11 Revista Studii Clasice XI 1969 415 443

C RONIC Ă
SOCIETATEA DE STUDII CLASICE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROllAXIA
DĂRI DE SEAMĂ ALE ŞEDINŢELOR
c
$EDINTA Un.lORDl!Ulll DIN te NOIB•IUUE IK7
Prezidează acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Şedinţa se deschide la ora 1g10.
Membri prezenţi: N. I. Barbu, V. Barbu , G. Bunescu, L. Buzdugan, E. Cizek, G.
Creţia, F1. Demetrescu, A. Donciu , M. Duţescu , I. Fischer, Val. Georgescu, AI. Graur, M.
Hetco, A. Horhoianu, M. Nasta, M. Nichita, V. Nicolae, N. Onca, D. :\J. Pippidi, C. Poghirc,
M. Popa, C. Săndul es cu, Gh. Slrbu, N. I. Ştefănescu, N. Ş. Tanaşoca, R. Vulpe.
Invltall : Al. Barnea, CI. Bojin, C. Dobre, A. Ionescu, V. Neagu, I. Nichita , M. Ruch,
Gr. Tănăsescu , A. Vasile.
Acad. AL. GRAUR salută prezenţa profesorului :M. R ucH de la Facull l ea de litere din
Nancy.
Conferinţă. M. RucH, Le lhcme de la croissance organiquc dans le /iure I de Tile-LiL'e.
(Vezi „Studii clasice", X, p. 123 -131.)
Şedinţa se rid i că la ora rnso.
CI
ŞEDINŢA DIN 7 DECEJIBRIB tK7
Prezideazăprof. N. I. BARBU , vicepreşedinte .

se deschide la ora 1 s2°.
Şedi nţa
llembri prezenţi: N. I. Barbu, Tr. Costa, D. Crăciu n , FI. Demelrescu, M. Dumitrescu ,
VI. Dumitrescu, M. Du ţescu, I. Fischer, Val. Georgescu, M. Hetco, M. Iliescu, I. Ionescu,
M. Marinescu-Him u , Ş. Mironescu , A. l\focanu, Margareta Nasta, M. Nasta, v. Nicolae,
N. Onea, M. V. P etrescu, A. Piatkowski , D. M. Pippidi, E. Poghirc, T. Popescu, CI. Po-
povici, C. Săndulescu, Gh. Slrbu.
St.CI, XI, 1069, 1>. 899-427, Bucureşti
https://biblioteca-digitala.ro
400 SOCIETATEA DE STUDII CLASICE DIN ROMANIA 2
Invlta!I ; Al. Ba mea, Gh. C eauşescu , I. G. Coman, S. Gherasim, M. Manole cu, Gh.
!\'luşu, A. Popovici.
Alegeri de noi membri: Au rost aleşi membri ai Soci etăţ.i i; prof. LUCIA CocONE. (reco-
mandală de prof. D. R. Z !'>GOR şi M. M RINESCU-HIMu), prof. SMARANDA POPESCU (recomandată
de prof. i\I. MARINESCU-Hntu şi N. I. BARBU), prof. MARIA M NOLESC (recomandată de prof.
1\1. N1co1.A.ESCU şi D. POPESC ), prof. MARI S1MI01'"ESCU (recomandală de prof. 'I . 1ARINESCU-
Hrn şi N. I. BARD ), prof. STELA GHERASIM (recomandată de prof. GH. Slnuu şi A. HonHOIANU),
prof. J. G. CoMAN (recomandat de prof. D. 1\1. P1rr101 şi N. I. BARD ). prof. GH. l\l uş (re-
comandat de I. FISCHER şi c. POGHIRC), JoA. •, 1 1CHITA (recomandată de l. ILIESCU ,i L. MA~
CARIE), GH. CE UŞES (rl'comandat de prof. c. POGHIBC şi M. NASTA).
Prezentiirl de lueri1rl reeenle. Pror. D. CRĂCIUN : 'ergilius, Bucolice ş i Georgice (lrad.
T . A. Naum, D. Murăraşu; prefaţă Gh. Gu\u), Bucureşti, 1967; \ ergilius, Eneida (lrad.
E. Lovinescu, E. Cizek ; pref. Edg. Papu), Bucureşti, 1967 ; Seneca, Scrisori cdtre Luciliu
(trad. şi note Gh. Guţu, pref. I. Davidsohn), Bucureşti , 1967. Prof. M. MAR1NESCu-H1M :
:ETA:EINO:E (Levkosia. Cipru), I, 1963, li, 1964- 1965). I. F1SCHER: W. Dur:mt, Tlie Slory of
Philosophy, New York, 1966; Seneca, Apokolokyntosis, Petroniu, Salyricon ttrad. , prer.,
note de E . Cizek), Bucureşli, 1967; G. B. Pellegrini, A. L. Prosdocimi, La lingua oenetica.
1. Le iscrizioni, Padova 1967. M. NASTA: Euripldes, Werke, lrad. D. Ebener, Berlin-Weimar,
1966: Aischylos, Die sieben TragiJdien, trad. G. Droisen - E. G. Schmidt, Leipzig, r. a.;
D. Ebener (ed., trad.). Rhesos. 1'ragiJdie eines unbekannten Dicllltrs, Berlin, 1966. Prof. VAt..
GEoROEscu; J. Gaudemet, lndulgenlia principis, Milano, 1967 ; L. Capogrossi-Cologn esi,
Ricerche su/la slrullura delie seroit(} d'acqua in diritlo romano, Milano, 1966.
Informare. M. NASTA, Con(erin/a de studii clasice de la Gotrlilz. ;cvezi ,.S tudii cla ice",
X, 1968, p. 271-273.)
Comunica re. A. P1ATKovsK1, Ironia şi umorul la Herodol (Vezi, Studii clasice", X, 1968,
p. 51 - 62.)
Dlseu1U. Pun tntrebări şi iau parte la discuţii: Prof. r. I. BARBU, M. N ST , M. !\fa·

RINESCU-HIMU, c. Poonrnc.
Prof. {. MARINESC -Hmu atrage atenţia asupra influenţei literaturii drama\ ice asupra
lui Herodot.
M. NASTA arată că direcţia alacurilor lui Herodot e totdeauna politiceşt e explicabilă
şie specifică lui Herodol; nu e vorba deci de un repertoriu de motive literare.
Diverse. I. F1 CllER dă informa\ii asupra planului de aclivitate al Pilialei Constanţa.
Şedinţa se ridi că la ora 2030.
Cii
ŞE DL,TA DIN 4 IANIJABIE IKS
Prezidează
acad. AL. GRAUR, preşedinte.
edinţa
se d schide la ora 1816 •
:Membri prezent I: II. Acsan. . I. Barbu, V. Barbu, L. Buzdugan, A. Calangiu, M. Capo.
ianu, L. Coconea, I. G. Co man. H . Dumitrescu, VI. Dumitrescu, J\1. Duţesru, l. Fischer ,
3 CRONICA 401
al. Georgescu , S. Gherasim, Al. Graur, Gh. Guţu, M. Hetco, A. Horhoianu, L. Lupaş , J\1.
Nichita, V. 1icolae, 1. icolaescu, S. Nicolau . I. 1 iculiţă , N. Onea, M. V. Petrescu
Piatkowski, D. 1\1. Pippidi , C. Poghirc, E. Poghirc, Aurel Popescu, I. Popescu, CI. Popovici ,
A. Rădulescu, C. S ă ndul escu, J\L Simionescu G. Strbu, . Tanaşoca. L. Tudoran , R .
\ ulpe.
Jnvlloţl: l\I. Apostolescu, I. Barnea, A. Iliescu FI. Văcăr e cu.
Inainte de a se intra tn ordinea de zi, acad. AL. GRAUR atra ge atenţia asupra caracterului
sărbătoresc al acestei şedinţe, consacrate centenarului naşterii lui Gh. Murnu. Işi exprim:'\
regre tul că prof. D. l\l RMELIUC, autorul evocării ilustrului traducător, nu este tn măsu ră
să-şi citească el însuşi conferinţa.
Alegeri de noi membri. Este ales membru al Societăţii : PETRE DIACONU (recomandat
de f. BucovALĂ şi A. RĂDULESCU) .
Prezentări de lucrări recente. I. FrscHER: 1. H Leo, J . Vilan-Unguru, E. Cizck, Antologie

de texte latine (sec . li - V e.n.), Bucureşti, 1967; I. M. Tron kij, Ob§i!eindoevropejskoe ja:ykovoe
sostojanie (Voprosy rekonstrukcii) , Leningrad, 1967. Acad. AL. GRAUR: J. Safarewicz, Studia
JfZykoznawcze, Varşovia, 1967 ; Studii clasice, IX, 1967.
Conferinţă. Prof. D. 1ARMELIUC, 100 de ani de la naşterea lui Gh. Murnu (vezi „ Studii
clasice", X, 1968, p. 279 - 283).
Comunlearc. Prof. I. G. CoMA:-1, Homer i alţi poe/i eleni 1n literatura palrislicd a seca-
tului al 11-lea. Re prezentanţii literaturii patristice greceşti din secolul al II-iea, cunoscuţi şi
sub numele de apologeţi , tndeosebi : Aristide Iustin , Talian, Atenagora, Teofil, Hermia şi
Scrisoarea către Diognet, stnt primii care pun faţă tn faţă creştinismul şi elenismul. Autorul re-
liefează pe Homer, Hesiod, Orfeu, Sibila şi alţi poeţi eleni ca autorităţi de prestigiu ale antichi-
tăţii, văzuţi de apologeţi şi folos iţi de ac eş tia atttca elem nte pozitive pentru susţinerea anumitor
teze, ctt şi ca material de criticat ub anumite laturi. In „Cronologia lui Homer şi a lui !\foise"
e prezentată aşa-zisa teori e a vechimii şi a lmprumutului unor valori esenţ iale elenice din scri-
erile Vechiului Testament. .. Critica mitologiei homerice" combate atlt miturile tn g neral, cit
mai ales derivatele imorale ale acestora. Con s id e raţiile din capitolul „ Între adevăr, mit şi poezie"
lnfăţi şează o critică ontologică a mitului tn lumină patristică, dar şi rolul său fecund tn diferitele
creaţii literare, lndeosebi poetice. Patristica secolului al II-iea cere, ln general, operelor litmre
realism, utilitate şi simplitate spre a fi accesibil e ş i maselor, apoi l egă tură strlnsă tntre fond
şi formă. Uneori de origine dife rită, alteori pornind din izvoare apropiate, inspiraţia poeticll
şi cea profetică se contrazic, la anumiţi autori, dar se aseamănă şi chiar coincid la alţi autori.
Cultura elenică e lăudată pentrn opera ei pro g res istă prin lucrarea logosului, dar e criticată
p entru unele din aşa-zisele ei inutili tăţi pentru alegorizarea mitului. pentru politeism, conside~at
ateism, pentru di s preţul pe care ea li afişează Caţă de culturii neelenice sau „barbare'', p entru
inaccesibilitatea ei maselor. In general, Homer şi ceilalţi poeţi elen i stnt preţuiţi pentru valoarea
şi prestigi ul de care ei se bucurau ln secolul al II-iea. Critica tnsăşi, ce li se administrează, mo ş
tenjtă tn bună parte din cultura cla ică precedentă , renectă - ln bună măsură - ac eastă pre-
ţuire.
Dl cuţll. Pun lntrebări şi iau parte la di cu\ii: prof. - I. BARB U, D. M. PIPPIDC

I. FISCllER, I. BARNE •
20 - c. 155
402 SOCIETATEA DE STUDII CLASICE DIN ROM.ANIA 4
Prof. D. M. P1PPIDI : ar li fost interesant de stabilit contextele citatelor din Homer şi

din ceilalţi poeţi şi
de precizat funcţia socială pe care o atribuie părinţii bisericii poeziei.
Şedinţa e ridică la ora 20 so.
cm
ŞElllNŢ.l DL-. I PEHt:.lSlll 1"8
Prezideaz:'I acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Sedinţa se deschide la ora 18 20 •
Membri prezentJ: N. I. Barbu, V. Barbu, L. Buzdugan, M. Calangiu, Gh. Cantacu-
zino, Gh. Ceauşescu, C. Chircu, L. Coconea, I. G. Coman, D. Crăciun, H. Dumitrescu, ::1-f.
Dumitrescu, M. Duţescu, I. Fischer, Val. Georgescu, M. Gramatopol, Al. Graur, A. Horho-
ianu, M. Marinescu-Himu, Gh. Muşu, V. Nicolae, N. I. Niculiţă, M. V. P etrescu, C. Poghirc,
M. Popa, Aurel Popescu, T. Popescu, V. Popescu, M. Simionescu, Gh. Slrbu, D. Sluşanschi,
R. Vulpe.
Iuvltaţl : C. Dobre, A. Plrvulescu, V. Protopopescu, A. Vasile.
Alegeri de noi membri. Au fost aleşi membri ai Societăţii: C. lcoNOMU (recomandat

de prof. N. GosTAR şi L. ILJ Escu), MmA1 lRIMIA (recomandat de prof. N. GosTAR şi L
lLmscu), GH. D. D u~nrnAşcu (recomandat de M. lR1M1A şi A. RXouLEscu), prof. MARIAN
PANASIAN (recomandat de M. lmMIA şi M. Bucov .~LĂ), prof. ADRIAN PANAITESCU (recomandat
de f. lRIMIA şi M. BucovALĂ), ZAHARIA CoVACEF (recomandată de prof. R. VuLPE şi A. RĂ
DULESCU), CoRNEL STAVRU (recomandat de prof. R. VULPE şi A. RĂDULESCU), RADU-VIOREL 0-
CHEŞEA u (recomandat de prof. R. VULPE şi A. RĂDULEscu), C. ScoRPAN (recomandat de prof.
R. VULPE şi A. RĂDULESCU), MARGARETA HAVRJLET (recomandată de prof. R. VuLPE şi A.
RĂDULESCU), MIRCEA LElllBRĂU (recomandat de M. 1R11111A şi A. RĂDULESC ), D MITRU N1co-
LAU (recomandat de I. BUCOVALĂ şi M. IRJMIA), prof. NICOLAE c. POPESCU (recomandat
de prof. N. GosTAR şi O. TcAcrnc), prof. GH. BADEA (recomandat de Tu. D1ACOKEscu şi A
Co.JAN), prof. DEJIIETRA CRAUS (recomandată de prof. GH. CoNDUJIACHE şi N. CoKD RACHE)
prof. PAIIASCHIVA AvRAJlf (recomandată de prof. GH. CoNDURACHE şi N. CoNDURACHE), prof.
IULIA BURSUC (recomandată de prof. GH. CONDURACHE şi l • CoNDURACHE), prof. SERGIU
JoLONDCOVSCHI (recomandat de prof. GH. CoNDURACHE şi N . CoNDURACHE), prof. FL<>RICA
NoANĂ (recomandată de prof. GH. CoNDURACHE şi N. CoNDURACHE), prof. SAVA POPA (reco-
mandat de prof. GH. CONDURACHE şi N . CONDURACHE), prof. NICHIFOR VOINESCU (recomandat
de prof. GH. CONDURACHE şi N. CONDURACHE), prof. LUCIA WEINTRAUB (recomandată de prof.
GB. CoNDURACHE şl . CoNDURACHE), ADRIAN PînvuLE cu (recomandat de prof. C. Poc;HIRC
ş i GH. CEAUŞESCU).
Prezentirl de Juerii rl reeente. Prof. D. CnĂcrnN : . I. Barbu, Va lori umane rn literatura

greacd, Bucureşti, 1967. I. FISCHER : V. Canarache, Muzeul de arheologie din Constanţa , Con-
stanţa, 1967; id„ Edificiul cu mozaic din Tomis, Constanţa, 1967 ; C. Scorpan, Reprezenldri
bacchiu, Conslani.a, 1967; M. Irlmla, Bronzuri figurale, Con stanţa, 1967; C. Scorpan, Cavalerul
trac, Constanţa, 1967; M. Bucovală, Necropole elenistice fa Tomis, Constanţa, 1967; A. Rădu -
5 CRONICA 403
Jescu, N. Harţuchi, Cimitirul feudal-timpuriu de la Castelu, Constan\a, 1967; G. Devoto, Scrilli

minori, II, Florenţa, 1967; Aulu-Gelle, Les nuils alliques, livres 1 -1 V (ed. R. Marache), Paris,
1967. Prof. R. VULPE : D. M. Pippldi , Contribuţii la istoria veche a Romdniei, ed. a II-a, Bucu-
reşti, 1967. Acad . AL. GRAUR: Eirene (Praga), VI, 1967.
Comunicare. Prof. GH. '.\f u şu, Zeul fulgerului la geto-daci. Pe marginea unui pasaj din
Herodot ( JV, 94). Text de bază şi unic, pasajul respectiv - „Aceiaşi traci trag cu săgeţile ln sus,
spre cer, clnd tună şi fulge.ră, şi ameninţă pe zeu, socotind că nu este altul declt al lor" - pune
o problemă dificilă de interpretare, căci verbul E!vor.t poale avea lnţelesul „ a exista" sau funcţie
copulativă, Iar soluţia justă are o deosebită lnsemnătate pentru o chestiune capitală cum este
pretinsul monoteism geto-dac. Autorul (relevtnd contradicţiile „ interne" ale diferitelor inter-
pretări dale pasajului) socoate că verbul respectiv nu poate avea dectl funcţie copulativă, iar
sensul pasajului este că geţii trag tn lnsuşi zeul lor, tnlr-o manifestare rituală, m enită să tmpiedice
pe zeul fulgerului să prăpădească lumea. tn sprijinul unei asemenea inl rprclări el aduce o
motivare cores punzătoare din folclornl românesc şi, legal de aceasta, concep!ia populară că Sf.
Ilie - succesorul zeului - este lipsit de o mină, de un picior, sau şi de una ş i de alta, tocmai
pentru a fi tmpiedicat de la aceasta - motiv care nu poale proveni decll din antichitatea
geto-dacă, conflrmlnd interpretarea dală pasajului. R eferitor la greutăţile car au stat ln calea
unei juste Interpretări, autorul socoteşle că identificarea lui Gebel izis cu zeul fulgerului nu
poate fi lntemeiată pe textul din Herodot.
DlscutJI. Pun lntreb ări şi parlicipă la discuţii : prof. R. V LPE, i . I. BARB , M. GRA-
M.,TOPOL, V. POPESCU, I. G. COMA ' M. MAR11'ESCU-H12\I U.
Prof. R. VuLPE nu crede că poate fi vorba de tragerea cu săge ţi ln zeul suprem, ci de
combaterea unor demoni inferiori; neclaritatea textului lui Herodot se dator ază faptului că
istoricul grec relatează fapte aflate de la alţii .
:\I. GRA MATOPOL lncearcă să facă o l egătură Intre pasajul di n H erodot şi caracterul
complex, clonic ş i solar, al zeului suprem dac, cum pare să rezull din iconografia religioasă
pă trată pe monede.
Prof. . PoPE cu atrage atenţia asupra faptului că ln textul lui H erodot nu e vorba de
tragerea ln zeu, ci numai in sus (i!Cvw).
Prof. I. G. Co:\! socoteşte că şi t ex tul ar putea prezenta o alterare; nu con s id eră con-
cludente apropierile fă cute de autor cu obiceiuri contemporane.
Diverse. J. F1sCHER anun\ ă programul şedinţei dfo martie a Societăţii, consacrată celei
de a 10-a aniversări a fundării ei; comunică, de asemenea, că ln Juna iunie va Ii convocată o
Adunare generală extraordi nară , avlnd ca scop modificarea statutelor.
Dă apoi informaţii asupra activităţii filial elor. Filiala Constanţa a ţinut ln ianuarie o
şedi n\ă ln cadrul căreia M. BucovALĂ a prezentat comunicarea Vase de slic/d greceşti şi romane
descoperite la Tomis. Filiala din Iaşi a ţinut şedinţe ln noiembrie (S. SANIE, Divinildti syro-
palmiriene lnlr-un text epigrafie din Dacia) şi decembrie (Prof. I. GHEORGHIŢĂ şi N. BARAN,
O traducere a operei lui Vergilius in limba greacd). ln 28 decembrie, Filiala a \inut Adunarea ge-
nerală anuală. Se alege un nou comitet, cu un număr sporit de membri : preşe dinte, prof.O.
TCACJUc, vicepreşedi nţi , prof. N . GosTAR, GH. Cosm, N. BAJUN, secretar, prof. C. CĂLINESCU,
casier, A. COJAN, cenzor, prof. I. GHEORGHIŢĂ, membru (cu sarcina specială de a stabili legătura
cu lnvăţămlntul mediu), prof. GH. CONDURACHE.
Şedinţa se ridi că la ora 19 '°·
CIV
ŞEDl~TA DIN 7 MARTIE 1968
Adunare festivă. lnch i nată. celei de a 10-a. aniversă.ri a tnfiin/drii socielă./ii
Prezideazăacad. AL. GRAUR, preşedinte .

Şedinţase deschide la ora 1925.
Membri prezenti: P. Alexandrescu, V. Atanasiu, N. I. Barbu, V. Băl ăianu, L. Buz-
dugan, Gh. Cantacuzino, C. Chircu, Tr. Costa, D. Crăciun, E. Dobroiu, H. Dumitrescu, ?>l.
Dumitrescu,VI. Dumitrescu, M. Du ţescu, I. Fischer, FI.B. Florescu, C. Georgescu, Val. Georgescu,
Al. Graur, Gh. Guţu, M. Hetco, M. fanolescu, M. Marinescu, M. Marinescu-Himu, Gh. Muşu,
M. Nicolaescu, S. Nicolau, N. I. Niculiţ ă, A. Piatkowski, D. M. Pippidi, G. Pisoschi, C.
Poghirc, A. Popa, M. Popa, Aurel Popescu, D. Popescu, V. Popescu, C. Săndulescu, J. Unguru
A. Tuzu, J . Zezeanu.
Invitat: A. Vas ile.
Rapoarte . 1. Acad. AL. GRAUR , Zece ani de filol ogie clasică. ln R om'1nia (1958-1968).
Şedinţa noastră de astăzi arc un caracter special şi, dacă-mi permiteţi să spun aşa, so-
lemn : să rb ăto rim zece ani de Ia lnfiinţare.
Stnt ln amintirea noastră a tuturor împrejurările ln care a fost luată iniţiativa creării
Societăţii de Studii Clasice. De mai multă vreme mai mulţi dintre noi căutau mijloacele de a
contribui la consolidarea lnvăţămlntului limbilor clasice ln ţ.ara noastr ă, ceea cc, pentru noi,
implica me nţinerea şi dezvoltarea studiului limbii latine şi al limbii g receşti ln lnvăţămlntul
mediu, antrenarea profesorilor Ia munca de cercetare, apoi analiza programelor ~i a manualelor
şi, de asemenea, discutarea traducerilor publicate de editurile noastre. O societate ar fi constituit
cadrul adecvat p entru o atare activitate.
In afară de aceasta era de dorit să se poată organiza şi in scopul inform ării r eciproce
1ntllniri periodice ale specialiştilor ln diferitele ramuri ale filolo giei clasice : filologia propriu-zisă,
Jingvistica, istoria, arheologia, epigrafia, numismatica, drept ul, filo zofia etc. ; dezvoltarea ştiin
telor face ca astăzi să nu mai fim totdeauna ln stare d e a cuprinde în întregime nici măcar spe-
cialitatea strtmtă a fiecăruia dintre noi, dar în acelaşi timp slnlem cu lo\ii conv inşi că filologia
clasică este un domeniu unitar, în care nu te poţi considera competent dacă nu eşti capabil
să-l priveşti in ansamblu.
U n Indemn mai concret ne-a venit de la reuniunile filolo gilor clasici din ţările socialiste
nceptnd cu conferinţa de la Liblice, în 1957, continulnd cu cca de la Varşovia , ln ac e laşi an,
cu care ocazie s-a constituit societatea „Eirene", cu participarea noastră. Curlnd după aceea,
ntllnindu-ne cu specialiştii apuseni prez e nţi la comemorarea lui Ovidiu in ţara noa stră, a reieşit
că, dacă înfiinţăm societatea, vom putea să ne afiliem la FIEC, ceea ce s-a şi făcut la scurt timp
după aceea. Astfel organizaţia noa stră ne permitea să dezvoltăm relaţiile intern aţio nale. Din
acest punct de vedere s-a putut curlnd constata că nu am greş it, d eoa rece de atunci încoace am
avut adesea prilejul de a invita specialişti stră ini să ţină conferinţe şi foarte mulţi dintre noi
am putut participa la reuniuni peste hotare, formlndu-se l egă turi trainice Intre filologii români
şi colegii lor din alte ţări.
7 CRONICA 405
Aslfel Sociclalca de Sludii Clas ice a devenit un fel de cen tru organizator al
11 ·li vi lăţii filologi lor clasici ; exami nlnd evoluţi a ei, ved em ca lntr-o oglindă situaţ ia de ansamblu
n !ilologici clasice din ţ ara noast ră şi, pe de a lt ă part e, de cite ori ne interesăm de o
modificare a areslei s i t ua ţi i ne pu nem ln mod normal întrebarea ce rol a avut tn caz ul dat
. ocietatea no as tr ă.
Se ştie că ln invăţămln lul de cultur ă genera l ă limbile antice au la no i o pozi ţ ie asem ă n ă
toare cu cea pe care o cons t atăm în celelalte ţări europene. Dezvoltarea ştiinţelor aşa -numit e
l'xacte, interes ul pentru activităţile practice au făcut ca peste lot să se acorde mai puţin timp
i ln general m ai p!Jţin interes pr eocup ă rilor um an istice. La noi, lntr-o vreme, aproape c:i. nu
mai studia latina, ca să nu mai vorbim de greacă. Astăzi, lntr-o oarecare măsură, s-a revenit,
şi nu atit prin lnmulţirea orelor !n general, cit prin crearea unor şcoli de specializare. Societatea
noas tră n-a fost străină nici de lnmul\irea orelor, nici de elaborarea programelor ş i a manualelor.
Evident, nu ne putem declara ln lntregime mulţumiţi , dar, ţinlnd seama de ituaţia gen erală
ln I mn~, t rebuie să recunoaştem că s-a ob ţ inut ceea ce se putea obţin e. In schimb n-am avu t
plnă acu m rezullatele scontate nici în ce p1 i veş te publicarea unei reviste de nivel mediu , nici
l n ce priveş t e co l ecţia de ecli\ii bilingve pl ă nuită .
Tot ai ci aş vrea să adaug că nu putem fi ln întregime satisfăcuţ i de activi tatea de publi-
care ln traducere românea scă a operelor clasice. Este adevărat, pe de o parte, că mulţi dintre
membrii societăţ ii au dat e diţii bune. contribuind prin aceasta la ridicarea nivelului general
al cu noştin ţelor cu privire la literaturile antice; de asemenea, trebuie notat ca un fapt pozitiv
acceptarea autorilor clasici ln colec ţ i a popular ă „Biblioteca pentru toţi ". In schimb nu putem
f i bucuro şi de faptul că , ln unele lmprejurări, c!nd s-au publicat lucrări de nivel necorespunzător,
glasul nostru nu s-a putu t face auzit, sau cel puţin nu cu amploarea n ece sru·ă.
In l nv ă ţăml ntul superior, la Unive rsi tatea din Bucureşti, si n gura care mai are o secţie
clas ică, si tu aţia este mai bună declt ln trecut. Reducerea op erată ln lnvăţămlntul m ediu a avut
ca un corolar explicabil l ărgirea considerab il ă a cadrelor ln lnv ăţă mlntul superior. Acolo unde
funcţionau altădată 4 sau 5 persoane, as t ăz i corpul did acti c însumează clteva zeci de specialişti,
evid ent, tineri ln majoritate.
De asem enea, un lncepul foarte lmbuc ur ălor s-a făcut prin crearea unui sector de filologie
clasicăla Institutul de lin gv istic ă din Bucur eş ti. De pe acum se poate constata un reviriment
!n ce priveşte studi ul ştii n ţific al limbilor vechi ş i lotul ne permite să fim convin ş i că noua
unitate va justifica spera n ţel e puse ln ea .
ln deceniul care a trecut am pierdut mai mu l ţi tovarăşi dintre cei mai valoro ş i: ln ordine
cronologică,Vlad Băn ăţeanu , Tudor Vianu , Aram Frenkian, Mihai Macrea. Propun ca, tn amin-
tirea lor, să păstrăm un minut de reculegere.
Exemplul pe care ni l-a u dat tovarăşi i dispăruţi trebuie să constitui e un îndemn de a
ne spori eforturile, p entru a ridica ştiinţa noastră la un nivel tot mai apropia t de p erfecţ i e .
Numărul mare al colegilor noştri mai tin eri ne dă spera n ţa că printre ei se vor gă si destui
capabili să preia făclia scăpată di n mlinile celor care şi - a u încheiat cariera.
Dar tin eretul nostru are ln faţă şi exemple de alt gen. Zilele trecute am participat la săr
bătorirea academicianului Constantin Daicoviciu , care a primit titlul rtvnit de Erou al Muncii
Socialiste, după ce nu de mult fuse se ales membru corespondent al A cadEmid din Viena
Tovarăşii Em. Condurachi şi D . M. Pippidi au devenit doctori honori s causa, primul al Univer-
sităţii din Bruxelles, al doilea al celei din Lyon. Onoarea se răsfrlnge şi asupra societăţii noastre,
care se mtndreşte că-i poate număra printre membrii ei.
Trebuie apoi să ne îndreptăm atenţia spre numeroasele lucrări de valoare apărnte ln

ullimii ani, care de asemenea pot fi considerate ca un îndreptar pentrn tineret şi pot servi ca
punct de plecare pentru viitoare cercetări. Amintesc ln primul rlnd că s-au tipărit manuale
noi , gramatici, două dic\.ionare latine şi mai multe volume de istorie a lilerat urii: unul, sub
conducerea profesorului N. I. Barbu, tratează istoria literaturii la line de la origini piuă Ia
sflrşitul republicii. Altele, semnale ele Aram Frenkian, Maria Marlnescu-Himu şi Adelina Pial-
kowski , prezintă istoria literaturii greceşti.
Filologii clasici au participat la marile lucrări colective ale Academiei noastre: Jsloria
R omdniei, voi. I (operă răsplătitft cu Premiul de slat), Tratatul de islorie a limbii romdne, voi. I,
care prezintă o sinteză a evoluţiei limbii latine şi se datorează 111 întregime filologilor clasici
ele la Universitatea şi ele la lnslilutul de lingvistică dln Bucureş ti (lucrare distinsă cu premiul
Ministerului Invăţămlnlului ); de asemenea, numeroşi filologi clasici au lucrat Ia gra matica şi
dicţionarele Academiei şi , depăşind larg limitele profesiunii lor, au suplinit lip urile colegilor
specialişti ln filologia română şi au publicat valoroase edi\ii de texte româneşti.
In mod special însă trebuie citate o serie de lucrări individuale privind domeniile antice :
C. Balmuş şi A. Frenkian, Diogene Laerlius:
N. I. Barbu , Aspecte din uiafa romană ln scrisorile lui Cicero;
D. M. Pipplcli , Poetica lui Ari tolei;
I. Fischer şi David Popescu, Nop/ile Atice ale lui Aulus Gellius;
T. Costa, Fastele lui Ovidiu ;
I. I. Russu, Limba traco-dacilor;
H . Mlhăescu , Limba lalind ln provinciile dunărene ;
Sorin Slal.i, Limba latină ln inscripţiile din Dacia şi Scythia Minor;
D. M. Pippidi, Contribuţii la istoria veche a Romdniel;
D. M. Pippidi şi D. Berciu , Din istoria Dobrogei, voi. 1;
F. B. Florescu, J\1onumentut de la Adamklissi;
Iorgu Stoian, Tomitana ;
Gh. Ştefan şi colaboratori, Dinogetia;
Histria, voi. 11, de Suzana Dumilriu şi Pelre Alexandrescu;
Vladimir Dumitrescu , Suzana Dumitriu şi Petre Alexandrescu, Corpus uasorum anliquo-
rum (premiat de Academia ele inscrip\ ii din Paris);
At. Joja, Studii de logicd;
At. Joja, Logos şi Ethos ;
I. Banu, Heraclil ;
Mihai Jacotă şi Vladimir Hanga, Drept privat roman.
Au continuat să apară revistele consacrate ln special antichităţii , ca Studii clasice, Dacia,
SCIV, Studii şi cercetări de numismatică, iar colegii noştri au publicat articole privind aspecte
ale antichităţii şi ln alte reviste, ca Anuarul Institutului de istorie şi arheologie din Cluj şi tn
cel din Iaşi, ln revistele de lingvistică şi de literatură şi, ele asemenea, ln reviste de peste graniţă
şi ln volumele oferite ca omagiu personalităţilor de seamă ale ştiinţei internaţionale.
In sflrşit, săptămtna trecută au primit premii ale Academiei tovarăşii Suzana Dumitriu,
Petre Alexandrescu şi Constantin Preda. li felicit din toată inima pentru această consacrare,
ca şi pe dv. toţi pentru aniversarea societăţii noastre.
2. I. FISCHER, Activitatea societdţ ii ele studii clasice ln primul deceniu al existentei ei.
Clnd, la 15 februarie 1958, un grup de iniţiativă a depus la notariatul din Piaţa Amzei
actul de constituire şi statutele Societăţii, direcţiile de dezvoltare ulterioară a acesteia erau
9 CRONICA 4-07
lncă neprecise. Iniţiatorii şi semnatarii actului de constituire, profesori din lnvăţămlntul superior
şi mediu, cercetători din Academie, erau uniţi prin comuna lor preocupare - şi cuvlntul preo-
cupare trebuie înţeles aici şi cu valoarea de „îngrijorare" - pentru viitorul disciplinelor con-
sacrate antichităţii clasice şi prin convi ngerea că Societatea nu trebuia să rămlnă o simplă eti-
chetă, necesară cinci şi clnd pentru a oferi un cadru oficial ln vederea primirii unor oaspeţi
străini sau pentru afilierea la un organism internaţional sau spre a figura pe pagina de titlu
a unor publicaţii. Chiar dacă un impuls decisiv, nu singurul l nsă, a venit de la reunirea, cu un
an lnainte la Liblice, ln Cehoslovacia, a unui grup de filologi clasici din ctteva ţări socialiste
ale Europei, hotărlrea tuturor era de a pune accentul principal pe activitatea din ţară a Socie-
tă\ii. Modele şi precursori au existat: pentru unii, Societatea română de lingvistică, cu ţinuta
ştiinţifică !naltă şi cu punctualitatea ex emplară a şedin\elor ei, pentru alţii Societatea de studii
latine din Paris, care pe lingă activi tatea din capitala Franţei reuşise să organizeze puternice
grupuri autonome tn alte oraşe. E de semnalat apoi tncercarea, prin 1948, de către un grup
d e iniţiativă identic aproape cu cel al Societăţii , de a tnfiinţa o Revi s tă română de studii antice,
tncercare din nefericire eşuată (articolele adunate cu această ocazie au intrat, ln majoritate,
ln primul număr, din 1950, al Studiilor şi cercetărilor de Istorie veche).
Ideea directoare, care a prezidat atlt la tntemeierea Societăţii, cit şi la activitatea ei ln
decursul celor zece ani, a fost de a oferi un cadru unic de manifestare pentru domeniHe attt
de variate ale ştiinţelor antichităţii; nu era şi nu putea fi vorba de a combate tendinţa irever-
sibilă către o cit mai strictă şi mai profundă specializare, şi nici de a considera Societatea ca
o tribună de popularizare ştiinţifică, ci de a confirma unitatea esenţială a tuturor disciplinelor
filologiei clasice, care au, tn fond, un domeniu de cercetare unic: civilizaţia şi cultura Greciei
şi Romei antice ; calea de acces la studierea acestor civilizaţii este şi ea unică, indiferent de
scopul de detaliu urmărit : cunoaşterea celor doui. limbi clasice.
Este evident că, ln această perspectivă, principala formă de activitate a Societăţii o
constituie şedinţele de comunicări, unde specialiştii fiecărui domeniu supun discuţiei unor
colegi cu variate competenţe rezultatele investigaţiilor lor. Este o metodă de informare şi de
verificare reciprocă a cărei utilitate nu mai trebuie subliniată. Ctteva dale concrete vor ilustra
felul tn care Societatea s-a achitat de această tndatorire.
ln cele 103 şedlnţe de comunicări (tn care am inclus şi pe cele din cadrul sesiunilor de
la Cluj şi Iaşi) s-au ţi nut 136 de comu nicări, repartizate pe domenii, precum urmează (trebuie
să ţinem seama de caracterul relativ al acestei repartiz:ări, datorat dificultăţii delimitării unor
domenii) : lingvistică, filologie, comentarii ale unor pasaje : 27 comunicări ; istorie literară :
33 comunicâri; istorie, arheologie, epigrafie : 33 comunicări; istoria filozofiei, a ştiinţelor şi
a religiei : 7 comunicări; dreptul roman : 8 comunicări; supravi eţuirea antichităţii : 9 comunicări;
au fost ţinute, de asemenea, 13 comunicări şi co nferi nţe consacrate comemorării unor persona-
lităţi, bilanţului unor activităţi etc., precum şi 6 rapoarte şi referate privind programele şi ma-
nualele din tnvăţămlntul mediu şi traducerile recente din clasicii antici. Cifrele acestea par că
se dispensează de comentarii : se observă uşor perfectul echil ibru Intre disciplinele cel mai
intens cultivate la noi, includerea ln preocupările Societăţii şi a unor domenii mai pu ţin abor-
date, atenţia acordat ă situaţi e i limbilor clasice ln tnvăţămlnt. Se cuvine totuşi să facem ctteva
observaţii: echilibrul de care am amintit nu este rezultatul lnttmplării , ci al efortului conştient
al biroului de a nu merge pe linia minimei reziste nţe (care ne-ar fi dus inevitabil la o predominare
a comunicărilor de arheologie, domeniu cu mult cel mai dezvoltat la noi) şi de a nu face ca
Societatea să devin ă unilaterală. Pe de altă parte, faptul că o disciplină ca dreptul roman,
reprezentată la noi de nu mai mult de 5 -6 s pecialişti , a putut t c t uş i ac.'.i:ce in dezbatere 8 co-

municări, scoate în evidenţă all a pect al impo1 lan\c i r.cth it Lţ ii 1~ cr5 t1 e, ace la de a crea un public
competent, condiţi e indispensabilă nu m:mai lnfloririi, dar chiE.r existenţei oricărei ramuri ştii n
ţifice, care nu se poate dezvolta prin elo1 luri solitare, oricît de me1itorii ar fi ele, tăia t e de
orice prilej de confruntare a opiniilor ; pentru dreptu I 1omrn , < ocietat.ea no a ~ tră com li lu ie
practic unicul for de acest fel , ceea ce e;x plic ă şi depla arca la Bucureşti, pentru a asista la
şedinţe şi a prezenta comunicări, a unor „ romrnişti " di n provincie (ne referim ln primul r!ncl
la fidelul nostru colaborator, profernrul I. J a cotă de la laşi). Meritul organiz ă rii şt:dinţelor
de drept roman ale Societ ăţ ii noastre revine ln întregime distinsului no stru coleg, prof.
Val. Georgescu, căruia 1i dator ă m şi orir nt area atit de instrnctiv ă a dnb2t e1ilor.
Şi, fiindcă discuţia ne-a dus la numirea unor persoane, am vrea să sem nal ă m şi vizitele
altor invitaţi, din ţară şi din străinătate. ln ordinea crm: olo gică a comunic ăril or, n e-am bucurat
de concursul următorilor colegi din provincie: D. Protase, C. Daicoviciu, M. Jacolă (3 co-
municări), N. Lascu, D. Crăc i un şi Gh. Ciulei; cum s-a subliniat ~i în ultimele două adunări
generale, numărul acestor vizit e este lncă prea redus şi trebuie luate m ăs urile necesare stimul ării
colaborării cu centrele din ţară . Mai lmbucurător se :i:rezintă aportul sava nţilor străini Ia pro-
gramele şedinţelor noastre: ne-au vizitat, ţinlnd ccm unicări şi conferinţe, 16 colegi veniţi din
şapte ţări: G. Kourmoulis (Grecia) regretatul I. Richmond (Anglia), K. Kumaniecki (Polonia).
VI. Georgiev (Bul garia), A. Orlandos (Grecia) M. Andreev (Bulgaria), Ap. Daskalakis (Grecia),
G. Devoto (Italia), M. R nard (Belgia), M. Lejeune (Franţa), J. Pouilloux (Franţa), L. Robert
(Franţa), M. Leroy (Belgia), F . Thiriet (Franţa), F. Sartori (Italia) şi M. Ruch (Franţa).
Menţionăm că nici unul din aceşti iluştri colegi nu a v nit ln România ca invitat al Societăţii,
şi dacă, 1n programul încărcat al vizitei lor, au găsit timpul necesar prezenţei ln mijlocul nostru,
faptul se datorează - şi nu e o lipsă de modestie s-o afirmăm - prestigiului ştiinţific pe care
Societatea a izbutit să şi-l ctştige. Desigur, aceasta nu trebuie să ne facă să renunţăm Ia ideea
de a invita noi înşine filologi clasici din străinătate; un prim pas a fost făcut ln august 1967,
clnd profesoru l J . Taillardat, decanul Facultăţii de litere din Lyon, a participat, ca invitat
al nostru, la lucrările celui de al X-lea Congres internaţional al lingviştilor.
Ajungem astfel să ne ocupăm de relaţiile internaţionale ale Societăţii. După cum se
ştie, slntem afiliaţi la Comitetul „Eirene" din Praga, care grupează asociaţiile similare din ţările
socialiste ale Europei, şi la Federaţia internaţională a asociaţiilor de studii clasice (FIEC).
1n cadrul Comitetului „Eirene'', am participat la organizarea Conferinţelor de studii
clasice care se ţin la interval de circa un an şi jumătate, prin rotaţie, ln fiecare din ţări l e mem-
bre: ln septembrie 1960, o asemenea conferinţă, organizată de Societate cu sprijinul Academiei
şi al i\luzeului de arheologie din Con stanţa, s-a ţinut la Eforie; a fost , după mulţi ani, prima
ocazie de manifestare internaţională masivă a filologilor şi arheologilor clasici români (care au
prezentat 23 de comunicări).
Succesul Conferinţ ei de la Eforie, prezent în c ă ln amintirea noastră şi consemnat, lavre-
mea sa, de publicaţiile de specialitate, ne-a dat curajul şi autoritatea necesară perseverări i
pe această linie : Societatea a lncercat, şi a reuş it h t majoritatea cazurilor, să organizeze o par-
ticipare num eroasă şi activă la toate conferinţ ele anatoge ţinute ulterior; astfel, în 1962, bogata
şi multilaterala contribuţie a delegaţi e i române la Confer inţa de la Plovdiv 1-a determinat pe
preşedi ntel e acesteia, prof. Vladimir Georgiev, să dem 1mească, !n discursul de lnchiderc, delegaţia
noastră „ brigada de şo c a Con fer inţei" . La tntllnirile de la Budapesta (1965) şi Brno (1966)
am fost prezenţ i ln condiţii asemănătoare; delegaţia noastră a cuprins numai cite două per-
11 CRONICA
soane la Conf rinţa de la Leningrad (1964), t ardiv anunţată, şi Goerlitz (1967), din motivele-
cunoscute. Trebuie să menţion ă m totuşi că, la cea din mm ă, cei doi d l egaţi oficiali au..
fost de eronaţi de Minister la recomandarea Societăţii. Slntem l ndreptă\ili să speră m că la
Varşovia, ln toamna acestui an, vom relua tradiţia inaugurată la P lovdiv.
Cu FIEC-ul re laţiile noas tre au avut, pln ă acum, cel puţin , un caracter mai pu ţin specta-
cular. Am fost reprezentaţi la Congresele de la Londra (1959) şi Philadelphia (1964) şi la unele
Adunări general e ale BirouJui. lnlen\ia n oastră est e să realiz ăm o participare românească mai.
ampl ă la Congresul de la Bonn (septembrie 1969).
In trecerea tn revistă a manifestărilor no astre ştiin\iflce t m vorbit ln primul rlnd despre·
şedinţel e bucureşten e ş1 d e cele cu caracter inte rnaţ ional. Societatea are î n să, dup ă cum se-
tie, trei filial e : cea de la CJuj, lnfiinţată ln 1962, cea de la I aşi (1963) şi cea de la Constanţa
(1966) a căror activitate se desfăşoară analog şi paralel cu cea de la Bucureşti. Dacă ne ocupăm.
de acestea către s fîrşitul raportului , este spre a putea scoat e mai clar ln ev idenţ ă contribuţia
lor la eforturil e noastr~ ccmune; !n inşirana de fa\ă, gradaţia a fo st ascendentă . ln rapoartele-
biroului din ultimii ani s-au adus adesea critici la adresa filialelor ; aceste critici n-au avut alt.
scop dectt acela de a fi stimul ente pentru o mun că mai susţinută şi mai bine lnchegată . Bilanţu•
festiv de astăzi va scoate ln evidenţă numai realizăril e, predominante. ln su şi faptul că ln trei
oraşe ale ţ ării e ;x.istă şi funcţioneaz ă fili ale cu un număr mare de membri (în jurul cifrei d e·
40) arată interesul unui cerc larg de speci aJişti din l nv ă\ă mlntul superior ş i din cel liceal, precumi
i din corpul de cercetători al Academiei şi al muzeelor pentru studi erea ş tiinţifi că a anti ch ităţii,..
pentru ţinerea la curent reci procă cu problemele actuale ale disci plinelor care constituie filologia
clasică . Trebuie să subliniem, şi aceasta este valabil mai ales pentru filiala din laşi şi , acum ln
urmă, pentru cea de la Constanţa, că ln cadrul filial elor se ţin cu regularitate şedinţe de comuni-
cări, a căror ţinută nu est e mai prejos de cea a ş edinţelor bucureştene.
Slnt lnc ă vii in amintirea noa s tră atlt de frumoas ele esiuni ştii n ţifice organizate de·
filialele din Cluj şi Ia şi (1964 ş i 1965) adevărate conferinţe na \ional e,care au fo t nu numai pentrll'
noi şi pentru fili ale evenim ente remarcabile, dar şi pentru ansamblul mi şcări i ştiinţifice din
oraşel e-gazdă (participarea unor colegi din afara Soci etăţii ş i chiar a sp ec ialităţii a dovedit.
interesul pe care l-a u sUrnit reuniunile noastre).
Să ne fie permis să atragem at enţi a aici, ln treacă t , ca să nu consacrăm capitole speciale-
unor aspecte să zicem t erestre al e activităţii noastre, asupra unui detaliu : reuniunile de la Clujl
şi Iaşi , ş i ln gen ral toată munca So ci etăţii , -au d es făşurat cu un minim de cheltuieli din bugetu l!
Soci etăţii (care, de altfel, este derizoriu ln raport cu cel al altor societăţi similare). Aceasta
dov e d eşte că unicul motor al activită\ii no as tre esle pasiunea d ezinteresată, dragostea pentrw
disciplin ele cărora ne-::.m consacrat. i\lasiva participare la Cluj şi la Iaşi, precum şi la reuniunile·
din străi n ătate, a clasiciştilor , s-a putut realiza prin sacrificiil e, nu totdeauna uşoare, aJe fie-
căruia. în măsura posibilităţilor sale, Societatea a contribuit la prijinirea celor care au prezentat.
comu nicări. Fără a vrea să actualizăm aici prea b ă tătoritul Iocus de diuitiis aJ retorilor romani,.
credem totuşi că !n cazul nostru modestia resurselor financiare este stimulatoare sau cel puţin
selectoare.
1n afara filialelor menţion ate, membrii Societăţii se găsesc răsplndiţi ln foarte numeroase
oraşe ale ţării; activitatea lor se reduce deocamdată la participările la şedinţele centrului ş i
aJe filiaJelor (trebuie să amintim aici cu s atisfacţi e regularitatea cu care, de ani de zile, profesorul
D. Crăciun se d epl asează ln fi ecare lu nă de la R!mni cul Sărat; aJ\ i colegi depun eforturi şi mai'
m ari - datorită depărtării geografice - pentru a fi ln mijlocul nostru; ln afara profesoruluil
410 SOCIETATEA DE STUDII CLASICE DIN ROMÂNIA 12
M. Jacotă de la Iaşi, amintim prezenţa, aproape regulată ln ultima vreme, a colegilor T. Po-
pescu din Oradea şi C. Chircu de la Iaşi).
Poate nu ar fi lipsit de interes să vă prezentăm o repartiţie pe oraşe a membrilor Societă;
ţii; ni s-ar tnfăţişa astfel nu numai succesele, dar şi lacunele şi ar deveni mai clare direcţiile
ln care trebuie să ne tndreptăm eforturile. Din cei 291 membri, 152 slnt din Bucureşti, 35 din
Iaşi, 32 din Cluj, 26 din Constanţa, 14 din Craiova, 2 din Timişoara, 2 din Bac:lu, 4 din Plo-
i eşti, 2 din Blrlad, 2 din Rtmnicul Sărat şi cite unul din Alba-Iulia, Băneasa-Adamclisi, Focşani,
Galaţi, Gura Humorului , Hftlăuceşli-Paşcani, Hlrlău, Mangalia, Medgidia, Moineşti , Oradea,
Oraviţa, Puieşti-Iaşi , Rom.an, Tg.-1\lureş, Tulcea, Turda, Sibiu, Suceava, Vaslui.
După cum s-a putut vedea din prima parte a raportului de faţă, Societatea s-a preocupat
şi de soarta lnvăţămlntului limbilor clasice. Destul de numeroasele şedinţe consacrate progra-
melor şi manualelor, memoriile depuse de Societate la forurile competente, audienţa colectivă
acordată biroului de Ministrul lnvăţămtntulul au avut, şi sper.im că vor avea şi ln viitor, o
influenţă pozitivă asupra con olidării şi perfecţionării lnvăţămlntului limbilor clasice. ln ceea
ce ne priveşte, nu vom neglija nimic din ce se poate tntreprinde ln acest sens.
Din realizările trecute tn revistă mai su , se poate trage concluzia că Societatea şi-a tnde-
plinit cu succes misiunea pe care şi-a propus-o. Desigur, slnt lncă multe de făcut: trebuie
perfecţionate actualele forme de lucru, trebuie incluse ~i preocupări noi (acţiuni de populari.zare,
publicaţii ştiinţifice variate, textele bilingve ln primul rlnd, poale monogram lntr-un viitor
mai tndepărlat). Reflecttnd asupra realizărilor din acest prim deceniu, vom găsi fără lndoială
forţa , entuziasmul şi perseverenţa necesare ca, la sftrşitul celui de al doilea deceniu, ln faţa tuturor
celor prezenţi azi, dar şi a celor care astăzi nici nu bănui esc poate că vor deveni clasicişti, să
se poată prezenta un raport şi mai lmbucurător.
3. Prof. D.M. P1PP1D1, Revista „ Studii clasice". Realizdri şi perspective.
Aşa cum vă este cunoscut, aşa cum mi s-a lntlmplat s-o subliniez ln mal multe rtnduri
- chiar dacă nu spre mulţumirea tuturor - ln dările de sea mă anuale, tn activitatea de an-
samblu a Societăţii revista Studii clasice ocupă un loc de seamă. Alături de seminariile de lucru
care stnt şedinţele lunare de comunicări , poate lntr-o măsură şi mai mare, revista a oglindit
de-a lungul celor zece ani pe care l-am străbătut căutările noastre ln direcţia unei forme clt
mai potrivite de afirmare, progresele lncete dar sigure pe calea lmbunătăţi.ril conţinutului şi
al tnfăţlşăril publicaţiei, ecoul din ce ln ce mai larg găsit de aceasta ln cercurile de specialişti
de pretutindeni.
Drumul n-a fost uşor, dar ne-a susţinut dorinţa de a contribui la ridicarea nivelului
ştiinţei antichităţii ln ţara noastră prin asigurarea unei posiblJităţi ele publicare studiilor de
filologie clasică şi de istorie greco-romană, ln sensul cel mai cuprinzător al cuvlntulul, atunci
ca şi acum lipsite de un sediu al lor propriu ln reţeaua de cercetare a ţării. Dacă plnă astăzi
acest „ sediu" lips eşte, dacă plnă astăzi nimeni nu s-a glndlt să ia asupră-şl lnfiinţarea unui
„centru" sau a unui „Institut" lnchinat acestor preocupări, a emenea numeroa elor „centre",
„institute" şi „baze" din sistemul Academiei sau din reţeaua departamentală, această lacu nă a
fost lmplinită plnă la un punct (aş putea chiar spune : a fost tmplinltă cu succes,judectnd după
rezultate) de tntemeierea ocietăţii ele studii clasice şi, mai ales, de publicarea cu regularitate
a unei reviste cu profilul revistei noastre.
Nu-i greu ele tnţele s, lntr-adevăr, că dintre foloasele aduse indiferent cărei discipline
ele un institut de specialitate dou ă slnt mai tnsemnate şi de un efect durabil : tnchegarea unui
colectiv de cercetători mai mult sau mai puţin numeros şi introducerea ln activitatea acestuia
13 CRON ICA 411
a unui ritm de muncă statornic. Acesle imporlante rezultale au fost lns ă obţinute, avem dreptul
s-o spunem, de editarea cu regularitate a revi tei noastre, de vreme ce, aşa cum apare limped
la o răsfoire oriclt de superlicială a colect.iei, publi caţia şi-a asigurat un număr ln continuă creşte r
de colaboratori credincioşi , iar tn planul de lucru individual al acestora - indiferent de vlrslă şi pre-
ocupări - momentul trimilerii la tipar a fiecărui volum a devenit de zece ani un soroc ineluctabil.
Asemenea r zulLate nu slnt neglijabile, dacă ne gtndim că au fost obţinute Cără sacrificii
suplimentare din partea statului, fără un aparat de supraveghere a activităţii colaboratorilor,
chiar fără un plan dinainte stabilit al problemelor ele rezolvat şi al domeniilor de cercetare.
Dar mal slnt două aspecte ce se cuvin relevate 1n aceste considera\ii liminare, strtns legate de
lărgirea c reului de ·colaboratori şi d adincirea exp e rienţei noastre redacţionale: sporirea con-
tinuă a calităţii materialelor publicate şi efortul de a imprima revistei un caracter de actualitate
- sub raportul metod lor de cercetare ori al problc111elor cercelate. Această din urmă trăsătură
e subliniată tu revista noa lră de ate nţia dintotdeauna acordată rubricii Studiile clasice tn lume,
după cum e oglindită tn numărul tn continuă creştere al dărilor de seamă de pr lucrări din
cele mai variate domenii ale antichităţii : 10 ln volumul II (cel dinttl din serie tn care s-au
publicat recenzii : 111 primul votum nu figurează nici una), 50 ln volumul IX (cu preci:r.area că
numărul ar fi pulul n mal mare, dacă n-am fi atins plafonul paginilor acordate revistei de Pre-
zidiul Academiei). La rlndul ei , rubrica Studiile clasice ln lume, nelncetat sporită pentru a sem -
nala citilorilor cit mai multe din direc\iile noi de cercetare tn ştiinţa antichităţii sau pentru
a-l informa despre co ngresele şi conferinţele lnternationale ţinute tn cursul fiecărui an cu parti-
ciparea unor delegaţi rom;lnl, a contribuit, avem lemei s-o credem, la informarea lor corectă ş i
la lntreţlnerca interesului pentru acest fel de manifestări ştiinţi[ice. cu tot ce pot aduce ele ca
sugestii de lucru sau ca bilanţ de realizări.
Puţin lnainte, am făcut aluzi e la tmbunălăţir c a ma te ria l ·lor publicate de-a lungul
etapei de z ce ani pe care o sărbătorim . firmaţia tr ~ b :i ie tnţ e l easă tn tndoitul sens că
primului nucleu d e rcdaclori li s-au adăuga t trepta t alţii noi, români şi străini, mulţumită
cărora s[ ura preocupărilor revistei n-a tncetat să se lărgească, iar nivelul contribu-
ţiilor a crescut şi el, pe măsura valorii ştiinţifice a autorilor. O privire asupra volumelor
apărute sau a celui tn cur de publicare e de ajuns ca să lnv dereze această
creştere de prestigiu a revl tei, ln ale cărei sumare se tnll lne c - citez la
lnllmplare I - numele unor Alfred Ernout, Pierre Chantraine, Giacomo Devoto, John
Cl1adwlck, Emile Benveniste, Kazlmierz Kumaniecki, Leon Herrmann, Vladimir Georglev,
Manu Leuinann, Iar din domeniul i toriei şi al arheologiei : Georges Daux, Ronald Syme, Kazi-
mlerz Michalowskl, Ap. Dascalakis, Iza Bietuiiska-Malowist, Charlotte Weiskopf, Franco Sar-
tori, ca să nu mai vorbe c de Louis Robert. a cărui participare la efortul nostru e pentru noi
-0 cinste deosebită şi care a tnceput tn paginile Sl11rliilor clasice o serie de articole menite ă alc ă
tuiască o carte anume consacrată documentelor epi grafice şi numismatice dintre Carpaţi şi
Propontida.
Dar, cu o salbă oriclt de strălucită d e colaboratori străini nn se poate ţine o re vistă de
specialitate, mal ales o revis tă cu rosturil e revi tei noastre, tntr-o ţară ca a noastră. D e aceea.
eforturile Soci e tă ţii lndeobşte şi ale redactorilor re ponsabill 1n special s-au lndreptat din capul
locului spre constituirea unei echipe statornice de colaboratori români , din numărul căror a fac
parte, se lnţelege, o mină de lriarii (li cunoaş teţ i , şi nu-i nevoie să-i numesc), un grup ceva mai
mare ele l1aslali (şi ei prezenţi tn paginile fi ecă rui volum, gata să ne ajute cu vorba şi cu condeiul ),
ln sflrşi ~, un mănunchi tn continu ă creşte re de principes plini de rlvnă, la rlndul lor susceptibili
<: 12 SOCIETATEA DE STUD;J CLASICE DIN ROMANIA
de a fi repar liza\ i ln mai multe clase de vlrstă: cei mai tineri abia au părăs it b ă ncil e U niversităţii,.
şie pentru noi motiv de adincă mul\umire lmprejurarea că o seamă din ei şi-au văzut tipărite
ln Stud ii clasice primele contribuţii ştiinţific e, fie c ă e vorba de lucrări prezentate la examenub
de la t, fi e de modes te cronici sau d ăr i de seamă. A le cita astăzi numele, nu mi se pare necesar :
prefer s ă le spun, simplu, cit de mare ne e bucuria de a- i fi putut ajuta să-şi publice ln condiţiil
demne paginil e de debut şi să le exprim - in numele-mi personal şi al Comitetului de redacţie
- urări de muncă spor ni că şi de succese cit mai mari ln viitoarea lor carieră ştiinţifică .
Oriclt mi-ar veni de greu, după asemenea conside raţii generale, să trec la tablouri statis-
tice, m ă tem că nu mă pot dispensa de a vă oferi aci şi unele cifre, care au utilitatea de a
oglindi nemijlocit, pe de-o parte, amploarea efortului Soci e t ă ţii pentru redactarea, pe de altă
parte, amploarea jertfelor consimţite de Academi c pentru tipărirea primelor zece volume ale
St udiilor clasice. (Pentru a nu l ă sa nimic la o parte, datele includ şi volumul ln acest moment
sub tipar, pe care năd ă jdu i m să-l putem difuza înainte de lnceputul verii) :
Pagini tipărite (sau în curs de tipărire), circa 4 300; din cele 10 tomuri , cel mai
sub\i re e primul: 258 pagini, cel m ai voluminos al III-iea : 502 pagini. Jn medie, fi ecare
volum are mai mult de 400 pagini de formatul cunoscut.
Sumare Ie fără îndoială de valori inegale, dar ln genere comportlnd aceleaşi rubrici ,
lnsmnează circa 200 de comunicări şi studii, circa 50 de note şi di s cuţii, circa 65 de cronici;.
în sflrşit, circa 250 de rec nzii. Acestora li se adaugă cronicile lnchinat e an de an vi eţii Socie-
tăţii, despre care nu e t Pmerar să presupunem că vor fi de un nepreţuit folos cercetătorilor
acti vităţii noastre ln anul 2058, cind se va serba cu pompă primul centenar; ln sflrşit, nelipsita
Bibliografie clasictl romdneasct'I, care permite specialiştilor (şi bibliografilor I) străini să se infor-
meze precis şi lesne cu privire la activitatea desfăşurată d e ce rcetătorii români ln domeniu)
ş tiinţei antichităţii.
Cifrele pe care vi le-am dat lşi au desigur elocinţa lor. Dacă nu mai mult, ele proclamă
că hărnicia nu ne-a lipsit, nici rlvna de a ne clştiga ln activitatea pe care o desfăşurăm un loc
onorabil. Că s-ar fi putut face mai mult, e neîndoios. Dar, pentru a judeca lucrurile obiectiv,
nu trebuie să uităm de unde am pornit, nici că - în viaţa unei lntocmiri ca a noastră - zece
ani e puţin. Societatea d e studi i elenice din Paris - S ociete pour l'encouragement des etudes
grecques - şi - a serbat ln mai 1967 o sută de ani de existenţă; a r o ciaţia identică din Anglia
se apropie şi ea de centenar. Şi aceste e;xemple nu stnt singurele. Dacă ne mai raportăm şi la
vechimea tradiţiei clasice ln ţ.ările respective, dacă nu uităm nici numărul mare de catedre
şi cercetători , precum şi mijloacele de lucru ce le stau la di spoziţi e, vom aprecia, cred, mai
corect se mnificaţia etapei străbătute şi a drumului ce ne r ă mlne de parcurs.
In această din urmă privi n ţă avem t emeiuri să fim optimi ş ti. In primul rlnd, regularitatea
cu care a fost editat ă, primirea de colaborări străine şi faptul că noi lnşin e public ăm şi ln alte
limbi declt în româneşte însea mnă mai puţine piedici ln răsplndirea revistei pest e hotare şi mai
multe şans e pentru ostenelile noastre de a fi cunoscute ş i apreciate de specialiştii de pretutindeni.
în s f!rşit, şi mai ales, mănunchiul de colaboratori cu care i ntrăm ln cel de-al doilea deceniu de
e;xi sten ţă ne d ă l ncredi n ţarea că de-aci lnainte vom în tlmpina tot m ai puţin e greutăţi ln pre-
darea la vreme a manuscriselor şi , îndeobşte, ln munca redacţi o n al ă.
O întrebare pe care slntem ţinu ţ i să ne-o punem, tn momentul clnd lncheiem acest bilanţ
decenal , e aceea dacă al cătuirea revistei e mulţumitoare, dacă structura de ptnă acum a volu-
melor trebuie me nţinută, sau, eventual , modificată. Personal (şi tovarăş ii din colegiul de re dacţie
lmpărtăşesc acest mod de a vedea) socot c ă, d acă materialele publicate pot şi trebuie să fle tn
15 CRONICA 413
măsura posibilului tmbunătăţite, profilul revistei, rubricile ei permanente e bine să rămină

n eschimbate, cel puţin atîta vreme cit Societatea de studii clasice va avea de îndeplinit func ţia
pentru care a fost creată. Dac ă, într-un viitor p e care nu-l putem prevedea, ne vom găsi îna-
intea unei situaţii noi; dacă un eventual institut de studii clasice - de caracter filologic sau
istoric - ar veni să se adauge institutelor de pe acum existente ale Academiei; dacă acest
institut - sau „centru", sau oricum i s-ar zice - ar edita o publicaţie sau mai multe publicaţii
•proprii, ln raport cu activitatea pe care ar fi chemat s-o desfăşoare, atunci, de bună seam ă.
ne-am putea gîndi la schimbări care astăzi ne apar premature.
Tovarăşi, mă apropii de sftrşitul unei dări de seamă pe care am căutat s-o fac scurtă ,
1pentru a evita să devină fastidioasă . N-aş vrea să închei totuşi înainte de a repeta mulţumiril e
pe care le-am mai exprimat şi 1n alte împrejurări unor instituţii fără de al căror sprijin munca
noastră n-ar fi fost posibilă, sau ar fi fost din cale afară de anevoioasă:
Academiei Republicii Socialiste România - pentru generozitatea cu care ne-a acorda t
patronajul ei moral şi ajutorul material pentru publicarea Studiilor clasice ;
Ministerului Învăţămlntului - p entru o subvenţie anuală pe care singură dezinteresarea
tlloastră a menţinut-o tn aetualele-i limite modeste;
Editurii Academiei - pentru solicitudinea cu care a întimpinat de fiecare dată cererile
1privitoare la format, la htrtie şi, tn genere, la prezentarea grafică a revistei.
Şi, acum, permiteţi-mi să închei. Colaboratorilor din primii zece ani ai Studiilor clasice,
!felicitările Comitetului ele redacţie pentru contribuţiile lor la revistă şi urările cele mai căldu
roase de rodnică activitate viitoare;
Ascultătorilor de astăzi - mulţumi ri pentru răbdarea cu care ne-aţi urmărit şi prietenia
-cu care ne-aţi înconjurat;
Tuturor membrilor din Bucureşti şi din cele trei filiale - multă sănătate şi rugămintea
de a fi prezenţi, ln martie 1978, tn aceeaşi sală, la s ărbătorirea a douăz e ci de ani de Ia întemeierea
Soci etăţii de Studii Clasice din România t
Jle nje de salut. Se dă cilire scrisorii p rof. R. VULPE, împi edica l d e a participa Ia
:Şedinţ.ă, ş itelegram ei prof. T. POPESCU (Or ad ea).
Luări de cuviot. Cîţiva colegi au adus completă ri rapoartelor şi au scos tn evid e nţă
rolul Societăţiiln aceşti zece ani.
Prof. N. I. BARBU a dat informaţii asupra succeselor catedrei de filologie clasică a
Uni versităţii din Bucureşti , as upra situaţiei limbilor clasice ln lnvăţămlnt şi asupra vizitelor
unor savanţi străini programaţi să ţină conferinţe la Soci etate : A. Michel (Lille) şi R. \ er-
d iere (Bruxelles).
Prof. C. Cmncu aduce salutul Filialei ieşe ne şi scoate ln evid enţă succesele, de organi-
zare ş i de prestigi u, ale clasiciştilor din capitala Moldovei: pornită cu un grup de 11 membri ,
filiala are actualmente 35 şi circa 15 cereri noi lşi aşteaptă rezolvarea. Şedinţele se ţin cu
l'egularitate şi tind către o periodicitate lunară; vorbitorul repetă invitaţia adr es ată colegilor
bucureşteni de a ţine comunicări în şedinţele filialei. Atrage atenţia de asemenea asupra
perspectivelor care se deschid activităţii Societăţii prin extinderea tnvăţămtntului limbii latine
şi prin tnfiinţarea, Ia Facultătile de la Iaşi şi Cluj , a unor secţii de română-latină.
Prof. M. MARINEscu-Hmu, m embru fondalor al Societăţii, evocă atmosfera de urba-

nitate, constant menţinută ln cei zece ani de activitate, şi-şi exprimă dorinţ.a ca Societatea
414 SOCIETATEA DE STUDU CLASICE DIN ROMANJA 16
să joace un rol activ ln studierea şi popularizarea tradiţiilor umaniste, vechi de şase secole,
din România.
Prof. D. CR.X.crnN subliniază rolul prof. N. I. BARBU ln ridicarea prestigiului clasiciş
tilor noştri peste hotare.
După un scurt cuvlnt de închidere al preşedintelui, şedinţa festivă se ridică la ora 2oao.
CV
ŞBDINŢ..l DIN 4 A.PJULIB IK8

Şedinţa se deschide la ora 1811•
Membri prezenţ,I : L. Buzdugan, A. Calangiu, Gh. Ceauşescu, E. Cizek, I. G. Coman,
Tr. Costa, D. Crăciun, M. Dumitrescu, M. Duţescu, fi. Fischer, S. Gherasim, M. Grama-
topol, Al. Graur, Tr. Lăzărescu, M. Manolescu, M. Marinescu-Himu, Gh. Muşu, V. Nicolae,
M. Nicolaescu, N. I. Niculiţă, D. M. Pippidi, A. Plrvulescu, Gh. Poenaru-Bordea, C. Po~
ghirc, E. Poghirc, M. Simionescu, D. Sluşanschi, N. Ş. Tanaşoca, L. Tucloran, J . Unguru,
R. Vulpe, J. Zezeanu.
Invit.aţi: Al. Barnea, P. Ceauş esc u, T. Datcu, C. Erbiceanu , D. Guran, R. Lăză
r escu , :II. Neagoe, M. Theodorescu, A . Vasile, Ec. Vulpe, A. Zwodwer.
Alegeri de noi membri. Au fost aleşi m embri ai Societăţii: prof. Co ' STANŢA M. VOINEA
' (recomandată de prof. A. THEGARTEN şi G. P1soscm), prof. Cuo MĂNESCU (recomandată de
prof. GH. ToHĂNEANU şi M. PîRLOG), prof. RADU L.X.zXREscu (recomandat de prof. C. Po-
GHIRC Şi D. SLUŞANSCHI).
Prezentări de lucrări recente. E. C1zEK: P. Grimai, Essai sur l' Arl poetique d'Horace,
Paris, 1968; id., Etudes de chro11oloyie ciceronienne (a11nees 58 el 57 av. J.-C.), Paris, 1967;
J.-M. Andre, Recherches st1r l'olium romain, Paris, 1962; P. Aubenque, J.-M. Andre, Sineque,
Paris, 1964. Prof. TR. L.X.zĂREScu: Vila Latina, XXVIII, 1967. I. F1scHER: M. Plrlog, Gra-
matica limbii latine, Bucureşti, 1966. Acacl. AL. GRAUR : G. Kourmoulis, 'Av-rlaTpo!pov
). c~Lxov -rljc; Vtcxc; tAA'IJV~X'~~. Atena, 1967.
Comunicare. GH. CEAUŞESCU, Concep/iu lui Tacit asupra politicii externe romane. (Vezi
m ai sus, p. 145-155.)
Discuţii. Au prezentat observa\.ii prof. R. VULPE, E. C1zEK, GH. PoENARu-BoRDEA
şi TR. LĂZĂRESCU.
Prof. R. VULPE scoate ln evidenţă faptul că Tacit, ca numeroşi alp oameni politici
romani, era partizanul unei atitudini ofensive la gr aniţa imperiului; realităţile lnsă nu per-
miteau ducerea lndelungată a unei asemenea politici, care ar fi creat frontier e nesigure şi
ar fi lnglobat ln imperiu regiuni greu de apărat; de aceea, mulţi partizani ai acestei politici
au fost nevoiţi s-o abandoneze, o dată Investiţi cu responsabilităţi politice (este cazul, Intre
alţii, al lui August şi Tiberiu).
GH. PoENARU-BORDEA se lntreabă dacă ideea corelaţiei dintre politica internă şi cea
ex ternă, atribuită de autor lui Tacit, nu aparţine concepţiilor noastre asupra interdepe nden-
ţei fenomenelor.
17 CRONICA 415
Diverse. Secretariatul dă informaţii asupra activităţii filialei din Constanţa. In ziua

de 2 martie s-a ţinut Adunarea generală a Filialei, avlnd la ordinea de zi, pe lingă comu-
nicarea Cuptoare romano-bizantine de la Oltina de M. IRIMIA, alegerea biroului pe anul
1967-1968. Au fost aleşi: preşedinte: prof. A. RĂDULEscu, vicepreşedinte: prof. Tu. LA-
ZARov1c1, secretar: M. IRIMIA, casier: prof. I. RoşcuLEŢ, membru : prof. C. D .~BA. S-a fixat,
de asemenea, planul şedinţelor de comunicări plnă la sflrşilul anului şcolar.
Şedinţa se riilică la ora 19u.
CVI
ŞEDINŢA DIN 9 •Al 19'8
Prezidează
acad. Ar.. GRAUR, preşedinte, şi prof. N. I. B .~nnu, vicepreşedinte.
Şedinţa
se deschide de la ora 1816.
Membri prezenţi: N. I. Barbu, V. Barbu, Gh. Ceauşescu, E. Cizek, FI. Demelrcscu,
P . Diaconu, E. Dobroiu, VI. Dumitrescu, M. Duţescu, I. Fischer, Al. Giurgca, Al. Graur,
M. Hetco, R. Iordache; Tr. Lăzărescu, M. Marinescu-Himu, A. Piatkowski, A. Pirvulescu,
Gh. Poenaru-Bordea, C. Poghirc, E. Poghirc, Aurel Popescu, C. Săndulescu , N. Ş.
Tanaşoca, J. Unguru, R. Vulpe.
lnvitati: Al. Barnea, I. Barnea, Th. Boliutineanu, lVI. Comşa, C. Dobre, M. Tl\u-
Băluţă, A. Vasile.
Alegeri de noi membri. Au fost aleşi membri ai Soci etăţii: MARIANA Tîr u-BĂLUŢĂ
(recomandată de prof. N. I. BARBU şi E. CIZEK) şi AL. BARNEA (recomandat de M . • ASTA
Şi E . DOBROIU).
Prezentări de lucrări recente. Prof. M. MARIN Escu-Hrnu: TIAATQN, 35-36, 1966.
C. SĂNDULEscu: G. Brătescu, Hipocratismul de-a lungul veacurilor, Bucure şti, 1968. Prof.
C. Poonrnc: V. Velkov, Robstvoto v Trakija i Mizija prez anticnoslla, So.fia, 1967. I. F1scnER:
Studia Mycenaea, Brno, 1968.
Informare. Prof. N. I. BARBU face o succintă prezentare a lucrărilor Congresului Aso-
ciaţiei„ Guillaume Bude", ţinut anul acesta Ia Paris şi consacrat epicureismul ui. Congresul
a avut şi un caracter festi v, coincizlnd cu a 50-a aniversare a fun dării Asociaţiei şi cu
a 500-a aniversare a naşterii umanistului francez, patron al acesteia. tn continuare,
d-sa dă informaţii asupra sesiunii anuale a asociapei „Conuenlus omnium gentium ac natio-
num Lalinae linguae litterisquc fouendis" , ţinută la Roma.
Comnnlcare. Prof. R. VULPE, Limita meridională a provinciei romane Scythia. Cu pri-
lejul fărlmiţării provinciilor Imperiului roman prin reforma administrativă a lui Diocleţian,
Dobrogea a fost despărţită de Moesia Inferioară, formtnd o provincie separată cu numele de
Scylhia. Ceea cc a rămas din vechea provincie spre vest a căpătat numele de Moesia Secunda.
Limita dintre cele două noi provincii era formată de o linie care, coincizlnd spre ţărmul pontic
cu gra niţa dintre teritoriile rurale ale oraşelor Dionysopolis (Balcic) şi Odessus (Vama), pornea
de la !nălţimea Ialtasn (cota 252) de deasupra satului actual Ecrene-I<ranevo (antica Ge-
lania, bizantina Cranea), ţinea spre vest malul de sud al văii Zyras (azi Batova), treclnd
pe lingă salul Dişpudac, apoi traversa această vale probabil prin dreptul actualului sat Cea-
talar, părăsind teritoriile oraşelor pontice menţionate, spre a coli către oraşul de azi Toi-
416 SOCIETATEA DE STUDU CLASICE DIN ROMA NIA 18
buhin-Bazargic, de unde lua direcţia NNV, spre Dunăre, pe un traseu care trecea print re
.-satele actuale Arnăutcuius, Ezibei, Carasinan, Bazaurt, Armutlia, Azapla r, Alexandria (Ca-
pacli), Dobromi r, Caranltc, urmlnd marginea de est a masivului păduros al Deliorrnanului.
Limita l ăsa provinciei Scy thia zona de silvostepă şi stepa, cu oraşul Dionysopolis, cu locali-
tatea Ecrent\, cu oraşul Zaldapa localizat de autor la Abtaat (unde ptnă de curlnd se crezuse
, greşit că ar fi fost oraşul Abriltus din Moesia Sec unda, acum sigur identificat, pe baze ep igra-
fice, cu oraşul actual Razgrad, la peste 100 km mai spre sud). De la Caranlic limi ta pro-
vincială se tndrepla direct spre Dun ăre, căre ia ti a tingea malul la jumătatea di s tanţei dintre
Jlacurilc Oltina şi Mlrle:rnu, interpunlndu-se Intre garnizoanele nava le de la Allinum (Oltina)
!n Moesia Secunda şi Flauiana (Mtrleanu) tn Scylhia. Corespu nzlnd, pe harta pedologic ă,
liniei de separaţi e dintre solul roşu de pă dure şi cernoziomul de stepă şi prezentlnd o direcţi e
,paral el ă cu v ă ile ce străbat masivul forestier al D eliormanului, acest traseu a fost deter-
minat exclusiv de motive geografice.
Di scuţii. Pun întrebări şi iau parte la di scuţii: I. BARNEA, VL. D u~UTREscu, C. Po -

<GHIBC, P. DI ACONU, V. BARBU, E. DoBROIU, Gu. PoEKARu-BoRDEA, ' · I. BARBU, Tu. Bo-
LI NTINEANU.
C. PoGHIRC con sideră că pentru trecerea de la A llinum la O/lina nu trebuie presupusă
-o fa ză s lav ă interm ed i a ră, confuzi a dintre o şi a fiind un fenomen atestat ln daca tardiv ă;
.trebuie, ele aceea, a dmi să continuitatea aşezărilor urb ane tn Dacia şi Seythia.
I. BARKEA p ropun e o deplasare spre vest a părţii nordice a graniţe i trasate d e autor.
P. DIACONU socoteşte că microclimatul nu a r trebui invocat ca argument, date fiind
-schimbările esenţia l e produse ln cursul secolelor: tehnica construcţiilor dove d eş te că ln antichi-
tate gradul de umiditate era mult mai ridicat declt azi.
V. BARBU crede că limita trebuie pusă tn l egăt ură cu existenţa unui drum, iar traseele
.drumurilor urm ează cursurile apelor.
E. DoBRoru conside ră sigură identificarea Axiopolis cu Sanctus Cyrillus, deoarece pe
Jocurile martiriului se construiau sanctuare care dădeau numele fie un ei fort".reţe, fi e lntregii
'localităţi.
Diverse. Pro[. N. I. BARBU anunţă vizita prof. Raoul Verdi ere din Bruxelles, care
va ţineo conferinţă ln cadrul un ei şedinţe extraordinare a Societă ţii.
Şedinţa se ridi că la ora 20 45 •
CVII
ŞEDl~1'.l EXTliORDIN.lR,\ Dl:S 16 M.U tKS
Prezid ează
prof. N. I. BARBU, vicepreşedinte.
Şedinţa
se deschide la ora 1815 •
llcmbrl pr ezenţi : N. I. Barbu, G. Bunescu, L. Buzdugan, E . Cizek, L. Coconea, I.
<::oman, Tr. Cosla, D. Cr ăciun, G. Creţ ia, M. Crişan, E. Dobroiu, C. Drăg ulescu, M. Dumi-
1trescu, )I. Duţescu, M. Economu, I. Fischer, A. Giurgea, Gh. Guţu, M. H etco, R. Iordache,
L. Lupaş, M. Marinescu-Him u, Margareta Nasta, M. Nasta, M. V. Petrescu, A. Piatkowski,
D. M. Pippidi , Gh. Poenaru-Bordea, C. Poghirc, E. Poghirc, L. Pop, A. R ăd ulescu, C. S ă n-
19 CRONICA 417
dulescu, P. Sfeteţu , M. Simionescu, N . I. Ştefănescu , N. Ş. Tanaşo ca, A. Tuzu, R. Vulpe,

L. Wald.
lnvltaţl: R. Costescu , D . Mincu, A. Pippidi, R. Verdiere, C. Zarifopol.
Prof. N. I. BARBU salută preze nţa prof. RA.OUL VERDIERE de la Universitatea din Bru-
xelles, director al instituţiei „Centre de !alin" .
Conferinţă. Prof. R. VERDIERE, De la lisane de Brilannicus au puer de la I V~ eglogue
virgilienne. Natura precisă a plantelor care cresc ln jurul leagănului puer-ului din a IV-a bucolică
vergiliană n-a făcut obiectul unor investigaţii. Or, aceste plante slnt medicinale. Anticii le folo-
sesc pentru a vindeca bolile de care suferea sau putea suferi Octavius. Pe de altă parte,
J . Ziehen a dat interpretarea corectă versului 10, reprodus, cuvtnt cu cuvtnt, la sflrşitul
bucolicelor de la Einsiedeln : ApoUo = Nero, şi Lucina = Octavia. Apliclnd această ecuaţie
la bucolica vergiliană şi bazlndu-se pe calculele lui J. Carcoplno, după care bucolica n-a
putut fi scrisă declt tntre 5 octombrie şi 1 decembrie, autorul ajunge la următoarele concluzii :
(1) Apollo = Octavius, şi Lucina = Scribonia ; (2) deoarece bucolica a IV-a a fost scrisă t naintea
naşterii Iuliei şi deoarece acest poem anunţă venirea pe lume a unui copil tn jurul leagă
nului căruia cresc plante medicinale, de care Octavius s-a putut servi, ar fi necesare argumente
foarte solide pentru a dovedi că copilul aşteptat nu era al lui Octavius, adic ă viitoarea
Iulia. Vergilius s-a tnşelat ln prevestirile sale.
Şedinţ.a se ridică la ora 19.
CVIll
ŞBDl!fŢA D~ I IUNIB 1918

Şedinţa se desc hid e la ora 18!0 •
Membri prezenţi: I. Acsan, P. Alexandrescu, . I. Barbu, Al. Barnea, V. Bălă
ianu, L. Buzdugan, L. Coconea, M. Coja, I. G. Coman; Em. Condurachi, P . Diaconu, C. Dr:'i-
gulescu, H. Dumitrescu, M. Dumitrescu, VI. Dumitrescu, M. Duţesc u , I. Fischer, Val. Geor-
gescu, S. Gherasim, M. Gramatopol, Al. Graur, VI. Iliescu, I. Ionescu, R. Iordache, L. Lu-
paş, M. Manolescu, M. l\farinescu-Himu, Margareta Nasta, V. Nicolae, 1. Nicolaescu, S.
l'' icolau, Z. Petre, 'I. V. Petresc u, A. Piatkowski, D. M. Plppidi, Gh. Poenaru-Bordca,
E. Poghirc, A. Popa, M. Popa, T. Popescu, CI. Popovici, C. Săndulescu, Al. Suceveanu,
N. I. Ştefănescu, N. Ş . Tanaşoca, J. U n guru.
lnvitatl: M. Alexandrescu-Yiunu, I. Barnea, Gh. Cantacuzino, P. Năsturel, A. Po-
povici, A. S. Ştefan , S. Ştefan, Cr. Vlăde scu.
Prezentlrl de lucrări recente. Prof. M. MAR1NESCu-H1Mu : L. Robin, La pensie helU-
nique, des origines â Epicure Z, Paris, 1967. Prof. I. G. COMAN: B. Allaner, Kleine palris-
tische Schrifl.en, Berlin, 1967.
Comunleare. Prof. D. M. P1PPIDI, Sflrşilul pdgtnismului tn Sclfia mied.
Vorbitorul schiţează un tablou de ansamblu al vieţii religioase ln Dobrogea romană,
punlnd tn lumină, pe rtnd, aspectele elenice ale religiei populaţiei din oraşe şi sate,
credinţele romane şi cultele orientale, a căror răsptndire ln porturile de pe ţărmul de
apus al Mării Negre tncearcă s-o reconstituie lnceptnd din epocă elenistică.
IT - e. lH
418 SOCIETATEA DE S'I'UDll CLASICE DIN ROMANIA 20
Zăbovind asupra primelor vestigii creştine aflate pe pămî ntul dintre Dunăre şi
mare, D-sa analizează conţinutu
I şi condiţiile descoperirii depozitului de sculpturi de la
Constanţa, ajungind la concluzia că trebuie să vedem in această tncercare de salvare de
la distrugere a unor icoane păgln e un episod al războiului care, ln secolele al IV-iea şi al
V-lea, ln toate provi nciile Imperiului, opune creştinismul triumfător religiei tradiţionale.
ln acelaşi sens interpretează şi depozitul de monumente mithriace descoperit ln peştera
Adam, de la Gu ra Dobrogei, de cercetătorii Institutului de speleologie.
DlscutU. Pun lntrebări şi prezintă observaţii : I. loNESCU, P. DI ACONU, I. BARNEA,
M . DurEscu, EM. CoNDURACHI, I. G. CoMAN, GH. PoENARu-BoRDEA.
Acad. EM. CoND URACH I se arat ă de acord cu interpretarea dată de autor dispoziţi ei
ordonate a tezaurului de sculpturi de la Tomis. în ceea ce priveşte organizarea bisericeasc ă
din Scythia Minor, emite ipoteza, bazată p e analogii din alte provincii (Palestina, de exemplu)
că ceea ce s-a considerat a fi un palat episcopal, la Histria şi, poate, la Callatis, era ln rea-
litate o m ă năstire.
I. BARNEA semnal e az ă persistenţa păglnismului la Dinogetia pină in secolul al V-lea:
s-au găsit figurine de terra stampata reprezentlndu-1 pe Dion ysos ; in interiorul unei domus
a fost identificat un lararium.
Prof. I. G. CoMAN consideră ipoteza avansată de acad. EM. CoNDURACHI confirmată
de un text din Epiphanios care vorbeşte de mulţimea mănăstirilor audiene din această re-
giune.
Diverse. Prof. MARIA MARINEscu-HJMu informează Societatea despre vizita făcută de
d-sa şi de tovarăşa J . UNGURU Filialei din laşi , cu care prilej a prezentat comunicarea Tra-
diţia plutarhiand ln Romdnia.
Acad. AL. GRAUR anunţă vizita, ln cursul lunii iunie, a prof. J . Chadwick.
Secretariatul dă informaţii asupra activităţii filialei din Constanţa : ln 28 aprilie prof.
N. LAscu a vorbit despre Ovidiu la Sulmona.
Şedinţa se ridică la ora 20~ 0 •
CIX
ŞEDINŢA EX 1R.lOltDIN..lR.l DIN ~ IUNIE 19'8

Şedi nţa se deschide la ora 1916.
Membri prezenţi: V . Atanasiu, N. I. Barbu, Al. Barnca, Em. Boilă-Doruţiu, G. Bu-
n escu, L. Buzdugan, A. Calangiu , Gh. Cantacuzino, Gh. Ceauşescu , L. Coconea, I. G. Co-
man, I. Fisch er, Val. Georgescu, M. Gramatopol, Al. Graur, M. Gu ţ u , L. Lupaş, M. Mari-
nescu-Himu , Gh . Muşu, Margareta Nasta, M. Nasta, Z. Petre, A. Piatkowski, D. M. Pip-
pidi, C. Poghirc, L. Pop, CI. Popovici, C. Săndul escu , D. Sluşanschi, N. Ş. Tanaşoca, R .
Vulpe, L. Wald.
Invitaţi : A. Boila, J . Chadwick, P. Davidescu , A. Popovici, Al. S. Ştefa n, S. Ştefan, A.
Vasile.
Acad. AL. GRAUR, salută prezenţa la această şedinţă a prof. J. CHADWICK (Cam-
bridge).
Conferinţă. J. CHADWICK , A egean History 1500-1200 B. C. (Vezi mai sus p. 7- 18).
Şedinţa se ridică la ora 2016 •
21 CRONICA 419
ex
ŞE DINŢA DL"V S OCTOMBRIE 19'8
Prezidează prof. R . VULPE, vicepreşedinte.

Şedin\a se deschide la ora 1810•
Membri prezenfl: M. Coja, FI. Demetrescu, H. Dumitrescu, VI. Dumitrescu, I. Fi-
scher, I. Franga , M. Hetco, M. Marinescu, H. Mihăescu, M. Nlcolaescu, Em. Popescu, M.
Russu, J. Unguru, R. Vulpe.
Constat!ndu-se că numărul membrilor prezenţi nu permite constituirea reglementară
a Adunării generale, ln ~ederea căreia fusese convocată şedinţa, se hotărăşte, tn conformitate
cu statutul, amlnarea adunării pentru ziua de joi , 10 octombrie.
Discuţii. P entru a permite celor care nu vor putea participa la Adunarea generală
să-şi expună părerile, se deschid discuţiile cu privire la proiect ul de modificare a statutelor;
propunerile urmează a fi comunicate Adunării.
Prof. VL. D u MITREscu consideră că măsura suspendării din calitatea de m embru al So-
cietăţii a persoan elor cu restanţe mari ln achitarea cotizaţiilor este in s ufici e ntă pentru a asi-
gura intrarea şi menţinerea ln Societate numai a celor care se intere se ază efectiv de lu crările
ei. Propune , de aceea, fie posibilitatea acordată biroului de a suspenda din Societate pe mem-
brii care nu parti c ip ă la un minim de şedinţe, fie alegerea membrilor !n două etape: de
a propunerea de a fi ales şi plnă la alegerea efec tiv ă ~ă o;i5te un intcnal de verificare de
6 Juni.
Şedinţa se ridică la ora 18 30 .
CXI
Ş EDINŢA DIN li OCTOMBRIE 19'8
Adunare generală anuală
Prezici azăacad. AL. GRAUR, preş edinte.

Şedinţa se deschide la ora 1915 •
!lfembri prezenţi: I. Ac an, I. Aisncr, . Atanasiu. . I. Barbu, Al. Barnea, A.
Bodor, G. Buncscu, A. Calangiu, C. Călinescu, Gh. Ceauşescu, C. Chircu, L. Coconea, M.
Coja, I. G. Coman, Tr. Costa, M. Crişan, V. Dobrescu, E. Dobroiu, M. Dumitrescu, I. Fi-
scher, I. Franga, Val. Georgescu, Al. Giurgca, Al. Graur, Gh. Gu\u, R. Iordache, M. Iri-
mia, M. Jacolă, Tr. Lăzărescu, L. Lupaş, I. Manolescu, M. Marinescu-Himu, M. Mereuţă,
H. Mihăescu, M. Nichita, V. Nicolae, l\f. Nicolaescu, S. Nicolau, A. Piatkowski, D. M.
Pippidi, E. Poghirc, A. Popa, Aurel Popescu, David Popescu, CI. Popovici, A. Rădulescu,
M. Russu , C. Săndulescu, Iorgu Stoian, O. Tcaciuc, L. Tudoran, A. Turn, J. Unguru, R.
Vulpe, L. Wald, J. Zczeanu.
Neputind participa la Adunarea generală din motive de forlă majoră , au trimis ad e-
ziuni scrise, prin care se asociază la hotăr!rile majorităţii : N . Baran, M. Chişl eag, A. Cojan,
Gh. Condurache, Gh. Cosoi, Sl. Cuciureanu, Tr. Diacon escu, I. Gheorghiţă, N. Gostar,
S. Noica, T. Popescu, P. Scripcă , N. Toderaşcu, C. Tucaliuc, A. Vraciu.
Fiind convocată pentru a doua oară, Adu nar ea generală es te statutar constituită cu
orice num ăr de membri prezenţi. Se trece de aceea la dezbaterea problemelor înscrise tn or-
dinea de zi.
l\lodlflcorea slotutelor Soeletătli . Discu ţiile au ca bază un proiect reclaclat de birou
şi distribuit ln prealabil tuturor membrilor Societăţii. În linii mari , proiectul prevede po~
.sibilltatea acordată biroului de a atribui premii p entru lucrări de sp ecialitate, suspendarea

m embrilor cu mari restanţe tn plata cotizaţiilor şi principiile de organizare a filialelor. Dez-
.baterile şi vota rea au avut loc p e articole. Au prezentat propuneri şi au lua t parte la discuţii :
prof. A. BoooR (din partea filial ei Cluj), loRGU STOIAN, M. MARINEscu-H 1Mu, Tu. LĂzĂ
RESCU, VAL. GEORGEScu , R. VULPE, A. RĂDULESC U, O. TcAc IUc, M. CRIŞA N , D. PoPEscu;
-0 propunere scrisă a fost trimisă de prof. T. PoPEsc u.
Prof. A. BoDOR propune o nouă redactare a articolelor privind aco rd a rea de premii;
de asemenea, propune ca preşedinţii filialelor s ă d evin ă de drept mem bri a i b iro ul ui Soci e t ă
ţii: această din urmă propu,nere a fost acceptat ă de adunare.
Prof. loRG U STOIAN propune reorganizarea conducerii Societăţii prin alegerea unui
.comitet, mai larg deci t biroul actual, din sinul c ă ruia să se aleagă un biro u, mai res trlns decît
.cel actual, pentru a asigura, p e de o parte, o mai largă reprezentare 1n cond ucere a mem-
brilor Societăţii şi , p e de alta, o operativitate mai ma re ln luarea hot ărlrilor. P ropu ner ea nu
a fost acceptată de adunare.
Prof. TR. LXzĂREsc u propune includerea in st atute a obli gati vi tăţ ii votului secret.
Propunerea nu a fost acc e ptată .
In tncheierea d ezbaterilor se hotăr e şte ca t ex tul modificat al statutelor să fie prezentat
Direcţiei juridice a Minister ului Invă ţămlntului , pe1! tru avizare, şi depus apoi la notariat.
Noul statut va fi pu blicat tn n umă rul vii tor (X U ) a l „ Studiilor clasice" .
Raportul d e a ctivitate al biroului pe anul t967 - J9G8, prezen tat de prof. D. M.

PIPP ID!:
Tovarăşe şi tovar ăşi ,
Dac ă ţin bine minte, p e punctul de a începe cite una din dăril e mele de s eamă trecute
vă făgădui a m c ă are să fi e s curt ă , p entru ca pe urm ă numărul paginilor ci tite să mă dea de min-
·ciun ă . Buna mea c re dinţ ă - cin d tncep eam să scriu - era indiscut abil ă , da r de fi~ c a re
dată num ă rul chestiunilor în di s cu ţi e (ca să nu zic al reali ză ril or înş irate !) întrecea şi prev e
derile m ele şi răbdarea d - voa stră . De data aceasta vă fă gădui e sc să fi u scur t - ş i am s ă
·f iu scurt. Pentru că timpul n e e măs urat ş i ordinea d e zi încărcată , dar mai ales p entru că
un raport de act ivitate nu-i ca drul cel mai pot rivi t pen tru e x e rciţii oratorice. Cu ri scul de
.a păre a monoton , v oi a tin ge numai asp ectele de că p e t e ni al e ac ti vit ă ţii noast re, ş i chiar
:şi p e acelea cu o concizie d em n ă de cele mai bune modele.
In pr iv in ţa re uniunilor n oas tre lunare e p u ţ in de spus : şe d inţ el e s-au ţ inut cu punc-
tualitatea care a devenit p entru noi o regulă ş i ln prez e n ţa unui n um ă r d e mem bri mereu
mai mare. C o muni căr il or venite din rî ndurile noastre li s-a u ad ă u gat t n aces t an conferinţele
.a trei oasp e ţi străini, latiniştii Raoul Verdiere , din B elgia, ş i M. Ruch , din Franţa, şi ele-
nistul John Chadwick, din Cambridge, a cărui pre z e nţă tn Bucure şti ne-a dat prilejul să-l
ascultăm ln mal multe rlnduri - aci şi tn alt cadru - vorbindu-ne despre d escoperirea epo-
cală de care şi - a legat numele. Nu-i fără inter es să arăt şi că profesorul Chadwick a acceptat
să colaboreze la revistă şi că tn volumul acum în pregătire vom publica un studiu al său
despre Grecia ln mileniul al II-iea t.e.n.
In aceeaşi ordine de idei, nu pot trece sub tăcere nici şedinţa sărbătore ască din primă~
vara trecută, cînd Societatea noastră a împlinit zece ani de la tntemeiere. Nu voi repeta astăzi
bilanţul lmbucurător lntocmit tn acea împrejurare, nici nu voi tncerca să reţin din ansamblu
23 CRONICA 42t.
o anume realizare în paguba alteia. Mai important dec!t orice detaliu, oriclt de semnificativr
e faptul însuşi că o întovărăşire ca a noastră, după o primă etapă, care lndeobşte e cea mai:
dificilă şi în cursul căreia n-a făcut dec!t să prindă forţe, se lndreaptă cu lncredere spreo
un viitor mereu mai bun, cu speranţa unor înfăptuiri ·tot mai însemnate.
Aceasta mă aduce să vorbesc de cel de-al doilea domeniu al nostru de activitate -
publicaţiile. In ce priveşte revista (vorbesc de voi. X, actualmente sub tipar), am regretul.
să constat că pentru lntlia oară de la întemeiere ne găsim ln situaţia de a nu fi.
p.rimit primele corecturi plnă ln luna octombrie, ceea cc las ă puţine şanse de a vedea vo-
lumul tipărit plnă la sflrşitul anului. De vină slnt împrejurări independente de voinţa
noastră şi chiar a editurii ; care a făcut toţ ce-i stătea în putinţă pentru a asigura apariţia
Studiilor clasice mai de vreme decit ln alţi ani. ln momentul acesta se fac presiuni mari;
asupra tipografiei , ln speranţa că s-ar putea reciştiga ceva din timpul pierdut. Adaug că
ceea ce - tn acest caz - ne apare ca o sit uaţi e intolerabilă e situaţia normală a celor·
mai multe reviste de la noi şi chiar de aiurea: volumele purtlnd un anumit mllesim apar aproa-
pe . fără exce pţie în anul următor.
Pentru a ne consola, parcă, de această tnt!rziere, avem mulţumirea de a vă anu nţa.
că un vechi proiect al nostru în materie de tipărituri e pe cale de a se lnfăpt.ui. Am ln
:vedere colecţia de texte însoţite de traduceri, studii introducti ve şi comentarii critico-exege-
tice, ai cărei regulament de publicare a fost lntocmit şi comunicat M.inisterului lnvăţămln
tului spre aprobare. A fost numită comisia tehnică lnsărcinată să controleze şi să asigure
calitatea lucrărilor, a fost întocmit ă şi lista primelor scrieri ce urmeaz ă a fi editate, gre-
ceşti şi latine. Rămin c ca editorii cu care s-au purtat discuţii şi s-au stabilit termene să-şi
onoreze angajamentele pentru ca această fericită i niţiativă să capete şi ea măcar un ln-
<;eput de realizare.
In domeniul relaţiilor externe ale Societăţii slnt de asemenea de ·l nrcgistrat unele fapte
pozitive. In toamna 1967, cu sprijinul Ministerului lnvăţămlntului', am · putut asigura fie şi
o participare redusă 13 Conferinţa de studii clasice de la Gorlitz. Despre activitatea desfă
şurată cu acel prilej de delegaţii noştri - regretatul profesor Macrea şi tov. lector Mihai
Nasta - s-a mai vorbit ln şedinţele noastre şi nu mi se pare nece's ar să stărui. Prefer să sub-
liniez împrejurarea că - peste aproximativ dou ă săptămlni - o d elega ţi e mai numeroasă ne
va reprezenta la Conferinţa de studii clas ice de la Varşovia, unde sperăm să facă bună treabă ..
Ca de obicei, munca de recrutare a participanţilor ; lungile şi laborioasele tratative cu auto-
rităţile ·iioastre şi cu Comitetul polon de orga nizare slnt merite ale tovarăşului secretar-ad-
junct I.' Fischer, căruia vă cer îngăduinţa să-i mulţumesc ln numele meu personal ·şi 1n nu-
mele tuturor celor interesaţi ln acea stă manifestare:
Cit vorbim de reuniuni internaţionale, se cade să· pomenesc aci un proiect a l nostr11
mai . ambiţios,ln vederea căruia s-au făcut primii paşi şi la lnCăptuirea căruia ne propu nem
să lucrăm di n toate puterile: vreau să zic participarea S ocietăţii la al V-lea Congres in-
te rna ţ ional de st udii clasice de la Bonn , ce urm ează să. .se lnlrunească ln septembrie 1969.
Primele amănunte în această privinţă yă sl nt de pe ;icum cu noscute: altele vor ur~a p_e
măsură ce le vom primi de la Comitetul de organizare, cu care menţinem legături. -De re-
ţi nut , oricum, e lmprej urarea că - fiin d vorba <,le un congres „lnchis" - comunicări sau
rapoarte nu se vor putea prezenta declt de specialişti solicitaţi tn acest sens de Comitetul
internaţional , chiar şi ei ln număr limitat. Dacă informaţiile mele slnt bune, ţara noastră
va figura tn programul defin.itiv cu cel puţin un raport - altele s-ar mai putea adăuga.
Acesta e un motiv de satisfacţie, dar e evident că cei mai mulţi dintre filologii şi istoricii
reuniţi tn capitala R ep ublicii Federale a Germaniei nu vor putea lua parte la lu crările con-
gresului declt prin intervenţii ln discuţiile prevăzute la sflrşitul fiecărei şedinţe.
O dare de seamă anuală, ea aceasta, nu poate nesocoti, fireşte, activitatea d es făş u
rată ln acelaşi răstimp de cele trei filiale ale noastre din provincie. 1n rapoartele mele ante-
rioare această rubrică a figurat cu regularitate, fie că era vorba de formulat elogii sau cri-
tici. De data aceasta am preferat ca despre bine şi rău , despre rea lizările pozitive ca şi despre
eventualele lipsuri , să vă lntreţină chiar reprezentanţii filialelor, a căror preze nţă la lu-
crările noastre am căutat s-o asigurăm mai bine declt ln alţi ani. După ce-i veţi fi ascultat,
veţi avea o imagine de ansamblu a stării Societăţii, de care vă rugăm să ţineţi seama ln mo-
mentul c.lnd - potrivit statutului - veţi fi chemaţi să aprecia ţ i activitatea comitetului
care-şi depune astăzi mandatul.
Reportul de eetlvltete el Filialei din Cluj, alcătuit de prof. N. LAsc u, preşedintel e

filialei, şi prezentat de prof. A. BoooR, vicepreşedinte .
Perioada cuprinsă 111 acest raport a marcat o intensificare şi, ln ace laşi timp, o diver-
sificare a activităţii Filialei clujene a Societăţii de studii clasice.
Filiala a organizat, tn colaborare cu Secţia de istorie veche şi arheologie a In titutului
de istorie şi arheologie din Cluj, trei şedinţe de comunicări tn care au fost prezentate de către
membri ai Societâţii următoar e le expuneri :
C. Daicoviciu , Ponderea tracilor ln Dacia romand.
I. I. Russu, Rclatiile dintre Dacia romand şi Moesia Superior.
H . Daicoviciu, Cronologia regilor daci.
Filiala a mai organizat ln zilele de 17 februarie 1968 şi 13 martie 1968 şedinţe lărgite
cu participarea studenţilor de la facultăţile de istorie-filozofie şi filologie ale Universităţii
„Babeş - Bolyai " . ln aceste şedinţe, prof. N. Lascu, preşedintele Filialei clujene, a prezentat
„P1·ocesuJ lui Ovidiu", care s-a desfăşurat la Sulmona tn luna decembrie 1967.
Filiala Cluj a statornicit ln anul 1968 relaţii de colaborare cu Filiala constănţeană a
Societăţii. 1n cadrul acestei colaborări, au fost prezentate la Constanţa două comunicări
de către membri ai filialei clujene :
H. Daicovicil1, Probleme de istorie antică dobrogeand (februarie 1968);
N. Lascu, Ovidiu la Sulmona (aprilie 1968).
In perioada cuprinsă ln raport a existat o anumită activitate a filialei şi pe plan in-
ternaţional. Membrii filialei au participat la expunerea ţinută de prof. D . Adameşteanu
<Italia) despre problem le depistării şi ocrotirii monumentelor anlicc ln Italia. Prof. N. Lascu
.a participat tn calitate de acu:r.ator la „ Procesul lui Ovidiu" , organizat la Sulmona ln d e-
.cembrie 1967; tot la Sulmona, d-sa a prezentat, cu acelaşi prilej, conferinţa La fortw1a di
Oviclio a Coslan za.
Trebuie să relevăm cu satisfacţie că spre sflrşitul perioadei cuprinse ln raport s-a ma-
nifestat o tmbuni\tăţire a col:lborării dintre Filiala Cluj şi biroul Societă ţii. Una din mani-
festările acestei tmbunătăţiri o constituie şi măsuril e luate de birou pentru a asigura partici-
parea unui d elegat al filialei la adunarea generalii anuală a Societăţii. Totuşi, pe această
Unie mai slnt lncă multe de făcut, atlt din partea biroului Societăţii, cit şi din partea fi -
lialei clujene.
Am dori, tn ultima parte a ac es tui raport, să facem două propuneri privind activi -
tatea Societăţii. Ni se parc utilă şi chiar n ecesa ră lnfiinţarea clt mai grabnică a unei noi
eviste a S):ietăţii, cu un caracter m'.li larg declt Sluclii clasice. Noua revi tă ar trebui, după
25 CRONICA 423
părerea noastră, să se adreseze nu numai sp ecialiştilor tn studii clasice, ci iubitorilor acestor

studii, de la elevii ultimelor clase ale liceelor clas ice şi ale s ecţiilor umaniste ptn ă la profesorii
d e istorie, latină etc.
A doua propunere a noa s tr ă priveşt e organizarea de sesiuni (aşa cum au fost cele
d e la Cluj şi de la Iaşi), bine şi din vreme pregă tite , la care să fi e asigurată o largă par-
ticipare a tuturor filial elor din ţară .
ln ceea ce priveşte activitatea Filialei Cluj, biroul va elabora ln cel mai scurt timp un
plan concret de activitate (comunicări, confe rinţe , excursii etc.) pentru anul universitar
1968/69 şi va lncepe o acţiune de lărgire a rlndurilor filialei prin primirea de noi membri , in
special dintre tinerii cercetători.
Raportul de aetlvitate al Filialei din laşi, prezentat de prof. O. TcAc1 uc, preş e din te le
filialei.
Filiala Iaşi a Societăţii de studii clasice, înfiin ţat ă tn decembrie 1963, cuprindea
ln 1967 un număr de 51 membri. ln cursul anului 1968 au fos t primiţi 3 membri noi (prof.
emerit Popescu Nicolae din Gura Humorului, asist. univ. Vasilescu Mihai de la n!v •r-
sitatea din Iaşi şi lector univ. Lazăr St. de la Institutul pedagogic din Suceava). Filiala nu -
mără ln prezent 54 de membri, dintre care 35 sint din oraşul Iaşi, iar restul din diferite
judeţe ale Moldovei.
In perioada amintită s-au ţinut 5 şedinţe de comunicări, referate şi prezentări de căr\i
din domeniul filologiei clasice, istoriei antice, arheologiei şi dreptului roman. Astfel:
1. In ziua de 19 noiembrie 1967 tov. Silviu Sanie, cerce tător la Filiala Academiei
din Iaşi, a prezentat comunicarea Divinitd/i syro-palmiriene tnlr-un text epigrafie din Dacia,
tov. asist. univ. Niculina Todiraşcu a prezentat lucrarea lui R a ymond Trousson, Le theme de
PrometMe dans la lilUrature europeenne (Geneve, 1964), tov. asist. univ. Traian Diaconescu
lucrările : Francisco Rodriguez Adrados, Estudios sobre el lexico de las făbu/as esopicas (Sa-
lamanca, 1948) şi J . Gonda, Remarks on Similes in Sanskrit Literature (Leyden, 1949),

ar tov. prof. Gh. Condurache a prezentat o informare asupra celui de-al X-lea Congres inter-
naţional de lingvistică de la Bucureşti (28 aug. - 2 sept. 1967).
2. ln ziua de 17 decembrie 1967, prof. Ilie Gheorghiţă şi lector univ. N. Ba1·an au
prezentat comunicarea O traducere a operei lui Vergilius tn limba greacă (aflătoare la Biblioteca
centrală a Universităţii din Iaşi) , tov. as ist . univ. Ana Cojan a prezentat. lucrarea lui J.
Brenous, Elude su.r Ies hellenismts dans la synta xe latine (Roma, 1965), iar tov. as ist. univ.
Simina Noica lucrările : F. Devambez, P.- M. Schuhl, R. Flaceliere, Dictionnaire de la civi-
lisalion grecque (Paris, 1967), Albin Lesk y, Homeros (1967), Albin Lesky llerakles und das
J(elos (1967).
3. In ziua de 25 februarie 19G8 tov. asist. univ. Mihai Vasilescu de la Facultatea de
istorie a prezentat comunicarea Problema originii etruscilor ln lumina noilor cerceldri, iar Lov.
lector univ. Cicerone Călinescu referatul Traduceri recente din poezia lalind.
4. In ziua de 26 mai 1968 tov. conf. univ. Maria Marinesc u-Himu de la Universitatea
din Bucureşti a prezentat comunicarea P/ularh ln literatura romdnă , iar tov. asist. univ.
Janina Vilan-Unguru a prezentat lucrările :Jost Benedum, Studien zur Dichtkunst (Leipzig,
1967), Eduard Norden, Kleine Schriflen zum klassischen A/lertum (Berlin, 1966), Jules van
Ooteghen, Les Caecilii M ele/li de la Republique (Bruxelles f.a.).
424 SOCIETATEA DE STUDU ' CLASICE DIN ROM.ANIA 26
5. ln ziua de 6 octombrie 1968 tov. conf. Mihai Jacotă a prezentat comunicarea Ob-
serva/ii asupra apari/iei ştiinţei dreptului la Roma, iar tov. asist. Traian Diaconescu a pre-
zentat revista Romanitas din Buenos Aires pe anul 1967.
Şedi nţele Societ ăţ ii s-au ţinut la Universitate, numărul participanţilor fiind tn general
de 30-40 tovarăşi. Participarea la discuţii a fost tn general satisfăcătoare.
Adunarea generală anuală a Filialei Iaşi se va ţine ln decembrie 1968, clnd se va alege
şi noul comitet.
Raportul de activitate al Filialei din Constanţo, prezentat de prof. A. RĂDULEscu,

preşedintele filialei.
In climatul dobrogean allt de favorabil studiilor despre antichităţile clasice greco-ro-
mane, Filiala din Constanţa a Societăţii de stu dii clasice, deşi tinără - de la lnfiinţare:a sa
se numără numai doi ani - , a înregistrat o activitate cu rezultate bune - temei pentru
speranţe lntr-un viitor cu şi mai largi perspective. Oricum, se pare că ceea ce s-a realizat la
Constanţa tn cel de-al doilea şi începutul celui de-al treilea an de existenţă ar lndreptăţi' con-
semnările făcute de către secretarul general al Societăţii de studii clasice, prof. D. M. Pippidi,
Io raportul de activitate al biroului pe anul 1965 -1966, publicat tn Studti clasice IX, · din·
care spicuim : " ... trebuie semnalată lnfiinţarca ln primăvara acestui an (este vorba de
aprilie 1966) a unei filiale la Constanţa. Constituită in prezenţa şi cu participarea activă a
preşedintelui Societăţii , acad. Al. Graur, . . . nu râm!ne declt să le urăm tovarăşilor con-
stănţeni o egală hărnicie şi ln viitor. Seriozitatea unei filiale se vădeşte nu ln primul, ci în
al doilea an de funcţionare , pers everenţa fiind, din acest 'punct de vedere, o virtute mai rară
t'l eclt spiritul de iniţiativă". · ·
Fillala a păşit de mai multe lunî lri cel de-al treilea· an d~ fl1ntţiohare .' ·Dat fiind că
activitatea sa se măsoară in timp nu cu anii calendaristici propriu-zişi"; "ci cu anii şcolari, lrire-
gîstrăm la Constanţa următorul bilanţ irl răstimpu( noiembrie 1967 - iulie 1968:
lntr-o primă şedinţă desfăşurată la 9 decembrie 1967, au fost sus\ inule - două comuni-
cări (pentru noiembrie şi decembrie) :
1. Unele aspecte ale propagandei politice din războiu l civil de după moartea lui C~.ar,
ilustrată ln corespondenţa lui Cicero (I) - asist. Maria Muntean.11.
2. Noi monumente arheologice la Mangali.a şi Neptun - muzeograf C~nstantin Iconomu.
Pentru luna ianuarie 196S, consemnăm comunicarea tov. Mihai Buco~ală: Vase de - ~ttcld,
greceşli şi romane, desco,p~rite la Tomis, care reprezintă de fapt capitolul introductiv al unui
important catalog editat de Muzeul de arheologie constănţean.
1
Rezultatele celor mai importante cercetări arheologice din anul trecut tn Dobrogea au
format obiectul unui preţios studiu despre Cuptoarele romano-bizantine de la Altinum, ·de Mihai
Irimia, cu valoroase contribuţii la cunoaşterea vieţii meşteşugăreşli ln Scylhia Minor tn secolele
V-V I e.n.
Către sflrşitul lunii februarie, acelaşi an, membrii filialei au avu.t ca oaspete pe cerce-
tătorul clujean Hadrian Daicoviciu, care a dezvoltat două subiecte legate de istoria veche
a Dobrogei: a) Regatul lui Rhemaxos şi b) Despre tatdl lui Burebista tn lumina. decretului
dionysopolitan al lui Ăeomion .
Tot din Cluj am avut cinstea să primim pe tov. Nicolae Lascu, prorectorul Universităţii
Babeş-Bolyai, care ln luna aprilie a vorbit 1n faţa unui num eros auditoriu format din· membrii
filialei şi din studenţii Facultăţii de istorie de la Institutul pedagogic din Constanţa despre
Ovidiu la Sulmona. Comunicarea a fost un ecou al recentului eveniment cultural din o_raşul
27 CRONICA 425
natal al poetului latin - procesul de reabilitare a m emoriei exilatului de acum 2000 de ani
pe malul Pontului Euxin, la Tomis.
în s flrşit, o ultimă şedinţă de comunicări , lnaintea lnceperii vacanţei de vară a cadrelor
didactice şi prin asimilare şi a Societăţii, a avut loc ca de obicei Iii incinta Muzeului de antichi-
tăţi, unde participanţii au avut satisfacţia să -l asculte pe acad. A. Graur vorbind despre
Quidam la A p uleius. Prezenţa preşedintelui Soci etăţii de studii clasice tn cadrul filialei de la
Constanţa a consfinţit, o dată mai mult, interesu.I cresctnd şi preocupările p entru studiul anti-
chităţilor al membrilor noştri, fapt ce se bucură de atenţia şi stimulul marilor noştri specialişti•
Acum, ln pragul noului an de activitate, filiala, prin biroul să u , ş i -a propus ca, dupa
şedinţa din octom brie de l~ Bucureşti pentru alegerea cadrelor de conducere, să procedeze
conform ind i caţ iilor statutare la alegerea unui nou birou, apoi să revizu iască situaţia de fapt
a membrilor săi, să lntocmcască planul de activitate pe primul semestru şi să strlngă cotiza ţiile
pe anul tri curs. .
Din punct de vedere organizatoric co ns emn ă m : filiala numără aproximativ 40 <le mem-
bri, dintre care o participare'~igură, activă, la vlaţa Societăţii au numai circa 30.
D e amintit că ln cadrul şedinţelor d ~ comui1ică ri au fo st invila\.i deseori ş i studen ţi ,
meriibri ai filial ei, cit şi alte persoane care şi - au manifestat interesu l p entru co muni cări l e anun-
ţate din timp prin invitaţii expediate poştal.
. '· Intreaga activitate a filialei se desfăşoară la sediul său din incinta Muzeului , d~ arheoc
Jogie •. Uneori , elnd participarea mai n~meroas ă a invitaţilor o impunea, . şe~linţcle au .avut loc
tn .sala Cabinetului jud eţean P .C.R.
Situaţia financiară a filialei este relatată ln succinta dare de seami\ a secretarului şi a
caşierulul. Am cheltuit puţin din suma rezultat ă din cotizaţiile pc anul 1967 şi ered ~ m. că Socie-
tatea ar trebui să s tabil ească o cotă fix ă pe care am avea dreptul s-o folo si m pentru ur~ele nevoi
mărunte.
Credem insă că es te Jocul , ln tnchei erea acestei scurte dăr i de seamă , să ad re să m viito-
r itltli birou de conducere al Soci e tiiţii , care se va alege la Bue'ufeşti , o ru găm inte , potrivit· căreia,
meni.bri ai Soci etăţ ii , profesori ş i cercetători rom â ni, la fel ca şi personalităţile s tră in e care n't
yi.zitează ţara, să fi e programate CI.! comunicări şi con(eri nţe şiJa ,Conslan\a. Ac as ta qr ,.s limula
mult mai mult pc ac ti vi ştii ln domeniul a~tichilă.ţilor din oraşul de pe 'malul mării, ar cr~a
un şi mai frumo s pres ti giu allt filial ei, cil mai ales oraşuh,1i care-şi face o m lndri e din a rheologie
şi ·istoria' sa veche.
~aportnl asupra gestit~nll fin~nclare prczen~at de prof.. Tu. _CosTA :

La lncepulul anului 1967 /1968, Socie tatea tle studii clasice avea, reportată din an ul
precedent, suma de lei 1940,70 (una mi e nou ă sule patruzeci lei şi şaptezeci bani)„ prove niţi
din cotiza ţii. 1n cursul anului 1967/1968, s-au Incasul din co ti zaţii' lei 1657 (una mi e şase sute
cincizeci şi şapte lei). S-au cheltuit, cu acte justificative, lei 1586,45 (una mie cinci sule optzeci
şi şase lei şi patruzeci şi cinci bani) şi s-au depus la CEC lei 1379,50 (una mic trei sute şaptezeci
şi nouă lei şi cincizeci bani). Au rămas deci ln casă, din co tiza ţii, lei 631 ,75 (şase sute treizeci
şi unu lei şi şaptezeci şi cinci bani) . .
Din subventiile Ministerului, la 1 octombrie 1967 Societat ea a reportat 11 479,70 lei
(unsprezece mii patru sule şaptezeci şi nouă lei şi şaptezeci bani). în anul 1967 /l 968, Societatea
a primit subvenţiile pe anii 1967 ş i 1968 ln sumă de lei 30 OOO (treizeci mii lei). S-au cheltuit
(salarii, premii , depla sări , achiziţii de cărţi etc.) lei 32 722,10 (treizeci şi două inii şapte sute
426 SOCIETATEA DE STtJDII CLASICE DIN ROMANIA 28
douăzeci şi doi lei şi zece bani). Au răma s deci d e puşi pe numele Societăţ ii (inclusiv su ma d e pu să
din cotizaţii) lei 10 137,10 (zece mii una sută treizeci şi şapte lei şi zece bani).
Raportul Comisiei de cenzori, alcătuit de prof. VL. DUMITRESCU şi prezentat de prof.

M. JACOTĂ :
Verificlnd actele prezentate o dat ă cu raportul de gestiune financiară întocmit de tov.

prof. Tr. Costa, casierul Societăţii, Comisia de cenzori con s tată că datele acestui raport stnt
ln conformitate cu acte le justificative anexate raportului şi opin ează pen tru d escărcarea gestiunii
p e anul 1967/1968.
DlseuJU. Pe marginea ra poartelor au luat cuvlntul : prof. N. I. BARBU, TR. LĂzĂRESCu,

R . VuLPE, VAL. GEoRGEscu, C. CĂLINESCU, I. FRANGA, M. CRIŞAN, A. BoooR, TR. Cosu „
Prof. N. I. BARB U informează Adunarea despre stadiul tra tativelor privind publicarea
celei de a doua revist e a Societăţii.
Prof. TR. L XzĂREscu propune ca pentru textul invitaţiilo r să fie folosite formulare
imprimate; consid eră apoi că procesele v erbale slnt prea sumare ş i trec cu vederea unele inter.-
v en\ii. Limitarea activit ăţii Societăţii la şe dinţ.e l e de comunicări nu favorizează crearea unui
curent ln opinia publică tn favoarea studiilor clasice.
I. FRA NGA lşi exprimă lngrijoral'ea faţă de număru l ex trem de redus de ore de lati nă
tn lnvăţămlnlul secundar.
Prof. A. BoooR consideră că lupta Soci e t ăţ ii pentru lmbunătăţirea situaţie i limbilor
clasice ln tnvăţ ă mtnt n -ar trebui să se limiteze la discuţiil e purta te cu Ministerul, ci ar fi nece-
:s ară publicarea unor articole ln pre s ă. Atrage apoi atenţia asupra difuză rii extrem de defec-
tuoase a revistei Studii clasice tn ţară : absentă din librării, revista nu e practic accesibilă
dectt celor ctţiva abonaţi.
In numele biroului răspund prof. D. M. PIPPIDl şi AL. GRAUR.
Se supune apoi votului adunării deselrearea de gestiune. Aceasta este acordată de una-·
nimitatea membrilor prezenţi.
Alegerea biroului pe anul 1961-1969. Pentru conducerea lucrărilor se alege un prezidiu

compus din prof. O. TcACIUc, preşedinte, A. Boooa şi A. RX.ouLESCU, membri.
S-au făcut următoarele propuneri :
Pentru funcţia de preşedinte : acad. AL. GRAUR (propus de prof. R . VULPE), acad. C. DAI-
<:ov1cm (propus de prof. Tu. LĂZĂRESCU).
Pentru funcţia de vicepreşedinte: prof. N. I. BARBU (propus de prof. D. Ca.XcrnN),
acad. c. DAICOVICIU (propus de I. FISCHER), prof. R . VULPE (propus de A. RĂDULB8CU),
prof. DAvrn PoPEscu (propus de prof. Tu. LA.zĂRESCU).
Pentru funcţia de secretar: prof. D. M. P1PP1D1 (propus de acad. AL. GRAUR), prof.
VAL. GEORGESC U (propu s de prof. Tu. LĂZĂRESCU) .
Pentru funcţi a d e secretar adjunct : I. F1sc11ER (propus de prof. R. VULPE).
Pentru funcţia d e casier : prof. Tn. CosTA (propus de prof. N. I. BARDU).
Au fost aleş i :
Preş e dint e: acad . At„ GRAUR (cu unanimita tea voturilor, minus un vot contra).
Vicepreş e dinţi : prof. N . I. BARBU (cu unanimitatea voturilor), acad. C. DA1covrc1U
(cu unanimitatea voturilor), prof. R. VULPE (cu unanimitatea voturilor).
Secretar: prof. D. M. P1PPIDI (cu unanimitatea voturilor, minus un vot contra).
Secretar adjunct : I. FISCHER (cu unanimitatea voturilor).
Casier : prof. TR. CosTA (cu unanimitatea voturilor).
29 CRONICA 427
Alegerea Comisiei de cenzori. S-au făcut următoarele propuneri:

Ca membri titulari: prof. D. CRĂCIUN (propus de prof. C. Cnrncu), prof. M. MARINESCu-
HrMu (propusă de prof. R. VULPE).
Ca membri sup l eanţi: Dr. C. SĂND U LESC U (propus de I. F1scHER) , prof. A. P1ATKowsK1
(propu să de prof. A. RĂD ULEscu).
Au fost aleşi :
Cenzori litulari : prof. D. CRĂCIUN (cu unanimita tea voturilor), prof. M. MARINEscu-
H1Mu (cu unanimitatea voturilor, minus un vot contra).
Cenzori supleanţi :. Dr. C. SĂND ULESCU (cu unanimitatea voturilor), prof. A. P1ATKOWSKt
(cu unanimitatea voturilor).
ln numele noului birou, acad. AL. GRAUR mulţumeşt e pentru tncrcderea acordată de
adunare.
Şedinţa se ridi că la ora 20".

11 Revista Studii Clasice XI 1969 415 443

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11 Revista Studii Clasice XI 1969 415 443

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C RONIC Ă

SOCIETATEA DE STUDII CLASICE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROllAXIA

DĂRI DE SEAMĂ ALE ŞEDINŢELOR

Prezidează acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Şedinţa se rid i că la ora rnso.

ŞEDINŢA DIN 7 DECEJIBRIB tK7

Prezideazăprof. N. I. BARBU , vicepreşedinte .

St.CI, XI, 1069, 1>. 899-427, Bucureşti

Dlseu1U. Pun tntrebări şi iau parte la discuţii: Prof. r. I. BARBU, M. N ST , M. !\fa·

Diverse. I. F1 CllER dă informa\ii asupra planului de aclivitate al Pilialei Constanţa.

Şedinţa se ridi că la ora 2030.

ŞE DL,TA DIN 4 IANIJABIE IKS

Prezentări de lucrări recente. I. FrscHER: 1. H Leo, J . Vilan-Unguru, E. Cizck, Antologie

Dl cuţll. Pun lntrebări şi iau parte la di cu\ii: prof. - I. BARB U, D. M. PIPPIDC

Prof. D. M. P1PPIDI : ar li fost interesant de stabilit contextele citatelor din Homer şi

Şedinţa e ridică la ora 20 so.

ŞElllNŢ.l DL-. I PEHt:.lSlll 1"8

Prezideaz:'I acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Alegeri de noi membri. Au fost aleşi membri ai Societăţii: C. lcoNOMU (recomandat

Prezentirl de Juerii rl reeente. Prof. D. CnĂcrnN : . I. Barbu, Va lori umane rn literatura

Jescu, N. Harţuchi, Cimitirul feudal-timpuriu de la Castelu, Constan\a, 1967; G. Devoto, Scrilli

ŞEDl~TA DIN 7 MARTIE 1968

Adunare festivă. lnch i nată. celei de a 10-a. aniversă.ri a tnfiin/drii socielă./ii

Prezideazăacad. AL. GRAUR, preşedinte .

Trebuie apoi să ne îndreptăm atenţia spre numeroasele lucrări de valoare apărnte ln

reprezentată la noi de nu mai mult de 5 -6 s pecialişti , a putut t c t uş i ac.'.i:ce in dezbatere 8 co-

măsura posibilului tmbunătăţite, profilul revistei, rubricile ei permanente e bine să rămină

Prof. M. MARINEscu-Hmu, m embru fondalor al Societăţii, evocă atmosfera de urba-

Prezidează acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Diverse. Secretariatul dă informaţii asupra activităţii filialei din Constanţa. In ziua

Şedinţa se riilică la ora 19u.

Di scuţii. Pun întrebări şi iau parte la di scuţii: I. BARNEA, VL. D u~UTREscu, C. Po -

Şedinţa se ridi că la ora 20 45 •

ŞEDl~1'.l EXTliORDIN.lR,\ Dl:S 16 M.U tKS

dulescu, P. Sfeteţu , M. Simionescu, N . I. Ştefănescu , N. Ş. Tanaşo ca, A. Tuzu, R. Vulpe,

Prezidează acad. AL. GRAUR, preşedinte.

ŞEDINŢA EX 1R.lOltDIN..lR.l DIN ~ IUNIE 19'8

Prezidează acad. AL. GRAUR, preşedinte.

Şedinţa se ridică la ora 2016 •

Prezidează prof. R . VULPE, vicepreşedinte.

Adunare generală anuală

Prezici azăacad. AL. GRAUR, preş edinte.

.sibilltatea acordată biroului de a atribui premii p entru lucrări de sp ecialitate, suspendarea

Raportul d e a ctivitate al biroului pe anul t967 - J9G8, prezen tat de prof. D. M.

Tovarăşe şi tovar ăşi ,

Reportul de eetlvltete el Filialei din Cluj, alcătuit de prof. N. LAsc u, preşedintel e

părerea noastră, să se adreseze nu numai sp ecialiştilor tn studii clasice, ci iubitorilor acestor

lamanca, 1948) şi J . Gonda, Remarks on Similes in Sanskrit Literature (Leyden, 1949),

Raportul de activitate al Filialei din Constanţo, prezentat de prof. A. RĂDULEscu,

~aportnl asupra gestit~nll fin~nclare prczen~at de prof.. Tu. _CosTA :

Raportul Comisiei de cenzori, alcătuit de prof. VL. DUMITRESCU şi prezentat de prof.

Verificlnd actele prezentate o dat ă cu raportul de gestiune financiară întocmit de tov.

DlseuJU. Pe marginea ra poartelor au luat cuvlntul : prof. N. I. BARBU, TR. LĂzĂRESCu,

Alegerea biroului pe anul 1961-1969. Pentru conducerea lucrărilor se alege un prezidiu

Alegerea Comisiei de cenzori. S-au făcut următoarele propuneri:

Şedinţa se ridi că la ora 20".

S-ar putea să vă placă și