILIEV : Despre sistematica fecundate la temperaturi joase.
$i biologia genului Trapa. A. M. EMM : Moartea caloricA si in-
16
242 STUD1I
Luenta nociva a caldurii si factorul A. L. CURSANOV si C. M
toxic. DJEMNHADZE : Acidul galic
E. S. GERONIMUS : Natura chimica din tanina de ceai . . . 61
Si specificitatea biologics a materiei A. V. COTELNICOVA : Despre
provocand transformarea tipurilor de existenta izomerazei acidului a-
pneumococi. denofosf oric . . . . . 66
L. M. SABAD : Sch:te de ontologie cx-
perimentala (L. N. Karlik). REVISTA DE 1 CHIMIE ANALITICA
V. N. N1KITIN : Atlas de hematologie (Jurnal analiticescoi himii)
a antinatelor domestice (V. B. Alesin). Vol. III Fasc. 2 Martic 1998
B1OCHIMIA E. G. TRESCIOVA, P. A. AKI-
(Biohimia) SIN siV. M. TATEVSCHI:
Vol. 13. Fascicolut 1. Anul 1948. Determinarea compozittei mo-
M. A KOMUTOVA: Noua me- leculare si a elementelor struc-
toda de decolorare a extrac- turale la combinatiile organice
tcior vegetate in cazul deter-
minarii vitaminei C.
G. V. TROITCHI: Legatura din-
. . . I
prin metoda dif uzarii combina-
te a luminii . .
M. A. PORENOV si V. P. PO-
.. .. 75

tre structure si spectrul de ab- VELCHINA : (Analiza siste-

sorbtie al substanjelor din matic5 a cationilor prin meto-
grupul vitaminei A. . . 7 da polerografica II. Cond:tiiie
S V. DURMIS1DZE: Determina- de determinare ale elementelor
rea cantitativ5 a enidinei in din sub grupa arsenului . . . 85
struguri gi yin . . . . . 16 B. E. REZNIC si G. P. FEDO-
A. M. CUZIN si A. R. GUSEVA: ROVA : Dozarea magneziului
Condensarea acidului pirnoic in dolomite prin metoda titra-
in prezenta glicocolului . . 27 rii turbidimetrice . . . 92
P. A. CONETIANI 5i G G. N. I. VOROBIEV: Masurarea con-
STURNA: Determinarea, micro- ductiblitAtii electrice a elec.
iodometrica a acidului citric. trolitilor, dupe difcrenta din-
E. D. VASEPAN : Sinteza ami- tre rezistentele interne ale ele-
noac'zilor din cetoaczi si sa- rdenteilor 96
ganisme . . ..... .
rurile de amoniu in microor-

V. I. ROSENGART si E. I. BER-
NARDELLI : Formarea creati-
ninei din fosfocreatina .
A. S. CORNICOVA si M.
GRITMAN si L. M. IACOB-
SON : Formarea aminoazotului
din amoniac gi cetoacizi de Ca-
tre suspensiile de Bacilus sub-
tills
M. A. BOCUCIAEVA si T. A.
SUBERI : Fermentii oxidanti
din frunzele de ceai . . . 42
V. I. DOBRANINA si V. F. MAR-
CENCOV : Influenta insuficien-
lb de proteine In alimentatie,
asupra respiratiei tesuturilor
nilor ..... .
din ficatul gi creerul sobola-
32
G. A. MEDVEDEVA: Seria prac-
tea a sulfur:lor de metale pre-
iioase 103
V. P. SVEDOV, E. 0. GOLD-
. . 35
STEIN si N. I. SELECTO-
G. VA : Determinarea cantitativa
a plumbului in prezenta catio-
nilor din grupa a doua anaEtiei 109
A. C. RUJENTOVA si M. E. VI-
NOGRADOV : Dozarea meso-
39 clorului in seria, acribinei . . 113
R. B. GOLUBTOVA : 0 noua
metoda pentru determinarea
wolframului in oteluri cu aju-
torul B-naftochinolinei . . . 118
S, A. BABUSCHIN ai E. A.
DRUIAN-REMPEL : Determi-
narea concomitenta a -carbonu-

V. N. OREHOVICI, A. A. IUS-
. . 50
E.
lui, a hidrogenului si a puterii
calorice a subMantelor organice
T. PODLUBNAIA s' P. S.
123

TANOSCHI, C. D. OREHO- BUCHAROV: Metoda electro-

VICI si N. E. PLOTNICOVA : metrica a doz5rii zaharurilor
Despre precolagenul p'elei . . 55 cu ferocalnura . . . . 131
 BIBLIO GRAF II
AGRONOMIA SOVIETICA
(Sovetscaia A gronomia)
No. 4-1948
Acad. V. WILLIAM ;
R. Problemele
cruciale ale a,griculturii.
1. V. IAKUSKIN : Din problemele a-
grotehn:ce din primavara gf vara a-
nului 1948.
V. P. NARTISSOV : Tavalugirea a-
dancirea insamantarii ca fagtori de
sporire a recoltei de matura.
S. I. ZALKIRD : Conferinja histologic5
la Leningrad.
S. M. LEITER : Conferinta endocrino-
logilor din URSS.
SELECTIA $I CULTURA
SEMINTELOR
(Selectia 1 Semenovodstvo)
No. 2, Februarie 1948
NECROLOG : P. I. Lisitin.
1. D. COLESNIC : Experiente pe un mi-
lion de hectare.
Selectia Si cultura semintelor de cereale
T. E. DANSIN : Despre rozille_ele se-
lectiunii culturilor de toa-ma da p.
Amur.
G. I. POPOV : Influenta reclproca a di-
I eritelor forme de mMuril si prcbie-
ma culturii semintelor.
G. I. ABOLINA : Fiziologia formarii
semintei si rezistenta la seceta.
f. V. BUDINA : Infrangerea, nelncruci-
sarii soiului de cartof PocecinAi"
prin metoda hibridarii vegetative.
Selectiunea si cultura semintelor de
ierburi
I. D. VOZNAI : Calitatile si Insusirile
ereditare ale semintelor de erburi fu-
rajere perene in dependenta de var-
sta plantelor semincere.
E. K. PAVLENCO : Problerna caracte-
rului de primavara sau de toamna a
trifoiului rosu.
1. S. SOBOLEV : Sporirea productivita-
tii semintelor de trifoiu prin insa-
mantarea lor In amestec.
F. P. LITVINENCO : Experienta frun-
tasilor in cultura semintelor de ier-
buri furajere.
A grotehnica gf mecanizarea
N. D. MUCHIN Despre ameliorarea
calit5tilor productive a semintelor.
A. F. PUSTVOIT : Protect:a lucernei de
s5manta contra Inghetului de prima-
vara.
243
P. M. SOCOLOV : Curatirea, orezului
cu masina Petcus-Victoria 44". Co-
municari scurte.
G. T. ILIENCO: Soiurile de fasole din
selectiunea populara.
A. I. NAZOROV : Selectia granelor de
primavar5 in statiunea de selectiuni
de la Vologda.
A. M. POLIANSCAIA : Experimentarea
soiurilor de cartofi la statiunea ex-
perimented Ganus.
Critica si bibliografia
N. I. FEIGHINSON : 0 carte noted des-
pre cultura semintelor de cereale.
L. G. GROSSMAN : Despre hormoni de
crestere.
V. A. NEVSKI : C5rti si brosuri despre
selectiune si cultura, semintelor apa-
rute in 1947.
AGROBIOLOGIA
No. 1, 1948
V. S. DMITRIEV : Despre problema a-
solamentului.
P. A. VLASIUC : Sistemul de alimen-
tare at plantelor din asolamentul sfe-
clei de zahar cu plente furajere.
A. A. AVAKIAN : Procesele desvoltarii
in stadii si asa numiti hormoni ai in-
floririi.
S. V. ZABLUDA : Influenta conditiilor
de crestere si desvoltare asupra mor-
fogenezei si productiei cerealelor.
N. I. FEIGHINSON : Participarea mai
multor forme masculine la fecunda-
rea porumbului.
N. V. TURBIN si S. N. BOGDANOV :
Obtinerea de hibrizi vegetativi pro-
venind dela mai multe forme pa-
terne.
M. F. CUSNER : I Influenta fecundarii
gainilor cu amestec de sperms asu-
pra progeniturii.
Comunicari scurte
I. N. GOLUBINSKI : Despre influenta
pozitiei fructului asupra, perioadei de
vegetatie la legume.
L. A. SOLOVTEV : Hibridarea vege-
tative a gramineelor.
K. S. SUCHOV : Despre substratul din
care se construesc virusii mozaicu-
lui tutunului In caul a,utoreprodu-
cerii.
 S DII
244
ECONOMIA PISCICOLA BEMCOV S. M.: Clinica $i tratamen-
Ribnoe Hozeaistvo) tul chirurglcal dermoid.
No. 2-1948 PARMENOV V. 1.: Importanta chirur-
g:cala a diagnosticului $i tratamen-
tului purpurei abdominale Henoch.
A. A. 1SCOV : PENTRU 0 NOUA SASTIN N. P.: Relativ la problema im-
SPORIRE A PRODUCTIEI, PEN- portantei chirurgicale a maladiei
TRU INDEPLINIREA PLANULUI Schon:ein Henoch.
CINCINAL IN PATRU ANI. HROMOV B. M.: Despre munca cate-
Tehnica i productia drelor de chirurgie operativa.
log. A. E. RAGULIN : Reconstructia COLESOV V. I.: Despre embol:a arte-
comb!natului piscicol de pe Marea r'ei renale.
Azov. TOPEIBA$EV I. M.: Despre corpurile
S. V. VICTORINOV : Primul doc de straine ale ficatului de origins exo-
constructie proprie. gena (arma de foe).
N. I. BABUSKIN : Calle desvoltarii pes- RANER A. S.: Relativ la cartea lui
cuitului marin in Azerbaidjanui de Bjanerdze: Transplantarea pielii in
Sud. Rush $: in U.R.S.S.
T. Z. VINOCUROV : Plase de p5r pen- SASTIN N. P.: Protocolul $edintei de
tru pescuit. chirurgie d'n Moscova din 25.IV.
B. V. ZIKEEV : Concentrate de albu- 1948.
min5 si vitamins din resturile mo- MAS V. M.: Burs'tis amentalis ca o
lu$telor marine. maladie aparte $i diagnosticabila, in
Partea $tiintifica timpul vieth.
IACOBSON S. A.: Desvoltarea asisten-
L. P. MINDER : Schimbarea greutatii tei chirurgicale in rcgiunea Ivanovsc
pestelui In solutiile sarii de bucara- in 30 de an de regim sovietic.
rie. GOICHER B. F.: Cateva chestiuni en
Prof. G. V. NICOLSKI : Lucrari pentru privire a patogenia $i tratamentul
ref acerea stocului de peste din bazi- plagilor atone, dupa ran' ri ale tesu
nul raului Amur. turlor moi $i a oaselor.
SOSNOVSCHI A. G.: Oprirea hemora-
CHIRURGIA giei cran'ale prin electfo-coagulare.
Nr. 2-1948 TRANKENBERG: Blocarea transepidu-
rala, preganglionara a calor sim-
VERHETSCHII S. A.: Ilia Vasillevici patice.
Buialschi (1789-1866). BACCAL S. A.: Incercarea de a trata
ZABLUDOVSCHI A. M.: Schita de isto- epilepsia, cu metoda tisulara, dupa
rie a chirurgiei ruse. Filatov.
MOGHIDOVICI M. R.: Procese pato- PETROVA A. A.: Terapia tisulara in
log'ce manif este $i clinica chirur- plagile etone $; cicatricele supurente.
gicala. MJAVANADZE: Tratamentul ulcerelor
LERNER I. 0.: Despre structura seg- trof ice a extremit5tilor inferioare prin
mentary a p!imanilor. interven'rea pe nervii periferici.
GHERASIMOVICI A. V.: Atitudinea KRAUSOVITOV: Relativ la problema
fata de bontul bronh:ilor, in caz de tratamentului craniului scalpat.
Indepartare partiala sau totals a pia- FALTBERG I. I.: Abdomenul acut In
manului. maladiite infecfoase.
GLASSEN A. A.: 100 de cazuri ale a- GOBIREV N. 1: Despre Inchiderea bon-
derentelor planate, dupa metoda lui tului duodenal, dupa rezectie cu su-
Bogush. turi unietajate.
INTREPRINDEREA DE STAT "UNIVERSUL"
 5

wt.
o

La

--C

7.

7
r.

LEI 100.